Proiect FSE Model

8/20/2019 Proiect FSE Model

1/56

Managementul proiectelor finantate de

Fondul Social European


2/56

CUPRINS

Introducere Finantarea proiectelor de cercetare prin FSECapitolul 1 1.1 Consideratii teoretice privind managementul proiectelor de

cercetare1.2 Proiectul de cercetare; Managerul de proiect;1.3 Managementul de proiect; Factori de succes; Obiective; reultatea teptate.ș1.! Cererea de "inan are; #locarea responsabilit$%ilor; &estionareațriscurilor. Identi"icare' anali$' management al riscurilor; Structuraactivit$ ilor. (iagrama &antt; Intocmirea bugetuluiț1.) Monitoriarea proiectului; &estionarea ec*ipei de proiect;Monitoriarea c*eltuielilor; M$surarea progresului.

Capitolul 2 Studiu de ca + managementul unui proiect de cercetare , POS(-derulat in niv /.1.1 Obiective; Plan de activitati; -eultate

1.2 Modalitati de asigurare a sustenabilitatii proiectului

1.3 #lte elemente legate de managementul proiectului' preentate

teoretic in Cap. 1Capitolul 3 -olul raport$rii 0n managementul proiectelor Capitolul ! Concluii si propuneriibliogra"ie

2


3/56

Introducere

Finan area proiectelor prin Fondul Social European (FSE)ț

Fondurile Structurale i de Coeiune sunt instrumente "inanciare prin care niuneașEuropean$ ac ionea$ pentru realiarea celor trei obiective ale Politicii de Coeiune prinț

implementarea Programelor Opera ionale' pentru eliminarea disparit$ ilor economice iț ț ș

sociale 0ntre regiuni' 0n scopul reali$rii coeiunii economice i sociale.ș

Obiectivele Politicii de Coeiune a Uniunii Europene !n perioada "##$%"#&'

Obiectivul Convergen $ destinat s$ gr$beasc$ devoltarea economic$ pentru regiunileț

r$mase 0n urm$' prin investi ii 0n capitalul uman i in"rastructura de ba$;ț ș

Obiectivul Competitivitate -egional$ i Ocuparea For ei de Munc$ destinat s$ș ț

consolidee competitivitatea i atractivitatea regiunilor' precum i capacitatea de ocupare aș ș

"or ei de munc$ printr,o dubl$ abordare 4anga5a i i anga5atori6;ț ț ș

Obiectivul Cooperare 7eritorial$ European$ urm$re te 0nt$rirea cooper$rii la nivelș

trans"rontalier' transna ional i interregional.ț ș

Pentru perioada "##$%"#&' ei*t+ trei in*trumente financiare cuno*cute ca Fonduri

Structurale re*pectiv

Fondul European de (evoltare -egional 4FE(-6 spri5in pentru IMM,uri' in"rastructura

de transport' mediu' energie' educa ie' s$n$tate' turism' cercetare,devoltare' cooperareț

teritorial$;

Fondul Social European 4FSE6 educa ie i "ormare pro"esional$' adaptabilitatea "or ei deț ș ț

munc$ i a 0ntreprinderilor' incluiunea social$' cre terea e"icien ei administrative;ș ș ț

Fondul de Coeiune 4FC6 in"rastructura mare de transport i mediu.ș

,ipuri de programe finan ate din Fonduri Structuraleț

PN-R % Programul Na ional de -evoltare Rural+ț

Obiectiv general cre terea competitivit$ ii sectoarelor agro,alimentar i "orestier'ș ț ș

0mbun$t$ tirea mediului i a spa iului rural' 0mbun$t$ irea calit$ ii vie ii 0n onele rurale'ț ș ț ț ț ț

diversi"icarea economiei rurale' demararea i "unc ionarea ini iativelor de devoltareș ț ț

local$.

P8(- "inan ea$ urm$toarele activit$ iț ț

+ crearea' comercialiarea i diversi"icarea produselor agricole;ș

+ diversi"icarea economiei locale;

+ crearea condi iilor de produc ieț ț

3


4/56

+ crearea de instrumente de comunicare i valori"icarea mediului i a peisa5elor iș ș ș

evenimentelor culturale.

P8(- poate "i accesat de c$tre persoane "iice' micro,0ntreprinderi' 0ntreprinderi mici iș

mi5locii' autorit$ ile publice locale' organia iile neguvernamentale' asocia iile'ț ț ț

comunitatea local$.

POSCCE . Programul Opera ional Sectorial Cre terea Competitivit+ iiț ș ț

Economice

Obiectiv general cre terea productivit$ ii 0ntreprinderilor rom9ne ti pentru reducereaș ț ș

decala5elor "a $ de productivitatea medie la nivelul niunii.ț

POSCCE "inan ea$ț

+ e:tinderea capacit$ ii de produc ie;ț ț

+ moderniarea 0ntreprinderii;

+ spri5in "inanciar pentru accesul institu iilor publice i IMM,urilor la internet i serviciiț ș ș

cone:e' precum i pentru ac*ii ionarea de *ardare i so"tare;ș ț ș

+ e:tinderea i moderniarea re elelor de transport' distribu ie i "urniare a energieiș ț ț ș

electrice' gaelor naturale i petrolului' 0n scopul reducerii pierderilor.ș

Pot ob ine "inantare prin POSCCEț

+ IMM,urile i 0ntreprinderile mari;ș

+ autorit$ ile locale;ț

+ operatorii economici din sectorul energetic;

+ "urniorii de re ele de comunica ii electronice.ț ț

POR % Programul Opera ional Regionalț

Obiectiv general spri5inirea unei devolt$ri economice' sociale' ec*ilibrate teritorial iș

durabile a -egiunilor -om9niei prin concentrarea asupra polilor urbani de cre tere'ș

0mbun$t$ irea condi iilor in"rastructurale i ale mediului de a"aceri.ț ț ș

PO- "inan ea$ț

+ reabilitarea i moderniarea in"rastructurii de transport' educa ional$' de s$n$tate;ș ț

+ devoltarea structurii de spri5inire de a"aceri 4parcuri industriale' logistice' de a"aceri

etc.6;

+ reabilitarea siturilor industriale neutiliate i preg$tirea acestora pentru noi activit$ i iș ț ș

spri5inirea devolt$rii in"rastructurii turistice i a ini iativelor antreprenoriale din domeniu'ș ț

spri5inirea devolt$rii ora elor cu poten ial de cre tere economic$.ș ț ș

Cine poate ob ine "inan are prin PO-ț ț + 0ntreprinderi mici i mi5locii;ș

4


5/56

+ autorit$ ile publice locale;ț

+ unit$ ile sanitare i de asisten $ social$;ț ș ț

+ organia iile neguvernamentale;ț

+ comunitatea local$.

POS-RU % Programul Opera ional Regional -evoltarea Re*ur*elor Umaneț

Obiectiv general devoltarea capitalului uman i cre terea competitivit$ ii' prin corelareaș ș ț

educa iei i 0nv$ $rii pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii.ț ș ț ț ț

POS(- "inan ea$ activit$ i de genulț ț

+ organiarea de seminarii pentru instruirea anga5a ilor 0n vederea adaptabilit$ ii laț ț

te*nologii avansate;

+ preg$tirea de campanii de con tientiare cu privire la responsabilitatea social$ aș

0ntreprinderilor i de programe ce au ca scop trans"ormarea muncii nedeclarate 0n munc$ș

legal$;

+ implementarea de programe i noi servicii de spri5in pentru devoltarea culturiiș

antreprenoriale' precum i pentru demararea unei a"aceri;ș

+ devoltarea i promovarea abilit$ ilor manageriale moderne' 0n special pentru IMM,uri.ș ț

Pentru ob inerea "inan $rii prin POS(- pot depune cereri de "inan areț ț ț

+ institu ii de 0nv$ $m9nt' centre de cercetare;ț ț

+ "urniori acredita i de "ormare pro"esional$;ț

+ camerele de comer i industrie;ț ș

+ sindicatele i patronatele;ș

+ IMM,urile.

POS M . Programul Opera ional Sectorial Mediuț

Obiectiv general protec ia i 0mbun$t$ irea calit$ ii mediului i a standardelor de via $ 0nț ș ț ț ș ț

-om9nia' urm$rindu,se con"ormarea cu prevederile ac


6/56

+ proiecte de restaurare ecologic$ a *abitatelor i speciilor;ș

+ proiecte care sus in biodiversitatea;ț

+ proiecte de in"rastructur$ pentru prevenirea inunda iilor i reducerea consecin elor ț ș ț

acestora;

+ proiecte de elaborare a unor *$rti de pericol i risc al inunda iilor i inclusiv proiectele deș ț ș

in"ormare public$ i de instruire 0n domeniul reducerii riscurilor;ș

+ proiecte de reabilitare a onei costiere a M$rii 8egre a"ectate de eroiune.

Pot ob ine "inan are prin POS Mț ț

+ autorit$ ile publice centrale' regionale i locale;ț ș

+ companiile regionale de ap$;

, administra iile ariilor prote5ate;ț

, #dministra ia 8a ional$ =#pele -om9ne>;ț ț

, organia ii non,guvernamentale.ț

POS-C/ % Programul Opera ional Sectorial -evoltarea Capacit+ iiț ț

/dmini*trative

Obiectiv general crearea unei administra ii publice mai e"iciente i mai e"icace 0nț ș

bene"iciul socio,economic al societ$ ii rom9ne ti.ț ș

POS(C# "inan ea$ț

+ studii i cercet$ri privind e:perien ele de re"orma ale administra iei locale din alte stateș ț ț

membre;

+ studierea i devoltarea aspectelor privind re"orma avansat$' precum i managementulș ș

cunoa terii i "olosirea te*nologiilor inovative 0n administra ie;ș ș ț

+ managementul re"ormei' inclusiv "urniarea de ec*ipament pentru re"ormarea structurilor

de management;

+ asisten $ te*nic$ pentru elaborarea de strategii privind in"ormatiarea institu ional$;ț ț

+ asisten $ te*nic$ pentru planurile de "ormare pro"esional$;ț

+ training,ul i asisten $ te*nic$ pentru spri5inul recept$rii bunelor practici;ș ț

+ studiile pentru devoltarea sistemelor in"ormatice pentru spri5inul activit$ ilor deț

monitoriare i evaluare.ș

Prin POS(C# se pot "inan a proiecte depuse deț

, administra ia central$ i local$;ț ș

, institu iile de 0nv$ $m9nt superior 0n parteneriat cu autorit$ ile publice locale;ț ț ț

, organia iile neguvernamentale.țPOP % Programul Opera ional pentru Pe*cuitț

6


7/56

Obiectiv general devoltarea unui sector piscicol competitiv' modern i dinamic' baat peș

activit$ i durabile de pescuit i acvacultur$ care ia 0n considerare aspectele legate deț ș

protec ia mediului' devoltarea social$ i bun$starea economic$.ț ș

POP "inan ea$ propuneri de proiecte cu urm$toarele tematiciț

+ promovarea te*nologiilor i ec*ipamentelor pentru comercialiarea produselor din pe teș ș

prin 0mbun$t$ irea calit$ ii' siguran ei i trasabilit$ ii;ț ț ț ș ț

+ campanii de promovare 4campanii de publicitate pentru 0ncura5area consumului de pe teș

i a produselor din pe te' c$r i de bucate cu produse din pe te' etc6;ș ș ț ș

+ organiarea i participarea la e:poi ii de produse marine i din pe te;ș ț ș ș

+ construirea sau instalarea "acilit$ ilor statice sau mobile destinate protec iei i devolt$riiț ț ș

"aunei i "lorei acvatice;ș

+ reabilitarea apelor interioare' inclusiv a onelor de reproducere i a rutelor de migra ieș ț

pentru speciile migratoare.

