Medi Uv Rance a 2012

8/17/2019 Medi Uv Rance a 2012

1/254

R APORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN J UDEŢUL VRANCEA-2012

- 1 -

1.PROFIL DE JUDEŢ 1.1.Date ge ografice şi climatice

Aşezarea geografică Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura

Carpaţilor Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mariprovincii istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania.

Judeţul Vrancea face pa rte din regiunea de dezvoltare Sud- Est împreună cu judeţele:Brăila, Buzău, Constanţa,Galaţi şi Tulcea.


2/254


3/254


- 3 -

1.1.1Relieful şi geologia

ReliefulFormele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte - înaltă, medie şi joasă, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vrancei,alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Urmãtoarea treaptã estereprezentatã de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînãla 1001m. În fine a treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret,Trotuş şi Râmnic – o reprezintã câmpia.Munţii Vrancei (cu depresiunile intramo ntane Greşu şi Lepşa), Subcarpaţ ii ( î n cadrulcărora sunt cuprinse depresiunile submontane, şirul dealurilor interne, depresiunileintradeluroase, aliniamentul dealurilor subcarpatice externe) Glacisul Piemontanperiferic şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită de Podişul Moldovei (Colinele Tutovei) lanord-est şi Câmpia Râmnicului la sud–est.

Munţii Vrancei sunt munţi de încreţire, alcătuiţi din culmi ce provin dinfragmentarea platformelor de eroziune de 1700 m (Goru-1785m , Lăcăuţi – 1777m,Giurgiu – 1720m, Pietrosu – 1672m , Zboina Frumoasă – 1657m) de 1300 m (caredefinesc treapta înălţimilor medii) şi respectiv de 1000m.Dealurile Subcarpatice, depresiunile intracolinare şi dealurile de podiş, cuprinddealurile înalte vestice sau interne (două şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşiţei)depresiunile intradeluroase (transversal sau de- a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şiMilcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), dealurile estice sau externe (intre cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi ValeaRâmnicului, dominate de Măgura Odobeştilor – 966 m ) şi glacisul piemontan

periferic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice.

Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului , se înclină spre est şi sud, până laaltitud inea de 20 m, la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul. Câmpia Siretuluireprezintă treapta cea mai joas ă de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisulsubcarpatic şi râul Siret, având suprafaţa înclinată de la vest la est şi respectiv


4/254


- 4 -

de la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m. În cadrul ei sediferenţiază două trepte: - Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti, Vânători,Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord şi 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafeţe netede, uşor vălurită datorită prezenţeiunor conuri aluvionare între care câmpia formează micro depresiuni locale, cuexces de umiditate (bolta Voetin , Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorateadâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Şuşiţei, aspectulcâmpiei prezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului. - Câmpia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti, Vînători, Tătăranu şi de la est deCiorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în partea denord şi 20 – 30 m în cea de sud. Este caracterizată printr -o suprafaţă relativnetedă, înclinată în aceeaşi direcţie cu cea de scurgere a Siretului şi estetraversată de numeroase albii, meandre şi depresiuni cu exces de umiditate,separate între ele prin grinduri teşite. Geologia

Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platfor mei Moesice,alcatuită din două etaje structurale : unul inferior ce corespunde fundamentului cristalinşi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.Şisturile cristaline, împreună cu o parte din învelişul lor sedimentar sunt străpunse deroci eruptiv e în cea mai mare parte acide (porfire) şi de roci bazice. Fundamentul deşisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesica începe cu Silurianul şi se termină cuCuaternarul.Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s- au separat în mai multe cicluri desedimentare după erele geologice în care s -au depus de la Ordovician - Carboniferpână la Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentileargiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie dinzona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectivpietrişuri şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 şi 7 m în zona de câmpie. Dupa migrareaalbiilor, aceste sedimente au fost acoperite de de pozite loessoide de natură deluvial -proluvial cu grosimi cuprinse între 2 si 8 m.

Activitatea seismică Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de

pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicãfuncţioneazã în localitatea Vrâncioaia. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a două zone – unalegată de curbura arcului carpatic, în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde seproduc cutremure la adâncimi variind între 80 si 160 km, iar cealaltă, în regiunea decâmpie, între Râmnicul – Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, unde cutremurele sunt mai puţinadânci. Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate dedeplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului. La nivel European,seismicitatea României poate fi caracterizată drept medie, dar având particularitatea că,poate provoca distruge ri pe arii întinse, incluzând şi tările învecinate.

1.1.2.ClimaCaracteristicile climatice ale judeţului Vrancea sunt cele specifice situării la o latitudinenordică de 46° şi în plin domeniu continental. Aceste două elemente determină climatemperat con tinentală de tranziţie, cu caractere specifice determinate de etajare a


5/254


- 5 -

altitudinală (de la treapta câmpiei, până la peste 1700m) şi cu influenţe locale careimpun topoclimate de tip depresionar.Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, înprimul rând, influenţelor est–continentale dar în acelaşi timp şi influenţelor de climatnordic şi sudic. Totodată, Carpaţii de Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele deaer vestice.Reg imul de temperatură Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are otemperatură medie anuală mai mare de 9°C, dealurile subcarpatice, inclusivglacisul subcarpatic, între 6 si 9° C, munţii intre 2 şi 6° C, iar pe culmile celemai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2° C.Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub35 mm, iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0° C şi 144 mm. Prima zi cu îngheţapare în regiunea muntoasă şi a dealurilor înalte în jurul datei de 1 octombrie, înregiunea dealurilor joase în jurul datei de 11 noiembrie, iar la câmpie în juruldatei de 21 octombrie.

Ultima zi de îngheţ, în zona de câmpie este î n jurul datei de 11 aprilie, în zonadealurilor în jurul datei de 21 aprilie, iar în zona munţior se înregistrează în juruldatei de 1 mai.La nivelul anului 2012 , conform măsurătorilor înregistrate şi furnizate de S taţiaMeteorologică Focşani din cadrul Centrul Meteorolologic Regional Moldova,temperaturile extreme, înregistrate la Focşani, au fost de 41,4 C, înregistrată în 07august şi -21,6 C, înregistrată la 02 februarie.

Tabel 1.1.2.1. Valorile temper aturilor extreme şi a precipitaţiilor din 20 10-2012

2010 2011 2012Temp.minimă anuală

-20,2 ˚C/26.01.2010 -18,3 ˚C/31.01.2011 -21,6 ˚C/02.02.2012

Temp.maximăanuală

37,8 ˚C/16.08.2010 36,0˚C/09.07.2011 41,4˚C/07.08.2012

Totalprecipitaţii

731,8 l/mp 488,8 l/mp 615,5 l/mp

Tab el 1.1.2.2. Extreme climatice (temperatura) în Judeţul Vrancea

Regimul pluviometr icCăderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii: 199,5 mm în 24 ore, afost înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera. Foarte frecvente sunt cantităţilecuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată agresivitatea mare a precipitaţiilorşi, implicit, rolul important pe care îl are scurgerea superficială, fie în pânze, fieconcentrată, în eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului judeţului. Precipitaţiileatmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită altitudinii

Normala climatologic ă (ultimii40 ani 1961-1990)

10,6 Medie anuală 2012

11,7

1. Temperatura(˚C)

MinimaIstoric ă

-28,0 Minimaanuala 2012

-21,6

Maximaistorică

41,4 Maxima Anuala 2012

41,4


6/254


- 6 -

cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Cantitatea totală de precipitaţ ii, î n2011 a fost de 488,8 l/mp.

Tabel 1.1.2.3. Extreme climatice (precipita ţii ) î n Jude ţul Vrancea

VânturileDirecţ ia dominant ă a v ântului pe parcursul anului 2012 a fost N-S, viteza medie /lună variind între 1,7m/s şi 2,9 m/s.Extreme climatice şi manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul judeţuluiVrancea.Ianuarie 2012

- o lună apropiată de normalul term ic al perioadei cu o temperatură medielunară de -1,6 °C , faţă de - 1,8 °C normala locului;

- maxima lunară a fost de 10,3 °C (12.01.2012 ), iar minima lunară de -15,5 °C ( 28.01.2012 );

- lună cu 20 nopţi geroase( t min


7/254


- 7 -

- maxima lunar ă 32,1 °C (29.04.2012), iar minima lunară de – 2,6 º C(02.04.2012 );

- precipita ţ iile căzute mai ales sub forma de avers ă au totalizat o cantitatede 60,8 l/mp, fa ţă de 46,4 l/ mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: ploaie , aversă de ploaie, rou ă.Mai 2012

- o lună mai cald ă decat normalul termic al perioadei cu o temperatur ă medie lunar ă de 18,3 º C faţă de 16,9 ° C normala locului; - maxima lunar ă 33,1 ° C (03.05.2012 ), iar minima lunar ă de 8,7 °C (

14.05.2012 );- precipitaţiile căzute au totaliza t o cantitate de 155,4 l/mp, faţă de 56,9

l/mp normalul locului;- fenomene meteo semnalate: ploaie, avers ă de ploaie, oraj, fulger.

