12
opdoc Epprul^ olrlrug * l -ta tl'
opdoc Epprul^olrlrug
*
l-tatl'
82t """""' """""xapul
921"""""' """"resolc
vZL """ "' lo op olocurp r5 ln6ueg 619
221"""""' ""lnsre^run
021"""""' eelcel-eolec urp ololals
8tt"""'' reloslnuelslsgLt"" ' " eunl 16 InlugLUPd
vr;"""""" oloJntuoJlnc t5 ttuec1n71
2t1"""""" ""'rnlnlu9r.up6 ei-reoc5
Ott " '" """"""lugup6ededyBOL """""' """'eurlc r5 erelsotuly
90t """""' rnlnlugtrrPd InrorJelul ul
;nrieds rS ;nlugtup6 :;1 1n;o1rde3
V1t """""' """" P3tlaue0 etteut0u;
ZOI ' er0olouqelouep
OOL "' """" prealcnu et6teu=
86 "" "e1ueOt1egut olaletroley\
96 """' """" )oqz ep a;aleledy
v6 """"""' " PlelcouocJolul eounlz6 """"""' """""""oloreolelnclec
06 " ' 'ecruorlcalS
88 """"""""""""'oloreolereueO 16 e;eteoloy1gg " " "" ""e;duts olotustuecay!
rar6o;ouqel eaunl :1 1n;o1rde3
v8 "' " " "'urolsurf rnl lnsJo^run28 """"""' """""'oJeolcnu alei.ro3
08 """ " """""'allqlzr^ur olozeu
8L """" ilurunl ololoisosgL " "' """""""' Inusrleu0eu 16 eelelrcrrlce;3
?L" "' "' " """'et0leue 16 ernplp3
zL' "' otopun
OL " ""'erieltne:9
89 """' uoylep tn1 e1t0e1
gg ""' 'nJlsou lnrnf u1 eczJer6raua rS o.rec6ru 'oiJoJ :11 lngo1rde3
,9 """"""' "'JolrJnlnsoi eereredap
29 """"""' olrloq nc eldn-'i
Og """'""' """""""earecnpordag
Bg " ' ""' rrugup;d rs e;e6ugs 'eLurr.t
gg """"""' """""^rlso6rp;nualsrg
V9 """"""' pn.rpd rs ealatd
z9 ' """"' soruou InualsrsOg "" ' " ' """" rrqc6nur rs e;eseg
8r """" ' " "'rnlnJoroJc InJoualur ul
gV Jolr.urn ;nusrue6rgueun ;ndrog :1;; ;n;o1rde3
vv" '""llial^errolslZ,' " " drll u1 erinlon3
0r "" ur^ Jeo rnl erJool
8e """"' or.roJlxo rrirpuoc ug eierl9e """"' """"'!!^ ltunl Inrqtltr]cfvt """"" ' "'eloleuruv
2t """"""' """otaluetd
00 """"""""""""""Plnloc Plil.Ilnu eupurse6lgz ""'"" """ lnln-Noveolsa^od92 """"" " """" ll^ rrr.un; e;unu6e5
riera eelse^od :!l ;n;oltdeg
vz "' """' """""rololuenc eournl
zz' " "' ' """' rnlnuole eJnlcntls
OZ " " " " " " " " " " " " " "' lriplrculce;e e;riplarrdor6
8L ' """""' """""acrurrqc e;rriceeggt "" "' ""'aloleJouru 15 e;rcog
v;""""""' """"""clporred ;n;eqe1
zl """"" ""'acrurqc olaluoualfO L """' e;eze6 16 eleprqcrl
I """ """"""'op!los ololerroleu!
I """"totJoleu oltJPls
olerroleu rS er.re1eyl :; ;n;olrdeg
v ' """"""""'oJocnpoJlul
SNIUdNJ
SINIIIS rolrrdor B plenzl^ Blpedolclrug
(
$tiintele care srudtazd.legr si fenomene naturale si ne oferi explicatii
numesc stiinte naturale. Aceste gtiinfe sunt uimitoare! Ele ne ajuti sa
reprezintl 9i cum functioneaziUniversul si ne transformS.vtata de zi
modalitate de a colecta fapte, de a dezvolta idei care s5. explice acele
fapte 9i de a elaboru teorii pe care si le putem testa.
