MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA … · 2018-01-31 · Bogdan Chințoiu şi ing....

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Ing. Simion Mircea PUŞCAŞ

Cercetări privind realizarea rețelelor geodezice de sprijin utilizând tehnologia

GPS

Researches concerning the achievement of geodetic network using the GPS’s

technology

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Ph.D. THESIS Summary

Conducător Ştiinţific,

Prof.univ.dr. ing. Nicolae BOŞ

Membru corespondent al Academiei

de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Gheorghe Ionescu- Şişeşti

Brașov, 2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Brașov, B-ul Eroilor 29, 500036, Tel. 0040268413000, Fax 0040268410525

RECTORAT

Către ......................................................................................

Vă aducem la cunoștință că în ziua de vineri, 13 decembrie 2013, ora 13,

la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, corp S, în sala SI.2, va avea loc

susținerea publică a tezei de doctorat intitulată “CERCETĂRI PRIVIND

REALIZAREA REŢELELOR GEODEZICE DE SPRIJIN UTILIZÂND

TEHNOLOGIA GPS” elaborată de ing. Simion Mircea Pușcaș, în vederea obținerii

titlului de DOCTOR, în domeniul SILVICULTURĂ.

COMISIA DE DOCTORAT

Numită prin

Ordinul Rectorului Universității Transilvania” din Brașov

Nr. 6046 din 27.09.2013

PREȘEDINTE:

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

REFERENȚI:

Conf. univ. dr. ing. Lucian CURTU

DECAN – Facultatea de Silvicultură și Exploatări

Forestiere

Universitatea „Transilvania” din Braşov

Prof. univ. dr. ing. Nicolae BOŞ


Prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”

din Iaşi

Conf. univ. dr. ing. Constantin COŞARCA

Universitatea Tehnică de Construcţii

Bucureşti

Conf. univ. dr. ing. Iosif VOROVENCII


Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le transmiteți în

timp util, pe adresa: Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Str. Șirul

Beethoven, nr. 1, 500123, la numărul de fax 0268 475705, sau pe e-mail la [email protected]

Totodată vă invităm să participați la ședința publică de susținere a tezei de doctorat.

Vă mulţumesc.

mailto:[email protected]

CUVÂNT ÎNAINTE

Cercetările necesare pentru realizarea obiectivelor fixate s-au desfăşurat

în cadrul Universității Transilvania din Brașov, al Facultății de Silvicultură și

Exploatări Forestiere, Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea

Pădurilor și Măsurători Terestre, care au asigurat cadrul organizatoric al

desfășurării lucrărilor.

La elaborarea acestei teze de doctorat am avut sprijinul mai multor

persoane față de care voi avea întotdeauna un respect și o admirație deosebită.

În primul rând doresc să mulțumesc domnului prof. univ. dr. ing. Nicolae

Boș, membru corespondent al Academiei de Știinţe Agricole și Silvice, în calitate de

conducător științific, pentru că m-a acceptat ca doctorand, pentru competența și

riguroasa îndrumare pe parcursul perioadei de pregătire doctorală și mai ales

pentru ajutorul acordat și răbdarea de care a dat dovadă, în timpul elaborării și

finalizării tezei de doctorat.

De asemenea, aduc mulțumiri conducerii Facultății de Silvicultură și

Exploatări Forestiere, asigurată în timp de dl. prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile

Abrudan, în prezent Rectorul Universității “Transilvania” din Brașov și domnului

conf. univ. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu pentru înţelegerea arătată, în perioada

pregătirii doctorale.

Totodată doresc să adresez mulțumiri tuturor cadrelor didactice din

Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători

Terestre, care au avut amabilitatea de a citi și face aprecieri asupra tezei, respectiv

prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ignea, prof. univ. dr. ing. Ion Clinciu, prof. univ. dr.

ing. Gheorghe Chitea, conf. univ. dr. ing. Iosif Vorovencii și șef lucrări dr. ing.

Cristian Tereşneu.

Multă stimă si mulțumiri le transmit domnilor referenți de specialitate

care au avut răbdarea şi amabilitatea de a citi și de a face aprecieri asupra tezei de

doctorat.

În mod aparte doresc să menționez stima și recunoștința mea față de prof.

univ. dr. ing. Maricel Palamariu de la Universitatea “1 Decembrie” din Alba Iulia

pentru sfaturile și încurajările primite pe tot parcursul întocmirii acestei teze.

Mulțumesc de asemenea colegilor mei de la SC GEOLAND SRL ing.

Adrian Moldovean, ing. Alexandru Vârtic, ing. Bogdan Chințoiu şi ing. Alexandru

Vass fără de care nu aș fi putut efectua cercetările parcurse în această lucrare.

Vreau să îmi exprim gratitudinea față de Mr. Andy Peters, Mr. Mike

Condon și Mr. Anthony Barton pentru înțelegerea avută și suportul acordat.

Le sunt recunoscător și profund îndatorat părinților Simion și Maria,

surorii Livia și nepoatei Tamara, pentru tot sprijinul acordat.

Și nu în ultimul rând doresc să le mulţumesc și le sunt recunoscător soției

mele Mary, fiicelor Georgi şi Corina, pentru tot ajutorul și mai ales pentru

înțelegerea avută pe parcursul acestor ani de muncă și sacrificii.

Rezumat

Cercetări privind realizarea reţelelor geodezice de sprijin utilizând tehnologia GNSS 4

Simion Mircea PUŞCAŞ

CUPRINS

Pag. Pag. rezumat teză

I. INTRODUCERE ................................................................................................................... 10................17 II. REŢELE GEODEZICE. ASPECTE GENERALE ............................................................... 11................19

2.1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA REŢELELOR GEODEZICE ....................................... 11................19 2.2. CLASIFICARE ........................................................................................................... 11................20

III. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR ȘI REALIZĂRILOR PRIVIND

POZIŢIONAREA REŢELELOR GEODEZICE ...................................................................... 13................24 3.1 GENERALITĂŢI ........................................................................................................ 13................24 3.2. SUPRAFEȚE DE REFERINȚĂ ................................................................................. 13................25 3.3 SISTEME DE COORDONATE .................................................................................. 14................28 3.4. SISTEME DE REFERINȚĂ ....................................................................................... 15................30 3.5 TRANSFORMĂRI DE COORDONATE .................................................................... 17................40 3.6. SISTEME DE POZIŢIONARE GNSS ....................................................................... 17................43 3.7. ASPECTE TEORETICE ALE POZITIONĂRII GNSS .............................................. 19................59 3.8 REŢELE GEODEZICE EUROPENE .......................................................................... 20................63 3.9. REŢEAUA GEODEZICĂ NAŢIONALĂ SPAŢIALĂ A ROMÂNIEI ...................... 21................66 3.10. STADIUL ACTUAL AL REŢELELOR GEODEZICE DIN ROMÂNIA ................ 23................72 3.11. CONCLUZII ............................................................................................................. 23................75

IV. CONDIŢII DE DESFĂŞURARE A CERCETĂRILOR. OBIECTIVE URMĂRITE ........ 24................77 4.1. NECESITATEA ŞI JUSTIFICAREA CERCETĂRILOR .......................................... 24................77 4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ............................................................................ 25................79 4.3. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ......................................................................... 26................81 4.4. PROGRAME, SISTEME ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU DISPONIBILE ............. 26................82 4.5. METODE DE CERCETARE ..................................................................................... 28................88 4.6. CONCLUZII ............................................................................................................... 28................89

V. PREZENTAREA GENERALĂ A REALIZĂRII UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS ...... 28................90 5.1 STADIUL REALIZĂRILOR ÎN ROMÂNIA .............................................................. 28................90 5.2. DEFINIŢIE. FUNCŢIE. CONDIŢII ........................................................................... 29................90 5.3 LUCRĂRI PREGĂTITOARE ..................................................................................... 29................29 5.4. PROIECTAREA VECTORILOR ............................................................................... 30................95 5.5. ACHIZIŢIONAREA DATELOR SATELITARE....................................................... 31................97 5.6. PROCESAREA DATELOR ....................................................................................... 31..............102 5.7. CONCLUZII ............................................................................................................... 34................34

VI. REALIZAREA UNOR REŢELE DE SPRIJIN GNSS FOLOSIND PUNCTE

ALE REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE........................................................................... 34..............112 6.1 PREZENTARE GENERALĂ ...................................................................................... 34..............112 6.2 DEZVOLTAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN DE PE UN PUNCT AL RGNS ....... 34..............114

6.2.1 Prezentare generală ............................................................................................... 34..............114

Rezumat



6.2.2 Baza de plecare ..................................................................................................... 35..............115

6.2.3 Amplasarea punctelor noi în reţeaua de sprijin ..................................................... 35..............116 6.2.4 Proiectarea vectorilor în reţeaua de sprijin studiată ............................................... 36..............117 6.2.5 Efectuarea observațiilor satelitare ......................................................................... 36..............117 6.2.6 Procesarea datelor ................................................................................................. 37................37

6.2.7 Transformarea coordonatelor punctelor rețelei de sprijin în sistemul

de proiecție Stereo´70 ................................................................................................... 37..............121

6.2.8 Repoziționarea rețelei de sprijin folosind vectori suplimentari ............................. 38..............122 6.2.9 Analiza rezultatelor ............................................................................................... 38..............123

6.3 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN CONSTRÂNGERI

SUPLIMENTARE ..................................................................................................... 39..............127 6.3.1 Generalităţi. Obiective .......................................................................................... 39..............127 6.3.2 Date de plecare ..................................................................................................... 39..............128

6.3.3 Procesarea datelor. Variante de calcul .................................................................. 39..............128 6.4 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN ÎNCADRAREA

PE PUNCTE ALE REŢELEI DE TRIANGULAŢIE DE STAT ................................ 41..............133 6.4.1 Prezentare generală ............................................................................................... 41..............133 6.4.2 Baza de plecare ..................................................................................................... 42..............134

6.4.3 Verificarea punctelor reţelei de triangulaţie existente în zonă ............................... 42..............134 6.4.4 Procesarea datelor în reţeaua de sprijin ................................................................. 46..............139

6.5 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN CONSTRÂNGERE

PE PUNCTE ALE REŢELEI DE TRIANGULAŢIE DE STAT ................................ 49..............143 6.5.1 Generalităţi ........................................................................................................... 49..............143 6.5.2 Calculul unei reţele geodezice faţă de un punct cunoscut din triangulația

geodezică ...........................……………………………………………………………..49..............145 6.5.3 Calculul reţelei de sprijin constrânsă pe două puncte de triangulaţie

(rețea constrânsă) ........................................................................................................... 51..............148

6.5.4 Analiza rezultatelor ............................................................................................... 53..............150 6.6 CONCLUZII ................................................................................................................ 53..............151

VII. REŢELE GEODEZICE DE SPRIJIN REALIZATE PRIN MODURI DE

POZIŢIONARE DIFERITE. CAZURI PARTICULARE ........................................................ 54..............153 7.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRILOR ............................................................................... 54..............153 7.2. REŢEA DE SPRIJIN REZULTATĂ DIN SESIUNI DE OBSERVAŢII

INDEPENDENTE ............................................................................... 55..............154 7.2.1. Prezentare generală. Varianta inițială A ............................................................... 55..............154 7.2.2 Realizarea unei variante noi a rețelei de sprijin (Varianta B) ................................ 55..............155 7.2.3 Efectuarea observațiilor în varianta B ................................................................... 56..............156

Rezumat



7.2.4 Procesarea datelor în varianta B ........................................................................... .56..............157

7.2.5 Analiza rezultatelor obţinute ............................................................................... ..57..............159 7.2.6 Aspecte suplimentare ............................................................................................ 58..............160 7.2.7 Concluzii .............................................................................................................. 59..............161

7.3. STUDIU PRIVIND REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS

CU GEOMETRIE PARTICULARĂ ........................................................................... 60.............162 7.3.1. Generalităţi. Obiective .......................................................................................... 60.............162 7.3.2. Proiectarea rețelei ................................................................................................. 61.............163

7.3.3. Efectuarea observațiilor ........................................................................................ 61.............163 7.3.4. Prelucrarea datelor ................................................................................................ 61.............165

7.3.5. Analiza rezultatelor ............................................................................................... 62.............166

7.4. CONCLUZII ................................................................................................................ 63.............167 VIII. ALTE ASPECTE ALE CERCETĂRILOR LEGATE DE POZIŢIONAREA

REŢELELOR GEODEZICE DE SPRIJIN GNSS ..................................................................... 63.............168 8.1. GENERALITĂŢI ........................................................................................................ 63.............168 8.2. CAZURI PARTICULARE DE POZIŢIONARE ......................................................... 63.............168

8.2.1. Poziționarea punctelor în cazul vectorilor independenți ........................................ 63.............168 8.2.2. Poziționarea punctelor folosind serviciile sistemului ROMPOS ........................... 65.............170

8.2.3. Poziționarea punctelor prin post procesare cinematică .......................................... 66.............171 8.3. APRECIERI ASUPRA UNOR FACTORI CARE POT INFLUENŢA PRECIZIA

POZIŢIONĂRII PUNCTELOR FOLOSIND SISTEMELE GNSS ............................. 67.............175 8.3.1. Influenţa duratei de observații asupra calităţii rezultatului procesării ................... 67.............175

8.4. CONCLUZII ................................................................................................................ 68.............176 IX. ASPECTE FINALE ............................................................................................................. 68.............177

9.1. GENERALITĂŢI ........................................................................................................ 68.............177 9.2. CONCLUZII GENERALE .......................................................................................... 69.............178 9.3 CONTRIBUŢII PERSONALE. RECOMANDĂRI PENTRU PRACTICĂ ................. 70.............179

LISTA DE LUCRĂRI PUBLICATE ..........................................................................................72.............194

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................................. ....73.............188

REZUMAT ................................................................................................................................ 73.............193 C U R R I C U L U M V I T A E .............................................................................................. 78.............191

Rezumat



TABLE OF CONTENTS

Pag. Pag.

summar thesi I. INTRODUCTION ................................................................................................ ................10………….17 II. GEODETIC NETWORKS. GENERAL ASPECTS ............................................ ................11………….19

2.1. THE ROLE AND THE IMPORTANCE OF GEODETIC NETWORKS .. ................11………….19 2.2. CLASSIFICATION ................................................................................... ................11………….20

III.THE CURRENT STATE OF KNOWLEDGE ABOUT THE POSITIONING

OFGEODETIC NETWORKS .......................................................................... ................13....……….24 3.1 GENERAL ASPECTS ................................................................................ ................13.................24 3.2. REFERENCE SURFACES ........................................................................ ................13.................25 3.3 COORDINATE SYSTEMS ........................................................................ ................14.................28 3.4. REFERENCE COORDINATE SYSTEMS ............................................... ................15.................30 3.5 COORDINATE TRANSFORMATIONS ................................................... ................17.................40 3.6. GNSS POSITIONING SYSTEMS ............................................................ ................17.................43 3.7. THEORETICAL ASPECTS OF POSITIONING USING GNSS SYSTEMS ... .........19.................59 3.8 EUROPEAN GEODETIC NETWORKS.................................................... ................20.................63 3.9. THE NATIONALSPATIAL GEODETIC NETWORK OF ROMANIA ... ................21.................66 3.10. THE CURRENT STATE OF GEODETIC NETWORKS IN ROMANIA . ..............23.................72 3.11. CONCLUSIONS ..................................................................................... ................23.................75

IV. CONDITIONS FOR RESEARCH UNFOLDING. TARGETS ..................... ................24.................77 4.1. THE NEED AND JUSTIFICATION FOR THE RESEARCH .................. ................24.................77 4.2. RESEARCH TARGETS ............................................................................ ................25.................79 4.3. LOCATION OF THE RESEARCH .......................................................... ................26.................81 4.4. SOFTWARES, SYSTEMS AND WORK INSTRUMENTS ..................... ................26.................82 4.5. RESEARCH METHODS .......................................................................... ................28.................88 4.6. CONCLUSIONS ....................................................................................... ................28.................89

V. OVERVIEW OF ACHIEVING A GNSS SUPPORT NETWORK ..................... ................28.................90 5.1 THE STAGE OF REALIZATIONS IN ROMANIA .................................. ................28.................90 5.2. DEFINITION. FUNCTION. CONDITIONS ............................................. ................29.................90 5.3 PREPARATORY WORKS ........................................................................ ................29.................93 5.4. DESIGNING THE BASELINES ............................................................... ................30.................95 5.5. PURCHASING THE SATELLITE DATA ................................................ ................31.................97 5.6. DATA PROCESSING ................................................................................ ...............32...............102 5.7. CONCLUSIONS ........................................................................................ ...............34...............110

VI. ACHIEVING SOME GNSS SUPPORT NETWORKS BY USING POINTS

FROM THE NATIONAL GEODETIC NETWORK ........................................ ...............34...............112 6.1 OVERVIEW ................................................................................................ ...............34...............112 6.2 ACHIEVING A SUPPORT NETWORK BY DEVELOPING FROM A RGNS

POINT. ............................................................................................. ..........................34...............114 6.2.1 Overview ................................................................................................ .............34...............114 6.2.2 nitial base ................................................................................................ .............35...............115

Rezumat



6.2.3 Placing the new points in the support network .......................................... .............35.............116

6.2.4 Designing the baselines in the studied support network ............................ .............36.............117 6.2.5 Making satellite observations.................................................................... .............36.............117 6.2.6 Processing the data in the studied support network ................................... .............37.............120 6.2.7 Transforming the coordinates of the support network’s points in Stereo ’70

design network ..................................................................................................................37............121 6.2.8 Results analysis in the developed support network from a RGNS point ... .............38.............122 6.2.9 Additional aspects ..................................................................................... .............38.............123

6.3 ACHIEVING A GNSS SUPPORT NETWORK BY CONSTRAINING ON ETRS89

POINTS ............................................................................................................ .............39.............127 6.3.1 General aspects ......................................................................................... .............39.............127

6.3.2 Initial base ................................................................................................ .............39.............128 6.3.3 Data processing. Calculation variants ....................................................... .............39.............128

6.4 ACHIEVING A GNSS SUPPORT NETWORK BY FRAMING IN POINTS FROM

THENATIONAL TRIANGULATION NETWORK ........................................................41........... 133 6.4.1 Overview .................................................................................................. .............41.............133

6.4.2 Initial base ................................................................................................ .............42.............134 6.4.3 Checking the points from the triangulation network in the area ................ .............42.............135

6.4.4 Data processing in the support network .................................................... .............46.............139 6.5 ACHIEVING A GNSS SUPPORT NETWORK BY CONSTRAINING ON POINTS

FROM THE NATIONAL TRIANGULATION NETWORK .........................................49.............143 6.5.1 General aspects ......................................................................................... .............49.............143

6.5.2 Calculating a geodetic network towards a known point

(partly constrained network) ........................ .................................................... .............49..............145 6.5.3 Calculating a constrained support network on two triangulation points

(constrained network) ....................................................................................... .............51..............148 6.5.4 Results analysis........................................................................................ .............53..............150

6.6 CONCLUSIONS ............................................................................................ .............53..............151 VII. SUPPORT GEODETIC NETWORKS ACHIEVED BY DIFFERENT TYPES

OF POSITIONING. PARTICULAR CASES ...................................................... .............54..............153 7.1. RESEARCH MOTIVATION ........................................................................ .............54..............153 7.2. SUPPORT NETWORK RESULTED FROM INDEPENDENT OBSERVING

SESSIONS ................................................................................................. .............55..............154 7.2.1. Overview. Initial variant A ..................................................................... .............55..............154 7.2.2 Achieving a new variant (B) of the support network .............................. ............55..............155

7.2.3 Making observations in the variant B ....................................................... ............56..............156 7.2.4 Data processing in the variant B ............................................................... ............56..............157

Rezumat



7.2.5 Results analysis........................................................................................... ............57............159

7.2.6 Additional aspects ....................................................................................... ............58............160 7.2.7 Conclusions ................................................................................................ ............59............161

7.3. STUDY ON ACHIEVING A GNSS SUPPORT NETWORK WITH PARTICULAR

GEOMETRY ........................................................................................................... ............60............162 7.3.1. General aspects. Targets ............................................................................ ............60............162 7.3.2. Designing the network ............................................................................... ............61............163 7.3.3. Making observations .................................................................................. ............61............163

7.3.4. Data processing .......................................................................................... ............61............165 7.3.5. Results analysis .......................................................................................... ............62............166

7.4. CONCLUSIONS .............................................................................................. ............63............167 VIII. OTHER ASPECTS OF RESEARCH RELATED TO THE POSITIONING

OF GNSS SUPPORT GEODETIC NETWORKS ................................................. ............63............168 8.1. GENERAL ASPECTS ...................................................................................... ............63............168 8.2. PARTICULAR POSITIONING CASES ........................................................... ...........63............168

8.2.1. Points positioning in the case of independent baselines ............................. ............63............168

8.2.2. Points positioning using the services of ROMPOS system ........................ ............65............170 8.2.3. Points positioning by post cinematic processing ........................................ ............66............171

8.3.ESTIMATIONS ON SOME FACTORS THAT CAN INFLUENCE THE

POSITIONING PRECISION OF THE POINTS BY GNSS METHODS .................................67...........175

8.3.1. The influence of the observation length about the quality of the processing

result .................................................................................................................... ............67............175 8.4. CONCLUSIONS .............................................................................................. ............68............176

IX. FINAL ASPECTS .................................................................................................... ............68............177 9.1. GENERAL ASPECTS ....................................................................................... ...........68............177 9.2. GENERAL CONCLUSIONS ........................................................................... ............69............178 9.3 PERSONAL CONTRIBUTIONS. PRACTICE RECOMMENDATIONS ........ ............70............179

PUBLISHED WORK LIST ............................................................................................ ............72............194 BIBLIOGRAPHY .......................................................................................................... ............73............188

RESUME ........................................................................................................................ ............77............193 C U R R I C U L U M V I T A E ................................................................................... ............78............191

Rezumat



I. INTRODUCERE

Evoluţia societăţii moderne şi a omenirii, în general, a fost şi este condiţionată de

progresele în domeniul cunoaşterii pentru îmbunătăţirea, sau cel puţin menţinerea calităţii

vieţii la un nivel satisfăcător. Ca urmare, s-a propus şi acceptat conceptul modern de

dezvoltare durabilă care urmăreşte „satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile” (Brundtland 1983). Ca

obiective reţinem conservarea mediului ambiant şi sporirea suprafeţei fondului forestier,

păstrarea resurselor naturale, managementul dezastrelor ş.a.

Dezvoltarea durabilă, vizează principalele domenii ale vieţii economice şi nu

numai respectiv agricultura pentru asigurarea mijloacelor de existenţă, sectorul forestier ca

gestionar al protecţiei mediului şi al producţiei de lemn, centrele populate pentru

sistematizarea şi dezvoltarea lor, asigurarea căilor de transport de toate genurile,

garantarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobiliare ş.a.

La o analiză mai atentă realizarea obiectivelor amintite ale dezvoltării durabile, se

asigură prin proiecte de durată medie şi lungă care se bazează, în marea lor majoritate pe

planuri şi hărţi obţinute prin măsurători geotopografice, tehnici care servesc şi la

transpunerea lor în practică. Tehnicile şi tehnologiile folosite în măsurătorile terestre la

întocmirea planurilor şi trasarea construcţiilor au evoluat în ultimele decenii în mod

spectaculos ajungând în prezent la un nivel greu de imaginat în trecutul destul de apropiat.

În prezent, sistemele de poziţionare prin satelit GNSS, respectiv sistemul de poziţionare

GPS, cel mai cunoscut şi răspândit, staţiile totale, fotogrammetria digitală şi nu numai,

reunite într-o ştiinţă nouă, geomatica asigură, în acelaşi timp, avantaje net superioare

tehnologiilor clasice, pe cale de dispariţie, privind precizia, randamentul şi eficienţa

economică.

În paralel se constată totuşi o tendinţă de transformare a operatorului topograf

sau geodez, preocupat doar de butonarea tastaturii fără a înţelege operaţiile ce se

desfăşoară automat.

Ţara noastră nu este străină de aceste preocupări prezente pe plan mondial mai

ales că aparţine comunităţii europene cu drepturile şi obligaţiile de rigoare. Din păcate şi în

acest domeniu suntem departe de satisfacerea unor cerinţe vitale. Tehnologiile geomatice

performante se regăsesc în logistica de hard şi soft a birourilor noastre de proiectare, fiind

bine reprezentate.

