'{"iiiTz;:=22"=?,72=.-
F i ;', ri :1 \. r-..:t t1' :,2I q_5" ]i I I *tt 1: ltti.
{"& *r q:l q: r t * i - ru# r: &,t
ffi"d&*L_#&rewY4&"5Z{}"r'':,,: fur*fu
?
Lrn*ffi& $* r*TffiRATUffi&ru*MAruE
Mihail StanFlorin Ionifd
Marilena Lascdr
Limbe Filiterstura
A,\./romfrwt
EvaluareNationald
2077
$F*f sH
CUPRINS
CuvAnt-inainte
Calendarul de desfiqurare a Evaluirii Nalionale pentru absolvenliiclasei aVlll-ainanul gcolar 201.6-20t7 . ........ 6
PARTEA I
O ,,CE TREBLIIE SA 9Tru?", ,,CIJM TREBUIE SA FAC?'-sintezegiapJica$i ....9
I. Fonetici.A. Sunet. Literd. Coresponden{a dintre litere gi sunete . . . . . . . 9B. Vocale. Semivocale.C. Silaba. Despdrlirea
Aplica[ii L Foneticd
Diftongi.Triftongi.Hiat. ......10cuvintelorinsilabe .....11
. ....'1.4
II. Lexic/vocabular .....1.4A.CuvAntul .... ...1.4B.SensulcuvAntuluigicontextul .... ...15C. Mijloacele deimbogifire avocabularului . ........1.6
C.1. Derivarea... ......1.6C.2.Compunerea ......20C.3. Conversiunea . . .. .21
D.Sinonime,antonime,omonime,paronime..... .... 23D.1. Sinonime... ......23D.2. Antonime. . .......24D.3.Omonime. .......25D.4. Paronime.. .......25
E. Gregeli de exprimare. Cacofonia. Pleonasmul . . . . . .26Aplicaliiil. Lexiclaocabular. ....27
III. Morfosintaxi ......29A.Observaliiasuprasubstantivului... ........29B. Conversiunea pronumeluiin adjectiv pronominal ... . .. . 32
C. Numeralul. Valori de intrebuinfare morfologicd . . . 34D.Verbelecopulative .....35E. Prepozifia gi loculiunea prepozifionald . . . . .36F. Conjuncfia gi locufiunea conjunclionali. . . . .37
F.1. Conjuncfii gi loculiuni conjuncfionale coordonatoare . . . . . . . 37F.2. Conjuncfii gi locufiuni conjunclionale subordonatoare . . . . . . 38
G. Adverbele gi locufiunile adverbiale predicative . . . . 39H. Funcfiile sintactice ale verbelor la moduri nepersonale . . . . . . . . . 40I. Expansiuneagicontragerea.... ......41,]. Observaliiasuprasubiectului ........43K. Observafiiasupraatributului ........46L. Observafiiasuprasubordonateipredicative .. ..... 50M.Observaliiasupraunorcomplemente ......51
M.l.Complementelenecircumstanliale .....51M.2.Complementelecircumstanfiale. ......53
N. Construcfii de fraze. . . . 55Aplicaliilll.Morfosintaxd. .....56
IV. Lecturi gi noliuni de teorie literari . . . . 58A. Textul literar gi textul nonliterar. . . . . . 58B. Despre cum se citegte un textliterar sau nonliterar. . . . . . . . 60C. Cerinfe gi rdspuns. Inlelegerea baremului . . . 61,D.Despreprincipalelemodurideexpunere..... ..... 6g
D.l.Descrierea. .......64D.2.Narafiunea.Operaepicd. .......65D.3.Dia1ogu1..... .....68
