MODULnursing in Boli Infectioase

8/16/2019 MODULnursing in Boli Infectioase

1/85

Macavei Gabriela – as. medical licenţiat

Conceptul de boală infecţioasă

Bolile infecţioase transmisibile au existat din timpurile cele mai îndepărtate –reprezentând unul dintre cele mai însemnate capitole ale patologiei umane, aceste boliconstituind adevărate flagele ale omenirii, fiind prima cauză de mortalitate generală,contribuind la distrugerea unor armate întregi, la căderea unor imperii, la depopulareaunor regiuni şi chiar la dispariţia unor popoare.

atologia infecţioasă este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, chiar şiîn ţările dezvoltate. Bolile infecţioase pot interesa orice organ, sistem, sau regiune aorganismului, orice vârstă, de la sugar până la bătrân. ot afecta în acelaşi timp grupemari de persoane, uneori pe suprafeţe teritoriale întinse !epidemii, pandemii".

Boala infecţioasă este reprezentată de totalitatea manifestărilor care apar înorganism ca răspuns la pătrunderea şi multiplicarea agenţilor patogeni vii !bacterii,viruşi, fungi, paraziţi".

#tât caracterul infecţios, cât şi cel contagios !transmisibil", intră în definiţiaacestor boli. $oţiunea de infecţie trebuie deosebită de cea de boală infecţioasă.

Infecţia defineşte pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în ţesuturileorganismului, nefiind urmată obligatoriu de starea de boală infecţioasă.

Boala infecţioasă este o manifestare complexă, în care acţiunea germenilor patogeni asupra organismului este însoţită de reacţia organismului faţă de aceştia învariate forme şi intensităţi.

Nu orice boală infecţioasă este şi contagioasă, deşi marea ma%oritate se transmitîn grade diferite. &răsătura esenţială a unei boli infecţioase rămâne, totuşi, posibilitateade transmitere, indiferent de gradul de transmisibilitate. 'xistă boli infecţioase cucontagiozitate mare, deci, având un grad înalt de transmisibilitate !varicela, ru%eola,gripa ( )*(+-".

Bolile cu minimă contagiozitate, sau foarte scăzută, deci, cu transmisibilitatemedie, cum ar fi mononucleoza infecţioasă care necesită un contact prelungit între sursăşi receptor.

nele boli infecţioase nu sunt şi contagioase, deci, nu se transmit la persoanesănătoase/ tetanosul, trichineloza, septicemia.

0atologia infecţioasă rămâne o disciplină medicală ma%oră şi actuală1!2oiculescu".

Eradicarea unor boli infecţioase este un deziderat care cu greu poate fi atins lanivel mondial. 3acă acest lucru a reuşit în unele ţări în anumite condiţii, este foarte greu

1


2/85

de consemnat chiar şi pe plan regional. 3intre sutele de boli infecţioase descrise pe glob,doar una singură, şi anume 2#4567#, a putut fi eradicată până în prezent.

8ercetările fundamentale din ultima parte a secolului trecut, efectuate de asteur,9och, Babeş şi alţi bacteriologi, au stabilit originea microbiană a bolilor infecţioase.3escoperirea agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase continuă, la mici intervaleidentificându(se noi agenţi patogeni şi entităţi infecţioase.

rogresele realizate în domeniul etiologiei bolilor infecţioase constau înidentificarea unor noi agenţi patogeni.Virusuri+" 4etrovirusurile ( familia 4etroviridae, cu : subfamilii/

( 6ncovirinae ( virusuri tumorale,( 7entivirinae ( ;52<

:" 2irusul hepatitei delta =∆> <?" 2irusul hepatitic 8, ', @, A, etc<" arvovirus ( determină infecţii la gravide cu mare risc fetal<

*" 2irusurile febrelor hemoragice !febra de 7assa, 'bola, boala de Carburg"<D" 4otavirusurile şi calicivirusurile ( virusul $orEalF.Bacterii( 7egionella,( 8amphGlobacter, care reprezintă *- din etiologia gastro(enteritelor.( '. coliPrionii

rionii reprezintă o nouă clasă de agenţi infecţioşi. #ceşti agenţi infecţioşiinactivează virusurile şi sunt rezistenţi la factorii fizici şi chimici. 3etermină boli care au

fost considerate fiind provocate de virusuri neconvenţionale !2. lente"/ boala 9reutzfeldHacob, boala 9uru, boala #lzheimer.

3epunerea germenilor pe tegumentele şi mucoasele omului în special pe mâini!obiecte, ş.a." fără multiplicare I contaminare.

2orbim de ex. de lapteJalimente contaminate nu infectate. 8ontaminarea se poate produce şi prin multiplicarea germenilor spre ex. în soluţiile perfuzabile insuficientsterilizate sau incorect conservate.

Etiologia bolilor infecţioase

Cicroorganismele din natură sunt în contact permanent cu organismul uman.#cestea sunt fie nepatogene, care alcătuiesc microflora normală de pe tegumente şimucoase, fie patogene, care pătrund în ţesuturi, unde se multiplică, generând infecţia şi

boala infecţioasă.nele dintre microorganisme devin patogene în anumite condiţii, ele fiind

condiţionat patogene.

2


3/85

#tât agenţii patogeni, cât şi cei condiţionat patogeni, se împart în mai multegrupe/ virusuri, chlamidii, mGcoplasme, ricFetsii, bacterii, fungi, paraziţi !protozoare,metazoare".

'xistă şi unele microorganisme cu care se stabilesc relaţii de convieţuire.Cicroflora normală !bucală, digestivă, respiratorie", foarte importantă pentru menţinereastării de sănătate, se realizează prin invazia treptată a tegumentelor şi mucoaselor cuvariate microorganisme.

ransmisibilitatea sau contagiozitatea unor boli infecţioase reprezintă uşurinţa cu careacestea sunt transmise de la o sursă de infecţie, la persoanele sănătoase – populaţia receptivă – prin intermediul unor căi de transmitere.

!ursa de agenţi patogeni este repre"entată de#

a) $mul bolnav% convalescent% purtător de germeni &inclusiv personalul medico(

sanitar".Omul bolnav

!cu forme tipice sau atipice de boală" are capacitatea dediseminare diferita în raport cu etiologia bolii, stadiul de evoluţie şi cu o seamă de particularităţi care ţin de agentul patogen sau de organism. Convalescentul , ca izvor deinfecţie, este reprezentat de acea persoană care încă nu este vindecată şi deci continuă sădisemineze agenţi patogeni. Purtătorii de germeni cronici sunt foştii bolnavi care vorcontinua să elimine agentul microbian continuu sau intermitent, luni sau ani, uneori toatăviaţa.

b) 8a izvor de infecţie% animalele 'i păsările, pot fi în stare de boală, sau purtătoarede diferiţi agenţi patogeni !inclusiv insectele ex/ ţânţarul, căpuşa, ş.a". Bolile astfel

produse se numesc zoonoze sau zooantroponoze !din gr. zoon K animal, fiinţă vie,

anthropos K om şi nososK boală", antroponoze K boli infecţioase şi invazive comuneomului şi animalelor. Lînt provocate de agenţi patogeni care pot să trăiască şi să seînmulţească atît în organismul animalelor, cît şi în cel al omului. Lursa de infecţie pentruom o constituie, în primul rînd, animalele bolnave, cu care el vine în contact/ domestice!agricole, de pază ş.a", sinantrope !sălbatice care trăiesc în apropierea locuinţei omului

K rozătoare, păsări, peşti" şi enantrope !de vînat". 3in zooantroponoze fac parte circa+ de boli/ antraxul, bruceloza, turbarea, morva, febra aftoasă, leptospiroza, tularemiaş.a.

(orme de manifestare a procesului infecţios#

Mn urma contactului cu un agent patogen, organismul uman se poate găsi într(una dinurmătoarele situaţii/+. starea de imunitate – în care germenul nu reuşeşte să producă îmbolnăvireaorganismului.:, starea de purtător – în care agentul patogen este prezent în organism dar nu produceun răspuns imunologic din partea acestuia.

3


4/85

?. starea de boală – care la rândul ei poate fi inaparentă sau clinic manifestă. #ceastăstare face obiectul de studiu al disciplinei de boli infecţioase.

5munitatea reprezintă rezistenţa organismelor faţă de agenţii patogeni.#ceastă calitate a organismului se obţine prin/

( imunitatea umorală/ producerea de către plasmocite de anticorpi specifici faţă de unanumit microb !imunoglobuline".( imunitatea celulara/ prin apararea conferita de anumite celule albe ale sângelui!limfocitele &".#mbele sectoare ale imunitatii !umorala si celulara" conlucreaza pentru realizareaimunitatii specifice a organismului.

ipuri de imunitate specifică

5n functie de modul cum se obtine, imunitatea specifica antiinfectioasa se imparte in/( imunitate naturala, !de la nastere, prin placenta si alaptare"

( imunitatea dobândită pe cale/( pasivă/ în mod natural după trecerea printr(o boala infecţioasă !imunitatea

postinfecţioasă"<( activă în mod artificial, prin imuni"ari !vaccinari cu vaccinuri si anatoxine".

Boala infecţioasă parcurge în evoluţia sa câteva perioade distincte, care se succedregulat, cu perioade diferite în funcţie de boală. #cestea sunt/

Perioada de incubaţie, asimptomatică este intervalul de timp dintre

pătrunderea în organism a agentului patogen şi apariţia primului semn de boală. #cestultim moment reprezintă debutul bolii. 3urata perioadei de incubaţie variază de la o

boală infecţioasă la alta. Perioada de invazie – marchează de fapt debutul bolii infecţioase.

4eprezintă intervalul de timp de la apariţia primului semn până la conturarea tablouluiclinic caracteristic. #ceasta este perioada maximei contagiozităţi în bolile infecţioase.

Perioada de stare – cu durată variabilă de la o boală i. la alta în care se poate stabilii cu destulă precizie diagnosticul.

Perioada de declin – bolnavul nu mai este contagios, marchează sfârşitul

bolii. Ltarea bolnavului se ameliorează considerabil, sau – dimpotrivă se contureazăcomplicaţiile specifice bolii.

Perioada de convalescenţă – dispar treptat simptomele bolii sau pot apăreacomplicaţiile. &ot în această perioadă pot apărea recăderile.

!indecarea – se poate face complet< boala se poate croniciza sau se potinstala sechele.

"ecesul ( se poate produce în orice moment al evoluţiei bolii ciclice.

