pagina2y

8/15/2019 pagina2y

http://slidepdf.com/reader/full/pagina2y 1/45

1. PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACŢIUNI

Clasa de elevi este în primul rând un grup formal , constituit pe baza unorcerinţe instituţionale, cu roluri bine precizate pentru participanţi şiînscrise în documente reglatorii şi regulamente şcolare. Pe lângăraporturile obligatorii, reglate şi controlate social (aspectul formal), îninteriorul unei clase de elevi eistă şi relaţii interpersonale, psi!ologice(aspectul informal). "elaţiile de prietenie sau de duşmănie, opiniileintime, convingerile, grupările spontane în funcţie de afinităţi ş.a., toateacestea sunt aspecte informale. Profesorii, prin natura muncii lor, trebuie

să#şi adapteze activitatea în funcţie de asemenea fenomene care semanifestă în interiorul colectivelor de elevi cu care lucrează.

$nteracţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate la douăniveluri%

relaţiile profesori#elevi&

relaţiile elevi#elevi.

8/15/2019 pagina2y


Sociologia educaţiei

2. RELAŢIILE DINTRE ELEVI

A. TIPURI DE RELAŢII

'n interiorul clasei de elevi se stabilesc relaţ ii multiple, atât pe verticalastructurii organizatorice, cât şi pe orizontală.

Relaţiile pe verticală în interiorul clasei sunt relaţiile de conducere, carese stabilesc între membrii grupului şi liderii formali sau informali. le potfi%

relatii autoritare (autocratice), de dominare, atunci când liderul tinde să

dea ordine, să transmită comenzi neaşteptate, să critice sau să laude fărăobiectivitate&

relaţii democratice, atunci când liderul înclină să controlezecomportamentul grupului, oferind sugestii şi informaţii&

relaţii de neimplicare (laissez-faire), atunci când liderul este pasiv, lasăgrupului libertatea totală de decizie, fără să intervină în organizareaactivităţilor.

8/15/2019 pagina2y


Cercetările#devenite clasice ale lui *!ite şi +ippit (-/) au arătat că,în general, grupurile de elevi reacţionează diferit atunci când relaţiile peverticală predominante sunt de un tip sau altul. fectele stilului deconducere adoptat de lider asupra comportamentului grupului le vom

eamina mai îndeaproape într#un subcapitol ulterior. 'n acest cadru, nelimităm la a rezuma principalele diferenţe constatate% volumul cel maimare de muncă s#a înregistrat în grupurile conduse de lideri autoritari, iarcel mai scăzut în grupurile ai căror lideri nu se implică (laissez#faire)& ceamai ridicată motivaţie a muncii a fost constatată în grupurile democratice,iar cele mai multe nemulţumiri, în grupurile conduse autoritar& relaţ iiledemocratice s#au dovedit a favoriza conversaţia în interiorul grupului, originalitatea, spiritul de grup şi bunăvoinţa, în vreme ce relaţiileautocratice au generat stări de rebeliune făţişă, ostilitate şi agresivitate

crescute între membrii grupului.

8/15/2019 pagina2y


Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi

Relaţiile pe orio!tală din cadrul grupului

sunt acelea care se stabilesc între un elev şi altelev (interpersonale), între un elev şi un grupde elevi0colectivul clasei& între microgrupuride elevi (1. 1$"C2C3, 4//5).

Relaţiile interpersonale pot fi clasificate înfuncţie de trebuinţele psihologice care le#au

generat. le pot fi% relatii de intercunoaştere sunt generate detrebuinţa de a#l cunoaşte pe celălalt, de aobtine informaţii despre personalitateaacestuia, despre felul său de a fi. 2tabilireaunor asemenea relaţii depinde, pe de o parte,de capacitatea persoanelor care intră în relaţiede a se exterioriza şi, pe de altă parte, de

capacitatea lor de a judeca, aprecia, valorizacomportamentele altuia. 6bsenţa preocupărilor de intercunoaştere în interiorulunei clase de elevi, sărăcia informaţiilordespre ceilalţi colegi pot eplica eistenţaunei eventuale atmosfere de suspiciune sineîncredere între membrii colectivului clasei&

relaţii de intercomunicare au la bază nevoiaoamenilor de a face sc!imb de informaţii, de acomunica între ei. le depind, în primul rând,de natura mesajelor şi de conţinutulsc!imbului de informaţii dintre partenerii de discuţie. 7e eemplu, unii elevi se

8/15/2019 pagina2y


împrietenesc din nevoia de a sc!imbainformaţii despre calculatoare, alţii, despre unanumit gen preferat de muzică sau despre unanumit sport pe care îl îndrăgesc etc.

relaţii socio-afective preferenţiale au la bazăatracţia

interpersonală şi includ relaţiile de simpatie şiantipatie, de preferinţă şi de respingere

reciprocă între membrii clasei de elevi.6tracţia interpersonală eprimată de acest tipde relaţii poate fi favorizată de mai mulţi

factori (". $3C3, 4///)%

proximitatea persoanele aflate în vecinătate (colegii de bancă, copiii care locuiesc în

acelaşi imobil etc) au tendinţa de a se apropiaafectiv, de a se prefera reciproc&

8/15/2019 pagina2y



similaritatea eplică tendinţa persoanelor de a se împrieteni cu aceisemeni cu care se aseamănă în planul aptitudinal, valoric, motivaţionaletc.

complementaritatea se referă la situaţiile în care partenerii dispunfiecare de calităţi care se completează unele pe celelalte, astfel încât ceeace îi lipseşte unuia dintre parteneri este compensat de calităţile celuilalt&

poate fi un factor favorizant al relaţiilor socio#afective preferenţiale dintreasemenea parteneri.

"elaţiile afectiv#simpatetice cu copiii de aceeaşi vârstă, îndeosebi prieteniile, oferă cel puţin trei lucruri importante pentru dezvoltareacopilului%

suport emoţional&

informaţii despre comportamentele şi valorile acceptabile&

oportunitatea eersării unor deprinderi de comportament social(8"1"87, 9.., --:).