E. Despreeulliric ........69Aplica[ii lV. Noliuni de teorie literard . . . 71.
F. Redactarea diferitelor tipuri de texte. Rezumatul.Caracterizarea unui personaj. Texful descriptiv. Texful narativ.Textulde tip argumentativ... ....74
F.l.Rezumatul . .......75Aplica[ii[V.Rezumatul ... ........76
F.2.Caracterizareaunuipersonaj .. ........80AplicaliilV. Caracterizareapersonajului..... ..... 81
F.3.Redactareaunuitextdescriptiv... .....83Aplica[iilV.Textuldescriptia. ......85
F.4.Redactareaunuitextnarativ .....86Aplica[iilV.Textulnaratht. ........87
F.5. Redactarea unui text de tip argumentativ . . . . . 88AplicaliilV.Textulargumentatia.... .....89
G. Genuri literare. Opera lirica epicd gi dramatici . . . . 90G.l..Genulliric.. ......90
Aplica[iiN. Genulliric .. ........92
G.2.Genulepic.. ......94AplicafiilV. Genulepic... ........96
G.3.Genuldramatic ......98AplicaliilV.Textuldramatic .....101
H. Specii literare studiate. Doina. Balada. Basmul.Pastelul. Fabula. Schila. Nuvela. Romanul ... . . . . 104H.1. Doina (populard) ..... . . 104
AplicaliilV.Doina .......106H.2.Baladapopulard. .......108
Aplica[iilV,Baladapopulard .....111H.3. Basmul popular . . 113
AplicaliilV.Basmulpopular .....115H.4.Pastelul ...117
AplicaliiM.Pastelul ......120H.5. Fabula ... .122
AplicaliiM.Fabula .......124H.6.fthi,ta .....126
AplicaliiN.Schila .......128H.7.Nuve1a.... ......131H.8.Romanul ..133
I. Semnificafiatitlului ....134Aplicalii M. Semnifica[ia titlului . . 137
j.MesajuVSemnificaf,amesajului ......138AplicaliiM.MesajullSemnifica[iamesajului ..... 140
BAREMESTRASPLTNSURT. ......1.49
PARTEA A II-A
. MODELE DE SUBIECTE (40 de variante). . .. ...149o BAREME DE CORECTARE SI DE NOTARE . . . . 263
ANEXE
Evaluarea Nafionald pentru absolvenfii clasei a VIII-a(anul gcolar 2015 -201,6). Subiect gi barem. . .339
Programa pentru disciplina Limba gi literatura romAni,Evaluarea Nalionald pentru elevii clasei a VIII-a -2017. . . 345
PARTEA IO ,,CE TREBUIE SA $TIU?'",,CUMTREBUIE SAFAC?"-
sinteze gi aplicafiiO BAREME $IRASPUNSURI
,,CE TREBUIE SA QTIU?",,,CUM TREBUIE SA FAC?"- sinteze gi aplicalii
I. FONETICA
A. SUNET. LITERA. CORESPONDENTA DINTRE LITERE 9I SUNETE
1. Alfabetul limbii romAne are 31 de litere (9 litere-vocale; a, d, k, e, i, i, o, u, A,dintre care literele-vocale: e, i, o, tJ,y poth. gi semivocale, qi22 de litere-consoane).
2.Lltera e poate fi vocald, semivocald sau literi ajutitoare:- cAnd este vocal5, se scrie gi se pronunld ca atare (elezs, element, electoral, emi-
nent...) sau transcrie diftongul le (se scrie e qi se pronun!6,iein cuvinte de tipul:eI, ele, este, eqti...);
- cAnd este semivocald, se scrie gi se pronunli e (aoea, beat, citea...) sau se scriee gi se pronunfi i (aceea, ea, insinueazd...);
- ca literd ajutitoare/cu valoare foneticd zeto, apate in grupurile: ce, ge, che,
ghe + vocala a (ceapd, geam, cheamd, aeghea...; e + a l:rtt formeazi un diftong).
3. Litera I poate fi vocald, vocali nesilabic[/,, i" goptit, semivocal6. sau literdajutdtoare:
- cAnd este vocald, se scrie qi se pronunld ca atare (aripd, binoclu, diplomat...);
- este vocald nesilabici/,, i" qoptit atunci c6nd este folositi ca literd finall: azi,beri, cdrli, cfr[i, tnsugi, insuli, totuqi etc. sau cAnd apare ir elementele de compune-re: ckteqi-, fieg!-, oaregi-, orf- + ssnse an6: cilfugitrei, fiegicare, oaregicare, orice, orichnd,
oricui...);- cAnd este semivocali, apare in diftongi (iar, ied, iubesc, ai, copii, adzui...) sau
irr triftongi (creioane, mi-au trimis...);- ca literi ajutitoare/cu valoare fonetici zero poate apdrea in grupurile: ci, gi,
chi, ghi, c6nd grupurile sunt urmate de o vocali (ciot, ciur, Giurdscu, chiar, ghiul'. ';i+ aocaldnuformeazdun diftong) sau cAnd acestea se afld la sfArgitul unui cuv6ntsi nu formeazd o silabd distinctd (duci, dragi, unchi...).
