NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 5°...Libman intr-un articol publicat in ziarul evreiesc...

126

NOTE CRITICEIN PROBLEMA NATIONALA 5°

Scris 1n octombrle-decembrie 1913PublIcal In nolembrle-decembrle1913 In revIsta Prosvevente

nr. 10, 11 pi 12Semnat : V. Illn

Se 11pareVe dupa texlulaparut In revista

127

Este evident ca., in momentul de fata, problema natio-nala ocupa un loc de frunte printre problemele vietiipublice din Rusia. Si nationalismul agresiv al reactiunii,

trecerea liberalismului burghez, contrarevolutionar pepozitiile nationalismului (indeosebi ale celui velicorus, iarapoi pe cele ale nationalismului polonez, evreiesc, ucrai-nean etc.) i, tn sfirsit, intensificarea oscilarilor natio-naliste n rindurile diferitelor social-democratii nationale"(adica nevelicoruse), care a mers pina la incalcarea pro-gramului partidului, toate acestea ne obliga in chipimperios s acordam problemei nationale mai multaatentie decit pina acum.

Articolul de fata urmareste un scop bine determinat :de a analiza in conexiunea lor tocmai aceste oscilariprogramatice ale marxistilor si ale cvasimarxistilor cu pri-vire la problema nationala. In nr. 29 al ziarului SevernaiaPravda" (din 5 septembrie 1913, articolul Atitudinealiberalilor i democratilor tn problema limbii") * am avutprilejul s vorbesc despre oportunismul manifestat deliberali n problema nationala ; acest articol al meu aconstituit obiectul criticii vehemente facute de d-1 F.Libman intr-un articol publicat in ziarul evreiesc opor-tunist Tait" 51 Pe de alta parte, programul marxistilorrusi in problema nationala este criticat de oportunistulucrainean d-1 Lev Iurkevici (Dzvin" 52 nr. 7-8 din1913). Acesti doi publicisti au atins un numar atit de

* Vezi V. I. Lenin. Opere, vol. 23, BucureW, Editura politica, 1964, cd.a doua, p. 453,456. Note red.

128 V. I. LENIN

mare de probleme, inch pentru a le raspunde va trebuiabordam cele mai variate aspecte ale acestei teme.

dupa. parerea mea, lucrul cel mai nimerit va fi s ncepemprin a reproduce articolul din Severnaia Pravda".

1. ATITUDINEA LIBERALILOR $1 DEMOCRATILORIN PROBLEMA LIMBII

Ziarele au relevat n repetate rinduri darea de seamia rezidentului din Caucaz, care se caracterizeaza nu prinultrareaqionarism, ci printr-un liberalism" timid. Rezi-dentul se pronunca, printre altele, impotriva rusificariiartificiale, adica impotriva rusificarii nationalitavilor ne-ruse. In Caucaz, reprezentantii nationalitavlor neruse tindei singuri s'a7i invete pe copii limba rusa, de pildascolile parohiale ale armenilor, in care predarea limbiiruse nu este obligatorie.

Subliniind acest lucru, unul dintre cele mai raspinditeziare liberale din Rusia, Russkoe Slovo" " (nr. 198),ajunge la concluzia justa ca in Rusia atitudinea ostilafata de limba rusa se datoreste exclusiv" impunerii pecale artificiala" (ar trebui sä se spuna : silita) a limbiiruse.

Soarta limbii ruse nu trebuie sa ne ingrijoreze. Easingura ti va cuceri recunoasterea generala n Rusia",scrie ziarul. $i acest lucru este just, caci necesitavileschimbului economic vor sili intotdeauna nationalitavilecare traiesc in acelasi stat (atita timp dt vor voitraiasca impreuna) sa invete limba majoritavu. Cu citregimul din Rusia va fi mai democratic, cu alit capita-lismul se va dezvolta mai puternic, mai repede i pescara mai larg i cu atit nevoile schimbului vor determinamai staruitor diferitele nacionalitaci s inveve limba ceamai potrivita pentru relaviile comerciale comune.

Dar ziarul liberal se grabeste sa se contrazica sa-sidovedeasca inconsecventa lui

Nu credem scrie ziarul ca cineva, fie el chiar un adversaral rusificarii, sa poata contesta ca Intr-un stat atit de urias cum esteRusia trebuie sa existe o singuri limba oficia1 i cà aceasta.poate fi numai limba ruse.

sa

liberala.

limba...

$i,

in

sa

si

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 129

Ce logica sucita ! Mica Elvetie nu pierde, ci cistiga.de pe urma faptului ca nu are o singurä limba oficiala,ci trei limbi : germana, franceza si italiana. In Elvetia,700/o din totalul populatiei sint germani (in Rusia, 43°/ostnt velicorusi), 220/0 francezi (in Rusia, 170/o ucraineni),7°/o italieni (in Rusia, 6°/ol polonezi si 4,5°/o bielorusi).Daca italienii din Elvetia adeseori vorbesc in parlamentulcomunlimba franceza, ei nu fac acest lucru sub presiuneavreunei leg" politienesti drastice (o astfel de lege nu existain Elve tia), a pur si simplu pentru ea cetatend civilizatiai unui stat democrat prefera ei insisi sa vorbeasca o limbipe care o intelege majoritatea. Limba franceza nu inspiriitalienilor nici un resentiment, fiindca este limba unei na-tiuni libere si civilizate, si nu o limba care le-a fost im-pusa prin masuri respingatoare, politienesti.

De ce atunci uriasa" Rusie, mult mai pestrita siextrem de inapoiata, trebuie sa-si frineze dezvoltareamentinind un privilegiu oarecare pentru una dintre limbi ?N-ar trebui oare sa fie tocmai invers, domnilor liberali ?N-ar trebui oare ca Rusia, daca vrea sa ajunga la nivelulEurope', sa lichideze cit mai repede, cit mai deplin si atmai hotärit toate privilegiile, de orice natura ar fi ele ?

Daca vor disparea privilegiile de tot felul, daca unadintre limbi nu ed -va mai fi impusa, totii slavii se vor

isprinde repede cu usurinta sa se inteleaga unul pe altulsi nu-i va mai speria ideea inspaimintatoare" cà in par-lamentul comun se vor auzi discursuri rostite in limbidiferite. Iar nevoile schimbului economic vor determinaacea limba a tarii respective a carei cunoastere este maiavantajoasa pentru majoritatea populatiei in interesullegaturilor comerciale. $i aceasta determinare va fi cuatit mai ferma, cu at va fi acceptata de bunavoie depopulatia diferitelor natiuni si se va face cu atit mairapid si mai larg, cu at democratismul va fi mai con-secvent, cu cit, in virtutea acestui lucru, dezvoltarea ca-pitalismului va fi mai a.rapid

$i in problema limbii, ca 6 in toate problemele politice,liberalii se manifesta ca niste negustori cu doua fete, careintind o mina (pe fata) democratiei, iar cealalta (pe laspate) mosierilor iobagisti 6 politistilor. Sintem impotriva

130 V. I. LENIN

privilegiilor, striga liberalul, dar, pe la spate, el se tirguiecu mosierii iobagisti pentru a obtine cind un privilegiu,cind altul.

Asa arata orice nationalism burghezo-liberal, nu numaicel velicorus (acesta este cel mai rau dintre toate, datoritacaracterului sau violent si nrudirii lui cu d-nii Puris-kevici), dar i cel polonez, evreiesc, ucramean, gruzin sioricare altul. Sub lozinca culturii nationale", burgheziatuturor naviunilor, atit in Austria cit si in Rusia, ducein realitate o politica de dezbinare a muncitorilor, deslabire a democratiei, de tranzacvii negustoresti cu mosieriiiobagisti jurul vinzarii dreptunlor poporulm si a fiber-tap' poporului.

Loznica democraviei muncitoresti nu este cultura na-tionala", ci cultura internationala a democratismului §i a=scam muncitoresti mondiale. Burghezia n-are decitcaute s nsele poporul prin tot felul de programe natio-nale pozinve". Muncitorul constient ii va raspunde :exista o smgura cale de rezolvare a problemei nationale(in masura in care, in general, este posibila rezolvareaacestei probleme lumea capitalista, lumea profitului,a fricvmmlor si a exploatarn), i aceasta cale este democra-tismul consecvent.

Dovada : In Europa apuseana Elvetia, tara cu oveche cultura, si in Europa rasariteana Finlanda, çaràcu o cultura tinara.

Programul nacional al democraviei muncitoresti este :absolut nici un fel de privilegii pentru nici o naviune,pentru nici o limba ; rezolvarea problemei..autodetermi-narii politice a natiunilor, adica a despartirn kr de stat,intr-un mod cu desavirsire liber, pe cale democratica ;promulgarea unei legi valabile pentru intregul stat, n vir-tutea careia mice masura (luata de zemstve, de administra-via oraseneasca, comunala etc. etc.) care acorda privilegiivreuneia dintre naviuni, care incalca principiul egalitavii

drepturi a natiunilor sau drepturile minoritatii natio-nale sa fie declarata ilegala i nevalabila, oricare cetateanal statului avind dreptul s ceati anularea unei asemeneamasuri ca anticonstitu;ionala, precum i sanctiuni penale

L

L

in

sa

in


pentru cei care ar incerca s aplice o asemenea masura.Dezbinaru nationale dintre diferitele partide burgheze tn

problema limbii etc., democratia muncitoreasca i opune,ca o contracarare a oricarui nationalism burghez, urma-toarea revendicare : unitatea neconditionata i contopireadeplina a muncitorilor apartinind tuturor nationalitatilorin toate organizatiile muncitoresti, sindicale, cooperatiste,de consum, culturale si de orice alta natura. Numaiprintr-o astfel de unitate i contopire poate fi aparatademocratia, pot fi aparate interesele muncitorilor impo-triva capitalului care a si devenit i devine tot maimult international, pot fi aparate interesele dezvolarnomenirii spre o noua orinduire, fr privilegii i faraexploatare.

2. CULTURA NATIONALA"

Dupa cum constata cititorul, pe baza unui exemplu,anume problema limbii oficiale, articolul din SevernaiaPravda" demonstreaza inconsecventa i oportunismulburgheziei liberale, care in problema nationalamina cu mosierii iobagisti i cu po1ititii. Oricineseama cà burghezia liberala are aceeasi atitudine trada-ware, fatarnica si obtuza (chiar din punctul de vedere alintereselor liberalismului) nu numai n problema limbu

ci intr-un sir intreg de alte probleme din aceeasicategorie.

Ce concluzie se impune ? Concluzia este ca. orke na-tionalism burghezo-liberal perverteste la maximum pemuncitori, aducind un foarte mare prejudicm cauzei

cauzei luptei de clasa a proletariatului. Acest lucrueste cu atit mai primejdios, cu cit tendintele burgheze (siburghezo-iobagiste) strzt camuflate sub lozinca culturnnationale". In numele culturii nationale velicoruse,poloneze, evreiesti, ucrainene etc. , huliganii i cercurileclericale, i dup ei i burghezii tuturor natumilor, Iiaranjeall toate afacerile lor reactionare i murdare.

Asa se prezinta realitatea vietii nationale contemporane,dac o privim din punct de vedere marxist, adica .prinprisma luptei de clasa, daca confruntam cu lute-

isi (11

liber-tatu i

isi da

oficiale,

lozincile

132 V. I. LENIN

resele si cu politica claselor sociale, si nu cu principiiiegenerale", cu declamatiile i vorbele goale.

Lozinca culturii nationale constituie o Inselatorie bur-gheza (si de multe ori clericala-huliganica). Lozinca noas-tra este cultura internationala a democratismului §i a mi--carii muncitoresti din lumea intreaga.

