1 | Page PROIECTARI IN CONSTRUCTII – BUILDING DESIGN SF.GHEORGHE – 520089 – STR.N.IORGA , BL.4 / B , JUD. COVASNA – ROMANIA tel. 0267 – 351399 , fax. 0267 – 351399 , e-mail : [email protected]C.F. : R – 6605290 ; Reg.C : J – 14 – 932 / 94 ; B.R.D. – Sf.Gheorghe / 251100996023145 MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: PLAN URBANISIC ZONAL EXTRAVILAN RECI ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMULUI Beneficiar: SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL SEBES, str. Industriilor, nr.1, jud. Alba RO-14554103, J-141-2002 Proiectant general: S.C. PRO - INVEST S.R.L. SF. GHEORGHE SF. GHEORGHE, str. N. Iorga, nr.4, jud. Covasna RO-6605290, J-932-1994 Data elaborari : MAI 2013 1.2 OBIECTUL LUCRARII Obiectul lucrarii “Plan Urbanistic Zonal - ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI“ din Comuna Reci, consta in analizarea si rezolvarea complexa a problemelor functionale, tehnice si estetice din zona Nord- Vestica extravilan a comunei Reci, la Sud de calea ferata Sf.Gheorghe-Covasna si la est de DN11 care face legatura intre brasov-Tg.secuiesc-Bacau Zona sistematizata in prezentul Plan Urbanistic, are o suprafata totala de 67,60 ha, situat in extravilanul comunei Reci. Prin prezentul PUZ se propune includerea in intravilanului construibil al localitatii a unei suprafate de 67,60 ha reprezentata de teren proprietate particulara al SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, cu folosinta actuala de teren agricol, in vederea realizarii de investitii cu caracter industrial. Denumire proiect / cod PLAN URBANISTIC ZONAL FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI - RECI 3 /2013 Beneficiar de investiţie SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL SEBES, str. Industriilor , nr.1 , jud. Alba RO-14554103 , J-141-2002 Faza de proiectare P.U.Z. Volum documentaţie SINTEZA Data elaborării proiectului MAI 2013
DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI“ din Comuna Reci, consta in analizarea si rezolvarea complexa a problemelor functionale, tehnice si estetice din zona Nord-
Vestica extravilan a comunei Reci, la Sud de calea ferata Sf.Gheorghe-Covasna si la est de DN11 care face legatura intre brasov-Tg.secuiesc-Bacau Zona sistematizata in prezentul Plan Urbanistic, are o suprafata totala de
67,60 ha, situat in extravilanul comunei Reci. Prin prezentul PUZ se propune includerea in intravilanului construibil
al localitatii a unei suprafate de 67,60 ha reprezentata de teren proprietate particulara al SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, cu folosinta actuala de teren agricol, in vederea realizarii de investitii cu caracter industrial.
Denumire proiect / cod PLAN URBANISTIC ZONAL
FABRICA DE DEBITARE SI
PRELUCRARE A LEMNULUI - RECI
3 /2013
Beneficiar de investiţie SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL
Planul urbanistic zonal stabileste aliniamentele constructiilor preconizate a se realiza in viitorul apropiat, intr-o solutie de ansamblu pentru intreaga zona, corelat cu prevederile Planului urbanistic general al localitatii.
Avind in vedere politica de dezvoltare a localitatilor judetului Covasna, prin intermediul administratiei locale, politica urbana in care consultarea populatiei joaca
un rol important, s-a considerat necesar a se rezolva in cadrul Planului urbanistic zonal a urmatoarelor obiective principale:
1.Propunerea realizarii unui zone de dezvoltare INDUSTRIALA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI, in partea nordica a extravilanului comunei Reci, zona
adiacenta caii ferate Sf. Gheorghe-Covasna-Bretcu, la Sud de aceasta cale ferata si la Est de DN11. 2.Transformarea si reconfigurarea geografica a zonei prin asigurarea
elementelor de regulament care sa faca posibila amplasarea si functionarea complexului de cladiri si platforme tehnologice necesare procesului de prelucarare a
lemnului 3.Reglementarea modului de amplasare, conformare si dezvoltare constructiva si edilitara a intregului ansamblu, pe baza principiilor urbanistice de protectie a
mediului si de sustenabilitate a constructiilor.
4. Prin regulamentul aferent PUZ se vor stabili urmatoarele: - organizarea circulatiei carosabile cu acces la DN11 - rezolvarea accesului la calea ferata regionala a caii ferate de incinta
- stabilirea aliniamentelor construibile - stabilirea regimului de inaltime al viitoarelor constructii
La baza elaborarii studiului de sistematizare a stat ridicarea topografica intocmita de firma SC GE-END SRL din Sf.Gheorghe, avizat de catre O.C.P.I. Covasna. Suportul topografic a fost pus la dispozitia S.C. PRO - INVEST S.R.L. de
catre beneficiar. Totodata s-a luat in studiu si zona limitrofa zonei efectiv sistematizate.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. INCADRAREA IN LOCALITATE
Din analiza prevederilor Planului urbanistic general, retinem urmatoarele
concluzii si propuneri care au stat la baza elaborarii P.U.G.: - evolutia istorica, economica si culturala a Comunei Reci ii confera acestuia o pozitie deosebita in cadrul retelei de localitati a judetului si prin apropierea de
Sf.Gheorghe - directia principala de dezvoltare ramine cea economica, acordindu-se o
atentie deosebita cresterii numarului de locuri de munca in sfera sectorului tertiar - pentru necesitati teritoriale privind dezvoltarea de unitati industriale noi, dotari comerciale majore sau dotari importante cu caracter social-agrement, vor fi
luate in considerare terenurile disponibile din cadrul platformelor existente, precum si extinderea intravilanului existent in aceste zone
3 | P a g e
- zona aferenta circulatiei rutiere necesita modernizarea retelei existente, precum si realizarea de noi trasee de circulatie rutiera care sa deserveasca zonele functionale care vor fi realizate
- echiparea tehnico - edilitara a localitatii prevede modernizarea retelelor existente, precum si dezvoltarea cu noi trasee si retele pentru alimentarea cu apa,
canalizare, retele gaz metan, telefonie, etc. - fata de situatia existenta si necesitatile de dezvoltare a localitatii se propune a fi intocmite PUZ - uri si PUD – uri pentru diverse zone de interes ale localitatii
2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE
2.2.1. Aspecte generale
Conform PUG Reci, amplasamentul se afla în extravilanul comunei Reci, in partea Nordica a teritoriului administrativ al comunei, amplasamentul studiat fiind
limatat spre nord de calea ferata care face legatura intre localitatile Sf. Gheorghe-Covasna-Bretcu.
In prezent terenul are functiunea de teren agricol. Zona studiata in cadrul prezentului PUZ este situata în afara zonelor protejate, si este evidentiata in PUG Reci
ca fiind ZONA NEINUNDABILA. Zona studiata, denumita in continuare ZONA INDUSTRIALA FABRICA DE
DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI, care face obiectul prezentului PUZ, are o asezare favorabila din punct de vedere al posibilitatilor de acces la calea ferata si la
drumurile nationale. Din punct de vedere al teritoriului existent, zona analizata, se prezinta astfel: - zona studiata in cadrul PUZ = 67,60 ha
- zona efectiv sistematizata in cadrul PUZ = 67,60 ha - suprafata de teren sistematizat, care se propune a fi cuprinsa in
intravilanul comunei Reci = 67,60ha. Zona sistematizata este o zona agricola fara nici un fel de constructii existente pe amplasament.
De asemenea in zona studiata se gasesc amplasate 2 puturi, statie de tratare apa si rezervor, statie de pompare apa spre conducta de aductiune cu apa a Comunei
Reci. In partea de est a amplasamentului se afla linii electrice de joasa,medie si
inalta tensiune 2.2.2. Analiza geotehnica DATE PRELIMINARE
CONDIŢII NATURALE Date privind morfologia şi topografia terenului Perimetrul este situat la limita sudică, sud-vestică a Bazinului Târgu Secuiesc în versantul drept al Râului Negru, principalul colector de ape din Bazinul Târgu
Seciuesc. Imobilul se află în lunca râului, în imediata vecinătate spre sud de calea ferată Sf. Gheorghe – Tg. Secuiesc, la est de bariera pe DN 11.
Bazinul Târgu Secuiesc, unitatea de relief majoră din care face parte zona localităţii Reci, este treapta cea mai joasă de relief, formată într-o perioadă de
subsidenţă în intervalul de timp Pliocen, începutul Pleistocenului şi prin fenomene de
4 | P a g e
colmatare cu o sedimentaţie de tip molasă, urmată de un proces de exondare iniţiat la sfârşitul Pliocenului şi în Cuaternar. Date privind geologia zonei. Stratigrafia perimetrului Zona localităţii Reci este caracterizată prin prezenţa depozitelor de umplutură molasică de vârstă Pliocen – Pleistocenă, respectiv Holocenă, formate pe un
fundament aparţinând Pânzei Curbicorticale, din cadrul Flişului intern al Carpaţilor Orientali.
