RAZVAN CODRESCU
RAZVAN CODRESCU
O INTRODUCEREIN
CRESTI}USM,
+WEF
EDITURA CHRISTIANABucuregti - 2016
SUMAR
CE ESTE RELIGIA1. Etimologie gi definifie2. Origine3. Finalitate4. Structuri5. Esenfa actului religios: credin{a6. Manifestiri parareligioase7. Religia in raport cu mitologia8. Religia in raport cu magia9. Religia in raport cu superstifiile10. Religia in raport cu <qtiin{ele oculte,11. Religia in raport cu filosofia12. Religia qi cultura in cadrul spiritualitltii
UNIVERSUL RELIGIILOR1. Diversitatea manifest6rilor religioase2. Fondul comun al religiilor3. Revela(ia naturali gi revelafia divini4. Tipuri de religii5. Cele trei monoteisme
IUDAISMUL
cRE$TTNTSMUL
ISLAMISMUL6. Homo religiosus gi starea spirituald a lumii moderne
TEMETURTLE $t TZVOARELE CREST|NISMULUtl. De la iudaism la cregtinism2. Iisus Hristos3. Biblia sau Sfinta Scripturi
VECHIUL TESTAMENT
NOUL TESTAMENT
4. Sfinta Tradigie
9
l0
llt2
t2
t4
l5t7
l8l92t
24
29
32
34
39
46
47
54
59
65
73
79
93
95
98
105
TEOLOGIA MISTICA $l DoGMATICA1. Teologie gi mistici2. Teologie gi dogmd3. Dumnezeu - Sfinta Treime4. Dumnezeu - Creatorul qi Proniatorul lumii5. Energiile necreate6. Crealia (I). Lumea nevizuti7. Crea[id (II). Lumea vizuti8. Creafia (III)' Omul - sintezi a Crealiei9. <Chipul> gi <aseminarea> lui Dumnezeu in om
tO. Omul <paradisiac> qi omul <cizut>
11. Istoria din perspectivi creqtini12.Iisus Hristos sau mintuirea dinspre Dumnezeu
13. Urmarea lui Hristos sau mintuirea dinspre om
14. Via{i, moarte gi inviere15. Eshatologia creqtini
ADDENDAInlelesul numelor DomnuluiMaica Domnului in slove qi icoane
Crucea qi semnificaliile eiDespre postDespre rugiciunePomelnice, acatiste, s[rindareDespre doliuScuite llmuriri despre Sfintele Taine ale BisericiiPerspectiva cieqtind asupra farnilieiuluptltori impotriva lui Dumnezeu>?
Ortodoxia romineasci 9i rezistenfa anticomunistiProblema iert6riiErezii qi secte contemporane: mic ghid de pazl ortodoxdSinaxar romdnescDou[ acatiste
AcATIsruL spixrur,ur ARHANcHEL GAVRIIL
AcATIsruL srtNrurul ARHANGHEL RAFAIL
in loc de postfasdRepere bibliograficelndice de sfnlilndice de autori moderni (selectiv)
109
115
t21131
r37
142
151
157
167
t79
204
2t5224
231
253
261
267
279
285
291
295
299
303
32t
335
343
355
365
375
415
416
426
437
445
459
465
CE ESTE RELIGIA
1. ETTMOLOGTE 5t DEF|NtTtE
- Cuvintul,,religie", generalizat astizi in limbile europqne, estede origine latin5.. Cicero (106-43; cf. De natura deoruin,II, 2g)il punea in leglturi cu verbul relego,-ere (,,a reciti", ,,a studia cugriji qi respect"). Scriitorul cres,tin Lactan{iu Q40-320; cf . DivinaeInstitutiones, IV 28) il credea derivat de la un alt verb latinesc:religo,-are (,,a uni", ,,a lega de"). Nici pini astlzi etimologigtii nuau ajuns la un consens. In aceste condigii, ne putem permite sioptem contextual pentru solufia lui Lactanfiu, cici ea se apropiemai mult de natura intimi a religiei. (Alte ipoteze vechi - cum ar ficea virgiliani , din relinquere, saucea augustinianl, din re-eligere -nu mai sint luate astdzi in serios.)