Corpul nostru de ingineri geodezi, bine pregătit şi numeros, are puţine oferte de

angajare a unor lucrări serioase blocate încă din cauza crizei financiare. Ei aşteaptă să

execute lucrările de introducere efectivă a evidenţei cadastrale pe teritoriul naţional, după

o metodologie reală, cunoscută de noi şi nu prin „cadastru sporadic” sau „cadastru pe

itinerar” considerate drept soluţii de avarie. Alte lucrări de infrastructură privind

construcţia de autostrăzi, alimentări cu apă, canalizări, de sistematizarea localităţilor şi în

special cele de introducere şi întreţinere a cadastrului, în care tehnologiile moderne şi

Rezumat



tehnicienii noştri ar putea lucra se lasă mult pre mult aşteptate şi nici nu se poate spune

până când.

Cercetările noastre, desfăşurate în cadrul tezei de doctorat, reprezintă unele

contribuţii la realizarea reţelelor geodezice de sprijin, folosind sistemul GPS acreditat pe

plan mondial. Această tehnologie bazată pe poziţionarea punctelor cu ajutorul unor

constelaţii de sateliţi ocupă un loc important în ansamblul lucrărilor de ridicare în plan ca

şi cele de trasare, asigurând suportul şi infrastructura pe care se desfăşoară toate lucrările

inclusiv în aceste două mari categorii. În consecinţă sperăm să aducem unele contribuţii în

stabilirea unei metodologii eficiente sub raportul preciziei şi a randamentului în speranţa

că tehnologia GNSS, perfectibilă în permanenţă, atât sub aspect de hard şi soft cât şi al

concepţiei, să îşi găsească în viitor o aplicabilitate cât mai concretă şi vastă cu eficienţe

economice benefice.

II. REŢELE GEODEZICE. ASPECTE GENERALE

2.1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA REŢELELOR GEODEZICE

Rețelele geodezice servesc unor scopuri practice, lucrative, ca suport sau sprijin al

tuturor ridicărilor geo-topo-fotogrammetrice, indiferent de suprafaţă şi de exigenţe. Pentru

a păstra unitatea și omogenitatea tuturor acestor lucrări, încadrarea în reţeaua geodezică a

tuturor ridicărilor în plan este obligatorie, punctele ei constituind atât baza de plecare cât şi

de închidere sau control cu constrângerile respective.

Orice tip de lucrare din domeniile geodeziei – topografiei presupune existența

unor puncte materializate și cu coordonate cunoscute pe care să se sprijine respectiva

lucrare. Totalitatea acestor puncte definesc o rețea geodezică definită astfel: “o rețea

geodezică este alcătuită dintr-un ansamblu de puncte situate şi marcate durabil pe

suprafaţa fizică a Pământului, a căror poziţie este determinată cu precizie, în cadrul unor

sisteme de referinţă şi de coordonate cunoscute”.

2.2. CLASIFICARE

În cadrul măsurătorilor terestre se disting şi se folosesc mai multe tipuri de rețele

geodezice. Rețelele geodezice pot fi clasificate după mai multe criterii, acceptate în

general. Astfel putem distinge:

a). După suprafața pe care se extind, distingem:

- reţele geodezice;

- rețele geodezice naționale;

- reţele geo-topografice (locale).

Rețelele geodezice se dezvoltă succesiv de la ordin superior la ordin inferior, prin

îndesire, apelând la metode și aparatură geo-topografică după caz.

b). După natura sau elementul poziţionării:

- rețelele geodezice tridimensionale (3D;

- rețelele geodezice planimetrice (2D;

- rețele geodezice de nivelment.

Rezumat



c). După destinație în ansamblul măsurătorilor terestre putem reţine:

- rețele geodezice europene;

- rețele geodezice naționale;

- rețele geo-topografice, de sprijin;

- rețele topografice, de ridicare;

- rețele cu destinație specială.

Figura 2.1 Dezvoltarea rețelelor clasice

Developing of the classic networks

d). După modul de calcul, respectiv de compensare se întâlnesc (Ghiţău,

1983):

- rețele geodezice;

- rețele geodezice relativ constrânse;

- rețele geodezice.

e). În timp concepţia şi realizarea rețelelor geodezice s-au dezvoltat în paralel cu

perfecţionarea tehnicilor de lucru în domeniu, care în ultimele decenii au înregistrat

progrese remarcabile. Astfel, începând cu anii ’90, odată cu apariţia unei tehnologii

performante de poziționare se poate vorbi de:

- rețele geodezice;

- rețele geodezice moderne.

În cadrul tezei de doctorat s-a încercat formularea şi utilizarea unei terminologii

oficiale, folosita în normativele ANCPI dar şi unele preluate din literatura de specialitate

(Boș 2007).

Figura 2.2 Tipuri de reţele geodezice şi topografice (Boș 2007)

Types of geodetic and surveying networks

Rezumat



Rețeaua geodezică de sprijin, care formează obiectul cercetărilor, ocupă așadar un

loc central și o etapă importantă în procesul ridicărilor în plan, atât terestre cât și

fotogrammetrice (fig. 2.2). Deși poziționarea punctelor rețelei se realizează în principiu

prin tehnologiile GNSS, implementate și la noi, se constată că rămân suficiente aspecte de

privind concepția de proiectare a rețelelor geodezice de sprijin, metode de înregistrare a

datelor satelitare precum și procesarea acestora.

III. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR ȘI REALIZĂRILOR

PRIVIND POZIŢIONAREA REŢELELOR GEODEZICE

3.1 GENERALITĂŢI

Evoluția concepțiilor de poziționare a fost şi este condiționată, în timp, de

progresele conceptuale concretizate în metode de lucru şi mai ales de realizările

tehnologiilor moderne de hard şi soft în domeniul măsurării elementelor geometrice

(unghiuri, distanţe) şi a procesării lor. S-a trecut astfel de la concepția formei sferice a

Pământului şi a determinării razei acestuia prin măsurarea lungimii arcului de meridian, la

forma elipsoidală definită prin parametrii proprii determinați prin mijloace moderne, forma

folosită ca suprafață de referinţă. Poziționarea la rândul ei, a unui punct situat pe uscat, pe

apă sau în aer, în repaus sau în mișcare se realizează în timp real şi cu precizie maximă

folosind sistemele GNSS.

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul dezvoltării rețelelor geodezice de

sprijin se impune a fi cunoscut ca bază de plecare în realizarea cercetărilor proprii.

Trecerea în revistă a realizărilor moderne este dificilă întrucât noutățile sunt abundente,

greu de urmărit şi sporesc pe zi ce trece într-o dinamică proprie întregului sector al

măsurătorilor terestre, care, din păcate, la noi, se lasă așteptate.

3.2. SUPRAFEȚE DE REFERINȚĂ

Este pe deplin acceptat că forma geometrică care se aseamănă cel mai mult cu

forma Pământului este elipsoidul. Diferiţi matematicieni au determinat dimensiunile

elipsoidului obținând valori diferite pentru a şi f . Aceasta s-a datorat în special faptului că

determinările au fost făcute pentru anumite regiuni. Un elipsoid se poate potrivi mai bine

unei regiuni dar poate fi total nefolositor în altă parte.

Elipsoidul echipotențial (denumit şi elipsoid de nivel) este un elipsoid definit a fi

o suprafaţă echipotenţială. Elipsoidul de revoluţie este definit ca un corp care înglobează

întreaga masă a Pământului inclusiv atmosfera, care poate fi privită (ca vizualizare) ca

fiind condensată într-un strat pe elipsoid.

Pentru referința cotelor, este totuşi posibil să fie formulat un model al suprafeţei

nivelului mediu al mării – geoidul, dar modelul este foarte complex şi nu este potrivit

pentru înregistrarea poziţiilor geografice ale caracteristicilor şi detaliilor suprafeţei terestre.

Separarea verticală dintre geoid şi un anumit elipsoid de referință este denumită ondulaţie

de geoid N. Definirea valorilor numerice ale ondulaţiilor în raport cu un elipsoid global, se

referă la definirea modelului de geoid.

Rezumat



Relaţia geometrică dintre ondulaţia geoidului, N, înălţimea elipsoidală h şi cota

ortometrică H este:

HNh (3.1)

Pe anumite suprafețe elipsoidul de referinţă poate fi asimilat şi substituit cu o

sferă, având în vedere turtirea mică a Pământului şi faptul că pe suprafața acesteia

calculele sunt evident mai simple.

Raza medie echivalentă a unei asemenea sfere se deduce cu relația lui Gauss

MNR (3.2)

unde M reprezintă raza de curbură a elipsei meridian care trece prin punctul P şi

cei doi poli, iar N raza de curbură a primului vertical.

La latitudinea medie a ţării noastre, cu formula (3.3) se obține R = 6.379 km și,

orientativ se poate calcula o rază medie pentru întreg globul. Valoarea obținută este RM =

6.371,2 km.

Pentru a reprezenta detalii de pe suprafaţa Pământului utilizăm fie o sferă, fie un

elipsoid. Nici sfera și nici elipsoidul nu reprezintă deloc o soluţie practică pentru cele mai

multe dintre aplicaţii. Ca urmare cartografii au inventat proiecţiile, ca și metode

matematice de reprezentare a suprafeţei tridimensionale a Pământului pe o suprafaţă plană.

Suprafețele folosite în proiecțiile cartografice sunt suprafaţa cilindrică, suprafaţa

conică și planul.

3.3 SISTEME DE COORDONATE

Sistemele de coordonate sunt folosite frecvent în lucrările geodezice pentru

reprezentarea poziţiei spaţiale a punctelor. Așa cum vom arăta însă în continuare, în

disciplinele geodeziei și topografiei există mai multe tipuri de coordonate prin care poziția

unui punct poate fi exprimată.

O suprafaţă de proiecţie singură nu poate defini un sistem de coordonate plan.

Pentru ca informațiile geografice situate pe elipsoid sau sferă să poată fii definite spaţial în

raport cu o suprafaţă de proiecţie, pe lângă tipul de proiecţie ales este nevoie şi de un

sistem de axe de coordonate cartezian plan.

Un astfel de ansamblu, compus dintr-un sistem cartezian bidimensional de axe şi

dintr-o suprafaţă de proiecţie cartografică se numeşte sistem de coordonate de proiecție.

Fiecare sistem de coordonate are parametrii individuali care trebuiesc definiți. Aceşti

parametrii definesc originea sistemului şi particularizează sistemul de proiecţie pentru

suprafaţa interesată.

Cele mai cunoscute sisteme de proiecţie folosite în România sunt:

- Sistemul de proiecţie Gauss – Krugger,

- Sistemul de proiecţie cu plan secant unic Stereo 70,

- Sistemul de proiecţie Universal Transvers Mercator sau UTM.

Pentru cele mai multe aplicaţii practice este preferat un sistem de coordonate

definit în raport cu elipsoidul de referință, denumit şi sistem de coordonate

elipsoidalesausistem de coordonate geodezic (fig. 3.1). Orice elipsoid poate servi ca şi

Rezumat



bază pentru un sistem de coordonate unghiulare

denumite latitudine şi longitudine. În acest scop este

nevoie să se identifice un meridian zero şi o

latitudine de referinţă. În plus, se poate defini și

înălțimea elipsoidală ca fiind segmentul de normală

cuprins între poziţia punctului P şi proiecţia sa pe

suprafaţa elipsoidului.

3.4. SISTEME DE REFERINȚĂ

Un sistem de referinţă poate fi privit ca

orice cantitate numerică sau geometrică (sau un set

de astfel de cantităţi), care servesc ca referință sau

baza pentru alte cantităţi sau mărimi.

Standardul care face referire exactă la sistemele de referinţă a fost descris de

comisia W11 şi se numeşte ISO 19111 – Spatial referencing by coordinates standard.

Din punct de vedere geodezic, un sistem de referinţă și coordonate (CRS), este

definiţia conceptuală completă a modului în care este format un sistem de coordonate.

Include de asemenea şi modelele fundamentale matematice şi fizice de susţinere. Definirea

unui sistem de coordonate de referinţă include diferite terminologii cum ar fi: noţiunea de

datum, proiecţii, sisteme de coordonate, etc.

În geodezia satelitară sunt definite două sisteme de referinţă fundamentale:

- un sistem de referinţă ceresc de referinţă (celestial reference system CRS)

pentru descrierea mişcării satelitului;

- un sistem de referinţă terestru (terrestrial reference system TRS) pentru

poziţiile staţiilor de observare şi pentru descrierea rezultatelor provenind de la geodezia

prin satelit.

În scop cartografic este nevoie de definirea unui model de referinţă care să

furnizeze metodele de înregistrare al iregularităţilor suprafeţei terestre. Modelul de

referinţă, ce conţine „curba Pământului”, este cunoscut sub denumirea de dată geodezică

(datum), sau în alte cuvinte, drept o bază de date care definește mărimea şi forma

Pământului, dar totodată şi originea şi orientarea sistemului de coordonate utilizat pentru

cartografierea suprafeţei terestre.

Este foarte important să se înţeleagă faptul că valoarea coordonatelor unui punct

depind de datum-ul geodezic definit. Latitudinea, longitudinea şi altitudinea unui punct

definite prin data geodezică 1 diferă de latitudinea, longitudinea şi altitudinea definită

prin data geodezică.

Setul parametrilor care descriu relaţia dintre un anumit sistem de referinţă

local şi un sistem de referinţă geodezic global se numeşte dată geodezică sau datum

geodezic.

Definiția unui Sistem de Referinţă și Coordonate, denumit în continuare după

denumirea din limba engleză CRS – Coordinate Reference System, este dată de

Organizația Internaţională de Standardizare (ISO) prin ISO-19111, astfel:

Figura 3.1 Sistemul de coordonate

elipsoidal global

The global ellipsoidal coordinates system

Rezumat



„Locația sau poziția pe sau în apropierea suprafeței terestre poate fi descrisă

prin intermediul coordonatelor. Coordonatele sunt fără ambiguități numai atunci când

sistemul de coordonate de referinţă la care aceste coordonate se refera a fost definit

complet. Fiecare poziţie va fi descrisă printr-un set de coordonate care se vor referi la un

sistem de coordonate de referinţă”.

Conform aceloraşi standarde adoptate, „un sistem de coordonate de referinţă este

constituit dintr-un datum şi un sistem de coordonate”.

Principalul organism european care activează în domeniul geodeziei şi are ca

sarcină realizarea reţelei europene este EUREF. Subcomisia EUREF în colaborare cu

Comitetul European al Responsabililor Oficiului de Cartografie (Comite Europeen des

Responsables de la Cartographie Officielle - CERCO) au luat decizia în 1988 să lucreze în

comun pentru stabilirea unui nou şi precis Sistem de Referinţă European. Activitatea în

cadrul acestui proiect a continuat cu succes, acestuia alăturându-se şi ţările Europei de Est.

La simpozionul EUREF care s-a ținut la Florenţa (1990) a fost adoptată

următoarea rezoluţie:

- sub-comisia IAG (Internaţional Assosiation of Geodesy) pentru sistemul de

referinţă european recomandă ca sistemul de referinţă care urmează să fie

adoptat, să coincidă cu ITRS în perioada 1989, să fie fixat pe partea stabilă a

zonei euro-asiatice şi să fie cunoscut ca sistemul terestru de referinţă

europeană 1989 (ETRS89 – European Terrestrial Reference System 89).

Elipsoidul ales este GRS80.

În plus, faţă de activităţile legate de crearea şi menținerea Sistemului European

Terestru de Referinţă (ETRS89), EUREF a dezvoltat o serie de activităţi pentru definirea

Sistemului European Vertical de Referinţă (EVRS). Ultima realizare a EVRS se bazează

pe EVRF 2007 (European Vertical Reference Frame), care este un datumul vertical

constituit din 13 puncte distribuite uniform pe suprafaţa terestră stabilă a continentului

european.

În Romania se utilizează în mod oficial două sisteme de referinţă:

1) Sistemul de coordonate 1942 (cunoscut pe plan Internaţional sub denumirea de

„S-42”), bazat pe elipsoidul Krasovski 1940, cu punctul fundamental la Pulkovo (Rusia),

împreună cu Proiecția stereografică 1970;

2) Sistemul de coordonate bazat pe elipsoidul Hayford 1910, orientat pe punctul

astronomic fundamental situat în interiorul Observatorului astronomic militar din

București, împreună cu Proiecția stereografică 1930 – plan secant București.

Sistemul de Referinţă Terestru European 1989 (ETRS89), introdus în Europa ca

sistem de referinţă geodezic, adoptat și în Romania, se doreşte a fi implementat şi în

lucrările curente, pentru crearea unei Rețele geodezice Naţionale Spaţiale moderne şi

realizarea de produse cartografice pan-europene. Noul sistem românesc de referinţă şi

coordonate RO-ETRS89/Stereo 2010, se definește ca fiind format, din sistemul de

referinţă ETRS89 – GRS 80 şi proiecţia Stereografică 2010, cu următorii parametrii

de proiecţie:

Rezumat



Adoptarea în România a Sistemului de proiecţie Stereografică 2010 este o sarcină

complexă, facilitată de avantajele evidente ale acestui tip de proiecţie faţă de alte proiecţii

cartografice şi presupune existenţa unor studii asupra impactului tehnic, organizaţional şi

financiar.

3.5 TRANSFORMĂRI DE COORDONATE

Trecerea coordonatelor dintr-un sistem de referinţă în altul se poate face printr-o

serie de operaţii constând în una sau mai multe transformări. Operaţia de concatenare se

referă la mai multe operaţii de transformare şi la mai multe operaţii de conversie efectuate

pentru transformarea coordonatelor unor puncte dintr-un sistem de referinţă de pe un

datum în alt sistem de referinţă de pe alt datum. Nu există un număr maxim limită al

numărului de iteraţii pentru o concatenare.

Cele mai cunoscute transformări care se fac pe același datum, sunt cele care se

referă la transformarea coordonatelor geocentrice în coordonate elipsoidale sau la

transformarea coordonatelor elipsoidale în coordonate corespunzătoare unui sistem de

proiecţie ales. Aceste operații mai sunt cunoscute sub denumirea de conversii de

coordonate.

Transformarea coordonatelor dintr-un datum în altul, se referă la ceea ce în

literatura de specialitate se denumeşte ca rezolvarea datum-ului geodezic. Modele de

transformare de la un datum la altul depind de tipul datumului - geodezic, ingineresc

vertical, de poziţia unui datum fata de altul şi de precizia impusă.

Modificarea coordonatelor de la un sistem de coordonate la alt sistem de

coordonate poate fi însoțit de o serie de operații cu coordonate care constau în una sau mai

multe transformări de coordonate şi/sau una sau mai multe conversii de coordonate.

3.6. SISTEME DE POZIŢIONARE GNSS

Mai multe sisteme regionale de sateliţi se află în funcţiune în jurul globului

terestru: EGNOS, WAAS, etc, motiv pentru care toate aceste sisteme au fost încadrate în

denumirea generică de GNSS – Global Navigation Satelite Systems – Sisteme Globale de

Navigație prin Satelit (tab. 3.1).

Privită retroactiv, evoluţia aplicaţiilor GNSS în domeniul geodeziei poate fii

împărţită în câteva faze de aproximativ un deceniu fiecare:

- din 1958 până în jurul anului 1970 – dezvoltarea metodelor fundamentale

pentru observaţiile satelitare şi pentru calculul şi analiza orbitelor;

- din 1970 până în jurul anului 1980 – faza proiectelor ştiinţifice;

- din 1980 până în jurul anului 1990 – faza utilizării operaţionale a tehnicilor

satelitare în geodezie, geodinamică şi topografie.

Dezvoltarea rapidă a sistemele de navigaţie prin satelit care asigură precizie

corespunzătoare cerințelor utilizatorii civili, a impus gruparea lor în două categorii

distincte:

Rezumat



- GNSS-1 – cuprinde primele sisteme globale de sateliţi – GPS şi GLONASS şi

sistemele complementare îmbunătăţite – WAAS, EGNOS;

- GNSS-2 – se referă la a doua generaţie de sateliţi care va furniza semnale

complete utilizatorilor civili – GALILEO şi COMPASS.

Rezumat privind sistemele GNSS

Summary on GNSS systems

(http://www.glonass.it/eng/glonass-story.aspx)

Tabel 3.1

GPS GLONASS GALILEO COMPASS

Numărul

de

sateliţi

24 24 30 27

Plane

orbitale

6 3 3 3

Înclinație

plane

orbitale

55° 64°8' 56° 55°30’

Înălțime

orbite

20.180 km 19.140 km 23.222 km 21.150 km

Perioada

de

revoluție

11h 58m 11h 15m 14h 22m 12h 38m

Locul

lansării

Cape Canaveral Baikonur/Plesetsk Kourou (French

Guiana)

Data

primei

lansări

22/02/78 02/10/82 21/10/2011 14/04/2007

Nr.

Sateliţi

la o

lansare

1 1/3 2 1

Datum WGS-84 PZ-90.02 GTRF CGCS2000

Sistemele de navigație prin satelit se pot grupa astfel:

A. Sisteme globale de navigație prin satelit: GPS, GALILEO, GLONASS,

COMPASS.

B. Sisteme de satelit auxiliare: EGNOS, WAAS, MSAS, GAGAN, SACSA.

C. Sisteme regionale de navigație prin satelit: IRNSS, QZSS.

Tendințele în dezvoltarea sistemelor globale sau regionale de sateliți se bazează

pe necesitatea furnizării unor semnale special alocate utilizatorilor civili, cu precădere

sectorului de navigație şi de salvare (search and rescue). În principiu, sistemele de sateliţi,

sunt astfel proiectate încât timpul, funcțiile geodezice şi structura semnalului să fie

compatibile şi interoperabile.

Compatibilitatea sistemelor de poziționare se referă la posibilitatea folosirii

multiple a mai multor sisteme de poziționare globală fără a se crea o interferenţă între

semnalele generate de către sateliţi şi fără a afecta performanţele unui sistem în raport cu

altul. Prin compatibilitate se va asigura faptul că nici unul dintre sisteme nu va provoca

degradări celuilalt sistem.

În vederea asigurării funcțiilor geodezice ale sistemelor de poziţionare, acestea

vor avea alocat un sistem de coordonate de referinţă. Din diferite motive, realizarea acestor

sisteme de referinţă se va baza pe stații de observare şi timp diferite faţă de cele folosite de

sistemul GPS. Unul dintre motive ar fi independentă şi vulnerabilitatea sistemelor, astfel

http://www.glonass.it/eng/glonass-story.aspx

Rezumat



încât un sistem să poată acționa ca şi soluție de rezervă în cazul în care din diferite motive,

celălalt sistem va fi complet defectat.

Fiecare tip de receptor are propriul lui format binar de date şi mărimile

observabilele sunt definite urmărind conceptele individuale ale producătorilor. În

consecință, datele diferitelor tipuri de receptoare nu pot fi procesate uşor în mod simultan

cu un pachet special de program de procesare a datelor GPS.

RINEX este formatul internaţional universal pentru postprocesarea datelor GPS.

Pentru transmiterea corecţiilor de date în timp real în aplicaţiile diferenţiale GPS, este

disponibil un format special de date denumit formatul RTCM.

3.7. ASPECTE TEORETICE ALE POZITIONĂRII GNSS

Pentru procesările satelitare în general, pot fi identificate 4 observabile

fundamentale:

- pseudodistanţe de la măsurători de cod;

- diferenţe de pseudodistanţe de la calculele Doppler;

- faza undei purtătoare sau diferenţe de fază purtătoare;

- diferenţe în timpul de propagare a semnalului de la măsurători interferometrice.

În practică sunt utilizate doar două observabile fundamentale ce pot fi considerate

măsurători de pseudodistanţe:

- faze de cod (pseudodistanţe de la observaţiile de cod)

- faze purtătoare (pseudodistanţe de la observaţiile undei purtătoare).

Teoretic se pot face diferite clasificări, după diferite criterii reprezentând

modalitățile de determinare a poziției punctelor. Astfel, o clasificare deosebit de

interesantă și completă o face dl. Dr. Ing. Tiberiu Rus de la Facultatea de geodezie

București:

1. Funcție de Originea sistemului de axe de coordonate ales:

- poziționare absolută

- poziționare relativă

- poziționare diferențială

2. Funcție de tipul observațiilor extrase din semnalul satelitar şi utilizate în

poziționare:

- poziționare cu coduri

- poziționare cu faza purtătoarei

- poziționare Doppler

3. Funcție de momentul în care se determină poziția:

- poziționare în timp real

- poziționare în mod post‐procesare

4. Funcție de starea de mişcare a receptorului:

- poziționare statică

- poziționare cinematică

Rezumat



- poziționare combinată.