Intr-un cadru mai larg, la alcătuirea geologică a zonei iau parte formaţiuni aparţinând Cretacicului, Pliocenului şi Cuaternarului (Pleistocenului şi Holocenului).
Schiţa geologică a perimetrului Reci
Legenda
Holocen superior
Cretacic (br - al) Holocen inferior
Pleistocen superior
Pleistocen mediu
Pleistoceninferior
Cretacicul - Formaţiunile cretacice, dezvoltate în faciesul specific flişului intern, alcătuiesc o mare parte din rama şi fundamentul vestic al bazinetului Târgu Secuiesc (ramei de vest). Sub aspect litologic, se remarcă alternanţe ritmice între pachete de
gresii cenuşii şi marne, marnocalcare, brecii şi conglomerate, microconglomerate.
Aceste depozite au vârsta albian - senoniană, făcând parte din pânza flişului curbicortical. Aceste formaţiuni apar la suprafaţă în imediata apropiere nordică a comunei (zona biserici reformate). Şisturile negre din zonă, care apar pe areale relativ
restrânse sunt de vârstă Neocomian – Albiene şi de asemenea Pânzei curbicorticale
5 | P a g e
Pliocenul - Umplutura Bazinului Târgu Seciuesc este formată în principal din depozite Pliocene de tip molasă, care stau discordant peste depozitele de fliş Cretacic şi
Paleogen. Depozitele Pliocene sunt formate în principal din marne, marno-argile, argile,
argile-nisipoase, nisipuri, cărbuni (lignit), reprezentând depozite lacustre de vârstă Romaniană. În zona comunei Reci grosimea depozitelor pliocene este variabil, dar nu
depăşeşte 200 m. Acestea sunt prezente numai în sectorul sudic al localităţii. In zona centrală a localităţi aceste depozite au grosini de cca 100-150 m, iar în sectorul nordic
(zona biserici reformate) lipsesc. Cuaternarul - Cuaternarul este dispus discordant peste formaţiunile Pliocene sau
peste ale flişului Cretacic şi se dezvoltă într-un facies argilos continental, respectiv într-unul fluviatil-lacustru.
In zona comunei Reci este caracteristică prezenţa depozitelor pliocenului inferior format din depozite argiloase, nisipose continentale, de culoare galbenă-brună, care se dezvoltă până în apropierea drumului naţional respectiv dealul din nordul localităţii.
Peste aceste formaţiuni cu grosimi variabile (10 – 80 m) s-au format pe anumite sectoare depozite lacustre, aluvionare detritice, prăfoase, nisipoase
aparţinând pleistocenului superior. In zona de luncă a Râului Negru sunt prezente depozite nisipoase, prăfoase aluvionare resedimentate, cu grosimi variabile. Grosimea
acestor depozite nu depăşesc 6-8 m, fiind situate în lunca râului. Acestea au vârsta Holocenă.
Tectonica - Din punct de vedere geologic zona este situată pe depozitele sedimentare Pliocen-Pleistocen-Holocene ale Bazinului Târgu Secuiesc, căruia îi este caracteristică o
tectonică rupturală. Depozitele fundamentului Bazinului Târgu Secuiesc, cât şi a ramei muntoase sunt intens cutate, încălecate şi faliate în fazele orogenetice austriacă şi laramică. Pe
raza localizăţii Reci apar exondat, cunoscut la suprafaţă. Depozitele de umplutură, pliocene ale bazinului sunt intens solicitate de
tectonica rupturală, ca urmare ele sunt intens faliate. Aceste mişcări tectonice au afectat depozitele pliocene şi o mare parte a depozitelor Pleistocene antepasadene. Depresiunea Bârsei, respectiv bazinul Târgu Secuiesc s-a format în Pliocen de-a lungul
faliilor regionale cu orientare preferenţială nord – sud, paralele cu principalele unităţi structurale ale Carpaţilor Orientali.
După formarea depozitelor Pliocene, aceste formaţiuni au fost supuse unor procese de exondare şi faliere, la limita Pliocen – Pleistocenă, cu ocazia fazei tectonice valahe.
Formaţiunile Pleistocenului superior şi ale Holocenului nu sunt afectate de fracturi, ele acoperă constant depozitele mai vechi, formând depozite cvaziorizontale.
Încadrarea prealabilă a lucrării (categorie geotehnică): În urma analizei datelor geologo – tehnice preliminare s-a realizat încadrarea
prealabilă a lucrării: categoria geotehnică 1, risc geotehnic redus.
SINTEZA INFORMAŢIILOR OBŢINUTE DIN CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE 1. Volumul de lucrări realizate
În faza actuală PUZ, au fost executate 20 foraje geotehnice, cu un volum de 160 ml, prelevări probe, 20 încercări in situ cu penetrometrul dinamic PDU.
2.Stratificaţia pusă în evidenţă
6 | P a g e
Forajele executate în zonă au pus în evidenţă o stratificaţie caracteristică regimului deluvial-proluvial si aluvionar, prezentând variaţii pe orizontală şi pe verticală.
2.2.3. Analiza cailor de comunicatie existente in zona amplasamentului Zona este deservita de urmatoarele artere de importanta diferentiata, astfel :
- in partea Vestica a amplasamentului exista DN 11 Brasov-Bacau, drum din care
se va realiza, pe baza de proiect de specialitate aprobat si autorizat conform legislatiei in vigoare, accesul auto si pietonal la investitie, in dreptul km.35.
- in partea Nordica a amplasamentului exista calea ferata Sf.Gheorghe-Covasna-Bretcu din care, pe baza unui proiect de specialitate aprobat si autorizat conform
legislatiei in vigoare, se va face racord cale ferata industriala la platforma incintei, si se va afce transportul materialului lemnos materie prima si a produselor finite
- in partea de Est si Sud-Est a amplasamentului exista Drumul de Exploatare 53 care face legatura intre DN 11 si comuna Reci cu acces direct in DN11; in faza
preliminara de studiu al terenului si de realizare a lucrarilor provizorii de organizare de santier se propune accesul auto la incinta din acest drum de exploatare.
- din punct de vedere al sistemului rutier existent, DN11 are imbracaminte definitiva asfaltica, aflata in stare medie de deterioarare (reabilitare)
- in restul zonei studiate, nu exista drumuri amenajate.
2.2.4. Analiza fondului construit existent in zona amplasamentului
- in zona sistematizata nu exista nici un fel de constructii
- in zona studiata (adiacenta zonei sistematizate) exista urmatoarele constructii si amenajari : - gara CFR Moacsa pe traseul Sf.Gheorghe-Covasna
- 2 foraje care asigura apa potabila pentru Comuna Reci - statie de tratare apa , rezervor si statie pompare apa potabila cu raza
de protectie sanitara de 40m, respectiv 70m. - drumuri de exploatare
2.2.5. Analiza nivelului de echiparea edilitara existenta in zona
2.2.5.1. Alimentarea cu apa In zona studiata de prezentul PUZ exista retele de apa potabila pe latura Sudica a amplasamentului executate in anul 2002 .Capacitatea puturilor va putea
prelua toti consumatorii de apa potabila (non-industriali) prevazuti in PUZ , pe baza acceptului beneficiarului retelei.
2.2.5.2. Canalizarea menajera si pluviala In zona studiata nu exista retele de canalizare menajera sau pluviala.
2.2.5.3. Alimentarea cu energie electrica si telefonizare
La limita Estica a amplasamentului se afla linii electrice de medie joasa, medie si inalta tensiune. La marginea Nordica a zonei studiate, langa calea ferata si la Vest paralel cu DN 11, se afla linii telefonice importante care vor fi protejate pe
parcursul executiei obiectivelor.
7 | P a g e
2.2.5.4. Alimentarea cu gaze naturale
In zona studiata nu se afla retele de gaz metan.
2.2.6. Disfunctionalitati
Din analiza situatiei existente reies urmatoarele disfunctionalitati principale :
- avand in vedere denivelarile mari ale terenului natural se impune necesitatea miscarii unor cantitati mari de pamant pentru asiguararea planeitatii platformei tehnologice; aceasta platforma va fi adusa la nivelul caii ferate existente, pentru a
permite racordarea liniei interioare de cale ferata propusa la linia ferata regionala existenta la nord de amplasament.
- existenta unor amenajari tehnice, respectiv puturile de captare de apa si statia de tratare, care impun restrictii privind amplasarea si aliniamentul constructiilor propuse.
- lipsa totala a canalizarilor pluviale si menajere in zona se impune realizarea de investitii importante privind infrastructura edilitara pentru colectarea, epurarea si
transportul apelor pluviale de pe platformele tehnologice propuse la cel mai apropiat emisar; eliminarea apelor pluviale se va face pe baza unui proiect supus analizei si
aprobarii Agentiei de Mediu Covasna si Sectia de Gospodarire a Apelor din Sf.Gheorghe, Covasna.