4

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunoglobulina_3872http://www.sfatulmedicului.ro/Vaccinuri-si-vaccinari/imunizarea-a-prevenirea-imbolnavirilor-prin-vaccinare_834http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunoglobulina_3872http://www.sfatulmedicului.ro/Vaccinuri-si-vaccinari/imunizarea-a-prevenirea-imbolnavirilor-prin-vaccinare_834


5/85

n rol important în evoluţia B5 îl ocupă tratamentul atât medicamentos cât şi cel igieno(dietetic.

ratamentul igieno) dietetic – asigură nota de confort necesară bolnavului, pe parcursul bolii şi îi este oferit de către asistentul medical.

#spectele igienice au în vedere camera bolnavului, luminozitatea, umiditatea,temperatura. #epausul la pat, poziţia în pat, caracterul permanent sau relativ alrepausului, prezintă interes terapeutic.

'xagerarea imobilizării la pat poate aduce pre%udicii pacientului !osteoporoză,escare de decubit, ş.a.". 4epausul prelungit la pat, va fi obligatoriu însoţit de schimbări

periodice ale poziţiei pacientului, pentru a prevenii apariţia escarelor sau a pneumoniilorhipostatice. 3acă este permis se va putea face masa% bolnavului.

$limentaţia va consta din alimente uşor digerabile, cu aport echilibrat defactori nutritivi. #portul de lichide este important şi va fi corelat cu nevoile şi pierderileapărute din cauza bolii. "ieta va fi adaptată afecţiunilor, constituind regimul alimentarfoarte important în special în bolile infecţioase cu manifestări digestive.

*$+I,*I -E EPI-EMI$$GIE GE*E/01

Epidemiologia !gr. epiNpeste, demosN populaţie, logos N ştiinţă" – disciplinamedicală care studiază bolile cu răspândire mare în populaţie, boli ce creează problemede sănătate publică, perturbând dezvoltarea normală a societăţii. Mn cazul nostru ne vomreferii la epidemiologia bolilor infecţioase.

'pidemiologia generală studiază procesul epidemic în desfăşurarea lui pornind dela sursa de infecţie I populaţia receptivă, la care a%unge prin anumite căi/

'pidemiologia I identificarea factorilor de agresiune pentru sănătate şi stabilireami%loacelor de neutralizare a acţiunii lor asupra grupelor de populaţie cu risc crescut.

entru producerea unei boli infecţioase I factori epidemiologici principali !mediul ext.". #ceştia condiţionează apariţia unei epidemii fiind constituiţi din i"vorulde infecţie% căile de transmitere 'i populaţia receptivă% la care se adaugă I factori epidemiologici secundari !economico(sociali, etc".7anţul epidemiologic de răspândire bolilor infecţioase/ I sursaJizvorul de infecţie, I calea de transmitere I masa receptivă.

I"vorul infecţios I organism capabil să asigure supravieţuirea, multiplicarea şidiseminarea agentului patogen. I reprezentat de – omul bolnav, convalescent sau purtătorul degermeni. ( animalele purtătoare de diferiţi germeni patogeni !ex.rozătoarele sălbatice, păsările, porcul, vaca, etc.", diferite insecte !ţânţarul, căpuşa, ş.a".

6mul bolnav elimină germeni în cantitate diferită în funcţie de fazele bolii/

5


6/85

( puţinJdeloc în faza de debut !incubaţie" sau convalescenţă.( mult în perioada de invazieJstare a bolii( unii rămân purtători !eliminatori convalescenţi" uneori pt toată viaţa, ex.

hepatita B, sau 8. Căile de transmitereropagarea infecţiilor de la sursa de infecţie se poate face prin mai multe căi, fiecare

boală !sau grup de boli" folosind o anumită cale. 3e regulă, eliminarea şi transmiterea se poate face prin/

1. Calea aerogenă – această cale reprezintă modalitatea de răspândire a unui numărmare de boli !ma%oritatea bolilor eruptive, ma%oritatea infecţiilor virale şi bacteriene aleaparatului respirator, unele infecţii virale şi bacteriene ale sistemului nervos central.

2. Calea digestivă – de la sursa de infecţie, germenii se răspândesc în mediulîncon%urător prin materii fecale, urină sau alte produse patologice !prin intermediulmâinilor murdare", putând contamina alimentele şi apa.

3. Calea seuală – reprezintă calea de transmitere a unor boli infecto(contagioase,

transmiterea lor fiind favorizată de leziuni preexistente, netratate, sau tratatenecorespunzător, la persoanele cu care cei bolnavi au avut relaţii sexuale.4. Calea transcutanată – destul de frecventă în practica bolilor infecţioase. 7eziunile

tegumentelor !plăgi superficiale, profunde, etc" arsurile, reprezintă porţi de intrare pentruo mulţime de germeni, care determină infecţii localizate, dar care pot degenera în infecţiisistemice.

5. $lte căi de transmitere/ parenteral !prin plăgi înţepate datorate manipulăriiincorecte a instrumentarului contaminat ascuţit/ acJlamă de bisturiu, ş.a"< prin transfuziade sânge !sânge contaminat şi neidentificarea agentului microbian datorită ,,ferestreiimunologice1a donatorului"< prin alăptare.

Modul de transmitere al agenţilor patogeni este/ direct şi indirect.a" #genţii patogeni se pot transmite direct de la sursa de infecţie la organismul

receptiv, prin diferitele căi de transmitere. b" e cale indirectă transmiterea este mai complexă şi implică una sau mai multe căi

ex/ apăO alimente. Mn unele boli agentul patogen este vehiculat de gazde.intermediare !ex. căpuşa → borelioza< ţânţarul anofel I malaria, ş.a"

Cură enia i de"infecţia de rutină sau 2n focarț ș , duce la întreruperea

transmiterii prin obiecte.

6


7/85

C,/1+E*I0 – noţiuni generale

etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei

activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei !materie organică şi anorganică" de pesuprafeţe !inclusiv tegumente" sau obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale,

utilizându(se agenţi fizici şiJsau chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de oricetip, astfel încât activitatea medicală să se desfăşoare în condiţii optime de securitate<

oate realiza o decontaminare de )* – )) -, foarte apropiată de cea obţinută prin

dezinfecţie. rin activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte dezinfecţia.

8urăţarea se realizează cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse de curăţat.

'xistă şi produse detergent(dezinfectant care includ în compoziţia sa substante care

curăţă şi substanţe care dezinfectează. rodusul are acţiune dublă/ curăţă şidezinfectează.

Cetode generale de efectuare a curăţeniei/ spălarea, ştergerea, aspirarea, perierea.

Dezinfecţia este procedura care se aplică în general numai după curăţare.'xcepţia o constituie suprafeţele pătate cu sânge şi alte produse biologice care sedezinfectează întâi, turnându(se o cantitate de dezinfectant şi lăsând un timp de acţiune.

rocesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele

patogene !în proporţie de )),))-" cu excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele dinmediul inert.

Le aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei,

iar sterilizarea nu este necesară.

Etapele de"infecţiei sunt/

a" dezinfecţia de nivel scăzut, urmată de curăţare, sau curăţarea, în funcţie desuportul ce urmează să fie tratat<

b" dezinfecţia de nivel dorit , în funcţie de suportul ce urmează să fie tratat<

c % clătirea.

7


8/85

3ezinfecţia se realizează cu produse şi substanţe chimice autorizateJînregistrate,

conform prevederilor legale în vigoare.

Mn fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie,

trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil

va înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura< aceste persoane trebuie săcunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei delucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia de lucru.

rocesarea suporturilor suprafeţelor, instrumentarului şi echipamentelor medicale

înainte sau după utilizare trebuie să fie corectă, pentru a preveni infecţiile nosocomiale.

3'P5$@'8Q5# I C5H76#8' @5P58'

I C5H76#8' 8;5C58'

"ezinfecţia prin mi&loace fizice I căldură

Căldură uscată/ flambarea !numai în laboratoarele de microbiologie" şi

incinerarea.

Căldura umedă/ pasteurizare şi fierbere.

Pasteuri"area lichidelor la temperaturi de D*()*R8 distruge ) ()*- dinmicroorganismele patogene.

(ierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor

transmisibile

-e"infec ţ ia cu ra"e ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafetelor netede si

a aerului in boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completareamăsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.

"ezinfecţia prin mi&loace c'imice 3 produse biocide.

Biocidele 2ncadrate 2n tipul I de produs sunt utilizate pentru/

a" dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare<

b" dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare<

c" dezinfecţia pielii intacte.

8


9/85

Biocidele 2ncadrate 2n tipul 4 de produs sunt utilizate pentru/

a" dezinfecţia suprafeţelor<

b" dezinfecţia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, în băi cu ultrasunete,

sau la maşini automate<

c" dezinfecţia len%eriei !material moale".

-e"infectia prin mi5loace c6imice

3 4eprezintă metoda principală de prevenire a infecţiilor în unităţile sanitare.

Mn funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi deconcentraţia utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt/

sterilizare chimică<

dezinfecţie de nivel înalt<

dezinfecţie de nivel intermediar<

dezinfectie de nivel scăzut.

(terilizarea c'imicăI distrugerea tuturor microorganismelor în forma vegetativă

şi a unui număr mare de spori bacterieni, în cazul instrumentarului medical

termosensibil.

"ezinfecţia de nivel înalt I procedura prin care se realizează distrugerea

bacteriilor, fungilor, virusurilor şi a unui număr de spori bacterieni până la + !indice ("<

"ezinfectia de nivel intermediar !mediu" ( procedura de distrugere a bacteriilor în

forma vegetativă, inclusiv CGcobacterium tuberculosis în forma nesporulată, a fungilorşi a virusurilor, fără acţiune asupra sporilor bacterieni<

"ezinfecţia de nivel scăzut ( procedura de distrugere a ma%orităţii bacteriilor înformă vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără acţiune asupra micobacteriilor,sporilor de orice tip, viruşilor fără înveliş şi a mucegaiurilor<

E0PEE !E/II71/II C8IMICE sunt#

a" dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare<

9


10/85

b" sterilizare chimică prin imersie<

c" clătire cu apă sterilă.

Lterilizarea chimică se realizează cu produse biocide autorizateJînregistrate, conform prevederilor legale în vigoare. &impul de contact necesar al substanţei chimice cu

substratul tratat este de la câteva minute la câteva ore.

Luprafeţele şi instrumentarul murdărite cu sânge sau alte produse biologice

trebuie să fie dezinfectate 2nainte de spălare% după care urmează spălarea, ulterior

dezinfecţia şi sterilizarea acestora.

