Raport de Securitate EUR-M-LS-0002/RO - NEVEON

Societatea Eurofoam SRL Sibiu, Str. Garii nr.13, Selimbar, 557260, O.P. 8, C.P. 802 tel. 0040-

269-207800, tel./fax. 0040-269-207808; Email: [email protected], web. www.eurofoam.ro

Societatea Eurofoam SRL EUR-M-LS-0002/RO,V03

Înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul: J32/311/1999, Cod Fiscal: RO11910621

SCOP

Reglementeaza modul in care se tin

sub control pericolele de accident

major in care sunt implicate

substante periculoase.

Raport de Securitate

EUR-M-LS-0002/RO

DOCUMENTE DE REFERINTA

- Lege nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident

major in care sunt implicate substante periculoase;

- Ordinul 142 din 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de

securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor

majore in care sunt implicate substantele periculoase;

- Ordinul 99 din 2017 si Metodologia pentru stabilirea distantelor adecvate fata de

sursele potentiale de risc din cadrul amplasamentelor care se incadreaza in

prevederile Legii nr. 59/2016.

- Ghidl pentru impementarea sistemului de management al securitatii in contextul

Directivelor SEVESO

Versiune Data Descrierea modificarii Anuleaza sau

inlocuieste

01 21.11.2008 Creat N.A

02 23.04.2016 Actualizare conform L56/2016 EUR-M-LS-

0002/RO,V01

03 13.08.2018

Ordinul 99 din 2017 si

Metodologia pentru stabilirea

distantelor adecvate fata de

sursele potentiale de risc din

cadrul amplasamentelor care se

incadreaza in prevederile Legii

nr. 59/2016.

EUR-M-LS-

0002/RO,V02

DOMENIUL DE APLICARE

Se aplica in toate departamentele

organizatiei Eurofoam.

Autor Asro Serv SRL

Verificat de Ovidiu RUSU

Proprietar

proces Ovidiu RUSU

Aprobat de Anca VASILIOIU

http://www.eurofoam.ro/




Înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul: J32/311/1999, Cod Fiscal: RO11910621 2

RAPORT DE SECURITATE

pentru

EUROFOAM SRL

Fabrica de Spume Poliuretanice Şelimbăr, jud. Sibiu

ELABORATOR: S.C. ASRO SERV S.R.L.

August 2018






SC ASRO SERV SRL Sibiu susţine protejarea naturii şi a resurselor ei şi de aceea:

tipăreşte documentele pe hârtie reciclată;

utilizează ambele pagini ale unei foi;

foloseşte fontul Times New Roman;

nu tipăreşte e-mailurile primite, decât dacă este necesar.






RAPORT DE SECURITATE

pentru

EUROFOAM SRL

Fabrica de Spume Poliuretanice Şelimbăr, jud. Sibiu

BENEFICIAR: EUROFOAM SRL

ELABORATOR: S.C. ASRO SERV S.R.L.






FOAIE DE SEMNĂTURI ELABORATOR STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

SC ASRO SERV SRL SIBIU

Sibiu, str. Iezer, nr.1, ap. 37

Tel. 0745 327730, Fax: 0369 807542,

www.asroserv.ro; [email protected]

Persoană juridică înregistrată în REGISTRUL NAŢIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI,

pozţþia 651, pentru: RM, RIM, BM, RA, RS, EA.

Administrator: Dumitru UNGUREANU

Colectiv de elaboratori:

Ing. Daniela LEOPOLD

Ing. Ramona ARDELEAN

Ing. Dumitru UNGUREANU

BENEFICIAR: S.C. EUROFOAM SRL Şelimbăr

APROBAT TITULAR:

Nume Societate/

Departament Functia Data Semnatura

Lambertus

REUDINK EUROFOAM SRL Director General

Anca

VASILIOIU EUROFOAM SRL Director Fabrica

Ovidiu RUSU

EUROFOAM SRL

Sef SPSU

Responsabil SMS


http://www.asroserv.ro/

mailto:[email protected]










Tabelul actualizarilor şi reviziilor

Nr.

crt.

Ediţia

nr.

Data

Actualizării

/revizuirii

Capitolul,

pagina

actualizate

/revizuite

Persoana

autorizată

care a

efectuat

operaţia

/semnatura

Descrierea modificării






CUPRINS INFORMAŢII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT ŞI ASUPRA ORGANIZĂRII

AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDETELOR MAJORE .............. 21

I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase

....................................................................................................................................................... 21

I.1.1 Politica, principii de acţiune şi obiective globale ale operatorului privind prevenirea

accidentelor majore .................................................................................................................... 21

I.2. Sistemul de management al securităţii ................................................................................ 24

I.2.1. Organizare şi personal ...................................................................................................... 27

I.2.1.1. Rolul şi responsabilităţile personalului implicat în managementul pericolelor majore la toate

nivelurile organizaţiei .......................................................................................................................... 30

I.2.2. Identificarea și evaluarea pericolelor majore care rezultă din operarea normală și

anormală precum și determinarea probabilității producerii şi gravității acestora ...................... 33

I.2.3. Controlul operațional ........................................................................................................ 36

I.2.4. Managementul pentru modernizare şi schimbare ............................................................. 44

I.2.5. Planificarea pentru situații de urgență internă ................................................................. 44

I.2.6. Monitorizarea performanței .............................................................................................. 48

I.2.7. Audit și revizuire .............................................................................................................. 48

PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT OBIECTIVUL ...................................... 51

II.1. Descrierea amplasamentului și a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografică,

condițiile meteorologice, geologice, hidrografice ...................................................................... 51

II.1.1.Poziția geografică a obiectivului ...................................................................................... 51

II.1.2. Vecinătățile ..................................................................................................................... 52

II.1.3. Instalații învecinate care pot provoca accidente ............................................................. 54

II.1.4. Străzi principale și străzi importante pentru acces în caz de urgență .............................. 54

II.1.5. Date meteorologice ......................................................................................................... 54

II.1.6. Date geologice și hidrografice ........................................................................................ 56

II.1.7.Teritorii ecologice special ocrotite ................................................................................... 59

II.1.8. Istoricul obiectivului ....................................................................................................... 61

II.2. Identificarea instalaților, zonelor şi a altor activități de pe amplasament care ar putea

prezenta un pericol de accident major....................................................................................... 63

II.2.1. Componența instalațiilor ................................................................................................. 63

II.2.2. Descrierea Obiectivului ................................................................................................... 64

II.2.3. Informații privind producţia realizată și resursele folosite ............................................. 76

II.2.4. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice ......................... 78






II.2.5. Procese tehnologice ......................................................................................................... 87

II.2.6. Informații despre modalitățile de conectare la infrastructura existentă .......................... 94

II.3. Identificarea amplasamentelor învecinate, precum şi a siturilor care nu intră în

domeniul de aplicare a legii 59/2016, zone şi amenajări care ar putea genera sau creşte

riscul ori consecinţele unui accident major şi ale unor efecte domino.................................... 98

II.4. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident major ........................................ 98

DESCRIEREA INSTALAȚIEI ....................................................................................................... 100

III.1. Descrierea activităților principale și a produselor aparținând acelor părți ale

obiectivului care au importanță din punct de vedere al securității, a surselor de risc de

accident major și a condițiilor în care un astfel de accident major se poate produce, precum

și descrierea măsurilor preventive propuse ............................................................................ 100

III.1.1. Identificarea părților instalației relevante pentru securitate (IRS) ............................... 100

III.1.2. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a condițiilor în care un astfel de

accident major se poate produce şi a măsurilor de prevenire .................................................. 108

III.2. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare, luând în considerare

informaţiile disponibile privind cele mai bune practici ......................................................... 114

III.3. Descrierea substanțelor periculoase ............................................................................... 136

III.3.1. Inventarul substanțelor periculoase ce intra sub incidenta Directivei SEVESO ......... 136

III.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice şi indicarea pericolelor, atat imediate cat şi

pe termen lung, pentru om şi mediu. Comportamentul fizic şi chimic în condiții normale de

utilizare si/sau în condiții previzibile de accident .................................................................... 153

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA RISCURILOR DE .................................................................... 174

ACCIDENTE ȘI METODELE DE PREVENIRE .......................................................................... 174

IV.1. Definitia riscului şi cuantificarea acestuia ..................................................................... 174

IV.2. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi probabilitatea

producerii acestora sau conditiile în care acestea se produc, inclusiv un rezumat al

evenimentelor care pot juca un rol în declansarea oricaruia dintre aceste scenarii, fie ca

aceste cauze sunt interne sau externe pentru instalatie. ........................................................ 177

IV.2.1. Identificarea tipurilor de accidente posibile ......................................................... 177