2.2.7. Necesitati si optiuni Dorinta unanima a autoritatilor locale si a factorilor interesati cu privire la
organizarea viitoare a zonei industriale a Comunei Reci , obtinute de proiectant prin discutii directe si consultari, au relevat urmatoarele necesitati, care au devenit elemente de tema:
- realizarea unor constructii si amenajari care sa NU CONSTITUIE prin functionarea tehnologica preconizata poluare si mai ales sa nu prezinte riscuri peste
nivelul legal admis asupra sanatatii umane. - asigurarea a circa 650 locuri noi de munca specifice industriei de prelucrare a lemnului
- atragerea in zona de alti investitori importanti care vor contribui la ridicarea nivelului de dezvoltare a Comunai Reci si a jud. Covasna
- rezolvarea dotarilor tehnico-edilitare necesare functionarii corespunzatoare a viitoarelor constructii care se vor realiza in zona studiata, in corelare cu dotarile existente in zonele adiacente
3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL – URBANISTICA, CATEGORII DE INTERVENTIE , REGLEMENTARI 3.1. ELEMENTE DE TEMA
Tema de proiectare care a stat la baza elaborarii prezentului PUZ, prevede in principal, cerinte de stabilire a suprafetelor construibile, cu destinatie de
FABRICA DE DEBITARE SI PRELUCRARE A LEMNULUI precum si a rezolvarii utilitatilor tehnico-edilitare si a sistemelor de deservire carosabila.
3.2. DESCRIEREA SOLUTIEI DE ORGANIZARE ARHITECTURAL - URBANISTICA
Criteriile principale de organizare arhitectural - urbanistica a zonei au fost in principal urmatoarele:
8 | P a g e
- asigurarea terenurilor si aliniamentelor obligatorii pentru constructiile propuse, in functie de procesul tehnologic specific
- organizarea amplasarii cladirilor si platformelor in stricta corelatie cu fluxul tehnologic si procesul de productie al fabricii de debitare si prelucrare lemn
- rezolvarea retelelor tehnico - edilitare nou propuse in functie de zonele libere rezultate pe platforma tehnologica propusa, in corelatie cu retelele edilitare existente in zona
3.3. ORGANIZAREA CIRCULATIEI
3.3.1. Caile de comunicatie Organizarea circulatiei in cadrul ansamblului studiat (pe platforma
tehnologica propusa), se fundamenteaza pe traseele LIBERE REZULTATE dupa amplasarea unitatilor tehnologice functionale.
- accesul autovehiculelor in zona sistematizata se propune a se realiza din DN 11 prin intermediul unui sistem - intersectie cu retrageri pentru benzi de deccelerare si accelerare, precum si cu banda de asteptare pe directia de mers Tg.Secuiesc - Brasov
- se propune instituirea unei zone de restrictie de construire pe DN 11, de 20m fata de marginea viitoarei extinderi a drumului
- din drumul de beton de legatura intre DN11 si platforma tehnologica betonata propusa se va asigura si in continuare accesul la drumul de exploatare De 53, care
face legatura cu statia de epurare-rezervor apa potabila si mai departe catre comuna Reci. - in interiorul zonei sistematizate, in functie de zonele functionale pe care le
deservesc, se vor stabilii si marca trasee pietonale si auto-tehnologice - toate zonele carosabile din interiorul zonei sistematizate vor fi dimensionate
corespunzator pentru a permite accesul masinilor de interventie pompieri, salvare, politie
3.3.2. Profiluri transversale caracteristice si solutii de amenajare pentru arterele de circulatie
Alcatuirea profilelor transversale se va realiza in conformitate cu STAS 10.144/3 (Elemente geometrice ale strazilor), STAS 10. 144/5 (Calculul capacitatii de circulatie
a strazilor), si STAS 10.144/6 (Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi).
S-a adoptat urmatoarea sectiune transversala: STRATIFICATIE PROPUSA PLATFORMA TEHNOLOGICA (si sistem carosabil)
- 40-50cm balast - 16-20cm piatra sparta
- 25 cm balast stabilizat cu 6 %ciment - 22 cm beton rutier BCR4 - armat Pantele in profil transversal vor fi de 1,5 %
Colectarea apelor meteorice de pe platforma tehnologica carosabila se va asigura prin gurile de scurgere la canalizarea pluviala tehnologica si conduse la un
separator de produse petroliere si deznisipator; dupa epurare apele devenite conventional curate se vor deversa in emisarul indicat de SGA Covasna, prin bazinele de retentie amplasate in incinta. (apele meteorice de pe platforma se colecteaza separata
de canalizarea pluviala de pe acoperisurile cladirilor, care sunt considerate conventional curate)
3.3.3. Sistematizare verticala
9 | P a g e
Se vor asigura o serie de masuri si lucrari care sa asigure: - racordarea sistemului rutier interior zonei (propus) la sistemul DN11, fara
declivitati majore - declivitati acceptabile pentru accesele locale la constructii
- scurgerea apelor de suprafata (in mod continuu, fara zone depresionale intermediare) CALCUL SAPATURA-UMPLUTURA
Indepartare strat vegetal cca. 60 cm = 396.000 mc Sapatura = 376.200 mc
Sapatura ptr. atingerea cotei CFR= 275.200 mc
Total sapatura = 1.047.400 mc Total umplutura = 694.000mc
Total pamant necesar sa fie transportat = 353.400mc
Cota "de rosu" pentru calea ferata de incinta = RL.540.801 3.4. ZONIFICAREA TERITORIULUI, BILANT TERITORIAL
Functiunea dominanta PROPUSA pentru zonei sistematizate va fi cea INDUSTRIALA, completat cu zone functionale cu caracter special edilitar-utilitar.
Avind in vedere marimea ansamblului si suprafata efectiv sistematizata, precum si pentru a identifica cu usurinta prescriptiile si recomandarile regulamentului aferent
PUZ, se propune impartirea teritoriului studiat intr-o singura Unitate Teritoriala de Referinta (U.T.R.), ale caror limite au fost materializate dupa: - criteriul functiunii predominante
Astfel s-a materializat UTR astfel: - UTR 1 delimitata la Vest de DN11 ,la Sud si Est de proprietati particulare
teren agricol, la Nord de cale ferata regionala Sf.Gheorghe-Covasna Pentru zona functionale s-au intocmit fise cuprinzind prescriptii si recomandari cu privire la regimul de amenajare propus a se institui in zona respectiva.
Bilantul teritorial global al suprafetei sistematizate, se prezinta astfel:
- suprafata teren aferent PUZ = 676.074 mp - suprafata teren efectiv sistematizata = 676.074 mp - suprafata teren cuprinsa actual in intravilanul construibil = 0,0 ha
- suprafata teren care va fi cuprinsa in intravilanul construibil =676.074 mp. - suprafata construita maxima (propusa) = 95.000 mp
- suprafata construita desfasurata maxima (propusa) = 112.000 mp - suprafata drumuri carosabil de legatura cu DN11 = 4.600 mp.(cu servitute de
trecere in favoarea Cons. Local Reci ptr. acces la Drum de exploatare De 53) - suprafata zone verzi amenajate = 15.500 mp - Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) - global = 14 % - Procentul de Ocupare a Terenului (POT) - global = 0,17
3.5. REGIMUL DE INALTIME AL CONSTRUCTILOR
Regimul de inaltime al cladirilor propuse s-a stabilit in functie de destinatia de constructii hale industriale; acestea vor avea un regim de inaltime diferentiat, cu volumetrice individuale pe fiecare constructie in parte, in functie de procesul
tehnologic adapostit. Cea mai inalta cladire va fi centrala termica pe cogenerare, care va avea o
inaltime de 31,25 m fata de cota teren amenajat si un cos tip turn de 35 m. inaltime. Celelalte cladiri vor avea urmatoarele inaltimi raportate la cota teren amenajat: - silozuri b.a. pentru rumegus (ptr. fabricatie peleti) H = 30m.
- hala rindeluit H = 18,0 m. - hala de prelucrare lemn H = 16,5 m.
10 | P a g e
- hala productie peleti H = 15 m. - cladire sociala (vestiare+cantina) H = 6,9 m.
- cladire birouri H = 7,3m.
3.6. REGIMUL DE ALINIERE AL CONSTRUCTIILOR Criteriile care au stat la baza determinarii regimului de aliniere al constructiilor au fost urmatoarele :
- fluxul tehnologic impus de procesul si de fazele de productie - respectarea unor distante minime laterale - intre constructii, care sa
permita miscarea utilajelor tehnologice pe platforma betonata. Regimul de aliniere al constructiilor, marcat in plansa de reglementari A-03, indica distantele intre cladirile principale si intre cladiri si limita platformei tehnologice.
