68
CONSILIUL CONCUREN ÞEI COMPETITION COUNCIL : 4/2006
C O N S I L I U L C O N C U R E N Þ E I
C O M P E T I T I O N C O U N C I L
:
4/2006
PROFIL: CONCURENÞA - Anul IX, nr.4/2006- revistã editatã de CONSILIUL CONCURENÞEI, apare trimestrial- quartely magazine edited by the COMPETITION COUNCIL
Pentru orice relaþii ne puteþi scrie la urmãtoarea adresã:For any further information, you may contact us at the following adress:
CONSILIUL CONCURENÞEI (pentru revista PROFIL: CONCURENÞA)Piaþa Presei Libere nr.1, sector 1, 013701, Bucureºti, România,Tel.021/405.44.24, fax: 021/318.48.08e-mail: [email protected]
Opiniile exprimate în articolele publicate constituie pãreri personale ale autorilor ºi nu reprezintã în mod necesar punctele de vedere ale Consiliului ConcurenþeiThe opinions expressed in the articles published are the authors' personal views and do not necesarly represent the points of view of the Competition Council.
CONSILIUL DIRECTOR/ EXECUTIVE BOARD: Prof.univ.dr. Mihai BERINDE, Prof.univ.dr. Constantin CIUTACU, Alexe GAVRILÃ, Mihai GIUGARIU, ªtefan NEAGOE, Lect.dr. József Nándor NEMENYI, Benedict SÂRBU
REDACÞIA/ EDITORIAL STAFF: Maria ALEXANDRU, Constantin CIUTACU, József Nándor NEMENYI, Florin ANDREI, Carmen BUCUR, Georgeta GAVRILOIU
REDACTOR – ªEF/ CHIEF EDITOR: József Nándor NEMENYI
RESPONSABIL DE NUMÃR/ EDITOR IN CHARGE OF THIS ISSUE: Carmen BUCUR
EDITOR EXECUTIV/ EXECUTIVE EDITOR: Florin ANDREI
ISSN 1454-2730
TIPAR/PRINTED BY: S.C. Vegaprod'94 S.R.L. Buzãu, România
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 26 septembrie 2006: ultimii paºi spre linia de sosireThe European Commission Monitoring Report of 26 September 2006: the last steps towards the finish line Mihai BERINDE
Controlul ajutorului de statState aid control in RomaniaReimer VON BORRIES
Importanþa politicii în domeniul ajutorului de stat în contextul „Programului Naþional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansatã“The relevance of state aid policy in the context of the “National Reform Program for the Re-launched Lisbon Strategy”József Nándor NEMÉNYI
Aspecte privind reforma în domeniul profesiilor liberale – mãsuri iniþiate, controverse ºi abordãri comuneAspects regarding the reform of the liberal professions – initiated measures, controversies and common approachesMaria ALEXANDRU
Stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea finanþelor publice - obiectiv de bazã cuprins în proiectul Programului Naþional de Reforme al RomânieiEconomic stability and public finances sustainability - milestone objective of the Draft National Reform Programme Elena CONSTANTINESCU
Distorsiunile pieþei oþelului (III)Steel market distortions (III) Ciprian PILAN
Concentrarea economicã realizatã prin modificarea calitativã a controlului exercitat asupra unei societãþi comerciale – un studiu de caz (SC Fabryo Corporation SRL Popeºti Leordeni)The economic concentration achieved through the change of control exercised over a company – a case study (SC Fabryo Corporation SRL Popeºti Leordeni)Cristina BULAT
Procesul de elaborare a Tratatului instituind o Constituþie pentru Europa (I)The process towards a Treaty establishing a Constitution for Europe (I)Raluca BÃDICÃ, Lilian OSTROPEL
C U P R I N S / C O N T E N T
3
2
8
9
16
17
22
23
30
31
40
41
48
49
56
57
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 42
RAPORTUL DE MONITORIZARE AL COMISIEI EUROPENE
DIN 26 SEPTEMBRIE 2006: ULTIMII PAªI SPRE LINIA DE SOSIRE
Mihai BERINDE
Preºedintele Consiliului Concurenþei
Repere ale parcursului României cãtre
Uniunea EuropeanãCu peste un deceniu în urmã, mai exact la 1 februarie 1993, a fost semnat Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi Statele Membre ale acestora, pe de altã parte. Acest document a reprezentat practic temelia aderãrii þarii noastre la Uniunea Europeanã, proces ce va atinge punctul sãu final. Acordul European recunoºtea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii Europene, indicând totodatã instrumentele de asistenþã financiarã ºi tehnicã care urmau sã susþinã acest deziderat.
Ulterior semnãrii Acordului de Asociere, drumul aderãrii României la Uniunea Europeanã a mai traversat o serie de momente importante, dintre care pot fi amintite:üÎn 1993, la Copenhaga, statele membre au
decis cã statele asociate din Europa Centralã ºi de Est se pot alãtura Uniunii Europene în
momentul în care îndeplinesc o serie de criterii economice ºi politice;
üLa puþin timp dupã intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995), România a depus, la 22 iunie 1995, cererea de aderare la Uniunea Europeanã;
üÎn martie 1998, Uniunea Europeanã a lansat în mod oficial procesul de extindere, iar în luna noiembrie a aceluiaºi an, Comisia Europeanã a publicat primul Raport care radiografia progresele înregistrate de þara noastrã în îndeplinirea criteriilor de aderare;
üÎn cadrul Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 s-a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România, lansarea oficialã a acestui proces având loc în februarie 2000;
üÎncheierea negocierilor de aderare a avut loc în decembrie 2004;
üDupã ce în 13 aprilie 2005 a primit avizul conform al Parlamentului European, Tratatul de Aderare a România la Uniunea Europeanã a fost semnat oficial la 25 aprilie 2005. De remarcat faptul cã, odatã cu semnarea Tratatului de Aderare, România a obþinut statutul de observator activ la activitatea instituþiilor europene, fiind direct implicatã în procesul de elaborare a legislaþiei comunitare, fãrã a avea însã drept de vot.
Pe parcursul întregului proces de aderare a României la Uniunea Europeanã, Rapoartele de þarã prezentate de executivul de la Bruxelles au
Rapoartele de monitorizare – documente
cheie ale aderãrii
“Cea mai recentã extindere – ca ºi altele dinaintea sa – s-a dovedit a fi un mare succes. Se confirmã faptul cã extinderea UE – dacã este atent urmãritã – are ca efect o situaþie câºtigãtoare, atât pentru statele membre existente, cât ºi cele nou aderate. Extinderea stimuleazã creºterea economicã ºi coeziunea socialã ºi reafirmã rolul ºi influenþa UE în lume.
Aºteptãm cu nerãbdare realizarea istoricã a UE, primirea Bulgariei ºi României ca membrii în 2007. Sperãm ca ambele sã contribuie în mod energic la procesul de integrare europeanã.”
José Manuel Durao Barroso
Preºedintele Comisiei Europene
sursa: www.europa.eu.int
Landmarks of Romania's road towards the
European UnionstOver a decade ago, more exactly on the 1 of
February 1993, our country signed the Europe Agreement establishing an association between the European Economic Communities and their Member States, of the one part, and Romania, of the other part. Basically, this Agreement represented the foundation of Romania's accession to the EU, process that will reach its final point. The Europe Agreement laid down Romania's objective of becoming a full member of the Union, also indicating the financial and technical means that were to support this goal.
Following the signature of the Association Agreement, Romania's road towards EU accession had passed through other important stages, amongst which the following ones could be pointed out:üIn 1993, in Copenhagen, the Member States
decide that the associated countries from Central and Eastern Europe could join the Union once they meet the necessary economic and political criteria;
üShortly after the entry into force of the Europe Agreement (1 February 1995), Romania submitted its application for EU membership
ndon the 22 of June 1995;üIn March 1998 the European Union officially
launched the enlargement process and in November 1998 the European Commission published the first Report on Romania's progress towards fulfilling the accession criteria.
üDuring the Helsinki European Council of December 1999, the EU Heads of State decided to open the accession negotiations with Romania, while the official launching of this process took place in February 2000;
üThe accession negotiations were concluded in December 2004;
üAfter receiving the favourable vote of the thEuropean Parliament on the 13 of April
2005, Romania's Accession Treaty was thofficially signed on the 25 of April 2005.
Note should be made that once the Treaty was signed, Romania obtained the status of observer to the activity of the EU institutions, being directly involved in the elaboration of the Community law, but without having the right to vote.
During the entire accession process, the Country
The Monitoring Reports – key documents of
the accession process
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 3
THE EUROPEAN COMMISSION MONITORING REPORT OF 26
SEPTEMBER 2006: THE LAST STEPS TOWARDS THE FINISH LINE
Mihai BERINDE
President of the Competition Council
“The most recent enlargement – like others before it – has proved to be a great success. It has confirmed that enlarging the Union – if carefully managed – produces a win-win situation for both the existing and the acceeding Member States. Enlargement stimulates economic growth and social cohesion and re-enforces the role and influence of the European Union in the world.
We are looking forward to Bulgaria's and Romania's historic achievement of European Union membership in 2007. I expect both to contribute energetically to the process of European integration.”
José Manuel Durao BarrosoPresident of the European Commission
source: www.europa.eu.int
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 42
RAPORTUL DE MONITORIZARE AL COMISIEI EUROPENE
DIN 26 SEPTEMBRIE 2006: ULTIMII PAªI SPRE LINIA DE SOSIRE
Mihai BERINDE
Preºedintele Consiliului Concurenþei
Repere ale parcursului României cãtre
Uniunea EuropeanãCu peste un deceniu în urmã, mai exact la 1 februarie 1993, a fost semnat Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi Statele Membre ale acestora, pe de altã parte. Acest document a reprezentat practic temelia aderãrii þarii noastre la Uniunea Europeanã, proces ce va atinge punctul sãu final. Acordul European recunoºtea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii Europene, indicând totodatã instrumentele de asistenþã financiarã ºi tehnicã care urmau sã susþinã acest deziderat.
Ulterior semnãrii Acordului de Asociere, drumul aderãrii României la Uniunea Europeanã a mai traversat o serie de momente importante, dintre care pot fi amintite:üÎn 1993, la Copenhaga, statele membre au
decis cã statele asociate din Europa Centralã ºi de Est se pot alãtura Uniunii Europene în
momentul în care îndeplinesc o serie de criterii economice ºi politice;
üLa puþin timp dupã intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995), România a depus, la 22 iunie 1995, cererea de aderare la Uniunea Europeanã;
üÎn martie 1998, Uniunea Europeanã a lansat în mod oficial procesul de extindere, iar în luna noiembrie a aceluiaºi an, Comisia Europeanã a publicat primul Raport care radiografia progresele înregistrate de þara noastrã în îndeplinirea criteriilor de aderare;
üÎn cadrul Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 s-a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România, lansarea oficialã a acestui proces având loc în februarie 2000;
üÎncheierea negocierilor de aderare a avut loc în decembrie 2004;
üDupã ce în 13 aprilie 2005 a primit avizul conform al Parlamentului European, Tratatul de Aderare a România la Uniunea Europeanã a fost semnat oficial la 25 aprilie 2005. De remarcat faptul cã, odatã cu semnarea Tratatului de Aderare, România a obþinut statutul de observator activ la activitatea instituþiilor europene, fiind direct implicatã în procesul de elaborare a legislaþiei comunitare, fãrã a avea însã drept de vot.
Pe parcursul întregului proces de aderare a României la Uniunea Europeanã, Rapoartele de þarã prezentate de executivul de la Bruxelles au
Rapoartele de monitorizare – documente
cheie ale aderãrii
“Cea mai recentã extindere – ca ºi altele dinaintea sa – s-a dovedit a fi un mare succes. Se confirmã faptul cã extinderea UE – dacã este atent urmãritã – are ca efect o situaþie câºtigãtoare, atât pentru statele membre existente, cât ºi cele nou aderate. Extinderea stimuleazã creºterea economicã ºi coeziunea socialã ºi reafirmã rolul ºi influenþa UE în lume.
Aºteptãm cu nerãbdare realizarea istoricã a UE, primirea Bulgariei ºi României ca membrii în 2007. Sperãm ca ambele sã contribuie în mod energic la procesul de integrare europeanã.”
José Manuel Durao Barroso
Preºedintele Comisiei Europene
sursa: www.europa.eu.int
Landmarks of Romania's road towards the
European UnionstOver a decade ago, more exactly on the 1 of
February 1993, our country signed the Europe Agreement establishing an association between the European Economic Communities and their Member States, of the one part, and Romania, of the other part. Basically, this Agreement represented the foundation of Romania's accession to the EU, process that will reach its final point. The Europe Agreement laid down Romania's objective of becoming a full member of the Union, also indicating the financial and technical means that were to support this goal.
Following the signature of the Association Agreement, Romania's road towards EU accession had passed through other important stages, amongst which the following ones could be pointed out:üIn 1993, in Copenhagen, the Member States
decide that the associated countries from Central and Eastern Europe could join the Union once they meet the necessary economic and political criteria;
üShortly after the entry into force of the Europe Agreement (1 February 1995), Romania submitted its application for EU membership
ndon the 22 of June 1995;üIn March 1998 the European Union officially
launched the enlargement process and in November 1998 the European Commission published the first Report on Romania's progress towards fulfilling the accession criteria.
üDuring the Helsinki European Council of December 1999, the EU Heads of State decided to open the accession negotiations with Romania, while the official launching of this process took place in February 2000;
üThe accession negotiations were concluded in December 2004;
üAfter receiving the favourable vote of the thEuropean Parliament on the 13 of April
2005, Romania's Accession Treaty was thofficially signed on the 25 of April 2005.
Note should be made that once the Treaty was signed, Romania obtained the status of observer to the activity of the EU institutions, being directly involved in the elaboration of the Community law, but without having the right to vote.
During the entire accession process, the Country
The Monitoring Reports – key documents of
the accession process
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 3
THE EUROPEAN COMMISSION MONITORING REPORT OF 26
SEPTEMBER 2006: THE LAST STEPS TOWARDS THE FINISH LINE
Mihai BERINDE
President of the Competition Council
“The most recent enlargement – like others before it – has proved to be a great success. It has confirmed that enlarging the Union – if carefully managed – produces a win-win situation for both the existing and the acceeding Member States. Enlargement stimulates economic growth and social cohesion and re-enforces the role and influence of the European Union in the world.
We are looking forward to Bulgaria's and Romania's historic achievement of European Union membership in 2007. I expect both to contribute energetically to the process of European integration.”
José Manuel Durao BarrosoPresident of the European Commission
source: www.europa.eu.int
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 44
constituit barometrul care a indicat cu exactitate modul în care þara noastrã se pregãtea sã facã faþã cerinþelor impuse de calitatea de stat membru. Raportul din 2004 a fost unul dintre documentele care ºi-a pus amprenta asupra parcursului României cãtre Uniunea Europeanã. Prezentat cu 2 luni înainte de finalizarea negocierilor de aderare, Raportul din 2004 a consfiinþit obþinerea statutului de economie de piaþã funcþionalã, evidenþiând totodatã importante progrese instituþionale ºi legislative în materie de concurenþã. În ciuda acestor progrese, la 8 decembrie 2004, în contextul finalizãrii negocierilor de aderare, România a acceptat impunerea unei clauze specifice de salvgardare la capitolele de concurenþã ºi justiþie ºi afaceri interne. Aceastã clauzã ar fi putut declanºa amânarea aderãrii cu un an faþã de data previzionatã, 1 ianuarie 2007.
În domeniul concurenþei, finalizarea negocierilor nu a reprezentat nicidecum un semnal pentru reducerea ritmului reformelor de cãtre autoritãþile implicate. Vizita la Bucureºti, în premierã, în mai 2005, a unui comisar european pentru concurenþã a permis o mai bunã orientare a eforturilor autoritãþilor naþionale în vederea îndeplinirii adecvate a angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare. În contextul acestor dezvoltãri, la 25 octombrie 2005, Comisia Europeanã a publicat primul Raport de Monitorizare pentru faza post-negocieri, prin care a confirmat o serie de progrese importante obþinute în pregatirea internã a aderãrii, indicând totodatã mãsurile ce trebuie promovate pentru confirmarea datei de 1 ianuarie 2007 ca moment al aderãrii.
Din perspectiva politicii de concurenþã, primãvara lui 2006 a consemnat un alt moment decisiv în procesul de aderare: vizita la Consiliul Concurenþei, în martie 2006, a unei delegaþii a DG Concurenþã. Vizita a reprezentat o încununare a excelentei colaborãri dintre autoritatea românã de concurenþã ºi direcþia de specialitate din cadrul
Comisiei Europene. Cu aceastã ocazie, experþii comunitari au salutat profesionalismul dialogului dezvoltat cu inspectorii români de concurenþã, încurajând totodatã furnizorii de ajutor de stat sã perfecþioneze cooperarea cu autoritatea naþionalã de concurenþã. Ca o continuare a aprecierilor pozitive formulate cu ocazia acestei vizite faþã de activitatea Consiliului Concurenþei, în mai 2006, forul comunitar a prezentat un nou Raport de monitorizare, care a evidenþiat îmbunãtãþirea semnificativã a aplicãrii regulilor de ajutor de stat. A fost pentru prima datã când, printr-un Raport de þarã, executivul de la Bruxelles recunoºtea capacitatea României de a aplica la parametrii europeni acquis-ul în materie de ajutor de stat, dezvoltare ce a permis deschiderea procedurii interimare de analizã a ajutoarelor pe care þara noastrã doreºte sã le opereze ºi dupã data aderãrii. În contextul acestei evoluþii pozitive, a fost evitatã activarea clauzei specifice de salvgardare aferentã capitolului de concurenþã, care ar fi putut periclita obiectivul aderãrii la 1 ianuarie 2007.
În privinþa capitolului de concurenþã, ultimul Raport de monitorizare, cel din 26 septembrie 2006, s-a concentrat exclusiv asupra problematicii ajutorului de stat. Referitor la aplicarea regulilor antitrust, încã de la Raportul din octombrie 2005, Comisia considera cã þara noastrã îndeplineºte angajamentele rezultate din negocierile de aderare în materie de antitrust, fiind de aºteptat ca România sã implementeze fãrã dificultãþi acquis-ul aferent acestui domeniu din momentul aderãrii.
Revenind la Raportul din aceastã toamnã, experþii CE au salutat continuarea progreselor obþinute de România în implementarea legislaþiei ajutorului de stat. Astfel, conform evaluãrii Comisiei, mãsurile de ajutor de stat promovate de ministerele de resort se bucurã de o evaluare profesionistã ºi independentã din partea autoritãþii române de concurenþã. Pe de altã parte, ultimul Raport de þarã a recomandat furnizorilor de ajutor de stat sã-ºi întãreascã disciplina în acest domeniu.
În privinþa industriei siderurgice, s-a acþionat ferm pentru îndeplinirea angajamentului de a nu se mai autoriza ajutoare de stat în favoarea companiilor incluse în Strategia Naþionalã de Restructurare a acestui sector. Totodatã, autoritãþile care gestioneazã procesul de restructurare sunt încurajate sã-ºi intensifice eforturile care sã permitã restaurarea pe termen lung a viabilitãþii economice a companiilor siderurgice care fac obiectul Strategiei anterior amintite. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul cã, la iniþiativa autoritãþii de concurenþã, s-a asigurat
sursa: www.europa.eu.int
Reports issued by the EU executive arm represented the barometer that precisely indicated Romania's readiness for membership. The 2004 Report was one of the documents that marked Romania's road towards the Union. This Report was presented two months before the conclusion of the accession negotiations and confirmed that Romania complied with the criterion of being a functioning market economy. Also, the aforesaid document outlined important institutional and legislative progress in the area of competition. Despite the progress achieved, on
ththe 8 of December 2004, during the conclusion of the accession negotiations, Romania accepted a safeguard clause for the competition and justice and home affairs chapters. This clause could have triggered the postponement of the accession with
stone year as to the foreseen date of the 1 of January 2007.
In the area of competition, the conclusion of the negotiations did not represent at all a signal for reducing the rhythm of reforms. In May 2005, the first visit to Romania of a European Commissioner for Competition enabled the national authorities to better orientate their efforts towards adequately fulfilling the commitments undertaken through the Accession Treaty. In the context of these developments, on
ththe 25 of October 2005, the European Commission published its first Monitoring Report for the post-negotiations stage. The Report confirmed some important elements of progress as concerns the internal preparation for membership and also indicated the measures that need to be undertaken so to ensure the
stconfirmation of the 1 of January 2007 as the date of accession.
From the competition policy point of view, the spring of 2006 brought another decisive moment in the accession process: the visit to the Competition Council headquarters of a delegation from DG Competition, in March 2006. The visit was the result of the fruitful cooperation put into place between the Romanian competition authority and the relevant Commission's services. With this occasion, the EC experts welcomed the professionalism of the dialogue developed with the Romanian competit ion inspectors and encouraged the aid grantors to improve their cooperation with the national competition authority. Further to the positive remarks that were made during this visit towards the activity of the Competition Council, in May 2006 the Commission issued a new Monitoring Report that outlined a significant improvement of the State aid track record. It was the first Country Report that
recognised Romania's capacity to enforce the State aid acquis at EU standards. This improvement enabled the opening of the interim mechanism to be used to examine aid measures that Romania intends to operate after accession. Due to this positive development, Romania avoided the competition safeguard clause that could have put at risk the objective of joining the
stUnion on the 1 of January 2007.
Concerning the competition chapter, the last Monitoring Report of 26 September 2006 exclusively focuses on State aid matters. As regards the enforcement of the antitrust rules, even from the October 2005 Report, the Commission had stated that Romania fulfilled the commitments undertaken in the area of antitrust during the accession negotiations and should be in the position to fully implement the relevant acquis as of accession.
Coming back to this autumn Report, the EC experts welcomed the continuation of the progress achieved by Romania in the implementation of the State aid legislation. Thus, according to the Commission assessment included in this Report, the aid measures put forward by the line ministries benefit from the Competition Council 's professional and independent evaluation. On the other hand, the last Country Report recommended the aid grantors to further enhance their State aid discipline.
As concerns the steel industry, the ferm action led to the observance of the commitment not to authorise any aid to the steel plants included in the Na t i ona l Res t ruc tu r i ng P rog ramme. Furthermore, the authorities dealing with the restructuring of the steel sector are encouraged to strengthen their efforts so to ensure that the steel companies' return to long-term viability at the end of the restructuring period. Also, note should be made that, at the Romanian
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 5
source: www.europa.eu.int
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 44
constituit barometrul care a indicat cu exactitate modul în care þara noastrã se pregãtea sã facã faþã cerinþelor impuse de calitatea de stat membru. Raportul din 2004 a fost unul dintre documentele care ºi-a pus amprenta asupra parcursului României cãtre Uniunea Europeanã. Prezentat cu 2 luni înainte de finalizarea negocierilor de aderare, Raportul din 2004 a consfiinþit obþinerea statutului de economie de piaþã funcþionalã, evidenþiând totodatã importante progrese instituþionale ºi legislative în materie de concurenþã. În ciuda acestor progrese, la 8 decembrie 2004, în contextul finalizãrii negocierilor de aderare, România a acceptat impunerea unei clauze specifice de salvgardare la capitolele de concurenþã ºi justiþie ºi afaceri interne. Aceastã clauzã ar fi putut declanºa amânarea aderãrii cu un an faþã de data previzionatã, 1 ianuarie 2007.
În domeniul concurenþei, finalizarea negocierilor nu a reprezentat nicidecum un semnal pentru reducerea ritmului reformelor de cãtre autoritãþile implicate. Vizita la Bucureºti, în premierã, în mai 2005, a unui comisar european pentru concurenþã a permis o mai bunã orientare a eforturilor autoritãþilor naþionale în vederea îndeplinirii adecvate a angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare. În contextul acestor dezvoltãri, la 25 octombrie 2005, Comisia Europeanã a publicat primul Raport de Monitorizare pentru faza post-negocieri, prin care a confirmat o serie de progrese importante obþinute în pregatirea internã a aderãrii, indicând totodatã mãsurile ce trebuie promovate pentru confirmarea datei de 1 ianuarie 2007 ca moment al aderãrii.
Din perspectiva politicii de concurenþã, primãvara lui 2006 a consemnat un alt moment decisiv în procesul de aderare: vizita la Consiliul Concurenþei, în martie 2006, a unei delegaþii a DG Concurenþã. Vizita a reprezentat o încununare a excelentei colaborãri dintre autoritatea românã de concurenþã ºi direcþia de specialitate din cadrul
Comisiei Europene. Cu aceastã ocazie, experþii comunitari au salutat profesionalismul dialogului dezvoltat cu inspectorii români de concurenþã, încurajând totodatã furnizorii de ajutor de stat sã perfecþioneze cooperarea cu autoritatea naþionalã de concurenþã. Ca o continuare a aprecierilor pozitive formulate cu ocazia acestei vizite faþã de activitatea Consiliului Concurenþei, în mai 2006, forul comunitar a prezentat un nou Raport de monitorizare, care a evidenþiat îmbunãtãþirea semnificativã a aplicãrii regulilor de ajutor de stat. A fost pentru prima datã când, printr-un Raport de þarã, executivul de la Bruxelles recunoºtea capacitatea României de a aplica la parametrii europeni acquis-ul în materie de ajutor de stat, dezvoltare ce a permis deschiderea procedurii interimare de analizã a ajutoarelor pe care þara noastrã doreºte sã le opereze ºi dupã data aderãrii. În contextul acestei evoluþii pozitive, a fost evitatã activarea clauzei specifice de salvgardare aferentã capitolului de concurenþã, care ar fi putut periclita obiectivul aderãrii la 1 ianuarie 2007.
În privinþa capitolului de concurenþã, ultimul Raport de monitorizare, cel din 26 septembrie 2006, s-a concentrat exclusiv asupra problematicii ajutorului de stat. Referitor la aplicarea regulilor antitrust, încã de la Raportul din octombrie 2005, Comisia considera cã þara noastrã îndeplineºte angajamentele rezultate din negocierile de aderare în materie de antitrust, fiind de aºteptat ca România sã implementeze fãrã dificultãþi acquis-ul aferent acestui domeniu din momentul aderãrii.
Revenind la Raportul din aceastã toamnã, experþii CE au salutat continuarea progreselor obþinute de România în implementarea legislaþiei ajutorului de stat. Astfel, conform evaluãrii Comisiei, mãsurile de ajutor de stat promovate de ministerele de resort se bucurã de o evaluare profesionistã ºi independentã din partea autoritãþii române de concurenþã. Pe de altã parte, ultimul Raport de þarã a recomandat furnizorilor de ajutor de stat sã-ºi întãreascã disciplina în acest domeniu.
În privinþa industriei siderurgice, s-a acþionat ferm pentru îndeplinirea angajamentului de a nu se mai autoriza ajutoare de stat în favoarea companiilor incluse în Strategia Naþionalã de Restructurare a acestui sector. Totodatã, autoritãþile care gestioneazã procesul de restructurare sunt încurajate sã-ºi intensifice eforturile care sã permitã restaurarea pe termen lung a viabilitãþii economice a companiilor siderurgice care fac obiectul Strategiei anterior amintite. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul cã, la iniþiativa autoritãþii de concurenþã, s-a asigurat
sursa: www.europa.eu.int
Reports issued by the EU executive arm represented the barometer that precisely indicated Romania's readiness for membership. The 2004 Report was one of the documents that marked Romania's road towards the Union. This Report was presented two months before the conclusion of the accession negotiations and confirmed that Romania complied with the criterion of being a functioning market economy. Also, the aforesaid document outlined important institutional and legislative progress in the area of competition. Despite the progress achieved, on
ththe 8 of December 2004, during the conclusion of the accession negotiations, Romania accepted a safeguard clause for the competition and justice and home affairs chapters. This clause could have triggered the postponement of the accession with
stone year as to the foreseen date of the 1 of January 2007.
In the area of competition, the conclusion of the negotiations did not represent at all a signal for reducing the rhythm of reforms. In May 2005, the first visit to Romania of a European Commissioner for Competition enabled the national authorities to better orientate their efforts towards adequately fulfilling the commitments undertaken through the Accession Treaty. In the context of these developments, on
ththe 25 of October 2005, the European Commission published its first Monitoring Report for the post-negotiations stage. The Report confirmed some important elements of progress as concerns the internal preparation for membership and also indicated the measures that need to be undertaken so to ensure the
stconfirmation of the 1 of January 2007 as the date of accession.
From the competition policy point of view, the spring of 2006 brought another decisive moment in the accession process: the visit to the Competition Council headquarters of a delegation from DG Competition, in March 2006. The visit was the result of the fruitful cooperation put into place between the Romanian competition authority and the relevant Commission's services. With this occasion, the EC experts welcomed the professionalism of the dialogue developed with the Romanian competit ion inspectors and encouraged the aid grantors to improve their cooperation with the national competition authority. Further to the positive remarks that were made during this visit towards the activity of the Competition Council, in May 2006 the Commission issued a new Monitoring Report that outlined a significant improvement of the State aid track record. It was the first Country Report that
recognised Romania's capacity to enforce the State aid acquis at EU standards. This improvement enabled the opening of the interim mechanism to be used to examine aid measures that Romania intends to operate after accession. Due to this positive development, Romania avoided the competition safeguard clause that could have put at risk the objective of joining the
stUnion on the 1 of January 2007.
Concerning the competition chapter, the last Monitoring Report of 26 September 2006 exclusively focuses on State aid matters. As regards the enforcement of the antitrust rules, even from the October 2005 Report, the Commission had stated that Romania fulfilled the commitments undertaken in the area of antitrust during the accession negotiations and should be in the position to fully implement the relevant acquis as of accession.
Coming back to this autumn Report, the EC experts welcomed the continuation of the progress achieved by Romania in the implementation of the State aid legislation. Thus, according to the Commission assessment included in this Report, the aid measures put forward by the line ministries benefit from the Competition Council 's professional and independent evaluation. On the other hand, the last Country Report recommended the aid grantors to further enhance their State aid discipline.
As concerns the steel industry, the ferm action led to the observance of the commitment not to authorise any aid to the steel plants included in the Na t i ona l Res t ruc tu r i ng P rog ramme. Furthermore, the authorities dealing with the restructuring of the steel sector are encouraged to strengthen their efforts so to ensure that the steel companies' return to long-term viability at the end of the restructuring period. Also, note should be made that, at the Romanian
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 5
source: www.europa.eu.int
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 46
recuperarea ajutoarelor ilegale acordate companiilor siderurgice care nu au fost incluse în Strategie.
... încheierea aderãrii, continuarea integrãriiMomentul 1 ianuarie 2007 trebuie abordat cu maximã concentrare de cãtre administraþia româneascã, întrucât procesul de integrare va intra într-o etapã mai accentuatã de dezvoltare. Este esenþial sã conºtientizãm faptul cã integrarea are o importanþã mai mare pentru societatea româneascã decât aderarea. România va trebui sã-ºi susþinã în mod pertinent interesele într-o Europã de 27 de state membre, în care þãrii noastre îi va reveni al 7-lea loc ca numãr de voturi. Pentru a putea exercita o influenþã asupra procesului decizional, administraþia va trebui sã proceseze rapid informaþiile care fac obiectul dezbaterilor comunitare ºi sã identifice ºi sã susþinã cu profesionalism interesul naþional. Aceastã atitudine pro-activã este vitalã pentru þara noastrã întrucât aproape fiecare decizie care se va lua la Bruxelles va influenþa în mod semnificativ evoluþia României în diferite domenii.
În materie de concurenþã, dupã 1 ianuarie 2007, Consiliul Concurenþei va continua sã fie gardianul regulilor în domeniu, iar în privinþa ajutorului de stat va deveni „consilierul” ministerelor de resort ºi „negociatorul” în relaþia cu Comisia Europeanã în ceea ce priveºte mãsurile de sprijin pe care þara noastrã doreºte sã le implementeze.
Mai exact, în materie de ajutor de stat, Consiliul Concurenþei nu va mai avea competenþa de autorizare a mãsurilor de sprijin propuse de ministerele de resort, aceastã responsabilitate fiind preluatã de Comisia Europeanã. În virtutea excelentei cooperãri cu forul comunitar ºi a expertizei create la nivelul autoritãþii române de concurenþã, Consiliul Concurenþei va deveni autoritatea naþionalã de contact pentru Comisia Europeanã în domeniul ajutorului de stat, dupã
cum reiese ºi din Documentul aprobat de Guvernul României privind politica naþionalã în materie de ajutor de stat. În contextul acestei evoluþii, Consiliul Concurenþei va coordona procesul de notificare cãtre Comisie a mãsurilor de ajutor de stat pe care autoritãþile române doresc sã le acorde.
În ceea ce priveºte domeniul antitrust, pe lângã legislaþia naþionalã relevantã, Consil iul Concurenþei va începe, dupã data aderãrii, sã aplice direct articolele 81 ºi 82 din Tratatul CE. De asemenea, autoritatea naþionalã de concurenþã va coopera strâns, în cadrul Reþelei Europene de Concurenþã (ECN) cu autoritãþile de profil din alte state membre ale UE ºi cu experþii Comisiei Europene.
Pentru a fi un actor important în familia autoritãþilor europene de concurenþã, Consiliul Concurenþei va continua sã aloce resurse importante pentru pregãtirea adecvatã a etapei post-aderare. În acest sens, noul proiect de Twinning, acþiunile de formare profesionalã organizate pentru experþii naþionali de alte autoritãþi de profil din UE, stagiile de pregãtire la DG Concurenþã, participarea ca observator activ la reuniunile organizate la nivel comunitar vor reprezenta în continuare instrumente importante menite sã ajute autoritatea românã de concurenþã sã fie pe deplin pregãtitã sã rãspundã tuturor provocãrilor rezultate din aderarea la 1 ianuarie 2007. Astfel, am convingerea cã la momentul aderãrii, Consiliul Concurenþei va fi un partener real atât pentru autoritãþile din celelalte state membre, cât ºi pentru Comisia Europeanã. Este important ca dupã 1 ianuarie 2007, sã nu îngreunãm funcþionarea angrenajului comunitar, ci dimpotrivã, în limita atribuþiilor noastre, sã aducem o contribuþie substanþialã la soluþionarea aspectelor de interes pentru domeniul concurenþei ºi care se regasesc pe agenda de lucru a Uniunii.
competition authority's initiative, the illegal aid granted to the steel companies outside the National Restructuring Programme has been recovered.
… completion of the accession, continuation
of the integration
stThe 1 of January 2007 needs to be approached with maximum responsibility by the Romanian administration as the integration process will enter into a far accelerated phase of development. It is vital to be aware of the fact that the integration has a bigger importance for the Romanian society then the accession. Our country has to properly support its national interest in a Europe of 27, where Romania shall
thbe the 7 State as the number of votes. So as to influence the decision-making process, the administration has to swiftly go through all information generated by the debates that take place at EU level and to promptly identify and professionaly support its national position. This pro-active approach is essential for Romania as almost all decisions taken in Brussels are expected to significantly influence, to some extent, the development of our country.
stIn the field of competition, after the 1 of January 2007, the Competition Council shall be continue to be the guardian of the rules applicable in this area, while on State aid it shall become the “adviser” of the line ministries and the “negotiator” with the European Commission as concerns the financial support measures that our country intends to implement.
To be more accurate, in the area of State aid, the Competition Council shall no longer have the competence to authorise the financial support measures put forward by the line ministries as this attribution shall be taken over by the European Commission. The Competition Council
shall become the contact authority for the Commission on State aid matters because of the excellent cooperation developed with the EC and due to the expertise build by the Romanian competition authority in this domain. In the context of this development, the Competition Council shall coordinate the notification to the Commission of the aid measures that the Romanian authorities intend to grant.
As concerns the area of antitrust, besides the relevant national legislation, the Competition
stCouncil shall start, after the 1 of January 2007, to directly enforce articles 81 and 82 of the EC Treaty. Moreover, the national competition authority shall closely cooperate with other EU competition authorities and with the Commission, within the European Competition Network.
So to be an important element in the family of European competit ion authorit ies, the Competition Council shall further dedicate significant resources for an adequate preparation of the post-accession phase. In this respect, the new Twinning project, the training activities organised for our national experts by other EU competition authorities, the internships to DG Competition, the participation as active observer in the meetings organised at EU level shall continue to represent useful tools for the Romanian Competition Council that will help the authority's preparation to adequately address all
stchallenges rising from the accession on the 1 of January 2007. Therefore, I am confident that once Romania will join the Union, the Competition Council shall be a reliable partner both for the European Commission and for the rest of EU
stcompetition authorities. After the 1 of January 2007, it is crucial for the Competition Council not to hamper the functioning of the Community mechanism, but to use its powers given by the acquis to bring a significant contribution in solving the competition issues that are on the Union's working agenda.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 7
Translated into English by Alexandru DAVID
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 46
recuperarea ajutoarelor ilegale acordate companiilor siderurgice care nu au fost incluse în Strategie.
... încheierea aderãrii, continuarea integrãriiMomentul 1 ianuarie 2007 trebuie abordat cu maximã concentrare de cãtre administraþia româneascã, întrucât procesul de integrare va intra într-o etapã mai accentuatã de dezvoltare. Este esenþial sã conºtientizãm faptul cã integrarea are o importanþã mai mare pentru societatea româneascã decât aderarea. România va trebui sã-ºi susþinã în mod pertinent interesele într-o Europã de 27 de state membre, în care þãrii noastre îi va reveni al 7-lea loc ca numãr de voturi. Pentru a putea exercita o influenþã asupra procesului decizional, administraþia va trebui sã proceseze rapid informaþiile care fac obiectul dezbaterilor comunitare ºi sã identifice ºi sã susþinã cu profesionalism interesul naþional. Aceastã atitudine pro-activã este vitalã pentru þara noastrã întrucât aproape fiecare decizie care se va lua la Bruxelles va influenþa în mod semnificativ evoluþia României în diferite domenii.
În materie de concurenþã, dupã 1 ianuarie 2007, Consiliul Concurenþei va continua sã fie gardianul regulilor în domeniu, iar în privinþa ajutorului de stat va deveni „consilierul” ministerelor de resort ºi „negociatorul” în relaþia cu Comisia Europeanã în ceea ce priveºte mãsurile de sprijin pe care þara noastrã doreºte sã le implementeze.
Mai exact, în materie de ajutor de stat, Consiliul Concurenþei nu va mai avea competenþa de autorizare a mãsurilor de sprijin propuse de ministerele de resort, aceastã responsabilitate fiind preluatã de Comisia Europeanã. În virtutea excelentei cooperãri cu forul comunitar ºi a expertizei create la nivelul autoritãþii române de concurenþã, Consiliul Concurenþei va deveni autoritatea naþionalã de contact pentru Comisia Europeanã în domeniul ajutorului de stat, dupã
cum reiese ºi din Documentul aprobat de Guvernul României privind politica naþionalã în materie de ajutor de stat. În contextul acestei evoluþii, Consiliul Concurenþei va coordona procesul de notificare cãtre Comisie a mãsurilor de ajutor de stat pe care autoritãþile române doresc sã le acorde.
În ceea ce priveºte domeniul antitrust, pe lângã legislaþia naþionalã relevantã, Consil iul Concurenþei va începe, dupã data aderãrii, sã aplice direct articolele 81 ºi 82 din Tratatul CE. De asemenea, autoritatea naþionalã de concurenþã va coopera strâns, în cadrul Reþelei Europene de Concurenþã (ECN) cu autoritãþile de profil din alte state membre ale UE ºi cu experþii Comisiei Europene.
Pentru a fi un actor important în familia autoritãþilor europene de concurenþã, Consiliul Concurenþei va continua sã aloce resurse importante pentru pregãtirea adecvatã a etapei post-aderare. În acest sens, noul proiect de Twinning, acþiunile de formare profesionalã organizate pentru experþii naþionali de alte autoritãþi de profil din UE, stagiile de pregãtire la DG Concurenþã, participarea ca observator activ la reuniunile organizate la nivel comunitar vor reprezenta în continuare instrumente importante menite sã ajute autoritatea românã de concurenþã sã fie pe deplin pregãtitã sã rãspundã tuturor provocãrilor rezultate din aderarea la 1 ianuarie 2007. Astfel, am convingerea cã la momentul aderãrii, Consiliul Concurenþei va fi un partener real atât pentru autoritãþile din celelalte state membre, cât ºi pentru Comisia Europeanã. Este important ca dupã 1 ianuarie 2007, sã nu îngreunãm funcþionarea angrenajului comunitar, ci dimpotrivã, în limita atribuþiilor noastre, sã aducem o contribuþie substanþialã la soluþionarea aspectelor de interes pentru domeniul concurenþei ºi care se regasesc pe agenda de lucru a Uniunii.
competition authority's initiative, the illegal aid granted to the steel companies outside the National Restructuring Programme has been recovered.
… completion of the accession, continuation
of the integration
stThe 1 of January 2007 needs to be approached with maximum responsibility by the Romanian administration as the integration process will enter into a far accelerated phase of development. It is vital to be aware of the fact that the integration has a bigger importance for the Romanian society then the accession. Our country has to properly support its national interest in a Europe of 27, where Romania shall
thbe the 7 State as the number of votes. So as to influence the decision-making process, the administration has to swiftly go through all information generated by the debates that take place at EU level and to promptly identify and professionaly support its national position. This pro-active approach is essential for Romania as almost all decisions taken in Brussels are expected to significantly influence, to some extent, the development of our country.
stIn the field of competition, after the 1 of January 2007, the Competition Council shall be continue to be the guardian of the rules applicable in this area, while on State aid it shall become the “adviser” of the line ministries and the “negotiator” with the European Commission as concerns the financial support measures that our country intends to implement.
To be more accurate, in the area of State aid, the Competition Council shall no longer have the competence to authorise the financial support measures put forward by the line ministries as this attribution shall be taken over by the European Commission. The Competition Council
shall become the contact authority for the Commission on State aid matters because of the excellent cooperation developed with the EC and due to the expertise build by the Romanian competition authority in this domain. In the context of this development, the Competition Council shall coordinate the notification to the Commission of the aid measures that the Romanian authorities intend to grant.
As concerns the area of antitrust, besides the relevant national legislation, the Competition
stCouncil shall start, after the 1 of January 2007, to directly enforce articles 81 and 82 of the EC Treaty. Moreover, the national competition authority shall closely cooperate with other EU competition authorities and with the Commission, within the European Competition Network.
So to be an important element in the family of European competit ion authorit ies, the Competition Council shall further dedicate significant resources for an adequate preparation of the post-accession phase. In this respect, the new Twinning project, the training activities organised for our national experts by other EU competition authorities, the internships to DG Competition, the participation as active observer in the meetings organised at EU level shall continue to represent useful tools for the Romanian Competition Council that will help the authority's preparation to adequately address all
stchallenges rising from the accession on the 1 of January 2007. Therefore, I am confident that once Romania will join the Union, the Competition Council shall be a reliable partner both for the European Commission and for the rest of EU
stcompetition authorities. After the 1 of January 2007, it is crucial for the Competition Council not to hamper the functioning of the Community mechanism, but to use its powers given by the acquis to bring a significant contribution in solving the competition issues that are on the Union's working agenda.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 7
Translated into English by Alexandru DAVID
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 48
I. IntroducereÎn ultimii ani, în Rapoartele privind progresele României în vederea aderãrii, Comisia Europeanã a identificat, cu regularitate, controlul ajutoarelor de stat drept una dintre zonele cu probleme, care puteau conduce la o întârziere a încheierii negocierilor ºi chiar la amânarea datei aderãrii, dupã ce negocierile au fost încheiate. În Raportul de monitorizare din 16 mai 2006, Comisia a reþinut faptul cã s-au fãcut progrese în aplicarea legislaþiei ajutorului de stat, iar controlul ajutoarelor de stat nu a mai fost menþionat printre “zonele care ridicã îngrijorãri serioase”, implicând riscul amânãrii aderãrii României la Uniunea
3Europeanã, de la 2007 la 2008 . În Comunicarea ce a însoþit Raportul, Comisia a recunoscut faptul cã aplicarea legislaþiei în materie de ajutor de stat a atins un „nivel satisfãcãtor”, ceea ce a permis României declanºarea „procedurii ajutorului existent” (mecanismul interim) începând cu luna mai
42006 .
Astfel, dupã 6 ani de efort continuu, România ºi-a atins obiectivul principal din acest
5domeniu . În paralel cu Raportul de Monitorizare, actualizarea tabloului ajutoarelor de stat (Commission's State aid Scoreboard) din primãvara anului 2006 furnizeazã cifre interesante privind acordarea de ajutoare de
6stat în România . În acest context ºi þinând cont de Rapoartele de progrese ale Comisiei, acest articol încearcã sã ofere un rezumat al dezvoltãrilor ºi al stadiului actual în domeniul controlului ajutoarelor de stat în România între
7anul 2000 ºi primãvara anului 2006 .
1. Baza legalã pentru instituirea controlului ajutoarelor de stat în România a fost ºi va rãmâne pânã la data aderãrii Acordul de Asociere (aºa-numitul Acord European), încheiat pe data de 1 Februarie 1993 între Comunitatea Economicã Europeanã ºi statele membre, pe de o parte, ºi România, pe de altã parte. Acest acord, care a intrat în vigoare în februarie 1995, nu conþinea nicio promisiune
II. Baza legalã a controlului ajutoarelor de
stat în România
1CONTROLUL AJUTORULUI DE STAT
2Prof. Dr. Reimer VON BORRIES
RezumatComisia Europeanã a identificat, cu regularitate, controlul ajutoarelor de stat drept una dintre zonele cu probleme, care puteau conduce la întârzierea încheierii negocierilor de aderare sau chiar la amânarea datei aderãrii României la Uniunea Europeanã. Prin Raportul de monitorizare publicat de Comisia Europeanã în luna mai 2006, au fost recunoscute progresele realizate de România în aplicarea legislaþiei ajutorului de stat ºi s-a decis declanºarea „procedurii ajutoarelor existente”. În evoluþia controlului ajutoarelor de stat în România pot fi identificate trei perioade distincte. Prima dintre acestea, cuprinsã între ianuarie 2000 ºi decembrie 2003, a fost caracterizatã prin transpunerea legislaþiei secundare comunitare ºi prin construirea capacitãþii administrative a autoritãþilor cu atribuþii în domeniul ajutorului de stat.
Cuvinte cheie: ajutor de stat, autoritate de concurenþã, bazã legalã, reglementãri.
1 Acest articol a fost publicat în European State Aid Law Quartely nr.3/2006 iar Consiliul Concurenþei a obþinut aprobarea autorului pentru publicarea acestui articol.2 L.L.M Reimer von Borries a fost expert de preaderare la Consiliul Concurenþei din România între 2001 ºi 2002, respectiv 2003 ºi 2005. Înainte de a se pensiona, a fost consilier ministerial la Ministerul Federal de Finaþe din Germania ºi profesor onorific la Universitatea din Osnabrück. Opiniile din prezentul articol reprezintã punctele de vedere ale autorului.3 Mai 2006, Raportul de Monitorizare, documentul de lucru pentru personalul Comisiei, SEC(2006) 596, pagina 22.4 Comunicarea Comisiei din 16 mai 2006, Documentul COM(2006) 214 final, pagina 7.5 La aceastã datã, Comisia nu a fãcut încã o recomandare finala cu privire la data aderãrii, dar aceasta va evalua în raportul de monitorizare programat pentru toamna anului 2006 dacã data de 1 ianuarie 2007 poate fi menþinutã.6 Documentul COM(2006) 130final din 27 martie 2006.7 Din lipsã de spaþiu, acest articol nu prezintã aspectele specifice sectorului siderurgic. Agricultura ºi pescuitul nu intrã sub incidenþa regulilor referitoare la controlul ajutoarelor de stat.Traducerea articolului în limba românã a fost realizatã de Georgeta GAVRILOIU
I. Introduction In the past few years, the European Commission has, in its Reports on Romania's progress towards accession, regularly identified State aid control as one of the 'problem areas' which could possibly give rise to a delay in the closure of the accession negotiations and – once they have been duly closed – even of the date of accession. In its recent Monitoring Report of 16 May 2006 the Commission observes that 'good progress has been made on State aid enforcement' and no longer mentions State aid control as an 'area of serious concern' that could pose the risk of postponement of Romania's accession to the
3EU from 2007 to 2008 . In its accompanying C o m m u n i c a t i o n , t h e C o m m i s s i o n acknowledges that Romania's State aid enforcement has reached a 'satisfactory level', allowing this country to apply the 'existing aid procedure' (interim mechanism) starting from
4May 2006 .
Thus, after 6 years of continuous effort, Romania has finally achieved its basic objective
5in this area . In parallel with the Monitoring Report, the spring 2006 update of the Commission's State aid Scoreboard provides interesting figures on the granting of State aids
6in Romania . Against this background, and also that of the Progress Reports of the Commission, this article attempts to give a summary of the development and current state of affairs of State aid control in Romania between the year 2000 and the spring of
72006 .
1. The legal basis for the setting-up of State aid control in Romania was, and remains until accession, the Association Agreement (the so-called 'Europe Agreement'), concluded on 1 February 1993 between the European Economic Communities and their Member States, on the one hand, and Romania, on the other. This agreement, which came into force in
II. The legal basis of State aid control in
Romania
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 9
1STATE AID CONTROL IN ROMANIA (I)
2Prof. dr. Reimer von Borries
AbstractThe European Commission has constantly identified the State aid control as one problematic area, which could lead to a delay in the closure of accession negotiations or even to the postponement of the date of accession. In the Monitoring Report issued by the European Commission in May 2006, Romania's progresses in the field of state aid were acknowledged and it was decided that the “existing aid procedure” become available for Romania. In the evolution of State aid control in Romania three distinct periods can be identified. The first period, between January 2000 and December 2003, was characterized by the transposition of the Community legislation and by the building-up of administrative capacity of the authorities with competencies on State aid.
Keywords: state aid, competition authority, legal basis, regulations.
1This article was published in the European State Aid Law Quarterly, no.3/2006 and the Competition Council received the authors' approval for publishing this article. 2Reimer von Borries, LL.M, was Resident Twinning Adviser (RTA) at the Romanian Competition Council 2001-2002 and 2003-2005. He is a retired Ministerial Counsellor of the Federal Ministry of Finance and Honorary Professor at the University of Osnabrück. Opinions in this article are the author's personal views. 3May 2006 Monitoring Report, Commission staff working document SEC(2006) 596, page 22.4Communication from the Commission of 16 May 2006, Document COM(2006) 214 final, page 7.5The Commission has not yet submitted a final recommendation for the accession date, but it will consider in the Monitoring Report scheduled for autumn 2006 whether the date of accession on 1 January 2007, can be maintained.6Document COM(2006) 130 final of 27 March 2006. 7For lack of space, this article does not deal with the special aspects of the steel sector. Agriculture and fisheries sectors are not covered by the applicable rules on State aid control
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 48
I. IntroducereÎn ultimii ani, în Rapoartele privind progresele României în vederea aderãrii, Comisia Europeanã a identificat, cu regularitate, controlul ajutoarelor de stat drept una dintre zonele cu probleme, care puteau conduce la o întârziere a încheierii negocierilor ºi chiar la amânarea datei aderãrii, dupã ce negocierile au fost încheiate. În Raportul de monitorizare din 16 mai 2006, Comisia a reþinut faptul cã s-au fãcut progrese în aplicarea legislaþiei ajutorului de stat, iar controlul ajutoarelor de stat nu a mai fost menþionat printre “zonele care ridicã îngrijorãri serioase”, implicând riscul amânãrii aderãrii României la Uniunea
3Europeanã, de la 2007 la 2008 . În Comunicarea ce a însoþit Raportul, Comisia a recunoscut faptul cã aplicarea legislaþiei în materie de ajutor de stat a atins un „nivel satisfãcãtor”, ceea ce a permis României declanºarea „procedurii ajutorului existent” (mecanismul interim) începând cu luna mai
42006 .
Astfel, dupã 6 ani de efort continuu, România ºi-a atins obiectivul principal din acest
5domeniu . În paralel cu Raportul de Monitorizare, actualizarea tabloului ajutoarelor de stat (Commission's State aid Scoreboard) din primãvara anului 2006 furnizeazã cifre interesante privind acordarea de ajutoare de
6stat în România . În acest context ºi þinând cont de Rapoartele de progrese ale Comisiei, acest articol încearcã sã ofere un rezumat al dezvoltãrilor ºi al stadiului actual în domeniul controlului ajutoarelor de stat în România între
7anul 2000 ºi primãvara anului 2006 .
1. Baza legalã pentru instituirea controlului ajutoarelor de stat în România a fost ºi va rãmâne pânã la data aderãrii Acordul de Asociere (aºa-numitul Acord European), încheiat pe data de 1 Februarie 1993 între Comunitatea Economicã Europeanã ºi statele membre, pe de o parte, ºi România, pe de altã parte. Acest acord, care a intrat în vigoare în februarie 1995, nu conþinea nicio promisiune
II. Baza legalã a controlului ajutoarelor de
stat în România
1CONTROLUL AJUTORULUI DE STAT
2Prof. Dr. Reimer VON BORRIES
RezumatComisia Europeanã a identificat, cu regularitate, controlul ajutoarelor de stat drept una dintre zonele cu probleme, care puteau conduce la întârzierea încheierii negocierilor de aderare sau chiar la amânarea datei aderãrii României la Uniunea Europeanã. Prin Raportul de monitorizare publicat de Comisia Europeanã în luna mai 2006, au fost recunoscute progresele realizate de România în aplicarea legislaþiei ajutorului de stat ºi s-a decis declanºarea „procedurii ajutoarelor existente”. În evoluþia controlului ajutoarelor de stat în România pot fi identificate trei perioade distincte. Prima dintre acestea, cuprinsã între ianuarie 2000 ºi decembrie 2003, a fost caracterizatã prin transpunerea legislaþiei secundare comunitare ºi prin construirea capacitãþii administrative a autoritãþilor cu atribuþii în domeniul ajutorului de stat.
Cuvinte cheie: ajutor de stat, autoritate de concurenþã, bazã legalã, reglementãri.
