1

2010-2012

MANUAL DE EDUCAŢIE OUTDOOR

OUTDOOR EDUCATION MANUAL

COMENIUS REGIO PARTNERSHIP

ECO- EDU BEYOND RHETORIC PROJECT

(Sözün Ötesinde Çevre ve Eğitim Projesi)

2

CUPRINS

INTRODUCERE 4

I

INTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 5 1. DEFINIŢIA EDUCAŢIEI OUTDOOR 2. FORMELE EDUCAŢIEI 9

II EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAŢIEI OUTDOOR PENTRU DIFERITE DISCIPLINE ŞCOLARE 13 1.CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR 13 2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN CADRUL 16 CURRICULEI ŞCOLARE

Limbă şi comunicare Matematică şi ştiinţe Om şi societate Arte Educaţie fizică şi sport Educaţie ecologică Educaţia outdoor-metodă de stimulare a creativităţii elevilor – o viziune a Cercetaşilor Metode de stimulare a creativităţii elevilor Jocuri de exterior Jocuri cercetăşeşti de exterior

3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR 35 Cum putem măsura succesul/insuccesul activităţilor derulate 4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 40 Ce este planul de management al riscului? CONCLUZII 42

3

Consiliul Local Catunele – Inspectoratul Şcolar din Muş

MANUAL DE EDUCAŢIE OUTDOOR

Versiune în limba română

4

INTRODUCERE Manualul de faţă doreşte a fi un instrument util pentru cadrele didactice din Comuna Catunele şi nu numai, în abordarea experienţelor oferite de educaţia outdoor în procesul de predare-învăţare al elevilor.

Proiectul “EcoEdu beyond rhetoric” ne-a oferit posibilitatea de a aprofunda conceptul de educaţie outdoor. Pe parcursul proiectului s-au derulat o serie de activitati de formare (curs de educaţie outdoor, seminar, activitati practice ), ocazie cu care participantii ( personalul de la toate institutiile partenere în proiect din cele 2 regiuni ) au invăţat ce înseamnă educaţia outdoor, cum poate fi aplicată in procesul de predare al diverselor discipline curriculare, cum poate fi îmbinată educaţia outdoor cu educaţia formală pentru deprinderea de către elevi a abilităţilor necesare împlinirii lor ca indivizi. Aşadar, acest manual este rezultatul activităţilor de formare din cadrul proiectului, rezultatul a ceea ce am învăţat la fiecare dintre aceste activităţi.

Lucrarea de faţă este structurată în mai multe teme relevante: ce este educaţia outdoor, obiectivele educatiei outdoor, educaţia formala versus educaţia outdoor, exemplificarea abordării educaţiei outdoor pentru diferite discipline şcolare, sfaturi utile si exemple practice pentru cadre didactice, educatori, lucrători de tineret.

5

I INTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR

1. DEFINIŢIA EDUCATIEI OUTDOOR

Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal. Există numeroase accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor, însă pentru a da o definiţie simplă şi pe înţelesul cititorilor, putem spune că această formă de educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru mediu, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şi socială, drumeţii, aventură, etc. Realizănd o sinteză a activităţilor de formare la care am participat pe parcursul proiectului EcoEdu bezond rhetoric, am identificat caracteristicile cheie ale educaţiei outdoor:

- Educaţia outdoor ofera posibilitatea contactului direct cu natura – protecţia mediului reprezintă un subiect de interes mondial, urbanizarea masiva a produs un efect nociv asupra mediului si prin faptul ca oamenii nu constientizează impactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului – educaţia outdoor se desprinde ca o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor si comportamentelor faţă de mediu;

- Educaţia outdoor reprezinta o puternica sursă de experienţe de învăţare – un mediu relaxant, liber, fara constrangerile pe care le impun “cei 4 pereti ai unei săli de clasă” poate oferi elevilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspiraţional si de natură să schimbe comportamente

6

antisociale, să creeze o relaţie puternică între oameni bazată pe sprijin reciproc;

- Educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al elevilor care întâmpină dificultăţi în acest sens – cum spuneam mai sus, educaţia outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite elevilor care în mod usual întâmpină dificultăţi de învăţare si au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu mult mai capabili;

- Dezvoltare personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al elevilor;

- Dezvoltarea spiritului de echipă – conexiunea între elevi, elevi-profesori duce la creşterea gradului de participare activă, cresterea cetăţeniei active in randul ambelor categorii;

- Educaţia outdoor ofera nenumărate beneficii fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea societăţii

Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:

• Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc

• Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare

• Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare • Ofera posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în

funcţie de problema identificată – permite escaladarea unor nivele inalte de imaginatie în vederea obţinerii rezultatelor propuse.

Există o serie de programe de educaţie outdoor care pot fi utile în diferite contexte si în funcţie de nevoile existente/identificate, astfel ca se pot utiliza astfel de programe axate pe sănătate şi educaţie fizică, ştiinţa mediului, management şi psihologie. Spre exemplu un program

7

de educaţie outdoor axat pe educaţie fizică ar putea avea efect preventiv-educativ-terapeutic, ar putea duce la scăderea numărului de elevi cu obezitate crescută din şcoala dumneavoastră (programul ar putea include exerciţii fizice, plimbări in aer liber, discuţii libere cu elevii într-un cadru relaxant şi motivant); un program de educaţie outdoor axat pe ştiinţa mediului ar avea ca efect informarea elevilor cu privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conştientizarea cu privire la impactul pe care acţiunile lor le au asupra mediului (puteţi organiza o activitate de ecologizare, sau orice alte activităţi pe care le considerati relevante în abordarea problemei identificate - o caracteristică importantă a educaţiei outdoor este aceea că permite un grad ridicat de creativitate). Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate contribui la creşterea nivelului de bunăstare al indivizilor; pe langă nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la care educaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat, inclus social, de a fi activ şi responsabil, nevoia de a te simţi în siguranţă.

Nevoia de a se simţi respectat – derularea de diferite activități în aer liber incurajeaza copilul să se simtă în largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica, își va exprima propriile opinii, se va simți băgat în seamă și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți; elevii pot fi consultați cu privire la diferite jocuri sau activități.

Nevoia de a fi responsabil – activitățile outdoor permit copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini ( educația outdoor este printre altele o forma de învățare organizată și structurată, astfel ca profesorul trebuie să aibă în vedere implicarea tuturor elevilor în activitățile propuse ); sub supravegherea

8

profesorului/educatorului, fiecare copil primește diferite responsabilități și sarcini pentru atingerea scopului propus ( spre exemplu daca se optează pentru o activitate de ecologizare, un elev poate primi sarcina de a curața pomii, un elev are sarcina de a uda florile – este important însă ca prin comunicarea cu elevul, profesorul să-i însușeasca acestuia sentimentul că prin ceea ce întreprinde el, mediul va fii mai curat, astfel el va conștientiza că are o responsabilitate față de protejarea mediului ).

Nevoia de a fi activ – implicarea în diferite activități sportive, jocuri, plimbări tematice, nu va aduce decât beneficii dezvoltarii fizice, psihice ale elevului. Jocul este o caracteristică principală a copilăriei, de aceea este important ca elevii sa fie stimulați in mod constant să se joace, să alerge, să participe la diferite activități în mod activ.

Nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantă caracteristică a educației outdoor este aceea că este o modalitate de succes de a depăși unele dificultăți ale copilului ( psihice, fizice, sociale, emoționale sau economice ), astfel încât acesta să fie inclus social, să simtă că aparține unei comunități; se consideră ca mediul din interiorul clasei este mai degraba unul competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul suportiv, care permite copiilor să se exprime, să relaționeze cu ceilalți, să colaboreze.

Nevoia de a se simti în siguranță - un aspect pe care literatura de specialitate îl consideră important în

9

abordarea educației outdoor este că aceasta trebuie să țină cont de această nevoie. Interiorul clasei este mult mai sigur pentru elevi, în timp ce mediul exterior implică diferite riscuri și situații neprevăzute care pot avea efect negativ. Profesorul trebuie sa identifice posibilele riscuri care pot să apară și să conceapă un plan de management al riscului, despre care vom vorbi mai târziu întrucât este un aspect deosebit de important care i-a facut pe unii specialiști in domeniu să nege utilitatea utilizării educației outdoor.

Întrucât educația outdoor se adresează unui public larg, indiferent de vârstă, nevoile sunt similare și pentru cei mici și pentru cei mari, acest tip de educație trebuie să acorde locul cuvenit acestor nevoi indiferent de vârsta elevului.

Participarea la activitățile de formare din cadrul proiectului EcoEdu beyond rhetoric a oferit cadrelor didactice din Cătunele, oportunitatea de a înțelege acest fenomen nou, de a-l aprofunda și implementa cu succes în curiculara școlară chiar și fără existența unor norme ale Ministerului Educației. Procesul de învățare a modului de abordare al acestui tip de educație a fost unul anevoios, întrucât considerăm acest proces deosebit de complex care necesită timp pentru a putea fi implementat cu succes și pentru a putea da rezultatele pe care le dorim. În cele ce urmează vom oferi o perspectivă a educației outdoor în relatia cu celelalte forme ale educației, pentru a înțelege mai bine de ce să alegi educația în aer liber.

2. FORMELE EDUCAȚIEI

Educaţia în aer liber este considerată a fi mult mai motivantă-stimulativă şi cu un impact mai puternic asupra procesului de învăţare

10

în randul elevilor. Pentru a înțelege mai bine ce aduce nou educația outdoor procesului de predare-învățare, vom face o scurtă incursiune a formelor de educație existente.

Educația formală: acel tip de educație care operează într-o instituție reglementă de norme și reguli numită școală. Caracteristici:

- instituționalizată, ierarhizată, - supraveghează cadrul în care se desfășoară procesul de

educație impune reguli și norme - este gradată cronologic (de la educația primară până la

educația universitară) , - organizată și condusă de la centru ( Ministerul Educației) - evaluarea este realizată de către profesor, - folosește metode puțin participative, autoritatea și disciplina

sunt impuse prin constrângere ,relația profesor-elev este formală.

Educaţia informală se realizează prin învăţare de-a lungul vieţii,

fiecare individ îşi formează atitudini, valori, deprinderi din experienţa cotidiană, folosind resursele educative din mediul în care trăieşte – de la familie şi vecini, de la locul de joacă, de la magazin, de la bibliotecă sau din mass-media. Aceasta se realizează individual sau prin interacțiuni cu membrii comunității fără a fi planificată, ajutându-i pe oameni să învețe oricând și oriunde.

Educația nonformală nu se traduce ca o activitate lipsită de un

efect formativ, ci trebuie ințeleasă ca o realitate educațională mai puțin formalizată. Conceptul de educație nonformală este asociat conceptului de “învățare pe tot parcursul vieții” (lifelong learning).

Evaluarea in cadrul educatiei nonformale este realizata de cel care invata, iar abordarea multi-disciplinară a procesului de învăţare,

11

ajută oamenii să înţeleagă şi să aprecieze mediului şi legătura lor cu acesta. Pregăteşte elevii pentru un viitor durabil, analizează problemele pe termen lung. Caracteristici:

- metodele folosite sunt axate pe participarea activa - metoda este un mijloc prin care sunt indeplinite obiectivele

unei activități - jocul este o metodă des folosită. - răspunde la intrebarea Cum? - Importanți furnizori de educație nonformală sunt ONG-urile. Dintre toate aceste forme, educația outdoor se pliază cel mai

bine cu cea non-formală, întrucât ca şi aceasta, educația outdoor se bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învățare, minimalizând constrângerea specifică școlii, oferă o utilitate practică imediată cunoștințelor învățate, se desfășoară în contexte diferite având un cadru de învățare și un conținut lejer, folosește metode care stimulează implicarea și participarea, are o structură și o planificare flexibilă, procesul învățării este orientat spre participant, se bazează pe experienţa participanţilor.

Atât educația non-formală cât și educația outdoor pot fi integrate cu succes în educația formală cu scopul de a maximiza efectele procesului de învățare, tendința actuală este aceea de amplificare a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate, ele conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedere al calității, produc avantaje pe termen lung, permit acoperirea unei game largi de discipline și cel mai important, actul educațional se axează în aceeași măsură și celor care o implementează ( în speță profesorilor ) și celor care fac obiectul învățării ( în speță elevii ).

Educația formală are meritul de a fi organizată și structurată, încorporând o paletă întreagă de informații și cunoștințe de care are nevoie un individ în formarea sa educațională, educația informală vine în sprijinul educației formale și asigură procesul de învățare oricând și

12

oriunde, pe tot parcursul vieții, educația non-formală vine cu acele elemente de natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica, social, emoțională prin diferite metode interactive, participative, iar educația outdoor “ scoate la aer ” cele 3 forme de educație, le rivigorează, le adaugă prospețime si își extinde acțiunea benefică în diferite domenii ( în speță dezvoltare durabilă, protecția mediului, dezvoltare personală și profesională ).

