Osteobiol Abstract Scientific broschure (RO)

REZUMATE ŞTIINŢIFICE

Ş T I I N Ţ A R E G E N E R Ă R I II N S P I R A T D E N A T U R Ă

Cuprins

REGENERARE ALVEOLARĂ

STUDII EXPERIMENTALE

TESTE DE LABORATORTrubiani O, Scarano A, Orsini G, Di Iorio D, D'arcangelo C, Piccirilli M, Sigismondo M, Caputi SRolul celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal uman asupra biomaterialelor de origine animalăInternational Journal of Immunopathology and Pharmacology, 2007 Jan-Mar;20(1 Suppl 1):87-91

Figueiredo M, Henriques J, Martins G, Guerra F, Judas F, Figueiredo HCaracterizarea �zico-chimică a biomaterialelor utilizate uzual în stomatologie ca substituenţi osoşi - comparaţie cu osul umanJournal of Biomedical Materials Research Part B: Applied Biomaterials, 2010 Feb;92(2):409-19

Nannmark U, Sennerby LRăspunsul ţesutului osos la grefele prehidratate, colagenate, cortico-spongioase de origine porcină: un studiu efectuat pe defecte maxilare, la iepureClinical Implant Dentistry and Related Research, 2008 Dec;10(4):264-70, Epub 2008 Jan 30

Calvo Guirado JL, Gómez Moreno G, Barone A, Cutando A, Alcaraz Baños M, Chiva F, López Marí L, Guardia JMelatonina si osul porcin, pe suprafața implantară cu depozit discret de calciu, stimulează osteointegrarea implanturilor dentareJournal of Pineal Research, 2009,47:164-72

Calvo Guirado JL, Gómez Moreno G, López Marí L, Guardia J, Marinez González JM, Tresguerres IF, Paredes SD, Fuentes Breto LAcțiunile melatoninei în amestec cu os colagenat, de origine porcină, în comparație cu osul porcin simplu, asupra osteointegrării implanturilor dentareJournal cf Pineal Research, 2010,48:194-203

Nannmark U, Azarmehr IComunicare ştiinţi�că: grefe osoase colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină. Un studiu pe defecte maxilare, la iepureClinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 Jun 1;12(2):161-3

Calvo Guirado JL, Fernández MP, Negri B, Delgado Ruiz R, Maté Sánchez de Val J, Gómez Moreno GModel experimental de răspuns al osului la xenogrefele colagenate de origine porcină (Osteobiol, mp3 ): studiu radiologic şi histomorfometricClinical Implant Dentistry and Related Research, 2011 Mar 31, Epub ahead of print

Covani U, Ameri S, Crespi R, Barone AConservarea crestei alveolare cu os alogen. Analiza histologicăItalian Oral Surgery, 2004, Vol 3, 1: 17-23

Arcuri C, Cecchetti F, Germano F, Motta A, Santacroce CStudiu clinic şi histologic al unui substituent osos xenogenic, utilizat ca material de adiţie, în alveole postextracţionaleMinerva Stomatologica, 2005 Jun;54(6):351-62

Barone A, Nicoli Aldini N, Fini M, Giardino R, Calvo Guirado JL, Covani UXenogrefe vs. extracţia clasică, în conservarea crestei alveolare, după îndepărtarea dintelui: un studiu clinic şi histomorfometric. Journal of Periodontology, 2008 Aug;79(8):1370-7

Cardaropoli D, Cardaropoli GConservarea crestei alveolare postextracţionale: un studiu clinic şi histologicInternational Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2008 Oct;28(5):469-77

Crespi R, Capparè P, Gherlone EImplanturi dentare inserate în situri postextracţionale grefate cu diferiţi substituenţi osoşi: evaluare radiologică la 24 de luniJournal of Periodontology, 2009 Oct;80(10):1616-1621

Rossi R, Santos Morales R, Frascaria M, Benzi R, Squadrito N Plani�care implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturiThe European Journal of Esthetic Dentistry, 2010 Summer;5(2):172-88

8

21

20

19

18

16

12

15

14

13

9

22

23

DEHISCENȚE ŞIFENESTRAȚII

SINUS LIFTING CUACCES LATERAL

SINUS LIFTING CUACCES CRESTAL

Cuprins

Covani U, Barone A, Cornelini R, Crespi RRezultatul clinic al inserării imediate a implantelor, ulterior îndepărtării unui implant fracturatJournal of Periodontology, 2006 Apr;77(4):722-7

Barone A, Ameri S, Covani UImplanturi imediat postextracţionale: tratamentul defectelor periimplantare. O analiză retrospectivăEuropean Journal of Implant Prosthodontics, 2006 May-Aug;2(2):99-106

Covani U, Cornelini R, Barone AAugmentarea osoasă în jurul implanturilor imediat inserate, cu sau fără decolarea lamboului: o abordare modi�catăInternational Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2008 Sep-Oct;23(5):841-6

Covani U, Marconcini S, Crespi R, Barone AInserarea imediată a unui implant, după îndepărtarea unui implant neintegrat: raport clinic şi histologic de cazJournal of Oral Implantology, 2009;35(4):189-95

Barone A, Cornelini R, Ciaglia R, Covani UInserarea implanturilor dentare în alveole postextracţionale şi elevarea simultană a podelei sinusale maxilare cu osteotoame: o serie de cazuri cliniceInternational Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2008 Jun;28(3):283-9

Calvo Guirado JL, Gomez Moreno G, Lopez Mari L, Ortiz Ruiz AJ, Guardia JElevarea atraumatică a mucoasei sinusului maxilar, utilizând osteotoame conice, pentru implantare imediată. Un studiu clinic de 3 aniMedicina Oral, Patologia Oral y Cirugia Bucal, 2010 Mar 1;15(2):E366-70

Barone A, Crespi R, Nicoli Aldini N, Fini M, Giardino R, Covani UAugmentare de sinus maxilar: analiză histologică şi histomorfometrică.International Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2005 Jul-Aug;20(4):519-25

Barone A, Santini S, Sbordone L, Crespi R, Covani UUn studiu clinic despre rezultatele şi complicaţiile asociate cu augmentarea de sinus maxilarInternational Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2006 Jan-Feb;21(1):81-5

Orsini G, Scarano A, Piattelli M, Piccirilli M, Caputi S, Piattelli A Analiza histologică şi ultrastructurală a osului regenerat, în augmentarea de sinus maxilar cu un biomaterial de origine porcinăJournal of Periodontology, 2006 Dec;77(12):1984-90

Barone A, Santini S, Marconcini S, Giacomelli L, Gherlone E, Covani UOsteotomia şi ridicarea membranei sinusale în timpul tehnicii de augmentare a sinusului maxilar. Un studiu comparativ: aparat piezoelectric vs. instrumente rotative convenţionaleClinical Oral Implants Research, 2008 May;19(5):511-5, Epub 2008 Mar 26

Scarano A, Piattelli M, Carinci F, Perrotti VÎndepărtarea, după 7 ani, a unui implant migrat în sinusul maxilar. O raportare de caz clinic şi histologicJournal of Osseointegration, 2009

Barone A, Ricci M, Covani U, Nannmark U, Azarmehr I, Calvo Guirado JLAugmentarea de sinus maxilar, utilizând os prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină: evaluare histomorfometrică după 6 luniClinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 May 11, Epub ahead of print

Scarano A, Piattelli A, Assenza B, Quaranta A, Perrotti V, Piattelli M, Iezzi G Os p orcin uti l izat în tehnici le de augmentare de s inus: evaluare cl inic ă retrosp ec tivă la 5 aniJournal of Oral and Maxillofacial Surgery, 2010 Aug;68(8):1869-73

26

40

39

38

37

36

28

33

32

29

27

41

42

Cuprins

SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL

AUGMENTARE ORIZONTALĂ

REGENERARE PARODONTALĂ

AUGMENTARE VERTICALĂ

CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ

Barone A, Orlando B, Tonelli P, Covani U Rata de supraviețuire pentru implanturile inserate în zona laterală maxilară, cu și fără augmentare de sinus; Studiu comparativ de cohortăJournal of Periodontology, 2011 Feb;82(2):219-26, Epub 2010 Sep 10

Pagliani L, Andersson P, Lanza M, Nappo A, Verrocchi D, Volpe S, Sennerby L Un substituent osos colagenat, de origine porcină, folosit pentru augmentarea unor implanturi Neoss: studiu prospectiv multicentric al unei serii de cazuri, timp de 1 an, cu evaluare histologicăClinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 Oct 26, Epub ahead of print

Scarano A, Piattelli A, Perrotti V, Manzon L, Iezzi G Augmentarea sinusului maxilar la oameni, cu os cortical porcin: evaluare histologică şi histomorfometrică după 4 şi 6 luniClinical Implant Dentistry and Related Research, 2011;13(1):13-18

Del Corso MRăspunsul ţesutului moale la PRF: rezultate cliniceCosmetic Dentistry, 2008,3:16-20

Cardaropoli D, Cardaropoli GVindecarea retracţiilor gingivale utilizând membrane din colagen şi o xenogrefă demineralizată: un studiu clinic randomizat controlatInternational Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2009 Feb;29(1):59-67

Cassetta M, Calasso S, Vozza I, Dell'aquila DReabilitarea unei creste alveolare atro�ate cu implanturi cilindrice, sablate şi acidi�ate: studiu pilotEuropean Journal of Implant Prosthodontics, 2005;(3)1:133-144

Barone A, Covani UReconstrucţia crestei alveolare maxilare cu bloc osos autogen, nevascularizat: rezultate cliniceJournal of Oral and Maxillofacial Surgery, 2007 Oct;65(10):2039-46

Calvo Guirado JL, Pardo Zamora G, Saez Yuguero MRIntervenţie de ridge splitting pe o creastă alveolară maxilară, cu implantare imediată, regenerare osoasă şi temporizare: studiu de cazJournal of Irish Dental Association, 2007 Winter;53(4):187-90

Scarano A, Murmura G, Carinci F, Assenza B, Piattelli M, Piattelli A.Augmentarea verticală a crestei mandibulare laterale atro�ate prin tehnica inlay, cu o xenogrefă fără minişuruburi şi miniplăcuţe de �xare: serie de cazuriClinical Oral Implants Research, 2011 Jan 20, Epub ahead of print

Rinna C, Ungari C, Saltarel A, Cassoni A, Reale GRestaurarea podelei orbitaleJournal of Craniofacial Surgery, 2005 Nov;16(6):968-72

Grenga PL, Reale G, Cofone C, Meduri A, Ceruti P, Grenga RScala Hess şi diplopia: evaluarea a 30 de pacienţi, care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii a fracturii orbitaleOphthalmic Plastic and Reconstructive Surgery, 2009 Mar-Apr;25(2): 123-5

Rinna C, Reale G, Foresta E, Mustazza MCPeretele orbital median reconstruit cu o corticală osoasă, de origine porcinăThe Journal of Craniofacial Surgery, 2009 May;20(3):881-4

43

59

58

56

54

53

45

52

49

48

44

60

Teste de laborator


TESTE DE LABORATOR

010

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Apatos

Rolul celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal uman, asupra biomaterialelor de origine animală

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.TEL

Oriana Trubiani1

Antonio Scarano1

Giovanna Orsini1

Donato Di Iorio1

Marcello Piccirilli1

Marco Sigismondo1

Sergio Caputi1

ARTICOL ORIGINALInternational Journal of Immunopathology

and Pharmacology2007 jan-mar;20(1suppl.1):87-91

1 | Department of Stomatology and Oral Sciences, University of G. d’Annunzio Chieti-Pescara, Italy

REZUMATAfectarea parodontală este cea mai frecventă cauză a pierderii dinţilor, prin distrugerea ţesuturilor de susţinere dentară. În consecinţă, refacerea unui parodonţiu sănătos este un scop esenţial în terapiile parodontale. Celulele stem mezenchimale din ligamentul parodontal (PDL-MSCs) oferă o bună perspectivă asupra regenerării osoase. Majoritatea studiilor asupra diferenţierii osteogenice a celulelor stem din ţesutul parodontal, arată că aceste celule pot avea caracteristici asemănătoare osteoblastelor, inclusiv capacitatea de a forma, in vitro, un ţesut osos.

Acest studiu in vitro a analizat efectul celulelor stem mezenchimale, de origine umană, obţinute din ţesuturile orale, aplicate pe substituent osos de origine porcină, format din granule osoase corticale (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Acest material de adiţie osoasă este un substituent osos xenogenic, format din os cortical sterilizat, de origine porcină, sub formă granulară, cu porozitate mare şi cu diametre cuprinse între 600-1000 μm. Acest biomaterial este similar cu osul uman, este osteoconductiv, bine integrat în zona receptoare şi prezintă o resorbţie incompletă.

Rezultatele au indicat o a�nitate celulară crescută asupra acestui biomaterial tridimensional. Acest substrat a fost capabil să asigure un suport extraordinar pentru structurile celulare, fapt dovedit de proliferarea şi colonizarea celulară pe acest substituent osos. Mai mult decât atât, examinările au arătat că o parte considerabilă de pe suprafaţa biomaterialului a fost acoperită de celule osoase nou formate, cu prezenţa unor structuri de legatură între cele două formaţiuni.

CONCLUZIIAşa cum s-a demonstrat în diferite studii, biomaterialul cortical de origine porcină poate să favorizeze formarea osoasă şi poate � folosit în augmentarea sinusului maxilar, deoarece nu interferă cu procesul de regenerare osoasă şi cu osteointegrarea implanturilor. Mai mult decât atât, acest studiu a descoperit că biomaterialul derivat din os porcin, nu împiedică dezvoltarea celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal, la acest nivel având loc un proces de osteointegrare a biomaterialului. Ca atare, poate � indicat să a�rmăm că, regenerarea osoasă în chirurgia orală şi maxilofacială poate � îmbunătăţită prin acest tip de suport dur, care s-a demonstrat că este perfect biocompatibil şi capabil să susţină creşterea şi diferenţierea celulară.

PAG 8

TESTE DE LABORATOR

026

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Gen-Os

Margarida Figueiredo1

Jose Henriques2

Gabriela Martins1

Fernando Guerra2

Fernando Judas3

Helena Figueiredo4

ARTICOL ORIGINALJournal of Biomedical Materials ResearchPart B: Applied Biomaterials2010 Feb;92(2):409-19

Caracterizarea �zico-chimică a biomaterialelor utilizate uzual în stomatologie ca substituenţi osoşi - comparaţie cu osul uman

1 | Chemical Engineering Department, University of Coimbra, 3030-290 Coimbra, Portugal2 | Department of Dentistry, University of Coimbra, 3030-005 Coimbra, Portugal3 | Orthopaedics Department, Coimbra University Hospital, Hospitais da Universidade de Coimbra, 3000-075 Coimbra, Portugal4 | Histology Institute, University of Coimbra, 3004-504 Coimbra, Portugal

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. TEL

REZUMATXenogrefele au fost considerate o alternativă de viitor la autogrefe, datorită disponibilităţii nelimitate, şi pentru că pot reduce morbiditatea, eliminând prezenţa unei zone donoare.Scopul principal al acestui studiu a fost să descrie varietatea de granule minerale, conţinute în biomateriale de origine diferită (bovin, porcin şi coral) şi de diferite tipuri (os cortical şi spongios, os mineral). Biomaterialele examinate au inclus materiale de grefare de origine diferită: bovin (BioOss® si PepGen P-15®), porcin (Gen-Os,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi coral (Biocoral®).Aceste mostre au fost testate, fără nici un alt tratament. Rezultatele obţinute pentru aceste biomateriale au fost comparate cu cele ale osului uman. Pe lângă raţionalizarea chimică clasică a compoziţiei şi cristalinităţii, o atenţie sporită a fost pusă pe măsurarea proprietăţilor morfostructurale diferite, în special, dimensiunea granulelor, porozitate, densitate şi aria de întindere. Fiecare material a fost utilizat sub formă granulară (uşor de manipulat şi mai uşor de resorbit), cu dimensiunea medie redusă a granulelor, şi s-a recomandat aplicarea în tratamentul defectelor osoase orale, periodontale şi maxilofaciale. Intruziunea cu mercur a arătat variaţii semni�cative de porozitate, pentru diferitele mostre analizate: 33% pentru OsteoBiol®, 50% pentru PepGenP-15® şi 60% pentru BioOss®. Mai mult decât atât, s-a demonstrat că un procent semni�cativ de porozitate corespunde porilor submicronici.Biocoral nu a fost utilizat prin această tehnică, deoarece conţine pori de dimensiune mai mare decât limita superioară a porozimetrului.Determinările valorilor densităţii pentru mostrele osoase au fost apropiate de valorile teoretice ale hidroxiapatitei. Totuşi, valorile pentru mostrele colagenate au fost mai reduse, în concordanţă cu conţinutul mineral scăzut.Aria de întindere a variat de la mai puţin de 1 m2/g (Biocoral®), până la 60 m2/g (BioOss®).