Nu vom face aici inventarul definiliilor date religiei de-a lun-gul timpului, din cele mai diferite perspective, ci ne vom mullumisi pornim de la una lipsit[ de pretenlii, dar pe care o conside-rim mai potrivite demersului de fa!i: religia este un ansamblude credinfe gi practici menite si-l (re)puni pe om in legiturl curealitatea divini. Prin credinfa gi viafa religioasi omul tinde sd-qidepigeasci starea/conditia limitate, strlduindu-se s6 se integrezeintr-o ordine mai inaltl, intr-o realitate de nivel superior, tainici,dar accesibili fieciruia dintre noi in misura in careiintem dispuqisi ne deschidem, cu inima gi cu mintea, perspectivelor ei nebinu-ite. Aceasta este realitatea divini, in fapt singurul ,,real" autentic,nesupus ,,curgerii haotice gi periculoase a lucrurilor, aparitiilor $idispariliilor lor intimplitoare gi lipsite de sens" (Mircea Eliade).
Cele mai multe dintre religii consideri c6 omul a fost el insuqi,la origini, pirtag direct la aceasti realitate absoluti, dar s-a inde-pirtat intr-un fel sau altul de ea, ,,cdzind" in actuala lui condigierelativi. Nostalgia ,paradisului" i-a rimas ins6 vie ln suflet,dindu-i imboldul liuntric pentru recuperarea pe cale religioasfla stlrii pierdute in illo tempore.
o TNTRoDUCERE lN CRESTINISM
2. ORIGINE
lnaceastlnostalgieadinclasufletuluiomenescigiafl6origineasubiectiva ori.. ,.ii.ligios. Toate religiile, de la cele mai simple
pi"a-f. cele mai .otpltit,.vi1.se rlspundi acestei nevoi spiritu-
ale de urrtoaepaqli. i omului istoric, setei acesteia de implinire
absoluti, ." ""pllinil de realizat pe cale profan6' "omul' oricit
de liber, este in'iloJ ireductibil topttt intuiliilor sale arhetipale'
createinmomentulclndaluatcunoqtinlidesitualiaiainCosmos.iil;lgi" p.r"dililt;ate fi descoperiti qi in actele cele mai banale
uf. o*ifui *oa.tn' Absolutul nu poate fi extirpat"'"' ttlY Mircea
Eliade (1907-ret;tin ut rao nani( istorie a religiilor (1e49).
Religiozitat"Ja ;; ilt a fi, agadar o caracteristic6 esenlial6 a
naturii o*.n g,i iui religiile niscute pe temeiul ei reprezinta cea mai
lnalta forme de manifeitare spirituall a omului in istorie. Marile
religii nu s-au t-at.ti "itiaecum
din "spaima omului primitiv ln
fa{afor[elornaturii..oridininteresulcelorpufinidea-idominapecei mulli ft figit
"-a,tta ca,,opiu at popoardlott'!;'-nitiditt vreun alt
factor exterior qi profan' Oriie act religios izvorl'9T 9il "llunrulio*n.r"i.rC' il fmului, reprezentind nlzuinqa lui intimd sPre o
condilie u*una a.tauftiita, tptt o l.ume a armoniilor esen{iale'
,,O, daci ;-;;fi aceastd iumind de departe' aceaste fulgerare
de Paradis ce arde in adlncul memoriei noastre' ca o imagine ce se
vrea cu tot dinadinsul realizati, atunci ce oaie blindi qi lmplcatn ar
fi omul printr. r."i.iii..estei lumi!Noblelea lui stl in refuzul hao-
sului qi ln ".."r,a.r1iirafie
nlvalnici spre lumina de departe. $i nici
unuldintreceicareauclzutlnacestasaltalParadisuluin-ar[mas;t;i"t;ila in .i-liitul oilor", scria poetul $ltt:l:qll Nichifor
brainic (reeg-igzz) intr-o ,,Mirturisire de credinlii' din 1934.- : prpa noaoiigit.t n, esenlial qi indispensabil oric[rei forme de
,.tigl ,iste frptd d. ;p;ne lumiicare ne lnconjoarl un alt gen de
existen![, o "[oa
otaine superioarb a lucrurilor, de a lmpir[i reali
tatea totall inir.p* qi fumidiferite. Poate exista religie chiar qi flrl.ffiil; h ;;;'n.rio, cum o demonstreaz[ buddhismul str[vechi
gi autentic; inse iara a"ulitatea lumilor, f6r[ perspectiva unui nou fel
de a fi,.u no iarnin. a..ft o vorbfl goal[" (Wahrheitsgestalt der Reli'
sion, ed." d;;; ;. I2g; apud Lndi6 Laland e,vocabulaire technique
10 "rirititi'* irli inmriihre, ed. a patra, paris, 1932, s.v. ,,Religion").