1 Acest articol a fost publicat în European State Aid Law Quartely nr.3/2006 iar Consiliul Concurenþei a obþinut aprobarea autorului pentru publicarea acestui articol.2 L.L.M Reimer von Borries a fost expert de preaderare la Consiliul Concurenþei din România între 2001 ºi 2002, respectiv 2003 ºi 2005. Înainte de a se pensiona, a fost consilier ministerial la Ministerul Federal de Finaþe din Germania ºi profesor onorific la Universitatea din Osnabrück. Opiniile din prezentul articol reprezintã punctele de vedere ale autorului.3 Mai 2006, Raportul de Monitorizare, documentul de lucru pentru personalul Comisiei, SEC(2006) 596, pagina 22.4 Comunicarea Comisiei din 16 mai 2006, Documentul COM(2006) 214 final, pagina 7.5 La aceastã datã, Comisia nu a fãcut încã o recomandare finala cu privire la data aderãrii, dar aceasta va evalua în raportul de monitorizare programat pentru toamna anului 2006 dacã data de 1 ianuarie 2007 poate fi menþinutã.6 Documentul COM(2006) 130final din 27 martie 2006.7 Din lipsã de spaþiu, acest articol nu prezintã aspectele specifice sectorului siderurgic. Agricultura ºi pescuitul nu intrã sub incidenþa regulilor referitoare la controlul ajutoarelor de stat.Traducerea articolului în limba românã a fost realizatã de Georgeta GAVRILOIU
I. Introduction In the past few years, the European Commission has, in its Reports on Romania's progress towards accession, regularly identified State aid control as one of the 'problem areas' which could possibly give rise to a delay in the closure of the accession negotiations and – once they have been duly closed – even of the date of accession. In its recent Monitoring Report of 16 May 2006 the Commission observes that 'good progress has been made on State aid enforcement' and no longer mentions State aid control as an 'area of serious concern' that could pose the risk of postponement of Romania's accession to the
3EU from 2007 to 2008 . In its accompanying C o m m u n i c a t i o n , t h e C o m m i s s i o n acknowledges that Romania's State aid enforcement has reached a 'satisfactory level', allowing this country to apply the 'existing aid procedure' (interim mechanism) starting from
4May 2006 .
Thus, after 6 years of continuous effort, Romania has finally achieved its basic objective
5in this area . In parallel with the Monitoring Report, the spring 2006 update of the Commission's State aid Scoreboard provides interesting figures on the granting of State aids
6in Romania . Against this background, and also that of the Progress Reports of the Commission, this article attempts to give a summary of the development and current state of affairs of State aid control in Romania between the year 2000 and the spring of
72006 .
1. The legal basis for the setting-up of State aid control in Romania was, and remains until accession, the Association Agreement (the so-called 'Europe Agreement'), concluded on 1 February 1993 between the European Economic Communities and their Member States, on the one hand, and Romania, on the other. This agreement, which came into force in
II. The legal basis of State aid control in
Romania
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 9
1STATE AID CONTROL IN ROMANIA (I)
2Prof. dr. Reimer von Borries
AbstractThe European Commission has constantly identified the State aid control as one problematic area, which could lead to a delay in the closure of accession negotiations or even to the postponement of the date of accession. In the Monitoring Report issued by the European Commission in May 2006, Romania's progresses in the field of state aid were acknowledged and it was decided that the “existing aid procedure” become available for Romania. In the evolution of State aid control in Romania three distinct periods can be identified. The first period, between January 2000 and December 2003, was characterized by the transposition of the Community legislation and by the building-up of administrative capacity of the authorities with competencies on State aid.
Keywords: state aid, competition authority, legal basis, regulations.
1This article was published in the European State Aid Law Quarterly, no.3/2006 and the Competition Council received the authors' approval for publishing this article. 2Reimer von Borries, LL.M, was Resident Twinning Adviser (RTA) at the Romanian Competition Council 2001-2002 and 2003-2005. He is a retired Ministerial Counsellor of the Federal Ministry of Finance and Honorary Professor at the University of Osnabrück. Opinions in this article are the author's personal views. 3May 2006 Monitoring Report, Commission staff working document SEC(2006) 596, page 22.4Communication from the Commission of 16 May 2006, Document COM(2006) 214 final, page 7.5The Commission has not yet submitted a final recommendation for the accession date, but it will consider in the Monitoring Report scheduled for autumn 2006 whether the date of accession on 1 January 2007, can be maintained.6Document COM(2006) 130 final of 27 March 2006. 7For lack of space, this article does not deal with the special aspects of the steel sector. Agriculture and fisheries sectors are not covered by the applicable rules on State aid control
oficialã de admitere (ca ºi acordurile semnate cu Turcia ºi Grecia), dar stipula, în preambul, cã “obiectivul final al României este acela de a deveni membrã a Comunitãþii ºi cã, în opinia pãrþilor, aceastã asociere va ajuta România sã atingã acest obiectiv”.
Articolul 64 din Acordul European prevede, în alineatele 1 ºi 2 (similar cu alte Acorduri încheiate cu þãrile central ºi est-europene, care au devenit state membre la 1 mai 2004) cã România ar trebui sã aplice “principiile fundamentale ale legislaþiei comunitare în materie de concurenþã ºi ajutor de stat, cuprinse în articolele 85, 86 ºi 92 (actualmente articolele 81, 82 ºi 87) din Tratatul CE, în mãsura în care este vizat comerþul dintre România ºi Comunitatea
8Europeanã” . Alineatul 3 al articolului 64 prevede cã reguli pentru implementarea alineatelor 1 ºi 2 ale acestui articol ar trebui sã fie adoptate de Consiliul de Asociere. Regulile de implementare pentru controlul ajutoarelor
9de stat au fost adoptate pe 10 aprilie 2001 .
Acordul European se referã doar la “principiile fundamentale” ale dreptului comunitar al concurenþei. Cu toate acestea, dubiile legate de faptul dacã România era obligatã sau nu sã respecte toatã gama de reguli în materie de ajutor de stat au fost risipite de articolul 2 al Regulilor de implementare. Acest articol preciza faptul cã evaluarea compatibilitãþii ajutoarelor de stat “va fi fãcutã pe baza criteriilor care se desprind din aplicarea articolului 87 din Tratatul CE, inclusiv legislaþia secundarã, prezentã ºi viitoare, reglementãrile-cadru, liniile directoare ºi alte acte administrative relevante în vigoare în Comunitate, jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþior Europene, precum ºi orice decizie a Consiliului de Asociere…”. Articolul 1 a obligat România sã desemneze o autoritate de monitorizare responsabilã cu problemele de ajutor de stat, în acest scop fiind desemnate Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei.
Articolul 64 alineatul 4, litera a) din Acordul European prevede cã, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a Acordului, România va fi consideratã o regiune identicã cu regiunile din Comunitate descrise în articolul 87 alineatul 3) din Tratatul CE (“regiuni asistate”) ºi cã aceastã perioadã poate fi prelungitã de Consiliul de Asociere cu încã cinci ani. În baza acestei prevederi, Consiliul de Asociere a prelungit
10perioada cu încã cinci ani, pânã în anul 2002 ºi, încã o datã, pânã în anul 2007, prin Harta
11ajutorului regional pentru România .
2. Încã din anul 1995, România ºi-a depus
candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeanã, fiind una dintre primele þãri foste “socialiste”. Totuºi, negocierile de aderarea au început de-abia în anul 2000. Pentru a facilita negocierile de aderare ºi urmãrind încheirea negocierilor pentru capitolul 6 – concurenþa pânã la sfârºitul anului 2002, România a confirmat, în documentul de poziþie, anagajamentul de a implementa ºi a aplica pe deplin, încã înainte de data aderãrii, acquisul comunitar din domeniul ajutorului de stat aºa cum este aplicat în Uniunea Europeanã ºi nu a cerut nicio perioadã de tranziþie. Întrucât prevederile Acordului European mai sus menþionate nu aveau efect direct în dreptul
12naþional , România a trebuit sã adopte mãsuri legislative pentru implementarea ºi aplicarea efectivã a acquis-ului comunitar privind
13controlul ajutoarelor de stat . În acest scop, Parlamentul României a adoptat Legea concurenþei nr.21/1996, prin care au fost înfiinþate Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei, însãrcinate cu aplicarea legii. Cu toate acestea, României i-au fost necesari încã patru ani pentru a pune bazele unui control efectiv al ajutoarelor de stat. Acest lucru a fost realizat prin Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, adoptatã pe data de 27 iulie 1999, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie
142000 . Legea conferã Consiliului Concurenþei sarcina de a autoriza sau interzice ajutoarele de
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 410
8 Pentru o trecere în revistã a controlului ajutoarelor de stat în þãrile în curs de aderare, vezi Schütterle, în Heidenhain, Hdb. D. EU-Beihilfenrechts, §61. 9 Decizia nr.4/2000 a Consiliului de Asociere, OJ 2001 L 138/16.10 Decizia nr.2/2000 a Consiliului de Asociere, OJ 2000 L 230/16.11 Decizia nr.1/2003 a Consiliului de Asociere din 15 iulie 2003.12Hartwig, Die Europapolitik Rumäniens, 2001, pag.96. A se vedea ºi Institutul European din România, Implicaþiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra Consitituþiei României, Studii de impact, 2002, paginile 20-23. Constituþia României a fost modificata în septembrie 2003 pentru a prevedea în mod expres prevalenþa dreptului comunitar dupã aderare (a se vedea articolul 148 alin. 2) 13România nu a ales sã facã trimitere, în legislaþia de implementare, la regulile CE, aºa cum a fãcut Croaþia, spre exemplu (a se vedea articolul 2 din Regulamentul croat privind ajutorul de stat din 28 aprilie 2006), o transpunere completã în legislaþia româneascã fiind consideratã mai eficientã). 14Monitorul Oficial nr. 370 din 3 August 1999, modificatã prin Legea nr. 603/2003 ºi Ordonanþa de Guvern nr. 94/2004, aprobatã prin Legea nr. 507/2004; republicatã în august 2005, Monitorul Oficial No. 744/2005 of 16 August 2005. Pentru textul în limba românã, a se vedea http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame. O traducere neoficialã în limba englezã este disponibilã la adresa: www.competition.ro. Se poate spune cu siguranþã cã, în România a existat un control al ajutoarelor de stat doar în ultimii 6 ani, ceea ce este foarte puþin dacã luãm în considerare situaþia iniþialã, mediul politic, economic ºi social dificil ºi cantitatea enormã de muncã ce a trebuit depusã. 15În conformitate cu rcomandarea Comisiei cãtre þãrile candidate de a crea o singura autoritate centralã pentru controlul ajutoarelor de stat (documentul COM (94) 361 final din 27 iulie 1994 ºi Cartea Albã a Comisiei Europene din 10 mai 1995, documentul COM (95) 163 final/2).
February 1995, did not contain any formal promise of accession (like the agreements with Turkey and Greece) but stated in the preamble that 'Romania's ultimate objective is to become a member of the Community, and that this association, in the view of the parties, will help Romania to achieve this objective'.
Article 64 of the Europe Agreement states in paras. 1 and 2 (in parallel with the other Association Agreements, concluded with the central and Eastern European countries which became Member States on 1 May 2004) that Romania should apply 'the fundamental principles of EC competition and State aid law, enshrined in the Articles 85, 86 and 92 (now Articles 81, 82 and 87) EC Treaty, in so far as the trade between Romania and the European
8Community is concerned' . Paragraph 3 of Article 64 states that the Association Council should adopt rules for the implementation of paras 1 and 2 of this Article. The Implementing Rules for State aid control were adopted on 10
9April 2001 .
The Europe Agreement refers only to the 'fundamental principles' of EC competition law. However, doubts whether Romania was bound to comply with the full range of the EC State aid rules were dismissed by Article 2 of the Implementing Rules. This article specifies that the assessment of the compatibility of State aids 'shall be made on the basis of the criteria arising from the application of the rules of Article 87 of the EC Treaty, including the present and future secondary legislation, frameworks, guidelines, and other relevant administrative acts in force in the Community, as well as the case law of the Court of First Instance and the Court of Justice of the European Communities and any decision taken by the Association Council….'. Article 1 obliged Romania to appoint a responsible monitoring authority for State aid matters and appointed for this purpose the Competition Council and the Competition Office.
Article 64 para. 4 (a) of the Europe Agreement provides that, during the first five years after the entry into force of the Agreement, Romania will be regarded as an area identical to those areas of the Community described in Article 87 (3)(a) EC Treaty ('assisted area'), and that the Association Council may extend this period by further periods of five years. Based on this provision, the period was extended by the Association Council for five more years, i.e. until
10the year 2002 , and again through the Regional
11Map for Romania until 2007 . Furthermore, through Article 64 para. 4 (b) Romania bound itself to ensure transparency in the area of public aid.
2. As early as 1995, Romania submitted its application for EU membership, as one of the first former 'socialist' countries. However, the accession negotiations only started in 2000. With a view to facilitating the accession negotiations, Romania confirmed in its negotiation position its commitment to implement and apply the full acquis communautaire in the area of EC State aid law in force in the same way as it is applied in the EU even before accession, and not to ask for a transition period – with the aim of closing the negotiation chapter 6 on competition by the end of the year 2002. As the above-mentioned provisions of the Europe Agreement had no
12direct effect in its national law , Romania had to take legislative measures for the effective implementation and enforcement of the acquis
13communautaire in the field of State aid control . For this purpose, the Romanian Parliament adopted Law No. 21/1996 on Competition which established the Competition Council and the Competition Office, charged with the implementation of the law. However, it took another four years for Romania to create the foundations for an effective control of State aid. This was done through Law No. 143/1999 on State Aid, adopted on 27 July 1999, which
14entered into force on 1 January 2000 . It charges the Competition Council with the task of authorising or prohibiting State aids in
15Romania , provides the definition of State aid,
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 11
8For an overview of State aid control in accession countries see Schuterlee in: Heidenhain, Hdb, d.EU-Beihilfenrechts.9Decision no. 4/2000 of the Association Council, OJ 2001 L 138/16.10Decision No. 2/2000 of the Association Council, OJ 2000 L 230/13.11Decision No. 1/2003 of the Association Council of 15 July 2003.12Hartwig, Die Europapolitik Rumäniens, 2001, page 96. See also European Institute of Romania, The implications of adopting the acquis communautaire for the Romanian Constitution, Pre-Accession Impact Studies, 2002, pages 20-23. The Romanian Constitution was modified in September 2003 to provide expressly for the primacy of EU law after accession (see Article 148(2)).13Romania did not choose to make reference in its implementing legislation to the EC rules as, for example, Croatia did (see Article 2 of the Croatian State aid Regulation of 28 April 2006), because a complete transposition into Romanian law was regarded as more effective.14Monitorul Oficial No. 370 of 3 August 1999, modified by Law No. 603/2003 and Government Ordinance No. 94/2004, approved by Law No. 507/2004; republished in August 2005, Monitorul Oficial No. 744/2005 of 16 August 2005. For the Romanian text see http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame. An unofficial English translation is available at www.competition.ro. One can therefore safely say that State aid control has existed in Romania only for the past six years, which is a rather short time period considering the initial situation, the difficult political, economic, and social environment and the enormous amount of work that had to be done.15In accordance with the recommendation of the Commission to accession candidate countries to create one single central authority for the control of State aids (Document COM(94) 361 final of 27 July 1994, and the White Paper of the European Commission of 10 May 1995, Document COM(95) 163 final/2).
oficialã de admitere (ca ºi acordurile semnate cu Turcia ºi Grecia), dar stipula, în preambul, cã “obiectivul final al României este acela de a deveni membrã a Comunitãþii ºi cã, în opinia pãrþilor, aceastã asociere va ajuta România sã atingã acest obiectiv”.
Articolul 64 din Acordul European prevede, în alineatele 1 ºi 2 (similar cu alte Acorduri încheiate cu þãrile central ºi est-europene, care au devenit state membre la 1 mai 2004) cã România ar trebui sã aplice “principiile fundamentale ale legislaþiei comunitare în materie de concurenþã ºi ajutor de stat, cuprinse în articolele 85, 86 ºi 92 (actualmente articolele 81, 82 ºi 87) din Tratatul CE, în mãsura în care este vizat comerþul dintre România ºi Comunitatea
8Europeanã” . Alineatul 3 al articolului 64 prevede cã reguli pentru implementarea alineatelor 1 ºi 2 ale acestui articol ar trebui sã fie adoptate de Consiliul de Asociere. Regulile de implementare pentru controlul ajutoarelor
9de stat au fost adoptate pe 10 aprilie 2001 .
Acordul European se referã doar la “principiile fundamentale” ale dreptului comunitar al concurenþei. Cu toate acestea, dubiile legate de faptul dacã România era obligatã sau nu sã respecte toatã gama de reguli în materie de ajutor de stat au fost risipite de articolul 2 al Regulilor de implementare. Acest articol preciza faptul cã evaluarea compatibilitãþii ajutoarelor de stat “va fi fãcutã pe baza criteriilor care se desprind din aplicarea articolului 87 din Tratatul CE, inclusiv legislaþia secundarã, prezentã ºi viitoare, reglementãrile-cadru, liniile directoare ºi alte acte administrative relevante în vigoare în Comunitate, jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþior Europene, precum ºi orice decizie a Consiliului de Asociere…”. Articolul 1 a obligat România sã desemneze o autoritate de monitorizare responsabilã cu problemele de ajutor de stat, în acest scop fiind desemnate Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei.
Articolul 64 alineatul 4, litera a) din Acordul European prevede cã, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a Acordului, România va fi consideratã o regiune identicã cu regiunile din Comunitate descrise în articolul 87 alineatul 3) din Tratatul CE (“regiuni asistate”) ºi cã aceastã perioadã poate fi prelungitã de Consiliul de Asociere cu încã cinci ani. În baza acestei prevederi, Consiliul de Asociere a prelungit
10perioada cu încã cinci ani, pânã în anul 2002 ºi, încã o datã, pânã în anul 2007, prin Harta
11ajutorului regional pentru România .
2. Încã din anul 1995, România ºi-a depus
candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeanã, fiind una dintre primele þãri foste “socialiste”. Totuºi, negocierile de aderarea au început de-abia în anul 2000. Pentru a facilita negocierile de aderare ºi urmãrind încheirea negocierilor pentru capitolul 6 – concurenþa pânã la sfârºitul anului 2002, România a confirmat, în documentul de poziþie, anagajamentul de a implementa ºi a aplica pe deplin, încã înainte de data aderãrii, acquisul comunitar din domeniul ajutorului de stat aºa cum este aplicat în Uniunea Europeanã ºi nu a cerut nicio perioadã de tranziþie. Întrucât prevederile Acordului European mai sus menþionate nu aveau efect direct în dreptul
12naþional , România a trebuit sã adopte mãsuri legislative pentru implementarea ºi aplicarea efectivã a acquis-ului comunitar privind
13controlul ajutoarelor de stat . În acest scop, Parlamentul României a adoptat Legea concurenþei nr.21/1996, prin care au fost înfiinþate Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei, însãrcinate cu aplicarea legii. Cu toate acestea, României i-au fost necesari încã patru ani pentru a pune bazele unui control efectiv al ajutoarelor de stat. Acest lucru a fost realizat prin Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, adoptatã pe data de 27 iulie 1999, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie
142000 . Legea conferã Consiliului Concurenþei sarcina de a autoriza sau interzice ajutoarele de
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 410
8 Pentru o trecere în revistã a controlului ajutoarelor de stat în þãrile în curs de aderare, vezi Schütterle, în Heidenhain, Hdb. D. EU-Beihilfenrechts, §61. 9 Decizia nr.4/2000 a Consiliului de Asociere, OJ 2001 L 138/16.10 Decizia nr.2/2000 a Consiliului de Asociere, OJ 2000 L 230/16.11 Decizia nr.1/2003 a Consiliului de Asociere din 15 iulie 2003.12Hartwig, Die Europapolitik Rumäniens, 2001, pag.96. A se vedea ºi Institutul European din România, Implicaþiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra Consitituþiei României, Studii de impact, 2002, paginile 20-23. Constituþia României a fost modificata în septembrie 2003 pentru a prevedea în mod expres prevalenþa dreptului comunitar dupã aderare (a se vedea articolul 148 alin. 2) 13România nu a ales sã facã trimitere, în legislaþia de implementare, la regulile CE, aºa cum a fãcut Croaþia, spre exemplu (a se vedea articolul 2 din Regulamentul croat privind ajutorul de stat din 28 aprilie 2006), o transpunere completã în legislaþia româneascã fiind consideratã mai eficientã). 14Monitorul Oficial nr. 370 din 3 August 1999, modificatã prin Legea nr. 603/2003 ºi Ordonanþa de Guvern nr. 94/2004, aprobatã prin Legea nr. 507/2004; republicatã în august 2005, Monitorul Oficial No. 744/2005 of 16 August 2005. Pentru textul în limba românã, a se vedea http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame. O traducere neoficialã în limba englezã este disponibilã la adresa: www.competition.ro. Se poate spune cu siguranþã cã, în România a existat un control al ajutoarelor de stat doar în ultimii 6 ani, ceea ce este foarte puþin dacã luãm în considerare situaþia iniþialã, mediul politic, economic ºi social dificil ºi cantitatea enormã de muncã ce a trebuit depusã. 15În conformitate cu rcomandarea Comisiei cãtre þãrile candidate de a crea o singura autoritate centralã pentru controlul ajutoarelor de stat (documentul COM (94) 361 final din 27 iulie 1994 ºi Cartea Albã a Comisiei Europene din 10 mai 1995, documentul COM (95) 163 final/2).
February 1995, did not contain any formal promise of accession (like the agreements with Turkey and Greece) but stated in the preamble that 'Romania's ultimate objective is to become a member of the Community, and that this association, in the view of the parties, will help Romania to achieve this objective'.
Article 64 of the Europe Agreement states in paras. 1 and 2 (in parallel with the other Association Agreements, concluded with the central and Eastern European countries which became Member States on 1 May 2004) that Romania should apply 'the fundamental principles of EC competition and State aid law, enshrined in the Articles 85, 86 and 92 (now Articles 81, 82 and 87) EC Treaty, in so far as the trade between Romania and the European
8Community is concerned' . Paragraph 3 of Article 64 states that the Association Council should adopt rules for the implementation of paras 1 and 2 of this Article. The Implementing Rules for State aid control were adopted on 10
9April 2001 .
The Europe Agreement refers only to the 'fundamental principles' of EC competition law. However, doubts whether Romania was bound to comply with the full range of the EC State aid rules were dismissed by Article 2 of the Implementing Rules. This article specifies that the assessment of the compatibility of State aids 'shall be made on the basis of the criteria arising from the application of the rules of Article 87 of the EC Treaty, including the present and future secondary legislation, frameworks, guidelines, and other relevant administrative acts in force in the Community, as well as the case law of the Court of First Instance and the Court of Justice of the European Communities and any decision taken by the Association Council….'. Article 1 obliged Romania to appoint a responsible monitoring authority for State aid matters and appointed for this purpose the Competition Council and the Competition Office.
Article 64 para. 4 (a) of the Europe Agreement provides that, during the first five years after the entry into force of the Agreement, Romania will be regarded as an area identical to those areas of the Community described in Article 87 (3)(a) EC Treaty ('assisted area'), and that the Association Council may extend this period by further periods of five years. Based on this provision, the period was extended by the Association Council for five more years, i.e. until
10the year 2002 , and again through the Regional
11Map for Romania until 2007 . Furthermore, through Article 64 para. 4 (b) Romania bound itself to ensure transparency in the area of public aid.
2. As early as 1995, Romania submitted its application for EU membership, as one of the first former 'socialist' countries. However, the accession negotiations only started in 2000. With a view to facilitating the accession negotiations, Romania confirmed in its negotiation position its commitment to implement and apply the full acquis communautaire in the area of EC State aid law in force in the same way as it is applied in the EU even before accession, and not to ask for a transition period – with the aim of closing the negotiation chapter 6 on competition by the end of the year 2002. As the above-mentioned provisions of the Europe Agreement had no
12direct effect in its national law , Romania had to take legislative measures for the effective implementation and enforcement of the acquis
13communautaire in the field of State aid control . For this purpose, the Romanian Parliament adopted Law No. 21/1996 on Competition which established the Competition Council and the Competition Office, charged with the implementation of the law. However, it took another four years for Romania to create the foundations for an effective control of State aid. This was done through Law No. 143/1999 on State Aid, adopted on 27 July 1999, which
14entered into force on 1 January 2000 . It charges the Competition Council with the task of authorising or prohibiting State aids in
15Romania , provides the definition of State aid,
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 11
8For an overview of State aid control in accession countries see Schuterlee in: Heidenhain, Hdb, d.EU-Beihilfenrechts.9Decision no. 4/2000 of the Association Council, OJ 2001 L 138/16.10Decision No. 2/2000 of the Association Council, OJ 2000 L 230/13.11Decision No. 1/2003 of the Association Council of 15 July 2003.12Hartwig, Die Europapolitik Rumäniens, 2001, page 96. See also European Institute of Romania, The implications of adopting the acquis communautaire for the Romanian Constitution, Pre-Accession Impact Studies, 2002, pages 20-23. The Romanian Constitution was modified in September 2003 to provide expressly for the primacy of EU law after accession (see Article 148(2)).13Romania did not choose to make reference in its implementing legislation to the EC rules as, for example, Croatia did (see Article 2 of the Croatian State aid Regulation of 28 April 2006), because a complete transposition into Romanian law was regarded as more effective.14Monitorul Oficial No. 370 of 3 August 1999, modified by Law No. 603/2003 and Government Ordinance No. 94/2004, approved by Law No. 507/2004; republished in August 2005, Monitorul Oficial No. 744/2005 of 16 August 2005. For the Romanian text see http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame. An unofficial English translation is available at www.competition.ro. One can therefore safely say that State aid control has existed in Romania only for the past six years, which is a rather short time period considering the initial situation, the difficult political, economic, and social environment and the enormous amount of work that had to be done.15In accordance with the recommendation of the Commission to accession candidate countries to create one single central authority for the control of State aids (Document COM(94) 361 final of 27 July 1994, and the White Paper of the European Commission of 10 May 1995, Document COM(95) 163 final/2).
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 412
15stat în România , cuprinde definiþia ajutorului de stat ºi defineºte modalitãþile de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare, raportare ºi recuperare a ajutoarelor de stat. Legea se aplicã nu doar “mãsurilor de spijin” care afecteazã comerþul dintre România ºi statele membre ale Uniunii Europene, ci ºi oricãrei mãsuri care are efecte asupra “mediului concurenþial normal” naþional (vezi articolul 2, alineatul 1 din lege).
Implementarea controlului ajutoarelor de stat în România s-a dezvoltat gradual, în trei etape:
În prima etapã, între ianuarie 2000 ºi
decembrie 2003, autoritãþile de concurenþã au început activitatea în noua arie de competenþã. Aceastã perioadã a fost caracterizatã prin construirea capacitãþii administrative necesare ºi adoptarea legislaþiei secundare de bazã.
A doua perioadã a durat din decembrie 2003
(când legea concurenþei ºi legea ajutorului de stat au fost amendate) ºi pânã în toamna anului 2005, când, în Raportul de progrese, Comisia a recunoscut faptul cã nivelul de implementare a ajutorului de stat corespunde, în linii mari, standardelor UE.
A treia perioadã a început în toamna anului
2005 ºi va dura pânã la data aderãrii. Cea mai importantã sarcinã din aceastã perioadã este pregãtirea perioadei post-aderare, atunci când Comisia va prelua controlul ajutoarelor de stat.
1. Intrarea în vigoare a legii ajutorului de stat la 1 ianuarie 2000 a marcat un punct de cotiturã fundamental în acordarea de ajutoare de stat în România, aceastã activitate fiind supusã, din acel moment unor reguli stricte, elaborate dupã modelul celor aplicabile în Comunitatea Europeanã. Toate mãsurile de ajutor de stat
III. Perioada 2000 – 2003
care au intrat în vigoare dupã respectiva datã au fost considerate ajutoare de stat noi, care, pentru a deveni efective, a trebuit sã fie notificate cãtre ºi autorizate de Consiliul Concurenþei înainte de acordare. Mãsurile de ajutor în vigoare la data respectivã au fost considerate ajutoare existente ºi au rãmas în vigoare pânã la suspendarea printr-o decizie a Consiliului. Potrivit legii concurenþei, Consiliul Concurenþei este “autoritatea administrativã
16autonomã” , având, în domeniul concurenþei ºi ajutorului de stat, puteri de decizie, de reglementare ºi de investigare similare cu cele ale Comisiei Europene la nivelul Uniunii
17Europene . Membrii Consiliului Concurenþei sunt numiþi de Preºedintele României, la
18propunerea Guvernului pentru un termen de 5 19ani ºi sunt „independenþi în luarea deciziilor” .
Oficiul Concurenþei fãcea parte din Ministerul de Finanþe ºi era responsabil în principal cu monitorizarea deciziilor Consiliului, cu raportarea ºi întocmirea inventarului ajutoarelor de stat; de asemenea, Oficiul a avut rolul de a acorda asistenþã furnizorilor de ajutor
20de stat la pregãtirea notificãrilor .
Prima perioadã a fost marcatã de caracterul de noutate al controlului ajutoarelor de stat în România, o þarã aflatã încã în proces de transformare dintr-o economie planificatã la nivel central într-o economie de piaþã. Constituþia României declarã cã România este
21o „economie de piaþã” . Cu toate acestea, din cauza dificultãþilor economice, a condiþiilor sociale ºi politice din România, þara a fãcut doar progrese reduse în realizarea pe deplin a acestor obiective. Restructurarea industrialã ºi procesul de privatizare erau departe de a fi fost finalizate atunci când a fost iniþiat controlul
22ajutoarelor de stat . În Rapoartele de progrese de pânã în anul 2004, Comisia Europeanã a considerat cã România nu are o economie de piaþã funcþionalã (în sensul criteriului economic
23de aderare de la Copenhaga) . Gradul de conºtientizare cu privire la existenþa ºi
16Articolele 3 ºi 17 din Legea concurenþei nr.21/1996, amendatã prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.121/2003, Monitorul Oficial nr.875 din 10 decembrie 2003; textul consolidat, în limba englezã, este disponibil pe site-ul Consiliului Concurenþei, la adresa: www.competition.ro.17Legea concurenþei este “lege organicã” în sensul art. 74 din Constituþia României, iar pentru adoptarea acesteia este necesarã o majoritate absolutã în Camera Deputaþilor, în timp ce legea ajutorului de stat este o „lege ordinarã” ºi necesitã doar votul majoritãþii deputaþilor prezenþi. 18Iniþial de cãtre Parlamentul României. 19Art. 18 (7). 20Oficiul Concurenþei a fost dizolvat în anul 2003, a se vedea mai sus, pct.II.4.21Art. 134 (1).22Situaþie economicã ºi socialã din România la sfârºitul anilor 90 a fost caracterizatã de faptul cã PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta, în anul 1997, doar 31% din media comunitarã. Liberalizarea ºi privatizarea erau întârziate, iar controlul preþurilor trebuia încã sã fie abolit în anumite sectoare, restructurarea marilor complexe industriale se dovedea a fi mult mai lentã decât se preconizase, sistemul legal era încã fragil ºi eficienþa administraþiei publice era consideratã slabã. A se vedea observaþiile formulate de Comisie în diferitele sale rapoarte începând cu anul 1995, în special în „Opinia cu privire la candidatura pentru adeziune la Uniunea Europeana” (DOC/97/18 din 15 iulie 1997) ºi în Rapoartele de progrese din 2000 ºi 2001, documentele SEC (2000) 710 final din 8 noiembrie 2000 ºi documentul SEC (2001) 1753 din 13 noiembrie 2001. Pentru detalii suplimentare, a se vedea, spre exemplu, Gallagher, Theft of a nation, Londra 2005. 23A se vedea Raportul de progrese din 2002, documentul SEC (2002) 1409 din 9 octombrie 2002; Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003 ºi Raportul de progrese din 2004, documentul SEC (2004) 1200 din 6 octombrie 2004.
and defines the modalities for authorising, granting, controlling, inventorying, monitoring, reporting and recovering State aids. The Law covers not only 'measures of support' which affect the trade between Romania and the Member States of the European Union, but also any measures that have an effect on the internal 'normal competition environment' (see Article 2 para. 1 of the Law).
The implementation of State aid control in Romania during this period developed gradually in three stages:
During the first stage, between January 2000 and December 2003, the competition authorities started working in the area of the new competences. This period was characterised by the building up of the necessary administrative capacity and the adoption of basic secondary legislation.
The second period lasted from December 2003 (when the Law on Competition and the Law on State aid were both revised), until autumn 2005, when the Commission acknowledged in its Progress Report that Romania's State aid enforcement record corresponded largely to EU standards.
The third period started in the autumn of 2005 and will last until accession. The main task in this period is to prepare for the time period after accession, when the Commission will take over State aid control.
1. The coming into force of the Law on State aid on 1 January 2000 marked a fundamental turning point for granting State aids in Romania, since it was from that moment subjected to strict rules modelled on the rules applicable in the EC: All State aid measures that came into force after this date were new aids
III. The period 2000-2003
which had to be notified to and be approved by the Competition Council prior to their being granted, in order to become effective. Aid measures already in force at this date were existing aids and remained in force until they were suspended by a decision of the Council. According to the Law on Competition, the Competition Council is an 'autonomous
16administrative authority' with decision-making, lawmaking and investigative powers in the competition and State aid areas, similar to
17those of the European Commission in the EU . The Members of the Competition Council are appointed by the President of Romania on the
18proposal of the Government for a term of five years and are 'independent in their decision-
19making' . The Competition Office was part of the Ministry of Finance and mainly responsible for monitoring the decisions of the Council, reporting and drawing up the State aid Inventory; it also had the task of providing technical assistance to the State aid-granting authorities in the preparation of their
20notifications .
The first period was characterised by the novelty of State aid control for Romania as a country still in the process of transformation from a centrally-planned ('socialist') to a market economy. The Constitution of Romania declares
21that Romania is a 'market economy . However, due to the difficult economic, social, and political conditions in Romania, the country has made only slow progress in fully realising this objective. The industrial restructuring and privatisation processes were far from being
22completed when State aid control started . In its Progress Reports until 2004 the European Commission did not find that Romania had a functioning market economy (in the sense of the economic Copenhagen criterion for
23accession) . Awareness of the existence and benefits of competition and State aid rules was not yet widespread.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 13
16Articles 3 and 17 of the Law No. 21/1996 on Competition, as amended by Government Emergency Ordinance no. 121/2003, Monitorul Oficial No. 875 of 10 December 2003; consolidated text in English available on the website of the Romanian Competition Council under www.competition.ro.17The Law on Competition is a so-called 'organic law' in the sense of Article 74 of the Romanian Constitution, the adoption of which requires the absolute majority in the Chamber of Deputies, whereas the Law on State aid as an 'ordinary law' only requires a majority of the Deputies present.18Originally by the Romanian Parliament.19Article 18(7). 20The Competition Office was dissolved in 2003, see above under II.4. 21Article 134(1). 22The economic and social situation in Romania in the late 1990s was characterised by the fact that the GDP per capita reached only 31% of the Community average in 1997. Liberalisation and privatisation were lagging behind, price controls had still to be abolished in various areas, the restructuring of large industrial complexes turned out to be more tedious than expected, the legal system was still fragile, and the efficiency of public administration was judged as low. See the observations of the Commission in its various reports since 1995, in particular in its 'Opinion on Romania's Application for Membership of the European Union' (DOC/97/18 of 15 July 1997) and in the 2000 and 2001 Progress Reports, Document SEC(2000) 710 final of 8 November 2000, and Document SEC(2001) 1753 of 13 November 2001. For further details see, for example, Gallagher, Theft of a Nation, London 2005.23See the 2002 Progress Report, Document SEC(2002) 1409 of 9 October 2002; the 2003 Progress Report of 5 November 2003; and the 2004 Progress Report, Document SEC(2004) 1200 of 6 October 2004.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 412
15stat în România , cuprinde definiþia ajutorului de stat ºi defineºte modalitãþile de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare, raportare ºi recuperare a ajutoarelor de stat. Legea se aplicã nu doar “mãsurilor de spijin” care afecteazã comerþul dintre România ºi statele membre ale Uniunii Europene, ci ºi oricãrei mãsuri care are efecte asupra “mediului concurenþial normal” naþional (vezi articolul 2, alineatul 1 din lege).
Implementarea controlului ajutoarelor de stat în România s-a dezvoltat gradual, în trei etape:
În prima etapã, între ianuarie 2000 ºi
decembrie 2003, autoritãþile de concurenþã au început activitatea în noua arie de competenþã. Aceastã perioadã a fost caracterizatã prin construirea capacitãþii administrative necesare ºi adoptarea legislaþiei secundare de bazã.
A doua perioadã a durat din decembrie 2003
(când legea concurenþei ºi legea ajutorului de stat au fost amendate) ºi pânã în toamna anului 2005, când, în Raportul de progrese, Comisia a recunoscut faptul cã nivelul de implementare a ajutorului de stat corespunde, în linii mari, standardelor UE.
A treia perioadã a început în toamna anului
2005 ºi va dura pânã la data aderãrii. Cea mai importantã sarcinã din aceastã perioadã este pregãtirea perioadei post-aderare, atunci când Comisia va prelua controlul ajutoarelor de stat.
1. Intrarea în vigoare a legii ajutorului de stat la 1 ianuarie 2000 a marcat un punct de cotiturã fundamental în acordarea de ajutoare de stat în România, aceastã activitate fiind supusã, din acel moment unor reguli stricte, elaborate dupã modelul celor aplicabile în Comunitatea Europeanã. Toate mãsurile de ajutor de stat
III. Perioada 2000 – 2003
care au intrat în vigoare dupã respectiva datã au fost considerate ajutoare de stat noi, care, pentru a deveni efective, a trebuit sã fie notificate cãtre ºi autorizate de Consiliul Concurenþei înainte de acordare. Mãsurile de ajutor în vigoare la data respectivã au fost considerate ajutoare existente ºi au rãmas în vigoare pânã la suspendarea printr-o decizie a Consiliului. Potrivit legii concurenþei, Consiliul Concurenþei este “autoritatea administrativã
16autonomã” , având, în domeniul concurenþei ºi ajutorului de stat, puteri de decizie, de reglementare ºi de investigare similare cu cele ale Comisiei Europene la nivelul Uniunii
17Europene . Membrii Consiliului Concurenþei sunt numiþi de Preºedintele României, la
18propunerea Guvernului pentru un termen de 5 19ani ºi sunt „independenþi în luarea deciziilor” .
Oficiul Concurenþei fãcea parte din Ministerul de Finanþe ºi era responsabil în principal cu monitorizarea deciziilor Consiliului, cu raportarea ºi întocmirea inventarului ajutoarelor de stat; de asemenea, Oficiul a avut rolul de a acorda asistenþã furnizorilor de ajutor
20de stat la pregãtirea notificãrilor .
Prima perioadã a fost marcatã de caracterul de noutate al controlului ajutoarelor de stat în România, o þarã aflatã încã în proces de transformare dintr-o economie planificatã la nivel central într-o economie de piaþã. Constituþia României declarã cã România este
21o „economie de piaþã” . Cu toate acestea, din cauza dificultãþilor economice, a condiþiilor sociale ºi politice din România, þara a fãcut doar progrese reduse în realizarea pe deplin a acestor obiective. Restructurarea industrialã ºi procesul de privatizare erau departe de a fi fost finalizate atunci când a fost iniþiat controlul
22ajutoarelor de stat . În Rapoartele de progrese de pânã în anul 2004, Comisia Europeanã a considerat cã România nu are o economie de piaþã funcþionalã (în sensul criteriului economic
23de aderare de la Copenhaga) . Gradul de conºtientizare cu privire la existenþa ºi
16Articolele 3 ºi 17 din Legea concurenþei nr.21/1996, amendatã prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.121/2003, Monitorul Oficial nr.875 din 10 decembrie 2003; textul consolidat, în limba englezã, este disponibil pe site-ul Consiliului Concurenþei, la adresa: www.competition.ro.17Legea concurenþei este “lege organicã” în sensul art. 74 din Constituþia României, iar pentru adoptarea acesteia este necesarã o majoritate absolutã în Camera Deputaþilor, în timp ce legea ajutorului de stat este o „lege ordinarã” ºi necesitã doar votul majoritãþii deputaþilor prezenþi. 18Iniþial de cãtre Parlamentul României. 19Art. 18 (7). 20Oficiul Concurenþei a fost dizolvat în anul 2003, a se vedea mai sus, pct.II.4.21Art. 134 (1).22Situaþie economicã ºi socialã din România la sfârºitul anilor 90 a fost caracterizatã de faptul cã PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta, în anul 1997, doar 31% din media comunitarã. Liberalizarea ºi privatizarea erau întârziate, iar controlul preþurilor trebuia încã sã fie abolit în anumite sectoare, restructurarea marilor complexe industriale se dovedea a fi mult mai lentã decât se preconizase, sistemul legal era încã fragil ºi eficienþa administraþiei publice era consideratã slabã. A se vedea observaþiile formulate de Comisie în diferitele sale rapoarte începând cu anul 1995, în special în „Opinia cu privire la candidatura pentru adeziune la Uniunea Europeana” (DOC/97/18 din 15 iulie 1997) ºi în Rapoartele de progrese din 2000 ºi 2001, documentele SEC (2000) 710 final din 8 noiembrie 2000 ºi documentul SEC (2001) 1753 din 13 noiembrie 2001. Pentru detalii suplimentare, a se vedea, spre exemplu, Gallagher, Theft of a nation, Londra 2005. 23A se vedea Raportul de progrese din 2002, documentul SEC (2002) 1409 din 9 octombrie 2002; Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003 ºi Raportul de progrese din 2004, documentul SEC (2004) 1200 din 6 octombrie 2004.
and defines the modalities for authorising, granting, controlling, inventorying, monitoring, reporting and recovering State aids. The Law covers not only 'measures of support' which affect the trade between Romania and the Member States of the European Union, but also any measures that have an effect on the internal 'normal competition environment' (see Article 2 para. 1 of the Law).
The implementation of State aid control in Romania during this period developed gradually in three stages:
During the first stage, between January 2000 and December 2003, the competition authorities started working in the area of the new competences. This period was characterised by the building up of the necessary administrative capacity and the adoption of basic secondary legislation.
The second period lasted from December 2003 (when the Law on Competition and the Law on State aid were both revised), until autumn 2005, when the Commission acknowledged in its Progress Report that Romania's State aid enforcement record corresponded largely to EU standards.
The third period started in the autumn of 2005 and will last until accession. The main task in this period is to prepare for the time period after accession, when the Commission will take over State aid control.
1. The coming into force of the Law on State aid on 1 January 2000 marked a fundamental turning point for granting State aids in Romania, since it was from that moment subjected to strict rules modelled on the rules applicable in the EC: All State aid measures that came into force after this date were new aids
III. The period 2000-2003
which had to be notified to and be approved by the Competition Council prior to their being granted, in order to become effective. Aid measures already in force at this date were existing aids and remained in force until they were suspended by a decision of the Council. According to the Law on Competition, the Competition Council is an 'autonomous
16administrative authority' with decision-making, lawmaking and investigative powers in the competition and State aid areas, similar to
17those of the European Commission in the EU . The Members of the Competition Council are appointed by the President of Romania on the
18proposal of the Government for a term of five years and are 'independent in their decision-
19making' . The Competition Office was part of the Ministry of Finance and mainly responsible for monitoring the decisions of the Council, reporting and drawing up the State aid Inventory; it also had the task of providing technical assistance to the State aid-granting authorities in the preparation of their
20notifications .
The first period was characterised by the novelty of State aid control for Romania as a country still in the process of transformation from a centrally-planned ('socialist') to a market economy. The Constitution of Romania declares
21that Romania is a 'market economy . However, due to the difficult economic, social, and political conditions in Romania, the country has made only slow progress in fully realising this objective. The industrial restructuring and privatisation processes were far from being
22completed when State aid control started . In its Progress Reports until 2004 the European Commission did not find that Romania had a functioning market economy (in the sense of the economic Copenhagen criterion for
23accession) . Awareness of the existence and benefits of competition and State aid rules was not yet widespread.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 13
16Articles 3 and 17 of the Law No. 21/1996 on Competition, as amended by Government Emergency Ordinance no. 121/2003, Monitorul Oficial No. 875 of 10 December 2003; consolidated text in English available on the website of the Romanian Competition Council under www.competition.ro.17The Law on Competition is a so-called 'organic law' in the sense of Article 74 of the Romanian Constitution, the adoption of which requires the absolute majority in the Chamber of Deputies, whereas the Law on State aid as an 'ordinary law' only requires a majority of the Deputies present.18Originally by the Romanian Parliament.19Article 18(7). 20The Competition Office was dissolved in 2003, see above under II.4. 21Article 134(1). 22The economic and social situation in Romania in the late 1990s was characterised by the fact that the GDP per capita reached only 31% of the Community average in 1997. Liberalisation and privatisation were lagging behind, price controls had still to be abolished in various areas, the restructuring of large industrial complexes turned out to be more tedious than expected, the legal system was still fragile, and the efficiency of public administration was judged as low. See the observations of the Commission in its various reports since 1995, in particular in its 'Opinion on Romania's Application for Membership of the European Union' (DOC/97/18 of 15 July 1997) and in the 2000 and 2001 Progress Reports, Document SEC(2000) 710 final of 8 November 2000, and Document SEC(2001) 1753 of 13 November 2001. For further details see, for example, Gallagher, Theft of a Nation, London 2005.23See the 2002 Progress Report, Document SEC(2002) 1409 of 9 October 2002; the 2003 Progress Report of 5 November 2003; and the 2004 Progress Report, Document SEC(2004) 1200 of 6 October 2004.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 414
beneficiile regulilor de concurenþã ºi de ajutor de stat nu era foarte ridicat.
2. Autoritãþile de concurenþã, cãrora le-a fost atribuit controlul ajutoarelor de stat, funcþionau deja, dar mai trebuia sã îºi creeze cadrul juridic ºi instituþional pentru îndeplinirea acestor noi sarcini prin constituirea de noi departamente, cu personal calificat ºi prin adoptarea legislaþiei secundare. Iniþial, salariile personalului erau extrem de scãzute, chiar ºi comparativ cu cele din alte instituþii guvernamentale, fãrã a mai vorbi despre cele din sectorul privat; rezultatul era un grad ridicat de migrare a angajaþilor cãtre ministere ºi cãtre sectorul privat. Prin urmare, consolidarea capacitãþii administrative a celor douã instituþii reprezenta o preocupare majorã pentru Comis ia Europeanã. Consolidarea administrativã includea un numãr mare de sarcini dificile: angajarea ºi instruirea personalului calificat, îmbunãtãþirea organizãrii interne, iniþierea unei cooperãri strânse cu furnizorii de ajutor de stat (în special cu ministerele ºi cu autoritatea de privatizare), conºtientizarea tuturor potenþialilor furnizori de ajutor de stat cu privire la cerinþele de notificare, informarea publicului cu privire la obiectivele politicii ajutorului de stat ºi elaborarea inventarului ajutorului de stat.
3. Consiliul a iniþiat adoptarea cadrului legal necesar prin adoptarea, în anul 2000, a Regulamentului privind forma, conþinutul ºi alte
24detalii ale notificãrii unui ajutor de stat ºi a 25Regulamentului privind regula de minimis . Cu
privire la continuarea armonizãrii legislative, s-a decis cã regulamentele în materie de ajutor de stat relevante ºi actele administrative ale Comisiei Europene trebuie sã fie transpuse în legislaþia secundarã româneascã, de cãtre Consiliul Concurenþei, sub formã de regulamente ºi instrucþiuni; în special, pentru fiecare act al Comisiei, urma sã fie adoptat un act al Consiliului Concurenþei. În urma acestei decizii, un numãr considerabil de acte de legislaþie secundarã au fost adoptate în 2002 ºi
262003 (spre exemplu, un regulament privind ajutorul regional, un regulament multi-sectorial, un regulament privind ajutorul de stat
pentru protecþia mediului, instrucþiuni privind vânzarea de terenuri ºi clãdiri de cãtre autoritãþile publice).
4. În Rapoartele de progrese din 2002 ºi 2003, Comisia a solicitat constat continuarea progreselor, mai ales în ceea ce priveºte aplicarea legii ºi calitatea deciziilor Consiliului. Comisia a recunoscut cã au fost fãcute progrese în ceea ce priveºte transpunerea acquis-ului, dar a concluzionat cã aplicarea legii
27„trebuie sã fie îmbunãtãþitã în continuare” ºi cã „în privinþa ajutorului de stat mecansimele de
28control sunt încã insuficiente” . Comisia a fost îngrijoratã în mod special de valoarea mare a ajutoarelor fiscale acordate de Guvernul României (exceptãri sau amânãri la plata sarcinilor fiscale, contribuþiile la asigurãrile sociale) ºi de lipsa de transparenþã cu privire la acestea. De asemenea, Comisia a observat „suprapunerea de competenþe dintre Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei" ºi a recomandat reorganizarea autoritãþilor române de concurenþã.
Eforturile de duratã din acest domeniu s-au concretizat în reconfigurarea organizãrii instituþionale prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.121/2003 din 10 decembrie 2003, care a modificat fundamental Legea
29concurenþei nr.21/1996 . Oficiul Concurenþei a fost desfiinþat, iar atribuþiile acestuia, împreunã cu o parte din personal, au fost transferate cãtre Consiliul Concurenþei. Astfel, Consiliul a devenit singura autoritate pentru politica ajutorului de stat în România, având competenþa nu doar de a autoriza ºi interzice ajutoarele de stat ºi de a adopta reguli de aplicare, ci ºi competenþe extinse de investigaþie ºi puteri de monitorizare, cu oficii în toate cele 40 de judeþe ºi în Bucureºti. Simultan, numãrul membrilor Consiliului a fost redus de la 10 la 7 pentru a se eficientiza procesul de luare a deciziilor.
5. O problemã de bazã a fost faptul cã versiunea originarã a legii ajutorului de stat - în special definiþia ajutorului de stat – nu corespundea pe deplin prevederilor din Tratatul CE. De aceea, prima ºi cea mai importantã
24 Revizuit în 2004, Monitorul Oficial nr. 82 din 25 ianuarie 2005.25Monitorul Oficial nr. 125 din 6 Februarie 2000. Ultima modificare a pragului, prin Ordinul Preºedintelui Consiliului Concurenþei nr.51/2004, Monitorul Oficial nr. 248 din 22 martie 2004.26Cu sprijinul experþilor germani, în cadrul proiectului de twinning finanþat de Uniunea Europeanã ca parte a Parteneriatului pentru aderare, între România ºi Uniunea Europeanã.27Raportul de progrese din 2002, documentul SEC (2002) 1409 din 9 octombrie 2002; Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003 ºi Raportul de progrese din 2004, documentul SEC (2004) 1200 din 6 octombrie 2004.28 Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003. 29Monitorul Oficial nr.875 din 10 decembrie 2003, adoptatã prin Legea nr.184/2004, Monitorul Oficial nr. 461 din 17 mai 2004.
2. The competition authorities, to which State aid control had been assigned, were already functioning but they still had to create the organisational and legal conditions for the fulfilment of the new tasks by building up new departments with qualified staff and by issuing the necessary secondary legislation. Originally, the salaries of the staff were extremely low, even compared to those of other Government institutions, not to mention salaries in the business sector; the result was a high turnover of the employees moving over to ministries and the private sector. Strengthening the administrative capacity of the two competition authorities was therefore a major concern of the European Commission. This included a large number of difficult tasks: qualified staff had to be hired and trained, the internal organisation had to be improved, a close cooperation with the State aid grantors (in particular with the Ministries and the Privatisation Authority) had to be established, awareness of the notification requirement had to be spread among all potential State aid grantors, the public had to be informed about the aims and goals of the State aid policy, and a State aid inventory had to be established.
3. The Council started creating the necessary legal framework by adopting, in the year 2000, a Regulation on the form, content, and other
24details of the State aid notification , and a 25Regulation on the de minimis rule . With
regard to further legal harmonisation, it was decided that the relevant State aid regulations and administrative acts of the EC should be transposed into the Romanian secondary law in the form of regulations and guidelines of the Competition Council; in particular, for each Commission act an individual Council act had to be be adopted. Following this decision, a considerable number of secondary law acts
26were adopted in 2002 and 2003 (e.g. a Regulation on regional State aid, a Multisectoral Regulation, a Regulation on State aid for the protection of the environment, Guidelines on State aid in the form of guarantees, Guidelines on sales of land and buildings by public authorities).
4. In the 2002 and 2003 Progress Reports, the Commission consistently asked for further improvements, especially regarding the enforcement record and the quality of the decisions of the Council. The Commission acknowledged that progress had been made on the transposition of the acquis, but concluded that 'Romania's enforcement record…needs to
27be improved' , and that 'as regards State aid, 28control mechanisms are still insufficient . Of
particular concern for the Commission was the large amount of fiscal aid granted by the Romanian Government (exemptions from and deferrals of fiscal liabilities, social contributions and energy liabilities) and the lack of transparency in this regard. The Commission also observed 'overlapping competences of the Competition Council and the Competition Office' and recommended a reorganisation of the Romanian competition authorities.
The lengthy efforts in this area resulted in a comprehensive reshaping of the institutional setting by Government Emergency Ordinance No. 121/2003 of 10 December 2003, fundamentally modifying the Law No.
2921/1996 on Competition : The Competition Office was dissolved, its attributions and a part of its staff were transferred to the Competition Council. The Council thereby became the single authority for State aid policy in Romania, having the power not only to authorise and prohibit State aids and issue implementing rules, but also to exercise extensive investigative and monitoring powers, with local offices in all 41 counties and in Bucharest. Simultaneously, the number of Council Members was reduced from 10 to 7 in the interest of reinforced efficiency of the decisionmaking process.
5. A basic problem was that the original version of the Law on State aid – in particular the definition of State aid – did not fully correspond to the provisions of the EC Treaty. The first and most important task of the Competition Council was therefore to get the Romanian legislator to adapt the Law which had only come into effect in January 2000. Eventually this was achieved through Law No. 603/2003, of 23 December
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 15
24Revised in 2004, Monitorul Oficial No. 82 of 25 January 2005. 25 51Monitorul Official No. 125 of 6 February 2000. Last modification of the threshold by order of the President of the Competition Council No. /2004, Monitorul Oficial No. 248 of 22 March 2004.26With the support of German experts in the framework of an EU-financed Twinning-Project as part of the Accession Partnership between Romania and the European Union.272002 Progress Report, Document SEC(2002) 1409 of 9 October 2002. 282003 Progress Report, Document of 5 November 2003.29Monitorul Oficial No. 875/2003 of 10 December 2003, confirmed by Law No. 184/2004, Monitorul Oficial No. 461 of 17 May 2004.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 414
beneficiile regulilor de concurenþã ºi de ajutor de stat nu era foarte ridicat.