!uportul emoţional primit din partea unui prieten este resimţit ca o puternică trebuinţă, îndeosebi atunci când se traversează perioadetensionate şi încărcate cu sentimente confuze. Prietenii apropiaţi îl a;ută

pe copil să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă, să îşidobândească respectul şi stima de sine, să îşi dezvolte capacitatea de înţ

8/15/2019 pagina2y


elegere a altora. 'n interiorul unei clase şcolare eistă însă şi copii care nusunt acceptaţ i ca prieteni de către colegii lor, sunt ignoraţi sau c!iarrespin şi de către cei mai mulţi. 'n această situaţie, cel mai adesea, se aflăelevii cu deprinderi sociale deficitare de eemplu, cei agresivi, cei preatimizi ori prea retraşi. levii aparţinând unor grupuri minoritare sau care

provin din familii foarte sărace pot suporta frecvent din partea colegilor

;igniri, denigrări, respingeri. 'n aceste condiţii, unii dintre ei se orienteazăspre diferite <găşti de cartier= sau spre diverse culturi deviante (deeemplu, <satanism=, <neo#nazism=) cu speranţa de a găsi suportulemoţional pe care nu#l pot găsi nicăieri.

"nformaţiile despre comportamentele şi valorile acceptabile care vin din partea colegilor şi a prietenilor au cea mai puternică for ţă de influenţare

asupra copilului. 8rice copil doreşte să fie acceptat de către

8/15/2019 pagina2y



colegii săi şi pentru a fi primit în interiorulgrupului de colegi este dispus să adopteacele comportamente şi valori acceptate decătre aceştia. >rupul de colegi poate eercita

presiuni asupra individului, de natură săîncura;eze anumite comportamente şi sădescura;eze altele. 3nele valori încura;ate degrup pot avea un caracter dezirabil (eemplu%sinceritatea, ec!itatea, cooperarea, umorul),altele pot încura;a violenţa, discriminarearasială, seuală sau dezinteresul pentru reuşita

şcolară (de eemplu, ridiculizarea<tocilarilor=). 6tunci când grupul de prieteniare tendinta de a încura;a comportamenteindezirabile, profesorul se va strădui să creezeoportunităţi celor asociaţi la acest grup, săcunoască şi să interacţioneze cu elevi care auatitudini mai productive. Pentru a nu mai filuaţi în derâdere pentru străduin ţa lor de aobţine rezultate şcolare bune, uneori se

recomandă ca elevii să fie puşi sădemonstreze ceea ce au învăţat în cadrul unorîntrevederi particulare cu profesorul, şi nu înfaţa unor asemenea <prieteni=.

#portunitatea exersării unor deprinderi sociale, ca de eemplu cele legate de

capacitatea de cooperare, ori de însuşirea adiferite strategii de rezolvare a conflictelor,este creată de egalitatea dintre parteneri încadrul unei relaţii de prietenie. 'n vreme cerelaţia cu profesorul are un caracter asimetric,în relaţia de prietenie fiecare individ este

partener egal. Copiii fără prieteni se află într

8/15/2019 pagina2y


#un cerc vicios% neavând prieteni, nu#şi potdezvolta deprinderile sociale cerute de oasemenea relaţie& neavând deprinderilesociale necesare, nu îşi pot face prieteniş.a.m.d. Pentru a determina spargerea acestuicerc vicios, profesorii, de obicei, le creează

oportunităţi să participe la activităţi deînvăţare care presupun cooperare,reciprocitate, soluţionarea conflictelor pe caleamiabilă. 6tunci când sunt respinşi de colegidin cauza stângaciilor lor de relaţionaresocială (aroganţă, comportament ;ignitor etc.),le oferă consilierea de care au nevoie pentrua#şi îmbunătăţi comportamentul în viitor.>rupul de colegi întotdeauna oferă un feed#

bac? constructiv, care să le permită să#şiîmbunătăţească modul de comportare cuviitoarea ocazie.

b) "nteracţiunile dintre elevii care compun ungrup şcolar reprezintă modalitatea esenţială deeistenţă a grupurilor sociale, caracteristica

lor de bază. 2e defineşte ca un tip de relaţiiîntre două sau mai multe persoane, în careacţiunea uneia dintre ele este afectată deacţiunea celeilalte. $nteracţiunea membrilorunei clase şcolare determină

8/15/2019 pagina2y



structura grupului şi modelele de comunicare. @rebuie diferenţiatănoţiunea de interacţiune de cea de relaţii interpersonale (de eemplu,relaţiile afectiv simpatetice, relaţiile de intercunoaştere sau deintercomunicare).

$nteracţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri%

relaţii de cooperare elevii colaborează pentru atingerea unui obiectiv

comun&

relaţii de competiţie individul sau subgrupurile rivalizează cu ceilalţisau cu alte subgrupuri pentru dobândirea unei anumite poziţii în cadrulclasei sau a superiorităţii&

relaţii de coacţiune când fiecare lucrează în prezenţa celorlalţi, fără însăa se interesa de conţinutul muncii acestora&

relaţii de conflict indivizii0subgrupurile se află în opoziţie mutuală.

7iversele tipuri de relaţii dintre elevii unei clase produc modific ări alecaracteristicilor personale ale membrilor, care, la rândul lor, pot fi de maimulte tipuri%

acomodarea (a;ustarea reciprocă)&

8/15/2019 pagina2y


asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentalităţi etc.)&

stratificarea (ierar!izare a partenerilor în funcţie de statutele deţinute)&

alienarea (îndepărtarea de ceilalţi, retragerea în sine, ruperea relaţiilor).

Relaţiile de competiţ ie$colaborare, dincolo de modificarea caracteristicilor personale ale membrilor, influenţează activităţile de

%nvăţare desfăşurate în clasă. Competiţia poate avea asupra activităţii instructiv#educative din clasă efecte pozitive, dar şi negative (7. 6usubel,A. "obinson, -:). a poate face mai interesante activităţile de grup,stimulează efortul şi productivitatea indivizilor, dezvoltă etica grupului,stimulează capacităţile autocritice, îi face pe elevi mai atenţi la

performanţele obţ inute de colegii lor. Ca efecte negative, competiţia poate să inducă o anietate eagerată şi să in!ibe astfel învăţarea, poatecrea un climat de tensiune în grup, de ostilitate şi vindicativitate,

8/15/2019 pagina2y



<în care cruzimea, nedreptatea şi necinsteasunt scuzate în numele interesului de a ieşi

biruitor= (7. 6323B+, A. "8B$28,-:, pg. D-5). 'n interiorul unei clase deelevi, relaţiile de colaborare pot să se îmbinecu cele de competiţie, ele nefiind antitetice.7e eemplu, competiţia dintre mai multeec!ipe constituite în clasă presupune, înacelaşi timp, cooperarea dintre membriifiecărei ec!ipe, în interiorul subgrupului.

