Model de Caiet de Practica.(Arhiva DAP 07-08)

5/10/2018 Model de Caiet de Practica.(Arhiva DAP 07-08)

1/35

Universitatea SPIRU HARET

C A I E TD E

P R A C T I C ASPECIALIZAREA DREPT

FACULTATEA DE DREPT 01 ADMINISTRATIE PUBLICA


2/35

FISA DE IDENTIFICARE

UNIV ERSIT ATEA SPIRU HARETNume Student: BO IAN GIU VIR GIL M AR IANCNP: 1710814434518Facultatea de Orept si Administratie PublicaSpecialitate : DREPTForma de invatamant : 10 An universitar: 2007- 2008Stagiul de practica Nr. 1

Total ore de activitate practice: 98H- Perioda de destasurare: de la 09.06.2008 pana La26.06.2008; total: 3 saptamani- Program de lucru zilnic : de Ia 09.00 pana la 16.00; total ore/zi: 7H/ZI

Planificarea practicii studentului:Data executarii/ Intervalul orar:09.06.08-26.06.2008, inclusiv: 09.00-17.00

Firma Gazda:R AIF FE IS EN B AN K S A. A GE NT IA B UCUR ES TI

(adresa sediu)

BUCURESTI, SCTR 1 , CA lEA VICTORIE I, NR 155 ,Bl D1


3/35

1. PREZENTARE:

A: Raiffeisen Bank Romania: Generalizare:RaiffeisenBankeste 0 banca universala, oferind 0 gama completa de produse si servicii deceamai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale dedistributie: unitati bancare (peste 200 in intreaga tara), retele deATMsi EPOS,phone-banking(Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking).RaiffeisenBankRomaniaa rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitatidetinute de RaiffeisenZentralbank Oesterreich AG(RZB) in Romania- Raiffeisenbank(Romania). infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZBsi BancaAgricola, achizitionata in2001. Dupaprivatizare, RaiffeisenBanka reusit 0 schimbare radicala. In 2004 bancaa obtinut unprofit net de 28,3 milioane EUR,desaseori mai mare decat in anul 2003 (4,6 milioane EUR).Activele totale s-au dublat fata de 2003, depasind 2.000 milioane EUR.In 2005, banca acontinuat sa implementeze un plande investitii semnificativ, destlnat In principal infrastructuriisi sistemelor IT&C, modernizarii retelei de unitati si extinderii retelelor de ATMsi POS.Bancaare peste 1,8 milioane de cllenti.Rezultateleexcelente obtinute de RaiffeisenBankau fost recunoscute de prestigioasepublicatii romanesti sl straine. Revistabritanica Euromoney a acordat Raiffeisen Bank premiulpentru cea mai buna banca de investitii din Romania, iar revista Global Financea desemnatbanca, atat in 2004 cat si in 2005, drept "Ceamai buna banca din Romania". GrupulRaiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital &Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania,Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank.

Lansareaprogramelor "Viziune, Misiune, Valori" si "Reusim Impreuna" a reprezentat un pasesential in definirea identitatii noastre ca organizatie. Ziua de24 septembrie 2007marcheazainceputul uneicampanii de comunicareexternasi intema pentru brandul Aaiffeisen Banksubsloganul"Reusim impreuna". "Cred ca noul nostru slogan exprima dar ceeace vremsa fim: 0echipa unita, care coopereaza pentrua oferi clientilor cea mai bunasolutie financiara si0relatiebazatape parteneriat. Esenta branduluiAaiffeisen este spiritul de echipa", a subliniat StevenvanGroningen, presedintele RZBRomaniaCampania de imagine prezinta 0 sueeesiune de situatii in care numitorul eomun estepartenerul invizibil - aeesta este ajutorul pe care clientii nostri il primesc atunei candau nevoie. "Partenerul invizibil" arata implicarea baneii in visele, proiectele de viitorsi dorintele fiecaruia dintre clientii Raiffeisen Bank, sporindu-Ie succesul ori facandpur si simplu lucrurile sa se intample mai repede.Viziuneasi misiunea sunt linii directoare pentru intreaga noastra activitate, care exprima

ceeace dorim sa devenim 5i ce directu trebuie sa urmam. Valorile stabilesc coordonateleprincipale ale comportamentului nostru fata de clienti, actionari, competitori si colegi.ViziuneRaiffeisenBankeste liderul pietei bancare prin calitate, dinamism si inovare. Oferind produsesi servicii de inalta calitate, cu0 atitudine constant dinamica si axandu-se pe inovare,RaiffeisenBank poate deveni banca de prima optiune pentru cllentl si poate fi recunoscuta cafiind liderul pietei bancare.


4/35

MisiuneRaiffeisen Bank este un partener de termen fungpentru tot; clientii sai, oferind 0 gamacompfeta de servicii financiare fa standarde ridicate si generand un Profit pe actiune pestemedie.Suntem 0 banca universala, apartinand unui grup care ofera servicii financiare integrate inurmatoarele domenii: bancar, banca de investitii, analiza si consultanta financiara, leasing,asigurari.Standardele ridicate seaplica fiecarui aspect al activitatii noastre: servicii si produse decalitate, investitii in infrastructura, conceptul original Raiffeisen pentru "sucursala moderna",multiple canale de distributie, inovare constanta in ceeace priveste produsele, solutiialternative sau personalizate nevoilor specificeale ctientilor nostri.Valori

Respectul fata de clienti Consolidarea investitiei actionarilorPrincipii solide de eticaMotivare deleqare de competenta si asumare de responsabilitate

B Departamentul Juridic:.

1) Scurta descriere a activitatii directiei : Directia Contencios Juridic este compartimentulspecializat care asigura respectarea legalitatii activitatii Bandi si protejeaza interesele denatura patrimoniala si nepatrimoniala ale Bancii in raporturile cu tertii, persoane fizice sijuridice, rezidenti sau straini, Activitatea juridica include si activitatile auxiliare prestate deexecutorii bancari si de operatorii in Arhiva Electronica de Garantii RealeMobiliare.a) Departamentul juridic este Format din: Director, Asistent Director, juristi, consilieri

juridici. Avocati, executori bancari.b) Departamentul e format din urmatoarele diviziuni:~Departamentul Avizare Operatiuni BancareCompanii Departamentul Avizare Operatiuni BancarePersoaneFizice Departamentul Conformitate~Departamentul Contencios Departamentul Corp Executori Bancari2) Responsabilitatile angajatilor:

a) - .Asigura indeplinirea activitatii de monitorizare legislatie, gestionare a relatiei cuAociatia Romana a Bancilor si de acordare de asistentajuridica in cadrul programelorID P si a celorlalte proiecte derulate in RZB, consultanta juridica asupra reglementarilorinterne ale bancii nebancare, precum si in cazuri complexe, care implica mai multeramuri de drept, cu specific nebancar.

Asigura respectarea legalitatii in activitatea companiei si protectia intereselorpatrimoniale si nepatrimoniale ale acesteia.Avizeaza pentru legalitate actelepromovate in cadrul Directiei Juridice, care pot angaja raspunderea patrimonialaa bancii, semnatura sa fiind valabila ca reprezentant legal al bancii.Participa la


5/35

tucranle Cornttetului pentru Norme si Proceduri si ale Comitetului de Reeuperarea Creditelor Corporatiste.Propune eonducerii baneii modificarile ce trebuie operatein continutul reglementarilor de ordin intern ale bancii, eorespunzatorprevederilor din actele normative intrate in vigoare.lndeplineste atributiile inbaza mandatului scris sau verbal dat de eonducerea Directiei juridiceCDiector).Asigura eonsultanta juridica; Avizeaza si contrasemneaza actele cu caracterjuridic; Emite opinii legale; Reprezinta banca in fata instantelor dejudecata,organelor de urmarire penal a, autoritatiJor publice, institutiilor de oricenatura, precum si a oricaror persoane juridice sau fizice, romana sau straina,in conditiile legii si ale regulamentelor specifice bancii; Apararea drepturilorsi intereselor legitime ale bancii in raporturile eu autoritatile publice,institutiile de oriee natura, precum si eu orice persoana juridica sau fizica,romana sau straina; Participa la negocieri in relatiile cu tertii.asigura indeplinirea urmatoarelor atributii principale. monitorizeazaarmonizarea reglementarilor interne eu schimbarile legislative privindaetivitatea financiar-bancara si cea non-bancara si face propuneri deimbunatatire a acestora pe baza modificarilor survenite in reglementarilelegale nou aparute,monitorizeaza legislatiei si informarea corespunzatoareentitatilor din administratia centraJa a Bancii si din reteaua teritoriala aacesteia cu privire la noutatile legislative relevante pentru aetivitateabancara, monitorizarea procesului de elaborare a aetelor normative siinformarea in mod corespunzator a entitatilor din adrninistratia eentrala aBaneii cu privire la proiecte legislative relevante pentru activitatea bancara,se ocupa de initierea de proiecte de modificare a unor acte nonnative invigoare sau a unor noi acte normative,elaborareaza recomandari pentruarmonizarea reglementarilor interne cu legislatia in vigoare.reprezinta Bancain Comisia Juridica din cadrul Asociatiei Romane a Bancilor si in cadrulcelorlalte cornisii de specialitate ale ARB pentru aspecte privindlegalitatea.reprezinta Banca in fata Bancii Nationale a Romaniei,Ministerului Justitiei, precum si a altor autoritati in cadrul procedurilor deelaborare legislativa.reprezinta Banca in fata Asociatiei Consilierilor Juridicdin Sistemul Financiar Bancar.acorda asistenta juridica in cadrulprogramelor IDP si a ceJorialte proiecte derulate in Rzb,acorda asistentajuridica, emite opinii si acordar avize de legalitate, asupra reglementarilorinterne cu specific nebancar,emite opinii si acorda avize de legalitate incazuri complexe, care irnplica mal multe ramuri de drept, eu specificnebancar.isi insuseste, respecta si aplica cerintele reglementarilor legale si areglementarilor interne specifice domeniului de activitate in conformitate cupostul detinut, precurn si acelea corespunzatoare altor sarcini incredintate.