Considerăm că profesorii, educatorii, directorii de şcoală, Ministerul Educației mai ales, ar trebui să considere educaţia outdoor ca parte semnificativă în sistemul de învăţământ, ca un întreg şir de oportunităţi de învăţare.

13

II EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAȚIEI OUTDOOR

PENTRU DIFERITE DISCIPLINE ȘCOLARE

1. CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR

Interdisciplinaritatea ne ajută să utilizăm sau să integrăm anumite concepte și metode între diferite forme de educație, pentru atingerea acestui ţel, o importanţă deosebită o are sistemul educațional. Acesta trebuie să fie construit în așa fel încât să permită actorilor educaționali crearea unui proces de predare flexibil, ajustabil în funcție de nevoile de învățare ale elevilor. Așa cum precizam anterior educația formală asigură necesarul de cunoștințe șI informații educaionale, educația informală asigură procesul de învățare pe tot parcursul vieții, educația non-formala este participativă, interactivă, iar educația outdoor “scoate la aer” cele 3 forme de educație, însă împreună aceste forme de educație crează un sistem de învățământ de calitate din punct de vedere al conținutului, și mai ales al rezultatelor obținute. Curricula școlară desemnează continutul invățării formale, strategiile de predare-invățare, metode si mijloace, resurse materiale, modalități de evaluare focalizate pe componenta educativă-instituțională. Curricula școlară este prestabilită, bine delimitată de celelalte forme ale educației printr-un set de reguli si norme, de factorii decidenți la nivel național, in speță Ministerul Educației. Educația formală este recunoscută ca fiind principala formă prin care elevii învață, celorlalte forme nu li se acordă atenția cuvenită chiar dacă impactul lor este pe alocuri mult mai intens. Experiența ca și profesori/educatori/învățători ne-a făcut sa identificăm câteva dintre dezavantajele/efectele secundare ale educației formale

14

- curricula școlară impune un set de reguli şi norme pe care atât elevii cât și profesorii lor trebuie sa le respecte ceea ce denotă un rol autoritar din partea profesorilor - dezavantajul principal este acela că ordinea şi disciplina dau naștere unor temeri, tensiuni ale elevilor

- există profesori care acordă o atenție excesivă disciplinei predate (spre exemplu dirigintele unei clase în loc să aloce timp și orelor de dirigenție, preferă să-și predea materia sa, efectul secundar fiind acela că elevii dezvoltă repulsie față de acea materie pe de-o parte iar pe de altă parte, orele de dirigenție sunt și ele extrem de importante întrucât asigură o apropiere a elevului de profesor)

- manualele pentru diferite discipline abundă deseori in noțiuni teoretice, ceea ce favorizează învățarea mecanică în rândul elevilor, în acest sens se întrevede necesitatea de redistribuire a informațiilor către partea practică-aplicativă

- educația formală crează repetitivitate, obișnuință, plafonare prin faptul că profesorii predau aceeasi lecție de nenumărate ori, astfel își pierd interesul, predarea lecției devenind astfel un proces mecanic și nu ia în considerare dacă elevul este atent la lecție, dacă este interesat de ceea ce învață și mai ales dacă este motivat să învețe.

Spre deosebire de educația formală, educația outdoor întâmpină o serie de obstacole:

- la nivel contextual, nu există o viziune coerentă asupra educației românești ceea ce face ca educația outdoor să nu fie complementară cu cea formală.

- se identifică lipsa existentei conștiinței locale, a inițiativei, participării sociale pentru dezvoltarea locală,

- lipsa fondurilor școlilor/ situatie materială precară a părinților pentru a pune în aplicare diferite activități outdoor,

15

- lipsa unei legislații care să-i ofere educației outdoor locul cuvenit,

- lipsa parteneriatului social (relatiile dintre școli șI diferiți actori educaționali și nu numai sunt aproape inexistente),

- la nivelul școlilor, nu există o pregătire profesională a profesorilor în domeniul educației outdoor,

- se identifică lipsa unor abilități de cooperare și relaționare, cadre didactice reticente la nou, deficiente ale acestora in domeniul comunicării, etc.

- educația outdoor este asociată de multe ori cu o serie de riscuri – faptul ca se desfășoară în aer liber, impune anumite riscuri pe care multe cadre didactice nu doresc să și le asume nu atât din teamă cât din comoditate

Integrarea educației outdoor în curricula școlară reprezintă în prezent un aspect important în asigurarea dezvoltării personale șI profesionale a elevului, mai ales pentru că contextul actual este caracterizat de lipsa interesul și motivației spre învățare ale elevilor, accentuarea gradului de neimplicare în viața școlară, existența unor preocupări care afectează negativ comportamentul elevului, lipsa respectului pentru școală ca instituție, pentru profesor, familie. După cum am arătat anterior, educația outdoor împrospătează mediul academic, oferă oportunităţi interactive de învățare, care dacă sunt implementate corect duc la minimizarea aspectelor negative existente în actualul sistem educațional. Un prim pas in corelarea educației outdoor cu educația formală l-ar reprezenta legiferarea acesteia, constituirea unor centre de asistență educațională axate pe acest model de educație care pe de-o parte să susțină implementarea educației outdoor în școli, iar pe de altă parte să susțină formarea profesională și continuă a cadrelor didactice, pentru ca acestea să dobândească o serie de abilități și competențe în domeniu. De asemenea, încurajarea parteneriatului social între școli și diferite ONG-uri cu experiență în domeniu

16

faciliteaza procesul de integrare al educației outdoor în sistem educational actual si ofera exemple de bună practică. Recunoaștem meritul școlii ca principal furnizor al educației, însă aceasta trebuie să se plieze pe noile cerințe ale sistemului, pe nevoile elevilor, profesorilor, întrucât se observă necesitatea de a împrospăta actualul process de predare-învățare care nu mai corespunde societății românești.

2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN CADRUL CURRICULEI ŞCOLARE

Integrarea educației outdoor în cadrul curiculei școlare implică

diferite etape de la planificarea procesului și până la implementare. Atunci când este planificată o activitate outdoor trebuie să se realizeze o serie de conexiuni cu disciplina școlară pe care dorim să o ”scoatem în aer liber” ( Vezi Fig. 1 )

Fig. 1

Om si

societate

Educatie

fizica si

sport

Limba si

comunicare

EDUCATIE

OUTDOOR

Tehnologii

Arte

Matematica

si stiinte

17

În cele ce urmează vă vom oferi o serie de informații și exemple practice referitoare la diferite discipline școlare.

Limbă și comunicare – alegeți să tineți orele de clasă în aer liber, fie că aveti o poveste/nuvela/roman la limba română, sau lecţiile de limbi straine. Vă prezentăm mai jos câteva exemple:

- punerea în scena a a unei povești, dupa ce in prealabil aceasta a

fost citită în sala de clasă – puteți solicita elevilor să schimbe firul epic al poveștii (pentru a evita haosul și dezorganizarea, pregătiți elevii pentru activitate cu o zi înainte, sprijiniți elevii în acest proces, fără însă a interveni în deciziile lor pentru stabilirea unui nou fir epic - activitatea nu presupune o repetiție propriu-zisă, este indicat să lăsați elevii să fie spontani, ei se vor gandi în prealabil cum să schimbe firul epic, însă pentru exemplificare ei vor fi încurajați să improvizeze

- identificați anumite elemente naturale cu care elevii pot scrie: pe pământ, pe pietre sau frunze

- începeți o poveste alegând un obiect din natură ( un copac, o floare, etc ) și încurajați elevii să continue povestea

- creați împreună cu elevii un loc sau mai multe locuri de citit ( atunci cand aveți o lectură la clasă puteți merge în acel loc )

- încurajați elevii să compună poezii cu diverse obiecte din jur ( copaci, iarba, etc ).

- Excursie ABC: Plimbaţi-vă în jur afară, căutând obiecte care încep cu literele alfabetului. Când zăriţi o furnică, cereţi elevilor să scrie despre aceasta sau să deseneze o poză cu furnica sub litera A. Vezi câte litere din alfabet poţi să acoperi.

- Poveştile Copacilor: Aşează grupuleţe de copiii în linişte o perioadă de timp lângă un copac. Ce sunete aud? De unde vin? Dacă copacul ar putea vorbi, ce poveşti ar putea spune el? Scrie

18

un haiku (un poem japonez de 17 silabe), sau alt poem despre copac.

Există o varietate de activități ce pot fi derulate pentru a preda

într-un mod inedit această materie, astfel elevii își vor forma imaginaia, creativitatea, vorbirea, exprimarea literară/artistică.

Matematica și științe Matematica oferă şi ea oportunități care mai de care mai diversificate, prin compunerea sau rezolvarea de probleme, elevii sunt puşi în situaţia de a evalua în cifre exacte anumite aspecte, spre exemplu:

- adunați o gramadă de pietre din care profesorul si fiecare elev își vor alege una, compară piatra aleasă de tine cu cea a elevilor,cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică, desenați cu creta semnele < > = a pentru a esemplifica

- scoate copiii în curtea școli și pune copiii să formeze diferite figuri geometrice, astfel vor învăța într-un mod interactiv

- măsurați curtea școlii sau poate gradina cu flori, etc. - Peisaj de Calcul - faceţi o plimbare, căutând diferite culori,

forme sau obiecte. Cereţi elevilor să păstreze o foaie de calcul pe care să noteze obiectele găsite de clasă. Faceţi simple grafice pentru a reprezenta numerele din categoriile variate. Cum aţi descrie zona voastră unei persoane din alt oraş sau ţară.

- Clasificări: cereţi elevilor să adune 20 sau mai multe frunze pe care le găsesc pe jos, să le sorteze pe grămezi diferite (dupa culoare, formă, etc). Discutaţi despre modul cum diferite criterii de clasificare duc la diferite distribuiri de grămezi. Ce criterii folosim pentru a clasifica grupuri de organisme cum ar fi mamiferele, păsările, plantele şi insectele? Cum ar putea să se

19

schimbe ordinea noastră daca am sorta folosind criterii diferite?

Fizică și chimie – fenomenele fizico-chimice din natură ( ploile,

ninsorile, tunetul/fulgerul, arderea combustibulului, circuitul apei – spre exemplu școala noastră este situată într-o zona minieră – ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a le explica elevilor anumite elemente chimice– minereuri de fier, compozitia chimică a carbunelui, etc ) pot fi observate cu ușurință – elevii vor fi mult mai motivați să învețe având posibilitatea de a observa aceste fenomene – pe de-o parte urmăriți partea teoretică a orei de curs, iar pe de altă parte partea practică, acolo unde este posibil.

Biologie - elevul dobândeşte organizat cunoştinţe cu privire plantele si animalele din natura, informații cu privire la mediul înconjurător, la poluare şi consecinţele acesteia. Valenţele educative ale lecţiilor de biologie pot fi puse în valoare prin:

- plantarea şi îngrijirea plantelor din grădina şcolii, din grădina de legume,

- vizite la grădina zoologică, la grădina botanică, - participarea elevilor la acţiuni de protecţia mediului, - drumeţii în pădure şi construire de căsuţe pentru păsărele - fotografierea vietăților din jur ( pasări, insecte )

20

- Magazinul de băcănie - Discutaţi despre poziţia articolelor din

magazinul de băcănie: unele dintre ele sunt pe raftul de sus, unele pe jos, altele sunt depozitate în subsol. Puneţi-i pe elevi să se uite la mediul dinafară ca la un magazin de băcănie. Ce fel de mâncare se află pe raftul de sus (acoperiş), raftul de mai jos (subpoveste), raftul de jos (bază), şi beci (subsol). De pe ce rafturi se cumpără diferitele animale? Majoritatea animalelor se cumpără de pe un anume raft sau sunt distribuite în mod egal?

- Urme de animale: căutaţi urme de animale în nămol, nisip sau zăpadă. Puneţi-i pe elevi să-şi mişte corpul în aşa fel încât să lase modele de urme similare cu cele pe care le-au vazut. Cât de dificil este să ne mişcăm ca celelalte animale? Credeţi că iepurii, căprioarele sau şoarecii ar avea aceleaşi probleme de mişcare ca noi? Ce legătură are asta cu conceptul de adaptare?