Pentru stabilirea cu exactitate a limitelor laterale de amplasare a constructiilor fata delimitele proprietatii, se vor respecta distantele prevazute de Codul
Civil dintre peretele lateral al constructiei si limita laterala a proprietatii. 3.7. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI
Pentru caracterizarea modului de utilizare al terenurilor se stabilesc valori maxime privind procentul de ocupare a terenului (POT) si coeficientul de utilizare a
acestuia (CUT), pentru toate U.T.R. din teritoriului considerat. Procentul de ocupare a terenului (POT) exprima raportul dintre suma
suprafetei construite si a suprafata terenului considerat. Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) exprima raportul dintre suprafata desfasurata construita si suprafetei terenului considerat.
Valorile acestor indici s-au stabilit in functie de destinatia cladirilor, regimul de inaltime, relieful terenurilor, precum si pe baza reglementarilor in vigoare. Indicii
rezultati pe zona functionala (UTR) sunt mentionati in regulamentul aferent PUZ. 3.8. ECHIPAREA EDILITARA PROPUSA.
3.8.1. Alimentarea cu apa potabila
- se va realiza prin racordarea la sistemul centralizat de apa al comunei Reci, pentru acest racord se va obtine acordul Primariei Reci, pe baza de documentatie tehnica specifica.
- se va realiza, la limita sudica a incintei, un sistem de rezervor si statie pompare cu apometru, de la care se va face distributia interioara incintei cu apa
potabila la fiecare cladire care dispune de grupuri sanitare. - traseele retelelor proiectate sunt marcate in detaliu in plansa A-04 cuprinzind dotarile tehnico - edilitare ale zonei studiate, urmind ca acest sistem de retele
(informativ) sa fie definitivat in cadrul proiectului de alimentare - aductiune apa si canalizare menajera a zonei.
BREVIAR CALCUL APA POTABILA .S-a intocmit conform STAS 1478/90 :1343 /1 – 91 SR 1343-1-2006 si SR 1846- 2- 2007
1.Necesarul de apa fabrica – Reci Nr.angajati muncitori – 630 pers/ 3 schimburi; qsp = 50 l/om si zi ;
Nr.angajati birou – 20 pers/ 1 schimb – 8 h; qsp = 20 l/om si zi ; Kzi = 1,35: Ko = 2,5 Qmed zi = 630 × 50 /1000 = 31,5 mc/zi
Qmax zi = 1,35 × 31,5 = 42,5 mc/zi Qmax h = 2,5 × 42,5 /24h = 4,42mc/h
Angajati birou Qmed zi = 20 × 20 /1000 = 0,4 mc/zi Qmax zi = 1,35 × 0,4 = 0,54mc/zi
Qmax h = 2,5 × 0,54 /8h = 0,17mc/h
11 | P a g e
NECESARUL TOTAL DE APA RECE Qmed zi = 31,5 + 0,4 = 31,9mc/zi
Dimensionarea conductei de apa rece pentru bransament Debitul de calcul pentru dimensionarea conductei de bransament: qc = a b c √ E
c - 6,0 a - 0,15
b - 1 E = E1 + E2 E1 – suma bateriilor amestecataoare de apa calda
E2 – suma echivalentilor robinetelor de apa rece
Domeniul de aplicare pentru E 36,0
E = 75L 0,35 + 40WC 0,5 + 15P 0,17 + 30 D ×1,0
E = 78,80 din anexa D avem qc = 8,00 l/s Din nomograma pentru dimensionarea conductelor din polipropilena pentru apa rece
reiese ca este necesara o conducta avand Dn – 110mm, care se va racorda la reteaua stradala existenta avand Dn – 125mm.
3.8.2. Alimentarea cu apa industriala si PSI - pe baza de studiu hidrogeologic se va realiza un sistem de puturi forate si
statie de pompare, care vor asigura apa necesara procesului tehnologic si pentru alimentarea rezervorului de apa intangibila PSI (cca 2.500 mc) - se va realiza o retea de alimentare cu apa tehnologica la cladirile care impun
prin tehnologie si procesul de productie folosirea acesteia - se va realiza separat o retea de alimentare cu apa a rezervorului PSI, de unde
se va realiza racordul catre fiecare cladire din incinta, pentru asigurarea apei de stins incendiu care se va folosi in sistemele de sprinclere si hidranti interiori. - pe platforma tehnologica se va realiza un sistem de hidranti exteriori
alimentat din rezervorul de incendiu - calcularea numarului puturilor forate necesare pentru a asigura apa industriala
si de incendiu se va realiza pe baza de studiu hidrogeologic 3.8.2. Canalizare menajera
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se vor colecta prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi conduse pana la o statie de epurare ape
uzate menajere, dupa care vor fi conduse la emisarul indicat de SGA Covasna. Reteaua de canalizare din incinta se va realiza din tuburi PVC- KG Dn 160-200 mm.
Traseul retelei de canalizare este marcat in detaliu in plansa A-04 cuprinzind dotarile tehnico- edilitare ale zonei studiate, urmind ca acest sistem de retele
(informativ) sa fie definitivat in cadrul proiectului de alimentare - aductiune apa si canalizare menajera a zonei.
BREVIAR CALCUL CANALIZARE MENAJERA S-a intocmit conform STAS 1478/90 :1343 /1 – 91 SR 1343-1-2006 si SR 1846- 2-
2007 Quz med zi =31,9 mc/ zi
Quz max zi = 43,04 mc/ zi Quz mah h = 4,59mc/h = 1,3 l/s Dimensionarea conductei de canalizare menajera
Es = 125,3 din tabelul 4.4. STAS 1795-86 avem qs = 11,00 l/s
Apele uzate menajere vor fi conduse prin conducte din PVC – KG avand Dn – 160 – 200mm si deversate intr-o statie de epurare mecano – biologica cu un debit mediu
zilnic Q = 32,0 mc/zi 3.8.3. Canalizare pluviala
Apele meteorice care vor fi colectate vor fi de doua tipuri: - ape meteorice de pe acoperisurile cladirilor considerate conventional
curate vor fi colectate prin retele de canalizare pluviala separate si conduse la bazinele de retentie ape pluviale si apoi la emisar. - ape pluviale adunate de pe platformele tehnologice si platformele
carosabile, ape posibil poluate cu hidrocarburi, se vor colecta printr-o retea pluviala separata si dupa ce trec prin separator de produse petroliere, vor fi conduse la
bazinele de retentie si apoi la emisarul indicat de SGA Covasna.
Calculul debitelor de ape pluviale se calculeaza conform SR 1846 – 2 /2007 La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie tinut seama de:
- clasa de importanta a folosintei de de apa pentru care se realizeaza reteaua de canalizare determinate conform STAS 4273 - regimul precipitatiilor, relieful si conditiile de scurgere, permiabilitatea solului
- necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate a zonei canalizate impotriva inundatiilor in cazul unor ploi mai mari decat ploaia de calcul.
Qmax p% = m × S × Φ × I p% (l/s) m coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul in care
se realizeaza debitul maxim in sectiunea de scurgere. S este suprafata bazinului de canalizare de pe care se colecteaza apa care trece
prin sectiunea de calcul in ha. Φ este coeficientul mediu de scurgere adimensional Ip% este intensitatea medie a ploii cu probabilitatea de depasire p% valoarea se
adopta in curbele IDF conf. STAS 9470 in litri pe secunda – hectar
Calculul apelor pluviale in faza asta este estimativ, deci calculat pe un debit maxim posibil, rotunjit putin in sus pe 6 mc/s.
3.8.4. Alimentarea cu energie termica
Din punct de vedere al alimentarii cu caldura a noilor constructii care se vor realiza, se propune realizarea unei centrale termice pe cogenerare proprii avind la baza urmatorele considerente:
- in zona studiata nu exista retele termice care ar putea prelua noii consumatori
- din procesul de debitare si prelucrare a lemnului rezulta o cantitate insemnata de biomasa (coaja de copac si de rumegus) care nu se folosesc la fabricarea de peleti
Prin acest proiect se doreste valorificarea resturilor din lemn rezultate in urma procesului de productie prin utilizarea acestora intr-o instalatie ce va produce energie
electrica si energie termica in cogenerare.
13 | P a g e
Energia electrica generata din biomasa (sursa regenerabila) este mult mai fezabila
decat cel obtinut din combustibili petrolieri sau gaz natural. Pentru biomasa pretul este de 0,02 – 0,05 $ /KWh fata de 0,35 – 0,50 $/KWh atunci cand combustibilul folosit
este diesel. Deasemenea obtinerea energiei electrice din energie solara sau eoliana este costisitoare fara beneficierea unor subventii.