Relaţiile conflictuale apar atunci cândacţiunile unuia sau mai multor membri ai unuigrup nu sunt acceptabile, ducând la rezistenţadin partea unuia sau mai multor membri.6ceastă rezistenţă se poate concretiza îneprimarea dezacordului, apariţia stărilor dediscordie şi de fricţiune între membriigrupului. Conflictul din interiorul unui grup

poate avea mai multe cauze% dificultăţi decomunicare între membri, organizareadeficitară a activităţilor grupului,incompatibilităţi psi!ologice etc. Cel maiadesea, conflictul apare deoarece membriitrebuie să concureze pentru resurse limitate,astfel încât succesul unor membri ai grupuluiînseamnă eşecul altora. 6deseori, o

neînţelegere iniţială, care implică numai doimembri ai grupului, poate să conducă laformarea unor coaliţii, ce îi instig ă pe ceilalţimembri ai grupului unul împotriva celuilalt.Cei care aderă la o coaliţie îşi unesc forţele

pentru a înclina balanţa puterii în direcţiasusţinerii anumitor interese personale, c!iar

8/15/2019 pagina2y


dacă pot să nu fie de acord între ei asupramultor altor subiecte, se !otărăsc însă săignore aceste diferende până când un anumitscop comun va fi atins. $mediat ce obiectivelecoaliţ iei au fost atinse, diferendele dintre

participanţi devin din nou evidente, iar

membrii pot să abandoneze alianţa pentru aforma o alta mai profitabilă. istă mai multemetode de rezolvare a conflictelor dininteriorul grupului%

impunerea0retragerea% una dintre părţi esteobligată să accepte poziţia celeilalte părţi sau

una dintre părţi părăseşte grupul&

cedarea% una dintre părţi îşi retrage pretenţiile&

compromisul% părţile găsesc o alternativă carese situează undeva între cele două poziţii&

nonacţiunea% ambele părţi evită temporaracţiunea şi stau în aşteptare&

8/15/2019 pagina2y



rezolvarea problemei% părţile identifică sursa conflictului şi prinnegociere, se pun de acord cu o soluţie. (C3+63, 6, E$22CF", P,4//).

egocierea este un proces de comunicare reciprocă, prin care cele două părţi eaminează diferendele care le despart, îşi epun atitudinile şi facoferte şi contraoferte. a poate presupune prezenţa unei a treia părţi, dinafară, care să a;ute la rezolvarea conflictului.

Conflictul este un proces valoros pentru grup, întrucât stabilitateagrupului nu se poate asigura înainte ca ostilităţile eistente să fie scoase lasuprafaţă şi înlăturate. Conflictul menţine grupul, asigurând metodele dedescătuşare a tensiunilor interpersonale.

c) Relaţiile dintre grupurile de elevi. 'n interiorul unei şcoli se constituie

un mare număr de grupuri, între care se dezvoltă relaţii diverse. >rupul încare un şcolar activează la un moment dat se numeste grup de apartenenţă. 3n elev poate să facă parte temporar dintr #un grupconstituit pentru a rezolva în colaborare o sarcină de învăţare, iarasemenea grupuri, care se destramă după îndeplinirea sarcinii, se numesc

grupuri de lucru. istă şi grupuri constituite, din care un elev încă nuface parte, dar îşi doreşte să fie acceptat în interiorul lor, se raportează şiaspiră la ele, numite grupuri de referinţă&

6partenenţa la un anumit grup influenţează atitudinea colectivă a elevilorcare#l compun faţă de elevii din grupurile eterioare. 6tunci când este vorbadespre un alt grup cu care se află în competiţie, elevii au tendinţa de a#şiforma reprezentări negative despre elevii care compun celălalt grup, de a fi<părtinitori=, în favoarea propriului grup, atunci când se evaluează rezultatelesau calităţile membrilor şi c!iar de a manifesta comportamente de ostilitate,

8/15/2019 pagina2y


ce pot degenera uneori în violenţă. ste suficient ă simpla inducere a ideii căun alt grup este concurent, pentru a provoca o discriminare evaluativă înfavoarea grupului de apartenenţă, c!iar dacă cele două grupuri nu se aflăefectiv în competiţ ie. 1embrii grupului de apartenenţă sunt percepuţ i înmanier ă mult mai diferenţ iată decât membrii altor grupuri% <Ceilalţi sunt toţio apă şi un păm'nt , noi suntem fiecare o personalitate& ei identici, noi

diferenţiaţi= (CF+C6 2., ---, pg. G). levii manifestă tendinţa de aevalua sistematic propriul grup mai favorabil decât pe cel eterior. 6cestfenomen a fost eplicat prin nevoia unei imagini pozitive de sine a fiecărei

persoane, pentru că

8/15/2019 pagina2y



<o identitate socială pozitivă nu este posibilă pentru individ decât atunci cândcaracteristicile grupului său de apartenenţă

pot face obiectul unei evaluări pozitive= (9.1., 18@$+, --H, pg. -/). Cu câtconfruntarea dintre grupuri este mai acerbă,cu atât se produce o mai puternică identificarea individului cu grupul său de apartenenţă. Cutoate acestea, cercetătorii au constatat căeacerbarea diferenţierii dintre grupuri, maiales prin eces de competiţie, generează un

efect, aparent paradoal, de amplificare adiferenţierilor în interiorul grupului deapartenenţă, în sensul că se accentueazădiferenţierile dintre sine şi ceilalţi dininteriorul propriului grup (9. C. 7ec!amps,-::). Cu alte cuvinte, amplificareasentimentului apartenenţei la grup în situaţiide competiţie nu garantează solidaritatea dininteriorul grupurilor, astfel că bunele inten ţii

ale unui profesor de a dezvolta <spiritul degrup= al fiecărui elev, prin instaurareacompetiţ iei între clase sau ec!ipe, pot sta la

baza obţinerii altor efecte, contrarii celoraşteptate.

8stilitatea dintre grupuri persistă c!iar şi

atunci când profesorii organizează activităţicomune, de genul ecursiilor, vizionărilor despectacole etc. 2ingurele activităţi carereuşesc să reducă antagonismele şi săinstaureze un climat de colaborare sunt aceleacare reclamă un efort comun pentru

8/15/2019 pagina2y


rezolvarea unei probleme care intereseazăambele grupuri

(de eemplu, amena;area terenului sportiv pecare urmează să se confrunte, repararea unuiautove!icul care urmează să fie folosit încomun etc.) <7e fapt, introducerea unui

proiect de interes superior , un scopsupraordonat, este ceea ce permite rezolvarea

problemelor puse de conflictul între grupuri=(9. 1. 18@$+, --H, pg. :D s.n.).

