MPG_11_2011 v3

8/3/2019 MPG_11_2011 v3

http://slidepdf.com/reader/full/mpg112011-v3 1/64

Forum

22Tehnici inovative pentru eficientizarea activităţilor specifice industriei de gaze naturale – IGU-IGRC Seul 2011 –

Dr.ing. Gheorghe RADU, Dr.ing. Valentin SANDU

66 Despre transportul gazelor naturale lichefiate (GNL) – Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU

1111Consideraţii privind repararea defectelor de tip lipsa de material utilizând materiale compozite de tip „Clock Spring” – Dr. geolog Ş tefan Traian MOCU Ţ A

1717 Câmpuri petrolifere din Europa Centrală şi de Est (V) – Dr. geolog Ş tefan Traian MOCU Ţ A

3131

Evaluarea posibilităţilor de stocare a deşeurilor toxice solide în masive de sare gemă impur ă din România.Studiu de caz: Proiectul pentru masivul de sare Cucuieţi–Vâlcele, jud. Bacău– Prof.dr.ing. Alexandru GHEORGHE, Prof.dr.ing. Aurelian NEGU Ţ

LEX

38Ordinul nr. 41 din 11 octombrie 2011 privind stabilirea preţurilor pentru furnizarea de ultimă instanţă agazelor naturale în satul Crizbav, apar ţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, realizată de furnizorul deultimă instanţă Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A.

40Ordinul nr. 179 din 25 august 2011 privind aprobarea unor licenţe de dare în administrare pentru explorare

40 Ordinul nr. 209 din 30 septembrie 2011 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare

42Hotărârea nr. 990 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petro-liera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Black-stairs Energy Plc.

42Hotărârea nr. 989 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petro-liera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Black-stairs Energy Plc.

Evenimente – Viaţ a ştiinţ i fi c ă

4343Metode moderne de management aplicate în conducerea organizaţiilor patronale – Violeta Ş UFAN-DUMITRIU, Ion GHEORGHE

4747 Conferinţa internaţională PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE – Ing. Mihai OLTENEANU

4848 Eficienţa energetică germană în industria românească – Ing. Mihai OLTENEANU

5050Conferinţa de presă a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU – Ing. Mihai OLTENEANU

Personalit ăţ i

5151 Dr.ing. NECULAI PAVLOVSCHI

Info

5353 Cercetarea geofizică românească – Dr.ing. Florin A. R Ă DULESCU

5858 Miracole ale naturii – Geolog Stelian DI ŢĂ

6060Documentul CUM SĂ RUPI O UNIUNE MONETAR Ă – Dr.ing. Mircea H Ă L Ă CIUG Ă

6161Semne ale contractării Uniunii Europene – Dr.ing. Mircea H Ă L Ă CIUG Ă

6363 Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse petroliere

6464

Cursul leului şi rata dobânzii în 2008-2010.

Preţurile produselor petroliere la distribuţie.

Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.

Revistă editată de Asociaţ ia

„Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“

Redac ţ iaCP 200 OP 22 Bucuresti

tel. 0372.160.5990741.08.64.00

fax 0318.174.420e-mail: [email protected]

Director fondator Director executiv Gheorghe BULIGA VioletaŞUFAN-DUMITRIU

Tehnoredactare:Alexandru FLOAREAwww.est-cardinal.ro

Tipar:

S.C. COPERTEX S.R.L.

ISSN 1583 - 0322

NOTA REDAC Ţ IEI:

Responsabilitatea materialelor publicate apar ţ ine în exclusivitate autorilor.Toate drepturile rezervate. Nici o parte din aceast ă publica ţ ie nu poate fi

reprodusă , utilizat ă , stocat ă în diferite sisteme sau transmisă electronic,

mecanic etc., f ă r ă permisiunea prealabil ă scrisă a SIPG, proprietarul

dreptului de copyright.

CUPRI NS

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


2

Forum

În perioada 19-21 octombrie 2011 a avut locla Seul, sub egida IGU, conferinţa mondială (cu moto-ul INNOVATION: THE KEY TO ASUSTAINABLE FUTURE) privind cercetăriledin domeniul gazelor naturale – IGRC 2011. Din

partea Romgaz, domnul Gheorghe Radu activează ca membru în Comitetul de Politici (PolicyCommitee) din cadrul IGU Research Conference(perioada 2009-2012) – organismul de lucru caregestionează în perioada dintre congrese activităţile

principale ale asociaţiei şi organizează diferiteacţiuni –conferinţe, workshop-uri, expoziţii etc.

– pe teme strategice privind schimbările majore

cu care se confruntă, în ultima decadă, la nivelmondial, sectorul energetic cu focalizare pe gazelenaturale (cercetare, industria de echipamente,tehnologiile, companiile producătoare şi deservicii, consumatorii-utilizatorii etc.), în moddeosebit după liberalizarea pieţelor de gaze.

Comitetul de Politici are un rol deosebit deimportant în cadrul IGU-IGRC, membrii săiactivând direct între congrese pentru promovareala nivel mondial a progresului tehnic şi economicîn industria de gaze naturale. Comitetul de Politicieste responsabil cu organizarea din trei în trei ania conferinţei IGRC şi decide tematicile principaleale Congresului Mondial IGU, materialele

prezentate etc. De asemenea, Comitetul de Politiciaprobă bugetul Secretariatului comun IGU-IGRC, care organizează toate acţiunile aflatesub egida IGU. SNGN Romgaz S.A., în calitatede membru cu drepturi depline al IGU, şi-a

desemnat reprezentanţii în comitetele de programşi în comitetele de lucru ale IGU, în comitetul de program PGC-D „Gaze naturale lichefiate” al IGUfiind desemnat domnul Gheorghe Radu.

În cadrul evenimentului de la Seul au participat peste 500 de specialişti şi s-au prezentat peste

Abstract: International Gas Union Research Conference (IGRC) is No. 1 R&D conference in global

gas industry to be held under the auspices of the International Gas Union (IGU). The IGRC provides an excellent opportunity for interactions among very different delegates from theinstitutions and companies that have gas research in common or bene fit from the results.

IGRC 2011 was hosted by the Korea Gas Union in Seoul in 2011. Building on its accumulated experience and expertise in hosting many international gas related events, KGU made the IGRC 2011 conference a successful one. The IGRC provided an excellent opportunity for interactions among very different delegates from the institutions that have gas research incommon or bene fit from the results. Technological success is not for granted, it needs to benurtured through research and development focused on basic science as well as technologybreakthroughs.

Te h n i c i i n o v a t i v e p e n t r u e f i c ie n t i z a r e aTehnici inovative pentru eficientizareaa c t i v i tă ţ i lo r s p e c i f i c e i n d u s t r i e i d e g a z eactivităţilor specifice industriei de gaze

n a t u r a le – I G U - I G R C S e u l 2 0 11naturale – IGU-IGRC Seul 2011

Dr.ing. Gheorghe RADU Director Romgaz S.A.

Dr.ing. Valentin SANDU Romgaz S.A.

Cadru didactic asociatU.L.B. Sibiu

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


Monitorul de petrol şi gaze ♦ 11(117) Noiembrie 2011

Forum

3

200 de lucr ări, workshop-uri şi mese rotunde,abordându-se subiecte de mare actualitate şiînsemnătate pentru sectorul gazelor naturale,dintre care spicum:

Modernizarea sistemelor pentru a permite

exploatarea la presiuni ridicate, creştereaduratei de exploatare, analize de risc;

Utilizarea eficientă a gazelor naturale pentru producerea de energie electrică – tehnologii moderne de producere şistocare;

Cadrul de reglementare în domeniu; Interacţiunea dintre explorarea/exploatarea

gazelor naturale, piaţă şi reglementările demediu;

Tehnici şi tehnologii inovative şi eficiente

pentru industria gazelor naturale.Ţinând cont de aspectele abordate în cadrul

conferinţei, din punctul de vedere al Românieise pot trage câteva concluzii – potenţiale punctede plecare pentru dezvoltarea unei strategiienergetice coerente şi în deplină concordanţă cu politicile energetice europene. Energia este un produs indispensabil, cu o valoare complexă,cu valenţe economice, sociale, strategice şi

politice. Sectorul energetic este unul iner ţial,cu o constantă de timp de 4-15 ani între decizieşi realizare practică. Totodată, acest sector este

principalul contributor la poluarea ambientală şila schimbările climatice. România, de curând statmembru al Uniunii Europene, se găseşte într-osituaţie cu totul deosebită: pe de-o parte suntstandardele ridicate ale UE privind energia şiimpactul acesteia asupra mediului, iar pe de altă

parte există deficienţe mari în sectorul energeticromânesc, rezultate dintr-un proces cumulativ şicare trebuie corectate. Ca priorităţi ale industriei

energetice din România trebuie în principalmenţionate: eficienţa energetică, cogenerarea,reducerea consumurilor de energie specifice şisisteme inteligente în alimentarea centralizată şi/sau individuală cu energie (electricitate, agenttermic, agent r ăcire) în pachete optime.

Gazele naturale şi petrolul reprezintă circa 62%din resursele de energie primar ă ale României. Înacelaşi timp, acestea sunt într-un proces avansatde exploatare, rezervele cunoscute epuizându-seîn circa 14-15 ani raportate la nivelul consumului

anual actual. Gazele naturale sunt, totodată, principalul combustibil fosil utilizat pentruîncălzire în zona urbană. Importul de gazenaturale este în prezent de circa 30% din consumşi va creşte substanţial în viitor. Pe de altă parte,România are o economie energointensivă şi cu o

eficienţă energetică scăzută, datorită tehnologiilor învechite, cu randamente modeste în instalaţiilede producere şi a pierderilor mari de energie prinsisteme (transport, distribuţie).

În acest context, odată cu creşterea preţului

gazelor naturale se impune o politică susţinută înacest domeniu, urmărindu-se simultan diminuarea

pierderilor energetice în utilizarea gazelor naturale, reducerea dependenţei de o singur ă sursă a importului de gaze naturale prin promovarearesurselor neconvenţionale şi, implicit, menţinereasub control a facturii aferente, accesibilitatea şisuportabilitatea acestora în sectorul industrialşi rezidenţial. Obiectivul prioritar al dezvoltăriisectorului din România în perioada 2010-2020 îlconstituie acoperirea integrală a consumului intern

de energie în condiţii de creştere a securităţiienergetice, de dezvoltare durabilă, cu asigurareaunui nivel corespunzător de competitivitate. Unadin principalele direcţii de acţiune ale strategieienergetice a României, convergentă cu cele ale

politicii energetice a Uniunii Europene, estecreşterea eficienţei energetice pe tot lanţul – resurse, producere, transport, distribuţie, consum.

În această conjunctur ă, modernizarea sistemelor de măsurare a gazelor naturale prin implementareasistemelor de monitorizare, achiziţie şi comandă şiachiziţie în timp real a datelor de proces de operare,de la producător la utilizatorul final, trebuie să devină reglementări strategice la nivel naţional şi europeanimpuse pe o piaţă a gazelor naturale care este într-oexpansiune rapidă în zona Mării Mediterane, MăriiCaspice, Orientului Mijlociu şi Asiei.

Piaţa de gaze naturale a Uniunii Europene estematur ă, dar totuşi în continuă extindere cu cca2,5% creştere anuală; importul de gaze naturaleal Uniunii Europene se va amplifica, crescând

astfel rolul politic şi geo-strategic al pieţelor regionale. În România, piaţa gazelor naturale esteformată din segmental concuren ţ ial , care cuprindecomercializarea gazelor naturale între furnizorişi consumatori eligibili, şi sistemul reglementat ,care înglobează activităţile desf ăşurate în bazacontractelor-cadru (transport, înmagazinare, dis-tribuţie) şi furnizarea la preţ reglementat.

Reabilitarea, exploatarea/operarea şi dispece-rizarea sistemului de transport a gazelor naturale,implementarea sistemelor de comandă la distanţă

şi achiziţie în timp real, atât la transportator câtşi producător, sunt măsuri strategice impuse

pe o piaţă a gazelor naturale care tinde spre oglobalizare rapidă.

Implementarea unui sistem modern de măsu-rare (SCADA) înseamnă creşterea siguranţei în

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


4

Forumfurnizare şi reducerea cheltuielilor de operare,întreţinere şi, automat, micşorarea preţului lagazele naturale, identificarea şi localizarea în timpreal a tuturor problemelor/evenimentelor legate deeventuale defecte, pierderi etc. Acest sistem ofer ă

beneficiarului un acces rapid la informaţie şi, înconsecinţă, luarea deciziilor la momentul oportun,fapt ce determinăoptimizarea producţiei, reducerea

pierderilor, evitarea emisiilor în atmosfer ă-mediu.Stabilirea metodelor tehnologice de recuperarea gazelor în urma intervenţiilor pe conductelede transport gaze trebuie analizate prin prismaaplicabilităţii, folosind proceduri, tehnologii şiechipamente adecvate.

Prin aplicarea noilor tehnologii la intervenţiile pe conductele de transport gaze naturale sevor reduce pierderile de gaze naturale şi se vor diminua emisiile de metan în atmosfer ă. Utilizareametodelor de recuperare a gazelor naturaleevacuate cu ocazia intervenţiilor la conductelede gaze naturale va conduce la eficientizareaactivităţii operatorilor din domeniul gazelor naturale, în concordanţă cu legislaţia UniuniiEuropene privind protecţia mediului.

Sistemul naţional de transport este un sistemenergetic care transportă o energie primar ă –

„gaze naturale sub presiune”. Reducerea presiuniila cea solicitată de sistemul local de distribuţie se

realizează în staţiile de reglare-odorizare-măsurare prin intermediul regulatoarelor de presiune saua robinetelor de laminare. Energia potenţială agazelor naturale de înaltă presiune se pierde laaceste puncte de trecere dintr-un sistem în altul.

În situaţiile în care debitele de gaze şi căderilede presiune pe regulatoare sau pe robinetele delaminare sunt mari, pierderile totale de energiesunt semnificative. Dacă în locul regulatoarelor de

presiune sau a robinetelor de laminare se foloseşteun turboexpander cuplat cu un generator electric,energia potenţială a gazelor de înaltă presiune

poate fi folosită pentru a produce energie electrică.Parcurgând lanţul tehnologic şi ajungând la

utilizatorul final, se impune abordarea tehniciicondensaţiei la un randament aproape unitar.Cele mai multe instalaţii de ardere utilizează combustibili fosili (solizi, lichizi şi gazoşi) sau altematerii prime din resursele naturale ale pământului,transformate în energie utilă. Combustibilii fosilireprezintă sursele de energie cele mai des utilizateastăzi. Cu toate acestea, arderea lor are dreptrezultat un impact diferit relevant şi, în timp,semnificativ asupra mediului în totalitatea sa.Procesul de ardere conduce la generarea de emisiiîn aer, apă şi sol; dintre ele, emisiile în aer sunt

considerate afi

una dintre principalele problemeale mediului.

Schema de principiu a centralelor termice cu condensare.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

5

Această nouă tehnologie utilizată la aparatelecare realizează încălzirea şi prepararea apei caldemenajere a apărut ca o soluţie la problemeleactuale privind micşorarea evidentă a resurselor de combustibili convenţionali. Este clar că, din

punct de vedere al utilizatorului final, nu areo importanţă prea mare faptul că resursele deenergie convenţională nu sunt inepuizabile. Celmai important lucru pentru utilizatorul final estefaptul că la aceste tipuri de aparate consumulse reduce semnificativ, deci costurile ulterioarecumpăr ării acestui aparat se diminuează foartemult în comparaţie cu un aparat convenţional. Maiexact, consumul de combustibil se reduce cu până la cca 15-16%.

Se observă, în ultima perioadă de timp, că însectorul energetic în special, dar şi în celelalteactivităţi economice, se pune un accent totmai mare pe gradul de poluare; chiar şi la noiîn ţar ă ponderea în nivelul de poluare doar

pentru activitatea de transport este de 18%. Prinintroducerea tehnologiilor de vârf, cantităţile denoxe, monoxid de carbon şi dioxid de carbon sereduc considerabil, f ăcând ca aceste echipamente

şi tehnologii să fie indispensabile în viitorulapropiat.

În concluzie, se poate afirma că dezideratulRomâniei este să promoveze o politică şi ostrategie consecvente pe termen mediu şi lung prin

care să reducă intensitatea energetică, conducândla îmbunătăţirea eficienţei energetice pe întregullanţ – resurse naturale, producere, transport şidistribuţie, în conformitate cu angajamenteleasumate în cadrul procesului de negociere cuUE, protocolul de la Kyoto şi conferinţa de laCopenhaga.

Bibliografie:1. Dussaud M., Bourjas D., Hugout B. –

Underground Gas Storage – Technological Innovations for Increased Ef ficiency, WorldEnergy Council, 2007.

2. Economic Commission for Europe (UN/ECE) – Gas Saving to Reduce Natural Gas Demand and Enhance Energy Security, Geneva, 1999.

3. Rinaldi, S., Peerenboom, J. – Identifying,understanding and analyzing critical infrastructure interdependencies, IEEE ControlSystems Magazine, 2001.

... În data de 10 octombrie 2011, la Centrul de Documentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş (CDIGN) s-a desf ăşurat activitatea, devenită deja tradiţie, GAZISTUL LUNII , prilej cu care a fostaniversat prof.univ.dr.ing. Ilie LAŢA, fost director al Sucursalei de Transport Gaze Naturale Mediaş;

... Universitatea „ Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe

Politice, Internaţionale şi Studii Europene, a lansat la Centrul deDocumentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş volumul intitulat Politici şi programe de mediu în România şi în lume, coordonatde către prof. Eugen Str ăuţiu şi realizat cu sprijinul financiar alS.N.G.N. ROMGAZ S.A.;

... Joi, 27 octombrie 2011, la Centrul de Documentare şiInformare Gaze Naturale Mediaş (CDIGN) s-a desf ăşuratvernisajul expoziţiei Fantezii de toamnă, organizată de cătremembrii Clubului Elevilor şi Copiilor din Mediaş, îndrumaţi de prof. Rotta Giuseppe. Expoziţia cuprinde lucr ări de sculptur ă

şi desen, fiind deschisă pe simezele CDIGN până în data de 27noiembrie a.c.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


6

Forum

Gazul natural lichefiat (GNL) este gazul naturalr ăcit la un punct la care să condenseze în lichid – se

produce la o temperatur ă de aproximativ -162 °Cşi la presiune atmosferică. Lichefierea reducevolumul de aproximativ 600 de ori, f ăcând maieconomic transportul între continente. Călduracare intr ă în GNL, denumită în continuare „căldur ă falsă”, produce încălzirea GNL-ului. Pentrua menţine presiunea şi temperatura constantecantitatea de căldur ă adsorbită de GNL trebuie să fie eliberată prin fierberea lichidului la gaz. Acest

lucru este cunoscut sub numele de auto-refrigerare.Metanul, compusul principal al gazului rezultat

prin fierbere, este un gaz cu efect de ser ă puternicatunci când este eliberat în atmosfer ă. Trebuiemenţionat faptul că, în timp ce cantitatea deemisii de CH

4nu pare semnificativă comparativ

cu cea de CO2, luând în considerare potenţialul de

încălzire globală al CH4

(metanul are efect de ser ă de aproximativ 21 de ori mai mare decât dioxidulde carbon), aceste emisii sunt responsabile

pentru aproximativ 13% din emisiile totale CO2

echivalent. Numai arderea cu flacăr ă contribuie cumai mult de 1% la emisiile globale de CO

2(IEA,

2008).Gazul rezultat prin fierbere, în esenţă GNL

regazeificat la presiune atmosferică, are valoaresubstanţială de combustibil.