Cine poate ob ine "inan are prin POPț ț

+ proprietarii de nave de pescuit comercial 0nregistrate 0n Fi ierul comunitar al navelor deș

pescuit;

+ organia ii de pescari;ț

+ persoane "iice;

+ agen i economici;ț

+ autorit$ ile publice locale;ț

+ organia iile neguvernamentale' asocia iile;ț ț

+ comunitatea local$.

Fondurile nerambursabile sunt destinate spri5inirii des"asurarii unor activitati , importante

pentru anumite segmente ale societatii sau pentru devoltarea de ansamblu a organismului

economic si social

• domenii pentru care' din caua situatiei con5uncturale' nu e:ista resurse "inanciaresu"iciente accesibile in mod curent 4de e:emplu' reabilitarea in"rastructurii in

regiuni sarace' recali"icare pro"esionala' spri5inirea devoltarii sectorului O8& in

calitate de partener al autoritatilor publice6

• domenii in care e:ista in mod traditional o nevoie de resurse "inanciare mai mare

decat disponibilitatile 4de e:emplu' activitatile cu caracter social6.

Cele mai multe "inantari de acest tip sunt acordate -omaniei de alte state sau institutii

internationale si au caracterul unui a5utor acordat pentru spri5inirea reolvarii unor situatii

7


8/56

e:ceptionale in care statul bene"iciar al acestui a5utor nu are e:pertia sau resursele umane

si materiale necesare pentru a incerca o reolvare e"icienta pe cont propriu.

(in acest motiv' resursele "inanciare propriu,ise sunt insotite de o intreaga metodologie

*pecifica care trebuie respectata in procesul de acordare a "inantarilor si prin care se

urmareste implementarea unor elemente de filo*ofie *ociala 4parteneriate' ac*iitii publice'

etc6 care si,au dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state.

Principalele categorii de "inantatori activi in -omania sunt

niunea Europeana'

&uvernul -omaniei'

guvernele sau ambasadele unor state straine'

bancile si institutii "inanciare internationale 4de e:. E-(' anca Mondiala6'

bancile active in -omania'

"undatii sau alte organiatii internationale cu statut asemanator 4de e:. Fundatia

?Soros?6'

mari corporatii 4de e:. Microso"t' Coca,Cola6.

Programul Opera ional Sectorial -evoltarea Re*ur*elor Umaneț

Obiectivul general al POS (- 0l constituie devoltarea capitalului uman @i cre@tereacompetitivit$%ii acestuia' prin conectarea educa%iei @i 0nv$%$rii pe tot parcursul vie%ii cu

pia%a muncii @i asigurarea particip$rii crescute pe o pia%$ a muncii modern$' "le:ibil$ @i

inclusiv$' pentru 1 A)B.BBB de persoane.

#:a prioritar$ 1 0Educa1ia 2i formarea profe*ional+ !n *pri3inul cre2terii economice 2i

devolt+rii *ociet+1ii baate pe cunoa2tere4

rm$re@te moderniarea sistemelor de educa%ie @i "ormare pro"esional$ prin devoltarea de

standarde @i instrumente speci"ice la nivel de sistem @i de "urniori de educa%ie @i "ormare'

crearea condi%iilor de devoltare a unor rute "le:ibile de 0nv$%are pe tot parcursul vie%ii'

devoltarea o"ertelor de educa%ie @i "ormare 0n concordan%$ cu cerin%ele pie%ei muncii'

asigurarea calit$%ii la toate nivelurile de educa%ie' prin 0mbun$t$%irea competen%elor

cadrelor didactice' "ormatorilor @i cercet$torilor.

n scopul devolt$rii societ$%ii baate pe cunoa@tere vor "i sus%inute activit$%ile inovatoare'

programele doctorale @i post,doctorale care s$ vin$ 0n spri5inul competitivit$%ii @i cre@terii

economice.

(omeniile Ma5ore de Interven ieț

8


9/56

(MI 1.1. #cces la educatie si "ormare pro"esionala initiala de calitate

(MI 1.2. Calitate in invatamantul superior

(MI 1.3. (evoltarea resurselor umane in educatie si "ormare pro"esionala

(MI 1.!. Calitate in Formarea Pro"esionala Continua

(MI 1.). Programe doctorale si post,doctorale in spri5inul cercetarii

#:a prioritar$ 2 0Corelarea invatarii pe tot parcur*ul vietii cu piata muncii4

rm$re teș "acilitarea trani%iei de la @coal$ la via%a activ$ prin devoltarea de programe

integrate de orientare @i consiliere 0n carier$ @i prin spri5inirea parteneriatelor 0ntre @coli'

universit$%i @i 0ntreprinderi; prevenirea @i corectarea "enomenului de p$r$sire timpurie a

@colii prin programe integrate pentru prevenirea abandonului @colar' 0ncura5area particip$rii

@colare @i reintegrarea celor care au p$r$sit @coala timpuriu; cre@terea accesului @i

particip$rii la "ormare pro"esional$ continu$ prin diversi"icarea programelor de "ormare

pro"esional$ continu$ @i spri5inirea particip$rii anga5a%ilor la ast"el de programe.

(omenii Ma5ore de Interven ieț

(MI 2.1. 7ranitia de la scoala la viata activa

(MI 2.2. Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii

(MI 2.3. #cces si participare la Formarea Pro"esionala Continua

#:a prioritar$ 3 DCre*terea adaptabilitatii lucratorilor *i a intreprinderilor4

iea$ promovarea culturii antreprenoriale ca un "actor important al cre@teri

competitivit$%ii economice' prin ac%iuni de "ormare pentru asigurarea preg$tirii de ba$ 0n

management a celor care vor s$ 0nceap$ o a"acere' prin 0mbun$t$%irea competen%elor

manageriale la nivelul 0ntreprinderilor mici @i mi5locii' prin cali"icare @i asisten%$ pentru

anga5a%ii acelor sectoare a"ectate de restructur$ri economice. ac%iuni care viea$

0mbun$t$%irea adaptabilit$%ii 0ntreprinderilor' 0n special a IMM,urilor' dar @i a anga5a%ilor'

"a%$ de sc*imb$rile intervenite ca urmare a introducerii pe scar$ larg$ a te*nologiilor

moderne @i a solu%iilor organia%ionale noi.a "i sus%inut$ devoltarea parteneriatului @i vor "i 0ncura5ate ini%iativele pentru partenerii

sociali @i societatea civil$.

(omenii ma5ore de Interven ieț

(MI 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale

(MI 3.2. Formare si spri5in pentru intreprinderi si anga5ati pentru promovarea

adaptabilitatii

(MI 3.3. (evoltarea parteneriatelor si incura5area initiativelor partenerilor sociali sisocietatii civile

9


10/56

#:a prioritar$ ! DModerniarea *erviciului public de ocupare4

Moderniarea #gen%iei 8a%ionale pentru Ocuparea For%ei de Munc$ va "i abordat$ la nivel

na%ional' pentru a 0mbun$t$%i calitatea serviciului public de ocupare' a diversi"ica serviciile

de ocupare "urniate' "$c9ndu,le mai viibile @i mai accesibile pentru bene"iciari + @omeri'

persoane a"late 0n c$utarea unui loc de munc$' anga5atori.

#c%iunile 0n acest domeniu "inan%ate prin POS (- vor via asigurarea unei mai mari

transparen%e a oportunit$%ilor de ocupare @i "ormare pro"esional$ la nivel na%ional @i local'

0n vederea "acilit$rii mobilit$%ii geogra"ice @i ocupa%ionale; anticiparea mai bun$ a nevoilor

pie%ei muncii' inclusiv a de"icien%elor @i bloca5elor pe pia%a muncii; managementul

corespun$tor al migra%iei "or%ei de munc$.

(omenii ma5ore de Interven ieț

DMI 4.1. Intarirea Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare

DMI 4.2. Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare

#:a prioritar$ ) 0Promovarea ma*urilor active de ocupare4

M$suri pentru motivarea persoanelor inactive 0n vederea reintegr$rii lor pe pia%a muncii'

"urniarea de asisten%$ @i consiliere' promovarea mobilit$%ii geogra"ice @i ocupa%ionale @i

eliminarea perioadelor de inactivitate economic$.

Proiectele ce vor "i lansate vor promova m$surile active pe pia%a muncii pentru tinerii

@omeri @i @omerii de lung$ durat$' precum "ormare pro"esional$' servicii de mediere a

locurilor de munc$' orientare @i consiliere pro"esional$' inclusiv dob9ndirea de abilit$%i

antreprenoriale.

n acest sens' vor "i promovate sc*eme inovatoare de stimulare a ocup$rii tinerilor @i

@omerilor de lung$ durat$ @i vor "i 0ncura5ate m$surile de acompaniere pentru intrarea @i

men%inerea c9t mai mult timp pe pia%a muncii.

(omenii ma5ore de Interventie

(MI ).1. (evoltarea si implementarea masurilor active de ocupare(MI ).2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a onelor rurale in ceea ce priveste

devoltarea resurselor umane si ocuparea "ortei de munca

#:a prioritar$ A DPromovarea incluiunii *ociale4

iea$ opera%iuni av9nd ca "inalitate cre@terea incluiunii sociale' prevenirea e:cluiunii

de pe pia%a muncii @i spri5inirea integr$rii 0n munc$ a grupurilor vulnerabile a"late 0ntr,o

situa%ie deavanta5at$ 0n ceea ce prive@te accesul la educa%ie @i la un loc de munc$.

Prin POS (- vor "i "inan%ate proiecte av9nd ca scop promovarea economiei sociale' ca"actor de integrare 0n societate a persoanelor care 0nt9mpin$ di"icult$%i la anga5are

10


11/56

4popula%ia de etnie -oma' persoane cu diabilit$%i' tinerii peste 1 ani care p$r$sesc

sistemul de stat de protec%ie a copilului' persoane care au su"erit o condamnare etc.6.

7otodat$' vor "i sus%inute devoltarea serviciilor sociale integrate @i "ormarea personalului

din sistemul de asisten%$ social$. or "i promovate m$suri vi9nd asigurarea egalit$%ii de

@anse 0ntre "emei @i b$rba%i @i vor "i 0ncura5ate ini%iativele trans,na%ionale 0n toate

domeniile.

11


12/56

C/PI,O5U5 &

&6& Con*ideratii teoretice privind managementul proiectelor de cercetare

7ot mai multe organia%ii 0ncep s$ acorde o "oarte mare importan%$ conceptelor @i

te*nicilor' instrumentelor @i metodelor @tiin%i"ice de management' 0ntre care un loc

important 0l are managementul proiectului. Managementul proiectului 0n "orma sa timpurie

se concentra mai mult pe "urniarea de in"orma%ii re"eritoare la plani"icare @i resurse.

#ceste in"orma%ii au "ost preluate @i utiliate ulterior 0n managementul proiectului 0n "orma

sa modern$' ce urma s$ se devolte cu repeiciune mai ales dup$ anii GB. 7ot 0n ace@ti ani

se remarc$ o cre@tere a e"orturilor de de"inire a sistemului teoretic al managementului

proiectelor @i de a,l e:prima sub "orm$ de c$r%i' g*iduri' studii' standarde.