Om și societate Geografie – lectiile de geografie despre formele de relief, clima, vegetația, solurile, apa, sau fauna pot fi scoase cu ușurință în aer liber – folositi-va de mediul natural în care vă aflați pentru a le explica și exemplifica elevilor anumite noțiuni ce țin de această disciplină – cum s-au format câmpiile, dealurile, munții, apele, etc. Aveți opțiunea de a organiza o drumeție în puncte cheie din zona în care vă aflați, să obesrvați împreună cu elevii fenomenele climatice și să faceți conexiuni cu diferite discipline cum ar fi fizica ( puteți organiza o lecție comună cu profesorul de fizică ), pentru a studia vegetația sau fauna puteți realiza deasemenea o lecție comună cu profesorul de biologie, realizați împreună cu elevii o hartă a localității, realizați o galerie foto a

21

mediului geografic. Elementul cheie al educației outdoor este acela că oferă elevului posibilitatea de învăța prin experimentare, prin observare la fața locului, elevii vor fi mult mai motivați să învețe, vor găsi cu ușurință răspunsuri la întrebările lor.

Istorie – identificați și vizitați împreună cu elevii un monument istoric din localitate, reconstituiți un traseu istoric ( cum ar fi un război/lupta ), organizați ad-hoc în curtea școlii anumine momente istorice de importanță – cum ar fi Unirea Principatelor, vorbiti-le elevilor de marile personalități istorice ale Romaniei alegând dacă este posibil anumite elemente cheie. Tineți lecții de istorie în aer liber, în curtea școlii și organizațiu o dezbatere astfel - încurajați elevii să-și exprime creativitea prin schimbarea imaginativă a istoriei – spre exemplu “ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc Primul Razboi Mondial” – elevii vor înțelege astfel importanța istoriei în dezvoltarea unei națiuni, faptul că războaiele între popoare încetinesc procesul de dezvoltare, crează probleme economice, sociale, au impact asupra calității vieții – elevii vor aprecia mult mai mult prezentul și vor conștientiza că oamenii sunt responsabili pentru bunăstarea lor și a comunității/societății în care trăiesc.

Discipline socio-umane – Chiar și o disciplina dificilă cum este psihologia, poate fi scoasă din mediul clasei, spre exemplu organizați în aer liber diferite jocuri/teste psihologice pentru procesele pshice cognitive (memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația), oferiți-le eleviilor informații despre semnificațiile jocurilor sau rezultatele testelor, explicați aceste fenomene psihologice abia după ce au avut posibilitatea de a le experimenta, astfel elevii le vor înțelege mult mai bine. Spațiile outdoor oferă adesea posibilități de explorare filosofică – creați un spațiu de reflecție în aer liber, lansați discuții filosofice despre frumusețe ( utilizând elemente din natură – o floare, un copac, etc ), despre adevăr sau bine ( identificați o faptă bună facută de un membru al comunității sau chiar de către un elev și încurajați elevii să

22

discute despre această faptă, să identifice elemnetele cheie – ce anume a făcut acea persoană să acționeze în acel fel, de ce e important să facem bine celor din jurul nostru, etc ).

Religie – realizați impreună cu elevii un calendar de evenimente religioase și activițăți ce pot fi realizate în cadrul acestor evenimente – spre exemplu de Crăciun mergeți cu elevii in colindat, puneți în scena Nașterea lui Isus, împodobiți curtea școlii, nu omiteți să le oferiți elevilor informații despre simbolurile religioase, vizitați biserici, etc.

Educaţie civică - se poate realiza o simulare a modului cum să te comporți pe stradă, cum să fii un pieton model – cum să traversezi strada. Științele naturii și educația civică sunt discipline ce pot forma elevilor deprinderi legate de ocrotirea calităţii mediului înconjurător. Regulile de comportare corectă faţă de natură trebuie să fie respectate de toţi. Totul porneşte de la deprinderile simple. Hârtiile, ambalajele alimentelor, sticlele şi alte deşeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru a împânzi dezagreabil împrejurimile şcolii, ci se depozitează ordonat în containerele speciale. Grupurile sanitare trebuie păstrate curate şi igienizate permanent. Substanţele chimice din laboratoare nu se aruncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole şcolare, spaţiile verzi cu flori şi copaci trebuie curăţate, şi prin grija micilor ecologişti ai şcolii, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice ruginite, puteți organiza în acest sens acțiuni de ecologizare periodice.

23

Arte

Educaţia plastică și abilitățile practice oferă posibilitatea manifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Desenele, colajele, afişe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cu informaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artistică unele obiecte realizate din materiale refolosibile. Documentati-va, identificati si vizitati impreuna cu elevii un monument din comunitatea dumneavoastra, o opera de arta din apropierea localitatii, incurajati elevii sa-si exprime parerile fata de obiecte vizitate – ce reprezinta aceastea, oferiti-le informatii despre autorul/autorii creatiilor. In acest fel elevii isi formeaza vorbirea, exprimarea, creativitatea gandirea analitica si critica.

Educația muzicală – organizați concursuri muzicale în aer liber sau mergeți împreună cu elevii la un concert, în acest fel puteți descoperi elevii cu talent muzical, ei pot fi îndrumați spre o carieră în acest domeniu.

Creioanele colorate ale Naturii - puneţi-i pe elevi să adune mostre de frunze, crenguţe, pământ, boabe şi să le frece pe o bucată de hârtie pentru a determina ce culoare, daca există una, are creionul lor natural. Puneţi-i sa deseneze o poza folosind culorile pe care le pot găsi în zona lor. Preveniţi-i împotriva materialelor pe care nu trebuie să le folosească ( iedera otravitoare, urzici, animale vii, etc.)

Ochii: puneţi-i pe elevi să probeze ochii celorlalte animale. Pentru a simula un ochi in vârful capului, tineţi o oglinda mică cu faţa în sus şi planul în mână şi uitaţi-vă direct în ea. Încercaţi să mergeţi câţiva metri cu această vedere. Pentru ochiul de pe partea capului, tineţi oglinda perpendiculară pe pământ şi cu faţa înafară. Cum diferă aceste vederi ale lumii de cea a noastră? Cum crezi că ar vrea unele

24

animale să aibă ochii în locuri diferite? Ce rol joaca în arta vederea lucrurilor în diferite moduri?

Educație fizică și sport

Aceasta arie disciplinară se pliază cel mai bine cu acest concept

de educație outdoor. Unde altundeva poți ține orele de curs decât în aer liber? Aveți de ales dintr-o varietate de activități sportive- tenis, fotbal, volei, handbal, ping-pong, diferite exerciții fizicebaschet - toate aceste activități contribuie la dezvoltarea fizică și psihică a elevului într-un mod armonios, elevii cu probleme de obezitate vor fi încurajați să ducă un stil de viață sănătos, anumite probleme de sănătate pot fi prevenite printr-o viață activă ce poate fi modelată în timpul orelor de educație fizică și sport.

Tehnologii – vizitați fabrici, cariere, mine – observați utilajele tehnologice folosite pentru obținearea unui produs, construiți mobilier exterior pentru curtea școlii, etc.

Educatia ecologica Deseori educaţia outdoor este confundată cu educaţia pentru mediu-ecologică, asta pentru ca cele două se întâlnesc în aer liber, educaţia outdoor nu înseamnă numai acest lucru, ea are nenumarate

25

valenţe în toate domeniiile nu doar în cel al protecţiei mediului. În şcoală elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătura cu mediul. Prin diferite discipline incluse în procesul de învăţământ trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduita ecologică modernă. Acest lucru se realizeză îndeosebi în cadrul lecţiilor de ştiinţe, menite să înlesnească înţelegerea organismelor vegetale şi animale, a proceselor esenţiale de înteţinere a vieţii, a legăturilor indisolubile dintre plante - animale - mediu, al celor de geografie, dar şi, ocazional, în cadrul unor lecţii de educaţie civică, limba română, educaţie muzicală, educaţie plastică, istorie etc. Contribuţii de seamă la educaţia ecologică pot aduce activităţile outdoor. Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală şi în societate, să respecte normele de igienă. Tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dintre modalităţile folosite, în afara clasei, în scopul educării ecologice amintesc: excursii şi vizite pentru a constata situaţia în care se află mediul , acţiuni pentru apărarea mediului,igienizarea şi înfrumuseţarea şcolilor, parcurilor,crearea unui colţ viu în clasă. Vă prezentăm mai jos 2 dintre proiectele implementate de către profesorii de la şcoala noastră care au avut drept scop conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea de a proteja mediul înconjurător. PROIECT EDUCATIONAL

Justificare: Spaţiul din spatele bisericii satului Valea Perilor este amenajat de catre preotul şi părinţii din sat pentru plantarea unei livezi de peri pe cinci rânduri. Spaţiul se pretează la amenajarea livezii de peri, iar în faţa bisericii plantarea şi amenajarea unor ronduri de flori.

26

Scop: - dezvoltarea simtului raspunderii faţă de mediul înconjurător, cunoasterea a cat mai multe lucruri despre pomii fructiferi si flori cat si a materialelor si uneltelor folosite. Obiective

- elevii să participe activ la sadirea si îngrijirea copacilor prin văruirea lor. - Elevii să planteze şi să semene flori . - Elevii să continue activitatea prin îngrijirea permanenta a plantelor. - Cultivarea în sufletul elevilor a sentimentelor de dragoste pentru natură şi frumos. Echipa de proiect: 4 profesori de la şcoală Parteneri: Biserica Comunei Catunele, Comitetul de părinţi al şcolii Grupul ţintă:elevii Şcolii Primare Dealul-Viilor, Comuna Catunele, Judetul Gorj Metodologia de intervenţie: La activitate au participat mai multe grupe de elevi organizate pe nivele de vârste. Elevii din clasele mari împreună cu dascalii şi părinţii au pregătit terenul prin săparea lui pentru plantarea perilor. cu hârleţul şi apoi greblarea lui. Părinţii au ajutat o grupă de elevi din clasele mari să dea cu var trunchiul pomilor. Alte grupe de elevi au plantat şi semănat flori. Resurse materiale: Unelte,var,bidinele,seminţe de flori,răsaduri de flori,bulbi. Ingrasamant natural, puieti, Resurse temporale: O zi. Resurse spaţiale: spaţiul din fata şi din spatele bisericii. Planul operţional de acţiune Etape de mediatizare:

- Luna martie discuţii cu grupurile ce vor participa la acţiune - Luna aprilie: desfăşurarea activităţilor în funcţie de starea

vremii.

27

Evaluarea proiectului: - impresii despre aspectul spaţiului plantat cu flori şi a livezii de

peri dupa acţiune şi după înflorirea florilor - Discutarea respectarii şi îndeplinirii sarcinilor; de a avea grijă de

pomul lui şi a rondului de flori, - Crearea de catre elevii a unor texte, desene despre pomi,

plante, natura; expunerea acestora la panoul de onoare

PROIECT ECOMATEMATICA

Scop: educarea copiilor în spiritul respectului pentru mediul înconjurător şi consolidarea unor noţiuni matematice în cadrul acţiunilor desfăşurate. Concomitent cu activităţile de educaţie ecologică, care au sensibilizat copiii, ei au învăţat importanţa numerelor în viaţa de zi cu zi. Etapa I: Cu ajutorul elevilor am plantat gard viu pe o porţiune de-a lungul gardului şcolii ( copiii au măsurat aproximativ 5 m). Am săpat un şanţ de 30 cm adâncime şi 25-30 cm lăţime, iar puieţii i-am plantat la distanţă de 20-25 cm între ei ( 23 bucăţi). Ulterior, gardul viu a fost udat şi îngrijit de copii. Etapa II: Elevii din clasa a V-a au plantat flori de primăvară în ghivece. Seminţele aduse de ei au fost: cârciumăreasă, gura –leului, crăiţe şi năsturei. Cu ajutorul meu au citit instrucţiunile de pe spatele ambalajului şi le-au semănat în ghivece.

• cârciumăreasa- seminţele au fost presărate direct pe pământ. Copiii au observat şi au notat timpul de germinaţie: 7-9 zile. Le-am precizat că planta poate ajunge până la 90 cm înălţime, dacă este plantată în grădină;

28

• gura –leului-seminţele au fost plantate la o adâncime de 1,5 cm. Timp de germinaţie- aproximativ 2 săptămâni. Planta poate ajunge până la 15-20 cm;

• crăiţele-seminţele au fost plantate la adâncime de 1 cm. Germinaţia în 2 săptămâni. Cresc până la 25-35 cm. Toate aceste flori au nevoie de soare şi apă multă (copiii au turnat o dată la două zile o canuta mică cu apă);

• năstureii (conduraşii). Seminţele au fost plantate la 2-3 cm adâncime, acoperite de pământ. Ele germinează după 10-12 zile, dar nu au nevoie de soare, ci stau în zone mai întunecoase. Cresc până la 20-30 cm.