Iunie 2012- o lună mai cald ă decat normalul termic a l perioadei cu o temperatură

medie lunar ă de 23,5 ° C, faţă de 20,7 °C normala locului; - maxima lunară a fost de 36,7 °C (22.06.2012), iar minima lunară de 11,2

°C ( 03.06.2012 ); - precipita ţiile căzute sub formă de aversă, au total izat o cantitate de 10,0

l/mp faţă de 79,5 l/mp normalul locului;- fenomene meteo semnalate; rouă, oraj, fulger, aversă de ploaie;

Iulie 2012- o lună mult mai caldă dec ât n ormalul termic, cu o temperatură medie

lunar ă de 27,1 °C, faţă de 22,4 °C normala locului; - maxima lunar ă a fost de 39,3 °C (25.07.2012), iar minima de 15,0 ° C (

20.07.2012 );- lună cu 29 zile tropicale (t max > 30°C ) şi 18 nop ţ i tropicale ( t min

>20°C) - precipita ţiile căzute sub form ă de avers ă de ploaie au totalizat o cantitate

de 20,2 l/mp, fa ţă de 64,9 l/mp normalul locului;- fenomene meteo semnalate: oraj, avers ă de ploaie, fulger.

August 2012- o lună mult mai cald ă dec ât normalul termic al perioadei, cu o

temperatură medie lunară de 24,8 °C, faţă de 21,6 ° C normala locului; - maxima lunar ă a fost de 41,4 °C ( 07.08.2012- cea mai mare

temperatur ă inregistrată la Sta ţ ia Meteo Foc şani ), iar minima de 11,9 °C( 15.08.2012);

- lună cu 30 zile de var ă ( t max >25 °C ), 18 zile tropicale consecutive ( t

max >30°C ) şi 9 nop ţi tropicale consecutive ( t min >20°C ); - precipita ţiile căzute mai ales sub formă de avers ă au totalizat o cantitatede 35.2 /mp faţă de 48,8 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate: aversă ploaie, oraj, fulger.Septembrie 2012

- o lună mai cald ă decat normalul termic al perioadei, cu o temperatur ă medie lunar ă de 19,5 °C, faţă de 16,8 °C normala locului;

- maxima lunar ă a fost de 33,2°C (05.09.2012), iar minima 8,3°C (12.09.2012);

- precipita ţiile căzute, sub formă de avers ă au totalizat o cantitate de 20,0l/mp, fa ţă de 33,6 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo semnalate :avers ă de ploaie, rou ă, oraj.Octombrie 2012- o lun ă mai cald ă decat normalul termic al acestei perioade cu o

temperatur ă medie lunar ă de 13,5°C faţă de 10,9 °C normala locului;


8/254


- 8 -

- maxima lunar ă a fost de 30,5°C(02.10.2012), iar minima de - 0,4°C(31.10.2012);

- precipita ţ iile căzute sub form ă de ploaie şi avers ă de ploaie au totalizat ocantitate de 39,2l/mp, fa ţă de 37,4 l/mp normalul locului;

- fenomene meteo: rouă , avers ă de ploaie, ploaie, brum ă.Noiembrie 2012

- o lună mai cald ă decat normalul termic al acestei perioade, cu otemperatur ă medie lunar ă de 7,0 °C , faţă de 4,2 °C normala locului; - maxima lunară a fost de 22,3°C ( 17.11.2012 ) iar minima de -2,6 °C(

16.11.2012);- precipitaţiile căzute , mai ales sub formă de ploaie, au totalizat o cantitate

de 9,8 l/mp, fa ţă de 41,4l/mp normalul locului;- fenomene semnalate: aer ce ţ os, cea ţ a, ploaie, burni ţă, rou ă, brum ă .

Decembrie 2012- o lun ă mai rece decă t normalul termic al acestei perioade, cu o

temperatură medie lunar ă de - 2,6°C, faţă de - 0,5 °C normala locului;- maxima lunar ă a fost de 12,6°C (01.12.2012), iar minima de -16,5°C (

15.12.2012)- lună cu14 zile de iarn ă (t max < 0 °C) şi 5 nop ţi geroase ( t min< 10 °C); - precipita ţiile căzute sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare au totalizat

o cantitate de 125,8 l/mp, faţă de 32,5 l/mp normalul locului;- stratul de zăpad ă a atins o valoare medie de 26 cm.- fenomene meteo semnalate; brumă , aer ce ţ os, cea ţă, chiciur ă,polei,

ploaie, lapovi ţă, ninsoare, transport de ză pad ă la sol.

Graf ic 1.1.2.1 .Temperaturi medii lunare înregistrate pe teritoriul judeţului Vrancea înintervalul ianuarie-decembrie 2012, comparativ cu media climatologică multianuală

perioada 1961-1990

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOE DEC

2012

1961-1990


9/254


- 9 -

Graf ic 1.1.2.2. Cantităţi lunare de precipitaţii înregistrate în judeţul Vrancea în intervalulianuarie- decembrie 2012, comparativ cu media multianuală perioada 1961 -1990

0

20

40

60

80

100

120

140

160

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOE DEC

1961-1990

2012

An ul 2012-Caracterist ici cl imat ice: Din punct de vedere termic , anul 2012 a fost un an mai cald decat normalul , la StatiaMeteorologică Focşani, inregistrându-se o temperatură medie anuala de 11, 7 grCelsius fata de 10,6 gr. Celsius temperatura medie multianuală a locului. Anul 2012 a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare temperatură , de când se facobservaţii la Staţia Meteorologică Focşani ( 41,4 ° C ). Valorile medii lunare ale temperaturii aerului au fost peste norma locului în lunile aprilie,mai, iunie,iulie,august,septembrie,octombrie,noiembrie;menţionăm lunile iulie şi augustcare au fost luni deosebit de calde raportate la MMA.Lunile februarie şi decembrie 2012 au fost mai reci decât normalul, în special lunafebruarie, care a fost considerată o lună extreme de rece cu o temperatură medielunară de -8,1° C faţă de -0,1 MMA.Din punct de vedere al precipitaţiilor , s- au inregistrat un total de precipitaţii de 615,5l/mp, faţă de 521,6 l/mp norma locului .Cu toate că această cantitate este mai mare decat norma pluviometrică a locului, anul2012 este considerat secetos prin prisma f aptului că :

- întreaga cantitate anuală a căzut în mod neuniform pe parcursul anului; - menţionăm 2 luni cu cantităţi mari de precipitaţii; lunile mai ( 155, 4 l/mp)

şi decembrie ( 125,8 l/mp ). - precipitaţiile căzute in lunile ianuarie, februarie, aprilie, mai,cu toate că

au avut valori ce au depăşit normalul pluviometric, au fost distribuiteinegal şi au căzut in timp scurt, ele nereuşind să acopere deficitul deprecipitaţii din lunile iunie, iulie, august, septembrie, luni in care cantităţilecăzute au fost cu mult sub limita pluviometrică ;

- rezerva de umiditate din sol în lunile iunie, iulie, august , septembrie ( lunide vegetaţie) a fost foarte scăzută, dublată fiind şi de temperaturileexc esiv de mari din această perioadă ).

- cantitatea mare de precipitaţii din decembrie s-a reflectat doar în suma

dar nu şi în deficitul de umiditate al perioadelor secetoase; Cantităţile mici de precipitaţii din lunile de vară- toamnă, asociate cu umiditatea atmosferică scazută, precum şi temperaturile ridicate din această perioadă au favorizatseceta, atât atmosferică cât si pedologică. Din punct de vedere al fenomeneleor meteo in 2012 enumerăm:


10/254


11/254


- 11 -

Judeţul Vrancea totalizează 1791,852 Km de drumuri publice, din care 381,474Km drumuri naţionale, 1410,379 Km drumuri judeţene şi comunale. Din totalul drumurilor publice 805,606 Km sunt modernizate şi 501,199 Km au îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Judeţul este traversat pe circa 80 km, de magistrala 500 (Bucureşti -Poieşti-Focşani-Bacău-Suceava- Vicşani), care se racordează la artera europeană ce leagă Orientul denordul Europei (199 km de la Bucureşti). Lungime a totală a liniilor de cale ferată din judeţ este de 169 km, linie normală, din care102 km linie electrificată şi 98 km cu două căi de circulaţie. Din suprafaţa totală a judeţului, terenurile agricole (arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi)reprezintă 52,6%, pădurile (moldişuri, făgete şi goruneţe) – 39,4% apele curgătoare şibălţile – 2.9% restul reprezentând suprafeţe construite, căi ferate şi drumuri. Situaţia actuală privind spaţiile verzi în judeţul Vrancea este următoarea: municipiulFocşani – 6,95 m 2/locuitor; municipiul Adjud – 13,33 m 2/locuitor ; oraşul Panciu – 12,57m 2 /locuitor ; oraşul Odobeşti - 5,48 m 2 /locuitor ; oraşul Mărăşeşti – 3,14 m 2 / locuitor.