În prezent, industria GNL contribuie doar într-o mică parte la emisiile globale de CH

4din

sectorul de petrol şi gaze, dar poate deveni o sursă puternică de emisii de gaze cu efect de ser ă în

viitorul apropiat. Potrivit Agenţiei Internaţionale aEnergiei (AIE), GNL va conta cu 70% din creştereacomer ţului cu GN până în 2030. Dacă acest lucruse va întâmpla, GNL va constitui 50% din gazeletranzacţionate până în 2030 pe plan internaţional.

GNL prezintă risc de incendiu mai mic

decât alte hidrocarburi, scurgerile de GNL suntuşor detectate, norul umed fiind vizibil datorită vaporizării imediate; GNL aprins în piscină deschisă nu provoacă explozie, viteza de deplasarea flăcării de GNL fiind mai lentă, comparată chiar cu mersul pe jos (cca 4 km/h). Energia conţinută într-un singur tanker de capacitate standard de125.000 m3 este echivalentă cu 7/10 Mt de TNTsau aproximativ cât cincizeci şi cinci de bombe cacea de la Hiroshima.

La temperaturi scăzute, GNL poate cauza

fragilizarea materialelor de structur ă şi chiar ruperea/spargerea acestora.

Tehnica de conversie a gazelor naturale în GNLa fost dezvoltată în Germania în 1893, dar nu afost folosită până în 1941 – când a fost construită

prima instalaţie comercială de producere a GNL (în prezent s-a ajuns la a 5-a generaţie de tehnologiede lichefiere).

În Europa, gazul natural a constituit o sursă totmai importantă de energie începând din anul 1960,

atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentrucei privaţi.În Olanda, GNL a fost relativ necunoscut,

deoarece zăcământul gazeifer de la Slochteren afost până în 2011 în măsur ă să îndeplinească toatenevoile de gaze naturale ale ţării1.

Transportul gazelor naturale lichefiate r ăcitela -162 °C de la terminalele de lichefiere laterminalele de recepţie ale clientului, undesunt din nou transformate în stare gazoasă prinregazeificare, reprezintă o orientare modernă în

planificarea globală a fluxurilor de energie.De la primul transport de GNL din 1959 –

când tankerul „Pioneer Metan” a transportat1 Zecheru, I.I., Constan ţ a – hub de gaz natural liche fiat – GNL la Marea Neagr ă ?, „Monitorul de Petrol şi Gaze”, nr.10, octombrie 2011.

Dr.ing. Ion Irimia ZECHERUExpert CEN-ISO

Ecopetrol Consulting Ltd.

D E S P R E T R A N S P O R T U L G A Z E L O R N A T U R A L ED E SP R E T R A N S P O RT U L G A Z E L O R N A T U R A L E

L I C H E F I A T E ( G N L )L I C H E FI A T E ( G N L )

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

7

primii 5.000 m3 de GNL de la Louisiana înAnglia –, tehnologia de construire a tankerelor de GNL cu punerea în aplicare de noi materialeşi dezvoltarea de sisteme inovatoare de rezervoarede GNL, precum şi concepţia motoarelor navelor,

au condus la dezvoltarea unei reţele de transportcontemporane, cu rute intercontinentale.

În mod tradiţional, cel mai mare număr detankere pentru transportul GNL este legat deun anumit proiect de terminale GNL şi estedeţinut de către exportatorii/proprietarii sau decompaniile importatoare, dar un număr de societăţiindependente, dedicate numai transportului GNL,şi-au manifestat interesul pentru contractareaconstrucţiei de tankere moderne cu caracteristicitehnice specifice, în conformitate cu noile condiţii

ale comer ţului mondial de GNL.La nivelul anului 1977, piaţa internaţională

de GNL se prezenta conform Tabelului nr. 1, iar tankerele de transport acopereau rutele maritimedin Figura nr. 1.

Având în vedere că transportul de GNL sedesf ăşoar ă în condiţii criogenice, structurile navelor sunt strict prevăzute în standardele internaţionale(„Codul pentru construcţia şi echipamentulnavelor care transportă gaze lichefiate în vrac”

şi „International Gas Code-CIG, Capitolul VII,Convenţia SOLAS”). Normele acestor documentede bază sunt în continuă revizuire, întotdeauna cuscopul sporirii securităţii şi sistematic acceptate detoate societăţile de clasificare, care le-au încorporatîn legislaţia lor.

Măsurile de securitate impun soluţii tehnice pentru construirea de rezervoare de nave cumateriale rezistente la temperaturi extrem descăzute, solicită utilizarea conductelor impermeabileşi controlul atmosferei în zonele apropiate de marf ă,

stabilesc izolarea primar ă şi secundar ă a spaţiuluide depozitare, definirea zonelor periculoase pentruconstrucţiile echipamentelor electrice instalate şieliminarea tuturor surselor inflamabile din zonele încare GNL evaporat ar putea intra în contact cu aerul.

Tabelul nr. 1: Piaţa internaţională de GNL la nivelul anului 1977.(Sursa: „Pipeline and Gas Journal”, iunie 1977)

Anul startului exportului De la producător la importatorCantitatea zilnică,

în mil. ft3

1972 Brunei spre Japonia 737

1977 Indonezia spre Japonia 5501964 Algeria spre Franţa 4001969 Libia spre Italia 2351969 Libia şi Algeria spre Spania 1601969 Alaska spre Japonia 1351964 Algeria spre Marea Britanie 1001971 Algeria spre Boston, Mass. (SUA) 44

Figura nr. 1: Rutele maritime internaţionale de GNL la nivelul anului 1977.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8

Forum

După tipul de depozitare a GNL în tankere, sistemele principale de transport a GNL sunt prezentateîn Figura nr. 2.

Figura nr. 2: Sistemele principale de transport a GNL.(Sursa: www.hansa-online.de)

Tabelul nr. 2: Elementele de proiectare a rezervoarelor tankerelor de GNL.

Tanker de GNL cu sistem prismaticindependent

Tanker de GNL cu sistemautoportant

(Tip sfer ă Moss)

Tanker de GNL cu sistemmembrană din două straturi

Material: Aliaj din aluminiu Material: Aliaj din aluminiu;Făr ă rigidizări

Două straturi de membranerealizate din tablă de oţel cu 36%nichel (Invar) de 0,7 mm la 1,5 mmgrosime

Proiect: IHI Design – Japonia Proiect: Moss Design – Norvegia Proiect: GTT Design – Franţa;NO 96, Mark III, CSI

Numai două nave de acest tip suntîn operare

Capacitate de încărcare limitată Capacitate de încărcare ridicată;sistemul Q-Flex până la 250 mii m3

Ample rigidizări structurale interne Durată şi costuri ridicate deexecuţie, dar condiţii excelente deînregistrare navală

Experienţă mare de execuţie şidurată relativ mică de execuţie

Predispuse la oboseală structurală Proprietăţi excelente la oboseală structurală

Unele restricţii de umplere

Făr ă restricţii de umplere

Făr ă modificări adusesistemului de izolare

necesare pentru utilizarea caFSRU; un terminal plutitor de GNLîntotdeauna este umplut par ţial.

Elementele specifice de proiectare carac-teristice celor trei sisteme de depozitare pentru

transportul cu tankere a GNL sunt prezentate înTabelul nr. 2.

Lanţul procesului GNL – de la extracţie, prelucrare şi transport la consumatorul de GNL – este prezentat în Figura nr. 3.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

9

Câteva din riscurile principale ale trans- portatorului de GNL datorate pericolelor navi-gaţiei maritime sunt:

1. Accidente în timpul călătoriei pe mare: – eroare referitoare la adâncimea de navigare;

– deviere faţă de un punct fix sau naufragiu denavigare; – coliziune (cu o navă sau un obiect), datorită

unei erori de navigaţie; – descărcare/încărcare;2. Deteriorare bruscă a navei prin tragere/

descărcare cu arme de foc şi prejudicii umane;3. Spargerea cocăi din oţel a navei din cauza

scurgerii de GNL (super-şoc termic criogenic la-161 OC)

4. Atac terorist cu rachetă sau cu navă cu

exploziv şi/sau deturnare;5. Deterior ări ale maşinilor navei şi ale

sistemului de depozitare a GNL;6. Riscurile naturale: fulger, taifun, uragan şi

tsunami;7. Alte accidente, cum ar fi: incendiu în

sala maşinilor, pe pod şi la cazane, turbine cuabur, defectarea motorului diesel şi deterior ăristructurale ale corpului navei.

În afara riscurilor de mai sus, trebuie să conştientizăm şi costurile ridicate (milioane dedolari) şi perioada lungă de reparaţii (luni) rezultată din cauza staţionării navei faţă de sistemul detransport de GNL.

Securitatea fiecărei etape a procesului lanţuluide GNL este specifică fiecărui terminal. Securitatea

poate fi garantată, deoarece industria GNL aînceput să dezvolte coduri standard, desene deechipamente şi modele industriale; de la începutulanilor 1970 şi până în prezent securitatea şi-acâştigat o reputaţie excelentă de-a lungul anilor.

Trebuie menţionat în acest caz faptul că toate

problemele de securitate referitoare la terminalesunt valabile şi în cazul transportului rutier cucisterne rutiere de GNL, la care se adaugă şiregulamentele specifice transportului mărfurilor

periculoase (de exemplu „Regulamentul ADR”)( Figura nr. 4).

Figura nr. 4: Schema transportului generalizat deGNL.

Cele mai mari cantităţi de GNL provin dinzonele unde au fost descoperite volume însemnatede gaze naturale, cum ar fi: Africa de Nord,Orientul Mijlociu sau Indiile de Vest.

Figura nr. 3: Lanţul procesului GNL.

( Legend ă : Production of natural gas/Producere de GN; Liquefaction and storage/Lichefiere şi depozitare;Transport of LNG by vessels/Transport LNG cu tankere; Gasification and storage/Regazeificare şi depozitare;

Transportation network Distribution/Reţeaua de transport şi distribuţie)(Sursa: BV 2009)

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


10

ForumLa nivel mondial există 26 de terminale export

marine sau de lichefiere, amplasate în 15 ţăricare exportă în prezent GNL (anul PIF este în

paranteze):• Republica Algeria (1971)

• Australia (1989)• Brunei (Darussalam) (1972)• Republica Guineea Ecuatorială (2007)• Republica Arabă Egipt (2004)• Republica Indonezia (1977)

• Libia (1970)• Malaiezia (1983)• Republica Federală Nigeria (1999)• Regatul Norvegiei (2007)• Sultanatul Oman (2000)• Qatar (1997)• Republica Trinidad şi Tobago (1999)• Emiratele Arabe (1977)• Statele Unite ale Americii (1969)

Figura nr. 5: Caracteristicile GNL produse curent.(Sursa: LNG Badac (2.31))

La nivel mondial există de asemenea 60 de

terminale marine de import sau de regazeifi

care,amplasate în 18 ţări şi, pe lângă acestea, se regăsesc proiecte pentru aproximativ 182 terminale curegazeificare, care au fost fie propuse, fie suntîn construcţie în întreaga lume. Nu trebuie să neaşteptăm ca toate terminalele propuse să fie şiconstruite.

Ţările care în prezent au terminale de importcu regazeificarea GNL (anul PIF este în paranteze)sunt:

• Belgia (1987)

• Republica Popular ă Chineză (2006)• Republica Dominicană (2003)• Franţa (1972)• Grecia (2000)• India (2004)• Italia (1971)

• Japonia (1969)

• Mexic (2006)• Portugalia (2003)• Puerto Rico (2000)• Coreea de Sud (1986)• Spania (1969)• Taiwan (China) (1990)• Turcia (1992)• Marea Britanie (2005)• Statele Unite ale Americii (1971)Potrivit consultanţilor din industria GNL,

punctul de la care se transportă GNL cu tankere

este mai ieftin decât transportul de gaze naturale prin conducte (pentru o distanţă de până la 2.000de kilometri (1.250 mile) pentru conducte offshoreşi de 3.800 km (2.375 mile) pentru conductele de

pe uscat).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

11

1. Rezumat

Articolul de faţă prezintă câteva consideraţiicu privire la repararea defectelor de tip lipsa dematerial, depistate pe tubulatura conductelor degaze naturale.

În partea introductivă se schiţează contextulîn care s-a analizat repararea unui defect decoroziune amplasat pe o conductă metalică cetransportă gaze naturale, se prezintă în detaliucaracteristicile defectului de coroziune analizat,f ăcându-se referire la caracteristicile mecaniceşi dimensionale ale materialului tubular şi adefectului de coroziune amplasat pe acesta.

S-a determinat presiunea de funcţionare însiguranţă şi presiunea de avarie anticipată pentru

materialul tubular analizat, utilizând metodeleANSI/ANSI B 31.G şi GRIWrap Clock Spring.

S-au prezentat condiţiile de lucru ale manşonuluicompozit tip „Clock Spring“ înainte de eliminareadin tubulatura conductei aflată în funcţiune, iar apoi s-a trecut la descrierea şi analizarea moduluiîn care acesta a fost testat distructiv.

În partea finală sunt prezentate rezultateletestării şi concluziile care demonstrează eficienţautilizării manşoanelor de reparaţie tip „Clock Spring”, înf ăţişând multiplele avantaje ale folosiriiacestora.

2. Introducere

Conductele metalice destinate transportuluigazelor naturale sunt supuse, pe durata lor de

C o n s i d e r a ţ i i p r i v i n d r e p a r a r e a d e f e c t e l o r d e t i pConsideraţii privind repararea defectelor de tip

l ip s a d e m a t e r ia l u t i li z â n d m a t e r ia l e c o m p o z i t e d elipsa de material utilizând materiale compozite de

t ip „ C l o c k S p r i n g ”tip „Clock Spring”

Dr.ing. Ilie LAŢA SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Drd.ing. Florin BÎRSAN SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Ing. Mihai TAKACS SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Abstract:This article presents some considerations on repairing the metal lost defect discovered on

the gas pipeline.The introductory chapter presents the circumstances that led to the reconditioning of a

defect made by the corrosion trace don a gas pipe, the characteristics of the corrosion defect analyzed are presented in detail, taking into consideration the mechanical and dimensional characteristics of the pipe, but also the defect made by the corrosion.

Using the ANSI/ANSI B 31.8 and GRIWrap Clock Spring methods, the maxim allowableoperating pressure and the pressure–failure reinforced for the analyzed material have beendetermined.

The working conditions of the Clock Spring sleeve system were presented before its removal from the functioning pipeline, then has been described and analyzed the way in that it has beendestructive –tested.

The final results of the testing and the conclusions show the effectiveness of using the Clock Spring repair composite sleeve and its ef ficiency.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


12

Forumfuncţionare, procesului de coroziune ca urmare aagresivităţii solului în care sunt amplasate acestea,acţiunea corozivă determinând generarea întubulatura conductelor a unor defecte super ficialelocale. Ca urmare a acestui fapt, dar şi a altor

cauze – care pot duce în marea lor majoritate laavarierea conductelor şi la reducerea capacităţiilor de transport –, ele sunt supuse unui procesde reabilitare ce constă în diagnosticareamaterialului tubular (prin inspecţii periodice) învederea determinării stării tehnice cu precizareadimensiunilor şi localizarea defectelor depistateşi stabilirea tehnologiilor de remediere a acestor defecte. Tehnologiile de remediere a defectelor depistate pe materialul tubular al conductelor detransport se aleg, în principal, funcţie de gravitatea

defectelor depistate, condiţiile de intervenţie (cuoprirea conductei sau f ăr ă oprirea ei), calitateaoţelului din care sunt fabricate ţevile care alcătuiesc

tubulatura conductelor, parametri tehnologici detransport (presiune, debit, temperatur ă).

3. Caracteristicile defectului

Cuponul de ţeavă supus testului provinedintr-un tronson de ţeavă D

n= 32’’ utilizat

pentru transportul gazelor naturale şi care a fostinspectat, ca urmare a programului de reabilitare,în anul 2007, cu un pig magnetic inteligent (MFL – Magnetic Flux Leakage) [1]. În urma inspecţieia fost depistat pe suprafaţa sa exterioar ă un defectsuper ficial local de tip lipsa de material produs

prin coroziune. Localizarea şi caracteristiciledimensionale ale defectului şi ale materialuluitubular din care era construită conductă sunt: d =4,66 mm (49%), L = 75 mm, C = 23 mm ( Figuranr. 1 şi Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1: Caracteristici mecanice.

ŢEAVA – X52 API 5L SAWHDiametrul exterior D 813 mm

Grosimea peretelui t 9,5 mmLungimea tronson L 4 mLimita de curgere* R

t 0.5358 MPa

Rezistenţa la rupere* Rm

455 MPaAlungirea specifică A

min22%

Unde:

d – adâncimea maximă a zonei corodate; L – lungimea extinsă în plan axial a coroziunii;c – extinderea circumferenţială a coroziunii.

Figura nr. 1: Localizarea şi caracteristicile defectului.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

13

4. Evaluarea defectului de coroziune

Ca urmare a raportului de evaluare întocmitîn urma inspecţiei de către firma ROSEN, înconformitate cu criteriul de evaluare ANSI/

ASME RSTRENG, a fost determinat un coeficientde reparare estimat a defectului ERF = 1, ceea

ce ne arată că presiunea maximă de funcţionareîn siguranţă a conductei este egală cu presiuneamaximă de operare a conductei (MOAP), luân-du-se decizia de a se repara. Repararea defectuluis-a realizat utilizându-se tehnologia sistemului

cu manşon compozit „Clock Spring”, conform Figurii nr. 2.