C9teva din avanta5ele utili$rii unui management al proiectelor per"ormant sunt

, un control mai e"icient asupra resurselor 4materiale' "inanciare' umane @i in"orma%ionale6;

, 0mbun$t$%irea rela%iilor cu clien%ii;

, mic@orarea duratei etapelor de devoltare;

, reducerea costurilor de cercetare,devoltare;

, cre@terea calit$%ii produselor H serviciilor o"erite;

, cre@terea pro"itului;

, 0mbun$t$%irea productivit$%ii;

, coordonarea mai bun$ a activit$%ilor;

, cre@terea gradului de satis"ac%ie @i motivare a salaria%ilor;

, cre@terea capacit$%ii de implementare a sc*imb$rii din interiorul organia%iilor;

, cre@terea promptitudinii 0n e:ecu%ie' livrare' etc.

n general' un proiect este o lucrare temporar$ 0ntreprins$ pentru a atinge un anumit scop.

n mod normal' proiectele implic$ un num$r de persoane' care e:ecut$ activit$%i legate

0ntre ele' un sponsor @iHsau un bene"iciar principal' care este interesat 0n valori"icarearesurselor' pentru terminarea proiectului 0ntr,o manier$ e"icient$ @i 0ntr,un anumit timp.

(intr,o alt$ perspectiv$' proiectul este „o activitate unic! cu un "rad ridicat de noutate #i

cu o sarcina de lucru comple$. %ste limitat &n timp! iar din punct de vedere al resurselor

materiale #i umane! necesit de obicei o colaborare interdisciplinar &n cadrul unei

structuri or"anizatorice speciale! metode speciale! implic riscuri specifice. Obiectivul

urmrit este crearea unei valori noi 'produs! serviciu! structur! etc.(.)

Caracteristicile proiectelor

12


13/56

Scopuri 2i obiective clar definite 2i formulate ast"el 0nc9t s$ produc$ reultate clare' bine

determinate. Scopul lor este acela de a reolva o problem$' ceea ce implic$ o anali$

preliminar$ a necesit$%ilor. Suger9nd una sau mai multe solu%ii' ele viea$ o sc*imbare

durabil$. Ma5oritatea proiectelor au ca scop "urniarea unui produs sau serviciu cu un grad

mai mic sau mai mare de noutate pe pia%$. Scopul unui proiect r$spunde la 0ntrebarea

=unde dorim s$ a5ungem prin realiarea proiectului respectiv > n anumite situa%ii scopul

0nseamn$ reolvarea unor probleme' iar 0n alte situa%ii doar ameliorarea problemei 0ntr,o

anumit$ m$sur$. Obiectivele unui proiect trebuie e:primate de la 0nceput c9t mai clar cu

putin%$' pentru a se armonia punctele de vedere ale tuturor p$r%ilor implicate @i a se evita

ne0n%elegerile 0ntre ec*ipa proiectului @i de%in$torii de interese. O metod$ larg utiliat$

pentru stabilirea obiectivelor unui proiect 4metoda SM#-76 implic$ identi"icarea

urm$toarelor caracteristici

, S pecific 4speci"ic6 + se de"inesc cu claritate obiectivele proiectului pe baa unor criterii'

0n rela%ie direct$ cu scopul obiectivului.

, M easurable 4m$surabile6 + reultatul obiectivelor proiectului trebuie s$ "ie m$surabil.

, Ac*ievable 4realiabil6 + obiective tangibile' realiabile 0n concordan%$ cu mediul 0n care

se des"$@oar$.

, Realistic 4realist6 + a nu se 0ncerca imposibilul.

, T ime+bound + perioad$ de"init$ de timp.

"6 Reali*m obiectivele proiectelor trebuie s$ "ie realiabile' ceea ce 0nseamn$ c$ trebuie s$

%inem cont nu numai de cerin%e ci @i de disponibilitatea de resurse.

'6 5imitare !n timp 2i *pa1iu proiectele au un 0nceput @i un "inal @i se derulea$ 0ntr,un

loc @i 0ntr,un conte:t speci"ice. Constr9ngerile temporale dau na@tere de "oarte multe ori la

situa%ii de urgen%$' deosebit de incomode pentru ec*ipa de proiect.

76 Compleitate proiectele apelea$ la diverse abilit$%i 0n materie de plani"icare @i

implementare' implic9nd diver@i actori @i parteneri' diver@i de%in$tori de interese.86 Caracter colectiv proiectele sunt produsul unui e"ort colectiv. Ele sunt conduse de o

ec*ip$' implic9nd diver@i parteneri @i r$spun9nd la nevoile unui public %int$.

96 Unicitate: irepetabilitate proiectele se nasc dintr,o idee nou$. Ele aduc un r$spuns

speci"ic unei nevoi 4probleme6 0ntr,un conte:t speci"ic. Proiectele sunt inovative' nu sunt o

munca de rutin$' de@i unele activit$%i pot avea o structur$ repetitiv$;

$6 Ri*c 2i incertitudine "iecare proiect este di"erit @i novator' unicitatea sa implic9nd 0n

mod obligatoriu incertitudini @i riscuri. Cu c9t un proiect poate "i "$cut s$ semene mai mult

13


14/56

cu similar din trecut' cu at9t 0i scade gradul de risc @i incertitudine. (eci' reducerea

gradului de unicitate al unui proiect repreint$ un %el ideal.

;6 Evaluabilitate proiectele sunt plani"icate @i organiate' av9nd obiective m$surabile'

care trebuie s$ poat$ "i evaluate.


15/56

, "iecare dintre membrii ec*ipei are un minim baga5 de cuno@tin%e @i de e:perien%$ 0n

managementul proiectelor' precum @i cuno@tin%e minime 0n ceea ce prive@te aria

propriu,is$ a proiectului;

, to%i membrii ec*ipei doresc ca proiectul s$ se 0nc*eie cu succes;

, tuturor membrilor ec*ipei le este clar cine este "inan%atorul' care sunt obiectivele

"inan%atorului' cui se adresea$ proiectul 4cine este clientulHpublicul %int$H grupul de

bene"iciari6.

Pornind de la aceste premise' se pot proiecta' 0n concep%ia acestui autor' @apte principii

"undamentale ale managementului de proiect.

Principiul anga5amentului

Potrivit acestui principiu' 0ntre "inan%ator 4sponsor' "urnior de resurse' agen%ie de

"inan%are6 @i organia%ia care 0@i propune s$ derulee proiectul trebuie s$ e:iste un tip de

anga5ament ec*itabil 0nainte de declan@area oric$rei activit$%i. #nga5amentul 0nseamn$ c$

ambele p$r%i @tiu "oarte bine ce e"ort trebuie depus pentru a realia proiectul' cunosc' cel

pu%in 0n mare' procesele @i riscurile asociate proiectului' sunt dispuse s$ 0@i 0mpart$ @i s$ 0@i

asume responsabilit$%ile' riscurile @i eventualul e@ec.

Principiul succesului prede"init

Criteriile pe baa c$rora proiectul este considerat un succes , succes at9t 0n ceea ce prive@te

derularea' c9t @i produsul "inal , sunt de"inite de la bun 0nceput' 0nainte de declan@area

oric$rei activit$%i. Criteriile de succes convenite constituie baa procesului de luare a

deciiei @i a evalu$rii "inale.

Criteriile de succes re"eritoare la derularea proiectului au 0n vedere1 -. Ma: Jideman' =Fundamental Principles o" Pro5ect Management?' Pro,ect

Mana"ement Forum! (igest olume !' nr. K' iulie 1GGG.

respectarea limitelor de timp;

respectarea bugetului; e:ploatarea e"icient$ a tuturor celorlalte resurse 4oameni' ec*ipamente' sedii6;

percep%ia creat$ 0n 5urul proiectului.

Criteriile de succes re"eritoare la produsul final au 0n vedere

calitatea;

standardele te*nice;

relevan%a;

e"icien%a; aria de cuprindere2;

15


16/56

percep%ia creat$ 0n 5urul produselor.

Principiul e"icien%eiHconsisten%ei interneHinterdependen%ei

#cest principiu se re"er$ la rela%ia de interdependen%$ care e:ist$ 0ntre

aria de cuprindere a proiectului;

timpul alocat;

bugetul stabilit;

calitatea proiectat$ a produsului "inal.

Cele patru elemente sunt interrela%ionate' trebuie s$ "ie realiabile @i s$ se re"lecte unul pe

cel$lalt. Cu alte cuvinte' bugetul' de e:emplu' trebuie s$ "ie 0n concordan%$ cu toate

celelalte elemente , nu pot solicita o sum$ mare de bani pentru reolvarea unei probleme

minore' cu o arie de cuprindere "oarte 0ngust$.

Orice modi"icare a unuia dintre aceste elemente antrenea$ modi"ic$ri ale celorlalte.

Modi"icarea ariei de cuprindere a proiectului , cum ar "i e:tinderea unui proiect care are 0n

vedere 0nv$%$m9ntul urban @i la 0nv$%$m9ntul rural , antrenea$ modi"ic$ri 0n ceea ce

prive@te calitatea' timpul' resursele necesare.

Principiul strategiei

Orice proiect trebuie s$ aib$ la ba$ o strategie. 0n caul domeniului pe care 0l avem 0n

vedere , managementul proiectelor , plani"icarea precede 0ntotdeauna e:ecu%ia. 0n termeni

simpli' acest principiu stabile@te ce trebuie "$cut @i can.

Principiul controlului

Orice proiect trebuie s$ bene"iciee de politici @i proceduri riguroase @i e"iciente de control

@i monitoriare. Spre deosebire de principiul anterior' acesta stabile@te cum trebuie "$cut un

anumit lucru @i de c$tre cine.

Principiul canalului unic de comunicare

0ntre "inan%ator @i managerul de proiect trebuie s$ e:iste un singur canal prin care sunt

comunicate deciiile de importan%$ vital$ pentru proiect. #cest principiu nu 0l e:clude pecel al transparen%ei sau pe cel al accesului ne0ngr$dit la in"orma%ie.

n procesul de luare @i de comunicare a deciiilor vitale pentru proiect' at9t "inan%atorul' c9t

@i promotorul proiectului s$ vorbeasc$ pe o singur$ voce' prin intermediul unui singur

repreentant. #lt"el' deciiile a5ung la unitatea de e:ecu%ie 0n mod eronat' devin

contradictorii' ceea ce a"ectea$ substan%ial mersul proiectului.

Principiul mediului de lucru stimulativ

ltimul principiu se re"er$ la obliga%ia pe care o are managerul de proiect de a crea' pentrumembrii ec*ipei' un mediu de lucru stimulativ' care s$ e:ploatee 0ntreg poten%ialul

16


17/56

acestora. Crearea acestui mediu 0ncura5ator se realiea$ at9t prin adoptarea unui stil

managerial adecvat tipului de proiect' c9t @i prin administrarea inteligent$ a rela%iei cu

organia%ia 0n ansamblu. Managerul de proiect trebuie s$ "ie preocupat ca ec*ipa pe care o

conduce s$ nu "ie iolat$ 0n ansamblul organia%iei' ca proiectul de care este responsabil s$

"ie cunoscut' acceptat' apreciat la nivelul organia%iei.

II6 Etape ale managementului proiectelor

E:ist$ un consens larg printre speciali@ti potrivit c$ruia managementul proiectelor se

realiea$ prin parcurgerea urm$toarelor etape3

conceperea;

plani"icareaHdevoltarea ideii de proiect;

declan@area proiectuluiH"ormarea ec*ipei;

e:ecu%ia;

monitoriarea;

0nc*iderea!.

1. Conceperea' "ormularea ideii de proiect

7oate proiectele au la ba$ o idee' sunt ini%iate 0n urma con@tienti$rii unei nevoi practice' a

unei probleme importante care pretinde delegare. Cum am subliniat @i 0n alt$ parte' ideea

de proiect trebuie s$ precead$ c$utareaHidenti"icarea sursei de "inan%are.