1.4.Resursele naturaleApaRe ț eaua hidrografică a jude ț ului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificatecu următoarele subbazine hidrografice principale:

1. Subbazinul Siret, 1.230 Suprafa ț a km² 2. Subbazinul Trotu ș , 130 Suprafa ț a km² 3. Subbazinul Putna, 2.480 Suprafa ț a km² 4. Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafa ț a km²

Total: 4.513 km² Resursel e de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele desuprafaţă, râuri, lacuri, izvoare etc . Principalele cursuri de apă din judeţ sunt: -râul Siret – cu o lungime de 110 km, suprafaţa bazinului în judeţul Vrancea -1230km 2 delimit ează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care sevarsă râurile interioare ale judeţului. -râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţabazinului de 130 km 2 pe judeţul Vrancea. - pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km, pârâu care are un regim nepermanent-râul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de2480 km 2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ.

-râul Milcov -cu o lungime de 79 km, care în partea superioară a bazinului prezintă omineralizare naturală - pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu aredebit.-râul Rm. Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km; prezintă un gradde mineralizare natur ală ridicat. Ape m ineraleIn comuna Vizantea Livezi există izvoare minerale şi sulfuroase cu calităţi curative. Studii efectuate in secolul XIX asupra izvoarelor de la Vizantea Livezi au descoperit treicategorii de ape: foarte clorurate, iodurate (izvorul 1); sulfuroase, slab clorurate, calcice(izvoarele 2, 3 si 4); sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele

5, 6).


12/254


- 12 -

Ag regate m ineraleIn judeţul Vrancea sunt resurse de pietriş, nisip şi argilă , depuse de activitatea râuluiSiret. Pe cursul râului Siret, există numeroase zone de exploatare a agregatelorminerale.Sare .Se remarcă o acumulare de sare în zona Paltin -Nistoreşti (zăcământul Paltin-

Nistoreşti), situat pe valea Zăbala, în judeţul Vrancea, care iese la zi de -a lungul falieiVrâncioaia-Paltin. Forajele şi observaţiile de suprafaţă efectuate în zonă sugereazăexistenţa unui mare corp de sare diapir (cu o lungime de aprox. 10 Km), pentru care s-aapreciat o rezervă de cca. 22 miliarde tone sare cu un conţinut de 80 -90% NaCl.

Alte i viri la zi ale sării sunt înregistrate pentru acumulările Rotileşti, Valea Sării, Reghiu- Andreiaşu, puse în evidenţă de prezenţa unor izvoare sărate şi prin aflorimente de sareşi au făcut în trecut obiectul unor exploatări de mică amploare. Gaze naturale . Există zăcăminte, unele în exploatare, iar altele în conservare în zonalocalităţilor Cîmpuri, Vizantea şi Burcioaia-Adjud. Perimetre de explorare în zonalocalităţilor Fiţioneşti, Greşu, Nereju şi Focşani. Cărbune brun : la Vulcăneasa (Mera), Reghiu, Valea Neagră şi Valea Râmnei.Neavând putere calorifică mare, nu se justifică o exploatare intensă a acestuia. Situri metalifere ( Pb-Zn) la : JitiaArgi le la:Me ra, Păuneşti, Vidra Gipsur i :SovejaGresii :Năruja Marnocalcare : Lepşa Solul În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şisilvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiuneade dealuri şi de munte. În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisulsubcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecatecu un procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui,soluri brune- gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice. În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar înpăduri , soluri brune de pădure luto-nisipoase.Pe cu lmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi pe culmiledealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun-gălbui tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic. În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cusoluri, brun- gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.

Solurile din zona de munte a judeţului, sunt afectate în principal de procesesele deeroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitateaterenurilor. Alţi factori limitativi, sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şifoarte mică precum şi panta terenurilor. Vegetaţia Cu excepţia regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei, vegetaţia judeţului Vrancea, aparţine în întregime zonei de pădure. Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidişuri pure, înconjurate, la exterior, de un brâu debrădeţ pur şi în amestec. Din loc în loc, în porţiunile cele mai înalte, pădurea face locunor rarişti de molid, ienupăr şi pajişti montane. Culmile muntoase mai joase, ca şi partea dealurilor înalte vestice, sunt acoperite cu

făgete montane pure sau în amestec. Depresiunile submontane şi zona dealurilor înalte vestice cu altitudine mai mică de 800m sunt acoperite de pajişti cu Festuca sulcata şi Agostis tenuis. In general, vegetaţiaeste slab înţelenită, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.


13/254


- 13 -

In f lora spontană a judeţului Vrancea au fost identificate 1375 de specii şi 99 subspeciide plante superioare, aparţinand la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9 gimnosperme si 1332 angiosperme. Au fost determinate peste 150 de asociaţii vegetale, iar in zona montană si colinară seremarcă prezenţa a numeroase specii endemice dintre care menţionăm:

Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, Cardamine glanduligera, Chrysanthemum

rotundifolium, Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, D. tenuifolius, Hepaticatranssilvanica, Poa nemoralis ssp. rehmanni, Ranunculus carpaticus, Sesleriaheufferiana, Symphytum cordatum, Thymus comosus.Fauna .Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii si complexitatii habitatelor dincare este constituit, un spa ţiu in care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât şinive lul populaţiilor. Vrancea se suprapune unora dintre cele mai importante areale deconcentrare a unor popula ţii viabile din fauna României.Numeroase specii, intre care amintim Triturus cristatus, Triturus montandoni,Salamadra salamandra, Bombina variegata, Hyla arborea, Pericallia matronula, Lutralutra, Rupicapra rupicapra , Lynx lynx . Canis lupus. Ursus arctos prezente pe teritoriul judeţului, reprezintă in sine elemente care justifică instituirea regimului de protecţiepentru habitatele in care au fost i dentificate populaţii cu niveluri semnificative. Fondul for es t ier se află în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% înproprietate privată. Direcţia Silvică Focşani administrează 56449 ha fond forestierproprietate publică a statului şi 44996 ha proprietate privată a persoanelor fizice şi

juridice.Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală aCarpaţilor de Curbură, caracterizată printr -o mare varietate a formelor de relief (6 %câmpie, 54 % deal şi 40 % munte). Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1785 în Vârful Goru. Structura pe specii se prezintă astfel :

*răşinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %) *foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %)

Deficit de vegetaţie forestieră se înregistrează în zona de sud a judeţului. În anul 2003s- au împădurit în aceste zone (Băleşti şi Ciorăşti) 20 ha pe terenurile aparţinând altordeţinători (s-au înfiinţat perdele de protecţie).

1.5.EconomiaIndust r iaC aracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura industrieiuşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã.“Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea

de mobilier, iar recoltele bog ate de struguri permit obţinerea unei game variate debăuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea demedalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şibogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui. Judeţul Vrancea dispune de o industrie diversificată din aproape toate ramurile, în carepon derea o deţine industria textilă şi a confecţiilor 50%, alimentară şi a băuturilor 30%,producţia de mobilier 2%, industria celulozei, hârtiei şi cartonului 3%, industria demaşini şi echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6% etc. Activităţile industriale cu pondere se bazează pe puternica zona viticolă existentă în judeţ, iar pentru industria confecţiilor în special pe tradiţia existentă în acest domeniu.

Clasificarea operatorilor economici din punct de vedere al autorizării activităţilordesfăşurate: -operatori economici care desfăşoară activităţi cu impact redus asupra mediului, carenu se autorizează din punct de vedere al protecţiei mediului (funcţionează în baza


14/254


- 14 -

declaraţiei pe propria răspundere privind respectarea legislaţiei de mediu, dată la OficiulRegistrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vrancea)-operatori economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului .Dintre aceştia, sunt operatori care desfăşoară activităţi care se supun prevederilorOrd.1798/2 007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu cumodificările şi completările ulterioare şi operatori economici care desfăşoară activităţi

industriale care intră sub incidenţa prevederilor OUG nr.152/2005 privind prevenirea şicontrolu l integrat al poluării (IPPC), aprobată prin Legea 84/2006, cu modificările şicompletările ulterioare. La 01.01.2012 erau înregistrate 5732 societăţi comerciale a ctive cu următoareleactivităţi declarate: -agricult ură, silvicultură şi pescuit:381 -indust rie extractivă:17 -industrie prelucrătoare:715 -producţia furnizării energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiţionat:6 -distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare:46 -construcţii:498 -comerţ cu ridicata şi cu amănuntul:2430 -transport şi depozitare:394 -hoteluri şi restaurante:242 -informaţii şi comunicaţii:107 -intermedieri financiare şi asigurări:53-tranzacţii imobiliare:86 -activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice:349 -activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport:115- învăţământ:25-sănătate şi asistenţă socială:12 7-activităţi de spectacole, culturale şi recreative:34 -alte activităţi colective,sociale şi personale:107

Agricul turaLa 1.01.2012, s uprafaţa agricolă a judeţului (255 279 ha) se compune din 148 211 hateren arabil (58%), 26 819 ha vie (10,5%), 3637 ha livadă (1,4 %), restul fiind fâneţe şipăşuni (32 904 ha - 12,8% respectiv 43708 ha – 17,12%)

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 193 286 ha.