Spectrul FTIR al OsteoBiol® Gen-Os şi a osului uman natural a arătat benzile de colagen vizibile clar lângă cele de hidroxiapatită, în timp de difractogramele mostrelor analizate au indicat prezenţa a două faze: cristale de hidroxiapatită şi benzi de colagen.

CONCLUZIIÎn evaluarea acestor biomateriale, autorii au detectat diferenţe semni�cative între dimensiunile granulelor, cristalinitate, porozitate şi zonele de distribuţie a porilor, aria de întindere, şi conţinutul anorganic. Prin urmare, ei au concluzionat că “deşi aceste caracteristici morfologice in�uenţează semni�cativ comportamentul in vivo a acestor mostre analizate, de obicei, nu sunt luate în considerare, când este evaluată e�cienţa lor biologică. Acest fapt ar putea � responsabil de rezultatele contradictorii întâlnite frecvent în literatură. Se consideră că rezultatele investigaţiilor pentru aceste materiale vor � de mare ajutor pentru a înţelege pe deplin rezultatele lor clinice”.

PAG 9

Studii experimentale



019

Răspunsul ţesutului osos la grefele prehidratate, colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină: un studiu efectuat pe defecte maxilare, la iepure

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.EXP

Ulf Nannmark1

Lars Sennerby2

REZUMATSubstituenţii osoşi de origine animală (xenogrefe) sunt utilizaţi frecvent ca materiale de grefare pentru umplerea defectelor osoase şi în intervenţiile de augmentare, consecutiv ridicării podelei sinusului maxilar. Pentru a � e�cienţi, substituenţii osoşi trebuie să aibă proprietăţi osteoconductive şi să �e complet înlocuiţi în timp, de osul nou format. Pentru a îmbunătăţii manipularea clinică, este posibil să se adauge gel de colagen la granulele osoase prehidratate şi colagenate, de origine porcină (PCPB), obţinându-se un material adeziv şi uşor de modelat, care facilitează aplicarea în zonele care trebuie augmentate. Cum posibilitatea ca gelul de colagen să in�uenţeze răspunsul tisular osos nu este cunoscută, scopul acestui studiu a fost să evalueze histologic reacţia ţesutului osos la grefa PCPB, cu sau fără adaos de gel de colagen, şi să evalueze puterea de resorbţie/degradare a acestor biomateriale. Pentru acest studiu, s-au creat defecte osoase bilaterale (dimensiune 5x8x3mm) în maxilarul a 14 iepuri. Defectele osoase au fost umplute cu granule prehidratate şi colagenate cortico-spongioase, de origine porcină (PCPB) -Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia - granulometrie: 250-1000 μm), ca material de control, şi granule PCPB amestecate cu gel de colagen (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia - granulometrie: 600-1000 μm) ca material de testare. O membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) a fost folosită să acopere defectul, şi s-a realizat sutura cu materiale resorbabile. Animalele au fost sacri�cate după 2 (n=3), 4(n=3) şi 8 săptămâni(n=8) pentru evaluări histologice şi morfometrice. În conformitate cu rezultatele acestor evaluări, nu s-a observat nici o diferenţă semni�cativă între materialele de testare şi cele de control. Nu au existat semne de reacţii adverse, şi atât osteogeneza, cât şi angiogeneza, au urmărit schema obişnuită. Ambele materiale au prezentat formare osoasă direct pe granulele osoase, prin precursori osteoblastici cunoscuţi. Suprafaţa osoasă nou formată a crescut în timp (28 săptămâni) pentru ambele zone, de la 16,2% (control) şi 19,2% (test) la 42,7, respectiv 43,8%. Grefa osoasă PCPB, �e amestecată cu colagen, �e ca atare, a fost resorbită de osteoclaste, similar cu procesul de remodelare, cu formarea de osteoane, printre granulele de biomaterial. Examinarea morfometrică a indicat o reducere a zonei PCPB de la 19,4%(zona de control) şi 23,8%(zona de testare), după 2 săptămâni, la 3,7, respectiv 9,3%, după 8 săptămâni. Examinarea histologică a arătat că membrana şi-a îndeplinit funcţia şi a fost bine integrată de un strat acoperitor de ţestul moale gingival.

CONCLUZIIDin descoperirile acestui studiu, este posibil să concluzionăm că amestecul gelului de colagen şi PCPB, cu scopul de a facilita manipularea clinică, nu a in�uenţat răspunsul ţesutului osos la grefă, biomaterialul şi-a îndeplinit proprietăţile osteoconductive şi a fost resorbit în timp. Ambele materiale de adiţie osoasă au arătat proprietăţi osteoconductive, similare neoformării osoase, cu precursori osteoblastici vizibili direct pe suprafaţa granulelor grefate. Măsurătorile morfometrice au arătat o extindere în timp a zonei osoase, concomitent cu reducere zonei de biomaterial grefat. Autorii au concluzionat că "osul porcin colagenat prezintă o excelentă biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive, �e amestecat sau fără gel de colagen. În acest experiment, biomaterialul a fost resorbit în suprafaţă de către osteoclaste, precum şi prin etapa de remodelare, cu formarea osteoanelor".

Material de grefare


OsteoBiol® mp3®

MEMBRANAOsteoBiol® Evolution

ARTICOL ORIGINALClinical Implant Dentistry and Related Research

2008 Dec;10(4):264-70, Epub 2008 Jan 30

1 | DDS, PhD | Associate professor, Institute of Biomedicine

2 | DDS, PhD | Professor, Department of Biomaterials, Sahlgrenska Academy, Göteborg University, Göteborg,

Sweden

PAG 12


022

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. EXP

Melatonina şi osul porcin, pe suprafața implantară cu depozit discret de calciu, stimulează osteointegrarea implanturilor dentare

REZUMATGrefele osoase sunt utilizate uzual în defecte osoase sau în alveole postextracţionale, cu scopul de a facilita vindecarea osoasă, pentru a mări lăţimea crestei alveolare sau pentru augmentarea podelei sinusului maxilar, înainte de inserarea implantului.

Aşa cum câteva studii au arătat că melatonina este un mediator important în formarea şi stimularea osoasă, şi acţionează direct asupra osteoclastelor în metabolismul osos, acest studiu are scopul să evalueze efectul aplicării topice a melatoninei, în amestec cu osul colagenizat, de origine porcină, mp3 (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a accelera procesul de osteointegrare pe un depozit discret de calciu (DCD) de pe suprafaţa implantului, la câini Beagle, la 3 luni după inserţia implanturilor.

După 4 săptămâni de la tratament, melatonina a crescut semni�cativ perimetrul osos ce vine în contact direct cu implanturile tratate (P<0.0001), densitatea osoasă (P<0.0001), neoformarea osoasă (P<0.0001) în comparaţie cu implanturile de control.

Melatonina, în combinaţie cu osul colagenat de origine porcină, a acoperit depozitul discret de calciu de pe suprafaţa implantului, şi prezintă un contact osos mai întins cu implantul, la 12 săptămâni postintervenţie, în comparaţie cu implanturile acoperite cu melatonină şi implanturile de control. La implanturile cu melatonină şi os porcin mp3, s-a observat o resorbţie mai redusă a crestei osoase, decât la implanturile acoperite doar cu melatonină şi la implanturile de control, la 12 săptămâni.

CONCLUZIIRezultatele acestui studiu sugerează că asocierea melatoninei cu mp3 măreşte contactul os-implant (BIC) şi reduce pierderea osoasă crestală, iar aplicarea topică a melatoninei pe suprafaţa DCD poate acţiona ca un agent biomimetic în inserarea implanturilor endo-osoase dentare, favorizând procesul de osteointegrare. Prin urmare, autorii au con�rmat că “aceste acţiuni ale melatoninei asupra ţestului osos pot � de interes, în măsura în care este posibil să aplicăm melatonina, în timpul etapei chirurgicale de inserare a implanturilor, ca agent biomimetic. Astfel, procesul de vindecare poate � mai e�cient, situaţia iniţială a ţesuturilor receptoare este ameliorată, perioada de obţinere a osteointegrării şi stabilizării implantului poate � redusă, iar calitatea vieţii pacienţilor poate � îmbunătăţită.”

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® mp3®

José Luis Calvo Guirado1

Gerardo Gomez Moreno2

Antonio Barone3

Antonio Cutando2

Miguel Alcaraz Baños4

Fernando Chiva5

Laura Lopez Mari1

Javier Guardia2

ARTICOL ORIGINALJournal of Pineal Research2009; 47:164-172

1 | Department of General and Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain2 | Department of Special Care in Dentistry, School of Dentistry, University of Granada, Granada, Spain3 | Department of Oral Surgery, Faculty of Medicine, University of Genova, Italy4 | Department of Radiology, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain5 | Department of Restorative Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain

PAG 13


033


Acțiunile melatoninei în amestec cu os colagenat, de origine porcină, în comparație cu osul porcin simplu, asupra osteointegrării implanturilor dentare

REZUMATCâteva studii au arătat că melatonia este un important mediator al formării și stimulării creșterii osoase, sugerând un efect osteogen al melatoninei, care ar putea avea importanță clinică.

În consecință, scopul acestui studiu a fost evaluarea efectului aplicării topice a melatoninei, în amestec cu os porcin colagenat, asupra osteointegrării implanturilor cu suprafață rugoasă de DCD (depozite discrete de calciu), la câinii Beagle, la 3 luni după implantare. Pentru realizarea inserării implanturilor dentare, au fost extrași molarii inferiori la 12 câini Beagle. Fiecare mandibulă a primit două implanturi cu pereți paraleli și platformă extinsă, cu suprafață DCD, de 4 mm diametru și 10 mm lungime. Implanturile au fost aplicate aleator în zonele distale ale �ecărei mandibule, în zona molarilor, iar golurile au fost umplute cu 5 mg de pulbere de melatonină lio�lizată, amestecată cu mp3, de os porcin (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy) în zona test și doar cu os porcin colagenat (mp3®) în zona de control. Evaluările histomorfometrice au arătat că, după o perioadă de 4 săptămâni de la tratament, melatonina, împreună cu osul porcin, au crescut semni�cativ perimetrul de os a�at în contact direct cu implanturile înșurubate (P<0,0001), densitatea osoasă (P<0,0001), precum și neoformarea osoasă (P<0,0001) în comparație cu osul porcin simplu din jurul implanturilor.

CONCLUZIIAutorii au ales folosirea acestui biomaterial derivat din os porcin datorită excelentei sale biocompatibilități, insistând asupra posibilității ca, aplicarea topică a grefelor de os porcin și a melatoninei, să promoveze în mod sinergic formarea de os in vivo, stimulând diferențierea și proliferarea celulelor osteogene. Deoarece rezultatele acestui studiu demonstrează acţiunea grefei de os porcin, în amestec cu melatonina, asupra implanturilor dentare osteointegrate cu suprafață DCD, de creștere a suprafeţei de contact dintre implant și os (BIC: 84,5±1,5%) în comparație cu zonele tratate doar cu os porcin (BIC: 66,17±1,2%), la 12 săptămâni postoperator, autorii au ajuns la concluzia că “melatonina, în amestec cu osul porcin colagenat, poate acţiona pe suprafaţa DCD ca un agent biomimetic, în timpul aplicării implanturilor dentare endoosoase, favorizând osteointegrarea”.

Material de grefare



Gerardo Gómez Moreno2

Laura López Marí1

Javier Guardia2

José María Marínez González3

Antonio Barone4

Isabel F Tresguerres5

Sergio D Paredes6

Lorena Fuentes Breto6

ARTICOL ORIGINALJournal of Pineal Research

2010; 48:194-203

1 | Department of General and Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia,

Spain2 | Department of Pharmacological Interactions in

Dentistry, Dental School, University of Granada, Granada, Spain

3 | Department of Oral Surgery, Dental School, University Complutense, Madrid, Spain

4 | Department of Oral Surgery, Faculty of Medicine, University of Genova, Genova, Italy

5 | Department of Physiology, Faculty of Medicine, University Complutense of Madrid, Madrid, Spain 6 | Department of Cellular and Structural Biology,

University of Texas, San Antonio, TX, USA

PAG 14


031

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. EXP

Comunicare ştiinţi�că: grefe osoase colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină. Un studiu pe defecte maxilare, la iepure

Ulf Nannmark1

Iman Azarmehr2

REZUMATÎntr-un studiu anterior, autorii au evaluat răspunsul ţesutului osos la osul porcin colagenat(CPB), cu sau fără prehidratare, şi au observat că CPB a arătat o bună biocompatibilitate, proprietăţi osteoconductive, şi că materialul a fost resorbit de către osteoclastele de suprafaţă, precum şi în etapa de remodelare, prin formarea de osteoane. Mai mult decât atât, ei au descoperit că procesul de deshidratare a făcut materialul mai lipicios, uşurând manipularea clinică.

Cum, in�uenţa proporţiilor diferite ale granulelor osoase şi colagenului la răspunsul osos nu este încă cunoscut, scopul acestei scurte comunicări a fost să evalueze răspunsul ţesutului osos la CPB, cu conţinut diferit de gel de colagen, când este plasat în defecte maxilare, la iepure.

În acest studiu, s-au creat defecte osoase bilaterale, de 5x8x3 mm, la maxilar, la 8 iepuri. Defectele au fost umplute cu amestec osos prehidratat (20% colagen I/III), cortico-spongios colagenat, de origine porcină (Putty, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia – granulaţie până la 300 μm) (A) sau cu amestec osos prehidratat(40% colagen I/III), cortico-spongios colagenat, de origine porcină (Gel 40, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia – granulaţie până la 300 μm). Animalele au fost sacri�cate după 8 săptămâni, pentru evaluări histologice şi morfometrice, care au evidenţiat că pentru ambele materiale există un grad crescut de neoformare osoasă, 42% , şi, respectiv 46%, precum şi semne clare de resorbţie, la momentul sacri�cării animalelor.

CONCLUZIIStudiul de faţă a demonstrat clar că CPB, cu procent diferit de gel de colagen, induce formarea osoasă în defecte, la osul de iepure, şi că are loc resorbţia granulelor osoase, de origine porcină.Conţinutul ridicat de colagen, poate induce adeziunea atât a celulelor mezenchimale şi a osteoclastelor, la suprafaţa materialului, deoarece s-a demonstrat că aceste celule au efect chemotactic şi de diferenţiere din celule stem mezenchimale. Pe baza acestor observaţii, autorii au concluzionat că “CPB, cu diferite procente de colagen, prezintă o bună biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive. În acest studiu, cele două materiale utilizate au fost similare, din punct de vedere al neoformării osoase şi a resorbţiei, iniţiate la 8 săptămâni”.

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® PuttyOsteoBiol® Gel 40

ARTICOL ORIGINALClinical Implant Dentistry and Related Research2010 Jun 1;12(2):161-3

1 | DDS, PhD | Institute of Biomedicine, Sahlgrenska Academy, Gothenburg University, Gothenburg, Sweden2 | UDS | Institute of Biomedicine, Sahlgrenska Academy, Gothenburg University, Gothenburg, Sweden

PAG 15


042


Model experimental de răspuns al osului la xenogrefele colagenate de origine porcină (OsteoBiol® mp3®):studiu radiologic şi histomorfometric

REZUMATÎn cazul crestelor atro�ate, este necesară reconstrucţia unui volum de os su�cient pentru a asigura succesul reabilitării prin implanturi dentare.