4. Litera h poate fi consoani (haz, har, hord, qah...), dar 9i literd ajutitoare/cuvaloare fonetici zero, in combina{iile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, aeghe,
ghicitoare...).
5. Litera r transpune urmdtoarele grupuri de sunete: cs (axd, boxer, fix, taxi...)
sart gz: (examen, exerciliu, exemplu, exil...); a nu se confunda cu situalia in cale aparescris grupul cs (catadicsi, cocs, tmbdcsit, rucsac...) sau cu ortografierea diferiti lasingular !i plural xlcq (complexlcomplecgi, fixlficgi, ortodoxlortodocgi, prolixl prolicgi...).
6. Literele k, 4, w, y apar, de obicel in cuvinte strdine sau in comPuse (kilogram,
kilocalorie, kitsch, quasar, weekend, whislcy, yankeu, yoga'..).
7. Grupurile de litere ce, ci, ge,gz transcriu un singur sunet (generic denumit,,l,,mnnrnntic) cand sunt urmate de o vocali (ceapn, ciarbx, geam, gtnaier...; e sau i + oocardnu jol-reyd diftong) sau c6nd se afld u rr-ariit"l *"ait"rni'qi nu formeaze singur;o silabd_disirrcti, (atunci,.bici, ajungi...); dack formeurx,ir]rr" o silabd distinctd,grupurile nu mai $snt ,,i,, consoraniic (Ojurgr= a_jun_ge= 6liiere + 6 sunete).
- 8. Grupurile de litere che, chi, gfie, ghitranscriu un singur sunet (generic denu-'1 ,i. consonantic) cand sunt urmate de o vocald (cheamY, chiar, ghefid, ghiozdan.,.,.;
e sawi + aocaldnufoy.ea3a un diftong iar h este liierd ajutdtoure; sau cand se aflila sfArgitul cuvAntului qi nu formeaz"i singure o silabi distinctd (trunchi, unchi,urechi'..); dacd formeazi singure o silabd"distinctd, gr"p.rrir" nu mai suttt ,,i,,consonantic (zteghe = ae-ghe = 5 litere + 4 sunete, irtruc5t h este literd ajutdtou."y.
Atenfie! Situafia speciald-a grupurilorce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghipoate pro_voca nedorite confuzii in stabilirei unor diftonfi rI" ttifto;; gi in identificareatipului conjugdrii unor verbe:- Gheorghe: Gheor-ghe = 8 litere + 5 sunete (grupul ghe drnprima silabd tran_scrie un singur sunet_ denumit generic ,,i" ,o-n inoritic,fr qi, sunt litere ajutdtoare,iar e + o nu forme"re::$fto"g, grupul ghe dnu jo.ru,iluba nu mai este ,,i,,consonantic, h rimAne literi ajutdtou"e, iar e este vocali);
, - aeglteay = ue-gheau = T litere + 5 sunete (grupul ghe formeazeun singur sunet,denumit ,,i" consonantic-, in care e gi h suni'iitere aiuutoar"; i. "rr.1rarrt
nu existdun triftong, ci diftongul az);- a oeghea, a tngenunchea... ttu sunt verbe de conjugarea a II-a (confin grupulghein situafia amintiti), ci de conjugarea I,
"a gi ,rerbEle de tipul a rucra.
B. VOCALE. SEMTVOCATE. DIFTONGI. TRIFTONGI. HIAT
'L. Vocalele sunt sunetele care se pronunfd independ ent (a, d, d, e, i, t, o, u,y) qi care formeazd,o silabi singure (a-er), dar gi h,iG;;;na sau mai multeconsoane (con-struc-tor), de o semivocald (diftong: oL-.u\, a"doui semivocale(triftong: cre-ioa-ne) ru"..d9 combinafia consoani/corro*" + semivoca 16 (mai_cd, leoar-cd); sunetele a, d, 6, ? sun! toideauna, vocale, iar sunetele e, i, o, l,t srtt'tvocale sau semivocale, in func,tie de combina,tiite existenieln cuvant (e-reo: evocalic; bea = e semivocalic).