5. Determinarea presiunii de funcţionare însiguranţă şi a presiuni de avarie anticipată

a) Metoda ASME/ANSI B31.G

Presiunea de funcţionare în siguranţă şi presiunea de avarie anticipată, pentru tronsonulcare prezintă un defect de tip lipsa de material

produse prin coroziune pe suprafaţa sa exterioar ă ( Figura nr. 2), calculate în conformitate cu ASME/ANSI B31.G.[2], pentru defecte scurte (k

d = 0,67),

, sunt [2,3]:

P cd – presiunea de operare în siguranţă acuponului cu defecte se calculează cu relaţia:

P av

– presiunea de avarie anticipată acuponului cu defecte se calculează cu relaţia:

Unde:d – adâncimea maximă a zonei corodate, d =

4,66 mm; L

Total – lungimea extinsă în plan axial a

coroziunii, L = 75 mm;

s – grosimea specificată a peretelui ţevii, s =9,5 mm;

D – diametrul exterior al ţevii, D = 813 mm;Y – limita efectivă de curgere a materialului

ţevii, Y

= Rt 0,5

+ 68,95 MPa =358 + 68,95 =426,95MPa.

M – coeficientul Folias

P c

– presiunea maximă de operare a conductei(MOAP), P

c= 4,5 MPa.

P a – presiunea de avarie (rupere) pentru

un cupon de ţeavă f ăr ă defecte, debitat din acelaşitronson, calculată în conformitate cu ASME B31.8,este:

b) Metoda GRIWrap Clock Spring

Utilizând software-ul GRIWrap – PiperineRepair Program al furnizorului sistemului deremediere Clock Spring, întocmit în conformitate

cu cerinţele DOT (Departament of Transportation),testat şi verificat de Gas Research Institute (GRI)care certifică caracterul permanent al reparaţiei şi îlgarantează cel puţin 50 ani [4], se poate determina:

presiunea de operare în siguranţă şi presiunea derupere (cedare) a tronsonului de conductă reparat

Figura nr. 2: Localizarea defectului şi aplicarea manşonului.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


14

Forum( Figura nr. 3). Analizând rezultatele obţinute şiutilizând acest software rezultă că: presiunea deoperare în siguranţă a tronsonului de conductă este P

s= 60,2 bar = 6,2 MPa, iar presiunea de rupere

(cedare) a tronsonului de conductă este P rf

=112,9 bar = 11,29 MPa. Din analiza diagramei deevaluare a defectului – DAD, reiese că defectul seaflă pe curba caracteristică de început a domeniuluide toleranţă temporar ă a defectelor, ceea ceînseamnă că presiunea de operare a conducteitrebuie limitată astfel încât tensiunile din pereteleconductei să nu aibă intensităţi mai mari de 0,75R

t0,5. Caracterul de defect tolerat temporar al

defectului este confirmat şi de raportul de evaluareefectuat în urma inspecţiei cu pig inteligente ERF = 1 ( Figura nr. 1), precum şi de calculelede evaluare executate în conformitate cu ASME/ANSI B31.G ( P

cd ~

P

c).

6. Condiţiile de lucru ale manşonuluicompozit Clock Spring

Tronsonul de conductă care a fost reparatîn 2008 prin aplicarea manşonului compozit

Clock Spring se găsea îngropat într-o zonă încare măsur ătorile de rezistivitate a solului ar ătaucaracterul foarte agresiv al acestuia. Protecţia

pasivă a tronsonului reparat (inclusiv manşonul)era asigurată de un sistem de benzi adeziveaplicate la rece (Gaz Band ), iar protecţia activă de către o staţie de injecţie automată a curentuluide protecţie catodică amplasată la cca 7,5 km delocaţia defectului. Valorile condiţiilor de lucrusunt trecute în Tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2: Caracteristicile condiţiilor de lucru.

Caracteristica măsurată ValoareaRezistivitatea solului, Ω m 6,7Curentul de injecţie, A 20

Figura nr. 3: Analiza defectului utilizând programul GRIWrap.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

15

7. Testarea manşonului compozit Clock Spring

Etapele procesului de testare a manşonuluicompozit Clock Spring ( Figura nr. 4) au fost:

1. Pregătirea cuponului de ţeavă supus testării prin sudarea la capete a două capace bombate pentru probă;

2. Umplerea cu apă a cuponului supus probei;3. Cuplarea cuponului umplut cu apă la

pompa de înaltă presiune;4. Aerisirea cuponului şi completarea nive-

lului de apă necesar probei;5. Ridicarea presiunii de probă cu ajutorul

pompei speciale de înaltă presiune;6. Urmărirea creşterii presiunii de probă

până la apariţia ,,bombării” şi a ruperiimanşonului Clock Spring;

7. Constatarea ruperii materialului tubular şiefectuarea măsur ătorilor necesare.

Ruperea/cedarea materialului tubular s-a produs la atingerea presiunii de probă, P

r = 15

MPa. La această presiune starea materialul

tubular a trecut din domeniul elastic în cel plastic,lucru dovedit şi de deformarea materialuluitubular/bombarea ( Figura nr. 4); această deformare depăşeşte cu mult alungirea specifică A

ca materialului compozit (1,06-1,36%), care

este mult mai mică decât alungirea specifică A, a oţelului (min 22%). După consumarea energieispecifice necesare pentru ruperea la tracţiune amaterialul compozit Clock Spring, deformarea

plastică a materialului tubular a dus la rupereamaterialului tubular în zona defectului ( Figura

nr. 5).

Presiunea de rupere/cedare, P cs, pentru un

manşon din material compozit Clock Spring,

ranforsat pe suprafaţa exterioar ă a unui cupon deţeavă cu Ø 813 mm, se calculează cu relaţia:

Unde: P

cseste presiunea de rupere/cedare a man-

şonului compozit Clock Spring, MPa;t c

– grosimea manşonului, mm; R

mc – rezistenţa de rupere a materialului

compozit (Tabelul nr. 3), MPa; D

e– diametrul exterior al materialului tubular,

mm.

Figura nr. 4: Pregătirea şi testarea probei.

Figura nr. 5: Ruperea/cedarea manşonului şi a materialului tubular.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


16

Forum Numărul de straturi de ranforsare pentru

o reparaţie cu manşon compozit Clock Springeste n = 8 straturi, iar grosimea standard a uneiînf ăşur ări este t

1c= 1,6 mm, rezultând grosimea

manşonului compozit t c = 13 mm (conform fişei

producătorului).

Tabelul nr. 3: Caracteristicile mecanice alematerialului compozit Clock Spring.

CARACTERISTICA E

C ,GPa

RmC ,

MPa A

C ,%

VALOAREA 33,8-43,5 450-4601,06-1,36

măsurate pe direcţia circumferenţială deaplicare a manşonului,

E C

– modulul de elasticitate (Young’s

modulus), R

mC – rezistenţa la rupere,

AC

– alungirea specifică, c

cs– coeficientul de siguranţă la rupere/

cedare a manşonului compozit Clock Springeste:

8. Concluzii

În urma examinării reparaţiei defectului decoroziune executat cu manşon compozit Clock Spring, se pot concluziona următoarele:

– timpul de lucru (in situ) al reparaţiei estede 3 ani;

– aspectul exterior al man şonului arată bunecalităţi a comportării sale în timp;

– înf ăşur ările care alcătuiesc manşonulcompozit Clock Spring erau foarte bine

legate între ele şi adezivul întărit, iar aderenţa la materialul tubular foarte bună;

– nu au apărut coroziuni suplimentare submanşonul compozit sau la marginea lui caurmare a agresivităţii mărite a solului;

– nu au apărut modificări ale dimensiunilor caracteristice iniţiale ale defectuluireparat;

– nu au fost prezente urme de desprinderesau decojire ca urmare a protecţieicatodice;

– amorsarea ruperii/cedării materialuluitubular a avut loc la baza coroziunii undegrosimea r ămasă a materialului tubular era minimă (t

mm= 4,86 mm);

– ruperea/cedarea materialului tubular s-a

produs la o presiune P r = 15MPa, mult mai

mare decât presiunea de avarie anticipată, P

av= 8,92MPa, calculată cu metoda

ASME/ANSI B31.G sau P rf

= 11,29MPa,determinată prin metoda GRIWrap, ceeace califică utilizarea manşonul Clock Spring la repararea defectelor de tip lipsade material produse prin coroziune.

Bibliografie:

1. Raport final de inspecţie ( Fitness For Service),Rosen, 2007.

2. *** ANSI/ASME B31G, Manual for Determining the Remaining Strength of Corroded Pipelines, 2009.

3. *** ASME B31.8, Gas Transmission and Distribution Piping System, Washington, 2003.

4. Gas Technology Institute, Reported GRI 98/0265 – Pipeline Repair Assessment Software Tool.

i m p o r t a n tAcces la Viaţă,

o platformă care susţine sistemul medical din România

* A fost finalizată extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă în 16 spitale din ţară, cu centrulde coordonare în Bucureşti, la Spitalul de Urgenţă Floreasca;

* Petrom facilitează, astfel, accesul a 9,5 milioane de români la serviciile medicale de urgenţă de specialitate;

* Acces la Viaţă va promova şi va sprijini excelenţa cadrelor medicale din România;

* Petrom a investit peste 650.000 de Euro în iniţiativele platformei Acces la Viaţă.

Platforma Acces la Viaţă va continua în 2012 cu dezvoltarea unor programe de educare medicală şi prevenţie în comunităţile din România.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

17

3.6. România

Zăcămintele de petrol din România suntîntâlnite în diferite unităţi structurale ( Figura nr.12.1): (1) „Moldavian Platform”, (2) Scythian

Platform/Bârlad Sub-Basin, (3) „North DobroudjaOrogen”, (4) „Moesian Platform”, (5) „CarpathianFlysch and Foredeep”, (6) „Pannonian Basin”,(7) „Transylvanian Basin”, (8) „West Black SeaBasin” 1, 10, 16, 26, 28, 29, 38.

C Â M P U R I P E T R O L I F E R E D I NCÂMPURI PETROLIFERE DINE U R O P A C E N T R A LĂ Ş I D E E S T ( V )EURO PA CENTRALĂ Ş I DE EST (V)

Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA

(urmare din numă rul trecut)

Figura nr. 12.1: România, schiţa hăr ţii cu provinciile petrolifere şi câmpurile petrolifere reprezentative(din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


18

ForumArhitectura geologică complexă a acestor

unităţi structurale, cu depozite sedimentare variateşi tectonică diferită ( Figura nr. 12.2 a-f ) a favorizat

formarea multor sisteme petrolifere, separate pezone şi secvenţe stratigrafice ( Figura nr. 12.3).

Figura nr. 12.2 a-c: România, Carpaţii Orientali şi Depresiunea Bârladului, secţiuni geologice reprezentative.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

19

Figura nr. 12.2 d-f: România, Avanfosa Carpaţilor Orientali, „Zona cutelor diapire din Muntenia“ şi„Depresiunea Getică“, secţiuni geologice reprezentative.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


20

Forum

Acumulările de hidrocarburi sunt întâlnite înrocile alterate şi fisurate ale fundamentului cristalinşi în multe din rocile rezervor din Paleozoic,Mezozoic şi Neozoic.

Predominant, rocile rezervor sunt siliciclastice,dar sunt adeseori întâlnite şi roci carbonatice şicristaline alterate şi fisurate.

Proprietăţile fizice ale rocilor rezervor ( Figuranr. 12.4) sunt foarte variate spaţial.

Capcanele sunt mai ales structurale (anticlinale,falii), dar şi cele stratigrafice (inclusiv litologice),

combinate, cute de tasare diferenţiată şi deacoperire (drape-anticlines) şi paleogeomor fice potfi întâlnite în câmpurile petrolifere din România.

Figura nr. 12.3: România, distribuţia sistemelor petrolifere, pe unităţi structurale şi formaţiuni geologice(din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

21

Figura nr. 12.4: România, câmpuri petroliere reprezentative, pe unităţi structurale, cu principalele caracteristicigeologice şi fizice

(din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


22

Forum

Figura nr. 12.I a-c: România, „Zonafl

işului paleogen din Moldova”, câmpul petrolifer Foale–Tazlău– Lucăceşti–Moineşti(din Mocuţa, 1974, cu completări).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8/3/2019 MPG_11_2011 v3


24

Forum

Figura nr. 12.III a-c: România, „Bazinul Precarpatic – sectorul sudic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”,câmpul petrolifer Bărbunceşti(după Mihalache și Bostan, 2000).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

25

Figura nr. 12.IV: România, „Bazinul Precarpatic – sectorul sudic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”, câmpul petrolifer Ţintea–Băicoi, sectorul Ţintea, modelul geologic pentru zăcămintele din Pliocen

(sinteză: după Voicu, L.A., 1998; Cazan, C.I., 1999).

Figura nr. 12.V: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”, câmpul petrolifer Moreni–Gura Ocniţei, modelul geologic pentru zăcămintele din Pliocen, zona centrală Moreni

(după Mocuţa, 1969).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


26

Forum

Figura nr. 12.VI a-c: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul Getic”, câmpul petrolifer Ţicleni:(a) secţiune geologică, (b) profil electric tip pentru Meoţian şi Sarmaţian şi (c) profil electric tip pentru Helveţian

(sinteză: dupăAlexandrescu; Gheorghiu; Mogoşanu şi Bădulescu 1999).

Figura nr. 12.VII a-d: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul Getic”, câmpul petrolifer Vâlcele(după Lupan, M., 1997).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

27

Figura nr. 12.VIII a-c: România, „Platforma Moesică”, câmpul petrolifer Ciureşti Sud–Tufeni–Surduleşti:(a) secţiune geologică; (b) profil electric tip şi (c) modelul geologic al zăcămintelor

(după Stoica, M. şi Gagea, E., 2000).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


28

Forum

Figura nr. 12.IX a-c: România, „Platforma Moesică”, câmpul petrolifer Videle–Bălăria(după Pantazi, I., 1981; Câmpeanu, C., 1999; Marcu, D., şi Mihalache, A., 1999; Marcu, D., 2000).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

29

Figura nr. 12.X a-c: România, „Bazinul Pannonic”, câmpurile petrolifere Şandra–Satchinez–Calacea–Variaş:(a) harta morfostructurală la cap Fundament

(după Ichim, T. şi Paraschiv, D., 1975);(b) secţiune geologică regionalăA-A’(după Paraschiv, D. şi Popa, Gh., 1974);

şi (c) profile electrice tip pentru Miocen.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


30

Forum

Zăcămintele de petrol din România sunt, înmajoritatea cazurilor, multistratificate. Chiar şi însituaţiile în care apar „masive” ( Figurile nr. 12.I a-e, II a-d ) sunt adeseori „stratificate” prin valorile de permeabilitate. Multe dintre câmpurile petroliferedin România conţin zăcăminte suprapuse, saturatediferenţiat, pronunţat neuniforme, unele dintre eleavând cupole iniţiale de gaze, ca de exemplu celedin „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul diapir dinMuntenia” ( Figurile nr. 12.III a-c, IV, V ); altele

pronunţat eterogene, ca de exemplu câmpurile petrolifere din „Subbazinul Getic” ( Figurile nr.12.VI a-c, VII a-d ). În „Platforma Moesică”, încare sunt prezente frecvent şi rocile rezervor carbonatice, zăcămintele de petrol din Mezozoic

prezintă caracteristici fizice rezultate ca efect alunor procese de diageneză, cu porozităţi duale şi

permeabilităţi efective fisurale ( Figura nr. 12.VIII a-c). În Mezozoic, configuraţia paleoreliefului, cuvăi de eroziune, variaţiile litologice, influenţateadeseori de mişcările fundamentului, au formatcondiţii foarte variate pentru acumulareahidrocarburilor ( Figura nr. 12.IX a-e). În „BazinulPannonic” relieful topografic al fundamentului aavut un rol important în formarea unor structuri

specifice (paleogeomor fice şi „drape anticlines)”,cu variaţii litofaciale importante în dezvoltarearezervoarelor şi o tectonică influenţată de mişcărilefundamentului ( Figurile nr. 12.X a-c, XI a-c).

(va urma)

Figura nr. 12.XI a-c: România, „Bazinul Pannonic”, câmpul petrolifer Suplacu de Barcâu: (a) schiţastructurală la cap. „Panonian I“, (b) secţiune geologică schematică şi (c) profil electric tip pentru Pannonian

(după Condurachi, Al., Hârjoabă, I. et al., 2000).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

31

2. STUDIU DE CAZ PENTRU MASIVULDE SARE GEMĂ CUCUIEŢI–VÂLCELE

2.1. Încadrarea geologică generală a zonei.

Valorificarea geologică a datelor prospecţiuniigravimetrice existente

Ca zonă de studiu, pentru început a fost ales judeţul Bacău în cadrul căruia, de-a lungul anilor,au fost identificate 19 masive de sare gemă ( Figura nr. 1) cu caracteristici dimensionale,compoziţionale şi relaţionale diferite. Prineliminarea masivelor de sare gemă aflate în curs deexploatare sau exploatate (Tg.-Ocna, exploatat în

prezent prin mina Trotuş, şi masivul de sare impur ă

Gura Slănic, aflat în exploatare prin dizolvare), amasivelor de sare gemă cu concentraţii de săruride potasiu (Schitul Frumoasa, Cucuieţi–Moineşti,Vest–Stăneşti, Lucăceşti, Scăriga, Pârâul Păltiniş,Mânăstirea Sava, Tuta–Varniţa, Buda–Buhuşi şiBogdăneşti), precum şi a masivelor de sare gemă cu perspective de exploatare datorită rezervelor de

prognoză mari (Cerdac, Biserica Slănic, Vest-GuraSlănic, Grozeşti, Gălean şi Sărata-Bacău), a r ămasmasivul de sare impur ă Cucuieţi–Vâlcele, pentrucare a fost estimată o rezervă de prognoză redusă,de numai 1,23 x 109 tone.

Zona este situată pe partea dreaptă a râuluiTrotuş, la o distanţă de cca 5 km nord de oraşulTg.-Ocna de care apar ţine din punct de vedereadministrativ.

Formaţiunile geologice din zonă (din aflo-rimente şi cele traversate de sonde având caobiectiv hidrocarburile şi sarea) apar ţin la trei mariunităţi structurale:

– Unitatea (pânza) medio-marginală, con-stituită din depozite cretacice şi paleogenede fliş;

– Unitatea externă cu depozite paleogene şimiocene inferioare;

– Unitatea pericarpatică cu depozite pale-ogene, miocene inferioare şi superioare.

Pentru tema de studiu de faţă prezintă interesstratigrafia şi tectonica unităţii externe şi a celei

pericarpatice.Tectonica formaţiunilor este foarte complicată,

între cele trei unităţi majore existând raporturi deîncălecare concretizată prin linia medio-marginală (între unitatea medio-marginală şi unitateaexternă) şi linia externă (între unitatea externă şicea pericarpatică).