0n aceast$ "a$' trebuie s$ ave%i r$spunsuri clare la c9teva 0ntreb$ri c*eie

8evoiaH problema c$reia i se adresea$ proiectul este una real$' corect identi"icat$

-eolvarea acestei probleme repreint$ o prioritate @i se 0ncadrea$ planului

strategic de devoltare a organia%iei din care "ac parteHpentru care scriu propunerea

de proiect

Proiectul trebuie neap$rat derulat acum (e ce acum @i nu la o dat$ ulterioar$

Ideea de proiect @i obiectivele acestuia repreint$' 0ntr,adev$r' cea mai bun$

modalitate de a reolva problema identi"icat$ 0n mod corect Organia%ia din care "ac parteHpentru care scriu proiectul are capacitatea te*nic$'

managerial$ @i "inanciar$ de a pune 0n practic$ respectiva idee de proiect

(ac$ un singur r$spuns la 0ntreb$rile de mai sus este =nu?' =nu @tiu?' sau =nu suntem

siguri?' 0nseamn$ c$ ideea de proiect trebuie rev$ut$Hreg9ndit$. (ac$ la toate 0ntreb$rile

r$spunsul este incert sau negativ' atunci ideea respectiv$ de proiect trebuie pur @i simplu

abandonat$.

2. Plani"icarea 4redactarea propunerii de proiect6Propunerea de proiect include' 0n mod obligatoriu' in"orma%ii cu privire la)

17


18/56

obiectivele generale @i speci"ice ale proiectului;

metodele @i activit$%ile proiectate pentru a atinge aceste obiective;

ra%iunile pentru care este propus respectivul proiect;

reultatele a@teptate;

bugetul proiectului;

e@alonarea 0n timp a activit$%ilor' datele de 0nceput @i de s"9r@it ale activit$%ilor'

rela%iile de interdependen%$ dintre acestea;

alocarea resurselor' modul 0n care resursele sunt alocate "iec$rei activit$%i;

riscurile pe care le presupune proiectul @i modalit$%ile de contracarare a lor;

componen%a ec*ipei care derulea$ proiectul;

indicatori de per"orman%$H modalit$%i de evaluare a succesului.

Propunerea de proiect devine planul de referin- planul -int al proiectului propriu,is.

#cest plan st$ la baa activit$%ii de monitoriare a direc%iilor de evolu%ie' activitate care se

des"$@oar$ pe toat$ durata proiectului.

3. (eclan@area proiectului 4"ormarea ec*ipei6A

0n aceast$ etap$' pe baa planuluiHa propunerii de proiect aprobate se coagulea$ e"ectiv

ec*ipa care va derula proiectul.

Managerul de proiect identi"ic$ persoanele din organia%ie c$rora le pot "i atribuite

roluri @i responsabilit$%i 0n proiect;

-espectivele roluri' responsabilit$%i' precum @i modul 0n care acestea se vor coor

dona @i armonia la nivelul de ansamblu al ec*ipei sunt e:plicate "iec$rui membru

0n cel mai clar mod posibilK' pentru a evita ne0n%elegerile sau neclarit$%ile' proiecta

rea unor a@tept$ri e:agerate;

-olurile @i responsabilit$%ile sunt ad5udecate la nivelul ec*ipei. O dat$ ad5udecate'

ele trebuie prev$ute 0ntr,un document scris. Preen%a documentului scris repre

int$ un semnal cu privire la serioitatea 0n%elegerii' oblig$ ambele p$r%i la respectarea acesteia.

-e"eritor la aceast$ etap$' este important de semnalat "aptul c$ una dintre abilit$%ile

importante ale managerului de proiect este aceea de a delega responsabilit$%ile @i sarcinile.

Managerul de proiect trebuie s$ perceap$ 0ntotdeauna ansamblul' s$ i pstreze

capacitatea de a vedea contururile mari. (ac$ se implic$ 0n "iecare activitate 0n parte' 0n

procesele de rutin$' dac$ nu are capacitatea de a delega sarcini @i' apoi' de a monitoria @i

supervia e:ecu%ia lor' managerul de proiect pierde din vedere ansamblul' nu mai are posibilitatea de a indica @i de a p$stra direc%ia strategic$. 7ocmai de aceea' managerii de

18


19/56

proiect care provin c*iar din domeniul 0n care se derulea$ proiectul sunt de multe ori

ine"icien%i' deoarece' st$p9nind "oarte bine domeniul' au tendin%a de a acapara proiectul @i

munca propriu,ise.

Succesul unui proiect depinde' 0n primul r9nd de uni"ormitatea @i gradul de coagulare a

ec*ipei' nu de v9r"urile' de =talentele? acesteia. Proiectul repreint$' un e"ort concertat'

coordonat' depus pentru atingerea unui obiectiv asumat de c$tre "iecare membru al ec*ipei

0n parte. (ac$ e:ist$ inegalit$%i marcate 0ntre membrii ec*ipei sau inegalit$%i pronun%ate

0ntre per"orman%ele aceleia@i persoane 0n momente de timp di"erite' derularea proiectului

are de su"erit.

!. (erularea proiectului 4"aa de e:ecu%ie6

(ac$ "aa de plani"icare a proiectuluiHde redactare a propunerii de proiect a "ost tratat$ cu

serioitate @i riguroitate' "aa de e:ecu%ie are succesul asigurat 0ntr,o propor%ie

considerabil$. Cu toate acestea' subliniem "aptul c$ nici un proiect nu se derulea$ 1BBL

con"orm planului. (e aceea' dup$ cum se va putea observa @i 0n sec%iunea dedicat$

competen%elor cu care trebuie s$ "ie ec*ipat managerul de proiect' managementul @i

controlul sc*imb$rilor care intervin pe parcursul derul$rii preint$ importan%$ crucial$

pentru reu@ita sau' respectiv e@ecul proiectului.

om 0ncerca' 0n continuare' s$ o"erim un r$spuns , prin "or%a lucrurilor simpli"icat , la

0ntrebarea =de ce reu@esc sau e@uea$ proiectele?. 0n linii mari' se poate a"irma c$ reu@ita

unui proiect depinde de capacitatea organia%iei promotoare de a elimina sau reduce la

ma:imum e"ectele ac%iunii unor "actori interni sau e:terni. Factorii interni sunt mai u@or de

administrat' eventualul e@ec cauat de ace@ti "actori poate "i evitat. #dministrarea "actorilor

e:terni repreint$ un proces mult mai complicat' deoarece ace@tia scap$ de sub controlul

organia%iei promotoare' iar contracararea lor pretinde o viiune mai ampl$' ac%iuni

concertate' care nu %in doar de managementul proiectelor propriu,is.

a( Factori interni

evaluarea eronat$ a baei de resurse disponibile pentru derularea proiectului 4resurse

"inanciare' resurse umane' ec*ipamente' sedii' in"orma%ie6;

Faptul c$ nici un proiect nu se derulea$ 0n totalitate potrivit planului repreint$' 0ntre

anumite limite' un aspect poitiv. Orice plan' 0n momentul 0n care este pus 0n aplicare'

necesit$ corec%ii' 0mbun$t$%iri' actuali$ri' pentru a %ine' ast"el' pasul cu sc*imb$rile care

intervin 0n mediul real de e:isten%$ al proiectului. Planul repreint$' 0n esen%$' o predic%ie

viavi de pa@ii care trebuie parcur@i' o predic%ie care este doar par%ial e:act$. Plani"icareariguroas$ nu e:clude "le:ibilitatea' dinamismul' atitudinea "avorabil$ "a%$ de sc*imbare.

19


20/56

nii dintre ace@ti "actori sunt men%iona%i i pe site,ul *ttpHH."inantare.ro' la sec%iuneaș

=&*id privind granturile niunii Europene?

ob%inerea "inan%$rii pe baa unei cereri "ormulate de"ectuos 4obiective greu de atins'

plani"icare nerealist$ din punctul de vedere al resurselor umane' in"orma%ionale' de

timp' de ec*ipamente' subdimensionarea bugetului6;

absen%a unei leg$turi permanente 0ntre solicitant @i "inan%ator;

ine"icient$ organiatoric$ @i managerial$ 0n derularea proiectului respectiv

4incapacitatea de coagulare a ec*ipei de proiect' lipsa corel$rii dintre ec*ipa de

redactareHplani"icare @i ec*ipa de implementare' eit$ri 0n luarea deciiilor' apari%ia

sentimentului de competi%ie 0ntre membrii ec*ipei de proiect6;

incapacitatea de a 0ncorpora sc*imbarea 0n planul ini%ial de proiect.

b( Factori e$terni

"actori naturali 4deastre naturale' r$boaie6;

in"luen%e economice e:terne 4e:. deec*ilibre economice' pr$bu@irea monedei

na%ionale' modi"icarea ne"avorabil$ a cursului de sc*imb a monedei utiliate 0n

cadrul proiectului6;

absen%a voin%ei politice pentru implementarea proiectului 4pentru proiecte derulate

la scar$ macro6;

inter"eren%a grupurilor de interes;

reac%ia ne"avorabil$ din partea grupurilor a"ectate de proiect 4respingere' reticen%$'

lipsa accept$rii6;

dispari%ia problemei pentru care a "ost conceput proiectul 4este caul' spre e:emplu'

al unui proiect care se dore@te a "i derulat pentru a 0mbun$t$%i per"orman%a elevilor

de @coal$ general$ din ora@ul / la e:amenul de capacitate' 0n urma constat$rii c$

elevii din ora@ul respectiv au di"icult$%i la acest tip de e:amen; dup$ ce proiectul

ob%ine "inan%are' e:amenul de capacitate este des"iin%at @i nevoia pentru care a "ostconceput proiectul dispare6;

nepotrivirea cultural$ 0ntre obiectivele @i activit$%ile proiectului @i mediul 0n care se

des"$@oar$ 4apare ca urmare a necunoa@terii speci"icului local6.

Faa de e:ecu%ie repreint$ un tip de e:amen pe care 0l d$ propunerea de proiect 0n "a%a

realit$%ii propriu,ise' 0n "a%a "actorilor e:terni @i interni men%iona%i mai sus. Proiectele pot

e@ua @i 0n caul unei plani"ic$ri 4aproape6 per"ecte 4datorit$ unor "actori e:terni

incontrolabili6; 0n mod "iresc' cu at9t mai mult cre@te pericolul de e@ec atunci c9nd erorilesunt =0nscrise? 0n plan' 0n documentul pe baa c$ruia se derulea$ proiectul.

20


21/56

). MonitoriareaH controlul proiectului

0n aceast$ etap$' sunt urm$rite varia%iile "a%$ de planul ini%ial 0n ceea ce prive@te cele patru

dimensiuni ale oric$rui proiect

costurileHresursele;

termenele de 0ndeplinire a sarcinilor @i de "inaliare a activit$%ilor;

aria de cuprindere a proiectului;

calitatea produselor

nii autori consider$' 0n bun$ parte 0ndrept$%it' c$ derularea @i monitoriareaH controlul

repreint$ o singur$ "a$; mai precis' monitoriarea ar repreenta una dintre subactivit$%ile

derul$rii' ea 0nso%ind 0n permanent$ derularea. Men%ion$m aceast$ etap$ de sine st$t$tor @i

"acem unele preci$ri mai detaliate 0n leg$tur$ cu aceasta pentru a atrage aten%ia asupra

semni"ica%iei sale deosebite.

Obiectivele monitori$rii sunt

de a compara planul ini%ial cu modul 0n care proiectul evoluea$ 0n mod real;

de a actualia @i reviui planul ini%ial' ast"el 0nc9t eventualele sc*imb$ri s$ "ie

0ncorporate;

de a o"eri in"orma%iile pe baa c$rora sunt ini%iate ac%iuni de corectare' 0n caul 0n

care varia%iile "a%$ de planul ini%ial sunt at9t de mari 0nc9t pun 0n pericol reu@ita

proiectului.