IV.3. Evaluarea amplitudinii şi a gravității consecințelor accidentelor majore .................. 188

IV.3.1 Scenarii de accidente majore selectate pentru care s-a realizat evaluarea amplitudinii şi

a gravității consecințelor accidentelor majore ......................................................................... 189

IV.4. Analiza accidentelor şi incidentelor din trecut (analiza istorică), cu aceleași substanțe

şi procese utilizate, măsuri specifice luate pentru a preveni astfel de accidente .................. 215

IV.5. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalațiilor .................................................................................................................................. 215

IV.6 Efecte de domino ............................................................................................................... 215






MĂSURI DE PROTECȚIE şi INTERVENȚIE PENTRU LIMITAREA CONSECINȚELOR UNUI

ACCIDENT ..................................................................................................................................... 219

V.1.Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea consecințelor

accidentelor majore ................................................................................................................... 219

V.2. Organizarea alertei şi a intervenției ................................................................................. 222

V.2.1. Identificarea și clasificarea evenimentelor ................................................................... 222

V.2.2. Notificarea, înștiințarea și alarmarea ............................................................................ 223

V.3. DESCRIEREA RESURSELOR MOBILIZABILE INTERNE SAU EXTERNE ..... 231

V.3.1. Structurile pentru situații de urgența ............................................................................. 231

V.3.2. Logistica ........................................................................................................................ 235

V.4. Descrierea tuturor masurilor tehnice şi netehnice relevante pentru reducerea

impactului unui accident major ............................................................................................... 239

V.4.1 Rezumatul elementelor cuprinse în prezentul raport de securitate ............................... 239

V.4.2. Informații necesare, care să permită autorităților competente luarea de decizii privind

amplasarea sau extinderea altor activități în zona obiectivului existent .................................. 241

V.4.3. Riscul pentru vecinatati ................................................................................................ 244

V.4.4. Recomandări ................................................................................................................. 245

Anexa nr. 1 ....................................................................................................................................... 248

Anexa nr. 2 ....................................................................................................................................... 250

Anexa nr. 3 ....................................................................................................................................... 252

Anexa nr. 4 ....................................................................................................................................... 254

Anexa nr. 5 ....................................................................................................................................... 256

Anexa nr. 6 ....................................................................................................................................... 258











INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă revizuirea Raportului de securitate ediţia 3, revizia 0 din Aprilie 2017

întocmit de SC ASRO SERV SRL pentru OBIECTIVUL EUROFOAM SRL - Fabrica de

spume poliuretanice Şelimbăr, jud. Sibiu, într-o nouă ediţie, respectiv ediţia 4, revizia 0 din Iulie

2018.

Pentru a asigura conformitatea cu prevederile impuse prin Ordinul nr. 3710/1212/99/2017 privind

aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din

cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase în activitățile de

amenajare a teritoriului și urbanism; Normele metodologice privind elaborarea și testarea planurilor

de urgență în caz de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, din 11.12.2017;

ghiduri SEVESO acceptate de autoritatea competentă.

Prezenta lucrare se realizează luând în considerare modificările şi extinderile realizate în perioada

2017 - 2018 şi cele care urmează a fi realizate pe amplasament până în anul 2021, modificări care

constau în:

În perioada 2015 - 2017- s-au realizat următoarele obiective:

- Hală depozitare blocuri lungi - suprafaţa= 3500 mp;

- Tunel legăturã cu anexe personal - tunelul de legătură conectează Hala de Depozitare

Blocuri scurte şi Hala de Depozitare Blocuri Lungi. Acesta adăposteşte Linia de Tăiere Nr.

2, conveiorul de transfer blocuri scurte, precum şi cabina operatorului ce deserveşte linia de

tăiere Nr.2. Tunelul are un aliniament pe direcţia NV-SE şi lungime de aprox. 66 m.

- Compartimentare hală depozitare blocuri scurte - are ca obiectiv crearea unui spaţiu

pentru relocarea activităţilor Skill 1 din Hala de Debitare existentă. În acest scop a fost

alocată o suprafaţă de 1250 m2, cu dimensiunile de 50 m x 25 m.

– Birouri şi anexe sociale Hala Blocuri Scurte

– Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile în care sunt amplasate utilajele:

loopsplitter, conveioare, maşina de comprimat role în vederea reducerii volumului de

transport şi presa pentru balotat produs secundar - rest burete. Clădirea are o suprafaţă de

1750 mp. Pe latura de S-E, clădirea este prevăzută cu 2 rampe de încărcare camioane TIR

aflate la o înălţime de 1.20 m de la nivelul platformei asfaltate.

– Drum asfaltat /cale acces la docuri încărcare ale Clădirii debitare role din spume

poliuretanice flexibile

– Extindere fundaţii şine rampe de transfer blocuri lungi

Fundaţiile rampelor de transfer blocuri (4 buc.- 2 pentru fiecare rampă) au fost extinse cu o

lungime de 25m fiecare. Această extindere permite transferul de blocuri de spumă PU cu

lungimea de 60 m din Hala depozitare blocuri lungi existentă în hala de debitare role din

spumă PU flexibilă.

- Extinderea capacităţii de maturare prin montarea a încă 24 racks-uri (rafturi) de

maturare în hala existentă.

Extinderea racks-urilor de maturare a fost amplasată în hala Maturare existentă şi a constat

în prelungirea celor 24 de racks-ri existente cu o lungime de 32.5 metri fiecare.






- Instalarea echipamentului Crusher în hala depozitare blocuri lungi şi supraetajarea

conveioarelor aferente

Echipamentul Crusher, amplasat inițial în Hala Blocuri Scurte, a fost transferat în Hala

depozitare blocuri lungi în vederea organizării operaţiei de crush-uire în faza de blocuri

lungi. A fost instalat şi un nou grup de conveioare în vederea supra-etajării celor existente.

În perioada 2017 - 2018- s-au realizat următoarele obiective:

- Obiectiv 11: Clădire depozit materii prime spume esterice

Clădirea depozit materii prime (Obiectiv 11), are o amprentă la sol de 10 m x 15 m şi este

prevăzută cu o cuva de retenţie pe toată suprafaţa sa, cu o adâncime de 2.5 m sub cota “0”. În

această cuvă de retenţie vor fi amplasate 5 vase de stocare verticale cu o capacitate de 50 m3 fiecare

și 1 vas de stocare orizontal de 27,5 m3 (la data prezentului raport de securitate sunt montate 2 vase

verticale și 1 vas orizontal). Materia primă depozitată este constituită din diverse tipuri de polioli

pentru producţia de spume poliuretanice flexibile de tip esteric.

Capacitatea totală de depozitare în clădirea Obiectivului 11 este de 277,5 mc polioli de tip esteric.

Perioada de dezvoltare: 2018-2021 se vor realiza

- Obiectiv 5 - Extindere Hală Debitare-clădirea existentă, cu o suprafaţă de 3500 mp va fi

extinsă cu o suprafaţă de 1750 mp. Noua extindere va avea aceleaşi caracteristici constructive cu

clădirea existentă. Între extinderea nou adăugată şi Hala debitare existentă nu vor exista pereţi de

despărţire, întreaga clădire fiind asimilată unui singur compartiment de incendiu.

În extinderea Halei Debitare (pe lângă utilajele existente) vor fi amplasate următoarele utilaje

suplimentare:

- Maşina de tăiat automată contur CNC

- Maşina de tăiere verticală automată

- Presa ştanţare cu cap excentric

- Laminator termic cu ciclu combinat cald/rece

- Obiectiv 8: Retehnologizare boilere apă caldă pentru încălzirea halelor tehnologice

- Obiectiv 9: Instalare punct trafo tip PTAB cuprinzând 2 transformatoare 20kV/0.4

kV, de 400 KVA fiecare, de tip uscat şi conectarea la reţeaua de 20kV – LEA Greiner Thrace.

- Obiectiv 10: Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile

Extinderea clădirii debitare role din spume poliuretanice flexibile se va face cu o suprafaţă de 3500

mp (50m x70m), în vederea creşterii capacităţii de stocare role din spume poliuretanice flexibile –

produs finit.

Structural, extinderea va avea aceleaşi caracteristici cu obiectivul 1.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevăzută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR.

- Obiectiv 12 - Hala debitare spume tehnice- cu suprafaţa de 3500 mp.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevăzută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o

înălţime de 1.20 m de la nivelul platformei asfaltate .

Hala Debitare spume tehnice va adăposti materia prima sub formă de blocuri şi plăci de spume

poliuretanice flexibile, spume de polietilena, EPDM etc., cât şi produsele finite ambalate în vederea

livrării.