Depozitele cu sare din zona Cucuieţi–Vâlcelefac parte din unitatea externă, ele fiind conservateîn zonele coborâte ale acestei unităţi unde atinggrosimi de 1000-1500 m; în consecinţă, acestmiocen inferior are o dispoziţie para-autohtonă.

În cadrul interpretării tectonice regionale seconsider ă că o parte din depozitele miocene (aleunităţii externe) au fost antrenate sub forma uneilame de rabotaj peste depozitele miocene aleunităţii pericarpatice. O astfel de lamă de rabotajeste localizată şi în zona Cucuieţi–Vâlcele.

EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE STOCAREEVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE STOCAREA DEŞEURILOR TOXICE SOLIDE ÎN MASIVE DEA DEŞEURILOR TOXICE SOLIDE ÎN MASIVE DE

SARE GEMĂ IMPURĂ DIN ROMÂNIA.SARE GEMĂ IMPUR Ă DIN ROMÂNIA.STUDIU DE CAZ: PROIECTUL PENTRU MASIVULSTUDIU DE CAZ: PROIECTUL PENTRU MASIVUL

DE SARE CUCUIEŢI–VÂLCELE, JUD. BACĂUDE SARE CUCUIEŢI–VÂLCELE, JUD. BACĂU(THE EVALUATION OF POSSIBILITIES FOR UNDERGROUND

STORAGE OF SOLID TOXIC WASTES IN IMPURE SALTGEMME MASSIFS IN ROMANIA

CASE STUDY: PROJECT FOR SALT MASSIFCUCUIEŢI–VÂLCELE, BACĂU COUNTY)

Prof.dr.ing. Alexandru GHEORGHEProf.dr.ing. Aurelian NEGUŢ

Universitatea din Bucureşti

(urmare din numă rul trecut)

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

33

– un de ficit de masă realizat de formaţiuneasalifer ă inferioar ă din para-autohtonul

pânzei faţă de depozitele paleogene;depozitele sarmaţiene din BazinulComăneşti reprezintă o altă sursă generatoare de anomalii gravimetrice;

– un contrast important de masă întresarea din formaţiunea salifer ă a para-

autohtonului şi depozitele terigene înansamblu (deficit de masă).Astfel, anomalia locală de minim gravimetric

de la est de Cucuieţi, luând în considerarecondiţiile fizico-geologice specifice, este generată de prezenţa la suprafaţă a formaţiunii salifereinferioare din fereastra Cucuieţi–Vâlcele, încontrast negativ de densitate faţă de depozitele

paleogene.

2.2. Program adiţional de cercetare geologică

şi geofizică pentru zona Cucuieţi – Vâlcele

Pentru completarea informaţiei geologice şigeofizice primare din zona selectată a fost prevăzutun program de cercetare geologică şi geofizică adiţional, care va cuprinde:

– un program de cercetare geologică complexă a patru foraje nou să pate (notateconvenţional F1, F2, F3 şi F4), amplasate înzona cea mai propice, cu dezvoltare maximă a grosimii masivului de sare ( Figura nr.3); metodele de carotaj geofizic aplicabileşi problemele geologice rezolvabile suntmenţionate în Tabelul nr. 1;

– un program de completare a cercetăriigravimetrice care va cuprinde:o o cartare gravimetrică în reţea

geometrică cu ochi pătratic (latura de250 m) ( Figura nr. 3), pentru a obţineo hartă gravimetrică suficient dedetaliată care să permită evidenţiereatuturor datelor morfologice aleanomaliei;

o efectuarea unui studiu petrofizicdetaliat privind densitatea rocilor

care constituie structura geologică a zonei studiate (prin determinăridirecte pe probe şi indirecte, îndeosebidin carotajul de densitate);

o realizarea unui model generalinterpretativ cu precizarea în final

Figura nr. 2: Secţiune geologică cu profilul gravimetric (1-1`).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


34

Forum

a formei masei de sare, a poziţiei eispaţiale, cu separarea domeniilor cu diferite grade de impurificare a

sării, pe baza ansamblului de dategeologice şi geofizice de sondă,având la bază modelarea surseianomaliei gravimetrice locale deminim în cadrul unui proces iterativ;

– un program de investigare hidrogeologică a forajelor de cercetare, privind atâtformaţiunile paleogene din acoperiş cât şi sarea propriu-zisă din masiv. Înformaţiunile paleogene se vor identifica(prin carotajul mecanic şi cel geofizic)toate acviferele care vor fi testateindependent prin lăcărire şi refacereanivelului piezometric sau prin pompăriexperimentale în regim nestaţionar.

O atenţie deosebită se va acorda etanşăriicoloanelor forajelor ce se vor să pa, în special înzona de contact paleogen-sare. În cadrul lucr ărilor de monitorizare prevăzute se recomandă ca cel

puţin unul din cele patru foraje să fie amenajatca piezometru pentru acviferele din formaţiunea

paleogenă. – un program de cercetare geologică aforajelor de explorare prevăzute;o Analiza detritusului de sapă, cu

intervalul de probare optim de 5 m;o Extragerea de carote mecanice

la fiecare interval de 50 m atât înformaţiunile din acoperişul sării, câtşi pe intervalele cu sare;

o Carotaj mecanic continuu în sare pecca 300-400 m în forajul F2 amplasatîn zona de dezvoltare maximă amasivului de sare (între sondele 6SRP şi 10 SRP); această zonă vacorespunde probabil dezvoltăriidepozitului subteran.

O parte din carotele mecanice extinse vor fi folosite pentru determinarea proprietăţilor geomecanice de laborator cu implicaţii în

proiectarea şi realizarea lucr ărilor miniere.În condiţiile realizării depozitelor de stocare

subterană a deşeurilor toxice solide în sare pentru zona Cucuieţi–Vâlcele, trebuie definit, deasemenea, gradul de seismicitate a zonei, elementuşor de stabilit pe baza datelor Institutului Naţionalde Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Un alt aspect semnificativ de care trebuiesă se ţină seama este starea tehnică a sondelor vechi forate în zonă având ca obiectiv sarea sauhidrocarburile. Toate sondele vechi, abandonate,

trebuie să fi

e cimentate etanş pe un interval deadâncime de la suprafaţă până la un nivel caresă pătrundă cel puţin 100 m în interiorul sării. Înacest fel, accesul apelor subterane din formaţiunileacoperitoare în lucr ările miniere ce se vor efectuaîn sare va fi complet evitat.

Figura nr. 3: Lucr ări propuse în zona Cucuieţi–Vâlcele.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

35

2.3. Elemente de proiectare minieră adepozitului subteran

2.3.1. Elemente de concepţie în proiectareadepozitului subteran

Mineritul în ţara noastr ă are o bună experienţă în proiectarea şi execuţia lucr ărilor subteraneîn masivele de sare gemă exploatate. Aplicareametodelor şi tehnicilor respective în cazul de faţă (proiectarea minier ă la nivel de prefezabilitate)s-a f ăcut în condiţii cu totul speciale, ţinându-seseama de gradul de securitate necesar, respectivmenţinerea etanşeităţii (în raport cu mediulgeologic înconjur ător) şi asigurarea integrităţiimasivului (în ansamblu).

Trebuie subliniat faptul că în cazul depozitelor

subterane de stocare a deşeurilor toxice, la bazaîntregii gândiri şi execuţii stă întotdeauna „criteriulsecurităţii” şi după aceea „criteriul economic”.

În această accepţiune, şi spre deosebire decelelalte capitole, proiectarea şi execuţia minier ă

a depozitului subteran este asociată cu calculeeconomice mai detaliate, bazate pe analize,normative şi costuri de fabricaţie a utilajelor.Această cerinţă este justificată de faptul că lucr ărileminiere au ponderea cea mai mare în structura

preţului de cost, celelalte componente (în specialcele de cercetare) având un caracter subordonatdin punct de vedere al costurilor.

2.3.2. Pilieri şi planşee de siguranţă

Din studiul de „prefezabilitate” rezultă că învederea asigur ării stabilităţii lucr ărilor minierecare vor compune viitorul depozit subteran trebuieluată în considerare soluţia supradimensionării

pilierilor de siguranţă şi a subdimensionării

volumului excavat prin lucr ări miniere (faţă de practica obişnuită de la exploatările de sare gemă din ţara noastr ă). În acest sens, pilierii vor aveaurmătoarele dimensiuni:

– Grosimea plan şeelor dintre orizonturi .........................................................circa 50 m. – Distanţa dintre camerele de depozitare (pilieri intercamerali)......................circa 50 m. – Grosimea peretelui dintre galeria magistrală şi camerele de depozitare.......circa 50 m. – Grosimea peretelui ce separ ă două sectoare vecine......................................circa 50 m.

În afar ă de aceşti pilieri şi planşee, care vor

asigura stabilitatea geomecanică a lucr ărilor miniere, pentru menţinerea unui grad de etanşeitateglobal (şi total) al depozitului, în raport cu mediulînconjur ător, se prevede un pilier marginal decirca 150 m grosime: acest pilier marginal vaavea forma unei „anvelope” ( Figura nr. 4) care va

delimita depozitul pe toate laturile sale, izolându-l

de formaţiunile geologice cu care masivul vine încontact. Această condiţie restrictivă are în vedere,

în special, prezenţa unor (posibile) acvifere

localizate în aceste formaţiuni geologice, care nu

trebuie deranjate.

Figura nr. 4: Schema depozitului la orizontul I.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


36

ForumDesigur că aceste dimensiuni ale pilierilor vor

putea fi modificate în urma executării celor patruforaje de cercetare şi a investigaţiilor geomecanicede laborator şi în subteran.

2.3.3. Elemente de proiectare şi execuţie adepozitului subteran

2.3.2.1. Lucrări miniere de deschidere şipregătire a depozitului subteran

Având în vedere lungimea foarte mare amasivului de sare, de circa 2.800 m, s-a plasatun puţ central de acces şi transport în apropiereasondei 10-SRP, având o adâncime de circa 700 m.Acest puţ va servi pentru acces în depozit şi pentrutransportul containerelor, materialelor, utilajelor şi

personalului.S-au amplasat două puţuri pentru aeraj şi ieşire

de siguranţă: unul la vest şi altul la est, la cca 700m de puţul central.

Menţionăm că la început se va executa puţulcentral şi puţul de aeraj-vest; după ocupareaintegrală a acestei zone de vest cu camerede depozitare, se va executa, în viitorul maiîndepărtat, al doilea puţ de aeraj (la est), cu carese va continua activitatea de ocupare a întreguluidepozit subteran. Puţurile vor fi legate între ele cu

galerii magistrale, ce vor servi atât la transport câtşi la realizarea circuitului de aeraj principal. Dingaleria magistrală se vor executa galeriile de accesla fiecare camer ă de depozitare, lungimea fiecăreiafiind de 25 m. Camerele de depozitare vor avea olungime de 200 m şi vor fi plasate de o parte şi dealta a galeriei magistrale.

Prin acest sistem de deschidere se conturează sectoare cu dimensiuni de 500x700 m, ce seexecută şi se ocupă succesiv, pe măsura solicitărilor de depozitare. Zăcământul cuprinde în total şaseorizonturi, amplasate pe verticală la intervale de

circa 50 m. Aceste intervale constituie planşeele desiguranţă dintre orizonturi ( Figura nr. 5). Fiecareorizont este împăr ţit într-un număr de sectoarecare, pe măsur ă ce se ocupă, permit trecerea larealizarea şi ocuparea sectorului următor.

Pentru a se putea urmări mai uşor ordineaexecutării sectoarelor, lucr ările miniere aferentedepozitului subteran au fost grupate (prinsimilitudine cu cele din exploatările miniere),după cum urmează:

– lucr ări miniere de deschidere (puţuri de

transport şi aeraj); – lucr ări de pregătire, galerii, magistrale

(galerii de acces, anexe); – lucr ările miniere de depozitare (camere).

Se observă astfel că lucr ările de deschidereşi pregătire prevăzute vor putea deservi toatesectoarele din orizontul I.

Înainte de ocuparea integrală a acestui orizont,se procedează în avans la deschiderea orizontuluiimediat inferior (orizontul II) prin adâncirea celor două puţuri în serviciu şi executarea primei galeriimagistrale la acest nou orizont.

2.3.3.2. Lucrări miniere de depozitareDepozitarea containerelor cu substanţe toxice

se va realiza în camere de depozitare, ce vor aveaurmătoarele dimensiuni:

Figura nr. 5: Secţiunea geologică a depozitului.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Forum

37

– lăţime.............. circa 12,0 m; – lungime........... circa 200,0 m; – înălţime........... circa 6,0 m.

De regulă, aceste camere vor r ămâne nesus-ţinute artificial (f ăr ă armătur ă). Această condiţie

favorabilă se bazează pe faptul că la exploatărileactuale de sare gemă din ţara noastr ă se practică camere de deschideri de 10-15 m, nesusţinute,în condiţiile în care masivul deschis este intact,f ăr ă fisuri şi f ăr ă intercalaţii sterile. Deoarece încazul masivului de sare Cucuieţi–Vâlcele sunt

posibile astfel de discontinuităţi structurale locale,se propune folosirea unor ancore, de circa 3-5 mlungime, care vor realiza consolidarea locală amasivului.

2.3.3.3. Capacitatea de depozitare (stocare)Volumul excavat al unei camere este de 12 m x

6 m x 200 m = 14.400 m3.Volumul util pentru depozitare într-o camer ă (la

un coeficient de umplere p = 0,75) va fi: 14.400 x0,75 = 10.800 m3.

Capacitatea utilă din orizontul I a sectorului Aeste de 18 camere x 10.800 m3 ≈ 200.000 m3.

Capacitatea utilă totală a orizonturilor depozitului:

– Orizont I = 3 sectoare [A (total)+(B+C) par ţial] ≈ 600.000 m3

– Orizont II = 4 sectoare ≈ 800.000 m3

– Orizont III = 5 sectoare ≈ 1.000.000 m3

– Orizont IV = 6 sectoare ≈ 1.200.000 m3

– Orizont V = 7 sectoare ≈ 1.400.000 m3

– Total 25 sectoare≈ 5.000.000 m3

– Total capacitate de depozitare ≈ 5.000.000 m3

Numărul sectoarelor pe orizonturi difer ă datorită masivului de sare, care se adânceşte în

partea de est.

3. OBSERVAŢII FINALE

Din cercetările sistematice efectuate rezultă că realizarea unui depozit subteran de deşeuri toxiceîn masivul de sare impur ă Cucuieţi–Vâlcele estefezabil din punct de vedere tehnic, din următoareleconsiderente:

– cercetarea geologică complexă a masi-velor de sare se poate realiza de cătreunităţi specializate din România care au o

practică îndelungată în domeniul strict despecialitate;

– execuţia tehnică a lucr ărilor miniereaferente depozitului subteran poate fi

realizată de Salina Tg.-Ocna (jud. Bacău)

care dispune de resurse naturale şi umaneadecvate;

– componenta economică a fezabilităţiieste determinată în principal de costurilelucr ărilor şi activităţilor miniere; o pondere

mai redusă revine programului adiţionalde cercetare geologică şi geofizică.

Programul adiţional de cercetare complexă geologică şi geofizică preconizat, cu să pareaa patru noi foraje de explorare (F1-F4) şi o

prospecţiune gravimetrică de detaliu, urmăreşteîn final modelarea tridimensională a masivului desare Cucuieţi–Vâlcele şi delimitarea zonei celeimai favorabile pentru amplasarea depozituluisubteran în cadrul masivului.

Bibliografie:

Botezatu, R., Calotă, C., Neguţ, A. – A model of theSl ă tioarele gravity anomaly source, Rev. Roum. Geol.,Geophys, Geogr. 21, 2, 1977, 197-212.

Calotă, C., Gheorghe, A., Neguţ, A. – Problemes géologiques et géophysiques du stockage des dechets(traites) toxiques, solides dans les massifs de sel gemmeimpur (con finement géologiques) de Roumanie par l’entremise des travaux miniers speci fiques, Rev. roum.GEOPHYSIQUE, Bucarest, 41, 1997, 107-113.

Gheorghe, A., Neguţ, A., Stavarache, I. – Studiul posibilit ăţ ilor de depozitare în subteran a de şeurilor toxice, prin injectare şi prin stocare în lucr ă ri miniereabandonate. Raport de cercetare, Casa de Cultur ă aStudenţilor, Bucureşti, 1992.

Gheorghe, A, Neguţ, A., Stavarache, I. – L’aptitudedes sites d’exploitation miniere de sel gemmeabandonnes pour le stockage des déchets solidestoxiques, vol. 2: Géologie et con finement des dechetstoxiques, Symposium International, Montpellier,France, 1993.

Gheorghe, A, Neguţ, A., Stavarache, I. – Studiul

geologic şi geo fi zic complex privind posibilit ăţ ile de stocare a de şeurilor toxice solide în lucr ă rile miniereabandonate ale salinelor Praid şi Tg.-Ocna. Raportde cercetare, Casa de Cultur ă a Studenţilor, Bucureşti,1993.

Gheorghe, A. şi colaboratorii – Studiu de prefezabilitate privind realizarea unui depozit subterande de şeuri toxice, într-un masiv de sare gemă , Faza 1. Raport de cercetare, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia, 1994.

Gheorghe, A. şi colaboratorii – Elemente de proiectare minier ă şi evaluarea costurilor de cercetare

şi execu ţ ie a depozitului subteran de de şeuri toxice. Raport de cercetare, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia, 1994.

Visarion, M. şi colaboratorii – Sinteza datelor gravimetrice din R.S.R. privind acumul ă rile de sare şi să ruri de K şi Mg, IGA, 1963.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


38

LEX

Ordinul nr. 41 din 11 octombrie 2011 privind stabilirea pre ţ urilor pentru furnizarea de ultimă instan ţă a gazelor naturale în satul Crizbav,

apar ţ ină tor comunei Crizbav, jude ţ ul Bra şov, realizat ă de furnizorul de ultimă instan ţă SocietateaComercial ă GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A.

