@* - -8b,--M

fi

Colecfia: Psihologie & Psihanalizd

Lector:Tehnoredactor: Carmen Dumitrescu

Coperta: Florin Afloarei

Editura Itpm EunoppaNAO.P . 22, C.P. 113, Bucureqti, 014780

Tel./Fax.: 02l-2125692; TeI.: 021-3106618Comenzi carte prin poqtd:

Tel.: 021.-2125692E-mail: offi ce@ideeaeuropeana.ro

www.ideeaeuropeana.ro

The Psychology of Happiness 2nd Edition (ISBN 9780415226653)which is authored/edited by Michael ArgyleCopyright:

@ All Rights Reserved. ,,Authorised translation from the Englishlanguage edition published by Routledge, a member of the Taylor &Francis Group".@ Editura Ideea Europeani pentru prezenta versiune

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiARGYLE, MICHAEL

Psihologia fericirii : Michael Argyle / trad. de Otilia Pdtraqcu. -

Ed. a2-a. - Bucuregti: Ideea EuropeanS, 2018ISBN 978-60 6-594-622- 4

I. Pdtragcu, Elena Otilia (trad.)

159.9

\

I

" u;tMl:; ::tto:, o i,fr -

Mrcunrl AncYle

PSIHOLOGIAFERICIRII

Edilia a ll-a

Traducere deElena Otitia Pdtrascu

rA4,IDEEAUUROPEANX

I

I

470 lndex de termeni

"ril

participarea la serviciul religios224

pirinli 153, 337pensionare 197personalitate 15, 49,116, 178 ;

trdsdturi de personalitate 30personalitatea de tip A 211petrecerea timpului liber 2I4;

clasi 203prieteni 135provocare 233Prozac 73rAs 105relatia cu Dumnezeu 296,298relatii sociale 88religie 224; efecbul religiei

asupra sindtitii fizice294; efectul religiei asuprasinitilii mintale 301

resurse 258salariu 169, mdrire de salariu

360satisfactia jobului 88, 165;

mlsuritori ale satisfactieijobului 179, noua tehnologie395, efecte ale

satisfactiei jobului 395satisfactie 34, factori cognitivi

104, emotii 85, domenii ale79, factori obiectivi 85, 10,Scala satisfacfiei in viall.28,34

sdndtate mintald 29,747; relalii161

sdndtate 156; comportamentsdnitos 302; relafie cusinitatea 387

schimbdri istorice 19, 204, 317scop in vial6 28Iscopuri 20, 202, 234, 255

sentimente de vinovdtie 313serotonini 71

Serviciul Public 188simful umorului 132sinucidere 185, 306sistem imunitar 160soap opera 217,272sociabilitate 379sondaje socrale 27, 46sport 66starea de bine spirituald 295starea paratelicl 2S4starea telic5 234stima de sine 276suA 165, 261suferingi 83,124suport social 174, 183,262venit 104, 193; comparalii

legate de venit 238; dispersiaveniturilor 329

qefi 174, 183gomaj 17, 44, 87, 180, 189tachinare 111,120, 175Teoria discrepantei multiple

(Multiple Discrepancy Theory- MDT) 94

umor 105umor de superioritate l-14umorul evreilor 128urmS.rirea programelor TV 2I7vacante 222valoarea simbolici abanllot 257vArsti 265Vechiul Testament 352voce. exprimare a emo[iei prin

voce 61vreme 68zAmbetul Duchenne 58zAmbi (a) 60

Cuprins

Despre autor ..............4Mullumiri .................6Prefa[d, ..... 11Capitolul 1. Introducere ........... .................. 13Capitolul2. Cum se mS.soar5 qi se studiazi