2. Autoritãþile de concurenþã, cãrora le-a fost atribuit controlul ajutoarelor de stat, funcþionau deja, dar mai trebuia sã îºi creeze cadrul juridic ºi instituþional pentru îndeplinirea acestor noi sarcini prin constituirea de noi departamente, cu personal calificat ºi prin adoptarea legislaþiei secundare. Iniþial, salariile personalului erau extrem de scãzute, chiar ºi comparativ cu cele din alte instituþii guvernamentale, fãrã a mai vorbi despre cele din sectorul privat; rezultatul era un grad ridicat de migrare a angajaþilor cãtre ministere ºi cãtre sectorul privat. Prin urmare, consolidarea capacitãþii administrative a celor douã instituþii reprezenta o preocupare majorã pentru Comis ia Europeanã. Consolidarea administrativã includea un numãr mare de sarcini dificile: angajarea ºi instruirea personalului calificat, îmbunãtãþirea organizãrii interne, iniþierea unei cooperãri strânse cu furnizorii de ajutor de stat (în special cu ministerele ºi cu autoritatea de privatizare), conºtientizarea tuturor potenþialilor furnizori de ajutor de stat cu privire la cerinþele de notificare, informarea publicului cu privire la obiectivele politicii ajutorului de stat ºi elaborarea inventarului ajutorului de stat.
3. Consiliul a iniþiat adoptarea cadrului legal necesar prin adoptarea, în anul 2000, a Regulamentului privind forma, conþinutul ºi alte
24detalii ale notificãrii unui ajutor de stat ºi a 25Regulamentului privind regula de minimis . Cu
privire la continuarea armonizãrii legislative, s-a decis cã regulamentele în materie de ajutor de stat relevante ºi actele administrative ale Comisiei Europene trebuie sã fie transpuse în legislaþia secundarã româneascã, de cãtre Consiliul Concurenþei, sub formã de regulamente ºi instrucþiuni; în special, pentru fiecare act al Comisiei, urma sã fie adoptat un act al Consiliului Concurenþei. În urma acestei decizii, un numãr considerabil de acte de legislaþie secundarã au fost adoptate în 2002 ºi
262003 (spre exemplu, un regulament privind ajutorul regional, un regulament multi-sectorial, un regulament privind ajutorul de stat
pentru protecþia mediului, instrucþiuni privind vânzarea de terenuri ºi clãdiri de cãtre autoritãþile publice).
4. În Rapoartele de progrese din 2002 ºi 2003, Comisia a solicitat constat continuarea progreselor, mai ales în ceea ce priveºte aplicarea legii ºi calitatea deciziilor Consiliului. Comisia a recunoscut cã au fost fãcute progrese în ceea ce priveºte transpunerea acquis-ului, dar a concluzionat cã aplicarea legii
27„trebuie sã fie îmbunãtãþitã în continuare” ºi cã „în privinþa ajutorului de stat mecansimele de
28control sunt încã insuficiente” . Comisia a fost îngrijoratã în mod special de valoarea mare a ajutoarelor fiscale acordate de Guvernul României (exceptãri sau amânãri la plata sarcinilor fiscale, contribuþiile la asigurãrile sociale) ºi de lipsa de transparenþã cu privire la acestea. De asemenea, Comisia a observat „suprapunerea de competenþe dintre Consiliul Concurenþei ºi Oficiul Concurenþei" ºi a recomandat reorganizarea autoritãþilor române de concurenþã.
Eforturile de duratã din acest domeniu s-au concretizat în reconfigurarea organizãrii instituþionale prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.121/2003 din 10 decembrie 2003, care a modificat fundamental Legea
29concurenþei nr.21/1996 . Oficiul Concurenþei a fost desfiinþat, iar atribuþiile acestuia, împreunã cu o parte din personal, au fost transferate cãtre Consiliul Concurenþei. Astfel, Consiliul a devenit singura autoritate pentru politica ajutorului de stat în România, având competenþa nu doar de a autoriza ºi interzice ajutoarele de stat ºi de a adopta reguli de aplicare, ci ºi competenþe extinse de investigaþie ºi puteri de monitorizare, cu oficii în toate cele 40 de judeþe ºi în Bucureºti. Simultan, numãrul membrilor Consiliului a fost redus de la 10 la 7 pentru a se eficientiza procesul de luare a deciziilor.
5. O problemã de bazã a fost faptul cã versiunea originarã a legii ajutorului de stat - în special definiþia ajutorului de stat – nu corespundea pe deplin prevederilor din Tratatul CE. De aceea, prima ºi cea mai importantã
24 Revizuit în 2004, Monitorul Oficial nr. 82 din 25 ianuarie 2005.25Monitorul Oficial nr. 125 din 6 Februarie 2000. Ultima modificare a pragului, prin Ordinul Preºedintelui Consiliului Concurenþei nr.51/2004, Monitorul Oficial nr. 248 din 22 martie 2004.26Cu sprijinul experþilor germani, în cadrul proiectului de twinning finanþat de Uniunea Europeanã ca parte a Parteneriatului pentru aderare, între România ºi Uniunea Europeanã.27Raportul de progrese din 2002, documentul SEC (2002) 1409 din 9 octombrie 2002; Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003 ºi Raportul de progrese din 2004, documentul SEC (2004) 1200 din 6 octombrie 2004.28 Raportul de progrese din 2003 din 5 noiembrie 2003. 29Monitorul Oficial nr.875 din 10 decembrie 2003, adoptatã prin Legea nr.184/2004, Monitorul Oficial nr. 461 din 17 mai 2004.
2. The competition authorities, to which State aid control had been assigned, were already functioning but they still had to create the organisational and legal conditions for the fulfilment of the new tasks by building up new departments with qualified staff and by issuing the necessary secondary legislation. Originally, the salaries of the staff were extremely low, even compared to those of other Government institutions, not to mention salaries in the business sector; the result was a high turnover of the employees moving over to ministries and the private sector. Strengthening the administrative capacity of the two competition authorities was therefore a major concern of the European Commission. This included a large number of difficult tasks: qualified staff had to be hired and trained, the internal organisation had to be improved, a close cooperation with the State aid grantors (in particular with the Ministries and the Privatisation Authority) had to be established, awareness of the notification requirement had to be spread among all potential State aid grantors, the public had to be informed about the aims and goals of the State aid policy, and a State aid inventory had to be established.
3. The Council started creating the necessary legal framework by adopting, in the year 2000, a Regulation on the form, content, and other
24details of the State aid notification , and a 25Regulation on the de minimis rule . With
regard to further legal harmonisation, it was decided that the relevant State aid regulations and administrative acts of the EC should be transposed into the Romanian secondary law in the form of regulations and guidelines of the Competition Council; in particular, for each Commission act an individual Council act had to be be adopted. Following this decision, a considerable number of secondary law acts
26were adopted in 2002 and 2003 (e.g. a Regulation on regional State aid, a Multisectoral Regulation, a Regulation on State aid for the protection of the environment, Guidelines on State aid in the form of guarantees, Guidelines on sales of land and buildings by public authorities).
4. In the 2002 and 2003 Progress Reports, the Commission consistently asked for further improvements, especially regarding the enforcement record and the quality of the decisions of the Council. The Commission acknowledged that progress had been made on the transposition of the acquis, but concluded that 'Romania's enforcement record…needs to
27be improved' , and that 'as regards State aid, 28control mechanisms are still insufficient . Of
particular concern for the Commission was the large amount of fiscal aid granted by the Romanian Government (exemptions from and deferrals of fiscal liabilities, social contributions and energy liabilities) and the lack of transparency in this regard. The Commission also observed 'overlapping competences of the Competition Council and the Competition Office' and recommended a reorganisation of the Romanian competition authorities.
The lengthy efforts in this area resulted in a comprehensive reshaping of the institutional setting by Government Emergency Ordinance No. 121/2003 of 10 December 2003, fundamentally modifying the Law No.
2921/1996 on Competition : The Competition Office was dissolved, its attributions and a part of its staff were transferred to the Competition Council. The Council thereby became the single authority for State aid policy in Romania, having the power not only to authorise and prohibit State aids and issue implementing rules, but also to exercise extensive investigative and monitoring powers, with local offices in all 41 counties and in Bucharest. Simultaneously, the number of Council Members was reduced from 10 to 7 in the interest of reinforced efficiency of the decisionmaking process.
5. A basic problem was that the original version of the Law on State aid – in particular the definition of State aid – did not fully correspond to the provisions of the EC Treaty. The first and most important task of the Competition Council was therefore to get the Romanian legislator to adapt the Law which had only come into effect in January 2000. Eventually this was achieved through Law No. 603/2003, of 23 December
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 15
24Revised in 2004, Monitorul Oficial No. 82 of 25 January 2005. 25 51Monitorul Official No. 125 of 6 February 2000. Last modification of the threshold by order of the President of the Competition Council No. /2004, Monitorul Oficial No. 248 of 22 March 2004.26With the support of German experts in the framework of an EU-financed Twinning-Project as part of the Accession Partnership between Romania and the European Union.272002 Progress Report, Document SEC(2002) 1409 of 9 October 2002. 282003 Progress Report, Document of 5 November 2003.29Monitorul Oficial No. 875/2003 of 10 December 2003, confirmed by Law No. 184/2004, Monitorul Oficial No. 461 of 17 May 2004.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 416
sarcinã a Consiliului Concurenþei a fost aceea de determina legislativul sã amendeze legea care de abia intrase în vigoare la 1 ianuarie 2000. În cele din urmã, acest lucru a fost realizat prin Legea nr.603/2003 din 23
30decembrie 2003 . Chiar ºi dupã aceste îmbunãtãþiri, incertitudinile legislative au continuat sã existe (cel puþin teoretic), din moment ce regulile de ajutor de stat nu aveau
(ºi încã nu au) prevalenþã asupra legislaþiei în baza cãreia se acordã ajutor de stat ºi pot fi oricând modificate sau chiar abrogate de o lege ulterioarã. În plus, deciziile Consiliului Concurenþei referioare la compatibilitatea actelor normative cu regulile de ajutor de stat
31nu au efect obligatoriu , iar ordinele legale de recuperare pot fi emise doar de instanþe ºi nu
32de Consiliul Concurenþei .
IMPORTANÞA POLITICII ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT
ÎN CONTEXTUL „PROGRAMULUI NAÞIONAL DE REFORME
PENTRU STRATEGIA LISABONA RELANSATÓ
33József Nándor NEMÉNYI
RezumatGuvernul României a supus consultãrii publice „Programul Naþional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansatã” în cadrul cãruia s-a realizat ºi analiza politicii naþionale în domeniul ajutorului de stat. Aceasta reprezintã o parte importantã a economiei de piaþã, ajutoarele de stat constituind mãsuri selective de sprijin financiar public acordate, în condiþiile legii, unor întreprinderi, zone sau activitãþi pentru atingerea unor obiective de interes general precum protecþia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, a cercetãrii ºi inovãrii, crearea de locuri de muncã pentru asigurarea dezvoltãrii anumitor regiuni etc.
Cuvinte cheie: competitivitate externã, creºtere economicã sustenabilã (cu accent pe finanþele publice), o nouã balanþã energeticã ºi reforma asigurãrilor sociale ºi de sãnãtate.
România a elaborat anul acesta, printr-un efort conjugat la nivel guvernamental (sub coordonarea Ministerului Integrãrii Europene),
„Programul Naþional de Reforme pentru
Strategia Lisabona Relansatã” – document cu caracter strategic ce este supus consultãrii publice, în vederea asumãrii. Programul este structurat pe trei niveluri în raport cu recomandãrile integrate, fiecare nivel cuprinzând o serie de prioritãþi-cheie:
I. Nivelul macro-economic: stabilitate
economicã ºi sustenabilitatea finanþelor
publice, trateazã aspecte legate de:- stabilitatea macroeconomicã;- sustenabilitatea finanþelor publice;- reformarea sistemelor de asigurãri
sociale ºi de asigurãri de sãnãtate;- creºterea calitãþii serviciilor publice ºi
a eficienþei administraþiei;- asigurarea unei balanþe energetice
echilibrate;
30Monitorul Oficial nr.930 din 23 decembrie 2003, cu efect din 26 decembrie 2003; dupã alte modificari, Legea privind ajutorul de stat a fost republicatã în august 2005 (vezi nota 11). mai 200431Problema a fost rezolvatã printr-o procedurã pragmaticã (art.17, actualul art.24, din Legea privind ajutorul de stat).32Art.17, actualul art.24, din Legea privind ajutorul de stat.33Membru al Plenului Consiliului Concurenþei.
Romania has drafted this year, through a joint Governmental effort (coordinated by the Ministry of European Integration), the
“National Reform Program for the Re-
launched Lisbon Strategy” – a strategic document submitted for public consultation to be agreed by all stakeholders. The Program is structured on three levels in relation with integrated recommendations, each level containing key priorities:
302003 . Even after these improvements, legal uncertainties remained (at least theoretically), since the State aid rules did (and still do) not take precedence over legislation under which State aid is provided, and they can at any time be modified or even abrogated by a later law.
I. The macro-economic level: economic
stability and sustainability of public finance is addressing issues related to:
- macroeconomic stability;- sustainability of public finance;- reform of social security and
health insurance systems;- enhancement of public services
qual ity and ef f ic iency of administration;
- provision of a balanced energy mix.
Additionally, Competition Council decisions regarding the compatibility of normative acts with the State aid rules do not have any binding
31effect and legally binding recovery orders may only be issued by the courts, not by the
32Competition Council .
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 17
THE RELEVANCE OF STATE AID POLICY IN THE CONTEXT
OF THE “NATIONAL REFORM PROGRAM FOR THE
RE-LAUNCHED LISBON STRATEGY”
33József Nándor NEMÉNYI
AbstractThe Romanian Government has submitted for public consultation the “National Reform Program for the Re-launched Lisbon Strategy” which has included also an analysis of the national State aid policy. This is an important part of the market economy, the State aid representing selective measures of financial public support granted, according to the law, to enterprises, areas or activities to reach certain general interest objectives, such as environmental protection, development of the small and medium sized enterprises, research and innovation, job creation to promote regional development etc.
Keywords: external competitiveness, sustainable economic growth (with a focus on public finance), a new energy balance and the reform of the social and health insurance.
30Monitorul Oficial No. 930 of 23 December 2003, with effect of 26 December 2003; after further modifications the Law on State aid was republished in August 2005 (see above footnote 11). 31The problem was solved by a pragmatic procedure (Article 17 – now Article 24 – of the Law on State Aid).32Article 17 (now 24) of the Law on State Aid. 33Member of the Competition Council' Plenum.
Traducerea în limba românã a articolului a fost realizatã de Georgeta GAVRILOIU
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 416
sarcinã a Consiliului Concurenþei a fost aceea de determina legislativul sã amendeze legea care de abia intrase în vigoare la 1 ianuarie 2000. În cele din urmã, acest lucru a fost realizat prin Legea nr.603/2003 din 23
30decembrie 2003 . Chiar ºi dupã aceste îmbunãtãþiri, incertitudinile legislative au continuat sã existe (cel puþin teoretic), din moment ce regulile de ajutor de stat nu aveau
(ºi încã nu au) prevalenþã asupra legislaþiei în baza cãreia se acordã ajutor de stat ºi pot fi oricând modificate sau chiar abrogate de o lege ulterioarã. În plus, deciziile Consiliului Concurenþei referioare la compatibilitatea actelor normative cu regulile de ajutor de stat
31nu au efect obligatoriu , iar ordinele legale de recuperare pot fi emise doar de instanþe ºi nu
32de Consiliul Concurenþei .
IMPORTANÞA POLITICII ÎN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT
ÎN CONTEXTUL „PROGRAMULUI NAÞIONAL DE REFORME
PENTRU STRATEGIA LISABONA RELANSATÓ
33József Nándor NEMÉNYI
RezumatGuvernul României a supus consultãrii publice „Programul Naþional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansatã” în cadrul cãruia s-a realizat ºi analiza politicii naþionale în domeniul ajutorului de stat. Aceasta reprezintã o parte importantã a economiei de piaþã, ajutoarele de stat constituind mãsuri selective de sprijin financiar public acordate, în condiþiile legii, unor întreprinderi, zone sau activitãþi pentru atingerea unor obiective de interes general precum protecþia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, a cercetãrii ºi inovãrii, crearea de locuri de muncã pentru asigurarea dezvoltãrii anumitor regiuni etc.
Cuvinte cheie: competitivitate externã, creºtere economicã sustenabilã (cu accent pe finanþele publice), o nouã balanþã energeticã ºi reforma asigurãrilor sociale ºi de sãnãtate.
România a elaborat anul acesta, printr-un efort conjugat la nivel guvernamental (sub coordonarea Ministerului Integrãrii Europene),
„Programul Naþional de Reforme pentru
Strategia Lisabona Relansatã” – document cu caracter strategic ce este supus consultãrii publice, în vederea asumãrii. Programul este structurat pe trei niveluri în raport cu recomandãrile integrate, fiecare nivel cuprinzând o serie de prioritãþi-cheie:
I. Nivelul macro-economic: stabilitate
economicã ºi sustenabilitatea finanþelor
publice, trateazã aspecte legate de:- stabilitatea macroeconomicã;- sustenabilitatea finanþelor publice;- reformarea sistemelor de asigurãri
sociale ºi de asigurãri de sãnãtate;- creºterea calitãþii serviciilor publice ºi
a eficienþei administraþiei;- asigurarea unei balanþe energetice
echilibrate;
30Monitorul Oficial nr.930 din 23 decembrie 2003, cu efect din 26 decembrie 2003; dupã alte modificari, Legea privind ajutorul de stat a fost republicatã în august 2005 (vezi nota 11). mai 200431Problema a fost rezolvatã printr-o procedurã pragmaticã (art.17, actualul art.24, din Legea privind ajutorul de stat).32Art.17, actualul art.24, din Legea privind ajutorul de stat.33Membru al Plenului Consiliului Concurenþei.
Romania has drafted this year, through a joint Governmental effort (coordinated by the Ministry of European Integration), the
“National Reform Program for the Re-
launched Lisbon Strategy” – a strategic document submitted for public consultation to be agreed by all stakeholders. The Program is structured on three levels in relation with integrated recommendations, each level containing key priorities:
302003 . Even after these improvements, legal uncertainties remained (at least theoretically), since the State aid rules did (and still do) not take precedence over legislation under which State aid is provided, and they can at any time be modified or even abrogated by a later law.
I. The macro-economic level: economic
stability and sustainability of public finance is addressing issues related to:
- macroeconomic stability;- sustainability of public finance;- reform of social security and
health insurance systems;- enhancement of public services
qual ity and ef f ic iency of administration;
- provision of a balanced energy mix.
Additionally, Competition Council decisions regarding the compatibility of normative acts with the State aid rules do not have any binding
31effect and legally binding recovery orders may only be issued by the courts, not by the
32Competition Council .
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 17
THE RELEVANCE OF STATE AID POLICY IN THE CONTEXT
OF THE “NATIONAL REFORM PROGRAM FOR THE
RE-LAUNCHED LISBON STRATEGY”
33József Nándor NEMÉNYI
AbstractThe Romanian Government has submitted for public consultation the “National Reform Program for the Re-launched Lisbon Strategy” which has included also an analysis of the national State aid policy. This is an important part of the market economy, the State aid representing selective measures of financial public support granted, according to the law, to enterprises, areas or activities to reach certain general interest objectives, such as environmental protection, development of the small and medium sized enterprises, research and innovation, job creation to promote regional development etc.
Keywords: external competitiveness, sustainable economic growth (with a focus on public finance), a new energy balance and the reform of the social and health insurance.
30Monitorul Oficial No. 930 of 23 December 2003, with effect of 26 December 2003; after further modifications the Law on State aid was republished in August 2005 (see above footnote 11). 31The problem was solved by a pragmatic procedure (Article 17 – now Article 24 – of the Law on State Aid).32Article 17 (now 24) of the Law on State Aid. 33Member of the Competition Council' Plenum.
Traducerea în limba românã a articolului a fost realizatã de Georgeta GAVRILOIU
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 418
II. Nivelul micro-economic: îmbunãtãþirea
competitivitãþii ºi productivitãþii economice- cunoaºterea ºi inovarea;- promovarea antreprenoriatului;- tehnologia informaþiilor ºi
comunicaþiile;- dezvoltarea reþelei de transport;- îmbunãtãþirea funcþionãrii Pieþei
interne;- gestiunea durabilã a resurselor
regenerabile ºi neregenerabile. Eficienþa energeticã;
III. Prioritãþi în domeniul ocupãrii:
calitatea ocupãrii pentru toate categoriile
de vârstã- flexibilizare ºi securitate pe piaþa forþei
de muncã;- îmbunãtãþirea accesului pe piaþa
muncii ºi- competitivitate pe piaþa muncii.
În contextul prioritãþii îmbunãtãþirii funcþionãrii Pieþei interne, se realizeazã analiza politicii naþionale în domeniul ajutorului de stat, printr-o trecere în revistã a progreselor Consiliului Concurenþei ca autoritate autonomã cu atribuþii în aceastã mater ie, pr in evocarea documentului-cadru adoptat de Guvern în luna
34mai a acestui an ºi anume „Politica în
domeniul ajutorului de stat pentru perioada
2006-2013”, precum ºi prin prezentarea obiectivelor orizontale spre care se preconizeazã alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat.
Formula aleasã pentru prezentarea domeniului poate primi, la data finalizãrii redactãrii sale, deci ulterior consultãrii publice, unele ajustãri care sã ia în considerare progresele realizate în materia ajutorului de stat de Consiliul Concurenþei, precum ºi de autoritãþile furnizoare, aºa cum reies aceste progrese din ultimul raport de monitorizare a României, dat publicitãþii de Comisia Europeanã.
Dupã cum se ºtie, Comisia Europeanã a evidenþiat progresele obþinute de România în domeniul ajutorului de stat ca urmare a aplicãrii regulilor, a menþinerii calitãþii ºi independenþei deciziilor Consiliului Concurenþei, precum ºi ca rezultat al activitãþii de promovare a „culturii”
ajutorului de stat. Un alt element foarte important care reliefeazã progresul, reprezentând un rãspuns al României faþã de eforturile comunitare destinate sporirii ºi autoasumãrii responsabilitãþilor naþionale, îl constituie demersurile Consiliului Concurenþei pentru recuperarea ajutoarelor de stat ilegale ºi incompatibile. Aceste aspecte, precum ºi perspectivele pe care le oferã ele, pot fi cuprinse în forma finalã a documentului a cãrui analizã o realizãm.
În ceea ce priveºte politica în domeniul ajutorului de stat, aceasta reprezintã o parte importantã, dar reglementatã cu stricteþe, a unei economii de piaþã, având în vedere cã ajutoarele de stat constituie mãsuri selective de sprijin financiar public, acordate unor întreprinderi, zone sau activitãþi. Demersul vizeazã atingerea unor obiective de interes general precum protecþia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, a zonelor rãmase în urmã ºi eliminarea, pe aceastã bazã, a disparitãþilor între regiuni, dezvoltarea cercetãrii ºi inovãrii etc.
Prin „Politica în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013” s-a urmãrit corelarea obiectivelor de dezvoltare economicã cuprinse în planurile naþionale ºi strategiile sectoriale, precum ºi direcþionarea eficientã a fondurilor publice alocate pentru stimularea dezvo l tãr i i economie i º i c reº terea performanþelor capitalului uman. A fost avutã în vedere asigurarea unei transparenþe sporite pentru mediul de afaceri, instituþii le finanþatoare, consumatori ºi orice altã parte interesatã.
Direcþionarea eficientã a resurselor ºi concentrarea acestora spre atingerea obiectivelor naþionale de dezvoltare reprezintã o reflectare a necesitãþii alocãrii fondurilor publice limitate cãtre domenii prioritare de dezvoltare economicã, fãrã distorsionarea excesivã a concurenþei. Este asiguratã astfel direcþionarea ajutorului de stat cãtre obiectivele cu impact semnificativ în economie, ce pot produce efecte benefice de interes general. S-a evidenþiat faptul cã dezvoltarea economicã a României depinde ºi de capacitatea de a promova sectoarele
34 H.G. 651/2006.
II. T h e m i c r o - e c o n o m i c l e v e l :
improvement of competitiveness and
economic productivity:- knowledge and innovation;- promotion of entrepreneurship;- information technology and
communications;- development of the transport
network;- improvement of the internal
market functionality;- durab le management o f
renewable and non-renewable resources. Energy efficiency
III. Priorities in the employment area: the
quality of occupation for all age
categories- flexibility and security of the
labour market;- improving the access on the
labour market;- competitiveness on the labour
market.
In the context of the priority to improve the functionality of the internal market, an assessment of the national policy in the field of State aid is performed, through a review of the Competition Council's progress, as an autonomous author i ty with speci f ic competence in the field, by evoking the framework passed by the Government in May of
34this year namely “The State Aid Policy
Paper for 2006-2013”, as well as through the presentation of the horizontal objectives targeted for the allocation of State aid.
The formula chosen for the presentation of the topic may receive, by the time of final drafting, therefore subsequent to public consultation, some adjustments to consider the progress achieved by the Competition Council in the field of State aid, as well as by granting institutions as they result from the last monitoring Report for Romania released by the European Commission.
As already acknowledged, the European Commission has highlighted the progress obtained by Romania in the field of State aid as a
result of the application of rules, the maintenance of quality and independence of the Competition Council's decisions, as well as a result of State aid advocacy. One very important element showing the progress is represented by Romania's response towards the Community efforts aiming at increasing and self assuming the national responsibilities by the actions of the Competition Council to recover unlawful and incompatible State aid. These issues, as well as the prospects they may offer, may be included in the final form of the analyzed document.
The State aid policy is an important component but highly regulated of a market economy, considering the fact that the State aid consists of selective measures of financial public support granted to enterprises, areas or activities. This approach aims at reaching the objectives of general interest such as environmental protection, development of small and medium-sized enterprises, of areas lagging behind and the elimination of disparities between regions, development of research and innovation, etc.
'The State aid policy paper for 2006-2013' has pursued the correlation of economic development objectives contained in the national plans and sector strategies, as well as the efficient channelling of public funds allocated to stimulate the development of the economy and the enhancement of human capital performance. It has been sought to provide an increased transparency for the business environment, the f inancing institutions, consumers and any other interested party.
The efficient allocation of resources and their focus on reaching the national development objectives represents a reflection of the necessity to allocate limited public funds to priority areas of economic development, without excessively distorting the competition. Thus, it is ensured the directing of State aid to objectives with significant impact in the economy which may lead to general interest benefits. It has been highlighted that Romania's economic development depends on the capacity to promote traditional sectors but also
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 19
34 Government Ordinance No. 651/2006.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 418
II. Nivelul micro-economic: îmbunãtãþirea
competitivitãþii ºi productivitãþii economice- cunoaºterea ºi inovarea;- promovarea antreprenoriatului;- tehnologia informaþiilor ºi
comunicaþiile;- dezvoltarea reþelei de transport;- îmbunãtãþirea funcþionãrii Pieþei
interne;- gestiunea durabilã a resurselor
regenerabile ºi neregenerabile. Eficienþa energeticã;
III. Prioritãþi în domeniul ocupãrii:
calitatea ocupãrii pentru toate categoriile
de vârstã- flexibilizare ºi securitate pe piaþa forþei
de muncã;- îmbunãtãþirea accesului pe piaþa
muncii ºi- competitivitate pe piaþa muncii.
În contextul prioritãþii îmbunãtãþirii funcþionãrii Pieþei interne, se realizeazã analiza politicii naþionale în domeniul ajutorului de stat, printr-o trecere în revistã a progreselor Consiliului Concurenþei ca autoritate autonomã cu atribuþii în aceastã mater ie, pr in evocarea documentului-cadru adoptat de Guvern în luna
34mai a acestui an ºi anume „Politica în
domeniul ajutorului de stat pentru perioada
2006-2013”, precum ºi prin prezentarea obiectivelor orizontale spre care se preconizeazã alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat.
Formula aleasã pentru prezentarea domeniului poate primi, la data finalizãrii redactãrii sale, deci ulterior consultãrii publice, unele ajustãri care sã ia în considerare progresele realizate în materia ajutorului de stat de Consiliul Concurenþei, precum ºi de autoritãþile furnizoare, aºa cum reies aceste progrese din ultimul raport de monitorizare a României, dat publicitãþii de Comisia Europeanã.
Dupã cum se ºtie, Comisia Europeanã a evidenþiat progresele obþinute de România în domeniul ajutorului de stat ca urmare a aplicãrii regulilor, a menþinerii calitãþii ºi independenþei deciziilor Consiliului Concurenþei, precum ºi ca rezultat al activitãþii de promovare a „culturii”
ajutorului de stat. Un alt element foarte important care reliefeazã progresul, reprezentând un rãspuns al României faþã de eforturile comunitare destinate sporirii ºi autoasumãrii responsabilitãþilor naþionale, îl constituie demersurile Consiliului Concurenþei pentru recuperarea ajutoarelor de stat ilegale ºi incompatibile. Aceste aspecte, precum ºi perspectivele pe care le oferã ele, pot fi cuprinse în forma finalã a documentului a cãrui analizã o realizãm.
În ceea ce priveºte politica în domeniul ajutorului de stat, aceasta reprezintã o parte importantã, dar reglementatã cu stricteþe, a unei economii de piaþã, având în vedere cã ajutoarele de stat constituie mãsuri selective de sprijin financiar public, acordate unor întreprinderi, zone sau activitãþi. Demersul vizeazã atingerea unor obiective de interes general precum protecþia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, a zonelor rãmase în urmã ºi eliminarea, pe aceastã bazã, a disparitãþilor între regiuni, dezvoltarea cercetãrii ºi inovãrii etc.
Prin „Politica în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013” s-a urmãrit corelarea obiectivelor de dezvoltare economicã cuprinse în planurile naþionale ºi strategiile sectoriale, precum ºi direcþionarea eficientã a fondurilor publice alocate pentru stimularea dezvo l tãr i i economie i º i c reº terea performanþelor capitalului uman. A fost avutã în vedere asigurarea unei transparenþe sporite pentru mediul de afaceri, instituþii le finanþatoare, consumatori ºi orice altã parte interesatã.
Direcþionarea eficientã a resurselor ºi concentrarea acestora spre atingerea obiectivelor naþionale de dezvoltare reprezintã o reflectare a necesitãþii alocãrii fondurilor publice limitate cãtre domenii prioritare de dezvoltare economicã, fãrã distorsionarea excesivã a concurenþei. Este asiguratã astfel direcþionarea ajutorului de stat cãtre obiectivele cu impact semnificativ în economie, ce pot produce efecte benefice de interes general. S-a evidenþiat faptul cã dezvoltarea economicã a României depinde ºi de capacitatea de a promova sectoarele
34 H.G. 651/2006.
II. T h e m i c r o - e c o n o m i c l e v e l :
improvement of competitiveness and
economic productivity:- knowledge and innovation;- promotion of entrepreneurship;- information technology and
communications;- development of the transport
network;- improvement of the internal
market functionality;- durab le management o f
renewable and non-renewable resources. Energy efficiency
III. Priorities in the employment area: the
quality of occupation for all age
categories- flexibility and security of the
labour market;- improving the access on the
labour market;- competitiveness on the labour
market.
In the context of the priority to improve the functionality of the internal market, an assessment of the national policy in the field of State aid is performed, through a review of the Competition Council's progress, as an autonomous author i ty with speci f ic competence in the field, by evoking the framework passed by the Government in May of
34this year namely “The State Aid Policy
Paper for 2006-2013”, as well as through the presentation of the horizontal objectives targeted for the allocation of State aid.
The formula chosen for the presentation of the topic may receive, by the time of final drafting, therefore subsequent to public consultation, some adjustments to consider the progress achieved by the Competition Council in the field of State aid, as well as by granting institutions as they result from the last monitoring Report for Romania released by the European Commission.
As already acknowledged, the European Commission has highlighted the progress obtained by Romania in the field of State aid as a
result of the application of rules, the maintenance of quality and independence of the Competition Council's decisions, as well as a result of State aid advocacy. One very important element showing the progress is represented by Romania's response towards the Community efforts aiming at increasing and self assuming the national responsibilities by the actions of the Competition Council to recover unlawful and incompatible State aid. These issues, as well as the prospects they may offer, may be included in the final form of the analyzed document.
The State aid policy is an important component but highly regulated of a market economy, considering the fact that the State aid consists of selective measures of financial public support granted to enterprises, areas or activities. This approach aims at reaching the objectives of general interest such as environmental protection, development of small and medium-sized enterprises, of areas lagging behind and the elimination of disparities between regions, development of research and innovation, etc.
'The State aid policy paper for 2006-2013' has pursued the correlation of economic development objectives contained in the national plans and sector strategies, as well as the efficient channelling of public funds allocated to stimulate the development of the economy and the enhancement of human capital performance. It has been sought to provide an increased transparency for the business environment, the f inancing institutions, consumers and any other interested party.
The efficient allocation of resources and their focus on reaching the national development objectives represents a reflection of the necessity to allocate limited public funds to priority areas of economic development, without excessively distorting the competition. Thus, it is ensured the directing of State aid to objectives with significant impact in the economy which may lead to general interest benefits. It has been highlighted that Romania's economic development depends on the capacity to promote traditional sectors but also
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 19
34 Government Ordinance No. 651/2006.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 420
tradiþionale dar ºi sectoarele în care accentul se pune pe inovaþie, astfel încât acestea sã poatã concura eficient în plan internaþional ºi comunitar.
Acolo unde este mai eficient însã, pentru evitarea distorsionãrii concurenþei, statul trebuie sã recurgã, în limita disponibilitãþilor financiare, la alte mãsuri de sprijin care, conform reglementãrilor europene, dat fiind caracterul lor neselectiv, nu sunt considerate ajutoare de stat.
Politica în domeniul ajutorului de stat a identificat, pornind de la obiectivele generale, prioritãþile de dezvoltare ce pot fi susþinute prin mãsuri de sprijin de natura ajutorului de stat, în corelaþie cu posibilitãþile de finanþare ale economiei româneºti, precum ºi cu nevoia atragerii fondurilor comunitare post-aderare. Prioritãþile respective urmãresc, cu precãdere, realizarea unor investiþii noi ce trebuie sã þinã seama de necesitatea dezvoltãrii regionale echilibrate, stimularea creãrii de noi locuri de muncã, precum ºi creºterea rolului activitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi protecþia mediului. Toate aceste obiective trebuie sã se realizeze în condiþii nediscriminatorii din punct de vedere al posibilitãþilor de acces la sursele de finanþare. Numai în condiþiile strictei respectãrii a legislaþiei ajutorului de stat, efectele benefice pot fi considerate ca prevalând asupra distorsiunilor produse asupra pieþelor. Astfel, este cvasi-necesarã respectarea regulilor de acordare a ajutoarelor de stat, cu prioritate faþã de alte reglementãri incidente.
La 1 ianuarie 2007, data aderãrii României la
Uniunea Europeanã, se va realiza transferul
de competenþe în ceea ce priveºte
autorizarea ajutoarelor de stat, de la nivel
naþional la nivel comunitar, în sensul cã
aceastã competenþã va reveni Comisiei Europene, care va aplica direct reglementãrile comunitare în materie. În acest context, Consiliul Concurenþei a continuat efortul susþinut de pregãtire a premiselor esenþiale pentru adaptarea la noile cerinþe europene ºi evitarea oricãror sincope în autorizarea ajutoarelor de stat de care ar putea beneficia mediului economic românesc.
Consiliul Concurenþei ºi-a stabilit o serie de
prioritãþi care sã consolideze performanþele României în domeniul ajutorului de stat, printre care:
•continuarea activitãþii grupului de
lucru „Task force“ înfiinþat la nivelul C o n s i l i u l u i C o n c u r e n þ e i º i intensificarea colaborãrii cu furnizorii de ajutor de stat pentru a-i sprijini în elaborarea schemelor pentru absorbþia fondurilor comunitare;
•consolidarea în continuare a
capacitãþii administrative, în special prin asigurarea unei pregãtiri p r o f e s i ona l e a ccen t ua t e a personalului propriu;
•pregãtirea Consiliului Concurenþei
pentru a face faþã rigorilor impuse de calitatea de membru al Reþelei Europene de Concurenþã (ECN – European Competition Network), calitate ce va fi dobânditã din momentul aderãrii; în prezent, Consiliul Concurenþei participã la reuniunile ECN în calitate de observator activ;
•cont inuarea act i v i tã þ i l or de
promovare a culturii concurenþei pentru a se asigura o diseminare adecvatã a informaþiilor relevante, astfel încât regulile în domeniu sã fie respectate º i implementate corespunzãtor de toþi actorii implicaþi.
În acest context, aderarea la Uniunea
Europeanã nu va conduce la restrângerea
atribuþiilor Consiliului Concurenþei în
domeniu, ci la o adecvare a misiunii sale,
pentru a se încadra în tiparele europene, ca
unic punct de contact între autoritãþile
române ºi cele comunitare în domeniul
ajutorului de stat. Consiliul Concurenþei va oferi autoritãþilor furnizoare de ajutor de stat consultanþã, la nivel naþional, folosindu-ºi expertiza, pentru ca notificãrile transmise Comisiei Europene sã rãspundã exigenþelor acesteia ºi sã respecte întru totul legislaþia comunitarã a ajutorului de stat. De asemenea, Consiliul va reprezenta partea românã la Curtea Europeanã de Justiþie în disputele privind ajutoarele de stat ºi va participa, pe teritoriul României, la monitorizãrile privind ajutorul de stat împreunã cu experþi europeni.
sectors where the focus is on innovation, in such a way that these could compete efficiently internationally and at Community level.
However, where is more efficient, in order to avoid the distortion of competition, the state must resort, within the available financing, to other support measures which according to European regulations, given their non-selective nature, are not considered State aid.
The State aid policy paper has identified, starting from the general objectives, development priorities that can be sustained by State aid measures, in correlation with financing possibilities of the Romanian economy, as well as the need to attract Community post-accession funds. These priorities aim at new investments which have to take into account the necessity of balanced regional development, to stimulate jobs creation as well as to enhance the role of research and innovation and environmental protection. All these objectives must be realized in a non-discriminatory manner as regards the access possibilities to financing sources. Only when the State aid legislation is strictly complied with, the benefits can be considered as prevailing over distortions over markets. Thus, it is quasi necessary to comply with the rules of granting State aid with priority in respect to other incident legal provisions.
As of January 1, 2007, the date of Romania's
accession into the European Union, the
competencies regarding the State aids
authorization will shift from national to
Community level, namely to the European
Commission which will apply directly the
regulations in the field. In this context, the Competition Council has continued the sustained effort to prepare the essential premises of adapting to the new European requirements and the avoidance of
deficiencies in authorizing State aids that might benefit the Romanian business environment.
In this respect, the Competition Council has set priorities to consolidate Romania's performance in the field of State aid:
- to continue the work of the “ Task Force” and intensify the cooperation with State aid grantors supporting them to draft schemes aiming to absorb Community funds;
- to consolidate the administrative capacity, mainly by prov id ing professional training of the staff;
- to prepare the Competition Council to meet the challenges of the member status in the European Competition Network;
- to continue the advocacy activities in order to disseminate relevant information in order to provide for the compliance and implementation of the regulations by all involved actors.
Given this context, the accession to the
European Union will not lead to a
restraining of tasks for the Competition
Council, but to adequacy of its mission, to meet European standards, as a contact point between Romanian authorit ies and Community in the field of State aid. The Competition Council will offer consultancy to stat aid granting authorities at national level, using its expertise in such a way that notif ications sent to the European Commission meet the requirements of the latter and totally comply with the State aid Community legislation. Also, the Council will represent the Romanian part to the European Court of Justice in disputes regarding State aid and will participate, in Romania, to monitoring regarding State aid together with European experts.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 21
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 420
tradiþionale dar ºi sectoarele în care accentul se pune pe inovaþie, astfel încât acestea sã poatã concura eficient în plan internaþional ºi comunitar.
Acolo unde este mai eficient însã, pentru evitarea distorsionãrii concurenþei, statul trebuie sã recurgã, în limita disponibilitãþilor financiare, la alte mãsuri de sprijin care, conform reglementãrilor europene, dat fiind caracterul lor neselectiv, nu sunt considerate ajutoare de stat.
Politica în domeniul ajutorului de stat a identificat, pornind de la obiectivele generale, prioritãþile de dezvoltare ce pot fi susþinute prin mãsuri de sprijin de natura ajutorului de stat, în corelaþie cu posibilitãþile de finanþare ale economiei româneºti, precum ºi cu nevoia atragerii fondurilor comunitare post-aderare. Prioritãþile respective urmãresc, cu precãdere, realizarea unor investiþii noi ce trebuie sã þinã seama de necesitatea dezvoltãrii regionale echilibrate, stimularea creãrii de noi locuri de muncã, precum ºi creºterea rolului activitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi protecþia mediului. Toate aceste obiective trebuie sã se realizeze în condiþii nediscriminatorii din punct de vedere al posibilitãþilor de acces la sursele de finanþare. Numai în condiþiile strictei respectãrii a legislaþiei ajutorului de stat, efectele benefice pot fi considerate ca prevalând asupra distorsiunilor produse asupra pieþelor. Astfel, este cvasi-necesarã respectarea regulilor de acordare a ajutoarelor de stat, cu prioritate faþã de alte reglementãri incidente.
La 1 ianuarie 2007, data aderãrii României la
Uniunea Europeanã, se va realiza transferul
de competenþe în ceea ce priveºte
autorizarea ajutoarelor de stat, de la nivel
naþional la nivel comunitar, în sensul cã
aceastã competenþã va reveni Comisiei Europene, care va aplica direct reglementãrile comunitare în materie. În acest context, Consiliul Concurenþei a continuat efortul susþinut de pregãtire a premiselor esenþiale pentru adaptarea la noile cerinþe europene ºi evitarea oricãror sincope în autorizarea ajutoarelor de stat de care ar putea beneficia mediului economic românesc.
Consiliul Concurenþei ºi-a stabilit o serie de
prioritãþi care sã consolideze performanþele României în domeniul ajutorului de stat, printre care:
•continuarea activitãþii grupului de
lucru „Task force“ înfiinþat la nivelul C o n s i l i u l u i C o n c u r e n þ e i º i intensificarea colaborãrii cu furnizorii de ajutor de stat pentru a-i sprijini în elaborarea schemelor pentru absorbþia fondurilor comunitare;
•consolidarea în continuare a
capacitãþii administrative, în special prin asigurarea unei pregãtiri p r o f e s i ona l e a ccen t ua t e a personalului propriu;
•pregãtirea Consiliului Concurenþei
pentru a face faþã rigorilor impuse de calitatea de membru al Reþelei Europene de Concurenþã (ECN – European Competition Network), calitate ce va fi dobânditã din momentul aderãrii; în prezent, Consiliul Concurenþei participã la reuniunile ECN în calitate de observator activ;
•cont inuarea act i v i tã þ i l or de
promovare a culturii concurenþei pentru a se asigura o diseminare adecvatã a informaþiilor relevante, astfel încât regulile în domeniu sã fie respectate º i implementate corespunzãtor de toþi actorii implicaþi.
În acest context, aderarea la Uniunea
Europeanã nu va conduce la restrângerea
atribuþiilor Consiliului Concurenþei în
domeniu, ci la o adecvare a misiunii sale,
pentru a se încadra în tiparele europene, ca
unic punct de contact între autoritãþile
române ºi cele comunitare în domeniul
ajutorului de stat. Consiliul Concurenþei va oferi autoritãþilor furnizoare de ajutor de stat consultanþã, la nivel naþional, folosindu-ºi expertiza, pentru ca notificãrile transmise Comisiei Europene sã rãspundã exigenþelor acesteia ºi sã respecte întru totul legislaþia comunitarã a ajutorului de stat. De asemenea, Consiliul va reprezenta partea românã la Curtea Europeanã de Justiþie în disputele privind ajutoarele de stat ºi va participa, pe teritoriul României, la monitorizãrile privind ajutorul de stat împreunã cu experþi europeni.
sectors where the focus is on innovation, in such a way that these could compete efficiently internationally and at Community level.
However, where is more efficient, in order to avoid the distortion of competition, the state must resort, within the available financing, to other support measures which according to European regulations, given their non-selective nature, are not considered State aid.
The State aid policy paper has identified, starting from the general objectives, development priorities that can be sustained by State aid measures, in correlation with financing possibilities of the Romanian economy, as well as the need to attract Community post-accession funds. These priorities aim at new investments which have to take into account the necessity of balanced regional development, to stimulate jobs creation as well as to enhance the role of research and innovation and environmental protection. All these objectives must be realized in a non-discriminatory manner as regards the access possibilities to financing sources. Only when the State aid legislation is strictly complied with, the benefits can be considered as prevailing over distortions over markets. Thus, it is quasi necessary to comply with the rules of granting State aid with priority in respect to other incident legal provisions.
As of January 1, 2007, the date of Romania's
accession into the European Union, the
competencies regarding the State aids
authorization will shift from national to
Community level, namely to the European
Commission which will apply directly the
regulations in the field. In this context, the Competition Council has continued the sustained effort to prepare the essential premises of adapting to the new European requirements and the avoidance of
deficiencies in authorizing State aids that might benefit the Romanian business environment.
In this respect, the Competition Council has set priorities to consolidate Romania's performance in the field of State aid:
- to continue the work of the “ Task Force” and intensify the cooperation with State aid grantors supporting them to draft schemes aiming to absorb Community funds;
- to consolidate the administrative capacity, mainly by prov id ing professional training of the staff;
- to prepare the Competition Council to meet the challenges of the member status in the European Competition Network;
- to continue the advocacy activities in order to disseminate relevant information in order to provide for the compliance and implementation of the regulations by all involved actors.
Given this context, the accession to the
European Union will not lead to a
restraining of tasks for the Competition
Council, but to adequacy of its mission, to meet European standards, as a contact point between Romanian authorit ies and Community in the field of State aid. The Competition Council will offer consultancy to stat aid granting authorities at national level, using its expertise in such a way that notif ications sent to the European Commission meet the requirements of the latter and totally comply with the State aid Community legislation. Also, the Council will represent the Romanian part to the European Court of Justice in disputes regarding State aid and will participate, in Romania, to monitoring regarding State aid together with European experts.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 21
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 422
???
De menþionat cã, la nivel comunitar, este în plinã desfãºurare reforma în domeniul ajutorului de stat lansatã de Comisarul european pentru concurenþã – Doamna Neelie Kroes – prin intermediul Planului de acþiuni în
35domeniul ajutorului de stat , reformã ce a fost supusã consultãrii publice, oferind posibilitatea celor interesaþi sã transmitã comentarii sau propuneri de îmbunãtãþire a proiectelor de acte comunitare expuse, transparent, consultãrii.
În aceastã ordine de idei este demn de semnalat cã modificarea legislaþiei primare europene referitor la ajutorul de stat are loc ºi la nivel naþional. Motivaþia este simplã: domeniul ajutorului de stat este o zonã sensibilã ºi reprezintã, din 2007, o parte tot mai importantã a politicii economice a României ce trebuie sã impulsioneze ºi sã activeze o creºtere economicã durabilã ºi sustenabilã, coroborat cu un regim sever de economii pentru o competitivitate economicã externã ce urmeazã a se realiza intr-un termen foarte scurt prin Programul Naþional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansatã (2006 – 2008).
ASPECTE PRIVIND REFORMA ÎN DOMENIUL
PROFESIILOR LIBERALE – MÃSURI INIÞIATE, CONTROVERSE
ªI ABORDÃRI COMUNE
36Maria ALEXANDRU
RezumatProfesiile liberale au dobândit, în ultima perioadã, o importanþã semnificativã, reglementarea acestora fiind realizatã fie de cãtre organisme ale statului, fie de cãtre alte organisme profesionale, împuternicite de stat. Încã din anii '70, problema reformãrii acestui sector s-a impus cu stringenþã, astfel încât, prin limitarea reglementãrilor la strictul necesar, sã se permitã aplicarea regulilor de concurenþã ºi avantajele mediului concurenþial, ca în orice alt domeniu de activitate. În fapt, reformarea sectorului profesiilor liberale este, în mare parte, greoaie, pe de o parte datoritã dificultãþii separãrii reglementãrilor strict necesare de cele care nu sunt necesare sau chiar dãunãtoare consumatorilor ºi dezvoltãrii profesiei, iar pe de altã parte, datoritã rezistenþei puternice pe care o manifestã reprezentanþii organizaþiilor profesionale, interesaþi în menþinerea unor privilegii.
Pornind de la aceste considerente, prezentul articol încearcã sã surprindã câteva aspecte legate de paºii realizaþi pânã în prezent în procesul de reformã a profesiilor liberale, din perspectivã comunitarã.
Cuvinte cheie: restricþii de acces, drepturi exclusive, preþuri recomandate, negocierea preþurilor.
35 State Aid Action Plan.36 Director al Direcþiei de Cercetare-Sinteze, Consiliul Concurenþei.
***
Also, of interest at Community level, the State aid reform launched by the Competition Commissioner Mrs. Neelie Kroes is well
35underway, through the State Aid Action Plan , reform submitted for public consultation, giving all interested parties the possibility to send commentaries or proposals to improve draft legislation.
It is worthwhile to mention that changes of European primary legislation on State aid are taking place also at national level. The motivation is simple: the State aid area is sensitive and represents from 2007 a more and more important part of the Romanian economic policy which must foster and activate a durable and sustainable economic growth, coupled with harsh austerity for an external economic competitiveness to be achieved shortly by the National Reform Program for the Re-launched Lisbon Strategy (2006-2008).
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 23
ASPECTS REGARDING THE REFORM OF THE LIBERAL
PROFESSIONS – INITIATED MEASURES, CONTROVERSIES AND
COMMON APPROACHES
36Maria ALEXANDRU
AbstractThe liberal professions achieved, in the last period, a significant importance, their regulation being accomplished either by the State bodies, or by other professional organizations, empowered in this respect by the State. Starting with the '70s, the issue of reforming this sector was acutely needed, so
that, by restricting the regulations to the minimum, the enforcement of the competition rules and thereby the advantages of the competition environment be permitted, as in any other field of activity. In fact, reforming the liberal professions sector is, to a large extend, a slow process, on the one hand, due to the difficult separation of the strictly necessary regulations from those which are not necessary or are even harmful for consumers and for the professions' development, and, on the other hand, due to the strong resistance manifested by the representatives of the professional organizations, interested in maintaining certain privileges.
On this basis, the present article tries to highlight, from a Community perspectives, certain aspects related to the steps
undertaken until today for the reform of the liberal professions.
Keywords: access restrictions, exclusive rights, recommended prices, price negotiations.
35 State Aid Action Plan.36 Head of Research - Synthesis Department, Competition Council.
Translated into English by Mircea Ilie
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 422
???
De menþionat cã, la nivel comunitar, este în plinã desfãºurare reforma în domeniul ajutorului de stat lansatã de Comisarul european pentru concurenþã – Doamna Neelie Kroes – prin intermediul Planului de acþiuni în
35domeniul ajutorului de stat , reformã ce a fost supusã consultãrii publice, oferind posibilitatea celor interesaþi sã transmitã comentarii sau propuneri de îmbunãtãþire a proiectelor de acte comunitare expuse, transparent, consultãrii.
În aceastã ordine de idei este demn de semnalat cã modificarea legislaþiei primare europene referitor la ajutorul de stat are loc ºi la nivel naþional. Motivaþia este simplã: domeniul ajutorului de stat este o zonã sensibilã ºi reprezintã, din 2007, o parte tot mai importantã a politicii economice a României ce trebuie sã impulsioneze ºi sã activeze o creºtere economicã durabilã ºi sustenabilã, coroborat cu un regim sever de economii pentru o competitivitate economicã externã ce urmeazã a se realiza intr-un termen foarte scurt prin Programul Naþional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansatã (2006 – 2008).
ASPECTE PRIVIND REFORMA ÎN DOMENIUL
PROFESIILOR LIBERALE – MÃSURI INIÞIATE, CONTROVERSE
ªI ABORDÃRI COMUNE
36Maria ALEXANDRU
RezumatProfesiile liberale au dobândit, în ultima perioadã, o importanþã semnificativã, reglementarea acestora fiind realizatã fie de cãtre organisme ale statului, fie de cãtre alte organisme profesionale, împuternicite de stat. Încã din anii '70, problema reformãrii acestui sector s-a impus cu stringenþã, astfel încât, prin limitarea reglementãrilor la strictul necesar, sã se permitã aplicarea regulilor de concurenþã ºi avantajele mediului concurenþial, ca în orice alt domeniu de activitate. În fapt, reformarea sectorului profesiilor liberale este, în mare parte, greoaie, pe de o parte datoritã dificultãþii separãrii reglementãrilor strict necesare de cele care nu sunt necesare sau chiar dãunãtoare consumatorilor ºi dezvoltãrii profesiei, iar pe de altã parte, datoritã rezistenþei puternice pe care o manifestã reprezentanþii organizaþiilor profesionale, interesaþi în menþinerea unor privilegii.
Pornind de la aceste considerente, prezentul articol încearcã sã surprindã câteva aspecte legate de paºii realizaþi pânã în prezent în procesul de reformã a profesiilor liberale, din perspectivã comunitarã.
Cuvinte cheie: restricþii de acces, drepturi exclusive, preþuri recomandate, negocierea preþurilor.
35 State Aid Action Plan.36 Director al Direcþiei de Cercetare-Sinteze, Consiliul Concurenþei.
***
Also, of interest at Community level, the State aid reform launched by the Competition Commissioner Mrs. Neelie Kroes is well
35underway, through the State Aid Action Plan , reform submitted for public consultation, giving all interested parties the possibility to send commentaries or proposals to improve draft legislation.