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 18 octombrie 2011

Având în vedere dispoziţiile art. 99, coroborate cu prevederile art. 100 alin. (1) lit. b) şi cu prevederileart. 17 lit. g) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 13din Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr.1.000/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizorul de ultimă instanţă, Decizia preşedinteluiAutorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.531/2011 privind desemnareatitularului de licenţă de distribuţie Societatea Comercială DISTRIGAZ SUD REŢELE - S.R.L. pentruoperarea sistemului de distribuţie în satul Crizbav, apar ţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, Decizia

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.532/2011 privind

desemnarea furnizorului de ultimă instanţă Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA -S.A. în satul Crizbav, apar ţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov,în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea

şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

ART. 1Se stabilesc preţurile pentru furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale, în satul Crizbav,

apar ţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, furnizorului de ultimă instanţă Societatea ComercialăGDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare îndomeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

ART. 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionalede Reglementare în Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

ANEXĂ

1. Preţurile privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică,numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele decogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei în satul Crizbav, apar ţinător comuneiCrizbav, judeţul Braşov

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Categoria de consumatori │ Lei/MWh │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │A. Consumatori finali conectați direct la sistemul de transport │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



LEX

39

├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh și 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │B. Consumatori finali conectați în sistemul de distribuție │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh │ 106,13│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh și 116,28 MWh │ 105,94│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh și 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh │ 0,00│ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

2. Preţurile privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia

producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energietermică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei însatul Crizbav, apar ţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Categoria de consumatori │ Lei/MWh │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │A. Consumatori finali conectați direct la sistemul de transport │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh și 1.162.777,87 MWh │ 0,00│

├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │B. Consumatori finali conectați în sistemul de distribuție │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh │ 125,83│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh și 116,28 MWh │ 125,64│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh și 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│

├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh │ 0,00│ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


40

LEX

Ordinul nr. 179 din 25 august 2011 privind aprobarea unor licen ţ e de dare în administrare pentru explorare

EMITENT: AGEN Ţ IA NAŢ IONAL Ă PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 1 septembrie 2011

Având în vedere prevederile art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificărileşi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionareaAgenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

ART. 1Se aprobă Licenţa de dare în administrare nr. 14.558/2011 privind explorarea resurselor de apă

minerală din perimetrul HIDRO REMETEA, judeţul Harghita, încheiată între Agenţia Naţională

pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi comuna Remetea, judeţul Harghita, în calitate deadministrator.ART. 2Se aprobă Licenţa de dare în administrare nr. 14.559/2011 privind explorarea resurselor de andezit

industrial şi de construcţie din perimetrul ANDEZIT REMETEA, judeţul Harghita, încheiată întreAgenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi comuna Remetea, judeţulHarghita, în calitate de administrator.


Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruţi

Ordinul nr. 209 din 30 septembrie 2011 privind aprobarea unor licen ţ e de concesiune pentru explorare

EMITENT: AGEN Ţ IA NAŢ IONAL Ă PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 5 octombrie 2011

Având în vedere art. 15 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şicompletările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionareaAgenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

ART. 1Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.722/2011 privind explorarea resurselor de apă geotermală

din perimetrul Sânmihaiu German, judeţul Timiş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse

Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Radulov“ - S.R.L., cu sediul în localitateaSânmihaiu German, judeţul Timiş, în calitate de concesionar.

ART. 2Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.723/2011 privind explorarea resurselor de nisip bituminos şi

lignit din perimetrul Tătăruş, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale,

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



LEX

41

în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Redolaj“ - S.R.L., cu sediul în satul Vărzari, comunaPopeşti, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

ART. 3Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.724/2011 privind explorarea resurselor de apă minerală

naturală din perimetrul Baia Bor şa - Cisla, judeţul Maramureş, încheiată între Agenţia Naţională pentru

Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Miomil“ - S.R.L., cu sediul înlocalitatea Bor şa, judeţul Maramureş, în calitate de concesionar.


terapeutică şi nămol terapeutic din perimetrul Cheile Glogovei, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „D & C AquaCenter“ - S.R.L., cu sediul în comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.


naturală din perimetrul Valea Grevensca, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentruResurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „D & C Aqua Center“ - S.R.L., cu

sediul în comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.ART. 6Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.727/2011 privind explorarea resurselor de tuf din perimetrul

Gătejeşti, judeţul Vâlcea, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate deconcedent, şi Societatea Comercială „Lafarge Ciment (România)“ - S.A., cu sediul în municipiulBucureşti, în calitate de concesionar.

ART. 7Se aprobăLicenţa de concesiune nr. 14.728/2011 privind explorarea resurselor de granit din perimetrul

Văieni Vest, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate deconcedent, şi Societatea Comercială „Explocarb“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Motru, judeţul Gorj,în calitate de concesionar.

ART. 8Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.729/2011 privind explorarea resurselor de andezit din

perimetrul Fintoag Nord, judeţele Hunedoara şi Timiş, încheiată între Agenţia Naţională pentru ResurseMinerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Mineral Project 1“ - S.R.L., cu sediul înmunicipiul Timişoara, judeţul Timiş, în calitate de concesionar.

ART. 9Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.730/2011 privind explorarea resurselor de ardezie din

perimetrul Blă jeni Vest, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale,în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Antrepriza de Exploatări Miniere şi Construcţii“ -S.R.L., cu sediul în municipiul Motru, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

ART. 10Se aprobăLicenţa de concesiune nr. 14.731/2011 privind explorarea resurselor de bazalt din perimetrulZam vf. Fetii, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitatede concedent, şi Societatea Comercială „Prospecţiuni“ - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, încalitate de concesionar.


Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,Alexandru Pătruţi

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


42

LEX

Hotararea nr. 990 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet,

incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Plc. EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 31 alin. (1) din Legea petroluluinr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -Se aproba Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, incheiat

intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si compania BlackstairsEnergy Plc., in calitate de concesionar, prevazut in anexa*) care face parte integranta din prezenta

hotarare. ___________ *)Anexa nu se publica, fiind clasificata potrivit legii.

Art. 2. -Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, aprobat potrivit art.

1, intra in vigoare la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRUEMIL BOC

Hotararea nr. 989 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet,

incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Plc. EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 31 alin. (1) din Legea petroluluinr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -Se aproba Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si compania Blackstairs EnergyPlc., in calitate de concesionar, prevazut in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare.

___________ *)Anexa nu se publica, fiind clasificata potrivit legii.

Art. 2. -Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet, aprobat potrivit art. 1,

intra in vigoare la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRUEMIL BOC

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


43Monitorul de petrol şi gaze ♦ 11(117) Noiembrie 2011

Evenimente – Viaţa ştiinţifică

În data de 10 noiembrie 2011, la Bucureşti,s-a desf ăşurat masa rotundă cu tema Metode

moderne de management aplicate în conducerea

organiza ţ iilor patronale , organizată de cătreFederaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şiOrganizaţia Patronală PETROGAZ, în parteneriatcu Federaţia Patronală Energetica şi Asociaţia

Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE.Printre invitaţii la această conferinţă s-aunumărat peste 40 de reprezentanţi din cadrulMinisterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,Ministerului Economiei, Comer ţului şi Mediuluide Afaceri, ACPR, diverse confederaţii, federaţiişi organizaţii patronale, asociaţii profesionale,

precum şi din cadrul unor societăţi comerciale caredesf ăşoar ă activităţi conexe sectorului de petrol şigaze.

Cuvântul de deschidere a revenit domnului ing.

Iosif Constantin BILEGAN, Secretar General alFederaţiei Patronale Energetica, care, în calitate degazdă, a salutat invitaţii în numele PreşedinteluiConfederaţiei Patronale CONCORDIA, domnul

prof.dr.ing. Ioan Dan GHEORGHIU.Domnul Silviu SÂRGHI, Director general

executiv al FPPG, dar şi moderator al întâlnirii, aadresat invitaţilor cuvinte de bun venit, după care a

prezentat programul zilei şi modul de desf ăşurarea activităţii.

Înainte de începerea programului anunţat,reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale, domnul Serghei MESAROŞ – Director al Direcţiei Dialog Social – a dorit să facă următoarele remarci:

– reprezentanţii organizaţiilor patronale auîncă o capacitate de expertiză redusă faţă

de reprezentanţii organizaţiilor sindicale; – în momemtul dezbaterii Legii Dialogului

Social , partea patronală nu a prezentat propuneri, fapt ce demonstrează fie că membrii organizaţiei nu au acordat atenţieacestei legi, fie că managementul patronaln-a reuşit sa-i mobilizeze pentru o analiză

responsabilă a Proiectului; – în România, dialogul social este încă insuficient organizat, iar absenţa unor comisii de specialitate în cadrul patro-natelor face ca dialogul să fie, de cele maimulte ori, nepregătit.

– monitorizarea activităţii patronale trebuiesă pună accentul pe serviciile prestatede patronate în beneficiul membrilor,deoarece aceştia sunt interesaţi să obţină

profit, în condiţiile respectării legilor.

– organizaţiile patronale trebuie să furnizeze servicii de consultanţă antre-

prenorială, servicii cerute de piaţă,evitarea concurenţei neloiale, sprijinirea

participării la licitaţii etc; – datorită slabei preocupări a organizaţiilor

patronale pentru atragerea şi motivareamembrilor lor, în prezent numai 8%dintre antreprenorii români sunt afiliaţi la

patronate; – reprezentarea în faţa autorităţilor trebuie

să fie o activitate secundar ă şi nu una prioritar ă

Domnul Ioan CHIŞ – Director GeneralExecutiv al Asociaţiei Patronale GAZROMşi Director Resurse Umane în cadrul SNTGNTRANSGAZ S.A. – a ar ătat că a venit special la

FEDERAŢ IA PATRONALĂ PETROL Ş I GAZE

M e t o d e m o d e r n e d e m a n a g e m e n t a p l i c a te înMetode moderne de management aplicate înc o n d u c e r e a o r g a n i za ț i i lo r p a t r o n a l econducerea organizațiilor patronale

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


44


această reuniune pentru o mai bună documentare în

privinţa definirii şi clarificării problemelor legatede sectoarele de activitate, deoarece ne apropiemde sfâr şitul anului, moment în care vor apărea

bugetele de venituri şi cheltuieli şi va trebui să senegocieze contractele colective de muncă. În acestsens s-a adresat domnului Serghei MESAROŞ,în calitatea sa de reprezentant al MMFPS, pentruclarificarea aspectelor privind sectoarele deactivitate.

În r ăspunsul său, domnul Serghei MESAROŞ a subliniat că MMFPS a primit propuneri pentru

un număr cuprins între 21 şi 41 sectoare deactivitate şi că numărul lor este foarte mic, ceeace face aproape imposibilă negocierea contractuluicolectiv la nivelul acestor sectoare foarte eterogenedin punct de vedere al activităţilor, iar încadrareaîntreprinderilor/patronatelor la unul sau la altuldintre sectoare nu este conformă specificuluiactivităţii propriu-zise.

Domnia sa a exemplificat că în Franţa suntstabilite 9.000 de sectoare de activitate, dintre

care cca 500 încheind contracte colective. Pentrurezolvarea practică a acestei probleme, domnulSerghei MESAROŞ a sugerat ca păr ţile interesatesă meargă pe declararea (modificarea) obiectuluide activitate al societăţii la Registrul Comer ţului,ceea ce se poate face într-un timp rezonabil.

La rândul său, domnul Cristian IONESCU – Director General Executiv al CNIPMMR – adreseză felicitări organizatorilor pentru această întâlnire, subliniind că cel mai bun exemplu pentruIMM-uri îl reprezintă Patronatul din Franţa, care

este şi cel mai puternic. Domnia sa propune să ne alegem un model european, să vedem dacă ne putem adapta la acesta şi să acţionăm potrivitmodelului ales pentru creşterea performanţelor manageriale ale patronatelor din domeniu.

Partea I a programului – Principii şi metode

moderne de management aplicate în conducereaorganiza ţ iilor patronale pe plan interna ţ ional.

Exemple de bune practici – a fost urmărită cuinteres de participanţi, care au vizionat slide-urile prezentate pe ecran, în timp ce persoanelenominalizate anterior, din cadrul executivuluiFPPG şi al O.P. PETROGAZ, au comentatconţinutul acestora. Materialele prezentate au pusaccentul pe viziune, misiune şi valori, dar şi pestructura organizatorică, pe importanţa comisiilor de specialitate şi al grupurilor de lucru în practica

marilor confederaţii şi federaţii patronale din ţări precum Austria, Marea Britanie, Fran ţa, Germania,Italia, Spania şi altele.

La dezbateri au luat cuvântul:Ing. Ioan FILIPAŞ – vicepreşedinte SIPG,

directorul Centrului de pregătire şi instruire despecialitate din domeniul forajului şi exploatăriisondelor „Grigore Ioachim” Câmpina – arată că faciltăţile create în cadrul Centrului „GrigoreIoachim”, dublate de experienţa şi profesionalismul

de excepţie al lectorilor şi instructorilor, au permisca în cei cinci ani de existenţă să fie instruiţitematic peste 700 de operatori din toate nivelelede calificare. Din păcate, majoritatea cursanţilor

provin de la companii din str ăinătate. Deasemenea, consider ă că acestă resursă de creşterea calificării trebuie folosită şi promovată de

patronatele din domeniul petrolului şi gazelor dinRomânia. Pregătirea din cadrul Centrului poatereduce decalajul dintre expertiza profesională a operatorilor şi nivelul tehnologic ridicat al

echipamentelor şi, prin aceasta, diminuează riscul unor accidente majore, aşa cum a fost cazulerupţiei libere din Golful Mexic. Apreciază că Centrul „Grigore Ioachim” poate să devină un partener cali ficat al patronatelor din domeniuatât în descrierea cerin ţ elor posturilor cât şi

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Evenimente – Viaţa ştiinţificăîn completarea COR sau la întocmirea fi şelor postului.

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ – Secretar general S.I.P.G. şi expert al Uniunii Europene – af ăcut propunerea ca patronatele, prin comisiile lor,

împreună cu asociaţiile profesionale, să susţină promovarea unui proiect de lege a lobby-ului,similar legilor care funcţionează în Statele Uniteşi în alte ţări cu economie dezvoltată: companiile petro-gaziere din România utilizează destul de pu ţ in aceste oportunit ăţ i.

Domnul Preşedinte al S.I.P.G., dr.ing.Gheorghe BULIGA, a f ăcut câteva aprecieri

pozitive asupra temei, după care a menţionatcă federa ţ iile patronale sunt prea pu ţ in luate înconsiderare la nivelul factorului de decizie dinexecutivul guvernamental şi de că tre legislativ.

Domnia sa consider ă că marile confederaţii şi/sau federaţii patronale ar trebui săaibă reprezentanţi

permanenţi, recunoscuţi şi care trebuie consultaţi

la elaborarea proiectelor de stategii naţionale, aactelor legislative şi reglementative în MinisterulEconomiei şi Comer ţului, în Ministerul de Finanţe,Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale etc. şichiar în organismele lucrative ale UE.

Doamna dr.ec. VioletaŞUFAN-DUMITRIU – Preşedinte executiv S.I.P.G. – precizează că scopul principal al Asocia ţ iei „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” este acela de a între ţ ine,dezvolta şi promova cultura profesional ă . Domniasa apreciază că factorul cel mai important în

succesul activit ăţ ilor de orice natur ă este omul, cucali ficarea necesar ă , preg ă tit şi instruit continuu,atât la locul de muncă , cât şi prin training special,de aceea impunându-se o colaborare strânsă a patronatelor cu asocia ţ iile profesionale;

De asemenea, susţine că, în conformitate

cu practicile interna ţ ionale, de şi legisla ţ iaromânească nu impune încă , fiecare companietrebuie să facă parte dintr-o asocia ţ ie profesional ă din domeniu, care să -i ofere şi consultan ţ a şiknow-how pentru adaptarea la condi ţ iile speci fice

autohtone. Sprijină coagularea federaţiilor patronale din sectorul petrol şi gaze, minerit,energie pentru a reprezenta mai bine intereselemembrilor lor.

Doamna Mihaela OPRESCU – Director General Adjunct al IPROCHIM S.A. – a subliniatnecesitatea unei voci puternice şi credibile în faţaautorităţilor, care să reprezinte mai bine intereselemembrilor afiliaţi.

Partea a II-a, intitulată Aplicarea principiilor

şi metodelor moderne de management în

conducerea organiza ţ iilor patronale din ţ ara

noastr ă . Exemple de bune practici , şi avândsubtitlul Direc ţ ii şi mijloace de perfec ţ ionare

ale activit ăţ ii patronale din ţ ara noastr ă care

să faciliteze aplicarea metodelor moderne de

management a continuat în ritm mai alert.După prezentarea slide-urilor şi comentarea

acestora de către reprezentanţii FPPG, AndreeaDUMITRU şi Alexandru PHILIPPIDE, auurmat dezbaterile, astfel:

Domnul Dan VASILESCU – Vicepreşedinteşi Director Executiv al ACFR –, apreciind volumul

şi valoarea informaţiilor prezentate în cadrul meseirotunde, a menţionat că: – în România sunt două reviste de pro fil, cu

foarte multe date, articole şi comentariiinteresante. Una este „Monitorul de Petrol şi Gaze”, editat ă de SIPG, iar cealalt ă este „Petroleum Review”, ambele fiind extrem de apreciate şi că utate de că tre speciali ştii no ştri;

– noi, ca membrii ai executivului patronal,că ut ă m ca to ţ i directorii agen ţ ilor

economici din structurile noastre să aibă la dispozi ţ ie cât mai multe informa ţ ii şicompara ţ ii:

– la nivelul ACFR avem peste 270 de persoane din rândul membrilor no ştri careau executat diverse misiuni şi deplasă ri în

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


46

Evenimente – Viaţa ştiinţifică str ă ină tate, în interes de serviciu, multedintre acestea fiind finalizate cu contracte.Spre exemplu, în India s-a reu şit vânzareaunui numă r de 15 instala ţ ii; refacem şi încercă m să recâ ştig ă m pia ţ a pentru

instala ţ iile de interven ţ ii la sonde, ceea ceeste bene fic atât pentru ţ ar ă , cât şi pentruagen ţ ii no ştri economici.

Domnul dr.ing. Gheorghe BULIGA,Preşedintele S.I.P.G.:

– semnal ă m tuturor companiilor petro- gaziere din România, organiza ţ iilor patronale şi sindicale că Asocia ţ ia„Societatea Inginerilor de Petrol şiGaze” este deschisă tuturor speciali ştilor din domeniu: inginerilor, profesorilor,

economi ştilor, juri ştilor etc. – exist ă o tradi ţ ie îndelungat ă şi o

recuno ştere interna ţ ional ă a speciali ştilor români din domeniul petrolului şi gazelor care, în continuare, trebuie să fie cultivat ă şi valori ficat ă ;

– companiile petroliere str ă ine, ca şitoate celelalte companii care operează în România, trebuie să - şi asume şiresponsabilitatea social ă ce le revine;

– sunt necesare încă perfec ţ ionă rilegislative în domeniu, la care societateacivil ă trebuie să - şi aducă aportul;

– pentru cre şterea rolului patronatelor:asocia ţ iile profesionale, dat fiind statutul lor nelucrativ, de neutralitate şicon fiden ţ ialitate, pot oferi consultan ţă de specialitate firmelor (membre încadrul aceluia şi patronat) concurente lalicita ţ iile organizate.