Etapa III: Copiilor de clasa a V-a, le revine sarcina de a avea grijă de proiectul ecologic al foştilor mei elevi, aflaţi în clasa a IX-a. În urmă cu 4 ani am plantat cu aceştia bulbi de narcise, în curtea şcolii. Bulbii au fost plantaţi toamna, la o adâncime de 1,5 din înălţimea lor. Narcisele rezistă la temperaturi scăzute. Florile apar fiecare pe câte o tulpină, în grupuri de câte 10-12, lucru observat şi de copii. Ajung la o înălţime de 15-20 cm şi diametru de 8 cm. Copiii au reţinut că narcisele sunt plante perene, care răsar an de an fără a fi nevoie să fie replantat bulbul.

29

Etapa IV: Activitate individuală. Fiecare elev a plantat în grădina şcolii cîte un pom. S-au plantat meri şi un vişin. Am săpat o groapă mai mare cu 30 cm decât lungimea rădăcinilor şi am umplut-o cu pământ şi compost. Merii se plantează la 9-10 m distanţă. Am pus copacii in groapă, răsfirând cu atenţie rădăcinile (iniţial îi adusesem în ghivece).Merii vor rodi abia după trei ani. Educaţia outdoor – metodă de stimulare a creativităţii elevilor – o viziune a cercetaşilor

Parteneriatul cu Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei –

Filiala Ecaterina Teodoroiu Târgu Jiu din cadrul proiectului „EcoEdu beyond rhetoric” a oferit o nouă imagine asupra metodelor de stimulare a creativităţii elevilor, educaţia outdoor fiind una din aceste metode. Experienţa cercetaşilor în acest tip de educaţie a facilitat celor participanţi la proiect procesul de înţelegere al acesteia şi ne-a oferit în primul rând un exemplu de bună practică. Fiind bazată pe un cadru simbolic, metoda scout stimulează creativitatea tinerilor prin ea însăşi. De exemplu numele unei ramuri de vârstã, “lupisori”, “temerari” sau “exploratori”, semnele de identificare, cum sunt uniforma şi esarfa, însemnele, cântecele sau ceremoniile. Toate aceste elemente ajutã la crearea unui cadru, a unei atmosfere propice dezvoltării creativităţii. Iată o descriere a ramurilor de vârstă ale cercetaşilor:

Lupisorii (7-11 ani) Cadrul simbolic, modelul folosit pentru Lupişori este “Cartea

Junglei” scrisă de Rudyard Kipling. Lupisorii se întâlnesc săptămânal

30

pentru “vânătoare”. Ei pot porni in căutarea unui oraş pierdut, sau a unei comori ascunse. Pe parcurs trebuie să treacă de diferite probe: ghicitori, probe fizice sau care le pun creativitatea la încercare. Li se poate cere de exemplu, să alcătuiască o strofă care să conţină anumite cuvinte.

Insula temerarilor(11-14) Insula deoarece sugereazã un spaţiu exotic (deci promiţător) la

care se ajunge doar în urma unei călătorii iniţiatice. Temerarii trebuie să se adapteze la mediu, să-şi formeze noi competenţe, o anume conduită şi un set de valori. Insula va fi pentru ei o lume la scară mică. Cand a venit vremea ca temerarii să facă un prim pas pe insula lor, corabia (a se citi autobuzul) i-a dus până in apropierea insulei. Spiritele bune ale insulei i-au luat în primire şi i-au condus în ciuda tuturor obstacolelor până lângă insula unde, temerarii au trebuit să treacă Puntea Suspinelor, singura cale de acces.

Cetatea exploratorilor (15-18) “Cetatea” semnifică dezvoltarea progresivă a exploratorului şi

drumul prin care ajunge să aibă un rol constructiv în societatea şi comunitatea în care trăieşte. Lucrul cu această ramură se bazează mai mult pe activităţi în cadrul comunităţii, activităţi de dezvoltare personală, organizarea propriilor proiecte şi implementarea unor idei.

Metode de stimulare a creativităţii elevilor:

Cafeneaua publică - este o metodă de dialog activ folosită la cercetaşi pentru un bun schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative de acţiune. Se foloseşte când un grup sau organizaţie doreşte să dezbată un anumit subiect (violenţa în şcoli de exemplu). Se organizează în

31

spaţii asemanătoare unei cafenele sau într-o cafenea. Atmosfera relaxată stimulează gândirea liberă şi creatoare prin implicarea în dialog chiar şi a celor mai timizi. Prin interacţiunea cu ceilalţi se generează idei noi.

Teatrul de improvizaţie – copiii sunt adesea rugaţi să improvizeze o scenetă. Li se va da o temă de la care ei să pornească, ex: Jungla. Este bazată pe improvizaţie, abilitatea de a crea, cânta, a se juca, dansa sau vorbi ca reacţie spontană la propriile gânduri sau sentimente, presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul, actorii putând solicita sugestii din partea acestuia

Photo voice - este o metodă de influenţare şi sensibilizare a decidenţilor de la nivel local sau guvernamental prin prezentarea de fotografii vii realizate de membrii unor grupuri defavorizate, marginalizate. Prin fotografii ei spun ce cred, simt şi ce ar trebui făcut in comunitatea lor. Pentru a fi siguri ca fiecare fotografie este inţeleasă, lângă fotografie apare povestea, vocea fotografului care spune istoria imaginii surprinse.

Jocuri de exterior Bulldog (Toate varstele) O persoana este ‘bulldog’. Ceilalţi se aliniază la un capăt al curtii. Când persoana care este bulldog-ul striga ‘Bulldog!’ toţi aleargă spre cealalaltă parte a curţii. Cel care este prins de bulldog devine ajutorul bulldog-ului. ‘Bulldog-ul’ este strigat din nou, şi cei care nu sunt prinşi aleargă înapoi de-a lungul curţii, de unde au început. Bulldog-ul se

32

repetă până când fiecare este prins. Ultima persoană prinsă este urmatorul bulldog.

Misterul morţii (Toate varstele) Copiii stau intr-un cerc. Se alege un detectiv care este scos afară până când se alege un criminal. Criminalul este ales pe ascuns, în timp ce ceilalţi jucători îşi ţin ochii închisi. O dată ce sunt aleşi, copiii îşi pot deschide ochii şi detectivul se poate întoarce în mijlocul cercului. Criminalul omoară aratand o faţă stupidă celor din cerc. Aceştia trebuie să aştepte cel puţin 3 secunde până mor dupa ce faţă amuzantă s-a uitat la ei. Unora le place să moară râzând. Detectivul trebuie să găsească criminalul. Jucatorii trebuie tot timpul să se uite la faţa unor altora. Puteţi să daţi detectivului un număr limitat de încercări să ghicească sau să jucaţi până când mor toti înafară de detectiv şi criminal.

Nana, Nana, cine are banana? (4 – 10) : copiii stau într-un cerc, cu genunchii încrucişaţi si îndoiţi inainte. Ei pasează banana în jur de la unul la altul pe sub genunchii indoiţi. Un copil stă în mijloc şi încearcă să identifice persoana care are banana în timp ce copiii cântă ‘Nana Nana, Cine are banana’.

Simon spune (4-10) : un copil (seful) trebuie să spună celorlalţi ce să facă. De exemplu ‘Simon spune – atingeţi-vă nasul’. Atunci toţi copiii îşi ating nasul. Farsa apare când şeful spune ‘scărpinaţi-vă genunchiul’ FĂRĂ să zică ‘Simon spune’. Copiii pot avea 3 vieţi şi ultimul jucător rămas poate să fie şeful.

Rămâneţi în Nămol (Toate vârstele): copiii sunt împărţiţi în două echipe. Daţi un nume fiecărei echipe pentru a se putea identifica. O echipa este ‘activă’ (prinde). Cand Dilek este prins, Dilek trebuie să stea nemişcat cu picioarele despărţite şi poate să fie eliberat numai dacă

33

unul din echipa lui se târăşte pe sub picioarele lui. Jocul se termină când toţi sunt prinşi. Apoi, schimbaţi rolurile echipelor şi jucaţi din nou.

Deslemneşte un Prieten (Toate vârstele): fiecare copil se plimbă in jur cu o sacoşă cu boabe pe cap. Dacă iţi pierzi sacoşa, trebuie să înlemneşti şi să te bazezi pe un prieten ca ţi-o ridica şi ţi-o înlocuieşte ( în timp ce şi el şi-o poartă pe-a lui ). Un şef poate de asemenea să schimbe ritmul jocului strigând încet, repede, alergaţi sau ţopăiţi.

Prinde/Nu prinde (Toţi): copiii stau într-un cerc. Un copil stă în mijloc şi are o minge. Acest copil spune ‘Prinde’ sau poate spune ‘Nu prinde’ şi apoi aruncă mingea unuia din cerc. Copilul căruia i se aruncă mingea trebuie ori s-o prindă ori să refuze s-o prindă dupa cum i s-a zis. Dacă nu face asa, stă jos şi iese ‘afară’ din joc.

Jocuri cercetăşeşti pentru exterior:

1. Culturi Scop: stimularea spiritului de cooperare şi găsirea unei identităţi comune Vârsta: 6 - 60 ani Nr. participanţi: peste 6 persoane Materiale: hârtie, materiale din natură Durata: 60-120 min Loc de desfăşurare: exterior Descriere:

a) Se creează grupe de participanţi din 6-10 persoane. b) Fiecare grupă trebuie să-şi găsească un nume, să-şi

construiasca un steag şi o vatră a "satului" folosindu-se de materiale din natură.

34

c) Dupa ce se termină perioada de construcţie, fiecare cultură se va prezenta celorlalte culturi.

d) Facilitatorul va avea grijă să se aprecieze toate culturile. Ulterior toate activităţile se vor relaţiona la culturile create de participanţi, introducerea activităţilor făcând referire la acestea.

2. Tomatele Scop: dezvoltarea aptitudinilor fizice, a atenţiei şi a strategiei. Vârsta: 5-24 ani Nr. participanţi: minim 7 maxim 15 Materiale: minge Durata: 20-30 min Loc de desfăşurare: exterior Descriere:

a) Jucătorii stau in cerc, aplecaţi înainte, cu picioarele îndepărtate. Mingea se transmite de la un jucător la altul, cu ajutorul mâinilor, doar la nivelul solului.

b) Cel căruia îi va trece mingea printre picioare va juca mai departe doar cu o mână. La a doua abatere, se va întoarce cu spatele, jucând din nou cu două maini. La cel de-al treilea gol primit va continua să joace cu spatele şi cu o singură mână, iar la cel de-al patrulea gol jucătorul este eliminat.

c) Pentru a ne feri de accidente, vom pasa mingea doar la nivelul solului, niciodată prin aer.

d) Animatorul opreşte jocul dacă mingea este pasată prea tare.

3. Inger bun,inger rau Scop: dezvoltarea atenţiei, a logicii, a simţurilor. Vârsta: 10-60 ani

35

Nr. participanţi: 3-30 preferabil multiplu de 3 Materiale: eşarfe de legat la ochi, obiecte pentru fiecare echipă Durata:10-15min Loc de desfăşurare: exterior Descriere:

a) Jucătorii se împart in echipe de câte 3 şi primesc câte o eşarfă şi un obiect

b) În fiecare echipă un jucător va fi orbul şi va fi legat la ochi. c) Ceilalţi 2 jucători se îndepărtează şi hotărăsc cine va fi

îngerul bun şi cine va fi îngerul rău, fără ca cel legat să audă, apoi pun obiectul echipei undeva în preajmă.

d) Îngerul bun încearcă să ghideze spre obiect, jucătorul legat la ochi prin indicaţii verbale, iar ingerul rău încearcă să-l inducă pe "orb" în eroare.

e) Îngerii nu au voie să atingă orbul! f) Jocul se termină atunci când toţi jucătorii legaţi la ochi au

găsit obiectul echipei lor.

3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR Abordarea disciplinelor școlare în aer liber se bazează în primul

rând pe un proces de planificare bine consolidat care susține înțelegerea de către profesor a pașilor esențiali pentru derularea unei activități outdoor. Un aspect important in procesul de planificare îl reprezintă implicarea elevilor, este important să cunoaștem părerea lor în legătură cu intențiilor noastre, acest lucru ne ajută să înțelegem mai bine ce anume îi motivează pe elevii nostrii, lucrurile care prezintă interes pentru ei ( se întâmplă adesea ca implicarea elevilor într-o activitate outdoor să fie imposibilă din diferite motive – fie pentru că elevii nu au cunoștințele necesare pentru a se implica în activitate, fie activitatea nu se pliază pe nevoile de învățare ale elevilor – in aceasta situație ceea ce profesorul și-a planificat va fi crea haos și

36

dezorganizare, sau chiar va fi un eșec – ceea ce înseamna irosirea timpului elevului/profesorului, irosirea materialelor, etc. ). Procesul de planificare implică următoarele etape:

1. Identificarea activității pe care o derulezi în funcție de vârsta elevilor - aceasta trebuie să fie în strânsă legatură cu disciplina școlară – pentru sugestii și idei puteți cere părerea elevilor, veți fii mirat de creativitatea și imaginația elevilor vostri și veti descoperi în ei un ajutor de nădejde.