It is worthwhile to mention that changes of European primary legislation on State aid are taking place also at national level. The motivation is simple: the State aid area is sensitive and represents from 2007 a more and more important part of the Romanian economic policy which must foster and activate a durable and sustainable economic growth, coupled with harsh austerity for an external economic competitiveness to be achieved shortly by the National Reform Program for the Re-launched Lisbon Strategy (2006-2008).
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 23
ASPECTS REGARDING THE REFORM OF THE LIBERAL
PROFESSIONS – INITIATED MEASURES, CONTROVERSIES AND
COMMON APPROACHES
36Maria ALEXANDRU
AbstractThe liberal professions achieved, in the last period, a significant importance, their regulation being accomplished either by the State bodies, or by other professional organizations, empowered in this respect by the State. Starting with the '70s, the issue of reforming this sector was acutely needed, so
that, by restricting the regulations to the minimum, the enforcement of the competition rules and thereby the advantages of the competition environment be permitted, as in any other field of activity. In fact, reforming the liberal professions sector is, to a large extend, a slow process, on the one hand, due to the difficult separation of the strictly necessary regulations from those which are not necessary or are even harmful for consumers and for the professions' development, and, on the other hand, due to the strong resistance manifested by the representatives of the professional organizations, interested in maintaining certain privileges.
On this basis, the present article tries to highlight, from a Community perspectives, certain aspects related to the steps
undertaken until today for the reform of the liberal professions.
Keywords: access restrictions, exclusive rights, recommended prices, price negotiations.
35 State Aid Action Plan.36 Head of Research - Synthesis Department, Competition Council.
Translated into English by Mircea Ilie
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 424
Introducere
1. Restricþiile de acces ºi drepturile
exclusive
Demersurile iniþiate de Comisia Europeanã în reformarea, pe baze concurenþiale, a domeniului profesiilor liberale au avut deja unele rezultate, chiar dacã, pânã în prezent, nu s-a ajuns la un consens la nivel european. Autoritãþile naþionale de concurenþã din statele membre au urmat exemplul Comisiei Europene ºi s-au implicat activ, în special în perioada 2004-2005, în demararea procesului de reformã a profesiilor liberale din þãrile lor. Activitãþile acestora au fost nuanþate, în sensul cã unele autoritãþi (Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia, Polonia) au elaborat studii privind o serii de profesii liberale, scoþând în evidenþã factorii care împiedicã dezvoltarea concurenþei. Pe de altã parte, alte autoritãþi s-au angajat în consultãri cu organismele de reglementare ºi asociaþiile profesionale (Grecia, Cehia, Italia, Ungaria).
S-au întreprins, de asemenea, o serie de acþiuni de succes în prevenirea introducerii în legislaþie a unor prevederi disproporþionate privind unele restricþii anticompetitive: în Lituania s-a reuºit eliminarea din Legea farmaciilor a dispoziþiilor privind proprietatea, publicitatea ºi accesul pe piaþã ºi s-au fãcut propuneri de eliminare a onorariilor minime în cazul notarilor. În Ungaria ºi Letonia s-au depus amendamente pentru a elimina din legislaþie prevederile cu privire la fixarea onorariilor, în timp ce alte patru þãri (Italia, Letonia, Lituania ºi Slovacia) sunt implicate în amendarea restricþiilor calitative de acces în cazul avocaþilor, notarilor ºi profesiilor tehnice.
Pe categorii de restricþii, stadiul reformei se prezintã astfel:
Aceste restricþii (calitative), precum ºi drepturile exclusive, au rolul de a da asigurãri cã practicienii unei profesii au calificarea necesarã ºi cã numai aceºtia au dreptul de a exercita profesia respectivã, dându-se, în acest fel, un nivel acceptabil de siguranþã privind calitatea serviciului oferit. Existã, însã, ºi restricþii de ordin cantitativ privind accesul la practicarea anumitor profesii care, de cele mai multe ori, îmbracã forma stabilirii unui numãr limitat de locuri vacante de cãtre organizaþiile profesionale, fãrã a þine cont de cerinþele reale ale pieþei.
Limitele cantitative se bazeazã pe criteriul geografic ºi demografic în cazul accesului la profesia de notar ºi farmacist, pentru cã se considerã cã aceste servicii fac parte din categoria servicilor de interes public, care trebuie asigurate pentru toþi cetãþenii de pe teritoriul unei þãri. Aproape toate statele membre pãstreazã aceste limitãri (cu excepþia Sloveniei ºi Marii Britanii), existând în planurile de reformã ºi amendarea acestor restricþii, în sensul conferirii unui grad mai ridicat de libertate.
Restricþiile calitative se regãsesc în aproape toate profesiile liberale. Reforma în aceastã privinþã este mai uºoarã, având în vedere adoptarea în septembrie 2005 a Directivei 2005/36/EC a Parlamentului European ºi a Consiliului privind recunoaºterea calificãrilor profesionale, directivã ce trebuie transpusã în dreptul intern de cãtre statele membre pânã cel târziu pe 20 octombrie 2007.
În viitor, chiar dacã se vor pãstra anumite restricþii necesare exercitãrii profesiilor liberale, acestea vor fi armonizate la nivelul UE, pentru a permite realizarea liberei circulaþii a serviciilor, cu efect asupra eliminãrii dreptului rezervat numai resortisanþilor de a accede la unele profesii liberale.
Mai puþin vizibile sunt progresele privind restricþiile existente în aproape toate statele membre, referitoare la structura afacerii ºi forma de organizare. Practicienii sunt obligaþi în continuare sã-ºi exercite profesia individual sau în asociere cu alþi practicieni ai aceleiaºi profesii sau, în cazul asocierii cu alþi investitori, sã pãstreze regula ca practicianul sã deþinã majoritatea capitalului social sau a drepturilor de vot. Motivaþia constã în faptul cã numai în acest fel este apãratã independenþa profesiei ºi calitatea serviciilor oferite. În Slovacia s-a reuºit introducerea în legislaþie a posibilitãþii de a deschide farmacii ºi pentru alþi investitori decât farmaciºtii ºi, astfel, ºi posibilitatea creãrii de lanþuri de farmacii. În alte state membre (Belgia, Austria, Italia, Portugalia, Germania ºi Marea Britanie) sunt în curs de realizare reformele privind structura afacerii care afecteazã, mai ales, profesiile de contabil, avocat, arhitect ºi inginer. Oricum, toate statele membre vor amenda în viitor restricþiile privind structura afacerii în cazul profesiei de
2. Restricþii privind structura afacerii
Introduction
1. Access restrictions and exclusive rights
The steps initiated by the European Commission in reforming, on a competitive basis, the liberal profession sector, have already achieved certain results, even though, until now, a consensus at the European level has not be reached yet. The national competition authorities of the Member States followed the European Commission's example and involved actively, especially in the 2004-2005 period, in starting the reform processes of the liberal professions in their countries. Their activities were differentiated, in the sense that certain authorities (Denmark, Ireland, Great Britain, Portugal and Poland) elaborated studies on liberal professions, thereby highlighting the factors preventing the development of competition. On the other hand, other authorities engaged in consultations with the regulatory bodies and with the professional associations (Greece, Czech Republic, Italy and Hungary).
A series of successful actions was also undertaken towards the prevention of introduction in the legislation of certain disproportionate provisions with regards to certain anticompetitive restrictions: in Lithuania the provisions on property, publicity and market access were eliminated from the Pharmacies Law and proposals for the elimination of the minimal fee were formulated in the notaries' case. In Hungary and Latvia amendments to eliminate from the legislation the provisions on establishing the fees were formulated, while four other countries (Italy, Latvia, Lithuania and Slovakia) are involved in amending the qualitative access restrictions in the case of lawyers, notaries and technical professions.
Taking into consideration the categories of restrictions, the stage of the reform is presented below:
These restrictions (qualitative), as well as the exclusive rights, have the role to ensure that the practitioners of certain professions have the necessary qualification and also that only they have the right to exercise the respective profession, in this way being offered an acceptable level of safety regarding the quality of the service offered. There are also quantitative restrictions on the access to practice certain professions, which many times take the form of setting a limited number of job vacancies by the professional organizations without taking into consideration the real demand on the market.
The quantitative limits are based on geographic and demographic criteria in the case of the notaries and pharmacists, because these services are considered to be included in the category of public interest services, which must be ensured for all citizens of a country. Almost all the Member States keep these limitations (excepting Slovenia and Great Britain): there are reform plans, which provide for the amendment of these restrictions, aimed to confer a higher level of freedom.
The qualitative restrictions can be found in almost all liberal professions. In this respect, the reform process is easier, taking into consideration the adoption, in September 2005, of the Directive 2005/36/EC of European Parliament and the Council regarding the recognit ion of the professional qualifications, directive which must be transposed by the Member States in their domestic law until October 20, 2007.
In the future, even if certain restrictions necessary for practicing the liberal professions will be maintained, they will be harmonized at the EU level in order to accomplish the free movement of services, having as effect the elimination of the right to accede to certain liberal professions reserved only for residents.
Less visible are the progresses regarding the existing restrictions in almost all the Member States, as regards the business structure and the organization form. The practitioners continue to be compelled to practice the profession individually or in association with other practitioners of the same profession, or, in the case of associating with other investors, to keep obeying the rule according to which the practitioner has the majority of the registered capital or of the number of votes. The reasoning consists in the fact that only in this way the professions' independence and the quality of services offered are protected. In Slovakia, the introduction in the legislation of the possibility for other investors than pharmacists to open pharmacies and, thereby, the possibility to create pharmacy chains was succeeded. In other Member States (Belgium, Austria, Portugal, Germany and Great Britain), reforms of business structure affecting especially the liberal professions of accountant, lawyer, architect and notary are underway. Any way, in the future, all Member States will amend the
2. Restrictions on the business structure
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 25
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 424
Introducere
1. Restricþiile de acces ºi drepturile
exclusive
Demersurile iniþiate de Comisia Europeanã în reformarea, pe baze concurenþiale, a domeniului profesiilor liberale au avut deja unele rezultate, chiar dacã, pânã în prezent, nu s-a ajuns la un consens la nivel european. Autoritãþile naþionale de concurenþã din statele membre au urmat exemplul Comisiei Europene ºi s-au implicat activ, în special în perioada 2004-2005, în demararea procesului de reformã a profesiilor liberale din þãrile lor. Activitãþile acestora au fost nuanþate, în sensul cã unele autoritãþi (Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia, Polonia) au elaborat studii privind o serii de profesii liberale, scoþând în evidenþã factorii care împiedicã dezvoltarea concurenþei. Pe de altã parte, alte autoritãþi s-au angajat în consultãri cu organismele de reglementare ºi asociaþiile profesionale (Grecia, Cehia, Italia, Ungaria).
S-au întreprins, de asemenea, o serie de acþiuni de succes în prevenirea introducerii în legislaþie a unor prevederi disproporþionate privind unele restricþii anticompetitive: în Lituania s-a reuºit eliminarea din Legea farmaciilor a dispoziþiilor privind proprietatea, publicitatea ºi accesul pe piaþã ºi s-au fãcut propuneri de eliminare a onorariilor minime în cazul notarilor. În Ungaria ºi Letonia s-au depus amendamente pentru a elimina din legislaþie prevederile cu privire la fixarea onorariilor, în timp ce alte patru þãri (Italia, Letonia, Lituania ºi Slovacia) sunt implicate în amendarea restricþiilor calitative de acces în cazul avocaþilor, notarilor ºi profesiilor tehnice.
Pe categorii de restricþii, stadiul reformei se prezintã astfel:
Aceste restricþii (calitative), precum ºi drepturile exclusive, au rolul de a da asigurãri cã practicienii unei profesii au calificarea necesarã ºi cã numai aceºtia au dreptul de a exercita profesia respectivã, dându-se, în acest fel, un nivel acceptabil de siguranþã privind calitatea serviciului oferit. Existã, însã, ºi restricþii de ordin cantitativ privind accesul la practicarea anumitor profesii care, de cele mai multe ori, îmbracã forma stabilirii unui numãr limitat de locuri vacante de cãtre organizaþiile profesionale, fãrã a þine cont de cerinþele reale ale pieþei.
Limitele cantitative se bazeazã pe criteriul geografic ºi demografic în cazul accesului la profesia de notar ºi farmacist, pentru cã se considerã cã aceste servicii fac parte din categoria servicilor de interes public, care trebuie asigurate pentru toþi cetãþenii de pe teritoriul unei þãri. Aproape toate statele membre pãstreazã aceste limitãri (cu excepþia Sloveniei ºi Marii Britanii), existând în planurile de reformã ºi amendarea acestor restricþii, în sensul conferirii unui grad mai ridicat de libertate.
Restricþiile calitative se regãsesc în aproape toate profesiile liberale. Reforma în aceastã privinþã este mai uºoarã, având în vedere adoptarea în septembrie 2005 a Directivei 2005/36/EC a Parlamentului European ºi a Consiliului privind recunoaºterea calificãrilor profesionale, directivã ce trebuie transpusã în dreptul intern de cãtre statele membre pânã cel târziu pe 20 octombrie 2007.
În viitor, chiar dacã se vor pãstra anumite restricþii necesare exercitãrii profesiilor liberale, acestea vor fi armonizate la nivelul UE, pentru a permite realizarea liberei circulaþii a serviciilor, cu efect asupra eliminãrii dreptului rezervat numai resortisanþilor de a accede la unele profesii liberale.
Mai puþin vizibile sunt progresele privind restricþiile existente în aproape toate statele membre, referitoare la structura afacerii ºi forma de organizare. Practicienii sunt obligaþi în continuare sã-ºi exercite profesia individual sau în asociere cu alþi practicieni ai aceleiaºi profesii sau, în cazul asocierii cu alþi investitori, sã pãstreze regula ca practicianul sã deþinã majoritatea capitalului social sau a drepturilor de vot. Motivaþia constã în faptul cã numai în acest fel este apãratã independenþa profesiei ºi calitatea serviciilor oferite. În Slovacia s-a reuºit introducerea în legislaþie a posibilitãþii de a deschide farmacii ºi pentru alþi investitori decât farmaciºtii ºi, astfel, ºi posibilitatea creãrii de lanþuri de farmacii. În alte state membre (Belgia, Austria, Italia, Portugalia, Germania ºi Marea Britanie) sunt în curs de realizare reformele privind structura afacerii care afecteazã, mai ales, profesiile de contabil, avocat, arhitect ºi inginer. Oricum, toate statele membre vor amenda în viitor restricþiile privind structura afacerii în cazul profesiei de
2. Restricþii privind structura afacerii
Introduction
1. Access restrictions and exclusive rights
The steps initiated by the European Commission in reforming, on a competitive basis, the liberal profession sector, have already achieved certain results, even though, until now, a consensus at the European level has not be reached yet. The national competition authorities of the Member States followed the European Commission's example and involved actively, especially in the 2004-2005 period, in starting the reform processes of the liberal professions in their countries. Their activities were differentiated, in the sense that certain authorities (Denmark, Ireland, Great Britain, Portugal and Poland) elaborated studies on liberal professions, thereby highlighting the factors preventing the development of competition. On the other hand, other authorities engaged in consultations with the regulatory bodies and with the professional associations (Greece, Czech Republic, Italy and Hungary).
A series of successful actions was also undertaken towards the prevention of introduction in the legislation of certain disproportionate provisions with regards to certain anticompetitive restrictions: in Lithuania the provisions on property, publicity and market access were eliminated from the Pharmacies Law and proposals for the elimination of the minimal fee were formulated in the notaries' case. In Hungary and Latvia amendments to eliminate from the legislation the provisions on establishing the fees were formulated, while four other countries (Italy, Latvia, Lithuania and Slovakia) are involved in amending the qualitative access restrictions in the case of lawyers, notaries and technical professions.
Taking into consideration the categories of restrictions, the stage of the reform is presented below:
These restrictions (qualitative), as well as the exclusive rights, have the role to ensure that the practitioners of certain professions have the necessary qualification and also that only they have the right to exercise the respective profession, in this way being offered an acceptable level of safety regarding the quality of the service offered. There are also quantitative restrictions on the access to practice certain professions, which many times take the form of setting a limited number of job vacancies by the professional organizations without taking into consideration the real demand on the market.
The quantitative limits are based on geographic and demographic criteria in the case of the notaries and pharmacists, because these services are considered to be included in the category of public interest services, which must be ensured for all citizens of a country. Almost all the Member States keep these limitations (excepting Slovenia and Great Britain): there are reform plans, which provide for the amendment of these restrictions, aimed to confer a higher level of freedom.
The qualitative restrictions can be found in almost all liberal professions. In this respect, the reform process is easier, taking into consideration the adoption, in September 2005, of the Directive 2005/36/EC of European Parliament and the Council regarding the recognit ion of the professional qualifications, directive which must be transposed by the Member States in their domestic law until October 20, 2007.
In the future, even if certain restrictions necessary for practicing the liberal professions will be maintained, they will be harmonized at the EU level in order to accomplish the free movement of services, having as effect the elimination of the right to accede to certain liberal professions reserved only for residents.
Less visible are the progresses regarding the existing restrictions in almost all the Member States, as regards the business structure and the organization form. The practitioners continue to be compelled to practice the profession individually or in association with other practitioners of the same profession, or, in the case of associating with other investors, to keep obeying the rule according to which the practitioner has the majority of the registered capital or of the number of votes. The reasoning consists in the fact that only in this way the professions' independence and the quality of services offered are protected. In Slovakia, the introduction in the legislation of the possibility for other investors than pharmacists to open pharmacies and, thereby, the possibility to create pharmacy chains was succeeded. In other Member States (Belgium, Austria, Portugal, Germany and Great Britain), reforms of business structure affecting especially the liberal professions of accountant, lawyer, architect and notary are underway. Any way, in the future, all Member States will amend the
2. Restrictions on the business structure
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 25
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 426
contabil/auditor, dupã adoptarea proiectului de Directivã privind auditul.
Sunt încã multe state europene care pãstreazã dispoziþii legislative privind fixarea preþurilor în cadrul exercitãrii profesiilor liberale:
- contabili/auditori – Grecia, Italia, Portugalia;
- arhitecþ i – Luxemburg, Cipru, Germania, Italia;
- consultanþi fiscali – Germania;- ingineri – Luxemburg, Cipru, Germania,
Grecia, Italia;- avocaþi (limitat la câteva activitãþi
exclusive) – Cehia, Estonia, Franþa, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania, Cipru, Germania, Grecia, Italia;
- notari – Belgia, Estonia, Franþa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Spania, Cehia, Portugalia.
Deºi toate aceste þãri au anunþat intenþia de a elimina din legislaþiile specifice dispoziþiile privind fixarea preþurilor, numai Germania, Slovenia, Italia ºi Slovacia au început demersurile necesare.
Nu toate intenþiile anunþate merg pânã la capãt cu reforma, existând ºi cazuri în care se trece de la un nivel fix al preþului pentru un anumit serviciu la fixarea unui interval în care se poate negocia preþul (limitã minimã ºi maximã). Profesiile care au suscitat controverse majore pe linia eliminãrii dispoziþiilor privind fixarea preþurilor sunt cele de notar ºi avocat, deoarece reprezentanþii acestor profesii argumenteazã neces i tatea pãstrãr i i restricþiilor ca fiind absolut necesare pentru menþinerea prestigiului ºi independenþei, precum ºi pentru asigurarea de servicii de calitate.
Ultimul argument este susþinut ºi de faptul cã practicienii competenþi ºi cu prestigiu pãrãsesc profesia, iar atragerea de specialiºti bine pregãtiþi nu se poate face dacã nu existã perspectiva unor recompense financiare pe mãsurã. Sigur cã este adevãrat cã specialiºtii competenþi au posibilitatea sã-ºi gãseascã alte locuri de muncã bine plãtite, aceastã situaþie
3. Fixarea preþurilor
fiind valabilã în orice profesie liberalã. În plus, în 37cazul notarilor, existã o cerere sigurã ,
rezultatã din obligativitatea achiziþionãrii serviciilor notariale legate de o multitudine de acte juridice.
În cazul altor profesii liberale, nu existã limitãri privind negocierea tarifelor ºi nici siguranþã privind cererea, ceea ce nu a împiedicat dezvoltarea profesiei ºi a pieþei precum ºi obþinerea unor recompense financiare considerate rezonabile de cãtre practicieni. Olanda este singura þarã comunitarã care a pus în practicã mãsuri substanþiale de reformã privind profesia de notar încã din anul 1999. Efecte s-au vãzut în creºterea numãrului de birouri notariale ºi a numãrului de candidaþi pentru exercitarea profesiei, deci o dezvoltare a pieþei, precum ºi în creºterea onorariilor în domeniul actelor care aparþin dreptului familiei, însoþitã de o descreºtere a onorariilor pentru tranzacþiile imobiliare.
Ana l i z a e f e c t e l o r c a r e au u rma t dereglementãrii, au condus la introducerea unor onorarii maximale în cazul actelor legate de dreptul familiei, care se ajusteazã pe baze anuale, dorindu-se introducerea în scurt timp a posibilitãþii ca notarii care nu doresc sã devinã independenþi sã se poatã angaja într-un birou notarial public.
Recomandarea unui nivel de preþ sau fixarea unui nivel al acestuia este privitã în dreptul concurenþei ca o practicã restrictivã care poate afecta concurenþa, deoarece pe o piaþã concurenþialã cu transparenþã suficientã, orice concurent poate sã ia cunoºtiinþã de preþurile practicate de alþi concurenþi, neavând însã o imagine asupra întregii pieþe. Rezultatul, respectiv preþul pe care îºi propun sã-l obþinã este determinat, în ultimã instanþã, în mod autonom. În cazul fixãrii preþului sau recomandãrii unui nivel de preþ, în cadrul unor organizaþii profesionale ai cãror membrii sunt concurenþi între ei, este vorba despre o practicã concertatã care limiteazã pânã la eliminare lupta de concurenþã în ceea ce priveºte preþul, întrucât dispare autonomia fiecãrui concurent în luarea deciziilor care afecteazã afacerea proprie, comportamentul fiind similar cu al unui monopol, care se
37 În cazul notarilor ne referim la aºa-numita “profesie a notarilor latini (“Latin notary profession” sau “Civil law notaries”) ce desemneazã o persoanã independentã, cu studii juridice care are ºi atribuþii de a sfãtui persoane de drept privat ºi de a elabora proiecte de contracte, documente publice, precum ºi de a îndeplini sarcini cvasi-judiciare. Aceºtia nu trebuie confundaþi cu funcþionarii publici, notarii fiind indepedenþi faþã de organismele statului ºi obþinând venituri în mod independent, deºi sunt numiþi de stat, investiþi cu o funcþie publicã, iar biroul de exercitare a profesiei este, de asemenea, public.
restrictions on the business structure in the case of the accountant/auditor profession, after the draft Directive regarding the audit will be approved.
There are still many countries which preserve the legislative provisions on price fixing within practicing the liberal professions:
- accountants/auditors – Greece, Italy, Portugal;
- architects – Luxembourg, Cyprus, Germany, Italy;
- fiscal consultants / Germany;- engineers – Luxembourg, Cyprus,
Germany, Greece, Italy;- lawyers (limited at few exclusive
activities) – Czech Republic, Estonia, France, Ireland, Luxembourg, Poland, Slovenia, Spain, Cyprus, Germany, Greece, Italy;
- notaries – Belgium, Estonia, France, Germany, Greece, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Slovakia, Slovenia, Spain, Czech Republic, Portugal.
Although all these countries have announced their intention to eliminate the provisions on price fixing from the specific legislations, only Germany, Slovenia, Italy and Slovakia have started the necessary steps.
Not all the announced intentions are followed by the conclusion of the reform; there are cases when the fixed level of a price for a certain service is replaced by the fixing of a certain interval for the price negotiation (the minimum and maximum limits). Professions which raised major controversies with regards to the elimination of the provisions on price fixing are the professions of notary and lawyer, because the representatives of these professions are reasoning the necessity to keep the restrictions based on the absolute necessity to maintain the prestige and the independence, as well as for ensure the quality services.
The last explanation is also sustained by the fact that qualified and prestigious practitioners are renouncing the profession while attracting well prepared specialists can not be done if there is no perspective regarding rewarding financial gains. It
3. Price fixing
is also true that the competent specialists have the possibility to find other well paid jobs, this situation being available for any liberal profession. Moreover, in the notaries' case the
37demand is certain and it results from the obligation of acquisition of the notaries' services related to the provisions of many juridical acts.
In case of other liberal professions there are no limits regarding the tariff negotiation and no assured demand; this fact did not deterred the development of profession and of the market, as well as the achieving of certain financial rewards considered to be reasonable by the practitioners. Holland is the only EU Member State which enforced substantial reform measures in the notary profession beginning with 1999. The effects became visible in the growing number of notary offices and of the candidates for joining the profession - a developement of the market - as well as in the increasing of level of fees for the family law acts, accompanied by a decrease of the fees for real estate transactions.
The analysis of the effects following the deregulation led to the introduction of certain maximum fees for the family law acts, which are adjusted on an annual basis. There is an intention to introduce, in the near future, the possibility for the notaries who do not want to become independent to get hired in a public notary office.
The recommendation of a price level or fixing a certain level of price is considered by the competition law a restrictive practice which may affect the competition, because on a competitive market, with enough transparency, any competitor may get information on the prices charged by other competitors, but he would not get the image of the entire market. The result, namely the price he intends to charge is determined, finally, in an autonomous manner. In the case of price fixing or of recommending a price level within certain professional organizations whose members are competing,, we are talking about a concerted practice which limits, even eliminates the price-based competition. This happened because the autonomy of each
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 27
37 In the notaries' case, we refer to the so called “Latin notary profession” or “civil law notaries” which designates an independent person, with juridical studies, which also has the duty to advise persons on private law and to elaborate contract drafts, public documents, as well as to fulfill cvasi-judicial duties. They must not be mistaken with the civil servants because the notaries are independent from the State' bodies and they obtain revenues in a independent way, even they are appointed by the State and invested with a public duty. The offices for exercising the profession are also public.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 426
contabil/auditor, dupã adoptarea proiectului de Directivã privind auditul.
Sunt încã multe state europene care pãstreazã dispoziþii legislative privind fixarea preþurilor în cadrul exercitãrii profesiilor liberale:
- contabili/auditori – Grecia, Italia, Portugalia;
- arhitecþ i – Luxemburg, Cipru, Germania, Italia;
- consultanþi fiscali – Germania;- ingineri – Luxemburg, Cipru, Germania,
Grecia, Italia;- avocaþi (limitat la câteva activitãþi
exclusive) – Cehia, Estonia, Franþa, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania, Cipru, Germania, Grecia, Italia;
- notari – Belgia, Estonia, Franþa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Spania, Cehia, Portugalia.
Deºi toate aceste þãri au anunþat intenþia de a elimina din legislaþiile specifice dispoziþiile privind fixarea preþurilor, numai Germania, Slovenia, Italia ºi Slovacia au început demersurile necesare.
Nu toate intenþiile anunþate merg pânã la capãt cu reforma, existând ºi cazuri în care se trece de la un nivel fix al preþului pentru un anumit serviciu la fixarea unui interval în care se poate negocia preþul (limitã minimã ºi maximã). Profesiile care au suscitat controverse majore pe linia eliminãrii dispoziþiilor privind fixarea preþurilor sunt cele de notar ºi avocat, deoarece reprezentanþii acestor profesii argumenteazã neces i tatea pãstrãr i i restricþiilor ca fiind absolut necesare pentru menþinerea prestigiului ºi independenþei, precum ºi pentru asigurarea de servicii de calitate.
Ultimul argument este susþinut ºi de faptul cã practicienii competenþi ºi cu prestigiu pãrãsesc profesia, iar atragerea de specialiºti bine pregãtiþi nu se poate face dacã nu existã perspectiva unor recompense financiare pe mãsurã. Sigur cã este adevãrat cã specialiºtii competenþi au posibilitatea sã-ºi gãseascã alte locuri de muncã bine plãtite, aceastã situaþie
3. Fixarea preþurilor
fiind valabilã în orice profesie liberalã. În plus, în 37cazul notarilor, existã o cerere sigurã ,
rezultatã din obligativitatea achiziþionãrii serviciilor notariale legate de o multitudine de acte juridice.
În cazul altor profesii liberale, nu existã limitãri privind negocierea tarifelor ºi nici siguranþã privind cererea, ceea ce nu a împiedicat dezvoltarea profesiei ºi a pieþei precum ºi obþinerea unor recompense financiare considerate rezonabile de cãtre practicieni. Olanda este singura þarã comunitarã care a pus în practicã mãsuri substanþiale de reformã privind profesia de notar încã din anul 1999. Efecte s-au vãzut în creºterea numãrului de birouri notariale ºi a numãrului de candidaþi pentru exercitarea profesiei, deci o dezvoltare a pieþei, precum ºi în creºterea onorariilor în domeniul actelor care aparþin dreptului familiei, însoþitã de o descreºtere a onorariilor pentru tranzacþiile imobiliare.
Ana l i z a e f e c t e l o r c a r e au u rma t dereglementãrii, au condus la introducerea unor onorarii maximale în cazul actelor legate de dreptul familiei, care se ajusteazã pe baze anuale, dorindu-se introducerea în scurt timp a posibilitãþii ca notarii care nu doresc sã devinã independenþi sã se poatã angaja într-un birou notarial public.
Recomandarea unui nivel de preþ sau fixarea unui nivel al acestuia este privitã în dreptul concurenþei ca o practicã restrictivã care poate afecta concurenþa, deoarece pe o piaþã concurenþialã cu transparenþã suficientã, orice concurent poate sã ia cunoºtiinþã de preþurile practicate de alþi concurenþi, neavând însã o imagine asupra întregii pieþe. Rezultatul, respectiv preþul pe care îºi propun sã-l obþinã este determinat, în ultimã instanþã, în mod autonom. În cazul fixãrii preþului sau recomandãrii unui nivel de preþ, în cadrul unor organizaþii profesionale ai cãror membrii sunt concurenþi între ei, este vorba despre o practicã concertatã care limiteazã pânã la eliminare lupta de concurenþã în ceea ce priveºte preþul, întrucât dispare autonomia fiecãrui concurent în luarea deciziilor care afecteazã afacerea proprie, comportamentul fiind similar cu al unui monopol, care se
37 În cazul notarilor ne referim la aºa-numita “profesie a notarilor latini (“Latin notary profession” sau “Civil law notaries”) ce desemneazã o persoanã independentã, cu studii juridice care are ºi atribuþii de a sfãtui persoane de drept privat ºi de a elabora proiecte de contracte, documente publice, precum ºi de a îndeplini sarcini cvasi-judiciare. Aceºtia nu trebuie confundaþi cu funcþionarii publici, notarii fiind indepedenþi faþã de organismele statului ºi obþinând venituri în mod independent, deºi sunt numiþi de stat, investiþi cu o funcþie publicã, iar biroul de exercitare a profesiei este, de asemenea, public.
restrictions on the business structure in the case of the accountant/auditor profession, after the draft Directive regarding the audit will be approved.
There are still many countries which preserve the legislative provisions on price fixing within practicing the liberal professions:
- accountants/auditors – Greece, Italy, Portugal;
- architects – Luxembourg, Cyprus, Germany, Italy;
- fiscal consultants / Germany;- engineers – Luxembourg, Cyprus,
Germany, Greece, Italy;- lawyers (limited at few exclusive
activities) – Czech Republic, Estonia, France, Ireland, Luxembourg, Poland, Slovenia, Spain, Cyprus, Germany, Greece, Italy;
- notaries – Belgium, Estonia, France, Germany, Greece, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Slovakia, Slovenia, Spain, Czech Republic, Portugal.
Although all these countries have announced their intention to eliminate the provisions on price fixing from the specific legislations, only Germany, Slovenia, Italy and Slovakia have started the necessary steps.
Not all the announced intentions are followed by the conclusion of the reform; there are cases when the fixed level of a price for a certain service is replaced by the fixing of a certain interval for the price negotiation (the minimum and maximum limits). Professions which raised major controversies with regards to the elimination of the provisions on price fixing are the professions of notary and lawyer, because the representatives of these professions are reasoning the necessity to keep the restrictions based on the absolute necessity to maintain the prestige and the independence, as well as for ensure the quality services.
The last explanation is also sustained by the fact that qualified and prestigious practitioners are renouncing the profession while attracting well prepared specialists can not be done if there is no perspective regarding rewarding financial gains. It
3. Price fixing
is also true that the competent specialists have the possibility to find other well paid jobs, this situation being available for any liberal profession. Moreover, in the notaries' case the
37demand is certain and it results from the obligation of acquisition of the notaries' services related to the provisions of many juridical acts.
In case of other liberal professions there are no limits regarding the tariff negotiation and no assured demand; this fact did not deterred the development of profession and of the market, as well as the achieving of certain financial rewards considered to be reasonable by the practitioners. Holland is the only EU Member State which enforced substantial reform measures in the notary profession beginning with 1999. The effects became visible in the growing number of notary offices and of the candidates for joining the profession - a developement of the market - as well as in the increasing of level of fees for the family law acts, accompanied by a decrease of the fees for real estate transactions.
The analysis of the effects following the deregulation led to the introduction of certain maximum fees for the family law acts, which are adjusted on an annual basis. There is an intention to introduce, in the near future, the possibility for the notaries who do not want to become independent to get hired in a public notary office.
The recommendation of a price level or fixing a certain level of price is considered by the competition law a restrictive practice which may affect the competition, because on a competitive market, with enough transparency, any competitor may get information on the prices charged by other competitors, but he would not get the image of the entire market. The result, namely the price he intends to charge is determined, finally, in an autonomous manner. In the case of price fixing or of recommending a price level within certain professional organizations whose members are competing,, we are talking about a concerted practice which limits, even eliminates the price-based competition. This happened because the autonomy of each
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 27
37 In the notaries' case, we refer to the so called “Latin notary profession” or “civil law notaries” which designates an independent person, with juridical studies, which also has the duty to advise persons on private law and to elaborate contract drafts, public documents, as well as to fulfill cvasi-judicial duties. They must not be mistaken with the civil servants because the notaries are independent from the State' bodies and they obtain revenues in a independent way, even they are appointed by the State and invested with a public duty. The offices for exercising the profession are also public.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 428
comportã independent de clienþii sãi în fixarea preþului.
Reprezentanþii profesiilor liberale considerã cã stabilirea ºi practicarea unor preþuri recomandate este necesarã pentru a oferi consumatorului informaþii indirecte privind nivelul costurilor pentru serviciile pe care doreºte sã le cumpere ºi, în acelaºi timp, reprezintã o protecþie împotriva unei „concurenþe neloiale între practicieni”. Cu alte cuvinte, chiar organizaþiile profesionale considerã cã în lipsa fixãrii sau recomandãrii preþurilor, ar exista o concurenþã adevãratã între practicieni.
Aceastã categorie de restricþii care pot afecta concurenþa face obiectul codurilor de eticã ºi conduitã profesionalã, adoptate de fiecare organizaþie profesionalã, conform specificului profesiei. Restricþiile de publicitate sunt mot i vate de neces i tatea protecþ ie i consumatorului împotriva afirmaþiilor înºelãtoare care pot sã aparã în diferite forme de publicitate uzitate în alte domenii, ceea ce previne „concurenþa neloialã” ºi protejeazã integritatea ºi independenþa profesionalã.
Reformele iniþiate în statele membre ale UE au cunoscut o opoziþie mai slabã în ceea ce priveºte relaxarea dispoziþiilor cu privire la utilizarea publicitãþii. Deja în multe state s-au fãcut progrese, fiind vorba doar de modificarea unor coduri adoptate de organizaþiile
4. Preþuri recomandate
5. Restricþii privind publicitatea
profesionale: în Italia, în domeniul arhitecturii ºi ingineriei, sau Germania, în domeniul contabilitãþii etc.
Alte þãri (Danemarca, Estonia, Franþa, Germania ºi Marea Britanie) sunt în curs de a modifica regulile de publicitate specifice tuturor categoriilor de profesii liberale (se va pãstra în continuare interdicþia de a utiliza publicitatea promoþionalã). Ungaria ºi Franþa au cuprins în planul de reforme posibilitatea de a modifica regulile ºi de a permite chiar publicitatea promoþionalã în anumite limite în cazul sectorului farmaceutic. Majoritatea statelor au acceptat faptul cã publicitatea joacã un rol important ºi în educarea consumatorilor. Menþinerea unor restricþii în ceea ce priveºte publicitatea, împiedicã consumatorul sã cunoascã elemente de bazã pe piaþã, cum ar fi, de exemplu, locul unde poate gãsi un expert. În ceea ce priveºte protecþia consumatorului faþã de publicitatea înºelãtoare, existã deja cadrul general adoptat în UE prin Directiva 84/450/EEC privind publicitatea înºelãtoare, amendatã prin Directiva 97/55/EC, transpusã în toate statele membre.
competitor for taking the decisions which affect its business disappears. This type of behavior is similar to a monopoly, each competitor acting independently of its clients in fixing the prices.
The representatives of the liberal professions consider that setting and charging certain recommended prices is necessary in order to give the consumer indirect information on the level of costs for the services which he wants to buy and, at the same time, it represents a measure of protection against the “unfair competition between competitors”. In other words, even the professional organizations consider that in the absence of the price fixing or recommending, a real competition between competitors will exist.
This category of restrictions, which may affect the competition, fall within the scope of the ethical and professional codes, adopted by each professional organization in accordance with the profession's characteristics. The restrictions on advertising are based on the necessity of protecting the consumer against deceiving affirmations which may appear in different types of publicity used in other areas: this prevents the “unfair competition” and protects the integrity and the professional independence.
The reforms initiated in the EU Member States faced a weaker opposition regarding more
4. Recommended Prices
5. Advertising – related restrictions
permissive provisions on advertising. Progresses were already achieved in many states, in respect of changing certain codes adopted by the professional organizations: in Italy, in the fields of architecture and engineer, or in Germany, in the accounting field.
Other countries (Denmark, Estonia, France, Germany and Great Britain) are in the process of changing the advertising rules specific to all liberal professions (the interdiction to use the promotional publicity will further be kept). Hungary and France included in their reform plans the possibility to change the rules and to allow, in certain limits, even the promotional publicity in the pharmaceutical sector. The majority of states accept the fact that the advertising has an important role also in educating the consumers. Maintaining certain restrictions on advertising impedes the consumer to acknowledge basic elements of the market, for example, the place where he may find an expert. As regard the consumer protection against deceiving publicity, already exists a general framework which was adopted in EU through the Directive 84/450/EEC on deceiving advertising, amended through Directive 97/55/EC, already transposed in all Member States.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 29Translated into English by Carmen Bucur and Ioan D. Popa
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 428
comportã independent de clienþii sãi în fixarea preþului.
Reprezentanþii profesiilor liberale considerã cã stabilirea ºi practicarea unor preþuri recomandate este necesarã pentru a oferi consumatorului informaþii indirecte privind nivelul costurilor pentru serviciile pe care doreºte sã le cumpere ºi, în acelaºi timp, reprezintã o protecþie împotriva unei „concurenþe neloiale între practicieni”. Cu alte cuvinte, chiar organizaþiile profesionale considerã cã în lipsa fixãrii sau recomandãrii preþurilor, ar exista o concurenþã adevãratã între practicieni.
Aceastã categorie de restricþii care pot afecta concurenþa face obiectul codurilor de eticã ºi conduitã profesionalã, adoptate de fiecare organizaþie profesionalã, conform specificului profesiei. Restricþiile de publicitate sunt mot i vate de neces i tatea protecþ ie i consumatorului împotriva afirmaþiilor înºelãtoare care pot sã aparã în diferite forme de publicitate uzitate în alte domenii, ceea ce previne „concurenþa neloialã” ºi protejeazã integritatea ºi independenþa profesionalã.
Reformele iniþiate în statele membre ale UE au cunoscut o opoziþie mai slabã în ceea ce priveºte relaxarea dispoziþiilor cu privire la utilizarea publicitãþii. Deja în multe state s-au fãcut progrese, fiind vorba doar de modificarea unor coduri adoptate de organizaþiile
4. Preþuri recomandate
5. Restricþii privind publicitatea
profesionale: în Italia, în domeniul arhitecturii ºi ingineriei, sau Germania, în domeniul contabilitãþii etc.
Alte þãri (Danemarca, Estonia, Franþa, Germania ºi Marea Britanie) sunt în curs de a modifica regulile de publicitate specifice tuturor categoriilor de profesii liberale (se va pãstra în continuare interdicþia de a utiliza publicitatea promoþionalã). Ungaria ºi Franþa au cuprins în planul de reforme posibilitatea de a modifica regulile ºi de a permite chiar publicitatea promoþionalã în anumite limite în cazul sectorului farmaceutic. Majoritatea statelor au acceptat faptul cã publicitatea joacã un rol important ºi în educarea consumatorilor. Menþinerea unor restricþii în ceea ce priveºte publicitatea, împiedicã consumatorul sã cunoascã elemente de bazã pe piaþã, cum ar fi, de exemplu, locul unde poate gãsi un expert. În ceea ce priveºte protecþia consumatorului faþã de publicitatea înºelãtoare, existã deja cadrul general adoptat în UE prin Directiva 84/450/EEC privind publicitatea înºelãtoare, amendatã prin Directiva 97/55/EC, transpusã în toate statele membre.
competitor for taking the decisions which affect its business disappears. This type of behavior is similar to a monopoly, each competitor acting independently of its clients in fixing the prices.
The representatives of the liberal professions consider that setting and charging certain recommended prices is necessary in order to give the consumer indirect information on the level of costs for the services which he wants to buy and, at the same time, it represents a measure of protection against the “unfair competition between competitors”. In other words, even the professional organizations consider that in the absence of the price fixing or recommending, a real competition between competitors will exist.
This category of restrictions, which may affect the competition, fall within the scope of the ethical and professional codes, adopted by each professional organization in accordance with the profession's characteristics. The restrictions on advertising are based on the necessity of protecting the consumer against deceiving affirmations which may appear in different types of publicity used in other areas: this prevents the “unfair competition” and protects the integrity and the professional independence.
The reforms initiated in the EU Member States faced a weaker opposition regarding more
4. Recommended Prices
5. Advertising – related restrictions
permissive provisions on advertising. Progresses were already achieved in many states, in respect of changing certain codes adopted by the professional organizations: in Italy, in the fields of architecture and engineer, or in Germany, in the accounting field.
Other countries (Denmark, Estonia, France, Germany and Great Britain) are in the process of changing the advertising rules specific to all liberal professions (the interdiction to use the promotional publicity will further be kept). Hungary and France included in their reform plans the possibility to change the rules and to allow, in certain limits, even the promotional publicity in the pharmaceutical sector. The majority of states accept the fact that the advertising has an important role also in educating the consumers. Maintaining certain restrictions on advertising impedes the consumer to acknowledge basic elements of the market, for example, the place where he may find an expert. As regard the consumer protection against deceiving publicity, already exists a general framework which was adopted in EU through the Directive 84/450/EEC on deceiving advertising, amended through Directive 97/55/EC, already transposed in all Member States.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 29Translated into English by Carmen Bucur and Ioan D. Popa
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 430
Strategia Lisabona – provocare ºi
responsabilitate pentru RomâniaDacã pânã la aderarea la UE, România a fost preocupatã, în special, de îndeplinirea criteriilor
41Copenhaga , ca þarã membrã trebuie sã-ºi aducã aportul la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona, revizuite, respectiv sã se alinieze la strategia UE pentru regenerarea economicã, la strategia socialã ºi la cea de mediu. Politica în domeniul concurenþei poate juca un rol important în efortul României de a-ºi îmbunãtãþi performanþele de creºtere,
deoarece un mediu concurenþial sãnãtos induce motivãrile necesare pentru a inova ºi pentru a promova creºterea productivitãþii.
Programele Naþionale de Reforme constituie
expresia voinþei politice a fiecãrei þãri
membre UE de a contribui la îndeplinirea
Strategiei Lisabona, revizuite.
Pentru o þarã ca România, a cãrei economie înregistreazã încã decalaje faþã de performanþele UE 25 la unele dintre obiectivele Strategiei Lisabona, putem fi tentaþi sã credem
STABILITATEA ECONOMICÃ ªI SUSTENABILITATEA FINANÞELOR
PUBLICE - obiectiv de bazã cuprins în proiectul Programului
Naþional de Reforme al României
38Elena CONSTANTINESCU
RezumatStrategia Lisabona, revizuitã în martie 2005, este cel mai important proiect european de dezvoltare, la realizarea cãruia fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) trebuie sã-ºi aducã propria
39contribuþie. Principalele coordonate ale Strategiei Lisabona, revizuite, sunt : transformarea Europei într-un spaþiu mai atractiv pentru investiþii ºi muncã; promovarea cunoaºterii ºi inovãrii; crearea de locuri de muncã mai numeroase ºi mai bune; necesitatea parteneriatului UE – SM pentru asigurarea succesului noii strategii .
Responsabilitãþile pentru îndeplinirea obiectivelor acestei strategii se regãsesc într-un program la 40nivelul UE ºi în programele naþionale de reformã ale celor 25 de state membre. Fiecare stat
membru are responsabilitatea îndeplinirii þintelor stabilite în propriul program.
România a fost invitatã ca, în anul premergãtor aderãrii, sã elaboreze în conformitate cu recomandãrile Comisiei Europene, propriul program naþional de reforme pentru Strategia Lisabona, relansatã. Un proiect al Programului Naþional de Reforme al României a fost supus consultãrii publice pe website-ul Ministerului Integrãrii Europene ºi, pe baza observaþiilor ºi propunerilor primite, urmeazã ca acesta sã fie definitivat.
În acest articol sunt prezentate, succint, principalele evoluþii macroeconomice înregistrate în România ºi þintele privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea finanþelor publice, cuprinse în proiectul Programului Naþional de Reforme al României (PNR).
Cuvinte cheie: Strategia Lisabona revizutã, reformã, restructurare, stabilitate economicã, sustenabilitatea finanþelor publice.
38 Inspector de concurenþã, Direcþia Cercetare-Sinteze, Consiliul Concurenþei.39Comunicarea Comisiei „Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy”, COM(2006) 30 final.40Common Actions for Growth and Employment: The Community Lisbon Programme — COM (2005) 330 final.41Criteriile Copenhaga au ca obiectiv stabilirea unei economii de piaþã funcþionale, capabilã sã facã faþã presiunilor concurenþiale ºi forþelor pieþii din cadrul UE.
The Lisbon Strategy – a challenge and a
responsibility for RomaniaIf until the accession to EU, Romania was mainly preoccupied by the fulfillment of the Copenhagen criteria, as a Member State it must contribute to the achievement of the goals provided by the reviewed Lisbon Strategy, that is to get aligned with the EU strategy on the economic regeneration, as well as with the social and environment strategies. Competition policy can pay an important role in Romania's efforts to improve its performances of growth
because a healthy competitive environment induces the necessary incentives to innovate and to promote the increase of the productivity.
The National Reform Programmes represents the expression of the political will of
each EU Member State to contribute to the
fulfillment of the reviewed Lisbon Strategy.
For a country like Romania, with an economy which still presents disparities compared to the EU 25 performances regarding certain
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 31
ECONOMIC STABILITY AND PUBLIC FINANCES SUSTAINABILITY
- milestone objective of the Draft National Reform Programme -
37Elena CONSTANTINESCU
AbstractThe Lisbon Strategy, which was reviewed in March 2005, is the most important European development project, its achievement being conditioned by the contribution of each Member State of the European Union (EU). The main aims of the re-launch Lisbon Strategy are: transforming Europe in a more attractive place for investments and labor; promoting knowledge and innovation; creating more and better jobs; the necessity of an EU–MS partnership for ensuring the success of the new strategy.
The responsibilities for achieving the objectives of this strategy are provided by a programme established at the EU level and by the National Reform Programmes of the 25 de Member States. Each Member State has the responsibility to achieve the targets established by its own programme.
In the year preceeding its accession, Romania has been invited to elaborate according to the recommendations of the European Commission its own National Reform Programme for the re-launched Lisbon Strategy. A draft of the National Reform Programme of Romania was submitted to public consultation on the website of the Ministry of European Integration following to be concluded based on the formulated observations and proposals. This article presents, in a concise manner, the main macroeconomic progresses achieved by Romania, as well as the objectives related to the economic stability and to the public finances sustainability, comprised by the National Reform Programme of Romania (PNR).
Keywords: the reviewed Lisbon Strategy; reform; restructuring; economic stability; public finances sustainability.
37Competition inspector, Department of Research - Synthesis, Competition Council.38Communication of the Commission, “Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy”, COM(2006) 30 final.39Common Actions for Growth and Employment: The Community Lisbon Programme — COM (2005) 330 final.40The Copenhagen Criteria have as objective the establishment of a working market economy, capable to face the competition pressure and the market forces within the EU.41Purchasing Power Standard - shall mean the common reference currency unit used in the European Union representing a conventional in such a way that price level differences between countries are eliminated.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 430
Strategia Lisabona – provocare ºi
responsabilitate pentru RomâniaDacã pânã la aderarea la UE, România a fost preocupatã, în special, de îndeplinirea criteriilor
41Copenhaga , ca þarã membrã trebuie sã-ºi aducã aportul la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona, revizuite, respectiv sã se alinieze la strategia UE pentru regenerarea economicã, la strategia socialã ºi la cea de mediu. Politica în domeniul concurenþei poate juca un rol important în efortul României de a-ºi îmbunãtãþi performanþele de creºtere,
deoarece un mediu concurenþial sãnãtos induce motivãrile necesare pentru a inova ºi pentru a promova creºterea productivitãþii.
Programele Naþionale de Reforme constituie
expresia voinþei politice a fiecãrei þãri
membre UE de a contribui la îndeplinirea
Strategiei Lisabona, revizuite.
Pentru o þarã ca România, a cãrei economie înregistreazã încã decalaje faþã de performanþele UE 25 la unele dintre obiectivele Strategiei Lisabona, putem fi tentaþi sã credem
STABILITATEA ECONOMICÃ ªI SUSTENABILITATEA FINANÞELOR
PUBLICE - obiectiv de bazã cuprins în proiectul Programului
Naþional de Reforme al României
38Elena CONSTANTINESCU
RezumatStrategia Lisabona, revizuitã în martie 2005, este cel mai important proiect european de dezvoltare, la realizarea cãruia fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) trebuie sã-ºi aducã propria
39contribuþie. Principalele coordonate ale Strategiei Lisabona, revizuite, sunt : transformarea Europei într-un spaþiu mai atractiv pentru investiþii ºi muncã; promovarea cunoaºterii ºi inovãrii; crearea de locuri de muncã mai numeroase ºi mai bune; necesitatea parteneriatului UE – SM pentru asigurarea succesului noii strategii .
Responsabilitãþile pentru îndeplinirea obiectivelor acestei strategii se regãsesc într-un program la 40nivelul UE ºi în programele naþionale de reformã ale celor 25 de state membre. Fiecare stat
membru are responsabilitatea îndeplinirii þintelor stabilite în propriul program.
România a fost invitatã ca, în anul premergãtor aderãrii, sã elaboreze în conformitate cu recomandãrile Comisiei Europene, propriul program naþional de reforme pentru Strategia Lisabona, relansatã. Un proiect al Programului Naþional de Reforme al României a fost supus consultãrii publice pe website-ul Ministerului Integrãrii Europene ºi, pe baza observaþiilor ºi propunerilor primite, urmeazã ca acesta sã fie definitivat.
În acest articol sunt prezentate, succint, principalele evoluþii macroeconomice înregistrate în România ºi þintele privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea finanþelor publice, cuprinse în proiectul Programului Naþional de Reforme al României (PNR).
Cuvinte cheie: Strategia Lisabona revizutã, reformã, restructurare, stabilitate economicã, sustenabilitatea finanþelor publice.
38 Inspector de concurenþã, Direcþia Cercetare-Sinteze, Consiliul Concurenþei.39Comunicarea Comisiei „Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy”, COM(2006) 30 final.40Common Actions for Growth and Employment: The Community Lisbon Programme — COM (2005) 330 final.41Criteriile Copenhaga au ca obiectiv stabilirea unei economii de piaþã funcþionale, capabilã sã facã faþã presiunilor concurenþiale ºi forþelor pieþii din cadrul UE.
The Lisbon Strategy – a challenge and a
responsibility for RomaniaIf until the accession to EU, Romania was mainly preoccupied by the fulfillment of the Copenhagen criteria, as a Member State it must contribute to the achievement of the goals provided by the reviewed Lisbon Strategy, that is to get aligned with the EU strategy on the economic regeneration, as well as with the social and environment strategies. Competition policy can pay an important role in Romania's efforts to improve its performances of growth
because a healthy competitive environment induces the necessary incentives to innovate and to promote the increase of the productivity.
The National Reform Programmes represents the expression of the political will of
each EU Member State to contribute to the
fulfillment of the reviewed Lisbon Strategy.
For a country like Romania, with an economy which still presents disparities compared to the EU 25 performances regarding certain
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 31
ECONOMIC STABILITY AND PUBLIC FINANCES SUSTAINABILITY
- milestone objective of the Draft National Reform Programme -
37Elena CONSTANTINESCU
AbstractThe Lisbon Strategy, which was reviewed in March 2005, is the most important European development project, its achievement being conditioned by the contribution of each Member State of the European Union (EU). The main aims of the re-launch Lisbon Strategy are: transforming Europe in a more attractive place for investments and labor; promoting knowledge and innovation; creating more and better jobs; the necessity of an EU–MS partnership for ensuring the success of the new strategy.
The responsibilities for achieving the objectives of this strategy are provided by a programme established at the EU level and by the National Reform Programmes of the 25 de Member States. Each Member State has the responsibility to achieve the targets established by its own programme.
In the year preceeding its accession, Romania has been invited to elaborate according to the recommendations of the European Commission its own National Reform Programme for the re-launched Lisbon Strategy. A draft of the National Reform Programme of Romania was submitted to public consultation on the website of the Ministry of European Integration following to be concluded based on the formulated observations and proposals. This article presents, in a concise manner, the main macroeconomic progresses achieved by Romania, as well as the objectives related to the economic stability and to the public finances sustainability, comprised by the National Reform Programme of Romania (PNR).
Keywords: the reviewed Lisbon Strategy; reform; restructuring; economic stability; public finances sustainability.