8 altă no ţiune importantă pentru în ţelegerearelaţiilor dintre grupuri este aceea de soartă comună, care se referă la conştientizareafaptului că persoanele care compun grupuletern se află într#o situaţie socială similară,urmează să primească aceeaşi <răsplată=

pentru eforturile depuse, participarea lacompetiţie va avea aceleaşi efecte ca şi pentrucei din grupul de apartenenţă şi, în acestecondiţii, ar fi mai avanta;os pentru ambelegrupuri să coopereze. 7e aceea se recomand ăca <înainte de interacţiunea între grupuri, să#ifacem pe subiecţi să împărtăşească o soartăcomună. "eprezentările anticipative ale unorinteracţiuni pozitive astfel provocate suntcapabile de a preveni comportamentele ostile=(ibidem, pg. -:).

8/15/2019 pagina2y



". COE#IUNEA CLA$EI

6tunci când colegii de clasă au sentimentul că alcătuiesc o micăcomunitate (=familie=), ei sunt predispuşi în mai mare măsură să lucreze

pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru, să participe cu entuziasm laactivităţile clasei şi să îşi propună să atingă niveluri mai înalte de

pregătire. 3n asemenea sentiment se asociază, în plus, cu o scădere afrecvenţei comportamentelor indisciplinate, violente. ste vorba despresentimentul generat de convingerea că toţi au de împărţit aceleaşiîndatoriri, se respectă şi se susţin reciproc în ceea ce au de făcut şi cred că

fiecare dintre ei contribuie la ceea ce se învăţă în sala de clasă. *oeziuneaunei clase de elevi eprimă măsura în care membrii ei sunt dispuşi sărenunţe la o parte din gratificările, opiniile şi conduitele personale înfavoarea grupului ca întreg. a presupune conştientizarea faptului căacţiunile şi comportamentele fiecărui membru au consecinţe directe sauindirecte, manifeste sau latente, pentru toţi ceilalţi. 1enţinerea unităţiigrupului cere ca fiecare membru al clasei să acorde o oarecare prioritategrupului ca întreg, dincolo de dorinţele, atitudinile şi opiniile proprii.Coeziunea clasei depinde de măsura în care grupul are obiective unitare,

posedă un set de valori şi norme proprii care reglează conduita membrilor în conformitate cu grupul, dispune de o conducere unitară în realizareaobiectivelor comune, iar membrii îşi asumă roluri reciproc gratificante.6ltfel, viaţa de grup se desfăşoară disfuncţional, căci pot apăreadisensiunile, conflictele, iar participarea la activităţile grupului se goleştede orice satisfacţie.

Principalele caracteristici ale strategiilor adoptate de profesori pentru acrea acest sentiment de coeziune unei clase de elevi sunt legate de%

crearea unui climat în care elevii să fie convinşi că pot să îşi eprimeopiniile şi sentimentele lor în mod desc!is şi sincer& pentru aceasta

8/15/2019 pagina2y


profesorul îi va solicita sistematic să îşi eprime ideile şi opiniile, pe carele va incorpora în discuţiile şi activităţile clasei&

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să a;ute la buna desfăşurare aactivităţilor clasei (de eemplu, încredinţarea unor roluri de întra;utorarea unor colegi, prin rotaţie)&

8/15/2019 pagina2y



promovarea unor valori sociale favorabilecooperării, împărţirii ec!itabile a sarcinilor&

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de ase a;uta unul pe altul (de eemplu, întrebând=Cine are vreo problemă şi crede că altcinevadin clasa noastră ar putea să#l a;ute să orezolve=I)&

recunoaşterea şi menţionarea publică, defiecare dată, a celor care au contribuit cuceva#oricât de puţin la desfăşurarea cusucces a unor activităţi ale clasei.

%. RELAŢIILE PRO&E$OR'ELEVI

A. CARACTERI$TICI GENERALE

'ntreaga activitate instructiv#educativ ă a uneiclase de elevi se desfăşoară sub conducereaunui profesor , o persoană adultă pregătită

special şi investită social pentru a îndepliniacest rol. 7in acest punct de vedere, relaţia profesor#elevi are un caracter asimetric,întrucât profesorul, deţinând rolul conducător,este cel care !otărăşte ce activităţi va

8/15/2019 pagina2y


desfăşura grupul clasei, cum se va lucra, ce seva învăţa.

"olul conducător al profesorului a constituitobiectul a numeroase discuţii, începând cunegarea acestuia (nondirectivismul

pedagogic) şi terminând cu absolutizarea lui(autoritarismul pedagogic). +a origineadisputei se află modul diferit de soluţionare aunei probleme mai generale, privindraporturile dintre individ şi societate, care, în

planul educaţiei, a condus la confruntareadintre concepţiile <sociocentrice= (ce acordă

prioritate socialului, reducând individul la o<funcţie= a vieţii sociale) şi concepţiile<antropocentrice= (ce acordă prioritateindividului, considerând societatea, cusistemele ei de reglementare, marele adversaral individualităţilor).

'n mod curent, rolul conducător al profesorului se ;ustifică prin aceea că el esteun <iniţiat= într#un domeniu al cunoaşterii şiactivităţii umane, cunoaşte cerinţele societăţiiîn materie de educaţ ie, legile procesului deînvăţare, în concordanţă cu care va stabili celmai profitabil program de educa ţie pentruelevii săi. 2#a pus întrebarea în ce măsură se

;ustifică o diri;are exterioară în educaţie şi

dacă nu s#ar putea renunţa la ea, în general(renunţând implicit la ideea roluluiconducător al profesorului). 1ăsurileeteronome de educaţie nu se ;ustifică, într#adevăr,