Dar lata ca se arunc n lupta bundistul Libman, nimi-cindu-ma cu urmatoarea tirada ucigatoare :

Oricine este cit de cit initiat in problema nationalk stiecultura internationalk nu este o culturk anationalk* (o culturk arkformk nationalk) ; o culturk anationall, care nu trebuie sl fie nicirusk, nici evreiascH, nici polonezI, ci doar culturk purk, este o absur-ditate ; tocmai de aceea clasa muncitoare hi poate insusi ideileinternationale numai atunci cind sint adaptate la limba in care vor-beste muncitorul si la conditiile nationale concrete in care trkiesteel ; muncitorului nu trebuie si-i fie indiferente starea i dezvoltaxeaculturii sale nationale, fiinda prin ea si numai prin ea obtine posi-bilitatea de a participa la 4cultura internationalk a democratismuluisi a misckrii muncitoresti din lumea intreagá. Acest lucru ii tiede mult toatk lumea, dar V. I. nu vrea s audk de toate acestea...'

Cautati sa aprofundati aceasta judecata tipic bundista,care, vedeti dv., este menita s &lime teza marxistaprezentata de mine. Cu un aer de extrema increderesine, ca un om competent In problema nationalr, dom-nul bundist ne prezinta conceptii burgheze curente ca peniste adevaruri de mult cunoscute".

Da, cultura internationala nu este anationala, stimabilebundist. Nimeni n-a afirmat acest lucru. Nimeni n-a pro-clamat o cultura purr, nici poloneza, nici evreiasca,nici rusa etc., asa c. Insiruirea d-tale de vorbe goale nueste cleat o incercare de a abate atentia cititorului si dea estompa fondul problemei prin vorbe rasunatoare.

In fiecare cultura nationala se gasesc elemente, fie sinedezvoltate, de cultura democratica i socialista, fiindca.in fiecare natiune exista mase de oameni care muncesc&int exploatati, ale caror conditii de viata creeaza in modinevitabil ideologia democratic i socialista. Dar In fiecarenatiune exista i o cultura burgheza (iar n majoritatea

* Inter intre p a ne I international& intre popoare, intre Aattunianational& nenationala, fara natiune, Mr& popor.

el

in

si


cazurilor chiar o cultura ultrareactionara si clericala), sitrebuie sa. remarcam ca aceasta nu se gaseste numai subforma de elemente", ci sub forma de cultura dorninantä.De .aceea cultura nationala" in general este cultura mo-sierilor, a popilor, a burgheziei. Bundistul a lasat in umbraacest adevar fundamental, elementar pentru oricare marxist,dind drumul" la oin§iruire de cuvinte, adica, de fapt,in loc sa dezvaluie cititorului prapastia dintre clase si s-oexplice, el a estompat-o. in fapt, bundistul a procedat caun burghez, care are tot interesul sa se raspindeasca cre-dinta intr-o cultura nationala in afara claselor sociale.

Formulind lozinca culturii Internationale a democra-tismului si a miscarii muncitoresti din lumea intreaga",noi luam din fiecare cultura nationala numai elementeleei democratice si elementele ei socialiste, le luam numai si.absolut in opozitie cu cultura burgheza, cu nationalisinulburghez al fiecarei natiuni. Nici un democrat si cu atitmai mult nici un marxist nu neaga egalitatea in drepturia limbilor sau necesitatea de a polerruza in limba maternacu propria" ta burghezie, de a propaga ideile anticlert-.cale sau antiburgheze in rindurile propriei" tale t'ararumisi mici burghezii ; despre aceasta nici nu mai e nevoie savorbim. Servindu-se de aceste adevaruri incontestabile,bundistul camufleaza ceea ce este litigios, adica tocmaiceea ce constituie intr-adevar miezul problemei.

Problema care se pune este de a sti daca e admisibilpentru marxisti sa formuleze direct sau indirect lozmcaculturii nationale, sau daca trebuie sa duca neaparat irn-potriva ei o propaganda in toate limbile, pentru lozincainternationalismului muncitorilor, adaptindu-se" la toateparticularitatile locale si nationale.

Semnificatia lozincii culturii nationale" nu este deter-minata de promisiunea sau de buna intentie a unui inte-lectual oarecare de a interpreta" aceasta lozinca in sen-sul de a promova cu ajutorul ei o cultura internationala":Ar fi o dovada de subiectivism copilaresc daci am priviastfel lucrurile. Semnificatia lozincii culturii nationale estedeterminata de raporturile obiective dintre toate claselesociale ale unei anumite tari si ale tutUror tarilor din in-treaga lume. Cultura nationala a burgheziei este un fapt

11 Lenin, Ope-e, vol. 24

134 V. I. LENIN

(dar, repet, pretutindeni burghezia incheie tranzactii cumosierii i cu popii). Nationalismul burghez agresiv, careabrutizeaza, insala i dezbina pe muncitori pentru a-i facesa ajunga la cheremul burgheziei acesta este principalulfapt al contemporaneitatii.

Cel care vrea sa se pun n slujba proletariatului tre-buie s. contribuie la unirea muncitorilor tuturor natiuni-lor, luptind neincetat impotriva nationalismului burghez,atit cel propriu" cit i cel strain. Locul celui care ia apa-rarea lozincii culturii nationale e in rindurile mic-burghe-zilor nationalisti, si nu in rindurile marxistilor.

Sa luam un exemplu concret. Poate un marxist velico-rus sa accepte lozinca culturii nationale velicoruse ? Nu.Un asemenea om trebuie situat printre nationalisti, si nuprintre marxisti. Sarcina noastra este sa. luptam impotrivaculturii nationale dominante, ultrareactionare si burgheze,a velicorusilor dezvoltind intr-un spirit exclusiv inter-nationalist si n cea mai strinsa unire cu muncitorii altortari germenii de cultura care exista in istoria miseariinoastre democrate i muncitoresti. S lupti impotriva pro-priilor tai mosieri i burghezi velicorusi, impotriva cul-turii" lor, n numele internationalismului, sa lupti adap-tindu-te" la particularitatile unor oameni de teapa luiPuriskevici si Struve aceasta este sarcina ta, si nu sapropovaduiesti, nu si admiti lozinca culturii nationale.

Acest lucru se refera si la cea mai oropsita si mai pri-gonita natiune, natiunea evreiasca. Cultura nationalaevreiasca este lozinca rabinilor i burghezilor, este lozincadusmanilor nostri. Dar in cultura evreiasca si n intreagaistorie a evreimii mai exista i alte elemente. Din10 500 000 de evrei cçi slut in intreaga lume, ceva maimult de jumatate traiesc n Galitia i tn Rusia, tariinapoiate, semibarbare, care prin violenta Ci tin pe evreiintr-un fel de izolare de casta. Cealalta jumatate a evrei-lor traieste in tari civilizate, i acolo nu exista izolareade casta a evreilor. Acolo s-au manifestat limpede impor-tantele trasaturi cu caracter progresist universal ale cul-turii evreiesti : internationalismul ei, simpatia fata demiscarile progresiste ale epocii (pretutindeni, procentul


evreilor in mi§carile democratice §i proletare este superiorprocentului de evrei din totalul populatiei).

Cel care, direct sau indirect, formuleaza lozinca cul-turii nationale" evreie§ti (oricit de bune i-ar fi intentille)este du§manul proletariatului, adept al spiritului invechit§i de casta care domne§te n sinul evreimii, un acolit alrabinilor §i al burgheziei. Dimpotriva, evreii marxi§ti, carese contopesc tn organizatiile marxiste internationale cumuncitorii ru§i, lituanieni, ucraineni §i alii, aducindu-§iaportul (§i fn limba rusa, §i tn limba evreiasca) la creareaculturii internationale a mi§carii muncitore§ti, ace§ti evreicontinua, n ciuda separatismului Bundului, cele mai bunetraditii ale evreimii, luptind impotriva lozincii culturiinationale".

Nationalismul burghez §i internationalismul proletarsint doua lozinci opuse, de neimpacat, care corespund celordoua mari tabere de clasa ale intregii lumi capitaliste 6care exprima doua politici (mai mult : doua conceptiidespre lume) in problema nationali. Sustinind lozinca cul-turii nationale, creind pe baza ei un intreg plan §i unintreg program practic, a§a-numit al autonomiei cultural-nationale", bundi§tii apar de fapt ca promotori ai natio-nalismului burghez n mediul muncitoresc.

3. GOGORITA NATIONALISTA A ASIMILARII-

Problema asimilrii, adica a pierderii particularitatilornationale, a trecerii n rindurile unei alte natiuni, neposibilitatea de a ne face o imagine concreta a conse-cintelor oscilarilor nationaliste ale bundi§tilor §i ale tova-ra§ilor lor de idei.

D-1 Libman, redind exact §i repetind obi§nuitele argu-mente, mai bine zis procedee bundiste, a caracterizat ce-rinta unitatii §i contopirii muncitorilor de toate nationali-fatile dintr-un anumit stat in organizatii muncitore§tiunice (vezi mai sus sfir§itul articolului din SevernaiaPravda") drept vechea poveste a asimildrii".

Prin urmare spune d-1 F. Libman in legatura cuconcluzia articolului din Severnaia Pravda" , la intre-11*

da

136 V. I. LENIN

barea : care este nationalitatea dv. ?, muncitorul trebuiesa raspunda : sint social-democrat".

Bundistul nostru se socoate foarte spiritual. In realitateinsa, prin asernenea sprite §i prin vociferarile lui despreasimilare", indreptate impotriva unei lozinci consecventdemocratice §1. marxiste, el nu face deck sa se dema§te inmod definitiv.

Capitalismul in dezvoltare cunoate doua tendinte isto-rice in problema nationala. Prima : trezirea vietii natio-nale §i a mi§carilor nationale, lupta impotriva oricareiasupriri nationale, crearea statelor nationale. A doua :dezvoltarea §i stringerea legiturilor de tot felul intrenatium, zdrobirea ingradirilor nationale, crearea unitatiiinternationale a capitalului, a vietii economice in genere,a politicii, a §tiintei etc.

Ambele tendinte constituie o lege universala a capita:lismului. Prima precumpane§te la inceputul dezvoltiriilui, a dona earacterizeaza capitalismul ajuns la maturi-tate §i pa§ind spre transformarea sa in societate socialista.Programul national al marx4tilor tine seama de amindouaaceste tendinte, sustinind, in primul rind, ca natiunile §ilimbile sint egale in drepturi, ca nici un privilegtu inaceasta privinta nu este admisibil (precum §i dreptulnatiunilor la autodeterminare, despre care mai jos vomvorbi in mod special) §i, in al doilea rind, principiul inter-nationalismului §i al luptei netmpacate impotriva conta-minarii proletariatului cu nationalismul burghez, fie elchiar §i cel mai rafinat.

Se pune intrebarea : ce vrea sa spuna. bundistul nostrucind Malta strigate la cer impotriva asimilarii" ? El n-aputut vorbi aici despre violentele exercitate impotrivanatiunilor, despre privilegiile uneia dintre natiuni, intrucitaici, in genere, nu se potrive§te cuvintul asimilare" ;truck toti marxi§tii, §i fiecare in parte §i ca un tot unicoficial, au condamnat categoric §i fara ecluvoc chiar §icea mai mica violenta, asuprire sau inegalitate. nationala ;intrucit, in sfir§it, in articolul din Severn= Pravda"asupra caruia s-a napustit bundistul, aceasta idee marxistagenerala este exprimata intr-un mod cit se poate dehotarit.

in-


Nu. Aici nu merge cu tertipuri. D-1 Libman condamnaasimilarea", neinte1egind prin acest cuvint nici violentele,nici inegalitatea in drepturi, nici privilegiile. Mai famineoare ceva real In notiunea de asimilare dupal ce eliminamonce violence si once inegalitate in drepturi ?

Hotarit ca. da. Ramine tendinta istorica universala acapitalismului de a zdrobi ingradirile nacionale, de a stergedeosebirile nacionale, de a asimda natiunile, tendinta caredin deceniu in deceniu se manifesta tot mai hotarit, careconstituie unul dintre cei mai puternici factori In trans-formarea capitalismului in socialism.