37Competition inspector, Department of Research - Synthesis, Competition Council.38Communication of the Commission, “Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy”, COM(2006) 30 final.39Common Actions for Growth and Employment: The Community Lisbon Programme — COM (2005) 330 final.40The Copenhagen Criteria have as objective the establishment of a working market economy, capable to face the competition pressure and the market forces within the EU.41Purchasing Power Standard - shall mean the common reference currency unit used in the European Union representing a conventional in such a way that price level differences between countries are eliminated.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 432
cã stabilirea unor þinte înalte, cum sunt cele avute în vedere în aceast program european de dezvoltare, este o încercare îndrãzneaþã. Evoluþiile macroeconomice înregistrate recent în economie, evidenþiate în PNR, atestã, însã, cã România are capacitatea de a recupera rãmânerile în urmã ºi de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona revizuite, refocalizate pe creºterea economicã ºi a numãrului locurilor de muncã.
Astfel, România se aflã în prezent în al ºaselea
an de evoluþii pozitive în privinþa creºterii
economice. Ritmul de creºtere a produsului intern brut (PIB), de 6,9% în trimestrul I 2006, a fost cel mai ridicat dintre cele înregistrate pentru aceastã perioadã în ultimii ani (6,2% în trimestrul I 2004 ºi 6% în trimestrul I 2005). PIB pe locuitor a crescut de la 1795 Euro, în anul 2000, la 3665 Euro, în anul 2005. Raportat la statele membre UE, PIB pe locuitor
42la PPS se aflã încã mult sub media UE 25 (acesta a reprezentat 33,1% din media UE 25, în anul 2005, ºi 24,9%, în anul 2000).
În perioada 2001-2005, cererea internã a reprezentat principalul factor de creºtere, înregistrând un ritm mediu anual de 8,2%. Începând cu anul 2005, ritmul de creºtere a cererii interne a fost mai lent, iar structura cererii interne (consum ºi investiþii) s-a îmbunãtãþit. Deºi, principalul factor de
creºtere economicã a rãmas consumul
individual al gospodãriilor, acesta ºi-a redus contribuþia la creºterea realã a PIB (de la 9,7 procente, în 2004, la 6,9 procente, în 2005). Pentru perioada 2006-2010 se estimeazã cã PIB va creºte cu ritmuri de peste 6%, pe seama mãririi volumului de activitate. Formarea brutã de capital fix este estimatã sã creascã, în aceeaºi perioadã, în medie cu circa 12,0%, în condiþiile în care cererea internã va creºte cu un ritm mediu de circa 7,7%. Se estimeazã cã producþia industrialã are capacitatea de a înregistra pe termen mediu creºteri anuale de circa 4%.
Investiþiile au înregistrat o creºtere constantã în ultimii ani. Intrãrile nete de investiþii strãine directe s-au menþinut, în anul 2005, la un nivel ridicat, de 6,6% din PIB. În trim.I 2006, investiþiile au continuat sã înregistreze ritmuri de creºtere ridicate, ceea ce a dus la sporirea
substanþialã a contribuþiei acestora la creºterea realã a PIB.
Exportul net a avut, în general, o contribuþie
negativã la creºterea PIB. Pentru perioada urmãtoare se estimeazã tot o contribuþie negativã a exportului net la creºterea realã a PIB, dar în scãdere. Se aºteaptã ca serviciile sã aibã o contribuþie mai mare la acoperirea deficitului de cont curent. Creºterea mai rapidã a importurilor a condus la majorarea
deficitului comercial, care s-a reflectat în creºterea deficitului de cont curent. Ponderea acestuia în PIB s-a stabilizat în anul 2005 la cca. 8,7%. Ca tendinþã pozitivã este evidenþiatã sustenabilitatea ridicatã a deficitului de cont curent (acesta a fost acoperit din surse autonome de finanþare în proporþie de 94%, în 2005, ºi în întregime, în trimestrul I 2006). Pentru perioada urmãtoare se preconizeazã cã deficitul de cont curent se va majora cu 48% faþã de cel înregistrat în anul 2005, iar ponderea acestuia în PIB se va diminua la 7,3%, în anul 2010. Se considerã cã aceastã evoluþie a deficitului de cont curent nu va reprezenta un factor de presiune asupra echilibrului extern, deoarece va fi acoperit aproape integral din transferuri de capital, investiþii directe ºi investiþii de portofoliu.
Dezinflaþia a fãcut progrese notabile, inflaþia ajungând la 8,6% în anul 2005. Se prognozeazã cont inuarea procesulu i dezinflaþionist în perioada urmãtoare ºi se aºteaptã ca, la orizontul anului 2010, sã se ajungã la un nivel al inflaþiei de cca. 2,5%, comparabil cu cel din UE.
Veniturile colectate la bugetul general
consolidat în anul 2005 au reprezentat 30,3% din PIB, cu o creºtere de 0,2 puncte procentuale în PIB faþã de anul anterior.
Cheltuielile bugetului general consolidat pe anul 2005 au reprezentat 31,1% din PIB. La
finele anului 2005, deficitul bugetului general consolidat a reprezentat 0,8% din PIB, generând un sold primar pozitiv de 0,26% din PIB, cu inf luenþe favorabi le asupra sustenabilitãþii fiscale. Pentru anul 2006, deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit la nivelul de 2,5% din PIB, majorarea faþã de nivelul anterior fiind prevãzutã a fi direcþionatã cãtre finanþarea de proiecte
42 Puterea de Cumpãrare Standard - reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
objectives of the Lisbon Strategy, we can be tempted to believe that establishing high goals such as those envisaged by this European programme for development is a bold attempt. The macroeconomic evolutions, recently registered by the economy, which are highlighted by the PNR, prove conversely that Romania has the capacity to recuperate the discrepancies and to contribute for the fulfillment of the objectives aimed by the reviewed Lisbon Strategy, refocused on economic growth and on the increase of the job number.
Thereby, at present, Romania registers the sixth year of positive evolutions with regards to
the economic growth. The rate of growth for the gross domestic product (GDP), of 6.9% in the first trimester of 2006, was the highest of the last years (6.2% in the first trimester of 2004 and 6% in the first trimester of 2005). The GDP per inhabitant grew from Euro 1,795 in 2000 to Euro 3,665 in 2005. Compared with the EU Member States, the GDP per inhabitant related to PPS is still under the EU 25 average (in 2005 it represented 33.1% of the UE 25 average, and in 2000, 24.9%).
During 2001-2005, the domestic demand was the main factor of growth, with an annual average increase rate of 8.2%. Starting with 2005, the increase rate of the domestic demand was lower and the structure of the domestic demand (consumption and investments) improved. Although the main
growth factor remained the individual
household consumption, it reduced its contribution to the GDP's real growth (from 9.7 percents, in 2004, to 6.9 percents, in 2005). For the period 2006-2010 the GDP is estimated to enhance by over 6% because of the more increasing activity. For the same period, the gross capital formation is estimated to grow with an average of around 12.0%, taking into consideration a 7.7% average growth of the domestic demand. It is estimated that the industrial production has the capacity to register, on medium term, annual growths of around 4%.
In the last years, the investments registered a constant increase. The net inputs of the direct foreign investments maintained in 2005 at a
high level, namely 6.6% of the GDP. In the first trimester of 2006, the investments continued to register high growths, thereby leading to the substantial enhance of theirs contributions to the real growth of the GDP.
In general, the net export had a negative effect over the GDP's increase. For the next period the net export is estimated to continue to have a negative contribution to the real growth of the GDP, but in a lower degree. The services are expected to have a larger contribution to the handling of the current account deficit. The faster increase of imports
led to the expansion of the commercial deficit, which was reflected in the extension of the current account deficit. Its proportion in the GDP was stabilized in 2005 at around 8.7%. A positive trend is represented by the high sustainability of the current account deficit (in 2005, 94% of it was covered by autonomous financial resources and in the first trimester of 2006, it was covered entirely by these resources). For the next period, the current account deficit is estimated to increase by 48%, compared with the one registered in 2005, and in 2010 its share in GDP will diminish at 7.3%. This evolution of the current account is considered not to represent a factor of pressure on the external stability, because it will be covered almost entirely by the capital transfers, direct and portfolio investments.
The disinflation registered notable progresses, in 2005 the inflation being of 8.6%. The disinflation process is estimated to continue, being expected for the inflation to attain, around the year 2010, a level of approximately 2.5%, comparable with the EU situation.
The incomes collected by the general
consolidated budget in 2005 were of 30.3% of the GDP, registering an increase of 0.2 percents of the GDP compared with the
previous year. The expenses of the general
consolidated budget in 2005 represented 31.1% of the GDP. At the end of the 2005, the
deficit of the general consolidated budget was of 0.8% of the GDP, generating a primer positive balance of 0.26% of the GDP, thereby having positive influences over the fiscal sustainability. For 2006, the deficit of the
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 33
42 Puterea de Cumpãrare Standard - reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 432
cã stabilirea unor þinte înalte, cum sunt cele avute în vedere în aceast program european de dezvoltare, este o încercare îndrãzneaþã. Evoluþiile macroeconomice înregistrate recent în economie, evidenþiate în PNR, atestã, însã, cã România are capacitatea de a recupera rãmânerile în urmã ºi de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona revizuite, refocalizate pe creºterea economicã ºi a numãrului locurilor de muncã.
Astfel, România se aflã în prezent în al ºaselea
an de evoluþii pozitive în privinþa creºterii
economice. Ritmul de creºtere a produsului intern brut (PIB), de 6,9% în trimestrul I 2006, a fost cel mai ridicat dintre cele înregistrate pentru aceastã perioadã în ultimii ani (6,2% în trimestrul I 2004 ºi 6% în trimestrul I 2005). PIB pe locuitor a crescut de la 1795 Euro, în anul 2000, la 3665 Euro, în anul 2005. Raportat la statele membre UE, PIB pe locuitor
42la PPS se aflã încã mult sub media UE 25 (acesta a reprezentat 33,1% din media UE 25, în anul 2005, ºi 24,9%, în anul 2000).
În perioada 2001-2005, cererea internã a reprezentat principalul factor de creºtere, înregistrând un ritm mediu anual de 8,2%. Începând cu anul 2005, ritmul de creºtere a cererii interne a fost mai lent, iar structura cererii interne (consum ºi investiþii) s-a îmbunãtãþit. Deºi, principalul factor de
creºtere economicã a rãmas consumul
individual al gospodãriilor, acesta ºi-a redus contribuþia la creºterea realã a PIB (de la 9,7 procente, în 2004, la 6,9 procente, în 2005). Pentru perioada 2006-2010 se estimeazã cã PIB va creºte cu ritmuri de peste 6%, pe seama mãririi volumului de activitate. Formarea brutã de capital fix este estimatã sã creascã, în aceeaºi perioadã, în medie cu circa 12,0%, în condiþiile în care cererea internã va creºte cu un ritm mediu de circa 7,7%. Se estimeazã cã producþia industrialã are capacitatea de a înregistra pe termen mediu creºteri anuale de circa 4%.
Investiþiile au înregistrat o creºtere constantã în ultimii ani. Intrãrile nete de investiþii strãine directe s-au menþinut, în anul 2005, la un nivel ridicat, de 6,6% din PIB. În trim.I 2006, investiþiile au continuat sã înregistreze ritmuri de creºtere ridicate, ceea ce a dus la sporirea
substanþialã a contribuþiei acestora la creºterea realã a PIB.
Exportul net a avut, în general, o contribuþie
negativã la creºterea PIB. Pentru perioada urmãtoare se estimeazã tot o contribuþie negativã a exportului net la creºterea realã a PIB, dar în scãdere. Se aºteaptã ca serviciile sã aibã o contribuþie mai mare la acoperirea deficitului de cont curent. Creºterea mai rapidã a importurilor a condus la majorarea
deficitului comercial, care s-a reflectat în creºterea deficitului de cont curent. Ponderea acestuia în PIB s-a stabilizat în anul 2005 la cca. 8,7%. Ca tendinþã pozitivã este evidenþiatã sustenabilitatea ridicatã a deficitului de cont curent (acesta a fost acoperit din surse autonome de finanþare în proporþie de 94%, în 2005, ºi în întregime, în trimestrul I 2006). Pentru perioada urmãtoare se preconizeazã cã deficitul de cont curent se va majora cu 48% faþã de cel înregistrat în anul 2005, iar ponderea acestuia în PIB se va diminua la 7,3%, în anul 2010. Se considerã cã aceastã evoluþie a deficitului de cont curent nu va reprezenta un factor de presiune asupra echilibrului extern, deoarece va fi acoperit aproape integral din transferuri de capital, investiþii directe ºi investiþii de portofoliu.
Dezinflaþia a fãcut progrese notabile, inflaþia ajungând la 8,6% în anul 2005. Se prognozeazã cont inuarea procesulu i dezinflaþionist în perioada urmãtoare ºi se aºteaptã ca, la orizontul anului 2010, sã se ajungã la un nivel al inflaþiei de cca. 2,5%, comparabil cu cel din UE.
Veniturile colectate la bugetul general
consolidat în anul 2005 au reprezentat 30,3% din PIB, cu o creºtere de 0,2 puncte procentuale în PIB faþã de anul anterior.
Cheltuielile bugetului general consolidat pe anul 2005 au reprezentat 31,1% din PIB. La
finele anului 2005, deficitul bugetului general consolidat a reprezentat 0,8% din PIB, generând un sold primar pozitiv de 0,26% din PIB, cu inf luenþe favorabi le asupra sustenabilitãþii fiscale. Pentru anul 2006, deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit la nivelul de 2,5% din PIB, majorarea faþã de nivelul anterior fiind prevãzutã a fi direcþionatã cãtre finanþarea de proiecte
42 Puterea de Cumpãrare Standard - reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
objectives of the Lisbon Strategy, we can be tempted to believe that establishing high goals such as those envisaged by this European programme for development is a bold attempt. The macroeconomic evolutions, recently registered by the economy, which are highlighted by the PNR, prove conversely that Romania has the capacity to recuperate the discrepancies and to contribute for the fulfillment of the objectives aimed by the reviewed Lisbon Strategy, refocused on economic growth and on the increase of the job number.
Thereby, at present, Romania registers the sixth year of positive evolutions with regards to
the economic growth. The rate of growth for the gross domestic product (GDP), of 6.9% in the first trimester of 2006, was the highest of the last years (6.2% in the first trimester of 2004 and 6% in the first trimester of 2005). The GDP per inhabitant grew from Euro 1,795 in 2000 to Euro 3,665 in 2005. Compared with the EU Member States, the GDP per inhabitant related to PPS is still under the EU 25 average (in 2005 it represented 33.1% of the UE 25 average, and in 2000, 24.9%).
During 2001-2005, the domestic demand was the main factor of growth, with an annual average increase rate of 8.2%. Starting with 2005, the increase rate of the domestic demand was lower and the structure of the domestic demand (consumption and investments) improved. Although the main
growth factor remained the individual
household consumption, it reduced its contribution to the GDP's real growth (from 9.7 percents, in 2004, to 6.9 percents, in 2005). For the period 2006-2010 the GDP is estimated to enhance by over 6% because of the more increasing activity. For the same period, the gross capital formation is estimated to grow with an average of around 12.0%, taking into consideration a 7.7% average growth of the domestic demand. It is estimated that the industrial production has the capacity to register, on medium term, annual growths of around 4%.
In the last years, the investments registered a constant increase. The net inputs of the direct foreign investments maintained in 2005 at a
high level, namely 6.6% of the GDP. In the first trimester of 2006, the investments continued to register high growths, thereby leading to the substantial enhance of theirs contributions to the real growth of the GDP.
In general, the net export had a negative effect over the GDP's increase. For the next period the net export is estimated to continue to have a negative contribution to the real growth of the GDP, but in a lower degree. The services are expected to have a larger contribution to the handling of the current account deficit. The faster increase of imports
led to the expansion of the commercial deficit, which was reflected in the extension of the current account deficit. Its proportion in the GDP was stabilized in 2005 at around 8.7%. A positive trend is represented by the high sustainability of the current account deficit (in 2005, 94% of it was covered by autonomous financial resources and in the first trimester of 2006, it was covered entirely by these resources). For the next period, the current account deficit is estimated to increase by 48%, compared with the one registered in 2005, and in 2010 its share in GDP will diminish at 7.3%. This evolution of the current account is considered not to represent a factor of pressure on the external stability, because it will be covered almost entirely by the capital transfers, direct and portfolio investments.
The disinflation registered notable progresses, in 2005 the inflation being of 8.6%. The disinflation process is estimated to continue, being expected for the inflation to attain, around the year 2010, a level of approximately 2.5%, comparable with the EU situation.
The incomes collected by the general
consolidated budget in 2005 were of 30.3% of the GDP, registering an increase of 0.2 percents of the GDP compared with the
previous year. The expenses of the general
consolidated budget in 2005 represented 31.1% of the GDP. At the end of the 2005, the
deficit of the general consolidated budget was of 0.8% of the GDP, generating a primer positive balance of 0.26% of the GDP, thereby having positive influences over the fiscal sustainability. For 2006, the deficit of the
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 33
42 Puterea de Cumpãrare Standard - reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 434
investiþionale în zone prioritare identificate.
Pentru îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea
finanþelor publice, PNR stabileºte 5 prioritãþi:
•stabilitatea macroeconomicã;
•sustenabilitatea finanþelor publice;
•reformarea sistemelor de asigurãri
sociale ºi de asigurãri de sãnãtate;•creºterea calitãþii serviciilor publice
ºi a eficienþei administraþiei;•asigurarea unei balanþe energetice
echilibrate.
•Mãsurile avute în vedere pentru
realizarea stabilitãþii macroeconomice sunt:
þintirea directã a inflaþiei ºi menþinerea
condiþiilor monetare restrictive.Scãderea inflaþiei sub 10%, începând cu anul 2004, a contribuit la crearea condiþiilor favorabile adoptãrii, încã din luna august 2005, a unei noi strategii de politicã monetarã,
respectiv þintirea directã a inflaþiei, care va fi menþinutã cel puþin pânã la intrarea în
43mecanismul ERM II . Întrucât, în prezent, se constatã redinamizarea excedentului de
cerere, se considerã necesarã menþinerea
condiþiilor monetare restrictive pe o duratã
mai îndelungatã, pe fondul consolidãrii
dezinflaþiei. În acest scop, se va utiliza ca
instrument rata dobânzii de politicã
monetarã ºi se va continua exercitarea unui
control ferm al lichiditãþii de pe piaþa
monetarã prin intermediul operaþiunilor de piaþã. De asemenea, va fi monitorizatã evoluþia creditului în lei, precum ºi a creditului neguvernamental total.
Pentru anul 2006, este prevãzutã o þintã a inflaþiei de 6 ±1% puncte procentuale, iar pentru anul 2007 de 4,5% ±1% puncte procentuale. Rata dobânzii de politicã monetarã va fi menþinutã la 8,5% pe an. În continuare, þintele anuale vor fi stabilite astfel încât sã se asigure coborârea relativ rapidã a
Prioritãþi pentru îndeplinirea obiectivului
priv ind stabi l itatea economicã ºi
sustenabilitatea finanþelor publice
inflaþiei spre un nivel sustenabil pe termen mediu. PIB este prevãzut sã creascã cu cca. 6%, în anul 2006, ºi cu cca. 6,2%, în anul
2007.
•În vederea asigurãrii sustenabilitãþii
finanþelor publice, PNR prevede reforma
politicii fiscale ºi reforma cheltuielilor
publice. Modificarea Codului fiscal, aprobatã prin lege în luna iulie 2006, asigurã cadrul legal necesar pentru: generalizarea cotei unice de 16%, extinderea bazei de impunere, preluarea directivelor în materie din legislaþia UE, precum ºi pentru perfecþionarea ºi simplificarea cadrului legislativ existent. Continuarea ºi accelerarea procesului de reformã a administraþiei fiscale are ca obiectiv principal îmbunãtãþ irea colectãr i i impozite lor, contribuþiilor ºi taxelor, cu scopul creºterii veniturilor bugetare. In plus, se urmãreºte îmbunãtãþirea serviciilor de asistenþã cãtre contribuabili, cu scopul creºterii conformãrii voluntare ºi reducerii costurilor tranzacþionale ale întreprinderilor în relaþia cu administraþia fiscalã. Pentru perioada 2007-2010, formularea obiectivelor politicii bugetare vor avea în vedere politicile publice sectoriale integrate într-un orizont multianual, în contextul
44de strategie deja formulat .
Reforma cheltuiel i lor publice vizeazã îmbunãtãþirea prioritizãrii acestora ºi redirecþionarea lor cãtre: infrastructurã, capacitate administrativã, capitalul uman º.a. Principalele acþiuni propuse în PNR pentru
reforma cheltuielilor publice sunt:- dezvoltarea ºi consolidarea cadrului
de cheltuieli pe termen mediu (exerciþiul de proiectare pe trei ani va fi continuat);
- consolidarea principiului alocãrii pe programe;
- standardizarea procedurilor pentru elaborarea studiilor de impact (cadrul legislativ urmeazã a fi definitivat ºi va fi aplicat de la 1 ianuarie 2007);
- c on t i nua rea p rocesu l u i de 45modernizare a contabilitãþii publice (va fi
cont inuatã transpunerea pr inc ip i i lor contabilitãþii pe angajamente în sectorul public);
- creºterea disciplinei economico -
43 Etapa preliminarã adoptãrii monedei euro (adoptarea acesteia este proiectatã a avea loc la orizontul anilor 2012-2014).44 Continuarea ºi consolidarea politicilor de capital uman, ce vor asigura premise pentru realizarea unei economii durabile în domeniul forþei de muncã; finanþarea unor politici publice de ajustare structuralã, pentru creºterea competitivitãþii performanþelor economiei româneºti; finanþarea altor politici convergente cu cele promovate de UE (infrastructurã, cercetare-dezvoltare, mediu ºi dezvoltare ruralã) º.a.45Raportarea datelor statistice în domeniul finanþelor publice cu respectarea Sistemului European de Conturi ESA 95 a impus implementarea, începând cu 1 ianuarie 2006, a unei noi clasificãri a indicatorilor privind finanþele publice, respectiv a principiilor contabilitãþii pe angajamente în sectorul public.
general consolidated budget was established at 2.5% of the GDP. Its increase, compared with the past level, was estimated to be orientated towards financing investment projects within the identified priority zones.
In order to attain the objective regarding theeconomic stability and the public finances
sustainability, the PNR establishes 5 priorities:
•the macroeconomic stability;
•the public finances sustainability;
•the reform of the systems of
social security and health insurance;•the increase of the public service
quality, as well as of the administration efficiency;•the assurance of an equilibrated
energetic balance.
•The measures envisaged for
achieving the macroeconomic stability are:
the direct inflation targeting and the
maintaining of the restrictive monetary
conditions.The decrease of the inflation under 10%, starting with 2004, contributed to the creation of favorable conditions for adopting, in August 2005, of a new strategy for monetary policy,
respectively the direct inflation targeting,
which will be maintain at least until the entry 42within the ERM II mechanism. Because of the
booming surplus of the demand registered in
present, it is necessary to maintain the
restrictive monetary conditions on an
extended period of time, taking into consideration the strengthening of the
disinflation. In this view, the interest rate of
the monetary policy will be the instrument
used; in the same time, the exertion of a
strong control of the monetary market
liquidity will be continued through the market operations. Also, the evolution of the credit in Romanian lei will be monitored, as well as the total non-governmental credit.
Priorities in achieving the objective
regarding the economic stability and the
public finances sustainability
For 2006 the inflation target is of 6 ±1% percents, and for 2007 of 4.5% ±1% percents. The interest rate of the monetary policy will be maintained at 8.5% per year. In the future, the annual targets will be established in such a manner as to be ensuring the fast decrease of the inflation towards a sustainable level on medium term. It is expected that the GDP will increase by around 6% in 2006 and by
6.2% in 2007.
•In order to provide the public
finances sustainability, the PNR provides the
reform of the fiscal policy and the reform of
the public expenses. The amendment of the Fiscal Code, approved by law in July 2006, provides the necessary legal framework for: the generalization of the unique duty rate of 16%, the extension of the tax base, the transposing of the specific EU directives, as well as the improvement and the simplification of the existent legal framework. The continuation and the acceleration in respect to the reform process of the fiscal administration have as main aim the improvement of the collection of taxes, contributions and duties, in order to enhance the budgetary incomes. In addition, the efforts will envisage the development of the assistance services for the taxpayers, in order to improve the voluntary observance of the specific rules and to reduce the transactional costs of the undertakings in relation with the fiscal administration. For the period 2007-2010, establishing the budgetary policy objectives will relate to the sectoral public policies multi-annually integrated, in the context
43of the already formulated strategy .
The reform of the public expenses envisages the improvement of their prioritization, as well as their reorientation towards: the infrastructure, the administrative capacity, the human capital etc. The main actions proposed
by the PNR for the public expenses reform are:
- developing and consolidating the expenses framework on medium term (the 3 years projection exercise will be continued);
- consolidating the principle - allocations upon programmes;
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 35
42 Preliminary step in adopting the Euro (its adoption is estimated in the period 2012-2014).43 Continuation and consolidation of the human capital policies which will ensure the premises for achieving a durable economy in the field of the labor force; the financing of certain public structural adjustment policies in order to increase the competitiveness performances of the Romanian economy; the financing of other policies convergent with the policies promoted by the EU (infrastructure, research and development, environment and rural development) etc.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 434
investiþionale în zone prioritare identificate.
Pentru îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea
finanþelor publice, PNR stabileºte 5 prioritãþi:
•stabilitatea macroeconomicã;
•sustenabilitatea finanþelor publice;
•reformarea sistemelor de asigurãri
sociale ºi de asigurãri de sãnãtate;•creºterea calitãþii serviciilor publice
ºi a eficienþei administraþiei;•asigurarea unei balanþe energetice
echilibrate.
•Mãsurile avute în vedere pentru
realizarea stabilitãþii macroeconomice sunt:
þintirea directã a inflaþiei ºi menþinerea
condiþiilor monetare restrictive.Scãderea inflaþiei sub 10%, începând cu anul 2004, a contribuit la crearea condiþiilor favorabile adoptãrii, încã din luna august 2005, a unei noi strategii de politicã monetarã,
respectiv þintirea directã a inflaþiei, care va fi menþinutã cel puþin pânã la intrarea în
43mecanismul ERM II . Întrucât, în prezent, se constatã redinamizarea excedentului de
cerere, se considerã necesarã menþinerea
condiþiilor monetare restrictive pe o duratã
mai îndelungatã, pe fondul consolidãrii
dezinflaþiei. În acest scop, se va utiliza ca
instrument rata dobânzii de politicã
monetarã ºi se va continua exercitarea unui
control ferm al lichiditãþii de pe piaþa
monetarã prin intermediul operaþiunilor de piaþã. De asemenea, va fi monitorizatã evoluþia creditului în lei, precum ºi a creditului neguvernamental total.
Pentru anul 2006, este prevãzutã o þintã a inflaþiei de 6 ±1% puncte procentuale, iar pentru anul 2007 de 4,5% ±1% puncte procentuale. Rata dobânzii de politicã monetarã va fi menþinutã la 8,5% pe an. În continuare, þintele anuale vor fi stabilite astfel încât sã se asigure coborârea relativ rapidã a
Prioritãþi pentru îndeplinirea obiectivului
priv ind stabi l itatea economicã ºi
sustenabilitatea finanþelor publice
inflaþiei spre un nivel sustenabil pe termen mediu. PIB este prevãzut sã creascã cu cca. 6%, în anul 2006, ºi cu cca. 6,2%, în anul
2007.
•În vederea asigurãrii sustenabilitãþii
finanþelor publice, PNR prevede reforma
politicii fiscale ºi reforma cheltuielilor
publice. Modificarea Codului fiscal, aprobatã prin lege în luna iulie 2006, asigurã cadrul legal necesar pentru: generalizarea cotei unice de 16%, extinderea bazei de impunere, preluarea directivelor în materie din legislaþia UE, precum ºi pentru perfecþionarea ºi simplificarea cadrului legislativ existent. Continuarea ºi accelerarea procesului de reformã a administraþiei fiscale are ca obiectiv principal îmbunãtãþ irea colectãr i i impozite lor, contribuþiilor ºi taxelor, cu scopul creºterii veniturilor bugetare. In plus, se urmãreºte îmbunãtãþirea serviciilor de asistenþã cãtre contribuabili, cu scopul creºterii conformãrii voluntare ºi reducerii costurilor tranzacþionale ale întreprinderilor în relaþia cu administraþia fiscalã. Pentru perioada 2007-2010, formularea obiectivelor politicii bugetare vor avea în vedere politicile publice sectoriale integrate într-un orizont multianual, în contextul
44de strategie deja formulat .
Reforma cheltuiel i lor publice vizeazã îmbunãtãþirea prioritizãrii acestora ºi redirecþionarea lor cãtre: infrastructurã, capacitate administrativã, capitalul uman º.a. Principalele acþiuni propuse în PNR pentru
reforma cheltuielilor publice sunt:- dezvoltarea ºi consolidarea cadrului
de cheltuieli pe termen mediu (exerciþiul de proiectare pe trei ani va fi continuat);
- consolidarea principiului alocãrii pe programe;
- standardizarea procedurilor pentru elaborarea studiilor de impact (cadrul legislativ urmeazã a fi definitivat ºi va fi aplicat de la 1 ianuarie 2007);
- c on t i nua rea p rocesu l u i de 45modernizare a contabilitãþii publice (va fi
cont inuatã transpunerea pr inc ip i i lor contabilitãþii pe angajamente în sectorul public);
- creºterea disciplinei economico -
43 Etapa preliminarã adoptãrii monedei euro (adoptarea acesteia este proiectatã a avea loc la orizontul anilor 2012-2014).44 Continuarea ºi consolidarea politicilor de capital uman, ce vor asigura premise pentru realizarea unei economii durabile în domeniul forþei de muncã; finanþarea unor politici publice de ajustare structuralã, pentru creºterea competitivitãþii performanþelor economiei româneºti; finanþarea altor politici convergente cu cele promovate de UE (infrastructurã, cercetare-dezvoltare, mediu ºi dezvoltare ruralã) º.a.45Raportarea datelor statistice în domeniul finanþelor publice cu respectarea Sistemului European de Conturi ESA 95 a impus implementarea, începând cu 1 ianuarie 2006, a unei noi clasificãri a indicatorilor privind finanþele publice, respectiv a principiilor contabilitãþii pe angajamente în sectorul public.
general consolidated budget was established at 2.5% of the GDP. Its increase, compared with the past level, was estimated to be orientated towards financing investment projects within the identified priority zones.
In order to attain the objective regarding theeconomic stability and the public finances
sustainability, the PNR establishes 5 priorities:
•the macroeconomic stability;
•the public finances sustainability;
•the reform of the systems of
social security and health insurance;•the increase of the public service
quality, as well as of the administration efficiency;•the assurance of an equilibrated
energetic balance.
•The measures envisaged for
achieving the macroeconomic stability are:
the direct inflation targeting and the
maintaining of the restrictive monetary
conditions.The decrease of the inflation under 10%, starting with 2004, contributed to the creation of favorable conditions for adopting, in August 2005, of a new strategy for monetary policy,
respectively the direct inflation targeting,
which will be maintain at least until the entry 42within the ERM II mechanism. Because of the
booming surplus of the demand registered in
present, it is necessary to maintain the
restrictive monetary conditions on an
extended period of time, taking into consideration the strengthening of the
disinflation. In this view, the interest rate of
the monetary policy will be the instrument
used; in the same time, the exertion of a
strong control of the monetary market
liquidity will be continued through the market operations. Also, the evolution of the credit in Romanian lei will be monitored, as well as the total non-governmental credit.
Priorities in achieving the objective
regarding the economic stability and the
public finances sustainability
For 2006 the inflation target is of 6 ±1% percents, and for 2007 of 4.5% ±1% percents. The interest rate of the monetary policy will be maintained at 8.5% per year. In the future, the annual targets will be established in such a manner as to be ensuring the fast decrease of the inflation towards a sustainable level on medium term. It is expected that the GDP will increase by around 6% in 2006 and by
6.2% in 2007.
•In order to provide the public
finances sustainability, the PNR provides the
reform of the fiscal policy and the reform of
the public expenses. The amendment of the Fiscal Code, approved by law in July 2006, provides the necessary legal framework for: the generalization of the unique duty rate of 16%, the extension of the tax base, the transposing of the specific EU directives, as well as the improvement and the simplification of the existent legal framework. The continuation and the acceleration in respect to the reform process of the fiscal administration have as main aim the improvement of the collection of taxes, contributions and duties, in order to enhance the budgetary incomes. In addition, the efforts will envisage the development of the assistance services for the taxpayers, in order to improve the voluntary observance of the specific rules and to reduce the transactional costs of the undertakings in relation with the fiscal administration. For the period 2007-2010, establishing the budgetary policy objectives will relate to the sectoral public policies multi-annually integrated, in the context
43of the already formulated strategy .
The reform of the public expenses envisages the improvement of their prioritization, as well as their reorientation towards: the infrastructure, the administrative capacity, the human capital etc. The main actions proposed
by the PNR for the public expenses reform are:
- developing and consolidating the expenses framework on medium term (the 3 years projection exercise will be continued);
- consolidating the principle - allocations upon programmes;
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 35
42 Preliminary step in adopting the Euro (its adoption is estimated in the period 2012-2014).43 Continuation and consolidation of the human capital policies which will ensure the premises for achieving a durable economy in the field of the labor force; the financing of certain public structural adjustment policies in order to increase the competitiveness performances of the Romanian economy; the financing of other policies convergent with the policies promoted by the EU (infrastructure, research and development, environment and rural development) etc.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 436
financiare în cadrul unitãþilor din subordinea ministerelor;
- definitivarea Strategiei bugetare pe termen mediu (2007-2010);- s c ãde r e a p onde r i i d a t o r i e i
guvernamentale în PIB; - scãderea cheltuielilor guverna-
mentale cu dobanzile pentru creditele externe contractate de ministere cu garanþia statului (ponderea acestora în PIB va fi de 1,1%, în anul 2006, ºi de 1,0%, în anul 2007);
- asigurarea finanþãrii deficitului de cont curent (deficitul de cont curent este prognozat sã evolueze astfel: 8,5% din PIB, în anii 2006 ºi 2008; 7,5% din PIB, în anii 2007 ºi 2009).
În raport cu limita de îndatorare stabilitã prin Tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB,
România are un grad de îndatorare redus 46(datoria guvernamentalã s-a redus treptat ca
pondere în PIB, în anul 2005 fiind de 15,2%).
Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale este prevãzutã a se reduce lent, ajungând ca, în anul 2009, sã fie de cca. 14,3%.
Ponderea cheltuielilor bugetare cu
dobânzile în PIB este prevãzutã a se reduce de la 1,2%, în anul 2005, la 0,9%, în anul
2 0 0 9 . P r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i (PIB/persoanã ocupatã - în PPS) este prevãzutã sã creascã cu cca 25% în anul 2009, faþã de anul 2005.
•Mãsuri le pentru reformarea
sistemului de asigurãri sociale vizeazã creºterea sustenabilitãþii sistemului public de pensii, precum ºi restructurarea sistemului public de asigurãri sociale ºi a sistemului pensii.
În scopul creºterii sustenabilitãþii sistemului
public de pensii, sunt avute în vedere acþiunile de definitivare a procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public ºi externalizarea pensiilor agricultorilor.Tot în vederea asigurãrii sustenabilitãþii financiare a sistemului public de pensii a fost realizatã externalizarea din bugetul asigurãrilor sociale de stat a prestaþiilor care nu au legãturã directã pensiile.
Restructurarea sistemului public de
asigurãri sociale ºi a sistemului pensii se va
realiza prin:
- reanalizarea criteriilor de eligibilitate referitoare la pensionarea anticipatã parþialã ºi la cea de invaliditate (restricþionarea accesului la cele douã tipuri de pensii va conduce la reducerea cheltuielilor);
- introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat (sistemul va deveni operaþional în anul 2007);
- introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat (se estimeazã cã totalul contribuþiilor la fondurile de pensii obligatorii va reprezenta 0,17% din PIB, în anul 2008, ºi 0,47% din PIB, în anul 2012).
Restructurarea sistemului de asigurãri de
sãnãtate urmãreºte, pe de o parte,
creºterea calitãþii ºi diversificarea
serviciilor cãtre cetãþeni ºi, pe de altã parte,
reabilitarea infrastructurii sistemului
sanitar. În acest scop, se are în vedere reducerea costurilor în sistemul sanitar ºi creºterea veniturilor sistemului de asigurãri de sãnãtate. Principalele eforturi investiþionale vor fi orientate cãtre reabilitarea sau construcþia a 15 spitale judeþene în cadrul Programului "Spitale judeþene", cu termen de finalizare 2008, ºi cãtre creºterea calitãþii aparaturii medicale. Simultan se are în vedere:
- închiderea unor unitãþi sanitare sau secþii deficitare din punct de vedere al adresabilitãþii;
- externalizarea unor servicii;- redirecþionarea unor fonduri spre
finanþarea unor servicii medicale ºi compensãrii unor medicamente, prin preluarea unor finanþãri de cãtre Ministerul Sãnãtãþii din contribuþii le datorate de producãtorii /importatorii de produse din tutun sau bãuturi alcoolice.
În scopul reducerii costurilor, se are în vedere mutarea centrului de greutate de la asistenþa medicalã acordatã în sistemul spitalicesc (cu costuri mari), la asistenþa medicalã profilacticã.
Prin încurajarea asigurãrilor voluntare de
sãnãtate se urmãreºte reducerea presiunii asupra sistemului de asigurãri de sãnãtate.
•În vederea creºterii calitãþii
servici i lor publice ºi a eficienþei
administraþiei, PNR prevede: - continuarea descentralizãrii serviciilor
46 Calculatã conform ESA 95
- standardisation of the procedures for elaborating the impact studies (the legislative framework is following to be concluded and will
stbe enforced starting with the 1 of January 2007);
- continuing the modernization process 44of the public accounting (the transposing of
the principles of the commitment based accounting will be continued in the public sector);
- increasing the economic and financial discipline within the units under the authority of the ministries;
- concluding the Budgetary Strategy on medium term (2007-2010);- decreasing the governmental liability
share in the GDP; - reducing the governmental interest
expenses for the external credits contracted by the ministries with the State's guarantee (their share in the GDP will be of 1.1% in 2006, and of 1,0% in 2007);
- ensuring the financing of the current account deficit (the current account deficit is estimated as follows: 8.5% of the GDP in 2006 and 2008; 7.5% of the GDP in 2007 and 2009).
Compared with the indebtedness limit of 60% of the GDP, established by the Maastricht
Treaty, Romania has a low level of
indebtedness (the governmental debt reduced gradually its share of the GDP, in 2005
being of 15.2%). The governmental debt, as
share of the GDP, is estimated to reduce slowly reaching in 2009 to around 14.3%.
The budgetary interest expenses as share
of the GDP is expected to reduce from 1.2% in 2005, to 0.9% in 2009. Compared with
2005, in 2009 the labor productivity (GDP/occupied person - PPS) is expected to increase with around 25%.
•The measures for reforming the
social security system envisage the increase of the sustainability of the public system of pensions, as well as the restructuring of the social security system and of the pensions system.
In order to increase the sustainability of the
pension system, the concluding of the
recalculation of the public system pensions and the externalization of the farmer pensions are taken into consideration. Also for ensuring the financial sustainability of the public system of pensions, the services not directly related to the pension field were externalized from the social insurance budget.
The restructuring of the public social
security system will be undertaken by:- reanalyzing the eligibility criteria
regarding the early partial retirement and the invalidity retirement (restriction of the access to the two types of pensions will lead to the reduction of the expenses);
- introducing the facultative pension schemes administrated privately (the system will be operational starting with 2007);
- introducing the compulsory pension funds administrated privately (it is estimated that the total contributions to the compulsory pension funds will represent 0.17% of the GDP in 2008, and 0.47% of the GDP in 2012).
The restructuring of the health insurances
system aims, on one hand, the increase of
the quality and the diversification of the
services for citizens and, on the other hand,
the rehabilitation of the sanitary
infrastructure system. For this purpose, the costs in the sanitary system will be reduced and the incomes from the health insurance system will be enhanced. The main investments will be focused on the rehabilitation or the construction of 15 county hospitals within the Programme "County Hospitals", planed to be concluded in 2008, as well as on increasing the quality of the medical equipments. In the same time, the following are envisaged:
- the closing of certain sanitary units or sections in deficit from the point of view of their addressability;
- the externalization of certain services;- the reorientation of certain funds
towards financing certain medical services and compensating certain medicines, through the attainment by the Ministry of Health of certain funds from the contributions owed by the producers/importers of tobacco products or of alcoholic drinks.
In order to reduce the costs, the medical assistance provided in hospitals (with high
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 37
46 Report of the statistical data in the field of public finances with the observance of the European System of Accounts ESA 95 imposed the stimplementation, starting with the 1 of January 2006, of a new classification of the indexes regarding the public finances, respectively of the principles
of commitment based accounting in the public sector.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 436
financiare în cadrul unitãþilor din subordinea ministerelor;
- definitivarea Strategiei bugetare pe termen mediu (2007-2010);- s c ãde r e a p onde r i i d a t o r i e i
guvernamentale în PIB; - scãderea cheltuielilor guverna-
mentale cu dobanzile pentru creditele externe contractate de ministere cu garanþia statului (ponderea acestora în PIB va fi de 1,1%, în anul 2006, ºi de 1,0%, în anul 2007);
- asigurarea finanþãrii deficitului de cont curent (deficitul de cont curent este prognozat sã evolueze astfel: 8,5% din PIB, în anii 2006 ºi 2008; 7,5% din PIB, în anii 2007 ºi 2009).
În raport cu limita de îndatorare stabilitã prin Tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB,
România are un grad de îndatorare redus 46(datoria guvernamentalã s-a redus treptat ca
pondere în PIB, în anul 2005 fiind de 15,2%).
Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale este prevãzutã a se reduce lent, ajungând ca, în anul 2009, sã fie de cca. 14,3%.
Ponderea cheltuielilor bugetare cu
dobânzile în PIB este prevãzutã a se reduce de la 1,2%, în anul 2005, la 0,9%, în anul
2 0 0 9 . P r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i (PIB/persoanã ocupatã - în PPS) este prevãzutã sã creascã cu cca 25% în anul 2009, faþã de anul 2005.
•Mãsuri le pentru reformarea
sistemului de asigurãri sociale vizeazã creºterea sustenabilitãþii sistemului public de pensii, precum ºi restructurarea sistemului public de asigurãri sociale ºi a sistemului pensii.
În scopul creºterii sustenabilitãþii sistemului
public de pensii, sunt avute în vedere acþiunile de definitivare a procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public ºi externalizarea pensiilor agricultorilor.Tot în vederea asigurãrii sustenabilitãþii financiare a sistemului public de pensii a fost realizatã externalizarea din bugetul asigurãrilor sociale de stat a prestaþiilor care nu au legãturã directã pensiile.
Restructurarea sistemului public de
asigurãri sociale ºi a sistemului pensii se va
realiza prin:
- reanalizarea criteriilor de eligibilitate referitoare la pensionarea anticipatã parþialã ºi la cea de invaliditate (restricþionarea accesului la cele douã tipuri de pensii va conduce la reducerea cheltuielilor);
- introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat (sistemul va deveni operaþional în anul 2007);
- introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat (se estimeazã cã totalul contribuþiilor la fondurile de pensii obligatorii va reprezenta 0,17% din PIB, în anul 2008, ºi 0,47% din PIB, în anul 2012).
Restructurarea sistemului de asigurãri de
sãnãtate urmãreºte, pe de o parte,
creºterea calitãþii ºi diversificarea
serviciilor cãtre cetãþeni ºi, pe de altã parte,
reabilitarea infrastructurii sistemului
sanitar. În acest scop, se are în vedere reducerea costurilor în sistemul sanitar ºi creºterea veniturilor sistemului de asigurãri de sãnãtate. Principalele eforturi investiþionale vor fi orientate cãtre reabilitarea sau construcþia a 15 spitale judeþene în cadrul Programului "Spitale judeþene", cu termen de finalizare 2008, ºi cãtre creºterea calitãþii aparaturii medicale. Simultan se are în vedere:
- închiderea unor unitãþi sanitare sau secþii deficitare din punct de vedere al adresabilitãþii;
- externalizarea unor servicii;- redirecþionarea unor fonduri spre
finanþarea unor servicii medicale ºi compensãrii unor medicamente, prin preluarea unor finanþãri de cãtre Ministerul Sãnãtãþii din contribuþii le datorate de producãtorii /importatorii de produse din tutun sau bãuturi alcoolice.
În scopul reducerii costurilor, se are în vedere mutarea centrului de greutate de la asistenþa medicalã acordatã în sistemul spitalicesc (cu costuri mari), la asistenþa medicalã profilacticã.
Prin încurajarea asigurãrilor voluntare de
sãnãtate se urmãreºte reducerea presiunii asupra sistemului de asigurãri de sãnãtate.
•În vederea creºterii calitãþii
servici i lor publice ºi a eficienþei
administraþiei, PNR prevede: - continuarea descentralizãrii serviciilor
46 Calculatã conform ESA 95
- standardisation of the procedures for elaborating the impact studies (the legislative framework is following to be concluded and will
stbe enforced starting with the 1 of January 2007);
- continuing the modernization process 44of the public accounting (the transposing of
the principles of the commitment based accounting will be continued in the public sector);
- increasing the economic and financial discipline within the units under the authority of the ministries;
- concluding the Budgetary Strategy on medium term (2007-2010);- decreasing the governmental liability
share in the GDP; - reducing the governmental interest
expenses for the external credits contracted by the ministries with the State's guarantee (their share in the GDP will be of 1.1% in 2006, and of 1,0% in 2007);
- ensuring the financing of the current account deficit (the current account deficit is estimated as follows: 8.5% of the GDP in 2006 and 2008; 7.5% of the GDP in 2007 and 2009).
Compared with the indebtedness limit of 60% of the GDP, established by the Maastricht
Treaty, Romania has a low level of
indebtedness (the governmental debt reduced gradually its share of the GDP, in 2005
being of 15.2%). The governmental debt, as
share of the GDP, is estimated to reduce slowly reaching in 2009 to around 14.3%.
The budgetary interest expenses as share
of the GDP is expected to reduce from 1.2% in 2005, to 0.9% in 2009. Compared with
2005, in 2009 the labor productivity (GDP/occupied person - PPS) is expected to increase with around 25%.
•The measures for reforming the
social security system envisage the increase of the sustainability of the public system of pensions, as well as the restructuring of the social security system and of the pensions system.
In order to increase the sustainability of the
pension system, the concluding of the
recalculation of the public system pensions and the externalization of the farmer pensions are taken into consideration. Also for ensuring the financial sustainability of the public system of pensions, the services not directly related to the pension field were externalized from the social insurance budget.
The restructuring of the public social
security system will be undertaken by:- reanalyzing the eligibility criteria
regarding the early partial retirement and the invalidity retirement (restriction of the access to the two types of pensions will lead to the reduction of the expenses);
- introducing the facultative pension schemes administrated privately (the system will be operational starting with 2007);
- introducing the compulsory pension funds administrated privately (it is estimated that the total contributions to the compulsory pension funds will represent 0.17% of the GDP in 2008, and 0.47% of the GDP in 2012).
The restructuring of the health insurances
system aims, on one hand, the increase of
the quality and the diversification of the
services for citizens and, on the other hand,
the rehabilitation of the sanitary
infrastructure system. For this purpose, the costs in the sanitary system will be reduced and the incomes from the health insurance system will be enhanced. The main investments will be focused on the rehabilitation or the construction of 15 county hospitals within the Programme "County Hospitals", planed to be concluded in 2008, as well as on increasing the quality of the medical equipments. In the same time, the following are envisaged:
- the closing of certain sanitary units or sections in deficit from the point of view of their addressability;
- the externalization of certain services;- the reorientation of certain funds
towards financing certain medical services and compensating certain medicines, through the attainment by the Ministry of Health of certain funds from the contributions owed by the producers/importers of tobacco products or of alcoholic drinks.
In order to reduce the costs, the medical assistance provided in hospitals (with high
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 37
46 Report of the statistical data in the field of public finances with the observance of the European System of Accounts ESA 95 imposed the stimplementation, starting with the 1 of January 2006, of a new classification of the indexes regarding the public finances, respectively of the principles
of commitment based accounting in the public sector.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 438
de interes public general ºi de interes economic general, simultan cu asigurarea resurselor financiare;
- creºterea autonomiei financiare locale ºi asigurarea controlului cheltuielilor;
- îmbunãtãþirea procesului de elaborare a politicilor publice;
- creºterea capacitãþii administraþiei publice;
- reducerea cheltuielilor cu salariile pentru personalul din sectorul bugetar sub 5,5% PIB, începând cu anul 2007.
Pentru asigurarea calitãþii serviciilor comunale de utilitãþi publice se are în vedere, în primul rând, aplicarea reglementãrilor privind funcþionarea descentralizatã a acestora ºi elaborarea standardelor de calitate ºi a indicatorilor de performanþã aferenþi asigurãrii furnizãrii acestor servici i. În scopul îmbunãtãþirii accesului la serviciile publice se prevede creºterea capacitãþii de interacþionare între administraþie ºi cetãþeni/întreprinderi, precum ºi creºterea accesului la serviciile publice de e-guvernare (în acest scop, se va asigura dezvoltarea sistemului electronic naþional gestionat de Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei).
În vederea creºterii autonomiei la nivel local,
PNR prevede extinderea construcþiei
bugetare pe programe ºi a planificãrii
multianuale, precum ºi asigurarea
controlului cheltuielilor publice locale. Începând cu anul 2007, bugetele locale vor fi elaborate în temeiul Legii nr.273/2006 privind finanþele publice locale, prin care se promoveazã planificarea multianualã ºi bugetarea pe programe. Structura bugetelor locale va conþine componenta de funcþionare ( d e b a z ã ) º i c e a d e d e z v o l t a r e (complementarã), prin care autoritãþile publice locale vor putea sã aloce fonduri pentru cofinanþarea proiectelor de dezvoltare. Limita
p r i v i n d g radu l de î nda to ra r e a
administraþiilor publice locale a fost
majoratã de la 20%, la 30% din veniturile proprii. Începând cu data de 1 ianuarie 2008,
vor intra în vigoare reglementãrile privind
situaþiile de crizã financiarã ºi insolvenþã a
autoritãþilor publice locale. În scopul
asigurãrii controlului asupra cheltuielilor
publice au fost întreprinse o serie de mãsuri menite sã contribuie la întãrirea controlului (au fost îmbunãtãþite procedurile de evaluare ºi
raportare a gradului de colectare, ale planului de audit public asociat managementului riscului în elaborarea de proiecte sau în procesul achiziþiilor publice).
• Pentru asigurarea unei balanþe
energetice echilibrate, se are în vedere
dezvoltarea sistemelor de energie ºi
promovarea producerii energiei pe bazã de
resurse regenerabile (în anul 2010, energia electricã produsã din resurse regenerabile va reprezenta 33% din consumul intern brut de energie electricã, respectiv cca. 11% din consumul intern brut de energie).
În scopul acoperirii necesarului de consum intern cu resurse de petrol ºi gaze naturale, precum ºi diversif icãri i surselor de aprovizionare, se are în vedere racordarea sistemelor de transport a þiþeiului ºi gazelor naturale la reþelele pan-europene (oleoductul
Constanþa – Trieste, în cadrul proiectului Pan European Oil Pipeline, Proiectul NABUCCO, interconectarea la sistemul european de gaze naturale º.a.). Se va continua ºi procesul de interconectare transfrontalierã a sistemului energetic naþional ºi de promovare a proiectelor de infrastructurã aferente, care urmeazã sã contribuie la diversificarea ofertei ºi integrarea pieþei româneºti în pieþele regionale.
** *
Þintele privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea finanþelor publice, prevãzute în PNR, precum ºi acþiunile avute în vedere pentru atingerea acestora, prezentate sintetic mai sus, ne dau speranþe cã economia ºi societatea româneascã îºi pot gãsi drumul cãtre modernizare ºi dezvoltare într-un ritm suficient de ridicat pentru a asigura convergenþa cu economiile dezvoltate ale þãrilor membre UE.
costs) is planned to be partially replaced by the prophylactic medical assistance. The aim of
encouraging the voluntary health insurances is the reduction of the pressure on the health insurance system.
•In order to improve the quality of
the public services and the administration
efficiency, the PNR provides: - the continuation of decentralizing the
services of general economic interest simultaneously with providing the necessary financial resources;
- the increase of the local financial autonomy and the exertion of the control over the expenses;
- the improvement of the elaboration process of public policies;
- the increase of the publ ic administration capacity;
- the reduction under 5.5% of the GDP, starting with 2007, of the salary expenses for the budgetary personnel.
In order to ensure the quality of the public services, first of all, the regulations regarding their decentralized functioning will be enforced and the standards regarding the quality and the performances indexes related to the security in supplying these services will be elaborated. In order to improve the access to the public services, the interaction capacity between the administration and citizens/undertakings, as well as the access to the e-governing public services will be enhanced (in this respect, the national electronic system managed by the Ministry of Communications and Information Technology will be developed).
In order to increase the local autonomy, the
PNR provides for the extension of the
programme-based budgets and of the
multiannual planning, as well as the control
over the local public expenses. Starting with 2007, the local budgets will be elaborated based on Law no.273/2006 regarding the local public finances, normative act promoting the multiannual planning and the programme -based budgets. The structure of the budgets will include the functioning component (the main component) and the development component (the complementary component), allowing the local authorities to assign funds for co-financing the development projects. The
limit of indebtedness of the local
administrations was raised from 20% to 30% of the administration's incomes. Starting
stwith the 1 of January 2008, the regulation
on the financial crises and insolvency of the
local authorities will come into force. In order
to provide the control over the public
expenses, certain measures were undertaken so as to contribute to the strengthening of the control (the procedures on the assessment and the reporting of the collecting level, as well as on the public audit plan related to the risk management in elaborating projects or in the public procurements were improved).
•In order to ensure an equilibrated
energetic balance, the energy systems will
be developed and the energy production
from renewable resources will be promoted (in 2010, the electric energy produced from renewable resources will represent 33% of the gross domestic consumption of electric energy, respectively around 11% of the gross domestic consumption of energy).