8/15/2019 pagina2y



decât dacă educaţ ia este concepută ca având un <caracter interimar =. 3n profesor va fi cu atât mai bun, cu cât îl va a;uta pe elevul său să a;ungăcât mai repede în situaţia de a nu mai avea nevoie de spri;inul lui îndomeniul în care îl pregăteşte (să a;ungă la autonomie). 7ar, pentru caaceste acţiuni eteronome să nu reprezinte o imitiune, ne;ustificată moral,în viaţa unui individ, să nu constituie, în fapt, o <represiune<, esteimportant ca profesorul să#i propună elevului său doar ceea ce este sigurcă acesta va accepta atunci când va deveni matur şi apt de a ;udeca singur.7e aici, problema responsabilităţii educatorului şi permanentele luicăutări de a conferi un caracter legitim la tot ce propune elevilor săi. 7easemenea, este important ca pretenţiile educatorului să îi apară celui care

se educă drept o <cauză= a lui, o mi şcare a voinţei proprii. Cea maidificilă sarcină pentru un profesor este aceea de <a imprima acţiuniiinstructiv#educative un astfel de curs încât copilul să continue să secomporte aşa cum vrea şi cum doreşte el, dar vrerea şi dorinţa lui săcoincidă cu ceea ce vrea şi doreşte educatorul=& <copilul să facă din

programul educativ o cauză a lui şi, drept consecinţă, activitateaeducativă să fie percepută ca activitate proprie, spontană, autodiri;ată=. (P.>8+3, -:G, pg. /4). 'n cazul şcolarilor, este desigur dificil pentru

profesor să acţioneze în aşa fel încât intervenţia lui să fie resimţită drept

un a;utor, căci întotdeauna li se va părea că sunt îndemnaţi să facă ceea ceîncă nu vor să facă. 6ceastă discrepanţă între cerinţele profesorului şisentimentele elevului <depinde în solu ţionarea ei de atmosfera generală a

procesului de învăţământ şi educare% dacă este pozitivă, încura;atoare,stimulativă= (. >$22+"). 8 asemenea atmosferă pedagogică se vaobţine prin cultivarea unor raporturi personale de încredere, prin

promovarea activităţilor de grup, prin încura;ări, a;utor, confirmări,dozarea raţională a cerinţelor şi evitarea situaţiilor împovărătoare psi!ic.'n acest fel, rolul conducător al profesorului va fi acceptat şi nu resimţit

ca o intervenţie eternă, ostilă, autoritatea sa va fi c'ştigată şi nu impusă.

Relaţia profesor-elev depinde %n mare măsură de autoritatea reală a profesorului în oc!ii elevilor săi. 6ceastă autoritate se câştigă princompetenţă , moralitate, flexibilitate %n g'ndire şi consecventă în ceea ce

8/15/2019 pagina2y


priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate. ste greu de crezut că un profesor se va bucura de o autoritate reală în faţa elevilor săi, dacă aceştiavor sesiza, de eemplu, că este slab pregătit profesional sau c!iar dacăva fi apreciat din acest punct de vedere se dovedeşte a fi

8/15/2019 pagina2y



imoral, ori dacă va lă sa impresia că esteincapabil să iasă din limitele rigide ale unorreguli personale în aprecierea unor situaţii,dacă va fi perceput de elevi ca fiindinconsecvent în ceea ce afirmă sau le cere etc.

Relaţia profesor-elevi are un caracterdinamic şi evolutiv, întrucât dobândeşte formespecifice în funcţie de vârsta elevilor carecompun clasa, dar şi în funcţie de natura

obiectivelor educative care sunt prioritare, laun moment dat.

&ACTORI CARE IN&LUENŢEA#(RELAŢIA PRO&E$OR'ELEVI

$A+3J6 7$A"J+8" 28C$6+7$@" +E$

Percepţ ia profesorului asupra elevilor săi şimodul în care interacţionează cu ei pot fiinfluenţ ate de mai multe aspecte% apartenenţaelevilor la un anumit grup (social, de clasă,rasial, se), caracteristicile individuale aleelevilor, aşteptările profesorului (B"8PFK, 9.., >887, @. +., -:/).

8/15/2019 pagina2y


+"R./0 !#*"10 + *01!2(!3134340 !#*"#*#.#5"*)

Cercetări comparative desfăşurate în şcolilefrecventate de copiii din clasele sociale demi;loc şi şcolile frecventate de cei din claselede ;os au arătat că statusul socioeconomic reprezintă un factor important careinfluenţează atitudinea profesorului faţă deelevi. Profesorii din şcolile în care ma;oritateaelevilor au un statut socioeconomic ridicat saude mi;loc sunt toleranţi, apropiaţi, încrezători,moderni în gândire, în vreme ce profesorii din

şcolile cu copii săraci apar a fi tradiţionalişti,distanţi, punitivi, nemulţumiţi de elevii lor,orientaţi spre căutarea greşelilor dincomportamentul acestora. (Kee, -:). leviicu statut socioeconomic mai înalt primesc din

partea profesorilor mai multe laude şiîncura;ări. Aaţă de cei din clasele socialemodeste profesorii adoptă mai des o atitudinecritică şi îi pedepseşte frecvent. (7avis si

7ollard, -D/) 1tmosfera şi metodele pedagogice din clasele în care cei mai mulţiau un statut socioeconomic scăzut sunt mai

puţin stimulative pentru elevi% se pune accent pe prezentarea conţinutului de învăţat, pe unton neutru, fără

8/15/2019 pagina2y



implicare emoţ ională a profesorului, se acordă importanţă mai mult predării şi mai puţin discuţiilor (BroLn, --). 6şteptările scăzute ale profesorilor faţă de posibilităţile intelectuale ale elevilor din claselesociale inferioare se vădesc şi în natura obiectivelor educative pe care le

propun spre a fi realizate în timpul lecţ iilor. Presupunând, tacit, căanumite obiective, mai dificile, nu pot fi atinse de elevii din claselesociale defavorizate, cerin ţele şcolare adresate copiilor sunt mult maimodeste, în comparaţie cu cele propuse atunci când se lucrează cu claseîn care predomină elevii cu un status socioeconomic ridicat (+eacoc?,--). 6tunci când utilizează metoda grupării elevilor unei clase pe

grupuri omogene, profesorii au tendinţa de a#i plasa pe cei cu un status

socioeconomic ridicat în gupurile considerate <avansate=, iar pe cei cu o provenienţă socială modestă în grupul <copiilor len ţi la învăţătură=.8dată plasaţi într#un grup, copiii sunt de obicei menţinuţi în categoriarespectivă şi foarte puţini sunt avansaţi de la un nivel la altul, la sfârşitulunui an şcolar (7ouglas, -D).