Din punct de vedere practic, putem distinge:

1. Ca principiu și mod de poziționare GNSS distingem:

- Poziționarea absolută, folosind un singur receptor, cu o precizie de

ordinul metrilor, folosită în navigație;

- Poziționare relativă, folosind două sau mai multe receptoare care

recepționează simultan semnale de la cel puțin patru sateliți.

2. Ca metode de lucru se pot reține:

- Metoda statică, în care receptoarele sunt fixe pe toată perioada în

care se fac observații;

- Metoda cinematică, în care un receptor este considerat fix, în timp

ce unul sau mai multe receptoare sunt considerate mobile;

- Metoda diferențială, în care coordonatele sunt furnizate direct pe

teren în momentul recepționării semnalelor satelitare.

3.8 REŢELE GEODEZICE EUROPENE

Un element cheie în menţinerea ETRS89 este reţeaua permanentă EUREF,

denumită EPN (EUREF Permanent Network) care acoperă continentul european şi care

este alcătuită din mai multe staţii permanente unde se efectuează măsurători continue cu

receptoare GPS/GLONASS de mare precizie (fig. 3.2).

Figura 3.2 Reţeaua europeană EUREF-EPN (epn.oma.be)

The european EUREF-EPN network

O subcomisie EUREF a decis în anul 1995 executarea proiectului european

pentru fondarea Reţelei Verticale Unificată Europeană (European Unified Vertical

Network – EUVN). În Europa există acum două reţele de nivelment continentale care

definesc două sisteme de altitudini - Amsterdam şi Marea Baltică:

Rezumat



- UELN - Reţeaua Unificată Europeană de Nivelment,

- UPLN - United Precise Levelling Network (Reţeaua Unificată de Nivelment de

Precizie) care acoperă partea europeană a fostei Uniuni Sovietice şi teritoriile a

câtorva ţări europene ale trecutului bloc sovietic, cu referință la Kronstadt –

Marea Baltică.

EUVN conectează cele trei reţele europene de pe continent: UELN, UPLN şi

reţeaua EUREF. Faza iniţială a proiectului, numit EUVN97, a fost executată în 1997/1998

prin asocierea tuturor ţărilor europene participante la EUREF, rezultând în total 217

amplasamente.

3.9. REŢEAUA GEODEZICĂ NAŢIONALĂ SPAŢIALĂ A ROMÂNIEI

Desigur că dezvoltarea unor astfel de servicii la nivel european nu a putut trece

neobservată de comunitatea geodezică din ţara noastră. Afilierea României la Uniunea

Europeana pe de altă parte, a impus şi comunicarea cu organismele comunitare din

domeniu. Pe de altă parte, avantajele tehnologiei GPS nu puteau să treacă neobservate de

către societăţile comerciale care activează în domeniul topografiei. Principala utilizare a

acestei tehnologii, a fost pentru îndesirea reţelelor de sprijin necesare în realizarea

diferitelor proiecte. Lipsa unor standarde precise în domeniu şi lipsa cu desăvârșire a

interesului forurilor din domeniu, a făcut însă ca aplicaţiile geodeziei satelitare să fie

folosite haotic şi total dezorganizat.

Începând cu anul 1994 au început sa fie demarate demersuri timide de Direcția

Topografică şi Ministerul Agriculturii (în subordinea căruia se află pe atunci fostul Oficiu

de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol - OCAOTA), în special pentru

introducerea sistemului WGS84/ETRS89 şi la noi în ţară. Aceste demersuri au început să

prindă coerenţă odată cu înființarea Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie,

respectiv a Agenției Naționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, şi a demarat cu succes

după anul 2000. La aceasta a contribuit probabil şi unele presiuni ale organismelor

specializate (EUREF, CERGO) pentru implementarea sistemului EUREF şi la noi în ţară.

Pentru realizarea acestor deziderate, au fost desfăşurate mai multe campanii de

observaţii:

1. Prima campanie oficială de observaţii GNSS pe teritoriul României a fost în

anul 1994, când s-a urmărit ca un număr de 7 puncte din reţeaua geodezică de control a

României să fie conectate la reţeaua globală şi europeană de referinţă pe baza observaţiilor

GPS.

2. Demersurile au continuat cu realizarea Reţelei Naţionale de Staţii GPS

Permanente (RN-SGP).

3. Următoarea campanie de observaţii GPS a avut loc în anul 2003 şi a urmărit

realizarea reţelei de ordinul B.

4. Ultima campanie de observaţii GPS a avut loc în anul 2009 şi a urmărit

determinarea unui algoritm de calcul pentru transformarea coordonatelor din sistemul de

referinţă naţional în sistemul de referinţă european.

Rezumat



Pentru cerinţele curente şi de perspectivă ale Geodeziei, Topografiei, Cadastrului

din ţara noastră, la nivelul ANCPI s-a proiectat şi realizat o Reţea Naţională de Staţii

GNSS Permanente (RN-SGP).

Distanţa medie între staţiile GNSS permanente a ajuns în anul 2012 la

aproximativ 70 km.

În concepția inițială de realizare a RGNS a existat şi intenția de a realiza o rețea

de puncte bornate de diferite clase, denumită inițial RGN - GPS. Pe parcursul lucrărilor

însă, accentul s-a mutat pe aducerea rețelei de stații permanente şi a serviciilor aferente la

un standard similar celor europene, renunțându-se practic la un moment dat la realizarea

rețelei de puncte bornate.

Realizarea acestei rețele s-a făcut practic în trei etape, prin trei campanii de

măsurători, la perioade de timp destul de considerabile: 1994, 2003 şi 2009.

În prima etapă (anul 1994) s-au făcut observaţii pe şapte puncte: CONSTANŢA,

DEALUL PISCULUI, MOŞNIŢA, OŞORHEI, SFÂNTU GHEORGHE, SÎRCA şi

STĂNCULEŞTI. Punctul DEALUL PISCULUI a fost considerat originea şi punctul

primar al întregii reţele GPS din România şi a fost determinat în prealabil din staţiile de

referinţă IGS, MADRID, ONSALA şi WETTZELL.

Setul de coordonate pentru aceste puncte a fost referit la ITRF92, epoca 1994.7,

precum şi la ETRF89 (EUREF89). Aceste rezultate nu au fost însă recunoscute oficial de

organismele EUREF.

Campania de măsurători din vara anului 2003 pentru determinarea Reţelei

EUREF ROMÂNIA a coincis cu determinarea reţelei CEGRN – 2 – Central European

GPS Geodinamic Network din cadrul proiectului CERGOP – 2, desfăşurându-se în

perioada 16.07/12:00UTC – 21.07.2003/12:00UTC.

Pentru încadrarea Reţelei EUREF ROMÂNIA în Reţeaua Europeană (EUREF) s-

au utilizat datele furnizate de BKG pentru următoarele staţii permanente IGS şi EUREF:

GRAZ – Graz, JOZE – Jozefoslaw, SOFI – Sofia, PENC – Penc, BUCU – Bucureşti.

Procesarea datelor s-a realizat la Graz, în cadrul Institutului de Ştiinţe

Aerospaţiale al Academiei de Ştiinţe a Austriei utilizând programul Bernese v.4.2.

Practic, după aceasta campanie de măsurători, ANCPI a întrerupt măsurătorile

efectuate în vederea realizării RGN – GPS de puncte bornate.

În anul 2009 s-a desfășurat un proiect de observații GNSS care a avut ca scop

dezvoltarea unui algoritm de calcul pentru transformarea coordonatelor din sistemul de

referință ETRS89 în sistemul național de proiecție. Proiectul pentru determinări GNSS în

rețeaua de triangulație s-a desfășurat pe mai multe loturi dispuse pe teritoriul României,

fiecare lot a cuprins un număr de 4 sau 5 județe care au reprezentat unitățile teritoriale pe

care s-au desfășurat determinările GNSS și prelucrarea datelor. Pentru fiecare județ s-au

staționat și puncte comune din județele vecine pentru se putea realiza de către ANCPI o

compensare în bloc a rețelei cuprinsă în loturile respective.

În urma acestei campanii, coordonatele unor puncte ale reţelei de triangulaţie

existente, au fost determinate în sistemul global ETRS89, având astfel coordonate

cunoscute în ambele sisteme de coordonate – Stereo70 respectiv ETRS89.Coordonatele

Rezumat



acestor puncte au fost folosite in continuare la dezvoltarea unui algoritm in vederea

transformării coordonatelor dintr-un sistem în altul.

Determinarea poziţiei şi monitorizarea poziţiilor unor obiecte, se poate realiza şi

prin crearea unor servicii (naţionale, europene şi/sau globale) specializate bazate pe

tehnologiile de poziţionare satelitară globală. La nivel european există în prezent o

preocupare susţinută pentru realizarea unor astfel de servicii, dar care să aibă la bază

anumite standarde de funcţionare. România, prin Agenţia Naţională de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară este participantă la un proiect european privind implementarea unui

serviciu de poziţionare standardizat, denumit EUPOS (European Positioning Service).

Sistemul a fost dat în folosință începând din data de 4 septembrie 2008.

Utilizatorii noului sistem ROMPOS (Romanian Position Determination System - Sistemul

Romanesc de Determinare a Poziției) vor avea posibilitatea determinării poziției pe

teritoriul României în timp real cu o precizie de până la ordinul milimetrilor.

3.10. STADIUL ACTUAL AL REŢELELOR GEODEZICE DIN ROMÂNIA

În momentul de faţă, la nivelul ANCPI s-a constituit CENTRUL NAŢIONAL DE

CARTOGRAFIE prin reorganizarea CNGCFT (Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie

şi Fotogrammetrie şi Teledetecție). Printre realizările CNC se număra şi cele referitoare la

rețeaua geodezică clasică:

1. Inventarierea punctelor reţelei de triangulaţie de ordinul I-IV în 26 de judeţe şi

în municipiul Bucureşti, constând în recunoaşterea şi constituirea bazei de date şi

generarea descrierilor topografice pentru punctele inventariate.

2. Constituirea sistemului informatic geografic – GIS – cu reţeaua de referinţă a

României prin completarea bazei de date pentru reţeaua de triangulaţie.

3. Inventarierea punctelor reţelei de nivelment de ordinul I şi II în 20 de judeţe

constând în recunoaşterea şi constituirea bazei de date şi generarea descrierilor topografice

pentru punctele inventariate.

RGNS a României este compusa în momentul de faţă din mai multe clase de

puncte cu coordonate cunoscute în sistemul de referința ETRS89:

- stațiile permanente ale rețelei RN – SGP amplasate în 74 de locații;

- punctele bornate de clasa B – 273 de puncte;

- punctele bornate ale rețelei de triangulaţie geodezică de stat care în campania

de măsurători GNSS 2009 au fost determinate în sistemul de referința

ETRS89 şi care au fost incluse în RGN – GPS Clasa C.

3.11. CONCLUZII

În Europa preocupările din ultimele decenii au vizat în principal:

- înființarea unor organisme care să asigure realizarea, dezvoltarea și

implementarea unor standarde europene privind datele spațiale;

- realizarea, dezvoltarea și implementarea unor proiecte privind datele spațiale;

- implementarea unui sistem de referință unic;

Rezumat



- realizarea unei rețele geodezice unice etc.

Preocupări de viitor, stabilite de organismele europene și acceptate de țările

comunitare și nu numai se referă în principal la:

- realizarea sistemului de poziționare globală GALILEO;

- dezvoltarea sistemului EGNOS;

- dezvoltarea rețelei geodezice la nivel continental;

- dezvoltarea unui sistem de determinare a poziției în timp real la nivel

continental.

În România tehnologiile moderne din domeniul măsurătorilor sunt cunoscute și în

general există o dotare tehnică corespunzătoare, dar se poate afirma că tehnologiile

moderne nu sunt folosite pe măsura posibilităților și performanțelor de care sunt capabile.

Dintre realizările actuale din domeniu ce merită reținute ar fi:

- realizarea Rețelei Geodezice Naționale Spațiale;

- dezvoltarea sistemului ROMPOS;

- realizarea utilitarului TransDATRO;

- prelucrarea datelor provenite din lucrările de nivelment (geometric,

trigonometric) pentru determinarea cotelor a 47 staţii GNSS permanente în

sistem de altitudini MN75 (Ediţia 1990);

Dintre preocupările de viitor din agenda ANCPI reținem:

- dezvoltarea sistemului ROMPOS și integrarea acestuia într-un sistem de

determinare a poziției european;

- executarea lucrărilor necesare integrării reţelelor geodezice naţionale în

sistemele de referinţă europene, EUREF şi EUVN;

- realizarea lucrărilor geodezice şi gravimetrice din cadrul diverselor programe

ştiinţifice interne şi internaţionale.

IV. CONDIŢII DE DESFĂŞURARE A CERCETĂRILOR. OBIECTIVE

URMĂRITE

4.1. NECESITATEA ŞI JUSTIFICAREA CERCETĂRILOR

Problematica actuală, legată de executarea lucrărilor geo-topo-fotogrametrice,

este complexă şi apărută de mai bine de un deceniu, din motive bine întemeiate. Astfel nu

este o noutate că unele metode, tehnicile şi tehnologiile de culegere şi prelucrare a datelor

s-au schimbat semnificativ după anul 1990, noile metode fiind introdu-se şi la noi, iar

noţiunile de toleranţe, precizii, acurateţe, omogenitate referite la acestea, lipsesc cu

desăvârşire. În momentul de faţă există o mulțime de teorii şi de controverse, care mai de

care mai aprinse şi mai curioase, despre modul cum ar trebui să se lucreze în acest

domeniu. La rândul său, principalul act normativ după care ar trebui să se ghideze oficial

societatea topografică în realizarea rețelelor geodezice folosind tehnologia GNSS, este

Ordinul nr. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru

introducerea cadastrului general.

Rezumat



Deși face referiri la problemele de interes ale comunităţii geo-topografice,

documentul nu are valoarea unor Norme de lucru în domeniu, ordinul în vigoare, încă este

depășit ca terminologie, confuz în ceea ce priveşte recomandările şi procedeele de lucru

folosind tehnologiile moderne şi drept urmare este ignorat de comunitatea topografică.

Referitor la proiectarea şi realizarea rețelelor de sprijin GNSS, care formează obiectul tezei

de doctorat, există unele cercetări efectuate la noi (Păunescu ş.a., 2011, Boș 2007 etc);

acestea fac referiri mai mult sau mai puțin complete privitoare la etapele necesare de

parcurs respectiv la proiectarea lucrărilor, succesiunea operațiilor etc. şi în cazul unor

reţele mici desfăşurate pe arii restrânse . În situaţia unor reţele de sprijin constituite din

zeci sau sute de puncte extinse pe suprafețe mari, modul de realizare a geometriei interne

şi asigurarea omogenităţii constituie factori hotărâtori nu numai în obținerea unei precizii

superioare dar şi în atingerea unor deziderate legate de productivitate şi optimizare a

lucrărilor efectuate.

În egală măsură au apărut controverse referitoare la precizia de transformare a

coordonatelor cu programul TransDatRO. ANCPI recomandă folosirea acestui utilitar în

lucrările geodezice curente, dar cu specificarea că în cazurile topografice de ţinută, să

apeleze la metoda Helmert folosind coeficienţii locali de transformare. Menţiunea este

justificată şi trebuie dovedită întrucât se apreciază că precizia utilitarului de ± 15cm

stabilită de Avramiuc ş.a., 2009, este de fapt mult mai scăzută formând astfel un obiectiv

al cercetărilor noastre.

În concluzie, faţă de cele prezentate şi nu numai, preocupările legate de realizarea

reţelelor geodezice de sprijin în condiţii optime sunt întemeiate şi pot aduce contribuţii în

acest sens ce pot fi încorporate într-o ediţie modernă a unor eventuale norme tehnice de

lucru.

4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Tehnologiile GNNS pot fi folosite cu succes, aşa cum s-a mai arătat, pentru

determinarea cu precizie ridicată a coordonatelor unor puncte de pe suprafaţa terestră, date

într-un sistem de referinţă. În conformitate cu titlul tezei cercetările s-au desfăşurat pe baza

unor obiective bine precizate care se înscriu, după natură şi conţinutul lor, în două mari

categorii care se completează reciproc.

A) Contribuţii la introducerea tehnologiilor GNSS moderne în ţara noastră,

legate de cunoaşterea şi valorificarea lor deplină în general, dar şi în cazul terenurilor

forestiere.

B) Analiza comparativă a etapelor de parcurs ce se recomandă în realizarea

acestor rețele.

Obiectivele stabilite iniţial, actualizate pe parcursul cercetărilor, au urmărit

întreg procesul proiectării şi poziţionării reţelelor de sprijin care să contribuie la

stabilirea unei metodologii de lucru bine închegată şi justificată care ar putea servi ca

bază în elaborarea unor Norme tehnice de lucru, obligatorii şi unitare în executarea

Rezumat



ridicărilor moderne pe suprafeţe mari, care în ţara noastră se lasă aşteptate de multă

vreme.

4.3. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR

Pentru realizarea obiectivelor propuse, s-a apelat la baza de date proprie, de unde

s-au folosit trei rețele geodezice de sprijin, cercetările întreprinse în cadrul tezei de

doctorat, desfăşurându-se în trei locaţii diferite din zona de nord-vest a ţării. Rețelele au

fost dezvoltate pe suprafeţe diferite şi fiecare rețea a avut obiective proprii.

Cele mai multe observații au fost efectuate cu scopul realizării unei rețele de

sprijin pe cuprinsul a două teritorii administrative din judeţul Bistriţa – Năsăud respectiv

comunele Şieu şi Şieuţ (fig. 4.1).

Figura 4.1 Amplasarea zonei de studiu

The location of the research

În plus, se vor studia şi oferi spre exemplificare diferite cazuri particulare de

rețele geodezice de sprijin realizate de autor. Majoritatea acestor rețele au fost folosite în

diferite tipuri de lucrări, atât în domeniul cadastrului cât mai ales în lucrări majore de

infrastructură.

În raport cu cele de mai sus se poate aprecia că zonele de lucru sunt semnificative

pentru proiectarea şi poziţionarea, folosind tehnologiile GNSS ale unor reţele de sprijin.

4.4. PROGRAME, SISTEME ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU DISPONIBILE

Realizarea obiectivelor fixate din teză presupune asigurarea condiţiilor materiale

cerute de desfăşurarea cercetărilor propriu-zise. În această categorie sunt incluse

instrumentele necesare observaţiilor şi măsurătorilor, respectiv diferite tipuri de receptoare

GPS, calculatoarele şi softurile generale şi specifice pentru procesarea datelor și

transformării coordonatelor din sistemul global GPS în cel naţional, mijloacele de

comunicare şi de deplasare etc.

Receptoarele GPS ca sisteme de recepţie şi depozitare a datelor satelitare,

folosite, au fost de două modele diferite.

Rezumat



1. Două receptoare pe dublă frecvenţă L1/L2, cunoscute sub denumirea de

Sistemul 1230, produse de firma Leica Geosystems.

2. Două receptoare pe dublă frecvenţă, cu capabilitate RTK, produse de vechea

firmă Thales Navigation (actualmente achiziționată de firma Ahtech), cunoscute sub

numele de sistemul 6500 SK/MK.

Pentru achiziționarea de date RINEX de la stațiile permanente folosite, s-a făcut

apel la serviciile sistemul ROMPOS.

Programele folosite sunt şi ele de două categorii: programe specializate în

prelucrarea datelor satelitare în reţea, cu posibilităţi de compensare, utilizate în

desfăşurarea unor calcule tipice poziţionări GPS şi programe de topografie folosite în

operaţiile obişnuite.

Din prima categorie de programe s-au folosit:

1. Geogenius este un program deosebit de puternic folosit pentru prelucrarea

datelor GPS, produs de vechea firmă Spectra Precision Terrasat şi achiziționat de firma

TRIMBLE. Programul oferă un modul foarte puternic de procesare a tuturor datelor

provenite de la sateliții de poziționare NAVSTAR GPS. Este un program special destinat

calculului şi compensării de rețele geodezice.

2. Topcon Tools este un program de prelucrare a datelor topografice provenite

din diferite surse, dezvoltat de firma Topcon. Programul poate importa datele de la toate

instrumentele topografice produse de firma Topcon: receptoare GPS, stații totale, nivele

digitale etc, date GPS în format RINEX şi date în diferite formate universale: dxf, raw, csv

etc.

3. Leica Geo Office este un program dezvoltat de firma Leica Geosystems,

destinat prelucrării datelor GPS şi terestre provenite în principal de la instrumentele

produse de această firmă. Programul are un modul pentru importul şi exportul de date

RINEX.

Din cea de a doua categorie de programe fac parte cele două programe folosite în

transformarea coordonatelor, TopoSys şi respectiv utilitarul TransDatRO 4.04.

1.TOPOSYS este un program de lucru dezvoltat România și care permite

prelucrarea şi compensarea tuturor tipurilor de măsurători folosite de geodezi pentru

îndesirea reţelelor geodezice locale. În plus, programul dispune de un modul de

transformare a coordonatelor, care asigură accesul la toate tipurile de transformări:

transformarea coordonatelor plane în coordonate geodezice și invers, transformarea

coordonatelor geodezice în coordonate carteziene 3D și invers, transformarea

bidimensională 2D și respectiv, transformarea spațială 3D.

2. TransDATRO

Pentru a asigura geo-referenţierea precisă a datelor spaţiale în sistemul ETRS89,

ANCPI a adoptat un algoritm de transformare bazat pe un grid de transformare care

modelează distorsiunile din interiorul reţelelor de triangulaţie pe baza unui set de puncte

cu coordonate comune în vechiul și noul sistem de referință și coordonate.

Rezumat



Programul TransDatRO oferă soluții precise (în funcție de numărul şi distribuția

punctelor comune din zona de transformat) indiferent de suprafața pe care sunt dispuse

punctele de transformat, fără a mai fi necesara staționarea punctelor de triangulație.

Utilitarul poate fi descărcat gratuit de pe pagina ANCPI (www.ancpi.ro) şi

instalat relativ ușor pe orice calculator.

4.5. METODE DE CERCETARE

Metoda de cercetare la care s-a apelat frecvent în decursul cercetărilor efectuate

este metoda comparației. Analiza diverselor căi de operare şi implicit a rezultatelor

obținute, prin intermediul comparației reprezintă o modalitate de ierarhizare a

posibilităţilor pentru modernizarea şi eficientizare a tehnologiilor GNSS.

Observația directă în desfășurarea lucrărilor a servit de asemenea la stabilirea

unor concluzii practice privind sursele de erori şi influenţa lor asupra determinărilor, cât şi

a unor recomandări ce se desprind pentru activitățile viitoare.

Alte metode la care s-a apelat în decursul cercetărilor noastre şi care merită a fi

reţinute amintim:

- experimentul, realizat direct în unele situații apelând la procedee variate de

lucru, definite de unii factori de bază (logistică, ipotezele de lucru);

- simularea, care la rândul său, folosind mijloacele informatice moderne, a

permis realizarea cu efort minim a diverselor scenarii sau variante de lucru

pentru stabilirea unor soluții pertinente şi eficiente de modernizare a lucrărilor

geotopografice.

4.6. CONCLUZII

Posibilităţile logistice disponibile au permis realizarea, în bune condiții a

diverselor scenarii sau variante de lucru, privind proiectarea, înregistrarea datelor şi

procesarea acestora pentru optimizarea şi eficientizarea procesului tehnologic de realizare

a reţelelor geodezice de sprijin. Din cele relatate, rezultă că, în cercetările noastre, am

dispus de mijloace moderne şi actuale necesare desfăşurării lucrărilor proiectate.

Rețelele luate în studiu sunt semnificative, cu o structură corespunzătoare și

care se extind pe suprafețe reprezentative, corespunzătoare unui UAT sau/și Ocol silvic.

Numărul de puncte proiectate al acestor rețele asigură o densitate corespunzătoare, fiind pe

deplin acoperitor, iar geometria acestora se înscrie într-un caz general de realizare a unei

rețele dar și cu unele variante cu formate particulare.

V. PREZENTAREA GENERALĂ A REALIZĂRII UNEI REŢELE DE

SPRIJIN GNSS

5.1STADIUL REALIZĂRILOR ÎN ROMÂNIA

În ţara noastră, este practic realizată rețeaua geodezică națională RGNS

constituită din cele 74 de stații permanente GNSS şi punctele marcate la sol din categoria

B şi C. Rețeaua de sprijin, necesară dezvoltării rețelelor de ridicare şi reperajului

http://www.ancpi.ro/

Rezumat



fotogrammetric nu este realizată decât pe anumite suprafețe parcurse cu lucrări şi nu este

extinsă la nivel național. În consecință, se anticipează un volum impresionant în toată ţara,

de proiectare şi poziționare a unor rețele de sprijin cerute de introducerea cadastrului

general în Romania, inclusiv pentru realizarea sistemelor informaționale.