#ten%ie 0n caul proiectelor cu "inan%are nerambursabil$' monitoriarea se bucur$ de o

aten%ie privilegiat$ din partea "inan%atorului' ceea ce constituie un motiv suplimentar pentru

a trata aceast$ etap$ cu toat$ serioitatea. C*iar dac$ nu e:ist$ preci$ri e:prese din partea

"inan%atorului cu privire la monitoriare @i raportarea diverselor stadii atinse de proiect'

canalia%i,v$ aten%ia 0n aceast$ direc%ie' pentru a asigura succesul proiectului. Cu alte

cuvinte' nu ini%ia%i ac%iuni de monitoriare strict$ doar din cau$ c$ "inan%atorul cere a@a

ceva' ci din cau$ c$ sunte%i ata@at ideii de proiect @i c$ dori%i ca acesta s$ se "inaliee.(iversi"ica%i procedurile impuse de "inan%ator cu proceduri interne de monitoriare @i

control.

a. Monitorizarea c*eltuielilor #i a respectrii termenelor limit

Pentru monitoriarea c*eltuielilor @i a respect$rii termenelor' pot "i 0ntocmite tabele care s$

re"lecte di"eren%ele 0ntre ceea ce a "ost plani"icat @i ceea ce s,a realiat. (atele incluse 0n

aceste tabele pot "i prelucrate prin programe speciale' cum ar "i Primavera Pro5ect Planner

sau Microso"t Pro5ect Manager. #st"el de programe o"er$ avanta5ul c$ pot 0nmagaina @i prelucra cantit$%i impresionante de in"orma%ii' pot reda in"orma%iile 0nmagainate sub

21


22/56

"orm$ de gra"ice sugestive' care u@urea$ 0n%elegerea "enomenelor @i pot o"eri solu%ii de

optimiare a plani"ic$rii @i a aloc$rii resurselor.

#ten%ie tiliarea programelor specialiate de prelucrare a in"orma%iilor nu garantea$ 0n

mod automat succesul plani"ic$rii sau al monitori$rii. Programele trebuie privite drept

instrumente! esen%iale "iind in"orma%iile pe care le introduce%i spre prelucrare' abilitatea de

a lucra cu respectivele programe' de a interpreta reultatele prelucr$rii de date @i de a lua

deciii corecte pe baa respectivelor date.

b./espectarea domeniului de activitate al proiectului

Modi"icarea domeniului de activitate al proiectului1) se poate mani"esta ast"el

domeniul se restr9nge 40n propunerea ini%ial$' erau prev$ute' de e:emplu' ac%iuni

de consultan%$' instruire @i plasare pro"esional$' iar 0n urma monitori$rii se

constat$ c$ au "ost acoperite doar consultan%a @i instruirea6;

domeniul se e:tinde 4propunerea ini%ial$ via 0nv$%$m9ntul rural' iar 0n urma

monitori$rii se constat$ c$ o parte dintre e"orturile de p9n$ acum au "ost dedicate

investig$rii situa%iei din 0nv$%$m9ntul urban6;

domeniul este sc*imbat 0n totalitate 4proiectul nu se mai a:ea$ pe ac%iuni de

consultan%$' a@a cum "usese prev$ut ini%ial' ci pe ac%iuni de instruire6.

Modi"icarea domeniului de activitate al proiectului in"luen%ea$ reultatul "inal. Orice

modi"icare 0n acest sens antrenea$ costuri noi' neprev$ute. 0n aceast$ situa%ie' "ie sunt

solicitate "onduri suplimentare 4op%iune care nu este agreat$ de "inan%ator6' "ie sunt

consumate "ondurile alocate pentru acoperirea domeniului ini%ial 4nici aceast$ op%iune nu

este agreat$ de "inan%ator' deoarece acesta a acordat "inan%area pentru un domeniu precis6.

Modi"icarea domeniului de activitate poate atrage c*iar 0ncetarea "inan%$rii.

c. /espectarea standardelor de calitate ale produselor

0nc$lcarea standardelor de calitate intervine mai ales ca urmare a varia%iilor care intervin 0n

ceea ce prive@te primele trei aspecte costurile' termenele limit$' domeniul de activitate.A. 0nc*iderea proiectului @i acceptarea o"icial$ a reultatelor acestuia

0n aceast$ etap$' managerul de proiect derulea$ urm$toarele activit$%i

ob%ine aprob$rile pentru acceptarea reultatelor "inale;

0ntocme@te @i 0naintea$ rapoartele "inale; in"ormea$ partenerii 0n leg$tur$ cu

0nc*iderea proiectului @i cu reultatele ob%inute;

se asigur$ c$ se 0nc*id conturile proiectului 40n caul 0n care au "ost desc*ise

conturi speciale pentru proiect6;

22


23/56

a5ut$ ec*ipa de proiect s$ se diolve' a5ut$ "iecare membru 0n parte s$ 0@i asume noi

responsabilit$%i 0n organia%ia respectiv$;

realiea$ o evaluare a proiectului pentru u intern;

eviden%ia$ per"orman%ele;

anun%$ public 0nc*iderea proiectului @i reultatele care au "ost ob%inute;

sublinia$ eventualele %inte care nu au "ost atinse.

Managerul de proiect

n rol esen%ial pentru managerul de proiect ar "i de a indica direc%ia' perspectiva'

orientarea strategic$' rolul de a armonia obiectivele proiectului cu obiectivele organia%iei

0n ansamblu. Este adev$rat c$ managerul de proiect trebuie s$ "ac$ tot posibilul ast"el 0nc9t

proiectul s$ se 0nc*eie la termenul stabilit;

proiectul s$ respecte bugetul anga5at;

ec*ipa de proiect s$ "ie motivat$ @i 0n permanen%$ stimulat$;

produsul "inal s$ "ie livrat la standardele de calitate ad5udecate ini%ial.

(ar' 0nainte de toate acestea' managerul de proiect conturea$ orientarea de ansamblu a

proiectului' con"er$ direc%ie strategic$ acestuia. #@adar' contribu%ia sa esen%ial$ la derularea

proiectului const$ 0n "aptul c$

"i:ea$ obiectivele prioritare ale proiectului 0n concordan%$ cu obiectivele de

devoltare ale organia%iei;

"i:ea$ priorit$%ile 0n ceea ce prive@te utiliarea @i alocarea resurselor;

concepe @i impune standardele' procedurile' direc%iile care trebuie urmate 0n e:e

cu%ia proiectului;

se implic$ 0n activitatea de monitoriare @i analiare a proiectului;

se implic$ 0n activitatea de devoltare @i valori"icare a competen%elor ec*ipei pe

care o conduce.

Managerul de proiect se con"runt$ cu unele provoc$ri' derivate din caracteristicileintrinseci ale oric$rui proiect. El conduce o ec*ip$ ad *oc! ai c$rei membri este posibil s$

nu "i lucrat 0mpreun$ 0nainte sau c*iar s$ nu se "i cunoscut deloc. (e aceea' =managerul de

proiect are pu%in$ autoritate organia%ional$' dar o responsabilitate imens$' ceea ce

repreint$ o provocare din punct de vedere managerial?1A. Pentru a r$spunde acestei

provoc$ri' managerul de proiect trebuie s$ realiee un ec*ilibru 0ntre proiect @i

, bene"iciarii direc%iHclien%i;

, grupurile interesateHa"ectate de ac%iunileHreultatele acestuia;

23


24/56

, organia%iileHdepartamentele c$tre care au "ost subcontractate diverse componen

te ale proiectului;

, ministerulH agen%ia 0n competen%a c$ruia se a"l$ proiectul;

, cerin%ele sursei de "inan%are' procedurile @i constr9ngerile "ormulate de aceasta.

Managerul de proiect , standarde de per"orman%$

Pro"esia de =manager de proiect? este una relativ nou$ c*iar @i la nivel mondial. E:ist$

c*iar debateri aprinse 0n 5urul ideii dac$ este sau nu o pro"esie' iar e"orturile de a ad5udeca

un corp comun de cuno@tin%e @i de competen%e' de a stabili criterii pro"esionale pe baa

c$rora cineva poate "i numit manager de proiect' de a standardia aceste cuno@tin%e'

competen%e' criterii la nivel global sunt relativ recente' dar destul de substan%iale. Se poate

vorbi c*iar despre o proli"erare a asocia%iilor pro"esionale' a programelor de preg$tire 0n

managementul proiectelor' a publica%iilor @i a institutelor de pro"il' ceea ce denot$ o

anumit$ e"ervescen%$ a domeniului.

Primele preocup$ri sistematice de a concepe @i consolida un set de standarde de

per"orman%$ pentru pro"esia de manager de proiect datea$ din anul 1G3' c9nd Pro5ect

Management Institute 4PMI6 lansea$ proiectul =Etic$' standarde' @i acreditare?. -aportul

redactat 0n urma acestui proiect stabilea @ase one de e:perti$

managementul resurselor umane;

managementul costului;

managementul timpului;

managementul comunic$rii;

managementul ariei de cuprindere a proiectului;

managementul calit$%ii.

ltima edi%ie a manualului pe baa c$ruia Pro5ect Management Institute organiea$

concursul 0n vederea ob%inerii titlului de manager de proiect pro"esionist delimitea$ nou$

domenii de e:perti$ ale managerului de proiect' domenii care re"lect$' de "apt' nou$ procese a"late 0n componen%a managementului de proiect

managementul armoni$rii activit$%ilor componente;

managementul ariei de cuprindere a proiectului;

managementul timpului;

managementul costului;

managementul calit$%ii;

managementul resurselor umane; managementul comunic$rii;

24


25/56

managementul riscului;

managementul ac*ii%iilor.

3. 8ou$ procese care compun managementul proiectelor

Mana"ementul armonizrii proiectului21

-eune@te procesele prin care elementele componente ale proiectului sunt integrate 0ntr,un

tot unitar @i sunt coordonate 0ntr,o manier$ armonioas$. Procese speci"ice

conceperea @i devoltarea planului de proiect;

integrarea tuturor documentelor redactate p9n$ la declan@area proiectului 0ntr,un

singur document coerent' care devine documentul o"icial al proiectului;

punerea 0n practic$ a planului de proiect;

controlul coordonat al eventualelor sc*imb$ri care intervin pe parcursul derul$rii

proiectului.

Mana"ementul ariei de cuprindere a proiectului

-eune@te procesele care asigur$ respectarea ariei de cuprindere a proiectului. Procese

speci"ice

de"inirea ariei de cuprindere a proiectuluiHa domeniuluiHa activit$%ilor @i preciarea

acesteia 0n documente scrise;

declan@area activit$%ilor cuprinse 0n proiect;

veri"icarea respect$rii ariei de cuprindere a proiectului 4domeniul nu trebuie nici

restr9ns' nici e:tins6;


proiectului' din punctul de vedere al ariei de cuprindere.

Mana"ementul timpului

-eune@te procesele care asigur$ derularea proiectului 0n limitele de timp stabilite. Procese

speci"ice

de"inirea activit$%ilor; plani"icarea @i 0nl$n%uirea 0n timp a activit$%ilor 4stabilirea rela%iilor de dependen%$

@i interdependen%$ 0ntre activit$%i6;

estimarea duratelor "iec$rei activit$%i;

consolidarea plani"ic$rii 4analia des"$@ur$rii 0n timp' a duratelor' a resurselor

necesare pentru respectarea limitelor de timp6;

monitoriarea modului 0n care este respectat$ plani"icarea ini%ial$;

controlul coordonat al eventualelor sc*imb$ri care intervin pe parcursul derul$rii proiectului' din punctul de vedere al limitelor de timp.