Cultura viţei de vie reprezintă pentru judeţul Vrancea o ocupaţie străveche şi de bază aoamenilor, influenţa ei resimţindu-se direct şi indirect în economie, în viaţa socială şiculturală . Vrancea deţine 11% din supra faţa ţării cultivată cu viţa de vie , produce între

arabil58%

pasuni17%

fanete13%

vii11% livezi1%

repartiţia terenului agricol pe categorii defolosinţă

arabil pasuni fanete vii livezi


15/254


- 15 -

20- 25% din producţia de vin a României şi peste 100.000 de persoane care trăiesc dinaceasta îndeletnicire. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împarţită în trei podgorii reprezentative: Panciu,Odobeşti şi Coteşti Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeţului având o bogatătradiţie în creşterea animalelor: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări, cabaline,

animale blană. Comerţ, servicii, turism, istoric Numele Vrancea este atestat printr- un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, întranscrierea VARANCHA. Referindu- se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opiniacă termenul apartine fondului lexical de origine traco-dacică(Vran ar însemna pădure,munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care explică şicaracterul său păstoresc şi traditiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasăbalada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se află cele mai reprezentative monumente alerăzboiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor românide la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani. Ţinutul Vrancei, o străveche vatră a etnografiei şi folclorului românesc şi a unor valoriculturale remarcabile, este completat de un peisaj natural de un pitoresc aparte, în caresunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe mirifică : Cascada Putnei,Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Mausoleul de la Soveja,Focul viu de la Andreiaşu, unic în ţară. „Focul Viu” – fost vu lcan al Vrancei se înscrie afiind un punct turistic de mare atracţie. Noaptea „Focul Viu” se poate asemui cu unsfeşnic ce veghează asupra vrâncenilor, deoarece emană gaze ce în permanenţămenţin focul aprins. Turismul de sejur, în zonele montane, de podgorie sau şes este favorizat de existenţa anumeroşi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrecere a vacanţelor,de odihnă şi recreere. Aşa este turismul de sejur în staţiuni balneoclimaterice, cu peisajpitoresc, nepoluat şi particularităţile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurilecu cel mai ozonat aer din ţară sau Vizantea, cu apele sale minerale), vititurismul -toamna în timpul culesului pentru must, permanent, pentru degustări de vinuri (Panciu,Odobeşti, Coteşti şi împrejurimile lor), turismul rural, ecologic şi cultural în cele peste 60de pensiuni săteşti omologate, cuprinse în circuitul Eurogites, organizaţie care acoperă întreaga Europă geografică.


16/254

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN J UDEŢUL VRANCEA -2012

- 16 -

2. CALITATEA AERULUI

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeazătransportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şipoate provoca daune florei şi faunei în general.Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şide îmbunătăţire a calităţii aerului. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şisursele mobile (tr aficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi detransportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici. În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011privind calitatea aerului înconjurător , care transpune prevederile Directivei 2008/50/CEa Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi ale Directivei 2004/107/CE aParlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind ar seniul,cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător .

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Echilibrul natural al gazelor atmosferice, care s- a menţinut timp de milioane de ani ,esteameninţ at acum de activitatea omului ( industrie, transporturi, agricultură, casnice) şi defenomene naturale ( erupţiile vulcanice; cutremurele; incendiile naturale;furtunile de praf,etc. Aceste pericole ar fi efectul de seră, incălzirea globală, poluarea aerului , subţiereastratului de ozon, ploile acide, etc.In ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentruechilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unorcantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze . Dezvoltarea agriculturii a determinatacumularea unor cantităţ i mari de metan şi oxizi de azot î n atmosfer ă. Atmosfera este în pericol, ca urmare este în pericol intregul mediu de viaţă.Este nevoiede un control riguros şi de măsuri radicale pentru ca viitorul atmosferei să fie sigur .

Legea 104/2011 prevede obiectivele de urmărit în vederea îmbunătăţirii protecţieiatmosferei şi a calităţii aerului ambiental şi anume :-menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; - îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

-adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negativeasupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; - îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la careRomânia este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.

Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt:-emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3);-emisii de precursori ai ozonului;-emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 si PM2.5);-depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele urbane;-producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul demonitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea

http://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdfhttp://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdfhttp://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdfhttp://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202004_107_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdfhttp://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdfhttp://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdf


17/254


- 17 -

situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările învigoare.

Inventarierea emisiilor de poluanţi în aer , ca urmare a aportului antropic, are drept scop: identificarea activităţilor poluatoare evaluarea calităţii aerului ierarhizarea priorităţilor de acţiune în domeniul protecţiei mediului informarea publicului asupra evoluţiei calităţii aerului utilizarea datelor în evaluarea eficienţei politicilor şi strategiilor de mediu şi a

costurilor necesare r espectarea angajamentelor asumate de România la Convenţiile şi

Protocoalele internaţionale încheiate

Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt: a) procese de producţie : producere energie electrică şi termică, fabricarea materialelorde construcţii , prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton b) utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţiic) distribuţie şi depozitare combustibild) tratarea şi depozitarea deşeurilor e) extracţia şi distribuţia combustibililor fosili f) agricultura

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea şioperatori economici (automonitorizare).Monitoriza rea calităţii aerului în anul 2012 realizată de APM Vrancea s-a realizat prinurmătoarele metode: automat (1 staţie automată de monitorizare); reţea manuală desupraveghere (puncte de control); calcul (inventarul emisiilor). Descriere:-staţia automată de fond regional VN1 fac e parte din Reţeaua Naţională de Monitorizarea Calităţii Aerului şi este amplasată într -o zonă suburbană, cu caracter industrial -incinta Uzinei de apă CUP RA, pe drumul judeţean Focşani-Suraia. Staţia automatămonitorizează zilnic: SO2, NO 2, NO x, PM 10 , C 6H6, CO, O 3, NH 3 -reţea manuală de monitorizare cuprinde:-4 puncte de control pentru urmărirea zilnică a indicatorilor:H2S, NH 3 . Acestea sunt:

*3 puncte de control amplasate în oraşul Focşani ( zona Sud, Comat SA, sediul APM)

*1 punct de control amplas at în oraşul Odobeşti -7 puncte de control pentru urmărirea lunară a pulberilor sedimentabile.Acestea sunt:

* în municipiul Focşani (APM, Staţia Meteo, SC Vincon SA) – 3 puncte ;*în municipiul Adjud (Staţia Meteo)– 1 punct ;*în oraşul Mărăşeşti (punct de lucru SC ILGO SA) – 1 punct ;* în comuna Măicăneşti – 1 punct*în oraşul Odobeşti – 1 punct

-1 punct de control pentru urmărirea zilnică a fracţiunii PM 10 în municipiul Focşani(sediul APM Vrancea)

Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai marioperatori economici din judeţul Vrancea, prin măsurători de poluanţi gazoşi şi pulberisedimentabile realizate de către SC ENET SA Focşani, SC VRANCART SA Adjud.

La nivelul judeţului Vrancea, pentru anul 2012, Agenţia pentru Protecţia MediuluiVrancea urmează să finalizeze Inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă conform


18/254


- 18 -

Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelorde emisii de poluanţi în atmosferă. În Inventar sunt urmărite emisiile provenite de la: -sursele fixe ( generare caldură, abur, apă caldă, procese de producţie)-surse mobile (din incintă) -surse de suprafaţă (haldele/depozitele de deşeuri, exploatări de agregate minerale,şantiere în lucru)

Anual, APM Vrancea realizează Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi carevizează instalaţiile IPPC (instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr.152/2005 privindprevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, cumodificările şi completările ulterioare) din judeţul Vrancea din a căror activitate se emitpoluanţi în atmosferă care depăşesc valorile de prag prevăzute în Anexa A1 laOrd.MAPM nr.1144/2002.

APM Vrancea a elaborat Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţulVrancea, localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia . APM Vrancea împreună cuGNM- CJ Vrancea monitorizează stadiul realizării măsurilor cuprinse în program.Nu suntmăsuri nerealizate.