DESCRIERE COMPONENTE: 1.Sectiune de alimentare automata. Cu minisiloz, cu extractor, dozator, elemente de
comanda si control 2.Unitate de combustie.Camera de combustie de mari dimensiuni cu gratare mobile, sistem de recirculare a fumului pentru preincalzirea aerului de combustie, sistem
hydraulic de comanda a gratarelor mobile. Materialul refractar este in masura sa suporte temperaturi foarte inalte de 1200 grade in regim continuu si de max 1400
grade pentru intervale de timp de 30 min. Gratarul de combustie este divizat in mai multe zone de lucru pentru o admisie cit mai corecta a aerului primar de combustie. 3.Sistem de descarcare automata a cenusei. Sistem ce respecta normele de igiena
avind un snec special care transporta cenusa intr-un recipient special. 4.Tablou electric de comanda si control cu inverter, PLC, panou de comanda interfata
om/masina. Tabloul electric este complet echipat cu intrerupator general cu dispozitiv de blocare, intrerupator de comanda cu cheie, diverse butoane de comanda, lampi de
semnalizare, comutatoare, controler logic programabil PLC care gestioneasa procesul de ardere. Tabloul electric controleaza:
a.Temperatura in camera de combustie b.Temperatura la intrare in cazan
c.Temperatura la iesire din cazan d.Nivelul de emisie la iesire masurat cu sonda lambda e.Controlul depunerii in camera de combustie.
Toate semnalele analogice si digitale colectate sunt analizate de PLC care comanda o gestiune automata cat mai eficienta pentru obtinerea unor rezultate in
functionare fara erori de conducere in procesul de combustie, acest lucru regasindu-se intr-o functionare indelungata fara interventii de intretinere si service. O unitate de recuperare energetica cazan de tip vertical cu tuburi de ulei cu
diametru optim dimensionat pentru acest gen de aplicatie cu drumuri de fum plus preincalzitor de aer pentru aerul de combustie. Dotat cu usi (captusite cu material
refractar si izolate termic) de inspectie si de curatare pentru o buna intretinere a instalatiei. Unitatea de recuperare va furniza agent termic la temperatura de max 315 grade C, iar circulatia in cazan se face cu o pompa de recirculare.
Unitatea de separare pulberi din fum, formata dintr-o serie de multicicloane asigura o foarte buna decantare a pulberilor aflate in suspensie in gazele evacuate din
cazan.Cos de fum cu lungime de 35 ml. 4. Modul ORC Cogenerarea se va face in sistem ORC -Organic Ranking Cycle-.
Acest sistem presupune o instalatie care sa furnizeze agent termic la 300 – 350 grade C; uleiul diatermic din instalatie incalzeste intr-un vaporizator un fluid organic,
acest fluid antreneaza o turbina, turbina actioneaza generatorul de curent, fluidul din secundarul turbinei trece printr-un economizor si ajunge in condensator, unde surplusul de caldura (la o temperatura de 80/60 grade C) este preluat de un
schimbator de caldura pentru apa calda iar apoi fluidul organic este pompat pentru a relua circuitul termic.
Din circuitul secundar al schimbatorului de caldura al condensatorului rezulta un surplus de energie termica care este direct proportional cu puterea generatorului de energie electrica.
Acest sistem prezinta foarte multe avantaje la un consum de energie termica la
14 | P a g e
temperaturi de 80 – 95 grade C. De exemplu la un necesar de energie termica de 2,3 MW rezulta o productie neta de energie electrica de cca. 520 kW, iar la un necesar de
energie termica de 9,5 MW rezulta o productie neta de energie electrica de cca 2.000 kW.
Principalele avantaje ale sistemului ORC sunt: inalta eficienta a sistemului(mai ales in cogenerare), eficienta ridicata a turbinei, datorita folosirii unui ulei/fluid organic in loc de vapori de apa, turbina este foarte silentioasa si nu este expusa coroziunii,
viteza periferica este redusa, fapt ce permite cuplarea directa a axului turbinei cu axul generatorului electric fara reductoare de turatie, viata de lucru foarte lunga datorita
faptului ca se utilizeaza un fluid organic, cheltuieli de exploatare si intretinere foarte reduse, nu necesita statii de tratare a apei ca in cazul turbinelor cu vapori de apa. EFICIENTA ENERGETICA: Putere termica biomasa 100 % => Putere termica
cogenerare 79 % – Energie electrica 18 % – Pierderi termice si electrice 3 %. Balanta calculata pentru o instalatie de cogenerare cu biomasa (temperatura circuit ulei
diatermic 310 – 250 grade C, temperatura apa calda pentru cogenerare 60–80gradeC. 5. Tocator de deseuri (capacitate 2.500 kg/h) ROTOR din otel Fe 510 (UNI 7746) de inalta rezistenta echipat cu rulmenti oscilanti
dublii, cu rezistenta mare la efort indelungat, angrenaj cu reductor cu surub (cu imersie in baie de ulei), dispozitiv anti-stress care amortizeaza toate socurile pentru
protejarea grupului reductor/motor; suport lame din otel cimentat si sudat in locasuri speciale frezate in corpul rotorului; contracutit din otel tratat si reglabil pentru o
precizie optima de taiere. CUTITE – lame din otel special de inalta duritate, usor de schimbat, reascutibile, reversibile si reutilizabile.
CENTRALINA oleodinamica, cu presiune de lucru reglabila in functie de exigentele de lucru, actioneaza cu un cilindru hidraulic montat sub sertarul tocatorului si serveste la
o continuitate constanta a presarii materialului de tocat asupra rotorului, fapt care mareste productivitatea masinii. CUVA DE ALIMENTARE – cuva de capacitate mare, care sa permita o autonomie mare
de lucru in cazul in care nu este disponibil un sistem automat de alimentare. SITE din tabla de otel, diametrele standard ale gaurilor din sita sint de 20 – 30 – 50
mm. TABLOU ELECTRIC complet, cu PLC si software dedicat pentru controlarea parametrilor functionali si de siguranta, acesta gestionand si fazele de lucru. Componentele de
inalta calitate, de marci cunoscute, fapt care sa faciliteze o depanare usoara. Bloc de inversare automata a sensului de rotatie al rotorului comandat de PLC in caz de
anomalii a parametrilor de control. In caz de blocare a rotorului intervine PLC-ul care determina oprirea motorului electric, inversarea sensului pentru inlesnirea deblocarii, protejand in acest fel grupul reductor/motor de la daune ireparabile.
3.8.5. Alimentarea cu gaz metan Avand in vedere ca in zona nu exista retele de gaz metan si in procesul
tehnologic de debitare si prelucrare a lemnului nu este necasara folosirea gazului metan , Fabrica de debitare si prelucrare a lemnului Reci NU VA FI alimentata cu gaz metan. 3.8.6. Alimentrea cu energie electrica
A. Alimentarea cu energie electrica a zonei studiate Alimentarea cu energie electrica a complexului precum si livrarea in Sistemul
Energetic National a surplusului furnizat de centrala termica pe cogenerare se va face
pe baza unui studiu de solutie elaborat de unitati specializate.
15 | P a g e
Se va realiza incinta o platforma tehnologica unde se vor amplasa posturi de transformare. Acestea vor trebui sa permita accesul direct al echipelor de interventie
din partea ELECTRICA.
B. Alimentarea consumatorilor din zona studiata Din postul de transformare propriu se vor alimenta TABLOURIILE PRINCIPALE PENTRU
FIECARE ZONA FUNCTIONALA prin intermediul a 2 (doua) cabluri subterane unul activ iar al
doilea de rezerva. Aceste cabluri vor fi duse in paralel in acelasi sant
(l * h = 80*100cm).
Pozarea cablurilor se va face subteran, pe un strat de nisip de grosime 20 cm care se va
compacta. Peste acest strat se vor poza cablurile subterane.
Peste cabluri se va aplica un strat de pamint de 30 cm compactat peste care se pozeaza
prima folie de avertizare a prezentei cablului aflat sub tensiune.
Peste aceasta folie se aplica un al 2 lea strat de pamint cu o grosime de 20 cm
compactat peste care se pozeaza al 2 lea rind de folie prezenta cablu sub tensiune. Se va
complecta cu pamant (compactat) pina la umplerea santului.
NOTA:Aceasta modalitate de pozare se va respecta la toate traseele subterane din
incinta.
Totodata din postul de transformare se vor mai alimenta 2 tablouri, unul pentru
asigurarea iluminatului exterior, respectiv unul pentru alimentarea cu energie electrica a
sistemelor de pompare si a celorlalte utilitati.
C. Alimentare sisteme de pompare
Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompe incendiu, pompe submersibile pentru apa potabila, pompa de evacuare a apelor pluviale, etc. se va
realiza dintr-un tablou special destinat acestui scop. De la tabloul din statia de pompe incendiu vor pleca 4 cabluri de tip
CSYABY3*1.5 mmp pentru alimentarea butoanelor de comanda ale pompei de incendiu.
D. Iluminatul exterior – de incinta a platfromei tehnologice Iluminatul exterior al incintei se va realiza cu corpuri de iluminat montate pe
stilpi metalici cu inaltimi de 20 m. Aceste corpuri se vor alimenta prin trasee de cabluri subterane tip CYABY 3*4 mmp.