În momentul de faţă, practicienii pot sa aleagă între diferite tehnici de reconstrucţie a crestelor atro�ate, �ecare cu avantajele şi limitele ei. Una dintre aceste tehnici este folosirea grefelor de substituţie osoasă.

De-a lungul timpului, aceste tehnici au reprezentat un subiect de cercetare clinică, cu scopul de a descoperi acel biomaterial ideal, care să �e sigur din punct de vedere biologic, �abil, biocompatibil şi non-toxic. Scopul acestui studiu a fost realizarea de evaluări radiologice şi histomorfometrice ale răspunsului ţesutului osos la o xenogrefă de origine porcină, la o perioadă de 4 luni, de la inserarea în tibiile de iepuri. Biomaterialul testat a fost mp3® (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), un os fără antigeni, compus din 90% granule colagenizate cu dimensiuni între 600 şi 1000 microni, în amestec cu 10% gel de colagen, tip I, de origine porcină. 20 de xenogrefe colagenate, de origine porcină, în formă granulară( cu dimensiuni între 600 şi 1000 microni) au fost inserate în regiunea meta�zei proximale tibiale a 20 de iepuri de Noua Zeelandă. Au fost create 20 de zone de control la aceleaşi animale. După implantare, animalele au fost împărţite în patru grupuri de câte cinci, după 1, 2, 3, şi, respectiv, 4 luni. După 4 luni, examenul radiologic a evidenţiat, la nivelul defectelor osoase în care au fost aplicate xenogrefele colagenate, imagini ale reparaţiei complete a defectului osos, precum şi o reducere a volumului grefei.

Examenul anatomopatologic a arătat prezenţa de os matur în zona inserţiei implantului, la nivel cortical, precum şi remodelarea trabeculelor osoase din jurul implantului.

Analiza histomorfometrică la 4 luni a arătat că osul neoformat era reprezentat la o valoare de 31,5±2,4%, materialul de grefă rezidual în procent de 33,1±2,3%, iar ţesutul conjunctiv nemineralizat 35,4±3,4%. Nu au fost observate modi�cări ale osului vindecat sau rezidual care ar putea � atribuite prezenţei implanturilor.

CONCLUZIIRezultatele studiului sugerează că OsteoBiol® mp3® este un material biocompatibil, cu proprietăţi osteoconductive. Materialul s-a comportat ca un suport pentru osteocite, ducând la creşteri treptate ale osului în interiorul şi la exteriorul xenogrefei. Autorii au ajuns la concluzia că ˝materialul menţionat poate � considerat un substituent satisfăcător pentru ţesutul osos, un material care nu interferă cu procesul normal de reparaţie osoasă.˝

Material de grefare



Maria P. Ramírez Fernández1

Bruno Negri1

Rafael A. Delgado Ruiz2

José E. Maté Sánchez de Val2


ARTICOL ORIGINALClinical Implant Dentistry and Related Research,

2011 Mar 31, Epub ahead of print

1 | DDS, MS, PhD | Department of Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia,

Murcia, Spain2 | DDS, MS, PhD | Department of Restorative Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia,

Murcia, Spain3 | DDS, MS, PhD | Department of Pharmacological

Interactions, School of Dentistry, University of Granada, Granada, Spain

PAG 16

Regenerare alveolară



001

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.ALR

Material de grefare



Ugo Covani1

Stefano Ameri1

Roberto Crespi1

Antonio Barone1

ARTICOL ORIGINALItalian Oral Surgery2004 Vol 3,1:17-23

1 | University of Genoa,Department of Sciences and Biophysical Technologies

Medical and Dentistry

Conservarea crestei alveolare cu os alogen. Analiză histologică

REZUMATCele mai importante cauze ale atro�ei osoase alveolare, ce necesită augmentare, sunt resorbţia osoasă şi tipul de vindecare după extracţia dentară. În aceste cazuri, este necesară de obicei, augmentarea osului alveolar existent, cu scopul de a se obţine condiţiile ideale pentru inserarea implanturilor dentare. Datorită intervenţiilor chirugicale de conservare a crestei alveolare, este posibilă menţinerea la parametrii corespunzători a procesului de resorbţie osoasă. Augmentarea alveolei postextracţionale pare să sporească posibilitatea menţinerii formei crestale iniţiale, şi permite inserarea unui implant dentar, în condiţii anatomice optime ( atât pentru ţesutul osos, cât şi pentru ţesutul moale gingival). Diferite biomateriale şi os autogen au fost utilizate pentru a augmenta creasta osoasă alveolară atro�ată. În acest studiu pilot, scopul a fost de a evalua, prin observaţii clinice şi histologice, rezultatul umplerii postextracţionale cu un os heterolog nou. Xenogrefa de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) a fost utilizată împreună cu membrana resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) pentru a grefa 4 alveole postextracţionale. Observaţiile clinice şi histologice au indicat că, la 4 luni postoperator, zonele postextracţionale grefate cu os deantigenat, prezintă os nou format, şi conferă suportul osos corespunzător inserării implanturilor dentare, pentru reabilitarea protetică ulterioară.

CONCLUZIIRezultatele au arătat că, resorbţia orizontală a crestei alveolare poate � redusă semni�cativ prin intervenţiile de grefare osoasă, iar analizele histologice au arătat că neoformarea ţesutului osos permite inserarea cu succes a implanturilor dentare. Toate cele 4 cazuri grefate cu os porcin au indicat o vindecare corespunzătoare, cu absenţa semnelor de complicaţii postoperatorii.

PAG 18


028

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară , publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.ALR PAG 22

Material de grefare


Roberto Crespi1

Paolo Capparè1

Enrico Gherlone1

ARTICOL ORIGINALJournal of Periodontology

2009 Oct;80(10):1616-1621

1 | Department of Dentistry, Vita Salute University, San Ra�aele Hospital, Milan, Italy

Implanturi dentare inserate în situri postextracţionale grefate cu diferiţi substituenţi osoşi: evaluare radiologică la 24 de luni

REZUMAT În cazul unei alveole postextracţionale poate � necesar alegerea unor proceduri chirurgicale precum regenerarea osoasă ghidată, alogrefe osoase, autogrefe osoase şi xenogrefe, pentru a asigura suportul biologic şi estetic corespunzător inserării ulterioare a unui implant.

Astfel, au fost alese diferite materiale de grefare pentru a preveni reducerea volumului osos, studiul urmărind să evalueze radiologic parametrii de poziţionare a implanturilor în alveole grefate cu 3 biomateriale diferite: Hidroxiapatită îmbogăţită cu magneziu (MHA), sulfat de calciu (CS) şi os porcin heterolog (PB). În acest studiu prospectiv, au fost incluşi 15 pacienţi, 7 femei şi 8 bărbaţi, ce necesitau extracţia a câte 3 dinţi pentru �ecare pacient. În total, 45 de alveole postextracţionale, cu 3 pereţi osoşi prezenţi au fost selectati.

15 alveole au primit MHA, 15 alveole au primit CS, şi 15 alveole au fost grefate cu os porcin cortico-spongios (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) ca material de grefare. După 3 luni, în toate siturile grefate, au fost inserate implanturi dentare, şi, după alte 3 luni, s-a realizat protezarea provizorie. Pentru a evalua nivelul marginii osoase, de la faza iniţială la 12 şi 24 de luni, după inserarea implantului, au fost realizate controale periodice, incluzând radiogra�i digitale intraorale.

După 24 de luni, rezultatele au fost următoarele: pentru grupul MHA, resorbţie mediană osoasă în medie de -0,21±0,08 mm, şi resorbţie laterală osoasă în medie de -0,22±0,09 mm (resorbţie osoasă medie de 0,21±0,09 mm); pentru grupul CS resorbţie mediană osoasă de -0,14±0,07 mm, şi resorbţie laterală osoasă de -0,12±0,11 mm (resorbţie osoasă medie : -0,13 ± 0,09 mm); pentru grupul PB, resorbţie mediană osoasă de -0,15 ± 0,10 mm şi resorbţie laterală osoasă de -0,16±0,06 mm (resorbţie medie osoasă de -0,16±0,08 mm). Nu s-au raportat diferenţe semni�cative între grupuri (P>0,05).

CONCLUZIIObservaţiile acestui studiu, după 24 de luni de la intervenţie, au arătat că toate materialele grefate au oferit condiţii optime pentru osteointegrarea implanturilor, iar inserarea implanturilor în alveole grefate nu a fost in�uenţată de cele trei biomateriale diferite, deoarece nu au in�uentat negativ rezultatele.Absenţa unei diferenţe semni�cative, din punct de vedere statistic, a nivelului osos din jurul implanturilor, la grupurile selectate, a con�rmat rezultatele raportate de către alte studii.


003

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. ALR

Studiu clinic şi histologic al unui substituent osos xenogenic, utilizat ca material de adiţie, în alveole postextracţionale

REZUMATProcesul de remodelare, ca urmare a avulsiei dentare, constă în modi�carea tridimensională a osului alveolar, ce face extrem de di�cilă inserţia unui implant, şi necesită proceduri de augmentare osoasă. Scopul acestui studiu a fost să evalueze comportamentul clinic şi timpul de reabsorţie a materialului de grefare (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), o pastă osoasă deantigenată, alcatuită din 80% amestec granular şi 20% colagen pur. Acest produs are un timp de reabsorbţie de aproximativ 4 luni. În acest studiu, au fost incluşi 12 pacienţi, care au necesitat tratament cu implant endoosos, ulterior pierderii unui dinte, prin fractura radiculară sau patologie parodontală. După decolarea lamboului şi examinarea defectului, OsteoBiol® Putty a fost aplicat în cavitate cu ajutorul unei spatule sterile, şi apoi, lambourile au fost suturate. Analiza histologică şi radiologică, realizată după 3 luni, a arătat o resorbţie completă a materialului heterolog şi substituirea lui cu ţesut osos trabecular.

CONCLUZIIAutorii au apreciat maleabilitatea ideală şi plasticitatea acestui produs, care le-a permis aplicarea facilă. Mai mult decât atât, acest biomaterial susţine regenerarea osoasă corespunzătoare, facilitând şi accelerând acest proces �ziologic. În opinia autorilor “acest material ar putea � cea mai bună recomandare pentru aplicarea în alveolele postextracţionale implantare, unde defectele osoase sunt mai mari de 2 mm”. De asemenea, autorii au concluzionat că OsteoBiol® Putty poate � utilizat în defectele osoase nu foarte mari sau defectele cu 3 pereţi osoşi prezenţi.

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Putty

C. Arcuri1

F. Cecchetti2

F. Germano1

A. Motta1

C. Santacroce2

ARTICOL ORIGINALMinerva Stomatologica2005 Jun;54(6):351-62

1 | Operative Odontostomatologic Unit, Department of Periodontolosy, Tor Vergata University, Fatebenefratelli Hospital, Isola Tiberina, Rome, Italy2 | Pathological Anatomy Division, Fatebenefratelli Hospital, Isola Tiberina, Rome, Italy

PAG 19


018

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. ALR PAG 21

Conservarea crestei alveolare postextracţionale: un studiu clinic şi histologic

REZUMATAtunci când planul de tratament prevede inserarea de implanturi, consecutiv extracţiei dentare, este necesar să se conserve dimensiunea alveolei postextracţionale.

În literatură, au fost propuse diferite proceduri de conservare a crestei, şi este demonstrat că umplerea şi acoperirea alveolei postextracţionale conservă volumul osos într-o manieră mai previzibilă decât vindecarea naturală. Totuşi, există câteva discuţii referitoare la calitatea ţesutului augmentat în zona extracţiei.

Scopul acestui studiu a fost să evalueze posibilitatea de a evita resorbţia versantul vestibular şi lingual al alveolei postextracţionale, utilizând un substituent osos. Prin urmare, acest studiu a investigat rolul unui biomaterial în conservarea crestei după extracţia dinţilor din zona posterioară.

Pentru a realiza acest lucru, 10 alveole din zona posterioară au fost umplute cu un material xenograft (Gen-Os,OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), consecutiv extracţiei dentare. Granulele au fost acoperite cu o membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), iar lamboul a fost suturat peste membrană, obţinându-se închiderea primară. Analizele histologice realizate la 4 luni de la extracţia dentară, pe probe prelevate de la cazurile augmentate cu material de adiţie osoasă, au indicat că aproximativ 85% din dimensiunea iniţiala a crestei alveolare a fost conservată, permiţând inserarea corectă a implanturilor. Din punct de vedere histologic, neoformarea osoasă a fost detectabilă în toate zonele de lucru.

CONCLUZIIRezultatele obţinute în această investigaţie con�rmă că resorbţia orizontală a crestei alveolare poate � redusă semni�cativ prin utilizarea unui material de umplere osoasă, iar augmentarea alveolelor postextracţionale măreşte probabilitatea menţinerii formei originale a crestei, permiţând inserarea implanturilor, cu o ofertă optimă a ţesutului osos şi gingival. În opinia autorului “rezultatele recomandă utilizarea unui substituent osos pentru umplerea zonelor postextracţionale în zona posterioară, evitând pierderea osoasă alveolară”.

Material de grefare



Daniele Cardaropoli1

Giuseppe Cardaropoli2

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Periodontics &Restorative Dentistry2008 Oct;28(5):469-477

1 | DDS | Scienti�c Director PROED, Institute for Professional Education in Dentistry, Torino, Italy2 | DDS | Departement of Periodontics, Clinical Research Center UMDNJ, New Jersey Dental School, Newark, USA


035


Material de grefare


Roberto Rossi1

Regina Santos Morales2

Massimo Frascaria3

Riccardo Benzi4

Nino Squadrito5

ARTICOL ORIGINALThe European Journal of Esthetic Dentistry2010; Summer 5(2):172-188

1 | DDS, MScD | University of Rome, Italy2 | Dm D | Private practice, Makati City, Philippines3 | DDS, PhD | University of L’Aquila, Italy4 | MD, DDS | Private Practice, Milano, Italy5 | CDT Lab. | Golden Smile, Genova, Italy

Plani�carea implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturi

REZUMATCând un implant dentar înlocuiește un dinte natural, orice lipsă a țesuturilor dure sau moi poate face mai di�cilă obținerea de rezultate estetice satisfăcătoare și predictibile.

Acum, tratamentul chirurgical implantar ghidat a devenit o realitate clinică în implantologie și pe piață sunt disponibile diferite sisteme de analiză, atât pentru plani�carea etapelor chirurgicale, cât și a celor protetice. Mai mult decât atât, evoluția tehnicilor imagistice digitale a deschis noi perspective în plani�carea tratamentului protetic pe implanturi modern, cu efecte interesante asupra chirurgiei pentru implanturi ghidate.

În acest articol, autorii prezintă un caz elaborat și executat printr-un procedeu nou de plani�care a chirurgiei ghidate, folosind o abordare hibridă ca alternativă la tehnicile CAD/CAM actuale. Este o tehnică simplă și ieftină, bazată pe o analiză CT prechirurgicală, care îi permite chirurgului și proteticianului să lucreze în echipă, pentru a oferi o restaurare �xă în ședința procedurii chirurgicale, în mod minim invaziv și predictibil.

Deoarece, după extracția dinților în zona estetică pacientul prezentă un de�cit osos, alveola postextracţională a fost chiuretată cu atenţie, eliminând tot ţesutul in�amator rezidual, şi a fost grefată cu un amestec de os cortico-spongiosă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), apoi sigilată cu un burete de �brină. Vindecarea a fost fără complicaţii, şi, deşi se aştepta apropierea vestibulo-linguală a ţesuturilor moi, radiogra�a de control la 6 luni a evidenţiat o integrare ideală a grefei osoase.

CONCLUZIIPe baza rezultatelor satisfăcătoare obţinute în experienţa lor clinică, autorii au ajuns la concluzia că ¨abordările minim invazive sunt foarte importante în managementul ţesuturilor dure şi moi. Se ştie că abordarea convenţională fără lambou dă rezultate bune în retracţiile mai reduse ale ţesuturilor dure şi moi. Deci, chirurgia plani�cată fără lambouri poate deveni standardul de aur pentru regenerarea ţesuturilor dure şi moi în viitor˝.Procedura descrisă în acest articol, împreună cu folosirea programelor diagnostice tridimensionale, pare un mijloc precis şi e�cient de realizare a unei lucrări protetice înainte ca intervenţia chirurgicală să aibă loc.