Domnul ing. Dan VASILESCU intervine şi

menţionează că: – din pă cate, ast ă zi, dacă e şti în dezacord cu cei care exploatează petrolul şi gazeleîn România, ţ i se spune că nu mai aidreptul să lucrezi cu ei. Ace ştia au stipulat în contracte clauze care prevă d că ceice sunt împotriva lor, chiar dacă ridică obiec ţ iuni întemeiate, nu mai pot lucra cuei;

– sunt aplicate tratamente diferentiate fa ţă de foraji şti, după cum ace ştia sunt

din România sau din str ă ină tate. Spreexemplu, cei din str ă ină tate primescmotorină gratuit, în schimb foraji ştiiromâni nu primesc etc.

Domnul Eduard FLORIA – Director Executival O.P. PETROGAZ şi membru al Consiliului

Director al FPPG –, evidenţiind principalele puncte slabe întâlnite la organizaţiile patronale,apreciază că:

– organiza ţ iile patronale au obiective şiinterese speci fice;

– în prezent în România sunt 13 confedera ţ ii patronale, cu pozi ţ ii divergente;

– dorin ţ a FPPG este de a g ă si zone deinteres comun, luând în considerare faptul că membrii au obiective proprii;

– la nivelul federa ţ iilor se discut ă problemede interes sectorial;

– dacă putem ajunge la un punct comun, spre exemplu, cum au ajuns al ţ ii la sloga-nul „Pentru noi nu exist ă u şi închise”,atunci triada Patronate-Sindicate-Autorit ăţ i publice ar putea intra într-un echilibru.

Închiderea acţiunii patronale este f ăcută decătre domnul Silviu SÂRGHI care, mulţumindtuturor participanţilor, concluzionează cu privirela:

– realizarea sintezei dezbaterilor, ce vafitransmisă tuturor participanţilor;

– cristalizarea propunerilor şi ideilor avansate într-un document care poate fi prezentatConfederaţiei Patronale CONCORDIA şi, prinaceastă confederaţie, mai departe în CES.

În concluzie, se poate aprecia că această acţiune patronală şi-a atins obiectivele propuse, anumediseminarea metodelor moderne de managementaplicate în conducerea organizaţiilor patronale dinţar ă şi din str ăinătate, precum şi realizarea unuischimb de idei între participanţi, având în vedereimplicarea directă şi experienţa practică a acestora

dovedite în managementul patronal şi asociativ.

Violeta ŞUFAN-DUMITRIU – Preşedinte executiv SIPG

Ion GHEORGHE – Secretar general al FPPG

8/3/2019 MPG_11_2011 v3




În ziua de 27 octombrie 2011, la HotelIntercontinental din Bucureşti, a avut loc omanifestare de interes general referitoare laCooperarea dintre sectorul guvernamental,

mediul de afaceri şi societatea civil ă privind

infrastructurile critice. Este un eveniment dereferinţă în domeniul problematicii de securitate,tema luată în discuţie fiind în prezent de interes

pentru zona de cercetare-inovare.Evenimentul a fost organizat de Asociaţia

Română pentru Tehnică de Securitate (ARTS);Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondialal Energiei (CNR-CME); Fundaţia EURISC;Asociaţia Română pentru Promovarea ProtecţieiInfrastructurilor şi Serviciilor Critice (ARPIC).

Au participat reprezentanţi ai guvernuluiRomâniei, cu atribuţii de coordonare a activităţilor

privind identificarea, desemnarea şi protecţiainfrastructurilor critice (PIC), invitaţi dinstr ăinătate, personalităţi în domeniu precum: prof.Adrian Gheorghe, Alessandro Zanasi, Gary Rohen,Rod Morgan, Sandro Bologna, Adam Lewis.

Ordonanţa nr. 98/2010, privind identificarea,desemnarea şi PIC, defineşte infrastructuracritică naţională ca fiind un element, un sistemsau o componentă a acestuia. Aflată pe teritoriul

naţional, PIC este esenţială pentru menţinereafuncţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei,securităţii, bunăstării sociale ori economice a

persoanelor. Perturbarea sau distrugerea acesteiaar avea un impact semnificativ la nivel naţional caurmare a incapacităţii de a menţine respectivele

funcţii. Acest act legislativ stabileşte zece domeniiîn care pot fi identificate infrastructurile criticenaţionale, extinzându-se cu domeniul financiar.La nivelul guvernului s-a constituit un grupconsultativ care să îmbine experienţa între sectorulguvernamental, sectorul privat şi societatea civilă şi ştiinţifică, care să asigure în final un act de bună guvernare pentru siguranţa cetăţeanului.

Infrastructurile critice sunt, de regulă, acelestructuri de care depind stabilitatea, siguranţa şisecuritatea sistemelor şi proceselor. PIC reprezintă o problematică deosebită, ce implică integrareade soluţii complexe cum ar fi: securitatea fizică,securitatea informaţiei, managementul inciden-telor şi managementul riscurilor.

Lucr ările s-au desf ăşurat în două sesiuni. Sesiunea I – moderată de Liviu Mureşan,

preşedinte al Fundaţiei EURISC – a cuprins o seriede informaţii privind PIC. Au prezentat comunicări:cosmonautul Dumitru Prunariu – Provocă ri din spa ţ iu pentru infrastructurile critice, cu dateinedite privitoare la infrastructurile din spaţiulcosmic şi infrastructurile critice, aşa cum esteabordată problema ONU, pentru utilizarea paşnică a spaţiului cosmic. O problemă major ă, vremeacosmică , care nu are tangenţă cu meteorologiaterestr ă şi care reprezintă modul în care activitateasolar ă are efecte nedorite asupra echipamentelor

şi activităţii din atmosfer ă; Adrian Gheorghe, profesor la Universitatea Old Dominion, Norfolk,Virginia, SUA – Noi tendin ţ e pentru protec ţ iainfrastructurilor critice, care tratează problematicainfrastructurilor într-o perspectivă actuală şi

prezintă înfiinţarea unui institut în SUA pentru un

Conferin ța internaț ionalăConferința internaționalăPROTECȚIA INFRASTRUCTURILORPROTEC Ț IA INFRASTRUCTURILOR

CRITICECRITICE

Prezidiul, de la stânga la dreapta: ing. Maria Mânicu ţă , prof.dr.ing. Nicolae Golovanov, ing. Tudor Ş erba,

dr.ec. Constantin Bă l ăşoiu.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


48

Evenimente – Viaţa ştiinţificănou concept denumit infranomics, care înseamnă infrastructuri critice vitale pentru susţinereasocietăţii şi un set de reguli, ce includ sistemeletehnice, resursele financiare, modul de gândire,restricţii. Infrastructurile sunt evolutive, devin tot

mai inteligente şi interconectate, actorii naţionalişi internaţionali interacţionează; AlessandroZanasi, Comitetul european consultativ pentrucercetare în domeniul securităţii – De la Cyber-Securitate la Cyber-Inteligen ţă . Un nou cadru pentru protec ţ ia infrastructurilor critice, prezintă viziunea europeană în domeniul PIC; AdrianVâlciu, C.N. Transelectrica S.A. – Protec ţ iainfrastructurilor critice – component ă strategică a Sistemului Energetic Na ţ ional ; DumitruZamfir, Security Global Consulting – Considera ţ ii

privind plani ficarea managementului securit ăţ iiinfrastructurilor critice; Stelian Arion, SecantSecurity – Servicii de securitate privat ă . Modele şi domenii aplicative. Managementul riscului – un proces-cheie pentru determinarea unor măsuri de protecţie adecvate şi echilibrate.

Sesiunea a II-a – moderată de prof. AdrianGheorghe – s-a referit la protecţia infrastructurilor critice de informaţii. Au susţinut comunicări:Sandro Bologna, preşedintele Asociaţiei Italienea Exper ţilor în Infrastructuri Critice – Protec ţ iainfrastructurilor critice prin partajarea protejat ă a informa ţ iilor. NEISAS – Sistemul European pentru alert ă şi partajare a informa ţ iilor – o platformă pentru a sprijini parteneriatul public- privat ; Mihai Doboş, HP România – Securizareainfrastructurilor de date; Cristian Manea, director

vânzări Helinick – Rolul securit ăţ ii electronice în protec ţ ia infrastructurilor critice; Adrian Aldea,IBM România – Solu ţ ii IBM pentru securitateadatelor aplicabile pentru protec ţ ia infrastruc-turilor critice; Florin Marica, UTC Fire&Security

B.V. – Integrarea dintre securitatea fi zică şi IT ;Adam Lewis – Re ţ eaua de referin ţă europeană înleg ă tur ă cu protec ţ ia infrastructurilor critice.

Un rol important în protecţia infrastructurilor critice şi cooperarea între sectorul guvernamental,mediul de afaceri şi societatea civilă îl are protecţiaelectronică, prin: crearea unui vocabular de bază

pentru succesul cooper ării; schimbul de informaţii;un mediu sigur de a discuta critic întrebările şi, cafactor fundamental, adevărul.

Mihai OLTENEANU – jurnalist de ştiinţă

În ziua de 25 octombrie a.c., la Hotel Radisson

Blu, a avut loc simpozionul având ca subiectcooperarea româno-germană în toate sectoareleeconomice consumatoare de energie.

La eveniment au participat: domnul DanielBecker, în numele Ministerului Federal pentruEconomie şi Tehnologie din Germania, doamna

Brigitte Eble, vicepreşedinte Camera de Comer ţ

şi Industrie Româno-Germană, şi doamna dr.Sonja Kreibich, consilier economic, AmbasadaGermaniei la Bucureşti.

Lucr ările simpozionului au fost deschise de dlDaniel Becker care a subliniat importanţa acesteiacţiuni foarte actuale, de mare interes, întrucât

EFICIENȚ

A ENERGETICĂ

GERMANĂ

ÎNEFICIENȚ

A ENERGETICĂ

GERMANĂ

ÎNINDUSTRIA ROMÂNEASCĂ

Prof.dr.ing. Adrian V. Gheorghe – șef al catedreideManagement şi Ingineria Sistemelor la Old

Dominion University, Norfolk, Virginia, S.U.A.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Evenimente – Viaţa ştiinţificăconsumul de energie din România este dublufaţă de media Uniuneii Europene, o prioritateconstituind-o reabilitarea termică, în special aclădirilor din beton, şi reducerea consumuluide energie în industria chimică şi metalurgică.

Domnia sa a prezentat factorii care au dus laeficienţă energetică în Germania, cu aplicare înindustria românească. Este necesar ă promovareade tehnologii competitive de eficienţă energetică cu potenţial ridicat de aplicare: instalaţii declimatizare eficiente; utilaje electrice eficiente;sisteme de pompare eficiente; sisteme eficientede iluminat; sisteme eficiente de aerisire şi r ăcire;

pregătirea eficientă a căldurii (încălzire termică,apă caldă); instalaţii industriale de ardere eficiente;utilizarea cogener ării; îmbunătăţiri în domeniul IT.

S-a subliniat faptul că în Germania se varenunţa la producerea de energie nuclear ă. În 2020se va închide ultima centrală nuclear ă şi se va trecela utilizarea surselor regenerabile de energie. Deasemenea se preconizează o scădere a consumuluienergetic la 50% în sectoarele casnic şi industrial.

Au fost menţionate măsuri politice pentru promovarea eficienţei energetice: limitareaemisiilor de CO

2; măsuri de protecţia mediului,

prin reducerea gazelor de ser ă, utilizarea surselor regenerabile de energie şi dublarea productivităţiienergetice; împrumuturi cu dobânzi mici pentruîntreprinderile mici şi mijlocii; modernizarea şi

dezvoltarea cogener ării; subvenţii pentru cercetareşi dezvoltare; promovare de proiecte-pilot pentrunoile tehnologii.

Pentru cooperarea româno-germană în dome-niile eficienţă energetică, energie regenerabilă şi mediu, s-a iniţiat o platformă de informare,

marketing şi networking numită Econet Romania ,coordonată de Camera de Comer ţ şi IndustrieRomâno-Germană. Aceasta ofer ă: informaţiidespre know-how-ul german; acces la conceptegermane pentru a promova dezvoltarea durabilă,

ce trebuie să fie prioritatea nr. 1 a României(Germania este lider mondial în domeniultehnologiei destinate dezvoltării durabile şi ar trebui să devină partener-cheie al României şi înacest domeniu); consilierea firmelor româneştiîn vederea promovării calităţii, know-how-ului şi

standardelor germane.Dl dr.ing. Corneliu Rotaru, director în cadrul

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE), a f ăcut câteva recomandăriîn vederea îmbunătăţirii eficienţei energeticeîn domeniul industrial, şi anume: utilizareaechipamentelor germane în ţara noastr ă; utilizareaconceptului de eficienţă energetică şi promovareamecanismelor care au dat rezultate în Germania;colaborarea între instituţii specializate din ambeleţări; îmbunătăţirea managementului energetic;identificarea de noi surse de finanţare pentru

investiţii; aplicarea acordurilor pe termen lung(acorduri voluntare) pentru că industria în mare parte este privatizată.

La simpozion au participat cu comunicărireprezentanţii unor firme germane din diferitesectoare economice, subiectele prezentate referindu-sela: creşterea eficienţei prin automatizare;creşterea eficienţei energetice a proceselor der ăcire prin recirculare; clădiri inteligente şiinstalaţii industriale eficiente energetic; sistemede cogenerare pe bază de biogaz; controlul optim

al consumului de apă utilizând pompe şi sistemede pompare cu randament ridicat; tendinţe, soluţiişi cele mai bune practici în domeniul eficienţeienergetice industriale.


Prezidiul, de la stânga la dreapta: Daniel BECKER – Ecofys Germany GmbH; Brigitte Eble – vicepre şedinte

Camera de Comer ţ şi Industrie Româno-Germană ;Sonja KREIBICH – consilier economic, Ambasada

Germaniei la Bucure şti.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


50


În ziua de 20 octombrie a.c., la sediul Institutuluide Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), a avutloc un eveniment important, conferinţa de presă privind Dezvoltarea abilit ăţ ilor antreprenoriale

în sectorul energetic , având motto-ul: „Investe şteîn oameni!”

Cu această ocazie s-a analizat „bilanţulproiectului” privitor la derularea proiectuluimenţionat pe întreaga perioadă de implementare.

Acest proiect a fost cofinanţat de Fondul SocialEuropean şi face parte din programul demarat înnoiembrie 2008 având ca termen de finalizare 31octombrie 2011.

Obiectivele proiectului au fost: promovareaculturii antreprenoriale; dezvoltarea antrepre-noriatului; îmbunătăţirea nivelului de calificare;creşterea nivelului de specializare a angajaţilor;dezvoltarea capitalului uman şi creştereacompetitivităţii; descoperirea de oportunităţi

pentru for ţa de muncă vârstnică.Au participat reprezentanţi media, specialişti

din Sistemul Energetic Naţional, cadre didacticedin învăţământul superior, precum şi exper ţi careau contribuit la implementarea proiectului.

În cadrul conferinţei de presă a fost prezentat

bilanţul tehnico-economic al realizărilor obţinuteîn cadrul proiectului în cei trei ani de laimplementare, generând discuţii interesantemediate de echipa de management a proiectului.

În cei trei ani de activitate a proiectului s-audesf ăşurat următoarele activităţi principale:

managementul şi operaţionalizarea proiectului;cercetare şi analiză în vederea conectării resurselor şi serviciilor existente în cadrul sistemelor deenergie cu scopul iniţierii de noi afaceri în sector;dezvoltarea şi implementarea de campanii deinformare şi conştientizare privind oportunităţilerezultate din studiile efectuate în vederea încurajăriiantreprenoriatului; organizarea de seminarii

pentru promovarea culturii antreprenoriale;

formare profesională şi acordare de asistenţă tehnică; asistenţă în afaceri; promovarea la nivelinterregional a culturii antreprenoriale; auditul

proiectului.Echipa de proiect a fost formată din 140 de

exper ţi pe termen lung sau scurt, specialişti cumare experienţă în domeniul energetic.

În cadrul celor 34 de seminarii pentru promovarea culturii antreprenoriale au luat parte1137 de participanţi dintre care 543 au fost femei.Ponderea femeilor în totalul participanţilor a fost

de 47,76%, cele mai multe dintre ele provenind dinregiunile Bucureşti – Ilfov, Sud-Est şi Nord-Vest.

La cele 220 cursuri de formare profesională au participat 4170 de cursanţi din toate regiunile ţării.Pentru desf ăşurarea cursurilor s-au editat, tipăritşi difuzat un număr de 23 de volume (cu ISBN)ca suporturi de curs şi material pentru promovareainterregională a culturii antreprenoriale. 30 deunităţi economice au beneficiat de asistenţă şiconsultanţă în afaceri.

În privinţa datelor financiare ale proiectului, putem menţiona că în conformitate cu contractulde finanţare valoarea bugetului proiectului afost de 12.176.500 lei, asigurarea finanţării fiindrepartizată astfel: fonduri europene – 11.209.500,

bugetul statului – 715.500, contribuţie parteneri – 251.500. Realizarea bugetului s-a f ăcut din:fonduri europene – 11.137.600, bugetul statului

– 710.000, contribuţie parteneri – 300.000; total:12.150.000.

Dată fiind experienţa acumulată de echipa de

proiect pe parcursul celor trei ani de implementare,dar şi a noilor surse de finanţare ce se vor obţineca urmare a conştientizării importanţei formăriicontinue, apreciem că va fi posibilă funcţionareastructurilor proiectului după finalizarea acestuia.


CONFERINȚA DE PRESĂ A PROGRAMULUICONFERINȚA DE PRESĂ A PROGRAMULUI

OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREAOPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREARESURSELOR UMANE – POSDRURESURSELOR UMANE – POSDRU

Prezidiul, de la stânga la dreapta: dr.ing. Gheorghe B Ă LAN, prof.dr.ing. Lauren ţ iu POPPER, prof.dr.

Nicolae VOICULESCU.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8/3/2019 MPG_11_2011 v3


52

Personalităţia criohidraţilor, şi multe altele. A fost perioadaîn care industria extractivă a gazului metan dinRomânia a avut cea mai accentuată dezvoltare atâtsub raport cantitativ, cât şi sub raport tehnologic, producţia de gaze libere depăşind 30 miliarde

m.c. pe an. A iniţiat şi condus direct programelede înmagazinare subterană a gazelor, exploatareaduală a sondelor, utilizarea fluidelor de foraj şia pastelor de ciment speciale etc. Au fost ani încare s-au să pat şi s-au echipat peste de 150 sondenoi în fiecare an şi s-a pus în funcţiune un număr important de staţii de comprimare a gazelor naturale.