fericirea .................27Capitolul3. Bucuria gi alte emolii pozitive ................51Capitolul4. Satisfactia ........... ...................79Capitolul5. Umor qi rAs ......... 105Capitolul 6. Relatii sociale...... ..................734Capitolul 7. Munci gi serviciu .................. 165Capitolul B. Petrecerea timpului liber .....202Capitolul9. Bani, clasi qi educatie ..........237Capitolul 10. Personalitate, vArsti qi gen .................265Capitolul 11. Religia ...............293Capitolul 12. Diferenlele nalionale ale fericirii ........377Capitolul 13. Sporirea fericirii ................. 354Capitolul 14. Efectele stdrilor de spirit pozitive

qi ale fericirii ......379Capitolul 15. Concluzli............. .................391Referinte.. ...............405Index de autori ......454Index de terrneni ...468

Y;".*;:;:,;

iir ,..r8u'u*a .*'-*&.**,s-

12 Psihotogiafericirii

de Profesor Adrian Furnham gi Profesor Peter Robinson,care au citit gi comentat intregul manuscris. Le suntrecunoscitor gi studenlilor de la Universitatea OxfordBrookes, care au realizat proiecte aplicate in acestdomeniu. Mi-au fost de un real ajutor doud conferinle,una organizatl, de Kahneman, la Princeton, in legituricu cartea Well-Being, cealalti la Colegiul Nuffield, orga-nizatd de profesorul Avner Offer qi allii.

Mi-au fost de un real ajutor gi cAteva biblioteci, inmod deosebit Biblioteca de $tiinle Radcliffe gi Sala deIecturi PPE, New Bodleian de la Oxford.

Iunie,2000Universitatea Oxford Brookes

Capitotut 1

lntrod ucere

,,Noi considerim aceste adeviruri evidente, cd toli oameniisunt egali, ci ei sunt inzestrali de cdtre Creator cu anu'mite drepturi inalienabile; cd printre aceste drepturi se

afli viafa, libertatea qi cS.utarea fericirii."(Declara{ia de htdependenpd, a Statelor Unite ale Americii)

CAUTAREA FERICIRII

Nu este neapArat necesar si fie demonstrat faptulc5. majoritatea oamenilor, poate chiar toli oamenii, vorsi fie fericili. Cu toate acestea, existh informalii pentrua demonstra acest fapt. King gi Napa (1998) au desco-perit, in urma aplicirii a doui chestionare americani-lor, ci fericirea si scopul vielii erau considerate ca fiindmult mai importante decAt banii cAnd se punea pro-blema unei vieli fericite, mai mult chiar decAt bunitateamorali 9i mai mult decAt a ajunge in paradis (sondajul a

fost realizat in Midwest). Totuqi, degi studenfii credeauci banii nu sunt importanli, adullii ii considerau un fac-tor-cheie pentru o viali bun5.. Skevington, MacArthur gi

Somerset (1997) au descoperit, dupi aplicarea unor ches-tionare in Anglia, cd fericirea era considerati ca fiindcea mai importantd componenti a Calitifii Vie{ii, maiimportant[ decAt banii, sinitatea sau sexul, de exemplu.Entuziasmul pentru jocul la loterie gi show-urile TV incare oamenii pot cAqtiga foarte mul{i bani sugereaz6' c6'

:,

*

I

i

I

i

\

"'sft",j#.._ ,--- , N &t*-;il=:

14 Psihotogia fericirii

mulli oameni cred ce banii le-ar rezolva problemele gii-ar face fericifi.

Se spune cAteodati cd nu putem glsi qi nici nu artrebui sd ciutim fericirea, ci este un produs secundaral muncii asidue sau al altor aspecte ale unui trai bun.Pe de altd parte, psihologii au avut rezultate in vinde-carea depresiei unor persoane qi scopul lor este acela dea-i face mai fericili pe oameni. Vom discuta mai tArziumodalititile posibile de sporire a fericirii celorlalli 9i apropriei fericiri, qi chiar a intregii comunitSli.