#ceasta înseamnă că şi în cele mai dificile condiţii de care ar dispune o unitate

sanitară, dacă există conştiinţă profesională şi voinţă şi dacă se cunosc aceste norme

elementare nu pot apărea probleme în practicarea unei activităţi medicale

corespunzătoare din punctul de vedere al riscului transmiterii ;52 sau alte boli

infecţioase.

8âteva dintre normele elementare necesare, sunt descrise mai %os/

Lterilizarea şi dezinfecţia standard, respectiv cele care se fac de rutină pentru

echipamentul medical în diverse specialităţi, sunt eficiente şi în privinţa preveniriitransmiterii ;52, 2;B !virusului hepatitic B" şi 2;8.

5nstrumentarul chirurgical, materialele textile şi alte obiecte sau soluţii care

pătrund în ţesuturile sterile sau sitemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice,

trebuie să fie sterile.

instrumentarul care atinge mucoase intacteJlezate trebuie, de asemenea, sterilizat

pentru fiecare pacient în parte. instrumentarul care necesită dezinfecţie şi sterilizare, va fi bine curăţat de sânge

sau de alte produse biologice prin metode fizice şi dezinfectate chimic, înainte de a fi

supuse unui proces de sterilizare standardizat.

10


11/85

3ispozitivele şi materialele de unică folosinţă, nu vor fi niciodată reprocesate în

vederea reutilizării.

Mn unităţile sanitare de stat sau private, pentru prevenirea transmiterii ;52 şi a

altor boli infecţioase în practica medicală, trebuie respectate prevederile $rdinului M!P

49:;4


12/85

#ceste recomandări constituie minimul de norme ce trebuie respectate pentru

prote%area personalului sanitar, lăsând posibilitatea pentru fiecare specialitate medicală

să(şi completeze strategia proprie cu mi%loace suplimentare, specifice.

!copul aplicării P.,./ prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de

transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului.

Conceptul de P.,. se referă la/

- măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii )*!, !)+, !)C şi alţiagenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical.

- snge, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră a fi potenţial infectate cu )*!, !)+, !)C şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere parenterală -sanguină%

- toţi pacienţii se consideră potenţial infectaţi cu )*!, !)+, !)C sau cu alţi agenţimicrobieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece cei mai mulţi dintre purtătorii de

)*!, !)+, !)C şi alţi agenţi microbieni, sunt asimptomatici şi nuşi cunosc propria stare de porta&.

/eguli de ba"ă în aplicarea ../

1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi/

2. Consideră că sngele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu )*!,

)+!, )C!.3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală, sunt contaminate

după utilizare.

Contactul tegumentelor 'i mucoaselor cu următoarele produse &4'B5'considerat 7# 45L8/

- snge,

- lic'id aminiotic, lic'id pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, 0C# -lic'id

cefalora'idian%- sperma, secreţii vaginale/

- ţesuturi,

- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge. Precauţiunile ,niversale includ% dar nu sunt limitate la următoarele principii#

12


13/85


14/85

Principalele semne 'i simptome 2n bolile infecto)contagioase

+. :. (ebra &pire>ia? N creşterea din cauze patologice atemperaturii corpului peste valorile normale. @ebra este un sindrom caracterizat prin/

( hipertermie,( accelerarea ritmului respirator şi cardiac( creşterea vasodilataţiei cutanate !roşeaţă, transpiraţie"( stare generală alterată,( diminuarea volumului urinar,( pierderea apetitului şi( prezenţa unor tulburări nervoase !frison, cefalee, insomnie, agitaţie, delir,

transpiraţie, sete, ş.a". 2L; –ul este crescut de obicei&emperatura normală se menţine în %urul a ?SU 8 !homeotermie" datorită unuiechilibru constant între cantitatea de căldură produsă şi cea pierdută de organismN termoreglare.

Mn funcţie de valorile temperaturii se disting următoarele grade de febră/( subfebrilitate I ?S ( ?VU8( febră moderată I ?V ( ?)U8( febră ridicată I ?) ( ,*U8( hiperpirexie I W ,*U8.

rin măsurarea temperaturii dimineaţa şi seara se obţine curba termică..3upă aspectul curbei termice se deosebesc mai multe tipuri de febră/

a) 1ebră continuă !în platou" – diferenţa dintre tU matinală şi tU vesperalănu depăşeşte, timp de mai multe zile, +U8.

b) 1ebră remitentă – diferenţa dintre tU matinală şi tU vesperală depăşeşte+U8 !ex. în septicemii, supuraţii localizate".

c) 1ebra intermitentă – croşete febrile de câteva ore durată, la intervalde :(? zile !în malarie"

d) 1ebră recurentă – febră continuă câteva zile, alternând cu perioadeafebrile !&B8, infecţii urinare"

e) 1ebră ondulantă – care evoluează prin pusee succesive, fiecare cu ocreştere progresivă urmată de o defervescenţă lentă.

f) 1ebră neregulată – curba termică este total atipică<g) 1ebră prelungită – orice febră ce persistă mai mult de ? săpt.

:. 4. (risonul – este o reacţie nervoasă caracterizată prin tremurăturineregulate !datorită creşterii bruşte a tU. Le datoreşte contracţiilor musculare şi este cuatât mai intens, cu cât creşterea tU este mai rapidă. Bolnavul care prezintă frison, va fiîncalzit prin administrare de băuturi calde şi acoperit cu pături de lână sau i se punsticleJbuiote calde !fără contact direct cu pielea". Bolnavul nu va fi lăsat singur înaceastă perioadă, toate măsurile specificate, vor fi de competenţa asistentului medical.7a sfârşitul frisonului, se măsoară şi se notează tU şi .

14


15/85

:. @. ranspiraţia – este un proces care contribuie la pierderea căldurii şimarchează de obicei sfârşitul accesului febril, în timp ce frisonul îl deschide. Bolnavulcare transpiră trebuie să fie supravegheat/ ferestrele şi uşile vor fi închise, bolnavul va fişters cu un prosop, iar faţa şi gâtul i se vor şterge cu un prosop înmuiat într(o soluţie slabalcoolizată, i se va schimba periodic cămaşa de noapte cu alta uscatăJcurată, fiind şters şifricţionat cu alcool medicinal !măsuri luate de asistentul medical".

:. Modificări tegumentare 'i;sau ale mucoaselor apărute 2n conte>tulbolilor infecto)contagioase#I. le"iuni prin modificări de coloraţie#( a" pata pigmentară este o modificare de coloraţie a pielii ce nu dispare la presiune – ex.vitiligo I dispariţia de pigment pe anumite zone ale pielii şi efelidele !pistruii" I excesde pigment


16/85

a" scuama/ din stratul cornos al pielii cu dimensiuni mici, semănând cu tărâţele!scoamele din mătreaţă", scuame lamelare !mai mari cu diametrul de câţiva cm ca în

psoriazis", şi scuame în lambouri, cu dimensiuni mari ca în scarlatină. b" crusta( apare ca o fază în evoluţia veziculelor, bulelor şi pustulelor.c" escara sau sfacelul – rezultatul unui proces de necroză cutanată cu tendinţă laeliminare şi formare de cicatrice.

16


17/85

?. Manifestări respiratorii în contetul bolilor infecto!contagioase#

• /inoreea I secreţie nazală seroasă, mucoasă, sau purulentă.• -isfagia I dificultate la înghiţire a alimentelor,• -isfonia I răguşeală, modificarea vocii, interesând timbrul şi

intensitatea,• -ispneea I este expresia unei afecţiuni a aparatului respirator sau

cardiovascular şi se traduce prin ,,lipsa de aer1, modificarea ritmului şi amplitudiniirespiratorii< 3upă circumstanţele de apariţie se deosebesc/( dispneea permanentă ! în insuficienţă cardiacă avansată, pneumotorax",( dispneea de efort !procese pleuropulmonare care scad ventilaţia pulmonară,insuficienţa cardiacă",( dispneea de decubit !bolnavul nu poate sta culcat, fiind obligat să stea în semi(sau sezând"( si dispneea paroistică , întâlnită în astmul bronşic şi în insuficienţa ventriculului

stâng !astmul cardiac şi edemul pulmonar acut"3upă tipul respiraţiei care e tulburat, se întâlnesc dispneea inspiratorie !edem al glo(tei, corp strain în laringe", dispneea epiratorie !astmul bronsic ş.a" si dispneea mită, încare dificultatea interesează atât inspiraţia cât şi expiraţia şi care se întâlneşte atât în

pleureziile cu lichid mult, cât şi în pneumonia masivă.Mn unele stări patologice pot apărea tulburări ale ritmului respirator, întâlnind în acest

sens mai multe tipuri de respiraţii/( #espiraţia de tip C'e3ne(to4es este o respiraţie periodică, caracterizată prin

alternanţe de polipnee şi apnee. 4espiraţiile cresc progresiv în amplitudine şifrecvenţă, ating un apogeu, apoi descresc până ce încetează. erioada de apneedureaza + pâna la : de secunde, după care ciclul reîncepe. #cest tip de respiratiese întâlneşte în insuficienţa cardiacă stângă, în ateroscleroza cerebrală, în tumori şiaccidente vasculare cerebrale, etc.

( #espiraţia de tip 5ussmaul este o respiraţie în patru timpi/ inspiraţie(pauză(expiraţie(pauză. Cişcările respiratorii sunt profunde şi zgomotoase. #pare încoma diabetică.

( #espirţia de tip +iot se caracterizează prin cicluri de respiraţii întrerupte de perioade de apnee de * pâna la : de secunde. 'ste o respiraţie agonică.

3upă ritmul respirator , se deosebesc bradipneea sau dispneea cu ritm rar

şi polipneea sau ta'ipneea !accelerarea ritmului respirator".• usea I expulzarea violentă şi sonoră a aerului intrapulmonar<

reprezintă o reacţie a organismului pentru eliminarea secreţiilor patologice din căilerespiratorii !mucus, puroi, sânge".

• E>pectoraţia I evacuarea sputei din arborele traheo(bronşic,• Vomica I evacuarea bruscă a conţinutului patologic de la nivelul

pulmonului !expectoraţie seroasă, purulentă sau hemoragică"

17


18/85

• 8emopti"ia – este eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge, provenind din căile aeriene inferioare. 8ând sângele provine de la nivelul rinofaringelui,eliminarea poartă denumirea de epistais/ când provine de la nivelul gingiilor (de gingi"oragie/ de la nivelul stomacului ( de #ematemeză. ;ematemeza are unelecaractere particulare/ apare în timpul unui efort de vărsătură< sângele este în general mai

abundent, neaerat, mai închis la culoare, amestecat cu cheaguri de sânge si uneori, cualimente< începe şi se termină de obicei brusc< în orele următoare bolnavul are deseoridureri, iar a doua zi melena !scaun negru, moale si lucios".