In perioada 2000-2011, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform OrdinuluiMAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42. In anul 2012, inventarul emisiilor poluante (pentru anul 2011) s-a realizat utilizând metodologia prevăzută de Ghidul EMEP/EEA – 2009, pe baza chestionarelorcomplet ate de către agenţii economici .Incep ând cu anul 2012 se aplica Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei derealizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe/activităţi (d upă codurile NFR)care au fost luate în calculul la realizarea inventarului emisiilor poluante.

Tabel 2.1.1. Principalele grupe/ activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferăinventariate în judeţul Vrancea

Cod NFR Denumire activităţi generato are de emisii depoluanţi atmosferici (clasificare NFR)

1.A.1 Arderi înindustrii energetice1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii 1.A.3 Transport1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere sau în

surse mobile nerutiere şi echipame nte

1.B.1 Emisii fugitive generate de combustibili solizi1.B.2 Petrol şi gaze naturale 2.A.1 Fabricarea cimentului2.A.6 Asfaltarea drumurilor2.A.7 A ltele (extracţia mineralelor şi construcţiile) 2.A.7.b Construcţii şi demolări 2.B Industria chimi că 2.C Industria metalelor2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor 2.D.3 Prelucrarea lemnului2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP)

şi de metale grele 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi


19/254


- 19 -

de metale grele3.A Aplicarea vopselelor3.B Degresarea şi curăţarea chimică (uscată) 3.C Produse chimice3.D.1 Tipărire 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor

animaliere4.D.1 Aplicarea de îngrăşăminte chimice pe bază de

azot6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate 7.A.1 Procesarea nisipului şi pietrişului 11 Surse naturale

Diferenţele cantităţilor de emisii poluante între anul 2011 şi perioada anterioară sedatorează pe de o parte , paletei lărgite de activităţi pentru care s-au calculat emisiile, iarpe de altă parte , factorilor de emisie utilizaţi în calculul şi estimarea cantităţilor de emisii, care vor fi actualiza ţi conform Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei derealizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă .

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui componentde mediu, ca urmare a preze nţei unor compuşi chimici, ce determină reacţii chimice înatmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificareapH- ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestreşi/sau acvatice .

Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă , ca de exemplu, dioxidul desulf (SO 2) sau oxizii de azot (NO x), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili,pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devinprin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interferează cuecosistemele, con ducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”. Pe lângă aceasta,oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurareafenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic.

“Ploaia acidă” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaienepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbondin atmosferă. Aciditatea ploilor se datorează în mod esenţial prezenţei acizilor tari, cum ar fi acidulsulfuric (H 2SO 4) şi acidul azotic (HNO3), ce se formează din oxizii de azot şi sulf şi alţiacizi mai slabi, cum ar fi acidul sulfuros (H 2SO 3) şi acidul carbonic (H 2CO 3).

Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţelungi, adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi ratificat de ţara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003, impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozontroposferic prin limitarea plafoanelor naţionale de emisii ale unora dintre poluanţi. Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţiatmosferici a fost transpusă p rin HG nr.1879/2006 de aprobare a P rogramul naţional dereducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatilişi amoniac.


20/254


- 20 -

Emisiile de substanţe acidifiante pe teritoriul judeţului Vrancea provin în principal dinurmătoarele surse staţionare inventariate în 20 11 :- arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici);-arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice -sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere -surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale,instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi.

Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţ ului Vrancea evidenţiază, pentruperioada considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventaria ţ i, aspect datoratpe de o parte, scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altăparte datorită preocupă rilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc,colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă .

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 201 2 , se vor ca lcu la conform Ord.3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de rea lizare şi raportare a inventarelorde emisii de poluanţi în atmosferă şi vor f i a f i şate pe site - ul agenţiei dupăf inal izarea inv entaru lui .

Inventarul de emisii pentru anul 2011 este estimat ţinând cont de modificărileaduse la vechea metodologie. La nivelu l judeţului Vrancea, s-au inventariat 199 de operatori (deţinători de surse deemisie) din care: 125 operatori economici, care isi desfăşoară activitatea in 177 delocaţii ( faţă de 133 de operatori şi locatii inventariate in anul 2010) şi 74 administraţ iipublice locale şi judeţene. S-au inventariat 351 instalaţii, 672 procese tehnologice, cu438 surse de emisie, din care: 174 punctuale (coşuri), 233 surse de suprafaţă şi 31surse liniare.

2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2).Dioxidul de sul f se datorează arderii combustibililor cu sulf, industriei neferoase şialimentare. Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei(produce acidifierea solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cupraf ul, negrul de fum etc., este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură laproducerea ploilor acide. În anul 2011, can titatea de SO2 emis în atmosferă (cantitate rezultată din calculconform metodologiei amintite mai sus), a fost 403,262 tone din care:

- 237,067 tone provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentruincălzire, prepararea hranei ş i producerea ap ei calde menajere pentru populaţ ie)- 139,762 tone provin din arderea combustibililor din sectorul energetic; Emisiile

din 2 011 faţă de 121,833 tone/2010, provin utilizarea păcurii în proces. ENET SAFocşani care desfaşoară această activitate şi -a mărit consumul în anul 2011, depăcură, cu aproximativ 40%.- 26,433 tone provin din arderile din industriile de fabricare şi arderile in surse staţionarede mică putere

- 0 t - transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelortransmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010)

Cantităţile de SO2 emis în atmosferă intre anii 2005 -201 1 în judeţ ul Vrancea, suntprezentate în tabelul de mai jos:


21/254


- 21 -

Tabel 2.1.1.1.1Emisii anuale de SO 2 în judeţul Vrancea Emisii anuale

t/an2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

452 686.1 414.96 533 354.43 290.49 403,262

Fig.2.1.1.1.1 Emisii de SO 2 (tone)

0100

200

300

400

500

600

700

t o n e / a n

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

anii

Comparativ cu anul 2010, s e remarcă o creştere a cantităţii emisiilor de SO2, c reşterea provenind din arderi neindustriale.

Tabel 2.1.1.1.2 Emisii de SO 2 pe cap de locuitor (raport între cantitatea totală de emisiide SO 2 şi numărul de locuitori din judeţ )

ANUL

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cantitatea deSO 2 (tone/an)

452 686,1 414,96 533 354,43 290,49 403,262

Număruldelocuitori

393766 393023 392619 391574 390596 389 769 389 769

Emisiide SO 2pe capdelocuitor

0,00114 0,00174 0,00105 0,00136 0,00091 0,00074 0,00103

In anul 2011, principala sursă de emisii pentru SO 2 au fost activit ǎţ ile inventariate lagrupa „ Arderi neindustriale ”, în proporţie de 58,78 %. Restul emisiilor provin dinactivităţile inventariate la grupa „Arderi în sectorul energetic şi industriile de prelucrare”.P rincipala sursă de emisii de SO2, din sectorul energetic este SC ENET SA Focşani, (în

lunile ianuarie, februarie, martie, mai, iunie, iulie s- a utilizat şi păcură în procesele deardere) valorile emise situându-se sub plafonul de emisii stabilit prin ProgramulNaţional de Reducere Progresivă a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberipentru perioada 2005 – 2011.


22/254


- 22 -

Creşterea emisiilor de SO 2 din instalaţiile de ardere neindustriale poate fi pusă peseama utilizării de combustibili cu conţinut crescut de sulf, dar şi prin creşterea consu mului de energie şi combustibil solid(lemn).

2.1.1.2. Emisii anua le de monoxid şi dioxid de azot Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici,

în special NO2, care provoacă asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, cădereafrunzelor la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului,formarea ploilor acide etc.Pentru anul 2011, emisiile de NOx (1357,69 tone, din care 1135,84 tone NOx şi 221,84tone NO)provin din următoarele sectoare de activitate :-926,582 tone provin din arderi neindustriale (ard erea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei ş i producerea ap ei calde menajere pentru populaţ ie)-101,425 tone provin din arderea combustibililor din industriile energetice-109,836 tone provin din arderile din industriile de fabricare si arderile in sursestationare de mica putere.-221,85 tone (NO) provin doar din sectorul de cresterea animalelor si managementuldejectiilor animaliere-2038,92 t NOx provin din transport rutier (date furnizate de ANPM – adresanr.2/201/MP/05.04.2012, în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto Româncu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) -1834,36 t NO provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrăriidatelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) -204,56 t NO2 provin din transport rutie r (date furnizate de ANPM în urma prelucrăriidatelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010) Principala sursă de emisii de oxizi de azot este reprezentată de sectorul arderineindustriale, pentru care valorile calculate d escriu un trend crescător.