- Obiectiv 13 -Extindere Depozit blocuri lungi






Extinderea depozit blocuri lungi se va face prin prelungirea acesteia cu o clădire adiacentă cu o

amprentă la sol de 50m x 70 m.

Stivuirea se va face în aceleaşi condiţii şi reguli aplicate în depozitul de blocuri lungi.

Prin prezenta ediţie a Raportului de securitate s-a realizat şi revizuirea privind Analiza riscurilor

industriale ce implică substanţe periculoase prin metodologia Listelor de verificare, analiză

prezentată în cadrul METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A RISCURILOR

INDUSTRIALE CE IMPLICĂ SUBSTANŢE PERICULOASE, Anexa 2 la Raportul de securitate.

Au fost luate în considerare toate scenariile identificate prin Listele de verificare, modelate şi

prezentate în Anexa 1.

Prezenta ediţie a Raportului de securitate este întocmită conform cerinţelor impuse prin:

Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase, principiile şi informaţiile prezentate conform Anexei 3;

Ordinul nr.142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate

privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt

implicate substanţe periculoase;

Ord. 99/2017 și Metodologia pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale

de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016

privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe

periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism din 19.07.2017

Ghidul de evaluare a rapoartelor de securitate în contextul Directivelor Seveso;

GHID „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică subsţante periculoase”,

realizat în cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL SevesoII/ Assessment of

Risks/Major Accident Effects, prin selectarea unei metodologii adecvate în vederea

identificării sistematice a pericolelor specifice amplasamentului – Liste de verificare;

Ghidul pentru implementarea sistemului de management al securităţii în contextul

Directivelor Seveso.

La baza realizării lucrării au stat:

Notificarea revizuită în mai 2016, cu substanţele periculoase prezente pe amplasament;

Documente Seveso deţinute până în prezent (Raport de securitate, Plan de urgenţă internă -

ediţiile anterioare);

Documente puse la dispoziţie de titularul de activitate;

Planuri;

Date şi documente privind Sistemul de management al securităţii;

Documentaţii tehnice de proiect pentru modificările realizate pe amplasament;

Organigrama;

Date privind SPSU;

Planuri de intervenţie;

Plan de Pază;

Certificat constatator;






Act constitutiv;

Structuri de organizare privind intervenţia în siuaţii de urgenţă;

Fişe cu date de securitate pentru substanţele/amestecurile prezente pe amplasament

(întocmite conform Regulament REACH şi clasificare conform Regulament CLP);

Autorizaţii şi avize aplicabile activităţii obţinute până în prezent.

În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de

accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, Raportul de securitate este elaborat de

titularul de activitate în scopul:

a) de a demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de management al securităţii

pentru punerea în aplicare a acesteia;

b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile de

accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente

şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

c) de a demonstra ca au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea adecvate în

proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone de depozitare,

echipamente şi infrastructură aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident

major în interiorul amplasamentului;

d) de a demonstra ca planul de urgenţă internă a fost elaborat şi de a furniza informaţii care să

permită întocmirea planului de urgenţă externă;

e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente prevăzute la art. 6 alin.(2) şi

autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul,

pentru a permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în

jurul amplasamentelor existente.






TERMENI ŞI EXPRESII

1. amplasament - întreaga zonă care se află sub controlul unui operator, unde sunt prezente

substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii situate în această zonă, inclusiv în

infrastructurile sau activităţile obişnuite ori conexe; amplasamentele sunt fie amplasamente de nivel

inferior, fie amplasamente de nivel superior;

2. amplasament de nivel inferior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt prezente în

cantităţi egale sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 2 din partea 1 sau în coloana 2

din partea a 2-a din anexa nr.1, dar mai mici decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1

sau în coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr.1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de

însumare stabilită în nota 4 din anexa nr.1;

3. amplasament de nivel superior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt prezente

în cantităţi egale cu sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 ori în coloana

3 din partea a 2-a din anexa nr.1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de însumare stabilită

în nota 4 din anexa nr.1;

4. amplasament învecinat - un amplasament a cărui poziţionare în apropierea unui alt amplasament

este de natură să sporească riscul sau consecinţele unui accident major;

5. amplasament nou:

a) un amplasament care intră în exploatare sau este construit de la data intrării în vigoare a

prezentei legi sau

b) un sit de exploatare care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi sau un amplasament

de nivel inferior care devine amplasament de nivel superior ori un amplasament de nivel

superior care devine amplasament de nivel inferior de la data intrării în vigoare a prezentei

legi, ca urmare a unor modificări ale instalaţiilor sau activităţilor sale ce duc la o modificare

a inventarului sau de substanţe periculoase.

6. amplasament existent - un amplasament care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se

află în domeniul de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi

completările ulterioare, iar de la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa

prevederilor acesteia, fără a-şi modifica clasificarea de amplasament de nivel inferior sau de

amplasament de nivel superior;

7. alt amplasament - un sit de exploatare care intră în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei

legi sau un amplasament de nivel inferior care devine amplasament de nivel superior ori un

amplasament de nivel superior care devine amplasament de nivel inferior de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, din alte motive decât cele prevăzute la pct. 5;

8. accident major - un eveniment, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau o explozie ce rezultă

din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui amplasament care intră sub incidenţa

prevederilor prezentei legi şi care conduce la pericole grave, imediate sau întârziate, pentru

sănătatea umană sau pentru mediu, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi care implică

una ori mai multe substanţe periculoase;

9. amestec - o mixtură sau o soluţie compusă din două sau mai multe substanţe;

10. depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul înmagazinării, depozitării

în condiţii de siguranţă sau menţinerii în stoc;






11. efectul domino - rezultatul unei serii de evenimente, în cascadă, în care consecinţele unui

accident ce are loc la o instalaţie, un sit de exploatare sau un amplasament, sunt amplificate prin

propagarea efectelor sale şi producerea unui alt accident la o altă instalaţie, alt sit de exploatare ori

amplasament, din cauza distanţelor dintre amplasamente şi a proprietăţilor substanţelor prezente, şi

care conduce în final la un accident major;

12. inspecţie - toate acţiunile, inclusiv vizite la faţa locului, verificări ale unor măsuri interne,

sisteme, rapoarte şi documente de monitorizare, precum şi orice monitorizare necesară, efectuată de

către sau în numele autorităţii competente, pentru a verifica şi a promova conformarea

amplasamentelor cu cerinţele prezentei legi;

13. instalaţie - o unitate tehnică din cadrul unui amplasament, aflată la nivelul sau sub nivelul

solului, în care sunt produse, utilizate, manipulate ori depozitate substanţe periculoase; aceasta

cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor,

căilor ferate proprii de garare, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalaţia,

pontoanelor, depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru

exploatarea instalaţiei respective;

14. operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine controlul unui

amplasament sau al unei instalaţii, ori căreia, potrivit prevederilor legislaţiei naţionale, i-a fost

delegată puterea de decizie economică sau de luare a deciziilor asupra funcţionării din punct de

vedere tehnic şi al siguranţei amplasamentului ori instalaţiei;

15. pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu

potenţial de a produce daune asupra sănătăţii umane ori asupra mediului;

16. prezenţa substanţelor periculoase - prezenţa efectivă sau anticipată a substanţelor periculoase

pe amplasament ori a substanţelor periculoase despre care se poate prevedea că ar putea fi generate

în timpul pierderii controlului asupra proceselor, inclusiv a activităţilor de depozitare, în oricare

dintre instalaţiile aflate în cadrul amplasamentului, în cantităţi egale cu sau mai mari decât

cantităţile relevante pentru încadrare prevăzute în anexa nr.1;

17. public - orice persoană fizică sau juridică, indiferent de forma de constituire a acesteia;

18. public interesat - publicul afectat sau posibil a fi afectat ori care are un interes în luarea unei

decizii privind oricare dintre aspectele prevăzute la art. 15 alin.(1); în accepţiunea prezentei

definiţii, organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi care îndeplinesc

toate cerinţele aplicabile în conformitate cu legislaţia naţională sunt considerate public interesat;

19. risc - probabilitatea ca un efect specific să se producă într-o anumiă perioadă sau în anumite

împrejurări;

20. risc rezidual - riscul rămas după aplicarea măsurilor de reducere a acestuia;

21. substanţă periculoasă - o substanţă sau un amestec care intră sub incidenţa părţii 1 ori care este

prevazută/prevazut în partea a 2-a din anexa nr.1, inclusiv sub formă de materie primă, produs,

produs secundar, rezidual sau intermediar.






LEGISLAȚIE

Ord. 99/2017 și Metodologia pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele

potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr.