b) AHe resonsabilitati- Avizare a modului de structurare a operatiunilor de creditare companii,

Consultanta legata de operatiunile de creditare companii; Redactare contracte de ereditare,garantie si alte contracte legate de operatiunile de creditare; Avizare a modului de structurarea operatiunilor de creditari sindicalizate, finantari structurate; consultanta legata de


6/35

operatiunile speciale desfasurate de companii; Redactare contracte legate deactivitatile/tranzactiile companiilor. Avizare operatiuni bancare persoane fizice,Consultantaleata de operatiunile desfasurate de persoanele fizice,Suport juridic legat de noi produsepersoane fizice,Suport juridic pentru ranzactii speciale desfasurate de persoane fiizce

Activitatea este structurata in principal pentru asigurarea serviciilor deconsultants juridiea acordate conducerii Baneii, diviziilor/directiilor Baneii, dar sipersoanelor juridice apartinand grupului Raiffeisen si clientilor in cadrul realizariiactivitatii de consultanta, asa cum aceasta este definita de legea bancara. Seinclud in activitatea desfasurata pentru clienti si serviciile aferente inregistrariigarantiilor reale mobiliare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare,servicii oferite in conditiile legii si a autorizatiilor detinute in acest scop.Activitatea este considerata drept centru de profit pentru Banca. Asigura.reprezentarea in instantele de judecata,asigura solutionarea reclamatiilorindreptate impotriva bancii,raspunde solicitarilor de informatii formulate deautoritati ,gestioneaza adresele de infiintare a popririlor transmise de catreexecutorii judecatoresti/ bancari/ fiscali .pune in executare titlurile executoriiobtinute in favoarea bancii noastre, in vederea recuperarii creantelor bancare saua prejudiciilor astfel recunoscute (in cauzele penale sau de alt tip), coordoneazaactivitatea de executare silita realizata de executorii bancari in teritoriu si verificareflectarea corespunzatoare a acestor cauze pri n actualizarea evidentelorelectronice, soliclta instantelor incuviintarea executarii silrte a titlurilor executoriiale bancii; desfasoara activitatea de executare sllita mobiliara si imobiliara.

2.CUPRlNS:

A. PRACTICA PROPRIU-ZISA:a) In cadrul Departamentu!ui Juridic, am invatat foarte multe lucuri utile 8i anume::

1) SPALAREA BANILOR;2) INTOCMIREA CONTRACTELOR DE IPOTECA SI GAJ;3) LlTIGII;4) EFECTELE NULITATII ACTELOR JURIDICE;5) RECUPERARJ DA TORII;6) INVESTITII SI ACHIZITII ;7) SERVICII DE REPREZENTARE/AS]STARE IN INSTANTELE DE

JUDECATA;8) DREPT BANCAR SI FINANCIAR.

c) Deoarece lucrez de 5 ani in RZB .am avut posibilitatea sa eunose 8i sa invat diversenorme de creditare, norme juridiee , sa eunose oarneni , PF si PJ. Avandposibilitatea sa fae practica in Dep. Juridic, am reusit sa-mi imbunatatesc rnult


7/35

cunostintele despre banca, in general si despre actele juridice, in special. Am avutposibilitatea sa lucrez practic si sa invat despre acte si nonne, printre altele faeand(invatand) si :

elaborarea unor opinii juridice privind cadrullegal din domeniul ban car;verificarea doeumentelor de proprietate aferente imobilelor propuse ingarantie; Studierea aetelor aferente imobilelor; Intoemirea rapoartelor pebaza informatiilor obtinute despre imobile.verificarea a cine este/sunt proprietarul/-rii precum s i t it lu l de proprietateasupra imobilului ce se doreste a fi ipotecat, in cazul aprobarii juri dice aactelor ptr erediter imobiliare, verificarea daca reprezentantulltii persoaneijuridice are imputernicire expresa sau este/sunt mandatari cu procuraautentica pentru a constitui ipoteca.urmarirea taxelor si impozitelor aferente bunului imobil daca sunt achitatela zisi daca acesta este liber de orice sarcini.intocmit registrul unie de docurnente, parafat ~inumerotat fiecare registruinscris in acesta.In domeniul arhivei;intocmit nomenclatorul arhivistic ,indicativul termenelor de pastrare adocumentelor si intocmit liste de inventar pe compartirnente , ani ~i termenede pastrare;Potrivit art. 56 alin. 2 din Legea nr. 5811998 privind activitatea bancara,devenit art. 79 alin. 2 in urma republicarii acestei legi in Monitorul Oficial alRornaniei, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, "Contractele de creditbancar, precum ~i garantiile reale si personale, constituite in scopul garantariicreditului bancar, constituie titluri executorii";textul de lege mentionatconstituie astfel norma prin care s-a reglementat executarea silita, in cazultitlurilor la care se refera, in scopul asigurarii realizarii tuturor drepturilor decreanta ce decurg din acte juridice incheiate cu respectarea cerintelor devaliditate, independent de data acestora; instituindu-se astfel un sistemexecutional unitar, simplificat, de natura a asigura recuperarea cu celeritate acreantelor bancare, flira a se rnai recurge la procedura cornplicata, specificaraspunderii contractuale, s-a raspuns unui vadit interes public, de garantare acreditului, care sa inlature riscu1 pentru depunatori ~i actionari de a ajunge insituatia de a fi Iipsiti de economiile sau investitiile pe care le-au facut.

d) De asemenea, cu ajutorul colegilor rnei juristi, s-au mai facut urmatoarele detaliisi am reusit sa invat alte lucruri noi ptr mine:

Inregistreaza, distribuie, urmareste rezolvarea in tennen si expediazacorespondenta;- lntocmeste si tine la zi evidenta legislatiei in vigoare pe domenii deacti vitate;- colectioneaza actele normative ce se aplica in banca si in alte banci pe

. .


8/35

domenii de activitate ;- asigura procurarea prin abonament a principalelor publicatii ~i a unorlucrari de specialitate necesare;- tine evidenta publicatiilor, lucrarilor de specialitate ~i a celorlalte materialedate spre pastrare intr-un registru special si pe baza de fisa:- distribuie in baza unui registru compartimentelor interesate.jiublicatiile lacare este abonata banca ;- asigura afisarea citatiilor primite de la instantele de judecata;-Tndeplineste si alte atributii stabilite prin acte nonnative sau incredintate deconducerea executiva si deliberativa;acorda sprijin in orice probleme legate de contracte comercialefbancare ,drept cornercial/bancar, contracte civile/bancare , tranzactii imobiliare,dreptul investitiilor si achizitiilor publice , executarea silita mobiliara siimobiliara acreantelor c1ientilor si a bancii, asigurand reprezentare arbitrajcomercial la Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comertsi Industrie a Romaniei, reprezentare in domeniile mai sus mentionate prinavocat la Inalta Curte de Casatie si Justitie;Este de retinut totodata ca prin art. 372 din Codul de procedura civila, careconstituie dreptul cornun, se prevede ca "Executarea silita se va efectuanumai In temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inserts care,potrivit legii, constituie titlu executoriu". Rezulta deci ca prevederile legalecare recunosc valoarea de titlu executoriu unor inscrisuri, fie ca sunt cuprinse'in Codul de procedura civ ila, fie In legi speciale, au caracter de normeprocedurale referitoare la executarea silita. Acest earacter trebuie avut Invedere chiar daca In momentul nasterii raportului juridic de drept material nuexista 0 dispozitie legala care sa-i confere calitate de titlu executoriuinscrisului constatator al conventiei dintre patti. Mai intai, pentru motivul ca,In materie contractuala, sunt supuse reglementarii date prin legea in vigoareinrnomentul incheierii contractului numai conditiile necesare valabilitatiinasterii raportului juridic, precum ~i continutul sau juridic, inteles ca surna dedrepturi si obligatii corelative pe care partile ~i le-au asumat sau care Ie erauimpuse de 1egea In vigoare 10 momentul respectiv. Or, textul art. 79 alin. 2din Legea nr. 5811998 nu distinge in raport de momentul in care a luatnastere raportul juridic de drept bancar si nici nu aduce vreo atingeredrepturilor private determinate prin contractele de credit bancar valabil sidefinitiv incheiate sub imperiul legii vechi.