035


Material de grefare


Roberto Rossi1

Regina Santos Morales2

Massimo Frascaria3

Riccardo Benzi4

Nino Squadrito5

ARTICOL ORIGINALThe European Journal of Esthetic Dentistry2010; Summer 5(2):172-188

1 | DDS, MScD | University of Rome, Italy2 | Dm D | Private practice, Makati City, Philippines3 | DDS, PhD | University of L’Aquila, Italy4 | MD, DDS | Private Practice, Milano, Italy5 | CDT Lab. | Golden Smile, Genova, Italy

Plani�carea implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturi

REZUMATCând un implant dentar înlocuiește un dinte natural, orice lipsă a țesuturilor dure sau moi poate face mai di�cilă obținerea de rezultate estetice satisfăcătoare și predictibile.

Acum, tratamentul chirurgical implantar ghidat a devenit o realitate clinică în implantologie și pe piață sunt disponibile diferite sisteme de analiză, atât pentru plani�carea etapelor chirurgicale, cât și a celor protetice. Mai mult decât atât, evoluția tehnicilor imagistice digitale a deschis noi perspective în plani�carea tratamentului protetic modern pe implanturi, cu efecte interesante asupra chirurgiei pentru implanturi ghidate.

În acest articol, autorii prezintă un caz elaborat și executat printr-un procedeu nou de plani�care a chirurgiei ghidate, folosind o abordare hibridă ca alternativă la tehnicile CAD/CAM actuale. Este o tehnică simplă și ieftină, bazată pe o analiză CT prechirurgicală, care îi permite chirurgului și proteticianului să lucreze în echipă, pentru a oferi o restaurare �xă în ședința procedurii chirurgicale, în mod minim invaziv și predictibil.

Deoarece, după extracția dinților în zona estetică pacientul prezentă un de�cit osos, alveola postextracţională a fost chiuretată cu atenţie, eliminând tot ţesutul in�amator rezidual, şi a fost grefată cu un amestec de os cortico-spongiosă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), apoi sigilată cu un burete de �brină. Vindecarea a fost fără complicaţii, şi, deşi se aştepta apropierea vestibulo-linguală a ţesuturilor moi, radiogra�a de control la 6 luni a evidenţiat o integrare ideală a grefei osoase.

CONCLUZIIPe baza rezultatelor satisfăcătoare obţinute în experienţa lor clinică, autorii au ajuns la concluzia că ¨abordările minim invazive sunt foarte importante în managementul ţesuturilor dure şi moi. Se ştie că abordarea convenţională fără lambou dă rezultate bune în retracţiile mai reduse ale ţesuturilor dure şi moi. Deci, chirurgia plani�cată fără lambouri poate deveni standardul de aur pentru regenerarea ţesuturilor dure şi moi în viitor˝.Procedura descrisă în acest articol, împreună cu folosirea programelor diagnostice tridimensionale, pare un mijloc precis şi e�cient de realizare a unei lucrări protetice înainte ca intervenţia chirurgicală să aibă loc.

Dehiscențe şi fenestrații



008

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.DEH PAG 26

Materiale de grefare

SUBSTITUENTI OSOSIOsteoBiol® Gen-Os


Ugo Covani1

Antonio Barone1,2

Roberto Cornelini1,3

Roberto Crespi1,4


2006 Apr; 77(4):722-7

1 | Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of

Genova, Genova, Italy.2 | Private practice, Camaiore, Lucca, Italy.

3 | Private practice, Rimini, Italy.4 | Private practice, Busto Garolfo, Milan, Italy.

Rezultatul clinic al inserării imediate a implantelor, ulterior îndepărtării unui implant fracturat

REZUMATScopul acestui studiu a fost să evalueze succesul clinic al implanturilor dentare, inserate imediat după îndepărtarea unor implanturi fracturate la 12 luni postchirurgical. În acest studiu, desfaşurat în perioada 1999-2004, au fost incluşi 9 pacienţi (3 bărbaţi şi 6 femei), cu vârste cuprinse între 35 şi 63 de ani. Toţi pacienţii incluşi în acest studiu au necesitat extracţia unor implanturi neintegrate, şi au avut ca indicaţie clinică plasarea imediată a unor implanturi noi. Inserarea imediată unui implant este adesea asociată cu defecte osoase reziduale, între suprafaţa externă a implanturilor vechi şi pereţii osoşi existenţi, iar autorii au ales aplicarea unui protocol de regenerare osoasă ghidată (GBR) în cazurile cu defecte osoase întinse. Prin urmare, 5 zone de implantare din experiment, care nu prezentau fenestraţii sau dehiscenţe la nivelul pereţilor osoşi sau afectarea structurii metalice a implantului şi a pereţilor adiacenţi mai mici de 2 mm, nu au fost trataţi cu proceduri regeneratoare. Celelalte 4 zone de implantare din experiment, care prezentau fenestraţii sau dehiscenţe şi/sau defecte osoase periimplantare mai mari de 2mm, au fost tratate cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®,Coazze, Italia), şi acoperite cu membrane bioresorbabile din colagen (Evolution,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Membranele au fost utilizate pentru acoperirea defectelor osoase mari şi acolo unde nu mai exista os de susţinere pentru viitorul implant. O barieră resorbabilă (membrana) a fost folosită, după caz. Din cauza rigidităţii membranei, s-au utilizat şi granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină, în defectele osoase, pentru a preveni prăbuşirea membranei şi apariţia unui spațiu gol nefavorabil regenerării osoase. Toate implanturile dentare au fost încărcate protetic cu proteze �xe. După 12 luni, toate implanturile prezentau osteointegrare perfectă, şi nu s-a observat prezenţa vreunui defect osos rezidual, sau detectabil la proba cu sonda în jurul implantului. Similar, la radiogra�ile de control, nu există resorbţie osoasă detectabilă.

CONCLUZIILuând în considerare rezultatele acestui studiu, autorii au a�rmat că este posibil inserarea unui implant dentar, imediat după îndepărtarea implantului mai vechi fracturat, şi se pot obţine rezultate clinice similare cu cele obţinute în cazurile de implantare imediat postextracţională.


006

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. DEH PAG 27

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® PuttyOsteoBiol® Apatos


Antonio Barone1

Stefano Ameri1

Ugo Covani1

ARTICOL ORIGINALEuropean Journal of Implant Prosthodontics2006 May-Aug;2(2):99-106

1 | University of Genova, Italy

Implanturi imediat postextracţionale: tratamentul defectelorperiimplantare. O analiză retrospectivă

REZUMATAdesea, inserarea unui implant într-o alveolă postextracţională este asociată cu prezenţa unui defect osos între gâtul implantului şi pereţii osoşi reziduali. Acest articol este o analiză retrospectivă asupra ratei de succes a implanturilor postextracţionale, asociate cu proceduri regenerative, indicate în defectele osoase periimplantare. Pentru acest studiu s-au ales 50 de pacienţi, care au primit implanturi dentare imediat postextracţionale. Defectele osoase marginale au fost tratate diferit.

20 de situsuri au fost tratate cu particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi membrane de colagen (Evolution,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).

10 de situsuri au fost tratate cu os autolog şi membrane. 5 zone au fost grefate cu pastă osoasă (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi 6 zone au fost tratate cu membrane de colagen (Evolution, OsteoBiol® Tecnoss®, Coazze, Italia).

La 6 luni, s-a realizat cea de-a doua etapă, de reabilitare protetică, şi s-a evaluat defectul osos rezidual. Ulterior, s-a putut aprecia că în 82% din cazurile tratate se observă vindecarea osoasă completă, fără defecte reziduale, în timp ce în 16% din cazuri au apărut defecte osoase reziduale.

CONCLUZIIÎn momentul celei de-a doua etape chirurgicale, cele mai multe defecte osoase periimplantare sunt complet vindecate, iar defectele osoase reziduale nu necesită alte intervenţii suplimentare de refacere. Deşi, în acest studiu nu a fost posibil să se evalueze comportarea diferită a materialelor grefate, rezultatele con�rmă rata mare de succes a implanturilor imediat postextracţionale, dar şi a tehnicilor de regenerare utilizate în defectele osoase periimplantare.


017

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.DEH PAG 28

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Gel 40

MEMBRANEOsteoBiol® Evolution

Ugo Covani1

Roberto Cornelini2

Antonio Barone3

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Oral &

Maxillofacial Implants2008 Sept-Oct ;23(5): 841-6

1 | MD, DDS | Chairman of Oral Pathology and Medicine, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences

and Technologies, School of Dentistry, University of Genova, Italy

2 | MD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and

Technologies, Medical School, University of Genova, Italy3 | DDS, PhD, MSc | Assistant Professor, Department of

Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy

Augmentarea osoasă în jurul implanturilor imediat inserate, cu sau fără decolarea lamboului: o abordare modi�cată

REZUMATÎn literatură există dovezi ale faptului că implanturile inserate imediat în alveole postextracţionale, reduc nu numai rata de morbiditate, dar şi timpul total între îndepărtarea completă a dintelui şi reabilitarea protetică �nală. Scopul acestui studiu a fost să compare succesul clinic şi vindecarea osoasă a implanturilor inserate în alveole postextracţionale, utilizând o tehnică fără crearea unui lambou, în comparaţie cu implanturile inserate după decolarea lamboului.

În acest studiu au fost incluşi 20 de pacienţi (8 bărbaţi şi 12 femei), cu vârste cuprinse între 30 şi 67 de ani. Toţi pacienţii selectaţi pentru acest studiu au necesitat extracţia unui dinte natural compromis, şi au fost programaţi pentru inserarea imediată a unui implant.

10 implanturi au fost inserate după decolarea lamboului (grup de control), şi 10 implanturi au fost inserate fără crearea unui lambou (grup test). Toate siturile selectate prezentau un defect osos complet pe peretele vestibular, ce a necesitat augmentare osoasă.

Augmentarea osoasă s-a realizat cu un amestec de gel de colagen şi os cortico-spongios, de origine porcină (Gel 40, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia). Situsurile chirurgicale au fost protejate la nivel gingival de o membrană din colagen (Evolution, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia).

Toate procedurile de grefare au fost �nalizate fără apariţia complicaţiilor postoperatorii.

Toate implanturile incluse în acest studiu, au fost implanturi în doi timpi, aplicate în osul augmentat, la nivel palatal/lingual osos. La 6 luni de la inserare, atât la grupul de control, cât şi la grupul test, s-a realizat a doua etapă chirurgicală şi o examinare clinică care să determine coe�cientul de stabilitate al implantului (DIB), şi distanţa dintre gâtul implantului şi creasta osoasă la jumătatea feţei vestibulare (DIC).

La grupul test, un implant nu a fost integrat. Doar un singur implant (la grupul test) a prezentat creştere osoasă peste gâtul implantului, vizibilă în timpul etapei de reintervenţie. Coe�cientul de stabilitate al implantului (ISQ) şi DIB nu au indicat nici o diferenţă semni�cativă între grupul de control şi grupul test; totuşi, un DIC mai mare a fost găsit în situl de testare comparativ cu situl de control.

CONCLUZIIStudiul de faţă a evidenţiat că implanturile inserate imediat după extracţia dintelui, cu prezenţa unui defect osos vertical, poate � tratată cu succes, �e cu sau fără crearea unui lambou, chiar dacă sunt necesare proceduri de augmentare ale defectelor osoase. S-a observat, de asemenea, că regenerarea osoasă a atins un nivel coronar mai înalt la grupul cu decolarea unui lambou, decât la grupul fără lambou. Aceste observaţii sugerează rezultate favorabile ale regenerării osoase pentru grupul cu decolare de lambou.


024

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. DEH PAG 29

Material de grefare



Ugo Covani1

Simone Marconcini2

Roberto Crespi3

Antonio Barone4

ARTICOL ORIGINALJournal of Oral Implantology2009;35(4):189-95

1 | Chair of oral pathology at Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy2 | Chairman and of oral medicine and pathology at the School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy3 | Research fellow at the University of Genoa, Italy4 | Visiting professor of oral medicine and pathology at the School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy

Inserarea imediată a unui implant, după îndepărtarea unui implant neintegrat: raport clinic şi histologic de caz.

REZUMATAcest articol raportează succesul clinic al unui implant, aplicat imediat după îndepărtarea unui implant lamă, fracturat din cauza unor complicaţii biomecanice. Un bărbat sănătos de 58 de ani, nefumător, s-a prezentat cu fractura unui implant lamă, supraîncărcat biomecanic. S-a realizat o îndepărtare minim invazivă, şi un implant nou, de aceeaşi formă, a fost inserat imediat. Defectul osos periimplantar a fost grefat cu un amestec de gel de colagen şi os cortico-spongios, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), şi acoperit cu o membrană bioresorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze,Italia).

Evaluarea radiologică la 6 luni de la tratament a arătat o vindecare osoasă completă. Nu s-a observat nici un defect osos, vizibil direct sau la proba cu sonda, la descoperirea capei de acoperire: mai mult decât atât, în a doua etapă chirurgicală s-a observat absenţa mobilităţii, a durerii, supuraţiei sau a radiotransparenţei periimplantare,.

CONCLUZIIAtunci când un implant este neintegrat, trebuie îndepărtat imediat. În cazul inserării unui nou implant în alveola postextracţională, dacă contactul os-implant nu este optim sau porţiuni din pereţii implantului sunt expuse (prin dehiscenţe osoase), se recurge la tehnici de regenerare tisulară ghidată, utilizând membrane de barieră, cu sau fără material de adiţie osoasă.Raportul cazului prezentat a demonstrat succesul înlocuirii imediate a unui implant lama fracturat, cu un implant nou, de aceeaşi formă şi în aceeaşi locaţie, în asociere cu un material de adiţie osoasă şi o membrană.

Sinus lifting cu acces crestal


SINUS LIFTING CUACCES CRESTAL

015

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.CASL PAG 32

Material de grefare



Antonio Barone1

Roberto Cornelini2

Renato Ciaglia3

Ugo Covani4

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Periodontics &

Restorative Dentistry2008 Jun;28(3):283-9

1 | DDS, PhD, Msc | Assistant Professor, Department of Oral Pathology, Nanoworld Institute, School of Dental

Medicine, University of Genova, Italy2 | MD, DDS | Assistant Professor, Department of Oral

Pathology, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy

3 | DDS | Private Practice, Napoli, Italy4 | MD, DDS | Professor, Department of Oral Pathology,

Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy

Inserarea implanturilor dentare în alveole postextracţionale şi elevarea simultană a podelei sinusale maxilare cu osteotoame: o serie de cazuri clinice

REZUMATÎn zona posterioară maxilară, inserarea implanturilor imediat după extracţia dentară este frecvent complicată de prezenţa sinusului maxilar şi de lipsa unui volum osos corespunzător, �ind astfel nefavorabilă inserarea precisă şi stabilizarea implanturilor. Astfel, în aceste situaţii, se realizează augmentarea sinusului maxilar, urmată de inserarea de implanturi în osul refăcut. Scopul acestui studiu a fost să evalueze succesul clinic al implanturilor inserate în alveole postextracţionale, cu ridicarea simultană a podelei sinusului maxilar, cu ajutorul osteotoamelor.Pentru acest studiu au fost selectaţi 12 pacienţi (7 bărbaţi şi 5 femei), cu vârste cuprinse între 38 şi 56 de ani, ce necesitau extracţia unui premolar superior, cu inserarea imediată a unui implant. Materialele de grefare utilizate în augmentarea de sinus maxilar şi umplerea defectelor osoase periimplantare au fost un amestec de gel de colagen şi granule cortico-spongioase, de origine porcină (Gel 40, Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), acoperite cu membrane bioresorbabile (Evolution, Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Materialul de adiţie este foarte uşor de utilizat, datorită gelului de colagen care acţionează ca un agent de sigilare. Toate implanturile au fost lăsate să se osteointegreze, pe o perioadă de 6 luni, înainte de reabilitarea protetică. Unul dintre cele 12 implanturi a fost un eşec, din cauza apariţiei unui abces în faza iniţială a vindecării. Nici un implant nu a fost neintegrat după reabilitarea protetică de�nitivă. Nu s-a înregistrat nici o pierdere semni�cativă osoasă la controlul �nal. La 18 luni postchirurgical, media de volum osos câştigat, evaluat radiologic, a fost de 4,2±1,4 mm.