CE ESTE RELIGIA
Dar pe lingb aceastd origine subiectiv6, omeneasci, religiile iqimai revendicl gi originea supraomeneasci, de ordin divin]omulgi divinitatea se cheamd reciproc spre comuniunea - ,,nunta,, _mistic6. umanul cauti divinul, iar divinul rispunde er inquqi aces.tei ciutiri, revelind omului tainele sacre, dupi m[sura vrednicieifieciruia. Dialogul real dintre om gi zeu se afle la originea oriciruiautentic demers religios (chiar gi in cazul buddhismului considerat,,ated', dar redimensionat pe o streveche tradiqie teiste).
3. FINALITATE
Scopul sau finalitatea religiei consti, prin urmare, in stabilireaunui raport real gi armonios intre ,,lumea de aici" gi ,,lumea dedincolo", raport al cirui termen ultim este mintuirea, adici salva-rea omului gi a lumii sale dintr-o stare de nedesdvirgire pieritoareintr-una de desivirgire nepieritoare, avind divinitatea drept garantabsolut. Prin viafa religioasi, care sacralizeazi existenga intlreagd,omul iese din insingurarea sa orgolioasi, din sinele siu ingust, dincondigia p6minteasci, mizeri qi trecitoare, inscriindu-se pe orbitaveqniciei, luminat gi transfigurat. Omul religios participdlnc6 dinviafa aceasta, in chip congtient, la destinul sdu veqnic. pe de altiparte, el-se face pricini de binecuvintare pentru lumea intreagd,reducind, pe cit este cu putinfi aici gi acum, haosul care pagte?epretutindeni istoria desfigurati de picat.
Dintre toate flpturile lumii, omul singur este investit cunoblegea spiritului. Religia este cadrul divino-uman in care spiri-tul omului igi poate indeplini menirea transcendentl, in chipreal$i definitiv, cdci el nu mai lucreazi singur, cu puterile sale limitate,ci capdti ajutorul tainic al atotputerniciei divine.
Cindva, in timpuri imemoriale, omul a suferit o ,,cidere,,existenfiali, pierzind paradisul qi devenind fdpturi muritoare,Religia este calea de intoarcere in paradis, in iniimitatea spiritu-lui suprem, acolo unde ,,nu mai este nici intristare, nici miarte".cregtinismul va duce finalitatea religiei pind la ideea de indum-nezeire a omului: ,,Dumnezeu S-a f6cut om pentru ca gi omul s6se faci dumnezeu, nu dupi fire, ci dupi har" (Sfintui Atanasiecel Mare et alii). l1
o TNTRODUCERE iN cRESTlNlsM
4. STRUCTURA
f'ermeniidebaziaioricireireligiiautenticevorfi'agadatdivinitatea, o-,rtiimintuirea. Raporiut cu divinitatea al omului
caretindesisemintuiasciseintemeiazipecredin![,daraceastanurimineno*ui,,teoretici"'cisemanifestiinactulreligios'specific fiecarei religii in p"rt.. cadrul cel mai propice exercitl-
,ii loi este indeobqti templul sau un spaliu c9nsa11at coresPun-
z[tor, consia.rurd"pt ,,foc sacrd'' Aici se oficiazi ritualul sau
cultulsacru.Mediatorulconsacratdintreomqidivinitateestepreotul ,u,t ,u..taoi.tt' Mijlocul predilect prin care 9i Preotul' qi
credincioqii se adreseaza divinitelii este rugiciunea' Prin ea se
i"t*"f..ii cereri, se aduc mullumiri sau se ina\i laude' Fiecare
;;itt; are, in fine, invaleturile ei specifice' infl1igate fie in lim-
ffi simbofi. ui*it".ilor (mai ales in cazul religiilor arhaice)'
fie intr_o teologieteoretic aiticulat[, avind aspectul unei filoso-
iiraigiouu.' d?, cuprinse intre.liniile de for1l ale unor dogme
revelate (sau, in or\cL car,considerate astfel de citre credincioEii
respectivi). siri.*"r de credinle qi invlllturi sacre ale unei religii,