$. %indromul cardio"ascular în contetul bolilor infecto!contagioase&) ta6icardia – accelerarea frecvenţei cardiace peste limitele fiziologice !)

bătăiJmin".( bradicardia – reducerea frecvenţei cardiace !sub DJmin") 6ipotensiunea arterială – scăderea sub + mm ;g pt valaoarea

sistolică şi sub D pt valoarea diastolică.

A. !indromul digestiv/( inapetenţăI lipsa poftei de mâncare( greaţa I senzaţia de vărsătură iminentă.( vărsătura I expulzarea violentă a conţinutului din stomac.( hematemeza I vomă cu sânge de origine digestivă.( meteorismul I creşterea conţinutului gaszos al intestinului.( borborisme I zgomote produse în abdomen prin deplasarea gazelor în

tubul digestiv.

( colică intestinală este însoţită de durere cu caracter acut, care survineintermitent, în crize, prin distensia pereţilor intestinali.( tenesme rectale I senzaţie de defecare fără eliminarea de materii fecale.( diareea I eliminarea frecventă !peste (* scaune pe zi" de materii fecale

de consistenţă redusă.

*. !indromul renal#( oliguria I scăderea diurezei sub V mlJ: ore,( oligoanuria I scăderea diurezei la *(+ mlJ: ore,( anuria I absenţa diurezei sau scăderea sub * mlJ: ore.

( polaFiuria I micţiuni frecvente şi în cantitate mică !ex infecţiile urinare"( disuria I emisie dificilă a urinii.9. !indromul nervos( obnubilarea – tulburare a conştiinţei, afectând claritatea< percepţiile sunt

îngreunate, reacţiile încete, există o lentoare ideatică şi psihomotorie.( coma – pierdere de diverse grade a stării de conştienţă. Aradul de

profunzime al comei se poate stabilii în funcţie de reactivitatea la stimulii dureroşi,

18


19/85

reflexe, tonus, starea aparatului circulator şi respirator. Mn funcţie de aceste elemente,stadializarea comei se face în/

( comă de gr. 5 N pierderea conştienţei cu menţinerea stabilităţii dureroase şia reflexivităţii<

( comă de gr. 55 N sensibilitate dureroasă abolită, reflectivitate păstrată<( comă de gr. 555 N sensibilitate dureroasă şi reflexivitate abolită<( comă de gr. 52 N apariţia tulburărilor neurovegetative grave, respiratorii şi

circulatorii<Mn practica medicală se mai foloseşte şi clasificarea comelor în/ comă

superficială, de profunzime medie, comă profundă şi clasificarea după AlasgoE. aralizia N dispariţia funcţiei motorii musculare, areza N paralizie parţială, incompletă, arestezii N senzaţii subiective, precum furnicăturile, amorţelile,

senzaţiile de cald sau rece ;iperestezia N recepţie exagerată a diferitelor tipuri de sensibilitate

!tactilă, termică, dureroasă". ;ipoestezia N recepţie diminuată a diferitelor tipuri de sensibilitate

!tactilă, termică, dureroasă".

-iagnosticul de laborator 2n bolile infecţioase – se pune pe baza/ "atelor epidemiologice ( se obţin de la bolnav !anamneză", urmărind

un posibil contact infectant !bolnav de ru%eolă, etc.," sau animal !antrax, rabie",depistarea căilor de transmitere, receptivitatea pacientului !vaccinări efectuate, boliinfecţioase anterioare"

"ate clinice – se obţin prin efectuarea unei anamneze corecte şi aunui examen clinic amănunţit pe sisteme şi aparate. entru precizarea etiologiei suntnecesare şi investigaţii de laborator.

*nvestigaţii de laborator indicate în bolile 5.8. sunt/( investigaţii nespecifice6 leucocite, ;emoglobina !;b", 2L;, glicemie, uree, ex.

sumar urină, radioscopia pulmonară 4x. ulmonar".( Nr de leucocite este crescut în B5,( !() 7( *ntradermoreacţiile

( Evidenţierea agentului patogen din6 sânge, urină, fecale, 784, ş.a.secreţii/ecoltarea produselor biologice 'i patologice 2n bolile infecţioase – principii 'ireguli generale de recoltare% păstrare 'i transport#( prelevarea probelor, înaintea începerii tratamentului antibacterian sau după V h

după terminarea tratamentului( recoltarea unei cantităţi suficiente de produs biologic,( recoltarea corect fără contaminare cu respectarea regulilor de asepsie.

19


20/85

0tribuţii general valabile ale asistentului medical 2n 2ngri5ireapacienţilor internaţi 2n secţia de Boli Infecţioase/

( asigură condiţiile necesare recuperării medicale precoce !salon luminos, încălzit, existenţa apeicurente potabile rece şi caldă la salon" şi separarea patologiei transmisibile în saloane separate pentruevitarea riscului de transmitere a infecţiilor nosocomiale !aerogenJdigestiv"<

( efectuează tratamentul şi recoltările de produse biologice recomandate de medic, după obţinereaconsimţământului bolnavului şi efectuează pregătirea fizică şi psihică a bolnavului.

( asigură alimentaţia bolnavilor în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii,

( desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi deservire a mesei, de igienă personală,

( asigură programul de primire a vizitelor şi păstrarea legăturilor pacientului cu familia<

( efectuează educaţia sanitară a bolnavilor şi a aparţinătorilor privind urmarea tratamentului igieno(dietetic şi medicamentos prescris

( foloseşte materiale sterile în termenul de valabilitate a sterilizării, pentru diferitele tehnici, conformnormelor legale în vigoare<

( asigură păstrarea confidenţialităţii faţă de terţi asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciilemedicale acordate asiguraţilor<

'ngri(irea pacienţilor cu boli infecto!contagioase respiratorii!

atribuţii proprii ale asistentului medical

Culte din bolile aparatului respirator au caracter infecto(contagios/ gripele,virozele respiratorii, 5#84L !infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare"

pneumoniile, abcesul pulmonar, &B8, ş.a. #ceste boli impun sarcini suplimentare înrândul personalului de îngri%ire.

0tribuţiile asistentului medical 2n secţia de BI departamentul boliinfecţioase respiratorii

1. $sigurarea condiţiilor de mediu – saloanele pacienţilor cu afecţiuni respiratoriiinfecţioase, vor fi orientate !în măsura posibilităţilor" cu ferestrele spre nord, pt a primi oluminozitate intensă şi permanentă, fără acţiunea directă a razelor solare. Laloanele vorfi încălzite moderat :(::U8, având o umiditate ridicată !prin aerosolizare". Laloaneletrebuie să aibă o bună ventilaţie, iar în cele în care se îngri%esc pacienţi cu expectoraţii,încăperea va avea sigurat un sistem de ventilaţie perfect şi permenent în funcţiune.

2. $mplasarea pacienţilor – asistenta va avea în vedere ca pacienţii cu pneumonii,supuraţii pulmonare sau alte boli cu rsic crescut de transmisibilitate să fie internaţi însaloane separate, evitându(se să fie amplasaţi alături de diabetici sau vârstnici.

20


21/85

Cobilierul trebuie să fie cât mai simplu, pt a nu reţine praful. 8urăţenia zilnică şigeneralăJciclică, se va face exclusiv cu aspiratoare şi lavete umede, în acest fel se evităridicarea prafului.

3. 8rmărirea respectării dietei pacientului/ pacientul va avea o dietă echilibratăd.p.d.v.al principiilor alimentare, predominând aportul de vitamine şi minerale princonsumul de legume, fruncte.

*ntervenţii nursing în cazul pacientului cu afecţiuni infecto(contagioase respiratorii/( hidratrea corespunzătoare corespunzător recomandărilor medicului – +,* lJzi la

adult( schimbarea len%eriei la nevoie !pacienţii febrili transpiră mult"( asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor,( încura%area expectoraţiei bolnavului în recipiente colectoare speciale,( recoltarea sputei pentru examen bacteriologic, la recomandarea medicului( ad(strarea medicamentelor, 6X, la recomandarea medicului şi urmărirea efectelor

acestora.

( #sigurarea măsurilor de dezinfecţie a instrumentarului folosit, al suprafeţelor dinsalon precum şi a aeromicroflorei.. Educaţia sanitară a pacientului care are o boală infecto(contagioasă respiratorie,

cuprinde/( necesitatea folosirii batistei de unică folosinţă în timpul acceselor de tuse,( spălarea frecventă a mâinilor,( aerisirea frecventă a spaţiilor unde stau aceşti bolnavi( alimentaţie echilibrată cu vitamine şi minerale, pentru o recuperare cât mai rapidă

a organismului.( controalele periodice indicate de medic la externare, trebuie efectuate cu

regularitate,( 4evenirea în comunitate numai la însănătoşire !prin lipsa tusei şi a altor fenomene

inflamatorii manifeste ale aparatului respirator"

21


22/85

'ngri(irea pacienţilor cu afecţiuni digesti"e

:. ngri5irea bolnavilor cu vărsături2ărsăturile apar în afecţiuni numeroase, de cauze digestive sau

extradigestive !tumori cerebrale". 2ărsăturile din bolile infecţioase, pot să apară încontextul unor toxiinfecţii alimentare sau sindroame de deshidratare, a unor pancreatite,sau colecistite.

2ărsăturile prin repetare pot duce la deshidratare şi implicit pierdereaechilibrului hidroelectrolitic şi acido(bazic.

Aravitatea lor este sugerată de /( alterarea stării generale,( tegumente şi mucoase uscate( oligurie !scăderea volumului urinar sub *ml",( tahicardie şi hipotensiune arterială( somnolenţă

8onduita de urgenţă a asistentului medical/( nu va părăsi bolnavul( linişteşte pacientul şi aduce o tăviţă renală( aşează pacientul în poziţie semişezândă

'ngri(iri realizate de asistentul medical&regătirea materialelor sanitare necesare !muşama, tăviţă renală, pahar cu

apă pt clătirea gurii pacientului, recipiente etichetate necesare recoltării vomei !care sevor transporta la laborator", sondă pentru aspiraţie gastrică, seringi pt spălătura gastrică.

#sistenta plasează bolnavul într(un salon aerisit, urmând ca bolnavul să fieizolat cu un paravan de restul salonului<

( aşează bolnavul în poziţie şezândă sau decubit dorsal cu capul într(o parte.( se prote%ează len%eria cu muşama<( se îndepărtează protezele dentare<( asistenta susţine cu o mână fruntea bolnavului şi cu cealaltă mână plasează

tăviţa renală sub gură şi bărbie< după vomă se dă un pahar cu apă bolnavului pentruclătirea gurii.