59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism din 19.07.2017

Legea 59/2016 - privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase;

Ordinul nr. 1084/2004 – Ordin privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor

care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe

periculoase şi respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul nr. 142/2004 – Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de

securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în

care sunt implicate substanţe periculoase;

Regulamentul CE nr. 1907/2006 - al Parlamentului European şi al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH);

Regulamentul CE nr. 1272/2008, consolidat 2015 - al Parlamentului European şi al

Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor

şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE,

precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

HG 539/2016 - abrogă HG 1408/2008 şi HG 937/2010;

OUG 195/2005 - Ordonanţa de urgenţă privind protecţia mediului, cu modificările şi

completările ulterioare;

Ordinul nr. 1798/2007 - Aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu, cu

modificările şi completările ulterioare;

Ordinul nr. 135/2010 - privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării asupra

mediului prin proiecte publice şi private;

HG 445/2010 - privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

HG 1091/2006 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de

muncă;

HG nr. 1092/2006 - privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la

agenţi biologici în muncă;

Ordinul nr. 647/2005 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea

planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;






Legea nr. 481/2004 - Legea protecţiei civile, republicată, cu modificările ulterioare (OUG

70/2009);

Legea nr. 307/2006 - Legea privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi completată

de OG 52/2015;

Ordinul nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva

incendiilor;

Ordinul nr. 210 din 21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,

evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, modificat şi completat cu Ord. 663/2008;

Ordinul nr. 89 din 2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,

pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate;

Ordinul nr. 130/2007 - Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor

de securitate la incendiu;

Ordinul nr. 108/2001 - Ordin pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea

riscurilor de incendiu generate de încărcările electrostatice – DGPSI -004, cu modificările şi

completările ulterioare (Ord. 349/2004);

Ordinul nr. 1184/2006 - Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea şi asigurarea

activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

Ordinul nr. 712/2005 - modificat şi completat de Ordin nr. 786/2005

pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor

de urgenţă;

Ordinul 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea

şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;

Ordinul nr. 1259/2006 - pentru aprobarea Normei privind organizarea şi asigurarea

activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

Ordinul nr. 132/2007 - pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi

acoperire a riscurilor şi a Structurii cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

Legea nr. 15/2005 - pentru aprobarea OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de urgenţă;

Ordinul nr. 251/2005 - pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind

controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate

substanţe periculoase.






DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITĂŢII

Denumirea societății:

EUROFOAM SRL, certificat de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului de pe

lângă Tribunalul Sibiu seria B nr. 1916027, J32/311/1999, C.U.I. 11910621; certificat

constatator nr. 21343/2013.

Adresa, telefon, fax, adresa e-mail:

Telefon: 0269/207.851

Fax: 0269/207.808

Adresa de e-mail:[email protected]

Adresa paginii de internet:www.eurofoam.ro

Persoane de contact:

• Director Aurelian CRINTA - telefon: +40 720 110051;

• Responsabil pentru protecţia mediului: Ovidiu Rusu – telefon: + 40 720 110051;

Forma de proprietate:

EUROFOAM SRL este societate cu răspundere limitată, reprezentată legal prin dl. director

Aurelian Crinta.

Amplasament:

Terenul este situat în intravilanul comunei Şelimbăr, sat Şelimbăr, str. Gării nr. 13, judeţul Sibiu.

Terenul este proprietatea societăţii, identificat prin CF 109925 Şelimbăr, nr.cadastral 109925, cu

suprafaţa de 116243 mp

Ca amplasare generală, obiectivul are următoarele vecinătăţi:

- Nord – Retrasib, Greiner, teren arabil;

- Est – teren arabil;

- Sud – Thrace Greiner, teren arabil, linii magistrală CF;

- Vest – teren arabil, linii magistrală CF.

Profilul de activitate:

-producţia şi comercializarea de spume poliuretanice flexibile şi tehnice sub formă de blocuri,

saltele şi piese debitate, cod CAEN 2016 Eurofoam este membră a grupului Eurofoam Austria. Este o companie cu capital integral privat,

având ca acţionari: Eurofoam BV Olanda şi Eurofoam Gmbh Austria.

Eurofoam Romania, cu sediul central în Sibiu îşi desfăşoară activitatea de producere spume

poliuretanice în Sibiu şi cele 4 puncte de debitare în Bucureşti, Craiova, Piatra Neamţ şi Baia Mare.

Planul de situaţie cu construcţii şi limita proprietăţii este prezentat în Anexa 3.


mailto:[email protected]






CAPITOLUL I

INFORMAŢII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT ŞI ASUPRA

ORGANIZĂRII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA

ACCIDETELOR MAJORE

I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore în care

sunt implicate substanţe periculoase

EUROFOAM SRL se încadrează în categoria amplasamentelor SEVESO şi în conformitate cu

Legea 59/2016 a adoptat o politică de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase, realizată în contextul unui sistem integrat al managementului organizaţional

al societăţii.

Scopul Politicii de prevenire a riscurilor majore şi al Sistemului de management al securităţii este

de a implementa în cadrul organizaţiei cerinţele legale pentru a preveni accidentele majore, iar în

cazul producerii vreunui accident major, de a reuşi, prin acţiunile întreprinse, minimizarea impactul

şi a amplitudinii.

Politica de prevenire a accidentelor majore este compatibilă cu politica generală din domeniul

activităţii organizaţiei şi cu politicile altor ramuri de management, ca de pildă managementul

calităţii sau al mediului.

Politica de prevenire a accidentelor majore este concepută pe baza principiului acţiunii preventive şi

a conceptului de dezvoltare durabilă, astfel încât măsurile tehnice de securitate, fezabile economic,

să prevină şi să limiteze consecinţele utilizării substanţelor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi

a mediului.

EUROFOAM SRL este conştientă de faptul că pe amplasamentul societăţii, prin depozitarea,

manipularea şi utilizarea în procesele tehnologice a substanţelor periculoase prevăzute în Legea

59/2016, este posibilă declanşarea unui accident major şi îşi asumă responsabilitatea luării tuturor

măsurilor pentru controlul acestor pericole.

I.1.1 Politica, principii de acţiune şi obiective globale ale operatorului privind

prevenirea accidentelor majore

Declaraţia managementului EUROFOAM privind politica de prevenire a accidentelor

majore- EUR-F-LS-0136/RO

Pentru EUROFOAM SRL Sibiu, politica de siguranţă a muncii şi a mediului este cea specifică

întregului grup EUROFOAM, în scopul derulării operaţiilor de producţie în condiţii de securitate.






Managementul de vârf al concernului a elaborat şi pus în aplicare procedurile cuprinse în „Recticel

Safety & Environment Manual”.

Dotarea tehnologică, nivelul de instruire al personalului şi managementul resurselor, impuse prin

politica grupului din care EUROFOAM SRL Sibiu face parte, vizează siguranţa generală adoptată

într-un concept unitar care include siguranţa angajaţilor, a instalaţiilor şi protecţia mediului

înconjurător. Acest mod de abordare este cunoscut sub denumirea politicii de siguranţă cu „zero

defecte” şi vizează asumarea de către angajaţi a responsabilităţii atât pentru protecţia personală, cât

şi pentru cea colectivã, incluzând şi obligaţiile de protecţie a mediului. În practică s-a observat că

a obţine „zero defecte”, depinde în mare parte şi de cerinţele locale (reglementări).

Sistemul de management al securităţii este componentă a sistemului de management general, care

include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile,

procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea şi menţinerea

politicii de prevenire a accidentelor şi sănătăţii ocupaţionale în cadrul organizaţiei. Componentele

de management al securităţii şi de mediu se completează reciproc în cadrul concernului, ele

constituind un complex de proceduri şi acţiuni în care fiecare angajat trebuie să se implice efectiv

pentru asigurarea siguranţei muncii şi mediului.

Ideea generală a politicii firmei constă în faptul că acţiunile fiecărui angajat în privinţa siguranţei şi

mediului trebuie să devină o a doua natură pentru toţi. Conducerea companiei doreşte să ia cele mai

bune măsuri posibile de siguranţă a angajaţilor şi mediului, constituind o ţintă implementarea

acestor proceduri şi măsuri în toate firmele care fac parte din concernul EUROFOAM.

Se urmăreşte: îndeplinirea tuturor cerinţelor locale de mediu – securitate şi a standardelor din

industrie;

recuperarea şi reutilizarea în procent cât mai mare a materialelor şi deşeurilor rezultate;

utilizarea unor substanţe care prezintă un impact rezonabil, cu toxicitate scazută pentru

om;

utilizare la minimum a resurselor naturale;

implementarea sau revizuirea politicii care să fie în acord cu noile scopuri în domeniul

mediului şi securităţii.