5.2. DEFINIŢIE. FUNCŢIE. CONDIŢII

Tipurile de rețele folosite în practică au fost prezentate anterior într-o clasificare

personală folosită din motive de prezentare unitara, deși asupra denumirii lor se poarta încă

discuții ( cap 2.2 ).Condiţiile generale, de respectat în realizarea unei reţele geodezice de

sprijin care să corespundă scopurilor amintite, se referă la structură, destinație, densitatea

punctelor, omogenitatea rețelei, acuratețea de poziționare și sistemul de referință și

coordonate în care este poziționată rețeaua.

Îndeplinirea acestor condiții se asigură prin folosirea unor tehnologii de lucru,

definite de metoda şi aparatura necesară, inclusiv dezvoltarea şi/sau încadrarea rețelei de

sprijin în cea geodezică națională RGNS. În acest mod punctele constitutive sunt legate şi

constrânse în sistemul de poziționare şi de coordonate național, asigurând unitatea şi

omogenitatea rețelelor geodezice de sprijin.

5.3 LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Realizarea unei rețele de sprijin necesare ridicării în plan a unei suprafețe

reprezentative - UAT, ocol silvic – presupune întocmirea unei documentații tehnice de

către un executant autorizat, în care se schițează lucrările de executat, pe etape.

Principalele conditii de plecare sunt cele prevazute în caietul de sarcini, în Normele

tehnice în vigoare ale ANCPI şi constatările personale culese prin informare directă,

respectiv:

- suprafaţa ce trebuie acoperită cu reţeaua de sprijin identificată prin UAT şi

amplasament efectiv indicat de beneficiar;

- densitatea, respectiv suprafaţa ce revine unui punct din viitoarea reţea,

conform normelor în vigoare şi în functie de scopul ridicarii;

- precizia de determinare impusă prin toleranţele oficiale.

Pentru a putea dezvolta rețele geodezice este nevoie de puncte geodezice de

plecare. Aceste puncte fac parte din rețelele geodezice naționale (clasice sau moderne) și

au fost determinate anterior prin metode riguroase de poziționare.

În vederea dezvoltării unor rețele, operatorul topograf, trebuie să stabilească

numărul, starea şi dispoziţia punctelor cunoscute de ordin superior ce pot fi utilizate în

dezvoltarea viitoarei reţele de sprijin. Avem în vedere că asemenea puncte “vechi” sunt de

două categorii: puncte ale reţelei de triangulaţie geodezică şi puncte din RGNS, atât

staţiile permanente cât şi punctele bornate.

Pentru marcarea punctelor noi, se pot folosi borne de beton cu armătură metalică,

sau borne de import cunoscute sub denumirea de “borne Feno”.

Rezumat



Identificarea amplasamentului punctelor se

face inițial prin parcurgerea terenului, iar în

continuare pe planurile topografice la scara 1:25000

și 1: 10000, operație necesară în special pentru

asigurarea unei densității corespunzătoare a

punctelor. Distribuția punctelor noi, de îndesire,

presupune stabilirea amplasamentului aproximativ

al lor pe o hartă la scara menționată, cu respectarea

unor recomandări ce au în vedere:

- densitatea şi structura rețelei de sprijin

să servească efectiv la realizarea

viitoarei rețele de ridicare;

- asigurarea vizelor de orientare, ce presupune existenta vizibilității spre unele

puncte ale rețelei, sau spre semnale nestaţionabile determinate în cadrul

aceleași rețele;

- includerea punctelor nestaţionabile în noua rețea prin maturatori clasice şi

compensarea lor împreună cu observațiile GNSS.

5.4. PROIECTAREA VECTORILOR

Pentru a putea obține precizii şi randamente ridicate în cadrul unui proiect GNSS,

de îndesire a reţelei naţionale GNSS, observațiile trebuie efectuate pe baza unor scheme

cuprinzând vectorii necesari, cei mai indicaţi unei poziţionări corecte GNSS. În acest scop

reţinem că utilizarea mai multor receptoare în cadrul unui asemenea proiect este mai mult

decât benefică, întrucât, în acest caz, se obţin mai mulţi vectori din care se pot alege cei

mai convenabili.

Problema care se ridică în acest caz este că posibilele combinaţii de vectori

obținuți dintr-un număr mare de receptoare care operează simultan, nu sunt toţi

independenţi unii faţă de alţii (fig. 5.1).

Dacă liniile de bază a şi b sunt considerate independente, linia de bază c nu este.

Ea se numeşte linie de bază trivială deoarece a fost deja derivată din rezultatele liniilor de

bază a şi b. Pentru a obţine un vector

independent între aceste puncte se va face o

nouă sesiune de observaţii.

Practic, proiectarea vectorilor

presupune redarea pe planul topografic sau pe

foi a pozițiilor aproximative ale punctelor şi a

vectorilor componenţi ai reţelei geometrice

astfel încât sa se îndeplinească condițiile

specificate mai sus (fig. 5.2).

Figura 5.1 Vectori dependenţi şi independenţi

în cadrul sesiunilor GNSS

Dependent and independent vectors in the

GNSS sessions

Figura 5.2 Proiectarea vectorilor în rețea

Vectors design în the network

Rezumat



Proiectarea vectorilor se realizează prin

modificări şi încercări succesive şi este până la

urmă o operație de concepție a operatorului

topograf, operație de care va depinde în final

calitatea rețelei de îndesire proiectată. Vectori aleşi

vor construi în ansamblul lor, viitoarea rețea

geometrică, în care se vor achiziționa datele

satelitare necesare poziţionării ei GNSS.

5.5. ACHIZIŢIONAREA DATELOR SATELITARE

Observaţiile GNSS ar putea fi realizate oricând având în vedere constelaţia

actuală de 28 de sateliţi aflaţi pe orbită. Uneori pot însă să apară probleme în acoperirea cu

sateliţi astfel încât observaţiile trebuie efectuate într-un anumit moment favorabil, în care

numărul de sateliţi disponibili respectiv „vizibili” este maxim, caz în care indicatorii de

calitate ai geometriei sateliţilor (PDOP, GDOP ş.a.) au valorile favorabile. Datele necesare

programării înregistrărilor se obțin din mesajul de navigație, în fișiere specifice denumite

almanach, transmise de fiecare satelit cu referire la poziția și starea de sănătate a tuturor

sateliților aflați pe orbită. Cu ajutorul acestora se întocmesc diagrame cu predicţia

sateliţilor extrăgându-se şi informații referitoare la valorile indicatorilor de calitate ai

geometriei sateliților amintiţi anterior (fig.5.4).

Operaţiile pregătitoare în teren pentru înregistrările efective au vizat:

- instalarea receptorului în punct, respectiv centrarea şi calarea lui;

- măsurarea înălţimii antenei;

- pornirea receptorului;

- efectuarea unei fotografii a punctului cu numărul de ordine atașat;

- completarea fişei punctului staționat.

Obținerea datele satelitare necesare, se face pe baza proiectului şi a schițelor

întocmite la proiectarea vectorilor. Metoda de lucru care poate asigura atingerea unor

precizii superioare este de regulă metoda statică, în cadrul unor sesiuni de lucru, în care

toate receptoarele efectuează şi înregistrează simultan date transmise de către aceeași

sateliți.

Totalitatea observațiilor efectuate simultan, continuu şi către aceeași sateliți în

cadrul unui proiect GNSS, reprezintă o sesiune de lucru.

Achiziționarea datelor satelitare se făcut prin sesiuni de observații în cadrul

programului stabilit anterior, care să asigure în final obținerea vectorilor proiectați şi, mai

mult de atât, acești vectori să fie independenți. După efectuarea primei sesiuni de lucru,

receptoarele sunt rotite în rețea astfel încât să se obţină toţi vectorii proiectați (fig. 5.5).

Figura 5.4 Diagrama cu predicția sateliților pe o zi

Diagram with the satellite prediction for a day

Rezumat



Pentru a ne asigura că vom obține

toate datele necesare, este nevoie ca

achiziționarea datelor satelitare să se facă

în sesiuni de observații succesive, special

proiectate. Principalul aspect care va

influenţa obținerea în final a tuturor

vectorilor reţelei, este numărul de

receptoare GNSS aflate la dispoziție.

5.6. PROCESAREA DATELOR

Pentru determinarea unui vector

între două puncte se impune să existe

înregistrări efectuate în aceeași perioada de timp şi către aceeași sateliți în ambele puncte

considerate.

După importul datelor programele de lucru oferă o vizualizare grafică cu sesiunile

de observații efectuate şi cu desfășurarea vectorilor rezultați din respectivele observații

(fig. 5.7).

Identificarea vectorilor utili în poziţionarea punctelor noi se face pe baza

proiectului iniţial al reţelei. În cazul nostru, la un număr de patru receptoare folosite într-o

sesiune vor rezulta 6 vectori dintre care doar trei vor fi independenți. Afișarea grafică a

sesiunilor efectuate în ziua respectivă, a permis identificarea vectorilor independenți, cei

nefolositori fiind şterşi.

Procesarea propriu-zisă are la bază principiul poziționării relative ce

presupune,existenţa unui punct de referinţă cunoscut în coordonate geocentrice X, Y, Z ale

sistemului WGS84.

Plecând de la aceste premize, programele de procesare GNSS vor începe sa

calculeze componentele tridimensionale ale vectorilor de poziție pentru punctelor

proiectate, fiecare punct astfel procesat devenind în continuare punct de referință pentru

vectorii următori. În cazul rețelelor geometrice, procesarea vectorilor se va face succesiv

până la finalizarea tuturor vectorilor care alcătuiesc rețeaua respectivă.

Figura 5.7 Importul datelor satelitare şi vectorilor observați zilnic în programul Geogenius

The import of the satellite data and of the daily observed vectors în Geogenius software

Figura 5.5 Efectuarea sesiunilor de observații

Performing the observations sessions

Rezumat



Principalul rezultat al procesării observabilelor satelitare îl constituie

componentele tridimensionale ΔX, ΔY, ΔZ, calculate în sistemul geocentric WGS84, ale

vectorului de poziție obținut între două receptoare (antene) GNSS amplasate în cele doua

puncte - unul cunoscut şi unul nou (fig. 5.9).

Figura 5.9 Componentele vectorilor rețelei de sprijin obținuți în programul Geogenius

The parts of the support network´s vectors achived în Geogenius software

Programele performante prezintă rezultatul în diferite rapoarte de lucru, în care

pot fi vizualizate atât datele de intrare cât și soluțiile obținute în urma procesării. Primele

informații se referă la componentele 3D ale vectorilor procesați, erorile de determinare pe

fiecare componentă în parte şi la tipul de soluție obținut. Prin setare, programul alege

întotdeauna cea mai bună soluție și informează utilizatorul despre existența unor eventuale

erori grosolane.

Ca rezultat al procesării, programul afișează grafic vectorii dintre puncte

(baselines) și precizia de determinare a lor exprimată prin mai mulți indicatori ai calităţii.

Precizia calculelor este exprimată ca și eroarea medie pătratică de determinare (standard

deviation) a fiecărei componente a vectorilor dintre puncte în sistemul cartezian WGS84.

În situația în care v-a exista o rețea geometrică realizată din mai mulți vectori

independenți, vor exista şi mai multe soluții de procesare pentru respectivii vectori. Având

un surplus de date, programele performante de procesare a datelor GPS pot să realizeze o

compensare riguroasă a rețelelor astfel calculate.

Compensarea rețelei se realizează întotdeauna în sistemul de referință WGS84

indiferent de datum-ul național adoptat și au ca date de intrare componentele

tridimensionale ale vectorilor calculați. În final se pune la dispoziție un raport al

compensării în care se pot studia diferite informații rezultate, dintre care cele mai

importante se referă la:

- tipul de soluţie şi erorile de procesare pentru toți vectorii procesați - Baselines

Input (Components and Std.Dev.);

- preciziile de compensare pentru toți vectorii procesați - Adjusted Baselines in

WGS84 (Components and Std.Dev.);

- coordonatele geocentrice compensate ale punctelor rețelei de sprijin şi

preciziile bținute în sistemul de referinţă global - Adjusted Points in WGS84

(Cart. Coordinates and Std.Dev.);

- coordonatele geodezice compensate ale punctelor rețelei de sprijin şi preciziile

obținute - Adjusted Points in WGS84 (Geogr. Coordinates and Std.Dev.);

- valorile elipsei erorilor în fiecare punct - Adjusted Points Error Ellipses.

Rezumat



În urma procesării datelor în rețelele de sprijin GNSS rezultă coordonate

geodezice latitudine, longitudine și înălțime elipsoidală referite la elipsoidul WGS84.

Pentru a obține coordonate în sistemele de referință și coordonate definite pe elipsoidul

Krasovsky, coordonatele globale trebuie transformate în coordonate “locale”.În funcție de

obiectivele urmărite se vor utiliza diferite procedee de transformare, operații care vor fi

descrise pe larg la capitolele respective.

5.7. CONCLUZII

Pentru sistematizarea şi înţelegerea problematicii de cercetare abordate s-a simtit

nevoia unei prezentări generale privind realizarea unei reţele geodezice de sprijin GNSS.

În acest scop se prezintă modul de proiectare, definitivare şi marcarea la sol a

punctelor dintr-o rețea de sprijin în conformitate cu cerințele de densitate impuse și

condiționate de poziționarea GNSS.

Selectarea vectorilor independenţi (denumită şi “proiectare”) din reunirea cărora

rezultă geometria reţelei de sprijin şi implicit modul de pozitionare specific sistemului

GPS poate fi considerată ca o contribuţie la ameliorarea modului actual de lucru folosit în

practică.

VI. REALIZAREA UNOR REŢELE DE SPRIJIN GNSS FOLOSIND

PUNCTE ALE REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE

6.1 PREZENTARE GENERALĂ

Rețelele de sprijin moderne, indiferent de scopul în care sunt proiectate, se

realizează folosind ca bază de plecare, puncte de coordonate cunoscute în sistemele de

referință folosite de sistemele GNSS şi care fac parte din rețele geodezice de ordin

superior. În continuare, coordonatele punctelor determinate vor trebui transformate în

coordonatele sistemelor de referință naționale.

6.2 DEZVOLTAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN DE PE UN PUNCT AL

RGNS

6.2.1 Prezentare generală

Cercetările noastre, au urmărit în acest subcapitol, în conformitate cu cele arătate

mai sus, să urmărească trei variante de poziționare a unei rețele de sprijin, compusă din

aproximativ 40 de puncte, dezvoltată pe raza comunelor Șieu și Șieuț, județul BN,

respectiv:

- dezvoltarea rețelei pornind de la o stație permanentă;

- repoziționarea rețelei printr-un număr suplimentar de vectori;

- realizarea rețelei prin constrângeri pe puncte ETRS89.

Rezumat



6.2.2 Baza de plecare

Pentru realizarea cercetărilor din acest capitol s-a luat în considerare în principal

coordonatele în sistemul de referinţă ETRS89 ale stație permanente GNSS Bistrița (tab

6.1).

Coordonatele stației permanente GNSS Bistrița

The coordinates of the GNSS permanent station în Bistrita

Tabel 6.1

FONDUL NATIONAL GEODEZIC

Stații GPS permanente (clasa A)

ETRS89

Coordonate carteziene geocentrice Coordonate elipsoidale

Denumire Xc Yc Zc B L He

BIST (Bistrița) 3956230,103 1802454,465 4651825,492 47°07'43.86027"N 24°29'38.26398"E 413,684

Menționez că. în concepția iniţială a existat şi varianta de transcalcul a

coordonatelor folosind metoda Helmert cu 7 parametrii locali. În acest scop au fost

identificate în zonă cinci puncte ale rețelei de triangulație geodezică de stat, puncte care au

fost incluse în calculul rețelei geodezice de sprijin (tab. 6.2).

Inventar de coordonate ale punctelor din reţeaua de triangulaţie folosite

Coordinates inventory of used points from the triangulation network

Tabel 6.2

Punct Nord

x

Est

y

Cota

z Observații

Mălinișu 609452.507 477940.435 777.880 Ord. II

Pinticu 604250.728 466638.889 640.210 Ord. I

Dealul Poieni 611843.269 463407.048 493.689 Ord. II

Dealul Rotund 613736.106 478183.039 839.980 Ord. III

Uila Vest 604009.012 469371.371 632.269 Ord. IV

6.2.3 Amplasarea punctelor noi în reţeaua de sprijin

Operațiile de proiectare, amplasarea pe teren şi materializare a rețelei de sprijin s-

a prezentat anticipat, cu respectarea condițiilor de densitate cerută, de asigurare a

recepționarii semnalelor, a accesului, etc (cap. 5.3). În acest scop, s-au efectuat mai multe

deplasări în teren încercând să se identifice cele mai bune amplasamente. După deplasările

în teren şi identificarea amplasamentelor, în funcţie de gradul de acoperire s-au validat

anumite amplasamente iar la altele s-a renunţat, rezultând în final 40 de puncte.

Rezumat



Figura 6.1 Amplasamentul punctelor reţelei de sprijin

The final location of the points of the support network

6.2.4 Proiectarea vectorilor în reţeaua de sprijin studiată

Aspectul principal care a fost luat în considerare la proiectarea vectorilor, l-a

constituit cazul particular prin care s-a dorit să se realizeze această rețea de sprijin,

respectiv punctele să fie racordate atât la stația permanentă din zonă cât şi la punctele

rețelei de triangulație de stat.

6.2.5 Efectuarea observațiilor satelitare

Datorită aspectelor particulare prezentate la capitolul anterior, achiziționarea

datelor satelitare s-a făcut pe etape, corespunzător cu schemele întocmite, prin sesiuni de

observații succesive, care să asigure în final obținerea vectorilor proiectați.

În final, observațiile efectuate au fost racordare la stația permanentă Bistrița prin

achiziționarea de date RINEX corespunzătoare unor perioade de observații.

6.2.5.1 Efectuarea observațiilor satelitare în punctele rețelei de triangulație

Observațiile au fost efectuate prin metoda statică, în mai multe sesiuni succesive,

folosind toate cele patru receptoare din dotare, astfel încât în final în fiecare punct să

conveargă trei vectori independenți (fig. 6.2).

6.2.5.2 Achiziționarea datelor satelitare în punctele reţelei proiectate

În punctele noi ale reţelei proiectate

de sprijin achiziționarea datelor satelitare au

fost efectuate prin sesiuni succesive de

observații, în două etape:

- în prima etapă un receptor a fost

amplasat într-un punct de

triangulație iar cu celelalte trei

receptoare s-a staționat pe punctele

noi ale rețelei, Figura 6.2 Sesiunile de lucru în rețeaua geodezică

existentă

Rezumat



- în a două etapă toate punctele noi ale rețelei de îndesire au fost interconectate

între ele prin vectori.

Vectorii nefolositori obținuți în fiecare dintre sesiunile de observații au fost şterşi.

6.2.5.3 Racordarea rețelei de sprijin la stația permanentă Bistrița

Corespunzător perioadei în care au fost efectuate observații în punctele rețelei de

triangulație, au fost achiziționate date RINEX de la stația permanentă GNSS Bistrița,

rezultând cinci vectori care converg spre acest punct.

Două puncte ale RGNS de Clasă B au fost incluse în rețeaua de sprijin proiectată.

În acest scop, un receptor a fost amplasat pe rând în aceste puncte, în timp ce celelalte trei

receptoare au fost amplasate pe puncte ale rețelei de sprijin. Din fiecare punct astfel

staționat au rezultat cate trei vectori, către trei puncte ale rețelei de sprijin (fig. 6.3).

Figura 6.3 Schema rețelei de sprijin conectată la stația permanentă GNSS Bistrița

The diagram of the support network connected to the permanent GNSS station în Bistrita

6.2.6 Procesarea datelor

Procesarea observațiilor în acest caz s-a făcut ținând cont că stația permanentă

Bistrița are coordonate cunoscute în sistemul de referință ETRS89. După finalizarea

procesării, vectorii calculați au fost verificați pentru tipul de soluție obținut. În continuare

au fost verificate toate calculele efectuate şi prezentate în rapoartele de calcul amintite

anterior.

6.2.7 Transformarea coordonatelor punctelor rețelei de sprijin în sistemul de

proiecție Stereo´70

Programul Geogenius furnizează în rapoarte de lucru toate coordonatele punctelor

rețelei de sprijin atât cele necompensate cât şi cele compensate. Aceste coordonate,

raportate la sistemul de referință ETRS89 sunt exprimate atât prin coordonatele

geocentrice X, Y, Z cât şi prin coordonatele geodezice B, L şi h corespunzătoare

Rezumat



elipsoidului GRS80. Problema care se pune şi în acest caz, este de a dezvolta modalităţi

prin care aceste coordonate să fie transformate în sistemul de proiecție Stereo´70.

Utilitarul TransDatRO 4.04 are o opțiune pentru o astfel de transformare a

coordonatelor, fișierul cu coordonatele B,L şi h (ETRS89) compensate ale punctelor noi a

fost convertit într-un fișier text şi încărcat în opțiunea respectiva a utilitarului TransDatRO.

Ca şi rezultat s-a obținut un fișier text cu coordonatele plane x,y ale punctelor rețelei în

sistemul de proiecție Stereo´70.

6.2.8 Repoziționarea rețelei de sprijin folosind vectori suplimentari

Din raportul de compensare rezultă abaterile absolute ale coordonatelor geodezice

obținute, cu abateri maxime de 20 mm pe coordonate şi 33 m pe înălţime elipsoidală,

rezultatele se consideră bune. Totuși, deși media abaterilor poate fi considerată sub 10 mm,

în anumite puncte amplasate în centru rețelei – 9, 24, 25, 27, 28, 730, 738 s-au

pututconstata ușoare creșteri ale abaterilor – 15 – 20 mm, cu precădere în cazul punctelor

care nu au o legătură directă spre punctul fix.

În consecință am hotărât să efectuez observații satelitare suplimentare spre stația

permanentă Bistrița, urmărind obținerea unei densități sporite de vectori de la stația

permanentă Bistrița spre interiorul rețelei. În urma acestor observații geometria rețelei a

fost îmbunătăţită (fig. 6.4).

Rețeaua astfel îndesită a fost recalculată, compensată, coordonatele obținute

transformate în sistemul de proiecție Stereo 70. În primul rând, pentru a putea realiza o

evaluare corectă a influentei operațiilor efectuate în această variantă, ne interesează din

nou abaterile absolute pe coordonate.

6.2.9 Analiza rezultatelor

6.2.9.1 Analiza rezultatelor în rețeaua studiată

Pentru rețelele desfășurate pe

suprafețe întinse, numărul de vectori

care definesc forma geometrica a unei

rețele de sprijin poate fi însă un bun

compromis între cerințele de acuratețe

a rețelei şi cerințele de randament a

lucrărilor.

Precizia de poziționare a

rețelei este bună, în general sub ±20

mm, depășită ușor în câteva cazuri.

Studiind diferențele de coordonate între

cele două variante de calcul, respectiv

varianta inițială şi varianta cu 4 vectori

suplimentari se constată că un număr

redus de vectori suplimentari (4 vectori

Figura 6.4 Rețeaua de sprijin cu vectori suplimentari spre

stația permanentă Bistrița

The support network with additional vectors to the

permanent station Bistrita

Rezumat



la un total de 40 de puncte), a dus la îmbunătăţirea preciziei rețelei, iar media abaterilor

totale a scăzut sub 15 mm (fig. 6.5).

Figura 6.5 Abaterile absolute ale coordonatelor în cele două variante ale rețelei studiate (mm)

Difference of standard deviationsin both variant supported networks (mm)

Analizând graficul realizat, se constată ca diferențele au scăzut substanțial dar nu

neapărat constant. De asemenea, se poate constata că dacă punctele vizate cu abateri totale

mari, respectiv 9, 24, 25, 27, 28, 730, 738 au fost îmbunătăţite, celelalte puncte au rămas

practic neschimbate (fig. 6.6).

6.3 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN

CONSTRÂNGERI SUPLIMENTARE

6.3.1 Generalităţi. Obiective

În cadrul acestui subcapitol cercetările au urmărit posibilitatea poziționării unei

rețele încadrată pe două, respectiv pe trei puncte determinate anterior cu coordonate

cunoscute în sistemul ETRS89.