25


26/56

Mana"ementul costului

-eune@te procesele care asigur$ derularea proiectului 0n limitele "inanciare stabilite.

Procese speci"ice

plani"icarea resurselor 4"inanciare' umane' in"orma%ionale @i de ec*ipament6 + ce

resurse' 0n ce propor%ieHcantitateHvaloare;

estimarea costurilor pe care le presupune alocarea acestor resurse;

bugetarea propriu,is$ 4alocarea de resurse "inanciare pentru derularea diverselor

activit$%i6;

monitoriarea modului 0n care este respectat$ plani"icarea @i alocarea ini%iale;


proiectului din punctul de vedere al costului.

Mana"ementul calit-ii

-eune@te procesele care asigur$ derularea proiectului 0n con"ormitate cu nevoileH

problemele pentru care a "ost declan@at. Procese speci"ice

conceperea standardelor de calitate 4ce standarde de calitate sunt relevante pentru

derularea cu succes a proiectului @i cum pot "i acestea atinse6;

asigurarea calit$%ii 40n permanen%$6;

monitoriarea modului 0n care standardele stabilite sunt respectateHmonitoriarea

reultatelor intermediare.

Mana"ementul resurselor umane

-eune@te procesele care asigur$ utiliarea e"icient$ a resurselor umane implicate 0n proiect.

Procese speci"ice

plani"icarea organia%ional$ 4identi"icarea @i atribuirea rolurilor' responsabilit$%ilor'

rela%iilor 0ntre cei implica%i 0n proiect6;

recrutarea personalului care lucrea$ pe proiect;

cristaliarea ec*ipei de proiect 4devoltarea abilit$%ilor individuale @i ale ec*ipei' precum @i armoniarea acestora6.

Mana"ementul comunicrii

-eune@te procesele care asigur$ generarea' 0nregistrarea' diseminarea' stocarea' utiliarea'

prelucrarea @i interpretarea in"orma%iilor de relevan%$ pentru proiect. Procese speci"ice

plani"icarea activit$%ilor de comunicare 4determinarea nevoilor de in"ormare ale

"actorilor de deciie @i ale grupurilor interesate' cine de ce in"orma%ie are nevoie'

c9nd are nevoie' cum va "i pus$ la dispoi%ie aceasta6; transmiterea la timp a in"orma%iei c$tre grupurile interesate;

26


27/56

raportarea diverselor stadii atinse de proiect' m$surarea progresului 0nregistrat'

previiuni cu privire la posibile evolu%ii;

transmiterea in"orma%iilor necesare pentru 0nc*iderea proiectului;

raportarea reultatelor "inale 4c$tre "inan%ator' c$tre "actorii de deciie din

organia%ie' c$tre grupurile de interes' c$tre publicul %int$ sau publicul larg6.

Mana"ementul riscului

-eune@te procesele prin care se asigur$ identi"icarea' analia 4cantitativ$ @i calitativ$6 @i

contracararea riscului. Procese speci"ice

plani"icarea activit$%ii de management al riscului;

identi"icarea riscului' cu preciarea caracteristicilor acestuia;

analia 4cantitativ$ @i calitativ$6 a riscului;

conceperea modalit$%ilor de a r$spunde situa%iilor de risc;

contracararea e"ectiv$ a riscului;

monitoriarea @i controlul riscului.

Mana"ementul ac*izi-iilor

-eune@te procesele prin care se asigur$ ac*ii%ionarea bunurilor @i serviciilor din a"ara

organia%iei promotoare. Procese speci"ice

plani"icarea activit$%ii de ac*ii%ie 4ce se ac*ii%ionea$ @i c9nd6;

plani"icarea licita%iilor 4identi"icarea tr$s$turilor produsului @i a surselor care ar

putea o"eri produse cu ast"el de tr$s$turi6;

organiarea licita%iilor e"ective; selec%iile de o"ert$;

administrarea contractelor;

administrarea rela%iei cu "urniorii;

0nc*iderea contractelor.

Managementul ri*cului

n mod tradi%ional' riscul este de"init mai cu seam$ prin intermediul aspectelor negative' al poten%ialului de a in"luen%a negativ evolu%ia unei organia%ii' mersul unui proiect' atingerea

obiectivelor. (e e:emplu' dic%ionare celebre precum Jebster de"inesc riscul ca "iind

=posibilitatea de a su"eri o pierdere?.

Pornind de la aceast$ de"ini%ie sumar$' =pierderea? poate lua' 0n caul unui proiect'

urm$toarele "orme

produsele "inale au o calitate 0ndoielnic$ sau in"erioar$ celei proiectate ini%ial;

costurile pentru atingerea obiectivelor' pentru ob%inerea produselor "inale sunt maimari dec9t cele prev$ute ini%ial;

27


28/56

resursele nu au "ost e:ploatate 0n mod e"icient' sunt epuiate sau deteriorate;

termenul pentru =livrarea? produsului "inal @i pentru 0nc*iderea proiectului a "ost

dep$@it;

proiectul este un e@ec total.

#lte de"ini%ii posibile ale riscului sunt =probabilitatea de a pierde?' =posibilitatea de a

pierde?' =incertitudinea care planea$ asupra unui reultat?' *aardul sau posibilitatea de a

pierde?.

-iscul poate interveni' a@adar' "ie ca urmare a "aptului c$ intervine un lucru neplani"icat

sau c$ un lucru plani"icat nu se des"$@oar$ potrivit plani"ic$rii. (in moment ce este

imposibil s$ anticip$m cu toat$ certitudinea viitorul' toate proiectele includ o not$ de risc.

Cu toate acestea' se aprecia$ c$ riscul este cu at9t mai mare cu c9t

proiectul durea$ mai mult;

intervalul de timp dintre "aa de plani"icare @i "aa de e:ecu%ie este mai e:tins;

e:perien%a managerului de proiect' a ec*ipei de proiect @i a organia%iei este mai

restr9ns$;

metodologia @i te*nologia la care se "ace apel pentru derularea proiectului este mai

nou$ @i mai pu%in cunoscut$.

M %iei 0ntr,o adev$rat$ =*art$? a riscului. Narta riscului trebuie 0n permanen%$ actualiat$ @i

0mbun$t$%it$ 0n "unc%ie de evolu%iile din mediul real. 0n aceast$ etap$ se analiea$ ce se

poate 0nt9mpla' de ce @i cum se poate 0nt9mpla.

2. 7ratamentul

Persoana care r$spunde de managementul riscului trebuie s$ st$p9neasc$ instrumentele prin

care riscul este evitat sau trans"erat c$tre alte one' pentru ca impactul s$ "ie mai mic; 0n

caul 0n care materialiarea situa%iei de risc nu mai poate "i evitat$' persoana care r$spunde

de managementul riscului trebuie s$ aib$ capacitatea de a diminua' de a %ine sub control

impactul' de a elabora @i pune 0n aplicare planul de management al riscului 0n momentul 0n

care riscul ar deveni' din poten%ial' mani"est.

3. Controlul @i monitoriarea reultatelor

Evolu%ia poten%ialului de risc @i a situa%iilor de risc este 0n permanen%$ monitoriat$' %in9nd

cont de "actorii din interiorul @i din e:teriorul organia%iei. Pe baa acestei monitori$ri

permanente' planul de management al riscului este corectat' 0mbun$t$%it' adus la i.

#l%i speciali@ti 0n managementul riscului introduc dou$ etape suplimentare "a%$ de cele trei

e:puse mai sus o etap$ de fi$aredescriere a conte$tului @i o etap$ de ierar*izare a

28


29/56

riscurilor identi"icate. Includerea celor dou$ etape nu este gratuit$' ele atrag aten%ia asupra

a dou$ aspecte deosebit de importante

riscul nu poate "i de"init dec9t prin raportare la obiectivele proiectului @i cele ale

organia%iei 0n ansamblu' la criteriile de succes proiectate pentru proiectul

respectiv;

nu toate riscurile pot "i =tratate? @i 0n nici un ca nu toate deodat$; de aceea'

stabilirea priorit$%ilor repreint$ un pas important pentru canaliarea e"icient$ a

e"orturilor.

Sinteti9nd' cele @ase etape ale managementului riscului sunt

1. "i:areaHdescrierea conte:tului;

2. identi"icarea riscurilor;

3. evaluareaHanalia @i ierar*iarea riscurilor;

anagementul riscului este un proces care se des"$@oar$ 0n trei etape.

!. elaborarea planului de management al riscului;

). ad5udecarea @i implementarea planului de management al riscului;

A. monitoriarea reultatelor @i corectareaH0mbun$t$%irea planului ini%ial.

29


30/56

C/PI,O5U5 '

Studiu de ca . managementul unui proiect de cercetare % POS-RU derulat in

U->?6

Proiect POS(- + Organiarea unei coli Post,doctorale de interes na ional' cu impact 0nȘ ț

domeniul iote*nologiei 4SP(,IO7ECN6

-e*crierea proiectului

Proiectul a "ost implementat pe o perioad$ de 3 ani' 0ncep9nd cu luna martie 2B1B' de #

0n parteneriat cu i C.ș

Proiectul SP(,IO7ECN are relevanta pentru strategia generala de "ormare de competente

cu inalt grad de specialiare in domenii de var" ale stiintei si te*nologiei. In acest cadru'

biote*nologiile baate pe cunoastere ce se devolta e:ponential in tari avansate 4S#'

aponia si E6 la nivel de cercetare "undamentala' aplicata si de trans"er te*nologic spre

agenti economici repreinta un domeniu de acuta prioritate si interes pentru -omania. In

-omania este necesara structurarea unui sistem de "ormare de competente pentru

stimularea devoltarii iote*nologiilor' aceste conditii proiectul contribuind la reolvarea

unei cerinte importante de racordare a cercetarii din domeniu la nevoile impuse de evolutia

pietei muncii nationale si Europene si pentru realiarea societatii baate pe cunoastere.

#vandu,se in vedere ca in -omania numarul de cercetatori raportat la populatie repreinta

1H3 din media tarilor E' realiarea sustenabila a scolilor postdoctorale contribuie la

realiarea unor obiective derivate din Strategia sus,mentionata' triplarea numarului de

cercetatori pana in 2B13' concomitent cu descresterea mediei de varsta a cercetatorilor.

&rupul tinta al proiectului este "ormat din doctorani care "inalieaa tee de doctorat in

domeniu si au ast"el posibilitatea de "ormare a competentelor speci"ice de cercetare si

te*nologice in cele sase sub,domenii de top ale biote*nologiilor 4veri' albe' rosii' galbene'

con"orm codi"icarii lor internationale6' pentru a,si asigura o cariera de cercetatori sau de"ormatori in acest domeniu. Proiectul raspunde nevoilor acestei categorii de specialisti'

care la ora actuala nu au oportunitati similare de "ormare in -omania' singura alternativa

"iind e"ectuarea de specialiari post,doc pentru cercetare in biote*nologie in alte tari E.

Este binecunoscut e"lu:ul de doctorani din -omania spre scoli postdoctorale din tari

avansate 4burse postdoc de tip Marie Curie6' datorita lipsei unor programe care sa

stimulee mentinerea in tara a acestei categorii de cercetatori. In acelasi timp constituirea

scolii postdoc raspunde si nevoii de moderniare a economiei romanesti prin accelerareaintroducerii in circuitul economic a biote*nologiilor' te*nologii de var" creatoare de

30


31/56

valoare adaugata ridicata' cu aport insemnat in "olosirea resurselor regenerabile' in

promovarea devoltarii durabile si in cresterea calitatii vietii.