Ca informare generală, politica de prevenire a accidentelor, precum şi cea de mediu, răspunde

cerinţelor generale:

necesită angajamentul managementului de varf;

este un suport-cadru al obiectivelor şi ţintelor de securitate şi de mediu;

este documentată, implementată şi comunicată întregului personal;

este disponibilă pentru public/părţi interesate;

se bazează pe rezultatele analizei initiale în organizaţie şi în altele similare.

Activitatea de prevenire a accidentelor reprezintă una din activităţile importante de menţinere a

calităţii factorilor de mediu şi asigurării securităţii angajaţilor şi populaţiei riverane. Prin natura

activităţii, EUROFOAM SRL Sibiu prezintă risc de poluare cu substanţe cu potenţial toxic asupra

factorilor de mediu în mod direct şi indirect asupra comunităţii umane.

Politica de prevenire a accidentelor dusă în cadrul societăţii, vizează în special armonizarea

componenţei logistice utilizate în aceste scopuri cu cea informaţională, care are drept scop final

realizarea unui sistem bine pus la punct care atinge viteză maximă de intervenţie în cazul producerii






unui accident. Se urmăreşte în primul rând diminuarea pe cât posibil a riscului de producere a unui

accident şi eficientizarea intervenţiei prin pregătirea corespunzătoare a personalului.

Pe lângă conformarea cu reglementările în vigoare pe linie de securitate a muncii şi de mediu,

politica unităţii stabileşte angajamente pentru:

diminuarea oricărui impact negativ semnificativ asupra omului şi ambientului ca urmare a

activităţii, prin utilizarea procedurilor integrate de management al securităţii şi de mediu şi

gestionării riscului de accident;

dezvoltarea procedurilor de evaluare a performanţei politicii siguranţei şi a indicatorilor

asociaţi;

diversificarea produselor şi adoptarea soluţiilor tehnologice, astfel încât să se diminueze

impactul acestora asupra mediului în timpul producţiei, utilizării şi eventual eliminării

deşeurilor;

prevenirea poluării, reciclarea deşeurilor şi reducerea consumului de materii prime;

educarea şi instruirea angajaţilor în scopul prevenirii şi intervenţiei;

împărtăşirea experienţei în domeniul siguranţei şi al mediului, transferul de tehnologii

know-how;

implicarea părţilor externe interesate şi stabilirea unei bune comunicări cu acestea;

dezvoltarea durabilă;

încurajarea partenerilor de afaceri în adoptarea unui sistem de management al securităţii

angajaţilor şi sănătăţii ocupaţionale, precum şi al mediului.

Obiectivele societăţii în domeniu politicii de prevenire a accidentelor au rezultat din identificarea

impactului asupra sănătăţii şi securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor şi sunt

reprezentate de ţelurile generale de securitate, rezultate din politica de prevenire a accidentelor pe

care organizaţia îşi propune să le atingă şi care sunt cuantificate acolo unde acest lucru este posibil.

Obiectivele politicii de prevenire a accidentelor în cadrul organizaţiei au fost fixate în funcţie de

cazul particular al fabricii de spume poliuretanice.

La stabilirea obiectivelor şi ţintelor în politica de prevenire a accidentelor de muncă şi de mediu

s-au avut în vedere:

asigurarea depozitelor pentru materii prime şi controlul impactului asupra angajaţilor,

comunităţii şi mediului;

asigurarea unei tehnologii performante care să asigure securitatea angajaţilor;

diminuarea riscului de accident la locul de muncă;

asigurarea intervenţiei în caz de accident;

reducerea consumurilor de materii prime şi a cantităţii de deşeuri generate;

proiectarea produselor astfel încât să se minimizeze impactul lor asupra omului şi

ambientului pe parcursul producţiei, consumului şi eliminarii lor după utilizare;

limitarea oricărui impact negativ asupra omului şi ambientului datorat noilor extinderi şi

diversificării de produse;

promovarea conştientizării angajaţilor şi a colectivităţii cu privire la problemele de

securitate a muncii şi pericolelor pe care le prezintă substanţele utilizate în tehnologie.

Această politică, împreună cu Sistemul de Management al HSE reprezintă un sistem viu, pe deplin

susţinut de echipa de conducere şi va fi revizuită anual sau ori de câte ori este necesar.






Obiective globale ale titularului activităţii

Obiectivul major al EUROFOAM este acela de a derula o activitate sigură şi profitabilă în

domeniul producerii şi comercializării de spume poliuretanice flexibile, în acord cu angajamentul

EUROFOAM privind protejarea mediului, securitatea şi sănătea în muncă, cu Principiile Generale,

Politicile, Standardele şi Liniile directoare ale Grupului EUROFOAM, precum şi prin politici şi

proceduri proprii, aplicabile pe teritoriul României şi/sau în conformitate cu legislaţia

internaţională.

Angajamentul Managementului se concretizează prin următoarele direcţii strategice de acţiune:

Adoptarea strategiei “zero defecte”, “zero incidente de mediu” şi “zero accidente de

muncă” prin măsuri preventive/corective şi îmbunătăţire continuă;

Cresterea performanţelor prin dezvoltarea şi modernizarea serviciilor şi produselor;

Promovarea unei atitudini pro-active faţă de riscurile potenţiale specifice care ar putea

afecta mediul, sănătatea şi securitatea muncii;

Asigurarea unui climat de lucru care să genereze o îmbunătăţire continuă a eficienţei

proceselor de producţie precum şi prevenirea îmbolnăvirilor;

Motivarea, atragerea şi ataşamentul întregului personal la atingerea obiectivelor pe care

ni le propunem;

Promovarea activităţilor de voluntariat prin implicarea tuturor angajaţilor în acţiuni de

protejare a mediului, de păstrare a echilibrului natural;

Instruirea şi pregătirea eficientă a personalului în vederea aplicării standardelor de

calitate, mediu şi securitate.

Principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major

Atingerea obiectivelor revine ca responsabilitate echipei manageriale (EM) care primeste asistenţă

de la diferiti directori/coordonatori de departamente.

Sistemul de Management al Securităţii se bazează pe trei principii esentiale:

Integrarea în activităţile comerciale, prin intermediul activităţilor de control şi al

responsabilităţilor trasate la toate nivelele şi pentru toate aspectele, a activităţii cu

importanţă critică pentru Securitate, Sănătate şi Protecţia Mediului.

Urmărirea factorilor de risc şi a efectelor acestora în toate ariile de activitate şi în activităţile

critice din punct de vedere al probabilităţii de producere a accidentelor majore, prin

Procesul de Management al Riscurilor şi Efectelor (PMRE).

Managementul calităţii care include totalitatea operaţiilor de planificare, executare,

verificare şi monitorizare (prin „acţiune” sau „îmbunătăţire”) a activităţii pentru asigurarea

funcţionării unui sistem viabil de operare zilnică.

I.2. Sistemul de management al securităţii

Sistemul de management al securităţii este parte din sistemul general de management al

organizaţiei care include structura organizatorică, responsabilităţile, documentele (practicile,

procedurile, procesele) şi resursele pentru determinarea şi punerea în practică a politicii de

prevenire a accidentelor majore; include următoarele aspecte: organizare şi personal,






identificarea şi evaluarea pericolelor majore, controlul operaţional, managementul pentru

modernizare, planificarea pentru situaţii de urgenţă, monitorizarea performanţei, audit şi

revizuire.

►structura organizatorica şi responsabilităţi

Sistemul de management al securităţii are rolul de a implementa în practică conceptul de siguranţă

a amplasamentului pentru preîntâmpinarea producerii evenimentelor nedorite şi accidentelor,

inclusiv a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Structura Sistemului de management al securităţii este prezentată în Figura I.2.1, iar aspectele

principale şi elementele componente sunt descrise în prezentul document..

Angajamentul conducerii

Poitica si obiective strategice

Analiza Management

Planificare si Proceduri

Procesul de Management de risc Hazard and Effects al riscurilor si efectelor

Audit

Organizare, Responsabilitati Resurse, Standarde si Doc.

Implementare

Actiuni Corective Imbunatatiri

Actiuni Corective

Actiuni Corective si imbunatatiri

Monitorizare

Figura I.2.1. – Modelul Sistemului de Management al securităţii

EUROFOAM SRL are implementat şi menţinut un sistem de management al securităţii care

cuprinde structuri adecvate, responsabilităţi, proceduri, instrucţiuni, precum şi resursele necesare

implementării acestui tip de management; implementarea şi funcţionarea sistemului de

management este legată şi de punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore.