Se spune uneori ci conceptul de fericire in sine esteobscur gi misterios. Dar este evident faptul ci majorita-tea oamenilor gtiu foarte bine ce este. In sondaje oame-nii au fost intrebali ce inleleg prin aceasta gi au rdspunscd este fie o stare de bucurie sau o alti emolie pozitivSsau sunt satisfS,culi cu propria viati.

Aceste doui componente, emolia pozitivl. gi satis-fac(ia, sunt adesea mlsurate gi vom vedea ci au cauzeoarecum diferite. Adesea este inclusi gi o a treia compo-nentd - absenla depresiei, a anxiet5lii sau a altor emoliinegative. Fericirea a fost uneori mhsuratb prin rispun-surile la o singuri intrebare in marile sondaje, dar acestlucru a dus la unele rez:ultate foarte improbabile, in spe-cial in comparaliile internalionale. A misura la scarlmai mare este mai bine. Vom discuta despre misurareafericirii in capitolul al doilea.

Existd un mare dezechilibru intre numdrul c6rlitorgi lucrlrilor de psihologie dedicate depresiei gi fericirii,77 Ia l, intr-un sondaj, ceea ce ne-a motivat pe unii din-tre noi si ne aplecim asupra studiului emoliilor pozi-tive. Recent, situafia s-a schimbat qi acum existd multestudii despre ceea ce a fost numit subjectiue well-be-ing (starca de bine subiectivd), SBS pe scurt, ceea ceinseamni exact acelagi lucru gi voi folosi acest termen

lntroducere 15

ca alternativi la cuvAntul fericire. Well-being (starea debine) este diferiti, deoarece include variabile obiective,cum ar fi veniturile gi sinitatea.

Este posibil ca fericirea sd ia diferite forme. Existiun tip de fericire de maximi intensitate a celor care sebucurl de evenimente sociale zgomotoase gi excitante gifericirea mai linigtiti a celor care se bucur6 de activitilimai calme gi solitare. Se ivegte o problemd atunci cAndse compari nivelul de fericire in diferite culturi. Vomvedea in capitolul urmitor cAt de bine poate fi misuratifericirea.

CE VREM SA NTIAU OINICERCETAREA FERICIRII?

Psihologii vor si inleleag5 canzele fericirii gi proce-sele psihologice care o produc, dar ce vor ceilalli oamenis[ gtie? $i ei ar dori s5 gtie cauzele, deoarece acest lucrune va spune cum sd imbundtilim fericirea pentru noiingine gi pentru ceilalli. Unii factori cauzali pot fi mani-pulafi, cum ar fi alegerea activitililor pl6cute. $i esteposibili schimbarea stirii de spirit prin metode simplede inducere a dispoziliei pozitive. Acest aspect ofer6 rhs-punsul la o alti intrebare - poate fi schimbat5 ferici-rea? Rispunsul este ci se poate, chiar daci unii factoricauzalt, cum ar fi personalitatea, sunt intr-o oarecaremisuri innlsculi gi in afara controlului nostru. Vomdiscuta cum se poate realiza acest fapt in Capitolul al13-lea.

Psihologii sunt interesali, de asemenea, de proble-mele fundamentale care pot avea consecinle practice inmlsura in care sunt rezolvate. Stirile de bine depindde procese psihologice pe care unii dintre noi le in!e-legem. Acest fapt ne permite s5 explicim atAt efectele

_tl"

il16 Psihotogia fericirii

unor medicamente precum Prozac, cAt gi ale exerciliilor.in final am d.ori si conturdm schimbirile fiziologice alemanifestdrilor ipostazelor fericirii. $i am vrea si aflimdacd exist[ un avantaj biologic al fericirii; ar putea acestaconduce la supraviefuire? Vom oferi cAteva rispunsurila aceste intrebiri in al treilea capitol.