( bolnavul e invitat să inspire adânc. 9ăsuri speciale6

( la pacienţii inconştienţi, cu risc de aspiraţie a conţinutului vărsăturilor, se

întoarce capul bolnavului în partea stângă, se practică aspiraţie gastrică continuă( în caz de stenoză pilorică sau ingestie de substanţe toxice, se facespălătură gastrică

( asistenta a%ută bolnavul să clătească gura pentru curăţirea resturiloralimentare

( asistenta şterge pacientul la gură cu un şervet.&ratament medicamentos recomanadat de medic/

( Cetoclopramid +(: fioleJzi i.v.,

22


23/85

( 'metiral !dra%euri a * mg sau supozitoare",( $o(spa +(: fioleJzi i.m. sau i.v.,( #tropină !fiole a +mg, +(? fioleJzi s.c.".

0limentaţia 'i corectarea tulburărilor 6idroelectrolitice% se face conformplanului terapeutic 2ntocmit de medic#

( Le suspendă alimentaţia pe gură< ea se va face la început parenteral cu

perfuzii cu glucoză *-, +-, soluţii cu aminoacizi, vitamine şi electroliţi.

4. ngri5irea bolnavilor cu diaree

3iareea poate apărea singură sau însoţeşte vărsăturile.3iareile acute constituie urgenţe datorită tulburărilor hidroelectrolitice şi ale

echilibrului acido(bazic, mai ales dacă sunt asociate şi cu vărsături.Bolnavul deshidratat prin diaree prezintă aceleaşi simptome şi semne

descrise la vărsături.Mn cazul bolnavilor din ambulator în stare gravă, până la internarea în spital,

se impun aceleaşi măsuri urgente de prevenire a deshidratării ca şi în cazul vărsăturilor!perfuzie cu ser fiziologic" şi terapia de urgenţă a bolii de bază.

#olul asistentei este delegat de administrare a tratamentului prescris demedic şi propriu de întocmire a unui plan de îngri%ire în contextul bolii pacientului.

entru îngri%irea în spital a bolnavilor cu diaree, asistenta va pregăti/Materiale necesare/

( muşama( aleze !traverse"( ploşti

( materiale pentru toaleta regiunii anale( recipiente pentru hemocultură şi coprocultură !în funcţie de

reocomandarea medicului"( materiale pentru recoltarea probelor de sânge şi materii fecale( perfuzoare şi alte materiale sanitare necesare montării perfuziei( soluţii pentru reechilibrarea hidroelectrolitică conform recomandărilor

medicului !ser fiziologic, glucoză"( paravan( pături( termofoare.

Pregătirea condiţiilor de îngri&ire6( bolnavul va fi plasat într(o rezervă sau izolat de restul salonului cu un

paravan<( patul se acoperă cu muşama şi traversă<( în caz de incontinenţă de materii fecale, se va aşeza sub bolnav o ploscă

care se va schimba periodic<

23


24/85

( asistenta pregăteşte un număr suficient de aleze şi comprese pentru a leavea la dispoziţie<

( supravegherea tranzitului intestinal şi a igienei locale.( dacă numărul scaunelor este mic şi starea bolnavului este bună, acesta va

fi însoţit de infirmieră la toaletă.( numărul scaunelor poate a%unge la +(: pe zi, însoţite şi de dureri !în

holeră poate a%unge la peste +", epuizând rapid forţele bolnavului. 3e aceea, în acestcaz bolnavul trebuie servit cu plosca la pat. !'ste bine să se lucreze cu două ploşti pentrua se putea rezerva timp suficient pentru curăţirea ploştii".

( asistenta notează numărul şi caracterul scaunelor în foaia de temperatură.( pentru analiza de fecale, unele emisii vor fi captate în bazinet.( se recomandă ca bolnavilor cu incontinenţă de fecale sau diaree intensă, să

li se pună scutece gen pampers, pentru ca materiile fecale să nu se împrăştie pe suprafaţa patului. Lchimbarea acestora ca şi a alezelor, se face ori de câte ori este nevoie.

#sistenta va efectua îngri%irile acestor bolnavi cu multă înţelegere,

bunăvoinţă şi răbdare, având în permanenţă gri%ă de a le mena%a pudoarea şi îi va liniştidin punct de vedere psihic.&oaleta anusului se face de mai multe ori pe zi.

Corectarea tulburărilor 'idroelectrolitice, recoltarea de produse biologice şiurmărirea funcţiilor vitale şi vegetative, se face de către asistentul medical la indicaţiamedicului.

( în diaree, rehidratarea se poate face pe cale orală cu o dieta alimentarăcontrolată, completată cu perfuzii intravenoase. Le urmăreşte înlocuirea pierderii de ioni.rin diaree se pierd mai mult sodiu şi potasiu.

( în caz de infecţii, se recoltează sânge pentru hemocultură şi scaun pentrucoprocultură.

#sigurarea repausului şi menţinerea temperaturii constante/#sistenta va asigura/( repausul la pat se impune în cazurile cu stare generală alterată.( diareea intensă duce la mari pierderi de energie calorică. Bolnavii vor fi

încălziţi cu termofoare, pături, pernă electrică pe abdomen.0sigurarea alimentaţieiCăsuri de realizare/( alimentaţia în primele :(V de ore constă din dietă hidrică. #sistenta va

servi bolnavul cu ceai neîndulcit !mentă, coarne, afine sau muşeţel", supă de morcovistrecurată, zeamă de orez. lterior se trece pe pâine pră%ită, supă de morcovi, iar pestecâteva zile supă cu carne slabă de pui !ex. piept de pui"

( treptat, se introduc şi brânză de vacă, pâine pră%ită, supe strecurate delegume cu paste făinoase, compot de mere cu zahărul fiert în apă !slab îndulcit".

( în (* zile, se a%unge la o alimentaţie completă.

24


25/85

(e interzic pentru o perioadă de timp/ laptele, dulciurile concentrate,legumele bogate în celuloză, grăsimile pră%ite, conservele, condimentele, ciocolata.

:ratament medicamentos6#sistenta pregăteşte medicamentele pe care, la indicaţia medicului, le administrează.

entru tratament simptomatic, acestea pot fi/

( loperamid,( smecta.

entru tratament antimicrobian/( sulfamide,( antibiotice !doxiciclin",( derivaţi ai nifrofuranului !furazolidon x+ comprimatJzi",( saprosan !?x+ dra%euriJzi",( fermenţi digestivi.

'ngri(irea bolna"ilor cu infecţii ale tractului urinar3efiniţie/ afecţiuni definite prin colonizarea şi multiplicarea bacteriilor la

nivelul tractului urinar, urmată de eliminarea acestora în urină !bacteriurie", independentde prezenţa sau absenţa manifestărilor clinice.

!imptomatologie &diferă în funcţie de localizarea infecţiei"/ absentă !bacteriurie asimptomatică", polaFiurie !frecvenţă urinară crescută, în cantitate redusă" disurie, !micţiuni dureroase" oligurie !scăderea volumului urinar sub * ml, ex. în formele severe de

pielonefrită",

febră, frisoane, durere lombară, aspect modificat al urinei, simptomatologie digestivă.

ratament# efectuat de asisteta medicală/ igienodietetic asigurat de către asistentă în cadrul atribuţiilor proprii6

repaosul la pat, al bolnavului cură de diureză, evitarea iritantelor tractului urinar, igienă personală corespunzătoare.

medicamentos asigurat de asistenta medicală, în cadrul atribuţiilor delegate/( ad(strarea de antibioticeJchimioterapice, corespunzător antibiogramei<( în cazurile medii, severe de infecţii ale tractului urinar, terapia

antimicrobiană se începe imediat după recoltarea uroculturii, fără a aştepta rezultateleantibiogramei, cu un antibiotic pe care îl recomandă medicul<

25


26/85

;n cadrul atribuţiilor delegate, asistentul medical pregăteşte pacientul pentru eplorări paraclinice6

Y+. examen de urină,:.Y urocultură/ pt identificarea germenului şi testarea sensibilităţii sale la antibiotice.?.Y analize de laborator/ hemoleucogramă, ionogramă, ş.a.Y radiografie abdominală pe gol*. urografie intravenoasăD. echografie renală,S. cistografie micţionalăV. 8& cu sau fără subst de contrast,). explorare urologică/ cistoscopie.

26


27/85

C0!I(IC0/E0 B$I$/ I*(EC+I$0!E

#gentul infectant pătrunde în organism printr(o poartă de intrare care poate fi/

( respiratorie !poartă aerogenă ex. pneumoniile, gripe, &B8, ş.a." şi cu o particularitate prin

sărut !mononucleoza infecţioasă, ş.a."<

( alimentară !poartă digestivă"( cutanată/( prin tegumente şi mucoase !tetanosul, ;52JL53#, hepatitele virale B,8,3, ',

anumiţi paraziţi, micoze etc."<

( prin contact sexual/ !bolile venerice, ;52, 2;B, chlamidia, ş.a"Boli cu poartă de intrare aerogenă/

Lcarlatina

4u%eola

4ubeola

2aricela, herpes zoster, herpes simplex

arotidita epidemică Ceningite

'ncefalite

5.#.8.4.L.!infecţii acute ale căilor respiratorii superioare"/ #nginele acute, 3ifteria, alteinfecţii acute ale căilor respiratorii/ 4inofaringita acută, 7aringitele acute, Bronşiolita ac. ş.a

neumonii acute infecţioase/ pneumonii primare/ ex./ pneumonia francă lobară, pneumonia lobulară !bronhopneumonia", pleuropneumonia stafilococică, pneumonile cu germeni Aram(negativi, pneumoniileinterstiţiale, pneumonii secundare, gripa, tusea convulsivă.

&B8

Boli cu poartă de intrare digestivă

enterocolitele acute infecţioase ( sindromul acut de deshidratare !L#3"

holera

dizenteria bacteriană

salmoneloza

febra tifoidă

toxiinfecţiile alimentare

;epatita virală # &richineloza

arazitoze digestiveBoli cu poartă de intrare dominantă tegumentele sau m ucoasele/ &etanosul, 2;B, 2;8, ;52JL53#

27


28/85

B$I C, P$0/1 -E I*/0/E 0E/$GE*1

:. !carlatina

'ste o boală infecto(contagioasă produsă de streptococul hemolitic. Boala se transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtator si individul receptiv.!ursa de infecţie/ (persoanele bolnave de scarlatină

(purtătorii de streptococ.Modul de transmitere &poartă de intrare?#

( pe cale aerogenă ( în timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei persoanei infectate( prin intermediul obiectelor, alimente, len%erie contaminate cu streptococ.