Tabel 2.1.1.2.1 Emisii anuale de NOx Emisiianuale

t/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

NO x 885 957,21 900,29 1576,04 1438,75 1078,76 1357,69+2038,92+1834,36+

204,56

Total5435,53


23/254


24/254


- 24 -

Fig.2.1.1.3.1. Evoluţia emisiilor de amoniac

0500

1000150020002500

3000350040004500

t o n e / a n

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

anii

Principala sursă o reprezintă emisiile difuze de la operatorii economici care desfăşoarăactivităţi de creştere a animalelor: SC PREMIUM PORC SA, SC CONSINTERFIN SRL,SC AVICOLA SA, SC AVIPUTNA, SC AGROIND SA, etc.Valorile emisiilor calculate pentru N H3 din anul 2011 au înregistrat o scă dere cu28,79 1,06% faţă de anul 2010.

Tabelul 2.1.1.3.1. Emisii de NH 3 pe cap de locuitor ANUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cantitateade NH 3 (tone/an)

3000 4109,3 3748,6 3846,21 3909,65 3667,48 2611,65

Emisii deNH3 pe capde locuitor

0,00761 0,0104 0,00954 0,00982 0,010 0.0094 0,0067

Valorile emisiilor de amoniac/cap de locuitor marchează un palier oarecum constantpentru surse se observă clar un trend descrescător.

2.1.2 . Emisii de compuşi organici volat ili nemetaniciCompuşii organici volatili nemetanici sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi dina tmosferă, în principal ai ozonului troposferic, cei mai reprezentativi fiind: benzenul,toluenul, xilenii, butanul, izopentanul, hexanul, acetona, cloroformul, esterii, fenolii,sulfura de carbon etc.Principalele activităţi în urma cărora rezultă cantităţi însemnate de emisii de compuş iorganici nemetanici (NMCOV) sunt: traficul rutier, prelucrarea lemnului, utilizareasolvenţ ilor, distribuţia carburanţ ilor, procese industriale ş i neindustriale (arderi), extracţ iagazelor naturale şi distribuţ ia combustibililor.Surse staţionare de emisie a compuş ilor organici volatili nemetanici inventariate înanul 2011 în judeţul Vrancea sunt:• Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă

prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG1339/2006:

- instalaţii de lăcuire a mobilei la fabricile de mobilă - instalaţii de curăţare chimică uscată - instalaţ ii de service-auto ( reparaţii şi vopsitorii auto)

• Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin


25/254


- 25 -

H.G. 568/2001, republicată în 2007, şi anume: - containere mobile;- terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare/descărcare -staţiile de distribuţie a carburanţilor. • Alte surse industriale:-instalaţii pentru fabricarea de băuturi alcoolice distilate - instalaţii de ardere a combustibililor fosili şia deşeurilor lemnoase pentru producere aenergiei electrice şi termice - instalaţii pentru fabricarea celulozei şi hârtiei - instalaţii pentrufabricarea vinului- instalaţii pentru fabricarea pâinii Cea mai însemnată contribuţie în anul 2011 la emisiile de compuşi organici volatilinemetanici , o au arderile industriale (producerea energiei electrice şi termice,fabricarea hârtiei) arderile neindustriale şi traficul rutier.Cantitatea totală de compuşi organici volatili nemetanici emis ă în atmosferă în cursulanului 2011 (cantitate obţinută din calcul conform metodologiei amintite mai sus) a fostde 5996,311, din care:- 2954,75 t provin din arderi neindustriale (ard erea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei ş i producer ea apei calde menajere pentru populaţie) - 1121,68 t provin din domeniul produse chimice – aplicarea vopselelor, producereaasfaltului- 1051,27 t provin din sectorul „creşterea animalelor şi managementul dejecţiiloranimaliere” - 482,54 t provin din sectorul „extracţie ţiţei şi gaze naturale” - 167,91 t provin di n „fabricarea produselor alimentare şi băuturilor” - 86,78 t provin din „colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate” - 43.31 t provin din „utilizarea produselor pe baza de solvenţi” - 29,31 t provin din „depozitarea deşeurilor solide pe teren” - 27,42 t provin din „distribuţia produselor petroliere la staţiile de benzină, iar restul dinprocesele de ardere, altele decat cele amintite aici, incinerarea cadavrelor de animale,agricultură.

Tabel 2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Emisiianuale

t/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

COV 2900 4670,4 3057,11 3591,9 4203,13 4120,48 5996,311

Fig. 2.1.2.Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici

Emisii brute de COV ( tone)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

t o n e

/ a n

anii

200520062007200820092010

2011


26/254


- 26 -

Valorile emisiilor calculate pentru comp uşii organici volatili nemetanici din anul 2011 au înregistrat o creştere faţă de anul 2010, datorită activităţilor de ardere neindustrială şi acreşterii numărului de agenţi economici în a căror activitate se regăseşte utilizareasolvenţilor şi a altor produse cu conţinut de compus organic volatil.

2.1.3. Emisii de metale greleMetalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi şi compuşii lor,care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc. Printre acestea, plumbul,cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice. Metalele grele - cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb - sunt compuşi carenu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iarpe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţurile trofice. Mercurul, cadmiu şi plumbul, chiar în concentraţii foarte mici, odată pătrunşi în organismdetermină leziuni la nivelul organelor şi sistemelor anatomice.

In judeţul Vrancea, principalele surse de emisii de metale grele provin din procesele decombustie care utilizează păcura, CLU sau deş eurile de lemn, producţia de mixturiasfaltice), traficul rutier pe bază de motorină şi agricultura (zootehnie).Emisiile totale de metale grele din judeţul Vrancea provenite din sursele de emisieinventariate, estimate prin metodologia EMEP/EEA - 2009 , sunt prezentate în tabelul demai jos:

Tabel 2.1.3.1 . Emisii anuale de mercur şi cadmiu Emisiianualekg/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Hg (Kg) 14,64 13,69 12,88 12,69 3,04 2,92 5,46Cd (Kg) 2,76 2,67 2,52 2,806 8,06 7,9 16,89

Cantitatea totală de mercur emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 5,46 kg, dincare: 4,55 kg provin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şiproducerea apei calde mena jere pentru populaţie, iar restul provine din alte procese deardere

Fig.2.1.3.1Evoluţia emisiilor anuale de Hg

Emisii de Hg( kg)

0

5

10

15

20

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

k g


27/254


- 27 -

În anul 2011, la nivelul judeţului Vrancea, din calcul, cantitatea de Hg emis înatmosferă, este mai m are, comparativ cu anul 2010.

Cantitatea totală de cadmiu emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 16,89 kg, dincare 15,27 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie) iar restul

provine din alte procese de ardere.

Fig.2.1.3.2 Evoluţia emisiilor anuale de Cd

0

5

10

15

20

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

k g

Emisii de Cd (kg)

Comparativ cu anii 2009- 2010, în anul 2011 se constată o creşter e semnificativă acantităţii emise de cadmiu şi mercur, datorată includerii în inventar a proceselor de

ardere a combustibililor (gaz natural, lemn, GPL) pentru fiecare comună, oraş. 2.1.4. Emisii de plumbCantitatea totală de plumb emis în atmosferă în cursul anului 2011 (cantitate obţinutădin calcul conform metodologiei amintite mai sus) a fost 303,98 kg, din care 297,86 kgprovin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apeicalde menajere pentru populaţie, iar restul se datorează proceselor de ardere, in specialsurse mobile nerutiere

Tabel 2.1.4.1 Emisiile de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea Emisii

anuale de Pbkg/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Pb (Kg) 76,59 87,216 151,82 101,88 172,52 171,76 303,98

Fig.2.1.4.1 Evoluţia emisiilor de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea

Emisii de Plumb(Kg)

0

250

500

750

1000

1250

1500

1750

2000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

k g


28/254


- 28 -

Comparativ cu anul precedent, în judeţul Vrancea s- a înregistrat o creştere a cantităţiide plumb emisă în atmosferă , sectorul de a ctivitate răspunzător fiind arderileneindustriale.