B. BAGAJUL DECUNOSTINTE ACUMULAT:J) In cadrul unui contract de gaj ,avem urmatoarele:


9/35

Debitorul gajist convine eu Banea ea nu va greva sau permite existentaoricarei sarcini asupra bunurilor in beneficiul unor terti, fara acordulprealabil scris al Bancii si nu va transfera, vinde, cesiona dreptul deproprietate asupra bunurilor sechestrate, fara consimtamantul Bancii.Banca va cere instantei competente sa seehestreze bunurile daea existapericolul ea acestea sa fie deteriorate sau transferate fara consimtamantulBancii.In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintreacestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediulprevazut in partea introductiva a contractului. Notificarile verbale nu se iauin considerare de niei una dintre parti, daca nu sunt eonfinnate, prinintermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente.Daca debitorul gajist se afla in situatia neindeplinirii obligatiilor fata deBanca, toate obligatiile garantate prin acest contract vor deveni imediatexigibile si vor fi platite integral.Daca debitorul gajist nu-si indeplinesteobligatiile fata de care gajul funetioneaza ca 0 garantie indiferent de faptu1 caaceasta este posibila sau nu, Banca va dec1ansa imediat procedura legala derecuperare a creantei. Privitor la existenta datoriei si la valoarea ei, extraselede cont semnate de reprezentantii Bancii vor functiona ea dovada suficienta asumei pe care debitorul gajist 0datoreaza Bancii.In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea caresufera vreun prejudieiu a dreptu!ui de a cere executarea intocmai sau prinechivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat laacest drept al sau.Daca creditorul se foloseste de bunurile gajate, debitorulpoate cere ca gajul sa fie pus sub sechestru (art. 1693 Cod civil si art. 596Cod de procedura civila).Creditorul pastreaza drept de retentie asuprabunurilor gajatesi dupa ce a fost achitata datoria initiala daca a efectuatcheltuieli necesare si utile pentru conservarea aeestor bunuri, pana larambursarea acestor cheltuieli integral.

II) In cazul unui credit ipotecar:-In Motivarea punctului de vedere rnentionat s-a relevat ca atat timp c a t inmomentul incheierii contractuJui de credit bancar nu exista 0reglementare legala care sa-iatribuie caraeter de titlu executoriu, prevederile art. 79 alin. 2 din Legea nr. 5811998 nupot fi extinse asupra unor asemenea contracte incheiate anterior intrarii in vigoare aacestei legi; procedura de executare silita fiind de ordine publica, rezulta existenta uneisituatii juridice obiective legale, eu privire la care orice lege noua are un efect imediat.Pe planul dreptului intertemporal, ori de cate ori 0 lege ulterioara modifiesefectele viitoare ale unor specii de contracte sau !e exclude, pentrusatisfacerea unui interes de ordine publica, trebuie sa se considere cadispozitia modificatoare sau prohibitiva a legii ulterioare se aplica si laefectele nerealizate ale eontractului incheiat anterior, pentru motivu! caordinea publica, astfel cum Jegiuitorul 0 stabileste, trebuie sa aiba, prin


10/35

esenta ei, un caracter de unitate si de uniforma obligativitate pentru toti,neputand prevala legea privata a contractului asupra dispozitiilor legale deinteres public.- ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic.- inscriptiile ipotecare se fac lajudecatoria in a carei raza teritoriala suntsituate imobilele ipotecate. .- pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cuaccesoriile lor care sunt imobile prin destinatie, precum si uzufructul asupraunor imobile.- ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect:r : 1 J sa fie determinata cu privire la irnobilul afectat.r:Dsa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei.- conditii privind persoana constituientului:sOcel ce 0 constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.r : 1 J eel ce 0 constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual alimobilului ce se ipotecheaza. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot formaobiectul unei ipoteci. lar, daea dreptul de proprietate al constituientului estesub eonditie suspensiva sau rezolutorie, aceeasi conditie va afecta si ipoteca.Deasemenea, nu se pot ipoteca bunurile altuia, indiferent daca acestea apartinpersoanelor fizice sau juridice, decat cu consimtamantul lor expres.- conditii de forma:sOcontractul de ipoteca este un CONTRACT solemn, ipoteca trebuind sa fieincheiata prin inscris autentic. ,,'-EFECTE::...se constituie un drept de creanta a creditorului numai asupra bunurilorimobile (sau imobile prin destinatie) ale debitorulul.- in raport cu debitorul:~ acesta pastreaza detentia imobilului ipotecat.~ are dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar.~ are dreptul de a instraina imobilul ipotecat, dar, in acest caz, imobilul seva stramuta catre noul dobanditor, grevat de ipoteca constituita asupra lui.- .in raport cu creditorul:~ are un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla.~ are un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (Iuandu-se in calculrangul ipotecii).- in raport cu tertii dobanditori ai imobilului ipotecat:~ fata de acestia, ipoteca nu constituie 0 indisponibi lizare, ei putandachizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-I prelua eu tot cu sarcina ee-lgreveaza.

III) Nulitatea , Dolul:

I )Nulitatea - Legislatia noastra nu cuprinde 0 definitie a nulitatii, totusi am desprins din


11/35

literatura de specialitate 0definitie care mi s-a parut elocventa : nulitate este aceasanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de evectele contrarii normelor juridiceeditate pentru incheierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in care nu se respectaconditiile de valabilitate ale actului juridic civil.- FUNCTIILE NULITATIII. Functia preventiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelorde drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale devaliditate.2. Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.Functia de rnijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un rnijloc de asigurare arespeetarii ordinii publice si bunelor moravuri.- DELIMITAREA NULlTATIlPentru 0 mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa 0 delimitam de alte cauze deineficacitate a actului juridic civil precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea,revocarea, inopozabilitatea.a) NULITATE-REZOLUTIUNE. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor incauza, semnaland asemanari Ie si deosebiri Ie de regim juridic dintre ele. Nulitateareprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat ell nerespeetarea normelor privindconditiile de validitate. Rezolutionarea consta in desfiintarea unui CONTRACTsinalogrnatic, cu executare uno-ietu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila aobligatiilor de catre una din parti.Asemanari:-ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil-ambele produc efect retroactiv-ambele sunt, in principiu, juridiciare, deoarece presupun 0 hotarare a organuluidejurisdictie competentDeosebiri :-daca nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil incheiat-daca nulitatea se aplica oricarui aet juridic civil, rezolutiunea priveste doar contracte1esinalogmatice cu executare uno-ictu-daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii actului, la rezolutiune,cauza ( neexecutarea culpabila de catre una dintre parti ) este ulterioara momentuluiineheieriib) NVLITATE-REZILIERE. Rezilierea'este incetareri)dhfaeerea unui CONTRACTsinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor decatre una din parti. Intreriulitate si reziliere exista ,in esenta, aceleasi asemanari sideosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, eu mentiunea ca efectele, de data aceasta, nusunt retroactive, ci numai pentru viitor.c) NULITATE-CADUCITETE. Cadueitatea este 0 cauza de ineficacitate eonstand infaptul ca lipseste aetul juridic civil de orice efeete datorita intervenirii unor cauzeulterioare incheierii sale si independent de vointa autorului actului.Asemanari :-ambele sunt cazuri de ineficacitateDeosebiri:

h-daea nulitatea presupune un act nevalabil, caducitatea presupune un act valabil-daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea produce efecte numai pentru viitor, deoareca


12/35

pentru trecut nu s-an mai produs niei un fel de efecte ale actului-daca nulitatea presupune cauze eontemporane ineheierii actului, cadueitatea presupune 0cauza ulterioara ineheierii si straina de vointa autorului actuluid) NULIT ATE-REVOCARE. Revoearea desemneaza acea sanetiune de drept eivi Ieareconsta in inlaturarea efeetelor aetului juridic civil datorita ingratitudinii grafiticatului orineexecutariieulpabile a sarcinii.Asemanari :-ambele sunt eauze de inefieacitate a actului juridic civilDeosebiri :-daca nulitatea presupune un act nevalabil, inopozabilitatea presupune un act valabilincheiat-pentru nulitate- efectele privesc atat partile eat si tertii, iar pentru inopozabilitate-efeetele aetului se produe fata de parti, dar nu se produe fata de terti-eauzele eare deterrnina nulitatea sunt eontemporane incheierii actului, pe cand cauzelecare determina inopozabilitatea cons tau in neindeplinirea unor formalitati ulterioareincheierii lui-daca nulitatea relativa poate fi "confirrnata" , inopozabilitatea poate fi si inlaturata prin"ratificare" (termenii nu sunt sinonimi)

CLASIFICAREA NULIT ATII ACTULUI JURIDIC CIVILCriterii de clasificare :1. In functie de Natura interesului oerotit, nuljtat;~ ~ s t e ~ ~ : : - . .~ - = - - -a) absoluta . ~"""'-.--,b) relativa2. In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi :a) partialab) totala3. Dupa modul de consacrare legislativa, este :a) nulitate expresa ( textuala )b) nulitate virtuala (implicita)4. Dupa felul conditiei de validitate, nerespectata, nulitatea poate fi :a) nulitate de fondb) nulitate de forma5. Dupa modul de valorificare, nulitatile se impart in :a) nulitate judiciarab) nulitate amiabila

Nulitatile presupun darea unei hotarari judecatoresti ( fiind judiciare ). Cauzele denulitate amabila sunt rare in practica.l.a) Nulitatea absoluta - este nulitatea care sanctioneaza nerespectarea , la incheiereaactului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc, In legislatie,nulitatea absoluta este desernnata prin formule "nulitatea de drept " sau "nulitate" sau"nulitate de plin drept ".