Începând cu anul 1972 a fost implicat directîn fundamentarea şi coordonarea programelor deintroducere

şi extindere a sta

ţiilor de compresoare

de câmp: motocompresoare, electrocompresoareşi turbocompresoare, elaborând metodologii şi proceduri specifice. A cercetat la scar ă industrială, pe şantier, mijloacele de ameliorare a proceselor de separare a lichidelor din gaze şi a elaboratmetodologia îmbunătăţită unitar ă de calcul şievidenţă primar ă a producţiei de gaze a sondelor utilizând duzele convergente.

Este principalul coautor al brevetuluiromânesc privind „Procedeu şi produs pentru

utilizarea substanţelor spumogene solide cudensitate variabilă, controlată”, destinat evacuăriiacumulărilor de lichide din sondele aflate în stadiiavansate de exploatare. Acest brevet se aplică generalizat în ultimii 10 ani în industria extractivă de gaze şi pe această bază se extrage în prezentaproximativ 90% din producţia de gaze libere aRomâniei.

În anul 1982 se transfer ă la Centrul deCercetare şi Proiectare pentru Gaz MetanMediaş şi lucrează ca inginer proiectant tehnologI şi ulterior cercetător ştiinţific principal I,îndeplinind şi funcţia de şef de proiect şidirector executiv până în anul 1997. A coordonatexecutarea lucr ărilor de cercetare – proiectaredestinate celor două mari programe ale industrieiextractive de gaze naturale: asigurarea rezervelor prin noi descoperiri şi mărirea gradului derecuperare al acestora şi respectiv: eficientizareaenergetică a utilizării gazelor naturale îneconomie. In intervalul 1982-1996, pentru

scurte intervale de timp, Centrul de Cercetareşi Proiectare pentru Gaz Metan Mediaş a fostcoordonat organizatoric şi ştiinţific de Institutulde Petrol de la Câmpina. In această perioadă, şinu numai, a avut privilegiul de a lucra împreună cu reputaţii cercetători dr. Gh. Aldea, dr. Cristea,

Cârcoană, şi alte personalităţi ştiinţifice aleacestui institut.

În anul 1997 este promovat Director generaladjunct al Regiei Autonome (ulterior Societatea

Naţională) a Gazului Metan Mediaş şi primvicepreşedinte al Consiliului de Administraţie.În ultimii 4 ani de activitate la S.N.G.N. RomgazS.A. Mediaş a fost responsabil cu proiectele dedezvoltare corporatistă, cercetarea-dezvoltarea,explorarea-producţia, restructurarea-privatizarea,dezvoltarea capacităţii de tranzit internaţional algazelor pe teritoriul României etc.

În anul 2000 se retrage, la cerere, dinactivitatea Societăţii Naţionale a Gazului Metan

Mediaş, dedicându-se activităţii de consultanţă petrogazier ă la Gas Cons SRL Mediaş, al căreiacţionar unic este, precum şi activităţii dinînvăţământul superior de specialitate, fiind atestat profesor universitar, laureat în anul 2005, alUniversităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu.

În perioada 2000-2008 a executat numeroaselucr ări de inginerie a gazelor vizând problemelemarilor firme petroliere şi gaziere din România,singur sau prin cooperare cu firme de engineering

din Olanda, SUA, Anglia etc. Are o activitatetehnico-ştiinţifică recunoscută în cadrul agenţieienergetice internaţionale Trade DevelopmentAgency – SUA, United States of AmericaInternational Development Agency, BancaMondială, reprezentanţa UE din România , programele Phare, programele cu Universitateadin Cracovia şi Universitatea din Freiburg – Germania etc.

Este licenţiat în economia petrolului (1971) şi

în conducerea şi organizarea unităţilor industriale(1975), iar titlul de doctor în ştiinţe tehnice(mecanica fluidelor) l-a obţinut în anul 1997 cuo teză originală privind exploatarea zăcămintelor de gaze în sisteme bifazice în faze avansate derecuperare (conducător ştiinţific academician prof.dr.ing. Theodor Oroveanu).

Între 1994-1998 a fost Preşedintele Grupuluide Lucru pentru Gaze de pe lângă ComisiaEconomică ONU pentru Europa la Geneva, iar

între 1996 şi 2000 a funcţionat ca expert românîn domeniul energiei în cadrul Comitetelor pentruResurse Naturale şi Energie Durabilă de pe lângă Naţiunile Unite la New York, îndeplinind funcţiilede vicepreşedinte şi preşedinte al Comitetelor respective.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Info

Într-un articol din 2010, care marca 85 deani de cercetări geofizice româneşti (R ădulescu,Romanescu), autorii aduceau în atenţia cititorilor avizaţi unele dintre principalele realizări aleacestor studii teoretice şi, în special, aplicative, curezultate notabile în descoperirea unor zăcămintemetalifere şi de ţiţei şi gaze, care au contribuit ladezvoltarea economiei româneşti.

Evident, diversitatea şi volumul mare alinformaţiilor au f ăcut ca subiectul să nu fie epuizat,fapt pentru care autorul şi-a propus să completeze,

cel puţin par ţial, aceste rezultate importante alestudiilor geofizice.

Teoria şi practica prospecţiunilor geofizice auilustrat, încă de la începutul aplicării acestora,

posibilitatea evidenţierii unor acumulări desubstanţe minerale utile şi a unor zăcăminte de

petrol şi gaze.Studiile respective au vizat marea majoritate

a zăcămintelor metalifere, dar şi de altă natur ă, precum şi acumulările de ţiţei şi gaze, din diferitearii tectonice cunoscute sau considerate potenţiale.

Pentru abordarea informaţiilor ne propunemevidenţierea separat a rezultatelor acestor cercetări(uneori multidisciplinare) derulate în scopuldescoperirii de zăcăminte de minereuri metalifereşi de altă natur ă, şi a celor de petrol şi gaze. În final,

s-au punctat unele realizări de ordin general (hăr ţigeofizice, structura adâncă etc.) care au întregitimaginea geofizică şi structurală a teritoriuluiRomâniei.

După cum se ştie, cercetarea geofizică cuprindemai multe metode, funcţie de proprietatea fizică ce se urmăreşte prin măsur ătorile de teren, cuaparatur ă adecvată, construită în acest scop. Astfel,cercetarea gravimetrică evidenţiază diferenţelede gravitate, reflectate în variaţiile de densitate(greutate specifică) ale formaţiunilor geologice de

suprafaţă şi de adâncime. Ca ştiinţă, gravimetriaa apărut în lucrarea lui I. Newton Principiilematematice ale filozo fiei naturale (1666), încare acesta a enunţat legea atracţiei universale(Visarion, 2004). Aparatura utilizată a evoluat întimp, de la un simplu pendul la balanţa de torsiunea lui R. Eötvös şi la gravimetrele de mare preciziede astăzi La Coste – Romberg.

Cercetarea magnetometrică urmăreşte vari-aţia câmpului geomagnetic al pământului (câmpultotal) precum şi al celor două componente aleacestuia (verticală şi orizontală) în diferite puncteale ariilor investigate. În general metoda s-a dovediteficace la conturarea zonelor anomale (pozitive)datorate mineralelor cu proprietăţi feromagnetice(magnetit, hematit, limonit). Şi în acest domeniu

C E R C E TA R E A G E O F I Z I CĂ CERCETAREA GEOFIZICĂ R O M Â N E A S CĂROMÂNEASCĂ

(partea I)

Dr.ing. Florin A. R ĂDULESCU

Abstract:The author mentioned the geophysical results in the metalliferous ores domain.

Omagiu colegilor no ştri geo fi zicieni dispă ru ţ i, care încondi ţ iile grele ale campaniilor de teren au ob ţ inut rezultate practice şi ştiin ţ i fice remarcabile.

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


54

Infoaparatura de măsurare a evoluat – de la teodolitulmagnetic, la variometrele de diverse tipuri şi, în

prezent, la magnetometrele cu precesie protonică şi cu pompaj optic.

Cercetările electrometrice evidenţiază modi-

ficările proprietăţilor conductive ale rocilor, prindiferite tehnici, dezvoltate de-a lungul timpului,cum ar fi: polarizaţia naturală, provocată, profilareelectrică, sondaje electrice verticale etc. Chiar din

primele încercări, prospecţiunea electrometrică s-a dovedit a fi „metoda directă” de localizarea zăcămintelor de sulfuri complexe (pirită,colcopirită, pirotină etc.). Concentraţiile metaliferese manifestă prin contraste mare de rezistivitateelectrică în comparaţie cu rocile înconjur ătoare.

Cele trei metode geofizice menţionate mai

sus au constituit principalele tehnici aplicate la prospectarea zăcămintelor metalifere de diverseconstituţii mineralogice. Pentru prospectareazăcămintelor de ţiţei şi a structurilor posibil

petrolifere, rezultate excelente au fost obţinute decercetările prin metodele seismice, de reflexie şide refracţie. Tehnicile se bazează pe contrastelevitezelor de propagare prin diferitele complexesedimentare ale zonelor investigate. Metodelefurnizează şi informaţii preţioase asupra structuriiîn adâncime a acestor arii, dispoziţiei diverselor orizonturi reper, fracturi etc.

Mineralizaţiile de plumb, zinc şi sulfurimetalice au fost investigate prin cercetareamercurometrică, introdusă de ing. V. Vâjdea şiing. C. Niţică în 1980. Studiile respective au urmăritobţinerea de informaţii asupra asocierii mercuruluicu acumulările metalifere şi nemetalifere.

Cercetările radiometrice s-au abordat, în primul rând, pentru detectarea complexelor deroci cu conţinut ridicat în substanţe (izotopi)

radioactive. Metoda s-a aplicat şi în zone custructuri petroliere din Muntenia (Boldeşti,Ţicleni etc.) şi din Bazinul Transilvaniei (CopşaMică, Bazna), acestea din urmă negenerândanomalii radiometrice pe respectivele structurigazeifere. Metoda s-a aplicat în combinaţie cucea megnetometrică şi în domeniul minier, lacercetarea geologică a minereurilor. Un astfel destudiu combinat s-a realizat în Munţii Metaliferi (J.Andrei et al., 1980; Ioane et al., 1985); cercetarearespectivă a vizat localizarea unor mineralizaţii

de tip „porphyry copper” din diferite zone alemasivului muntos.

Într-o altă direcţie a cercetărilor se remarcă cercetările seismice, care au vizat studiulcutremurelor de pământ produse pe teritoriulţării. Monitorizarea activităţii seismice a început

în România la sfâr şitul secolului XIX, când,începând din 1892, Ştefan Hepites (directorulInstitutului Meteorologic) a iniţiat efectuareaunor observaţii macroseismice la staţiile meteo.În anul 1895, acesta a înfiinţat primul observator

seismologic românesc la Bucureşti – Filaret (staţiade la Cuţitul de Argint). Reţeaua seismologică naţională s-a extins mai ales după seismul vrânceande la 10 noiembrie 1940. Primele studii asupraactivităţii subcrustale de la curbura Carpaţilor ledator ăm seismologului Gheorghe Demetrescu(1885-1969), care a cercetat evenimentelemajore produse în 1929, 1938 şi 1940. Trebuieamintit faptul că cercetările seismologice aufurnizat, în afara particularităţilor acestor şocuriseismice, şi informaţii preţioase asupra structurii

şi proprietăţilor fizice ale crustei şi mantaleisuperioare din zona focarelor respective; acesteadin urmă au fost primele date fizice ale domeniilor de adâncime în care se produc cutremurele.

În continuare, ne propunem să punctăm câtevadintre succesele prospecţiunilor geofizice de-alungul timpului, în sectoarele materiilor prime,atât de utile societăţii româneşti.

Zăcăminte metalifere

După cum se ştie, primele experimentegeofizice româneşti au fost executate de InstitutulGeologic în anul 1927, în Dobrogea, la AltânTepe. Studiile au constat în măsur ători magneticeşi electrometrice, de polarizaţie naturală, destinateextinderii zăcământului de magnetit şi pirită deaici, cercetat la începutul secolului de geologulRadu Pascu (1904).

În perioada de început a studiilor geofizicedin România, contribuţii deosebite au avut I.

Gavăţ, T.P. Ghiţulescu şi M. Socolescu. Astfel, în1935, T.P. Ghiţulescu prezintă lucrarea Progresul şi dezvoltarea aplică rii metodelor geo fi zice în România (Romanescu, 1993).

În Istoria geo fi zicii române şti, M. Visarioncitează cercetările magnetice din Banatul sudic,în regiunea Ocna de Fier–Dognecea (Russo,1933) şi Prisaca–Coşoviţa (Bărbat, 1934). Acelaşiautor menţionează aplicabilitatea măsur ătorilor magnetice la localizarea zăcămintelor de fier şimangan din zona Vaşcău–Moneasa (Bărbat, 1944).

După desfiinţarea Institutului Geologic în 1950şi înfiinţarea ulterioar ă a celor două întreprinderide prospecţiuni geologice şi geofizice (apar ţinândComitetului Geologic şi Ministerului Petrolului),activitatea geofizică se extinde în numeroase ariide interes, unele cunoscute, altele suspectate a fi

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8/3/2019 MPG_11_2011 v3


56

Info

Figura nr. 2: Schiţa anomaliei gravimetrice din zonavulcanului Seaca (R. Botezatu, J. Andrei, C. Calotă, D.

Popovici, A. Proca, M. Suceavă, 1966).

Într-o lucrare de sinteză privind distribuţia banatitelor din România, elaborată de numeroşispecialişti, geologi şi geofizicieni (J. Andrei etal., 1989), se remarcă importanţa acumulărilor

metalogenetice de Fe, Ti, V şi Fe, Cu, Mo, Zn, Pb,Bi, W, Co etc. din cuprinsul acestor roci eruptive.Se mai pot aminti cercetările gravimetrice

din Masivul Ditr ău (Visarion, 1954-1955),

din Dobrogea – zona Jolotca (Visarion, 1954,1963), la Ostra (Roşca, 1973) şi în unele bazine

post-tectonice, cum ar fi Bazinul Streiului(Visarion, 1956-1957), Depresiunea Haţegului(Visarion, Andrei, 1956-1957), Bazinele Pui şi

Sarmizegetusa–R ăchitova (Stoenescu, 1950;Visarion, Andrei, 1960) şi Depresiunea Ciucului(Airinei et al., 1965).

Un alt domeniu al aplicabilităţii prospecţiunilor gravimetrice a fost cel al măsur ătorilor în subteran(în puţuri de extracţie şi galerii de explorare şiexploatare), cu rezultate bune în diferite exploatăriminiere. Metodologia de lucru în teren a fost pusă la punct de R. Botezatu, M. Visarion şi J. Andrei(1966). S-au efectuat lucr ări în Mina Ghelar (într-un zăcământ de fier), în minele Valea Morii

(Brad) şi Comăneşti, în tunelul de aducţiune aHidrocentralei Bicaz, în minele Gălean (Tg.-Ocna), Băişoara (Rusu, Sava, 1977) şi Altân Tepe(Beşuţiu, Nicolescu, Roşca, 1995).

În decursul timpului, cercetarea gravimetrică a beneficiat de experienţa şi pasiunea a numeroşispecialişti, dintre care îi menţionăm pe următorii:I. Gavăţ, M. Socolescu, T. Bărbat, T.P. Ghiţulescu,I. Vencov, Gh. Russo, T. Băcioiu, Sc. Stoenescu,S. Dumitru, R. Botezatu, D. Popovici, M. Bişir,M. Visarion, Ruxandra Ştef ănescu, Ş. Airinei,C. Calotă, J. Andrei, M. Suceavă, V. Roşca, O.Căruţaşu, A. Proca şi mulţi alţii din generaţiile maitinere.

Figura nr. 3: Anomalia magnetică dipolar ăConstanţa, componenta verticală a câmpului geomagnetic(Şt. Airinei, 1958), şi intensitatea totală a lui, pentru partea estică de pe platforma continentală a Mării Negre

(D. Romanescu şi colab., 1972).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



InfoCercetarea magnetometrică şi-a dovedit

în timp eficienţa (de neegalat) la investigareaminereurilor de fier. Un rezultat spectaculosal acestei metode geofizice a fost descoperireazăcământului de la Palazu Mare (NV Constanţa).

În Figura nr. 3 este reprodusă imaginea anomalieicomponentei verticaleΔ Z pe teritoriul Dobrogei şi prelungirea acesteia către est, în domeniul marin.Pe baza informaţiilor magnetice s-a propus să pareaa două foraje de explorare în apexul anomalieiterestre. Rezultatele au fost încurajatoare; drepturmare s-au executat noi foraje, care au interceptatfundamentul cristalin al regiunii, purtătorulacumulărilor feromagnetice; la adâncimi de 1.500 mforajele să pate nu au ieşit din zona mineralizată (Ştef ănescu et al., 1961). Rezultatele acestor

investigaţii geofizice au f ăcut obiectul uneicomunicări ştiinţifice la Congresul Internaţionalde Geologie de la Copenhaga din 1960 (Airinei,1980).

Succese ale prospecţiunilor geomagnetices-au obţinut în regiuni metalogenetice cunoscutedin Banatul sudic şi Munţii Apuseni şi s-audeschis perspective noi în Dobrogea, PodişulMoldovenesc, Munţii Lă puşului, Semenic etc.Un instrument util în alegerea zonelor de interesmetalogenetic a fost cartarea aeromagnetică (Tr.Cristescu, Al. Ştef ănescu). Astfel, se menţionează extinderea câmpurilor miniere de la Ghelar, Teliucşi Ruşchiţa, valorificarea mineralizaţiilor de fier din Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Almă jului(Poiana Iazuri), Drocei (Ciungani–Căzăneşti),Sebeşului (Baru Mare), Munţii Lă puşului(R ăzoare), Semenic (Delineşti) şi Munţii Bistriţei(Cârlibaba–Iacobeni).

În 1957, Dragomir Romanescu a cartat oanomalie magnetică, generată de zăcământul demagnetit de la Băişoara–Cacova, din estul Munţilor Metaliferi. Lucr ările de explorare au scos la iveală aici o cantitate mare de magnetit şi pirotină.

Cartarea magnetică din zona Baia de Arieş aevidenţiat particularităţile fizice ale andezitelor încare sunt cantonate mineralizaţiile auro-argentifere(Romanescu, 1963). Procesele de hidrotermalizareale andezitelor aparatului vulcanic Vânăt–Afiniş au determinat scăderea proprietăţilor magneticeale acestora ( Figura nr. 4), sugerând autorului

posibilitatea detectării „indirecte” a zonelor mineralizate prin evidenţierea unor anomaliimagnetice slabe sau chiar lipsei acestora.