CONCLUZIIRezultatele acestui studiu au demonstrat că utilizarea osteotoamelor pentru ridicarea podelei sinusale şi inserarea implanturilor în alveolele postextracţionale poate � considerată o procedură predictibilă. Datorită condensării laterale a osului, realizată prin această tehnică, în timpul pregătirii zonei de implantare, calitatea osului rezultat pare să �e îmbunătăţită.

SINUS LIFTING CU ACCES CRESTAL

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. CASL PAG 33

025

Elevarea atraumatică a mucoasei sinusului maxilar, utilizând osteotoame conice, pentru implantare imediată. Un studiu clinic de 3 ani

REZUMATSunt recomandate diferite tehnici pentru a crea un volum su�cient al osului de susţinere, în interiorul şi în jurul sinusului maxilar, în cazurile de resorbţie osoasă a procesului alveolar în înălţime şi lăţime, prin atro�e şi pneumatizare. Totuşi, câteva dintre aceste tratamente sunt complexe şi necesită instruire speci�că chirurgicală.

Scopul acestui studiu a fost să evalueze e�cienţa tehnicii de ridicare a podelei sinusale, prin abord crestal, şi augmentarea cu grefă osoasă colagenată, de origine porcină şi inserarea imediată unui implant, într-o singură şedinţă chirurgicală, cu ajutorul unor osteotoame angulate, conice şi cu marcaje de adâncime, şi restaurare protetică 18 săptămâni mai târziu.

În acest studiu au fost incluşi 30 de pacienţi (18 femei şi 12 bărbaţi), cu atro�e osoasă orizontală şi verticală în zona posterioară a maxilarului. Toate implanturile au fost inserate imediat după folosirea dilatatorilor osoşi, convecşi şi concavi, pentru ridicarea podelei sinusale, şi grefarea osului porcin mp3® (Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), granulaţie de 600-1000 μm. Înălţimea osoasă obţinută variază între 5 şi 8 mm, pentru toţi pacienţii.

Din analiza radiologică a fost posibil să se determine câştigul mediu osos intrasinusal, de 4,13±0,97 SD mm la momentul intervenţiei chirurgicale, de 3,90±1,15 SD mm la 12 luni, de 3,74±1,05 SD mm la 24 luni, şi de 3,62±1,75 SD mm la 36 luni.

CONCLUZIIDupă o perioadă de 36 de luni, a fost posibil să se evidenţieze că, prin tehnica de ridicare a podelei sinusale maxilare, cu ajutorul osteotoamelor conice şi grefarea cu os colagenat, de origine porcină, mp 3, s-a obţinut o rată de succes de 96,6%. Remodelarea biomaterialul osos intrasinusal a fost de 0,51±0,08 mm, din prima zi, până în a 36-a lună. Avantajul tehnicii cu dilatatori osoşi este că reprezintă o procedură minim invazivă, cu un risc scăzut de complicaţii, atât în timpul, cât şi după intervenţia chirurgicală, cu bene�cii din punct de vedere estetic şi funcţional.

Material de grefare




Laura López Marí3

Antonio José Ortiz Ruiz4

Javier Guardia5

ARTICOL ORIGINALMedicina Oral, Patología Oral y Cirugía Bucal2010 Mar 1;15 (2):E366-70

1 | Senior Lecturer, Adult Integrated Dentistry Clinic and Director of Implantology Masters Program, Faculty of Medicine and Dentistry, the University of Murcia, Spain2 | Associate lecturer in Dentistry for Patients with Special Needs, Faculty of Dentistry, the University of Granada, Spain3 | Master of Integrated Dentistry and Implantology, University of Murcia, Spain4 | Senior Lecturer in Integrated Pediatric Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, the University of Murcia, Spain5 | Doctor of Dentistry. Collaborator in Pharmacological Interaction in Dentistry, Faculty of Dentistry, University of Granada, Spain

Sinus lifting cu acces lateral



004

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.LASL PAG 36

Augmentarea de sinus maxilar : analiză histologică şi histomorfometrică

REZUMATO cantitate limitată de volum osos, asociată cu o resorbţie severă a osului alveolar, consecutiv extracţiei dentare şi a măririi sinusului maxilar, poate complica inserarea implantului la maxilarul posterior.

Pentru a permite inserarea previzibilă a implantului se recomandă ridicarea podelei sinusale şi grefarea osoasă. În acest studiu, autorii au avut ca scop să compare din punct de vedere histologic utilizarea a 100% os autogen, cu folosirea unui amestec de os autogen şi os cortico-spongios, de origine porcină, în tehnica de augmentare a podelei sinusale.

Pentru acest studiu, au fost selectaţi 18 pacienţi, în funcţie de următoarele criterii: indicaţie de sinus lifting bilateral şi adiţie osoasă, prezenţa unei atro�i maxilare severe, prezenţa unei creste maxilare sub 3 mm înălţime şi prezenţa unor afecţiuni sistemice. Intervenţia chirurgicală a fost realizată sub anestezie generală, iar grefa osoasă a fost prelevată de la nivelul crestei iliace.

Fiecare pacient a primit 100% os autogen într-un sinus ales aleator (zona de control) şi un amestec de 1:1 os autogen şi granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru sinusul contralateral (zona test). Ferestrele sinusale au fost acoperite cu membrane resorbabile de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).

La 5 luni postchirurgical, pacienţilor li s-au inserat cel puţin 2 implanturi pe �ecare parte a maxilarului şi s-au prelevat probe bioptice (câte două de pe �ecare parte), în momentul inserării implantului.

La 5 luni, evaluarea histologică a zonei test a indicat prezenţa unor granule osoase cortico-spongioase incomplet resorbite, dar osul rezidual era bine integrat şi în continuitate cu ţesutul osos nou format.

La biopsie, nu au existat diferenţe semni�cative ale procentului osos între zona test şi zona de control.

CONCLUZIIÎn acest studiu, granulele cortico-spongioase, de origine porcină, sunt parţial resorbite la 5 luni, şi sunt înconjurate de ţesutul osos nou format. Pe baza acestor observaţii, autorii au concluzionat că granulele cortico-spongioase, de origine porcină, au capacitatea să susţină augmentarea osoasă şi pot � utilizate cu succes într-un amestec 1:1 cu os autogen grefat de la nivelul crestei iliace, în caz de atro�e maxilară severă (clasa V Cawood).

Material de grefare



Antonio Barone1

Roberto Crespi2

Nicolò Nicoli Aldini2

Milena Fini2

Roberto Giardino3

Ugo Covani4

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Oral &

Maxillofacial Implants2005; Jul-Aug; 20(4):519-25

1 | PhD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and

Technologies, Nanoword Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy

2 | MD | Senior Researcher, Experimental Surgery Department, Research Institute, Codivilla Putti-Rizzoli

Orthopaedic Institute and Surgical Pathophysidogg, Medical School, University of Bologna, Italy

3 | MD | Full Professor, Experimental Surgery Department, Research Institute, Codivilla Putti-Rizzoli

Orthopaedic Institute and surgical pathophysidogg, Medical School, University of Bologna, Italy

4 | MD, DDS | Associate Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and

Technologies, Nanoword Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy


Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. LASL PAG 37

007

Material de grefare


Antonio Barone1

Stefano Santini2

Ludovico Sbordone3

Roberto Crespi4

Ugo Covani5

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Oral& Maxillofacial Implants 2006 Jan-Feb; 21(1):81-5

1 | PhD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy2 | DDS, MD | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy3 | DDS, MD | Professor and Chairman of Periodontology and Implantology, Department of Surgery, University of Pisa, Italy4 | MD | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy5 | DDS, MD | Chairman of Oral Pathology, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy

Un studiu clinic despre rezultatele şi complicaţiile asociate cu augmentarea de sinus maxilar

REZUMATTehnica de sinus lifting este indicată cu scopul de a mări volumul osos la nivelul sinusul maxilar, pentru a permite utilizarea implanturilor dentare. Implanturile dentare pot � plasate în aceeaşi etapă intraoperatorie, când există o înălţime osoasă su�cientă, sau pot � inserate într-o etapă ulterioară, după procedura de augmentare osoasă. Scopul acestui studiu este să evalueze frecvenţa apariţiei complicaţiilor postoperatorii la inserarea de implanturi dentare, sub anestezie generală, la un grup de pacienţi cu atro�e maxilară severă.

În acest studiu, au fost incluşi 70 de pacienţi (124 de sinusuri maxilare), pentru procedura de augmentare de sinus maxilar, sub anestezie generală. În 93 de sinusuri maxilare s-a utilizat doar os autogen. Zonele donoare pentru grefarea osoasă includ: sim�za mentonieră sau marginea antero-superioară a crestei iliace. Cele 31 de sinusuri maxilare rămase au fost augmentate cu un amestec 1:1 de os autogen şi particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Particulele osoase au granulaţie între 250 şi 1000 μm. Fereastra sinusală a fost acoperită cu membrană resorbabilă de colagen. În �nal, lamboul mucoperiostal a fost repoziţionat şi închis printr-o sutură întreruptă “în saltea”.

CONCLUZIIÎn evaluarea complicaţiilor intraoperatorii, autorii au observat că, utilizarea unei grefe osoase prin tehnica onlay, în augmentarea de sinus maxilar, creşte semni�cativ frecvenţa apariţiei infecţiilor postoperatorii. Dar, acest studiu a arătat absenţa unei legături între apariţia complicaţiilor postoperatorii şi tipul de material folosit. Mai mult decât atât, s-a observat că, neoformarea osoasă are loc în aproximativ 6 luni, după intervenţiile de sinus lifting. Autorii au concluzionat că “nu s-a observat nici o diferenţă radiologică a cantităţii de os regenerat, între sinusurile maxilare unde s-a utilizat doar os autogen şi cele grefate cu amestec de 1:1 os autogen şi particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină”.


009


Material de grefare


Giovanna Orsini1

Antonio Scarano1

Maurizio Piattelli1

Marcello Piccirilli1

Sergio Caputi1

Adriano Piattelli1


2006 Dec;77(12):1984-90

1 | Department of Stomatology and Oral Science, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

Analiza histologică şi ultrastructurală a osului regenerat, în augmentarea de sinus maxilar cu un biomaterial de origine porcină

REZUMATÎn cazurile cu volum osos insu�cient la nivelul maxilarului posterior se recomandă tehnica de augmentare a sinusul maxilar. Deşi, mai multe tipuri de materiale au fost recomandate pentru acestă procedură, nu este încă clari�cat ce material de adiţie este, din punct de vedere clinic, cel mai indicat pentru regenerarea osoasă.Osul autogen este considerat standardul de aur, printr-o vindecare rapidă şi sigură a țesuturilor, la interfața cu implanturile dentare dar necesită prezența unei zone donoare, de unde s-ar putea preleva os pentru tehnicile de regenerare osoasă, iar aceasta ar putea � un mare dezavantaj, legat în special de disconfortul pacientului. Scopul acestui studiu a fost să raporteze rezultatele de microscopie optică (LM) şi de microscopie electronică de transmisie (TEM), pentru probele de examinare, la 5 luni după augmentarea sinusului maxilar cu biomaterial de origine porcină, sub formă de granule osoase (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).În acest studiu au fost incluşi 10 pacienţi. La 5 luni după augmentarea de sinus maxilar, s-au prelevat 10 probe şi au fost examinate la microscopie optică (LM) şi la microscopie electronică de transmisie (TEM). Totodată, implanturile au fost inserate la 5 luni după sinus lifting. La 5 luni ulterior inserării implanturilor dentare, observaţiile clinice au arătat că implanturile sunt stabile, iar radiogra�ile au arătat prezenţa osului nou format, periimplantar şi în restul zonei augmentate a sinusului maxilar. Observaţiile de microscopie optică au arătat că majoritatea granulelor de biomaterial sunt înconjurate de os nou format, iar la interfaţa os/implant apare în principal un os compact. Mai mult decât atât, la interfaţa os/biomaterial apare un contact strâns între granulele osoase, de origine porcină, şi osul din jur, care are caracteristicile unui os matur, cu numeroase osteocite. Zona osoasă nou formată este în procent de 36±2,8%, spaţiile medulare apar în procent de 38±1,6%, în timp ce grefa de biomaterial rezidual este de 31±1,6%. La examinarea TEM, toate etapele formării osoase, matrice osteoidă, os lamelar (secundar) şi os nelamelar (primar) au fost observate în apropierea granulelor de biomaterial.

CONCLUZIIObservaţiile acestui studiu au arătat că acest biomaterial cortical, de origine porcină, este biocompatibil şi poate � utilizat în procedurile de augmentare de sinus maxilar, favorizând neoformarea osoasă, fără să intervină în procesul �ziologic de reparaţie osoasă şi de osteointegrare a implantului. Bazate pe aceste rezultate, autorii au concluzionat că “aceste observaţii ar putea îmbogăţi noțiunile teoretice ale medicilor, prin cunoaşterea interacţiunilor biologice ce apar la nivelul substituentului osos porcin, observând că osul, în contact cu aceste granule, prezintă toate etapele neoformării osoase şi are aceleaşi caracteristici cu ale ţestului osos preexistent, şi demonstrează, astfel, biocompatibilitatea acestei grefe”.



014

Material de grefare



Antonio Barone1

Stefano Santini1

Simone Marconcini1

Luca Giacomelli2

Enrico Gherlone3

Ugo Covani1

ARTICOL ORIGINALClinical Oral Implants Research2008 May;19(5):511-5, Epub 2008 Mar 26

1 | Unit of Oral Pathology and Medicine, University of Genova, Genova, Italy2 | Nanoworld Institute, CIRNNOB and Biophysics Division, University of Genova, Genova, Italy3 | University of Milan, Hospital San Ra�aele, Milan, Italy

Osteotomia şi ridicarea membranei sinusale în timpul tehnicii de augmentare a sinusului maxilar. Un studiu comparativ: aparat piezoelectric vs. instrumente rotative convenţionale.

REZUMATTehnica de sinus lifting este în general considerată o procedură chirurgicală sigură pentru podeaua sinusului maxilar, cu o prevalenţă scăzută a complicaţiilor. Totuşi, în cazul perforării membranei sinusale, nu mai este posibil să se garanteze stabilitatea şi vascularizarea grefei, periclitând maturizarea şi mineralizarea osoasă. Mai mult decât atât, prezenţa unei perforări întinse a membranei sinusale, permite mobilizarea grefei osoase spre mucoasa respiratorie, şi contaminarea bacteriană ulterioară.

Scopul acestui studiu clinic randomizat controlat a fost să compare două tehnici chirurgicale pentru accesul în sinusul maxilar (osteotomie şi elevarea membrane sinusale) prin utilizarea unui aparat piezoelectric şi a instrumentelor convenţionale, în timpul intervenţiei de sinus lifting. Au fost selectaţi un număr total de 13 pacienţi (10 femei şi 3 bărbaţi), ce necesită ridicarea podelei sinusale, bilateral, pentru reabilitarea implanto-protetică. În acest studiu, �ecare pacient prezintă o zonă test şi o zonă de control.

Osteotomia pentru accesul sinusal a fost realizată pe o parte a maxilarului, utilizând aparatul piezoelectric (zona test), iar în zona contralaterală s-au folosit freze diamantate convenţionale (zona de control). După ce membranele sinusale au fost decolate, toate sinusurile maxilare au fost grefate în procent de 100% cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a se obţine un volum de os corespunzător. Fereastra osoasă sinusală a fost acoperită cu o membrană resorbabilă din colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).

CONCLUZIIToţi pacientii s-au vindecat fără apariţia unor semne sau simptome de afectare a sinusului maxilar. Referitor la comparaţia celor două tehnici chirurgicale folosite, nu s-a observat nici o diferenţă semni�cativă la nici unul dintre cele două grupuri. În limitele acestui studiu, autorii au concluzionat că “între chirurgia piezoelectrică şi instrumentele convenţionale nu există nici o diferenţă din punct de vedere al parametrilor clinici investigaţi în tehnica de elevare a podelei sinusului maxilar”.