13/35

l.b) Nulitatea relativa - este nulitatea.care sanctioneaza nerespectarea, la incheiereaactului juridic civil-e a unei nonne care ocroteste un interes particular, individual oripersonal. Nulitatea relativa este indicata prin formulele : " actul este anulabil" , "actuleste anulat " . .

2)DOLUL SAU VICLENIA:

- Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consirntamantcare consta in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive,pentru a determina sa incheie un act juridic. In esenta, deci, dolul este 0eroare provocataOar nu spontana, ca eroarea propriu-zisa). . - Avand originea in dreptul privat roman - unele se distingeau intredolus malus (dolul gray) si dolus bonus (dolul usor) - dupa consecinte1e pe care Ie are,on nu, asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre :dolul principal (dolus dans causam contractui), careeste dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actuluijuridic si care atrage anularea actului sidolul incident (dolus incidens), numit si incidental orisecundar, care este dolul ce cade asupra unor irnprejurari nedeterminate pentru incheiereaactului juridic, neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, 0 reducere aprestatiei, daca e cazul).

-Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente : un element obiectiv, material, constand in utilizarea demijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in eroare;un element subiectiv, intentional, constand in intentiade a induce in eroare 0 persoana,pentru a 0 deterrnina sa incheie un act juridic civil.-Pentru a fi viciu de consirntamant, dolul trebuie sa indeplineasca,

cumulativ, conditiile sa fie detenninat pentru incheierea actului juridic.sa provina de laeealalta parte.Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin oriee mijloc de proba,inclusiv martori sau prezurntii simple.


14/35

1\l) Spalarea bani lor:

-Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul accesla investitii, afecteaza piata rnuncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa, sursele de bani murdari,la fel si posibilitatile de reciclare a acestora,s-au extins ~iastfel importante venituri provenind in principal din activitati componente ale economieisubterane sunt infiltrate prin diverse metode in economia reala; .Spalarea banilor " nueste 0 activitate noua.tendinta de ascunde originea ilicita a unor surne si de a conferiacestora 0 aparenta legalitate si implicit onestitate si respectabilitate posesorilor acestorsume.are origini vechi; Faptele in sine presupun 0tncadrare strict juridica.dar analizandu-se la nivel de fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de soeietate este dublatde un perieol economic, la fel de grav, ehiar daca este mai putin evident si studiat.

Transparenta ~i starea de sanatate a pietelor financiare sunt elemente cheie infunctionarea eficienta a economiilor dar ele pot fi periclitate prin fenomenulspalarii banilor. Obtinerea "banilor negri",in principal din economiasubterana ~i coruptie.este In general 0 activitate unanim condamnata.in toatestatele lumii,dar procesul de reciclare a fondurilor,prin aspectul inofensiv pecare 11 irnbraca.poate scapa atentiei mai ales pe fondul concurentei dureexistente pe piata internationala a capitalurilor; Spalarea banilor este unproces complicat care parcurge mai multe etape si implica multe persoane siinstitutii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturileprovenite dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate,transform ate sau amestecate eu fonduri legitime, in scopul de a ascundeprovenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective.Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a aseunde 0 activitateinfractionala. Este cea mai periculoasa componenta a econorniei subterane ~icuprinde: activitatile de productie.distributie si consum de droguri, traficulde arme, traficul de rnateriale nucleare,furtul de automobile, prostitutia,traficul de carne vie, coruptia, santajul, falsificarea de monede sau altevalori.contrabanda.etc,

In prezent, nevoia de spalare a produselor rezultate din infractiuni, pentru aascunde originea lor crirninala, este legata de 0 gama larga de activitaticriminale.Acest fenomen de plasare in eeonomia oficiala a bani lor proveniti


15/35

din activitatea criminala a cuprins in jocul sau importante segmente alesisternului financiar bancar international.

Astfel, in art. 23 din Legea 656/2002 rnodificata se dispune:

-, '

,,(1) Constituie infractiune de spalare a bani lor si se pedepseste eu Inchisoare de la 3 la]2 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea deinfractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau inscopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa sesustraga de Ia urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei,a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand cabunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin dinsavarsirea de infractiuni.

( 2) abrogat.(3) Tentativa se pedepseste."Coroborand dispozitiile art.23 din Legea nr.656!2002 preeum si ale art.268 din noul

Cod Penal eu cele ale a r t . 6-7 din Conventia Natiunilor Unite impotriva crirninalitatiitransnationale organizate se poate afirma cu privire la sensu1 dat de legiuitor termenilorfolositi in cadrul acestor legi :

potrivit art.2lit. d din Conventie, termenul de bunuri insearnna orice felde bunuri, corporale sau ineorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile,preeum si actele juri dice ori documentele care atesta proprietatea asupra aeestor bunurisau alte drepturi referitoare la ele; este evident ca in conceptul de bunuri sunt incluse sibanii; ca urmare in art. 2 lit. h din Conventie se defineste expresia "infraetiuneaprincipala" ca fiind oriee infractiune in urma careia rezulta un produs susceptibil de a


16/35

deveni obiectul unei infractiuni de spalare a produsului infractiunii, reglementate de art. 6din Conventie. Cum nici Legea nr. 656/2002 ~i nici noul Cod penal nu precizeaza sferainfractiunilor din care provin bunurile ce fac obiectul spalarii, In modalitatile prevazutede art. 23 din Legea 656/2002 si respectiv art.268 din noul Cod penal, eredem ea amputea apela la dispozitiile Conventiei. Este de observat ca desi noul Cod penal irnparteinfractiunile in crime si delicte, In ar1.268 nu face niei 0 distinctie referitor la infractiuneaprimara (principala) respectiv daca aceasta poate sa fte atat crima cat si delict denumind-o numai .Jnfractiune".

2 potrivit art. 2 lit. b si art. 6 pet. 2 lit. a ~ib din Conventie sferainfractiunilor principale este definita astfel:

- ftecare stat parte se straduieste sa instituie infractiunile de spalareaprodusului infractiunii pentru bunurile ce provin din cea mai Iarga sfera de infractiuniprincipale;

- fiecare stat parte include in infractiunile principale toate infractiunile

grave, definite ca un act care constituie 0 infractiune pasibila de 0 pedeapsa privativa delibertate a1carei maxim nu trebuie sa fie rnai mie de 4 ani sau de 0 pedeapsa mai grea;

- fiecare stat parte va include in infractiunile principale 0 .categoriecornpleta de infractiuni legate de grupurile infractionale organizate".

potrivit art. 2 lit. a din Conventie, expresia "grup infractional organizat"desemneaza orice grup structurat alcatuit din trei sau mai multe persoane, care exists de 0anumita perioada si actioneaza in intelegere, in scopul savarsirii uneia sau mai multorinfractiuni grave sau infractiuni prevazute de prezenta Conventie, pentru a obtine directsau indirect un avantaj .

Elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilorObiectul juridic generic al infractiunilor prevazute la art. 23 din Legea nr.

656/2002 si respectiv al art.268 din noul Cod penal 11constituie relatiile sociale prin careStatuI apara circuituI legal (financiar, bancar, economic, comercial si civil), prevenind sicornbatand circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infractiuni grave prevazute delege, prin instituirea unor obligatii ale anumitor persoane fizice ~ijuridice de a sesiza


17/35

operatiunile cu astfel de bunuri, de a se abtine de la efectuarea unor acte si fapte juridicelegate de produsul infractional sau de a favoriza autorii ori participantii la infractiunileprincipale.

2 Obiectul juridic generic al infractiunilor prevazute In art.23 din Legea nr.65612002 si respectiv art.268 din noul cod penal este subsecvent obiectuluijuridic generic al infractiunilor principale adica al acelor infractiuni graveprin care s-a obtinut .,produsul" ce urmeaza a fi .,spalat". Ca urmare,constatarea infractiunilor de spalare a produsului infractiunii se poate facenumai concomitent sau ulterior constatarii infractiunilor principale al carerprodus se spala .

operatiunea de deplasare a capitalului sub diferite forme de la 0 tara la alta sau de la unagent economic la altul, cu sau tara aparenta legal a (deplasare efectiva sau scriptica orielectronica). De pilda, pentru scoaterea din lara a unor sume obtinute prin inselaciune insistemul bancar se efectueaza 0 "platii" In avans de marfa sau 0 plata pentru 0 marfasupraevaluata vanduta de un agent economic aflat sub controlul celui care transfera(agent care ulterior intra in .faliment" ~inu mai expediaza marfa). 0 astfel de deplasarede capital se mai poate face prin asociere, fuziune, cu 0 firma falimentata intentionat,aflata tot sub controlul celui care transfera; cumparare ~ vanzare de bunuri supra sausubevaluate, transferand diferenta de pre! de la un agent economic la altul; plati pentru.xxmsultanta", .asistenta de specialitate", etc., pentru care nu mai exista obligatia formalaa raportarii transferului respectiv .

- deplasari de valuta prin cumpararea de obligatii, titluri de credit, cesiune de creanta,cu pret subevaluat.