Acela care nu recunoaste st nu apara egalitatea in drep-turi a natiunilor si a limbilor, care nu lupta impotrivan asuprin nationale, sau impotriva inegalitatii In

drepturi, acela nu este marxist si nici macar democrat.Aceasta este in afara de orice 1ndoiala. Dar tot in afarade oHce indoiala este si faptul ea' asa-zisul marxist care1njura cit 11 tine gura pe un marxist aparcinind unei altenatiuni pentru tendinca de asimilare" nu este in realitatedecit un simplu nationalist mic-burghez. Din aceasta cate-gorie nu prea respectabill de oameni fac parte toti bun-.distil si (dupa cum vom vedea Indata) social-nationalismucraineni de felul d-lor L. Iurkevici, Doncov & Co.

Ca sa demonstram in mod concret ch de reactionaresint concepchle acestor nationalisti mic-burghezi, vom pre-zenta trei categorii de date.

Cei care vocifereaza cel mai tare impotriva tendinceide asimilare" a marxistilor ortodocsi rusi sint nationa-listii evrei din Rusia, in general, si bundistii, in special:Or, dupa cum se poate vedea din datele prezentate maisus, din cei 10 500 000 de evrei, citi exista in intreagalume, aproximativ jumiitate traiesc in OH civilizate, incondiciile celei mai largi asimilari", si numai evreii dinRusia si Galitia, nenorociti, inapoiati, lipsiti de drepturisi oprimati de-alde Puriskevici (rusi si polonezi), triiescin conditiile celei mai reduse asimilari", in condiciile ce-lei mai mari izolari, mergind pink' la zona de domici-liere" *, numerus clausus" si alte delicii puriskeviciste.

* Teritoriu In afara cantle evreit nu aveau dreptul A loculasca.Nota tract.

138 V. I. LENIN

Evreii din tarile civilizate nu constituie o natiune, eis-au asimilat cel mai mult, spun K. Kautsky i 0. Bauer.Evreii din Galitia si din Rusia nu constituie, din pacate,o natiune (si nu din vina lor, ci din vina Puriskevicilor),ei nu formeaza aici decit o casta. Aceasta este parereaindiscutabila a unor oameni care cunosc fara doar i poateistoria poporului evreu si care tin seama de faptele amin-tite mai sus.

Dar ce arata aceste fapte ? Arata ca impotriva asimi-larii" pot vocifera numai evreii mic-burghezi reactionari,care ar voi sa intoarca inapoi roata istoriei, s-o faca samearga nu de la rinduielile din Rusia i Galitia insprerinduielile Parisului si New Yorkului, ci invers.

Cei mai de seama oameni din rindurile evreimii, careau dat omenirii conducatori de frunte ai democratieisocialismului in istoria mondiala, n-au vociferat niciodataimpotriva asimilarii. Impotriva asinularii vocifereall nu-mai venerabilii contemplatori ai posteriorului" evreimii.

Despre proportiile generale ale procesului de asimilarea natiunilor in conditiile actuale ale capitalismului nain-tat ne putem face o idee aproximativa, de pilda, dindatele asupra emigrarii in Statele Unite ale Americii deNord. In decurs de 10 ani, intre anii 1891 si 1900, dinEuropa au emigrat 3 700 000 de oameni, iar in 9 ani,intre anii 1901 si 1909; 7 200 000 de oameni. Potrivitrecensamintului din 1900, in Statele Unite se aflau peste10 000 000 de straini. Statul New York in care seaflau, potrivit aceluiasi recensamint, peste 78 000 de aus-trieci, 136 000 de englezi, 20 000 de francezi, 480 000 degermani, 37 000 de unguri, 425 000 de irlandezi, 182 000de italieni, 70 000 de polonezi, 166 000 de originari dinRusia (in cea mai mare parte evrei), 43 000 de suedezietc. poate fi asemanat cu o moara in care sint maci-nate deosebirile nationale. $i ceea ce se petrece la NewYork pe scara mare, internationala, se petrece si in fie-care mare oras i asezare industriala.

Cel care nu s-a impotmolit in prejudecati nationalistenu poate sa nu vada in acest proces al asimilarii natiunilorde catre capitalism unul dintre cele mai de seama pro-grese istorice, nimicirea prejudecatilor ingust-nationale din

§i


diferite regiuni indepartate si primitive, mai ales in tadinapoiate de felul Rusiei.

S5." ne gindim, de pilda, la Rusia si la atitudinea velico-rusilor fata de ucraineni. Desigur a orice democrat, casa nu mai vorbim de marxisti, va lupta cu hotarire inipo-triva nemaipomenitei injosiri a ucrainenilor si va cere de-plink* egalitate in drepturi pentru ei. Dar ar fi o adevaratatradare a socialismului si o politica prosteasca chiar dinpunctul de vedere al sarcinilor nationale" burgheze aleucrainenilor daca ar fi slabita legatura si unirea dintreproletariatul ucrainean si cel velicorus, unire care existaastazi in cadrul aceluiasi stat.

D-1 Lev Iurkevici, care se consider 5. si el marxist"(bietul Marx), ne da o pilda de asemenea politica pros-teasel. In 1906 scrie d-1 Iurkevici , Sokolovski (Ba-sok) si Lukasevici (Tuceapski) afirmau ca proletariatulucrainean s-a rusificat pe deplin si ca nu are nevoie deo organizatie separata. Fara sa incerce si ilustreze macarcu un singur fapt fonchtl problemei, d-1 Iurkevici se n5.-pusteste pentru motivul aratat asupra celor doi,vociferind isteric, absolut 'in spiritul celui mai josnic, maiobtuz si mai reactionar nationalism, ca acest fapt, vedetidv., ar insemna pasivitate nationa15.", renegare natio:nala", ca acesti oameni i-au dezbinat (!!) pe marxistiiucraineni" etc. In prezent ne incredinteaza d-1 Iurke-vici , desi asiseam la o cre§tere a comtiintei nationalea muncitorilor ucraineni", numai o minoritate a munci-torilor au constiinta nationa15.'", majoritatea afrindu-seInca sub influenta culturii ruse". $i sarcina noastraexclama mic-burghezul nationalist nu este de a pasiin urma maselor, ci de a le antrena dup 5. noi, a le lamurisarcinile nationale (cauza nationala')" (Dzvin", p. 89).

De la un cap la altul, acest rationament al d-lui Iurke-vici este un rationament burghezo-nationalist. Dar nicichiar din punctul de vedere al nationalistilor burghezi,dintre care unii vor deplina egalitate 'in drepturi si auto-nomia Ucrainei, iar altii formarea unui stat independentucrainean, aceasta parere nu rezistä criticii. Adversarii ten-dintelor de eliberare ale ucrainenilor sint clasa mosierilorvelicorusi si polonezi, apoi burghezia acelorasi doua

140 V. I. LENIN

natiuni. Care este forta sociala in stare sa dea o ripostaacestor clase ? Primul deceniu al secolului al XX-lea adat raspunsul concret : aceasta forta este reprezentata inmod exclusiv de clasa muncitoare, care antreneaza dupiea tarinimea democratica. Tinzind sa dezbine si, in felulacesta, sa slabeasca forta cu adevarat democratica, a careivictorie ar face ca violenta nationala sa devina cu nepu-tinta, d-1 Iurkevici tradeaza nu nurnai interesele demo-cratiei in general, ci si interesele patriei sale, ale Ucrainei.Printr-o actiune unita a proletarilor velicorusi si ucrai-neni, o Ucraina libera este posibila ; fara aceasta unitatenici vorba nu poate fi de asa ceva.

Dar marxistii nu se limiteaza la punctnl de vedere bur-ghezo-national. De citeva decenii s-a concretizat pe de-plin procesul dezvoltarii economice mai rapide a Sudului,adica a Ucrainei, proces care atrage din Velicorusia zecisi sute de mii de tarani 6 muncitori, incadrindu-i in eco-nomia capitalista, in mine, in orase. Asimilarea" inaceste limite a proletariatului velicorus si ucraineaneste neindoielnica. ,Si acest fapt are, Pith' indoialci, uncaracter progresist. Capitalismul inlocuieste pe mujiculvelicorus sau ucrainean, abrutizat, inapoiat, legat de pa-mint, salbatic ca un urs, cu proletarul, liber sa se depla-seze dintr-un loc intr-altul, ale carui conditii de viatisfarima ingustimea specific nationala, atit velicorusa citsi ucraineana. Sa presupunem Ca intre Velicorusia siUcraina se va stabili cu timpul o granita de stat ; si inacest caz caracterul progresist sub raport istoric al asimi-larii" muncitorilor velicorusi si ucraineni va fi neindoiel-nic, asa cum si macinarea natiunilor din America are uncaracter progresist. Cu cit Ucraina si Velicorusia vor de-veni mai libere, cu atit mai ampla §i mai rapidei va fidezvoltarea capitalismului, care va atrage cu o si mai mareforta pe muncitorii apartinind tuturor natiunilor, din toateregiunile statului si din toate statele vecine (daca Rusiaar fi stat vecin cu Ucraina), masa muncitoreasca la orasein mine si in fabrici.

D-1 Lev Iurkevici se comporta ca un adevarat burghez,ba, chiar mai mult, ca un burghez miop, marginit, redus,adica ca un filistin, atunci cind lasa deoparte interesele


comuniunii, contopirii, asimilarii proletariatului celor douanatiuni de dragul succesului de moment al cauzei natio-nale ucrainene. Intii cauza nationall si apoi cea proletara

afirma nationalistii burghezi g d-nii Iurkevici, Dontovsi, repetind spusele lor, alti asemenea pseudomarxisti.Inainte de toate cauza proletara spunem noi , fiindca.'ea nu asigura numai interesele permanente, vitale alemuncii si ale omenirii, ci si interesele democratiei, or,lira democratie nu poate fi conceputa nici o Ucrainaautonoma si nici independenta.

In sfirsit, in rationamentul neobisnuit de bogat in perlenationaliste al d-lui Iurkevici trebuie sa mai relevam urma-toarele : minoritatea muncitorilor ucraineni este constientadin punct de vedere national, spune el, majoritatea seafla. ina sub influenta culturii ruse" (bilsisti perebuvaesce pid vplivom rosiiskoi culturi).

A opune atunci cind e vorba despre proletariatcultura ucraineana, luata ca un tot, culturii velicoruse,luata de asemenea ca un tot, inseamna a comite cea mainerusinata tradare a intereselor proletariatului in favoareanationalismului burghez.

In cadrul fiecarei natiuni contemporane exista douInatiuni, spunem noi tuturor social-nationalistilor. Existadoua culturi nationale In cadrul fiecarei culturi natio-nale. Exista cultura velicorusa a Puriskevicilor, Gucikovi-lor si Struvilor, dar exista si cultura velicorusa caracteri-zata prin numele lui Cernisevski 6 al lui Plehanov. Doudculturi exista si la ucraineni, ca, de altfel, si in Germania,Franta, Anglia, la evrei etc. Daca majoritatea muncitorilorucraineni se afla sub influenta culturii velicoruse, sintemsiguri ca, pe linga ideile culturii velicoruse a popilor siburgheziei, asupra lor actioneaza si ideile democratiei sisocial-democratiei velicoruse. Ducind lupta impotriva pri-mului gen de cultura", marxistul ucrainean va sti intot-deauna sa distinga cel de-al doilea gen de cultura si vaspune muncitorilor sai : trebuie neaparat sa va straduitidin rasputeri sa gasiti, sa folositi si sa intariti orice posi-bilitate de contact cu muncitorul velicorus constient, culiteratura lui, cu sfera lui de idei ; acest lucru este impus

142 V. I. LENIN

de interesele fundamentale ale mi§carii muncitorqd, atitucrainene cit ii velicoruse".

Dack un marxist ucrainean se va lasa pina intr-atitantrenat .de ura, pe deplin legitirna fi fireasca, impotrivaasupritonlor velicoru§i, incit va trece fie numai o Ord-cica din aceasta ura, fie numai un sentiment de instrai-nare asupra culturii proletare §i asupra cauzei proletarea muncitorilor velicoru§i, prin aceasta marxistul vaaluneca in mla§tina nationalismului burghez. Tot astfel,marxistul velicorus va aluneca in mla§tina nationalismului,§i nu numai a celui burghez, dar §i a nationalismului ultra-reactionar, daca va da macar o clipa uitarii revendicareadeplinei egalitati in drepturi a ucrainenilor sau dreptullor de a forma un stat independent.