6.3.2 Date de plecare

Pentru realizarea cercetărilor din acest capitol am avut la dispoziție:

- datele achiziționate prin metoda statică folosind cele patru receptoare GPS

L1/L2;

- rețeaua de sprijin proiectată şi realizată de noi

compusă din 40 de puncte (cap. 6.2.5);

- date RINEX furnizate de centrul de

monitorizare ANCPI corespunzătoare

observațiilor efectuate în teren.

6.3.3 Procesarea datelor. Variante de calcul

6.3.3.1 Calculul punctelor fixe

În urma achiziționării de date RINEX de la

stația permanentă Bistrița, a rezultat o rețea GNSS

compusă din stația permanentă ca punct fix şi cele cinci

Figura 6.6 Proporțiile coordonatelor

schimbate în varianta a două de calcul

Diagram of the rotio of coordinates

changed în the second variant

Rezumat



puncte vechi din triangulația geodezică (fig. 6.7).

Practic, în această etapă s-a urmărit

obținerea unor coordonate determinate cu precizie

riguroasă, în sistemul ETRS89, pentru unele

puncte aflate în zona de lucru. În urma acestor

operații am obținut coordonate ETRS89 pentru

cele cinci puncte ale rețelei de triangulație

existente. În continuare, două dintre ele, respectiv‚

Mălinişu şi Poieni vor fi folosite pentru calculul

rețelei de sprijin (tab. 6.3).

Coordonate geodezice ERTS89 pentru punctele vechi

ETRS89 geodetic coordinates for old points

Tabel 6.3

Punct Coordonate geodezice ETRS89

Latitudine (B) Longitudine (B) Înălţime el. (h)

Mălinişu 46° 59' 03.12585'' 24° 42' 30.26637'' 817.580

Poieni 47° 00' 18.24742'' 24° 31' 01.75282'' 532.844

6.3.3.2 Calculul rețelei constrânsă pe două puncte

Rețeaua de sprijin proiectată şi dezvoltată de noi a fost recalculată prin

încadrarea ei pe două puncte – Mălinușu și Poieni, determinate anterior cu precizie și

considerate fixe.Din vectorii obținuți a rezultat geometria rețelei constrânsă pe cele două

puncte fixe Mălinișu și Poieni, (fig. 6.8).

Rețeaua a fost procesată,

verificată şi compensată conform celor

prezentate anterior (cap. 6.2). Coordonatele

geodezice ETRS89 ale punctelor rețelei au

fost transformate în planul de proiecție

Stereo70 folosind utilitarul TransDatRO.

6.3.3.3 Aspecte suplimentare

Pentru a evidenția importanţa

existenţei şi amplasării punctelor fixe în

încadrarea rețelelor de sprijin, pornind de la

stația permanentă a fost determinat un alt

Figura 6.7 Racordarea punctelor de triangulație la

stația permanentă Bistrița

Connecting the triangulation points to the

permanent station Bistrita

Figura 6.8 Reteaua de sprijin constrânsă pe două

puncte

ETRS89 – Mălinşu şi Dl. Poieni

The supported network constrained on two points

Rezumat



punct – 29, astfel încât rețeaua de sprijin va fi procesată folosind 3 puncte fixe.

6.3.3.4 Analiza rezultatelor

Prin folosirea a trei puncte fixe, coordonatele obținute au fost îmbunătăţite într-

o oarecare măsură. Aceasta în condițiile în care punctul coordonatele punctului 29 au fost

obținute direct şi nu în condiții riguroase.

Un aspect deosebit de subliniat însă de remarcat în această situație este însă cel

legat de evidențierea unor măsurători cu erori grosolane. După cum se poate observa, după

compensarea rețelei se evidențiază un vector omis de la compensare (fig. 6.9).

Figura 6.9 Compensarea rețelei geodezice constrânsă pe trei puncte ETRS89

The adjusted network constrained on three known points

Aspectul cel mai important de subliniat, este posibilitatea evidențierii erorilor grosolane în

calculul rețelelor de sprijin GNSS prin constrângerea pe mai multe puncte fixe.

6.4 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN ÎNCADRAREA

PE PUNCTE ALE REŢELEI DE TRIANGULAŢIE DE STAT

6.4.1 Prezentare generală

Realizarea unei rețele geodezice de sprijin prin încadrarea ei direct în rețeaua geodezică de

stat, presupune în principiu parcurgerea următoarelor etape:

- identificarea și verificarea punctelor de triangulație utilizabile;

- realizarea unei rețele geometrice riguroase care să conțină atăt punctele

retelei de triangulație cât și punctele noi ale rețelei de sprijinș

- redeterminarea acestor puncte folosind tehnologie GPS;

- calculul parametrilor Helmert locali;

- transformarea coordonatelor tuturor punctelor folosind metoda Helmert cu 7

parametrii.

Obținerea unor parametrii locali de transformare se realizează prin observații

satelitare în rețeaua de triangulație existentă, astfel încât punctele vechi vor avea două

Rezumat



seturi de coordonate cunoscute – sistemul WGS84 și sistemul de proiecție național Stereo

70.

6.4.2 Baza de plecare

Pentru realizarea cercetărilor din acest capitol am avut la dispoziție:

- datele achiziționate prin metoda statică folosind cele patru receptoare GPS

L1/L2;

- rețeaua de sprijin proiectată şi realizată de noi compusă din 40 de puncte

(cap. 6.2);

- coordonatele punctelor rețelei de triangulație geodezică de stat care încadrează zona (tab.

6.3).

6.4.3 Verificarea punctelor reţelei de triangulaţie existente în zonă

Pe baza observațiilor efectuate în rețeaua clasică punctele de triangulație au fost

repoziționate, folosind tehnologia GPS, în sistemul de referință WGS84, prin calculele

efectuate într-o rețea liberă, folosind ca şi punct de referință punctul Pintic Est ale cărui

coordonate geocentrice în sistemul de referință WGS84 au rezultat din poziționarea

absolută. Efectuarea calculelor a presupus parcurgerea tuturor etapelor prezentate anterior

(cap. V) şi a avut ca scop determinarea componentelor tridimensionale dX, dY, dZ a

tuturor vectorilor rețelei, relativ la punctul Pinticu Est (fig. 6.10).

Coordonatele carteziene determinate în sistemul de referință WGS84 ale

punctelor vechi de triangulație au fost obținute spre a servi la calculul parametrilor locali

folosiți în transformarea spaţială Helmert. Ca și variantă de lucru se prezintă și rezultatele

obținute printr-o transformarea planimetrică 2D.

6.4.3.1 Transformarea spațială 3D a coordonatelor punctelor de triangulație

Etapele de calcul parcurse în vederea transformării coordonatelor punctelor din

sistemul de referință WGS84 în sistemul de proiecție Stereo’70 au fost:

1. Coordonatele plane cunoscute în Stereo’70, ale punctelor vechi au fost

convertite în coordonate geodezice

elipsoidale B, L pe elipsoidul Krasovsky.

2. Aceste coordonate geodezice au

fost transformate în coordonate carteziene

tridimensionale corespunzătoare unui

sistem de coordonate tridimensional atașat

elipsoidului Krasovsky.

3. Cu coordonatele carteziene

tridimensionale ale punctelor cunoscute în

cele două sisteme carteziene

tridimensionale, se determina cei 7

parametrii de transformare Helmert – trei

Figura 6.10 Schița compensării vectorilor din rețeaua

de triangulație

Adjusted baselines în the triangulation network

Rezumat



translații, trei rotații şi un factor de scara.

4. Cu parametrii astfel obținuți, coordonatele geocentrice din sistemul de referință

WGS84 ale punctelor vechi vor fi transformate în coordonate carteziene tridimensionale în

sistemul cartezian tridimensional aferent elipsoidului Krasovsky.

5. Coordonatele astfel obținute vor fi în continuare convertite în coordonate

elipsoidale şi în final în coordonate plane Stereo 70.

În final, punctele rețelei existente vor avea două seturi de coordonate – un set de

coordonate cunoscut inițial şi un set de coordonate determinat pe baza observațiilor GNSS.

Parametrii de transformare determinați cu ajutorul programului TopoSys, folosind

într-o primă fază toate cele cinci puncte de triangulație sunt:

∆X = 144.963 m rX = -0.27170”

∆Y = -132.459 m rY = -0.13586”

∆Z = 120.577 m rZ = 0.36492”

k = 0.999989205

Diferențele dintre coordonatele cunoscute ale punctelor de triangulație și cele

obținute prin poziționarea GPS, ambele date în proiecția Stereo’70 sunt relative reduse

(tab. 6.4).

Diferențe la transformare 3D folosind toate punctele vechi

Difference on the 3D transformation based on all old points

Tabel 6.4

Denumire

punct

Diferențe de coord. în punctele comune Eroarea medie a

coord. (cm)

Dif. X[cm] Dif. Y[cm] Dif. Z[cm] mX mY mZ

Măliniş -0.2 5.7 11.0

±4.4 ±11.5 ±11.5

Pinticu 3.8 5.2 13.0

Dl. Poieni 5.0 7.3 -7.4

Dl.

Rotund -5.3 2.1 -3.5

Uila Vest -3.4 -20.3 -13.1

Se observă că punctul Uila Vest prezintă o abatere de peste 20 cm pe axa Y și ca

urmare s-a efectuat o nouă transformare spațială după excluderea lui, rezultând un alt set

de parametrii de transformare, respectiv:

∆X = 54.568 m rX = -0.39875”

∆Y = -188.817 m rY = 0.3781”

∆Z = 204.154 m rZ = 0.35002”

k = 0.999990991

Rezumat



Prin această transformare rezultatele s-au îmbunătățit pe fiecare din cele trei

axe, situându-se sub ± 5 cm, rezultat ce poate fi acceptat în scopul realizării unei rețele de

sprijin (tab. 6.5).

Transformare tridimensională folosind patru dintre puncte

The 3D transformation using four of the points

Tabel 6.5

Denumire

punct

Diferențe de coord. în punctele comune Eroarea medie a coord.

(cm)

Dif. X[cm] Dif. Y[cm] Dif. Z[cm] mX mY mZ

Măliniş -0.8 1.8 4.3

±3.7 ±4.1 ±4.0 Pinticu -3.1 -6.1 2.6

Dl. Poieni 5.4 2.1 -3.6

Dl. Rotund -1.4 2.2 -3.2

6.4.3.2. Transformarea 2D a coordonatelor

Pentru a ne putea face o idee completă asupra rezultatului procesării și pentru a

putea vizualiza eventualele diferențe, s-a studiat şi cazul transformării planimetrice.

Etapele de parcurs au fost:

1. Coordonatele geocentrice din sistemul de referință WGS84 ale punctelor vechi

obținute anterior, vor fi convertite în coordonate geodezice B, L aferente elipsoidului

WGS84.

2. Aceste coordonate vor fi în continuare convertite în coordonate plane

corespunzătoare unei proiecții plane atașate acestui elipsoid, dar cu parametrii de proiecție

corespunzători proiecției Stereo 70. Acest sistem va fi considerat în calcule „sistemul de

coordonate particular”.

3. Cu cele două seturi de coordonate aferente punctelor vechi se vor calcula

parametrii de transformare planimetrică corespunzători.

4. Cu parametrii astfel determinați, coordonatele punctelor vechi din sistemul

particular de coordonate, vor fi convertite în sistemul de proiecție Stereo 70.

În final, la fel ca şi la transformarea 3D, punctele rețelei de triangulație vor avea

două seturi de coordonate – un set de coordonate cunoscut inițial şi un set de coordonate

determinat pe baza observațiilor GNSS.

Parametrii de transformare au fost determinați de asemenea cu ajutorul

programului TopoSys:

X0 = 31.700 m0 = 0.109

Y0 = 124.390 mx = 0.064

my = 0.096

kx = 0.9999955084

ky = 0.9999955084

Rezumat



Într-o primă fază au fost folosite toate cele cinci puncte (tab. 6.6).

Diferențe de coordonate la transformarea 2D folosind toate punctele vechi

Coordinates difference on the 2D transformation using all old points

Tabel 6.6

Nr. pct. Coordonate inițiale Transformare plana Diferențe

x y x y dx[cm

]

dy[cm

] Măliniş 609452.50

7

477940.43

5

609452.56

5

477940.48

7

5.8 5.2

Pinticu 604250.72

8

466638.88

9

604250.77

7

466638.92

0

4.6 3.1

Dl. Poieni 611843.26

9

463407.04

8

611843.16

4

463407.09

6

-10.5 4.8

Dl.

Rotund

613736.10

6

478183.03

9

613736.11

2

478183.07

9

0.6 4.0

Uila Vest 604009.01

2

469371.37

1

604009.00

6

469371.20

0

-0.6 -17.1

Observăm că și în acest caz punctul Uila Vest prezintă cea mai mare abatere, ca urmare va

fi eliminat și se vor determina noi parametrii de transformre:

X0 = 32.650 m0 = 0.085

Y0 = 120.861 mx = 0.054

my = 0.032

kx = 0.9999972979

ky = 0.9999972979

Se observă că și în acest caz, prin eliminarea punctului Uila Vest rezultatele au fost

îmbunătățite (tab. 6.7).

Elemente ale transformării 2D folosind patru puncte

Elements of 2D transformation using four points

Tabel 6.7

Den. Pct. Coord. inițiale Transformare plană ∆x

[cm]

∆y

[cm] x y x y

Maliniş 609452.507 477940.435 609452.536 477940.455 2.9 2.0

Pinticu 604250.728 466638.889 604250.784 466638.844 5.6 -4.5

Dl. Poieni 611843.269 463407.048 611843.202 463407.047 -6.7 -0.1

Dl. Rotund 613736.106 478183.039 613736.089 478183.065 -1.7 2.6

Din gruparea rezultatelor, se observă că diferențele în plan (Δx, Δy) între cele

două seturi de coordonate preluate din triangulația geodezică și repoziționate folosind

tehnologia GPS sunt mici, până în 6 cm, la ambele transformări (tab. 6.8, tab. 6.9).

Diferențele pe înălțime sunt și ele acceptabile, deși cotele normale și înălțimele elipsoidale

au referiri diferite, pe geoid respectiv pe elipsoid (tab. 6.8).

Rezumat



Diferențe de coordonate ale punctelor vechi cu o transformare spațială 3D

Coordinates difference of the old points with a 3D transformation

Tabel 6.8

Den.

Pct.

Coord. inițiale Transformare spațială ∆x

[cm]

∆y

[cm]

∆z

[cm] x y z x y z

Măliniş 609452.507 477940.435 777.880 609452.537 477940.452 777.911 3.0 1.7 3.1

Pinticu 604250.728 466638.889 640.210 604250.787 466638.844 640.193 5.9 4.5 1.7

Dl. Poieni 611843.269 463407.048 493.689 611843.204 463407.041 493.702 6.5 0.7 1.3

Dl. Rotund 613736.106 478183.039 839.980 613736.088 478183.062 839.954 1.8 2.3 2.6

Uila Vest 604009.012 469371.371 632.269 604009.008 469371.127 631.933 0.4 24.4 33.6

Diferențe de coordonate ale punctelor vechi intre transformările 3D şi 2D

Coordinates difference of the old points between 3D and 2D transformations

Tabel 6.9

Den. Pct. Transformare spațială Transformare plană ∆x

[cm]

∆y

[cm]

Măliniş 609452.537 477940.452 609452.536 477940.455 -0.2 0.2

Pinticu 604250.787 466638.844 604250.784 466638.844 -0.3 0.0

Dl. Poieni 611843.204 463407.041 611843.202 463407.047 -0.2 0.6

Dl. Rotund 613736.088 478183.062 613736.089 478183.065 0.1 0.3

Uila Vest 604009.008 469371.127 604009.004 469371.129 -0.4 0.2

6.4.4 Procesarea datelor în reţeaua de sprijin

Odată ce verificarea punctelor vechi a fost efectuată şi rezultatele obținute au fost

considerate satisfăcătoare, s-a trecut la calculul efectiv al reţelei de sprijin. Procesarea

acestei rețele s-a făcut pe considerentele unei rețele libere. În punctul Pinticu durata

observațiilor a fost cea mai mare, astfel încât programul a ales automat acest punct ca

referință.

Rețea a fost şi compensată liber

astfel încât să poată fi verificată geometria

internă a reţelei. Acuratețea relativă de

determinare a fiecărui vector în sistemul

de referinţă WGS84 (şi implicit

coordonate) a fost de ordinul mm (tab.

6.10). Rezultatul compensării poate fi

urmărit și numeric în diferite Tabele(tab.

6.11). Reamintim aici că acești indicatori

sunt în rețeaua liberă, precizia absolută

nefiind influențată de precizia absolută

Figura 6.11 Reţeaua de sprijin finală

The final support network

Rezumat



a coordonatelor punctului de referință, rezultatul compensării nu ne interesează în acest

caz decât prin prisma acurateței relative obținute.

Rezultatul compensării vectorilor în rețeaua de sprijin (WGS84) (parțial)

Base line adjustment în the support network (WGS84) (partially)

Tabel 6.10

Baseline DX [m] DY [m] DZ [m] sDX [mm] sDY [mm] sDZ [mm]

01-02 -1783.5466 4375.8271 -140.7199 4.5 3.9 5.3

01-03 -1934.1715 5227.2740 -321.1932 4.8 4.0 5.6

MALIN-780 -2619.1454 314.7720 1995.4955 4.9 3.4 4.6

MALIN-PINTICU 8108.1155 -8692.1803 -3687.7264 2.4 1.8 2.4

MALIN-POIENI 4340.3836 -14014.6058 1374.2277 2.3 1.6 2.3

POIENI-01 -548.4740 -201.4087 356.7099 2.3 1.8 2.4

POIENI-10 -5526.9767 8720.0593 1287.5954 4.1 2.8 4.0

ROTUND-20 3084.6774 -2767.7515 -1901.3912 4.2 3.1 4.1

ROTUND-PINTICU 11012.1583 -7605.6874 -6655.7007 2.9 2.2 2.7

ROTUND-POIENI 7244.4264 -12928.1130 -1593.7466 2.9 2.0 2.6

UILA-PINTICU 991.3783 -2553.3112 161.1468 4.0 3.5 3.8

UILA-ROTUND -10020.7800 5052.3762 6816.8475 4.2 3.6 3.9

Rezultatul compensării punctelor în rețeaua existentă (coord. geodezice WGS84) (parțial)

Adjusted points în the support network (WGS84 geodetic coordinates) (partially)

Tabel 6.11

Point Lat [Deg] Lon [Deg] ell.H [m] sN [mm] sE [mm] sH [mm]

01 N 47° 00' 39.91765'' E 24° 31' 03.93150'' 394.8330 2.4 1.8 3.9

11 N 47° 01' 20.65466'' E 24° 39' 08.97090'' 522.8638 3.8 2.7 6.9

16 N 46° 58' 36.47919'' E 24° 38' 51.60867'' 491.5529 5.1 3.6 10.5

17 N 46° 58' 31.66581'' E 24° 38' 59.20930'' 492.5210 4.3 3.2 7.3

18 N 46° 57' 00.07764'' E 24° 41' 32.31485'' 491.7777 3.2 2.3 5.4

19 N 46° 59' 29.99320'' E 24° 40' 08.85450'' 534.8570 3.3 2.5 6.1

20 N 47° 00' 00.90356'' E 24° 39' 41.05459'' 609.8744 2.7 2.0 5.3

PINTICU N 46° 56' 12.95211'' E 24° 33' 36.84270'' 677.9694 1.8 1.4 3.1

POIENI N 47° 00' 18.24296'' E 24° 31' 01.83200'' 531.1893 1.8 1.3 2.9

ROTUND N 47° 01' 21.88568'' E 24° 42' 41.08740'' 877.8477 1.8 1.3 2.9

UILA N 46° 56' 05.59349'' E 24° 35' 46.09943'' 669.7993 3.0 2.3 5.2

Operațiile de transformare s-au făcut folosind programul TopoSys (tab. 6.12).

Rezumat



Diferențe de coordonate plane ale punctelor de îndesire rezultate din transformarea

spaţială 3D şi transformarea plana 2D

Coordinates differences of the network’s points between 3D transformation and the 2D

transformation

Tabel 6.12

Nr. Pct

Transformare Spaţială Transformare 2D Diferente

Nord Est Nord Est dN dE

1 2 3 4 5 6 7

1 612512.144 463455.466 612512.139 463455.476 0.005 -0.010

2 612246.151 468174.220 612246.144 468174.231 0.006 -0.011

3 611959.841 469009.454 611959.835 469009.465 0.006 -0.011

4 611798.269 469131.231 611798.262 469131.242 0.007 -0.011

5 611304.122 470513.641 611304.115 470513.652 0.007 -0.011

6 611231.699 470707.581 611231.692 470707.593 0.007 -0.011

7 610482.216 471450.426 610482.208 471450.437 0.008 -0.011

8 612598.629 471274.013 612598.622 471274.025 0.007 -0.012

9 613010.639 471396.256 613010.633 471396.267 0.006 -0.011

10 613689.562 473643.316 613689.557 473643.327 0.006 -0.011

11 613716.118 473704.271 613716.112 473704.282 0.006 -0.011

12 614635.296 474501.092 614635.293 474501.101 0.003 -0.009

13 614436.506 475652.082 614436.502 475652.092 0.004 -0.010

14 608578.379 468976.263 608578.372 468976.272 0.007 -0.009

15 608785.712 472310.190 608785.704 472310.200 0.008 -0.010

16 608648.801 473315.080 608648.792 473315.090 0.008 -0.010

17 608499.474 473475.037 608499.465 473475.047 0.008 -0.010

18 605658.240 476699.519 605658.229 476699.529 0.011 -0.010

19 610293.990 474954.349 610293.982 474954.359 0.007 -0.010

20 611250.836 474371.138 611250.832 474371.146 0.005 -0.008

21 611927.130 474579.539 611927.125 474579.547 0.005 -0.008

22 612492.078 474976.816 612492.073 474976.824 0.005 -0.009

23 613776.220 475699.670 613776.216 475699.678 0.003 -0.008

24 611758.172 477408.904 611758.166 477408.913 0.006 -0.009

25 611709.808 477148.122 611709.802 477148.131 0.006 -0.009

26 610388.919 471486.692 610388.911 471486.703 0.008 -0.011

27 610741.016 475672.884 610741.009 475672.894 0.007 -0.010

28 610585.032 475367.918 610585.025 475367.928 0.007 -0.010

29 609062.629 472003.678 609062.621 472003.688 0.008 -0.010

707 607746.898 474218.141 607746.890 474218.150 0.008 -0.009

708 607644.677 474200.900 607644.668 474200.909 0.009 -0.009

720 613387.736 475576.244 613387.732 475576.252 0.004 -0.008

730 609647.688 474683.963 609647.681 474683.973 0.008 -0.010

734 610868.080 475852.220 610868.073 475852.230 0.007 -0.010

Rezumat



Tabel 6.12 continuare

1 2 3 4 5 5 7

738 609534.071 474532.305 609534.063 474532.315 0.008 -0.010

757 610277.367 470113.845 610277.360 470113.854 0.007 -0.010

758 610266.985 470010.983 610266.978 470010.993 0.007 -0.010

780 612451.376 479331.884 612451.372 479331.890 0.003 -0.006

785 612149.756 477971.275 612149.752 477971.282 0.004 -0.007

786 612255.551 478406.471 612255.547 478406.478 0.004 -0.007

6.5 REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS PRIN CONSTRÂNGERE

PE PUNCTE ALE REŢELEI DE TRIANGULAŢIE DE STAT

6.5.1 Generalităţi

O altă cale folosită în dezvoltarea reţelelor de sprijin folosind tehnologie GNSS este

aceea în care coordonatele plane, Stereo’70 ale punctelor reţelei de triangulaţie să poată fi

transformate în coordonate în sistemul WGS84/ETRS89 şi folosite ca şi puncte fixe în

procesarea datelor în reţele noi, dezvoltate de pe aceste puncte.

Acest lucru a devenit posibil odată cu lansarea programului Transdat. Astfel, cu ajutorul

acestui program coordonatele cunoscute ale punctelor reţelei geodezice de triangulaţie, pot

fi transformate direct din sistemul plan de coordonate Stereo70 în sistemul geografic

WGS84 (ETRS89) (fig. 6.18).

Coordonatele punctelor astfel obținute vor fi introduse ca şi cunoscute în

programele de procesare GNSS. Practic, se folosesc astfel parametrii de transformare

naționali la transformarea coordonatelor punctelor de triangulație din proiecția Stereo’70

în sistemul global ETRS89.