- deplasari de valuta prin curnparari si revanzari speculative de actiuni la bursa.- deplasari de valu ta prin creditare, irnprumut lara garantii ~i care evident nu se mai

restituie agentului care este tot sub controlul celui care transfera.- unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western ~ Union.- transferabilitate a creditului documentar (transferabil) concretizata in dreptul

beneficiarului de a cere ca acesta s a fie deschis la 0alta banca decat cea stabilita de parti.


18/35

- folosirea ilegala a diferitelor forme de decontari interne sau internationale inclusivde societati fantorna prin: cecuri, acreditive, dispozitii de plata, dispozitii de incasare.

- transfer de fond uri prin interrnediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente carenu au la baza raporturi juri dice fundamentale.

- transfer cu plati fictive facut prin carduri.Recunoastcreu tranzactiilor suspecte. de spalare a banilor

De rnentionat este faptul ca in multe cazuri specialistii in domeniul financiarbancar.evita aprofundarea studiului despre rnodul in care pot fi recunoscute operatiunilefinanciare ce au drept scop spalarea banilor.considerand ca aceasta activitate are uncaracter de ancheta si nu ar fi cornpatibila eu atributiile lor curente.

Fiecare operatiune de spalare a banilor murdari are un mod propriu dedesfasurare.care depi nde de institutia bancara sau financiara pe care 0 foloseste ,derigurozitatea normelor procedurale adoptate de aceasta.de sumele efectiv implicate si inbuna masura de experienta ~icapacitatea intelectuala a persoanelor implicate.

Ca regula generala.caracterul suspect al unei operatiuni bancare dec urge dinmodul neobisnuit in care aceasta se produce.raportat la criteriile de eficientaeconornica.practica bancara ~iactivitatile curente ale unui client.

in mod curent,cele mai des utilizate servicii ban care sunt cele pentru deschidereaunor conturi.constituirea unor depozite.obtinerea unor irnprumuturi.servicii de transfer defonduri,schimburile valutare,emiterea de cecuri,etc. Alaturi de aceste servicii ce pot ficonsiderate traditionale.dar care pot fi prestate si prin metode noi,bazate pe sistemulinforrnatic.bancile mai ofera casete pentru pastrarea valorilor.seifuri.dar ~iconsultanta inafaceri,etc .

.Trauzactii suspecte din domen iul hancar :

.a) Spa/urea banilorjolosind tranzactiile in numeral' (cash):

b) Spdlarea banilorfoiosind conturile bancilor


19/35

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ . ~ - - , , ~ ~ - - ~ - ~ -

.c) Spalarea baniiorjoiosind tranzactii de investiiii

e) Spa/area banilor prin activitati intemationale offshore

J) Spafarea banilor impliciind agenti sijunctionari ai institutiilorfinanciare:

_ ( j Spdlarea banilor prin imprumuturi asigurate sau neasigurate

Sistem ul fin an ciar-b an car rorn an esc si fen orn en ul spalarii ban ilor

In confonnitate eu legislatia in vigoare activitatea bancara in tara noastra sedesfasoara numai prin intermediul BanciiNationale a Romaniei si prin celelalte banciautorizate.Alte persoane juridice cu sediul in tara noastra sau in strainatate pot desfasuraactivitati bancare, numai daca sunt autorizate conform legii si numai cu respectareaprincipiilor legii bancare. Persoanele juridice pot efectua tranzactii comerciale sifinanciare eu active monetare si financiare sau cu titluri pentru active monetare doar inbaza autorizatiei acordate de Banca Nationala a Romaniei. Totusi dupa 1989inadvertentele existente In sistemul financiar-bancar romanesc, viduI Iegislati vmanagementul si politica baneara necorespunzatoare, coruptia din randul unor functionaribancari din compartimentele de verificare, control si prognoza si modul defectuos deadministrare a patrimoniului unor banci au condus la posibilitatea spalarii unor sume maride bani .

Astfel cele mai des intalnite cai si metode de prejudiciere a sisternului bancar au fostacordarea de credite fara respectarea procedurilor bancare, prezentarea de documente degarantie false, instrainarea garantiilor dupa obtinerea irnprumuturilor, folosirea creditelorobtinute in numele societatilor, in interes personal ori in aite scopuri decat eele pentrucare au fost contractate, contractarea de credite prin inducerea in eroare a functionarilorbancii, carora le-au fost prezentate documente contabile ce cuprind date si informatiinereale eu privire la activitatea si bonitatea firmelor.


20/35

3 EPILOG:

A. IDEI DE FINAL: ste, desigur evident ea 0 strategie baneara performanta trebuie sa cuprinda atat

programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt,minirnalizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii.Sustinem ca este evident deoarece obiectivul principal al acestor politici este acela deminimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplirnentare suportate de bane a, jar obiectivulcentral al activitatii bancare il reprezinta obtinerea unui profit cat mai mare pentruactionari. Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective -; eel general si eel sectorial -;se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anurnite situatii, costul implementarii siexploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat expunereapotentiala la rise. Ceea ce nu inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate infunctie de eriterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa impliceasumarea unor riscuri sporite sau a unor riseuri noi. In acest eaz decizia trebuie luataintotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea uneiprotectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai rnari. Dar daca deeizia este de asanatura, atunci minimalizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz sa se transformeintr-un obiectiv in sine. De altfeI, obiectivele managementului ban ear sunt trei:maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la rise si respeetarea reglementarilorbancare in vigoare. Dintre acestea nici unul nu are un primat absolut, una din sarcinileconducerii baneii fiind si aceea de a stabili obiectivul managerial central al fiecareiperioade.Importanta gestiunii riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar Ia minimizareacheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la riseare efecte pozitive si asupra comportarnentului salariatilor care devin mai rigurosi si maiconstiineiosi in indeplinirea sarcinilor de servici, nu esre de neglijat nici efectulpsihologic de descurajare a unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvatepentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribute si Ia impunerea institutiei incadrul comunitatii bancare, nu de putine ori experienta unor astfel de programeconditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii j nterbancare


21/35

(indeosebi de plati) sau obtinerea unor calificative supenoare din partea autoritatiibancare.Si, nu in eele din urrna, 0 gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta siasupra imaginii publice a baneii. Clientii doresc 0 banca sigura si actionarii Ia tel.Soliditatea unei banci ii atrage insa pe deponenti in conditiile in care depozitele nu suntasigurate in mod obligatoriu. Daea bancile nu sunt obligate sa se asigure de raspundereacivila fata de deponenti, atunci interesul aeestora pentru alegerea celor mai sigureinstitutii este diminuat; principalul criteriu devine rentabilitatea plasamentului. Poate saapara atunci 0 seleetie adversa pentru care este foarte probabil ea bancile eu cele maimari problerne, in lipsa de lichiditate, sa acorde cele mai ridicate dobanzi. Pentru evitareaacestei selectii adverse, este preferabil ca asiguratorul sa perceapa prime de asigurarediferentiate, rnai ridicate pentru bancile cu 0 gestiune deficitara a riscurilor (cazul SUA)astfel incat sa existe 0 penalizare explicita pentru acestea.In Romania bancile au facut fata tuturor factorilor de instabilitate financiara intr-uncontext de instabilitate general a generata de procesul de tranzitie. Tranzitia a insemnatpentru baneile romanesti modificarea statutelor (ele operand ca societati pe actiuni), acadrului legal de operare (legea perrnitand angajarea intr-o gama larga de operatiunifinaneiare), libertatea in alegerea partenerilor interni si externi, coneurenta din parteaaltor institutii financiare (fondurile de plasament) si altor banci (romanesti, create dupa1990 si straine), reducerea refinantarii directe de eatre banca eentrala, schimbareaperrnanenta a normelor prudentiale de catre BNR si deteriorarea situatiei financiare amajoritatii c1ientilor rnari. In aceste conditii, pentru eonducerea bancilor, implementareaunor politici adeevate de gestiune a riscurilor devine 0necesitate, ca si asimilarea de catresalariati a unor noi tehnici si instrumente de gestiune a riscurilor.In sectorul bancar eresterea a devenit un atribut esential al performantei bancare. Ea nueste un scop in sine ci este impusa de rentabilizarea investitiilor in tehnologii noi, posibiladoar in conditiile "productiei de masa". Proeesul de crestere in sectorul banear are douaeomponente: eresterera in domeniul serviciilor bancare traditionale (creditarea clientilor,efeetuarea virarnentelor, gestiunea patrirnoniului) si cresterea in zona noilor serviciibancare (gestiunea de trezorerie, operatiuni pe piata de capital, servicii inforrnatice S 1 deinformare, asigurari). EI este caracterizat de faptul ca are lor intr-un context concurentialsi are drept rezultat prestarea de catre institutia financiara a unei game Iargi de servicii.Unele din aceste servicii sunt noi si personalul este lipsit de experienta, iatr altelepresupun operarea pe piete cu care baneile nu sunt familiare si atunci personalul parelipsit de profesionalism.Drept urrnare imaginea bancilor pe pietelefinanciare tinde sa fie una deficitara, pentru caele risca sa fie tratate de catre partenerii mai speeializati drept conglomerate formate lavoia intamplarii, conduse de persoane ignorante in noile domenii si inconstiente decapacitatea neta de castig sau riscurile specifice (exemplul bancii Baring's).In conditiile unui management corect, cresterea operatiunilor in cele doua arii mari -;servicii traditionale si servicii noi -; ar trebui sa aiba un efect sinergetic. Insa pierderilesuportate de unii aetionari si volatilitatea veniturilor due la diminuarea valorii de piata abanciIor, ceea ce face extrem de scumpa procurarea de capital suplimentar (necesarpentru protectia generaia a instirutiei in conditii de crestere). Deoarece comunicareabancilor co publicuI si chiar cu actionarii, in ceea ce priveste gestiunea riscurilor bancare,este deficienta (in Romania in special) piata tinde sa trateze toate bancile la tel. Proasta


22/35

gestiune a catorva banci poate influenta negativ SI imaginea publica a celorlalte.In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt 0 sursa de cheltuieli neprevazute, gestiunealor adeevata pentru stabilizarea veniturilor in timp are rolul unui amortizor de soc. Inacelasi timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se poate realiza doar printr-ocomunicare reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate degestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-siimbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si puteagestiona eu succes diferite game de produse in anii '90. Daca procesul de gestiune ariscurilor bancare si sistemul global de management sunt efective, atunei banca va aveasucces, Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic alriscurilor, daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei.