Proiectul este relevant "ata de nevoile speci"ice ale grupului tinta si pentru ca va contribui

la cresterea oportunitatilor de invatare in cadrul programelor de cercetare postdoc in

domenii interdisciplinare cu rol important in cresterea calitatii vietii. aloarea adaugata a

proiectului este determinata si de e:pertia specialistilor cu competente ridicate ca tutori

sau pro"esori' resursele materiale alocate' aplicarea unui management adecvat la nivel de

proiect si institutional. -ealiarea SP( sustenabile in biote*nologie va avea ca si

consecinte cali"icari relevante in raport cu cerintele pietei muncii speci"ice pentru

cercetare; cresterea numarului cercetatorilor cu loc de munca stabil si durabil; realiarea

unor niveluri superioare de cali"icare in concordanta cu cerintele societatii baate pe

cunoastere; introducerea in educatia specialistilor a unor metode si te*nologii inovatoare

de ultima generatie; educatie multidisciplinara relevanta la nivel national in conte:tul unei

abordari multiregionale. Proiectul SP(,IO7ECN isi propune si valoriarea bunelor

practici castigate prin activitatile de educatie academica si cercetare din scoala

postdoctorala' prin e:tinderea acestora la alte tipuri de proiecte in curs de des"asurare

4burse doctorale' educatie pe tot parcursul vietii' etc6.

Obiectivul proiectului

Obiectivul general al proiectului vieaa organiarea' 0n doua cicluri anuale' a unei Scoli

Postdoctorale de importanta strategica la nivel national' pe domeniul prioritar

Diote*nologii> @i implementarea unor programe de cercetare aplicativa' cu impact 0n

bioeconomia nationala @i competitive la nivel international. Proiectul va asigura impactul

pe termen mediuHlung al directiilor de cercetare devoltate 4biote*nologii agroalimentare'

industriale' de mediu @i medicale6 @i strategic' va aborda liniile esentiale de devoltare a

biote*nologiilor inovative baate pe cunoastere.

Obiectivele *pecifice: operationale: ale proiectului includ

I. #nalie @i actualiari ale sistemelor educationale post,doc la nivel national @i

European' pentru sintea in"ormatiilor cu relevanta privind modelele educationale

de "ormare a cercetatorilor postdoc 0n tara @i 0n E

II. Organiarea Scolii Post(octorale @i selectia cercetatorilor postdoc, stabilirea

structurii organiatorice' programa de studii' sistemul de selectie din grupul tinta.

Imbunatatirea sistemului de management educational se va realia 0n urma

monitoriarii @i analiei indicatorilor de reultat dupa primuli ciclu de "ormare.

31


32/56

III. Implementarea programului de "ormare @i cercetare postdoctorala SP(,IO7ECN

+ prin parcurgerea a doua cicluri anuale' pentru a monitoria corespunator

progresele @i a evidentia acele aspecte ce necesita imbunatatiri' detalieri' completari

sau corectii.

I. In"ormare @i publicitate cu privire la reultatele proiectului @i valori"icarea acestora

+ cu activit$%i a"erente.

-omeniul ma3or de interven1ie 1.)

,ipul proiectului

0a-ional

Cla*ificarea domeniilor

rban

5oca1ia proiectului

-om9nia

-egiuneaHregiunile 8ord,est' ucure@ti,Il"ov' Sud,Est

ude%e#'' C

/ctivit+ iț

Fiecare entitate a parteneriatului a organiat studii post,doctorale 0n domeniul

biote*nologii' pentru dou$ serii de c9te 1B cercet$tori' pe parcursul a 2 ani.

Proiectul a des"$ urat urm$toarele activit$ iș ț

&6 /ctivit+ i de management *i monitoriare a derul+rii proiectuluiț

#ceasta activitate a viat activitati de management general al proiectului pentru

optimiarea utiliarii resurselor umane si "inanciare in vedere derularii proiectului in

parametrii preconiati con"orm planului de activitati si anume

, Identi"icarea si anga5area specialistilor din sc*ema de personal' e:perti pe termen scurt

necesari pentru realiarea activit$%ilor propuse 4tutori de cercetare' cadre didactice

cursuri etc6., #nalia necesitatii anga5arii unor e:perti pe termen lung.

, Coordonarea procesului de selectie a bursierilor postdoc din prima serie @i implicarea

pentru realiarea acestei activit$%i 0n conditiile stabilite de sistemul de management al

calitatii al proiectului si in acord strict cu -egulamentul scolii postdoctorale

SP(IO7ECN.

, Managementul resurselor "inanciare' cu realiarea c*eltuielilor con"orm bugetului'

planului de realiare si etapelor prevaute in proiect. #u "ost realiate ac*iitii desisteme de calcul destinate bursierilor postdoc' reactivi si materiale consumabile

32


33/56

necesare derularii in bune conditii a activitatilor din programul de pregatire si a

stagiilor de cercetare.

, Pentru managementul resurselor umane s,a intocmit planul detaliat al activit$%ilor cu

prevederea subactivit$%ilor necesare' obiective @i tinte' termene @i responsabilitati

individuale.

, S,a monitoriat permanent realiarea la termenele @i cu indicatorii de per"ormanta

stabiliti a tuturor activit$%ilor @i subactivit$%ilor prevaute' se s,a determinat 0n mod

operativ abaterile de la programul stabilit' si s,au stabilit solutiile de corectie.

Pentru realiarea unui management e"icient ec*ipa de management si,a propus

per"ectionarea sistemului de comunicare @i raportare 0n interiorul colectivului @i

organiarea unui sistem de intalniri periodice pentru discutarea stadiilor de realiare a

sarcinilor @i stabilirea 0n timp real a solutiilor ce se impun' pe langa inerentele sedinte

operative.

In caul acestei activit$%i 0n perioada de raportare ec*ipa de management a avut 0n vedere

• elaborarea documentatiei @i realiarea principalelor activit$%i organiatorice' care

includ propunerea' discutarea @i de"initivarea procedurilor de realiare a

activitatilor prevaute in planul de activitati;

• stabilirea termenelor de realiare si a persoanelor responsabile;

• monitoriarea raportarilor lunare' audit si actiuni corective;

• selectia optima a e:pertilor pe termen scurt in "unctie de competente si implicarea

acestora in activitatile proiectului.

• selectia celor mai per"ormanti candidati pentru grupul tinta;

• monitoriarea permanenta a activitatilor "inanciar contabile.

#u "ost elaborate documente de monitoriare @i cuanti"icare "inanciar$ a activit$%ilor

a"erente acestei perioade' inclusiv primirea pre"inan%$rii @i plani"icarea c*eltuielilor.#u "ost analiate @i validate documentele din dosarul de inscriere la selectia studentilor

postdoc' comune pentru toti partenerii' stabilindu,se @i gra"icul activit$%ii de selectie pentru

grupul int$.ț

Ec*ipa de management a identi"icat necesitatea agan5arii unor e:perti pe termen lung

pentru a asigura continuitatea unor activitati importante pentru derularea optima a

proiectului si anume tutoriat in cercetare' activitati "inanciare' managementul calitatii si

bae de date sau e,learning.

33


34/56

#u "ost elaborate @i validate 0n cadrul parteneriatului documentele necesare privind

anga5area membrilor ec*ipei' "isele de post cu atributii @i responsabilitati' "isele de

raportare lunara a activit$%ii' precum @i documentele de monitoriare "inanciar$.

S,a asigurat solutionarea operativa a tuturor situatiilor de abateri 0n atingerea obiectivelor

@i reultatelor prin colaborarea e"icienta a ec*ipei' creandu,se premiele unui management

de timp @i de risc per"ormante.

# "ost proiectat sistemul de management de calitate adaptat activit$%ilor proiectului

avandu,se 0n vedere implementarea lui pentru "iecare activitate realiata sau programata 0n

perioadele urmatoare.

2. #ctivit$ i speci"ice grupului int$ț ț

, elaborarea -egulamentului de organiare a colii post,doctorale;ș

, identi"icarea' selec ia i 0nscrierea grupului int$;ț ș ț

, organiarea programelor de studii i de cercetare' seminarii de "ormare' stagii deș

cercetare realiate 0n ar$ i str$in$tate;ț ș

, particip$ri la 0ntruniri ale speciali tilor din domeniu' pentru stabilirea unor leg$turiș

institu ionale 0n domeniul biote*nologiilor din $rile E.ț ț

3. #ctivit$ i de diseminareț i publicitate a proiectuluiș

, in"ormarea i publicitatea proiectuluiș

, realiare indicatori speci"ici 4publicare articole tiin i"ice 0n reviste cu viibilitateș ț

interna ional$' particip$ri la con"erin e6.ț ț

S,a stabilit Planul de invatamant prin analia si consultarea si debateri in consortiu. (upa

selectia cadrelor didactice pentru "iecare disciplina' pe baa competentelor si a viibilitatii

in domeniul abordat' acestia au elaborat programele analitice si "isele sintetice pentru

"iecare disciplina. S,a avut in vedere continuarea procesului de armoniare a curriculei 0n

interiorul parteneriatului pe baa principiilor de5a stabilite. In acest sens programa analitica

a cursurilor generale a "ost armoniata ast"el incat studentii din cadrul parteneriatului s$dobandeasca cunostintele @i sa,si adanceasca competentele generale necesare pentru

"iecare disciplina propusa spre studiu. In acelasi timp' pentru programa analitica a

aplicatiilor 4seminar' lucrari de laborator' studii de ca6 s,au avut in vedere elementele

caracteristice domeniului de aplicatii ale biote*nologiilor de interes pentru partenerul

respectiv' pentru "ormarea deopotriva a abilitatilor generale pentru cercetarea aplicativa 0n

biote*nologie 4organiare e:perimente' analia' sintea @i interpretare reultate' elaborare H

sustinere lucrare stiinti"ica' realiare poster6' dar @i a abilitatilor speci"ice' "iind vorba dedobandirea acelor abilitati @i cunostinte necesare pentru devoltarea cercetarii

34


35/56

e:perimentale 0n biote*nologiile industriale @i medicale 4"olosirea aparaturii de

bioprocesare' aparatelor de separare,puri"icare' te*nici analitice speci"ice de determinare

consum substrat' crestere microbiana' "ormare bioprodusi' caracteriare activit$%i

biologice6.

-esponsabilul de studii s,a implicat in analia si monitoriarea activitatilor des"asurate de

e:pertii pe termen scurt' selectati in calitate de cadre didactice pentru disciplinele din

planul de invatamant 'pentru conceperea programelor analitice si a sinteei de preentare a

"iecarui curs.

S,a conceput un cadru,"ormat general de programe analitice si de preentare sintetica a

"iecarui tip de curs' agreate la nivelul intregului consortiu.

Programul de pregatire teoretica s,a des"asurat pe o perioada de 3 luni si a viat in acord cu

curricula adoptata asigurarea "orm$rii competen%elor avansate 0n biote*nologii moderne

4cursuri de specialitate6 @i 0n managementul cercetarii e:perimentale @i devoltarea

spiritului antreprenorial 4cursuri generale6. Pe langa cunostintele teoretice pregatirea a avut

si un caracter aplicativ si a viat "ormarea abilitatilor de cercetare e:perimentala'

devoltarea capacitatii de organiare @i plani"icare' insusirea metodelor in"ormatice de

e:ploatare' repreentare @i interpretarea reultatelor' precum @i capacitatea de a elabora

lucrari stiinti"ice de specialitate' sau brevete cu respectarea speci"icitatii regulilor de

proprietate intelectuala 0n domeniul sistemelor vii' "ormarea unei conceptii evoluate despre

regulile @i limitarile 0n cone:iune cu bioetica.