În exemplul care se dorește a fi prezentat în continuare, coordonatele cunoscute

ale punctelor vechi vor fi transformate folosind utilitarul TransdatRo din sistemul de

proiecţie Stereo70 în sistemul WGS84/ETRS89. şi în acest caz, unul sau mai multe puncte

vor fi folosite în calculul reţelei de sprijin. Vom studia în principiu două variante de lucru:

- o rețea parțial constrânsă în care unul dintre punctele vechi va fi considerat fix,

- o rețea constrânsă în care două puncte vechi vor fi considerate fixe.

Practic, în acest caz este vorba de o constrângere a rețelei de sprijin GNSS pe coordonate

Stereo70, folosind parametrii de transformare naționali.

6.5.2 Calculul unei reţele geodezice faţă de un punct cunoscut din triangulația

geodezică

6.5.2.1 Date de plecare şi lucrări pregătitoare

Calculele s-au efectuat în cadrul reţelei de sprijin proiectate şi realizată la capitolul

anterior (fig. 6.12).

Rezumat



Punctul vechi Pintic Est a fost

considerat fix şi folosind utilitarul

TransdatRO, coordonatele plane

cunoscute în sistemul de proiecţie

Stereo70 ale punctului Pintic Est, au fost

transformate în coordonate geodezice B,

L în sistemul de referinţă ETRS89.

6.5.2.2 Prelucrarea datelor

În această variantă de calcul s-

a folosit ca punct fix – punctul Pintic Est.

Toți vectorii obținuți în urma observațiilor efectuate au fost procesați folosind doar acest

punct. În continuare reţeaua a fost compensată considerând punctul Pintic Est fix. Toate

calculele au fost efectuate în sistemul de referinţă ETRS89 iar coordonatele astfel obținute

au fost transformate în sistemul național de proiecţie Stereo70 folosind programul

TransdatRO.

Pentru a evidenția rezultatele acestui mod de calcul, coordonatele astfel obținute au fost

raportate la transformarea planimetrică 2D calculate la capitolul anterior (tab. 6.13).

Diferențe de coordonatele plane în cazul reţelei parțial constrânse

Coordinates differences în the case of the partly constrained network

Tabel 6.13

Nr.

Pct

Stația permanenta

utilitar TransdatRO

Rețea constrânsă în pct.

Pintic Est Diferențe

N E N E dN dE

1 612512.150 463455.512 612512.252 463455.478 -0.102 0.034

2 612246.052 468174.293 612246.155 468174.259 -0.103 0.034

3 611959.723 469009.531 611959.826 469009.497 -0.103 0.034

4 611798.144 469131.309 611798.247 469131.273 -0.103 0.036

5 611303.962 470513.725 611304.065 470513.688 -0.103 0.037

6 611231.534 470707.669 611231.637 470707.632 -0.103 0.037

7 610482.015 471450.517 610482.120 471450.481 -0.105 0.036

8 612598.488 471274.109 612598.595 471274.064 -0.107 0.045

9 613010.506 471396.352 613010.617 471396.319 -0.111 0.033

10 613689.427 473643.422 613689.534 473643.385 -0.107 0.037

11 613715.981 473704.379 613716.088 473704.340 -0.107 0.039

12 614635.183 474501.213 614635.294 474501.172 -0.111 0.041

13 614436.395 475652.207 614436.505 475652.167 -0.110 0.040

14 608578.191 468976.350 608578.291 468976.314 -0.100 0.036

15 608785.465 472310.291 608785.570 472310.257 -0.105 0.034

16 608648.547 473315.189 608648.658 473315.152 -0.111 0.037

17 608499.223 473475.147 608499.332 473475.110 -0.109 0.037

18 605658.005 476699.640 605658.119 476699.602 -0.114 0.038

19 610293.771 474954.466 610293.885 474954.425 -0.114 0.041

20 611250.645 474371.249 611250.755 474371.209 -0.110 0.040

Figura 6.12 Reţeaua de sprijin studiată

The support network studied

Rezumat



Tabel 6.13 - continuare

21 611926.951 474579.649 611927.063 474579.606 -0.112 0.043

22 612491.919 474976.940 612492.032 474976.896 -0.113 0.044

23 613776.093 475699.799 613776.204 475699.759 -0.111 0.040

24 611757.995 477409.031 611758.121 477408.994 -0.126 0.037

25 611709.636 477148.250 611709.754 477148.211 -0.118 0.039

26 610388.716 471486.783 610388.820 471486.747 -0.104 0.036

27 610740.822 475673.004 610740.929 475672.965 -0.107 0.039

28 610584.832 475368.033 610584.940 475367.996 -0.108 0.037

29 609062.389 472003.776 609062.494 472003.741 -0.105 0.035

707 607746.648 474218.257 607746.761 474218.220 -0.113 0.037

708 607644.421 474201.016 607644.539 474200.980 -0.118 0.036

720 613387.601 475576.372 613387.712 475576.331 -0.111 0.041

730 609647.435 474684.082 609647.563 474684.038 -0.128 0.044

734 610867.886 475852.344 610867.996 475852.303 -0.110 0.041

738 609533.819 474532.419 609533.944 474532.379 -0.125 0.040

757 610277.185 470113.929 610277.288 470113.894 -0.103 0.035

758 610266.805 470011.067 610266.907 470011.032 -0.102 0.035

780 612451.252 479332.020 612451.363 479331.980 -0.111 0.040

785 612149.611 477971.404 612149.727 477971.364 -0.116 0.040

786 612255.415 478406.603 612255.526 478406.564 -0.111 0.039

În urma comparației dintre coordonatele punctelor obținute folosind un punct fix

și parametrii naționali de transformare și coordonatele punctelor obținute prin dezvoltare

de pe stația permanentă, diferențele dintre cele două seturi de coordonate nu sunt mari, cu

o diferență aproximativ constantă de 10 cm pe axa N și o diferență aproximativ constantă

pe axa E.

6.5.3 Calculul reţelei de sprijin constrânsă pe două puncte de triangulaţie (rețea

constrânsă)

6.5.3.1 Date de plecare şi lucrări pregătitoare

Pentru a ne putea face o

imagine completă și al acestui mod de

lucru, rețeaua a fost calculată și prin

constrângeri suplimentare. Calculele s-au

efectuat în cadrul aceleași reţele de sprijin

proiectate şi realizată anterior (cap 6.5.2).

Diferența faţă de reţeaua studiată anterior

și poziționată pe un singur punct de

triangulație este că în această variantă s-au

folosit două puncte fixexe – Pinticu Est şi

Dl. Rotund (fig. 6.13).

Figura 6.13 Reţeaua de sprijin constrânsă pe două puncte

The support network, constrained on two points

Rezumat



6.5.3.2. Prelucrarea datelor

În această variantă de calcul s-au folosit două puncte fixe - punctul Pintic Est şi

punctul Dl. Rotund. Toți vectorii obținuți în urma observațiilor efectuate au fost procesați

plecând de la aceste puncte. Procesarea vectorilor s-a făcut succesiv plecând de la punctele

fixe.. În continuare reţeaua a fost compensată constrânsă pe cele două puncte. Toate

calculele au fost efectuate în sistemul de referinţă ETRS89 iar coordonatele astfel obținute

au fost transformate în sistemul național de proiecţie Stereo70 folosind programul

TransdatRO.

Pentru a evidenția rezultatele acestui mod de calcul, coordonatele astfel obținute au fost

raportate la transformarea planimetrică 2D calculate la capitolul anterior (tab. 6.14).

Diferențe de coordonatele plane în cazul reţelei constrânse

Coordinates differences în the case of the constrained network

Tabel 6.14

Nr.

Pct.

Stația permanenta utilitar

TransdatRO

Rețea constrânsă în pct.

Pintic Est şi Dl. Rotund

Diferenţe

N E N E dN dE

1 612512.150 463455.512 612512.249 463455.407 -0.099 0.105

2 612246.052 468174.293 612246.157 468174.215 -0.105 0.078

3 611959.723 469009.531 611959.827 469009.469 -0.104 0.062

4 611798.144 469131.309 611798.248 469131.262 -0.104 0.047

5 611303.962 470513.725 611304.066 470513.677 -0.104 0.048

6 611231.534 470707.669 611231.638 470707.619 -0.104 0.050

7 610482.015 471450.517 610482.120 471450.466 -0.105 0.051

8 612598.488 471274.109 612598.598 471274.012 -0.110 0.097

9 613010.506 471396.352 613010.616 471396.253 -0.110 0.099

10 613689.427 473643.422 613689.533 473643.319 -0.106 0.103

11 613715.981 473704.379 613716.087 473704.273 -0.106 0.106

12 614635.183 474501.213 614635.295 474501.089 -0.112 0.124

13 614436.395 475652.207 614436.506 475652.096 -0.111 0.111

14 608578.191 468976.350 608578.292 468976.301 -0.101 0.049

15 608785.465 472310.291 608785.572 472310.208 -0.107 0.083

16 608648.547 473315.189 608648.668 473315.099 -0.121 0.090

17 608499.223 473475.147 608499.338 473475.071 -0.115 0.076

18 605658.005 476699.640 605658.121 476699.521 -0.116 0.119

19 610293.771 474954.466 610293.884 474954.349 -0.113 0.117

20 611250.645 474371.249 611250.757 474371.139 -0.112 0.110

21 611926.951 474579.649 611927.064 474579.528 -0.113 0.121

22 612491.919 474976.940 612492.033 474976.815 -0.114 0.125

23 613776.093 475699.799 613776.209 475699.662 -0.116 0.137

24 611757.995 477409.031 611758.121 477408.911 -0.126 0.120

25 611709.636 477148.250 611709.754 477148.129 -0.118 0.121

26 610388.716 471486.783 610388.821 471486.732 -0.105 0.051

27 610740.822 475673.004 610740.928 475672.886 -0.106 0.118

28 610584.832 475368.033 610584.945 475367.915 -0.113 0.118

29 609062.389 472003.776 609062.494 472003.713 -0.105 0.063

707 607746.648 474218.257 607746.767 474218.162 -0.119 0.095

Rezumat



Tabelul 6.14 - continuare

708 607644.421 474201.016 607644.542 474200.902 -0.121 0.114

720 613387.601 475576.372 613387.716 475576.238 -0.115 0.134

730 609647.435 474684.082 609647.564 474683.963 -0.129 0.119

734 610867.886 475852.344 610867.996 475852.223 -0.110 0.121

738 609533.819 474532.419 609533.944 474532.302 -0.125 0.117

757 610277.185 470113.929 610277.288 470113.866 -0.103 0.063

758 610266.805 470011.067 610266.908 470010.998 -0.103 0.069

780 612451.252 479332.020 612451.363 479331.896 -0.111 0.124

785 612149.611 477971.404 612149.728 477971.263 -0.117 0.141

786 612255.415 478406.603 612255.526 478406.479 -0.111 0.124

6.5.4 Analiza rezultatelor

Pentru a realiza o analiză completă a rezultatelor obținute vom compara

coordonatele obținute în diferite variante de calcul la rezultatele obținute ale rețelei de

sprijin calculată faţă de stația permanenta Bistrița. Practic, rezultatele obținute prin

varianta transformărilor cu coeficienţi locali şi rezultatele obținute prin cele două variante

de calcul prin constrângere pe puncte ale rețelei de triangulație de stat au fost raportate la

rezultatul obținut prin calculul rețelei de sprijin faţă de stația permanentă Bistrița (tab. 6.21

şi tab.6.22).

Analizând cele două rezultate se poate constata că folosind o transformare cu

coeficienți locali diferențele de coordonate nu sunt constante așa cum ne-am fi așteptat ci

diferă foarte mult ca valoare, diferențele crescând cu precădere în puncte amplasate spre

mijlocul rețelei (fig. 6.14).

Diferente calculate in varianta transformarii cu coeficienti locali (cm)

Diferente calculate in varianta transformarii cu coeficienti nationali (cm)

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

0.300

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 707

708

720

730

734

738

757

758

780

785

786

Figura 6.14 Diferențele de coordonate obținute în cele două variante de calcul a rețelei de sprijin

Difference of coordinates of two ways of computations of the supported network

6.6 CONCLUZII

Din analiza rezultatelor prezentate în capitolele anterioare, reies o serie de aspecte

din care se rețin următoarele:

1. Acuratețea finală de poziționare a unei rețele geodezice de sprijin este dată atât

de acuratețea absolută obținută în urma procesării și compensării în sistemul de referință

Rezumat



WGS84, cât și de acuratețea de transformare a coordonatelor în sistemul de referință

național.

2. Geometria internă a rețelei are un efect deosebit în obținerea cerințelor de

acuratețe, omogenitate şi siguranță.

3. Stațiile permanente GNSS au un rol deosebit atât în dezvoltarea rețelelor

geodezice cât şi în obținerea de puncte noi cu coordonate cunoscute în sistemul de

referință european ETRS89.

4. În proiectarea vectorilor în rețelele de sprijin, nu este nevoie ca fiecare punct

nou al rețelei să fie racordat la un punct cunoscut.

5. Densitatea vectorilor într-o rețea de sprijin rezultă ca un bun compromis între

cerințele de precizie şi randament al lucrărilor, proiectarea acestora respectând unele reguli

stabilite anterior (cap. 5.4).

6. Numărul de puncte fixe folosite la calculul rețelelor de sprijin influenţează

precizia rețelei, recomandându-se un punct fix pentru 15-20 de puncte noi.

7. Folosirea mai multor puncte fixe în procesul de compensare al rețelelor, este

mai mult decât benefică, oferind în acest fel informații legate de siguranța rețelelor.

8. Metodele de transformare pot influența radical acuratețea finală de poziționare

în sistemul național de referință.

9. În cazul transformării coordonatelor folosind parametrii de transformare locali,

contează în mod deosebit geometria rețelei, precum și modul de amplasare și încadrarea

punctelor din rețeaua nouă în rețeaua de triangulație.

10. Varianta de calcul prin constrângere pe punctele de triangulație poate fi

folosită cu succes în lipsa punctelor cunoscute în sistemul WGS84/ETRS89, variantă care

asigură și un randament ridicat al lucrărilor.

11. Această variantă de calcul poate fi folosită cu succes pentru integrarea unor

măsurători existente, iar stabilirea unor toleranţe acceptabile şi efectuarea unor verificări

preliminare în rețelele existente care se doresc a fi dezvoltate pot evita eventualele

surprize.

VII. REŢELE GEODEZICE DE SPRIJIN REALIZATE PRIN MODURI

DE POZIŢIONARE DIFERITE. CAZURI PARTICULARE

7.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRILOR

O rețea geodezică de sprijin se proiectează şi se realizează, teoretic şi practic, prin

dezvoltarea ei din rețeaua geodezică națională de ordin superior, proiectată, observată și

procesată privind punctele în ansamblul lor, ca o reţea compactă, verificată şi compensată

în bloc. Teoretic şi practic numai astfel se poate asigura realizarea unei reţele geodezice de

sprijin omogenă şi unitară pe tot cuprinsul suprafeţei urmărite.

Din păcate în practica noastră cadastrală, punctele de îndesire, necesare unor

lucrări curente se poziţionează folosind sistemul GPS prin sesiuni de observaţii

independente, de către operatori diferiţi, la date diferite fără legătură cu determinări

Rezumat



ulterioare. Acest aspect, această problematică, este tratată în capitolul de faţă în cazul unei

reţele poziţionate în cele două moduri amintite mai sus.

7.2. REŢEA DE SPRIJIN REZULTATĂ DIN SESIUNI DE OBSERVAŢII

INDEPENDENTE

7.2.1. Prezentare generală. Varianta inițială A

Reţeaua geodezică luată în studiu a fost proiectată pentru folosirea ei în

desfăşurarea lucrărilor de ridicare în plan şi de execuţie al unui sector de autostradă de 25

km lungime în zona județelor Alba şi Hunedoara. Pe acest traseu s-au proiectat 118 de

puncte din reţeaua geodezică de sprijin situate la 200 - 300m distanţă, cu vizibilitate între

ele, care au fost bornate în mod durabil.

Din prima variantă A, executată la proiectarea autostrăzii, lucrările s-au desfăşurat

folosind tehnologia sistemului GPS, iar din studiul raportului tehnic pus la dispoziție de

executantul acestei rețele, s-au putut constata următoarele aspecte:

1. Rețeaua geodezică de sprijin a fost dezvoltată de pe două stații permanente

GNSS – DEVA respectiv ALBA IULIA (tab. 7.1).

2. Pentru efectuarea observațiilor au fost folosite patru receptoare GPS, două pe

dublă frecvenţă L1/L2, Leica 1200 şi două pe simplă frecvenţă, L1, Magellan Promark3.

3. Observațiile au fost efectuate prin sesiuni independente corespunzătoare

fiecărui receptor, fără proiectarea sesiunilor şi a observaţiilor în marea majoritate a

situațiilor, neexistând o corelare a datelor între ei.

4. Operatorii au acționat individual, astfel încât nu toate sesiunile au fost

complete, operatorul urmărind doar acoperirea unui timp propriu de staționare.

5. Procesarea datelor s-a făcut folosind programul firmei Ashtech – GNSS

solution, care prezintă şi module de compensare a calculelor.

6. Din procesare rezultă o serie de erori semnificative, 20 – 25cm ca urmare a

unor soluții neconforme.

7. Transformarea coordonatelor s-a realizat cu programul TransDatRO 4.04.

8. Lungimea vectorilor observați este relativ mare - peste 40 km.

Pe lângă aceste date, ne-au fost puse la dispoziție inventarul de coordonate al

punctelor în sistemul WGS84 şi în proiecţie stereografică ´70.

7.2.2 Realizarea unei variante noi a rețelei de sprijin (Varianta B)

Baza de date necesară şi folosită a fost aceiaşi respectiv coordonatele celor staţii

permanente DEVA şi ALBA care au furnizat datele corespunzătoare observaţiilor noastre

în format RINEX. Reamintim că reţeaua geodezică de sprijin urmărită este alcătuită din

aceleaşi puncte, comune cu cele ale variante B şi că traseul de 25 km desfășoară

aproximativ de la nord la sud, astfel încât distanţa faţă de stația permanentă DEVA creşte

progresiv odată cu desfăşurarea acestuia.

Rezumat



Condițiile de lucru, elementele de bază și etapele principale de realizare a

proiectului, au fost următoarele:

- folosirea stației permanentă DEVA în furnizarea datelor RINEX necesare în

realizarea rețelei;

- plecând de la stația permanentă DEVA, prin metode riguroase au fost

determinate trei puncte noi, cu coordonate cunoscute în sistemul de referință

WGS84, situate în zona de lucru şi care să fie folosite ulterior ca puncte fixe în

calculul rețelei;

- rețeaua geodezică nou obținută, a fost calculată prin constrângere pe cele trei

puncte determinate anterior, plecând de la stația permanentă DEVA.

În consecinţă rețeaua de îndesire ar rezulta în urma unei scheme de dispunere a

vectorilor care să asigure punctelor noi determinate atât vectori către cele 3 puncte fixe cât

și vectori între punctele propriu zise. Acest lucru a permis obținerea unei rețele cu un înalt

grad de precizie și siguranță, care poate servi ca referință în studiile efectuate.

7.2.3 Efectuarea observațiilor în varianta B

Efectuarea observațiilor şi achiziționarea datelor satelitare, s-au făcut în trei etape

de lucru având în vedere condiţiile stabilite prin programul de lucru.

1. În prima etapă au fost efectuate înregistrări în cele trei puncte de îndesire care

au fost alese să devină în continuare puncte fixe. 2. Din cele trei puncte de îndesire astfel observate, s-au stabilit vectori către

punctele rețelei.

3. După finalizarea observațiilor în cele trei puncte considerate fixe, s-a trecut la

determinarea unor vectori între punctele rețelei geodezice. Toate punctele

rețelei au fost astfel conectate cu vectori liniari.

7.2.4 Procesarea datelor în varianta B

La finalul fiecărei zile, datele au fost descărcate și procesate preliminar care a

permis corectarea unor eventuale greșeli. Vectorii cu durate scurte de observații sau

considerați nefolositori au fost şterse. În final a rezultat o rețea geodezică compactă,

constrânsă pe trei puncte (fig. 7.1).

Iniţial au fost obținute coordonatele ETRS89 ale celor trei puncte de îndesire de la

stația permanentă DEVA. Întrucât durata observațiilor a fost mare, rezultatul obținut în

urma prelucrării datelor şi compensarea calculelor a fost deosebit de bun. Pentru

procesarea întregii reţele geodezice de sprijin, coordonatele celor trei puncte obținute

anterior, au fost considerate fixe respectiv latitudini, longitudini și înălțimea elipsoidală în

sistemul ETRS89, rezultând în final coordonatele geodezice (latitudine, longitudine,

înălțime elipsoidală) în sistemul global de referință WGS84. Aceste coordonate au fost

transformate în sistemul național de proiecție folosind același program de transformare –

TransDATRO versiunea 4.01.

Rezumat



a)

b)

Figura 7.1 Rețeaua de sprijin studiată a) Aspect general b) Detaliu cu desfăşurarea vectorilor

Studied support network a) General aspect, b) Detail with baselines deployment

7.2.5 Analiza rezultatelor obţinute

Cele două rânduri de coordonate obţinute prin sesiuni independente (varianta A)

şi ca reţea compactă (varianta B) au fost aduse alături şi pot fi privite comparativ (tab.

7.1).

Diferențe între coordonatele rețelei geodezice de sprijin

în cele două variante de lucru

Differences between coordinates of the geodetic studied networks

Tabel 7.1

Nr. Pct. Varianta A Varianta B

dN dE N E N E

93 496840.879 380272.025 496841.004 380272.098 -0.125 -0.073

94 496986.977 380498.372 496986.986 380498.360 -0.009 0.012

95 496990.879 380754.168 496990.916 380754.173 -0.037 -0.005

96 497141.844 380976.512 497141.882 380976.510 -0.038 0.002

97 497137.853 381231.647 497137.936 381231.655 -0.083 -0.008

102 497418.466 382201.129 497418.593 382201.207 -0.127 -0.078

103 497592.767 382421.742 497592.899 382421.816 -0.132 -0.074

104 497559.832 382632.094 497559.886 382632.111 -0.054 -0.017

106 497656.155 382958.114 497656.158 382958.111 -0.003 0.003

107 497757.269 383217.996 497757.282 383218.000 -0.013 -0.004

109 497876.314 383621.811 497876.323 383621.818 -0.009 -0.007

Rezumat



Din studiul acestui tabel se poate constata unele diferențe între variante ce pot fi

apreciate ca semnificative. Astfel se pot constata diferențe de 7, 8, 9 și chiar 12-14 cm,

valori de neacceptat pentru o rețea geodezică de sprijin necesară efectuării de ridicări

planimetrice, cât şi trasării traseului de autostradă.

Ce este de remarcat însă, nu atât diferențele de valori de coordonate, cât faptul că

acestea sunt aleatoare respectiv nici constante nici progresive (fig. 7.2).

Figura 7.2 Diferențele de coordonate în cele două variante A şi B

The coordinate differences in the two variants A and B

Acestea variază de la punct la punct, de la valori de câțiva milimetrii la valori

centimetrice (fig. 7.2 și fig. 7.3). Ponderea rezultatelor considerate critice nu este deosebit

de mare – aproximativ de 5%, dar trebuie amintit faptul că în unele proiecte speciale de

infrastructură, toleranţa în determinarea coordonatelor punctelor rețelelor de sprijin nu

depăşeşte ± 5 cm. În acest caz ponderea punctelor depăşeşte 10%, lucru de neacceptat în

astfel de proiecte.

Figura 7.3 Evidențierea diferențelor de coordonate între cele două presări

Highlighting the coordinate differences between the two pressings

7.2.6 Aspecte suplimentare

Un mod de lucru adecvat (similar cu cel prezentat în acest capitol) poate asigura

cu succes obținerea unor rezultate deosebite. Putem afirma cu certitudine că dacă o rețea

GNSS este proiectată şi calculată respectând cerințele de omogenitate, aceasta rețea va fi

sigură, va putea fi integrată în alte rețele geodezice şi va putea fi folosită oricând pentru a

dezvolta sau integra alte rețele de sprijin GNSS.

Rezumat



Demonstrația acestor afirmații o constituie unele lucrări de îndesire a rețelei de

sprijin studiate, efectuate la câteva luni mai târziu. Pe parcursul desfăşurărilor lucrărilor de

construcții, mai multe puncte au fost distruse, astfel încât s-a impus o îndesire a rețelei de

sprijin cu noi puncte. Cu aceasta ocazie, beneficiarul a dorit să se efectueze şi o verificare

pe câteva puncte ale rețelei de sprijin pentru a verifica gradul de conservare a unor puncte.