Studierea in laborator
Chimia investigheazd. materralele, de la substante
solide,lichide si gaze la micii atomi care alcltuiesc
toate lucrurile. Prin intelegerea legilor din spatele
felului in care se comporti diferitele tipuri de
materie, putem crea materiale si produse chimicer
Secretele Universului
Frzica este studiul 9tiin1ific al energiei, al
for1elor, al mecanicii ;i al undelor. Energia
include ci.ldura, lumina 9i electricitatea..
Ftzica sttdiazd., de asemenea, proprietllilesi structura materiei si ne ofer5. explicaliidespre functionarea intregului Univers.
Observarea la
mrcroscop a uner
reacti chim ce
Chiar 9i galaxiile se supun legilor fizici!
Viafa pe P[ment
Biologia se ocupl de studiul tuturor organismelor vii: plante,
animale 9i alte creaturi care locuiesc pe P[mAnt in prezent sau
care au existat aici in trecut. Ea studiazl modul in care aceste
organisme se influenteaz1, reciproc si mediul in care tr5.iesc,
cercetind, de asemenea, procesul complex al evolutiei, adic5.
schimblrile ce apar treptat de la o generatie la alta.
Cimpanzeii formeazd unad ntre ce e 8,7 milioane
de specii existentein prezent.
intr-o furtund sunt implicatemulte forme de energie.
i-a
ttL
'ulseJz EJSrxe Eelnd re lu) 15 ps;aarun
Eiulg ]Enl "
urnc'nriuds ulp e]f,elqo elp 15 -ru1og Frrratsrs'plugurz4 plroduroo es aJEJ uJ Inpou EZeerJ:n)JExe Eg'sJalrullur nrls ou lrr oI vzBlPnls'alrzd Elp ap ad'uluouo.rlsy'rnpdurrl
p8unl B-ap teqtunlf,s u-s urnc rS tnf,RI else aJ urp']etu.rog u-s
tunJ :lnlugtup4'erlszou raleuuld 1nrpnls nc zdnco es urSoloag
pfuds rS pruguptrqzelpnls erur eleiulp$
'ueuln
;ndroc pzeeuoricunlurnc pzerpnls rr6olorg
'rvr alaiurg esndruoc ]unsaJEJ urp aueSro 15 rrnlnsai JolesuoJeunu E'Beueruese
'16 rolepler Frpnls qcrldur rrSolorg'eu?urn eiu$ Arsnlf,ur
'axelduoc ep pqrpeJlur eurelsrs eet) E nrluad pune.rdut
urcnl lod 16 eurquoc lod es ar?l eltnpl lpul liErlun
- elnler ulp EllnlErlu else ]uvurEd ed ep Eiulu afff,erd
eP
'GZ-VZ e;rurOed rzea) ecrurogeqnsro;e;ncrped lnruotuop uJ eJeurpJoeJlxouuedocsep roun Inle]lnzar olso ours
u1 ;ndocso.rcryl 'rlelop rcr.u reu elao uJ
'aqcnpgd lsece U re urnc 'alncsnuru.rrJnleeJc ezarpnls ps ro;r6o;orq
lrured e; ecruo.rlcala e;edeocsorcryl elerusruuSro qz;eeuotirulJ runc
Tot ceea ce ne inconjoarl 9i alc[tuiegte Universul este constituit din materie.
Materia este format[ din nenumS.rate particule mici numite atomi,CareSegrupeazd'inmo1ecu1e.infuncfledemodu1incareaceste--particule se aranjeazd, gi se leagI intre ele, materia
poate fi solidl,lichidl sa:u gazoasi. Aceste
ale materiei sunt numite stiri de agregare.
Legiturile din interiorul materialelor
Substanlele solide sunt formate din particule interconectate prinleg[turi puternice, rigide. Particulele din lichide au leglturi mai slabe,
care se rup gi se refac in mod constant. Gazele sunt formate din atomi
sau molecule care au leglturi exffem de slabe. Puterea legLturilor dintre
particulele unui material determinl capacitatea sa de a-gi plstra forma.
Strrile de agregare
de mult legdturile dintre particulele sale pentru a-lface slse topeascl gi si devinl lichid.
incilzir e a. unui li chi d
va provoca fierberea
sau evaPorarea
particulelor, lichidultransformindu-seintr-un gaz.
fOfme Evaporare
Precipitare
Apa poate fi solida (ghea!d), lichidd saugazoasd (abur). Cdnd este solidd, i9i
pdstreazd forma indiferent in ce recipienteste introdusd. Ca lichid, moleculele salecurg spre exterior pentru a se rdsp6ndi pe
Substanlele au puncte de topire si de fierberediferite unele de altele. Punctul de topire a rociieste foarte ridicat, a9a cum se observd la lava
topitd, care erupe sub formi lichidd din vulcan gi
se solidificd imediat ce incepe sd se rdceascd.