B. ANALIZA FINALA 51COMENTARII:

1.)Relevanta stagiului de practica pentru formarea ca specialist: FOARTEBUNA: 100%;Gradul de incadrare a activitatii desfasurate in tematica recomandata :EXCELLENT: 100%;In ee masura obiectivele/sarcinile de lueru au fost trasate elar si s-a urmaritrealizarea lor: IN MARE MAS URA : 90% ;Gradul de folosire a cunostintelor dobandite in facultate : MOMENT ANBUN: 80%;In ce masura sunteti rnultumit de abilitatile dobandite : MUL TUM IT : 80% . .)Conditiile de desfasurare a activitatii de practiea : EXCELENTE : 100% ;Conditiile de lueru (spatiu.atmosfera.etc) : BUNE: 80% ;In ce masura echipamentul avut la dispozitie a corespuns sarciniulor trasate :IN MASURA BUNA : 90% ;Nivelul de indrumare acordat de specialistuI desemnat de firma gazda :FOARTE BUNA: 100%;


23/35

Nivelul ajutorului colegial primit : EXCELLENT: 100%.3.)Perspectivele de colaborare viitoare : FOARTE SIGURE: 100% ;In ce masura ar fi util/de dorit continuarea activitatii in aceeasi firma(eventual ca si angajat): IN CEA MAl MARE MASURA: 100% ;In ce masura poate fi recomandata aceasta firma unui coleg : 80% : INMARE MASURA.4,)A.) Enumerati in ordinea descrescatoare a importantei 5 cursuri ale carorcunostiinte teoretie le-ati folosit in cadrul stagiului de practica.

a) IPOTECA;b) GAl;c) SPALARE DE BANI;d) LITIGII;e) DOL, NULIT ATE, ETC.

B.) Enumerati in ordine descrescatoare a importantei 5 laboratoare Ia care atiparticipat in facultate ale caror deprinderi practice Ie-ati folosit in cadrulstagiului de practica

a) DEPARTAMENTUL RETAIL PF, PJ;b) DEPARTAMENTUL CONTURIPF, P I;c) DEPARTAMENTUL COLECTAREFRAUDA;d) DEPART AMENTUL MARKETING, VANZARI ;e) DEPART AMENTUL JURIDIC.


24/35

c.) Enumerati in ordine descrescatoare a importantei 5 aspecte pozitive alestagiului de practica :

a) CUNOATERE DE NOI NORME ~b) MUNCAINECHIPA~c) INTELEGEREA GREUTATILOR DE ORDIN JURIDIC;d) APROFUNDAREA DET ALIILOR SI CUNOSTINTELOR

JURIDICE;e) POSIBILITATE DEPROMOVARE.

D.)Mentionati eventualele aspecte negative/care ar trebui imbunatatite

a) MAl MULTA INTELEGERE;b) MAl MUL TA COOPERARE;c) MAIMULTARABDARE.


25/35

Data: 26. IUNIE. 2008

Practicant: VIRGIL MARIAN BOIANGIU.

P.s.: Pe aceasta cale doresc sa multumesc tuturorcoleg;lor me; din RAIFfEISEN BANKsi , IN SPECIAL,COLEGILOR din Sucursala Bucuresti, Dep Juridic,Domnilor Director; ai Agent;ei si respectiv,Departamentulu;, cu aceeasi consideratie,

Virgil Soiangiu, OCACPf,AG.VERGULUI.


26/35

~ ' L ._

SPETA 1:

CONTRACT DE NAVLOSIR E- Time Charter -

Nr.__j _

I.PARTIlE CONTRACTANTEI1. "Trans Sandhurst&Son Ltd.", cu sediul in Liverpool, Marea Britanie, 213 Wellington Street, inreqistrata laRC. sub nr.L312654, reprezentata prin director executiv David Norton, pe de 0 parte, in calitate de proprietar alnavel ce constitute obiectul contractului (navlosant), si

2. S.C. "Midas S.R.L.~, cu sediul in Constanta, Romania, 5tr. Mircea cel Batran. nr. 5, inregistrata la R.C. sub nr.3/6/1991, cod fiscal R302495, pnn reprezentant legal ing. Andrei Dunareanu, pe de alta parte, in calitate dearmator (navlositor).

II. OBIEcruL CONTRACTU lUI

Art. 1. Obiectul prezentului contract it constituie asigurarea folosintei navel "GAllA", afiata sub pavilion brltanic,inmatriculata in portul Liverpool, Marea Britanie, sub nr. Sf 20354, cu un deplasament de 72 tdw, avand destinatiade transport de marfuri, destinatie care va fi respectata de armator.

Art. 2. Predarea - primirea navel va fi consemnata in procesul verbal de predare - primire, care se va incheia panala data de 15.03.1998 sl care va constitui anexa 1. la prezentul contract si parte integranta din acesta (in procesulverbal de predare - prim ire se va mentiona gradul de uzura al navel si stadiul in care se preda),III. DURATA CONTRAcrulUIArt. 3. Durata contractului este de 1 an, cu incepere de Ia data de 15.03.1998 pana la data de 15.03.1999.IV. NAVLUl SI MODAlITATllE DE PLATAArt. 4. Navlul - chlrla - pentru folosirea obiectului contractului este de 5.000U5D lunar.

Art. 5. Plata navlului se va face lunar pana Ia data de 15 ale lunii pentru luna respectiva (data viramentului), prinvirament bancar, din contul armatorului deschis la Banca Internationala a Religiilor, filiala Constanta, nr.236159487, in contul proprietarului deschis la Banca Bering, f iliala Liverpool, nr.902360575001.

Art. 6. Neplata chiriei la termen autonzeaza pe proprietar sa perceapa penalitati de intarziere de S% pe zl,intarziere calculata ta valoarea chlriei si sa sol idte rezfllerea contractului.


27/35

V. OBUGATIllE PROPRIETARUlUI (NAVlOSANTULUI)

Art. 7. Navlosantul se obliga:a. ) sa predea nava descrisa la art. 2 din contract, in stare de functionare st cu echipajul necesar minimeimanevrabilitati imbarcat, la data de 15.03.1998, cand se va -incheia procesul verbal de predate - prirnire in 2exemplare.

b.) sa puna comandantul navel la ordinele navlositorului in privinta folosirH navel, agenturari i sl semnariiconosamentelor, pe durata executarii contractuluL

c.) sa asigure folosinta navei pe toata durata contractului, garantand navlosltorul contra tulburarii folosintei naveilnchirtate sl contra impo5ibilitatii de exploatare sau scufundarii datorate unor vicii ascunse ale vasului.

VI. OBUGAlllLE CHIRIASULUI (NAVLOSITORULUI) ,Art. 8. Navlositorul se obliga:a.) sa foloseasca nava inchlriata conform destinatiei care rezulta din prezentul contract, respectiv transport decherestea.

b.) sa execute la timp si in bune conditiuni, pe cheltuia!a sa, toate lucrarlle de intretinere si reparatii necesare siutile.

c.) sa pastreze integritatea navel, cu toate dotarile aferente, sa 0 intretina in mod corespunzator, sa nu 0deterioreze, degradeze sau sa nu 0 aduca in stare de neintrebuintare.

d.) sa plateasca china la termenele stipulate.

e.) sa plateasca salariile si sa asigure hrana echipajului in cuantumul si conditiile stabilite prin contractele deinrolare incheiate de proprietar cu echipajul, acestea fiindu-i opozabile navlositorului. Obligatiile specificate la acestpunct se executa independent de plata chiriei stabilite ta art. 4.

f.) sa nu subinchirieze nava.

g.) la expirarea duratei prezentului contract sa restituie nava inchiriata in starea consemnata in procesul verbal depredare primire din 15.03.1998, stare care va fi consemnata lntr-un nou proces verbal.h.) sa suporte plata combustibilului, materialelor de intretinere si a taxelor portuare.

i.) sa execute transporturi cu nava inchiriata dear pe ruta Constanta - Istanbul - Marsilia - Liverpool, acestea fiind5i porturile in care va putea acosta.