Adta vreme cit fac parte din acela§i stat, muncitoriivelicoru§i §i ucraineni trebuie sa apere impreuna, in ceamai strinsa unire organizatorica, care sa mearga pina lacontopire, cultura comuna sau internationall a miFarnproletare, dind dovada de cea mai deplina toleranta inproblema limbii in care se face propaganda §i tinind seamain desfa§urarea acestei propagande de particularitafile purlocale sau pur nationale. Iata care este cerinta necondi-tionata a marxismului. OHce propaganda care tinde sasepare pe muncitorii unei natiuni de muncitorii alteia,orice atacuri impotriva tendintei de asimilare" marxista,orke actiune de contrapunere a unei culturi nationale luataca un tot unei alte culturi nationale luata, chipurile, §iea ca un tot etc. in problemele privitoare la proletariatinseamna nationalism burghez, impotriva caruia este obli-gatoriu sa se dea o lupta necrutatoare.

4. AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

Problema lozincii culturii nationale" are pentru mar-xi§ti o insemnatate uriag nunumai pentru 61 determinacontinutul ideologic al intregii noastre propagande §i. agi-tatii in problema nationala spre deosebire de propagandaburgheza, dar §i pentru ca intregul program al faimoaseiautonomii cultural-nationale este Intemeiat pe aceastalozinca.

NOTE CRITICS IN PROBLEMA NATIONALA 143

Pacatul fundamental, principal al acestui programconstä in aceea ca el cauta sa introduca in viata natio-nalismul cel mai rafinat si mai absolut, nationalismul dusping la ultima lui expresie. Esenta acestui program : fie-care cetatean e incadrat intr-o natiune oarecare, fiecarenatiune formind o entitate juridica cu dreptul de a obligape membrii ei sa plateasca impozite, cu parlamente natio-nale (seimuri), cu secretari de stat" (mmistri) nationali.

Aceasta idee aplicata la problema nationali seamanacu ideea lui Proudhon aplicata la capitalism. Nu distru-gerea capitalismului si a bazei lui productia de marfuri,ci cur4irea acestei baze de toate excrescentele ei, inlatu-

israrea tuturor abuzurilor etc. ; nu nimicirea schimbuluia valorii de schimb, ci dimpotriva, constituirea" acesteiadin urma, generalizarea ei, prefacerea ei 'in ceva absolut,echitabir, fara fluctuatii, crize, abuzuri iata ideea.lui Proudhon.

Asa cum este mic-burghez Proudhon, a carui teorieabsolutizeaza si ridica la rangul de sublim schimbul siproductia de marfuri, tot astfel sint mic-burgheze si teoriasi programul autonomiei cultural-nationale", care absolu-tizeaza si ridica la rangul de sublim nationalismul bur-ghez, curatindu-1 de violence si nedreptati etc.

Marxismul este incompatibil cu nationalismul, fie elchiar cel mai echitabil", mai curatel", mai subtil si maicivilizat. In locul oricarui nationalism, marxismul promo-veaza internationalismul, contopirea tuturor naciunilorIntr-o unitate superioara, care creste sub ochii nostri cufiecare kilometru de cale ferata, cu fiecare trust inter-national, cu fiecare uniune muncitoreasca (international6prin activitatea ei economica si apoi si prin ideile sitendintele ei).

Din punct de vedere istoric, principiul nationalitatiieste inevitabil in societatea burgheza si, tinind seama deaceasta societate, marxistul recunoaste intru totul legitateaistorica a miscarilor nationale. Dar, pentru ca aceastarecunoastere sa nu se transforme intr-o apologie a natio-nalismului, trebuie sa se limiteze 'in modul cel mai strictnumai la ceea ce este progresist in aceste miscari, pentru

144 V. I. LENIN

ca aceasta recunoastere sa nu duel la intunecarea con-snintei proletare de catre ideologia burgheza.

Trezirea .maselor din somnolenta feudala, lupta krpotnva oncarei asupriri nationale, pentru suveranitateapoporului, pentru suveranitatea natiunii reprezinta unfenomen progresist. De aici rezulta datoria incontestabilaa oncarui marxist de a sustine democratismul cel maihotarit i cel mai consecvent in legatura cu toatd laturileproblemei nationale. Aceasta sarcina are mai ales un carac-ter neganv. Dar mai departe de aceasta sarcina proleta-natal nu poate pap pe calea sprijinirii nationalismului,fundca mai departe incepe activitatea pozitiva" a bur-ghezzez, care tinde la intarirea nationalismului.

Datona incontestabila a proletariatului ca forta demo-cranca, interesul incontestabil al luptei de clasa proletare,lupta umbrit i frinata de dezbinarea dintre naciuni, estede a scutura once jug feudal, de a inlatura orice asuprirenanonala, once privilegii ale unei natiuni sau ale uneilimbi. Dar a sugine navionalismul burghez dincolo deaceste limite, riguros fixate intr-un anumit cadru istoric,inseamna a trada proletariatul si a trece de partea bur-gheziei. Aici exista un hotar care adeseori este aproapeimpercepnbil i social-nationalism bundisti i ucraineniuita cu totul de el.

Noi spunem hotarit : da luptei impotriva asupririi na-nonale. Spunem hotarit : nu luptei pentru once fel dedezvoltare nationala, pentru cultura nanonala" ingeneral.

Dezvoltarea economica a societatii capitaliste din lumeaintreaga ne ofera exemple de miscari nationale care nus-au dezvoltat phial la capat, exemple de .constituire aunor natiuni mari dintr-un sir intreg de napuni mici.sauin dauna unor natiuni mici, ne ofera exemple de asum-lare a natiunilor. Dezvoltarea ideii de nanonahtate ingeneral acesta este principiul nationalismului burghez ;din el rezulta exclusivismul nationalismului burghez, dinel rezulta dezbinarea, lipsita de orice perspective, dintrenatiuni. Proletariatul insa .nu numai ca nu se angajeazas'a susvina dezvoltarea nanonala a fiecarei nanuni, dar,dimpotriva, pune in garda masele impotnva unor astfel

im-


de iluzii, sustine cea mai deplina libertate a circulatieide marfuri capitaliste, saluta orice asimilare a natiunilor,cu except:a celei silite sau a celei bazate pe privilegii.

A fixa nationalismul intr-o anumita sfera just" limi-tata, a constitui" nationalismul, a delimita temeinictrainic natiunile intre ele cu ajutorul unei anumite insti-tutii de stat aceasta este baza ideologic i continutulprincipiului autonomiei cultural-nationale. Aceasta ideeeste de la un cap la altul burgheza si de la un cap la altulfalsa. Proletariatul nu poate sa sprijine nici un fel de'intarire a nationalismului ; dimpotriva, el sprijina tot cecontribuie la stergerea deosebirilor nationale, la desfiintareabarierelor nationale, tot ce contribuie la stringerea mereumai mare a legaturilor dintre nationalitati, tot ce ducela contopirea natiunilor. A proceda altfel inseamna atrece de partea micii burghezii nationaliste reactionare.

Atunci and la Congresul de la Briinn * (1899) 54 alsocial-democratilor austrieci a fost discutat proiectul auto-nomiei cultural-nationale, aprecierii lui din punct de ve-dere teoretic aproape ca nu i s-a acordat nici o atentle.Dar este instructiv s relevam c mpotriva acestui pro-gram s-au adus doua argumente : 1) programul ar ducela intarirea clericalismului ; 2) acest program ar aveadrept rezultat permanentizarea sovinismului, introducerealui pink* si n cea mai mica comunitate, in cel mai micgrup" (pag. 92 din procesul-verbal oficial n limba ger-mana al Congresului de la Briinn. Existà o traducere rusa,editata de partidul nationalist evreiesc P.M.S.E." 55).

Nu incape indoiala ca, n prezent, n toate àrile lumiicultura nationala.'" In intelesul obisnuit al acestui cuvint,adica scolile etc., se afla astazi sub influenta precumpa-nitoare a clericalilor i ovinistilor burghezi. Afirmatiafácuta de bundisti n apararea autonomiei cultural-na-tionale", n sensul c5. constituirea natiunilor va faceca lupta de clasa din rindurile kr sa fie purificatd deorice consideratii laturalnice, este o sofistica vaditaridicola. In orice societate capitalista are loc o lupta declasa serioasa, mai ales In domeniul economic si politic.

* Brno. Nota trad.

§i

§i

146 V. I. LENIN

A separa problema scolilor de acest domeniu ar fi, inprimul rind, o utopie absurda, deoarece problema scolilor(ca si cultura nationale In general) nu se poate separade viata economica si politica, iar in al doilea rind toc-mai viata economica si politica a unei tari capitalistetmpune la fiecare pas lichidarea ingradirilor si prejudeca-tilor nationale, absurde si invechite, iar separarea pro-blemei scolilor etc. ar contribui tocmai la conservarea,agravarea, intarirea clericalismului pur" si a sovinismuluiburghez pur".

In societatile pe actiuni, capitalistii de nationalitatidiferite stau alaturi, contopindu-se pe deplin. In fabricalucreaza laolalta muncitori de nationalitati diferite. /norke problema politica' cu adevarat serioasa si adinca,gruparea se face pe clase, si nu pe natiuni. Scoaterea dincompetenta statului" a scolii etc. si trecerea ei in compe-tenta natiunilor echivaleaza tocmai cu o incercare dea separa economicul, care contopeste natiunile, de cel maiideologic, ca sa spunem asa, domeniu al vietii sociale, incadrul caruia cultura nationala pura" sau cultivarea na-tionala a clericalismului si sovinismului este cel mai usorrealizabila.

Realizarea practica a planului autonomiei exteritoriale'(in afara teritoriului, nelegata de teritoriul pe care lo-cuieste o natiune sau alta) sau al autonomiei cultural-nationale" ar insemna un singur lucru : impartirea Irma-tamintului pe nationalitati, adica introducerea curiilornationale in invkamint. E destul sa-ti faci o idee limpededespre esenta realist' a faimosului plan bundist ca sa-ti daiseama cit este el de reactionar, chiar si din punctul devedere al democratiei, ca sa nu mai vorbim de punctulde vedere al luptei de clasa a proletariatului pentrusocialism.

Vom da un singur exemplu si un singur proiect alnationalizarii" scolii, care ne va lamuri in mod concretin ce consta fondul problemei. In Statele Unite ale Ame-ricii de Nord, in toate domeniile vietii se mentine pink'In ziva de astazi impartirea statelor in state de Nord siIn state de Sud i primele cu puternice traditii de liber-tate si de lupta impotriva proprietarilor de sclavi ; cele-


lalte cu puternice traditii sclavagiste, cu ramaqite deprigomre a negrilor, cu inapoierea lor economica, cuextrema lor inapoiere culturala (440/0 analfabeti printrenegri §i 6Vci printre albi) etc. In statele nordice negriiinvatä iimpreuni cu albii n ace1e4i coli. /n Sud existapentru negri §coli speciale nationale" sau rasiale, nu-mitt-le cum vreti. Se pare ca. acesta este in realitate uniculexemplu de nationalizare" a

In risaritul Europei exista o taxi. in care pina in zilelenoastre se poate petrece un asemenea lucru cum este pro-cesul &Ills, in care evreii sint condamnati de domniiPuriOcevici la o situatie mai rea decit cea a negrilor. /naceasta taxa, nu de mult, guvernul a elaborat un proiectde Koala evreiasca nationala. Credem ca., din fericire,aceasta utopie reactionara nu se va putea realiza, dupacum nu se va realiza nici utopia mic-burghezilor austrieci,care, pierzinduli speranta n nfaptuirea unei democratiiconsecvente 6 n ncetarea frictiunilor dintre diferitelenationalitati, au nascocit gaoace nationale n domeniulinvatamintului, pentru ca nu cumva natiunile sa se cioro-vaiasca pentru impartirea dar sa se constituie"in vederea unor vefnice ciorovaieli Imre diferitele culturinationale".