Documentele sistemului de management al securităţii

La data elaborarii lucrării, EUROFOAM SRL deţine următoarele documente implementate şi

aplicate în cadrul sistemului de management al securităţii- Anexa 6:






Tabel I.2.1

1

Planuri de intervenţie

- Planul de urgenţă internă EUR-I-LS-0060

- Plan de intervenţie la incendiu 2018

- Plan de intervenţie în caz de poluări accidentale EUR-F-LS-0097

- Planuri de evacuare în situaţii de urgenţă

2 Regulamente

- Regulament intern privind instruirea pentru situaţii de urgenţă a salariaţilor EUROFOAM SRL în

anul 2018

3

Proceduri de sistem

- Plan şi Raport de Audit intern SEVESO EUR-F-LS-0100

- Procedura Competenţă, conştientizare şi instruire a personalului EUR-P-EE-0002

- Procedura Controlul modificărilor materii prime şi auxiliare cu impact direct asupra producţiei,

mediului, sănătăţii şi securităţii în Eurofoam EUR- PL-LS-0030

- Procedura Identificare aspecte de mediu EUR-P-LS-0010

- Procedura Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale EUR-P-LS-0011

- Procedura Cerinţe legale şi alte cerinţe şi Evaluarea conformării EUR-P-LS-0012

- Procedura Control Operaţional EUR-P-LS-0013

- Procedura Mentenaţă EUR-P-PS-0004

- Procedura Situaţii de urgenţă EUR-P-LS-0015

- Procedura Monitorizare şi măsurare performanţe EUR-P-LS-0016

- Procedura Controlul EMM-urilor EUR-P-LS-0007

-Procedura Acţiuni Corective EUR-P-LS-0006

- Proceduri Acţiuni Preventive EUR-P-LS-0007

4

Proceduri de lucru

- Procedura recepţie materii prime şi auxiliare EUR-P-PS-0003

- Procedura Controlul modificărilor materii prime şi auxiliare cu impact direct asupra producţiei,

mediului, sănătăţii şi securităţii în Eurofoam EUR- PL-LS-0030

- Procedura Gestionarea substanţelor chimice EUR-P-LS-0018;

- Procedura Inventariere stocuri tancuri EUR-P-LS-0041;

- Procedura Controlul modificărilor tehnice în Spumare EUR-P-LS-0036;

- Procedura reguli de reacţie în caz de intervenţie la sistemul de stingere şi detecţie al incendiilor

EUR-P-LS-0042;

- Procedura privind supravegherea, manipularea şi evacuarea blocurilor cu risc potenţial de

autoaprindere EUR-P-LS-0023;

- Flux tehnologic Spumare EUR-F-DS-0023

- Diagrama Procesului de obţinere a spumelor poliuretanice flexibile EUR-F-PS-0192

- Procedura Întrerupere temporară a activităţii EUR-P-EE-0005

Instrucţiuni

- Instrucţiune descărcare toluendiizocianat (TDI) EUR-I-PS-0135 ;

- Instrucţiune Reguli de reacţie la defect EUR-I-PS-0109;

- Instrucţiune posibile avarii şi modul de intervenţie la trasnportul blocurilor pe conveior Maturare

EUR-I-PS-0216;;

- Instrucţiune detecţie emisii TDI EUR-I-PS-0223






5

Înregistrări disponibile

Program de mentenanţă anual;

Plan de întreţinere QFM (maşina de spumare) EUR-F-PS-0054;

Lista verificărilor ce trebuie efecuate înainte de descărcarea cisternelor cu TDI - Validare

descărcare TDi EUR-F-PS-0168;

Lista sintetică verificări şi reglaje înainte de spumare EUR-F-PS-0053;

Fişa înregistrare temperatură blocuri maturare EUR- F-PS-0077;

Fişe cu operaţiunile de mentenanţă a instalaţiilor de semnalizare;

Fişe cu operaţiunile de mentenanţă sprinklere şi hidranţi;

Fişa întreţinere sisteme ventilaţie hală;

Rezultate audit anual realizat pe amplasament;

Planul tematic pentru instruirea lunară şi anuală în domeniul situaţiilor de urgenţă, la fiecare nivel

de competenţă.

Registrul de planificare şi evidenţă a participării la pregătirea profesională şi calificativele obţinute.

6 Metodologia de identificare şi analiză a riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase PO-

SMS-02

7

Fişele de post

Conform structurii organizatorice, care cuprinde şi responsabilităţi privind SMS

I.2.1. Organizare şi personal

Sistemul de coordonare a managementului securităţii tehnice, securităţii şi sănătăţii în muncă,

pentru situaţii de urgenţă, mediu din cadrul societăţii reprezintă totalitatea structurilor de conducere

ale societăţii.

Responsabilitatea în implementarea politicilor securităţii muncii şi de mediu revine

managementului de vârf, care prin formarea culturii organizaţionale a firmei induc în conştiinţa

colectivă a angajaţilor sentimentul de responsabilitate operaţională în scopul prevenirii accidentelor

de muncă şi a celor care pot produce efecte semnificative asupra ambientului.

Persoanele responsabile cu protecţia mediului, muncii şi PSI în unitate realizează instructaje

periodice cu şefii de secţii şi restul angajaţilor pentru prevenire şi intervenţie, precum şi simulări de

accident, în conformitate cu procedura “Competenţă, instruirea şi conştientizarea personalului” cod

EUR-P-EE-0002.

Instructajele periodice se fac diferenţiat pe personal, în funcţie de responsabilităţile fiecărui

departament.

În fişa postului managerului şi a responsabililor cu siguranţa muncii, mediului şi PSI sunt incluse

obligaţiile fiecăruia în domeniu.

Coordonatorul pentru situaţii de urgenţă este responsabil în domeniul managementului

securităţii la nivelul amplasamentului SEVESO, numit prin decizie (Decizia nr. 69/17.05.2016) în

conformitate cu art. 5, alin.2 din Legea 59/2016. Structura de interconectare a întâlnirilor pe teme

de securitate asigura eficienţă transmiterii, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, a informaţiilor, de

la reprezentanţii conducerii către angajaţi şi invers, prin feedback-ul provenit de la aceştia.

Pe lângă aceasta, buletinele interne, informările, afiseIe sunt valorificate pentru a conştientiza

importanţa prevenirii accidentelor majore şi pentru a menţine la nivel înalt calitatea activităţii de

prevenire.






Figura I.2.1.1 - Structura întâlnirilor pe teme de securitate

Comitetul de coordonare pentru prevenirea accidentelor majore, prezidat de directorul de

fabrică este format din membrii echipei de conducere (şefi departament şi responsabil PSI/Mediu).

Comitetul de coordonare reprezintă primul nivel în structura întâlnirilor. Comitetul se va întruni

semestrial sau mai frecvent, dacă este necesar, pentru procesul de revizuire a următoarelor aspecte:

Politica companiei pentru prevenirea accidentelor majore şi obiectivelor strategice;

Analiza performanţei privind sarcinile trasate şi modificărilor, acolo unde este necesar;

Îmbunătăţirea activităţii de implementare a recomandărilor aduse în urma sesiunilor de

audit;

Analiza investigaţiilor privind accidentele majore şi implementarea acţiunilor corective şi a

planurilor de acţiune.

Săptămânal, în cadrul şedinţelor O3, directorul de fabrică analizează împreună cu şefii de

departamente, activitatea de prevenire a accidentelor majore. În funcţie de necesităţile idetificate

sunt alocate resursele necesare pentru implementare a acţiunii identificate.

De 4 ori pe an au loc întâlnirile dintre responsabilul PSI/Mediu în cadrul cărora se discută şi se pun

în practică modurile de intervenţie şi salvare în caz de urgenţă. Pe lângă aceste întâlniri, au loc

instruiri periodice conform planului de instruire PSI/Mediu.

În cadrul întâlnirilor CSSM conduse de responsabilul SSM, cu implicarea directorului de fabrică, se

urmăreşte analizarea oportunităţilor de îmbunătăţire şi realizare a măsurilor de securitate şi sănătate

în muncă..

.

Comitetul de coordonare

Director fabricã:

frecvenþa 1/semestru

Sediu central

Comitetul SSM

Frecvența 4/an

Ședinte

operaționale(O3)

Frecvenþa 4/lunã

Întâlniri PSI cu

echipele de intervenție

Frecvența 4/an


Societatea Eurofoam SRL Sibiu, Str. Garii nr.13, Selimbar, 557260, O.P. 8, C.P. 802 tel. 0040-269-207800, tel./fax. 0040-269-207808; Email:

[email protected], web. www.eurofoam.ro



Figura I.2.1.2 - Organigrama EUROFOAM 2017






Persoana responsabilă în domeniul managementului securităţii este nominalizată de către

Directorul General prin Decizie internă (Decizia nr. 69/17.05.2016), conform cerinţelor din Legea

59/2016, art.5, alin.2.