>:>
'C" L0'0 el pcrpe 'prnleJedtue] ts auntserd plturnue o
El p[e es pcep'pseoze6 r5 qprqcrl '?pllos :up]s tat] alac a]eo] ulluauourse;ece ul elsrxeoc eleod prnd ede qc ]eJlsuott.tap e ;3 'tede ;e podsuell ep
elrrie;e1sur u1 lezr;ercads 3rueluq raurDur un lsoJ e uostuolll saulef :ealsolodt/81 rlnuv
rade ;e n1du1 ;nlcund :eerlradocseguostxor.ll seuef :piug116 ap lnuJO
fuvoilriltnfurusdocsf o
J'inqe u! or.urolsue,.
es gs eleod nu elsee::lgcul lo,lse 'pnrldec uri : . =
'oJoqro4 ep ;nlcund a.s=:gprqcrl ede csezlgcuJ n- -. =olrco.r 'rnlnlos eielerdns :-.
'rnqeas- n pu 9r.urolsu PJI
'gua;ora r6 lrqns pqJellgs adacul ea 'giele.rdns
erlpc unlpdg.rc uudpJeocarls as edB r.ro
algc op rro
plqoll ap unlpctdrcrLu uJ nou urp PtuloJSUeJl
es rs nps InpuPl el
elsecpr es'erdnseep epeca.r lnrae ap eiSaucorces lnrnqe ec PrnsPu ed
'eoJels
csnJq Pqturqss;51eue1eu pug:
!cunle ?zeauJ)o.es rezraq6 u 6q
4
Cele mai multe obiecte sunt fhcute din materie solid[. Atomii sau moleculele care formeazd.
un corp solid sunt legate puternic unele de altele. Exist[ o mullime de corpuri solide foaftediferite, dar toate au anumite caracteristici comune.
Proprietlfle corpurilor solide
in unele corpuri solide, atomii formeazd,
structuri regulate numite cristale. Cuargul
si sarea au o structur[ cristalin[. Atomii de
po1ietilen5. se leag[ mai mult la int6.mplare,
ca intr-un ghem. Unele dintre corpurile
solide, care nu au o form5. rigid[ definit[,igi pot schimba forma prin intindere,
fiind denumite materiale ductile.
Metalul este unmaterial ductil. C6ndeste foarte fierbinte,acesta poate fi intinssau bdtut cu ciocanulca sd ia orice form5.
cristalului depindede aranjamentul
atomilor din interiorulsdu. Culoarea saeste determinatd
de elementele ce-lalcdtuiesc.
Cristalele,cum ar fi acest
cua(, se formeazdprin adiugarea
lentd de noi atomi lamarginile exterioare
ale unei structuriin crestere. :,;
in interiorul cristalelor,atomii se pot aranjain structurd cubicS,
hexagonald sau piramidal5
I
i
'C"VlV 0 ap ereoll.utn pJnletoduel o e; pugd prlos ouptupt elsocv'ololelau oleol allutp attdol a:lcund ]ectptJ teu loc ele 'piueulto;led plleuJ ap JoleneuoJoe eoJecuqel uI leztltln 'lnuellloM a"'YO IVIJ.S
'plelilul arels uJ InJaU lpcap ere] tBtx ]lnu leueleu un 'leio autiqo 1od 'ler1 u1
(rnlnuoqrec) rnlaunqJpc eete6nppe uud 'pc luadocsep ne lelcJnl le lenlce
lnuo1Jal ed ep llnLuep ep lloltncol 'n;duexe eg tnd Inlelau lgcop llln leru
Bra ol erec [et1e un earc 1od 'le]eu Uunue un el aletJe]eul lo]le eele6nppe
uud 'pc lrtedocsep ne tnlnle4 ecod3 utp eleleu op llJolPlcnlald :eolselod'H'l0002 ecJlc :lnuvln1aio : ea.rl.redocseg
retclnf lE len]oe Inuoltla] ed ep e;eleul ep lllolPlcnlald :tt.toslncal6
fuvortrurnf uruf docsf o
ilrnplPc alalcalo ep rnln.relPcnq eugLgzeepa (acer else pc ;n1de1 pcrput a.r"-'aundrnd oreolnc o aJe pcr'uJal eut6ei
plseoce u1) uuuel ep ernDut; rep 'te
lnroualur urp eerecugtu e.rlpc 'tiered u,:BJnplpc prder ecnpuoc pcrleleu; eteOil