In buna masura, autonomia cultural-nationala a ramasin Austria o nascocire a publici§tilor, pe care nici chiarsocial-democratii austrieci n-au luat-o n serios. /n schimb,

Rusia, toate partidele burgheze evreie§ti §i citeva ele-mente mic-burgheze §i oportuniste din cadrul diferitelornationalitati, ca, de pilda, bund4tii, lichidatorii din Cau-caz, conferinta partidelor nationale din Rusia de orientarenarodnica. de stinga, au introdus-o n programele lor.(Notam, n paranteza, c aceasta conferinta a partidelornationale a avut loc in 1907 §i ca. la votarea rezolutiei eisociaNtii-revolutionari ru§i 6 social-patriotii polonezi,P.P.S. ", s-au abtinut de la vot. A se abtine de la vot

acesta este un procedeu care caracterizeaza cum nu sepoate mai bine atitudinea sociaNtilor-revolutionari qi

fata de o problema principiala extrem deimportanta n domeniul programului national !)

colii.

§colilor...,

in

P.P.S.-i§tilor

148 V. I. LENIN

In Austria, tocmai Otto Bauer, cel mai de seama teore-tician al autonomiei cultural-nationale", a consacrat uncapitol special din cartea sa pentru a argumenta a nuse poate cere aplicarea acestui program pentru evrei. InRusia, tocmai in rindurile evreimii, toate partidele bur-gheze i impreudi cu ele i Bundul, care le cint5.struna au acceptat acest program *. Ce inseamn5. acestlucru ? Inseamn51 c, pe baza experientei politice obtinute

practica altui stat, istoria a dezvnuit absurditatean'ascocirii lui Bauer, tot asa cum bernsteinienii rusi (Struve,Tugan-Baranovski, Berdeaev 8c Co.), prin evolutia lorrapica de la marxism la liberalism, au demascat adeva'ra-tul fond ideologic al bernsteiniadei germane.

Nici social-democratii austrieci, nici cei din Rusia n-auacceptat autonomia cultural-nationala" n programul bor.Dar partidele evreiesti burgheze din tara cea mai inapo-

precum i o serie de grupuri mic-burgheze asa-zissocialiste au acceptat-o, pentru a introduce intr-o forma'subtilI n rindurile muncitorilor ideile nationalismuluiburghez. Faptul acesta este foarte elocvent.

De vreme ce ne-am referit la programul austriacproblema nationara, sintpm datori s restabilim un adev5irpe care bundistii deseori ti denatureaza". La Congresulde la Briinn a fost prezentat un program pur de autono-mic cultural-nationalr. Este vorba de programul social-democratiei slavilor de sud ; n paragraful 2 al acestuiprogram se spune : Fiecare popor care tilieste in Austria,indiferent de teritoriul pe care-1 ocup`i membrii sal, for-

* Este explicabil de ce neagA adeseori bundistii cu o neobisnuitA patimataptul cA Male partidele burgheze evreiesti au acceptat autonomia cultu-ral-nationald". Prea da la iveala acest fapt adevAratul rol al Bundului.Atuncl cind, In ziarul Luci", unul dintre bundisti, d-1 Manin, a Incercat 88-1nege din nou, el a fost pe deplin demascat de N. Skop (vezi Prosvescenienr. 3). Dar cind In ziarul Dzvin (nr. 7-8 din 1913, p. 92) d-1 Lev IurkeviclciteazA din Prosvescenie (nr. 3, p. 78) fraza lui N. Sk. Bundistii Im-preund cu toate partidele si grupurile evreiesti burgheze sustin de multAvreme autonomia cultural-nationalã i denatureazd acest citat, scolind dinel cuvIntul bundistit" si inloculnd cuvintele autonomia cultural-natio-nala' prin cuvintele drepturile nat.ionale', nu poti decit sA ridici din=en I I D-I Lev Iurkevici nu este numai un nationalist, nu este numai unignorant desavIrsit in materie de istorie a social-democraffiei si de programal acesteia ; el este pur i simplu un lalsillcafor de thole in favoareaBundulul. Prost mai stau treburile Bundului si ale domnllor Iurkevici I

iata,

:

in

in

in


meaza un grup autonom care 'hi conduce in mod absolutIndependent toate treburile sale nationale (culturale 4i de

Programul acesta a fost sustinut nu numai deKristan, dar si de influentul Ellenbogen. A fost insa scosde pe ordinea de zi, deoarece n-a obtinut nici un vot. S-aadoptat programul teritorialist, adica un program carenu creeaza nici tin fel de grupuri nationale, indiferentde teritoriul pe care-1 ocupa membrii acestor natiuni".

In. paragraful 3 al programului adoptat se spune : Re-ziuntle care se autoadministreaza locuite de membrii uneia§i aceleiasi natiuni formeaza. laolalta o uniune naitonala:mai, care i rezolva chestiunile sale nationale in modabsolut autonom" (compara cu Prosvescenie" nr. 4 din1913, p. 28 57). Este limpede cal nici acest program, labaza caruia sta un compromis, nu este just. Vom da unexemplu pentru a lamuri acest lucru. Obstea colonistilorgermani din gubernia Saratov plus suburbia germana amuncitorilor din Riga sau Lodz plus un sat german delinga Petersburg etc. formeaza impreuna uniunea na-tionala unica" a germanilor din Rusia. Este evident casocial-democratii nu pot sa ceard un asemenea lucru, nupot sa sanctioneze o asemenea umune, cu toate c ei,bineinteles, nu neaga nicidecum libertatea oricaror unium,inclusiv uniunea oricaror comunitati de orice nationalitatedin cadrul unui stat. Dar de separarea, in conformitatecu legea, a germanilor etc. din diferite localitati ale Rusiei

apartinind diferitelor clase 4i cu constituirea bor intr-ouniune nationala germana unica se pot ocupa popu, bur-ghezn, mic-burghezii, in sfirsit oricine, numai nu social-democratii.

5. EGALITATEA IN DREPTURI A NATIUNILORSI DREPTURILE MINORITATII NATIONALE

Procedeul cel mai folosit de oportunistii din Rusiadiscutarea problemei nationale este de a invoca exemplulAustriei. In articolul meu din Severnaia Pravda" *(Prosvescenie" nr. 10, p. 96-98), asupra caruia s-aunapustit oportunistii (d-1 Semkovski tn Novaia Rabo-

* Vezi volumul de MI5, p. 128-131. Noir) red.

12

iimb3)".

si

in

160 V. I. LENIN

ceaia Gazeta", Libman in Tait"), am afirmat c existao singura, rezolvare a problemei nationale, in masura incare in general problema nationala poate fi rezolvata inlumea capitalista, i aceasta rezolvare este : democratis-mul consecvent. Si pentru a demonstra acest lucru m.refer, intre altele, la exemplul Elvetiei.

Acest exemplu nu e pe placul celor doi oportunistiamintiti mai sus, care incearca combata sau sa-i re-duca importanta. Kautsky, vedeti dv., a spus c Elvetiaconstituie o exceptie ; c in Elvetia ar avea loc o descen-tralizare cu totul speciala, ca ea ar avea o istorie speciall,conditii geografice speciale, o repartizare foarte specificaa populatiei de limbi diferite etc. etc.

Toate acestea nu sint altceva deck incercari de a seeschiva de la fondul discutiei. Desigur, Elvetia constituieo exceptie in sensul ca ea nu este un stat national unitar.Dar tot o astfel de exceptie (sau stare de inapoiereadauga Kautsky) reprezinta si Austria i Rusia. De-sigur, in Elvetia numai unele conditii speciale, specifice,istorice si de trai au facut posibilâ dezvoltarea unui de-mocratism mai larg deck in majoritatea tarilor europenevecine cu ea.

Dar ce insemnatate pot avea toate acestea de vreme ceeste vorba de un model pe care trebuie imitam ? Inintreaga lume, tarile in care diferite institutii sint orga-nizate pe baza unor principii consecvent democraticeconstituie, in conditiile actuale, o exceptie. Dar acest lucrune impiedica oare sa aparam in programul nostru reali-zarea democratismului consecvent in toate institutiile ?

Specificul Elvetiei ii constituie istoria, conditiile geogra-fice, precum i celelalte conditii. Specificul Rusiei 11 con-stituie foga fara precedent a proletariatului in epocarevolutiilor burgheze i ingrozitoarea stare de inapoieregenerala a tarii, care determina in mod obiectiv necesi-tatea unei inaintari exceptional de rapide si de hotarite,cu riscul oricaror deficiente i infringeri.

Noi intocmim un program national din punctul de ve-dere al proletariatului ; de cind s-a inceput oare sa serecomande ca drept model sa fie luate exemplele cele maiproaste, si nu cele mai bune ?

sa-I

sa-I


Nu famine oare, n orice caz, indiscutabil i incontesta-bd faptul a In regunul capitalist pacea nationala estereabzati (in masura in care in general este realizabill)exclustv n tarile in care exista un democratism con-secvent ?

De vreme ce acest lucru este incontestabil, faptuloportumstii invoca cu indaratnicie exemplul Austriei inloc s invoce pe cel al Elvetiei reprezinta un procedeuintru totul cadet, cadetii fiind aceia care copiaza intot-deauna cele mai proaste constituOi europene, si nu pe celemai bune.

In Elvetia exista trei limbi oficiale, dar proiectele delegi supuse referendumului sint publicate in cinci limbi,adica, pe linga cele trei limbi oficiale, n nca doul dia-lecte romande". Dupa cum arata recensamintul din 1900,dintr-un numar total de 3 315 443 de locuitori aiaceste doua dialecte sint vorbite de 38 651 locuitori, adicaceva mai mult de unu la sua In armata, ofiterilorsubofiterilor li se acorda cea mai larga libertate de a seadresa soldavilor tn limba lor materna". In cantoaneleGraubiinden si Wallis (fiecare cu o populavie ceva maimare de o suta de mii de locuitori), ambele dialecte sebucura de o egalitate in drepturi absoluta *.

Se pune intrebarea : trebuie oare s propagamsuscinem aceast a. experienta vie a unei inamtate sausa. imprumutam de la austrieci ruste nascociri tn genulautonomiei extentoriale", pe care inca nimeni in lumen-a experimentat-o (si pe care mci cluar austriecii nu le-auadoptat MCI) ?

A propaga aceasta nascocire inseamna a propaga divi-zarea invavamintului pe nationalitati, adica un lucru directvitamator. Experienta Elvetiei ne arata insa c. asigurareaunui maximum (relativ) de pace intre nationalitati esteposibila in practica ,si realizabild intr-un regim de de-mocratism consecvent (iarasi relativ) al intregului stat.

In Elvetia spun oamenii care au studiat aceastI nrohleminu exisai o problema nationala in sensul in care exisa in Europa

* Vezi Rend Henry. La Suisse et la question des langues (Elvetiaproblema limbilor'. Note trod.), Berne, 1907.

12*

Elvetiei,

si

fari

ca

si sS

162 V. I. LENIN

easariteana". Nici chiar cuvintul acesta (problema nationalI) nu estecunoscut aici... In Elvetia, lu,pta dintre nationaliati apartine demult trecutului, flind legafa de perioada 1797-1803" *.

Aceasta inseamna c epoca marii revolutii franceze,care a dat cea mat democratica rezolvare problemelorla ordinea zilei n perioada treceni de la feudalism lacapitalism, a giut sa rezolve" in treacat, printre altele,

problema nationala.Acum domnii de teapa lui Semkovski, Libman si alti

oportunisti n-au deck sa incerce s afirrne c. aceastarezolvare exclusiv elvetiana" nu poate fi aplicata ori-carui judet sau chiar parti de judet din Rusia, unde numaila 200 000 de locuitori exista un numar de patruzeci demii de cetateni care vorbesc doua dialecte §i care dorescsa se bucure n tinutul lor de deplina egalitate in drepturicu privire la limba

Preconizarea egalitatii depline n drepturi a natiunilorlimbilor scoate la iveala n cadrul fiecarei natiuni nu-

mai elementele consecvent democratice (adica numai peproletan), unindu-i nu dupa nationalitate, ci dupi na-zumta lor de a aduce, in general, .imbunatatiri serioaseradicale orinduirea de stat. Dimpotriva, preconizareaautonomiei cultural-nationale", cu toate bunele intentiiale .unor persoane si ale unor grupuri izolate, despartenattunile i creeaza in fapt o apropiere intre muncitoriiunei natiuni i burghezia acesteia (adoptarea acestei auto-nomii cultural-nationale" de catre toate partidele burghezeevreiesti).