Fericirea depinde intr-o oarecare misuri de condiliiobiective, cum ar fi cisitoria sau locul de muncl, dar defapt fericirea exist5. in mintea noastrd qi este legatd defelul in care privim lumea. Optimismul este bun, dar ce

se poate spune despre ,,optimismul nerealist"? A avea

linte este bine, dar dac5 obiectivul de atins este preainalt? Acestea sunt cAteva dintre procesele cognitivecare stau in spatele judecllilor noastre despre fericire gisatisfac{ie in viali. (Capitolul 4).

A privi partea amuzantl. a lucrurilor este, de ase-

menea, buni pentru fericire, iar un capitol despre umora fost adiugat incd de la prima edifie a acestei cirfi.Umorul acfioneazh in mai multe moduri, cel mai impor-tant este si fii capabil si privegti ceea ce se intAmplSintr-o manieri mai pulin serioasi, ceea ce poate faceevenimentele si pari mai pulin stresante. Este, de ase-menea, un mijloc al individului de a se bucura de activi-tili sociale, parte a sociabilitilii qi parte a relaliilor soci-ale. Aceasta ar putea elimina conflictele dintre oamenigi societate (Capitolul 5).

Partea centrali a cir$ii se referl la principalelecalrze ale fericirii, pe care le consider cd sunt relaliilesociale, munca gi timpul liber. Cunoagtem astdzici rela-liile cum ar fi iubirea romantic[, cisS"toria qi prieteniasunt cauzele majore cele mai importante ale emo$iilorpozitive gi ale fericirii gi, de asemenea, ale altor aspecteale stirii de bine, cum ar fi shndtatea mintal5, gi fizici. Sepoate reahza acest lucru prin acordarea de sprijin social,

lntroducere 17

sub forma ajutorului real, suportului emolional gi asigu-rdrii companiei in activitilile plicute. Existd o legituristrAnsi intre fericire gi sociabilitate (Capitolul 6).

Munca este satisfdcitoare qi pl5cuti pentru majo-ritatea oamenilor, pe de o parte, pentru recompensegi atingerea obiectivelor, iar pe de alti parte, pentrusatisfaclia intrinseci a muncii qi a satisfacliei sociale arelaliilor care se stabilesc cu colegii de serviciu. Muncapoate fi stresantS, dar in general este buni pentru noi.Condiliite de munci s-au schimbat, degi nu intotdeaunain bine; cercetitorii fericirii privesc vigilent noile formede munc6. $omajul este la un nivel ridicat pretutindeniin lumea industrializat1, qi discutim cum pot fi amelio-rate efectele acestuia (Capitolul 7).

Timpul liber reprezintl. o cauz6. importantl a feri'cirii gi este cel care se afl6 cel mai mult sub controlulindividual. Existi mai multe teorii cu privire la ceeace motiveazl, activitatea de petrecere a timpului liber;se va demonstra faptul ci motivafia principald este decele mai multe ori legati de pldcerea de a avea relaliisociale, reale sau imaginare. Psihologii sunt destul de

nedumerili de marea popularitate a urmiririi progra-melor TV, deoarece cei care le urmlresc declari nive-Iuri foarte sclzute de satisfaclie qi spun, de asemenea,ci sunt aproape adormili cAnd se uiti Ia televizor. Potexista totugi qi efecte pozitive, cum ar fi in cazul celorizol.a\i social (Capitolul 8).

Ii pot face banii fericili pe oameni? Aceasta este oproblemi cu adevirat importanti, dar foarte greu de

rezolv at, deoarece concluziile sunt contradictorii. Mulfioameni gi guverne ac\ioneaz6. ca gi cum ar fi aga, totugi,veniturile care cresc nu au adus o imbunitSlire a satis-facliei vielii, cAqtigul la loterie a avut efecte negativepentru unii, iar bogalii nu sunt mai fericili decAt cei

I

#:

\

I

18 Psihotogia fericirii

din clasa mijlocie; cei care sunt preocupali de bani suntmai pulin fericifi. Pe de alti parte, cei foarte siraci suntmai pu{in fericifi, iar !6rile bogate declari niveluri mairidicate de fericire decAt !5.rile mai s5,race. ExistS efectedestul de mari asupra claselor sociale gi asupra edu-caliei, iar ambele au un efect mai mare in cAteva liri(Capitolul9).