6tunci când li s#a cerut să ordoneze după importanţă şase factori desprecare cred că pot fi predictori ai succesului şcolar al unui elev, cei maimulţi profesori au considerat că pe primul loc se situează statutul

socioeconomic, urmat, în ordine, de inteligenţă, rezultate la teste, vârstă, se şi mediile de absolvire (>oodLin şi 2anders, --).

Ö R1!1

Profesorii au tendinţa de a acorda mai pu ţin ă atenţie elevilor care aparţinunor rase minoritare% îi solicită mai puţin să îşi spună p ărerea& un procentmare din opiniile formulate de aceşti copii sunt ignorate& frecvenţa cucare sunt încura;aţi să#şi continue o idee pe care au eprimat#o este maimică& sunt lăudaţi mai rar şi criticaţi mai des ("ubovits şi 1ae!r, -H5).

8/15/2019 pagina2y


2#au semnalat cazuri în care profesorii au tendinţa de a manifesta oanumită ostilitate şi de a#i respinge involuntar îndeosebi pe eleviiminoritari care se dovedesc a fi strălucitori. 7e eemplu, atunci cândlucrează cu elevi negri, au tendinţa de a prefera elevi al căror coeficientde inteligenţă este cu zece puncte inferior celui al copiilor pe care îiresping, spre deosebire de situaţia în care se lucrează cu albi, când cei

preferaţi au de obicei un $M cu zece puncte mai mare decât $M#ul celorrespinşi. Când elevii albi sunt neatenţi la lecţie, profesorii

8/15/2019 pagina2y



interpretează această atitudine ca un semnalcă trebuie să se străduiască mai mult să lecapteze interesul, dar acelaşi comportament alelevilor negri este interpretat ca o incapacitatea acestora de a# şi concentra atenţia (+eacoc?,--). 7intre profesori, bărbaţii par a fi mai

predispuşi să adopte o atitudine negativă faţăde copiii de altă rasă decât a lor, în vreme cefemeile s#au dovedit a fi mai tolerante(Coates, -H4).

plicaţia acestor atitudini discriminatoriiobservate la profesori este legată de reacţiiinvoluntare ale acestora, induse în mare parte deanumite modalităţi diferite de a reacţiona alecopiilor ce aparţin unei rase diferite de cea a

profesorului. Cei de aceeaşi rasă cu profesorullor sunt mai familiarizaţi cu anumite structuricomportamentale specifice lumii profesorului şi,

din acest motiv, sunt mai <dezin!ibaţi=, maiactivi şi mai interesaţi în a iniţia interacţiuni cueducatorul adult, în vreme ce copiii aparţinândaltei rase nu sunt siguri că iniţiativele saugesturile lor sunt <potrivite= şi apar a fi mairetraşi şi mai <lenţi=. 7e eemplu, multe dintregesturile cu semnificaţie afectivă (a pune mâna

pe umăr, a privi în oc!ii cuiva etc.) sunt de celemai multe ori primite cu reţinere de ambele p

ărţi şi adeseori sunt stân;enitoare. 'n general,atitudinea profesorilor faţă de copiii de altă rasăoscilează între apatie sau crispare, orimanifestarea unui sentimentalism artificial, cuindulgenţe care vădesc, de fapt, neîncredere în

posibilităţile acestor copii de a obţine rezultateşcolare superioare. Cei mai buni sunt cei care

8/15/2019 pagina2y


comunică acestor copii un sentiment deapropiere afectivă şi de acceptare, dar, în acelaşitimp, le cere să obţină performanţe şcolareînalte şi manifestă eigenţă în acest sens.

Ö !640 07"0#R

ist ă opinii potrivit cărora cerinţele şcoliisunt mai uşor acceptate de fete, decât de

băieţi. Aără a eista o concordanţă asupramotivelor, cercetătorii au constatat totuşi că,statistic, fetele au o atitudine mai favorabilă

faţă de şcoală decât băieţii (9ac?son, -:) şiau sentimentul că profesorii lor au o atitudinefavorabilă faţă de ele (7avidson şi +ang,-/). 3nii încearcă să eplice fenomenul

pornind de la constatarea că în învăţământulelementar şi secundar cadrele didactice suntîn ma;oritate femei, care îi tratează pe eleviîntr#o manieră ce favorizează în modinvoluntar fetele& alte eplicaţii iau înconsideraţie natura activităţilor şcolare, carear fi mai apropiate de ceea ce se

8/15/2019 pagina2y



consideră în societatea noastră că este mai potrivit pentru o femeie%activităţ i ce implică verbalizare şi concentrare intelectuală. Băieţii

primesc mai frecvent critici şi dezaprobări din partea profesorilor decâtfetele (6rnold, -:), poate şi pentru că ei încalcă mai frecventregulamentul de comportare în clasă. 'n vreme ce fetele sunt criticate de

profesori pe un ton convenţional , atunci când sunt criticaţi băieţii, profesorii adoptă un ton mai ridicat şi mai nervos (2paulding, -5).

$A+3@6 7$A"@+8" $7$E$736+ 7$@" +E$

Rezultatele la %nvăţătură

"elaţ iile profesorilor cu elevii sunt diferite şi în funcţie de rezultatele laînvăţătură ale acestora. $nteracţiunile cu cei <buni= sunt de natură săîncura;eze şi să susţină, în vreme ce relaţiile cu cei <slabi= implică de cele

mai multe ori conflict, dominare şi tutelare măruntă de către profesor.6semenea inegalităţi, care îi favorizează pe cei care învaţă uşor, seadâncesc o dată cu v'rsta. 'n clasele primare ele sunt relativ mici, darfrecvenţa lor creşte progresiv în ciclurile şcolare superioare. Cei <buni=

beneficiază de mai multe oportunităţi de a participa la discuţiile din clasă,de a formula răpunsuri şi, în general, primesc mult mai frecvent un feed#

bac? pozitiv din partea profesorilor, în comparaţie cu colegii lorconsideraţi <mai slabi=. 'n şcolile care utilizează metoda grupării elevilorîn <clase omogene= ca nivel de pregătire al elevilor, fenomenul se

amplifică.