023


Material de grefare

BARIERA -SUBSTITUENT OSOS

OsteoBiol® Lamina

Antonio Scarano1

Maurizio Piattelli2

Francesco Carinci3

Vittoria Perrotti4

ARTICOL ORIGINALJournal of Osseointegration

2009

1 | Researcher of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Italy

2 | Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara

3 | Chief of Maxillofacial Surgery, University of Ferrara, Italy

4 | Research Fellow, Dental School, University of Chieti-Pescara

Îndepărtarea, după 7 ani, a unui implant migrat în sinusul maxilar. O raportare de caz clinic şi histologic

REZUMATDeşi inserarea implanturilor endoosoase în zona posterioară a maxilarului a devenit o procedură standard, pot apărea diferite complicaţii, cum ar � deplasarea implantului în interiorul sinusului maxilar, ce poate cauza infecţii locale în jurul implantului; este cea mai întâlnită complicaţie, şi, prin urmare, poate conduce la o reabsorbţie întinsă a osului din jur.Cauza principală a deplasării implantului este înălţimea necorespunzătoare a crestei osoase în zona maxilară posterioară. În acest articol, autorii au raportat un caz clinic cu un implant migrat în interiorul sinusului maxilar, în timpul aplicării bontului protetic, şi îndepărtat 7 ani mai târziu.După îndepărtarea implantului, s-a utilizat o lamelă osoasă (OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a închide fereastra laterală a sinusului maxilar. Lamboul mucoperiostal a fost repoziţionat şi suturat cu suturi multiple în saltea. Implantul îndepărtat a fost supus examinării histologice, în timp ce controalele postchirurgicale au fost programate la un interval de o lună, pentru a urmări procesul de vindecare.La 7 luni după îndepărtarea implantului din sinusul maxilar, o imagine CT a indicat o grosime normală a mucoasei şi absenţa unei zone opace în sinusul maxilar stâng.

CONCLUZIIÎn cazul migrării unui implant în sinusul maxilar, implantul trebuie îndepărtat, şi este important să se evalueze cu precizie simptomele speci�ce în aceste situaţii, dar şi starea zonei receptoare, ce necesită grefare osoasă pentru umplerea defectului rezidual, tocmai pentru a stabili cea mai bună abordare pentru �ecare caz clinic.



032

Material de grefare



Antonio Barone1

Massimiliano Ricci2

Ugo Covani3

Ulf Nannmark4

Iman Azarmehr5


ARTICOL ORIGINALClinical Implant Dentistry and Related Research2010 May 11. [Epub ahead of print]

1 | DDS, PhD, MSc | Assistant professor, Department of Bio-Physical Medical and Dental Sciences and Technologies, University of Genova, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 2 | DDS, PhD student | Department of Bio-Physical Medical and Dental Sciences and Technologies, University of Genova, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy3 | MD, DDS | Full professor, Department of Surgery, University of Pisa, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 4 | DDS, PhD | Associate professor, Institute of Biomedicine, the Sahlgrenska Academy Gothenburg University, Gothenburg, Sweden 5 | DDS | Visiting fellow, Institute of Biomedicine, the Sahlgrenska Academy Gothenburg University, Gothenburg, Sweden6 | DDS | Associate professor, Department of Dental Implantology, University of Murcia, Spain

Augmentarea de sinus maxilar, utilizând os prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină: evaluare histomorfometrică după 6 luni

REZUMATSubstituenţii osoşi, precum alogrefe, xenogrefe si autogrefe, au fost propuşi pentru procedurile de augmentare în cazurile cu înălţime alveolară osoasă insu�cientă, ce ar putea împiedica inserarea unor implanturi dentare standard în zona posterioară a maxilarului edentat. Recent, a fost recomandat substituentul osos xenogenic, realizat din os porcin cortical, sterilizat, sub formă de granule, cu porozitate mare şi diametru cuprins între 600 şi 1000 μm. Scopul acestui studiu a fost să evalueze rezultatele histologice ale osului prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină, utilizat în augmentarea sinusului maxilar. În acest studiu, au fost incluşi 24 de pacienţi , cu un de�cit de înălţime osoasă, ce indică intervenţia de augmentare de sinus maxilar, pentru a se insera implanturi dentare la acest nivel. După ridicarea membranei sinusale, cu scopul de a obţine volumul necesar grefării osoase, toate cavităţile sinusale au fost umplute cu 100% cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Fereastra osoasă sinusală a fost acoperită cu o membrană de colagen resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Lambourile mucoperiostale au fost închise utilizând o sutură verticală întreruptă, în saltea. Din probele bioptice prelevate la 6 luni de la procedura de augmentare, a fost posibil să se determine că procentul mediu al osului nou format a fost de 43,9±18,6% (intervalul cuprins între 7,5-100%), în timp ce procentul mediu de material grefat rezidual a fost de 14,2±13,6% (intervalul cuprins între 0-41,9%). Raportul os nou/ material grefat rezidual la nivelul sinusului maxilar a fost de 3:1. Procentul mediu de ţesut moale a fost de 41,8±22,7% (intervalul cuprins între 0-92,5%). Evaluarea histologică a arătat că granulele reziduale grefate au fost înconjurate de os nou format, care prezintă caracteristicile osului matur, cu lamele osoase bine organizate şi numeroase lacune mici osteolitice.

CONCLUZIIDeşi autorii recomandă mai multe studii despre osul colagenat cortico-spongios, de origine porcină, observaţiile histologice şi histomorfometrice susţin ideea că osul porcin deţine excelente proprietăţi osteoconductive, şi poate � folosit cu succes în augmentarea sinusului. În special, după 6 luni, a fost evident procentul crescut de reabsorbţie a osului porcin. Mai mult decât atât, prezenţa celulelor multinucleate în lacunele de reabsorbţie, în vecinătatea granulelor osoase, de origine porcină, şi prezenţa unităţilor de metabolizare osoasă, printre granule, a indicat că are loc procesul de remodelare/reabsorbţie.În opinia autorilor, succesul clinic observat cu osul porcin, poate depinde de locul de aplicare a acestui biomaterial.


034


Material de grefare



Antonio Scarano1

Adriano Piattelli2

Bartolomeo Assenza3

Alessandro Quaranta4

Vittoria Perrotti5

Maurizio Piattelli6

Giovanna Iezzi7

ARTICOL ORIGINALJournal of Oral and Maxillofacial Surgery

2010 Aug;68(8):1869-73

Os porcin utilizat în tehnicile de augmentare de sinus maxilar: evaluare clinică retrospectivă la 5 ani

REZUMATÎnălţimea redusă a osului în zona laterală a maxilarului reprezintă o contraindicaţie pentru tratamentul cu implanturi dentare, iar reabilitarea maxilarului posterior edentat cu acest tip de tratament reprezintă, de obicei, o provocare clinică. Scopul acestui studiu a fost să evalueze, din punct de vedere clinic, augmentarea sinusului maxilar cu os porcin. Acest studiu a inclus 121 de pacienţi sănătoşi (71 de femei şi 50 de bărbaţi), toţi candidaţi pentru procedura de augmentare a maxilarului posterior. După ridicarea membranei sinusale, sinusul maxilar a fost umplut cu amestec de granule cortico-spongioase, sterile, de origine porcină (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).

În 20 de cazuri, s-a observat perforarea membranei sinusale, dar fără apariţia complicaţiilor clinice, toate aceste cazuri �ind reparate cu ajutorul membranelor de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®,Coazze, Italia), cu o vindecare favorabilă. După o perioadă de vindecare de 4-6 luni, au fost inserate implanturi acidi�ate şi sablate. Toate sinusurile grefate s-au vindecat corespunzător, fără complicaţii majore, nu s-a observat apariţia unor simptome care să indice o posibilă sinuzită maxilară, iar rata de supravieţuire a implanturilor fost de 92%, pentru o perioadă medie de încărcare protetică, de 5 ani.

CONCLUZIIRezultatele acestui studiu au evidenţiat că osul porcin poate � utilizat cu succes în procedurile de augmentare ale podelei sinusale, şi că implanturile cu suprafaţă rugoasă sunt probabil de preferat. Aceste observaţii sunt în concordanţă cu alte studii, care au arătat că osul porcin are o bună biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive, precursorii osteoblastici formează os direct pe suprafaţa biomaterialului, şi histologic nu există semne care să indice reacţii adverse.

1 | DDS, MD | Assistant Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti,

Italy2 | DDS, MD | Professor of Oral Pathology and

Medicine, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

3 | DDS, MD | Private Practice, Milan, Italy; and Visiting Professor, Dental School, University of

Chieti-Pescara, Chieti, Italy4 | DDS | Researcher, Dental School, “Sapienza”

University of Rome, Rome, Italy5 | DDS, PhD | Research Fellow, Dental School,

University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy6 | DDS, MD | Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

7 | DDS, PhD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy



036

Rata de supraviețuire pentru implanturile inserate în zona laterală maxilară, cu și fără augmentare de sinus; Studiu comparativ de cohortă

REZUMATDeoarece o înălțime insu�cientă a crestei osoase în regiunea maxilară laterală limitează inserarea normală a implanturilor, este acceptat în mod curent, faptul că, elevarea podelei sinusului maxilar poate � o opțiune în rezolvarea de�citului osos, iar refacerea maxilarului lateral atro�at poate � realizată printr-un procedeu de augmentare de sinus.

Acest studiu a fost conceput ca un studiu prospectiv de cohortă, cu scopul de a evalua și compara ratele de supraviețuire cumulative ale implanturilor inserate în os nativ (grupul de control) cu cele ale implanturilor inserate în sinusuri augmentate prin abord lateral (grupul test). Pacienții din grupul test au fost tratați conform tehnicii în două etape. 105 pacienți cu 393 de implanturi au participat la studiu. 201 implanturi au fost inserate după grefarea preliminară a podelei sinusului la 41 de pacienți. Grefa folosită pentru augmentarea de sinus a fost un amestec 1:1 de os autogen și os porcin cortico-spongios (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy). Zona donoare extraorală folosită pentru recoltarea de os a fost creasta iliacă antero-superioară.

Granulele de biomaterial și de os autogen au fost amestecate cu ser �ziologic steril și sânge, și fulate cu atenție în cavitatea sinusală cu ajutorul unui plugger. O membrană resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy) a fost aplicată pe fereastra sinusală augmentată. Implanturile au fost inserate după o perioadă de vindecare de 6 luni de la augmentare.

CONCLUZIIÎn acest raport preliminar, la 6 ani de la începerea studiului în desfășurare, rezultatele indică faptul că implanturile dentare inserate după procedeul de grefare a podelei sinusale prezintă o integrare tisulară de succes, cu înaltă predictibilitate pe durata a 6 ani de urmărire. Oricum, rezultatele arată că implanturile inserate în sinusuri augmentate (grupul test) au avut o rată de supraviețuire mai mică (86,1%) comparativ cu implanturile inserate în os natural (96,4%). Faptul că majoritatea eșecurilor au fost observate la un număr redus de pacienți pare să sugereze un comportament de tip cluster. De aceea, autorii au ajuns la concluzia că “sunt necesare alte studii pentru a investiga mai bine in�uența asupra supraviețuirii implanturilor, a factorilor care țin de pacient, cum ar � înălțimea crestei alveolare reziduale, fumatul și susceptibilitatea la periimplantită”.

Material de grefare


MEMBRANEOsteoBiol® Evolution

Antonio Barone1

Bruno Orlando2

Paolo Tonelli3

Ugo Covani4

ARTICOL ORIGINALJournal of Periodontology, 2011 Feb;82(2):219-26- Epub 2010 Sep 10

1 | DDS, MD | Assistant Professor, Department of Oral Medicine and Pathology, University of Genoa, Italy Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy2 | PhD Student| Nanoworld Institute – CIRSDNNOB (Inter-University Research and Didactic Service Centre on Biologic and Organic Nanosciences and Nanotechnolo-gies) and Biophysics Division, University of Genoa, Italy3 | DDS, MD | Associate Professor, Department of Dentistry, University of Florence, Italy4 | DDS | Assistant Professor, Department of Surgery, University of Pisa, Italy


038


Material de grefare

SUBSTITUENTI OSOSIOsteoBiol® Apatos

OsteoBiol® Gen-OsOsteoBiol® Gel 40OsteoBiol® mp3®


BARIERA –SUBSTITUENT OSOS

OsteoBiol® Lamina

GEL DE COLAGENOsteoBiol® Gel 0

Luca Pagliani1

Peter Andersson2

Massimiliano Lanza3

Antonio Nappo4

Damiano Verrocchi5

Stefano Volpe6

Lars Sennerby7

ARTICOL ORIGINALClinical Implant Dentistry and Related Research

2010 Oct 26, Epub ahead of print

Un substituent osos colagenat, de origine porcină, folosit pentru augmentarea unor implanturi Neoss: studiu prospectiv multicentric al unei serii de cazuri, timp de 1 an, cu evaluare histologică

REZUMATEste binecunoscut faptul că prezenţa defectelor localizate şi/sau a particulelor mici de os sub sinusul maxilar poate compromite inserarea implantului. În aceste situaţii, pentru a obţine rezultate predictibile, este necesară efectuarea unor tehnici speci�ce de augmentare osoasă. Diferiţi substituenţi osoşi şi membrane sunt folosite în mod curent pentru augmentarea defectelor localizate şi ale podelei sinusului maxilar, iar scopul acestui studiu a fost evaluarea, din punct de vedere clinic şi histologic, a unui substituent osos porcin (PB) folosit pentru augmentarea crestei alveolare sau a podelei sinusului maxilar înainte de, sau în acelaşi timp, cu inserarea implantului. Biomaterialele folosite au fost două tipuri de os colagenat, de origine porcină (Gen-Os sau mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss® , Coazze, Italia), două tipuri de gel de colagen (Gel 40 sau Gel 0, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), şi două tipuri de membrane (Evolution Fine sau Lamina Soft X-�ne, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia).

Au fost trataţi 19 pacienţi, şi inserate 34 de implanturi în total (Neoss Ltd., Harrogate, UK). S-a măsurat stabilitatea implanturilor la inserţie şi la aplicarea bontului, precum şi după cel puţin 1 an de la încărcare. Au fost prelevate biopsii pentru histologie şi morfometrie la prima intervenţie de re-entry. Rezultatele arată că toate procedurile de augmentare, cu excepţia uneia, au avut succes, cu o rată globală de succes de 94,7% şi de 90% pentru augmentările podelei sinusului maxilar. Examenul histologic a indicat apariţia de os nou la suprafaţa PB (osului porcin), formându-se punți osoase între particule şi între os şi particule. Prezenţa lacunelor escavate Howship şi a noilor osteoane în interiorul particulelor indică resorbţia/remodelarea continuă a granulelor.

CONCLUZIICazurile clinice prezentate în acest studiu au demonstrat că osul porcin colagenat PB poate � utilizat e�cient pentru augmentarea osoasă a diferitelor defecte la toţi cei 19 pacienţi. Studiul a inclus diferite defecte şi strategii de tratament, deoarece autorii au hotarât să evalueze folosirea osului porcin la pacienţi succesivi, cu diferite necesităţi, aşa cum se întâlnesc în practica de �ecare zi. Acest studiu a avut rezultate clinice bune cu folosirea substituentului de os porcin şi a membranelor, pentru augmentarea crestei alveolare şi a sinusului maxilar, iar examenul histologic a arătat proprietăţile osteoconductive ale materialului, indicând şi resorbţia osteoclastică.