Garantarea drepturilor minoritatii nationale este indiso-lubil legata de principiul deplinei egalitati n drepturi.In articolul meu din Severnaia Pravda", acest principiueste exprimat aproape la fel ca n hotarirea oficialamai precisa adoptata ulterior la consfatuirea marxistilor.Aceasta hotarire cere introducerea in constitutie a uneiprevederi fundamentale care sa declare nul orke privile-giu al vreunei natiuni i orice violare a drepturilor mino-ritii nationale".

* Vert Ed. Blocher. Die Nationalitdten in der Schweiz (NaVonalit&-tile in Elvelia'. Nola trad.), Berlin, 1910.

si

siin

si

NOTE CRITICE tN PROBLEMA NATIONALA 153

D-1 Libman incearc s ia in ris aceasta formulareintreaba : Dar de unde putem sti in ce constau drep-turile minoritatii nationale ?" Adica face sau nu face partedin aceast a. categorie dreptul la un program propriu"in scolile nationale ? Cit de numeroasa trebuie sa fieminoritatea nationala ca s. aiba dreptul de a avea jude-catorii ei, functionarii ei, scoli in limba ei materna ?D-1 Libman ar vrea ca din aceste intrebari sà traga con-

necesitatii unui program national pozitiv"./n realitate insa, aceste intrebari arata in mod concret

ce fel de ginduri reactionare incearca sa strecoare bun-distul nostru sub masca discutarii unor, vezi doamne,-mici amanunte.

Program propriu" in scoala nationala proprie L. Mar-_xistii au, stimabile social-nationalist, un program scolargeneral, care revendica, de pilda, o scoala exclusiv laica.Din punct de vedere marxist, intr-un stat democratico abatere de la acest program general (iar completarealui prin unele materii locale", prin limbi etc. urmeazisi fie hotarita de populatia locala) nu poate fi admisanicaieri i niciodata. Din principiul de a scoate" scoaladin competenta statului" spre a o trece in competentanatiunilor ar rezulta insa d noi, muncitorii, investim, natiunile" in statul nostru, democratic, cu dreptul de acheItui banii poporului pentru scoli clericale ! Fara sa-sidea seama, d-1 Libman insusi ne-a demonstrat foartepregnant caracterul reactionar al autonomiei cultural-nationale" !

Cit de numeroasa trebuie sa fie minoritatea natio-nala ?" Acest lucru nu este stabilit nici chiar de programulaustriac, atit de indragit de bundisti ; in acest programse spune (mai pe scurt si mai putin limpede deck intextul nostru) : Dreptul minoritatilor nationale esteocrotit printr-o lege speciala, care trebuie sa fie promul-gata de parlamentul imperiului" (§ 4 al programului dela Briinn).

De ce nu s-a legat nimeni de social-democratii austriecisi nu le-a pus intrebarea : ce anume va contine aceastalege ? Ale carei minoritati anume si care drepturi anume

trebui ea sa. ocroteasca ?

si

cluzia

,va

164 V. I. LENIN

Pentru c toti oamenii cu judecata sntoas i dauseama c intr-un program precizarea amanuntelor nu estecu putinta i nu-si are locul. Programul stabileste numaiprmcipule fundamentale. In cazul de fati, la austrieciprincipiul fundamental se subintelege, pe cind n hotarireaadoptata la cea din urma consfatuire a marxistilor dinRusia el este exprimat in mod limpede. Principiul acestaconsta in a nu admite nici un fel de privilegii nationalesi mod un fel de inegalitate in drepturi a natiunilor.

luam un exemplu concret pentru a-i explica bun-distului problema. In orasul Petersburg, potrivit datelorrecensamintului Kolar din 18 ianuarie 1911, scolile pri-mare ale Ministerului Instructiunii" Pub lice au fost frec-ventate de 48 076 de elevi. Dintre acestia, evrei sint 396,adica mai putin de 1°/o. Apoi 2 romini, 1 gruzin,3 armeni etc. 58 Poate oare un program national pozitiv"sa fie alcatuit in asa fel incit sa cuprinda toata diversi-tatea aceasta de raporturi i conditii ? (Iar Petersburgulnu este, desigur, nicidecum cel mai pestrit" oras dinRusia sub raport national.) Cred c nici chiar asemeneaspecialisti tn subtilitati" nationale cum sint bundistii nuvor alcatui un asemenea program.

Or, dac n constitutia statului ar exista o prevederefundamentala care sa declare nula" orice masura carecalca drepturile minoritii, mice cetatean ar putea cereanularea masurii prin care, bunaoara, s-ar refuza sa seangajeze pe socoteala statului invatatori speciali de limbaevreiasca, de istorie a evreilor etc. sau sa se puna un localal statului, necesar pentru predarea lectillor, la dispozitiacopiilor evrei, armeni, romini, sau chiar a unui .singurcopil gruzin. In oHce caz nu este de kcsatisfaci, pe baza egalitatii kr n drepturi, toate cererilerationale i juste ale minoritatilor nationale, i nimeni nuva spune ca propaganda principiului egalitatu n drepturiar putea fi daunatoare. Dimpotriva, propaganda i'mpartiruinvatamintului pe natiuni, propaganda, de pada, in ye:derea nfiinrii unei scoli speciale evrelesti pentru copilotevrei in Petersburg, ar fi categoric caunatoare, lax creareaunor scoli nationale pentru oricare minontati nationale,pentru 1 copil, 2 sau 3 este de-a dreptul

.Sa

imposibil si

imposiba.

in-


Mai departe, este imposibil sa se stabileasca printr-olege generala dt de numeroasa trebuie sa fie o minoritatenationala pentru a avea dreptul la scoli speciale sau lamvatatori i profesori speciali care sa predea obiectesuplimentare etc.

Dimpotriva, legea generala cu privire la egalitatea tndrepturi poate fi elaborata n amanunt i dezvoltataprintr-o legiferare specialà, prin deciziile seimurilor re-gionale ale oraselor, zemstvelor, comunitatilor etc.

6. CENTRALIZARE SI AUTONOMIE

D-1 Libman scrie urmatoarele :

,,S lum Lituania, Tinutul baltic, Polonia, Volinia, sudul Ru-siei etc. pretutindeni vom gàsi o populatie amestecatd ; nu existioras care sa nu aibi o minoritate nationall numeroasà. Omit dedeparte ar merge descentralizarea, se vor gãsi peste tot, in difentelocaliati (mai ales in comunele urbane), diferite nationalitati caretraiesc 1ao1alt ; or, tocmai democratismul 1as minoritatea navionalila discretia majorit4ii nationale. Dar, dup5." cite stim, V. I. are oatitudine ostil fati de o asemenea organizare federativl a statului

faci de infinita descentralizare care existI in umunea elvetianl.Se pune intrebarea : de ce a citat el exemplul Elvetiei ?"

De ce am citat exemplul Elvetiei lucrul acesta afost lamurit mai sus. La fel cum a fost lamurit i faptul

problema ocrotirii drepturilor minoritatii nationalepoate fi rezolvata numai prin emiterea unei legi generaleintr-un stat consecvent democratic, care sa nu se abata dela principiul egalitatii n drepturi. Dar, in pasajul citat,d-1 Libman repeta trica una dintre cele mai frecvente (sicele mai nejuste) obiectii (sau remarci sceptice) care seaduc de obicei impotriva programului national al marxis-tilor si care de aceea merita s-o analizam.

Marxistii, bineinteles, sint ostili federatiei i descentra-lizarii pentru simplul motiv c, in vederea clezvoltariicapitalismului, este nevoie de state at mai mari si at maicentralizate. Toate celelalte conditii fund egale, proleta-riatul constient va sustine intotdeauna un stat mai mare.El va lupta intotdeauna impotriva particularismului me-dieval, va saluta Intotdeauna unirea economic-a at mai

Si

ca

156 V. I. LENIN

strins posibila a unor mari teritorii, pe care lupta pro-letariatului impotriva burgheziei sa poata lua cea maimare amploare.

Larga i rapida dezvoltare a fortelor de productie alecapitalismului necesita teritorii intinse, unite si centrali-zate din punctul de vedere al organizatiei de stat, de-oarece numai pe astfel de teritorii se poate uni clasaburgheza, desfiintind toate barierele vechi, medievale, decasta, ingust-locale, ingust-nationale, religioase, iar o data'cu clasa burgheza ca antipodul ei inevitabil i clasaproletara.

Despre dreptul natiunilor la autodeterminare, adica.despre dreptul lor la despartire si la formarea unui star_national independent, ne vom ocupa separat *. Dar, atitatimp ch natiuni diferite alcatuiesc un stat unitar, marxistiiin mci un caz nu vor propovadui nici principiul federativ,nici descentralizarea. Un stat mare centralizat reprezint5.un urias pas istoric pe calea de la farimitarea medievalk.la vutoarea unitate socialista a lumii intregi, i o altcale spre socialism n afara celei care trece printr-untasemenea stat (indisolubil legat de capitalism) nu exista.si nu poate exista.

Dar ar fi o greseala de neiertat daca s-ar uita ca, apa-rind centralismul, noi sustmem un centralism exclusivdemocratic. In aceasta privinta, spiritul mic-burghezgeneral si spiritul mic-burghez nationalist (inclusiv alraposatului Dragomanov) au provocat atitea incurcaturi,inch mereu trebuie sa ne irosim timpul ca s. lamurimlucrurile.

Centralismul democratic nu numai ca nu exclude auto-administrarea locala cu autonomia regiunilor care se deose-besc prin specificul conditiilor economice si de trai, princompozitia deosebita din punct de vedere national apopulatiei lor etc., ci, dimpotriva, reclama in mod impe-rios una alta. La noi se confunda in permanentacentralismul cu samavolnicia i cu birocratismul. Era firescca istoria Rusiei s dea nastere unei asemenea confuzii,totusi ea famine absolut de neiertat pentru un marxist.

* Vezi V. I. Lenin. Opera, vol. 20, Bucure0i, Editura polItic, 1950,p. 395-457. Noia red.

in

;i


Cel mai u§or este de explicat acest lucru printr-unexemplu concret.

Rosa Luxemburg, in amplul sau articol : Problemanationala 0 autonomia" *, printre numeroase erori amu-zante (despre care vom vorbi mai departe), face §i unadeosebit de amuzanta : incearca sa limiteze revendicareaautonomiei numai la Polonia.

Sa. vedem mai intii cunz defingte ea autonomia.Rosa Luxemburg admite §i, ca marxista, este obli-

gata, fire§te, sa admita ca toate problemele economice0 politice esentiale §i foarte importante pentru societateacapitalista trebuie sa fie exclusiv de competenta parlamen-tulm central, general al statului, 0 nicidecum de cea aseimurilor autonome ale diferitelor tinuturi. Din categoriaacestor probleme fac parte : politica vamala, legislatiacomerciala 0 industriala, caile §i mijloacele de comunicatie(caile ferate, pota, telegraful, telefonul etc.), armata,sistemul fiscal, dreptul civil **1 0 penal, principiile ge-nerale ale invatamintului (de pilda legea cu privire la§coala exclusiv laica, invatamintul general, progiamulminim, organizarea unor rinduieli democratice in coli etc.),legislatia cu privire la protectia muncii, libertiatle politice(dreptul de asociere) etc. etc.