. .2' Semi,ocarere (e, i, o, u, y) suntsunetele pronunfate cu jumitate din duratagi intensitatea unei vocale; nu pot forma singure o siiabi, ci'nu*ui impreuni cuo vocali (obflnAndu-se diftongi sau triftongi-: moa_rd,le_iai_cAl.
. 3' Diftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocali + o vocald(ascendenfi sau crescdtoiitUia-tA)sau dintr_o vocali + o semivocald (descenden{isau descrescitori: c6i-n.e), care nu se despa| in silabe dif"rtt";; apdrea i:r aceraqicuvAnt (dig-ool) sau intre doud cuvinte aldturate, scrise *
".luurrra gi pronun{atelegat, mai ales datoriti ritmului rapid al vorbirii (ile-abia:;; + bin =2 silabe,iar e-a este diftong ascendent).
10
4.Triftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o vocald + doud semivo-cale (a-aeau, ci-teai. td-iai...), care nu se despart in silabe diferite; pot apdreain acelaqi cuvAnt (Ie-oai-cd) sau intre doui cuvinte aliturate, scrise cu cratimigi pronunfate legat, mai ales datoritd ritmului rapid al vorbirii (de-au uenit =de-nu + oe-nit:3 silabe iar e-au este triftong).
Atenfie! Conform regulilor pronunfirii (DOOM'z - ,,in pronumele personaleqi irr formele verbului afi se scrie e, dar se pronunf[ [[e]"), cuvinte de tipul: 9u, 91,
gle, ggti, gste, g gram, qrai, qra, gra{i... conlin diftongi, iar pronumele gi, dumneagi...confin triftongi.
S.Hiatul este grupul de sunete format din doui vocale aldturate, care se des-part in silabe diferite (a-e-ri-an, bac-te-ri-e, al-co-ol, i-de-e, po-et...); in pronunfareaqi in scrierea neingrijiti existi o tendinfi de evitare a hiatului prin eliminareaunei vocale (alcol, zologie...) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poiet...),ambele procedee fiind gregite; este corect insi procedeul pronunfdrii legate, inritm rapid" a cuvintelor, ceea ce conduce la scrierea cu cratimi gi la transformareaunei vocale in semivocall (de aceea : de + a-ce-ea, in care e + a sunt vocale, fafi dede-aceea = de-a + ce - ea, sifualie in care e-a este un diftong, rezultat din transfor-marea vocalei e in semivocali).
Atenfie! Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea situalii poateavea mai multe consecinfe:
- pronunfarea legatd a doud cuvinte diferite (datoritd ritmului rapid al vor-birii: de abia = de-abia);
- transformarea unei vocale in semivocald, (de n aenit - de-a aenit);
- eliminarea/elidarea unei vocale (de ar da -- de-ar dald-ar da);
- disparilia unei silabe (se aduce: se + a-du-ce = 4 silabe; se-aduce = se-a + du-ce
= 3 silabe);
-i:r poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (pistrarea misu-rii versului gi menlinerea aceluiagi ritm).
c. srLABA. DESPA\TTREA CUVINTELOR iN SILABE
Silaba este sunetul sau grupul de sunete pronunfat printr-un singur efortde respirafie. Obligatoriu, o silabi are in componenla sa o vocali gi numai una(a-cum),la care se pot adiuga o semivocald (obfinAndu-se un diftong: oa-ld),
doud semivocale (rezultAnd un triftong: rse-deai), de la una la patru consoane(opt-spre-ze-ce) sau combinalii de una-doui semivocale + de la una la patru con-soane (struc-tu-rii).
Despdrlirea cuaintelor tn silabe are loc in conformitate cu regulile pronunfirii(silabalie foneticd) - recomandatd de DooM2, edilia 2005 9i urmitoarele -, dargiin raport cu elementele constituente ale cuvAntului, in situafia cuvintelor com-puse qi a unor derivate (silabalie morfologicd). Pentru practica gcolari, este nece-
iard cunoagterea gi aplicarea corecti a principalelor reguli aIe silabaliei fonetice(despirfirea conform regulilor pronunldrii cuvintelor).