Profesorii preferă s ă predea la clasele de <avansaţi= şi se feresc, pe cât să poate, să predea la clasele <de recuperare=, ceea ce face ca moralul şientuziasmul celor care predau la clase <bune= să fie mult mai ridicate

8/15/2019 pagina2y


decât ale colegilor care predau la cei <slabi=. 6ceasta se răsfrânge asupracalităţii prestaţiei pedagogice a profesorului şi, astfel, sistemul <claseloromogene= face ca elevii buni să primească cea mai bună educaţie pe care

poate să o ofere şcoala respectivă, iar elevii cu dificultăţi la învăţă tură pecea mai slab ă. 'n plus se induce treptat un sentiment de frustrare şi deneîncredere în forţele proprii, în rândul elevilor consideraţi slabi şi o

atitudine neproductivă de superioritate nu întotdeauna ;ustificată înrândul celor incluşi în clasele de <elită=.

8/15/2019 pagina2y



8ersonalitatea elevilor

6numite caracteristici de personalitate îi fac pe unii elevi să iasă mai mult în evidenţă, săfie remarcaţ i de profesori în mai mare măsurădecât sunt alţii. Aaptul că un profesor poate săîi placă mai mult sau mai puţin va influenţamodul în care vor fi trataţi de către acesta. 2#aconstatat, de eemplu, că elevii faţă de care

profesorii sunt indiferenţi sunt mai puţin

solicitaţi la lecţii şi sunt evaluaţi mai pu ţinfavorabil, comparativ cu cei ce au reuşit să lecâştige simpatia. 7in acest motiv, prezintăinteres acele cercetări care au încercat să ofereinformaţii despre caracteristicile de

personalitate ale elevilor care îi atrag pe profesori (Aes!bac!, --, >ood and >rouLs,-H4). 'n general, aceste cercetări arată că

profesorii îi preferă pe elevii supuşi, docili,ordonaţi, conştiincioşi şi îi resping pe cei independenţi, activi, %ncrezuţi,nonconformişti& 1ai mult, profesorii autendinţa de a proiecta asupra elevilor propriilelor preferinţe, atunci când li se cere săestimeze popularitatea unor copii în colectivulclasei lor, considerând că cei mai îndrăgiţi vor fi cei care au calităţile pe care le apreciază

personal (cuminţi, conştiincioşi, genero şi cucolegii, supuşi etc). 2olicitaţi să#şi aminteascănumele elevilor lor şi să spună câteva cuvintedespre fiecare, primii de care îşi amintesc suntcei <cuminţi şi conştiincioşi=, iar comentariilelor vădesc o mai mare implicare personalăatunci când este vorba despre băieţi, care

8/15/2019 pagina2y


atrag mai multe aprecieri negative, încomparaţie cu fetele. 2#a făcut observaţia că

principalele calităţ i ale fetelor, preferate de profesori, sunt acelea care în mod obişnuitsunt asociate cu rolul social atribuit femeilorşi sunt respinse calităţ ile care sunt asociate cu

aşteptările faţă de comportamentul persoanelor de se masculin. 6ceastasugerează că tendinţa profesorilor de a preferafetele se bazează mai mult pe caracteristicilecomportamentale ale acestora, şi mai puţin peapartenenţa la seul feminin ca atare.

Cercetări comparative, purtate asupra preferinţelor manifestate de către studenţi aflaţi la practica pedagogică, psi!ologi şcolari şi profesori pregătiţi special de Peace Corps, auscos în evidenţă faptul că ultimile două categoriide educatori sunt mai puţin înclinate spreaprecierea conformismului şi supunerii elevilor,acordând preţuire altor calităţi, cum ar fifleibilitatea şi independenţa gândirii,activismul, iniţiativa, creativitatea s.a. 6ceastasugerează că un anumit mod de a#i pregăti pe

8/15/2019 pagina2y



viitorii profesori în instituţiile specializate actuale, dar şi felul de a fi alcelor care aleg cariera didactică sunt de natură să#i fac ă să preferesupunerea şi conformismul, mai mult decât independenţa şi creativitateaelevilor lor. (B"8PF$, 9. ., >887, @. +., -:/).

1parenţa fizică

6spectul fizic plăcut al unui elev influenţează adeseori aşteptările

profesorului cu privire la comportamentul, inteligenţa şi personalitateacopilului. 'ntr#un interesant eperiment, cercetătorii au distribuit profesorilor rapoarte fictive despre acte de indisciplină şcolară, cunumele, vârstele şi fotografiile elevilor implicaţi, apoi li s#a cerut săevalueze gravitatea abaterilor şi să#şi spună impresia generală desprecopiii implicaţi. 6tunci când a fost vorba de abateri uşoare, aspectul fizical elevilor pare să nu fi influenţat obiectivitatea aprecierilor, dar, în cazulabaterilor grave, fetele şi băieţii cu o înfăţişare mai puţin atractivă au fost

;udecaţi mai aspru şi s#a opinat că ar fi în general predispuşi la

comportamente antisociale cotidiene, spre deosebire de elevii cu oînfăţişare fizică plăcută, despre care s#a considerat doar că <au avut o zi

proastă=. 'n general, profesorii sunt tentaţi să presupună că elevii cu unaspect fizic plăcut au un coeficient de inteligenţă mai ridicat, au marişanse să urmeze studii înalte şi au părinţi care sunt mai interesaţi de bunalor educaţie. 6stfel copiii cu o înfăţi şare fizică plăcut ă par a fi avanta;aţi,de la început, în a câ ştiga simpatia profesorilor şi a avea relaţii sociale

productive cu aceştia, doar pe baza aparenţei lor fizice.

rumuseţea scrisului

8/15/2019 pagina2y


levii care au un scris îngri;it şi caligrafic au mai multe şanse să primească note mai bune la diverse lucrări scrise, în comparaţie cu colegiilor care scriu urât, c!iar dacă este acelaşi conţinutul lucrărilor. $ntervineînsă şi deprinderea şi gustul profesorului pentru scrisul caligrafic şiordonat% cei care au ei înşi şi un scris frumos şi ordonat au tendinţa de a

penaliza mai uşor lucrările scrise îngri;it, în vreme ce profesorii care au

un scris mai puţin caligrafic par să nu fie deran;aţi prea mult de aspectullucrărilor pe care le corectează.