VII. AlTE CLAUZEArt. 9. In cazul in care nu va fi posibila solutionarea litigiului pe cale amiabila, acesta va fj supus spre rezolvareunui tribunal arbitral.

Art. to. Daunele generale sl arbitrajul se apnea la londra conform dreptului englez.VIII. ClAUZA COMPROMISORIE


28/35

Art. 1LToate litigiile ce sevor naste din prezentul contract si in special in ce priveste validitatea, interpretarea siexecutarea acestula, se vor solutiona pe cale de arbitraj de catre un tribunal arbitral compus din 3 arbitri. In aeestscop, fiecare parte va desemna cate un arbitru, iar cealalta parte, desi i s-a notificat aceasta nu procedeaza ladesemnarea arbitrului in termen de 30 de zue de la primirea notificarii, arbitrul partf respective va fi desemnat decatre Curtea de Arbitraj (de pe langa camera de Comert International). Arbitrii astfe! desemnati aleg, de comunacord, pe eel de al treilea arbitru. In lipsa unui aeord in aeeasta privinta, eel de al treilea arbitru va fi desemnat deCurtea de Arbitraj (de pe langa Camera de Comert International). 12824ptk81dmb6gTribunalul arbitral va statua cu majoritate; iar daca nu seva putea forma 0 majoritate, va decide presedinteletribunalului arbitral (eel de al treilea arbitru). Arbitrajul va avea loe la Londra. Dreptul aplicabil va fi cel al tarii undes-a ineheiat contractul (dreptul englez) iar procedura va fi flxata de arbitri, completata, de va fi cazul, cu normeleprocedurale din tara unde are loe arbitrajul (dreptul englez). urnba in care va avea lac arbitrajul este limbaengleza.Sentinta arbitrala va fi pronuntata in eel mult 30 de zile de la numirea celui de al treilea arbitru sl dupa ce au fostascuitate partile. Eaeste definitiva si obligatorie. Partile contractante renunta la caile de atac (Ia care pot renunta)si isi iau oblfgatia de a executa, de indata, sentinta. IX. DISPOzml FINALEPrezentul contract a fost incheiat azi, 15.03.1998, in 3 (trei) exemplare, dintre care unul in limba romana.Londra, Marea BritanieNAVLOSA.NT, NAVlOSITOR,Prezentarea spetei sf a sentintei

lntre societatile comerciale "Trans Sandhurst&50on", cu sediul in Liverpool, Marea Britanie si "MidasS.R.L" din Constanta, Romania, a intervenit, la data de 15.03.1999, un contract de navlosire, prima avandcalitatea de navlosant si cea de a doua in calitate de navlositor. In cadrul respectivului contract, partile au inserat,de eomun acord, Ia art. 57, 0 dauza compromisorie, avand urmatorul cuprins:"Toate litigiile ce se vor naste din prezentul contract si in special in ce priveste validitatea, interpretarea siexecutarea acestuia, se vor solutiona pecale de arbitraj de catre un tribunal arbitral compus din 3 arbitri. In acestscop, fiecare parte va desemna cate un arbitru, jar cealalta parte, desi i s-a notificat aeeasta nu procedeaza 103desemnarea arbitrului in termen de 30 de zile de la primirea notificarii, arbitrul partii respective va fi desemnat decatre Curtea de Arbitraj (de pe langa Camera de Comert international). Arbitrii astfel desemnati aleg, de eomunacord, pe cel de al treilea arbitru. In lipsa unul aeard in aceasta privinta, eelde al tretleaarbitru va fi desemnat deCurtea de Arbitraj (de pe tanga Camera de Comert International).

Tribunalul arbitral va statua cu majoritate; jar data nu se va putea forma 0majoritate, va decide presedinteletribunatului arbitral (eel de al treilea arbitru). Arbitrajut va avea lac la Londra. Dreptul aplicabil va fi eel al tarii undes-a Incheiat contractul (dreptut englez) iar procedura va fi fixata de arbitri, eompletata, de va fi cazul, cu normeleproeedurate din tara unde are loe arbitrajul (dreptul englez). Limba in care va avea loc arbitrajul este limbaengleza.Sentinta arbitrala va fi pronuntata in eel mult 30 de zile de la numirea celui de al treilea arbitru si dupa ee au fastascultate partile. Eaeste definitiva sl obligatorie. Partile eontractante renunta la caile de atac (la care pot renunta)si isi iau obligatia de a executa, de lndata, sentinta."Datorita faptului ca SOCietatea"Midas S.R.L." nu 51-aexecutat obligatia contractuala vizand achitarea in totalitate achiriei stabilite in mod conventional, "Trans Sandhurst&500n" a supus litigiul astfel creat Tribunalului Arbitral de taLondra, obtinand, pe aeeasta cale, castig de cauza, respectiv, obligarea la plata a paratei mai sus mentionate.


29/35

Societatea eomerciala "Trans Sandhurst&Soon" a formulat, in eontradictoriu eu S.c. "Midas S.R.L.", cererea dereeunoastere a hotararii arbltrale pronuntate la l.ondra de Tribunalul Arbitral constitiut in baza clauzeicompromisorii din contractu I de navlosire incheiat intre partl, prin care parata a fost obligata sa plateascareclamantei suma pretinsa, in dolari S.U.A., eu dobanzi si cheltuieli de judecata.

Analiza spetei si a sentintei

Tribunalul a adrms eererea, ret inand ea sunt intrunite dispozit iile legale referitoare la reeunoasterea hotararilorarbitrale straine, cuprinse in art. 165 si urm. din Legea nr. 105/1992 priYind reglementarea raporturilor de dreptinternational prtvat si in Conventia de la New York din 1958, la care Romania a aderat prin Deeretul nr.186/1961,in sensul ca: .

hotararea a care i recunoastere si executare s-a ceru t ested efin itiv a, p otriv it le gii s ta tu lu i u nd e a fa st p ro nunta ta ;ins tanta ca re a p ro nu nta t-o a av ut, p otrivit leg ii natio nale,com petenta sa jud ece procesul;e xis ta re cip ro citate, in c ee a ce p riv es te e fec tele h otararilo rstraine, intre R om ania si s tatu i instantei care a pronu ntathotararea.

oParata a declarat recurs, sustinand in motivarea acestuia ca, in mod gresit a fost obligata la plata

sumelor indicate in dispozitivul hotararii arbitrale a carel recunoastere se solklta, constand in chiri i restante,penalitati de intarziere calculate la aeestea si cheltuieli de judecata, acestea fiind in mod evident mai mari decateele practieate de instantele arbitrale.Analizand recursul, instanta constata ca acesta este nefondat.

Sustinerea reeurentei nu poate fi prim ita, deoareee aceasta este intemeiata pe fondullitigiului a carui solutionare,potrivit art. 9, 10, 11 din contractu! ineheiat de parti, este in eompetenta instantei de arbitraj desemnata in modconventional de cocontractanti.

Tribunalul care a fost investit cu actiunea privind recunoasterea hotararii arbitrale era indrituit sa verifice numaiconditiile de forma prevazute in art. 165 si urm. din Legea nr. 105/1992, expuse mai sus, acestea fiind necesare sisuficiente pentru admiterea actiuni i de recunoastere. tm824p2181dmmb

~,

Aeeasta eu atat mai mult cu cat recurentul ar fi trebuit sa aiba 0 atitudine mai diligenta la lnserarea in clauzacompromisorie din contractul de navlosire a obliqatiei de a renunta la once cale de atac vizand hotararea arbitrala,singura cale de atae prin care ar fi putut f i schimbata respective hotarare.

Drept urrnare, recursul se respinge.


30/35

SPETA2:Cazu;stica

Concubini. ,Bunuri .dobandita de ei in perioada' ,. . . . . . , . . ..

concubinajui'ui. ~\cr\ \JDobandirea dreptului de proprietate~

I Sectia c::ivilaa TribunaluluiSupremO'ecizia:nr.,1241 11980 din 07/06/1980 ' 'Prin sentinta penala nr. 4.84'din,31 octcrribne 1~77,rIlLt>~:'~

fost condarmiat ia diverse pedepse 'privative de iibertate pentru. . . .'. . . -mal rnulte infractiuni prevazuto de art. 254 olncocut 'penal: si,

'. - " . '. .totodata, obligat taplata sumeideA67.200 lei catre stat: ' ,. . _':. " .'. . .. -" Pentru ::exeGutarea debltului datorat statulul, exscutons. . .

jUd~c~toreSG'de la J:udecatoria-sector:UI;UL1:ucl,lresti~apliGat 1 8 .,2' septembr'ie19?8 uri .sechestru definiti"asl 1 pra bunurltordebitor.~IUi,_ bunuri ' care, in, prealabilfu~ese:rasechestratc3asiquratorlu d e .catre Procuratu'nl'niunicipilJlui Bucures'tL~a19, si2Cj'inai;1976s; la8 august 1976.':' .

Irri(Xltriva executanl sillte au 'formultit contestatiePtN.F.;sotia debitorului, s'i-R D.,sora acestela .... . .JUde


31/35

bunurile urmarite pentru plata sumei de 467.200lei, datorata. .de debitor statului, sunt proprietatea contestatoarelor, lar 0alta partesunt proprietatea comuna a debitoruluisi a sotieisale contestatoarea I.N.F.).