1L
Conform DooM2, nu se aor despdrli la capdt de rand, ci se vor trece integralpe rAndul urmitor:
- abrevierile care s-unt scrise_,,legat", prinblancuri, prin puncte sau prin cra-timd: a.c., d-ta, RATB/R.A.7.8., S-E...;- derivatele scrise cu cratimi de la abrevieri: pNl-is t, X-ulescu...;- numeleproprii de persoane: Ionescu (nu: Io-nes-cu i lo-nrrr, / Iones-cu);- numeralele cardinale scrise cu cifre qi litere: ar xx-rea, a s-a...De asemenea, se recom andd sd nu st separr la capdt de rand, ci sd se treacd per6ndul urmdtor:- prg,numele sau abrevierile acestora: dumneatald-ta, dumitaleld-tale, dumnea-
aoastrdl do./ das. I d-aoastrd. . .);- numele de familie: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, B.p, Hasdeu...;- notafiile care au abrevieri in componenla loi: S icm, atrt. 3 etc.
_^j:.:::r!T:X' )?" p:!!"ip!tele reguti ite itespdr{ire a cuointetor ta capdt iterantl' lntr-o tormd simplificatd, adaptate obiectivului de invifare scolard:1' Vocalele in hiat se despart in silabe diferite; vocalele pot fi ident ice: a-le-e,sl-co-ol, co-op-ta, re-e-aa-ru)a, am-bi-gu-u... sau diferite: anii-a-e-ri-an, re-re-ur,e-du-ca-!i-e...
?. D9i diftongi aldtura{i in cuvant se despart in silabe diferite: dum_nea_ei,oa-ie, ploa-ia, stea-ua...
. 3. Diftongul sau triftongul se despart de vocala precedentd: a-ce-efl, ba_ie,du-io-gi-e, gd-oa-ce...; cre-iia-ne, in-seluea-zd, re-oai-&, ma-iiu, td-ini...4. o consoand intre ritere-vocale trece la.secven{a (silaba) urmitoare; regula
se pistreazd gi atunci c3nd in fafa consoanei-9ay aripi "u
se'afle,rn affto'g'*triftong: a-bia, a-ce-to-nd, bd-ie-!i, ce-realt, oa-td, tu-potri-ii, ;iit i an, ta_xi.... se procedeazdin mod similar si cand in cuvant ,"'irrtak"rc urmdtoarelesitua,tii:
- ch, gh+ e sau I in cuvinte romAneqti: a_chi_tat, un_ghi_e_rd...;- grupul quinimprumuturi, care se pronunfd lkvlise_quo_.io,' qri_pro_quo;- doud sau trei litere-consoane din *rrint" ,".ir" *'gruii-r"ai"e care noteazdun singur sunet: A-zer-bai-djan-(p1on. azerbaifian), ii" fi-iii (*tografiat jiu-jitsu;pron- jiujifu), ke-tchup (ql:l ch[tap\, tvte-dg;iri (p';".;r?idiri ,o-rt ii 1irri".reJcdr), Sa-li-gny (pron. sitinq.,5' Doui litere-consoane (identice sau diferite) intre litere-vocale se despartin secvenfe separate; regula se pistreazd gi atunci
"a"a m i"p celor doud ritere_consoane sau duoS ere se afld un diftong sau triftong: ac-cent,'ac-tia, as-cet, bar-cd,kl.b-butz (pro..- ,hibrt1, in-nop-ta, os-ciir, or-zoai-cd, boj-deu-cd, (sa) mear-gd, (sd)
piar - dd, tr ais-td, leo ai- cd...Literele-consoane duble care noteazd un singur sunet se despart conformregulii de mai sus: bu-si-ness-man, watt_me_tru.
, T" se despartin secv.enfe-separate riterere-consoane urmate de -i ,,goptit,, (albi,bani, cerbi, a.er!i,...) sau literele-tonroun" duble din cuvinte cu graai str5ine, carese pronunfd diferit: ca-u-di-llo (nobit spaniol; pron. caudil.o). c
6. Excep{ie de la regula generali a despdrfirii celor doud litere-consoane:12
Dacd prima literd-consoand este b, c, d, f, g, h, p, t, u, iar a doua este I sau r,ambele consoane trec la secvenfa urmitoare: a-bre-ai-a, a-bla-tia, a-cla-ma, a-cru,a-dre-sare, a-fla, a-fri-can-cd, a-glu-ti-na, a-gro-nom, pe-hli-aan, ne-hrd-nit, su-plu,su-pra-fa-ld, a-tlet, a-tri-but, co-orig, de-ore-me.