2. Realizarea unui plan al orei de curs – scopul, obiectivele, activitățile, rezultate dorite

3. Detalii tehnice - condițiile climatice - vremea nu trebuie să fie întotdeauna un

impediment (pentru predarea lecțiilor despre fenomenele climatice, vremea ploioasă, ninsoarea reprezintă un avantaj – trebuie însă să aveți în vedere ca elevii să fie bine îmbrăcați conform condițiilor meteorologice )

- Locația – raspunde la următoarele întrebări: o deplasarea presupune costuri? Dacă da, care sunt

acelea și de unde voi obține resursele necesare? o este nevoie de acordul părinților, conducerii? o locația aleasă este în strânsă legatură cu tema pe care

doresc să o abordez? o profesorul trebuie să țină cont de oportunitățile pe de-o

parte, iar pe de altă parte de restricțiile pe care le poate avea un spațiu în aer liber pentru ca elevii să se simtă confortabil - trebuie să aibă loc să se miște, să aibă băncuțe unde să se așeze, etc.

– ce număr de elevi va participa la ora de curs? Am nevoie de un sprijin din partea unui alt profesor?

– cât va dura această activitate? Timpul pentru activitate va afecta celălalte ore de curs ale elevilor mei și implicit colegilor mei?

37

– Care sunt resursele materiale, financiare? Reursele necesare pentru realizarea unei activități trebuie să fie accesibile, spre exmplu vă puteți axa în primul rând pe resurse din mediul natural. Daca aveți nevoie de resurse financiare, apelați la ajutorul conducerii, sponsorilor sau familiilor, însă aveți în vedere un posibil refuz din partea acestora, pentru aceasta construiți mereu un plan de rezervă.

– Realizați un set de reguli pe care să-l comunicați elevilor pentru a evita posibile conflicte între elevi sau orice fel de probleme neprevăzute

– Care sunt riscurile derulării cursului în aer liber? Care sunt pericolele? Cum pot preveni riscurile și cu ce instrumente?

4. Evaluarea activitatii: - evaluare cantitativa, ex. Resurse materiale utilizate, numarul

elevilor implicati, numarul cadrelor didactice - evaluare calitativa, ex. gradul de implicare al elevilor in

activitate, competente dobandite - metode si instrumente de evaluare utilizate ( ex. Chestionar,

focus grup, discutii, dezbateri, observatie, interviu ) - feedback-ul este un aspect important in cadrul oricarei

activitati derulate, intrucat ne ofera o imagine de ansamblu asupra opiniilor participantilor, nemultumirilor, propunerilor; dezirabil este ca in fiecare etapa de planificare a unei activitati outdoor, sa obtinem feedback-ul tuturor celor implicati – pentru ca o activitate outdoor sa fie de succes, ea trebuie sa aiba in vedere cooperarea constanta, comunicarea, oferirea posibilitatii de exprimare al celor implicati. ( Vezi Fig. 2 )

38

Fig.2 Educația outdoor este diferită de celelalte metode de predare

pentru că oferă profesorului posibilitatea de a identifica diferite probleme de comportament ale elevilor. Observarea modului în care elevii acționează față de activitatea propusă poate fi relevantă pentru identificarea unor comportamente agresive sau probleme de integrare – urmăriți ca fiecare elev să participe activ, să-și asume responsabilitățI și să raspundă rolurilor și sarcinilor primite, daca observați elevi pasivi, alocați-le timp în plus, încurajați-i să se implice, apelați la sprijinul celorlalți copii. Activitățile outdoor transpun elevul în diferite ipostaze, în acest fel profesorul are posibilitatea de a identifica observa un copil problema, un copil maltratat.

Identificarea riscurilor

Stabilirea detaliilor practice

Derularea activitatii si logistice

Evaluare Planificarea activitatii

Identificarea nevoilor

FEEDBACK

39

Cum măsurăm succesul/insucesul activității derulate? Pentru a ne asigura ca activitatea ce tocmai am derulat-o a avut

efectul scontat, este necesar să măsurăm acest impact prin: - chestionare de evaluare atît pentru personalul implicat cât mai

ales pentru elevi, chestionarele trebuie realizate în funcţie de profilul fiecărui participant la activitate, va trebui să conţină atît întrebări închise pentru a realiza o evaluare cantitativă a activităţii( spre ex. numarul de participanti, resursele utilizate, etc), cât şi întrebări deschise pentru a realiza evaluarea calitativă a activităţii ( spre exemplu gradul de implicare în activitate, motivaţia de participa, măsuri de îmbunătăţire a activităţilor viitoare)

- deşi este mult mai complex, se poate realiza o evaluare a activităţilor prin chestionare adresate părinţilor elevilor – petrecând mare parte din timp cu copiii lor, părinţii pot fi în măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat – această sesiune de evaluare cu părinţii poate fi un aspect important în păstrarea contactului permanent cu aceştia, astfel ei sunt informaţi în permanenţă cu privire la ceea ce învaţă copiii lor sau pot oferi un real sprijin în alte activităţi viitoare

- discuţii interactive între cei implicaţi – este necesară o atenţie sporită în timp ce derulăm activitatea asupra nivelului de implicare al tuturor elevilor, să agrenăm fiecare participant la discuţii, să le oferim elevilor posibilitatea de a pune întrebări atunci când nu le este clar un anumit aspect şi mai ales să le oferim posibilitatea de a-şi exprima părerea cu privire la respectiva activitate.

40

4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR

Toate activităţile în aer liber, indiferent de locatie, implică un element de risc. Siguranţa elevilor implicaţi în educaţia experentiala este extrem de importanta. Deşi riscul real nu poate fi în totalitate eliminat, un profesor trebuie să se asigure că riscurile reale sunt reduse la niveluri acceptabile, astfel încât elevii sa participe într-un context care este comparativ mai sigur din punct de vedere al comunitatii. Un plan de gestionare a riscurilor, care identifică şi analizează cu atenţie riscurile şi pericolelor inerente într-un program special experential, într-un efort de a elimina, evita sau a reduce riscurile la niveluri acceptabile, este cel mai eficient mod de a gestiona riscurile în domeniul educaţiei experentiale. Tot personalul implicat în educaţia în aer liber ar trebui să fie pe deplin conştienţi de toate principiile şi procedurile obligatorii. Directorii trebuie să se asigure că sunt luate măsuri de precauţie în ceea ce priveşte siguranţa participanţilor, şi că supravegherea va fi adecvată în raport cu numărul acestora, maturitatea lor, comportamentul lor şi activităţile planificate. Pentru obţinerea permisiunii de a desfăşura activităţile, se vor obtine informaţii cu privire la o serie de probleme de securitate, inclusiv itinerarul propus, componenţa grupului, planuri de urgenţă. Ce este un plan de gestionare a riscurilor? Pentru a se asigura că toate activităţile în aer liber de învăţământ sunt planificate şi efectuate în condiţii de siguranţă, gestionarea eficientă a riscurilor ar trebui să fie puse în aplicare. Un plan de gestionare a riscurilor implică o analiză sistematică a activităţii, echipamentul, locul de desfăşurare, participanţilor, precum şi personalul, astfel că factorii de risc inacceptabil pot fi identificați şi eliminați sau controlați corespunzător. Planificarea de management al riscului include:

41

- identificarea riscurilor şi problemelor de siguranţă, - gestionarea pericolelor, riscurilor şi problemelor de siguranţă.

Prin dezvoltarea unui plan de management al siguranţei, evităm orice pericole şi riscuri, care nu pot fi controlate în mod satisfăcător. Trebuie luate în considerare lucruri, cum ar fi natura activităţii, locaţie sau locul de desfăşurare, caracteristicile, participanţii, experienţa personalului şi condiţiile meteorologice. Pentru a identifica problemele de siguranţă, se iau în considerare si nevoile fizice, sociale şi emoţionale ale participanţilor şi a personalului, calificările şi experienţa personalului, inclusiv punctele forte şi limitări, siguranţă obligatorie în locaţii, cum ar fi stânci, lacuri adânci şi reci sau apa râului, intâlnirea unui obstacol, roci scufundate şi alte pericole în cursurile de apă naturale şi butelii de aragaz inflamabile, starea echipamentelor, efectele condiţiilor meteorologice diferite , orice pericole potenţial dăunătoare, cum ar fi un copac căzut , comunicare şi acces la asistenţă în caz de urgenţă . Planul de management al riscului este un răspuns la evaluarea riscurilor, astfel încât acestea sunt reduse suficient pentru ca activitatea să fie desfășurată în condiţii de siguranţă, acesta se realizează în mod diferenţiat în funcţie de activitatea outdoor derulat

42

CONCLUZII

Manualul a abordat experienţele oferite de educaţia în aer liber în cadrul procesului de predare-învăţare al elevilor. Proiectul ‚EcoEdu beyond rhetoric’ ne-a oferit posibilitatea de a aprofunda conceptul de educaţie outdoor şi a adunat laolaltă personalul implicat în procesul educaţional din 2 regiuni, Turcia şi Romania cu scopul de a facilita schimbul de experienţă, de a promova diversitatea lingvistică şi culturală, de a dezvolta materialele de predare experimentale, de a împărtăşi opiniile şi valorile cu privire la consolidarea dimensiunii europene în educaţie. Toate activităţile proiectului au reprezentat oportunităţi de a consolida înţelegerea reciprocă, de a conştientiza relaţiile la nivel local şi european şi de a lansa o sensibilitate interculturală între cadrele didactice şi elevii implicaţi în proiect. Prezentul proiect a oferit cadrelor didactice oportunităţi de a intra în contact şi de a participa la activităţi împreună cu cadrele didactice din spaţiul european şi prin urmare să beneficieze de schimburile de bune practici pe teme educaţionale.

În timpul implementării proiectului profesorii implicaţi au

realizat noi activităţi outdoor, au împărtăşit idei, profesorii au aflat că deja realizaseră astfel de activităţi în procesul de predare, astfel că aprofundarea educaţiei outdoor prin acest proiect a făcut procesul de predare+învăţare mult mai accesibil atât pentru profesori cât şi pentru elevi. În timpul derulării activităţilor, elevii au dezvoltat o relaţie profundă cu natura, şi-au îmbunătăţit abilităţile, competenţele socio-personale au conştientizat importanţa mediului înconjurător.

Manualul este rezultatul unei lungi cooperări dintre parteneri şi

obiectivul lor principal este de a oferi o nouă perspectivă asupra educaţiei, de a oferi exemple de metode de predare interactive, care în final se vor reflecta într-un sistem educaţional de calitate în termeni de

43

conţinut, şi în special din punct de vedere al rezultatelor, deoarece în timpul implementării proiectului, noi am înţeles că educaţia outdoor poate fi o parte semnificativă din sistemul educaţional, şi pe ansamblu o gamă de oportunităţi de învăţare.

44

Manual realizat în cadrul proiectului „EcoEdu dincolo de retorică”, cu nr. De

referinţă COM-10-PR-16-GJ-RO, TR, proiectul s-a derulat în perioada 1.08.2010 –

31.07.2012 şi a fost co-finanţat de Comisia Europeană prin Programul Sectorial

Comenius Regio. Manual poate fi vizualizat şi în format electronic pe site-ul

proiectului www.edu-catunele.ro.

Coordonatori: Liliana Bucică, Dana Lorena Bran, Gheorghiţa Caranda, Nazan Turan

Date de contact parteneri locali:

Consiliul Local Cătunele

Com.Catunele, sat Valea Perilor, jud Gorj

Nr. tel: 0253411023

Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei – Filiala Târgu Jiu “EcaterinaTeodoroiu”

Târgu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud Gorj

Nr.tel.: 0353405844

Şcoala Generală “Mazilu Vipie Gheorghe”

Com. Cătunele, Sat Valea Mănăstirii, jud Gorj

Nr. tel.: 0253411002

Şcoala Primară “Învăţător Nicolae Caranda”

Com. Glogova, sat Glogova, jud Gorj

Nr.tel: 0253411405

45

Cătunele Local Council - Muş Provincial Directorate of Education

OUTDOOR EDUCATION MANUAL

English version

46

TABLE OF CONTENTS

INTRODUCTION 46 32

I

INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION 47 33 1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION 47 33 2. EDUCATION FORMS 53 36

II EXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR 55 DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS 38 1.SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION 55 38 2.PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION INTO SCHOOL 58 CURRICULUM 40

Language and Communication Mathematics and Science

Social Studies Arts Physical Education and Sports Environmental Education Outdoor Education - the method for stimulating student creativity – Scouts vision Methods To Stimulate Students' Creativity Outdoor Games Scouting Outdoor Games

3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING 73 52

How Can We Measure The Success / Unsuccessful Of The Performed Activity? 4. THE MANAGEMENT OF RISK IN OUTDOOR EDUCATION) 76 55

What Is A Risk Management Plan? CONCLUSIONS 79

47

INTRODUCTION

The present manual is meant to be a useful instrument for the teaching staff from the village of Catunele and and Muş, in approaching the experiences offered by the outdoor education in the students’ teaching-learning process.