De menționat este faptul că aceste măsurători, au fost realizate la aproximativ

două luni după variantele anterioare, deci în cu totul alte condiții de timp și constelații

GPS. Rezultatul acestei procesări se poate studia mai jos (tab. 7.2).

Diferențe dintre coordonatele planimetrice calculate inițial şi recalculate după o perioadă

de timp

Differences between the initially calculated planimetric coordinates

and the coordinates which were recalculated after a period of time

Tabel 7.2

Nr. Pct. Varianta B Varianta C

dN dE

N E N E

95 496990.879 380754.168 496990.885 380754.166 -0.006 0.002

96 497141.844 380976.512 497141.848 380976.511 -0.004 0.001

97 497137.853 381231.647 497137.852 381231.640 0.001 0.007

98 497375.383 381452.397 497375.388 381452.389 -0.005 0.008

100 497354.867 381657.146 497354.874 381657.143 -0.007 0.003

101 497249.920 381897.567 497249.925 381897.562 -0.005 0.005

102 497418.466 382201.129 497418.470 382201.123 -0.004 0.006

103 497592.767 382421.742 497592.772 382421.734 -0.005 0.008

104 497559.832 382632.094 497559.836 382632.087 -0.004 0.007

105 497578.898 382818.240 497578.897 382818.237 0.001 0.003

7.2.7 Concluzii

1. Obiectivul principal îl constituie compararea concepției de realizare a rețelelor de

sprijin prin sesiuni individuale de lucru ale punctelor sau, prin tratarea lor în

ansamblu, intr-o manieră unitară, considerată în toate etapele ca o rețea compactă

poziționată și compensată în bloc.

2. Rezultatele obținute din compararea celor două variante, la poziționarea GNSS a

unei rețele de sprijin în mod individual de către operatori diferiți, și în bloc, sunt

edificatoare.

3. Diferențele între coordonatele finale în Stereo70, sunt semnificative în raport cu

pretențiile unei rețele de sprijin folosită la ridicarea în plan și la trasarea unui

Rezumat



tronson de autostradă, ajungând în cadrul celor 100 de puncte urmărite la 5 – 8

cm, dar și in mod frecvent la 12 – 15 cm și în unele cazuri izolate la peste 30 cm.

4. În consecință, o rețea de sprijin GPS care să servească drept suport lucrărilor

topo-fotogrammetrice de ridicare a detaliilor, dar și la trasarea construcțiilor,

extinse pe o suprafață chiar de mărime medie, nu se poate realiza decât

considerând punctele în ansamblu lor și tratând rețeaua proiectată în mod unitar în

toate etapele de lucru.

5. Poziționările individuale, de către operatori diferiți la date diferite și în condiții

proprii de lucru nu pot asigura aceste condiții și nu pot constitui în ansamblul lor

rețele de sprijin în adevăratul înțeles al cuvântului nici chiar prin modul de

marcare a punctelor la sol și la densitatea unitară cerută de normele tehnice.

7.3. STUDIU PRIVIND REALIZAREA UNEI REŢELE DE SPRIJIN GNSS CU

GEOMETRIE PARTICULARĂ

7.3.1. Generalităţi. Obiective

Forma de ansamblu a rețelelor geodezice de sprijin, respectiv geometria ei, este

variabilă, fiind funcție de teritoriul pe care se dezvoltă. Astfel în practică geotopografică se

pot întâlni rețele cu o geometrie diferită, de la una regulată rotunjită sau apropiată de

aceasta până la o forma mai mult sau mai puțin alungită, sau aproape liniară.

În baza de date personală am dispus de o rețea geodezică de o astfel de formă,

desfășurată pe un drum în lungime de 200 km cu aproximativ 124 de puncte de îndesire,

realizată în cadrul unor lucrări de infrastructura a acestuia. Obiectivul urmărit în esență, a

fost de a stabili importanţa modului de poziționare a punctelor unei rețele de sprijin practic

de formă liniară, de o asemenea extensie, pentru asigurarea condițiilor de omogenitate,

unitate şi siguranță absolut necesare proiectării și realizării unui obiectiv de infrastrucură.

În acest scop folosind datele de baza disponibile, s-a urmărit modul de poziționare a rețelei

în două variante:

- legată de un punct marcat la sol, din clasa B al rețelei GNSS;

- încadrată în trei asemenea puncte existente, repartizate aproximativ uniform pe

traseu; aceste puncte au, evident, coordonate geodezice cunoscute in sistemul

de referința ETRS89.

Coordonate geodezice ale punctelor cunoscute

Geodetic coordinates of the known points

Tabel 7.3

Punct Latitudine (B) Longitudine (L) Înălțime el. (h) RGNS

MM01 47°56’32.21539 23°54’24.27189 313.009 Clasa B

MM03 47°39’28.07449 24°39’48.33949 699.879 Clasa B

MM05 47°38’01.77832 23°34’24.58268 264.882 Clasa B

Rezumat



7.3.2. Proiectarea rețelei

Punctele rețelei de îndesire, ce vor fi poziţionate în cele două variante, au fost

stabilite inițial pe un plan topo la scara 1:25000 şi pe schițe de lucru, în lungul traseului

unui drum național (DN 18) cu o densitate din care să rezulte trasee de drumuire

rezonabile de 2-2.5 km. Proiectarea vectorilor s-a făcut astfel încât să fie

asigurateprincipalele condiții de obținere de vectori independenți respectiv:

- în fiecare punct să conveargă cel puțin trei vectori,

- în punctele alăturate să fie efectuate observații în aceeași sesiune,

- fiecare al treilea punct să fie legat cu un vector la un punct fix.

În final a rezultat schema reţelei cu vectorii independenţi ce vor fi folosiţi la

poziţionare.

7.3.3. Efectuarea observațiilor

Proiectul stabilit şi schemele de dispunere a vectorilor au fost urmărite cu stricteţe

la efectuarea observaţiilor folosind cele patru receptoare GPS L1/L2 prezentate anterior.

Achiziționarea datelor satelitare s-a făcut în doua etape distincte.

1. În prima s-a urmărit obținerea vectorilor spre punctele considerate

fixe. În acest scop un receptor a fost amplasat pe rând în câte un punct al

RGNS, respectiv MM05, MM01 si MM03, în timp ce celelalte trei receptoare

au fost amplasate în puncte ale rețelei de sprijin.

2. În cea de a doua etapă, toate punctele rețelei de sprijin au fost

conectate cu vectori independenți. În acest scop, cele patru receptoare au fost

amplasate succesiv pe toate punctele rețelei, efectuând sesiuni de observații cu

durate de aproximativ 20 de minute.

7.3.4. Prelucrarea datelor

7.3.4.1. Lucrări pregătitoare. Variante de calcul

Observațiile GPS efectuate în fiecare punct au fost înregistrate pe cartele

magnetice de memorie şi au fost descărcate în fiecare zi fiind stocate în calculator pe

directoare de lucru corespunzătoare fiecărei zile. După finalizarea tuturor observațiilor a

fost obținută o rețea compactă care a cuprins toate cele 124 de puncte ale rețelei de sprijin

(fig. 7.4).

Figura 7.4 Forma finală a rețelei de sprijin

The final form of the support network

Rezumat



Poziționarea rețelei de sprijin astfel obținută a fost concepută în doua variante:

- în varianta A reţeaua a fost dezvoltată din punctul MM05;

- în varianta B, toate cele trei puncte cunoscute au fost considerate fixe.

7.3.4.2. Calcule efectuate

Cele două variante de poziționare au presupus existenta a două fișiere, respective

două proiecte de lucru.Coordonatele punctelor rețelei de sprijin au fost exprimate în

coordonate geodezice (latitudine, longitudine, înălţime elipsoidala) corespunzătoare

sistemului de referință ETRS89, care în final au fost transformate în coordonate plane

Stereo´70 cu ajutorul utilitarului TransDatRO.

7.3.5. Analiza rezultatelor

Pentru compararea posibilităţilor celor două variante s-au calculat din

coordonatele punctelor rețelei de îndesire, diferența totală pe coordonate pentru fiecare

punct, dD şi valoarea dh care se referă la înălțimea lor elipsoidală. Pentru exemplificare

sunt prezentate doar grupuri de puncte la distanțe progresive față de punctul inițial MM05

(tab. 7.4).

Diferențe între coordonatele celor doua poziționări

Differences between the coordinates of two positionings

Tabel 7.4

Nr. Pct N E h N E h1 685803.19 395310.76 241.07 1 685803.19 395310.75 241.07 0.006 0.000

2 685799.14 395492.17 243.38 2 685799.15 395492.17 243.38 0.006 -0.001

3 685157.22 398103.60 279.00 3 685157.23 398103.60 279.00 0.005 -0.004

4 685143.92 398220.80 280.66 4 685143.92 398220.79 280.66 0.004 -0.006

16 691071.03 408078.66 825.94 16 691071.02 408078.67 826.00 0.008 0.059

17 691076.60 408001.15 821.92 17 691076.60 408001.16 821.96 0.006 0.044

18 693172.38 409487.55 579.93 18 693172.38 409487.56 579.99 0.011 0.059

19 693243.71 409532.17 578.24 19 693243.70 409532.18 578.30 0.014 0.059

43 712834.10 427155.53 319.16 43 712834.07 427155.53 319.23 0.031 0.069

44 710195.79 429337.08 341.96 44 710195.75 429337.09 342.03 0.035 0.066

45 710037.25 429399.32 343.20 45 710037.21 429399.33 343.27 0.034 0.067

46 707205.62 434017.89 475.77 46 707205.59 434017.90 475.84 0.034 0.070

68 688655.52 458473.85 499.16 68 688655.47 458473.86 499.24 0.053 0.077

69 686238.39 459499.42 515.78 69 686238.34 459499.42 515.86 0.053 0.077

70 686021.43 459694.28 518.10 70 686021.38 459694.28 518.18 0.054 0.077

71 684290.02 461711.47 534.33 71 684289.97 461711.48 534.42 0.054 0.088

121 663234.09 521251.54 853.10 121 663234.03 521251.55 853.19 0.060 0.093

122 661120.25 522028.81 843.16 122 661120.20 522028.82 843.25 0.060 0.097

123 660933.64 522180.62 842.31 123 660933.58 522180.63 842.41 0.060 0.096

124 660325.98 523108.39 840.89 124 660325.92 523108.40 840.98 0.060 0.096

MM01 716493.02 418443.26 274.82 MM01 716493.00 418443.27 274.89 0.022 0.073

MM03 684346.27 474839.21 660.87 MM03 684346.21 474839.22 660.96 0.057 0.090

MM05 682600.25 392924.21 225.32 MM05 682600.25 392924.21 225.32 0.000 0.000

Varianta A Varianta B

dD dh

Rezumat



Se poate constata că există o creștere liniară evidentă a acestora, pe măsura

acumulării distanțelor, respectiv a depărtării față de punctul fix.

Dacă pentru primii kilometrii aceste diferențe sunt milimetrice, la capătul rețelei

acestea nu mai pot fi neglijate, ajungând la 6 – 7 și chiar 10 cm.

7.4. CONCLUZII

1. Poziționarea unei rețele de sprijin de o geometrie particulară, alungită, în

diverse variante relevă unele aspecte în special referitoare la precizia

coordonatelor obținute.

2. Existenţa mai multor puncte cunoscute, care vor duce la scurtarea lungimii

vectorilor, poate duce la îmbunătăţirea preciziei de poziționare.

3. Folosirea, la dezvoltarea rețelelor de sprijin a mai multor puncte fixe, poate

elimina deasemeni unele erori provenite din modelul de ionosferă pentru

vectorii de lungimi mari.

4. În urma acestui mod de calcul vor fi obținute productivităţi mai ridicate prin

evitarea staţionării îndelungate pentru vectorii de lungimi mari.

5. Folosirea ca puncte fixe a unor puncte bornate la sol, situate în vecinătatea

proiectului de lucru este benefică în raport cu apelarea de staţiile permanente,

deoarece pot conduce la reducerea lungimi vectorilor, aproximativ constante şi

care să necesite durate mai scurte de observare.

VIII. ALTE ASPECTE ALE CERCETĂRILOR LEGATE DE

POZIŢIONAREA REŢELELOR GEODEZICE DE SPRIJIN GNSS

8.1. GENERALITĂŢI

Din cercetările efectuate în cadrul tezei de doctorat se mai desprind o serie de

observații care merită a fi cercetate şi urmărite cu atenție întrucât fac parte integrantă din

realizarea rețelelor de sprijin poziționate folosind sisteme GNSS. Unele dintre aceste

observații sunt legate de lucrările curente care condiționează precizia determinărilor iar

altele sunt grupate ca operații care intervin doar în anumite situații înscriindu-se în

tehnologiile moderne de sprijin, cu efecte în special, de randament.

În acest capitol se încearcă să se evidențieze prezenţa și influența unor factori de

care depinde în mare măsură calitatea poziționării punctelor componente și implicit al

rețelelor de sprijin GNSS.

8.2. CAZURI PARTICULARE DE POZIŢIONARE

8.2.1. Poziționarea punctelor în cazul vectorilor independenți

Pentru exemplificarea acestui mod de lucru, mai multe puncte din cadrul rețelei

studiate (cap. 6.2), au fost repoziționate, la un interval de câteva luni după realizarea

rețelei. În punctele respective, a fost amplasat pe rând un singur receptor pe dublă

Rezumat



frecvență care a efectuat observații pentru aproximativ 45 de minute. Pentru perioada

respectivă, au fost achiziționate date de la stația permanentă Bistrița, rezultând în final mai

mulți vectori individuali, corespunzator punctelelor staționate (fig. 8.1).

Figura 8.1 Poziționarea unor puncte prin vectori independenți

Positioning of some points using independent vectors

Procesarea datelor s-a făcut prin metoda statică, iar rezultatul procesării a fost

foarte bun – pentru toți vectorii soluția obținută a fost fixed.

Din compararea coordonatelor rezultate prin poziționarea cu vectori independenți

și cele obținute în rețea, rezultă unele diferențe care se înscriu până la 10 cm (tab. 8.1). În

funcție de scopul urmărit, respectiv lucrările ulterioare de de executat, aceste diferențe, ar

putea fi acceptate dar cu mari rezerve. În scopul unor lucrări de ținută, asemenea

poziționări, izolate, nu pot fi acceptate, fiind obligați să trecem la realizarea rețelelor de

sprijin prin punctelor în ansamblu, reunite și tratate ca atare.

Diferențe pe coordonate în poziționarea punctelor folosind vectori independenți

Differences on coordinates in positioning of the points using independent vectors

Tabel 8.1

Nr. Pct Rețea GNSS Vectori independenți


4 611798.144 469131.309 611798.150 469131.312 -0.006 -0.003

5 611303.963 470513.727 611303.962 470513.726 0.001 0.001

16 608648.552 473315.187 608648.607 473315.111 -0.055 0.076

21 611926.966 474579.645 611926.952 474579.629 0.014 0.016

24 611758.02 477409.028 611757.993 477409.028 0.027 0.000

28 610584.836 475368.03 610584.817 475368.031 0.019 -0.001

29 609062.389 472003.776 609062.435 472003.737 -0.046 0.039

730 609647.458 474684.072 609647.374 474684.138 0.084 -0.066

734 610867.895 475852.335 610867.881 475852.347 0.014 -0.012

Rezumat



8.2.2. Poziționarea punctelor folosind serviciile sistemului ROMPOS

Sistemul de determinare a poziției ROMPOS poate furniza corecții printr-o

legătură GSM unor utilizatori autorizați şi care au în dotare un echipament GNSS adecvat.

Astfel se pot obține coordonate prin procedeul RTK peste tot unde există o acoperire

GSM. Practic este vorba tot de poziționarea unor puncte prin vectori independenți,

diferența majoră constând în faptul că în acest caz nu vom realiza o procesare statică ci

este vorba despre o procesare cinematică.

Pentru a studia posibilitatea folosirii procedeului RTK apelând la serviciile

sistemului ROMPOS, în realizarea rețelelor de sprijin, coordonate ale unor puncte din

rețeaua studiată (cap. 6.2), au fost poziționate folosind acest procedeu (Tabel 8.2).

Diferențe pe coordonate în folosirea sistemului ROMPOS

Differences on coordinates in the using of ROMPOS systems

Tabelul 8.2

Rețea GNSS ROMPOS

Nr. Pct Nord Est Nord Est dN dE

3 611959.723 469009.532 611959.741 469009.519 -0.018

0.013

4 611798.144 469131.309 611798.197 469131.288

-0.053

0.021

5 611303.963 470513.727 611303.942 470513.734 0.021 -0.007

6 611231.535 470707.669 611231.502 470707.613 0.033 0.056

7 610482.017 471450.517 610481.994 471450.556 0.023 -0.039

26 610388.717 471486.783 610388.651 471486.840 0.066 -0.057

27 610740.827 475672.998 610740.802 475673.051 0.025

-0.053

28 610584.836 475368.030 610584.791 475368.058 0.045 0.028

734 610867.895 475852.335 610867.857 475852.366 0.038 -0.031

758 610266.805 470011.067 610266.756 470011.120 0.049 -0.053

Acest mod de lucru se folosește în practica curentă pentru poziționarea unor

puncte care se doresc a fi folosite ca şi rețele de sprijin în cadrul unor lucrări topo –

cadastrale. Problema care se pune și în acest caz este cea legată de imposibilitatea

evidențierii și eliminării unor erori grosolane.

Rezumat



8.2.3. Poziționarea punctelor prin post procesare cinematică

8.2.3.1. Generalităţi. Motivația cercetărilor

Observațiile cinematice reprezintă un caz particular al măsurătorilor de fază

(modul relativ de poziționare) şi pleacă de la ideea că nu există diferenţă între o observaţie

statică şi una în mișcare, atâta timp cât este rezolvată problema ambiguităţilor.

Rezultatul acestor gen de observaţii se obţine fie printr-o procesare ulterioară cu

soft-uri adecvate – termen cunoscut sub denumirea de post procesare fie prin procedee

tehnice specifice în mod direct, procedeu cunoscut sub numele de RTK.

8.2.3.2. Descrierea operațiilor efectuate. Exemplu de calcul

Pentru a evidenția modul de lucru şi preciziile care se pot obține printr-o post

procesare cinematică, am folosit coordonatele plane ale punctelor rețelei studiate (cap.

6.3.). Ca şi puncte fixe au fost folosite punctele 4 şi 16, cu coordonatele determinate în

cadrul rețelei studiate la cap. 6.3, iar în continuare au fost efectuate observații cinematice

pe mai multe puncte ale rețelei de sprijin (fig. 8.2).

Figura 8.2 Poziționarea unor puncte ale rețelei studiate prin procesare cinematică

Positioning of some points of the studied network through cinematic processing

Post procesarea observațiilor a fost făcută cu ajutorul programului TopconTools.

Ca şi rezultat al procesării se prezintă un raport de post procesare care conține şi acuratețea

de poziționare şi/sau eventualele erori de procesare (fig. 8.3).

Figura 8.3 Raport de lucru pentru post procesare cinematică

Work report for cinematic post processing

Rezumat



8.2.3.3. Interpretarea rezultatelor

Rezultatele se pot considera foarte bune, iar spre deosebire de vectorii

independenți se pot evidenția erorile de procesare – punctul 15 nu a fost procesat, lucru

evidențiat în raportul de procesare şi subliniat în diferențele de coordonate obținute (Tabel

8.3).

Observații cinematice cu postprocesare în rețeaua studiată

Cinematic observations with postprocessing in the studied network

Tabel 8.3

Nr. Pct. Rețea constrânsă Cinematic Diferente


5 611303.963 470513.727 611303.953 470513.724 0.010 0.003

7 610482.017 471450.517 610481.995 471450.536 0.022 -0.019

15 608785.467 472310.292 608785.830 472309.675 -0.363 -0.314

21 611926.966 474579.645 611926.952 474579.629 0.014 0.016

29 609062.389 472003.776 609062.408 472003.750 -0.19 0.026

758 610266.805 470011.067 610266.791 470011.086 0.014 -0.019

8.3. APRECIERI ASUPRA UNOR FACTORI CARE POT INFLUENŢA

PRECIZIA POZIŢIONĂRII PUNCTELOR FOLOSIND SISTEMELE GNSS

8.3.1. Influenţa duratei de observații asupra calităţii rezultatului procesării

Durata de observații în procesarea statică constituie un subiect de discuții în

comunitatea topografică. Este foarte greu dacă nu chiar imposibil de stabilit o durată

standard de procesare în funcție de lungimea unui vector, atâta timp cât numărul şi

geometria sateliților sunt într-o continuă schimbare.

Pentru a evidenția influenţa duratei de observații asupra rezultatului procesării s-a

preluat un vector din rețeaua studiată, rețea dezvoltată de pe un punct cunoscut în

coordonate ETRS89 (cap. 6.2). Vectorul Bistrița –Uila are o lungime de aproximativ 23 de

km şi a fost observat pentru 45 de minute. Rezultatul procesării indica o eroare de 1.2 mm

planimetric şi de 2.6 mm pe înălţime. Tipul de soluție este fixed, dublă diferență.

Reducând durata observațiilor la 5 minute se obține tot o soluție fixed, dublă

diferență, cu elipsa erorilor de 2.5 mm/5.2 mm, la 15 minute, rezultatul procesării este

fixed, dublă diferență cu1.8/3.5 mm, iar la 25 de minute 1.3/3.1.

Să luăm spre exemplificare un vector lung, Budeşti-20. Vectorul are o lungime de

aproximativ 38 km şi a fost observat pentru 55 de minute. Folosind toți cei opt sateliții

Rezumat



observați pentru procesare se obține un rezultat fixed, dublă diferență şi 1.6mm/3.7mm în

elipsa erorilor. Reducând numărul sateliților la 4, rezultatul procesării este fixed, dublă

diferență și 6.2/6.9 mm, rezultat mult mai slab chiar dacă observațiile au fost efectuate tot

timp de 55 de minute. Continuând procesarea, la un timp de 40 de minute şi 4 sateliți

rezultatul procesării este şi mai slab, respectiv 8.6mm/9.7 mm.

Analizând aceste rezultate putem afirma că vectorii lungi trebuie folosiți la limită,

cu o durata mare de observații şi mai ales cu un număr ridicat de sateliți. O lungime mare a

vectorilor folosiți în rețelele de sprijin GNSS, poate influența precizia de poziționare a

rețelei (cap 7.4.5) Ca şi randament şi tip de soluție, se recomandă ca în rețelele de îndesire

să fie folosiți vectori cu lungimi de 20-25 km. În exemplul studiat anterior se poate

constata cu ușurință că pentru un vector cu lungimea de peste 40 km se obțin rezultate

bune doar cu un număr mare de sateliți şi cu o durată de observații de peste 45 de minute.

Rezultate foarte bune se obțin însă pentru vectori de lungime medie de

aproximativ 20 km, caz în care chiar şi la limita cu 4 sateliți este nevoie doar de minute de

observații.

8.4. CONCLUZII

1. Poziționarea punctelor prin vectori individuali trebuie evitată în rețelele de

sprijin. Procedeul poate fi folosit în lucrări topo-cadastrale de mici dimensiuni.

2. Poziționarea punctelor folosind serviciile sistemului ROMPOS poate fi făcută

cu succes pentru topografierea unor puncte de detaliu şi evitată în rețelele de sprijin.

3. Metoda de post procesare cinematică cu unul sau mai multe puncte fixe poate fi

folosită cu succes pentru rețele de sprijin de mici dimensiuni şi mai ales pentru realizarea

rețelelor de ridicare.

4. În proiectarea reţelelor de ridicare se vor evita lungimi mari pentru vectorii

rețelei.

IX. ASPECTE FINALE

9.1. GENERALITĂŢI

Rețeaua geodezică de sprijin, dezvoltată prin îndesirea celei naționale, constituită

dintr-o serie de puncte judicios alese şi distribuite în suprafață de o densitate cerută de

lucrările ulterioare, poziționate riguros şi bornate în mod durabil, reprezintă o etapă de

bază în succesiunea normală a ridicărilor în plan, indiferent de mărimea teritoriului

urmărit. În final, se prezintă sumar constatările noastre privind modul de concepţie,

proiectare şi poziţionare a reţelelor de sprijin în general, valabile și pentru fondul forestier,

contribuţiile personale aduse în domeniu, unele recomandări pentru lucrările ce vor debuta

în mod inevitabil, inclusiv unele direcţii de cercetare în viitor în cazul problematicii

abstracte.