In competenta seimurilor autonome vor intra pe bazalegislatiei generale a statului problemele de mteres purlocal, de importanta regionala sau pur nationala. Dez-voltind §i aceasta idee cu multe ca sa nu spunemexcesive amanunte, Rosa Luxemburg cla ca exempluconstructia cailor ferate de insemnatate locala (nr. 12,p. 149), §oselele locale (nr. 14-15, p. 376) etc.

Este absolut evident ca nu ne putem inchipui un statmodern cu adevarat democratic in care regiunilor cuparticularitati economice i de trai cit de cit importante,cu o compozitie a populatiei deosebita din punct de vederenational etc. sa nu li se acorde o asemenea autonomie.Principiul centralismului, necesar dezvoltarii capitalismu-

* Przeglad Socjaldemokratycznr ", Krakow, 1908 91 1909.** In

vorbind,dezvoltarea

de pildA,ideii sale, Rosa Luxemburg merge pinA la amAnunte,si pe bunA dreptate , de legea cu privire la divort

(nr. 12 , p. 162 din revista amintiti).

158 V. I. LENIN

lui, nu numai ca nu este subminat printr-o asemeneaautonomie (locala §i regionala.), ci, dimpotriva, tocmaidatorita ei poate fi transpus in viata in mod democratic,§i nu birocratic. Dezvoltarea ampla, libera §i rapida acapitalismului ar fi cu neputinta sau in orice caz ar fiextrem de ingreuiata Pith' o asemenea autonomie, careinlesnege atit concentrarea capitalurilor cit §i dezvol-tarea fortelor de productie §i unirea atit a burgheziei cit§i a proletariatului in cadrul general al statului. Caciamestecul birocratic in problemele pur locale (regionale,nationale etc.) constituie, in general, una dintre cele maimari piedici in dezvoltarea economica §i politica', iar inparticular una dintre piedicile intimpinate de centralismin problemele sale serioase, importante, fundamentale.

De aceea hi vine greu sali retii zimbetul cind o vezipe admirabila noastra Rosa Luxemburg cum se straduie§te,luind un aer foarte serios §i folosind cuvinte pur mar-xiste", sa ne demonstreze posibilitatea de a aplica reven-dicarea autonomiei numai la Po Ionia, numai ca o exceptie !Desigur ca aici nu intervine de fel patriotism de proprieparohie", ci numai consideracii practice"... cu privire,de pilda, la Lituania.

Rosa Luxemburg ia patru gubernii : Vilno, Kovno,Grodno §i Suvalki, asigurindu-i pe cititori (precum §i pesine insa§i) câ in aceste gubernii locuiesc mai ales"lituanieni ; totodata, facind un calcul general al popu-laviei acestor gubernii, obtine o proporvie de 23°/o dinintreaga populatie pentru lituanieni, iar daca-i adaugampe jmuzi la lituanieni, obtinem o proportie de 31°/o dinintreaga populatie mai putin de o treime. Concluziacare se impune este, desigur, ca ideea cu privire la auto-nomia Lituaniei este arbitrara §i. artificiala" (nr. 10,p. 807).

Cititorul familiarizat cu lipsurile cunoscute de toatalumea ale statisticii noastre oficiale ruse va observa nu-maidecit eroarea Rosei Luxemburg. De ce era nevoie sa.se ia gubernia Grodno, in care lituanienii formeaza nu-mai 0,2°/o doua zecimi la suta din populatia totala ?De ce era nevoie sa se ia intreaga gubernie Vilno, §i nunumai judetul Troki, in care lituanienii formeaza majori-


tatea populatiei ? De ce era nevoie sa se ia intreaga gu-bernie Suvalki, stabilind proportia lituanienilor la 52°/odin intreaga populatie, si nu numai judetele lituaniene,adica 5 judete din 7, in care lituanienii formeaza 72°Iodin totalul populatiei ?

Este ridicol sa discutam despre condi%iile si cerintelecapitalismului contemporan si sa ne refer= la imparcireaadministrativä a Rusiei, irnpartire cazona, birocratica, cucaracter medieval si feudal in forma ei cea mai grosolana(guberniile, si nu judetele), si sa nu ne referim la impar-tirea moderna", capitalista". Este limpede ca luminazilei a nici vorba nu poate fi in Rusia de vreo reformalocala cit de cit serioasa fara desfiintarea acestei impar-OH administrative si lira inlocuirea ei printr-o impartirecu adevarat moderna", care sa corespunda cu adevaratnu cerintelor fiscului, nu ale birocratiei, nu ale rutinei,nu ale mosierilor, nu ale popilor, ci cerintelor capital's-mului, menvionind ca printre cerintele actuale ale capi-talismului va figura, ark' indoiala, si revendicarea uneicit mai marl umtati a compozi;iei nationale a populaviei,deoarece nationalitatea, identitatea de limba constituie unfactor important pentru cucerirea deplina a pietei internesi pentru libertatea deplina a schimbului economic.

Este curios a aceastä eroare evidenta a Rosei Luxem-burg este repetata de bundistul Medem, care vrea sa do-vedeasca nu particularitatile exceptionale" ale Poloniei,ci faptul ca principiul autonomiei national-teritoriale(bundistii Sint pentru autonomia nationala exteritoriala !)MI este indicat. Bundistii si lichidatorii nostri aduna dinlumea intreaga toate greselile si toate sovaielile oportu-niste ale social-democratilor din diferite tari si apartininddiferitelor natiuni, ingramadind neaparat in bagajul lortot ce este mai rau in social-democratia mondiala ; dacas-ar aduna la un loc fragmente din scrierile bundistilor silichidatorilor, s-ar putea alcatui un model de muzeu so-cial-democrat de prost gust.

Autonomia regionala afirma sentencios Medemeste potrivita pentru o regiune, un tinut", dar nu pentrudistrictele letone, estoniene etc. cu o populatie intre500 000 si 2 000 000, cu un teritoriu cit al unei gubernii.

160 V. I. LENIN

Aceasta n-ar mai fi autonomic', ci oPe baza acestei zemstve ar trebui abia sa fie instituita oadevarata autonomie..." §i autorul condamna sfartmarea"vechilor gubernii §i judete *.

/n realitate, sfarimarea" i deformarea conditiilor ca-pitalismului contemporan nu este altceva decit pastrareaimpartirii administrative cazone, medievale §i feudale.Numai oamenii patrun§i de spiritul acestei impartiri pot

reflecteze ,cu un aer de savant" la contrapunerea din-tre notiunile de zemstva" i de autonomie", avind grijaca autonomia" sa fie aplicata dupa ablon la regiunile

iar zemstva la regiunile mici. Capitalismul contem-poran nu are nicidecum nevoie de aceste §abloane birocra-tice. De ce n-ar putea sa. existe districte nationale auto-nome cu o populatie nu numai de 500 000, dar chiar §i de50 000 de locuitori, de ce aceste districte n-ar putea sãse uneasc n modurile cele mai variate cu districtele In-vecinate de diferite marimi intr-un singur tinut" auto-nom daca acest lucru este convenabil, daca este necesarschimbului economic, toate acestea ramin un secret albundistului Medem.

Relevam ca programul national de la Briin al social-democratiei se situeaza complet pe terenul autonomiei na-tional-teritoriale, propunind ca Austria sa fie impartitaIn districte delimitate sub raport national" in loculteritoriilor istorice ale coroanei" (§ 2 al programului dela Briin). Noi n-am fi mers atit de departe. Fara indoialacâ compozitia uninationala." a populatiei este unul dintrefactorii cei mai siguri ai unei circulatii comerciale libere

largi, cu adevarat moderne. Fara indoiala ca nici unmarxist §i nici chiar un democrat hotarit nu valua apararea teritoriilor coroanei austriece i a guberniilor§i a judetelor rusqti (acestea nu sint chiar atit de releca teritoriile coroanei austriece, totu§i sint destul de rele),nu va incerca s conteste necesitatea inlocuirii acestei im-partiri administrative invechite prin alta, pe cit posibildupa criteriul compozitiei nationale a populatiei. /n sfir§it,fara tndoial c pentru inlaturarea oricarei asupriri na-

* V. Medem. In 1egaturA cu tratarea problemel naionaie in Rusie, InVestnik Evropi" " nr. 8 si 9 din 1912.

simpla zemstva....

sa

mari,

§i

,

NOTE CRITICS IN PROBLEMA NATIONALA 161

;ionale este extrem de important sa" se creeze districteautonome, omit de mici, cu o compozitie nationala uni-tara, unica, iar in jurul acestor districte ar putea gravita"§i ar putea intra n legaturi cu ele i diferite uniuni libere

nmembr nationalitatn, respective imprastiati in diferiteleparti ale tarii sau chiar ale globului pamintesc. Toateacestea sint indiscutabile §i ar putea fi contestate numaidin punct de vedere birocratic inapoiat.

.Compozitia nationala a populatiei constituie unul dintrecei mai importanti factori economici, dar nu singurul

cel mai important factor. In capitalism, orasele, depilda, joaca un rol economic extrem de important ; or,pretutindeni §i n Polonia, i n Lituania, §i n Ucraina,§i n Velicorusia etc. , orasele se caracterizeaza printr-ocompozitie nationala foarte pestrita. a populatiei lor. Arupe ora§ele de satele i districtele care graviteaza eco-nomiceste n jurul lor luind drept criteriu elementul na-tional" ar fi absurd si imposibil. De aceea marxistii nutrebuie sa se situeze n ntregime i exclusiv numai pepunctul de vedere al principiului national-teritorial".

$i mult mai justa deck rezolvarea problemei asa cuma fost preconizata de social-democratia austriaca este re-zolvarea indicata la ultima consfatuire a marxistilor dinRusia. In problema analizata, aceasta consfatuire a for-mulat urmatoarea teza :

...este necesara... o larga autonomie regionala" (de-sigur, nu numai pentru Polonia, ci pentru toate regiunileRusiei) si o autoadministrare locala pe deplin democra-tica, fixindu-se granitele regiunilor autonome si ale celorcare se autoadministreaza" (nu pe baza granitelor actualelorgubernii, judete etc.), ci pe baza lurii n consideratiede catre populatia locala insa§i a conditiilor economice§i de trai, a comoozitiei nationale a populatiei etc." *

Compozitia nationala a populatiei este pusi aici alaturide alte conditii (in primul rind cele economice, apoi celede trai etc.), care trebuie s serveasca drept criteriu pentrustabilirea noilor granite, corespunzatoare capitalismuluicontemporan, iar nu spiritului cazon §i asiatic. Numai

+ Vezi volumul de falä, p. 64. Nola red.

§i

nza

162 V. I. LENIN

populatia localI este in stare s5. ;ink' seaman intru totul§i exact de toate aceste conditii, §i pe baza acestui lucruparlamentul central al statului va stabili granitele regiuni-lor autonome O. sfera de competent'a a seimurilor auto-nome.

** *

Ne mai ramine s5. analiza'm problema dreptului na-tiunilor la autodeterminare. In aceasta" problemk" aupornit la popularizarea" gre§elilor Rosei Luxemburg ocolectie iintreag51 de oportunisti de toate nationalitItile :§i lichidatorul Semkovski, §i bundistul Libman, §i social-nationalistul ucrainean Lev Iurkevici. Articolul urm'ator11 vom consacra acestei probleme, pe care a Incurcat-ocum nu se poate mai rau toaa aceasei colectie"amintit'a 61.

ADNOTARI 461

48 Este vorba de hotaririle Conferintei a V-a (generall) aP.M.S.D.R., care a avut loc in decembrie 1908 la Paris, de celeale plenarei din ianuarie 1910 a C.C. si ale Conferintei a VI-agenerale (de la Praga) a P.M.S.D.R. din 1912 (vezi Rezolutiile

hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelorC.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura1954, p. 199, 238-240, 290-291). 113.

49 Gorodskoe Delo" revista cadeta bimensuala, consacrataproblemelor gospodariei si administratiei municipale ; a aparutla Petersburg din 1909 pina in 1918. Revista reflecta esentacontrarevolutionara a burgheziei, tendinta acesteia de a dezarmadin punct de vedere ideologic proletariatul, de a-I convinge calupta politica pentru libertati democratice ar fi treaba bur-gheziei, iar nu a clasei muncitoare. 123.