Programul de "ormare educationala a celor doua serii de studenti postdoc s,a derulat 0n

perioada primelor 3 luni ale anilor 2B11 i 2B12 0n conditiile de5a enuntate. (upaș

de"initivarea programelor analitice pro"esorii selectati pentru disciplinele respective au

avut in vedere pregatirea e"ectiva a activit$%ii didactice elaborarea suportului de curs' a

"ost pus dispoitia bursierilor 0n "orma electronica; realiarea sc*emei aplicatiior de

seminar' a lucrarilor de laborator sau a continutului sc*ematic al "iecarui studiu de ca;stabilirea concreta a metodelor de evaluare @i a periodicitatii "ormelor de control' a

avansarii trans"erului de cunostinte sau "ormarii de competente @i abilitati.

Procesul de "ormare educationala s,a des"asurat con"orm modelului propus' responsabilul

de studii avand ca obiective

→ coordonarea pregatirii active de catre pro"esori a programului de studiu;

→ negocierea @i eliminarea eventualelor suprapuneri 0n programul educational atat 0n ceea

ce priveste continutul cursurilor sau studiile de ca;

35


36/56

→ asigurarea complementaritatii cunostintelor dobandite' ast"el incat bursierul postdoc s$

le poata integra intr,un ansamblu unitar' cu utilitate ridicata pentru realiarea 0n

continuare a activit$%ii de cercetare;

→

monitoriarea procesului de invatamant 0n ansamblu cu asigurarea interventiilor corective necesare 0n timp real;

→ colectarea atat de la pro"esori' cat @i de la studenti a punctelor de vedere privind toate

aspectele derularii programului educational 0n scopul imbunatatirii acestuia' atat pentru

prima promotie' dar mai ales pentru promotia a doua;

→ colectarea si veri"icarea rapoartelor lunare ale bursierilor si ale cadrelor didactice;

→ analia e"icientei derularii programului de studii prin elaborarea unui c*estionar care a

"ost completat de "iecare bursier la s"arsitul stagiului de pregatire teoretica.-efinirea programului de cercetare pentru fiecare cercetator po*tdoc *i *tabilirea

tutorilor *tiintifici

(upa "ormarea primei grupe de 1B studenti posdoc 0n paralel cu des"asurarea programului

de "ormare educationala au avut loc reuniuni pregatitoare intai cu ec*ipa de management a

partenerului pentru preentarea scolii postdoc' discutarea obiectivelor de cercetare @i a

indicatorilor de reultat @i colectarea punctelor de vedere ale bursierilor.

In continuare au avut loc intalniri intre "iecare bursier @i tutorele sau de cercetare desemnat pentru tema aleasa de cercetare' 0n cadrul carora s,a de"initivat programul individual de

cercetare si s,au stabilit premiele de lucru' te*nicile de lucru 0n laborator de care va avea

nevoie pentru realiarea planului de cercetare' analia' sintea @i interpretarea reultatelor.

n obiectiv esential l,a repreentat detalierea programului de cercetare individuala al

"iecarui bursier impreuna cu tutorele sau' ast"el incat perioada de cercetare s$ "ie "olosita @i

valori"icata 0n mod e"icient' cu indicatorii de reultat plani"icati. S,a avut in vedere

intocmirea unui program de lucru riguros @i "eabil pentru realiarea obiectivelor de

cercetare cu asigurarea dotarilor' resurselor materiale @i "inanciare de care va "i nevoie @i a

accesului la ec*ipamentele de caracteriare analitica speci"ice "iecarei teme.

n alt obiectiv viat 0n paralel cu derularea programului de "ormare educationala a "ost

realiarea H aducerea la i a documentarii stiinti"ice necesare derularii cercetarilor la temele

propuse' luand 0n considerare "aptul ca de5a studentii postdoc au consultat literatura de

specialitate 0n perioada cand au elaborat propunerea de proiect de cercetare.

-evoltarea (*i utiliarea) unui *i*tem e%learning pentru a*igurarea *u*tenabilitatii

cur*urilor de formare SP-

36


37/56

Sistemul irtual earning Environment 4E6 permite comunicarea pe plat"orma virtuala

a proiectului' ce va include si site,ul de in"ormare si publicitate' dar in special devoltarea

sistemului de studiu la distanta al disciplinelor incluse in programul de "ormare.

(evoltarea sistemului de e,earning speci"ic a "ost conceput de catre responsabilul bae

de date.

Sistemul e,earning va permite alegerea de catre studenti dintre variantele o"erite de

parteneri pentru aceeasi disciplina.

a nivelul universit$ ii a "ost elaborata o plat"orma electronica' "unctionala la adresaț

*ttpsHH.spd,biotec*.ugal.ro'

Implementarea *i*temului de a*igurarea a calitatii adaptat proiectului SP-%@iotecA

Ca si concept general' managementul de proiect presupune interactiuni intre diversele

procese componente. In cadrul SP(,IO7ECN' aceste interactiuni se structureaa pe

diverse nivele ierar*ice stabilite in cadrul consortiului.

In ceea ce priveste proiectarea SMC' aceasta a avut la baa' pe de o parte' obiectivele

generale H speci"ice ale proiectului' iar pe de alta parte' conceptele generale de management

H implementare a proiectelor' ceea ce a condus la urmatoarea structura conceptuala

37

https://www.spd-biotech.ugal.ro/https://www.spd-biotech.ugal.ro/https://www.spd-biotech.ugal.ro/


38/56

1. /ealizarea produsului 'in cazul proiectului servicii educationale tutoriat cercetare(

selectie cadre didactice si tutori cercetare

selectie cursanti

analia nevoi de "ormarea. organiatii

b. la e:istenta in universitatile din -omania

c. standarde E

des"asurare proces didactic

a. curs

b. aplicatii

des"asurare activitati cercetarea. curs

b. aplicatii

c. viite de studiu

elaborare curricula

a. educatie

b. cercetare

elaborare sQllabi + componentea. in class

b. virtual H on line

evaluare cursanti

a. cunostinte teoretice

b. activitate de cercetare

tutoriat stiinti"ic pentru implementare si redactare lucrari stiinti"ice

2. Mana"ement resurse 'vor fi respectate procedurile universitatilor pentru ac*izitia

serviciilor "urniorilor6

materiale

a. utiliare in"rastructura universitare

b. utiliare plat"orme cercetare

c. ac*iitie reactivi si consumabile de laborator si pentru implementarea

programelor de cercetare propuse in acord cu planurile individuale ale"iecarui bursier postdoc.

38


39/56

umane gestiunea -

a. titulari discipline din planul de invatamant

b. tutori cercetare

. Mana"ement

plani"icarea SMC

managementul interactiunilor

managementul comunicarii

managementul riscurilor 4pe baa Matricei Cadru ogic6

in"ormare H publicitate H diseminare

4. Monitorizare control corectii

evaluarea 4de catre cursanti6 a procesului educational H de cercetare

controlul costurilor

monitoriare H analia

corectii H imbunatatiri

Informare *i publicitate privind SP-@IO,ECB (activitati adre*ate grupurilor tinta:

organiatiilor din *ectoarele tinta: decidentilor admini*trative: partenerilor *ociali:

etc)6

S,a realiat pe parcursul derularii proiectului' prin in"ormari periodice adresate grupului

tinta' companiilor' decidentilor administrativi' partenerilor sociali' articole stiinti"ice'

elaborare de pliante si a"ise' organiarea site,ului proiectului si publicitate site,uri sau in

bae de date' organiare de reuniuni si consultarea tuturor institutiilor' organiatiilor si

persoanelor interesate de proiect.#u "ost realiata plat"orm electronica JJJ.#C.-O

Conceperea si implementarea scolii postodoctorale SP( IO7ECN este in sine o actiune

inovatoare' intrucat

416 pune in practica concluiile unui studiu de piata privind nevoia de specialisti cu

pregatire postdoctorala in biote*nologie si caracteristicile de pregatire ca si

competente si abilitati de "ormat;

426 este "undamentata pe concluiile analiei re"erentialului European de bune practiciin domeniu;

39


40/56

436 integreaa elementele inovatoare preluate din cele 2 studii in structurarea scolii

postdoc;

4!6 realieaa o pregatire complementara a studentilor postdoc in "unctie de speci"icul

de cercetare in biote*nologie al "iecarei universitati' ast"el incat la nivel national

vor "i "ormati specialisti in toate domeniile de interes ale biote*nologiilor moderne'

premia esentiala pentru devoltarea domeniului bioeconomic in -omania la

nivelul atins de tarile devoltate din E.

Procesul des"asurat pe mai multe planuri de diseminare a reultatelor si a realiarilor avute

in vedere dar si a unor documente redactate in limba englea re"eritoare la continutul

planului de invatamant si la structurarea tematicii de cercetare va contribui la asigurarea

sustenabilitatii scolii postdoctorale si la stabilirea unor legaturi institutionale cu scoli

posdoctorale in domeniul biote*nologiilor din tarile E' avandu,se in vedere preenta

unora dintre ele in topul mondial. Integrarea unor elemente de e:pertia din activitatea

acestor scoli in "unctionarea scolii postdoctorale SP( IO7ECN va accentua caracterul

inovator al activitatilor de management' dar si al tematicii de cercetare' "acilitand trans"erul

de te*nici si metodologii de cercetare de ultima ora.

Egalitatea de anseș

In intreaga activitate des"asurata s,a avut 0n vedere respectarea @i aplicarea principiilor @i

regulilor cu privire la egalitatea de sanse. #cest element reiese din

1. In acest sens realiarea ec*ipei de implementare a proiectului a partenerului P2

(& demonstreaa preponderenta specialistilor "emei.

2. In structurarea c*estionarului elaborat privitor la caracteriarea calitativa @i

cantitativa a necesarului de specialisti cu "ormare postdoctorala s,a avut 0n vedere

introducerea unor intrebari despre raportul dintre anga5atii cu studii superioare

"emei H barbati @i despre disponibilitatea de a anga5a persoane cu diabilitati; din

raspunsurile colectate a reiesit ca institutiile din mediul bioeconomic lucreaa 0nspecial 0n cercetare cu personal cu studii superioare "emei @i au disponibilitate

pentru a anga5a persoane cu diabilitati.

3. ursele pentru studentii postdoc repreinta o suma unica indi"erent daca studentii

sunt de se: "eminin sau masculin.

!. In -egulamentul de "unctionare al scolii postdoc SP( IO7ECN @i 0n setul de

criterii de selectie al studentilor sunt respectate toate regulile cu privire la egalitatea

de sanse' nee:istand elemente de discriminare.

40


41/56

Se promoveaa egalitatea de sanse ce are la baa asigurarea participarii depline a "iecarei

persoane la viata economica si sociala' "ara deosebire de origine etnica' se:' religie' varsta'

diabilitati sau orientare se:uala.

Re*pectarea regulilor cu privire la mediu

#plicarea principiilor 0n cone:iune cu calitatea mediului @i devoltarea durabila este

re"lectata de continutul tematicii de cercetare. #st"el biote*nologiile industriale @i medicale

contribuie la devoltarea durabila prin aplicarea unor te*nici de lucru prietenoase cu

mediul' prin "olosirea unor materii prime preponderent regenerabile' prin aplicarea

principiilor =clean tec*nologies>' prin procesarea 0n conditii de consumuri scaute de

energie' prin introducerea controlului avansat prin te*nici I7 cu reducerea duratei de

operare' prin contributia ma5ora la cresterea calitatii mediului @i a vietii' o caracteristica de

baa a biote*nologiilor moderne.

In acelasi timp biote*nologiile de cercetat au componente implicite sau e:plicite de

biote*nologii de mediu 0n sensul "olosirii unor etape de bioepurare sau a utiliarii unor

subproduse agricole sau din "lora spontana ca materii prime.

-iagrama ?antt

(urata Organiatia careimplemente

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	ioanna-nistor
View:	241 times
Download:	0 times

Proiect FSE Model

Documents