Iluminatul exterior este impartit in 12 circuite diferite fiecare circuit plecind din aferent iluminatului exterior.
Comanda iluminatului se va face temporizat respectiv in functie de nivelul de iluminare din exterior. Toti stilpi aferenti iluminatului exterior se vor lega la o centura de impamintare
realizata din platbanda de OL-ZN 40*4 mm si ingropata la 0.8 m. Stilpi metalici vor fi prevazuti cu cutie de conexiuni la interior si siguranta de
B6A(p+n) pentru protectia lampii de pe stilpul respectiv si posibilitatea inlocuirii ei fara oprirea tensiunii pe intreg circuitul.
E. Prize de pamint si centuri de impamintare
16 | P a g e
Prizele de impamintare artificiale vor fi prize de pamint mixte(verticale si orizontale).
Priza verticala se va realiza din electrozi de OL-ZN in forma de stea ,cu o inaltime de 1,5m si sistem de prindere mecanic in trei puncte prin intermediul unor
suruburi cu M10, iar cea orizontala din platbanda zincata de 40*4 mm. Legatura intre cele 2 componenete ale prizei mixte se vor realiza mecanic cu suruburi piulite si saibe grover (electrodul de otel zincat avind pe el din fabricare o
placa cu 3 (trei) perforari special conceputa pentru prinderea platbandei). Una din prizele de impamintare, cea aferenta postului de transformare, va avea
o valoare sub 4 Ohm (la aceasta priza se vor prevedea 2 jonctiuni de control). La fiecare locuinta individuala se va prevedea o priza de impamintare cu o
valoare sub 4 Ohmi, respectiv cite 2 jonctiuni de control pentru fiecare casa in parte.
Pentru realizarea echipotentializarii platformei, prizele de pamint respectiv centura de impamintare a stilpilor se vor lega intre ele cu platbanda de 40*4 mm.
Valoarea finala masurata nu trebuie sa depaseasca 0.5 Ohm. F. Instalatia de protectie la supratensiuni atmosferice
In conformitate cu rezultatele studiului pentru determinarea nivelului de protectie, aceste obiective trebuiesc protejate cu IPT care satisface cerintele nivelului I
de protectie (eficienta sistemului de paratraznet « E » trebuie sa fie 0.95<E<0.98). Sistemul de protectie impotriva loviturilor de traznet va fi conceput conform
normei I20-2000 (Normativ privind protectia constructilor impotriva traznetului), si va fi prevazut cu paratraznete PREVECTRON 2.
Tipul paratraznetului va fi ales confor normei I20-2000 pe baza metodei sferei
rotative si verificate cu programul de calcul pentru determinarea razei de protectie. Pentru realizarea protectiei la traznete a complexului mutifunctional se va
adopta o solutie cu paratraznete de tip PREVECTRON 2 TS 3.40 care se vor instala pe stilpi metalici cu inaltimi de 20m in virful unui catarg de otel galvanizat destinat special acestui scop.
Paratraznetul cu dispozitive de amorsare TS 3.40 se va echipa cu un conductor de coborire. Conductorul de coborire va fi conectat la paratraznetul cu dispozitiv de
amorsare prin intermediul unui adaptor metalic aflai in dotarea lui. Conductorul de coborire va urma calea cea mai scurta pina la priza de impamintare generala, evitind cotiturile bruste sau intoarcerile, oferind deci o cale de scurgere de impedanta redusa
de la punctul de captare la pamint. Toate obiectele metalice situate mai aproape de 1m de conductorul de coborire
vor fi legate la acesta. O jonctiune de control (piesa de separatie) va fi instalata la 2 m deasupra solului, pentru a permite decuplarea coboririi de priza de paminatre generala pe
durata verificarilor periodice de masurare a rezistentei prizei de pamint. 3.8.6. Telefonizarea zonei
In zona sistematizata si in zonele imediat adiacente exista retele telefonice, care, pe baza unui studiu de solutie comandat de titularul de investitie , pot fi extinse si dezvoltate pentru a permite telefonizarea noilor obiective.
Amplasarea noilor linii telefonice si cabluri date se va face exclusiv in canalizatie subterana
3.9. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Prin specificul investitiei, in urma sistematizarii zonei nu rezulta obiective de
utilate publica, cu exceptia drumului de acces la DN11 nou creat pentru accesul la investitie; din acest drum se va face si accesul la De 53 care face legatura spre
Comuna Reci
17 | P a g e
3.9.2. Tipul de proprietate al terenurilor si circulatia terenurilor Analiza tipului de proprietate al terenului, pe categorii de folosinta se prezinta
astfel: - total suprafata zona efectiv sistematizata: 676.074 mp.
- suprafata teren trecut in domeniul privat al statului: 0,0 mp - suprafata teren apartinind domeniului privat: 676.074 mp.
4. CONCLUZII. PREZENTARE CAPACITATI SI CARACTERISTICI TEHNICE ALE INVESTITIEI
Holzindustrie Schweighofer este liderul de piati in procesarea lemnului din Romania,
detinand 4 fabrici de debitare si prelucrare a lemnului, cu o cifra de afaceri totala de 500
milioane de euro (totalizand peste 2.500 de angajati.)
Noua fabrica de la Reci se preconizeaza a fi pusa in functiune in 2014.
Vor fi create in mod direct cca.650 locuri de munca si indirect vor fi generate, in industriile
aferente, inca 2.000 locuri de munca
Fabrica de cherestea cu procesare ulterioara moderna :
-Capacitatea anuala de debitare planificata va fi de 800.000 mc.
-80% din cherestea va fi exportata; cea mai importanta piata ramane Asia (in principal
Japonia).
-Produsele secundare (tocatura) si produsele finite vor fi transportate pe calea ferata, utilizand
zilnic 100 de vagoane.
-Nevoia de energie a fabricii va fi asigurata de cea mai moderna centrala de cogenerare de
energie termica si electrica care va fi alimentata doar cu biomasa. Caldura rezultati va fi
utilizati pentru uscarea cherestelei si producerea a 100.000 tone de peleti pentru piata
europeana.
lndicatori tehnico-economici:
Valoarea de investitie : 150 milioane Euro
Locuri de munca create : 650 directe si cca. 2.000 locuri de munca generate indirect
Suprafata fabricii : cca. 70 HA
Capacitate de debitare : 800.000 mc.material lemnos /an
Capacitate producere peleti : 100.000 tone /an
capacitatea de productie a energiei : 10 MW electric
In vederea stabilirii categoriilor de interventii, a reglementarilor si restrictiilor
impuse, in prezenta documentatie au fost efectuate analize si propuneri referitoare la :
- incadrarea in Planul urbanistic general al localitatii
- stabilirea suprafetelor de teren construibile
- rezolvarea circulatiei carosabile si pietonale
- echiparea cu utilitati edilitare (informativ)
- stabilirea tipurilor de proprietate a terenurilor si circulatia terenurilor
- stabilirea regulamentului general al zonei studiate, si a regulamentelor
subzonelor
SEF DE PROIECT arh. urbanist Nemeth Csaba Iosif
18 | P a g e
5. REGULAMENT AFERENT P.U.Z. Regulamentul explica si detaliaza sub forma unor prescriptii si recomandari
Planul urbanistic zonal, in limitele teritoriului efectiv sistematizat, in vederea urmaririi aplicarii acestuia. Prezentul regulament al PUZ cuprinde reguli specifice de urbanism, instituite
in teritoriul considerat, care completeaza sau detaliaza regulamentul aferent Planului urbanistic general al localitatii.
Regulamentul cuprinde prescriptii si recomandari generale la nivelul zonei studiate, si prescriptii si recomandari specifice la nivelul subzonelor stabilite in cadrul PUZ - zonificare UTR.
5.1. PRESCRIPTII SI RECOMANDARI GENERALE
5.1.1. Prescriptii si recomandari generale la nivelul zonei studiate Activitatea de construire in zona studiata (efectiv sistematizata) urmeaza sa se desfasoare pe baza urmatoarelor principale categorii de prescriptii :
- corelarea prevederilor prezentului regulament cu prevederile PUG - functiunea principala a zonei studiate va fi de ZONA INDUSTRIALA
- realizarea constructiilor se va realiza exclusiv pe terenuri libere, dupa obtinerea titlurilor de proprietate, sau prezentarea dovezilor legale privind dreptul de folosinta a terenurilor, si eliberarea autorizatiilor de constructie
- eliberarea autorizatiilor de construire se va putea emite si pentru excecutarea etapizata a lucrarilor de constructii in cazul rezolvarii in sistem local a
alimentarii cu apa si canalizare a constructiilor , pina la definitivarea globala a alimentarii cu apa si canalizare a intregii zone aferente prezentului P.U.Z.