50 Articolul Note critice in problema nationale a fost scris deLenin in octombrie-decembrie 1913 6 publicat in acelasi an inrevista bolsevicl Iega1. Prosvescenie" nr. 10, 11 6 12.

Inainte de a scrie acest articol, in vara anului 1913, Lenina prezentat referate in problema nationala intr-o serie de oraseale Elvetiei Zurich, Geneva, Lausanne si Berna.

In toamna anului 1913, Lenin a prezentat un amplu referatin problema nationala la Consfatuirea de la Poronino a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Pe baza referatului luiLenin a fost adoptata rezolutia scrisi de el. Dupa terminareaconsfatuirii, Lenin a inceput sa lucreze la articolul Note en-tice in problema nationala". 125.

51 Tait saptaminal, organ de presa al Bundului, a aparut dela 20 decembrie 1912 (2 ianuarie 1913) pina la 5 (18) mai 1914la Petersburg in limba idi. 127.

62 Dzvin" revista lunara, legala, nationalista, de orientare men-sevica ; a aparut la Kiev in limba ucraineani incepind din ia-nuarie 1913 pink' la jumatatea anului 1914. In total au fostscoase 18 numere. La revista au colaborat : V. Vinicenko, I. Iur-kevici (Ribalka), S. Petliura, G. Aleksinski, P. Akselrod,L. Trotki etc. 0 data cu inceperea primului razboi mondialimperialist, revista si-a incetat aparitia. 127.

63 Russieoe Slovo" cotidian ; a aparut la Moscova incepind din1895 (primul numar, de proba, a aparut in 1894) ; editorulziarului era I. D. Sitin. Fiind formal un ziar fara partid, elapara interesele burgheziei ruse de pe pozitii liberale moderate.Ziarul era bine organizat in ceea ce priveste informatiile. A fostprimul ziar din Rusia care a avut corespondenti proprii in toateorasele mari ale tarii si in numeroase capitale ale lumii.

Ziarul a fost suspendat in noiembrie 1917 pentru publicareannor stiri calomnioase antisovietice. Incepind din ianuarie 1918,el a apärut citva timp sub denumirile de Novoe Slow)" siNase Slovo" ; in iulie 1918 a fost interzis definitiv. 128.

politica,

462 ADNOTARI

54 Este vorba de Congresul Partidului social-democrat austriaccare s-a desfasurat la Briinn (Austria) intre 24 si 29 septem-brie 1899 (st. n.). Problema centrala de pe ordinea de zi acongresului a fost problema nationala. La congres au fost propusedoua rezolutii, exprimind puncte de vedere diferite : I) re-zolutia C.C. al partidului sustinea in linii generale autonomiateritoriall a natiunilor si 2) rezolutia Comitetului Partiduluisocial-democrat al slavilor de sud, care sustinea autonomia cul-tural-nationala exteritoriall.

Congresul a respms in unanimitate programul autonomiei cul-tural-nationale si a adoptat o. rezolutie de compromis, prin carese recunostea autonomia nationala in cadrul statului austriac(vezi articolul lui V. I. Lenin Cu privire la istoria programuluinational in Austria si Rusia", volumul de fata, p. 332-335).

Lenin releva ca la congres au fost prezentate doua argumenteimpotriva programului autonomiei cultural-nationale : primul

ca ar duce la intarirea clericalismului si al doilea el aravea drept rezultat eternizarea sovinismului, care ar fi introduspink' si in cea mai mica comunitate si in cel mai mic grup"se citeazi procesele-verbale oficiale ale Congresului de la Braun,p. 92. 145.

55 P.M.S.E. Partidul muncitoresc socialist evreiesc organizatienationalista mic-burgheza ; s-a constituit in 1906. La baza pro-gramului P.M.S.E. a fost pusa revendicarea autonomiei nationalea evreilor crearea unor parlamente (seimuri) evreiesti ex-teritoriale, care sa fie imputernicite sa rezolve problemele organi-zarii politice a evreilor din Rusia. P.M.S.E. cra apropiat deeseri 6 impreuna cu acestia ducea lupta impotriva P.M.S.D.R.

145.

56 P.P.S. Partidul socialist polonez (Polska Partia Socjalisty-czna) partid nationalist reformist, infiintat in 1892. Actio-nind sub lozinca luptei pentru o Polonie independenta, P.P.S.a desfasurat, sub conducerea lui Pilsudski si a adeptilor lui, opropaganda nationalista separatista in rindurile muncitorilorpolonezi, cautind sa-i abata de pe calea luptei comune alituride muncitorii ru si mabsolutis ului tsimpotriva capitalismului.Sub inriurirea muncitorilor de rind, de-a lungul existentei P.P.S.,in cadrul sau s-au format diferite grupari de stinga. Unele din-tre ele au aderat ulterior la aripa revolutionara a miscarii mun-citoresti poloneze.

In 1906, P.P.S. s-a scindat in levita"-P.P.S. si in asa-numitafractiune revolutionara" a P.P.S., fractiune de dreapta, sovina.Sub influenta partidului bolsevic, precum si a S.D.R.P. si L. (So-cial-democratia din Regatul Poloniei si din Lituania), levita"-P.P.S a evoluat treptat spre pozitii consecvent revolutionare.

in anii primului razboi mondial, o mare parte din levite-P.P.S. s-a situat pe pozitii internationaliste, iar in decembrie 1918a fuzionat cu S.D.R.P. 6 L. Cele doua partide fuzionate au

ADNOTARI 463

format Partidul Muncitoresc Comunist din Po Ionia (aceasta afost denumirea Partidului Comunist din Po Ionia pina In 1925).

Aripa dreapti a P.P.S. si-a continua; in timpul primuluirazboi mondial, politica national-sovina. ; ea a organizat pe te-ritoriul Galitiet legium poloneze, care au luptat de partea im-perialismulut austro-german. Du.pa crearea statului burghezpolonez, aripa dreapti a P.P.S. a fuzionat in 1919 cu organi-zatiile P.P.S. de pe teritoriul polonez a flat pink' atunci sub sea-pinirea Germaniei si Austriei, adoptind din nou denumireade P.P.S. Devenit partid de guvernamint, P.P.S. a inlesnit tre-cerea putcrii in miinile burgheziei poloneze, a desfasurat opropaganda anticomunista sistematica si a sprijinit politica deagresiune impotriva Tarii sovietice, politica de cotropire siasuprire a Ucrainei apusene si a Bielorusiei apusene. Uncle gru-pari din P.P.S. care nu au fost de acord cu aceastä politica auaderat la Partidul Comunist din Polonia.

Dupa lovitura de stat fascista a lui Pilsudski (mai 1926),P.P.S. a trecut formal in rindurile opozitiei parlamentare ; Inrealitate insa, el nu a dus o lupta activa impotriva regimuluifascist, ci a continuat sa desfasoare o propaganda antisovieticasi anticomunista. Elementele de stinga din P.P.S. au colaborat inacesti ani cu comunistii polonezi, sprijinind intr-o serie de cam-panii tactica frontului unic.

In tirnpul celui de-al doilea razboi mondial, P.P.S. s-a scindatdin nou. Partea lui reactionara, sovina, care a adoptat denu-mirea de Wolni:AC, R6wnoiC, Niepodlegloge (Libertate, Ega-litate, Independenta"), a ficut parte din guvernul" reactionarpolonez din emigratie de la Londra. Cealaltà parte, adica aripade stinga a P.P.S., care a adoptat denumirea de Partidul mun-citoresc al socialistilor polonezi" (R.P.P.S.), sub influenta Parti-dului muncitoresc polonez" (P.P.R.), infiintat in 1942, a aderatla frontul popular de luptl impotriva ocupantilor hitleristi, aparticipat la lupta pentru eliberarea Poloniei din robia fascistasi a militat pentru stabilirea de relatii de prietenie cu U.R.S.S.

In 1944, dupa eliberarea partii rasaritene a Poloniei de subocupatia germana si dupa formarea. Comitetului polonez deeliberare nationala, R.P.P.S. si-a reluat denumirea de P.P.S. si,impreuna cu P.P.R., a participat la construirea Poloniei demo.crat-populare. In decembrie 1948, P.P.R. si P.P.S. s-au unit siau format Partidul Muncitoresc Unit Polonez (P.M.U.P.). 147,

57 Lenin se refera la articolul lui I. V. Stalin Marxismul si pro-blema nationalr, publicat In revista bolsevicl legala Prosves-cenie" nr. 3, 4 si 5 pe antil 1913 sub titlul Problema nationalXg social-democratia". In capitolul al IV-lea al lucrarii lui Stalinse citeaza textul programului national adoptat la Congresul dela Briinn al Partidului social-democrat din Austria (veziI. V. Stalin. Opere, vol. 2, Bucuresti, Editura pentru literaturlpolitica, 1953, p. 343-344). 149.

464 ADNOTARI

58 Date le prezentate sint extrase de Lenin din culegerea de datestatistice Recensamintul pe o zi al scolilor primare din Im-periu, efectuat la 18 ianuarie 1911. Editia I, partea a 2-a. Sectiainvatamintului public Petersburg. Guberniile : Arhanghelsk, Vo-logda, Novgorod, Olonet, Pskov 6 Petersburg". Petersburg,1913, p. 72. 154.

59 Przegl4 Socjaldemokratyczny" revista, a fost editata de so-cial-democratii polonezi in strinsä colaborare cu R. Luxemburgla Cracovia , incepind din 1902 pinä in 1904 si din 1908pink in 1910. 157.

60 Vestnik Evropt" revista lunara istorica-politica i literarade orientare burghezo-liberala ; a aparut la Petersburg incepinddin 1866 si pink' in 1918. In aceasta revista se publicau articoleindreptate impotriva marxistilor revolutionari. 160.

61 Aici Lenin vorbeste despre lucrarea proiectata de el Despredreptul natiunilor la autodeterminare", pe care a scris-o infebruarie mai 1914 si care a fost publicati in aprilieiuniein revista Prosvescenie" nr. 4, 5 si 6 (vezi Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 395-457). 162.

62 Articolul In legatura cu sciziunea din rindurile fractiunii soczal-democrate ruse din Dume a fost scris ca raspuns la ar-ticolul calomnios cu privire la sciziunea din cadrul fractiuniisocial-democrate ruse din Duma aparut flea semnatura in ziarulsocial-democrat german Leipziger Volkszeitung" la 15 noiem-brie (st. n.) 1913.

Lenin a cautat ea' informeze social-democratia interna tionalk,indeosebi pe cea germana, despre adevarata stare de lucruri

din miscarea muncitoreasca din Rusia, dar conducerea oportunistaa Partidului social-democrat din Germania nu a publicat ar-ticolele bolsevicilor in organul lor central, Vorwärts". Numairedactia ziarului Leipziger Volkszeitung" a publicat acest ar-ticol al lui Lenin, cu o mare intirziere insa, explicind intirziereaprin lipsa de spatiu i alte cauze". 166.

63 Volnaia Misl" una dintre denumirile ziarului legal al narod-nicilor de stinga (eserii) Jivaia Misl", care a aplrut la Peters-burg incepind din august 1913 6 pita' in iulie 1914 ; ziarul si-aschimbat de citeva ori denumirea : Vernaia Misl", Misl Truda",,Severnaia Misl", Stoikaia Misl" etc. 171.

64 Russkaia Misl" revista lunara politica 6 literara ; a aparutla Moscova din 1880 pink' in 1918 ; pink' in 1905 a avutorientare narodnicisti-liberala. Dupa revolutia din 1905 a fostorganul de presa al a ripii de dreapta a partidului cadet ;apärut sub ingrijirea lui P. B. Struve. A propovaduit nationa-lismul, vehistnul", obscurantismul clerical ; a aparat proprietateamosiereasci. 173.

a

a

.

N

Date post:	02-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 5°...Libman intr-un articol publicat in ziarul evreiesc...

Documents