' a JE OlElOZt ePrJelBLu elllunu
]uns elg']erul IuIu ]lnul srnPl?r
EreJsusrl'porlsuld nzs Inurusl rJ rE
tunr'a1a]ry'eff olJnpuof, eprJelutu
elrurnu tuns elg'InlP q ruolE
un EI eP srnPIEr prde.r puodsuBr]
'epleur eJlurp elplu ArsnlJur'e1eun'el]zlgruf, luns pupr rrnPou atlraJlP
u1 pundspr eplTos ep.rndro3 'oro e^elgc Jeop ul lercuruelncsoJc ne ilenc op alelsucelsecv'e16erc e nrlued tueep eueorll.lr ep elo^eu nerJet! alolelsrJc'PJnleu ul
PrnPIPr eP InreJsuBII
i'--
t
Cele mai multe substante rlmdn lichide intr-un interval ingust de temperaturi, intre fazele
1or solide gi gazoase. Atomii sau moleculele din interiorul lichidelor sunt mai slab legate
decit particulele din corpurile solide. in gurr,leg[turile lor sunt si mai slabe.
Particulele in miscare
in limbajul de d ct zi,folosim termenulde ,,fluid" pentru a numi ceva care curge.
in gtiinlI, acest cuv6.nt se referi atdtlalichide, cdt 9i la gaze, deoarece particulelelor pot curge mai mult sau mai putin liber.
Moleculele de apl curg
foarte usor, dar cele dinmelas[ sunt legate
ceva mai puternic si /curg mult mai greu.
Lichidele grele,
care se misc[ lent,
sunt descrise ca fiind
Tehnicile speciale defotografiere relevd modul in
care moleculele din gazesau lichide se misc6 in mod
constant. de exerrplu. incazul in care tusim
Legile gazelor
Gazele se extind umplind tot spatiul
disponibil. Cind gazri se afl[ intr-un recipient,
moleculele sale se lovesc de peretii acestuia
ddnd nastere unei presiuni. incllzirea unui .rgaz acceler eazd. mi s c are a mole culelorsale 9i astfel creste si presiunea.
Pomparea aerului intr-o anvelop5.
creste si temperatura.
Dacd vremea este mairece, moleculele de gaz
din anvelopS igi incetinescmiscarea. Presiunea sereduce si anvelopele sedezumflS, fiind necesardumflarea lor cu pompa.
eac uJ Pp!los eeJelsll
: roualxaards puun
os elsace lgeu!laDsP 'rnlnuolPq
lnroualul ulp lliaJadpzeosard ;5 pu;1xa
os plec JaP ap
M ololncalolN
-
'Pc!pu
os lnuoleq l93u!la;1se 'pleoluoculI oJec acal InJselgcop ro6n ;eur5 p;ec retu olsouoleq ulp Inrov
rcer reLU elauoz u!6rnc t5 g1e;rp as raiuelsq'rs a e tiutqrag
e1t!gd erec u1 sacord un 'a,loe^uoc
uud eprng uud gzeeseldap es etnp ?cacoJeoap pldLug1u1 as nlcnl ]secv rca.l
e;ec erluud pcrpr.J as ac epleo topzeOpluolep ernqz lod plec Jee ne eleueoleE
'greouadns es eieletdns ed prdel teu ezaseldep os PS Injeep6rlqo es pullo1 - pleuotsuecse ei:ro1 eerc e nrlued ntdtcut.td lsece elsasolo1 Pneuolae ap
rdge reun etuJol '1ue; pcsrru es eJec aleo ]ecap euntsald purind reu gzeae.:.c lJetu azoJln
e; 6tnc oJec aloptnu pc lttadocsep e lllnoulag 1e;ue6 uetianlo Inuelclleueley\ :ealsolod8e/L rlnuv
rllnourog tnl ea6al :eelpedocseqrllnourag larue6 :piu;;16 ep Inuig
fUVOIIWINSUrUf docs=ro
B*
rrlt
-l
"a,.H.l
.,
.,7
I
Elementele chimiceUn element chimic este o substanyd, alcdtuitd,
atomi - mici particule identice din care suntElementul chimic nu poate fi separat in alte
Atomii fiecirui element au proprietdlrunice.