1 | DDS, MD | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy

private practice, Milano and Legnano, Italy2 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research

Group, Feltre, Italyprivate practice, Feltre, Italy

private practice, Fiera Di Primiero, Italy3 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research

Group, Feltre, Italyprivate practice, San Dona Di Piave, Italy

4 | DDS | private practice, Salerno, Italy5 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research

Group, Feltre, Italyprivate practice, Fiera Di Primiero, Italy

private practice, San Dona Di Piave, Italy6 | DDS | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant

Research Group, Feltre, Italyprivate practice, Rome, Italy

7 | DDS, PhD | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italyprivate practice, Feltre, Italy

Department of Biomaterials, Institute Clinical Sciences, Sahlgrenska Academy, University of Gothenburg,

Sweden



041

Material de grefare



Antonio Scarano1

Adriano Piattelli2

Vittoria Perrotti3

Licia Manzon4

Giovanna Iezzi5

ARTICOL ORIGINALJClinical Implant Dentistry and Related Research, 2011; 13(1):13-18

Augmentarea sinusului maxilar la oameni, cu os cortical porcin: evaluare histologică şi histomorfometrică după 4 şi 6 luni

REZUMATSubstituentele osoase, cum ar � alogrefele, xenogrefele şi materialele aloplastice au fost propuse pentru unele proceduri de augmentare, ca alternativă la osul autogen. Deşi osul autogen este considerat standardul de aur, are câteva dezavantaje: disponibilitate limitată, tendinţă de resorbţie parţială, necesitatea unei intervenţii chirurgicale suplimentare, precum şi morbiditate crescută. Dintre substituentele de os disponibile pe piaţă, Apatos (OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia) este un substituent osos xenogen, constând în os cortical, de origine porcină, sterilizat, sub formă de granule cu porozitate mare şi diametre între 600 şi 1000 de microni. Acest biomaterial este asemănător cu osul uman, şi s-a raportat, după folosirea la oameni, că este osteoconductiv, bine integrat în ţesutul gazdă şi incomplet resorbit după 5 luni, şi, de asemenea, nu prezintă semne de reacţii adverse într-un studiu pe iepuri. Toate sinusurile maxilare au fost augmentate cu particule de os cortical porcin (Apatos) amestecat cu soluţie sterilă de ser �ziologic şi sânge. A fost aplicată o membrană resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi închisă fereastra sinusală. Scopul acestui studiu a fost evaluarea histologică şi histomorfometrică a 77 de probe, recoltate la 4 sau 6 luni după augmentarea sinusului cu os cortical, de origine porcină. Probele bioptice au fost procesate pentru a � observate la microscopul optic. Măsurările histomorfometrice după 6 luni au arătat: 31,4±2,6% os nou format, 34,3±3,1% spaţii medulare, 37,6±2,2% grefă reziduală. Rezultatele evaluării au con�rmat biocompatibilitatea bună şi înalta osteoconductivitate a acestui biomaterial porcin. Majoritatea particulelor de biomaterial grefate erau înconjurate de os nou format şi nu au fost detectate spaţii sau ţesut conjunctiv, �bros la interfaţa dintre biomaterial şi os.

Nu au existat semne de reacţii in�amatorii sau alte reacţii adverse în osul format.

CONCLUZIIRezultatele de faţă demonstrează că osul cortical este un biomaterial biocompatibil, osteoconductiv care poate promova formarea de os nou, chiar şi în procedurile de augmentare de sinus maxilar, fără a interfera cu regenerarea osoasă.Deoarece studiul a fost doar histologic şi histomorfometric, autorii au anticipat în concluzie, că rezultatele pe termen lung - care vor � raportate într-un manuscris separat - au fost sa�sfăcătoare în comparaţie cu alte studii care au folosit alte materiale de grefare.

1 | DDS, MD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy2 | DDS, MD | Professor of oral pathology and medicine, Dental School, Universityof Chieti-Pescara, Chieti, Italy3 | DDS, PhD | Research fellow, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy4 | MD | Professor, Department of Dental Materials, “Sapienza” University of Rome, Rome, Italy5 | DDS, PhD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

Regenerare parodontală



013

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.PER PAG 48

Material de grefare


Marco Del Corso1

ARTICOL ORIGINALCosmetic Dentistry

2008, 3: 16-20

Răspunsul ţesutului moale la PRF: rezultate clinice

REZUMATManagementul corect al alveolei postextracţionale este obligatoriu din considerente estetice, şi pentru a evita resorbţia osoasă, consecutivă extracţiei dentare. De cele mai multe ori, este necesar să se grefeze alveola postextracţională cu un material de umplere, care să menţină volumul osos constant. Totuşi, adaptarea ţesutului moale la grefa osoasă poate necesita tracţiunea lamboului muco-periostal şi incizii de descărcare, care reduc microvascularizaţia la nivelul marginilor gingivale.

În acest articol, autorul a analizat caracteristicile �brinei îmbogăţite cu trombocite (PRF), investigând posibilitatea de a utiliza acest material în combinaţie cu materialul de grefare osoasă, pentru a oferi avantajul unui suport valid în migrarea celulară şi revascularizarea zonei grefate. De fapt, s-a sugerat folosirea PRF ca o membrană în regenerarea tisulară ghidată, pentru a acoperi şi proteja materialul de adiţie osoasă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi a întregii zone de lucru. Aplicarea unei membrane PRF permite ca alveola postextracţională să �e protejată de contaminarea externă şi să se constituie ca o matrice pentru o vindecare mai rapidă a marginilor gingivale. Aşa cum autorul sugerează, utilizarea unei membrane PRF în tratamentul defectelor intraosoase ar putea � un avantaj pentru o vindecare foarte bună. Amestecat cu materialul de adiţie osoasă, PRF este capabilă să atragă celulele stem mezenchimale şi vase sanguine noi, accelerând timpul de vindecare.

CONCLUZIIUtilizarea PRF se constituie ca un suport valid în regenerarea tisulară ghidată, datorită capacităţii sale de a accelera procesul de vindecare tisulară, iar zona grefată devine mai puţin susceptibilă la contaminarea externă şi in�uenţează în mod pozitiv rezultatele estetice şi confortul postoperator al pacientului. La un nivel mai profund, PRF măreşte coeziunea dintre granulele de biomaterial şi favorizează difuziunea factorilor locali de creştere pe zona de grefare. Autorul subliniază: “concentraţia ridicată de citokine plasmatice şi �brină exercită un efect osteogenic asupra celulelor osoase progenitoare, iar concentraţia leucocitelor din PRF se pare că asigură o acţiune imună, ce favorizează succesul în zonele grefate întinse”.

1 | Private Practitioner, Turin, Italy


Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PER PAG 49

030

Material de grefare



Daniele Cardaropoli1

Giuseppe Cardaropoli2

ARTICOL ORIGINALThe International Journal of Periodontics& Restorative Dentistry2009 Feb;29(1):59-67

Vindecarea retracţiilor gingivale utilizând membrane din colagen şi o xenogrefă demineralizată: un studiu clinic randomizat controlat

REZUMATRetracţiile gingivale, asociate în mod frecvent cu o estetică de�citară, hipersensibilitatea radiculară, incidenţa crescută a cariilor radiculare, controlul compromis al plăcii bacteriene, precum şi tratamentul acestora este realizat cu ajutorul aşa numitei terapii muco-gingivale. Pentru a realiza acoperirea radiculară, este posibil să se adopte principiile regenerării tisulare ghidate (GTR). Aşa cum o varietate de bariere membranoase neresorbabile şi resorbabile au fost utilizate, cu rezultate clinice similare cazurilor în care s-au ales tehnicile tradiţionale, scopul acestui studiu a fost să compare e�cienţa a două tehnici chirurgicale: lambou deplasat coronar (CAF) propriu-zis sau în asociere cu utilizarea unei membrane resorbabile şi o grefă demineralizată (GTRF), în tratamentul retracţiilor gingivale, din perspectiva unui studiu clinic randomizat controlat.

În acest studiu, au fost incluşi 16 nefumători cu 20 de retracţii gingivale clasa I Miller sau clasa II Miller, la nivelul caninilor sau premolarilor. 10 defecte au fost alese aleator randomizat pentru a � tratate cu metoda CAF (zona de control) , iar cele 10 defecte rămase au fost tratate prin metoda GTRF (zona test). Ca barieră a fost folosită o membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), iar ca substituent osos s-a utilizat o xenogrefă demineralizată (Gel 40, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). În urma ambelor proceduri, rezultatele au fost similare, asigurând o bună acoperire radiculară, un câştig al nivelului clinic de ataşare gingivală, sulcus fără sângerare, sănătos, şi creşterea ţesutului keratinizat.

CONCLUZIIDeşi, în cazul ambelor tratamente efectuate, a rezultat o diminuare semni�cativă a retracţiei gingivale şi un un câştig al nivelului clinic de ataşare gingivală, autorii au descoperit că, mărirea ţesutului keratinizat, de la faza iniţială până la 6 luni, a fost uşor mai mare pentru grupul GTRF, decât pentru grupul CAF, iar grupul test a obţinut, statistic , o creştere semni�cativă a grosimii gingivale (+0,71 ± 0,21 mm), de la faza iniţială până la 6 luni. Prin urmare, autorii au concluzionat că “ambele proceduri sunt predictibile, simple şi reprezintă metode avantajoase de acoperire radiculară în recesiunile gingivale clasa I şi II Miller, dar tehnica GTRF a obţinut o creştere mai mare a ţesutului keratinizat şi o creştere semni�cativă a grosimii gingivale, decât în abordarea prin tehnica CAF”.

1 | DDS | Scienti�c Director PROED, Institute for Professional Education in Dentistry, Torino, Italy2 | DDS | Departement of Periodontics, Clinical Research Center UMDNJ, New Jersey Dental School, Newark, USA

Augmentare orizontală



002

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.HOR PAG 52

Material de grefare



Michele Cassetta1

Sabrina Calasso1

Iole Vozza1

Daniela Dell’Aquila1

ARTICOL ORIGINALEuropean Journal of Implant Prosthodontics,

2005;(3)1:133-144

Reabilitarea unei creste alveolare atro�ate cu implanturi cilindrice, sablate şi acidi�ate: studiu pilot

REZUMATUnul dintre elementele fundamentale ale rezistenţei în timp şi a esteticii unui implant dentar restaurat protetic, este cantitatea corespunzătoare de os alveolar, necesară pentru a se insera şi înconjura implantul, asigurând stabilitatea optimă şi susţinerea viitoarei reconstituiri protetice. În prezent, datorită grefelor osoase create să mărească volumul crestei osoase, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, este posibilă realizarea osteointegrării implanturilor şi în condiţii de de�cit osos. Aşa cum au indicat studiile despre �ziologia osului, anume că, integrarea unei grefe osoase în zonele receptoare are loc într-o perioadă de timp mult mai scurtă decât se credea în trecut, acest studiu pilot are ca scop evaluarea e�cienţei unei astfel de intervenţii. În acest articol, este prezentat un studiu de caz: un pacient în vârstă de 33 de ani, cu ambii incisivi centrali superiori pierduți în urma unui traumatism, a fost supus unei intervenţii de grefare cu os autogen, prelevat din bărbie, pentru a corecta defectul crestal alveolar. După prelevarea blocului osos, acesta este fragmentat şi adaptat la nivelul defectului osos maxilar, şi �xat cu şuruburi de osteosinteză. Spaţiile intraosoase au fost umplute cu granule de os heterolog (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Ulterior, zona a fost acoperită cu o membrană şi închisă prin sutura lambourilor.

CONCLUZIIVindecarea are loc fără complicaţii postoperatorii, şi, după două luni, analiza CT-Dentascan a indicat că ţesutul osos nou format este într-o cantitate su�cientă pentru inserarea a două implanturi. La 1 an postoperator, în timpul examinării de control, nu se observă mobilitate la nivelul implanturilor dentare şi nu există infectare periimplantară a ţesuturilor moi. Examenul radiologic indică conservarea marginii alveolare, făra semne de radiotransparenţă.

1 | “Sapienza” University of Rome, Viale del Policlinico, Rome, Italy


Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. HOR PAG 53

011

Material de grefare


Antonio Barone1

Ugo Covani2

ARTICOL ORIGINALJournal of Oral and Maxillofacial Surgery 2007 Oct; 65(10):2039-46

Reconstrucţia crestei alveolare maxilare cu bloc osos autogen, nevascularizat: rezultate clinice

REZUMATTratamentul cu implanturi dentare la nivelul crestei maxilare sever resorbite, este considerat o procedură laborioasă, caracterizată printr-un risc ridicat de fractură, comparativ cu inserarea de implanturi într-o creastă osoasă cu volum osos adecvat. În acest studiu, au fost selectaţi 56 de pacienţi (18 bărbaţi, 38 de femei), cu vârste cuprinse între 27 şi 63 de ani, ce necesită refacerea crestei alveolare maxilare atro�ate, prin grefare osoasă cu tehnica onlay şi inserarea de implanturi din titan, în a doua etapă chirurgicală, cu scopul de a evalua succesul clinic al reconstrucţiei osoase utilizând grefă de os, prelevată din marginea antero-superioară a crestei iliace. Mai mult decât atât, autorii au analizat succesul clinic şi nivelul marginii osoase pentru implanturile dentare inserate, la 4-5 luni, după grefarea osoasă şi înainte de protezare. Un număr de 129 de onlay-uri osoase au fost folosite pentru a augmenta 56 creste maxilare sever resorbite. Blocurile cortico-spongioase au fost prelevate de la nivelul crestei iliace şi au fost adaptate corespunzător la nivelul crestei atro�ate, şi �xate la pereţii osoşi existenţi cu şuruburi autoîn�letante (Cizeta, Milano, Italia). Un amestec de granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină, şi colagen (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) s-a folosit pentru umplerea spaţiilor din jurul blocului osos grefat. Tehnica de augmentare a permis inserarea implanturilor, în această zonă, după 4-5 luni. Observaţiile clinice şi radiologice au arătat o rată de succes acceptabilă (96,8%) a integrării blocului osos şi o rată redusă de resorbţie, după grefarea osoasă şi inserarea implanturilor.

CONCLUZIIStudiul demonstrează că utilizarea grefei osoase prelevate de la nivelul marginii antero-superioare a crestei iliace, în asociere cu un amestec suplimentar de os cortico-spongios, de origine porcină, şi colagen, este o procedură de tratament sigură şi funcţională pentru reconstrucţia crestei alveolare maxilare sever atro�ate.

1 | DDS, PhD | Assistant Professor, Department of Oral Pathology and Oral Medicine, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy.2 | MD, DDS | Associate Professor, Department of Oral Pathology and Oral Medicine, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy.


012

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.HOR PAG 54

Material de grefare

SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Putty

Jose Luis Calvo Guirado1

Guillermo Pardo Zamora2

Maria Rosario Saez Yuguero3

ARTICOL ORIGINALJournal of the Irish Dental Association

2007 winter; 53(4); 187-90

Intervenţie de ridge splitting pe o creastă alveolară maxilară, cu implantare imediată, regenerare osoasă şi temporizare: studiu de caz

REZUMATDeşi, datorită ratei ridicate de succes, implanturile dentare au devenit în prezent, tratamentul standard pentru cazurile de reabilitare a pacienţilor edentaţi total sau parţial, inserarea optimă a acestora necesită, în primul rând, obţinerea unei stabilităţi primare, care, adesea, nu poate � realizată la creste alveolare înguste. De fapt, o crestă alveolară de�citară în lăţime, limitează foarte mult succesul inserării unui implant, deoarece, pentru majoritatea diametrelor unui implant, este indicată o lăţime a crestei de minim 6 mm.În acest articol, autorii prezintă metoda de mărire a crestei atro�ate prin splitarea longitudinală a crestei osoase şi umplerea spaţiului obţinut cu os colagenat de origine porcină. Pentru a descrie această tehnică, ei au prezentat un caz clinic al unei paciente, în vârstă de 22 de ani, cu o resorbţie accentuată a crestei maxilare, în zona anterioară. Pentru a trata această zonă, s-au inserat implanturi Osseotite (diametru 4mm şi 13 mm lungime), în spaţiul obţinut după ridge splitting, şi un amestec de os autogen, prelevat de la nivelul tuberozităţii, şi os colagenat de origine porcină, a fost grefat între implanturile dentare. Ca avantaj pentru pacienţi, această tehnică permite reducerea traumei chirurgicale şi a timpului de lucru intraoperator. Biomaterialul utilizat în acest studiu a fost o pastă osoasă sterilă, cortico-spongioasă, de origine heterologă (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), alcatuită din amestec granular 80% şi colagen pur 20%.