7.in cazul a trei sau mai multe litere-consoane aflate intre litere-vocale,despdrfirea se face dupi prima literi-consoani; regula se pistreazi gi atuncicAnd in fala literelor-consoane sau dupd ele se afld un diftong sau triftongi an-ces-tral, as-pru, as-tru, cin-stea, con-tra, dez-gro-pa-re, de-lin-coen-tul, lin-goist, fil-tru,noas-trd, aog-tri...; ab-strac-li-u-ne, con-struc-tor, tn-zdrd-ae-ni etc.
8. Excepfii de la regula anterioari, despdrlirea fdcAndu-se dupi a doua lite-r6-consoani:
a. daci in grupul de trei litere-consoane existd vreunul dintre grupurile -cf-,-c{-, -pt-, -p!-, despdrtirea se face intre consoanele componente ale acestuia dinurmi (respectiv intre c gi t/{ sau intre p qI t/{): arc-tic, con-junc-tiu, con-junc-li-e,punc-taj, re-demp-{i-u-ne, sculp-tor, somp-tu-os...;la fel se procedeazd, qi in situaliaunor grupuri similare: ast-mul, linc - gii, j ert -fd, sanil-aici...;
b. despdrlirea dupi a doua literi-consoand se face gi in situafia:- compuselor din cuvinte firtregi: ast-fel, alt-ce-aa, fi-ind-cd, hand-ba-list;- compuselor cu elementul de compunere port-: port-ba-gaj, port-jar-ti-er, port-
mo-n elt, p ort -man- t ou, p ort -a i-zit, p ort - dr a-p el, p ort - stin- dar d, p ott- s chi... ;
- derivatelor cu prefixele post- sau trnns-: post-be-lic, post-tra-u-ma-tic, post-re-ao-lu-li-o-nar, post-gco-lar, post-qco-la-ri-za-re...; trans-bor-da, trans-car-pa-tic,tr ans-mi-si-bil, tr ans-fron-ta-li-er, tr ans-plan-t a...;
- derivatelor, de la cuvintele de bazd terminate in grupuri de consoane, cuvreunul dintre sufixele care incep cu o literd-consoani (-16c, -nic, -gor): saaant-l6c, pust-nic, ffirg-gor...; la fel se desparte cuvAntul adrst-nic;
- unor imprumuturi specializate, mai vechi sau mai noi: gang-ster, feld-spat,horn-blen-dd, tung- sten (dar : frngs-trdm).
Noti! La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimi sau cu liniedeparz6, se admite, la capit de rAnd, gi despdrlirea la locul cratimei sau al linieide pauz6, in situafia:
- cuvintelor compuse/derivate gi a loculiunilor : flo are a-so arelui, ex-pr ege dinte,aducere-aminte...;
- imprumuturilor la care articolul gi desinenfele se leagd prin cratimd: acquis-ul,bleu-ul, show-uri...;
- cuvintelor compuse complexe: anglo - nord-american, nord - nord-est;
- grupurilor ortografice sciise cu cratimd: cerkndu-mi-le, fir-ar...Pentru aceasti ultimi situalie (grupurile ortografice scrise cu cratimd),
DOOM'z recomandd sd se evite despdrlirea cAnd rezultd secvenle care nu suntsilabe (dintr/-tnsul,intr/-insa...), cAnd arrezultao singurdliterh(orhndu/-I, du/-o,aruncd/-i, s/-a ...) sau o consoani + I ,,roptit" (dd/-mi, ia/-!i ...).
De asemenea, la grupurile ortografice mai scurte trebuie evitatd despdrlireadupd pronunfare, intrucAt s-ar mdri nejustificat numdrul cratimelor (fi /r-ar,din / tr-un, in / tr-in I sul).
Trebuie evitati qi despdrlirea la locul apostrofului, pentru pdstrarea unitifiicuvAntului (al'/fel, sdru'/mkna ...).
1al.f