The „EcoEdu beyond rhetoric” offered us the possibility of deepenning the concept of outdoor education. During the project, a variety of formation activities has been done (outdoor education course, active learning seminar, practice), and thus all the participants (the teaching staff of the schools from Muş and villages of Catunele, youth staff from ONCR – Ecaterina Teodoroiu Filial, staffs from Muş Provincial Directorate of Education and Muş Provincial Direvctorate of Agriculture and members of Muş TEMA Foundation) have learnt: what outdoor education means, how it can be applied in the teaching process of different subjects from the curriculum, how the outdoor education can be combined with the formal education so that the students could acquire the necessary abilities for their own performance as individuals. So, this manual is the result of the formation activities of the project, the result of what we have learnt during these activities.

The present paper is structured in several relevant themes: what the outdoor education is, the goals of outdoor education, formal education versus outdoor education, the exemplification of approaching the outdoor education for different teaching lines, useful advice and practical examples for teaching staff, youth staff.

48

I

INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION

1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION

Outdoor education is a quite new concept in the both Romanian and Turkish education context, but it’s starting to draw the interest of more and more teachers from the formal teaching system. There are numerous meanings of the outdoor education concept, but to define it simple and for readers’ understanding, we could say that this education form is based on the learning in the open air. The outdoor education could include the education for the environment, recreative activities, personal and social development programs, hiking, adventure, etc. When making a summary of the formation activities that we took part in during the „EcoEdu beyond rhetoric” project, we could identify the key characteristics of the outdoor education:

- the outdoor education offers the possibility of the direct contact with the nature – the environment protection represents a subject of world-wide concern, the massive urbanisation has given rise to an injurious effect on the environment also because people are not aware of the impact of their non-ecological actions on the environment – the outdoor education is a very benefic modality to change the attitudes and the behaviours towards the environment;

- the outdoor education represents a strong source of learning experiences – a relaxing, free atmosphere, without the constraints imposed by „the 4 walls of a classroom” can offer numerous challenges to students, thus the learning process

49

becomes strong, it inspires the students and it can change anti-social behaviours and create a strong interpersonal relation based on reciprocal support;

- the outdoor education facilitates the learning process of the students who have learning difficulties – as mentioned above, the outdoor education offers a different learning climate which allows the students (who usually have learning difficulties and a low level of school performance) to become more motivated and much more competent;

- personal development both of those who apply it and especially of the students;

- development of team spirit – connection between students, students – teachers, leads to a better involvement and to the increase of active citizenship in both categories;

- the outdoor education offers numerous physical, emotional and mental benefits which ensure the society well-being;

The general objectives of the outdoor education are: • Development of socio-personal abilities: improvement of team

work, improvement of social relations, development of leadership skills, etc.

• Development of management abilities: organization, conduct, assessment

• To offer a changelling learning environment • To offer the possibility of establishing a relaxing and motivating

environment according to the identified problem – allows the getting over high levels of imagination in order to obtain the planned results.

There are various outdoor education programs which can be

useful in different contexts and according to the actual/identified needs, therefore such programs which are focused on health and

50

physical education, natural sciences, management and psycology, can be very well used. For example, an outdoor education program that is focused on physical education could have a deterrent-educative-therapeutic effect, could lead to a decreasing number of obese students from school (the program could include physical exercices, walks in the open air, open discussions with the students in a relaxing and motivating environment); an outdoor education program focused on the natural sciences would have as effect the students information about the environment problems from their community, and also would make them be aware of the impact of their actions on the environment (there can be organized a greening activity or any other activities considered relevant in approaching the identified problem – one important characteristic of the outdoor education is that it allows a high level of creativity).

An important characteristic of the outdoor education is that it can contribute to the growth of people’s well-being level; besides a person basic needs, the outdoor education can answer to a range of needs such as: the need of being respected, the need of being socially included, the need of being active and responsible, the need of feeling safe.

The need of feeling respected – different activities in the open air encourage the child to feel at ease, thus he will be more open, he will communicate, he will express his own opinions, he will feel given heed to and will feel that his decisions matter to others; students can be consulted on different games and activities.

The need of being responsible – the outdoor activities allows the child the oportunity of receiving different tasks (the outdoor education is among other things a

51

form of organized and structured learning, therefore the teacher must take into account the involvement of all students in the proposed activities); under the teacher’s supervision, each child receive different responsibilities and tasks in order to achive the intended goal (for example, if there is a greening activity, a student may receive the task to prune the trees, another one receives the task to water the plants – what is important is that through communication, the teacher must make the student feel that because of this activity, the environment will be cleaner; in this way, the student will be aware that he has a responsibility for the environment protection).

The need of being active – the involvement in different sports, games, thematic walks, will bring only benefits to the student’s physical and psychical development. The game is an essential characteristic of childhood, therefore it’s important that students be constantly stimulated to play, to race along, to participate actively in different activities.

The need of being socially included – maybe the most important characteristic of the outdoor education is that it is a successful modality of going beyond some of the child’s difficulties (physical, psychical, social, emotional and economical), so that he could feel socially included and that he belongs to a community; it is considered that the indoor atmosphere (the classroom) is rather competitive, while the outdoor one is supportive, because it allows children to express themselves, to relate to others, to collaborate.

52

The need of feeling safe – one aspect that the specialized literature considers important in approaching the outdoor education is that this education must take into account this need. The indoor is safer for students, while the outdoor implies different risks and unexpected situations which could have a negative effect. The teacher must identify the possible risks which may occur and make a plan of risk management - subject that we shall discuss below as it is a very important aspect which determined some specialists to deny the utility of outdoor education use.

Since the outdoor education addresses to the public at large,

regardless the age (the needs are similar both for the children and for the grown-ups), this kind of education must confer the right place to these needs regardless the student’s age.

The participation at the formation activities of the „EcoEdu beyond rhetoric” project offered to the teaching staffs from some schools in Catunele and in Muş, the opportunity to understand this new phenomenon, to deepen it and successfully implement it in the curriculum even without the existence of any act of the Ministry of Education. The learning process of approaching this kind of education was a difficult one, since we consider this process as being a complex one which demands time for its successful implementation and for the expected results. We shall describe below an outdoor education perspective compared together with the other education forms, in order to understand why it’s better to choose the outdoor education.

53

2. EDUCATION FORMS The outdoor education is considered more motivating-

challenging and with a stronger impact on the students’ learning process. To understand better what outdoor education brings new in the teaching-learning process, we shall make a short incursion in the existent education forms. Formal Education: type of education from an institution, called school, and tied to rules and norms. Characteristics:

institutionalized, gradated, supervises the education process, imposes rules and norms, it’s chronologically gradated (from primary education to

university education), organized and managed from the center – the Ministry of

Education, the assessment is done by the teacher, uses less participative methods; the authority and discipline

are imposed by constraint; the relation teacher-student is formal.

Informal Education – it is achieved by lifelong learning, each individual acquires attitudes, values, habits from the quotidian experience, using educational resources from the environment he lives in – family and neighbours, playground, shop, library or mass-media. This education is achieved individually or by interactions with the members of the community without having been planned; it helps people learn anytime and anywhere. Non-formal Education – it is not an activity without a forming effect, but it should be understood as an educational reality less formal. The

54

concept of non-formal education is associated with the concept of „lifelong learning”. The assessment in the non-formal education is done by the learner, and the multi-discipline approach of the learning process helps people understand and appreciate the environment and their relation with it. The non-formal education prepares the students for a lasting future, it analizes the problems for a long term. Characteristics:

the applied methods are focused on the active participation the method is an instrument to achieve the activity objectives –

the game is a frequent used method. answers the question HOW? the NGO-s are important providers of non-formal education.

Of all these types of education, the outdoor education is closest

to the non-formal education, since, like this one, the outdoor education is focused on the active participation; it maximizes the learning process by minimalizing the constraint specific to school; offers a practical utility imediate to the achieved knowledge; it is used in different contexts and has a relaxing learning environment and an easy content; uses methods that stimulate the involvement and the participation; it has flexible structure and planning; the learning process trends towards the participant; it is based on the participants’experience. Both non-formal and outdoor education can be successfully integrated in the formal education so that the learning process effects could be maximized. The present tendency is to amplify the two forms, especially because the moment they are applied, they lead to a more valuable educative system from a quality point of view; they have long term advantages; they cover a wide range of teaching line; and the most important, the educational act focuses equally on

55

those who implement it (the teachers) and on those who are the learning object (the students).

The formal education has the credit of being well organized and structured, containing a wide range of information and knowledge that a person needs in his/her educational formation; the informal education completes the formal education and it ensures the learning process anytime and anywhere, throughout the entire life; the non-formal education comes with such elements to satisfy the person’s needs (psychical, social and emotional needs), using different interactive and involvement methods; and the outdoor education „revives” the 3 forms of education and extends its benefic action to different fields (especially strong development, environment protection, personal and professional development).

We consider that teachers, head teachers and especially the Ministry of Education should consider the outdoor education a significant part in the education system, and as a whole range of learning opportunities.

56

II

EXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS

1. SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION

The interdisciplinary approach helps us to use or integrate concepts and methods among different forms of education. The education system plays an important role in achieving this goal. It should be organized in order to allow educational players to create a flexible educational teaching process, adjustable according to the learning needs of students. As we mentioned earlier, the formal education provides appropriate knowledge and educational information, the informal education provides a lifelong learning process, the non-formal education is participatory, interactive while the outdoor education "revives" the three forms of education. Together these forms of education create a quality education system in terms of content, and especially the results.

The school curriculum designates the content of formal learning, the teaching-learning strategies, the methods and means, the resources, the assessment methods focused on the educational-institutional component. School curriculum is predetermined, clearly defined from other forms of education through a set of rules and regulations by national decision makers, in this case the Ministry of Education. Formal education is recognized as the main means of instruction by which students learn; other forms are not given due attention even though their impact is sometimes more intense.

The experience as teachers / educators /primary school teachers made us identify some of the disadvantages / side effects of formal education.

57

- the school curriculum requires a set of rules and regulations that both students and their teachers should observe which denotes an authoritarian role of the teacher - the main disadvantage is that order and discipline give rise to fears and tensions among students

- There are teachers who pay excessive attention to their school subjects (for example a tutor who prefers to teach his school subject instead of devoting his time for tutoring his classes; the side effect being that students develop aversion towards that school subject on one hand and on the other hand, homeroom classes are also extremely important as they ensure a spiritual connection between student and teacher)

- The manuals for different disciplines often abound in theoretical terms, which causes mechanical learning among students; as a consequence there is an essential need to direct the information towards practice

- The formal education leads to repetition, habit and boredom because teachers teach the same lesson over and over again, so they lose interest; the process of teaching the lesson becomes a mechanical one and it does not take into account whether the student is paying attention to the lesson or if he is interested in the learning process and especially if he is motivated to learn.

- Unlike formal education, outdoor education faces several obstacles: Generally, there is no coherent vision of both Romanian and Turkish education; as a consequence outdoor education is not complementary to the formal education,

- There is a lack of local awareness, initiative, social participation for local development

- Lack of school funding / parents precarious situation to implement various outdoor activities,

58

- Lack of legislation that would provide outdoor education its rightful place,

- Lack of social partnership (the connections between schools and various education actors are almost nonexistent),

- In schools, there is no training for teachers in the field of outdoor education,

- There is a lack of cooperation and communication skills, there are teachers reluctant to change and deficiencies in communication, etc..

- Outdoor education is often associated with some risks – the fact that it takes place outdoors , pose some risks that many teachers do not want to assume not so much from fear as convenience

The integration of outdoor education into school curriculum is an important part of ensuring the student's personal and professional development, especially because the current situation is characterized by lack of interest and motivation for learning on students’ part, increased level of non-involvement in school life, preoccupations which affect students’ behavior in a negative way, lack of respect for the school as an institution, for the teacher and for the family. As we mentioned above, outdoor education refreshes academic education, it also provides interactive learning opportunities which if properly implemented could lead to minimizing the negative aspects existing in the current education system. A first step in linking outdoor education to formal education would be its enactment, the establishment of educational assistance centers focused on this model of education on the one hand to support the implementation of outdoor education in schools and on the other hand to support vocational and continuing training of teachers, so that they acquire a range of skills and expertise. Moreover the encouragement of social partnership between schools and various experienced NGOs, would facilitate the integration of outdoor

59

education in the current education system, would provide examples of good practice. We recognize school as the leading provider of school education, however the school should adapt to the new system requirements, the needs of students and teachers; there is a constant necessity to refresh the current teaching-learning process which no longer meets the needs of the present society.

2. PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION INTO SCHOOL CURRICULUM

The integration process of outdoor education into school curricula involves different stages from the planning to implementation. When an outdoor activity is planned, we should undertake a series of connections with a particular school subject that we want to "revive" (see Fig. 1).

Social

studies

Physical

Education

and Sports

Sport

Language and

Communication

OUTDOOR EDUCATION

Technologies

Arts

Mathematics

and Science

60

In the following part, we will give you some information and

practical examples about different school subjects.

Language and Communication Choose to hold your classes outdoor, whether you have a story / a novel /a novel to Romanian or foreign language lessons. Here are a few examples:

- Stage a scene of a story after it was previously read in class - you can ask students to change the storyline of the story (to avoid chaos and disorganization, prepare students for work the day before, support students through the process, without interfering in their decisions to establish a new narrative –this work does not require a rehearsal, it is advisable to allow students to be spontaneous, they will think in advance how to change the storyline, but for example they will be encouraged to improvise.

- Identify natural elements that students can write on: the earth, stones or leaves

- Start a story by choosing a natural object (a tree, a flower, etc.) and encourage students to continue the story

- Create a place or more places to read (when you have something to read you can go to that place). Ask your students to help you organize that place.

- Encourage students to write poems about various objects (trees, grass, etc.).

- ABC Hike: Walk around outside looking for things that begin with the letters of the alphabet. As you come across an ant, have the students either write about or draw a picture of the

61

ant under the letter A. See how many letters of the alphabet you can cover.

- Tree Tales: Have small groups of students sit silently for a short period of time next to a tree. What sounds do they hear? Where do they come from? If the tree could talk, what stories could it tell? Write a haiku, or other poem about the tree.

There is a variety of activities that can be developed to teach languages in a unique way so that students will form their imagination, creativity, communication skills and literary / artistic skills.

Mathematics and Science Mathematics also provides diversified opportunities through the composition or solving of problems; students are placed in the position to assess numbers in different terms, for example:

- gather a pile of stones; the teacher and each student will choose one stone ; the teacher will compare his stone with that of his students; they will compare the stones in terms of size and then they take a piece of chalk and draw the symbols <> = a to exemplify. - Go out in the school yard and ask students to form various geometric shapes, so that they learn in an interactive way - Measure the school yard or the flower garden, etc.. Landscape Tally Take a walk, looking for different colors, shapes, or objects. Have students keep a tally sheet, marking down the objects as the class finds them. Make simple graphs to represent the numbers in the various categories. How would you describe your area to someone from another city or country? Classifications Have students collect 20 or so leaves that they find lying on the ground, and sort them into different piles (by color, shape, etc.). Discuss how different classification criteria lead to different pile

62

distributions. What are some of the criteria we use to classify groups of organisms such as mammals, birds, plants, and insects? How might our ordering change if we sorted using different criteria? Physics and Chemistry - physical and chemical phenomena of nature (rain, snow, thunder / lightning, burning fuel, water cycle - for example our school is located in a mining area - which gave us the opportunity to explain to students some chemicals, iron ore, coal chemical composition, etc.) can be easily observed. Students will be more motivated to learn if they have the opportunity to observe these phenomena. On the one hand follow the theoretical aspects of the course but on the other hand focus on the practical aspects where it is possible. Biology – the student acquires knowledge about plants and animals in nature, information about environment, pollution and its consequences. The educational aspects of the Biology lessons can be highlighted by: - Planting and caring for plants in the school garden, the vegetable garden, - Visits to the zoo, the botanical garden, - Student participation in environmental actions, - Hiking in the forest and building houses for birds - Taking photos of wild animals (birds, insects)

63

Wild Groceries Discuss the position of items in a grocery store: some are on the top shelf, some on the floor, some are stored in the basement. Have students look at the outside environment as a grocery store. What types of food are located on the top shelf (canopy), lower shelf (understory), bottom shelf (ground), and basement (underground). From what shelves do different animals `shop'? Do most animals `shop' from one specific shelf, or are they evenly distributed? Animal Tracks Look for animal tracks in mud, sand or snow. Have the students try to move their bodies in such a way as to leave track patterns similar to those they have seen. How difficult is it to move like other animals? Do you think rabbits, deer or mice would have problems walking like us? How does this relate to the concept of adaptation?

Social Studies Geography - the geography lessons about landforms, climate, vegetation, soils, water, and wildlife can be easily taught outside the classroom - make use of the natural environment in which you are to explain and illustrate certain concepts of this school subject – the way plains, hills, mountains, waters appeared. You have the option to organize a hike in the key points of your area, to analyze the weather changes with your students and make connections with different disciplines such as physics (you can hold a joint lesson with the teacher of physics); to study vegetation and fauna you can also teach a common lesson with the biology teacher, you can ask students to make a map of the city, take a photo gallery of the geographical environment. Outdoor education is the key element that allows students to learn by experience, by

64

observation on site, students will be more motivated to learn, will easily find answers to their questions.

History - identify and visit a local historical monument with your students, reconstruct a historical route (such as a war / fight), organize certain important historical moments in the school yard - such as the Union of the Principalities, talk to the students about the major historical figures of Romania choosing if it is possible some key elements. Hold outdoor history lessons in the school yard and organize a debate. In this way you - encourage students to express their creativity by an imaginary changing of history - such as "what would have happened had it not been World War I" - students will understand the importance of history in the development process of a nation, the fact that wars between nations slow the development process and have an economic, social, impact on the quality of life - students will appreciate this and much more will realize that people are responsible for their welfare and that of the community / society in which they live. Humanities - Even a difficult subject such as psychology, can be taken out of the classroom environment, for example organize various outdoor games / psychological tests for cognitive psychological processes (memory, attention, language, thought, imagination), give students information about the significance of games or test results, explain the psychological phenomena only after they have been able to make experiments, in this way students will understand theoretical aspects much better. Outdoor spaces often provide opportunities for philosophical reflections - create a space for reflection outdoor, start a philosophical discussion about beauty (using elements of nature - a flower, a tree, etc.), about the truth or goodness (identify a good deed done by a member of the community or by a student and encouraged students to discuss what happened, to identify key elements – which

65

are the reasons for that person’s behavior, why it is important to help those around us, etc). Religion – make with your students a calendar of religious events and activities that can be achieved in these events - for example go caroling with the students, play the scene of Jesus' birth, decorate the school, don’t forget to tell them information about religious symbols, visit churches, mosques, etc.. Civic Education - can be a simulation of how to behave on the street, how to be a model pedestrian - how to cross the street. Science and civic education are subjects that can shape students skills related to environmental protection. Rules of proper behavior towards nature must be respected by all. Everything starts from simple skills. Paper, food packaging, bottles and other waste should not be placed at random because they will dirty the school area, they should be stored in special containers. Toilets must be kept clean and always sanitized. Chemicals in laboratories should not be placed on the ground, not to degrade. The school lands, the green spaces with flowers and trees should be cleaned by the little environmentalists of the school; the bottles, the plastic bags and the rusty cans should be removed; you can organize ecological actions from time to time.

66

Arts Arts and Crafts allow full manifestation of child’s creativity and sensitivity. Drawings, collages, posters with environmental message are a combination of aesthetics with scientific information.

Through these activities the objects made from recyclable materials take some artistic value. Research, identify and visit with your students a monument from your community or a work of art near your city, encouraged students to express their opinion regarding the exhibits – what the objects represent, give them information about the author / authors who created the objects. In this way students develop their communication skills, their creativity and their critical analytical thinking. Music – Organize outdoor music competitions or go to a concert with your students, so that you can discover students with musical talent; they can be directed to a career in this field. Nature Crayons Have students collect small samples of leaves, twigs, dirt, berries, etc., and rub them on a piece of paper to determine what colour, if any, their `nature crayon' has. Have them draw a picture using the colours they can find in their area. Caution them on what items they shouldn't use (poison ivy, nettles, live animals, etc.) Eyes Have students `try on' the eyes of other animals. To simulate having an eye on the top of your head, hold a small mirror face up and level in your hand and look straight into it. Try walking a few yards with this view. For an eye on the side of the head, hold the mirror perpendicular to the ground and facing to the side. How do these views of the world differ from our own? Why do you suppose some animals would want to have eyes in different places? What role does seeing things in different ways play in art?

67

Physical Education and Sports

This disciplinary area folds best with the concept of outdoor education. Where else can you teach physical education best? You can choose from a variety of sports -tennis, football, volleyball, handball, table tennis, various physical exercises, basketball - all these activities contribute to the student's physical and mental development in a harmonious way, students with problems of obesity will be encouraged to lead a healthy lifestyle; physical problems can be prevented by an active life can be shaped during physical education classes and sports.

Technologies - visit factories, quarries, and mines - see technological equipment used to manufacture a product, build outdoor furniture for the school, etc.

Environmental Education

Outdoor education is often confused with environmental education because the two meet outdoors; outdoor education is not only this, it refers to many education areas not only to the protection of the environment. At school students are very receptive to what they are told and shown in connection with the environment. Through various school subjects included in the education process every student should be convinced of the need to defend the environment against pollution. In this way we should develop their modern ecological behavior.

68

This behavior is developed especially during science lessons which are meant to facilitate the understanding of plants, animals, essential processes of life and the indissoluble links between plants - animals – environment; the geography lessons, but also civics lessons, language, music, arts, history can help students to achieve this behavior. Outdoor activities can bring important contributions to environmental education. Any activity that takes place outside the classroom is working in direct contact with the environment.

As we teach children to speak, to behave at home, at school and in society, to observe rules of hygiene, we must teach them how to treat our environment. Among methods used outside the classroom we can mention: trips and visits to see the situation of the environment, actions to protect the environment and to sanitize schools, parks, the building of a green corner.

Outdoor Education - the method for stimulating student creativity – a vision of Scouting

The partnership with the National Organization of Romanian Scouts - Ecaterina Teodoroiu Târgu Jiu Branch in the "EcoEdu beyond rhetoric" offers a new insight into methods of stimulating the pupils' creativity, outdoor education being one of these methods. Scouting experience in this type of education facilitated the project participants to understand its process and gave us an example good practice.

Based on a symbolic frame, scout method stimulates youth creativity itself. For example the name of a branch of age, " little wolves", "temerarious" or "explorers", identifying marks, such as uniform and scarf, signs, songs and ceremonies. All these elements help create a framework, an atmosphere conducive to developing creativity. Here is a description of the age branches of Scouting:

69

" Little wolves", (7-11 years) symbolic framewiork, the model used for " Little wolves" is Jungle Book" written by Rudyard Kipling. " Little wolves",meet weekly for "hunting". They can start looking for a lost city, or a hidden treasure. On the route they must pass various tests: riddles, physical tests or other tests that put creativity on testing. for example, they may be required to form a stanza containing certain words. Temerarious Island (11-14 years) Island because it suggests an exotic area (so bright) which is reached only after a journey of initiation. Temerarious must adapt to the environment, to build new skills, a certain conduct and set of values. The Island will be for them a small world. When it came the time for temerarious to make a first step on their island, the boat (the bus) , went up near the island. Good spirits of the island have taken over and led them in spite of all obstacles to the island where temerarious had to pass the Bridge of Sighs, the only way of access. The stronghold explorers (15-18 years) "stronghold" means the progressive development of the explorer and the way that gets to have a constructive role in society and community living. Working with this branch relies more on activities in the community, personal development activities, organizing and implementing their projects ideas.

Methods To Stimulate Students' Creativity

Public cafe - is an active dialogue method for a better exchange of information and finding creative solutions for action. It is used when a group or organization would like to discuss a particular topic (eg violence in

70

schools). Is organized in spaces like a cafeteria or in a cafeteria. Free and relaxed atmosphere stimulates creative thinking by engaging in dialogue even the most timid. Through interaction with others they generate new ideas.

Improvisational theater - children are often asked to improvise a sketch. Will be given a theme from which they start, eg jungle. It is based on improvisation, the ability to create, to sing, to play, dance or speak in response to their spontaneous thoughts and feelings, often involves an interactive relationship with the public, stakeholders may request suggestions from public.