5.1.2. Prescriptii compozitionale si functionale privind organizarea arhitectural -urbanistica a zonei studiate ( efectiv sistematizate )
Sunt necesare masuri de promovare a lucrarilor si operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea functionala si spatiala a zonei studiate, si anume:
- respectarea amplasamentelor prevazute in cadrul Planului urbanistic zonal, pentru construirea de cladiri si amenajarile aferente - respectarea destinatiei terenurilor in functie de zonarea stabilita
( folosinte admise / interzise) - respectarea regimului de aliniere al constructiilor, si al regimului
de inaltime al acestora - respectarea prescriptiilor privind accesele la constructii - respectarea prescriptiilor privind utilizarea unor categorii de
materiale de constructie / finisaj - referitor la modul de utilizare a terenurilor, se vor respecta indicii
de ocupare a terenurilor 5.1.3. Recomandari privind organizarea circulatiei
Lucrarile privind circulatia vor respecta prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal, atit ca alcatuire a platformei tehnologice
generale, cit si ca rezolvare a profilelor, categoria tehnica a drumului de acces din DN11, precum si urmatoarele : - amplasarea constructiilor fata de zonele si traseele tehnologice de circulatie
trebuie sa respecte profilurile transversale caracteristice ale sigurantei in exploatare si regimul de aliniere propus
- lucrarile de platforme tehnologice carosabile se vor executa dupa terminarea lucrarilor tehnico - edilitare subterane, fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrarilor subterane
- executia platformelor de circulatie tehnologica betonate si a lucrarilor de sistematizare verticala se va face pe baza unui program corelat cu programul de
19 | P a g e
constructii si instalatii, respectindu-se prevederile tehnice de executie din normele si standardele in vigoare
- se vor efectua, in mod obligatoriu, detalii de organizare si marcare si semnalizare a circulatiei, stabilirea fluxurilor de vehicule, pietoni, vehicule stationate
5.1.4. Recomandari privind amenajarea si intretinerea spatiului public si mobilier urban
Spatiile de utilitate publica,daca este cazul, amenajarile aferente acestora, precum si constructiile de utilitate publica, se vor realiza in conformitate cu
prevederile prezentului PUZ. Amenajarea spatiilor publice, realizarea constructiilor si a mobilierului urban
se va face numai pe baza de documentatii de specialitate aprobate, a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire, eliberate conform Legii nr. 50 / 1991.
5.1.5. Utilizari functionale permise Cererile pentru autorizatii de executare de lucrari de constructii se pot
elibera daca sunt respectate urmatoarele conditii generale ( in corelare cu reglementarile specifice UTR) :
- constructii si amenajari provizorii pentru lucrari de organizare de santier - cladiri industriale si platforme de depozitare
- platforme tehnologice care asigura si spatiile necesare circulatiei mijloacelor de transport tehnologic ( auto si cale farata industriala de incinta) - amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de
alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie transformare, bazine de retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc.
- constructiile pot avea inglobate functiuni conexe nepoluante, si care nu necesita un volum mare de transporturi, asigurind servicii profesionale, sociale, comert sau prestari servicii .
- lucrari de imprejmuiri incinta , cu imprejmuire metalica de tip industrial
5.1.6. Utilizari interzise Cererile pentru autorizatii de executare de lucrari de constructii pot fi refuzate sau conditionate, daca :
- terenurile vizate pentru constructii sunt inundabile, erodate, alunecari - terenurile vizate pentru constructii nu respecta zonele de protectie
sanitara a puturilor si a conductei de aductiune apa - noile constructii sunt unitati poluante, care prezinta riscuri tehnologice
- noile constructii nu sunt deservite de drumuri publice sau accese care
sa le asigure functionarea normala, sau sunt inaccesibile din punct de vedere al stingerii incendiilor
- derogari de la prevederile din regulament, se admit in cazuri bine justificate datorate naturii terenului, configuratiei parcelelor sau caracterului constructiilor invecinate, cu avizul compartimentului de specialitate din cadrul
aparatului propriu al Consiliului Local.
5.2. PRESCRIPTII SI RECOMANDARI SPECIFICE LA NIVELUL UTR. Data fiind marimea zonei studiate, si pentru a identifica cu usurinta
prescriptiile si recomandarile regulamentului aferent PUZ, se propune un singur UTR ale carui limite sunt materializate dupa urmatoarele criterii : - limitele cadastrale ale terenului
- functiunea predominanta
20 | P a g e
Pentru UTR , s-a intocmit fisa cuprinzind prescriptii si recomandari cu privire la regimul de amenajare instituit in zona. Aceste prescriptii respecta si detaliaza
prescriptiile si recomandarile generale, instituite pentru intreaga zona studiata in cadrul prezentului PUZ.
5.2.1. UTR nr.1. A. Date de recunoastere
- UTR 1 delimitata la West de DN11 sim terenuri particulare, la Sud si Est de terenuri particulare, la Nord de cale ferata regionala Sf.Gheorghe-Covasna
- suprafata terenului sistematizat : 676.074 mp.
- tipul de proprietate a terenurilor : - proprietate privata in folosinta exclusiva = 676.074 mp - proprietate privata in folosinta comuna suprafata drumuri carosabil de
legatura cu DN11 = 4.600 mp.( cu servitute de trecere pentru Drum de exploatare De 53
- terenul este liber de orice sarcina - POT propus = 14% , CUT propus = 0,17
- zona de protectie de 40 m., respectiv 70m. in jurul puturilor de alimentare cu apa
- zona de protectie 20 m fata de cale ferata regionala ( limita Nord) - zona de protectie 25 m fata de DN11
B. Caracterul zonei - functiunea principala : constructii industriale
- functiuni conexe : amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie
transformare, bazine de retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc.
C. Caracteristici ale parcelelor. - Pentru a fi construibila, o parcela pentru constructii industriale trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii minime obligatorii : - sa aiba o suprafata minima de 2000 mp.
- sa aiba acces la un drum public sau privat, fie direct, fie prin intermediul unui pasaj amenajat pe terenul vecinului
- caracteristicile acceselor trebuie sa permita satisfacerea regulilor minimale fixate prin textele reglementarilor in vigoare, privind paza contra incendiilor, accesul masinilor de salvare, evacuarea gunoiului menajer, etc.
- sa ofere posibilitati pentru rezolvarea utilitatilor necesare functionarii si desfasurarii activitatii tehnologice specifice
D. Natura ocuparii si utilizarii functionale a terenului .
- Utilizari permise : - constructii si amenajari provizorii pentru lucrari de organizare de santier
- taieri si defrisari de vegetatie inalta , lucrari de terasamente si miscari de pamant ,amenajari de drumuri de acces provizorii , in masura in care acestea impiedica realizarea diverselor lucrari de constructii, cu conditia obtinerii autorizatiilor
prevazute de lege - cladiri industriale si platforme de depozitare
21 | P a g e
- platforme tehnologice care asigura si spatiile necesare circulatiei mijloacelor de transport tehnologic ( auto si cale farata industriala de incinta)
- amenajari conexe tehnologice si pentru realizarea lucrarilor edilitare de alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala, statie transformare, bazine de
retentie ape pluviale si rezervoare PSI si silozuri depozitare,etc. , in scopul ridicarii calitative si completarii viitoarelor functiuni - constructiile pot avea inglobate functiuni conexe nepoluante, si care nu
necesita un volum mare de transporturi, asigurind servicii profesionale, sociale, comert sau prestari servicii .
- lucrari de imprejmuiri incinta ,la limita proprietatii cu garduri metalica de tip industrial , cu conditia ca nici un element al acestuia sa nu depaseasca 2,0 m. inaltime de la terenul amenajat din imediata apropiere a imprejmuirii; proiectul si
designul imprejmuirilor va face in mod obligatoriu obiectul autorizarii de catre factorii responsabili.
- Utilizari interzise : - terenurile vizate pentru constructii sunt inundabile, erodate, alunecari
- terenurile vizate pentru constructii nu respecta zonele de protectie sanitara a puturilor si a conductei de aductiune apa , sau a altor restrictii de amplasare impuse
- noile constructii sunt unitati poluante, care prezinta riscuri tehnologice - noile constructii nu sunt deservite de drumuri publice sau accese care sa le
asigure functionarea normala, sau sunt inaccesibile din punct de vedere al stingerii incendiilor
- orice alt tip de constructie sau activitate care nu este prevazuta in prezentul PUZ; pentru realizarea unor eventuale viitoare constructii sau utilizari care nu au fost
prevazute de proiectant in prezentul PUZ si se dovedesc de stricta necesitate , initiatorul de investitie le poate realiza doar pe baza de PUD special aprobat de organele in drept.
E. Conditii de amplasare, echipare si conformare a constructiilor
- Amplasarea constructiilor fata de aliniament.