neet.explicite(intr-uncodteologic)saudoarimplicite(lntr.uncod mitoiogic), reprezinti doctrina acelei religii' consfinliti prin
tradilie qi nenegociabil6 individual'Firegte c6 iiala religioasb nu,se desfiqoari numai in forme
institufionalizate, ci qi iJforme individuale, paralele cu cele dintii'
Experienger. ,rirti.i particulare variazd indefinit, de la religie
la ieligie 9i a" U credincios la credincios' Ele pot atinge o mare
.o*pl-oitute,darnusintlegitimedecitinmlsuraincareaparlinprin derivagie uiui univers"religios supraindividu.al (ca in cazul
sihagtrilor ireqtini sau buddhi$-ti, d. pitaa), clruia nu-i incalca
principiile qi regulile tradilionale'
s. ESENTA ACTULUI RELIGIoS: CREDINTA
Leglturaspiritual[aomuluicudivinitatea,aceasti,,tainiatainelor.. .ur. ,iouirqeqte toat6 mintea", nu se poate stabili pe cale
strict ralionala sau senzoriali (divinul fiind supraralional 9i ima-
|2terial),ciimpliclinmodnecesarcredinla,pecareApostolulPavel
CE ESTE RELIGIA
o defin-ea drept temei al celor nddijduite qi dovadi a celor nevi-zute (cf. Evrei 2,1). credin(a este o for{i interioari de ordin afectiv,capabili si-l intireasci, s[-l lumineze gi si-l transfigureze pe om.Dar ea nu este o for{i oarbi, opusi radical rafiunii, Jurn u fost pre_zentath uneori (gi mai ales in vremea din urmd). supraraqionalulnu trebuie confundat cu irafionalul; el nu este negare a rafiunii,ci depigire a ei, din punctul in care aceasta nu mai are acces.$i dreapta credinfi slujeqte infelegerii, qi dreapta infelegere slujegtecredintei (credo ut intelligam),
Credin(a este constitulionali fiin[ei noastre spirituale, ,,dor_mind" in adincul oricirui subcongtient omenesc, in aqteptarea dea fi ,,treziti" gi pusd in lucrare. De aceea s-a putut afirma cd ,,nuexistd om ateu in subcongtient" (Mircea Eliide). omul modern,confiscat tot mai mult de cunoagterea lumii exterioare, a uitat dinpicate si se mai adinceasci 9i in cunoa;terea de sine, in care ceivechi au vlzut dintotdeauna inceputul adeviratei inlelepciuni(,,Cunoagte-te pe tine insufi!"). Timpului nostru i se potiivegtemai mult decit oricirui altuia avertismentul cuprins in intrebarealui Hristos: ,,Ce-i folosegte omului si cigtige lumea intreagi, dac6_qipierde sufletul t6ui." (Matei 8,36).
Dar in ce chip se poate produce in sufletul omului trezireareligioasi (acel ,,cutremur sacru" de care vorbeqte Rudolf otto,in Das Heilige [1917], qi care iscl in om ,,sentimentul stlrii decreaturi", pendulind intre teami gi adorafie)? Hristos ne invali cutoati simplitatea:
"Cerefi gi vi se va da, ciutali qi vefi afla, bateli
gi vi se va deschide! ci oricine cere ia, cel care caut 6 afI6,,iar celuicare bate i se va deschide" (Matei7,7-g). Drumul spre Dumnezeunu este qi nu poate fi acelagi pentru to(i. Refetarele duhovnicegtireprezintd o iluzie a catehismelor proaste. Important este ca omulsd nu se abandoneze indiferenfei spirituale,id nu accepte a tr6ila nivelul celor necuvintdtoare, priocupat doar de .orir.ruur."sa biologici sau de satisfac{iile imediate. Iscodindu-gi adincimilesufletegti, (re)punindu-gi sincer gi grav, firi idei pieconcepute,marile intrebiri sale existen{ei (privind, inainte de toate, iainaviefii qi taina morfii), oricine poate face inceputul propriei saletreziri duhovniceqti. credinfa nu vine decit rireori iinir-o data.Ea se limuregte cu incetul in sufletul omului, din lupta cu gerpiituturor indoielilor. 13