3e aceea, orice bolnav de scarlatină se izolează la domiciliu !daca sunt conditiicorespunzatoare" sau se interneaza intr(un spital de boli contagioase.Incubatia # 3ureaza în medie ?(* zile. ablou clinic#

( debutul este brusc, cu febră !care oscileaza intre ?)R8 si +R8 in tot timpul perioadei eruptivesi incepe sa scada spre a *(a zi", cefalee frontală, disfagie !angină".

( durează :(V h(erupţia sau e>antemul scarlatinos apare la nivelul gâtului, se extinde pe trunchi şi membre

( este rugoasă la palpare( nu este prezentă la nivelul feţei( congestia pomeţilor O paloare perioronazală formează masca )ilato" sau *faciesul

pălmuit al lui +rousseau, ( la nivelul plicilor de flexie apar peteşii, echimoze, linii echimotice formând semnul lui astiaArozovici. !datorită fragilităţii vasculare Z".

(la nivelul cavităţii bucale/( congestie faringiană O amigdaliană intensă I Enantemul sau angina scarlatinoasă.

'nantemul apare înaintea erupţiei şi persistă.( ciclul limbii ( limba este iniţial încărcată, ulterior procesul de depapilare, limba

Tzmeurie1, proces de reepitelizare, limba Tsticloasă1(adenopatie latero(cervicală

-iagnostic sau e>amene paraclinice#) date epidemiologice ( contact cu o persoană bolnavă de scarlatină sau purtător de streptococ

( date clinice# le constată medicul) date de laborator#( se recoltează exudat faringian,( 2L; Z( leucocitoză !leucocite crescute"( neutrofile Z, la unii pacienţi moderată eozinofilie !euzinofile Z"( fibrinogen Z

(#L76 ZComplicaţii#

28


29/85

*mediate3eterminate de toxina streptococică/

(miocardita toxică(meningita toxică(adenite(sinuzite(otite(otomastoidite(septicemii

:ardive6(reumatism articular acut sau reumatism cardiac.(glomerulonefrităratament # Etiologic la indicaţia medicului6(penicilină A *(+. 5JFg în : prizeJzi,timp de S(+ zile. Le poate folosi 'ritromicina in locul penicilinei, dar numai in caz de alergie la penicilină.(benzatinpenicilină !Coldamin" +Jsăptămână timp de ? săptămâni sau alt antibiotic, ce considerămedicul că poate fi administrat. (imptomatic6(paracetamol ( 7a indicaţia medicului

+ratament igieno!dietetic&5n primele + zile de boala se recomanda repaus la pat. 3upă aceea copilul rămâne în casă

până în a +(a( a :+(a zi de la începutul bolii şi este urmărit în continuare de medicul pediatru specialist( medicul de familie ( pana la ? de zile de la inceputul bolii.

Le urmăreşte urina, prin examene de laborator ce se fac la inceputul bolii şi apoi săptămânaltimp de ? de zile.

Le consideră vindecat un copil dacă după :+ de zile de la începutul bolii, la două examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s(a mai depistat streptococul hemolitic, dacăexamenele de urină au fost normale şi dacă la examenul clinic general nu se constată nici o modificare

patologică.5n primele zile de boală, când copilul are febră mare, cu stare generală alterată, se plânge de

dureri în gat şi nu are poftă de mâncare, i se va da numai regim hidrozaharat(lactat. e măsură ceapetitul revine şi toleranţa digestivă creşte !nu mai varsă, nu are greţuri, nu se plânge de dureriabdominale", febra scade şi starea generală se ameliorează se va lărgi şi regimul alimentar, dându(i(seîn plus derivate de lapte, carne rasol, orice făinoase.

3upă câteva zile de afebrilitate şi daca urina este normala, se va da un regim alimentarnormal. $u se recomanda regimul fără sare în forma comuna de boala. 5ntroducerea antibioticelor!penicilina" a schimbat esential evoluţia bolii care este mai scurtă şi complicaţiile au devenitexceptionale.

/olul asistentei medicale in ingri5irea bolnavului cu scarlatină, este structurat pe/

( asigurarea conditiilor de spitalizare !rol propriu"/ salon încălzit, evitarea frigului şi a umezelii,

asigurarea repausului la pat,

29


30/85

( educaţia sanitară făcută bolnavului de a renunţa la eventuale obiceiurile nesănătoase, supravegherea

bolnavului in ceea ce priveşte respectarea odihnei, a regimului desodat, !când medicul indică

tratamentul cu cortizon",

( administrarea tratamentului indicat de medic !rol delegat".

( 4ecoltează produselor biologice la recomandarea medicului!rol delegat", asigurăJconduce bolnavul

la alte servicii medicale .

0sistenta medicală asigură#

! -epaosul pacientului la pat ,

! articipă la in"estigatiile clinice si de laborator recomandate de medic prin&

(recoltarea sangelui pentru determinarea 2L;(ului, fibrinogenul, #L76, proteinei 8 reactive,

(recoltarea exudatului faringian

(efectuarea '9A,

/dministrează tratamentul&

(antistreptococic !penicilina A sau alt antibiotic", efectuând testarea sensibilităţii organismului

la antibiotic, respectand doza, calea şi ritmul de administrare

(antiinflamator !când medicul indică acest tratament" va sesiza efectele secundare ale

corticoterapiei ( dureri epigastrice, edeme, ;, insomnie"

/sigură alimentatia pacientului&(dieta de cruţare digestivă în perioada febrilă !regim hidrozaharat, apoi, lacto(fainos, care se

va îmbogăţi treptat"

(dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea(dieta desodată în cazul tratamentului cu antiinflamatorii

%upra"eg#ează zilnic semnele "itale/ puls, tensiune arteriala, temperatura, scaun, notarea greutatiicorporale.

)ace educaţia sanitară a pacientului şi aparţinătorilor privind/

- prevenirea reinfectărilor streptococice

( continuarea tratamentului prescris cu moldamin, în dozele şi intervalele stabilite de medic

( prezentarea la controale periodice clinice si biologice, planificate( asanarea focarelor de infectie amigdaliană şi dentară de îndată ce acestea apar, prin vizita la medic

4. Eri"ipelul

30


31/85

Eri"ipelul este o boala infecţioasă acută a tegumentelor !exceptional si a mucoaselor",caracterizată clinic prin apariţia unui placard dermitic şi prin fenomene generale. Boala are o evoluţieciclică, tendinţa la vindecare spontanaă si nu confera imunitate.

Lursa de infecţie este reprezentată de bolnavi şi convalescenţi cu diferite forme deinfecţii streptococice !angine, otite, scarlatină, erizipel, flegmon, ş.a" sau de purtători sănătoşi de

streptococ beta hemolitic de grup #. 8azurile de erizipel pot constitui surse de infecţie, îndeosebi prinsecreţiile infectate de pe suprafaţa placardului !conţinutul flictenelor, cruste"

revenirea erizipelului face apel la o bună igienă corporală şi la o folosire corectă aantisepticelor topice, pentru că o mică leziune poate fi poarta de intrare pentru streptococ responsabil dedermatoze infecţioase grave.

Educaţia sanitară efectuată pacientului de către asistenta medicală#Mn legătură cu igiena în îngri%irile propriu(zise/( igiena picioarelor să se facă zilnic<( se spală picioarele şi spaţiul interdigital cu apă călduţă şi săpun neutru<

( se clătesc bine şi se usucă prin tamponare


32/85

• infiltraţii celulare.lacardul dermitic are tendinţă extensivă, propagarea făcându(se centrifug, din aproape inaproape.!ursa de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtători sănătoşi destreptococ.ransmiterea este directa prin picaturi @lugge, sau indirecta, prin obiecte contaminate.

8ontagiozitatea este foarte redusă.!imptome

erioada de incubatie este de ?(* zile. 3ebutul bolii este brusc, cu frison intens si febraridicata !?)(R". Placardul erizipelatos apare dupa D(+: ore de la debut, fiind precedat, uneori, desenzatie de tensiune, in zona in care va apare, precum si tumefierea dureroasa a ganglionilor limfaticiaferenţi regiunii respective. erioada de stare a bolii se caracterizează prin prezenţa placarduluierizipelatos, a adenopatiei şi a fenomenelor generale.

lacardul erizipelatos poate să apară în orice parte a corpului. &emperatura locală este cu

:(?R mai ridicată decât a pielii sănătoase. 3urerea locală este puţin accentuată, suportabilă, palparea placardului fiind posibilă< fac excepţie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului.

lacardul se extinde in suprafata destul de repede !cativa cm pe zi", din aproape inaproape, in [pata de ulei[.

-iagnostic 3iagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice.

@. /u5eola &po5ar% cori?

Etiologie/ ( virusul ru%eolic!ursa de infectare ( bolnavii de ru%eolă . Boala se transmite prin aer, prin picaturile de saliva, secretiilenazo(faringiene, pe care copilul le proiecteaza in %urul sau in timpul vorbirii, tusei, stranutului. 8opiiiintre + si + ani sunt deosebit de receptivi.Perioada de incubaţie ( )(++ zilePoarta de intrare/

( căile respiratorii( mucoasa con%unctivală

ablou clinic/

( debut insidios,cu febră înaltă !?)(R8", catar oculo(nazal !rinoree, lăcrimare,strănuturi", tuse seacă.

( faringe congestionat, microvezicule numite pete patognomonice ! semnul 5opli4 " apardupă : pînă la zile, de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori + și :. #ceste peteseamănă cu granulele fine de nisip alb încon%urate de areola inflamatorie. 3acă sînt numeroase, întregulcîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. #par faringita și inflamația mucoasei laringiene șitraheobronșice

32


33/85

(elementele eruptive la nivelul tegumentelor, sunt prezente iniţial retroauricular, apoi lanivelul gâtului, toracelui, extremităţilor

( extinderea erupţiei se face în ? zile( erupţie eritemato(maculoasă, generalizată, inclusiv la nivelul feţei( erupţie catifelată la palpare, dispare la digitopresiune. 'lementele eruptive pot conflua

sau sunt separate de ţesut indemn. 3upă ?( zile de la apariţia erupţiei, febra începe să scadă, erupţia paleşte şi dispare în ordinea în care a apărut, lăsând un tegument pigmentat

( tegumente uşor umede.( faț a cu aspect de ,facies plâns, ( cefalee, dezorientare.- vărsături, agitaţie.