Fata de aliniament, constructiile vor fi amplasate , sau aliniate (alinierea constructiilor fiind definita ca linia conventionala care urmareste fronturile construite
ale cladirilor), in mod obligatoriu conform plansa A-03 Reglementari , zona libera rezultata intre constructii va fi destinata zonelor de circulatie tehnologica, care se vor amenaja si marca in mod corespunzator
- Implantarea constructiilor fata de limitele separative.
Amplasarea constructiilor fata de limitele parcelei nu este restrictiva, dar se recomanda o distanta minima de 10 m., si este obligatorie respectarea aliniamentelor
marcate si inscrierea in indicii de utilizare a parcelei, respectiv POT si CUT, care nu poate fi depasit decit cu aprobarea factorilor de decizie locali.
In toate cazurile, amplasarea constructiilor fata de limitele parcelei se va face si cu conditia respectarii prevederilor Codului Civil.
- Amplasarea constructiilor unele fata de altele, in cadrul aceleiasi parcele
Amplasarea constructiilor se va face conform plansa A-03, functie de fluxul tehnologic impus de procesul de productie
22 | P a g e
- Conditii de acces si drumuri - stationarea autovehiculelor
Accesele din drumurile publice trebuie sa fie amenajate in functie de importanta traficului, asigurind securitatea circulatiei generale. Se vor asigura locuri de parcare in
interiorul parcelei. Accesul caii ferate de incinta , de tip industrial, cu legatura la calea ferata regionala Sf. Gheorghe - Covasna , se va realiza cu repecatarea normelor si
aprobarilor specifice
- Procentul de ocupare a terenurilor (POT) si coeficientul de utilizare a terenului (CUT)
Procentul de ocupare a terenurilor trebuie sa exprime limita maxima de
suprafata, permis sa fie ocupata la sol cu constructii ( prin constructii intelegindu-se cladiri, anexe ale acestora) . In mod practic, POT exprima cit la suta din suprafata incintei este permis sa fie ocupat cu constructii, restul reprezentind spatii libere.
POT stabilit pentru zona este obligatoriu, in conformitate cu prevederile plansei A – 03
Coeficientul de utilizare a terenurilor - CUT- reprezentind rezultatul raportului
dintre totalul ariei construite desfasurate ( suma ariilor tuturor nivelelor , mai putin aria subsolului) si suprafata terenului aferent ( in interiorul limitelor respective). CUT global stabilit pentru zona este obligatoriu in conformitate cu prevederile
plansei A-03 Pentru cazuri bine justificate se pot admite derogari ale POT si CUT , cu avizul
compartimentului de specialitate din cadrul Consiluilui Judetean Covasna. - Inaltimea constructiilor
Inaltimea constructiilor sau regimul de inaltime se stabileste pa baza criteriilor de
functionalitate, regimul propus in zona pentru viitoarele cladiri invecinate, silueta, obtinerea de dominante.
Inaltimea maxima a constructiilor, masurata de la cota terenului amenajat (pe latura fatadei dinspre intrarea principala) pina la cornisa acoperisului, va fi diferentiata
functie de procesul tehnologic adapostit, astfel : - silozuri b.a. pentru rumegus ( ptr. fabricatie peleti ) H = 30m.
- hala rindeluit H= 18,0 m. - hala de prelucrare lemn H= 16,5 m.
- hala productie peleti H= 15 m. - cladire sociala ( vestiare+cantina) H= 6,9 m. - cladire birouri H= 7,3m.
In orice situatie, noile constructii propuse sau amenajari vor trebui sa fie
justificate ca volumetrie si estetica compozitionala prin studii si proiecte de specialitate, intocmite de profesionisti cu studii corespunzatoare, si aprobate de factorii de decizie.
- Conditii de echipare edilitara
Apa potabila. Orice constructie care se va realiza si va fi destinata folosirii curente, trebuie sa fie echipata cu instalatie sanitara interioara si va fi racordata la
23 | P a g e
reteaua publica de distributie a apei potabile, consumul de apa fiind contorizat prin apometre individuale.
Parcelele pentru care nu se pot asigura conditiile mentionate vor fi declarate neconstruibile.
In absenta unei retelei de alimentare cu apa existente care nu satisface neecsarul de apa tehnologica sau PSI se admite alimentarea cu apa a noilor
consumatori din fintini sau puturi de apa locale ( individuale ), cu conditia respectarii normativelor tehnice si a legislatiei in vigoare la data executarii
acestora.
Canalizarea menajera. Orice constructie noua, destinata unei folosiri curente, trebuie sa fie racordata la reteaua publica de canalizare a apelor menajere, urmind a fi
tratate si epurate prin sistem centralizat. In absenta, temporara, a retelei publice de canalizare a apelor menajere, se admite evacuarea apelor in sistem individual sau de grup, conform actelor normative
in vigoare. Sistemul individual sau de grup ( de exemplu : statii de epurare sau fose septice,
vidanjabile periodic) va fi prevazut cu racord posibil la viitoarea retea publica de canalizare menajera.
Canalizarea pluviala. Amenajarile terenului trebuie astfel realizate incit sa permita scurgerea apelor meteorice spre reteaua colectoare a acestora, fara a favoriza
stagnari sau baltiri. In absenta retelei pluviale, amenajarile necesare scurgerii libere a apelor meteorice in interiorul parcelei cade in sarcina exclusiva a proprietarilor.
Proprietarul va lua masuri pentru preluarea si evacuarea eventualelor ape din amonte (drenaje sau rigole de scurgere, fara a conduce sau dirija apa spre
proprietatile din aval). Retele electrice, telefonizare. Retelele de distributie a energiei electrice si de
telecomunicatii se vor executa obligatoriu in retele subterane.
Retele de distributie de gaz - metan. Retelele de distributie subterane se vor poza in conformitate cu normativele in vigoare la data executiei. De la SRMG noii consumatori se vor alimenta prin bransamente individuale ,
contorizate.
Salubritate. In cadrul incinte (parcele) se vor prevedea locuri special amenajate pentru colectarea deseurilor menajere si a materialelor recuperabile ,in pubele inchise. Platformele de depozitare a pubelelor vor fi imprejmuite cu ziduri pline cu
inaltimea de min. 1,50 m., si vor fi racordate in mod obligatoriu la reteaua de alimentare cu apa si la reteaua de canalizare menajera, pentru a permite o intretinere
corespunzatoare a recipientilor de colectare. Colectarea zonala a deseurilor se va face in sistem centralizat, cel putin o data pe saptamina sau ori de cate ori este neccesar, prin servicii speciale de colectare,
organizate prin grija administratiei locale sau a intreprinzatorilor particulari
Aspectul exterior al constructiilor - categorii de materiale de constructie folosite.
- Subsolurile : - In cazul realizarii de subsoluri, acestea vor fi racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare - in limita posibilitatilor tehnice - Prin cota + 0.00., a unei cladiri se intelege cota finita a pardoselii
functiunilor principale - Cota + 0.00., va fi la maximum 0,90 m. fata de cota terenului
amenajat.
24 | P a g e
- Soclurile vor fi finisate cu materiale rezistente la factorii de mediu
natural , tencuieli sau placaje
- Fatadele : - Toate constructiile se vor adapta caracterului arhitectural al functiunii reprezentate. - Se vor folosi materiale si sisteme constructive din metal si beton
armat, se interzic structuri din material lemnos ; finisajele exterioare ale cladirilor se vorrealiza din materiale specifice constructiilor industriale ( pereti de inchidere din
ISOPANOURI si diafragme de b.a. aparent ). - Se vor folosi tamplarii din metla,aluminiu sau PVC in functie de specificul cladirii si procesului tehnologic adapostit
- Ca policromie se va utiliza la culoarea gri si portocaliu , iar pentru cladirile la care se folosesc tencuieli se vor folosi culori deschise, de preferinta
culoarea alba / bej sau gri , cu accente de culoare portocalie. - Acoperisurile . Acoperisurile se vor realiza direct prin conformatia structurii halelor
( grinzi b.a. sau ferme metalice ) peste care se vor aseza invelitorile realizate din tabla cu sistem de termoizolare sau panouri termoizolate ISOPAN.
- Imprejmuiri : - imprejmuirile de teren se vor amplasa la limita proprietatii private
in folosinta exclusiva ; ca metariale se vor folosi elemente metalice de tip industrial, cu conditia ca nici un element al imprejmuirii sa nu depaseasca 2,0 m. inaltime de la terenul amenajat din imediata apropiere a imprejmuirii; proiectul si designul
imprejmuirilor va face in mod obligatoriu obiectul autorizarii de catre factorii responsabili.
F. Spatii verzi - plantatii.
Toate spatiile libere, ramase neconstruite si nefolosite in scop tehnologic sau de
transport tehnologic , se vor amenaja in mod obligatoriu cu spatii verzi de tip gazon decorativ, plante floricole , plante decorative , copaci , arbusti , etc.. Intretinerea si ingrijirea spatiilor verzi din incinta parcelei, revine integral