Pe amplasament îşi desfăşoară activitatea un număr de 180 persoane repartizate pe schimburi astfel:

- În schimbul I: 60 personal nonproductiv şi 70 personal productiv;

- În schimbul II: 50 personal productiv.

În afara personalului propriu, pe amplasament se mai pot gasi persoane ale firmelor cu care

societatea are contract, personal de control, vizitatori.

La descărcarea din cisterne participă 2 persoane.

În zonele cu pericol, pe lângă personalul direct implicat în activitatea de producţie, mai pot fi

prezente persoane cu funcţii de mentenanţă, personal cu funcţii de conducere sau personal din afara

amplasamentului.

Activităţi externalizate:

S.C. PREVENT S.R.L Sibiu Asigurarea pazei la sediul EUROFOAM, conform prevederilor

Planului de pază avizat de Poliţia Şelimbăr, Contract de prestări

servicii S.C. Linde Gas România Instalaţia de CO2 este închiriată de la SC Linde Gas România,

societate care realizează şi verificarea instalaţiei S.C. CBS Eastern Europe Întreţinere sisteme anti-incendiu

Contract de prestări servicii S.C. ARIA CLINIC S.R.L Sibiu Medicina Muncii

Contract de prestări servicii medicale

I.2.1.1. Rolul şi responsabilităţile personalului implicat în managementul

pericolelor majore la toate nivelurile organizaţiei

Directorul General este gestionarul Sistemului de Management al Securităţii în cadrul

EUROFOAM SRL şi:

stabileşte şi face cunoscută angajaţilor săi politica proprie privind prevenirea accidentelor de

muncă, a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, a îmbolnăvirilor

profesionale, apararea împotriva incendiilor;

asigură resursele adecvate pentru sistemul de management al securităţii;

asigură resursele necesare privind respectarea politicii şi atingerea obiectivelor de prevenire a

producerii accidentelor majore;

asigură identificarea riscurilor de accidente majore şi măsurile de control;

asigură ca managementul, personalul, contractanţii să fie conştienţi de riscul unor accidente

majore în care sunt implicate substanţele periculoase utilizate;

asigură investigarea accidentelor.

Directorul fabrica este responsabil pentru:

dispunerea identificării incidentelor, accidentelor şi a situaţiilor de urgenţă de mediu sau OH&S

potentiale;

aprobarea ,,Planurilor de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă”;

aprobarea „Planificării exerciţiilor de evacuare şi intervenţie”;






alocarea resurselor necesare pentru întocmirea planurilor de urgenţă şi pentru realizarea testării

acestora precum şi cele necesare implementării măsurilor de îmbunătăţire rezultate în urma

analizelor şi evaluării gradului de adecvare a planurilor;

aprobarea programelor de instruire şi/ sau reinstruire necesare.

Şefii de Departamente

- Colaborează cu Responsabilul PSI şi Lucrătorul desemnat SSM în vederea identificării şi

delimitării activităţilor, proceselor, subproceselor şi a operaţiilor din cadrul

departamentului pe care îl conduc şi în cadrul cărora pot apărea situaţii de urgenţă,

incidente şi accidente de mediu şi OH&S;

- Asigură buna desfăşurare a simulărilor prevăzute în planul de intervenţie pentru situaţii de

urgenţă şi capacitate de răspuns;

- Asigură însuşirea, aplicarea şi respectarea prevederilor legale şi de reglementare în zona lor

de responsabilitate.

Membrii personalului

- Tuturor angajaţilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera în vederea

implementării politicilor şi planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Aceştia

sunt solicitaţi în vederea participării active în ceea ce priveşte dezvoltarea şi menţinerea

securităţii în cadrul locaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în cadrul operaţiunilor la

care participă. Aceştia vor fi încurajaţi în vederea participării active privind controlul

siguranţei şi a activităţii de monitorizare şi raportare privind incidente potenţiale.

Contractorii şi angajaţii acestora

- Tuturor contractorilor şi ţacestora le revine responsabilitatea cooperarii depline în ceea ce

priveşte împlementarea politicilor şi planurilor de acţiune de prevenire a producerii

accidentelor majore, în acelasi mod ca şi angajaţilor EUROFOAM. Termenul „contractor”

defineşte terţi sau reprezentanţi EUROFOAM din afara organizaţiei. În cazul celor din

urmă, contractul de colaborare al acestora se referă la serviciile oferite companiei

EUROFOAM,– activităţi de securitate, activităţi operaţionale.

Responsabil protecţia mediului, SSM, SMS, PSI

- Coordonează activitatea de identificare şi delimitare a activităţilor, proceselor,

subproceselor şi a operaţiilor din cadrul organizaţiei în cadrul cărora pot apărea incidente,

accidente şi situaţii de urgenţă de mediu şi OH&S;

- Se consultă cu şefii Departamentelor, cu alte persoane responsabile, în funcţie de zona/

activitate sau proces, cu angajaţii organizaţiei sau, dupa caz, ai beneficiarului în vederea

realizării celor de la puctul de mai sus;

- Întocmeşte ,,Planificarea exerciţiilor de evacuare şi intervenţie".

- Coordonează activităţile de simulare a situaţiilor de urgenţă şi de testare a planurilor de

intervenţie;

- Realizează evaluarea planurilor de urgenţă şi a comportării personalului participant;

- Stabileşte măsurile de îmbunătăţire rezultate din procesul de evaluare post-accident pe care

îl coordonează;






- Stabileşte şi implementează acţiuni corective şi acţiuni preventive referitoare la pregătirea

pentru situaţiile de urgenţă de mediu şi OH&S;

- Planifica şi asigură instruirea sau reinstruirea personalului privind răspunsul la situaţii de

urgenţă;

- Identifică „personalul cheie” şi organizaţiile care pot oferi ajutor, le consemnează pe

planurile de intervenţie, unde cuprinde inclusiv detalii de contactare a acestora;

- Reprezintă organizaţia în demersurile referitoare la posibilitatea de acordare a asistenţei

mutuale de şi către organizaţiile învecinate;

- Reprezintă organizaţia în demersurile referitoare la punerea de acord a planurilor de

intervenţie în cazul activităţilor care se realizează la beneficiari;

- Asigură accesul la prevederile legale şi de reglementare privind protecţia mediului, OH&S

şi la alte cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi care sunt aplicabile în cazul situaţiilor

de urgenţă, a incidentelor şi accidentelor de mediu şi OH&S.

Responsabilii de contracte

- La toate nivelele activităţii comerciale, responsabilii de contracte sunt solicitaţi să asigure

ca toţi contractorii şi angajaţii acestora respectă cerințele privind sistemul de management

al securității.

Initiatorul contractului este responsabil în fața companiei privind stipularea clauzelor de

securitate în contract pentru activitățile subcontractate și pentru:

Numirea, în formă scrisă, a unui deţinător competent de contract;

Numirea, în formă scrisă, a unor reprezentanți competenți ai companiei privind urmărirea

contractelor;

Asigurarea resurselor privind atingerea standardelor de securitate solicitate;

Derularea de sesiuni periodice de analiză a activității de gestionare a contractelor, în

vederea evaluării derulării acestei activități, în concordanţă cu procedura stabilită în acest

sens.

Deținătorul contractului este responsabil în fața initiatorului contractului cu privire la gestionarea

aspectelor referitoare la prevenirea producerii accidentelor majore stipulate în contract şi pentru

derularea următoarelor activități:

Derularea procesului de evaluare a riscurilor activității contractorului;

Identificarea și evaluarea situațiilor de risc pe care le implică activitățile pentru care s-a

încheiat contractul;

Autorizarea contactorului pentru derularea activităților comerciale în diferite faze ale

desfășurării lucrărilor (în cazul unui proiect de amploare sau a activităților care implică

situații cu grad ridicat de risc);

Aplicarea de sancțiuni în cazul devierii de la planul stabilit de măsuri privind prevenirea

producerii accidentelor majore.

Resurse

- Fiecare conducător de departament este responsabil pentru stabilirea și menținerea unei

forţe de muncă la un nivel ridicat de competență. Departamentele sunt responsabile pentru

stabilirea standardelor de competență ale membrilor personalului, iar departamentul Resurse






Umane va acorda sprijin tuturor departamentelor în activitatea de conducere și instruire a

personalului.