Psihologii doresc, de asemenea, si qtie care tipuride personalitate sunt mai fericite. Acest aspect a con-stituit mai demult o controversi major6, dar asthzi afost mai bine cercetat gi s-a constatat ci exist5. legituriputernice cu anumite trisituri de personalitate, cum arfi extraversiunea gi nevrotismul. Existi gi alte aspecteale personalitdlii in ceea ce privegte stilurile de gAn-dire: oamenii fericili au mai multd. stimd de sine, sim!al controlului, optimism qi un simt al scopului derivatdin stabilirea obiectivelor. Orice rezultate oblinute inacest domeniu pot fi folosite in psihoterapie - pentru aconvinge pacienlii sd priveascl lucrurile in cel mai bunmod. Existi, de asemenea, diferenle ale fericirii in func-lie de epoci, dar se datoreazh acest fapt schimbiriloristorice? Din fericire, au existat cAteva studii longitudi-nale pentru a afla acest }ucru. Capitolul 10 se ocupi depersonalitate.

Ii face religia mai fericifi pe oameni? Da, dar nula fel de mult ca practicarea unui sport sau cisitoria.Membrii bisericii beneficiazd de mai multe aspectespecializate ale serviciilor de asigurare a stirii de bine,care genereazl. experienle pozitive la fel de intenseca muzica; credinciogii au mai multi stare de bineexistenliali, le este mai pulin frici de moarte, pot facemai ugor fa{i unor situalii exceplionale gi triiesc maimult. Acest lucru se datoreazl.pafiial suportului socialputernic al comuniti{ilor bisericegti (Capitolul 11).

lntroducere 19

Din acest punct de vedere, existi un mare interesin a gti cum se poate compara lara noastrl cu alte !iri.Existi o mullime de materiale in acest sens, iar rezulta'tul este ci Marea Britanie, alituri de SUA, Australia gi

Scandinavia au declarat un scor mare al fericirii rapor-tate la sine. Cu toate acestea, unele dintre constatdriledin acest domeniu au ridicat semne de intrebare - esteIslanda cu adevirat cea mai fericit[ lari din lume, 9ieste Europa nefericiti, aqa cum un singur item dinsondaje tinde sd demonstreze? Diferenlele pot fi dato-rate normelor sociale privind exprimarea fericirii. Dacianalizhm qi indicatorii sociali obiectivi, apare o ima-gine mult mai complexi. in capitolul L2 analizhm, deur"*"rr"u, dacl au existat schimbiri istorice. in ultimii40 de ani, de cAnd au inceput sd se efectueze sondaje,s-au observat schimbiri surprinzdtor de mici, in ciudacregterii mari a prosperitSlii medii in multe !iri; vomvedea ci aceasta in sine este o problemd suplimentaricare trebuie explicatS. Intre timp, schimblrile socialecontinui, iar acestea pot afecta fericirea, unele dintreele intr-o direclie gregit6, cum ar fi cregterea gomajuluiqi destrimarea multor familii. Capitolul 1"2 se ocupi dediferenlele intre !dri.

fn Capitolul 13 analizdm modul in care fericireapoate fi sporit6. Aceasta se poate face in laborator, prinexperimente de inducere a dispozitiei, gi in situafiile depe teren, prin cregterea frecvenlei evenimentelor pozi-tive, cum ar fi exerci{iul fizic. Terapia fericirii a constatin cregterea evenimentelor pozitive de viali gi utilizareaterapiei cognitive gi antrenamentului in formarea com-petenlelor sociale. Elaborarea pachetelor terapeutice avizat aceste aspecte qi ele au fost aplicate atAt pacien-

lilor depresivi, cAt gi pacienlilor normali. Vom discutadespre efectele produse deProzac Ai de alte medicamente

*

20 Psihotogia fericirii

pentru inducerea stirii de fericire, dar vom conchide cischimbarea stilului de via!5 este cel mai bun mod de aobti^re fericirea (Capitolul 13).