Photo voice - is a way of influencing and awareness of local decision makers and government by providing vivid images by members of disadvantaged groups or marginalized groups. Though photos they say what they think, feel and what should be done in their community. To ensure that each photo is understood, it appears next to the photo a story, the voice of photographer that tells the story of the captured image.

Outdoor Games Bulldog (All ages) One person is “the bulldog”. All others line up at one end of the yard. When the person who is the bulldog shouts “Bulldog!” everyone runs to the other side of the yard. Anyone caught by the bulldog becomes a bulldog helper. “Bulldog” is called again, and everyone who is not

71

captive runs back across the yard, to where they started. Bulldog is repeated until everyone is caught. The last person to be caught is the next bulldog. Murder mystery (All Ages) Children sit in a circle. One detective is chosen and sent away until the murderer is chosen. The murderer is chosen secretly, while the other players have their eyes closed. Once they are chosen the children may open their eyes and the detective may return to the centre of the circle. The murderer kills by making a silly face at people in the circle. They must wait at least 3 seconds to die after being looked at funny. Some like to die laughing. It's the detective's job to find the murderer. The players have to look at each other's faces constantly. You can give the detective a limited number of guesses or play until everyone but the murderer and the detective are dead. Nana, Nana, who’s got the banana? (4-10) Children sit in a circle, knees crossed and bent upwards. They pass around a banana underneath their bent knees. One child stands in the centre and tries to spot who has the banana while the children sing 'Nana Nana, Who's got the Banana'. Simon Says: (4-10) One child (the leader) has to tell the others what to do. For example 'Simon says - touch your nose'. All the children then touch their noses. The trick arises when the leader says 'scratch you knee' WITHOUT saying 'Simon says'. Children can have 3 lives and last player left can be the leader. Stick in the Mud (All Ages) Children are divided into two teams. Give names to the teams to help group identity etc. One team is 'on' (catching). When Dilek is caught, Dilek has to stand still with legs apart and can only be 'freed' if a team-

72

mate crawls through. The game finishes when all are caught. Then, reverse team roles and play again. Un-Freeze A Friend (All Ages) Each child walks around while balancing a beanbag on their head. If you lose your beanbag, you have to freeze and rely on a friend to pick it up and replace it for you (while still balancing their own). A leader can also change the speed of the game by calling slow, fast, run or hop. Catch/Don’t Catch (All) Children stand in a circle. One child is in the centre and has a bag or beanbag or sock. This child says 'Catch' or else can say 'Don't catch' and then throw the ball to someone in the circle. The child to whom the ball is thrown must either catch or refuse to catch as directed. If they fail to do as told, they sit down and are “out” of the game.

Scouting Outdoor Games 1. Cultures Purpose: To stimulate the spirit of cooperation and finding a common identity Age: 6 - 60 years No. Participants: 6 people Materials: paper, materials from nature Duration: 60-120 minutes Venue: Outdoor Description: a) it will be created participants groups of 6-10 people. b) Each group should find a name, to build a fireplace and a flag of "village" using materials from nature.

73

c) After the end of construction period, each culture will present other cultures. d) The facilitator will take care to appreciate all cultures. Subsequently, all activities will relate to the created culture by the participants, introducing activities referring to them.

1. Tomatoes Purpose: To develop physical skills, attention and strategy. Age: 5-24 years No. Participants: at least 7 up to 15 Materials: Ball Duration: 20-30 minutes Venue: Outdoor Description: a) Players sit in a circle, lean forward with legs apart. The ball is passed from player to player by hands, just at ground level. b) One who passes the ball through the legs will use in the future only one hand. The second instance will turn away, playing with two hands again. In the third goals will continue to play back with one hand and the fourth goal the player is eliminated. c) In order to avoid the accident, we just pass the ball to the ground, never by air. d) Game animator stops the game if the ball is passed too hard.

2. Good angel, bad angel

Purpose: development of attention, logic and the senses. Age: 10-60 years No. participants: 3-30 preferably multiples of 3 Materials: scarves blindfolded, objects for each team Duration :10-15min Venue: Outdoor Description:

74

a) Players are divided into teams of three and get one scarf and an object b)In each team there will be a blind player - that will be blindfolded. c) The other two players will walk away and decide who will be good angel and who will be bad angel without the blind to hear, then put the object somewhere in the neighborhood. d) good angel tries to guide the blind player to object, through verbal instructions, and the bad angel tries to induce the "blind" in error. e) The angels are not allowed to touch the blind! f) The game ends when all blindfolded players have found their team object.

3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING

Addressing outdoor school subjects is based primarily on a well established planning process that supports the teacher understanding of the essential steps for the development of outdoor activities. An important aspect in the planning process is to involve students, it is important to know their opinion about our intentions, it helps us to understand better what motivates our students, things of interest to them (it happens often that the involvement of students in an outdoor activity to be impossible for various reasons - either because students don’t have the knowledge to engage in the activity or the activuty doesn’t suit on the learning needs of students - in this case what the teacher- planed will create chaos and disorganization, or will be a failure - which means wasting time for student / teacher, waste materials, etc..). The planning process involves the following steps: 1. Identify the activity depending on the student ages - it must be closely related to school discipline - for suggestions and ideas you can

75

always ask students, you will be amazed by the creativity and imagination of your students and you will find in them a reliable aid . 2. Making a plan of course - goals, objectives, activities, desired results 3. Technical details

Climatic conditions - weather must not always be an obstacle (to teach lessons about weather events, rainy weather, snow is an advantage - but need to make sure that students are well dressed according to weather conditions)

Location - answer the following questions: o A movement involves costs? If so, which are and from

where you get resources o A parental consent is needed, or leadership consent? o The chosen location is closely related to the topic I want

to tackle? o The teacher should consider the opportunities on the

one hand, and on the other hand the restrictions that may have an outdoor space for students to feel comfortable - must have place to move, have benches where to sit, etc..

o How many students will participate in the classroom? Do I need support from another teacher?

o How long will be this activity? the activity will affect other classes of my students or my colleagues?

o Which are the material resources, financial resources? The requirements resources for a job should be accessible, for example you can focus primarily on the natural resources. If you need financial resources, seek the assistance of management, sponsors and families, but note the possibility of deny from their part, for this build always a backup plan.

76

o Develop a set of rules and communicate it to students in order to avoid conflicts between students or any unforeseen problems

o Which are the risks of running the course outdoor ? What are the dangers? How can I prevent risks and with witch tools?

Evaluation activity: - Quantitative evaluation, eg. materials resource used, number

of students involved, number of teachers - Qualitative assessment, eg. involvement of students in

activities, skills acquired - Methods and assessment tools used (eg questionnaire, focus

group, discussions, debates, observation, interview) Feedback is an important aspect in any activity carried out,

because it offers an overview of the participants opinions, complaints, suggestions, desirable is that in every stage of planning an outdoor activity, to get feedback from all involved - for an successful outdoor activity it must take into account the constant cooperation, communication, offering the possibility of expression of those involved.

Outdoor education is different from other teaching methods

because it enables teachers to identify different behavior problems. Observing how students work in the proposed activity may be relevant to identify aggressive behavior or integration issues - all students have to participate actively, to assume responsibilities and to answer to the roles and tasks they received, if notice passive students allocate them extra time, encourage them to get involved, and call for the support of other children. Outdoor activities transpose the student in some views, and in this way the teacher is able to identify a child with problems, an abused child.

77

How can we measure the success / unsuccessful of the performed activity?

To ensure that the work that I just ran had the desired effect, it

is necessary to measure this impact by: - Evaluation questionnaires for both the staff involved and

especially for students, questionnaires must be made according to the profile activity of each participant, it will have to contain both closed questions to make a quantitative assessment of activity (eg. number of participants, resources used, etc.) and open questions to make qualitative assessment of activity (eg involvement in activity, motivation to participate in activity, measures to improve future activities)

- Although it is more complex, it can be realized an evaluation of the activities by verified questionnaire replies of the parents of students - spending most of the time with their children, parents may be able to provide an overview of what happened - this evaluation session of parents may be an important factor in maintaining constant contact with them, so they are kept informed about what their children learn and can provide real support future activities

- Interactive discussion between those involved - we need to pay attention while we work on the involvement of all students, to agree each participant in discussions, to offer students the opportunity to ask questions when there are not clearly in an aspect and especially to enable them to express their opinions on the activity.

4. THE MANAGEMENT OF RISK IN OUTDOOR EDUCATION All outdoor activities, regardless of location, involve an element

of risk. The safety of the involved students in the experiential education is extremely important. Although the real risk can not be

78

totally eliminated, a teacher must ensure that the real risks are reduced to acceptable levels so that the students will participate in a context which is comparatively safe in terms of community. A risk management plan that identifies and analyzes carefully the risks and dangers inherent in a particular experiential program, in an effort to eliminate, avoid or reduce risks to acceptable levels is the most effective way to manage risks in experiential education. All staff involved in outdoor education should be fully aware of all the principles and procedures it required. Directors should ensure that precautions are taken regarding the safety of participants, and that supervision will be appropriate to the number, maturity, behavior and planned activities. For the permission to carry out the outdoor activities, we have to get information on security issues, including proposed itinerary, composition group, emergency plans.

What Is A Risk Management Plan? To ensure that all outdoor education activities are planned and conducted in safe, effective risk management should be implemented. A risk management plan involves a systematic analysis of activity, equipment, venue, participants and staff so unacceptable risk factors can be identified and eliminated or adequately controlled. Risk Management Plan includes: - Identify risks and safety issues, - Management of hazards, risks and safety issues. By developing a safety management plan, we avoid any dangers and risks that can not be controlled satisfactorily. It has to be taken into account things such as the nature of location or venue, participants, staff experience and weather conditions. To identify safety problems, have to take into account physical, social and emotional needs of participants and staff, staff qualifications and experience, including

79

strengths and limitations, mandatory safe locations such as cliffs, deep and cold lakes or the river, encountering obstructions, submerged rocks and other hazards in natural watercourses and flammable gas cylinders, equipment condition, the effects of different weather conditions, any hazards potentially harmful, such as a fallen tree, communication and access to assistive emergency. Risk Management Plan is a response to risk assessment, in order that this to be low enough so that the performed activity to be done safely, it is done differently depending on the outdoor activities that are conducted.

80

CONCLUSIONS The present manual approached the experiences offered by the

outdoor education in the students’ teaching-learning process. The project „EcoEdu beyond rhetoric” offered us the possibility of deepenning the concept of outdoor education. The project brought together the personnel involved in the educational process from 2 regions Turkey and Romania with the aim to facilitate the exchange of experience, to promote the linguistic and cultural diversity, to develop experimental teaching materials, to share opinions and values as regards the consolidation of the European dimension in the education. All the project activities represented opportunities to consolidate the mutual understanding, to make one conscious about the relations at the local and European level and to launch an intercultural sensitiveness among the teaching staffs and the pupils involved in the project. The present project offered to the teaching staffs opportunities to get in contact and to participate to activities together with teaching staffs from the European space and consequently to benefit by exchanges of good practices on educational themes.

During the implementation of the project our teachers both in Muş and in Catunele did new outdoor education activities. They shared new and different activities with eachother. Our teacher found out that they have already done many outdoorlearning activities currently. And these activities make easier to teach for teachers and to learn for students. During these activities especially our students developed a deep relaationship with nature. Outdoor learning activities help them to improve their problem solving skills, to enhance teamwork, to develop leadership skills, to understand natural environments and to promote their spirituality.

The manual is a result of a long cooperation between the partners and its main objective is to offer a new perspective on

81

education, to offer examples of interactive teaching methods, that in the end will be reflected in a quality education system in terms of content, and especially the results, because during the project’s implementation we understood that outdoor education can be a significant part in the education system, and as a whole range of learning opportunities.

82

Material made within the project "EduEco beyond rhetoric," reference

no. COM-10-PR-16-GJ-RO, TR, the project was carried out between

08.01.2010 - 31.07.2012 and it was co-financed by the European Commission

through The Sectorial Programme Comenius Regio. The manual can be

visualize on the project’s website www.edu-catunele.ro

Coordinators: Liliana Bucică, Dana Lorena Bran, Gheorghiţa Caranda, Nazan

Turan

Contact local parteners:

Local Council Catunele

Com.Catunele, sat Valea Perilor, jud Gorj

Nr. tel: 0253411023

National Organization Romanian Scouts –Tirgu Jiu Branch

“EcaterinaTeodoroiu”

Targu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud Gorj

Nr.tel.: 0353405844

General School “Mazilu Vipie Gheorghe”

Com. Catunele, Sat Valea Manastirii, jud Gorj

Nr. tel.: 0253411002

Primary School “Invatator Nicolae Caranda”

Com. Glogova, sat Glogova, jud Gorj

Nr.tel: 0253411405