O aplicaţie de succes a prospecţiunii magnetice

a fost cea legată de conturarea lentilelor de bauxită din unele zone ale Munţilor Pădurea Craiului.Metodica a dat bune rezultate în zonele în care

bauxitele conţin minerale feromagnetice, caregenerează anomalii magnetice cartabile.

S-ar mai putea da multe exemple care ilustrează contribuţia deosebită a prospecţiunilor magnetice

– instrument preţios la evidenţierea acumulărilor de fier, cupru, titan, vanadiu etc.

Notăm şi aici contribuţia unor geofizicieni,cum ar fi: M. Boisnard, F. Ionescu, Lia Georgescu,P. Suciu, Tr. Cristescu, A. Ştef ănescu, A. Soare, T.

Neştianu, D. Romanescu, V. Şteflea, M. Popescu-Br ădet, Lucia Popescu-Br ădet, M. Roth, I. Câlţan,F. Neacşu, D. Ioane, S. R ădan, Maria R ădan şimulţi alţii mai tineri.

(va urma)

Bibliografie selectivă:

1. Airinei, Şt. – Radiogra fia geo fi zică a subsolului României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980,Bucureşti, 258 pp.

2. Gavăţ, I. – Sur les anomalies de gravitation constatéesà Flore şti (Prahova) et dans les environs, An. Inst.Ged. Roum., XVI, 1934, p. 683-706.

3. Ghiţulescu, T.P. – Progresul şi dezvoltarea aplică riimetodelor geo fi zice în România, An. Min. Rom.,XVIII, 2, 1935, Bucureşti.

4. Romanescu, D. – Începuturile prospec ţ iunilor geo-

fi zice române şti în urmă cu 70 de ani, St. Cerc. Geof.,31, 1993, p. 115-122.5. Visarion, M. – Istoria Geo fi zicii Române şti, vol. 1, Ed.

Vergiliu, 2004, 520 pp. Figura nr. 4: Secţiune geologică schematică pe profilulΔ Z din zona aparatului vulcanic Vânăt–Afiniş (Baia de Arieş)

(Dr. Romanescu, 1962).

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


58

Info

Capodopere ale naturiiGheizerele Fly din deşertul Black Rock,

Nevada, S.U.A. este probabil cea mai monstruoasă trombă de apă din lume, apa scurgându-se din cele

trei capete ale sale în bălţi nămoloase. Formeleconice sunt rezultatul solidificării lente a calciuluidin apă pentru a produce roca travertin.

Gheizerele s-au format din puţuri construite deom şi ţâşnesc continuu, fiind alimentate de râuri şilacuri subterane.

Minunile din Rift ValleyRift Valley din Africa este atât de imensă, încâteste singura tr ăsătur ă geologică de pe Pământ carese vede de pe Lună. Valea adă posteşte vulcani,munţi şi lacuri, cu una din cele mai neospitaliereclime. Este cea mai mare cicatrice de pe suprafaţaPământului, întinzându-se pe 6.400 km, din Libanîn Orientul Mijlociu, până în Mozambic şi Africade Sud.

A început să se formeze acum 20 de milioane deani, când cutremurele au zguduit faliile şi magma a

ţâşnit prin cr ă pături, erupând prin vulcani. Aceştiasunt printre cei mai înalţi vulcani stinşi, între einumărându-se muntele Kilimanjaro din Tanzania,care este atât de înalt (5.895 m), încât vârful săueste în permanenţă acoperit cu ză padă îngheţată la

–20oC.

Apa a umplut vastul canion, creând câteva dincele mai mari lacuri de pe glob, precum Victoria

şi Malawi. Lacul Victoria este cel mai mare lacdin Africa şi al doilea lac de apă dulce din lume(68.400 km2) şi izvorul principal al Nilului.

Înălţimi şi străfunduriPământul este o planetă cu extreme-record,

de la cel mai înalt munte la cel mai adânc ocean.Unele peşteri au dimensiuni uriaşe, în care se potadă posti mici catedrale, şi canioane suficient delate pentru a trece prin ele un avion.

– Cea mai mare peşter ă din lume este Sala

Sarawak din Borneo, cu o înălţime de 70 m, olungime de 700 m şi o lăţime de 300 m. – În anul 1998 o echipă de speologi polonezi

a descoperit în Alpii austrieci, lângă Salzburg, pefundul unei peşteri numite Lamprechtsofen, untunel cu o adâncime de 1.632 m.

Miracole ale naturiiMiracole ale naturii

Geolog Stelian DIŢĂ

(continuare din „Monitorul de Petrol şi Gaze“ nr. 8/august 2011)

Lacul Nyasa (Malawi) din Africa

Gheizerul Fly din apropiere de Gerlach, Nevada

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Info – În ianuarie 2001, o echipă din Ucraina a

descoperit în subteran grota Voronja, sau „PeşteraCiorii“, în Munţii Caucaz din Georgia, mai adâncă decât oricare zonă a Marelui Canion.

– Statul Kentucky, S.U.A. are cel mai lung

sistem de peşteri, Mammoth Cave, cu peste 555km de peşteri şi pasaje care au fost explorate.

– Un râu şi cea mai mare gaur ă în pământ – Marele Canion este cel mai mare defileu dinlume, întinzându-se pe 444 km de-a lungulrâului Colorado din Arizona, S.U.A. Canionul,cu o deschidere maximă de 29 km şi o adâncimemaximă de 1,6 km, a fost creat de râul Coloradoşi ofer ă o mărturie clar ă a istoriei Pământului prindiversele roci ale erelor geologice.

– Lacul Baikal din Siberia este cel mai adânclac din lume, având aceeaşi adâncime (1.637 m) caMarele Canion şi conţine o cincime din resurselede apă dulce ale globului, deşi are o suprafaţă redusă (cât a Belgiei).

– Cel mai înalt vârf din lume, Everest din lanţul

Himalaya-Karakorum, este depăşit de Mauna Keadin Hawaii cu aproape 2000 m, deşi are doar 4.205m deasupra nivelului mării. Muntele are o înălţimede până la 10.205 m de la fundul mării, fiind unadintre cele cinci mase vulcanice ce alcătuiesc BigIsland din Hawaii.

– Cel mai mare lanţ de munţi de uscat esteHimalaya-Karakorum, care are 96 dintre cele 109vârfuri de peste 7.317 m ale globului.

– Cel mai lung lanţ de munţi sunt Anzii dinAmerica de Sud, care se întind pe 7.564 km.

– Cel mai mare lanţ de munţi – Mid OceanRidge – este aproape ascuns de mare. Se întinde pe64.374 km, de la Oceanul Îngheţat de Nord, ieşinddeasupra nivelului mării în Islanda, prin nordulşi sudul Atlanticului, în jurul Africii, Asiei şiAustraliei şi pe sub Pacific, până la coasta vestică

a Americii de Nord. Atinge 4.207 m deasuprafundului oceanului.

– Cel mai îndepărtat punct de CentrulPământului este vârful Muntelui Chimboraza dinEcuador, cu 6.267 m înălţime.

– Podişul tibetan, situat la nordul Munţilor Himalaya, este cel mai înalt podiş din lume. Cuo medie de 4.500 m peste nivelul mării, este maiînalt decât toate vârfurile din Alpi, exceptând MontBlanc şi Monte Rosa, şi cu mult peste vârfurilecelor mai înalţi munţi din Statele Unite.

– Lacul Titicaca din Anzi, între Bolivia şi Peru,se află la cea mai mare altitudine, 3.180 m pestenivelul mării şi este navigabil.

– Groapa Marianelor din vestul Pacificului estecel mai adânc loc de pe suprafaţa globului, cu 11

km sub nivelul mării, se întinde pe 2.500 km pefundul Pacificului şi are o lăţime medie de 70 km.

– Cel mai mare pod natural din lume se află îndeşertul Utah, S.U.A. – un pod de piatr ă de 88 mînălţime, cu o deschidere de 84 m; se numeşte„Podul Curcubeu“ pentru că are forma unui arc.

Cutremurele sunt total imprevizibile. În câtevasecunde, mişcarea lentă a scoar ţei Pământului seaccelerează şi în ea se produc falii, emiţând undede şoc care pot distruge clădiri şi drumuri. Iată câteva exemple:

– Pe 18 aprilie 1906 Statele Unite au suferitcel mai mare dezastru natural, când oraşul SanFrancisco a fost zguduit de două ori, pe o lungimede 470 km de-a lungul faliei San Andreas.Cutremurul a fost evaluat la 8,3 grade pe scaraRichter, a durat trei zile, au murit 3.000 de oamenişi 225.000 au r ămas f ăr ă adă post (dintr-o populaţiede 400.000).

– Cel mai ucigător cutremur al timpurilor moderne s-a produs pe 28 iulie 1976, cu 8,3 grade

pe scara Richter, provocând 242.000 mor ţi şi164.000 r ăniţi, 90% din clădirile oraşului Tanhshan – China pr ă buşindu-set în câteva secunde.

– În oraşul Kobe din Japonia, pe 17 ianuarie1995, un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter adistrus cea mai mare parte a oraşului (circa 6.310mor ţi).

Anual se produc zeci de mii de cutremure, celemai multe minore, dar energia totală degajată estede puterea a 100.000 bombe atomice.

Plăcile din scoar ţa pământului (cca 100 km),

care alunecă unele pe lângă altele, se ciocnesc şise freacă, blocându-se adesea, moment când se

produce o presiune uriaşă, apoi se desprind întreele, declanşându-se cutremure.

____________________ Sursa imaginilor: http://ro.wikipedia.org

Marele Canion al fl uviului Colorado

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


60

Info

Banca elve ţ iană UBS estimează că „euro nu func ţ ionează şi unele ţă ri s-ar fi descurcat în afara

zonei euro”, în timp ce liderii UE caut ă încă o solu ţ ie de „ajutor combinat” pentru Grecia. „Esterelativ clar că euro nu func ţ ionează . Adică , anumite pă r ţ i din zona euro s-ar fi descurcat mai bine dacă nu aderau niciodat ă ”, se arat ă într-un îngrijor ă tor raport al UBS (a doua bancă din Europa).

Documentul, intitulat Cum să rupi o uniunemonetar ă , care analizează în ce manier ă ar puteaieşi (de bunăvoie sau exclus) un stat din uniuneamonetar ă, circulă între exper ţii principalelor instituţii financiare din statele UE, în timp ce

mai-marii Uniunii căutau, la Bruxelles, o soluţiede „ajutor combinat” pentru Grecia. Poziţiacancelarului german Angela Merkel era aceea dea nu recurge la un ajutor UE pentru guvernul dela Atena înainte ca acesta să reuşească a-şi dovedicredibilitatea prin obţinerea unor credite de pe

pieţele internaţionale. Or, pentru a face acest lucru,grecii au nevoie atât de angajamentul ferm al UEcă le va sta alături, cât şi de succesul programuluide austeritate în a economisi 5-8 miliarde euro în2011.

Franţa susţine poziţia Germaniei ca FMIsă fie lăsat să salveze Grecia (lucru odinioar ă de „neconceput” de către guvernele statelor euro), însă nu f ăr ă un sprijin european. În acestsens s-a pronunţat şi comisarul pentru Justiţie,Viviane Reding, care a declarat că „Grecia poatefi începutul unui tsunami”. „Suntem o familie şi,dacă unui mic membru al acesteia îi merge r ău,el trebuie ajutat. Dacă nu facem nimic, aceastava avea o influenţă asupra tuturor celor care nu o

duc atât de bine”, a spus Reding, precizând că unastfel de ajutor va păstra „coerenţa Uniunii”. Din păcate, poziţii ca a dnei Reding sunt tot mai puţin populare între cetăţenii UE. Într-un sondaj efectuatîn Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania şiItalia, 58% dintre respondenţi se opuneau ideii de

a ajuta financiar Grecia „în numele solidarităţiieuropene”.

Propunerea de „ajutor combinat”, care păreasă întrunească susţinerea liderilor UE, va necesitamodificarea tratatelor UE, astfel încât să permită împrumuturile bilaterale. În caz că Berlinul vafi convins să adere la această soluţie, Madridul(care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii) s-adeclarat dispus să acorde Greciei un împrumutde două miliarde euro. Aceasta este suma care ar reveni Spaniei potrivit ponderii economiei sale înPIB-ul UE, populaţiei şi participaţiei la capitalulBăncii Centrale Europene.

Confruntaţi cu dezbaterea în desf ăşurare privind bailout-ul Greciei, dar şi cu înr ăutăţireacrizei datoriilor în Franţa şi Italia, consumatoriieuropeni sunt, în mod vizibil, din nou neliniştiţi.Aceasta este una dintre concluziile studiuluiGfK Climatul de consum în Europa, care ofer ă o

privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, şia dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări, care însumează 80% din populaţiatotală a UE.

„În timp ce în primăvar ă majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană erau optimiste înlegătur ă cu depăşirea crizei în viitorul previzibil,

peste var ă s-a produs o schimbare considerabilă de sentiment. În al doilea trimestru se părea că recesiunea trecuse de faza critică în Europa, încondiţiile în care economiile majorităţii ţărilor europene începeau să iasă din cea mai adâncă recesiune înregistratăde la cel de-al Doilea R ăzboiMondial, şi rezultatele economice indicau, pentru

prima oar ă, în multe ţări, un trend uşor ascendent.Însă dezbaterile privind asistenţa financiar ă suplimentar ă şi garantarea împrumuturilor Greciei au neliniştit în vara aceasta din nou, înmod serios, consumatorii europeni“, notează autorii studiului.

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ Expert al Comisiei Europene

D o c u m e n t u l

C u m s ă r u p i o u n i u n e m o n e t a ră

8/3/2019 MPG_11_2011 v3



InfoCa urmare a nivelului ridicat al datoriilor, Italia

şi Franţa riscă să le fie redus rating-ul de creditde către principalele agenţii de evaluare. Creştereaeconomică în majoritatea ţărilor europene nueste atât de puternică precum au prezis exper ţii

în primăvar ă. Numai Germania continuă să înregistreze rezultate economice extrem de bune,însă până şi aici aşteptările privind creşterea auînregistrat recent un declin accentuat.

Pentru o continuare a redresării economice aUniunii Europene, este esenţial ca ţările membresă îşi reducă nivelul datoriilor în mod rapid şicu rezultate de lungă durată. Felul în care UE vaaborda criza Greciei în să ptămânile care urmează,dar şi costul generat de aceasta pentru diverseleţări, va influenţa cu siguranţă, în mod decisiv, dacă

şi cât de rapid consumatorii europeni vor începe să creadă din nou în redresarea economică a Europei.

Miniştrii de Finanţe şi bancherii centrali dinG20 – declaraţii dure

Într-un limbaj neobişnuit de direct, miniştrii deFinanţe şi bancherii centrali din G20 au declarat că

se aşteaptă ca la summit-ul Uniunii Europene să se prezinte un plan viabil pentru rezolvarea crizei,relatează Reuters. Ministrului francez de Finanţe,François Baroin, a declarat că liderii din Berlin şiParis, principalele puteri din zona euro, sunt pecale să aprobe un plan pentru reducerea datoriilor Greciei, pentru a preveni contagiunea şi pentrua proteja băncile europene. Potrivit ministruluicanadian de Finanţe, Jim Flaherty, riscul uneirecesiuni globale ar fi dramatic de ridicat dacă nuse ajunge la nici o concluzie. Secretarul TrezorerieiSUA, Timothy Geithner, a spus reporterilor că este încurajat de progresele pe care UE le-a f ăcutîn dezvoltarea unei strategii, mai ales în privinţa

recapitalizării băncilor europene. „Clar, mai au demuncă la strategie şi detalii, însă când Franţa şiGermania sunt de acord asupra unui plan, lucruriimportante sunt posibile”, a spus acesta. Într-un comunicat comun, G20 a cerut zonei euro să „maximizeze impactul fondului de salvare”, pentrua ţine sub control efectul de contagiune.

Semne ale contractării Uniunii Europene

România experimentează pe pielea ei crizaeconomică şi politică în care se află construcţiaeuropeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul deliber ă circulaţie, f ăr ă să primească nici un termende reexaminare, deşi, spre deosebire de Bulgaria, areuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerutede Bruxelles.

Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn alcontractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru

ani de criză fi

nanciar ă, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în for ţă partidele extremist- populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene, Jose ManuelBarosso, a vorbit în discursul despre starea UEdespre pericolul „fragmentării” Uniunii Europene,accentuând că „situaţia actuală este gravă”, fiindcă „din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum moneda euro saulibertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso sper ă într-o „soluţie globală”, care să ducă la restabilireaîncrederii în euro şi în valorile europene, partideleextremiste au început să-şi impună deciziile înUE: partidul antiislamic al lui Gert Wilders, caresusţine guvernul olandez, împreună cu extremiştiiscandinavi „Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândullor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki,

au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen. Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006colapsul pieţei imobiliare americane, crede că înurmătorii cinci ani zona euro se va pr ă buşi, iar în2013 va avea loc o „furtună” care ar putea prevestio „Nouă Mare Depresiune” ca urmare a încetiniriieconomice în Statele Unite şi Europa.

Cea mai gravă criză pe care o traversează UEîn acest moment este cea politică, susţine Roubini,

argumentând că este vorba despre un „defi

citdemocratic” alimentat de faptul cădecizii importantesunt luate de „eurocraţi nealeşi de la Bruxelles”.Fundamentul european este boicotat însă şi de crizadatoriilor suverane, adică de marile datorii pe carele au statele europene, inclusiv cele care păreausigure: Germania, Marea Britanie sau Franţa. Crizafinanciar ă din ultimii patru ani a alimentat mişcărilenaţionalist-populiste nu doar în Olanda şi Finlanda,ci şi în Ungaria unde inclusiv premierul conservator Viktor Orban a militat împotriva monedei euro şiguvernează f ăr ă probleme alături de extremiştii dela Jobbik. În Franţa, Frontul Naţional, cunoscut pentru excesele sale naţionaliste şi protecţioniste,a renăscut odată cu lansarea noii sale preşedinte,Marine le Pen, care cere descotorosirea de euro.Tragedia grecească din ultimii doi ani este larândul ei însoţită de expansiunea Adunării Populare

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


8/3/2019 MPG_11_2011 v3



Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2011 LA

PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

8/3/2019 MPG_11_2011 v3


Info

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	zirimia
View:	217 times
Download:	0 times

MPG_11_2011 v3

Documents