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Legea nr. 261/2004 ratifică Convenţia de la Stockholm privind calitatea mediului şi asănătăţii umane în contextul existenţei poluanţilor organici persistenţi.Poluanţii Organici Persistenţi (POPs ) sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător (au timp de înjumătăţire de la câteva zile în aer, la mai multe luni în sol), se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera e fecte adverseasupra sănătăţii umane şi a mediului, datorită :-persistenţei (sunt rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică) -bioacumulării (se depun în ţesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul apei,hranei şi aerului inspir at),-toxicităţii (sunt toxici pentru oameni si animale producând dezechilibre ale sistemuluiimunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice). Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (HAP), hidrocarburilepoliclor urate bifenilice (PCB) şi dioxina. In judeţul Vrancea sunt identificate ca surse de emisie ale POPs -urilor :-activităţi neindustriale (producţia de asfalt în mixere tip cuptor/tambur rotativ) utilizareasolvenţilor în activităţi gospodăreşti-activităţ i agricole (utilizare produse fitosanitare), arderea miriştilor -transport în incinta unităţilor economice şi pe terenuri agricole-depozitareDe asemenea, o contribuţie la emisiile de POPs o are depozitarea lor cât şi deşeurilePOPs. În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurãtor, Programul Naţiunilor Unitepentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm din 2001 , ratificată deRomânia prin Legea 261/2004, un program vizând controlul şi eliminarea a 12substanţe considerate POPs , şi anume: -pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT). Înprezent, nu se mai utilizeaza DDT, aldrin, dieldrin, clordan, endrin şi celelalte pesticideincluse în POPs. -industriale: bifenili policloruraţ i (PCB), hexaclorbenzen (HCB), PCDD/PCDF-subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor Tabel 2.1.5.1 Emisiile anuale de POPs în atmosferă în judeţul Vrancea

Poluant 2007 2008 2009 2010 2011

PCDD/PCDF (kg) 3.93*10 -7 3,87*10 -7 - - 0,0165PCB (kg) 4.768*

10 -9 4,69*10 -9

9,64*10 -6

8,59*10 -6

0,448

HCB - - - - 0,0489

PAH (kg)

1.Benzo (a) pyrene2.Benzo (b) fluoranthene3.Benzo (k) fluoranthene4.Indeno (1,2,3-cd) piren

(kg)

0.3777-

--

2,31 2,30 3788,25

966,921485,27741,56594,5

Ca ntitate totală (kg) 0.377 4,69*10 -9

2,31 2,30 3788,7634


29/254


- 29 -

In anul 2011 s- au calculat emisiile de HCB şi PCB luând în calcul conform noiimetodologii şi arderile neindustriale a căror pondere este semnificativă, comparativ cusectorul industrial.Din cantit atea totală de HCB , de 0,0489kg, 0,0442 kg provin din arderea combustibililorpentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie,iar restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere. Din cantitatea totală de PCB , de 0,448kg, 0,441 kg provin din arderea combustibililorpentru încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţ ie,iar restul provine din ar dere î n industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.Cantitatea totală de hidrocarburi aromatice policiclice rezultată din calcul pentru anul2011 este 3788,2991 kg1 – 961,31 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie); 4,28 kg provindin arderi in industria de fabricare şi 1,33 kg provin din ardere in surse mobile nerutiere 2 - 1477,48 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de7,79 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere 3 – 740,56 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de 1kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.4 – 591,8 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul de2,7 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Faţă de anul 20 10, prin noua metodologie de calcul, s e evidenţiază o creştere acantit ăţii de POPs emisă în atmosferă .Inc luderea în inventarele anuale, a surselor de emisie reprezentate de toate instalaţiilede ardere neindustriale (centrale termice rezidenţiale, comerciale, instituţionale, etc.)folosite în judeţ pentru căldură, apă caldă şi gătit, a determinat o creştere semnificativăa cant ităţilor inventariate dePOPs emişi .2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Tabel 2.1.6.1 Emisiile de PAH în atmosferă în judeţul Vrancea Poluant 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PAH (kg) 0.29 0.839 0.3777 - - - 3788,7634

Fig.2.1.6.1 Evoluţia emisiilor de PAH

0500

1000150020002500300035004000

k g

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

anii


30/254


- 30 -

Deşi este recunoscut potenţialul mare de producere a emisiilor de PAH din arderile îninstalaţii mici, rezidenţiale, comerciale, instituţionale sau utilitare din sectorul public sauindustrial, factorii de emisie PAH pentru aceste tipu ri de surse au fost estimaţi, potrivitGhidului EMEP/EEA-2009.

Hidrocarburile aromatice policiclice (benzo[b]fluoranthene; benzo[k]fluoranthene;benzo[a]piren; indenol[123-cd]piren) sunt compuşi organici care conţin două sau maimulte inele aromatice şi datorită proprietăţilor lor volatile au mobilitate ridicată în mediu,putând fi transportate pe distanţe mari. Hidrocarburile poliaromatice provin din depozitare deşeuri, din arderea combustibililorfosili, în instalaţiile de ardere.

2.1.7. Emisii de bifeni li policloruraţi Această clasă de compuşi (PCB) derivă din bifenil şi conţine orice substanţă chimicăcare conţine molecula de bifenil cu diferite grade de substituţie cu clor(posibil până la 10atomi de clor). În funcţie de numărul atomilor de clor din moleculă, diferă stabilitatea şistarea de agregare. Clasa este constituită din peste 200 de compuşi. Au proprietăţispeciale în ceea ce priveşte conductivitatea, care este redusă, reacţionează greu cusolvenţii organici, acizii şi bazele. PCB sunt utilizaţi la fabricarea transformatorilor electrici cu rol de lichid izolant şi derăcire a diferitelor tipuri de condensatori. Sunt folosiţi ca fluide de transfer de căldură,lubrifianţi, etc. Utilizările deschise ale uleiurilor cu PCB nu mai sunt acceptate în statelemembre ale UE începând din 1973. Emisiile de PCB în atmosferă în judeţul Vrancea, sunt din arderea combustibililor pentru încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, dinardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere In jude ţul Vrancea în 2011 s- a înregistrat o creştere a emisiilor de PCB faţă de anul

precedent.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzenHexaclorbenzenul (HCB) este un compus obţinut din benzen, prin substituirea atomilorde hidrogen cu clor. Este foarte stabil din punct de vedere chimic, rezistent labiodegradare, în consecinţă persistă îndelungat în factorii de mediu. În aer, remanenţalui este până la 6 ani, în apă se adiţionează la sedimente şi suspensii, iar în sol, în apa freatică poate exista până la 10 ani. De asemenea, se acumulează în organismele vii. Este utilizat ca fungicid în agricultură, aceasta este una dintre sursele principale de emisie. Alte emisii de hexaclorbenzen provin din arderea materialelor organice cuconţinut de clor (incinerarea deşeurilor, topitorii de metale neferoase, producereacimentului, arderea combustibililor, etc.) In judeţul Vrancea pentru anul 2011 s-au estimat emisii de HCB prin noua metodologiede calcul conform Ghidului EMEP/EEA- 2009 şi provin din din arderea combustibililorpentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie,iar restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

2.2. Calitatea aerului

Poluanţii atmosferici au fost monitorizaţi în conformitate cu legislaţia naţională şieuropeană privind calitatea aerului . Poluanţii SO2, NO 2, CO, C 6H6, PM10, Pb şi O 3 suntreglementaţi prin Legea 104/2011; PM2,5 este un indicator reglementat de Directiva2008/50/CE, în curs de transpunere în legislaţia română, iar arsenul, cadmiul şi nichelulse raportează la cerinţele Legii 104/2011 . Monitorizarea calităţii aerului în jud.Vrancea se realizează utilizând:


31/254


- 31 -

-reţea formată de staţii manuale -staţia automată Datele obţinute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, de combatere apoluării şi de prevenire a acesteia.

Reţeaua automată

In judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional, amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de surselelocale de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani-Suraia.Poluanţii monitorizaţi în cadrul sta ţ iei automate sunt: SO 2, NO, NO 2, NOx, CO, O 3, NH 3 C6H6, PM10.In cadrul staţiei automate de monitorizare calitate aer, este asigurată şi înregistrarea dedate meteorologice,(ex: direc ţ ie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară,umiditate relativă) în vederea corelării cu valorile poluanţilor monitorizaţi, pentruvalidarea datelor înregistrate la staţie.

Codul staţiei din cadrul APM Vrancea este VN 1 şi face parte din regiunea 2 Sud - Est.

Datele înregistrate în cadrul staţiei, sunt validate zilnic şi sunt transmise automat lapanourile de informare a publicului (panoul exterior amplasat între magazinul Milcov şiZimbru pe B-dul Republicii şi panoul interior amplasat la intrarea în sediul Agenţiei pentru Protectia Mediului Vrancea.Toate datele privind calitatea aerului şi datele meteorologice s unt transmise către Laboratorul Naţ ional de Referinţă pentru Calitatea Aerului.Pentru informarea publicului, interpretarea facilă a datelor privind calitatea aerului furnizatede staţia automată, se realizează prin:- calculul indicelui specific de calitate a aerului - un sistem de codificare a concentraţ iilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţ i monitorizaţ i: dioxid de sulf (SO 2), dioxidde azot (NO 2), ozon (O 3), monoxid de carbon (CO) şi pulberi în suspensie (PM 10 ).- calculul indicelui general, care se stabileşte pentru staţia automată din cadrul reţeleinaţionale de monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specificicorespunzători poluanţilor monitorizaţi. Informarea public ului privind calitatea aerului se mai realizează cu ajutorul unui buletininformativ care este postat zilnic pe site- ul Agenţiei Judeţ ene pentru Protecţ ia Mediuluişi prin intermediul site-ului www.calitateaer.ro .