8/15/2019 pagina2y



*aracteristicile vorbirii

levii care se eprimă cu dificultate şi au unvocabular sărac tind să fie percepuţi negativde către profesori. 6ceştia asociază limba;ulmai puţin elaborat folosit de copil cuincultura, proasta creştere, atitudinea negativăfaţă de şcoală, ceea ce îi face să nu aştepte

prea mult de la un asemenea elev. levii care primesc note mari de la profesorii lor se

disting de obicei printr#o vorbire fluentă, cuintonaţie adecvată şi cu un ton bine controlat,lipsit de stridenţe. levii cu o voce clară, carese fac bine auziţi în clasă, sunt în general mai

bine apreciaţi decât cei cu o voce slabă, carele par profesorilor a fi nesiguri, lipsiţi deentuziasm, timizi şi c!iar mai puţininteligenţi. 'n general, elevii care vorbesc într#o manieră apreciată de profesori ca fiindinferioară modului de vorbire al celorlalţicolegi sunt suspectaţi că posedă şi altecaracteristici negative, c!iar dacă acestea au

prea puţină legătură cu eprimarea verbală.

1şezarea %n sala de clasă

'ntr#o sală de clasă eistă o zonă, numită<zona activă=, care îi include pe elevii aşezaţiîn primul rând de bănci şi de#a lungulintervalului central de trecere, în faţa cărora

8/15/2019 pagina2y


profesorii au tendinţa de a sta mai mult timpşi către care îşi orientează ma;oritateasolicitărilor. levii care ocupă aceste locurisunt mai activi în timpul orelor decât colegiilor şi atrag asupra lor cea mai mare parte aatenţiei profesorilor. levii aşezaţi în spatele

sălii participă mai puţin la discuţii, pentru căse află în zona periferică a câmpului vizual al profesorului şi de aceea sunt solicitaţi mai rar(6dams, Biddle, -H/). istă însă şi o altăeplicaţie, legată de faptul că elevii interesaţisă participe la activităţile din clasă se aşază eiînşişi cât mai aproape de profesor, în vremece elevii mai puţin dispuşi să participe autendinţa de a se aşeza cât mai departe de

profesori. 'n clasele primare, în care eleviisunt aşezaţi în bănci de către învăţător, se parecă locul ocupat de elev în sala de clasăafectează mai puţin relaţia profesor#elev.@otuşi, s#a observat că elevii care sunt mutaţide către profesor în bancile din faţă devin maiatenţi la ore.

8/15/2019 pagina2y



c) $A+3J6 6N@P@O"$+8" P"8A28"3+3$

Comportamentul profesorului fa ţă de elevii săi şi modul în care vainteracţiona cu ei vor fi influenţate, în egală măsură, de aşteptările salefaţă de clasa de elevi, ca întreg, şi faţă de anumiţi copii care o compun,

precum şi de concepţia sa asupra rolului care îi revine ca profesor. leviiîi apar profesorului foarte diferiţi în ceea ce priveşte aptitudinile,

pregătirea pentru anumite sarcini şcolare, comportamentul sau personalitatea. Constatând aceste diferenţe, profesorul va face anumite presupoziţii legate de felul de a fi al fiecăruia, tipul de instruire de care

are nevoie, ce ar trebui să facă în viitor. Cu timpul, modul în care un profesor va interacţiona cu fiecare dintre elevii săi va deveni tot maidiferenţiat şi individualizat, pe măsură ce va sesiza mai clar diferenţeledintre copii şi îşi va consolida conluziile şi va şti la ce anume poate să seaştepte de la fiecare dintre ei. 'n concluzie, profesorii îşi formează diverseopinii despre elevii lor şi pornind de la aceste opinii vor manifestadiferite aşteptări în legătură cu posibilităţ ile şi realizările viitoare alefiecărui copil. Corectitudinea acestor opinii variază de la un profesor laaltul% unii percep corect abilităţile şi personalitatea copiilor pe care îiîndrumă, alţii, mai puţin. Percepţiile lor asupra abilităţilor şi personalităţiielevilor vor influenţa modul în care vor interacţiona cu aceştia, iar celemai multe dintre comportamentele didactice inadecvate se datorează unor concluzii incorecte şi infleibile privind caracteristicile copiilor pe care îiînvaţă. 'n sc!ema de mai ;os se pot observa%

factorii care influenţează opinia şi aşteptările unui profesor faţă de un

elev (de eemplu, realizările anterioare ale elevului, modul în care esteclasificat de alţi profesori ori în fişa psi!opedagogică sau în eventualerapoarte psi!ologice, comportamentul în şcoală, personalitatea,inteligenţa, aparenţa fizică, seul, mediul social de provenienţă, aşa cumsunt ele percepute de profesor)&

8/15/2019 pagina2y


caracteristicile personalităţii profesorului de care depinde corectitudineaacestor opinii şi aşteptări (de eemplu, concepţiile profesorului cu privirela rolul său, obligaţiile elevilor, seul, pregătirea psi!opedagogică,semnificaţia personală acordată succesului şcolar al unui elev ş.a.)

8/15/2019 pagina2y


8/15/2019 pagina2y


Opi!ii i ateptări i!iţiale ale pro/e-or+l+i

Variabile de filtrare4 co!cepţiile pro/e-or+l+i c+ privire la rol+l -ă+ o5liaţiile elevilor-e3+l preătirea p-i6ope*aoică -e,!i/icaţia per-o!ală acor*ată -+cce-+l+i colar al+!+i elev .a.

8/15/2019 pagina2y


&or,e *e ,a!i/e-tare a ateptărilor pro/e-or+l+i4

Ate!ţie

$arci!i

Repartiare

Aprecieri

O5iective

acor*ată

0!cre*i!ţate

0! .r+p+ri

e3pri,ate

prop+-e

8/15/2019 pagina2y


Variabile de filtrare de către elev4 cre*i5ilitatea pro/e-or+l+i per-o!alitatea pro/e-or+l+ipercepţia -+5iectivă a ca+elor propriilor -+cce-e -a+ i!-+cce-e colare

Imaginea de sine a elevului

8/15/2019 pagina2y


8/15/2019 pagina2y


plicaţi modul în care mediul social în care este situată o şcoală poateinfluenţa, adeseori inconştient, aşteptările, atitudinile şi modul de lucruale unui profesor. Comentaţi cât de îndreptăţite sunt aceste tendinţe ale

profesorilor.

Care dintre particularităţile individuale ale unui elev aţi constatat că

influenţează cel mai mult opinia profesorului despre elevul respectivI7aţi eemple.

$ntervievaţi un grup de fete, apoi un grup de băieţi adolescenţi, cu privirela aspiraţiile, planurile lor de viitor în domeniul carierei, dorinţa de aurma o facultate. Comparaţi aceste aspiraţii. plicaţi sociologiceventualele diferenţe constatate.

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-andreea
View:	212 times
Download:	0 times

pagina2y

Documents