Prin sentinta, s-a dlspus scoaterea de sub sechestru abunurilor mobile aratate in dispozitiv, aflate inapartamenluldin Bucuresti, cu motlvarea ca sunt bunuri .proprii alecontestatoarei M.N.F; scoaterea de sub sechestru aapartamentului din Sinaia si a unor bunuri mobile aflate inacesta; b(lOurimentioilate .indispozitiv,retinandu-se ca sunt

. . .Proprietatea celordou8 contestatoare.

. De asernenea. prin hotarare's-a constatat ca un bufet denucatarie in valoare de 200 leisi trei carpets persoane in valoarede230 lei sunt proprietatea debitorului M . b .

I

S-a retinut ca apartarnentu' din Suturesti este bun. . .dobandit in tlmpul casatoriei, ..fiinci achizitioriat partial, cu.. . . .

contributia de 15% de catre D1 .D : - 19.498 lei si 41% - respectiv. .

51.225 lei de.catre.M.N.F...S~a maiconstatat .ca autotu r ts rnu l . "Dacia. 1300" a fost

cumparatde arnbli soti, :achitand un 'avans de 2.3.560 lei, iartel~vizorul "Opera", radiocasetofohul "Delair" si aparatul de radio. . "~"Gloria"au fost oumparatecu contdbutia aqala' a ambilor soti.

. Apartamentul din Bucuresti, televizorul, radiocasetofonul,aparatulderadio;bufetul. d e bucatariesi trei carpete au fostatribuite contestatoarei :,M.N.F,cu mentiunea ca urrneaza a fi

. . .

sco~sede sub sechestru.


32/35

,-- ,_ ---------------- ----------------------,....,..,....,,.......,,,

_" ...

municipiului Bucuresti 11..780 lei si1500 let '

S-a retinut ca M_D_urmeaza a fiurmarit pentru suma de34.3Z7 lei, din care' a depus la C_E_G_tncontul Procuraturii

. .'. ... .

Contestatoarea M_N.F. a test obliqata la plata.sumei de8157 lei catre Circumscrlptia financiaraa sectbrului lBucurestL

" Tribunalul municipiului Bucuresti, investit cu solutionarearecursului Procuraturii locale' a sectorului 1 Bucuresti, prin

, , ,decizia nr. 1348 din 23 mai'1979, 'I-a adrnis, casand sentinta . .. - .prirnei instante.. eu retlnereacauzei spre rejudecare invedereacornpietarf probelor..Aeelasi tribunal, prin'-decizia nr. ,3058, din 30 oetombrie. . - - - . . . ._ .I ;, 1979, a admis contestatlllersl a dlspus scoaterea deeubsechastru a lrnobllulul.dln orasulSlnala $ r a mobllelor atlate

in acesta, retinand .ca:" sunt 'bunuri, ,proprii alecontestatoarelor, a constatat ca apartarnentuldln Bucurestieste bun _comun~ota (je :Cor..t~i~utiea de~it()ruluiiT.D. 'fiindde 15% (19.498 ,Ieik-ca::partileallcontrit>uit'iri 'mod, egal: faavansul de23.960:~iei .pentru. procurarea. .autoturtsmulul"Dacia. 1300;'s;' iacumPClrarea,' aparatului : de radlo.. atelevlzorulul sla radlocasetofonuful, .

S~aretinutcasunt bunurl cOnlu'n'e,3000Iei .numerar,8000 lei contravaloarea :in~~stitm()r: 'Ia::apartamentul dinSinaia, precurnsi ga_rniturade-hoi "Pr,imavara~''invaloare de4800 lei.

, In ee privestebunurire mobile din apartarnentul.aftat inBucuresti, eli exceptiasutraqeriel stilflorentin, .considerata bun


33/35

propriual debitarului,s-a dispusscoaterea lor de sub sechestru,retinandu-secasunt bunuripropriiale contestatoareiM.N.F.

Insfarsit,prindeciziadata, trlbunalul a dispus iesirea dinindiviziune, atribuind toate bunurile contestatoarei pe care aobllqat-c sa plateasca echivalentul lor - 40.727 leicreditorilor.

Constatand ca ta G.E.G. se afla depusa, in contulProcuraturiimunicipiuluiBucuresti,suma de 26.560 lei, instantaadispus .in final obligarea ccntestatoarel catrecreditorinumalla.dlterenta de 14167lei. ... ,: .Impotrivaacestei ultime hotarari s-a declaratrecursul

. ... - . .extraordinar de fata, .sustlnandu-se .ca esie vaditneterneinica si pronuntata cu :Jncalcareaesentiala a legii,deoarece in .mod gresit. bunurile .rnobile . atlate : in

. .. - .. .apartarnentul din Slnaia au fost considerate ca fiind propriiale contestatoarelor. Semotiveazaca apartarnentul din.. ... -Slnala it fost intr-adevar cumparat de contestatoarelnenul1971, dar bunurile mobile-au fostdobandlteulterlor, lntlmpce M.N.F. trala in concubiriajcu debltcrul.a carui perioadalnfractlonala a inceput in anuI197t~:

Criticaeste intemeiatain sensu!ce urmeaza.. _ EstH de principiu ca concubinil utu beneflclaza rde

p~ezumtiade comunitate asuprabunurllorcornune, lnstituita. . . -prin art. 3D din codul tamlllel, text careseapllca numal hl

ceea ce priveste regimulle9a"lal bunurtlor dobandlte intirnpulcasatoriei.

I~


34/35

.',' . , 'Aceasta dispozltle legala nefiind' aplicabila

concubinilor, conseclnta este caei nu pot' fi consideratl, inbaza,legii, 'proprietari in, devalmasie -asupra bunurllordobariditei n timpulconcublnejulul.

, ,

,Nimic nufrnpledlca lnsaconstatareaexletentel unui

drept 'de .proprietate in indiviziune a concubinilor asuprabunurilor dobandlte de ei, in raport de contributiafiecaruialadobandlrea lor, stabilita prlnprobe. ,"

In, speta, perioada d e ' tOilcubinaj.a. contestatoarelM.N.F. cu debltorul M.D. - ianliarie 197.t~'16febfu'arie. 1974 -. . . . .a fost biile rethiutade lnstanta,

. - . .. .. . ...De'.asernenea.Jn rnod corect instanta':a:statuat caprintrebunurile mobiieaflateiriapartameniul din Sinaiaeste si unbuncornun, anurne O':garnitura de .mobila de' h~l"primavaran,: : i n 'valoare de'4800 lei; dobandita in 11 iuli~ 1974;deci in tlrnpuicasatorlel.

"

Reterindu-seta resnrlrnobinerului pasitsi sechestratin. .. . . .'apertamentuldlriStnaia.uistanta. pebazadeclaratillor martonlor;

- .. .a -retinut ca.iacesta apartine in Jntreglme 'contestatoarelor 'si.. " .. : .. ' ':.. . .. .."., ,; :::...... .. . . :. .. .... .. ... . .rnamel lor, A:N,. , fiind' adus in trnobilul re~Re.ctivdirYB,ucuresti,deIadorniciliilelor. "

Se':constata, pe baza probelordin dosar.ccamobltarea. . .., , .apartamentului dinSinaia a avut loc imediatdupa data de 16

, ..- _ - . - . . .noierTlbri~'1973: cand a fostcumpa'rat"p~riC)ada in careM.N.F. traiain concublna] cu debitoruIJv1~[)~

Ceea ce nueste clarificat in speta si lrnpune casareanotararilor, sub aspectul disC:utat,'este., taptul daca restul


35/35

mobilierului din apartamentul..din Sinaiacuprinde intr-adevarbunuri proprii ale contestatoarelor, aduse din Bucuresti, dinapartarnentele vandute, cum a retinut instanta, sau reprezintabunuri coachizite, dbbandite. de M.N.F.. si debitorul - M.D.incepand cu data de16 noiembri~1973 - cand a fost curnparatimobilul.

Se impunedeci stabilirea,inprimul rand, a provenienteibunurilbr mobilesechestrate in apartamentul din Sinaia, insensul daca sunt proprii ale contestatoaretor si, in al doilearand, pentru ipoteza constatarll ca acestea au fastachlzltlonate de contestatoarea M.N.F. si de debitorul M.D~,stablllrea cotei decontrlbutle a acestora.

In sfarsit,prinultlmul rnotlv.din recursul extraordinar sesustlne ca avansul pentru achlzltlonarea autoturismului "Dacia1300" de 23.560 lei. a fost platlt exclusivde catre .debitorulinculpat in perloada infractionala, astfel ca, in mod gresit s-a

. .retinut ca reprezinta ocontributle cornuna a arnbilor soti, maiales ca sotia contestatoareaveavenituri modeste..

In conse?inta,.recursulextraordinar. deciarat de procurorul... . . , ...general, incauza,urrheaza.a fi adrnis, casandu-se hotararea

atacata, cu trlmiterea dosarului, spre rejudecare, la acelasitribunal.

Date post:	08-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	constantin-sebastian
View:	1,192 times
Download:	3 times

Model de Caiet de Practica.(Arhiva DAP 07-08)

Documents