CONCLUZIIAşa cum s-a demonstrat în acest studiu de caz, utilizarea imediată a unor implanturi conice, augmentarea osoasă şi protezarea provizorie imediată, este posibilă în cazul crestelor alveolare înguste, având un control intraoperator mai bun, reducând trauma asupra osului şi riscul de fractură sau perforație a lamei osoase. Creasta alveolară a pacientului, cu o lăţime de doar 2,5mm, se măreşte cu mai mult de 3mm, permiţând inserarea implanturilor cu diametru de 4mm. Osul colagenat, de origine porcină, menţine spaţiul dintre cele două table osoase corticale şi favorizează neoformarea osoasă între implanturi, după 4 luni. Cu această tehnică descrisă în studiu, autorii propun utilizarea osului colagenat, de origine porcină, pentru a umple defectul osos, deoarece se resoarbe într-un timp relativ scurt, şi permite neoformarea osoasă în jurul implanturilor. Mai mult decât atât, acest biomaterial acţionează ca un substrat care previne prăbuşirea corticalelor osoase şi stimulează procesul de vindecare osoasă.

1 | PhD, DDS | Clinical Associate Professor of General Dentistry

2 | DDS | Implant Dentistry Specialist3 | PhD, DDS | Clinical Associate Professor of General

Dentistry, School of Dentistry, University of Murcia, Spain

Augmentare verticală


AUGMENTARE VERTICALĂ

037

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.VER PAG 56

Material de grefare


OsteoBiol® Sp-Block


Antonio Scarano1

Giovanna Murmura1

Francesco Carinci2

Bartolomeo Assenza3 Maurizio Piattelli4

Adriano Piattelli5

ARTICOL ORIGINALClinical Oral Implants Research

2011 Jan 20 - Epub ahead of print

Augmentarea verticală a crestei mandibulare laterale atro�ate prin tehnica inlay cu o xenogrefă, fără minişuruburi şi miniplăcuţe de �xare: serie de cazuri

REZUMATChiar dacă reabilitarea zonei laterale a mandibulei parţial sau total edentate prin lucrări protetice pe implanturi a devenit o practică uzuală, condiţiile locale nefavorabile de la nivelul crestelor edentate pot împiedica inserarea implantului, �ind necesară o augmentare osoasă orizontală şi verticală. În cazul unei osteotomii orizontale cu interpoziţie de os, tip ˝sandwich˝, pentru augmentarea crestei alveolare, s-a raportat că folosirea minişuruburilor şi a miniplăcuţelor creşte riscul de fractură a segmentelor de osteotomie. Scopul acestui studiu a fost folosirea unei tehnici de augmentare tip inlay, fără minişuruburi şi miniplăcuţe de titan, pentru stabilizarea fragmentelor de os transplantate. La studiu au participat 9 pacienţi consecutivi (6 bărbaţi şi 3 femei) cu vârste între 26 şi 51 de ani. A fost efectuată o osteotomie orizontală la 2-3 mm deasupra canalului mandibular şi s-au realizat două incizii oblice cu ajutorul unui aparat de piezochirurgie. Deoarece pacienţii au refuzat recoltarea de os autogen, a fost propusă o procedură de tip inlay, folosind blocuri de os colagenat spongios, de origine cabalină (Sp-Block, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), fără �xare cu minişuruburi şi miniplăcuţe. Blocurile au fost inserate mezial şi distal între segmentul osteotomizat cranial şi osul bazal mandibular. Spaţiul rămas a fost umplut cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). A fost aplicată o membrană resorbabilă de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) pe suprafaţa vestibulară a zonei chirurgicale. După 4 luni de la intervenţia chirurgicală, autorii au continuat cu inserţia implanturilor.

Nu s-au observat incidente postoperatorii la 7 din 9 pacienţi. Nu s-a observat dehiscenţa mucoasei la nivelul crestei marginale a fragmentului mobilizat. Osul nou format era prezent lângă segmentele osteomizate, şi în contact apropiat cu granulele de biomateriale. Nu au fost prezente lacune sau ţesut conjunctiv la interfaţa os-biomaterial. Rezultatele histomorfometrice au arătat: 44±2,1% os nou format, 18±0,8% spaţii medulare, 33±2,4% material rezidual grefat.

CONCLUZIIPe baza rezultatelor acestui studiu, este posibil să sugerăm că blocul de os colagenat, de origine cabalină, poate � considerat un material optim pentru regenerarea osoasă în tehnicile inlay de grefare osoasă, la nivelul mandibulelor atro�ate. După cum au observat autorii, “rigiditatea blocului de os colagenat, de origine cabalină, a permis renunţarea la minişuruburi şi miniplăcuţe, simpli�când tehnica de lucru. Mai mult decât atât, rigiditatea blocului a făcut posibilă menţinerea spaţiului pentru regenerare osoasă”.

1 | Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

2 | University of Ferrara, Ferrara, Italy3 | Private Practice, Milano, Italy

4 | Department of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

5 | Department of Oral Pathology and Medicine, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy

Chirurgie maxilo-facială



005

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.MAX PAG 58

Material de grefare

BARIERA-SUBSTITUENT OSOS

OsteoBiol® Lamina

Claudio Rinna1

Claudio Ungari1

Andrea Saltarel1

Andrea Cassoni1

Gabriele Reale1

ARTICOL ORIGINALJournal of Craniofacial Surgery

2005 Nov;16(6):968-72

1 | MD | University of Rome ‘‘La Sapienza’’, Department of Maxillo-Facial Surgery, Rome, Italy

Restaurarea podelei orbitale

REZUMATÎn cazurile de traumatisme a 2/3 faciale, fracturile podelei orbitale trebuie refăcute prin tehnici de chirurgie reconstructivă, cu scopul de a reda continuitatea acesteia, şi de a oferi un suport osos integru pentru conţinutul orbital, dar şi de a preveni �broza ţesuturilor moi. În aceste cazuri de chirurgie reconstructivă, materialul folosit joacă un rol esenţial în restaurarea podelei orbitale. De-a lungul anilor, au fost testate diferite materiale, dar grefele autogene au fost utilizate ca material de elecţie. Recent, materialele aloplastice au câştigat mai multă popularitate, datorită disponibilităţii lor şi a uşurinţei de utilizare.Scopul acestui studiu a fost să evalueze materialele utilizate în tehnicile chirurgicale reconstructive ale podelei orbitale, de către departamentul de chirurgie maxilo-facială, Universitatea “La Sapienza”, din Roma, cu accent pe biocompatibilitate, modul de manipulare şi proprietăţile mecanice. Din ianuarie 1995, până în decembrie 2003, un număr de 379 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu fractura de podea orbitală, �e fractură simplă, �e asociată cu alte fracturi faciale, şi au fost trataţi cu aceste materiale.

CONCLUZIIPentru a reconstrui podeaua orbitală fracturată, s-au utilizat materiale alogene şi aloplastice, alegerea materialului potrivit generând controverse între chirur-gi. Având la bază studii ştiinţi�ce, autorii sugerează că materialul de grefare ar trebui să aibă următoarele caracteristici: trebuie să �e biocompatibil şi uşor de aplicat; trebuie să ofere o structură de susţinere viabilă; trebuie să �e stabil şi resorbabil într-un timp îndelungat.Timpii chirurgicali, disponibilitatea materialului şi, evident, costul, sunt elemente importante care stau la baza alegerii unui material de refacere osoasă. Luând în consideraţie toţi aceşti factori, materialele aloplastice prezintă câteva avantaje: disponibilitate, posibilitatea de a � utilizate în fracturi de orice dimensiune, modelarea, reducerea timpilor chirurgicali, şi costuri convenabile. În studiul lor, pe lângă alte materiale, autorii au folosit şi corticală osoasă de origine porcină (Lamina, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), care s-a dovedit a � un material foarte bun. Lamela corticală osoasă a permis restaurarea continuităţii osoase într-un mod corespunzător. Marele avantaj al lamelei corticale este posibilitatea de a restaura chiar şi fracturi mai întinse, care, în mod normal, ar trebui susţinute de plăcuţe metalice. De fapt, utilizarea plăcuţelor metalice implică costuri ridicate, risc crescut de infecţie, şi posibile leziuni la nivelul globului ocular, dacă au loc şi alte traumatisme orbitale. În cazurile tratate cu lamela corticală, de origine porcină, s-a dovedit biocompati-bilitatea produsului, şi s-a observat absenţa reacţiei de intoleranţă sau a reacţiei de corp străin.Autorii au concluzionat că “la acest moment, corticala osoasă, de origine porcină (Lamina, OsteoBiol®), utilizată la 11 pacienţi, a dovedit rezultate excelente. Marele avantaj, deşi modelarea acesteia nu este la fel de facilă ca şi a altor materiale, constă într-o integrare în condiţii optime la ţesuturilor învecinate, şi folosirea ei în cazurile de fracturi întinse, permiţând reconstrucţia podelei orbitale, fără aplicarea unei membrane metalice de susţinere”.


Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. MAX PAG 59

027

Material de grefare

BARIERA-SUBSTITUENT OSOSOsteoBiol® Lamina

Pier Luigi Grenga1

Gabriele Reale2

Carmela Cofone3

Alessandro Meduri4

Piero Ceruti5

Roberto Grenga6

ARTICOL ORIGINALOphthalmic Plastic & Reconstructive Surgery2009 MAr-Apr; 25(2):123-5

Scala Hess şi diplopia: evaluarea a 30 de pacienţi, care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii a fracturii orbitale

REZUMATAşa cum diplopia este o incidenţă frecventă în fracturile “blow-out” de glob ocular, scopul acestui studiu a fost să determine dacă scala Hess este e�cientă în anticiparea apariţiei diplopiei postoperatorii la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii, în fracturile de glob ocular (blow-out). În acest studiu s-au ales 30 de cazuri consecutive, cu fracturi orbitale şi diplopie, care au suferit intervenţii chirurgicale la 7 zile după incidentul traumatic.Abordarea chirurgicală a inclus: incizie transpalpebrală, incizie Lynch, combinaţie de incizii transpalpebrale. Două fracturi ale peretelui median s-au tratat endoscopic, şi într-un caz de reducţie, reparaţia s-a realizat printr-o leziune cutanată anterioară. Defectele pereţilor orbitali au fost reparaţi utilizând pericard bovin (Tutopach), plasă de titan acoperită cu pericard bovin şi corticală osoasă decalci�ată, de origine porcină (Lamela Elastică Corticală, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia).Pentru a evalua tulburarea de motilitate oculară, intervalul de motilitate a ochiului afectat a fost măsurat cu ajutorul testului manual Hess, înainte şi la 4 luni după intervenţia chirurgicală.Scala Hess a fost folosită să exprime, într-o valoare numerică, amplitudinea motilităţii oculare.

CONCLUZIICazurile clinice din acest studiu au sugerat că scala Hess este un instrument util pentru a transforma reprezentarea gra�că Hess într-o valoare numerică, astfel ca tabelul Hess să �e comparat între clinicieni, şi folosit să precizeze şansa de reuşită chirurgicală, la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale în fracturile orbitale “blow-out”.

1 | MD | Departments of Ophthalmology, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy2 | MD | Maxillo-Facial Surgery, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy3 | MD | Departments of Ophthalmology4 | MD | Department of Surgical Specialities, Ophthalmology Clinic, University of Messina, Messina, Italy5 | MD | Department of Neurological and Visual Science, University of Verona, Verona, Italy6 | MD | Departments of Ophthalmology, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy


029

Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.MAX PAG 60

Peretele orbital reconstruit cu o corticală osoasă, de origine porcină

REZUMATFracturile orbitale sunt injurii faciale frecvente, şi pot � izolate sau asociate cu alte defecte orbitale, cauzate de fracturi maxilofaciale.Decizia privind alegerea intervenţiei chirurgicale în cazul fracturilor mediane orbitale este in�uenţată de o varietate de factori, incluzând prezenţa şi severitatea delimitării motilităţii oculare, gradul de enoftalmie, dimensiunea estimată a fracturii, şi opinia chirurgului; totuşi, fracturile netratate ale peretelui orbital median, pot genera enoftalmie secundară.Câteva tipuri de materiale au fost recomandate pentru reconstrucţia defectelor peretelui orbital median: grefe osoase prelevate �e din calvarie, �e din mandibulă, plasă de titan şi lamele resorbabile. Utilizarea acestor materiale, ca atare sau în combinaţie cu grefe osoase autologe sau aloplastice, a fost raportată pe scară largă.Scopul acestui studiu a fost să descrie experienţa autorilor în utilizarea corticalei osoase colagenate, de origine porcină (Lamela elastică corticală, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), în reconstrucţia peretelui orbital median fracturat.În cazurile raportate, sunt subliniate avantajele manipulării lamelei Osteobiol, care poate � modelată cu uşurinţă de către chirurg, cu un foarfece, înainte de hidratarea în soluţie de ser �ziologic călduţ, asigurând plasticitatea optimă pentru a � adaptată atât la nivel osos, cât şi pe ţesut moale.Evaluarea clinică postoperatorie a pacienţilor, testul Hess, examinarea oftalmologică şi examenul CT, au fost realizate pentru a con�rma poziţionarea corectă a lamelei, cu rezultate satisfăcătoare.

CONCLUZIIAvând la bază experienţa proprie, autorii consideră că lamela corticală colagenată, de origine porcină, reprezintă o opţiune excelentă în restaurarea defectelor peretelui orbital median, datorită biocompatibilităţii şi adaptabilităţii. Lamela nu provoacă leziuni la nivelul ţesutului orbital moale, în timpul aplicării, şi poate � � folosită în refacerea unor defecte întinse.Cu referire la caracteristicile de manipulare, autorii a�rmă că “acest implant heterolog, datorită colagenului şi a decalci�erii super�ciale, are o textură elastică, dar, menţine densitatea ţesutului osos. În acest fel, marginile rămân moi, pentru a preveni microtraumatismele la nivelul ţesutului moale, şi poate � inserat în siguranţă în orbită, asigurând o rezilienţă foarte bună. În departamentul nostru, utilizarea unui astfel de material în reconstrucţiile fracturilor podelei orbitale, a fost iniţial privită cu rezervă; totuşi, avantajele multiple oferite de către acest material, a făcut posibilă utilizarea lor în alte situaţii, precum refacerea fracturilor pereţilor orbitali mediani.”

Material de grefare

BARIERA -SUBSTITUENT OSOS

OsteoBiol® Lamina

Claudio Rinna1

Gabriele Reale1

Enrico Foresta1

Maria Cristina Mustazza1

ARTICOL ORIGINALJournal of Craniofacial Surgery

2009 May; 20(3): 881-4

1 | Department of Maxillo-Facial Surgery, “Sapienza” University of Rome, Viale del Policlinico, Rome, Italy

Note

Tecnoss® Dental s.r.l.Via Torino, 23

10044 Pianezza (TO) - ItalyTel +39 011 9682823

Fax +39 011 [email protected]

www.osteobiol.com

International Sales & Marketing

Tecnoss s.r.l este o companie inovatoare, activă în întreaga lume, ce produce, dezvoltă şi cercetează ştiinţi�c biomaterialele înalt calitative, de origine animală (xenogrefe), cunoscute cu denumirea Tecnoss® şi OsteoBiol®.

Cei 15 ani de cercetare au condus la un proces de producţie patentat care realizează neutralizarea componentelor antigenice cu scopul de a obţine biocompatibilitate maximă, dar totodată, conservă matricea naturală de colagen în interiorul biomaterialelor.

Produsele Tecnoss® corespund celor mai înalte standarde de calitate, având certi�care ISO13485 (conform metodei TÜV Rheinland), 93/42/EC (modi�cată prin 2007/47/EEC) şi 03/32/EC (conform metodei CE 0373).

Tecnoss s.r.l.Piazza Papa Giovanni XXIII, 210094 Giaveno (TO) - ItalyTel +39 011 9377347Fax +39 011 [email protected]

www.tecnoss.com

MKT

-ABS

0611

RO

Biomaterials Engineering

Date post:	02-Jun-2015
Category:	Health & Medicine
Upload:	terradent
View:	482 times
Download:	7 times

Osteobiol Abstract Scientific broschure (RO)

Health & Medicine