-iagnostic po"itiv% e>amen paraclinic#+. anc'eta epidemiologică ( contact cu bolnavii de ru%eolă:. date clinice


34/85

4u%eola este foarte contagioasă încă din stadiul de început, cu ?( zile înainte de apariţiaerupţiei, când copilul are fenomene catarale. 8ontaminarea unui copil sanatos de la unul bolnav cu carestă în acelasi apartament este aproape sigură. Boala nu se transmite printr(o a treia persoana. 3upăscăderea febrei şi dispariţia eruptiei, boala nu se mai transmite. #casă nu sunt necesare măsuri specialede dezinfectie, doar aerisirea încăperilor.

2accinarea antiru%eolică este obligatorie şi se practica la vârsta de )(+ luni in campaniiorganizate de dispensarul teritorial. 5n ultimul timp se practică rapelul. 2accinul antiru%eolic poate fiadministrat si in asociere cu cele antirubeolic si anti oreion !446 N ru%eola, rubeola, oreion" sau C4C!Casern, 4oteln, Cumps, dupa denumirea germana".

-olul asistentei medicale în îngri(irea pacienţilor cu ru(eolă:. reducerea febrei prin#) aplicarea compreselor 6ipotermi"ante de 4)@ ori;"i pe frunte% torace% membre) aerisirea camerei de @)A ori pe "i cDte : min) 2n ca"ul frisoanelor se acoperă pacientul cu 4)@ pături% se aplică buiote cu apă caldă la

picioare) administrarea medicaţiei prescrisă de medic/ #lgocalmin, 5buprofen, #spirină,

aracetamol<4. aplică măsurile corespunzătoare dezobstrucţiei căilor respiratorii superioare şi

diminuării tusei şi polipneei&) umidificarea aerului din salon prin a'e"area de vase cu apă &infu"ie de mu'eţel? pe

calorifer%) cavităţile na"ale se curăţă de secreţii%) 6idratarea pacientului) administrarea medicaţiei prescrise – antitusive sau antiinflamatorii.3. 0rmăreşte pre"enirea des#idratării ad!strând zilnic bolna"ului aproimati" 2!

3ml lic#ide inter"enţie delegată4) dieta constă 2n perioada febrilă% 2n lic6ide &supe% ceaiuri% limonade% sucuri de fructe%

lapte% '.a lic6ide? administrate cu gri5ă 2n funcţie de toleranţa gastrică.) imediat ce toleranţa gastrică permite% dieta se 2mbogăţe'te treptat% devenind completă

2n convalescenţă.$. /sigură pre"enirea infectării mucoaselor şi tegumentelor&) asigură;spală oc6ii bolnavului &din cau"a lăcrimării intense? de :)4 ori;"i cu ser

fi"iologic;ceai de mu'eţel%) asigură;2ndepărtea"ă secreţiile na"ale 'i prote5ea"ă narinele iritate cu creme de

protecţie cu lanolină%) asigură;a5ută bolnavul să)'i efectue"e toaleta cavităţii bucale cu ceai de mu'eţel sau

alte soluţii de"infectante bucale%) urec6ile 'i mastoidele se controlea"ă atent "ilnic%) asigură;efectuea"ă toaleta pe regiuni% baia generală fiind permisă doar 2n perioada de

convalescenţă.) asigură;sc6imbă len5eria pacientului 'i cea de pat ori de cDte ori este nevoie

@. /ubeola &po5arelul? (este o boală infecţioasă care are ca şi etiologie virusul rubeolic caracterizată prin/ erupţie cutanată !pe piele" si adenopatii !marirea unor grupe ganglionare".

( se transmite pe cale aeriană

34


35/85


36/85

/olul asistentei medicale 2n 2ngri5irea pacientului cu rubeolă#

) cunoa'terea tuturor riscurilor ce decurg prin cotagio"itatea bolii in sine rebuie să cunoascăfaptul că această boală infecto)contagioasă se transmite f. u'ur aerogen% motiv pentru care vaavea gri5ă ca bolnavul să fie i"olat faţă de alţii cu alt tip de boală infecţioasă% va cunoa'te 'i va

aplica permanent P.,. &precautiunile universale? pentru ca ea sa nu fie principalul vector intransmitera acestei boli celorlaţi pacienţi pe care 2i are 2n 2ngri5ire. 0sistenta medicală trebuie să cunoască 'i să aplice condiţiile de ca"are necesare acestui tip

de bolnavi# salon 2ncăl"it% iluminat corespun"ător% avDnd condiţii de igienă corespun"ătoare &apăcurentă caldă 'i rece la c6iuvetă?% grup sanitar separat pentru acestă patologie u'or transmisibilă%astfel 2ncDt să fie respectată prevenirea transmiterii nosocomiale a acestui tip de boală infecto)contagioasă.

,rmărirea respectării dietei care 2n rubeolă este 6idro)lacto)"a6arat% făinos% vegetal fărăcarne. Va trebui să cuprindă apro>. 4


37/85

(erupţia apare şi la nivelul mucoaselor !cavitate bucală, ş.a"(micropoliadenopatii

-iagnostic po"itiv% e>amen paraclinic#0nc6etă epidemiologică-ate clinice-ate paraclinice#

(2L; normal( leucocite normale( limfocitoză !creşterea nr de limfocite peste cel normal"( punerea în evidenţă a virusului prin imunofluorescenţă( determinarea atc.specifici

(complicaţii/(pneumonie interstiţială, bronhopneumonii, abcese pulmonare(glomerulonefrită(zona Pooster (suprainfectare tegumentară

(tratament/(izolarea bolnavilor (regim alimentar ( suplimentare de lichide(antipiretice(antipruriginoase ( antihistaminice, alcool mentolat, talc mentolat(medicamente locale ( unguente de acGclovir (acGclovir in%ectabil sau p.o.(#5$L

Modul de transmitere in ca" de varicela

5zvorul de infectie in caz de varicela este copilul bolnav care este contagios pe toata durata bolii, pana la aparitia crustelor !+(:+ de zile". 2aricela se transmite direct de la bolnav la sanatos, pe

cale aeriana, prin secretiile nazofaringiene eliminate prin vorbire, tuse, stranut, precum si princontinutul elementelor eruptive. 4eceptivitatea la varicela este foarte mare la toate varstele, dar maiales la copiii intre : si +* ani. 2aricela lasa o imunitate solida si durabila.

Incubatia in varicela

5ncubatia in varicela este in medie de + zile !+(:+ de zile".

Inva"ia &perioada preeruptiva in varicela?

erioada preeruptiva in varicela este scurta !+(: zile" cu manifestari discrete/ febra usoara,

dureri de cap si musculare, indispozitie. @aringele este rosu. 8opilul este în această perioadă contagios.

ratamentul igieno)dietetic 'i rolul asistentei medicale 2n varicelă

Copilul va fi tinut in casă pe toată perioada erupţiei. 0limentaţia 2n varicelă va fiformată la 2nceput% 2n perioada febrilă din# lapte% ceaiuri% supe% pireuri de legume% fructe%făinoase. -acă pe mucoasa gurii e>ista ve"icule supărătoare% se vor da numai alimente moi.

37


38/85


39/85

( coapsăComplicaţii #

( suprainfectare( mielită, radiculonevrită, encefalită( generalizarea elementelor eruptive

ratament /( combaterea durerii / antialgice minore, ma%ore( local ( acGclovir unguent( acGclovir p.o. sau in%. !S(+ zile"( vitaminoterapie !grup B",( #5$L

ngri5irile acordate de asistenta medicală#) bolnavul va fi i"olat faţă de ceilalţi pacienţi cu altă patologie.) aerisirea% curăţenia 2ncăperilor.) 2n ca" de nevoie bolnavul va fi badi5onat cu diferite soluţii 2mpotriva pruritului local.) bolnavul va fi 2nvăţat să se spele pe mDini pentre a preveni infectarea le"iunilor prin grata5) asistenta med. va urmări ca pacientul să aibe ung6iile tăiate 'i curate) bolnavul va fi sfătuit să se rela>e"e 'i să se odi6nească cDt mai mult% respectDnd dieta impusă deboală.

9. Mononucleo"a infecţioasă( este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul 'bstein(Barr !'B2"( caracteristică vârstelor tinere !+*(:* ani"!ursa de infecţie ( persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă

Calea de transmitere/( salivară !Tboala sărutului1"( alimentaţie, obiecte contaminate

ablou clinic#( incubaţia / :(D săptămâni( debutul poate fi brusc sau insidios cu/

(febră(frisoane(alterarea stării generale(cefalee(mialgii

(adenopatie generalizată, predomină cea latero(cervicală, dar este prezentă şi în zonaaxilară, inghinală, occipitală( splenomegalie !splină mărită" hepatomegalie !ficat mărit"( afectare hepatică/

( transaminaze Z !&A6, &A"( bilirubină Z

( examene paraclinice/ (2L; normal

( leucocitoză !până la :(?.Jmm?"

39


40/85

( monocite Z până la V- ( limfocitelor & Z

( 5gC Z !atc.de fază acută" )tratament recomandat de medic#

(antipiretice(izolare O repaus(tratamentul suprainfecţiilor (afectare hepatică/ hepatoprotectoare'lementelor eruptive/

(antihistaminice(cortizon(#5$L !antiinflamatoare nesteroidiene"

(vitaminoterapie(evitarea cel puţin D luni a efortului fizic.

ngri5irea pacienţilor cu mononucleo"ă presupune 'i educaţia sanitară efectuată bolnavuluiprivind#

( renunţarea la exerciţiile intense şi la ridicarea de obiecte grele – pentru o perioadă de : luni, dupăîmbolnăvire.( odihnă pe toată perioada fazei acute !aprox. : săpt. repaos la pat" şi reluarea treptată a activităţiloranterioare îmbolnăvirii.( aport de lichide suplimentar.( gargarisme cu soluţii saline indicate pentru calmarea durerilor în gât.

9. usea convulsivă &Infecţia cu Bordetella pertussis sau useamăgărească?

Generalitati

&usea convulsiva este o infectie acuta a cailor respiratorii, foarte contagioasa, cauzata deBordetella pertussis. Le caracterizata prin accese paroxistice de tuse spastica. #fectiunea este denumita popular Ttuse magareasca1 datorita inspirului suierator de la sfarsitul accesului de tuse in stadiul paroxistic al bolii, zgomot care a fost asemanat cu zgomotele emise de magar.

#fectiunea este foarte periculoasa pentru copii sub un an, la care rata mortalitatii incazul tusei convulsive este foarte mare datorita complicatiilor respiratorii. 3e aceea vaccinareaantipertussis se recomanda a se administra la varsta de : luni, cu rapel la (D(+: si ?(?* luni.