In order to face the necessary domestic consumption through oil and natural gases resources, as well as for diversifying the supply resources, the transport systems of oil and natural gases will be connected to the Pan-European networks (the oil pipe Constanþa – Trieste, within the project Pan European Oil Pipeline, the Project NABUCCO, the interconnection with the European natural gases system etc). The cross border interconnecting process of the national energetic system, as well as the promotion of the respective infrastructure projects following to contribute in diversifying the offer and in integrating the Romanian market within the regional markets will be continued.
** *
The goals regarding the economic stability and the public finances sustainability, provided by the PNR, as well as the actions envisaged for their accomplishment, presented synthetically above, makes us to believe that Romanian economy and society can find their ways towards modernization and development, in a rhythm quick enough to ensure the convergence with the developed economies of the EU Member States.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 39
Translated into English by Ioan D.POPA
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 438
de interes public general ºi de interes economic general, simultan cu asigurarea resurselor financiare;
- creºterea autonomiei financiare locale ºi asigurarea controlului cheltuielilor;
- îmbunãtãþirea procesului de elaborare a politicilor publice;
- creºterea capacitãþii administraþiei publice;
- reducerea cheltuielilor cu salariile pentru personalul din sectorul bugetar sub 5,5% PIB, începând cu anul 2007.
Pentru asigurarea calitãþii serviciilor comunale de utilitãþi publice se are în vedere, în primul rând, aplicarea reglementãrilor privind funcþionarea descentralizatã a acestora ºi elaborarea standardelor de calitate ºi a indicatorilor de performanþã aferenþi asigurãrii furnizãrii acestor servici i. În scopul îmbunãtãþirii accesului la serviciile publice se prevede creºterea capacitãþii de interacþionare între administraþie ºi cetãþeni/întreprinderi, precum ºi creºterea accesului la serviciile publice de e-guvernare (în acest scop, se va asigura dezvoltarea sistemului electronic naþional gestionat de Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei).
În vederea creºterii autonomiei la nivel local,
PNR prevede extinderea construcþiei
bugetare pe programe ºi a planificãrii
multianuale, precum ºi asigurarea
controlului cheltuielilor publice locale. Începând cu anul 2007, bugetele locale vor fi elaborate în temeiul Legii nr.273/2006 privind finanþele publice locale, prin care se promoveazã planificarea multianualã ºi bugetarea pe programe. Structura bugetelor locale va conþine componenta de funcþionare ( d e b a z ã ) º i c e a d e d e z v o l t a r e (complementarã), prin care autoritãþile publice locale vor putea sã aloce fonduri pentru cofinanþarea proiectelor de dezvoltare. Limita
p r i v i n d g radu l de î nda to ra r e a
administraþiilor publice locale a fost
majoratã de la 20%, la 30% din veniturile proprii. Începând cu data de 1 ianuarie 2008,
vor intra în vigoare reglementãrile privind
situaþiile de crizã financiarã ºi insolvenþã a
autoritãþilor publice locale. În scopul
asigurãrii controlului asupra cheltuielilor
publice au fost întreprinse o serie de mãsuri menite sã contribuie la întãrirea controlului (au fost îmbunãtãþite procedurile de evaluare ºi
raportare a gradului de colectare, ale planului de audit public asociat managementului riscului în elaborarea de proiecte sau în procesul achiziþiilor publice).
• Pentru asigurarea unei balanþe
energetice echilibrate, se are în vedere
dezvoltarea sistemelor de energie ºi
promovarea producerii energiei pe bazã de
resurse regenerabile (în anul 2010, energia electricã produsã din resurse regenerabile va reprezenta 33% din consumul intern brut de energie electricã, respectiv cca. 11% din consumul intern brut de energie).
În scopul acoperirii necesarului de consum intern cu resurse de petrol ºi gaze naturale, precum ºi diversif icãri i surselor de aprovizionare, se are în vedere racordarea sistemelor de transport a þiþeiului ºi gazelor naturale la reþelele pan-europene (oleoductul
Constanþa – Trieste, în cadrul proiectului Pan European Oil Pipeline, Proiectul NABUCCO, interconectarea la sistemul european de gaze naturale º.a.). Se va continua ºi procesul de interconectare transfrontalierã a sistemului energetic naþional ºi de promovare a proiectelor de infrastructurã aferente, care urmeazã sã contribuie la diversificarea ofertei ºi integrarea pieþei româneºti în pieþele regionale.
** *
Þintele privind stabilitatea economicã ºi sustenabilitatea finanþelor publice, prevãzute în PNR, precum ºi acþiunile avute în vedere pentru atingerea acestora, prezentate sintetic mai sus, ne dau speranþe cã economia ºi societatea româneascã îºi pot gãsi drumul cãtre modernizare ºi dezvoltare într-un ritm suficient de ridicat pentru a asigura convergenþa cu economiile dezvoltate ale þãrilor membre UE.
costs) is planned to be partially replaced by the prophylactic medical assistance. The aim of
encouraging the voluntary health insurances is the reduction of the pressure on the health insurance system.
•In order to improve the quality of
the public services and the administration
efficiency, the PNR provides: - the continuation of decentralizing the
services of general economic interest simultaneously with providing the necessary financial resources;
- the increase of the local financial autonomy and the exertion of the control over the expenses;
- the improvement of the elaboration process of public policies;
- the increase of the publ ic administration capacity;
- the reduction under 5.5% of the GDP, starting with 2007, of the salary expenses for the budgetary personnel.
In order to ensure the quality of the public services, first of all, the regulations regarding their decentralized functioning will be enforced and the standards regarding the quality and the performances indexes related to the security in supplying these services will be elaborated. In order to improve the access to the public services, the interaction capacity between the administration and citizens/undertakings, as well as the access to the e-governing public services will be enhanced (in this respect, the national electronic system managed by the Ministry of Communications and Information Technology will be developed).
In order to increase the local autonomy, the
PNR provides for the extension of the
programme-based budgets and of the
multiannual planning, as well as the control
over the local public expenses. Starting with 2007, the local budgets will be elaborated based on Law no.273/2006 regarding the local public finances, normative act promoting the multiannual planning and the programme -based budgets. The structure of the budgets will include the functioning component (the main component) and the development component (the complementary component), allowing the local authorities to assign funds for co-financing the development projects. The
limit of indebtedness of the local
administrations was raised from 20% to 30% of the administration's incomes. Starting
stwith the 1 of January 2008, the regulation
on the financial crises and insolvency of the
local authorities will come into force. In order
to provide the control over the public
expenses, certain measures were undertaken so as to contribute to the strengthening of the control (the procedures on the assessment and the reporting of the collecting level, as well as on the public audit plan related to the risk management in elaborating projects or in the public procurements were improved).
•In order to ensure an equilibrated
energetic balance, the energy systems will
be developed and the energy production
from renewable resources will be promoted (in 2010, the electric energy produced from renewable resources will represent 33% of the gross domestic consumption of electric energy, respectively around 11% of the gross domestic consumption of energy).
In order to face the necessary domestic consumption through oil and natural gases resources, as well as for diversifying the supply resources, the transport systems of oil and natural gases will be connected to the Pan-European networks (the oil pipe Constanþa – Trieste, within the project Pan European Oil Pipeline, the Project NABUCCO, the interconnection with the European natural gases system etc). The cross border interconnecting process of the national energetic system, as well as the promotion of the respective infrastructure projects following to contribute in diversifying the offer and in integrating the Romanian market within the regional markets will be continued.
** *
The goals regarding the economic stability and the public finances sustainability, provided by the PNR, as well as the actions envisaged for their accomplishment, presented synthetically above, makes us to believe that Romanian economy and society can find their ways towards modernization and development, in a rhythm quick enough to ensure the convergence with the developed economies of the EU Member States.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 39
Translated into English by Ioan D.POPA
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 440
1. Ajutorul de statAºa cum am prezentat ºi în prima parte a
48acestui articol , statele lumii au acordat în ultimele 3-4 decenii ajutoare importante pentru redresarea sectorului siderurgic, confruntat cu probleme structurale. Spre exemplu, Institutul American de Oþel ºi Fier a raportat cã, la nivel mondial, numai între 1980 ºi 1992, producãtorii strãini de oþel au beneficiat de peste 100 miliarde USD ajutor de stat. În UE, asistenþa guvernamentalã a îmbrãcat forme variate: fonduri neram-bursabile, exceptãri de la plata taxelor, participãri cu capital, împrumuturi cu dobânzi preferenþiale, amânãri la plata taxelor sau garanþii de stat.
În urma unei analize a situaþiei din sector, efectuatã în perioada 1993-1994, Comisia Europeanã a apreciat drept insuficiente eforturile statelor membre pentru reducerea capacitãþilor de producþie excedentare sau ineficiente ºi a propus chiar recuperarea unor mãsuri de sprijin acordate în cadrul procesului de restructurare din acea perioadã (cuprinzând ajutoare financiare pentru compensarea costuri lor sociale ale restructurãrii, investiþii pentru restructurare etc.). Drept urmare, ultimul Cod al ajutorului de stat pentru industria oþelului, acoperind perioada 1997-2002 (adicã pânã la expirarea Tratatului privind Comunitatea Europeanã a Oþelului si Cãrbunelui, denumitã în continuare
CECO), a introdus o disciplinã severã privind ajutoarele de stat în acest sector.Tratatul CECO a expirat pe data de 23 iulie 2002. Începând de la aceastã datã, ajutoarele de stat acordate în industriile oþelului ºi cãrbunelui din Uniunea Europeanã au devenit subiect al prevederilor generale din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã ºi al legislaþiei comunitare secundare adoptate în aplicarea acestora. Referitor la ajutorul de stat pentru salvare ºi restructurare, încã din 1995, Comisia Europeanã ºi Consiliul Uniunii Europene au convenit cã nu se vor mai emite decizii de autorizare pentru ajutoare de stat având ca obiectiv salvarea companiilor siderurgice. Ca urmare, compani i le siderurgice s-au comportat pe piaþã plecând de la principiul cã nu li se vor mai acorda ajutoare de stat pentru restructurare. Dacã aceastã situaþie s-ar fi putut schimba, nu exista nici o garanþie cã întreprinderile siderurgice nu îºi vor diminua eforturile depuse pentru a reduce costurile ºi a creºte competitivitatea, apãrând astfel riscul de a compromite progresele enorme deja realizate. În aceste circumstanþe, Comisia Europeanã considerã cã ajutoarele de stat pentru salvare ºi ajutoarele de stat pentru restructurarea firmelor în dificultate din sectorul siderurgic nu sunt compatibile cu piaþa comunã.
Comunicatul Comisiei privind expirarea 49Tratatului CECO include urmãtoarele principii
DISTORSIUNILE PIEÞEI OÞELULUI (III)
47 Ciprian PILAN
RezumatDacã în numãrul anterior al revistei au fost prezentaþi o parte dintre factorii ce trebuie avuþi în vedere pentru analiza competitivitãþii industriilor siderurgice din lume, în continuare vom încerca sã prezentãm câteva aspecte referitoare la legislaþia privind ajutoarele de stat în sectorul siderurgic în UE ºi, de asemenea, rolul mãsurilor de control al comerþului ºi efectele asupra comerþului între state.
Cuvinte cheie: ajutor de stat, mãsuri de control, plãþi compensatorii, mecanismul preþurilor minime, practici antidumping.
47Inspector de concurenþã, Direcþia Autorizare Ajutor de Stat, Consiliul Concurenþei.48Publicatã în numãrul 2/2006 al revistei „Profil: Concurenþa”.49Comunicatul Comisiei privind anumite aspecte ale tratamentului cazurilor de ajutor de stat rezultat din expirarea Tratatului CECO (2002/C 152/03).
1. State aid47As presented in the first part of this article ,
the world's states granted over the past 3-4 decades important aids for the restructuring of the steel sector confronted with structural problems. For example, the American Institute for Iron and Steel reported that between 1980 and 1992 the foreign steel producers benefited of State aid more than 100 billion USD. In the EU, the governmental assistance comprised various forms like grants, tax exemptions, capital allocations, preferential loans, tax deferral or State guarantees.
Following the assessment of the situation in the steel sector, realised during 1993-1994, the European Commission appreciated the Member States' efforts for reducing the production capacity as insufficient and it proposed even the recovery of the State suppor t granted for res t ructur ing (compensatory payment for laying off, restructuring investments etc). As a consequence of this criticism, the Last Steel Aid Code, covering the period 1997-2002 (until the expiring of the ECSC Treaty), established o severe discipline regarding the State aid in this sector.
rdECSC Treaty expired on 23 July 2002. Starting with this date, State aid granted in the
steel and coal sectors became subject of the general provisions of EC Treaty. With regards to State aid for rescue and restructuring, the European Commission and the Council convened, even from 1995 that no authorisation decisions for rescue and restructuring aid will be issued in the steel sector. As a consequence, the steel companies behaved on the market considering that no restructuring aid would be granted by their governments. If this situation would have been changed, there were no guarantee that the steel undertakings will continue their efforts for c o s t r e d u c t i o n a n d i n c r e a s e o f competitiveness, raising the risk of compromising the huge progresses already achieved. In these circumstances, the European Commission considers that the rescue and restructuring aids for the steel sector are incompatible with the common market.
The Communication of the Commission after the expiry of the ECSC Treaty contains the main principle on State aid granted in the steel sector:
a. Regional investment aid, including large investment project is prohibited; the prohibition applies also to regional bonuses for SME's;
b. The Community guidelines on State aid for environmental protection adopted in 2000 will
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 41
STEEL MARKET DISTORTIONS (III)
46 Ciprian PILAN
AbstractIf in the previous number of this magazine we presented a part of the main factors that must taken into account when analysing the competitiveness of the worldwide steel industry, further we will try to present some aspects referring to the legislation on State aid in the steel market in the EU as well as the role of the trade control measures and their effects on trade between states.
Keywords: state aid, control measures, compensatory payments, trigger price mechanism, anti-dumping practices.
46Competition inspector, Department of State Aid Authorization, Competition Council.47Published in „Profil: concurenþa”, no.2/1996.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 440
1. Ajutorul de statAºa cum am prezentat ºi în prima parte a
48acestui articol , statele lumii au acordat în ultimele 3-4 decenii ajutoare importante pentru redresarea sectorului siderurgic, confruntat cu probleme structurale. Spre exemplu, Institutul American de Oþel ºi Fier a raportat cã, la nivel mondial, numai între 1980 ºi 1992, producãtorii strãini de oþel au beneficiat de peste 100 miliarde USD ajutor de stat. În UE, asistenþa guvernamentalã a îmbrãcat forme variate: fonduri neram-bursabile, exceptãri de la plata taxelor, participãri cu capital, împrumuturi cu dobânzi preferenþiale, amânãri la plata taxelor sau garanþii de stat.
În urma unei analize a situaþiei din sector, efectuatã în perioada 1993-1994, Comisia Europeanã a apreciat drept insuficiente eforturile statelor membre pentru reducerea capacitãþilor de producþie excedentare sau ineficiente ºi a propus chiar recuperarea unor mãsuri de sprijin acordate în cadrul procesului de restructurare din acea perioadã (cuprinzând ajutoare financiare pentru compensarea costuri lor sociale ale restructurãrii, investiþii pentru restructurare etc.). Drept urmare, ultimul Cod al ajutorului de stat pentru industria oþelului, acoperind perioada 1997-2002 (adicã pânã la expirarea Tratatului privind Comunitatea Europeanã a Oþelului si Cãrbunelui, denumitã în continuare
CECO), a introdus o disciplinã severã privind ajutoarele de stat în acest sector.Tratatul CECO a expirat pe data de 23 iulie 2002. Începând de la aceastã datã, ajutoarele de stat acordate în industriile oþelului ºi cãrbunelui din Uniunea Europeanã au devenit subiect al prevederilor generale din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã ºi al legislaþiei comunitare secundare adoptate în aplicarea acestora. Referitor la ajutorul de stat pentru salvare ºi restructurare, încã din 1995, Comisia Europeanã ºi Consiliul Uniunii Europene au convenit cã nu se vor mai emite decizii de autorizare pentru ajutoare de stat având ca obiectiv salvarea companiilor siderurgice. Ca urmare, compani i le siderurgice s-au comportat pe piaþã plecând de la principiul cã nu li se vor mai acorda ajutoare de stat pentru restructurare. Dacã aceastã situaþie s-ar fi putut schimba, nu exista nici o garanþie cã întreprinderile siderurgice nu îºi vor diminua eforturile depuse pentru a reduce costurile ºi a creºte competitivitatea, apãrând astfel riscul de a compromite progresele enorme deja realizate. În aceste circumstanþe, Comisia Europeanã considerã cã ajutoarele de stat pentru salvare ºi ajutoarele de stat pentru restructurarea firmelor în dificultate din sectorul siderurgic nu sunt compatibile cu piaþa comunã.
Comunicatul Comisiei privind expirarea 49Tratatului CECO include urmãtoarele principii
DISTORSIUNILE PIEÞEI OÞELULUI (III)
47 Ciprian PILAN
RezumatDacã în numãrul anterior al revistei au fost prezentaþi o parte dintre factorii ce trebuie avuþi în vedere pentru analiza competitivitãþii industriilor siderurgice din lume, în continuare vom încerca sã prezentãm câteva aspecte referitoare la legislaþia privind ajutoarele de stat în sectorul siderurgic în UE ºi, de asemenea, rolul mãsurilor de control al comerþului ºi efectele asupra comerþului între state.
Cuvinte cheie: ajutor de stat, mãsuri de control, plãþi compensatorii, mecanismul preþurilor minime, practici antidumping.
47Inspector de concurenþã, Direcþia Autorizare Ajutor de Stat, Consiliul Concurenþei.48Publicatã în numãrul 2/2006 al revistei „Profil: Concurenþa”.49Comunicatul Comisiei privind anumite aspecte ale tratamentului cazurilor de ajutor de stat rezultat din expirarea Tratatului CECO (2002/C 152/03).
1. State aid47As presented in the first part of this article ,
the world's states granted over the past 3-4 decades important aids for the restructuring of the steel sector confronted with structural problems. For example, the American Institute for Iron and Steel reported that between 1980 and 1992 the foreign steel producers benefited of State aid more than 100 billion USD. In the EU, the governmental assistance comprised various forms like grants, tax exemptions, capital allocations, preferential loans, tax deferral or State guarantees.
Following the assessment of the situation in the steel sector, realised during 1993-1994, the European Commission appreciated the Member States' efforts for reducing the production capacity as insufficient and it proposed even the recovery of the State suppor t granted for res t ructur ing (compensatory payment for laying off, restructuring investments etc). As a consequence of this criticism, the Last Steel Aid Code, covering the period 1997-2002 (until the expiring of the ECSC Treaty), established o severe discipline regarding the State aid in this sector.
rdECSC Treaty expired on 23 July 2002. Starting with this date, State aid granted in the
steel and coal sectors became subject of the general provisions of EC Treaty. With regards to State aid for rescue and restructuring, the European Commission and the Council convened, even from 1995 that no authorisation decisions for rescue and restructuring aid will be issued in the steel sector. As a consequence, the steel companies behaved on the market considering that no restructuring aid would be granted by their governments. If this situation would have been changed, there were no guarantee that the steel undertakings will continue their efforts for c o s t r e d u c t i o n a n d i n c r e a s e o f competitiveness, raising the risk of compromising the huge progresses already achieved. In these circumstances, the European Commission considers that the rescue and restructuring aids for the steel sector are incompatible with the common market.
The Communication of the Commission after the expiry of the ECSC Treaty contains the main principle on State aid granted in the steel sector:
a. Regional investment aid, including large investment project is prohibited; the prohibition applies also to regional bonuses for SME's;
b. The Community guidelines on State aid for environmental protection adopted in 2000 will
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 41
STEEL MARKET DISTORTIONS (III)
46 Ciprian PILAN
AbstractIf in the previous number of this magazine we presented a part of the main factors that must taken into account when analysing the competitiveness of the worldwide steel industry, further we will try to present some aspects referring to the legislation on State aid in the steel market in the EU as well as the role of the trade control measures and their effects on trade between states.
Keywords: state aid, control measures, compensatory payments, trigger price mechanism, anti-dumping practices.
46Competition inspector, Department of State Aid Authorization, Competition Council.47Published in „Profil: concurenþa”, no.2/1996.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 442
de bazã privind tratamentul ajutoarelor de stat pentru industria siderurgicã:
a. Ajutorul regional pentru investiþii, inclusiv proiecte mari de investiþii, este interzis; interzicerea include, de asemenea, acordarea de ajutor de stat regional suplimentar pentru IMM-uri;
b. Instrucþiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru protecþia mediului adoptate în 2000 se aplicã ºi în sectorul siderurgic;
c. Ajutorul pentru cercetare-dezvoltare este permis în conformitate cu cadrul de lucru comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d. Ajutorul pentru închiderea de întreprinderi va fi permis în continuare, în conformitate cu Comunicatul Comisiei pentru ajutorul de stat pentru salvare ºi restructurare ºi ajutorul
50pentru închidere, pentru sectorul siderurgic ;
e. Ajutorul pentru IMM-uri, cu intensitãþi ale ajutorului de pânã la 15% ºi respectiv 7,5%, va fi permis în conformitate cu Regulamentul CE nr. 70/2001 (exceptând alocãrile individuale mari);
f. Ajutorul de minimis este permis;
g. Ajutorul pentru instruire este permis conform Regulamentului CE nr. 68/2001;
h. Ajutorul pentru ocuparea forþei de munca este permis în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea forþei de muncã.
Mãsurile de control al comerþului includ mãsuri tarifare ºi non tarifare cum ar fi: tarife cu
51cote , taxe vamale, impuneri suplimentare la import, fixare administrativã a preþului, mecanismul preþurilor minime (Trigger Price Mechanism), restrângeri voluntare ala cantitãþilor exportate pentru a limita importurile ieftine, practici antidumping, mãsuri compensatorii, mãsuri de licenþiere, financiare sau monopolistice, regulamente tehnice, norme exagerate pentru protecþia mediului, criterii sanitare neuzuale etc.
Producãtorii de oþel din SUA au fost protejaþi de concurenþa strãinã pentru mai mult de trei decenii prin contingente, restricþionãri voluntare la cantitãþile exportate (autolimitãri la import), stabilirea de preþuri minime, antidumping sau acþiuni de salvgardare. O
2. Rolul mãsurilor de control al comerþului
serie de programe federale ale Statelor Unite, inclusiv garanþii de stat, plãþi compensatorii ºi preferinþe la cumpãrarea produselor americane au st imulat dezvo l tarea capacitãþilor nerentabile ºi au descurajat ieºirea de pe piaþã a firmelor neviabile. Protejarea faþã de concurenþa din partea importatorilor a fost de asemenea importantã. Între 1969 ºi 1974, au fost impuse restricþii la cantitãþile exportate, restricþii controlate sub ameninþarea legislaþiei privind contingentele.
Începând din 1978 pânã în 1982, au fost încheiate mai multe acorduri privind preþurile minime de import ºi peste 19 acþiuni antidumping. Adesea, aceste mãsuri pot oferi un mai mare grad de protecþie pentru producãtorii interni decât subvenþiile. În general, Institutul American al Fierului ºi Oþelului raporteazã cã firmele care solicitau protecþie erau necompetitive.
Restricþionarea voluntarã la export este un alt mecanism de protecþie folosit de SUA începând cu 1970. Aceste înþelegeri oficiale sau neoficiale intervin între state, iar prin acestea þãrile exportatoare, fie la cerere, fie chiar la presiunea þãrilor importatoare, se obligã sã reducã exporturile de oþel, pânã la un anumit nivel, pentru o perioadã de timp determinatã. Acestea sunt limitãri ale exporturilor acceptate chiar de þara exportatoare sub ameninþarea cã, în caz contrar, þãrile importatoare vor aplica, ele însele, mãsuri mult mai restrictive la import ºi pentru o perioadã de timp mai îndelungatã. România a semnat astfel de acorduri cu Comunitãþile Economice Europene pentru anul 1987 ºi cu SUA pentru perioada 1985-1989.
SUA au negociat acorduri privind restricþii voluntare cu cele mai multe þãri, acoperind aproape douã treimi din importurile de oþel. Cotele negociate cu Japonia ºi Comunitatea Europeanã au expirat pe mãsurã ce dolarul s-a întãrit. Importurile de oþel în SUA au crescut simþitor dupã eliminarea acordurilor privind restricþiile în 1992 în cadrul Programului de Liberalizare a Oþelului.
Conform studiilor OECD, impactul limitãrilor voluntare de export a fost semnificativ. Se estimeazã cã în urma acordului dintre
50JO [2002] L 70/2151Tarife cu cote înseamnã acel sistem vamal cu douã niveluri de tarife prin care sunt stabilite cote privind volumul mãrfurilor importate. Pânã la nivelul cotelor valorice sau cantitative se aplicã taxa vamalã instituitã. Aceasta se majoreazã în cazul depãºirii cotei.
be applicable also in the steel sector;
c. Research and development aid will be permitted, in line with the Community framework for State aid for research and development;
d. Aid in connection with closures will be
permitted, in line with the Commission
Communication on rescue and restructuring
aid and closure aid for the steel sector;
e. Aid for SMEs at rates of up to 15% and
7.5% respectively will be permitted in line with
Commission Regulation (EC) No. 70/2001
(except for large individual grants as defined in
Article 6 of that Regulation, which will continue
to be forbidden);
f. De minimis aid will be permitted, in line with
Commission Regulation (EC) No 69/2001;
g. Training aid will be permitted, in line with
Commission Regulation (EC) No 68/2001;
h. Employment aid will be permitted, in line
with the guidelines on aid to employment.
Trade control measures include tariff and non 49tariff measures such as: tariff quota , custom
charges, additional charges, administrative
price fixing, trigger price mechanism, voluntary
export restraints in order to limit the cheap
imports, antidumping practices, countervailing
duties, licensing, financial or monopolistic
measures, technical regulations, excessive
norms for environment protection, unusual
sanitary criteria, etc.
The US steel producers were protected against
foreign competition for more than three
decades by quotas, voluntary export restraints
(self limitations of imports), setting of minimum
prices, antidumping or safeguards actions. A
series of US programs, including State
guarantees schemes, compensatory
payments, or “buy American products”
stimulated the development of unhealthy
production capacities and discouraged the non
viable steel firms to exit the market. The
protection against the importers' competition
was important. Between 1969 and 1974, the
US government imposed export restraints
which were controlled under the threat of
quotas legislation.
2. Role of the trade control measures
Between 1978 and 1982, the USA concluded
many agreements on the minimum import
prices and more than 19 antidumping actions.
Often, these measures confer a higher degree
of protection for the domestic producers than
the subsidies. The American Institute for Iron
and Steel reports that the firms asking for
protection were uncompetitive.
The voluntary export restraint is a protection
mechanism used by USA since 1970. These
official or unofficial agreements intervene
between the states, each of the exporting
country committing itself to reduce its exports
either at the request or at the pressure of the
importers up to a level, for a determined
period. These limitations of the exports are
accepted by the exporting countries under the
threat that, otherwise, the importing countries
will apply themselves more restrictive
measures for the imports and for a longer
period. Romania signed such agreements for
1987 with EEC and for the period 1985-1989
with USA.
USA negotiated agreements for voluntary
restraints with most of the exporting countries,
covering almost 2/3 from the steel imports.
The quotas negotiated with Japan or the
European Community expired as the US dollar
has strengthened. The steel imports increased
significantly after the removal of the voluntary
restraints agreements in 1992 in the
framework of the Steel Liberalization Program.
According to some OECD studies, the impact of
voluntary restraints agreements was
significant. It was estimated that following the
agreement between EC and USA, the EC
exports diminished by 15%. The European
Union imposed also important restraints for
the steel imports. Since 1970, individual
quotas were established by the Member States
for the steel imports, especially from the Soviet
Union. In 1995, the unilateral restraints were
replaced by EU-Russia agreement regarding
the steel export restraint from Russia to EU.
The agreement is in force today, being
renegotiated and extended in 1997 and in July
2004; the quotas accepted for the steel
exports – imports has significantly increased
taking into consideration the wide trade
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 43
49Tariff quota means the custom system with two tariff level by which quotas are established regarding the volume of imported goods. Up to the established quantitative level, the normal instituted custom charge is applied. This charge is increased when the quota is exceeded.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 442
de bazã privind tratamentul ajutoarelor de stat pentru industria siderurgicã:
a. Ajutorul regional pentru investiþii, inclusiv proiecte mari de investiþii, este interzis; interzicerea include, de asemenea, acordarea de ajutor de stat regional suplimentar pentru IMM-uri;
b. Instrucþiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru protecþia mediului adoptate în 2000 se aplicã ºi în sectorul siderurgic;
c. Ajutorul pentru cercetare-dezvoltare este permis în conformitate cu cadrul de lucru comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d. Ajutorul pentru închiderea de întreprinderi va fi permis în continuare, în conformitate cu Comunicatul Comisiei pentru ajutorul de stat pentru salvare ºi restructurare ºi ajutorul
50pentru închidere, pentru sectorul siderurgic ;
e. Ajutorul pentru IMM-uri, cu intensitãþi ale ajutorului de pânã la 15% ºi respectiv 7,5%, va fi permis în conformitate cu Regulamentul CE nr. 70/2001 (exceptând alocãrile individuale mari);
f. Ajutorul de minimis este permis;
g. Ajutorul pentru instruire este permis conform Regulamentului CE nr. 68/2001;
h. Ajutorul pentru ocuparea forþei de munca este permis în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea forþei de muncã.
Mãsurile de control al comerþului includ mãsuri tarifare ºi non tarifare cum ar fi: tarife cu
51cote , taxe vamale, impuneri suplimentare la import, fixare administrativã a preþului, mecanismul preþurilor minime (Trigger Price Mechanism), restrângeri voluntare ala cantitãþilor exportate pentru a limita importurile ieftine, practici antidumping, mãsuri compensatorii, mãsuri de licenþiere, financiare sau monopolistice, regulamente tehnice, norme exagerate pentru protecþia mediului, criterii sanitare neuzuale etc.
Producãtorii de oþel din SUA au fost protejaþi de concurenþa strãinã pentru mai mult de trei decenii prin contingente, restricþionãri voluntare la cantitãþile exportate (autolimitãri la import), stabilirea de preþuri minime, antidumping sau acþiuni de salvgardare. O
2. Rolul mãsurilor de control al comerþului
serie de programe federale ale Statelor Unite, inclusiv garanþii de stat, plãþi compensatorii ºi preferinþe la cumpãrarea produselor americane au st imulat dezvo l tarea capacitãþilor nerentabile ºi au descurajat ieºirea de pe piaþã a firmelor neviabile. Protejarea faþã de concurenþa din partea importatorilor a fost de asemenea importantã. Între 1969 ºi 1974, au fost impuse restricþii la cantitãþile exportate, restricþii controlate sub ameninþarea legislaþiei privind contingentele.
Începând din 1978 pânã în 1982, au fost încheiate mai multe acorduri privind preþurile minime de import ºi peste 19 acþiuni antidumping. Adesea, aceste mãsuri pot oferi un mai mare grad de protecþie pentru producãtorii interni decât subvenþiile. În general, Institutul American al Fierului ºi Oþelului raporteazã cã firmele care solicitau protecþie erau necompetitive.
Restricþionarea voluntarã la export este un alt mecanism de protecþie folosit de SUA începând cu 1970. Aceste înþelegeri oficiale sau neoficiale intervin între state, iar prin acestea þãrile exportatoare, fie la cerere, fie chiar la presiunea þãrilor importatoare, se obligã sã reducã exporturile de oþel, pânã la un anumit nivel, pentru o perioadã de timp determinatã. Acestea sunt limitãri ale exporturilor acceptate chiar de þara exportatoare sub ameninþarea cã, în caz contrar, þãrile importatoare vor aplica, ele însele, mãsuri mult mai restrictive la import ºi pentru o perioadã de timp mai îndelungatã. România a semnat astfel de acorduri cu Comunitãþile Economice Europene pentru anul 1987 ºi cu SUA pentru perioada 1985-1989.
SUA au negociat acorduri privind restricþii voluntare cu cele mai multe þãri, acoperind aproape douã treimi din importurile de oþel. Cotele negociate cu Japonia ºi Comunitatea Europeanã au expirat pe mãsurã ce dolarul s-a întãrit. Importurile de oþel în SUA au crescut simþitor dupã eliminarea acordurilor privind restricþiile în 1992 în cadrul Programului de Liberalizare a Oþelului.
Conform studiilor OECD, impactul limitãrilor voluntare de export a fost semnificativ. Se estimeazã cã în urma acordului dintre
50JO [2002] L 70/2151Tarife cu cote înseamnã acel sistem vamal cu douã niveluri de tarife prin care sunt stabilite cote privind volumul mãrfurilor importate. Pânã la nivelul cotelor valorice sau cantitative se aplicã taxa vamalã instituitã. Aceasta se majoreazã în cazul depãºirii cotei.
be applicable also in the steel sector;
c. Research and development aid will be permitted, in line with the Community framework for State aid for research and development;
d. Aid in connection with closures will be
permitted, in line with the Commission
Communication on rescue and restructuring
aid and closure aid for the steel sector;
e. Aid for SMEs at rates of up to 15% and
7.5% respectively will be permitted in line with
Commission Regulation (EC) No. 70/2001
(except for large individual grants as defined in
Article 6 of that Regulation, which will continue
to be forbidden);
f. De minimis aid will be permitted, in line with
Commission Regulation (EC) No 69/2001;
g. Training aid will be permitted, in line with
Commission Regulation (EC) No 68/2001;
h. Employment aid will be permitted, in line
with the guidelines on aid to employment.
Trade control measures include tariff and non 49tariff measures such as: tariff quota , custom
charges, additional charges, administrative
price fixing, trigger price mechanism, voluntary
export restraints in order to limit the cheap
imports, antidumping practices, countervailing
duties, licensing, financial or monopolistic
measures, technical regulations, excessive
norms for environment protection, unusual
sanitary criteria, etc.
The US steel producers were protected against
foreign competition for more than three
decades by quotas, voluntary export restraints
(self limitations of imports), setting of minimum
prices, antidumping or safeguards actions. A
series of US programs, including State
guarantees schemes, compensatory
payments, or “buy American products”
stimulated the development of unhealthy
production capacities and discouraged the non
viable steel firms to exit the market. The
protection against the importers' competition
was important. Between 1969 and 1974, the
US government imposed export restraints
which were controlled under the threat of
quotas legislation.
2. Role of the trade control measures
Between 1978 and 1982, the USA concluded
many agreements on the minimum import
prices and more than 19 antidumping actions.
Often, these measures confer a higher degree
of protection for the domestic producers than
the subsidies. The American Institute for Iron
and Steel reports that the firms asking for
protection were uncompetitive.
The voluntary export restraint is a protection
mechanism used by USA since 1970. These
official or unofficial agreements intervene
between the states, each of the exporting
country committing itself to reduce its exports
either at the request or at the pressure of the
importers up to a level, for a determined
period. These limitations of the exports are
accepted by the exporting countries under the
threat that, otherwise, the importing countries
will apply themselves more restrictive
measures for the imports and for a longer
period. Romania signed such agreements for
1987 with EEC and for the period 1985-1989
with USA.
USA negotiated agreements for voluntary
restraints with most of the exporting countries,
covering almost 2/3 from the steel imports.
The quotas negotiated with Japan or the
European Community expired as the US dollar
has strengthened. The steel imports increased
significantly after the removal of the voluntary
restraints agreements in 1992 in the
framework of the Steel Liberalization Program.
According to some OECD studies, the impact of
voluntary restraints agreements was
significant. It was estimated that following the
agreement between EC and USA, the EC
exports diminished by 15%. The European
Union imposed also important restraints for
the steel imports. Since 1970, individual
quotas were established by the Member States
for the steel imports, especially from the Soviet
Union. In 1995, the unilateral restraints were
replaced by EU-Russia agreement regarding
the steel export restraint from Russia to EU.
The agreement is in force today, being
renegotiated and extended in 1997 and in July
2004; the quotas accepted for the steel
exports – imports has significantly increased
taking into consideration the wide trade
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 43
49Tariff quota means the custom system with two tariff level by which quotas are established regarding the volume of imported goods. Up to the established quantitative level, the normal instituted custom charge is applied. This charge is increased when the quota is exceeded.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 444
Comunitatea Economicã ºi SUA din 1982, exporturile Comunitãþii în SUA au scãzut cu 15%. Uniunea Europeanã a impus de asemenea limitãri importante împotriva importurilor de oþel. Începând cu anul 1970, au fost stabilite cote individuale de cãtre statele membre pentru importurile de oþel, în special din URSS. În 1995, restricþiile unilaterale au fost înlocuite cu acordul UE - Rusia privind limitarea exportului de oþel din Rusia cãtre UE. Acordul este în vigoare ºi astãzi fiind renegociat ºi extins în 1997, respectiv în iulie 2004. Cotele acceptate de export-import oþel au crescut simþitor luând în considerare comerþul între Rusia ºi noile 10
52State Membre ale UE .
Imediat dupã criza structuralã din anii '70, importurile SUA au crescut de la 12,4% la 18 %, în principal din Japonia ºi CE. În 1977, producãtorii de oþel din SUA au iniþiat mai multe acþiuni de protecþie a comerþului, inclusiv un sistem privind stabilirea unui preþ minim de referinþã, denumit “trigger price mechanism”, care era stabilit pe baza costurilor totale de producþie plus profit ºi alte cheltuieli ale exportatorului strãin.
Preþurile minime s-au aplicat tuturor importurilor de oþel în SUA, indiferent de þara de origine. Importurile sub aceste preþuri minime erau considerate prima facie preþuri de dumping. Conform Institutului American de Fier ºi Oþel, impactul imediat a fost acela cã importurile au scãzut la 12,5%, iar producãtorii americani autohtoni au raportat profit din exploatare la cele mai mari nivele din ultimii ani. Odatã cu aprecierea dolarului în raport cu monedele europene, mecanismul preþurilor minime a devenit ineficient. În anul 1980, mecanismul a fost reintrodus în contextul unor investigaþii privind practici antidumping, însã, ca ºi mai înainte, aprecierea dolarului a condus la neaplicarea acestui mecanism.
sunt puse în aplicare în cazul comerþului neloial. În practicã, s-a observat cã acþiunile anti-dumping sunt susceptibile de abuzuri din partea statelor iniþiatoare având în
a) Mecanismul preþurilor minime
b) Practicile anti-dumping ºi mãsurile
compensatorii
vedere complexitatea în calcularea valorilor normale a mãrfurilor, alegerea pieþelor adecvate pentru comparaþie, calcularea marjei de dumping, administrarea dovezilor etc. Aceste abuzuri au condus în multe cazuri la o protecþie excesivã a pieþelor autohtone ale oþelului. În orice caz, o acþiune anti-dumping încheiatã cu success conduce la o protecþie ridicatã în vamã ºi reduce importurile. Puterea de penetrare a importurilor suferã nu numai în timpul investigaþiei sau dupã încheierea acesteia, dar ºi când existã o ameninþare cu investigaþia din partea statului iniþiator.
În SUA, deºi importurile de oþel reprezintã numai 2% din total importuri, mai mult de 50% din mãsurile anti-dumping americane au fost impuse în ceea ce priveºte importurile de oþel. Pentru a sublinia importanþa pieþei siderurgice, trebuie menþionat cã, în iunie 2003, pe piaþa mondialã a oþelului, erau în vigoare 134 mãsuri anti-dumping ºi 35 mãsuri compensatorii. Pentru produsele metalurgice se înregistreazã cea mai ridicatã proporþie a acþiunilor anti-dumping la nivel mondial.
Introducerea unor metode proprii de determinare a dumpingului ºi a marjelor de dumping, nu au fãcut decât sã deschidã ºi mai tare posibilitatea manipulãrii modului de calcul al costurilor ºi marjelor profitului. Spre exemplu, în SUA, ca rezultat al aplicãrii “testului sub-costuri“, de multe ori comparaþia între preþul de export ºi preþul mediu de pe piaþa autohtonã a producãtorului se realiza în mod neuniform astfel încat sã se depisteze o practicã de dumping. Aceste modificãri introduse în legislaþia SUA, au confirmat riscul cã mãsurile de antidumping sã devinã bariere artificiale în calea comerþului liber.
De asemenea, în þãrile neavând economie de piaþã funcþionalã, existã dificultãþi în a cunoaºte costurile economice ale bunurilor produse ºi, de aici, dificultãþi în determinarea preþului corect sub care producãtorii se fac vinovaþi de dumping. Aºadar, bunurile din þãrile fãrã economie de piaþã sunt mai predispuse la mãsuri antidumping decât cele din celelalte þãri din moment ce datele pentru comparaþie sunt culese din þãri cu economie de piaþã dezvoltatã ºi marja de dumping tinde sã fie astfel mai mare.
52Regulamentul Consiliului UE nr. 1886-2004 din 26 iulie 2004 de modificare a Deciziei Comisiei 2002/602/CECO privind anumite restricþionãri la importul produselor siderurgice din Federaþia Rusã, JO. L 255/1
between Russia an some of the ten new 50Member States .
Following the structural crisis in the '70s, the
USA's imports have increased from 12.4% to
18%, mainly from Japan and EC. In 1977, the
American steel producers started more
actions for protecting their trade, including a
system for establishing a minimum reference
price, namely trigger price mechanism; the
price was fixed on the basis of the total
production costs plus profit and other exporter
expenses.
The minimum prices applied to all steel
imports, irrespective of the origin country. The
imports made under the trigger price were
considered prima facie dumping prices.
According to the American Iron and Steel
Institute, the immediate impact was that the
imports fell to 12,5% and the American
producers reported the highest operating
profit in the last years. Once the US dollars
appreciated against European currencies, the
trigger price mechanism became ineffective. In
1980, the mechanism was reactivated in the
context of some antidumping investigations,
but the strengthening of the dollars led again to
the ineffectiveness of the mechanism.
are instituted in
case of unfair trade. In practice, anti-dumping
actions are considered susceptible of abuses
from initiating states taking into account the
complexity of establishing the fair value of the
merchandise, choosing the adequate markets
to compare, establishing the dumping margin,
producing evidence. These abuses led in most
cases to an excessive protection of domestic
steel markets. In any case, an antidumping
action successfully achieved leads to an
increased custom protection and reduces
imports. The penetration force of imports is
affected not only during investigation and at the
end of it, but also under the mere threat of
investigation by the initiating state.
a) Trigger price mechanism
b ) An t i - d ump i n g p r a c t i c e s a nd
compensatory payments
In the USA, although the imports of steel constitute only 2% of the total imports, more than 50% of the American anti-dumping measures were imposed on steel imports. To highlight the importance of the steel market, one should mention that 134 anti-dumping measure and 35 compensatory payments were into effect in June 2003 on the world steel market. The metal and steel products registered the highest proportion of antidumping actions worldwide.
Initiating self methods to determine the dumping and the dumping margins has resulted more and more in the possibility to manipulate the way in which the costs and profit margins were established. For example, in the USA, as a result of the application of “the test of the below cost”, the comparison between the export price and the average price on the producer's domestic market was carried out arbitrarily so that a dumping practice to be found. These amendments of the legislation initiated by the USA confirmed the risk that the antidumping measures become artificial barriers in the way of the free trade.
Also, in countries with non-market economies it is difficult to know the real economic cost of produced goods and, thus, it is difficult to determine the correct price below which the producers are guilty of dumping. As a consequence, the goods from the non market economy countries are more likely to be dumped than those from the other countries as the data used for comparison are collected from countries with developed market economy and the dumping margin tends to be high.
The measures/compensatory payments are the second instrument for trade control. A state is authorized to ask for compensatory payments, when the import subsidies provoke or threaten to provoke damages to an industry or to delay the organization of an internal industry. The measures are based on the degree of subsidization, which is calculated as net benefit conferred by the foreign government for its exporters as a percentage
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 45
50Council Regulation No. 1886/2004 of July 26, 2004 amending Commission Decision 2002/602/ECSC on administering certain restrictions on imports of steel products from Russian Federation, [2004], Official Journal L255/1
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 444
Comunitatea Economicã ºi SUA din 1982, exporturile Comunitãþii în SUA au scãzut cu 15%. Uniunea Europeanã a impus de asemenea limitãri importante împotriva importurilor de oþel. Începând cu anul 1970, au fost stabilite cote individuale de cãtre statele membre pentru importurile de oþel, în special din URSS. În 1995, restricþiile unilaterale au fost înlocuite cu acordul UE - Rusia privind limitarea exportului de oþel din Rusia cãtre UE. Acordul este în vigoare ºi astãzi fiind renegociat ºi extins în 1997, respectiv în iulie 2004. Cotele acceptate de export-import oþel au crescut simþitor luând în considerare comerþul între Rusia ºi noile 10
52State Membre ale UE .
Imediat dupã criza structuralã din anii '70, importurile SUA au crescut de la 12,4% la 18 %, în principal din Japonia ºi CE. În 1977, producãtorii de oþel din SUA au iniþiat mai multe acþiuni de protecþie a comerþului, inclusiv un sistem privind stabilirea unui preþ minim de referinþã, denumit “trigger price mechanism”, care era stabilit pe baza costurilor totale de producþie plus profit ºi alte cheltuieli ale exportatorului strãin.
Preþurile minime s-au aplicat tuturor importurilor de oþel în SUA, indiferent de þara de origine. Importurile sub aceste preþuri minime erau considerate prima facie preþuri de dumping. Conform Institutului American de Fier ºi Oþel, impactul imediat a fost acela cã importurile au scãzut la 12,5%, iar producãtorii americani autohtoni au raportat profit din exploatare la cele mai mari nivele din ultimii ani. Odatã cu aprecierea dolarului în raport cu monedele europene, mecanismul preþurilor minime a devenit ineficient. În anul 1980, mecanismul a fost reintrodus în contextul unor investigaþii privind practici antidumping, însã, ca ºi mai înainte, aprecierea dolarului a condus la neaplicarea acestui mecanism.
sunt puse în aplicare în cazul comerþului neloial. În practicã, s-a observat cã acþiunile anti-dumping sunt susceptibile de abuzuri din partea statelor iniþiatoare având în
a) Mecanismul preþurilor minime
b) Practicile anti-dumping ºi mãsurile
compensatorii
vedere complexitatea în calcularea valorilor normale a mãrfurilor, alegerea pieþelor adecvate pentru comparaþie, calcularea marjei de dumping, administrarea dovezilor etc. Aceste abuzuri au condus în multe cazuri la o protecþie excesivã a pieþelor autohtone ale oþelului. În orice caz, o acþiune anti-dumping încheiatã cu success conduce la o protecþie ridicatã în vamã ºi reduce importurile. Puterea de penetrare a importurilor suferã nu numai în timpul investigaþiei sau dupã încheierea acesteia, dar ºi când existã o ameninþare cu investigaþia din partea statului iniþiator.
În SUA, deºi importurile de oþel reprezintã numai 2% din total importuri, mai mult de 50% din mãsurile anti-dumping americane au fost impuse în ceea ce priveºte importurile de oþel. Pentru a sublinia importanþa pieþei siderurgice, trebuie menþionat cã, în iunie 2003, pe piaþa mondialã a oþelului, erau în vigoare 134 mãsuri anti-dumping ºi 35 mãsuri compensatorii. Pentru produsele metalurgice se înregistreazã cea mai ridicatã proporþie a acþiunilor anti-dumping la nivel mondial.
Introducerea unor metode proprii de determinare a dumpingului ºi a marjelor de dumping, nu au fãcut decât sã deschidã ºi mai tare posibilitatea manipulãrii modului de calcul al costurilor ºi marjelor profitului. Spre exemplu, în SUA, ca rezultat al aplicãrii “testului sub-costuri“, de multe ori comparaþia între preþul de export ºi preþul mediu de pe piaþa autohtonã a producãtorului se realiza în mod neuniform astfel încat sã se depisteze o practicã de dumping. Aceste modificãri introduse în legislaþia SUA, au confirmat riscul cã mãsurile de antidumping sã devinã bariere artificiale în calea comerþului liber.
De asemenea, în þãrile neavând economie de piaþã funcþionalã, existã dificultãþi în a cunoaºte costurile economice ale bunurilor produse ºi, de aici, dificultãþi în determinarea preþului corect sub care producãtorii se fac vinovaþi de dumping. Aºadar, bunurile din þãrile fãrã economie de piaþã sunt mai predispuse la mãsuri antidumping decât cele din celelalte þãri din moment ce datele pentru comparaþie sunt culese din þãri cu economie de piaþã dezvoltatã ºi marja de dumping tinde sã fie astfel mai mare.
52Regulamentul Consiliului UE nr. 1886-2004 din 26 iulie 2004 de modificare a Deciziei Comisiei 2002/602/CECO privind anumite restricþionãri la importul produselor siderurgice din Federaþia Rusã, JO. L 255/1
between Russia an some of the ten new 50Member States .
Following the structural crisis in the '70s, the
USA's imports have increased from 12.4% to
18%, mainly from Japan and EC. In 1977, the
American steel producers started more
actions for protecting their trade, including a
system for establishing a minimum reference
price, namely trigger price mechanism; the
price was fixed on the basis of the total
production costs plus profit and other exporter
expenses.
The minimum prices applied to all steel
imports, irrespective of the origin country. The
imports made under the trigger price were
considered prima facie dumping prices.
According to the American Iron and Steel
Institute, the immediate impact was that the
imports fell to 12,5% and the American
producers reported the highest operating
profit in the last years. Once the US dollars
appreciated against European currencies, the
trigger price mechanism became ineffective. In
1980, the mechanism was reactivated in the
context of some antidumping investigations,
but the strengthening of the dollars led again to
the ineffectiveness of the mechanism.
are instituted in
case of unfair trade. In practice, anti-dumping
actions are considered susceptible of abuses
from initiating states taking into account the
complexity of establishing the fair value of the
merchandise, choosing the adequate markets
to compare, establishing the dumping margin,
producing evidence. These abuses led in most
cases to an excessive protection of domestic
steel markets. In any case, an antidumping
action successfully achieved leads to an
increased custom protection and reduces
imports. The penetration force of imports is
affected not only during investigation and at the
end of it, but also under the mere threat of
investigation by the initiating state.
a) Trigger price mechanism
b ) An t i - d ump i n g p r a c t i c e s a nd
compensatory payments
In the USA, although the imports of steel constitute only 2% of the total imports, more than 50% of the American anti-dumping measures were imposed on steel imports. To highlight the importance of the steel market, one should mention that 134 anti-dumping measure and 35 compensatory payments were into effect in June 2003 on the world steel market. The metal and steel products registered the highest proportion of antidumping actions worldwide.
Initiating self methods to determine the dumping and the dumping margins has resulted more and more in the possibility to manipulate the way in which the costs and profit margins were established. For example, in the USA, as a result of the application of “the test of the below cost”, the comparison between the export price and the average price on the producer's domestic market was carried out arbitrarily so that a dumping practice to be found. These amendments of the legislation initiated by the USA confirmed the risk that the antidumping measures become artificial barriers in the way of the free trade.
Also, in countries with non-market economies it is difficult to know the real economic cost of produced goods and, thus, it is difficult to determine the correct price below which the producers are guilty of dumping. As a consequence, the goods from the non market economy countries are more likely to be dumped than those from the other countries as the data used for comparison are collected from countries with developed market economy and the dumping margin tends to be high.
The measures/compensatory payments are the second instrument for trade control. A state is authorized to ask for compensatory payments, when the import subsidies provoke or threaten to provoke damages to an industry or to delay the organization of an internal industry. The measures are based on the degree of subsidization, which is calculated as net benefit conferred by the foreign government for its exporters as a percentage
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 45
50Council Regulation No. 1886/2004 of July 26, 2004 amending Commission Decision 2002/602/ECSC on administering certain restrictions on imports of steel products from Russian Federation, [2004], Official Journal L255/1
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 446
Al doilea instrument de protecþie a comerþului îl
constituie mãsurile/plãþile compensatorii. Un stat este autorizat sã cearã plãþi compensatorii, când subvenþiile de import provoacã, sau ameninþã sã provoace, daune materiale unei industrii interne sau sã întârzie material organizarea unei industrii interne. Mãsurile se bazeazã pe gradul de subvenþionare, care este calculat având în vedere beneficiul net conferit de cãtre guvernul strãin pentru producãtorii exportatori ca procent din valoarea producþiei autohtone sau din valoarea exporturilor.
Din nou, SUA s-au dovedit extrem de agresive în stabilirea a ceea ce înseamnã subvenþie în cadrul investigaþiilor asupra pieþei oþelului. Spre exemplu, se considera subvenþie inclusiv alocarea de capital sub formã de împrumut indiferent dacã rata dobânzii era stabilitã sau nu în mod preferenþial. În luna martie 2002, preºedintele Bush a decis luarea de mãsuri temporare pentru importurile de oþel în scopul protejãrii industriei siderurgice autohtone, fãcându-se referire în acest sens la Secþiunea 201 din Actul de Comerþ din 1974. Pentru început, au fost impuse tarife speciale valabile în urmãtorii 3 ani pentru câteva dintre produsele siderurgice. Aceste mãsuri se aplicã la mai puþin de 29% dintre produse, deoarece au fost exceptate anumite þãri sau produse. Conform unor analiºti americani, mãsurile impuse au condus la îmbunãtãþirea condiþiilor atât de pe piaþa SUA cât ºi de pe restul globului. Cu câteva excepþii, preþurile produselor siderurgice au crescut pe piaþa SUA în prima jumãtate a anului 2002.
53Un studiu de politicã a oþelului , realizat la un an dupã impunerea mãsurilor de salvgardare din Sectiunea 201, aratã cã fiecare creºtere a tarifelor asupra importurilor de oþel cu 10% a condus la o creºtere a preþurilor la intern cu 7%. Tarifele impuse au condus la creºterea
temporarã atât în ceea ce priveºte cota de piaþã, cât ºi a preþurilor practicate de producãtorii autohtoni, în medie, cu pânã la 5,1 %. Impactul mãsurilor de salvgardare introduse de Secþiunea 201 a fost limitat de natura parþialã a tarifelor, care aºa dupã cum s-a mai arãtat, nu se aplicã decât la mai puþin de 29% din importurile de produse siderurgice, dar ºi ca urmare a acordurilor pe termen lung care sunt în vigoare între participanþii de pe piaþa oþelului.