Propriet iltj, amestecuri si compu gi
dintre ele sunt nemetale. Acestea includ carbonul, oxigenul
si azotul. Majoritatea celorlalte elemente sunt metale, cu
exceptia a sase metaloizi (elemente care uneori se compoftd, ca
metalele, alteori ca nemetalele). Dou[ sau mai multe
pot fi amestecate frrd. ca atomii lor sI se lege intre ei,
formeaztrun amestec. Elementele se mai pot combina
gi printr-o reactie chimici, atomii lor form6.nd
In natur[ pot fi glsite 94 de elemente chimice. $aptesprezece
. dintr-un singur fel de
formate toate substantele.
substanle rmai simple.
Punctelede topire 9i de
fierbere ale unuielement determind
starea in care poatefi gisit: solidd,
lichidd saugazoasa.
Sulful se combind cu alteelemente pentru a formacompugi chimici. Cind se
combind cu oxigenul din aer,acesta formeazd dioxidul
de sulf.
Acesta este un amestec formatdin elementele fier 9i sulf. Atomiilor nu s-au legat. Atomii de fier
sunt magnetici, dar atomii de sulfnu sunt Acest lucru ii face ugor
de separat dacd ii plasdm inapropierea unui magnet.
Aceasta este sulfura de fier, uncompus chimic format din fier 9isulf. Atomii celor doud elementenu pot fi separali fdrd a distruge
compusul. Sulfura de fier nu estemagneticd, deci niciunul dintre
atomii ei nu este atras de magnet.
Sulful purpoate avea formediferite, in funcliede modulin careatomii se imbindpentru a forma
cristale.
gTlAl CA...Z Oxigenul este cel mai rdspdndit element de pe Pimdnt, fiind blocat, in ceamai mare parte, in roci (oxigenul reprezintd 47 % din masa scoartei terestre).12
_ "{y}
EL
.1uole ap eluallp tJndt] o]lnu teul nes Pnop e eaJeulquoc uud ll$nduloc ?zeewJo!es atec uJ lnpoul stJcsep e lo 'eauogase eC 'liqlal.ldold tsee;ece nE JuoLuele lnun
lutole tio] pc ]eruesqo e lf 'tltqtlcnllsapul l6 lllqlzl1lpul ]uns lltl-lole Pc 16 luolp ulp
ElrnlPcle elsa elreleu Pleoi Pc eeunds uo]lec uqor zoloua Inlue^es :eolso^od
e08L:lnuvPCrUrole erJool : EellJodocsaouo]teo ullof :Piulll6 op Inuo
SUVOIIWINfuruf docsf o
itli.t
'ruorlcele
op plrqels teu a.rednl6 oelede 'te eJlutp elntpcot;
le JolJeXe ;n1er1s ed ';e;1se
rS ruorlce;e ep eqceted opunerdul csesolol etl6ece'rolc op Plncolol.u o etuJo]
e nrlued p6eel es (13)
Jolc op il.uole lop pugc
'rolc ep lnlnuole uJolxenPS lnuoJlcele pugpec nlpos sp
lnuole'(psetu ep eates) ntPos
op eJnJolc pzeeuJoJ rS P0eales ruole lop loc 'leqll col un
ruorlcelo op rolJelxe InlBJls uJ
ere (13) Jolc ep ulole un 'JolJolxe
nps lnleJls ed uollce;e lnOuts
un ere (ey) nrpos op tuole un
{
'IuoJlJOIa PJerd nES E8I]6VJ lluro]?
'apgzls updru8 ap Iapsz ezeurrcJ ps p8uniz ps
rluorlrala Br uluad'elelP lvlaP ellqEls rBur
]uns ruorlrale oP IrEduS auunuv'(77eufiedxzaa) utiuoJ el eJEtr ad'tuorlcala o]runu
'elnoqrudorrlru op ]ruEunu aP aPuIdeP
elnreloul u1p3ta1es IIuIolE eruf, uI TnPohl'elnJelolu a](unu rJ?ru rEIu alnJluBd al6lu
uz;eeurroJ es (Ie erlul yaeal es rluolE Puvc
'tnd;;ns 16 el6esp6as Jep 'Jlns ep ezeq ed tctt-utqc
r6nduoc nc lrtedoce else etdotl3urp lollec rnlnuecln^ lnleleJc
eJrruolu rmlPteT