Mod de transmitere

#fectiunea se transmite foarte usor de la o persoana la alta, prin picaturi exteriorizate inaer in timpul acceselor de tuse sau prin stranut. I"vorul de infectie este bolnavul cu tuse convulsiva.8ontagiozitatea este foarte mare si incepe la S zile dupa expunere si sfarseste la ? saptamani de ladebutul tusei. Ca%oritatea persoanelor expuse microbului contracteaza boala.

40

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bordetella_5475.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bordetella_5475.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bordetella_5475.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.html


41/85

!imptome

erioada de incubatie este de S(+ zile !maximum :+ de zile". &usea convulsivaevolueaza in trei stadii.!tadiul cataral

Le caracterizeaza prin simptomatologie blanda, asemanatoare gripei/ initial, copilul pare a avea o simpla raceala, cu rinoree !ii curge nasul", lacrimare, stranut, febra si tuse iritativa, deobicei usoara sau moderata. #cest stadiu dureaza +(: saptamani si bolnavul este foarte contagios inaceasta faza.!tadiul paro>istic

&usea progreseaza, stadiul al doilea fiind caracterizat de accese de tuse paroxistica, carese termina cu o inspiratie prelungita, zgomotoasa. 3atorita lipsei de o>igen copilul devine cianotic.#cest stadiu poate dura +(D saptamani, dar se poate prelungi pana la + saptamani. 7a sugar inspiratiazgomotoasa poate lipsi, fiind inlocuita de apnee prelungita, in cursul careia pot surveni convulsii.Convalescenţa

0l treilea stadiu este cel de convalescenta, care dureaza :( saptamani si secaracterizeaza printr(o descrestere gradata a simptomatologiei paroxistice.Complicatiile respiratorii

sunt cele mai frecvente/ asfixia !mai ales la copii mici", complicatii pulmonare!pneumonia". @recvent poate apare otita.

ratament

Lpitalizarea este recomandata mai ales in cazul copiilor mici, cu forma grava de boala.

Masuri generale de ingri5ire 2n spital a bolnavului cu tuse convulsiva includ#

• un mediu rela>ant si confortabil% aerisirea% curăţenia 'i de"infecţia% precum 'i umidificareaaerului 2n 2ncăperi.

• indepartarea mucusului si vărsăturilor din timpul cri"elor de tuse% pentru a se 2mpiedicain6alarea acestora de către copil

• evitarea complicaţiilor% cum ar fi pneumonia;bron6opneumonia.• 6ranirea si 6idratarea suficientă a copilului bolnav.Prevenţia#

) imuni"area cu vaccin -P &diftero)tetano)pertusis? conform sc6emei naţionale de imuni"are.

41

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/incubatie_3465.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cataral_2735.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/rinoree_7486.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lacrimare_6626.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/inspiratie_3534.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/oxigen_7030.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cianotic_8363.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sugar_7727.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/apnee_2453.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/convalescenta_8338.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/otita_4363.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/hidratarea_7674http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/incubatie_3465.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cataral_2735.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/rinoree_7486.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lacrimare_6626.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/inspiratie_3534.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/oxigen_7030.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cianotic_8363.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sugar_7727.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/apnee_2453.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/convalescenta_8338.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/otita_4363.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/hidratarea_7674


42/85

9. 5$@'8Q5# 475#$] !P0/$I-I0 EPI-EMIC0 sau $/EI$*,?

3efiniţie/ oreionul este o infecţie virală contagioasă !determinată de virusul urlian", care se

manifestă cel mai frecvent prin creşterea în volum, dureroasă a glandelor parotide !glande salivare".

2irusul urlian se poate localiza şi la nivelul altor organe/ testicule, pancreas, ovare, sistemul nervoscentral, articulaţiile sau rinichii.

Etiologie ( virusul urlian!ursa de infecţie ( omul bolnav cu boala manifestă clinic sau inaparentăransmitere ( cale aerogenă ( perioada de contagiozitate începe cu D zile înainte de apariţiasimptomelor, transmiterea bolii necesitând un contact prelungit.ablou clinic/ (incubaţia ( ? săptămâni(debut/

(febră(frisoane(alterarea stării generale(cefalee moderată(dureri moderate în lo%a parotidiană-durere în lo%a parotidiană la masticaţie (ştergerea şanţului în lo%a parotidiană

(sensibilitate moderată la palpare(în evoluţie/ prinderea parotidei opuse

(vărsături explozive,în %et,de tip central(poziţie de Tcocoş de puşcă1

(stare generală alterată(durere în zona pancreatică(greţuri, vărsături(sensibilitate la palpare în zona pancreatică(examinări de laborator/

(amilazemie, amilazurie ZZZ( dureri intense în zona scrotală !la băieţi"( zona scrotală edemaţiată !la băieţi" (sensibilitate în zona ovarelor !la fete"

42


43/85

-iagnostic po"itiv% e>amene paraclinice/• anc6eta epidemiologică• date clinice• date paraclinice#

( leucopenie, limfocitoză( în caz de orhită, meningită ( 2L; Z reacţional, leucocitoză

( în caz de pancreatită !amilazemie, amilazurie ZZZ"( izolarea virusului din salivă, urină, edemul scrotal, sânge prin imunofluorescenţă( determinare de 5gC specifice( complicaţii/

(suprainfectare bacteriană(compresiune nervoasă ( surditate(3iabet P(sterilitate(hipotiroidism(miocardită(encefalită

ratament /( nu există tratament etiologic( regim igieno)dietetic, cel puţin +(+ zile după externare/

)i"olare)repaus)regim alimentar# )6idric% )6ipoglucidic% )6ipolipidic% cel puţin :


44/85

Boli cu poartă de intrare digestivă

:. o>iinfectiile alimentare

8ele mai multe cazuri de toxiinfectii alimentare se inregistreaza vara, caldura favorizandmultiplicarea bacteriilor patogene in alimente.

&oxiinfectiile alimentare sunt boli infectioase acute, cu manifestari in principaldigestive, aparute dupa ingestia de alimente care contin germeni patogeni siJsau toxinele lor in cantitatemare. 8ontaminarea se poate face fie in natura, fie in timpul prepararii alimentelor, in bucatarie sau larestaurant. #ceste boli diareice acute pot avea o componenta toxica sau infectioasa. 'le apar cel maifrecvent sub forma unor izbucniri epidemice, atunci cand se imbolnavesc mai multe persoane care aumancat acelasi aliment contaminat !mese in familie, in crese, gradinite, in avion sau la restaurant".Boala poate fi grava la varste mici !nou(nascuti, sugari, copii", precum si la varstnici, la care putereaorganismului de aparare si de lupta cu germenii este scazuta.

Canifestarile clinice apar in maxim S: de ore dupa ingestia alimentului incriminat. 5nliteratura si practica medicala din tarile de limba engleza in cadrul toxiinfectiilor alimentare suntincluse si intoxicatiile alimentare produse prin ingestia de alimente care contin toxice nemicrobiene!intoxicatia cu histamina prin consumul unor specii de peste, intoxicatia cu ciuperci etc.".

'tiologia toxiinfectiilor alimentare este dominată de Lalmonella spp !D- ( S- dincazuri" si LtaphGlococcus aureus !:- ( ?- din cazuri". #lti germeni implicati sunt/ 8l.perfringens,'.coli, ^ersinia enterocolitica, 8ampGlobacter, roteus, etc.

Boala se manifesta sporadic !aceste cazuri sunt diagnosticate de obicei ca enterocoliteacute" sau sub forma de focare epidemice cu zeci, sute sau mii de cazuri.

8ele mai frecvente toxiinfectii alimentare sunt produse de salmonella si stafilococi, iar produsele alimentare care pot provoca boala sunt carnea, pestele, laptele, laptele praf, produsele lactate!frisca, smantana, branza, iaurt", oua !mai ales cele de rata, care pot contine :- salmonella". 3easemenea, preparatele din alimente contaminate !pra%ituri, inghetata, maioneze, creme" pot fi sursaimbolnavirii cu salmonella.

Lursele de infectie, de la care se contamineaza alimentele, sunt umane si animale/!almonella/ pasari, animale domestice si omul !tubul digestiv"<

44

http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/347/1/1/32/!hash=176179578;h4r=29327427;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=0;param=1634/24889_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/347/1/1/32/!hash=176179578;h4r=29327427;p4r=305438328;uwi=800;uhe=600;uce=0;param=1634/24889_5?


45/85

!tap6lococcus/ animale, in special bovine !mastita", omul !infectii cutanate, porta%nazal si faringian"<

E.coli/ omul !tubul digestiv"<Clostridium perfringens/ animale, omul !tubul digestiv".

Lalmonella, 0vedeta estivala1, se inmulteste foarte mult in laptele dulce si in branzeturile proaspete, in carne si preparate din carne !mai ales tocaturi", peste si alte specii acvatice !scoici, stridii,raci". #ciditatea crescuta a unor produse lactate !iaurt, lapte batut" nu permite multiplicarea germenilor,iar refrigerarea si congelarea diminueaza sau suspenda proliferarea, fara sa o distruga. 6mul poatereprezenta si el un izvor de infectie prin bolnavii sau purtatoriii de germeni in convalescenta si sanatosi.

6mul bolnav este principalul izvor de infectie in cazul unor infectii stafilococicecutanate, furuncule, panaritii, piodermite, arsuri, leziuni supurative sau infectii de cai aerienesuperioare. 8a si tablou clinic avem un debut brutal, cu febra !?)( grade 8elsius", greata, varsaturi,dureri abdominale, diaree.

!imptomatologie# &oxiinfectiile alimentare se manifesta clinic prin varsaturi, scaune diareice, dureriabdominale, febra. 3aca scaunele si varsaturile sunt frecvente si abundente siJsau aportul hidric esteinsuficient se produce deshidratarea !senzatie de sete, diminuarea turgorului cutanat, tahicardie,scaderea tensiunii arteriale pana la colaps, diminuarea diurezei pana la anurie" de diferite grade !medie,usoara sau severa".

3iagnosticul pozitiv este pus de catre medic, iar tratamentul ii apartine. &oxiinfectiilealimentare nu lasa imunitate.

E-,C0+I0 !0*I0/1 E(EC,01 -E 0!I!E*, ME-IC0% C,P/I*-E C0EV0/EG,I -E B070#( spalarea pe maini cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, mai ales daca urmează gătitul mesei, sauluarea mesei<( spalarea ustensilelor de bucatari

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	violeta-naghiu
View:	257 times
Download:	1 times

MODULnursing in Boli Infectioase

Documents