Astfel de mãsuri de salvgardare sunt extraordinare ºi luate în situaþii de urgenþã. Potrivit regulilor O.M.C., existã legitimitate în impunerea unei mãsuri de salvgardare atunci când creºterea importurilor este recentã, evidentã, impetuoasã ºi semnificativã, atât din punct de vedere cantitativ cât ºi calitativ ºi cauzeazã sau ameninþã sã cauzeze pagube importante. La 30 octombrie 2003, erau în vigoare, la nivel mondial, 79 mãsuri de salvgardare din care 44 numai în sectorul siderurgic.
Sectorul siderurgic a atras mai multe mãsuri antidumping sau mãsuri compensatorii decât orice alt sector la nivel mondial. Deºi scopul mãsurilor de stabilire a contingentelor a fost sã asigure un comerþ loial prin compensarea distorsiunilor pieþei, exemplele acþiunilor din ultimele decenii demonstreazã cã au fost luate, nu de puþine ori, de o manierã discreþionarã sau abuzivã ºi inclusiv pentru a proteja producãtorii domestici ineficienþi.
În orice caz, efectele pe care riscul crescut de distorsiune al mãsurilor de control al comerþului în domeniul oþelului ar putea sã le aibã asupra concurenþei în general sunt semnificative. Date fiind aceste riscuri, firmele ar putea fi înclinate sã-ºi limiteze expunerea pe pieþele de export, deci sã-ºi limiteze comerþul.
3. Concluzii
53 Hufbauer (2003), 'Steel Policy: The Good, the Bad and the Ugly', International Economics Policy Briefs, Washington, D.C..
from the domestic production value or from the exports values.
Once more the USA proved to be highly aggressive in defining the scope for subsidies during their investigations. For example, it was considered as a subsidy the capital injection in the form of loans irrespective of the fact that the interest rate was or not established in market conditions. In March 2002, President Bush decided temporary measures for the steel imports in order to protect the domestic steel industry, reference being made to the Section 201 of Trade Act of 1974. At the beginning, special tariffs available for the next three years were imposed for some steel products, but not for all. These measures apply to less than 29 % of the steel products, some countries and products being exempted. According to some American analysts, the imposed measures led to the improvement of the US market conditions, but also in the world. With a few exemptions, the products prices have grown on the USA market during the first half of 2002.
51A study of steel policy performed one year later after the imposition of the safeguard measures based on Section 201 showed that each 10 % increase of the tariff on imported resulted in an increase by 7 % of the average domestic steel price. The imposed tariffs led to the temporary increase of the market share and they raised the prices of all steel domestic products up to 5.1 % on average. The impact of the safeguard measure according to Section 201 was limited because of the partial nature
of the tariffs, which, as mentioned before, are applicable for less than 29% of steel imports but also because of the long term agreements in force between the participants on the steel market.
Such safeguard measures are extraordinary and are taken in emergency cases. According to the WTO rules, there is legitimacy for the imposition of such measures when the imports' growth is recent, obvious, sudden enough and significant both quantitatively and qualitatively and it causes or threatens to cause serious
thinjuries. At 30 of October 2003, there were 79 safeguard measures out of which 44 only in the steel sector.
The steel sector has attracted more anti-dumping and compensatory measures investigations than any other sector worldwide. Although the purpose of quotas trade measures was to ensure a fair trade by offsetting market distortions, the pattern and scale of actions in the last decade has demonstrated that such actions have been undertaken sometimes in a discretionary manner and in order to grant protection to the inefficient domestic producers.
In any case, the effects which the high risks of distortion of the trade control measures could have on the competition are significant. Because of these risks, steel firms might be tempted to limit their exposure on the export market, limiting thus their international trade.
3. Conclusions
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 47
51 Hufbauer (2003), 'Steel Policy: The Good, the Bad and the Ugly', International Economics Policy Briefs, Washington, D.C..Translated into English by Ciprian PILAN
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 446
Al doilea instrument de protecþie a comerþului îl
constituie mãsurile/plãþile compensatorii. Un stat este autorizat sã cearã plãþi compensatorii, când subvenþiile de import provoacã, sau ameninþã sã provoace, daune materiale unei industrii interne sau sã întârzie material organizarea unei industrii interne. Mãsurile se bazeazã pe gradul de subvenþionare, care este calculat având în vedere beneficiul net conferit de cãtre guvernul strãin pentru producãtorii exportatori ca procent din valoarea producþiei autohtone sau din valoarea exporturilor.
Din nou, SUA s-au dovedit extrem de agresive în stabilirea a ceea ce înseamnã subvenþie în cadrul investigaþiilor asupra pieþei oþelului. Spre exemplu, se considera subvenþie inclusiv alocarea de capital sub formã de împrumut indiferent dacã rata dobânzii era stabilitã sau nu în mod preferenþial. În luna martie 2002, preºedintele Bush a decis luarea de mãsuri temporare pentru importurile de oþel în scopul protejãrii industriei siderurgice autohtone, fãcându-se referire în acest sens la Secþiunea 201 din Actul de Comerþ din 1974. Pentru început, au fost impuse tarife speciale valabile în urmãtorii 3 ani pentru câteva dintre produsele siderurgice. Aceste mãsuri se aplicã la mai puþin de 29% dintre produse, deoarece au fost exceptate anumite þãri sau produse. Conform unor analiºti americani, mãsurile impuse au condus la îmbunãtãþirea condiþiilor atât de pe piaþa SUA cât ºi de pe restul globului. Cu câteva excepþii, preþurile produselor siderurgice au crescut pe piaþa SUA în prima jumãtate a anului 2002.
53Un studiu de politicã a oþelului , realizat la un an dupã impunerea mãsurilor de salvgardare din Sectiunea 201, aratã cã fiecare creºtere a tarifelor asupra importurilor de oþel cu 10% a condus la o creºtere a preþurilor la intern cu 7%. Tarifele impuse au condus la creºterea
temporarã atât în ceea ce priveºte cota de piaþã, cât ºi a preþurilor practicate de producãtorii autohtoni, în medie, cu pânã la 5,1 %. Impactul mãsurilor de salvgardare introduse de Secþiunea 201 a fost limitat de natura parþialã a tarifelor, care aºa dupã cum s-a mai arãtat, nu se aplicã decât la mai puþin de 29% din importurile de produse siderurgice, dar ºi ca urmare a acordurilor pe termen lung care sunt în vigoare între participanþii de pe piaþa oþelului.
Astfel de mãsuri de salvgardare sunt extraordinare ºi luate în situaþii de urgenþã. Potrivit regulilor O.M.C., existã legitimitate în impunerea unei mãsuri de salvgardare atunci când creºterea importurilor este recentã, evidentã, impetuoasã ºi semnificativã, atât din punct de vedere cantitativ cât ºi calitativ ºi cauzeazã sau ameninþã sã cauzeze pagube importante. La 30 octombrie 2003, erau în vigoare, la nivel mondial, 79 mãsuri de salvgardare din care 44 numai în sectorul siderurgic.
Sectorul siderurgic a atras mai multe mãsuri antidumping sau mãsuri compensatorii decât orice alt sector la nivel mondial. Deºi scopul mãsurilor de stabilire a contingentelor a fost sã asigure un comerþ loial prin compensarea distorsiunilor pieþei, exemplele acþiunilor din ultimele decenii demonstreazã cã au fost luate, nu de puþine ori, de o manierã discreþionarã sau abuzivã ºi inclusiv pentru a proteja producãtorii domestici ineficienþi.
În orice caz, efectele pe care riscul crescut de distorsiune al mãsurilor de control al comerþului în domeniul oþelului ar putea sã le aibã asupra concurenþei în general sunt semnificative. Date fiind aceste riscuri, firmele ar putea fi înclinate sã-ºi limiteze expunerea pe pieþele de export, deci sã-ºi limiteze comerþul.
3. Concluzii
53 Hufbauer (2003), 'Steel Policy: The Good, the Bad and the Ugly', International Economics Policy Briefs, Washington, D.C..
from the domestic production value or from the exports values.
Once more the USA proved to be highly aggressive in defining the scope for subsidies during their investigations. For example, it was considered as a subsidy the capital injection in the form of loans irrespective of the fact that the interest rate was or not established in market conditions. In March 2002, President Bush decided temporary measures for the steel imports in order to protect the domestic steel industry, reference being made to the Section 201 of Trade Act of 1974. At the beginning, special tariffs available for the next three years were imposed for some steel products, but not for all. These measures apply to less than 29 % of the steel products, some countries and products being exempted. According to some American analysts, the imposed measures led to the improvement of the US market conditions, but also in the world. With a few exemptions, the products prices have grown on the USA market during the first half of 2002.
51A study of steel policy performed one year later after the imposition of the safeguard measures based on Section 201 showed that each 10 % increase of the tariff on imported resulted in an increase by 7 % of the average domestic steel price. The imposed tariffs led to the temporary increase of the market share and they raised the prices of all steel domestic products up to 5.1 % on average. The impact of the safeguard measure according to Section 201 was limited because of the partial nature
of the tariffs, which, as mentioned before, are applicable for less than 29% of steel imports but also because of the long term agreements in force between the participants on the steel market.
Such safeguard measures are extraordinary and are taken in emergency cases. According to the WTO rules, there is legitimacy for the imposition of such measures when the imports' growth is recent, obvious, sudden enough and significant both quantitatively and qualitatively and it causes or threatens to cause serious
thinjuries. At 30 of October 2003, there were 79 safeguard measures out of which 44 only in the steel sector.
The steel sector has attracted more anti-dumping and compensatory measures investigations than any other sector worldwide. Although the purpose of quotas trade measures was to ensure a fair trade by offsetting market distortions, the pattern and scale of actions in the last decade has demonstrated that such actions have been undertaken sometimes in a discretionary manner and in order to grant protection to the inefficient domestic producers.
In any case, the effects which the high risks of distortion of the trade control measures could have on the competition are significant. Because of these risks, steel firms might be tempted to limit their exposure on the export market, limiting thus their international trade.
3. Conclusions
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 47
51 Hufbauer (2003), 'Steel Policy: The Good, the Bad and the Ugly', International Economics Policy Briefs, Washington, D.C..Translated into English by Ciprian PILAN
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 448
I. Descrierea operaþiunii de concentrare
economicãConcentrãrile economice, în sensul Legii concurenþei nr.21/1996, se referã la situaþia în care un numãr redus de agenþi economici deþin o pondere ridicatã a activitãþii economice – exprimatã prin totalul vânzãrilor, activelor sau forþei de muncã – pe o anumitã piaþã. Mãrimea acestor indicatori caracterizeazã gradul de concentrare economicã la un moment dat. Operaþiunile de concentrare economicã, în accepþiunea art.10 alin. (2) din lege, se realizeazã prin: fuziune sau prin dobândirea controlului. Scopul controlului concentrãrilor economice de cãtre Consiliul Concurenþei este de a veghea împotriva creãrii de monopoluri sau agenþi economici cu poziþie dominantã pe piaþã, care pot conduce la restrângerea, înlãturarea sau denaturarea semnificativã a concurenþei pe piaþa româneascã.
Consiliul Concurenþei a analizat operaþiunea de concentrarea economicã realizatã prin modificarea calitativã a controlului exercitat asupra SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni, de la controlul unic deþinut de cãtre FABRYO HOLDING Ltd. din Cipru, la controlul în
comun deþinut de cãtre ORESA VENTURES NV din Antilele Olandeze ºi dl. Daniel Guzu. Dobândirea controlului s-a realizat în baza unui Instrument de transfer al acþiunilor încheiat, la data de 03.05.2006, între FABRYO HOLDING Ltd. din Cipru, asociat unic la FABRYO CORPORATION, ºi ORESA VENTURES NV din Antilele Olandeze ºi dl. Daniel Guzu. Prin acest transfer, aceºtia din urmã, au achiziþionat un numãr de 4.935, respectiv 3.975 pãrþi sociale din capita lu l socia l a l SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni.
Operaþiunea de concentrare economicã a fost notificatã la Consiliul Concurenþei, întrucât erau îndeplinite condiþiile de prag prevãzute la art. 14 din Legea concurenþei nr.21/1996, republicatã, respectiv cifra de afaceri cumulatã a agenþilor economici implicaþi, realizatã în anul 2005, depãºea echivalentul în lei a 10.000.000 euro. De altfel, fiecare în parte, a realizat pe teritoriul României o cifrã de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4 000 000 euro.
Structura acþionariatului SC FABRYO CORPORATION SRL dupã dobândirea
CONCENTRAREA ECONOMICÃ REALIZATÃ PRIN MODIFICAREA
CALITATIVÃ A CONTROLULUI EXERCITAT
ASUPRA UNEI SOCIETÃÞI COMERCIALE UN STUDIU DE CAZ (SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni)
54Cristina BULAT
RezumatReglementãrile legale actuale definesc concentrãrile economice ºi modalitãþile efective de realizare a acestora, precum ºi rolul deþinut de autoritatea de concurenþã în analiza impactului unei concentrãri asupra mediului concurenþial normal.
Pornind de la aceste considerente, prezentul articol prezintã un caz de analizã a unei concentrãri economice, realizatã prin modificarea calitativã a controlului exercitat asupra unei societãþi comerciale.
Cuvinte cheie: concentrare economicã, piaþa relevantã, modificare calitativã, decizie de neobiecþiune, control.
54 Inspector de concurenþã, Direcþia Industrie ºi Energie, Consiliul Concurenþei.
I . Descr ipt i on o f the economic
concentration In the sense of Competition Law no.21/1996, the economic concentration refers to the situation when a small number of undertakings own a high weight of the economic activity – expressed by the total sells assets and used labor force – on a certain market. The level of these indicators characterizes the degree of the concentration at a certain moment. As described by the art. 10 par. (2) of the law, an economic concentration is realised by merger or by taking over the control. The purpose of the control of economic concentrations exercised by the Competition Council is to prevent the creation of monopolies or of undertakings with a dominant position on the market that can lead to the significant restriction, prevention and distortion of the competition on the Romanian market.
The Competition Council has analysed the economic concentration realised through a qualitative change in the control over SC Fabryo Corporation SRL Popeºti-Leordeni, from the sole control held by FABRYO HOLDING Ltd.
Cyprus to joint control held by Oresa Ventures NV –Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu. The joint control was acquired on the basis of an Instrument of shares transfer, concluded on 03.05.2006, between Fabryo Holding Ltd. from Cyprus, unique associate to Fabryo Corporation SRL Popeºti-Leordeni, and Oresa Ventures NV – Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu. Following this transfer, the latter acquired a number of 4935, respectively 3975 shares in the capital of SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni.
The economic concentration was notified to the Competition Council, because it met the threshold provided for in art. 14 of the Competition Law no. 21/1996, republished, namely, the aggregate turnover achieved in 2005 by the parties involved exceeded the equivalent in lei of 10 million Euros. In addition, each of the parties achieved a turnover exceeding the equivalent in lei of 4 million Euros on the Romanian territory.
The shareholders structure of SC FABRYO CORPORATION SRL after the acquisition of
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 49
THE ECONOMIC CONCENTRATION ACHIEVED THROUGH THE
CHANGE OF CONTROL EXERCISED OVER A COMPANY A CASE STUDY (SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni)
52Cristina BULAT
Abstract The current legal framework defines the economic concentrations and the effective ways in which they may be realised, as well as the competition authority's role in analyzing the concentration's impact on the normal competition environment.
On this basis, this paper presents a case-study regarding an economic concentration, realised through the qualitative change in the control exercised over an undertaking.
Keywords: economic concentration, relevant market, qualitative change, non-objection decision, control.
52 Competition inspector, Industry and Energy Department, Competition Council.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 448
I. Descrierea operaþiunii de concentrare
economicãConcentrãrile economice, în sensul Legii concurenþei nr.21/1996, se referã la situaþia în care un numãr redus de agenþi economici deþin o pondere ridicatã a activitãþii economice – exprimatã prin totalul vânzãrilor, activelor sau forþei de muncã – pe o anumitã piaþã. Mãrimea acestor indicatori caracterizeazã gradul de concentrare economicã la un moment dat. Operaþiunile de concentrare economicã, în accepþiunea art.10 alin. (2) din lege, se realizeazã prin: fuziune sau prin dobândirea controlului. Scopul controlului concentrãrilor economice de cãtre Consiliul Concurenþei este de a veghea împotriva creãrii de monopoluri sau agenþi economici cu poziþie dominantã pe piaþã, care pot conduce la restrângerea, înlãturarea sau denaturarea semnificativã a concurenþei pe piaþa româneascã.
Consiliul Concurenþei a analizat operaþiunea de concentrarea economicã realizatã prin modificarea calitativã a controlului exercitat asupra SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni, de la controlul unic deþinut de cãtre FABRYO HOLDING Ltd. din Cipru, la controlul în
comun deþinut de cãtre ORESA VENTURES NV din Antilele Olandeze ºi dl. Daniel Guzu. Dobândirea controlului s-a realizat în baza unui Instrument de transfer al acþiunilor încheiat, la data de 03.05.2006, între FABRYO HOLDING Ltd. din Cipru, asociat unic la FABRYO CORPORATION, ºi ORESA VENTURES NV din Antilele Olandeze ºi dl. Daniel Guzu. Prin acest transfer, aceºtia din urmã, au achiziþionat un numãr de 4.935, respectiv 3.975 pãrþi sociale din capita lu l socia l a l SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni.
Operaþiunea de concentrare economicã a fost notificatã la Consiliul Concurenþei, întrucât erau îndeplinite condiþiile de prag prevãzute la art. 14 din Legea concurenþei nr.21/1996, republicatã, respectiv cifra de afaceri cumulatã a agenþilor economici implicaþi, realizatã în anul 2005, depãºea echivalentul în lei a 10.000.000 euro. De altfel, fiecare în parte, a realizat pe teritoriul României o cifrã de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4 000 000 euro.
Structura acþionariatului SC FABRYO CORPORATION SRL dupã dobândirea
CONCENTRAREA ECONOMICÃ REALIZATÃ PRIN MODIFICAREA
CALITATIVÃ A CONTROLULUI EXERCITAT
ASUPRA UNEI SOCIETÃÞI COMERCIALE UN STUDIU DE CAZ (SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni)
54Cristina BULAT
RezumatReglementãrile legale actuale definesc concentrãrile economice ºi modalitãþile efective de realizare a acestora, precum ºi rolul deþinut de autoritatea de concurenþã în analiza impactului unei concentrãri asupra mediului concurenþial normal.
Pornind de la aceste considerente, prezentul articol prezintã un caz de analizã a unei concentrãri economice, realizatã prin modificarea calitativã a controlului exercitat asupra unei societãþi comerciale.
Cuvinte cheie: concentrare economicã, piaþa relevantã, modificare calitativã, decizie de neobiecþiune, control.
54 Inspector de concurenþã, Direcþia Industrie ºi Energie, Consiliul Concurenþei.
I . Descr ipt i on o f the economic
concentration In the sense of Competition Law no.21/1996, the economic concentration refers to the situation when a small number of undertakings own a high weight of the economic activity – expressed by the total sells assets and used labor force – on a certain market. The level of these indicators characterizes the degree of the concentration at a certain moment. As described by the art. 10 par. (2) of the law, an economic concentration is realised by merger or by taking over the control. The purpose of the control of economic concentrations exercised by the Competition Council is to prevent the creation of monopolies or of undertakings with a dominant position on the market that can lead to the significant restriction, prevention and distortion of the competition on the Romanian market.
The Competition Council has analysed the economic concentration realised through a qualitative change in the control over SC Fabryo Corporation SRL Popeºti-Leordeni, from the sole control held by FABRYO HOLDING Ltd.
Cyprus to joint control held by Oresa Ventures NV –Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu. The joint control was acquired on the basis of an Instrument of shares transfer, concluded on 03.05.2006, between Fabryo Holding Ltd. from Cyprus, unique associate to Fabryo Corporation SRL Popeºti-Leordeni, and Oresa Ventures NV – Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu. Following this transfer, the latter acquired a number of 4935, respectively 3975 shares in the capital of SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni.
The economic concentration was notified to the Competition Council, because it met the threshold provided for in art. 14 of the Competition Law no. 21/1996, republished, namely, the aggregate turnover achieved in 2005 by the parties involved exceeded the equivalent in lei of 10 million Euros. In addition, each of the parties achieved a turnover exceeding the equivalent in lei of 4 million Euros on the Romanian territory.
The shareholders structure of SC FABRYO CORPORATION SRL after the acquisition of
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 49
THE ECONOMIC CONCENTRATION ACHIEVED THROUGH THE
CHANGE OF CONTROL EXERCISED OVER A COMPANY A CASE STUDY (SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni)
52Cristina BULAT
Abstract The current legal framework defines the economic concentrations and the effective ways in which they may be realised, as well as the competition authority's role in analyzing the concentration's impact on the normal competition environment.
On this basis, this paper presents a case-study regarding an economic concentration, realised through the qualitative change in the control exercised over an undertaking.
Keywords: economic concentration, relevant market, qualitative change, non-objection decision, control.
52 Competition inspector, Industry and Energy Department, Competition Council.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 450
Între asociaþii SC FABRYO CORPORATION SRL s-a încheiat un Acord prin care pãrþile au convenit ca hotãrârile strategice, ce determinã comportamentul pe piaþã al societãþii se vor adopta cu cel puþin 75% din pãrþile sociale deþinute.
a) Societatea achiziþionatã,FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni (fosta SC GUZU CHIM PROD SRL) are ca obiect principal de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor – cod CAEN 2430. Aceastã soc ie ta te nu controleazã alþi agenþi economici din România.
b) ORESA VENTURES NV, par te achizitoare, este o societate de tip holding al cãrei obiect de activitate constã în deþinerea de participaþii la societãþi comerciale ºi investiþii legate de acestea. ORESA VENTURES face parte din grupul de firme CELOX, ce cuprinde opt societãþi de tip holding financiar înregistrate atât în România cât ºi în strãinãtate. CELOX controleazã LA FANTANA HOLDING din Cipru, prin deþinerea a 85% din capitalul social al acesteia, iar la rândul sãu, LA FANTANA HOLDING deþine 100% din capitalul social al societãþii comerciale LA FANTANA SRL Bucuresti, societate activã în domeniul producþiei de ape minerale ºi bãuturi rãcoritoare nealcoolice – cod CAEN 1598. În România, ORESA VENTURES NV deþine controlul unic asupra S.C. ORESA VENTURES ROMANIA S.R.L., societate ce desfãºoarã servicii de consultanþã ºi management – cod CAEN 7414.
c) Daniel Guzu, persoanã fizicã, este acþionar la mai multe societãþi comerciale, înregistrate în România, active în diverse domenii de activitate. Una dintre societaþile controlate, SC FARBE NET SRL, este prezentã pe piaþa
I. Prezentarea pãrþilor implicate
vopselelor decorative (obiectul de activitate al acestei societaþii fiind fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor - cod CAEN 2430).
Conform Instrucþiunilor cu privire la definirea pieþei relevante, în scopul stabilirii pãrþii
substanþiale de piaþã, piaþa relevantã reprezintã piaþa pe care se desfaºoarã concurenþa ºi este utilizatã pentru identificarea produselor ºi a agenþilor economici ce se aflã în concurenþã directã în afaceri. O piaþa relevantã cuprinde un produs sau un grup de produse ºi aria geograficã pe care acestea se produc ºi/sau se comercializeazã. Piaþa relevantã are deci douã componente: piaþa produsului ºi piaþa geograficã.
În cazul concentrãrii economice supusã
analizei, pentru definirea pieþei produsului s-au identificat produsele realizate de cãtre pãrþile implicate.
- SC FABRYO CORPORATION SRL, societatea
achiziþionatã, produce si comercializeazã urmãtoarele produse:
§vopsea decorativã (vopsea lavabilã, vopsea alchidicã ºi lacuri);
§solvenþi pentru vopsea alchidicã;§so lvenþ i pentru vopsea de
automobile;§antigel;§adezivi (aracet si prenadez);§comerþ cu materiale de construcþii,
cadre metal, polistiren, alte produse auto etc.
Aceste produse nu sunt produse substituibile din punct de vedere al, caracteristicilor, utilizãrii si preþului.
- ORESA VENTURES NV, parte achizitoare, ºi nici una dintre societãþile membre ale GRUPULUI din care face parte nu au ca obiect de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor - cod CAEN 2430. Prin urmare, acestea nu sunt prezente
II. Piaþa relevantã definitã
Nr.
crt. Asociaþi Nr. pãrþi
sociale
Cota capital social
(%)
1. ORESA VENTURES 3 975 39,75%
2. Guzu Nicuºor Daniel 4 935 49,35%
3 Guzu Irina 1 090 10,9%
controlului în comun, la data de 03.05.2006, se prezintã astfel:
Between the associates of SC FABRYO CORPORATION SRL it was concluded an Agreement by which the parties agreed that strategic decisions determining the company's behaviour on the market of will be made with at least 75% of the capital.
a) The acquired company, FABRYO CORPORATION SRL Popesti Leordeni (the former SC GUZU CHIM PROD SRL), has as its main object of activity the manufacturing of paints, varnishes, printing ink and mastics - CAEN cod 2430. This company does not control other undertakings from Romania.
b) ORESA VENTURES NV, the acquiring party, is a holding company having as its object of activity the holding of participations in undertakings and investments related to these. ORESA VENTURES NV is a member of CELOX group, including eight financial holdings registered in Romania and abroad. CELOX controls LA FANTANA HOLDING from Cyprus, by owning 85% from the share capital of this company. LA FANTANA HOLDING owns 100% of the share capital of LA FANTANA SRL Bucharest, an undertaking acting in the mineral water and soft drinks field - CAEN cod 1598.
In Romania, ORESA VENTURES NV holds the sole control over SC ORESA VENTURES ROMANIA SRL, an undertaking performing business consulting and management activities- CAEN cod 7414.
c) Daniel Guzu, as a natural person, is a shareholder in many undertakings registered in Romania, acting in different fields of activity. One of the controlled undertakings, SC FARBE NET SRL, is present on the market of ornamental paint (the object of activity of this undertaking being the manufacture of paints, varnishes,
II. Presentation of the involved parties
printing ink and mastics - CAEN cod 2430).
According to Guidelines on relevant market definitions with a view to determining the significant market share, the relevant market is the market where the competition takes place and is used to identify the products and undertakings which are directly competing in a business. A relevant market comprises a product or group of products and the geographic area in which these products are produced and/or traded. Therefore, the relevant market has two components: the product market and the geographic market.
In case of the analysed economic
concentration, to define the product market, there were identified the products made by the involved parties.
- SC FABRYO CORPORATION SRL, the
acqu ired company , produces and commercializes the following products:
§ornamental paint; §solvent for alchidic and car paint; §antifreeze; §adhesive;
The company is also involved in the trade with building materials and other products for cars, etc.
These products are not substitutable in terms of characteristics, prices and intended use.
- Nor ORESA VENTURES NV, the acquiring
party, neither any of the companies member of the GROUP have as their object of activity manufacturing of paints, varnishes, printing ink and mastics - CAEN cod 2430. Consequently, these companies are not present on the market on which the acquired company is active.
According to point 185 of the Regulation regarding the authorization of the economic concentrations, in case of a vertical
III. The relevant market
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 51
Nr.
crt. Asociaþi Nr. pãrþi
sociale
Cota capital social
(%)
1. ORESA VENTURES 3 975 39,75%
2. Guzu Nicuºor Daniel 4 935 49,35%
3 Guzu Irina 1 090 10,9%
joint control, on 03.05.2006, is the following:
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 450
Între asociaþii SC FABRYO CORPORATION SRL s-a încheiat un Acord prin care pãrþile au convenit ca hotãrârile strategice, ce determinã comportamentul pe piaþã al societãþii se vor adopta cu cel puþin 75% din pãrþile sociale deþinute.
a) Societatea achiziþionatã,FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni (fosta SC GUZU CHIM PROD SRL) are ca obiect principal de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor – cod CAEN 2430. Aceastã soc ie ta te nu controleazã alþi agenþi economici din România.
b) ORESA VENTURES NV, par te achizitoare, este o societate de tip holding al cãrei obiect de activitate constã în deþinerea de participaþii la societãþi comerciale ºi investiþii legate de acestea. ORESA VENTURES face parte din grupul de firme CELOX, ce cuprinde opt societãþi de tip holding financiar înregistrate atât în România cât ºi în strãinãtate. CELOX controleazã LA FANTANA HOLDING din Cipru, prin deþinerea a 85% din capitalul social al acesteia, iar la rândul sãu, LA FANTANA HOLDING deþine 100% din capitalul social al societãþii comerciale LA FANTANA SRL Bucuresti, societate activã în domeniul producþiei de ape minerale ºi bãuturi rãcoritoare nealcoolice – cod CAEN 1598. În România, ORESA VENTURES NV deþine controlul unic asupra S.C. ORESA VENTURES ROMANIA S.R.L., societate ce desfãºoarã servicii de consultanþã ºi management – cod CAEN 7414.
c) Daniel Guzu, persoanã fizicã, este acþionar la mai multe societãþi comerciale, înregistrate în România, active în diverse domenii de activitate. Una dintre societaþile controlate, SC FARBE NET SRL, este prezentã pe piaþa
I. Prezentarea pãrþilor implicate
vopselelor decorative (obiectul de activitate al acestei societaþii fiind fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor - cod CAEN 2430).
Conform Instrucþiunilor cu privire la definirea pieþei relevante, în scopul stabilirii pãrþii
substanþiale de piaþã, piaþa relevantã reprezintã piaþa pe care se desfaºoarã concurenþa ºi este utilizatã pentru identificarea produselor ºi a agenþilor economici ce se aflã în concurenþã directã în afaceri. O piaþa relevantã cuprinde un produs sau un grup de produse ºi aria geograficã pe care acestea se produc ºi/sau se comercializeazã. Piaþa relevantã are deci douã componente: piaþa produsului ºi piaþa geograficã.
În cazul concentrãrii economice supusã
analizei, pentru definirea pieþei produsului s-au identificat produsele realizate de cãtre pãrþile implicate.
- SC FABRYO CORPORATION SRL, societatea
achiziþionatã, produce si comercializeazã urmãtoarele produse:
§vopsea decorativã (vopsea lavabilã, vopsea alchidicã ºi lacuri);
§solvenþi pentru vopsea alchidicã;§so lvenþ i pentru vopsea de
automobile;§antigel;§adezivi (aracet si prenadez);§comerþ cu materiale de construcþii,
cadre metal, polistiren, alte produse auto etc.
Aceste produse nu sunt produse substituibile din punct de vedere al, caracteristicilor, utilizãrii si preþului.
- ORESA VENTURES NV, parte achizitoare, ºi nici una dintre societãþile membre ale GRUPULUI din care face parte nu au ca obiect de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor - cod CAEN 2430. Prin urmare, acestea nu sunt prezente
II. Piaþa relevantã definitã
Nr.
crt. Asociaþi Nr. pãrþi
sociale
Cota capital social
(%)
1. ORESA VENTURES 3 975 39,75%
2. Guzu Nicuºor Daniel 4 935 49,35%
3 Guzu Irina 1 090 10,9%
controlului în comun, la data de 03.05.2006, se prezintã astfel:
Between the associates of SC FABRYO CORPORATION SRL it was concluded an Agreement by which the parties agreed that strategic decisions determining the company's behaviour on the market of will be made with at least 75% of the capital.
a) The acquired company, FABRYO CORPORATION SRL Popesti Leordeni (the former SC GUZU CHIM PROD SRL), has as its main object of activity the manufacturing of paints, varnishes, printing ink and mastics - CAEN cod 2430. This company does not control other undertakings from Romania.
b) ORESA VENTURES NV, the acquiring party, is a holding company having as its object of activity the holding of participations in undertakings and investments related to these. ORESA VENTURES NV is a member of CELOX group, including eight financial holdings registered in Romania and abroad. CELOX controls LA FANTANA HOLDING from Cyprus, by owning 85% from the share capital of this company. LA FANTANA HOLDING owns 100% of the share capital of LA FANTANA SRL Bucharest, an undertaking acting in the mineral water and soft drinks field - CAEN cod 1598.
In Romania, ORESA VENTURES NV holds the sole control over SC ORESA VENTURES ROMANIA SRL, an undertaking performing business consulting and management activities- CAEN cod 7414.
c) Daniel Guzu, as a natural person, is a shareholder in many undertakings registered in Romania, acting in different fields of activity. One of the controlled undertakings, SC FARBE NET SRL, is present on the market of ornamental paint (the object of activity of this undertaking being the manufacture of paints, varnishes,
II. Presentation of the involved parties
printing ink and mastics - CAEN cod 2430).
According to Guidelines on relevant market definitions with a view to determining the significant market share, the relevant market is the market where the competition takes place and is used to identify the products and undertakings which are directly competing in a business. A relevant market comprises a product or group of products and the geographic area in which these products are produced and/or traded. Therefore, the relevant market has two components: the product market and the geographic market.
In case of the analysed economic
concentration, to define the product market, there were identified the products made by the involved parties.
- SC FABRYO CORPORATION SRL, the
acqu ired company , produces and commercializes the following products:
§ornamental paint; §solvent for alchidic and car paint; §antifreeze; §adhesive;
The company is also involved in the trade with building materials and other products for cars, etc.
These products are not substitutable in terms of characteristics, prices and intended use.
- Nor ORESA VENTURES NV, the acquiring
party, neither any of the companies member of the GROUP have as their object of activity manufacturing of paints, varnishes, printing ink and mastics - CAEN cod 2430. Consequently, these companies are not present on the market on which the acquired company is active.
According to point 185 of the Regulation regarding the authorization of the economic concentrations, in case of a vertical
III. The relevant market
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 51
Nr.
crt. Asociaþi Nr. pãrþi
sociale
Cota capital social
(%)
1. ORESA VENTURES 3 975 39,75%
2. Guzu Nicuºor Daniel 4 935 49,35%
3 Guzu Irina 1 090 10,9%
joint control, on 03.05.2006, is the following:
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 452
pe piaþa pe care acþioneazã societatea achizitoare.
Conform pct. 185 din Regulamentul privind autorizarea concentrãrilor economice, în cazul unei concentrãri economice pe verticalã, piaþa relevantã pe care are loc operaþiunea de concentrare economicã este piaþa relevantã a agentului economic achiziþionat. Având în
vedere faptul cã dl. Daniel Guzu, parte
achizitoare, controleazã SC FARBE NET SRL, societate ce este prezentã pe una dintre pieþele pe care activeazã ºi FABRYO CORPORATION, respectiv pe piaþa vopselelor decorative, pe aceastã piaþã se realizeazã ºi o integrare pe orizontalã.
Prin urmare, produsele pe pieþele cãrora se realizeazã concentrarea economicã sunt: vopsea decorativã (vopsea alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri); solvenþi pentru vopsea alchidicã ºi vopsea de automobile; antigel ºi comercializarea materialelor de construcþii ºi a altor produse auto.
Piaþa geograficã este formatã din producãtorii produselor incluse în piaþa relevantã a produsului situaþi în aceleaºi locuri pe care grupul de consumatori ai produselor respective le iau în considerare atunci când iau deciziile de cumpãrare. La definirea pieþei geografice s-a þinut cont de faptul cã produsele fabricate ºi comercializate de cãtre societaþile FABRYO CORPORATION SRL ºi FARBE NET SRL sunt livrate pe tot teritoriul þãrii.
Ca urmare, în cazul operaþiunii de concentrare economicã supusã analizei, piaþa geograficã a fost definitã ca fiind întreg teritoriul României.
În concluzie, pieþele relevante definite în
cadrul operaþiunii de concentrare
economicã analizatã sunt:§piaþa vopselelor decorative (vopsea
alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri);§piaþa solvenþilor pentru vopsea alchidicã
ºi vopsea de automobile;§piaþa antigelului;§piaþa adezivilor;§piaþa comercializãrii materialelor de
construcþii ºi a altor produse auto, pe întreg teritoriul României.
Oferta pe aceste pieþe este reprezentatã de SC FABRYO CORPORATION SRL ºi de SC FARBE NET SRL, alãturi de alþi producãtori autohtoni,
dar ºi de importuri.Cererea pe pieþele relevante definite este reprezentatã de agenþii economici care îºi desfaºoarã act i v i ta tea în domeniu l construcþiilor ºi domeniul auto.
Potrivit estimãrilor Asociaþiei Industriei Vopselelor din România („AIVR”), consumul total de vopsea pe piaþa din România (vopsea industrialã si vopsea decorativã) a scãzut de la aproximativ 190.000 tone în anul 1989 la aproximativ 100.000 tone în anul 2000. Ulterior, piaþa a început sã-ºi revinã ajungând, în anul 2005, la un volum estimat de 140.000 tone.
Prin realizarea acestei concentrãri economice, structura pieþelor în ceea ce priveºte oferta produselor: solvenþi pentru vopsea alchidicã ºi vopsea de automobile, antigel, adezivi, nu se modificã, deoarece pãrþile achizitoare, ORESA
VENTURES ºi dl. Daniel Guzu, nu au fost
prezente, înaintea realizãrii operaþiunii de
concentrare economicã, pe pieþele
relevante prin societãþile comerciale pe
care le controleazã.Pentru consumatori aceste pieþe rãmân nesch imba te , p re zen tând ace l eaº i caracteristici, atât înainte cât ºi dupã realizarea concentrarii economice. Modificãri din punct
de vedere al ofertei se produc pe piaþa
vopselelor decorative (vopsea alchidicã,
vopsea lavabilã ºi lacuri), deoarece înainte de realizarea operaþiunii de concentrare economicã pe aceastã piaþã a fost prezentã atât societatea achizitionatã, FABRYO CORPORATION, cât ºi partea achizitoare, dl. Daniel Guzu prin intermediul SC FARBE NET SRL.
Pentru determinarea efectelor concentrãrii economice au fost comparate segmentele de piaþã deþinute de cãtre societãþile implicate ºi concurenþii lor pe principalele pieþe relevante.
În urma realizãrii acestei operaþiuni, situaþia concurenþei pe piaþa vopselelor decorative se modificã în sensul cã la segmentul de piaþã deþinut de cãtre SC FABRYO CORPORATION SRL, se adaugã cota de piaþã deþinutã de cãtre societatea controlatã de dl. Daniel Guzu, SC FARBE NET SRL. Aceastã creºtere nu reprezintã o modificare semnificativã a pieþei, întrucât pe aceastã piaþã existã societãþi
IV. Situaþia concurenþei pe pieþele relevante
integration, the relevant market on which the economic concentration is realised is the market on which the acquired company is active. Taking into account that Mr. Daniel Guzu, one of the acquiring parties, controls SC FARBE NET SRL, company which is also present on the ornamental paint market, one of the markets where FABRYO CORPORATION is active, it resulted that a horizontal integration was realised on this market.
Consequently, the products markets on which the economic concentration was realised were the followings: ornamental paint, solvent for alchidic and car paint, antifreeze, adhesive and trade of material for constructions and other products for cars.
The geographic market comprises the producers of the products included in the relevant product market, located in those places taken into account by the consumers when they make their buying decisions. In defining the geographic market it was taken into consideration the fact that the products of FABRYO CORPORATION SRL and FARBE NET SRL are commercialized on the entire territory of Romania.
As a result, in the analysed case the geographic was defined as the entire territory of Romania.
The relevant markets afferent to the economic concentration analysed were defined as:
- ornamental paint market; - solvent for alchidic and car paint
market; - antifreeze market; - adhesive market and; - trade market of building materials and other car products on the whole Romanian territory.
On the relevant market, SC FABRYO CORPORATION SRL and SC FARBE NET SRL represent the offer, alongside wth domestic producers and importers. The supply side on the relevant markets is represented by undertakings acting in the field of building and auto. According to the estimations of the Romanian Paint Industry Association, the total consumption of paint on the Romanian market (industrial and ornamental paint) decreased from approximately 190.000 tones in year
1989 to approximately 100.000 tones in year 2000. Lately, the market has accrued to an estimated volume of 140.000 tones in year 2005.
As a result of the analysed economic concentration, the market structure with regards to the offer of ornamental paint, solvent for alchidic and car paint, antifreeze, adhesive and trade of material for constructions and other products for cars did not modify, since the acquiring parties, ORESA
VENTURES and Mr. Daniel Guzu, were not
present on these relevant markets before
the economic concentration.
For the consumers these markets remained unchanged, having the same characteristics both before and after the defined economic concentration.
Only on the ornamental paint market (alchidic
and washable paint and varnishes) there were changes in the offer, because before the concentration, on this market were present both the acquired company, FABRYO CORPORATION, and Mr. Daniel Guzu through SC FARBE NET SRL.
To determine the effects of the concentration, the share markets of the involved parties and their competitors were compared.
Following this economic concentration, the state of competition on the ornamental paint market was modified in the sense that to the market segment held by SC FABRYO CORPORATION SRL it was added the market share of SC FARBE NET SRL, held by Mr. Daniel Guzu. This increase does not represent a significant change of the market because, on the market, there were present competitors having larger market shares. On the other relevant markets the situation did not modify; the resulted market shares were in fact the market shares held previously by FABRYO CORPORATION SRL.
The most important competitors on the ornamental paint market (alchidic and washable paint, varnishes) are KÖBER, DUFA and POLICOLOR. The imports of the ornamental paint represent less than 10%
IV. The state of competition on the relevant
market
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 53
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 452
pe piaþa pe care acþioneazã societatea achizitoare.
Conform pct. 185 din Regulamentul privind autorizarea concentrãrilor economice, în cazul unei concentrãri economice pe verticalã, piaþa relevantã pe care are loc operaþiunea de concentrare economicã este piaþa relevantã a agentului economic achiziþionat. Având în
vedere faptul cã dl. Daniel Guzu, parte
achizitoare, controleazã SC FARBE NET SRL, societate ce este prezentã pe una dintre pieþele pe care activeazã ºi FABRYO CORPORATION, respectiv pe piaþa vopselelor decorative, pe aceastã piaþã se realizeazã ºi o integrare pe orizontalã.
Prin urmare, produsele pe pieþele cãrora se realizeazã concentrarea economicã sunt: vopsea decorativã (vopsea alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri); solvenþi pentru vopsea alchidicã ºi vopsea de automobile; antigel ºi comercializarea materialelor de construcþii ºi a altor produse auto.
Piaþa geograficã este formatã din producãtorii produselor incluse în piaþa relevantã a produsului situaþi în aceleaºi locuri pe care grupul de consumatori ai produselor respective le iau în considerare atunci când iau deciziile de cumpãrare. La definirea pieþei geografice s-a þinut cont de faptul cã produsele fabricate ºi comercializate de cãtre societaþile FABRYO CORPORATION SRL ºi FARBE NET SRL sunt livrate pe tot teritoriul þãrii.
Ca urmare, în cazul operaþiunii de concentrare economicã supusã analizei, piaþa geograficã a fost definitã ca fiind întreg teritoriul României.
În concluzie, pieþele relevante definite în
cadrul operaþiunii de concentrare
economicã analizatã sunt:§piaþa vopselelor decorative (vopsea
alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri);§piaþa solvenþilor pentru vopsea alchidicã
ºi vopsea de automobile;§piaþa antigelului;§piaþa adezivilor;§piaþa comercializãrii materialelor de
construcþii ºi a altor produse auto, pe întreg teritoriul României.
Oferta pe aceste pieþe este reprezentatã de SC FABRYO CORPORATION SRL ºi de SC FARBE NET SRL, alãturi de alþi producãtori autohtoni,
dar ºi de importuri.Cererea pe pieþele relevante definite este reprezentatã de agenþii economici care îºi desfaºoarã act i v i ta tea în domeniu l construcþiilor ºi domeniul auto.
Potrivit estimãrilor Asociaþiei Industriei Vopselelor din România („AIVR”), consumul total de vopsea pe piaþa din România (vopsea industrialã si vopsea decorativã) a scãzut de la aproximativ 190.000 tone în anul 1989 la aproximativ 100.000 tone în anul 2000. Ulterior, piaþa a început sã-ºi revinã ajungând, în anul 2005, la un volum estimat de 140.000 tone.
Prin realizarea acestei concentrãri economice, structura pieþelor în ceea ce priveºte oferta produselor: solvenþi pentru vopsea alchidicã ºi vopsea de automobile, antigel, adezivi, nu se modificã, deoarece pãrþile achizitoare, ORESA
VENTURES ºi dl. Daniel Guzu, nu au fost
prezente, înaintea realizãrii operaþiunii de
concentrare economicã, pe pieþele
relevante prin societãþile comerciale pe
care le controleazã.Pentru consumatori aceste pieþe rãmân nesch imba te , p re zen tând ace l eaº i caracteristici, atât înainte cât ºi dupã realizarea concentrarii economice. Modificãri din punct
de vedere al ofertei se produc pe piaþa
vopselelor decorative (vopsea alchidicã,
vopsea lavabilã ºi lacuri), deoarece înainte de realizarea operaþiunii de concentrare economicã pe aceastã piaþã a fost prezentã atât societatea achizitionatã, FABRYO CORPORATION, cât ºi partea achizitoare, dl. Daniel Guzu prin intermediul SC FARBE NET SRL.
Pentru determinarea efectelor concentrãrii economice au fost comparate segmentele de piaþã deþinute de cãtre societãþile implicate ºi concurenþii lor pe principalele pieþe relevante.
În urma realizãrii acestei operaþiuni, situaþia concurenþei pe piaþa vopselelor decorative se modificã în sensul cã la segmentul de piaþã deþinut de cãtre SC FABRYO CORPORATION SRL, se adaugã cota de piaþã deþinutã de cãtre societatea controlatã de dl. Daniel Guzu, SC FARBE NET SRL. Aceastã creºtere nu reprezintã o modificare semnificativã a pieþei, întrucât pe aceastã piaþã existã societãþi
IV. Situaþia concurenþei pe pieþele relevante
integration, the relevant market on which the economic concentration is realised is the market on which the acquired company is active. Taking into account that Mr. Daniel Guzu, one of the acquiring parties, controls SC FARBE NET SRL, company which is also present on the ornamental paint market, one of the markets where FABRYO CORPORATION is active, it resulted that a horizontal integration was realised on this market.
Consequently, the products markets on which the economic concentration was realised were the followings: ornamental paint, solvent for alchidic and car paint, antifreeze, adhesive and trade of material for constructions and other products for cars.
The geographic market comprises the producers of the products included in the relevant product market, located in those places taken into account by the consumers when they make their buying decisions. In defining the geographic market it was taken into consideration the fact that the products of FABRYO CORPORATION SRL and FARBE NET SRL are commercialized on the entire territory of Romania.
As a result, in the analysed case the geographic was defined as the entire territory of Romania.
The relevant markets afferent to the economic concentration analysed were defined as:
- ornamental paint market; - solvent for alchidic and car paint
market; - antifreeze market; - adhesive market and; - trade market of building materials and other car products on the whole Romanian territory.
On the relevant market, SC FABRYO CORPORATION SRL and SC FARBE NET SRL represent the offer, alongside wth domestic producers and importers. The supply side on the relevant markets is represented by undertakings acting in the field of building and auto. According to the estimations of the Romanian Paint Industry Association, the total consumption of paint on the Romanian market (industrial and ornamental paint) decreased from approximately 190.000 tones in year
1989 to approximately 100.000 tones in year 2000. Lately, the market has accrued to an estimated volume of 140.000 tones in year 2005.
As a result of the analysed economic concentration, the market structure with regards to the offer of ornamental paint, solvent for alchidic and car paint, antifreeze, adhesive and trade of material for constructions and other products for cars did not modify, since the acquiring parties, ORESA
VENTURES and Mr. Daniel Guzu, were not
present on these relevant markets before
the economic concentration.
For the consumers these markets remained unchanged, having the same characteristics both before and after the defined economic concentration.
Only on the ornamental paint market (alchidic
and washable paint and varnishes) there were changes in the offer, because before the concentration, on this market were present both the acquired company, FABRYO CORPORATION, and Mr. Daniel Guzu through SC FARBE NET SRL.
To determine the effects of the concentration, the share markets of the involved parties and their competitors were compared.
Following this economic concentration, the state of competition on the ornamental paint market was modified in the sense that to the market segment held by SC FABRYO CORPORATION SRL it was added the market share of SC FARBE NET SRL, held by Mr. Daniel Guzu. This increase does not represent a significant change of the market because, on the market, there were present competitors having larger market shares. On the other relevant markets the situation did not modify; the resulted market shares were in fact the market shares held previously by FABRYO CORPORATION SRL.
The most important competitors on the ornamental paint market (alchidic and washable paint, varnishes) are KÖBER, DUFA and POLICOLOR. The imports of the ornamental paint represent less than 10%
IV. The state of competition on the relevant
market
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 53
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 454
concurente care deþin cote de piaþã mai mari. Pe celelalte pieþe relevante definite situaþia nu se modificã, iar segmentele de piaþã rezultate sunt de fapt cotele de piaþã avute anterior de cãtre FABRYO CORPORATION SRL.
Cei mai importanþi concurenþi ai SC FABRYO CORPORATION SRL ºi SC FARBE NET SRL, pe piaþa vopselelor decorative (vopsea alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri), sunt KÖBER, DUFA ºi POLICOLOR. Importurile de vopsea decorativã ocupã sub 10% din piaþa naþionalã ºi provin din þãri ca Ungaria, Turcia ºi Germania.
Pe piaþa vopselelor decorative, în anul 2005, SC FABRYO CORPORATION SRL, societatea achiziþionatã, ocupã locul al treilea, primele douã poziþii fiind deþinute de cãtre DUFA ROMÂNIA ºi KÖBER.
Operaþiunea de concentrare economicã realizatã prin modificarea calitativã a controlului
III. Concluzii
exercitat asupra SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni, dupã opinia noastrã nu a avut ca efect denaturarea, împiedicarea sau restrângerea semnificativã a concurenþei pe pieþele relevante definite.
În urma analizei efectuate, s-a constatat cã nu
se întrevãd posibile efecte cu caracter
anticoncurenþial pe pieþele relevante
definite. Autoritatea de concurenþã, în conformitate cu prevederile art.46 alin.1 lit.b)
din lege, a emis o decizie de neobiecþiune, constatând cã, deºi operaþiunea de concentrare economicã notificatã cade sub incidenþa legii, nu existã îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenþial normal.
Acest caz a fost interesant sub aspectul complexitãþii sale, datoritã realizãrii atât a unei integrãri pe verticalã, cât ºi pe orizontalã a activitãþilor pãrþilor implicate.
from the national market and originate from countries like Hungary, Turkey and Germany.
On the ornamental paints market, in year 2005, SC FABRYO CORPORATION SRL, the acquired company, ranks the third, after DUFA ROMÂNIA and KÖBER.
In our opinion, the economic concentration was a qualitative change in the control exercised over SC Fabryo Corporation SRL Popesti-Leordeni, from the sole control held by FABRYO HOLDING Ltd. Cyprus to joint control held by Oresa Ventures NV – Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu and it did not have as an effect the restriction, prevention and distortion of the competition on the relevant markets.
IV. Conclusions
The analisys performed led to the conclusion that there were no foreseeable effects of an anticompetitive character on the defined relevant markets.
According to the provisions of article 46 (1) let. b) of Competition Law, the competition
authority issued a non-objection decision, finding that although the notified operation falls under the scope of the law, there are no serious doubts regarding its compatibility with a narmal competitive environment.
This case was interesting because of its complexity, involving both a vertical and an horizontal integration of the activities performed by the involved parties.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 55
Translated into English by Cristina BULAT
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 454
concurente care deþin cote de piaþã mai mari. Pe celelalte pieþe relevante definite situaþia nu se modificã, iar segmentele de piaþã rezultate sunt de fapt cotele de piaþã avute anterior de cãtre FABRYO CORPORATION SRL.
Cei mai importanþi concurenþi ai SC FABRYO CORPORATION SRL ºi SC FARBE NET SRL, pe piaþa vopselelor decorative (vopsea alchidicã, vopsea lavabilã ºi lacuri), sunt KÖBER, DUFA ºi POLICOLOR. Importurile de vopsea decorativã ocupã sub 10% din piaþa naþionalã ºi provin din þãri ca Ungaria, Turcia ºi Germania.
Pe piaþa vopselelor decorative, în anul 2005, SC FABRYO CORPORATION SRL, societatea achiziþionatã, ocupã locul al treilea, primele douã poziþii fiind deþinute de cãtre DUFA ROMÂNIA ºi KÖBER.
Operaþiunea de concentrare economicã realizatã prin modificarea calitativã a controlului
III. Concluzii
exercitat asupra SC FABRYO CORPORATION SRL Popeºti Leordeni, dupã opinia noastrã nu a avut ca efect denaturarea, împiedicarea sau restrângerea semnificativã a concurenþei pe pieþele relevante definite.
În urma analizei efectuate, s-a constatat cã nu
se întrevãd posibile efecte cu caracter
anticoncurenþial pe pieþele relevante
definite. Autoritatea de concurenþã, în conformitate cu prevederile art.46 alin.1 lit.b)
din lege, a emis o decizie de neobiecþiune, constatând cã, deºi operaþiunea de concentrare economicã notificatã cade sub incidenþa legii, nu existã îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenþial normal.
Acest caz a fost interesant sub aspectul complexitãþii sale, datoritã realizãrii atât a unei integrãri pe verticalã, cât ºi pe orizontalã a activitãþilor pãrþilor implicate.
from the national market and originate from countries like Hungary, Turkey and Germany.
On the ornamental paints market, in year 2005, SC FABRYO CORPORATION SRL, the acquired company, ranks the third, after DUFA ROMÂNIA and KÖBER.
In our opinion, the economic concentration was a qualitative change in the control exercised over SC Fabryo Corporation SRL Popesti-Leordeni, from the sole control held by FABRYO HOLDING Ltd. Cyprus to joint control held by Oresa Ventures NV – Dutch Antilles and Mr. Daniel Guzu and it did not have as an effect the restriction, prevention and distortion of the competition on the relevant markets.
IV. Conclusions
The analisys performed led to the conclusion that there were no foreseeable effects of an anticompetitive character on the defined relevant markets.
According to the provisions of article 46 (1) let. b) of Competition Law, the competition
authority issued a non-objection decision, finding that although the notified operation falls under the scope of the law, there are no serious doubts regarding its compatibility with a narmal competitive environment.