In final, ne intrebdm, este fericirea buni pentru noi?Poate si producd o sinhtate mai buni sau o sinitatemintali, s5. faci oamenii mai sociabili, si se ajute maimult, s5. munceascd mai mult sau sd rezolve problemelemai bine? Rdspunsul la aceste intrebiri poate ajuta s5. se

rlspundi la alti intrebare: la ce folosegte fericirea? Degi,desigur, fericirea este un scop in sine (Capitolul 14).

NU AM gTtUT TOATE ACESTE LUCRURTilrtRlruree

Cei mai mulli oameni nu sunt congtienli cd existbo mare preocupare in cercetarea fericirii. $i cAnd auddespre asta, nu sunt intotdeauna impresionali. $i spun:,,Este evident!" Se poate sublinia ci astfel de constatiripar mai evidente dupd ce au fost descoperite decAt ina-inte de efectuarea cercetirii - cAnd nu erau, cu sigu-ranf6, evidente pentru cei care realizau cercetarea. Dereguli eu evit aceast[ reacfie atunci cAnd predau peaceastd temd prin abordarea unor probleme total nere-zolvate. Desigur, multe teorii,,evidente" se dovedesc a figregite. Admitem cd unele constatiri nu sunt foarte sur-prinzdtoare, de exemplu, faptul cI gomajul sau divorlulii face pe oameni nefericili. Pe de altd parte, nu cunog-team detalii, adici indivizii care sunt gi care nu suntnefericili in urma acestor experienle - intr-adevir, uniisunt mai fericili. Dar existl gi alte constat6ri care suntmult mai surprinzitoare pentru majoritatea dintre noi.De exemplu:

\

lntroducere 21

in general banii nu-i fac pe oameni mai fericilia cAgtiga la loterie ii face pe oameni mai pulinfericilifericirea este parlial inn6scut6oamenii fericili triiesc mai multla fel qi cei care merg la bisericia avea copii nu are niciun efect general asuprafericirii (depinde de stadiul din ciclul vielii de

familie)oamenii mai in vArstS" sunt mai fericiti decAt ceimai tinerivizionarea de emisiuni de televizirrne este bene-fici (in ciuda evidenlei ci telespectatorii sunt pejumitate adormili).

Existi cercetiri despre ceea ce cred oamenii ci ii vaface fericili sau nefericifi. Aceste pireri sunt adesea gre-qite. De exemplu, studenlii americani cred ci ar fi maifericili in California decAt in Middle West - nu e niciodiferenli. Profesorul crede ci va fi mai fericit dacd oblineun post permanent - nu este nicio diferenfi. Soldaliiagteapti infricogali si faci un salt dificil cu paraguta,iar pacienlii Ia stomatolog cred c6-i va durea mai taredecAt se intAmpl5 de fapt. Oamenii afirmi ci banii nusunt o cauz6. importanti a fericirii gi este corect; totuqi,comportamentul lor sugere az\. c6, ei cred ci banii suntfoarte importanli (Loewenstein gi Schkade, 1999).

Am mentionat o serie de aspecte inci nerezolvate.Acestea includ chestiuni empirice, cum ar fi daci unele

liri sunt mai fericite decAt altele gi care este cu exacti-tate efectul pe care-l au banii asupra fericirii. Exist6, de

asemenea, mai multe aspecte teoretice, cum ar fi urm5-rirea proceselor fiziologice care produc bucurie, expli-cAnd exact de ce extravertifii sunt mai fericili. $i exist6,

G't

I22 Psihologiafericirii

de asemenea, probleme aplicate, cum ar fi pachetele deantrenament pentru sporirea fericirii.