Rezumat



9.2. CONCLUZII GENERALE

1.Tema abordată în cercetarile noastre se înscrie total în preocuparile de mare

actualitate, în lucrările de introducere a castrului general precum și în realizarea sistemelor

informaționale, dintre care cel al fondului forestier, care să constituie baza evidenţelor

necesare gestionarii durabile a padurilor.

2. La nivel comunitar, în ultimele decenii, organismele abilitate în domeniu au

depus şi depun eforturi pentru perfecţionarea şi extinderea sistemului european de

referinţă, cel de nivelment şi sistemul global de pozitionare GALILEO. În ţara noastră se

remarcă realizarea Reţelei Geodezice Naţionale Spaţiale (RGNS), constituite din staţiile

permanente GPS şi puncte bornate la sol, în curs de definitivare, precum şi încadrarea

reţelelor geodezice proprii şi implicit a ridicărilor topofotogrametrice, în sistemele

europene de referinţă, inclusiv în proiecţia stereografică 2010.

3. Conditiile de desfăşurare a cercetărilor au corespuns cerinţelor impuse de

problematica abordată atât sub aspect calitativ, cât şi cantitativ, corespunzatoare

tendinţelor actuale, respectiv folosirea de receptoare geodezice moderne, soft-uri obişnuite

şi specializate, actuale, de procesare în reţea şi transformare a coordonatelor geocentrice în

cele ale sistemelor noastre naţionale, inclusiv utilizarea serviciilor ROMPOS.

4. Realizarile şi perspectivele în domeniul măsurătorilor terestre şi în special în

dezvoltarea reţelelor geodezice au fost trecute în revistă subliniind realizările şi tendințele

pe plan european şi naţional. S-a evidenţiat stadiul dezvoltării și implementării

tehnologiilor actuale, privind aparatura şi metodele de lucru, constatându-se că şi în ţara

noastră aceste tehnologii sunt cunoscute şi accesibile în mod curent.

5. Trecerea în revistă a vizat și clasificarea reţelelor geodezice în general, definind

termenul de reţea geodezică de sprijin alături de alte noţiuni legate de tehnologia GPS, în

spiritul cărora s-au efectuat cercetarile.

6. Totodată s-au detaliat aspectele de bază ale tehnologiei GPS, legate de

condiţiile proiectării reţelei şi stabilirii amplasamentului punctelor, de proiectare a

vectorilor şi asigurarea legaturii sesiunilor de lucru în cadrul observatiilor satelitare. În

egală masură s-au evidenţiat şi aspectele legate de procesarea datelor satelitare, inclusiv

utilizarea serviciului ROMPOS şi utilizarea programului TransDatRO.

7.Reţeaua geodezică de sprijinprincipală urmărită, cuprinzând 40 de puncte noi şi

extinsă pe terenuri silvice şi agricole a fost proiectată, materializată şi observată conform

normelor de pozitionare GPS. Procesarea datelor şi trecerea coordonatelor furnizate de

acest sistem în datumul geodezic naţional s-a realizat în moduri diferite, din compararea

cărora să se poată stabili o soluţie cât mai eficientă.

8. Reţeaua geodezică de sprijin a fost poziţionată în raport cu puncte ETRS89 cât

şi încadrată în puncte ale triangulatiei geodezice de stat. În variante rezultate, rezultatele

sunt satisfăcătoare, se diferenţiază între ele sub aspectul preciziei de poziţionare, cele

obţinute prin încadrarea pe puncte ETRS89 dovedindu-se superioară sub raportul preciziei

şi randamentului

Rezumat



9. Din cercetarile efectuate rezultă că atunci cand unele puncte ale retelei sunt

pozitţionate cu acurateţe scazută, rezultatul se îmbunătăţeşte prin suplimentarea

observaţiilor GPS.

10. În cazul unor determinari succesive, respectiv când reţeaua de sprijin se

dezvoltă din puncte de îndesire prealabilă, rezultatele se dovedesc a fi la fel de bune și cu

un randament superior în raport cu pozitionarile directe.

11. Poziţionarea unei reţele de sprijin prin sesiuni independente aşa cum din

păcate se obişnuieste în practica noastră, respectiv observatii efectuate de operatori diferiti

la date diferite şi fără legatură între sesiuni, a scos în evidenţă existenţa unor inadvertenţe

semnificative în raport cu reţeaua considerată, calculată şi compensată în bloc. În acest

caz, omogenitatea, care este o caracteristică de bază a reţelei de sprijin, este afectată,

modul acesta de lucru fiind total necorespunzator.

12. În cazul reţelelor desfăşurate cu o geometrie particulară alungită pe distanţe

reprezentative, pentru o poziţionare corectă a punctelor se impune dezvoltarea reţelei

printr-o îndesire succesivă care să reducă lungimea vectorilor şi menţinerea acurateţii şi

omogenitatea de poziţionare la nivelul posibilitaţilor sistemului GPS.

13. În final, în baza unor observaţii efectuate pe parcursul mai multor ani, se

analizează unele elemente suplimentare care condiţionează precizia şi randamentul

realizării reţelelor geodezice de sprijin. Este vorba de stabilirea unui timp optim de

observaţii, în functie de lungimea vectorilor, numărul sateliților, precum și de alegerea

unui anumit tip de receptor pentru asigurarea unei precizii corespunzătoare şi a unei

eficienţe economice sporite.

14. De asemenea se prezintă unele procedee de lucru folosind tehnologie GNSS

mai puţin folosite dar care pot fi utile în anumite lucrări geo-topografice.

9.3 CONTRIBUŢII PERSONALE. RECOMANDĂRI PENTRU PRACTICĂ

1. Actualizarea cunoştinţelor în domeniu legate de realizarea reţelelor geodezice,

precum şi a unor aspecte adiacente din domeniul măsurătorilor terestre

2. Evidenţierea condiţiilor de respectat la proiectarea reţelelor de sprijin folosind

tehnologie GPS corespunzătoare categoriilor de terenuri agricole şi silvice.

3. Sublinierea importantei operaţiunii de proiectare a vectorilor independenţi care

definesc geometria reţelei şi efectuarea observaţiilor satelitare, aspecte mai puţin

cunoscute şi prezentate în literatura de specialitate

4. Constatarea concepţiei defectuase de lucru privind realizarea reţelelor

geodezice de prin poziţionări individuale separate, de către operatori diferiți și în condiții

specifice din ansamblul cărora nu poate rezulta o rețea geodezică de sprijin.

5. Dezvoltarea unei reţele geodezice de sprijin nu poate fi concepută decât prin

îndesirea RGNS, folosind tehnologiile GNSS, considerând și tratând punctele acesteia în

mod unitar, în ansamblul lor și compensate în bloc. Numai în aceste condiții poate rezulta

o rețea geodezică de sprijin unitară și omogenă, de o precizie corespunzătoare, calități

necesare și obligatorii pentru a fi utilă în lucrările ulterioare.

Rezumat



6. Contributii privind verificarea utilizarii unor procedee de calcul, evidenţierea

performanţelor acestora şi oportunitatea folosirii lor în raport cu cerinţele practicii actuale.

7. Recomandarea utilizării unor metode de calcul, inclusiv cele mai putin folosite,

pe baza verificarii lor şi a evidenţierii performanţelor acestora.

*

* *

Privite în ansamblu, se poate considera că prin cercetările efectuate s-au adus o

serie de contribuţii utile stabilirii unei metodologii corecte pentru realizarea reţelelor

geodezice de sprijin în ţara noastră.

Recomandările pentru practică, izvorâte din aceste constatări pot servi ca bază

în redactarea viitoarelor Norme tehnice de realizare a acestor rețele de o importanță

deosebită în lucrărilor de cadastru și nu numai, în asigurarea unității și omogenității lor.

Rezumat



LISTĂ DE LUCRĂRI PUBLICATE

Lucrări BDI

1. M. Ortelecan, M. Puscas - Consideratii privind realizarea retelei de ridicare a

obiectivelor cadastrale, în conditii la limita, a punctelor retelei de sprijin - Journal

of Geodesy and Cadastre, RevCAD 2002. Eternitas Publishing House Alba

Iulia. ISSN 1583-2279

2. Padure, M. Palamariu, M. Puscas - Consideratii privind determinarea preciziei

punctelor încadrate prin retointersecţie în lucrările de cadastru - Journal of

Geodesy and Cadastre, REVCAD 2003. Eternitas Publishing House Alba Iulia.

ISSN 1583-2279

3. N. Bos, M. Puscas - Principii cartografice moderne utilizate la rezolvarea

problemelor de proprietate forestieră – Journal of Geodesy and Cadastre,

REVCAD 2004. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279

4. M. Palamariu, M. Puscas - Puncte de vedere privind utilizarea tehnologiei GPS-

Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2004. Eternitas Publishing House

Alba Iulia. ISSN 1583-2279

5. N. Bos, M. Puscas, S. Mănoiu, M. Rusu - Precizia drumuirilor cu staţiile totale -

Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2005. Eternitas Publishing House

Alba Iulia. ISSN 1583-2279

6. M. Palamariu, M. Puscas - Posibilităţi de îmbunătăţire a eficacităţii sistemelor

GPS/GLONASS –Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2005. Eternitas

Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279

7. M. Palamariu, M. Puscas - Consecinţe ale aplicării legilor proprietăţii în condiţii

tehnice defectuoase - Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2005.

Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279

8. 8. M. Puscas - Necesitatea elaborării unor norme metodologice în vederea utilizării

tehnologiei geodezice satelitare în România,Journal of Geodesy and Cadastre,

REVCAD 2006. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279

9. I. Padure, M. Palamariu, M. Puscas- Vicinities in Cadastre, XXIII International

FIG Congres, Intergeo Munchen 2006

10. I. Padure, M. Palamariu, M. Puscas - Possibilities of Avoiding Natural Calamities

and Reducing Their Outcomes - XXIII International FIG Congres, Intergeo

Munchen 2006

11. M. Palamariu, M. Puscas - Using Engineering Survey Techniques for the Tonkolili

Railways Project - XXVIII International FIG Congres, Marrakech, 2011

Rezumat



BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Anderson James M., Mikhail Edward M., 1998, Surveying Theory and

Practice, WCB/McGraw-Hill, Boston Burr Ridge, USA;

2. Boș N., Iacobescu O., 2007, Topografie Modernă, Editura C. H. Beck,

București;

3. Boucher C., Altamimi Z.,2001, ITRS, PZ-90 and WGS 84: current realizations

and the related transformation parameters, Journal of Geodesy 75;

4. Dragomir P., RusT., Avramiuc N., Dumitru P.,2008, EVRF2007 as Realization

of the European Vertical Reference System (EVRS) in Romania,

SimpozionulInternațional GeoCAD08, Alba Iulia;

5. Dragomir P., Rus T.,Dumitru P.,2005, Integrarea Rețelei Naționale de Stații

GPS Permanente în Rețeaua Europeană EUPOS,Conferință Tehnologii

Moderne pentru Mileniul III, Oradea;

6. Dragomir P., Rus T.,Dumitru P., 2005, Rețeaua Națională de Stații GPS

Permanente a României, volumul Simpozionului Științific Internațional

“GeoCAD’ 05”,Alba-Iulia;

7. Dragomir P., Rus T., Dumitru P., 2005, SistemulMultifuncțional de Poziționare

ROMPOS, Volumul Simpozionului Științific “MăsurătoriTerestre, 15 ani de la

reînființareaFacultății de Geodezie “, București;

8. Hofmann-Wellenhof Bernhard, Lichtenegger Herbert, Wasle Elmar, 2008,

GNSS-Global Navigation Satellite Systems, GPS, GLONASS, Galileo, and

more, SpringerWienNewYork, Wien;

9. Moldoveanu C.,2000, Geodezie,Note de curs, Facultatea de Geodezie,

UniversitateaTehnică de Construcții, București;

10. Moldoveanu C., 2002, Noțiuni de geodezie fizică și elipsoidală,

poziționare,Editura MatrixRom, București;

11. Palamariu M., Pușcaș M., Puncte de vedere privind utilizarea tehnologiei GPS

- Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2004. Eternitas Publishing

House Alba Iulia

Rezumat



12. Palamariu M, Pușcaș M.,Posibilităţi de îmbunătăţire a eficacităţii sistemelor

GPS/GLONASS – Journal of Geodesy and Cadastre, REVCAD 2005. Eternitas

Publishing House Alba Iulia;

13. Palamariu M, Pușcaș M., Using Engineering Survey Techniques for the

Tonkolili Railways Project - XXVIII International FIG Congres, Marrakech,

2011;

14. Păunescu Cornel, 2001, Curs de Geodezie-Topografie, Editura Universitații

București, București;

15. Rus T., 2009,Geodezie fizică, Note de curs, Facultatea de Geodezie,

Universitatea Tehnică de Construcții, București;

16. Sanz Subirana J., Zornoza Juan J. M., Hernandez-Pajares M., Global

Navigation Satellite Systems: Volume I, Fundamentals and Algorithms;

17. Seeber Gunter, 2003, Satellite Geodesy 2nd Edition, Walter de Gruyter Berlin

NewYork, Berlin;

18. Sergey Revnivykh, 2012, GLONASS Status and Modernization, 7th ICG

Meeting;

19. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 14

martie 2007 pentru instituirea unei infrastructuri pentru informații spațiale în

Comunitatea Europeană (INSPIRE);

20. EN ISO 19111-ISO 19111 Spatial referencing by coordinates, International

Organization for Standardization, 2003;

21. European Position Determination System , Technical Standards, Revised 2nd

Edition, 24 April 2008, Resolution of the International EUPOS Steering

Committee, 13th Conference, Bucharest, Romania, 23-24 April 2008;

22. Galileo, Compass on collision course, GPS World, April 2008;

23. Ordinul nr. 212/4.05.2009, al Directorului General al ANCPI privind

Adoptareaîn România a Sistemului de Referință Terestru European 1989

publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 361/29.05.2009;

24. Ordin nr. 534 din 1 oct. 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru

introducerea cadastrului general;

25. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea și

completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996;

Rezumat



26. ROMPOS- Sistemul Românesc de Determinare a Poziției, Broșură editată de

ANCPI, sept. 2008;

27. www.ec.europa.eu/enterprise/policies/satnav

28. www.epncb.oma.be

29. www.esa.int/esaNA

30. www.goldensoftware.com

31. www.leica-geosystems.com

32. www.rompos.ro

33. www.trimble.com

34. www.satellite-navigation.eu

35. http://www.csr.utexas.edu/

36. http://earth.unibuc.ro

37. http://www.esa.int/esalLP/LPgoce.html

38. http://www.glonass.it

39. http://new.glonass-iac.ru/en/guide/

40. http://gnss.rompos.ro

41. http://www.gpsworld.com/beidou-icd-released GPS World January 2013

42. http://igs.bkg.bund.de

43. http://www.ife.uni-hannover.de/forschung/egg97_e.html

44. http://www.navipedia.net/index.php/COMPASS General Introduction

45. http://www.navipedia.net/index.php/GLONASS_Future_and_Evolutions

46. http://www.nis-glonass.ru/en/project/era glonass/index.php

47. http://gpsworld.com/gnssystem/glonass/innovation-gps-glonass-and-more

http://www.epncb.oma.be/

http://www.esa.int/esaNA

http://www.goldensoftware.com/

http://www.leica-geosystems.com/

http://www.rompos.ro/

http://www.trimble.com/

http://www.satellite-navigation.eu/

http://www.csr.utexas.edu/

http://www.esa.int/esalLP/LPgoce.html

http://www.glonass.it/

http://new.glonass-iac.ru/en/guide/

http://gnss.rompos.ro/

http://www.gpsworld.com/beidou-icd-released%20GPS%20World%20January%202013

http://igs.bkg.bund.de/

http://www.navipedia.net/index.php/COMPASS

http://www.navipedia.net/index.php/GLONASS_Future_and_Evolutions

http://www.nis-glonass.ru/en/project/era%20glonass/index.php

Rezumat



Rezumat

Rețelele geodezice servesc unor scopuri practice, lucrative, ca suport

sau sprijin al tuturor ridicărilor geo-topo-fotogrammetrice, indiferent de

suprafaţă şi de exigenţe. Pentru a păstra unitatea și omogenitatea tuturor

acestor lucrări, încadrarea în reţeaua geodezică a tuturor ridicărilor în plan

este obligatorie, punctele ei constituind atât baza de plecare cât şi de închidere

sau control cu constrângerile respective.

Rețeaua geodezică de sprijin, care formează obiectul cercetărilor

acestei teze, ocupă un loc central și o etapă importantă în procesul ridicărilor în

plan, atât terestre cât și fotogrammetrice. Poziționarea acestor rețele se

realizează, în prezent, la noi şi pe glob, apelând la tehnologiile GNSS.

Obiectivele tezei,au urmărit întreg procesul proiectării şi poziţionării

reţelelor de sprijin care să contribuie la stabilirea unei metodologii de lucru

bine închegată şi justificată care ar putea servi ca bază în elaborarea unor

Norme tehnice de lucru, obligatorii şi unitare în executarea ridicărilor moderne

pe suprafeţe mari, care în ţara noastră se lasă aşteptate de multă vreme.

O rețea geodezică de sprijin se proiectează şi se realizează, teoretic şi

practic, prin dezvoltarea ei din rețeaua geodezică națională de ordin superior.

Legătura şi/sau încadrarea punctelor noi, spre a rezulta coordonatele lor

spațiale, în proiecție stereografică 70 şi sistem de cote Marea Neagră 75, se

asigură în prezent prin intermediul stațiilor permanente GNNS. Cercetările

noastre, au urmărit în principal proiectarea și realizarea unei rețele de sprijin

în zona comunelor Șieuț şi Șieu, județul Bistrița – Năsăud, luând în considerare

unele variante și procedee de lucru a căror analiză ar putea evidenția

avantajele sau dezavantajele metodelor studiate în comparație cu alte procedee

de lucru şi de a stabilii locul unde fiecare metodă studiată ar putea fi folosită.

De asemenea, au fost luate în considerare şi abordate diferite moduri

de poziționare în cazul unor rețele de sprijin particulare, cât și unele variante

de calcul, de compensare şi de transformare, care se prezintă şi se compară

între ele, rezultând concluzii corespunzătoare, de interes pentru îmbunătățirea

modului de poziționarea a rețelelor de sprijin GNSS.

În final se prezintă sumar constatările privind modul de concepţie,

proiectare şi poziţionare a reţelelor de sprijin în general, valabile și pentru

fondul forestier, contribuţiile personale aduse în domeniu, unele recomandări

pentru lucrările ce vor debuta în mod inevitabil, inclusiv unele direcţii de

cercetare în viitor în cazul problematicii abstracte.

Privite în ansamblu, se poate considera ca prin cercetările efectuate s-

au adus o serie de contribuţii utile stabilirii unei metodologii corecte pentru

realizarea reţelelor geodezice de sprijin în ţara noastră.

Rezumat



Resume

The geodetic networks are used for practical purpose, like a support

of all surveying measurements, regardless of area and the requirements. For

keeping the unity and the homogeneity of all these works, the framing in the

geodetic network of all surveying in horizontal plane is imperative, its points

being either, the starting base and the closed or control base with the concerned

constrains.

The geodetic support network, which is the research subject of this

thesis, occupies a central place and an important stage in the surveying process

in horizontal plane, both terrestrial and photogrammetric. The positioning of

these networks, is realized in our and in the world using the GNSS technology.

The targets of the thesis pursued the whole process of designing and

positioning of the support network which to contribute to establishing well done

and justified work methods which could be serve as a base for elaborating some

technical working rules, obligatory and unitary in performing the modern

surveying on large area, which in our country are waited for a long time.

A geodetic support network is designed and achieved, theoretical and

practical, by developing from the higher order national geodetic network. The

link and/or the framing of the new points, for resulting its spatial coordinate, in

Stereo’70 projection and elevation system MN’75, in present is done by the

permanent GNSS stations. Our researches, tracked in principal the designed

and the achieving of a support network in the area of Sieut and Sieu villages, BN

council, considering some variants and work procedures which one analysis

could highlighting the advantages or disadvantages of the studied methods by

comparing with other work procedures and to establish the place where every

studied method could be used.

As well, were considered and approached different positioning

methods in the case of some particular support network, as some calculation

variants, of compensation and of transformation, which are presented and

compared each other, resulting adequate conclusion, of interest for improving

the positioning mode of GNSS support networks.

Finally are summary presented the findings on the conception mode,

designing and positioning of the support networks generally, valid also for

forest department, the personal achievements brought in surveying field, some

recommendation for the works that will inevitable start, including some

researching orientation in future for the abstract problematic case.

As a whole, can be considered that by the performed researches, were

brought some useful contributions for establishing an accurate methodology for

achieving the geodetic support networks in our country.

Rezumat



C U R R I C U L U M V I T A E

PUŞCAŞ SIMION MIRCEA

Domiciliul: Adresa:Str. Crişan, nr. 9, 42131, Bistriţa, BN,

Telefon: +40745 656909

e-mail: [email protected], [email protected]

Date biografice: Data/ locul naşterii: 19 iulie 1967, Sărmaşu, Mureş

Studii: 1986 – 1991 – inginer diplomat, absolvent, Universitatea Tehnică

Petroşani, Facultatea de Mine, 1991; Cursuri de perfectionare:

2011, Yorkshire, Marea Britanie - LSS Basic, Intermediate and

Advanced for Land and Engineering Surveyor - curs de perfecţionare in

inginerie civila si programul de lucru LSS;

2012, Bucureşti, Romania - AutoCAD Civil 3D Essentials – curs de

perfecţionare programul AutoCAD Civil 3D;

2013, Swansea, Marea Britanie - AutoCAD Civil 3D Advanced – curs

avansat de aprofundare programul AutoCAD Civil 3D.

Experienţă profesională:

2010 – prezent - Dawnus International, Marea Britanie – Senior surveyor;

2000 – prezent - SC GEOLAND SRL – director şi asociat;

2002 - 2007 - Universitatea “1 Decembrie 1018” Alba Iulia, lector

universitar;

2007 – 2013 - USAMV Cluj Napoca, şef lucrări;

1995 – 2000: Western Geophysical sucursala Egipt – senior surveyor;

1994 – 1995 - Regia judeţeană de drumuri şi poduri BN – inginer

topograf;

1993 – 1994: Western Geophysical sucursala România – inginer topograf;

1991 – 1993: Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Bistriţa –

inginer topograf.

Cunoştiinţe informatice:

AutoCAD Civil 3D, AutoCAD Map, AutoCAD Raster Design, LSS.

Geogenius, StarNet, Trimble Geomatic Office, Survey Master, Topcon

Tools, Leica GeoOffice Combine, Terramodel, TopoSys.

Limbi străine cunoscute: Engleză, franceză.

Bistriţa Simion Mircea PUŞCAŞ

2013


Rezumat



C U R R I C U L U M V I T A E

PUŞCAŞ SIMION MIRCEA

Personal information:Str. Crişan, nr. 9, 42131, Bistriţa, BN,

Phone: +40745 656909

e-mail: [email protected], [email protected]

Data/ locul naşterii: 19 iulie 1967, Sărmaşu, Mureş

1986 – 1991 – diplomat eng. Technical University Petroşani, 1991;

Additional education:

2011, Yorkshire, Marea Britanie - LSS Basic, Intermediate and

Advanced for Land and Engineering Surveyor;

2012, Bucureşti, Romania - AutoCAD Civil 3D Essentials;

2013, Swansea, Marea Britanie - AutoCAD Civil 3D Advanced.

Employment history

2010 – present - Dawnus International, Swansea, UK – Senior surveyor -

established GPS control points in desired grid and map projection,

conducted precise leveling for vertical control, developed design and post

processing of GPS network.

2000 – present - SC GEOLAND SRL – manager;

2002 - 2007 - “1 Decembrie 1018” University, Alba Iulia, lecturer;

2007 – 2013 - USAMV Cluj Napoca, lecturer;

1995 – 2000: Western Geophysical sucursala Egipt – Senior surveyor;

Softwares knowledges

AutoCAD Civil 3D, AutoCAD Map, AutoCAD Raster Design, LSS.

Geogenius, StarNet, Trimble Geomatic Office, Survey Master, Topcon

Tools, Leica GeoOffice Combine, Terramodel, TopoSys.

Foreign languages: English and French

Bistriţa Simion Mircea PUŞCAŞ

2013


Date post:	09-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA … · 2018-01-31 · Bogdan Chințoiu şi ing....

Documents