This case was interesting because of its complexity, involving both a vertical and an horizontal integration of the activities performed by the involved parties.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 55
Translated into English by Cristina BULAT
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 456
1. IntroducereOdatã cu semnarea Tratatului de la Nisa, dreptul comunitar se bazeazã pe opt tratate ºi mai mult de 50 de protocoale ºi anexe. Toate modif icãri le aduse Tratatului priv ind constituirea Comunitãþilor Europene au fãcut ca structura europeanã sã devinã din ce în ce mai complexã ºi foarte dificil de înþeles.
Tratatul de la Nisa a deschis uºa cãtre un
proces al reformei instituþionale care a devenit esenþial. Declaraþia privind viitorul Uniunii Europene, anexatã la Actul Final al Conferinþei Interguvernamentale (CIG) din 2000, a impus apariþia unui nou tratat reformator. Pe baza acestei declaraþii, Constituþia pentru Europa a început sã ia o formã concretã din 2001.
Confruntaþi cu perspectiva unei extinderi cu 10 noi state membre, ºefii de stat sau de guvern
PROCESUL DE ELABORARE A TRATATULUI INSTITUIND O CONSTITUÞIE PENTRU EUROPA (I)
Raluca BÃDICÃ55Lilian OSTROPEL
Motto: “Constituþia noastrã ... se numeºte democraþie
pentru cã puterea este în mâinile nu ale unei minoritãþi. Ci ale majoritãþii” - Tucidide II, 37.
Rezumat:Proiectul Constituþiei Europene a urmat un traseu sinuos, ghidat mai curând de principiul compromisului decât de acela al consensului, având însã o cronologie marcatã de câteva momente cheie extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene. Încã înaintea redactãrii Constituþiei Europene, Uniunea Europeanã avea un steag, un imn, o monedã, o bancã centralã, o curte supremã, un parlament ºi un preºedinte (al Comisiei Europene), un buget de 100 de miliarde euro ºi o forþã militarã în stare incipientã. Cu toate acestea lipsea ceva esenþial unei organizaþii cu ambiþiile ºi scopurile Uniunii Europene ºi anume o Constituþie. Constituþia Europeanã a fost creatã, în primul rând, pentru cetãþean. Ea îºi propune sã rãspundã unor întrebãri simple ale acestuia: ce este de fapt Uniunea Europeanã ºi ce statut are, care sunt aºa-zisele valori comune ºi în ce mãsurã sunt împãrtãºite de toatã lumea, care este rolul Uniunii pe scena politicã internaþionalã, cum va fi guvernatã aceastã organizaþie unicã în felul ei? Din punct de vedere formal, Constituþia poate fi privitã ca un Tratat. Din punct de vedere substanþial, aceasta reprezintã cu adevãrat o lege fundamentalã, în sensul teoriei clasice a dreptului constituþional – act care reglementeazã modalitãþile de exercitare a puterii.
Contextul relativ confuz conturat dupã decizia de “îngheþare” a procesului de ratificare a Constituþiei Europene ºi apelul la “reflecþie” cuprinde, paradoxal, un element de certitudine: respingerea tratatului prin referendum de cãtre Franþa ºi Olanda. Gãsirea unor soluþii la problema ratificãrii Constituþiei Europene se aflã încã pe agenda de lucru a instituþiilor europene.
Pe baza acestor considerente, prezentul articol prezintã structura ºi obiectivele Uniunii Europene, câteva considerente referitoare la Carta Fundamentalã a Drepturilor Omului, ca ºi elemente noi ale instituþiilor ºi politicilor europene.
Cuvinte cheie: clauza de solidaritate, clauza pasarelã, mecanismul frânei de urgenþã, coeziunea socialã, Constituþia Europeanã.
54 Inspectori de concurenþã, Inspectoratul de Concurenþã al Municipiului Bucureºti ºi al Jude?ului Ilfov, Consiliul Concurenþei.
1. Introduction Once the Treaty of Nice was signed, the body of Community law as a whole was based on eight treaties and more than 50 protocols and annexes. The combination of these various treaties made the European structure more and more complex and very difficult to comprehend.
The Treaty of Nice opened the door for a process of institutional reform which had become essential. The declaration on the future of the European Union annexed to the Final Act of the 2000 Inter-Governmental Conference (IGC) mapped out the route towards a new reforming treaty. It was on the basis of this declaration that the move towards the Constitution took on a concrete form.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 57
THE PROCESS TOWARDS A TREATY ESTABLISHING
A CONSTITUTION FOR EUROPE (I)
Raluca BÃDICÃ53Lilian OSTROPEL
Motto:“Our Constitution…is called democracy because
it is not in the hands of the minority… But of the majority.” - Thucydides II, 37
AbstractThe draft of the European Constitution has followed a difficult road, guided rather by the compromise principle than by the consensus principle, with a chronology marked by some key moments that were extremely important for the future of the European Union. Even before drafting the European Constitution, the European Union had a flag, an anthem, a currency, a central bank, a supreme court, a parliament and a president (of the European Commission), a 100 billion euro budget and an incipient military force. Nevertheless, it was a lack of something essential for an organization with the ambitions and the goals of the European Union, namely a Constitution. The European Constitution was created, firstly, for the citizen. Its purpose is to answer some simple questions: what is in fact the European Union and what is its status, which are the so-called common values and how much are they shared by everybody, what is the role of the Union at the international political level, how will this organization which is unique in its way be governed? Formally speaking, the Constitution may be seen as a Treaty. Substantially speaking, this is truly a fundamental law, from the classical theory of the constitutional law point of view – law that regulates the modalities of exertion the power.
The relatively foggy context created after the decision to “freeze” the European Constitution's ratification process and the invitation to “reflection” contains, paradoxically, an element of certainty: the rejection of the Treaty through referendum by France and the Netherlands. Finding solutions to the problem of Constitution's ratification is still a topic of the European institutions'agenda.
On this basis, this article presents the structure and the objectives of the European Union, some remarks concerning the Fundamental Charter for Human Rights as well as the new elements of the European institutions and policies.
Keywords: solidarity clause, bridging clause, emergency brake mechanism, social cohesion, European Constitution.
53 Territorial Competition Inspectorate of Bucharest and Ilfov County.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 456
1. IntroducereOdatã cu semnarea Tratatului de la Nisa, dreptul comunitar se bazeazã pe opt tratate ºi mai mult de 50 de protocoale ºi anexe. Toate modif icãri le aduse Tratatului priv ind constituirea Comunitãþilor Europene au fãcut ca structura europeanã sã devinã din ce în ce mai complexã ºi foarte dificil de înþeles.
Tratatul de la Nisa a deschis uºa cãtre un
proces al reformei instituþionale care a devenit esenþial. Declaraþia privind viitorul Uniunii Europene, anexatã la Actul Final al Conferinþei Interguvernamentale (CIG) din 2000, a impus apariþia unui nou tratat reformator. Pe baza acestei declaraþii, Constituþia pentru Europa a început sã ia o formã concretã din 2001.
Confruntaþi cu perspectiva unei extinderi cu 10 noi state membre, ºefii de stat sau de guvern
PROCESUL DE ELABORARE A TRATATULUI INSTITUIND O CONSTITUÞIE PENTRU EUROPA (I)
Raluca BÃDICÃ55Lilian OSTROPEL
Motto: “Constituþia noastrã ... se numeºte democraþie
pentru cã puterea este în mâinile nu ale unei minoritãþi. Ci ale majoritãþii” - Tucidide II, 37.
Rezumat:Proiectul Constituþiei Europene a urmat un traseu sinuos, ghidat mai curând de principiul compromisului decât de acela al consensului, având însã o cronologie marcatã de câteva momente cheie extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene. Încã înaintea redactãrii Constituþiei Europene, Uniunea Europeanã avea un steag, un imn, o monedã, o bancã centralã, o curte supremã, un parlament ºi un preºedinte (al Comisiei Europene), un buget de 100 de miliarde euro ºi o forþã militarã în stare incipientã. Cu toate acestea lipsea ceva esenþial unei organizaþii cu ambiþiile ºi scopurile Uniunii Europene ºi anume o Constituþie. Constituþia Europeanã a fost creatã, în primul rând, pentru cetãþean. Ea îºi propune sã rãspundã unor întrebãri simple ale acestuia: ce este de fapt Uniunea Europeanã ºi ce statut are, care sunt aºa-zisele valori comune ºi în ce mãsurã sunt împãrtãºite de toatã lumea, care este rolul Uniunii pe scena politicã internaþionalã, cum va fi guvernatã aceastã organizaþie unicã în felul ei? Din punct de vedere formal, Constituþia poate fi privitã ca un Tratat. Din punct de vedere substanþial, aceasta reprezintã cu adevãrat o lege fundamentalã, în sensul teoriei clasice a dreptului constituþional – act care reglementeazã modalitãþile de exercitare a puterii.
Contextul relativ confuz conturat dupã decizia de “îngheþare” a procesului de ratificare a Constituþiei Europene ºi apelul la “reflecþie” cuprinde, paradoxal, un element de certitudine: respingerea tratatului prin referendum de cãtre Franþa ºi Olanda. Gãsirea unor soluþii la problema ratificãrii Constituþiei Europene se aflã încã pe agenda de lucru a instituþiilor europene.
Pe baza acestor considerente, prezentul articol prezintã structura ºi obiectivele Uniunii Europene, câteva considerente referitoare la Carta Fundamentalã a Drepturilor Omului, ca ºi elemente noi ale instituþiilor ºi politicilor europene.
Cuvinte cheie: clauza de solidaritate, clauza pasarelã, mecanismul frânei de urgenþã, coeziunea socialã, Constituþia Europeanã.
54 Inspectori de concurenþã, Inspectoratul de Concurenþã al Municipiului Bucureºti ºi al Jude?ului Ilfov, Consiliul Concurenþei.
1. Introduction Once the Treaty of Nice was signed, the body of Community law as a whole was based on eight treaties and more than 50 protocols and annexes. The combination of these various treaties made the European structure more and more complex and very difficult to comprehend.
The Treaty of Nice opened the door for a process of institutional reform which had become essential. The declaration on the future of the European Union annexed to the Final Act of the 2000 Inter-Governmental Conference (IGC) mapped out the route towards a new reforming treaty. It was on the basis of this declaration that the move towards the Constitution took on a concrete form.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 57
THE PROCESS TOWARDS A TREATY ESTABLISHING
A CONSTITUTION FOR EUROPE (I)
Raluca BÃDICÃ53Lilian OSTROPEL
Motto:“Our Constitution…is called democracy because
it is not in the hands of the minority… But of the majority.” - Thucydides II, 37
AbstractThe draft of the European Constitution has followed a difficult road, guided rather by the compromise principle than by the consensus principle, with a chronology marked by some key moments that were extremely important for the future of the European Union. Even before drafting the European Constitution, the European Union had a flag, an anthem, a currency, a central bank, a supreme court, a parliament and a president (of the European Commission), a 100 billion euro budget and an incipient military force. Nevertheless, it was a lack of something essential for an organization with the ambitions and the goals of the European Union, namely a Constitution. The European Constitution was created, firstly, for the citizen. Its purpose is to answer some simple questions: what is in fact the European Union and what is its status, which are the so-called common values and how much are they shared by everybody, what is the role of the Union at the international political level, how will this organization which is unique in its way be governed? Formally speaking, the Constitution may be seen as a Treaty. Substantially speaking, this is truly a fundamental law, from the classical theory of the constitutional law point of view – law that regulates the modalities of exertion the power.
The relatively foggy context created after the decision to “freeze” the European Constitution's ratification process and the invitation to “reflection” contains, paradoxically, an element of certainty: the rejection of the Treaty through referendum by France and the Netherlands. Finding solutions to the problem of Constitution's ratification is still a topic of the European institutions'agenda.
On this basis, this article presents the structure and the objectives of the European Union, some remarks concerning the Fundamental Charter for Human Rights as well as the new elements of the European institutions and policies.
Keywords: solidarity clause, bridging clause, emergency brake mechanism, social cohesion, European Constitution.
53 Territorial Competition Inspectorate of Bucharest and Ilfov County.
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 458
întruniþi la Consiliul European de la Laeken din decembrie 2001 au propus insituirea unei Convenþii pentru viitorul Europei, care a redactat un proiect de Tratat Constituþional. Convenþia ºi-a început activitatea în martie 2002 ºi reprezintã o metodã nouã de revizuire a tratatelor, mai deschisã ºi mai transparentã. Obiectivul acestei Convenþii a fost acela de a redefini Uniunea Europeanã, în sensul creºterii rolului sãu atât faþã de cetãþenii sãi (în sensul apropierii faþã de aceºtia), cât ºi pe plan mondial.
Structura Tratatului constituþional, este una cvadripartitã (cele patru pãrþi fiind precedate de un Preambul), la care urmeazã sã se adauge o serie de Protocoale ce vor fi considerate necesare dupã finalizarea discuþiilor. Astfel:
- Partea I reglementeazã aspectele fundamentale ale Uniunii Europene: definiþie, structurã, competenþe;
- Partea a II-a înglobeazã Carta Drepturilor Fundamentale, adoptatã la Nisa în 2000 ºi are un preambul propriu;
- Partea a III-a reglementeazã politicile ºi funcþionarea Uniunii Europene;
- Partea a IV-a conþine dispoziþiile finale ale Tratatului.Tratatul constituþional se va caracteriza
prin natura juridicã multiplã, astfel:
•tratat internaþional – supus
regulilor dreptului internaþional public;
•izvor al dreptului comunitar
european;
•text constituþional – document
ce constituie fundamentul unei ordini juridice, ordinea juridicã comunitarã.
Încã din primul paragraf al Pãrþii I se face referire la natura dublã a Uniunii Europene: o Uniune a cetãþenilor ºi cetãþenelor Europei ºi o Uniune a Statelor Europei. Ca element de noutate, s-a introdus sintagma “cetãþeni ºi cetãþene” ca reflectare a principiului egalitãþii între sexe. De asemenea, se subliniazã intenþia Constituþiei europene de a apropia textul de interesele cetãþenilor. Uniunii Europene îi sunt conferite competenþe în scopul atingerii unor obiective comune. Pentru prima datã într-un Tratat constitutiv se face referire la “competenþe” în vederea atingerii unor “obiective comune”. Atribuþiile Uniunii sunt, în principal, de a coordona politicile prin care statele membre vor atinge obiectivele comune ºi de a exercita prin metoda comunitarã competenþele conferite. Metoda comunitarã reprezintã o noþiune recent introdusã în vocabularul juridic al dreptului comunitar.
Uniunea Europeanã poate fi caracterizatã ca „federaþie de state-naþiuni”, în sensul unei structuri supra-statale care presupune conservarea statului naþional. Astfel, la nivelul Uniunii se regãsesc trãsãturile specifice ale federaþiei, fãrã însã a fi afectatã esenþa suveranitãþii statelor membre. Printre obiectivele Uniunii, Constituþia menþioneazã:
- obiectiv de naturã economicã întemeiat pe dezvoltarea durabilã, consecinþã a creºterii economice echilibrate, cu o piaþã unicã, un grad cât mai ridicat de ocupare a forþei de muncã, de competitivitate, precum ºi al nivelului de trai;
- obiectiv de naturã socialã, a protecþiei mediului, a protecþiei sociale, dezvoltarea ºtiinþificã ºi tehnologicã;
- crearea unui spaþiu al libertãþii, justiþiei ºi securitãþii;
- obiectivul combaterii discriminãrii ºi excluderii cuprinde menþionarea ºanselor egale pentru toþi, a egalitãþii între bãrbaþi ºi femei, a solidaritãþii între generaþii ºi a respectului drepturilor copilului;
- obiectivul coeziunii economice, sociale ºi teritoriale, ºi al solidaritãþii dintre statele membre. Principiul coeziunii, reflectat în special din punctul de vedere social ºi teritorial, conþine
2. Definiþia, structura ºi obiectivele Uniunii
Europene
Having been challenged with the perspective of the accession of ten new member states, the states or government leaders proposed the creation of a Convention for the future of Europe at the 2001 European Council in Laeken, who drafted the Constitutional Treaty. The Convention started its activity in March 2002 and it is a new, more opened and more transparent method of revising the treaties. The objective of this Convention was to redefine the European Union by increasing its role in relation with its citizens (by getting closer to them) and worldwide.
The structure of the Constitutional Treaty is divided into four parts and they are preceded by a Preamble, with Protocols annexed that will be considered obligatory after the discussions will be closed.
Thus:
- Part I regulates the fundamental aspects of the European Union: definition, structure, competences;
- Part II involves the Charter of Fundamental Rights, adopted in 2000 at Nice and it has its own preamble;
- Part III regulates the policies and the functioning of the European Union;
- Part IV contains the final provisions of the Treaty.The Constitutional Treaty will be
characterized by a multiple judicial nature, thus:
•International treaty – complied
with the rules of international public law;
•Source of European Community
law;•Constitutional text – document
that constitutes the fundament of a judicial order, Community judicial order.
From the very first paragraph of Part I, a reference is made to the double nature of the European Union: a Union of the European citizens (men and women) and an Union of the States of Europe. As a new element, the new phrase was introduced “citizens (men and women)” as a reflection of the equality between sexes principle. It is also underlined the intention of the European Constitution to get
2. Definition, structure and objectives of
the European Union
the text closer to the citizens' interests. Competences are conferred to the European Union in order to achieve the common objectives. For the first time in an establishing treaty, there are references to “competences” in order to achieve “common objectives”. The functions of the Union are, mainly, to coordinate the policies through which Member States will achieve the common objectives and to exert the conferred competences through the Community method. The Community method is a recently new introduced phrase in the judicial vocabulary of the Community law.
The European Union can be characterized as a “federation of nations-states”, namely an above state structure that supposes the preservation of the national state. Thus, the specific features of a federation are underlined at the Union's level, without being affected the essence of the sovereignty of the Member States. Through the objectives of the Union, the Constitution mentions:
- economic objective based on the sustainable development, as a consequence of the well-balanced economic growth, with an unique market, an as high as possible level of employment, of competitiveness, as well as of living standard;
- social objective, environment protection, social protection, scientific and technological development;
- creation of an area of freedom, justice and security;
- objective of combating social exclusion and discrimination consists of equality for all citizens, equality between women and men, solidarity between generations and protection of the rights of the child;
- objective of economic, social and territorial cohesion, and solidarity between Member States. The principle of cohesion, reflected
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 59
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 458
întruniþi la Consiliul European de la Laeken din decembrie 2001 au propus insituirea unei Convenþii pentru viitorul Europei, care a redactat un proiect de Tratat Constituþional. Convenþia ºi-a început activitatea în martie 2002 ºi reprezintã o metodã nouã de revizuire a tratatelor, mai deschisã ºi mai transparentã. Obiectivul acestei Convenþii a fost acela de a redefini Uniunea Europeanã, în sensul creºterii rolului sãu atât faþã de cetãþenii sãi (în sensul apropierii faþã de aceºtia), cât ºi pe plan mondial.
Structura Tratatului constituþional, este una cvadripartitã (cele patru pãrþi fiind precedate de un Preambul), la care urmeazã sã se adauge o serie de Protocoale ce vor fi considerate necesare dupã finalizarea discuþiilor. Astfel:
- Partea I reglementeazã aspectele fundamentale ale Uniunii Europene: definiþie, structurã, competenþe;
- Partea a II-a înglobeazã Carta Drepturilor Fundamentale, adoptatã la Nisa în 2000 ºi are un preambul propriu;
- Partea a III-a reglementeazã politicile ºi funcþionarea Uniunii Europene;
- Partea a IV-a conþine dispoziþiile finale ale Tratatului.Tratatul constituþional se va caracteriza
prin natura juridicã multiplã, astfel:
•tratat internaþional – supus
regulilor dreptului internaþional public;
•izvor al dreptului comunitar
european;
•text constituþional – document
ce constituie fundamentul unei ordini juridice, ordinea juridicã comunitarã.
Încã din primul paragraf al Pãrþii I se face referire la natura dublã a Uniunii Europene: o Uniune a cetãþenilor ºi cetãþenelor Europei ºi o Uniune a Statelor Europei. Ca element de noutate, s-a introdus sintagma “cetãþeni ºi cetãþene” ca reflectare a principiului egalitãþii între sexe. De asemenea, se subliniazã intenþia Constituþiei europene de a apropia textul de interesele cetãþenilor. Uniunii Europene îi sunt conferite competenþe în scopul atingerii unor obiective comune. Pentru prima datã într-un Tratat constitutiv se face referire la “competenþe” în vederea atingerii unor “obiective comune”. Atribuþiile Uniunii sunt, în principal, de a coordona politicile prin care statele membre vor atinge obiectivele comune ºi de a exercita prin metoda comunitarã competenþele conferite. Metoda comunitarã reprezintã o noþiune recent introdusã în vocabularul juridic al dreptului comunitar.
Uniunea Europeanã poate fi caracterizatã ca „federaþie de state-naþiuni”, în sensul unei structuri supra-statale care presupune conservarea statului naþional. Astfel, la nivelul Uniunii se regãsesc trãsãturile specifice ale federaþiei, fãrã însã a fi afectatã esenþa suveranitãþii statelor membre. Printre obiectivele Uniunii, Constituþia menþioneazã:
- obiectiv de naturã economicã întemeiat pe dezvoltarea durabilã, consecinþã a creºterii economice echilibrate, cu o piaþã unicã, un grad cât mai ridicat de ocupare a forþei de muncã, de competitivitate, precum ºi al nivelului de trai;
- obiectiv de naturã socialã, a protecþiei mediului, a protecþiei sociale, dezvoltarea ºtiinþificã ºi tehnologicã;
- crearea unui spaþiu al libertãþii, justiþiei ºi securitãþii;
- obiectivul combaterii discriminãrii ºi excluderii cuprinde menþionarea ºanselor egale pentru toþi, a egalitãþii între bãrbaþi ºi femei, a solidaritãþii între generaþii ºi a respectului drepturilor copilului;
- obiectivul coeziunii economice, sociale ºi teritoriale, ºi al solidaritãþii dintre statele membre. Principiul coeziunii, reflectat în special din punctul de vedere social ºi teritorial, conþine
2. Definiþia, structura ºi obiectivele Uniunii
Europene
Having been challenged with the perspective of the accession of ten new member states, the states or government leaders proposed the creation of a Convention for the future of Europe at the 2001 European Council in Laeken, who drafted the Constitutional Treaty. The Convention started its activity in March 2002 and it is a new, more opened and more transparent method of revising the treaties. The objective of this Convention was to redefine the European Union by increasing its role in relation with its citizens (by getting closer to them) and worldwide.
The structure of the Constitutional Treaty is divided into four parts and they are preceded by a Preamble, with Protocols annexed that will be considered obligatory after the discussions will be closed.
Thus:
- Part I regulates the fundamental aspects of the European Union: definition, structure, competences;
- Part II involves the Charter of Fundamental Rights, adopted in 2000 at Nice and it has its own preamble;
- Part III regulates the policies and the functioning of the European Union;
- Part IV contains the final provisions of the Treaty.The Constitutional Treaty will be
characterized by a multiple judicial nature, thus:
•International treaty – complied
with the rules of international public law;
•Source of European Community
law;•Constitutional text – document
that constitutes the fundament of a judicial order, Community judicial order.
From the very first paragraph of Part I, a reference is made to the double nature of the European Union: a Union of the European citizens (men and women) and an Union of the States of Europe. As a new element, the new phrase was introduced “citizens (men and women)” as a reflection of the equality between sexes principle. It is also underlined the intention of the European Constitution to get
2. Definition, structure and objectives of
the European Union
the text closer to the citizens' interests. Competences are conferred to the European Union in order to achieve the common objectives. For the first time in an establishing treaty, there are references to “competences” in order to achieve “common objectives”. The functions of the Union are, mainly, to coordinate the policies through which Member States will achieve the common objectives and to exert the conferred competences through the Community method. The Community method is a recently new introduced phrase in the judicial vocabulary of the Community law.
The European Union can be characterized as a “federation of nations-states”, namely an above state structure that supposes the preservation of the national state. Thus, the specific features of a federation are underlined at the Union's level, without being affected the essence of the sovereignty of the Member States. Through the objectives of the Union, the Constitution mentions:
- economic objective based on the sustainable development, as a consequence of the well-balanced economic growth, with an unique market, an as high as possible level of employment, of competitiveness, as well as of living standard;
- social objective, environment protection, social protection, scientific and technological development;
- creation of an area of freedom, justice and security;
- objective of combating social exclusion and discrimination consists of equality for all citizens, equality between women and men, solidarity between generations and protection of the rights of the child;
- objective of economic, social and territorial cohesion, and solidarity between Member States. The principle of cohesion, reflected
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 59
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 460
ca element constitutiv necesitatea eliminãrii treptate a discrepanþelor între anumite categorii sociale (coeziunea socialã), ºi între nivelul de dezvoltare al statelor ºi regiunilor acestora, pe scara generalã a Uniunii (coeziunea teritorialã). În acest sens, politica de dezvoltare regionalã aprofundatã de Uniunea Europeanã reprezintã concretizarea acestui principiu.
Carta Fundamentalã a Drepturilor Omului, adoptatã la Nisa, în decembrie 2000, a fost introdusã în Constituþie, având astfel forþã juridicã. În aplicarea legislaþiei Uniunii, instituþiile naþionale ºi cele comunitare trebuie sã respecte prevederile Cartei. Carta reuneºte, într-un singur text, drepturile civile, politice, economice ºi sociale ale tuturor cetãþenilor care locuiesc în spaþiul Uniunii Europene. Pentru apãrarea propriilor drepturi, cetãþeanul european va putea sã invoce Carta în faþa Curþii de Justiþie. Dincolo de aceste elemente inovatoare care þin de planul instituþional, trebuie reþinut faptul cã prin Constituþie, Uniunea Europeanã are o personalitate juridicã unicã. De asemenea este abolit sistemul “pilonilor” introdus în 1993 prin Tratatul de la Maastricht, aceleaºi instrumente legale ºi proceduri urmând a fi aplicate într-un cadru instituþional unic al Uniunii Europene.
Conform Constituþiei, acesta va avea 750 de europarlamentari faþã de 736 cât propusese proiectul elaborat de Convenþie. Statele mici au insistat în cadrul lucrãrilor CIG asupra ridicãrii pragului minim de la 4 la 6 locuri, iar cel maxim a scãzut de la 99 de parlamentari la 96. Urmând sugestia Convenþiei, distribuirea locurilor între statele membre va fi decisã cu unanimitate de cãtre Consiliul European, înaintea alegerilor din 2009, reprezentarea având la bazã o proporþionalitate degresivã. Competenþele bugetare ºi de control ale Parlamentului sunt consolidate, la fel ca ºi rolul acestuia în planul adoptãrii legilor europene.
Constituþia prevede sistemul „un stat – un comisar” pânã în 2014, dupã ce Convenþia propusese pãstrarea unei astfel de structuri a Comisiei pânã în 2009. Dupã 2014, în
3. Carta Fundamentalã a Drepturilor
Omului
4. Instituþiile Uniunii Europene
Parlamentul European
Comisia Europeanã
componenþa Comisiei va intra un numãr de membri egal cu douã treimi din numãrul þãrilor Uniunii (cu excepþia situaþiei în care acest numãr ar fi modificat printr-o decizie unanimã a Consiliului). Reducerea se realizeazã pe baza unui sistem de rotaþie egalã. Preºedintele Comisiei este ales de cãtre Parlamentul European. Cu aceste prevederi finale ale tratatului, s-a renunþat la soluþia, de altfel originalã, propusã de Convenþie în ceea ce priveºte reducerea numãrului de comisari: 15 membri (începând cu 1 noiembrie 2009), la care s-ar fi adãugat, tot pe baza unui sistem de rotaþie egalã, comisarii fãrã drept de vot provenind din statele nereprezentate în Comisie.
În cadrul CIG s-a convenit asupra unui sistem de tip team presidency, conform cãruia câte o echipã de trei state membre va prelua, pe o perioadã de 18 luni, preºedinþia Consiliului de Miniºtri, fiecare dintre cele trei state având posibilitatea sã prezideze timp de ºase luni ansamblul formaþiunilor Consiliului. Excepþie face Consiliul pentru afaceri externe care va fi prezidat de ministrul european al afacerilor externe.
Principalul element care trebuie reþinut în legãturã cu Consiliul European, în raport cu reglementãrile anterioare, este cã acesta
dobândeºte calitatea de instituþie. Caracterul de instituþie determinã, pe cale de consecinþã, ºi faptul cã actele adoptate de acesta vor avea caracter obligatoriu. Constituþia renunþã la sistemul preºedinþiei rotative semestriale a Consiliului European, ºefii de stat ºi de guvern alegând cu majoritate calificatã un preºedinte al Consiliului European, care are un mandat de doi ani ºi jumãtate cu o singurã posibilitate de reînnoire.
În ceea ce priveºte mecanismul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului, dupã 1 noiembrie 2009, va fi introdus sistemul de vot cu dublã majoritate, a statelor membre ºi a populaþiei, expresie a dublei legitimitãþi a Uniunii. Cvorumul de state necesar pentru o majoritate calificatã este 55%, iar cvorumul populaþiei este de 65%. Pentru a nu favoriza statele mari ale Uniunii, Constituþia prevede cã, pentru a bloca o decizie ce se ia cu majoritate calificatã, este nevoie de minimum 4 state, iar dacã pragul de blocaj este aproape de a fi atins, statele membre aflate în
Consiliul de Miniºtri
Consiliul European
especially from social and territorial point of view, contains, as a constitutive element, the necessity of gradual elimination of the disparities between certain social categories (social cohesion), and between development level of states and their regions, on the general scale of the Union (territorial cohesion). The policy of regional development extended by the European Union is the concretization of this principle.
Fundamental Charter for Human Rights, adopted at Nice, in December 2000, was introduced in the Constitution, and therefore it has a judicial force. In the application of the Union's legislation, the national and community institutions shall respect the provisions of the Charter. The Charter reunites in one text the civil, politic, economic and social rights of all European citizens. In order to defend his own rights, the European citizen may invoke the Charter in front of the Court of Justice. Beyond these innovative elements that are linked to the institutional level, it must be kept in mind that European Union has a unique judicial personality through the Constitution. Moreover, the “pillars” system that was introduced by Maastricht Treaty is abolished and the same legal instruments and procedures are to be applicable within one institutional framework of the European Union.
According to the Constitution, it will have 750 members instead of 736 proposed by the draft Constitution of the Convention. During IGC, the small Member States insisted on raising the minimum number of seats from 4 to 6 and the maximum number decreased from 99 to 96 seats. Following the Convention's suggestion, the distribution of the seats between Member States will be decided with unanimity by the European Council, before 2009 elections, and the representation has a digressive proportionality basis. The budgetary and control competences of the Parliament are consolidated, as well as its role from the European law adoption point of view.
The Constitution provides “one commissioner per Member State” until 2014, and the Convention had proposed the same structure
3. Fundamental Charter for Human Rights
4. Institutions of the European Union
European Parliament
European Commission
of the Commission until 2009. After 2014, the Commission will comprise a number of Commissioners corresponding to two thirds of the number of Member States (with the exception that this amount would be changed by a unanimous decision of the Council). The members of the Commission will be chosen according to a system based on an equal rotation. The president of the Commission will be elected by the European Parliament. With these final provisions, the original solution proposed by the Convention was left behind. The Convention has proposed the decrease of the number of the commissioners: 15 members (starting from 1 November 2009) which would have been completed, on the equal rotation system basis, by the commissioners without right to vote, coming from the Member States not represented in the Commission.
During IGC, a team presidency system was agreed, according to which a team composed of three Member States will take on the presidency of the Council of Ministers for a 18 month-period, each of the three Member States having the possibility to preside for six months the assembly of the Council's committees. There is an exception, for the Council for external relations that will be presided by the European minister for foreign affairs.
The main element that has to be kept in mind for the European Council, compared to the previous provisions, is that it becomes an institution. The institution character leads to the fact that the acts adopted by the European Council will become binding. The Constitution dropped out the half-year rotative presidency of the European Council, because the heads of states and governments will choose, with qualified majority, a president of the European Council with a mandate of two years and a half, renewable once.
Concerning the decision-making mechanism within the Council, starting with 1 November 2009, a double majority voting system will be introduced – of the Member States and of the population – the expression of the Union's double legitimacy. The state - related quorum necessary for obtaining a qualified majority shall be 55%, and the population quorum shall be 65%. In order not to favour the big Member States, the Constitution provides that at least 4
Council of Ministers
European Council
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 61
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 460
ca element constitutiv necesitatea eliminãrii treptate a discrepanþelor între anumite categorii sociale (coeziunea socialã), ºi între nivelul de dezvoltare al statelor ºi regiunilor acestora, pe scara generalã a Uniunii (coeziunea teritorialã). În acest sens, politica de dezvoltare regionalã aprofundatã de Uniunea Europeanã reprezintã concretizarea acestui principiu.
Carta Fundamentalã a Drepturilor Omului, adoptatã la Nisa, în decembrie 2000, a fost introdusã în Constituþie, având astfel forþã juridicã. În aplicarea legislaþiei Uniunii, instituþiile naþionale ºi cele comunitare trebuie sã respecte prevederile Cartei. Carta reuneºte, într-un singur text, drepturile civile, politice, economice ºi sociale ale tuturor cetãþenilor care locuiesc în spaþiul Uniunii Europene. Pentru apãrarea propriilor drepturi, cetãþeanul european va putea sã invoce Carta în faþa Curþii de Justiþie. Dincolo de aceste elemente inovatoare care þin de planul instituþional, trebuie reþinut faptul cã prin Constituþie, Uniunea Europeanã are o personalitate juridicã unicã. De asemenea este abolit sistemul “pilonilor” introdus în 1993 prin Tratatul de la Maastricht, aceleaºi instrumente legale ºi proceduri urmând a fi aplicate într-un cadru instituþional unic al Uniunii Europene.
Conform Constituþiei, acesta va avea 750 de europarlamentari faþã de 736 cât propusese proiectul elaborat de Convenþie. Statele mici au insistat în cadrul lucrãrilor CIG asupra ridicãrii pragului minim de la 4 la 6 locuri, iar cel maxim a scãzut de la 99 de parlamentari la 96. Urmând sugestia Convenþiei, distribuirea locurilor între statele membre va fi decisã cu unanimitate de cãtre Consiliul European, înaintea alegerilor din 2009, reprezentarea având la bazã o proporþionalitate degresivã. Competenþele bugetare ºi de control ale Parlamentului sunt consolidate, la fel ca ºi rolul acestuia în planul adoptãrii legilor europene.
Constituþia prevede sistemul „un stat – un comisar” pânã în 2014, dupã ce Convenþia propusese pãstrarea unei astfel de structuri a Comisiei pânã în 2009. Dupã 2014, în
3. Carta Fundamentalã a Drepturilor
Omului
4. Instituþiile Uniunii Europene
Parlamentul European
Comisia Europeanã
componenþa Comisiei va intra un numãr de membri egal cu douã treimi din numãrul þãrilor Uniunii (cu excepþia situaþiei în care acest numãr ar fi modificat printr-o decizie unanimã a Consiliului). Reducerea se realizeazã pe baza unui sistem de rotaþie egalã. Preºedintele Comisiei este ales de cãtre Parlamentul European. Cu aceste prevederi finale ale tratatului, s-a renunþat la soluþia, de altfel originalã, propusã de Convenþie în ceea ce priveºte reducerea numãrului de comisari: 15 membri (începând cu 1 noiembrie 2009), la care s-ar fi adãugat, tot pe baza unui sistem de rotaþie egalã, comisarii fãrã drept de vot provenind din statele nereprezentate în Comisie.
În cadrul CIG s-a convenit asupra unui sistem de tip team presidency, conform cãruia câte o echipã de trei state membre va prelua, pe o perioadã de 18 luni, preºedinþia Consiliului de Miniºtri, fiecare dintre cele trei state având posibilitatea sã prezideze timp de ºase luni ansamblul formaþiunilor Consiliului. Excepþie face Consiliul pentru afaceri externe care va fi prezidat de ministrul european al afacerilor externe.
Principalul element care trebuie reþinut în legãturã cu Consiliul European, în raport cu reglementãrile anterioare, este cã acesta
dobândeºte calitatea de instituþie. Caracterul de instituþie determinã, pe cale de consecinþã, ºi faptul cã actele adoptate de acesta vor avea caracter obligatoriu. Constituþia renunþã la sistemul preºedinþiei rotative semestriale a Consiliului European, ºefii de stat ºi de guvern alegând cu majoritate calificatã un preºedinte al Consiliului European, care are un mandat de doi ani ºi jumãtate cu o singurã posibilitate de reînnoire.
În ceea ce priveºte mecanismul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului, dupã 1 noiembrie 2009, va fi introdus sistemul de vot cu dublã majoritate, a statelor membre ºi a populaþiei, expresie a dublei legitimitãþi a Uniunii. Cvorumul de state necesar pentru o majoritate calificatã este 55%, iar cvorumul populaþiei este de 65%. Pentru a nu favoriza statele mari ale Uniunii, Constituþia prevede cã, pentru a bloca o decizie ce se ia cu majoritate calificatã, este nevoie de minimum 4 state, iar dacã pragul de blocaj este aproape de a fi atins, statele membre aflate în
Consiliul de Miniºtri
Consiliul European
especially from social and territorial point of view, contains, as a constitutive element, the necessity of gradual elimination of the disparities between certain social categories (social cohesion), and between development level of states and their regions, on the general scale of the Union (territorial cohesion). The policy of regional development extended by the European Union is the concretization of this principle.
Fundamental Charter for Human Rights, adopted at Nice, in December 2000, was introduced in the Constitution, and therefore it has a judicial force. In the application of the Union's legislation, the national and community institutions shall respect the provisions of the Charter. The Charter reunites in one text the civil, politic, economic and social rights of all European citizens. In order to defend his own rights, the European citizen may invoke the Charter in front of the Court of Justice. Beyond these innovative elements that are linked to the institutional level, it must be kept in mind that European Union has a unique judicial personality through the Constitution. Moreover, the “pillars” system that was introduced by Maastricht Treaty is abolished and the same legal instruments and procedures are to be applicable within one institutional framework of the European Union.
According to the Constitution, it will have 750 members instead of 736 proposed by the draft Constitution of the Convention. During IGC, the small Member States insisted on raising the minimum number of seats from 4 to 6 and the maximum number decreased from 99 to 96 seats. Following the Convention's suggestion, the distribution of the seats between Member States will be decided with unanimity by the European Council, before 2009 elections, and the representation has a digressive proportionality basis. The budgetary and control competences of the Parliament are consolidated, as well as its role from the European law adoption point of view.
The Constitution provides “one commissioner per Member State” until 2014, and the Convention had proposed the same structure
3. Fundamental Charter for Human Rights
4. Institutions of the European Union
European Parliament
European Commission
of the Commission until 2009. After 2014, the Commission will comprise a number of Commissioners corresponding to two thirds of the number of Member States (with the exception that this amount would be changed by a unanimous decision of the Council). The members of the Commission will be chosen according to a system based on an equal rotation. The president of the Commission will be elected by the European Parliament. With these final provisions, the original solution proposed by the Convention was left behind. The Convention has proposed the decrease of the number of the commissioners: 15 members (starting from 1 November 2009) which would have been completed, on the equal rotation system basis, by the commissioners without right to vote, coming from the Member States not represented in the Commission.
During IGC, a team presidency system was agreed, according to which a team composed of three Member States will take on the presidency of the Council of Ministers for a 18 month-period, each of the three Member States having the possibility to preside for six months the assembly of the Council's committees. There is an exception, for the Council for external relations that will be presided by the European minister for foreign affairs.
The main element that has to be kept in mind for the European Council, compared to the previous provisions, is that it becomes an institution. The institution character leads to the fact that the acts adopted by the European Council will become binding. The Constitution dropped out the half-year rotative presidency of the European Council, because the heads of states and governments will choose, with qualified majority, a president of the European Council with a mandate of two years and a half, renewable once.
Concerning the decision-making mechanism within the Council, starting with 1 November 2009, a double majority voting system will be introduced – of the Member States and of the population – the expression of the Union's double legitimacy. The state - related quorum necessary for obtaining a qualified majority shall be 55%, and the population quorum shall be 65%. In order not to favour the big Member States, the Constitution provides that at least 4
Council of Ministers
European Council
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 61
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 462
minoritate vor putea solicita continuarea negocierilor pentru identificarea unei soluþii de consens.
Introducerea mecanismului frânei de urgenþã (emergency brakes) permite blocarea deciziei adoptate cu majoritate calificatã ºi trimiterea sa cãtre Consiliul European, care trebuie sã se pronunþe într-un interval de 4 luni, în caz contrar statele care sunt favorabile deciziei putând stabili, automat, o cooperare consolidatã în domeniul respectiv. O altã inovaþie proceduralã a Convenþiei este clauza pasarelã care permite Consiliului European sã decidã cu unanimitate trecerea, în anumite domenii reglementate de unanimitate, la votul cu majoritate calificatã fãrã sã fie necesarã revizuirea Tratatului. Referitor la aceastã clauzã, Constituþia introduce o nouã condiþie: niciun parlament naþional sã nu se opunã folosirii acestei proceduri (propunerea Convenþiei se limita la simpla informare a parlamentelor naþionale).
Una dintre marile inovaþii ale Constituþiei este crearea postului de ministru de externe, pre luând responsab i l i tã þ i l e Îna l tu lu i reprezentant pentru politica externã ºi de securitate comunã ºi ale comisarului însãrcinat cu relaþiile externe. Aparþinând ºi rãspunzând simultan în faþa Comisiei (ca vicepreºedinte al acesteia) ºi a Consiliului (ca preºedinte al Consiliului pentru relaþii externe), noul ministru are un statut hibrid.
Noþiunea „Curtea de Justiþie” va desemna instituþia în ansamblul sãu, care va cuprinde toate cele trei categorii de instanþe: Curtea de Justiþie a Uniunii Europene, Tribunalul General (care înlocuieºte Tribunalul de Primã Instanþã existent în prezent) ºi instanþele specializate.
Prevederi speciale sunt rezervate politicilor
economice ale statelor membre, care fac
obiectul unei acþiuni de coordonare din partea
Uniunii, politicii externe ºi de securitate
comunã, Uniunea având doar competenþa de a
o defini ºi implementa, ºi politicii de apãrare, al cãrei cadru urmeazã a fi stabilit progresiv tot de cãtre Uniune.
Rolul ministrului european al afacerilor externe
Curtea de Justiþie
5. Politicile Uniunii Europene
În domeniul apãrãrii europene, Constituþia introduce un nou mecanism al “cooperãrii structurate permanente” care permite statelor membre dispuse sã subscrie la o serie de angajamente, o cooperare mai strânsã la nivelul politicii externe ºi de securitate comune ºi în plan militar. O premierã în istoria Uniunii Europene, tratatul constituþional introduce un mecanism embrionar al apãrãrii reciproce, o clauzã a apãrãrii colective care, deºi dispune de un câmp de aplicabilitate limitat, reprezintã o evoluþie notabilã în planul politicii europene de securitate ºi apãrare. Tot pentru prima datã în istoria construcþiei europene orice stat membru care doreºte sã iasã în afara sistemului o poate face pe baza unei clauze de pãrãsire a Uniunii.
Clauza de solidaritate reprezintã un element de noutate absolutã, fiind rãspunsul legal ºi insitutuþional al Uniunii Europene în raport cu ameninþãrile contemporane ulterioare atentatelor din 11 septembrie 2001 –
terorismul internaþional. Principiul solidaritãþii între statele membre presupune
acordarea de asistenþã, prin toate mijloacele posibile, inclusiv mil itare, în situaþi i
excepþionale, cum ar fi atacul terorist sau un
dezastru natural sau provocat. În ceea ce priveºte atacul terorist, se prevede ºi asistenþa
pentru prevenirea riscului terorist ºi
protejarea instituþiilor democratice ºi a
populaþiei civile.
Poziþia statelor membre referitoare la elementele de noutate aduse de Constituþie, precum ºi procesul de ratificare al acesteia vor fi prezentate în numerele viitoare ale revistei.
states are necessary to block a qualified majority decision, and if the block threshold is close to reach the minority Member States may ask to carry on the negotiation process in order to identify a consensus solution. The introduction of the emergency brakes mechanism allows the blockage of a qualified majority decision and it will be sent to the European Council, which has to make a decision within 4 months, otherwise the states in favour of decision could automatically establish a strengthened cooperation in the respective field. Another Convention procedural innovation is the pasarelle clause that allows the European Council to unanimously decide to pass to the qualified majority voting in some fields governed by the unanimity rule without the revision of the Treaty. Concerning this clause, the Constitution introduces a new condition: no national parliament may oppose to the use of this procedure (the Convention proposal was limited to the simple information of the national parliaments).
One of the great innovations brought by the Constitution is the creation of a foreign affairs minister, who will take over the responsibilities of the High Representative for foreign politics and common security and of the commissioner in charge with foreign affairs. The new minister has a hybrid statute because he belongs to and responds in front of the Commission (as its vicepresident) and also to the Council (as the president of the foreign affairs Council).
The “Court of Justice” term will represent the whole institution, which will consist of the three categories of courts: Court of Justice of the European Union, the General Court (that replaces the present Court of First Instance) and the specialized courts.
Special provisions are reserved for economic
policies of Member States, which are the
object of the Union's coordination action, for
the foreign affairs and common security
policy, and the Union has only competence to
define and implement it and for the defence
policy, whose framework will be progressively fixed by the Union itself.
In the European defence field, the Constitution
The role of the European foreign affairs minister
Court of Justice
5. The European Union policies
introduces a new mechanism of “permanent structured cooperation” that allows Member States that are willing to subscribe to a series of engagements, a closer cooperation at the level of foreign affairs and common security and at military level. As a premiere in the European Union's history, the Constitutional Treaty introduces an embryonic mechanism of mutual defence, a collective defence clause that, although it has a limited applicability field, represents a notable evolution in the European security and defence field. At the same time, a new element in the European history is that any Member State that wishes to get out of the system may do so based on a voluntary withdrawal clause.
The solidarity clause is an element of absolute novelty and it represents the European Union legal and institutional answer to the contemporary threats after to the 11
September attacks – the international
terrorism. The principle of solidarity between Member States involves the granting of
assistance, through all possible ways, including military ways, in exceptional
situations, such as the terrorist or a natural
or provoked disaster. With regards to a
terrorist attack, assistance for the prevention
of the terrorist risk and the protection of
the democratic institutions and of the civil
population is also provided.
The position of the Member States concerning the Constitution new elements, as well as its ratification process will be presented in the next editions of the review.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 63
Translated into English by Raluca BÃDICÃ and Lilian OSTROPEL
D e c e m b r i e 2 0 0 6 - n r . 462
minoritate vor putea solicita continuarea negocierilor pentru identificarea unei soluþii de consens.
Introducerea mecanismului frânei de urgenþã (emergency brakes) permite blocarea deciziei adoptate cu majoritate calificatã ºi trimiterea sa cãtre Consiliul European, care trebuie sã se pronunþe într-un interval de 4 luni, în caz contrar statele care sunt favorabile deciziei putând stabili, automat, o cooperare consolidatã în domeniul respectiv. O altã inovaþie proceduralã a Convenþiei este clauza pasarelã care permite Consiliului European sã decidã cu unanimitate trecerea, în anumite domenii reglementate de unanimitate, la votul cu majoritate calificatã fãrã sã fie necesarã revizuirea Tratatului. Referitor la aceastã clauzã, Constituþia introduce o nouã condiþie: niciun parlament naþional sã nu se opunã folosirii acestei proceduri (propunerea Convenþiei se limita la simpla informare a parlamentelor naþionale).
Una dintre marile inovaþii ale Constituþiei este crearea postului de ministru de externe, pre luând responsab i l i tã þ i l e Îna l tu lu i reprezentant pentru politica externã ºi de securitate comunã ºi ale comisarului însãrcinat cu relaþiile externe. Aparþinând ºi rãspunzând simultan în faþa Comisiei (ca vicepreºedinte al acesteia) ºi a Consiliului (ca preºedinte al Consiliului pentru relaþii externe), noul ministru are un statut hibrid.
Noþiunea „Curtea de Justiþie” va desemna instituþia în ansamblul sãu, care va cuprinde toate cele trei categorii de instanþe: Curtea de Justiþie a Uniunii Europene, Tribunalul General (care înlocuieºte Tribunalul de Primã Instanþã existent în prezent) ºi instanþele specializate.
Prevederi speciale sunt rezervate politicilor
economice ale statelor membre, care fac
obiectul unei acþiuni de coordonare din partea
Uniunii, politicii externe ºi de securitate
comunã, Uniunea având doar competenþa de a
o defini ºi implementa, ºi politicii de apãrare, al cãrei cadru urmeazã a fi stabilit progresiv tot de cãtre Uniune.
Rolul ministrului european al afacerilor externe
Curtea de Justiþie
5. Politicile Uniunii Europene
În domeniul apãrãrii europene, Constituþia introduce un nou mecanism al “cooperãrii structurate permanente” care permite statelor membre dispuse sã subscrie la o serie de angajamente, o cooperare mai strânsã la nivelul politicii externe ºi de securitate comune ºi în plan militar. O premierã în istoria Uniunii Europene, tratatul constituþional introduce un mecanism embrionar al apãrãrii reciproce, o clauzã a apãrãrii colective care, deºi dispune de un câmp de aplicabilitate limitat, reprezintã o evoluþie notabilã în planul politicii europene de securitate ºi apãrare. Tot pentru prima datã în istoria construcþiei europene orice stat membru care doreºte sã iasã în afara sistemului o poate face pe baza unei clauze de pãrãsire a Uniunii.
Clauza de solidaritate reprezintã un element de noutate absolutã, fiind rãspunsul legal ºi insitutuþional al Uniunii Europene în raport cu ameninþãrile contemporane ulterioare atentatelor din 11 septembrie 2001 –
terorismul internaþional. Principiul solidaritãþii între statele membre presupune
acordarea de asistenþã, prin toate mijloacele posibile, inclusiv mil itare, în situaþi i
excepþionale, cum ar fi atacul terorist sau un
dezastru natural sau provocat. În ceea ce priveºte atacul terorist, se prevede ºi asistenþa
pentru prevenirea riscului terorist ºi
protejarea instituþiilor democratice ºi a
populaþiei civile.
Poziþia statelor membre referitoare la elementele de noutate aduse de Constituþie, precum ºi procesul de ratificare al acesteia vor fi prezentate în numerele viitoare ale revistei.
states are necessary to block a qualified majority decision, and if the block threshold is close to reach the minority Member States may ask to carry on the negotiation process in order to identify a consensus solution. The introduction of the emergency brakes mechanism allows the blockage of a qualified majority decision and it will be sent to the European Council, which has to make a decision within 4 months, otherwise the states in favour of decision could automatically establish a strengthened cooperation in the respective field. Another Convention procedural innovation is the pasarelle clause that allows the European Council to unanimously decide to pass to the qualified majority voting in some fields governed by the unanimity rule without the revision of the Treaty. Concerning this clause, the Constitution introduces a new condition: no national parliament may oppose to the use of this procedure (the Convention proposal was limited to the simple information of the national parliaments).
One of the great innovations brought by the Constitution is the creation of a foreign affairs minister, who will take over the responsibilities of the High Representative for foreign politics and common security and of the commissioner in charge with foreign affairs. The new minister has a hybrid statute because he belongs to and responds in front of the Commission (as its vicepresident) and also to the Council (as the president of the foreign affairs Council).
The “Court of Justice” term will represent the whole institution, which will consist of the three categories of courts: Court of Justice of the European Union, the General Court (that replaces the present Court of First Instance) and the specialized courts.
Special provisions are reserved for economic
policies of Member States, which are the
object of the Union's coordination action, for
the foreign affairs and common security
policy, and the Union has only competence to
define and implement it and for the defence
policy, whose framework will be progressively fixed by the Union itself.
In the European defence field, the Constitution
The role of the European foreign affairs minister
Court of Justice
5. The European Union policies
introduces a new mechanism of “permanent structured cooperation” that allows Member States that are willing to subscribe to a series of engagements, a closer cooperation at the level of foreign affairs and common security and at military level. As a premiere in the European Union's history, the Constitutional Treaty introduces an embryonic mechanism of mutual defence, a collective defence clause that, although it has a limited applicability field, represents a notable evolution in the European security and defence field. At the same time, a new element in the European history is that any Member State that wishes to get out of the system may do so based on a voluntary withdrawal clause.
The solidarity clause is an element of absolute novelty and it represents the European Union legal and institutional answer to the contemporary threats after to the 11
September attacks – the international
terrorism. The principle of solidarity between Member States involves the granting of
assistance, through all possible ways, including military ways, in exceptional
situations, such as the terrorist or a natural
or provoked disaster. With regards to a
terrorist attack, assistance for the prevention
of the terrorist risk and the protection of
the democratic institutions and of the civil
population is also provided.
The position of the Member States concerning the Constitution new elements, as well as its ratification process will be presented in the next editions of the review.
D e c e m b e r 2 0 0 6 - n o . 4 63
Translated into English by Raluca BÃDICÃ and Lilian OSTROPEL
CONSILIUL CONCURENÞEI COMPETITION COUNCIL
PLENUL CONSILIULUI COUNCIL'S PLENUM
PREªEDINTE/ PRESIDENT:
Mihai BERINDE – ministru/minister
Tel. + 40 021 4054424, fax: + 40 021 3184908
VICEPREªEDINÞI/ VICEPRESIDENTS:
Constantin CIUTACU - secretar de stat/secretary of state
Tel. +40 021 4054451, fax: +40 021 3182617
Alexe GAVRILÃ - secretar de stat/ secretary of state
Tel. +40 021 4054538, fax: +40 021 3184910
CONSILIERI DE CONCURENÞÃ/ COMPETITION COUNSELORS:
Mihai GIUGARIU – subsecretar de stat/ undersecretary of state
Tel. +40 021 4044449, fax: +40 021 4054412
ªtefan NEAGOE – subsecretar de stat/ undersecretary of state
Tel. +40 021 4054536, fax: +40 021 4054505
József Nándor NEMENYI – subsecretar de stat/ undersecretary of state
Tel. +40 021 4054450, fax: +40 021 4054412
Benedict SÂRBU – subsecretar de stat/ undersecretary of state
Tel. +40 021 4054537, fax: +40 021 4054505
ISSN 1454-2730