TEORil INSP|RAT|ONALE 9t NON-EMptR|CE ALEFERICIRII

Existi mai multe grupuri care cred ci gtiu totuldespre fericire, fdr6. a fi nevoie de alte cercetiri. Exist6,de exemplu, oameni religiogi, care cred ci secretul vie-{ii poate fi ghsit in cartea lor sacr6. Musulmanii credacest lucru, precum gi faptul ci cercetarea psihologicheste inutil5", deoarece totul este in Coran. Dacd ar fi ade-v5.rat, ar insemna cd indivizii religioqi ar fi mai fericilidecAt cei nereligiogi. Aga cum vom vedea, alte cAtevacauze au un efect mai mare.

Un alt grup este reprezentat de autorii cirlilor deautoajutor, in tradilia deschisb de Norman VincentPeale cu The Power of Positiue Thinking (Puterea gd,n-dirii pozitiue) (1953), existAnd foarte multe cirli cutitlul generic How to be happy (Cum sd, fii fericit). inorrce caz, aceste c6rli nu sunt de folos cercetirii descrisemai sus, ele reprezinti un fel de sim! comun inspira-fional. Acestea ii sfituiesc pe oameni si se afirmesinguri, si se accepte gi s5. gAndeascd pozitiv, uneoriutilizAnd unele elemente religioase, cum ar fi iubireaqi iertarea aproapelui. Exemple recente ar fi cartea luiHolden, Happiness l/oru (1998), qi cea a lui Lindenfeld,Emotional Confidence (1997). Ceea ce lipsegte unor ast-fel de c5.r!i este o dovadd cd conlinutul lor este adevdratsau c5. lectura acestor cirfi aduce vreun beneficiu. Amvhztft deja ci simlul comun este un ghid foarte slab, demulte ori ceea ce pare evident se dovedegte a fi greqitgi multe probleme rimAn nerezolvate. Componenta cen-tral5, a gdndi pozitiu, face parte intr-adevdr din fericire,

lntroducere 23

dar este indoielnic ci poate fi dobAnditi prin putereavoinlei. Aceste cirli sunt, de asemenea, pline de propo-zilii ciudate gi neverificabile, cum ar fi ,,sunteli cu ade-virat fericili IO0% din timp; singura voastrl problemieste cI nu sunteli intotdeauna congtienli de asta" gi,,a-!ilua un angajament din toat5. inima si fii fericit este unmedicament puternic" (Holden, 1998, pp. 160-170). Arfi probabil o greqeali si se creadi ci aceste propuneriempirice au un sens; ele sunt afirmalii inspiralionale, cuintenlia de a schimba modul in care cititorii igi perceppropria viali. Dar in acest caz tt.u existi nicio modalitateconcreti de a decide care dintre cirlile de autoajutorareeste corecti sau cea mai buni.

ISTORIA CERCETARII FERICIRII

Este o istorie foarte scurt6, deoarece domeniul aapdrut relativ recent. In anii 1960, organrza!7ile de cer-cetitori americani au inceput si formuleze intrebdridespre fericire 9i satisfaclie. Acest fapt a condus la apa-rilia destul de devreme a unor clasici: Cantril (1965),The Pattern of Human Concerns, un studiubazat pe unsondaj internation aI cu 23.87 5 de respondenfi, Bradburn(1969), The Structure of Psychological Well-Being, carea utllizat un chestionar NORC, gi Campbell, Conversegi Rogers (1976), The Quality of American Life, de laCentrul de Studii gi Cercetare de la Universitatea dinMichigan. in 1967, Wilson a publicat o recenzie a lite-raturii dedicate fericirii in Psychological Bulletin, iar in1984 Diener a ficut la rAndul lui o recenzie pe aceeagitemi pe care aactualizat-o in 1999. Gallup, MORI qi alteorgantzalIi de cercetare au efectuat studii suplimentare,nu doar in America, ci gi in Europa, cum ar fi sondajulEurobarometru care vtza thrlle din Piata Comun6.

\