Rezultatele monitorizării calităţii aerului în judeţul Vrancea în anul 2012, în raport cuvalorile limită, valorile ţintă, praguri deinformare sau de alertă stabilite prin legislaţiaspecifică, precum şi evoluţia calităţii aerului în perioada 2008-2012 se prezintă astfel:

Tabel 2.2.1 Centralizatorul poluanţilor monitorizaţi de staţia automată VN-1

POLUANT Tip staţie

Concentraţia medie anuală

2008 2009 2010 2011 2012

SO 2 (µg/mc) FR 4,095 6,752 8,43 9,08 8,37

PM10 (µg/mc) nefelometric FR 21.13 15.15 15.3 20,59 12,56

http://www.calitateaer.ro/http://www.calitateaer.ro/http://www.calitateaer.ro/http://www.calitateaer.ro/


32/254


- 32 -

PM10 (µg/mc) gravimetric FR - - 17.4 20,25 16,69

O 3 (µg/mc) FR 56,72 51,83 52,73 43,88 45,49

NO 2 (µg/mc) FR 12,32 13,75 14,99 6,48 6,33NO x (µg/mc) FR 19,84 23,083 21,86 10,66 10,57

CO (mg/mc) FR 0,0841 0,144 0,18 0,20 0,19

Benzen (µg/mc) FR 4,61 2,54 2,67 1,07 0,53

Tabel 2.2.2 Date sintetice privind poluan ţii monitorizaţi in anul 2012 de staţia automatăVN-1

POLUANTNumăr

măsurăriorare/zilnice

(o/z)

Concentraţia

Frecvenţadepăşirii

valoriilimită/valorii

ţintă

Numărdepăşirivaloarelimită

Capturădate

Mediaanuală

Maximaorară * (%) (%)

SO 2 (µg/mc) 7190(o) 8,37 40,56 - - 81,80

PM10 (µg/mc) nefelometric

7342(o) 12,56 48,51 - - 83,50

PM10 (µg/mc) gravimetric* 5928(z) 16,69 48,11 - - 67,40

O 3 (µg/mc)* 7334(o) 45,49 109,08 - - 83,40

NO 2 (µg/mc) 7337(o) 6,33 36,34 - - 83,50

NO x (µg/mc) 7318(o) 10,57 46,78 - - 83,30

CO (mg/mc)* 7415 0,19 2,13 - - 84,40

Benzen (µg/mc) 6556 0,53 4,76 - - 74,60

*Maxima orar ă reprezintă cea mai mare valoare medie orară înregistrată de staţiaautomată, cu excepţia: PM 10 gravimetric (valoare medie zilnică) CO şi O3 (valoaremaximă zilnică a mediilorpe 8 ore.

Dioxidul de azot Dioxidul de azot (NO 2) este un gaz de culoare brun- roşcat cu un miros puternic, înecăcios,

care poate proveni din surse naturale şi surse antropice. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţ ionale de Monitorizare aCalităţii Aerului, pentru a cest indicator, a fost în anu l 2012, de doar 83,50 % .Această


33/254


- 33 -

situaţie a fost cauzată de defectarea analizorului, remedierea problemei apăruterealizându-se abia în luna septembrie. Pentru perioada monitorizată, valorile înregistrate sunt sub valorile limită admise înLegea nr.104/2011 privind calitat ea aerului înconjurător, respectiv, sub valoarea de 200µg/m3 care reprezintă valoarea limită orară şi sub valoarea de 40 µg/m3 care reprezintăvaloarea limită anuală. Media anua lă pentru cele 12 luni de funcţionare în anul 2012, a fost de 6,33 µg/m

3

.Faţă de valoarea limită anual ă pentru protec ţ ia vegeta ţiei (30 µg/m3), conform Legiinr.104/2011 pri vind calitatea aerului inconjurător, valo area medie anuală a fost mult subvaloarea limită. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a poluantului NO2 incepând cu anul 2010 esteprezentată în tabelul şi graficele următoare cu refer ire separată la anul 2012:

Fig.2.2.1. Evoluţie NO2 in anul 2012 medii lunare

0

10

20

30

40

50

ian feb mar apr mai iunie iulie aug sept oct noi dec

luna

u g / m c

VN-1 limita an

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 Tabel 2.2.3. Concentraţii medii anuale

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală ( µg/m3)

2010 2011 2012NO 2 FR 14,99 6,48 6,33

Tabel 2.2.4. Date sintetice privind evoluţia indicatorului NO2 monitorizat

Anul

Concentraţiemedieanuală

(µg/m 3)

Valoare limită anuală pentru

pro t.sănăt.umane /nivelcritic anual pentru

prot.vegetaţiei (µg/m 3)

Concentraţiemaximă

orară(µg/m 3)

Valoare limităorară pentru

prot.sănăt.umane (µg/m 3)

Capturade date

orare(%)

2010 14,99 92,55 47,42011 6,48 40/30 39,48 200 32,72012 6,33 36,34 83,5

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14211Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de NO2 şi NO: metoda princhemiluminiscenţă.


34/254


- 34 -

Fig.2.2.2 Evolutie NO2 medii anuale

0

5

10

15

20

25

30

2008 2009 2010 2011 2012

conc.medii an.(µg/m3) lim. pt.protectia vegetatiei

Dioxid de sulfPoluarea cu dioxid de sulf poate fi cauzată de următoarele activităţi antropice: sisteme de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a

Calităţ ii Aerului, pentru acest indicator, a fost de 81,8 0 % . Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru acest indicator, rezultă că, nicivaloarea limită orară (350 µg/m3, medie orară) şi nici valoarea limită zilnică pentruprotecţia sănătăţii umane (125 µg/m3 ), nu au fost depăşite. Media anuală înregistrată în cursul anului 2012 a fost de 8,37 µg/m3.Faţă de valoarea limită pentru protecţia vegetaţ iei, (valoarea limită anuală) care este de20 µg/m3 (conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator), valorile de lastaţia VN-1, sunt mult sub aceasta.Evoluţia concentraţiilor medii pentru poluantul SO2 î ncepâ nd cu anul 2008, esteprezentată în tabelul şi graficele de mai jos cu referire separată la anul 2012:

Fig.2.2.3. Evoluţie SO2 in anul 2012 medii lunare

-10

10

30

50

70

90

110

130

ian feb mar apr mai iunie iulie aug sept oct noi dec

luna

u g / m c

VN-1limita zilnica = 125 µg/mc


35/254


- 35 -

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2

Tabel 2.2.5. Concentraţii medii anuale de SO2

Poluant Tipsta ţie Concentraţia medie anuală (µg/m )

2008 2009 2010 2011 2012

SO 2 FR 4,09 6,75 8,43 9,08 8,37

Tabel 2.2.6. Date sintetice privind evoluţia indicatorului SO2 monitorizat

Anul

Concentraţiemedieanuală

(µg/m 3)

Concentraţie maximă

zilnică(µg/m 3)

Valoare limităzilnică pentru

prot.sănăt.umane(µg/m 3)

Concentraţiemaximă

orară(µg/m 3)

Valoarelimită orară

pentruprot.sănăt.

umane(µg/m 3)

Capturade date

orare(%)

2010 8,43 33,16 79,44 61,22011 9,08 28,94 125 32,89 350 88,42012 8,37 27,06 40,56 81,8

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14212Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de SO2 : metoda prinfluorescenţă în ultraviolet.

Fig.2.2.4. Evoluţie SO2 medii anuale

0

5

10

15

20

25

2 0 0 8

2 0 0 9

2 0 1 0

2 0 1 1

2 0 1 2

conc.medii an.(µg/m3) lim. pt.protectia ecosistemelor

ConcluzieSe poate remarca o scădere a med iei concentraţiei de SO2, începâ nd cu anul 20 12 şicu valori mult sub valoarea limită.

Pulberi în suspensie P ulberile în suspensie reprezintă un amestec de particule solide foarte mici şi picăturide lichid. Pot conţ ine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi,


36/254


- 36 -

dar ş i alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene ( ex: cazulpoluan ţ ilor organici persistenţi PAH şi PCB).Poluarea atmosferei cu pu lberi în suspensie are ca surse în judeţul Vrancea, centraleletermice pe combustibili solizi, transporturile rutiere, etc. În general pulberile au o acţ iune iritant ă asupra o chilor, sistemului respirator, şi descă dere a rezistenţei organismului la infecţ ii.Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Nationale de Monitorizare aCalităţii Aerului, pentru acest indicator, a fost de 83,50 %.Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru acestindicator, valoarea lim ită zilnică de 50 µg/m3 şi valoarea limită anuală de 40 µg/m3 nu afost d epasită pe durata intregului an.Media anuală înregistrată în cursul anului 2012, a fost de 12,6 µg/m3.Valoarea limită zilnică, la o captur ă de date de 83,5% în cele 12 luni de func ţionare nua fost depăşită. Evoluţia concentraţiilor medii pentr

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	temel2001ro
View:	218 times
Download:	0 times

Medi Uv Rance a 2012

Documents