Procedurile vor fi urmărite pentru a se asigura că îndeplinirea sarcinilor și desfășurarea activităților

de prevenire a producerii accidentelor majore cu nivel critic se face într-un mod competent pe baza:

Abilităților personalului;

Aptitudinilor dezvoltate prin experienţa acumulată;

Cunosțintelor acumulate pe baza programelor de instruire și dezvoltare a personalului.

Sistemul de Management al Securității solicită o politică și un sistem de asigurare a

nivelului de competență pentru evaluarea poziţiilor critice în cadrul activităților de prevenire

a producerii accidentelor majore. Sistemul este aplicat în egală măsură în cadrul sesiunilor

de recrutare și selecţie pentru poziţii critice, atât angajaților companiei, cât și angajaților

contractorilor.

Evaluarea eficienței, precum și consecvenţa procesului de evaluare vor constitui un aspect care va fi

urmărit în cadrul sesiunilor obişnuite de audit.

I.2.2. Identificarea și evaluarea pericolelor majore care rezultă din operarea

normală și anormală precum și determinarea probabilității producerii şi

gravității acestora

Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezintă aplicarea documentată a

Sistemului de management al Securității pentru procesele sau activitățile considerate cu „nivel

critic” privind producerea de accidente majore. Evaluarea riscurilor este un document în care

informaţia este structurată metodic pentru a descrie aspectele relevante ale activităților cu nivel

critic și are ca scop asigurarea tuturor celor implicaţi într-un proces de acest tip ca:

politica de prevenire a producerii accidentelor majore se aplică;

toate riscurile au fost identificate și evaluate;

au fost luate toate măsurile de prevenire și reducere a efectelor, astfel încât nivelul riscului

să fie „cel mai redus posibil” (NCMRP);

au fost identificate deficienţele și s-a întocmit un plan de acțiune pentru remedierea

acestora.

Evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore demonstrează că Sistemul de management

funcționează eficient pentru a asigura desfășurarea în condiții de siguranță a tuturor proceselor și

activităților.

Evaluarea riscurilor este prezentată schematic în figura de mai jos:

Figura I.2.2.1 - Structura Documentului de evaluare a riscurilor

Descrierea Sistemului de Mangement al

Securităţii pentru

activitatea

respectivă

Evaluarea riscurilor de producere a

accidentelor majore

Introducere Descrierea Activităţilor

şi /sau

proceselor

Catalogul

activităţilor

Registrul riscurilor şi

efectelor

Evaluarea

riscurilor

Planul de acţiuni de

remediere şi de

îmbunătăţire

Concluzii şi Sumar pentru

Conducere






În procedura de identificare și evaluare a riscurilor industriale de pe un amplasament, conform

GHIDULUI „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase”,

realizat în cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL SevesoII / Assessment of Risks/ Major

Accident Effects, se aplică următoarele criterii:

selectarea unei metodologii adecvate în vederea identificării sistematice a pericolelor

specifice amplasamentului – HAZOP sau Liste de verificare, care depinde de complexitatea

unui amplasament / instalație;

luarea în considerare a măsurilor de prevenire, care vor asigura reducerea frecvenţei de

manifestare a unui accident datorat deviaţiilor de proces pe cât posibil.

Metodologia de identificare și evaluare a pericolelor de accidente majore (SEVESO) în cadrul

EUROFOAM SRL - Fabrica de spume poliuretanice, are la bază metoda LISTEI DE

VERIFICARE.

Analiza pe baza Listei de verificare a pericolelor generale este utilizată pentru brainstorming,

ghidat în vederea identificării pericolelor relevante specifice instalatiilor/ amplasamentelor simple,

cu funcționare discontinuă.

Modurile discontinue de operare (ca: pornire, oprire, producţia pe loturi, oprirea de urgenţă etc.),

pericole nelegate de proces, pericole bazate pe evenimente incidentale şi pericolele generale

externe vor fi analizate în conformitate cu metodologia listei de verificare.

Scopul metodologiei este acela de a analiza siguranţa unei instalaţii/amplasament şi mai ales de a

descoperi punctele vulnerabile (tehnice, organizatorice, operaţionale), de a le enunţa şi de a elabora

un plan în vederea rectificării/îmbunătăţirii acestora.

Riscurile scenariilor individuale au legatură cu probabilitatea ca un eveniment iniţiator să se

dezvolte către scenariul cu cele mai grave consecințe credibile. În funcție de severitatea celor mai

grave consecințe credibile, un anumit număr și/sau o anumită calitatea barierelor este necesară

pentru a avea în final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat

(principiul analizei LOPA – Layer of Protecțion Analysis – analiza barierelor de protecție – o

metodologie cantitativă în vederea evaluării barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor

periculoase și pentru reducerea riscurilor în unitatile de proces până la niveluri tolerabile și

acceptabile).

Evaluarea Riscurilor de producere a accidentelor majore reprezintă un instrument destinat utilizării

zilnice în cadrul activităților operaționale analizate în cadrul documentului. În consecinţă, în toate

locaţiile există un număr suficient de copii ale documentului, pentru accesul imediat al angajaților.

Evaluarea Riscurilor este un document „viu” care trebuie menţinut şi îmbunătăţit de către

Inspectorul de Siguranţă Operaţională, prin monitorizarea aplicării acestuia, prin procesul de

îmbunătăţire continuă a calităţii activităţilor desfăşurate.

Evaluări de Risc sunt realizate pentru toate activităţile sau procesele identificate cu „nivel critic”

din punct de vedere al pericolului de producere a accidentelor majore. Este important ca membrii

personalului implicaţi în activităţile pentru care se efectuează „Evaluarea Riscurilor” să se implice

în mod activ în procesul de evaluare, deoarece aceştia sunt cei care cunosc în mod direct riscurile

asociate activităţii şi răspund în mod direct de eficienţa acţiunilor desfăşurate şi de rezultatul final.






S-au efectuat evaluări de Risc pentru orice activitate considerată ca având un „nivel critic”. În

cadrul EUROFOAM sunt identificate cu „nivel critic” de securitate şi necesită în consecinţă.

Evaluari de Risc, următoarele activități:

Descărcare și depozitare TDI;

Spumarea;

Maturare blocuri spume poliuretanice;

Depozitare și prelucrare spume poliuretanice;

Depozit temporar blocuri de spumă în caz de urgenşă/ zona depozitare capete și cozi;

Depozitul de butelii de propan;

Conducte de gaz metan;

Procesul de Management al Riscurilor şi Efectelor (PMRE)

PMRE este un instrument dedicat identificării, evaluarii și gestionării situațiilor de risc. Acesta a

fost aplicat la nivel înalt pentru a identifica activitățile cu nivel critic de securitate la nivel de

companie și este aplicat prin Studiile de Evaluare a Riscurilor de producere a accidentelor majore.

Cele patru etape ale PMRE sunt ilustrate în figura de mai jos.

Figura I.2.2.2 - Procesul de Management al Riscurilor și Efectelor (PMRE)

Identificare Există riscul ca persoanele sau mediul, bunurile, să fie expuse

unui potenţial de risc

Evaluare Care sunt cauzele şi consecințele?

Cum apare lipsa controlului?

Care este riscul şi este la nivelul cel mai mic?

Control Pot fi eliminate cauzele?

Ce măsuri de control sunt necesare?

Cât de eficiente sunt măsurile?

Remediere Pot fi diminuate potentialele consecințe sau efecte?

Ce măsuri de remediere sunt necesare?

Sunt potrivite şi suficiente măsurile de remediere?

După prima etapă a Identificării situațiilor de risc și a consecințelor, etapa Evaluării implică

analiza și evaluarea riscurilor cauzelor și consecințelor, conform Matricei Evaluării Riscurilor din

Figura 5.

În etapele de Control şi Remediere sunt evaluate măsurile necesare privind minimizarea riscului şi

a consecinţelor asociate acestora. În urma efectuării acestei analize sunt identificate ariile de

îmbunătăţire şi sunt elaborate planuri de acţiune de remediere în vederea reducerii riscurilor de

nivel mediu şi mare până la Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP).






PMRE se aplică la toate nivelele de activitate şi locaţiile EUROFOAM, în vederea asigurării unei

gestionări eficiente a riscurilor pe care acestea le implică. Sunt astfel luate în considerare:

Evaluarea riscului privind securitatea şi accidentele majore;

Evaluarea impactului asupra mediului;

Evaluarea impactului solului şi a pânzei freatice;

Evaluarea personalului care manipulează produsele.

În completarea Evaluării de risc se va urmări Matricea Evaluării Riscului pentru evaluarea nivelului

relativ de risc pentru toate activitățile incluse.

Este întocmit un plan de remediere privind toate activitățile cu risc mediu și crescut pentru

reducerea riscurilor la un nivel cât mai scăzut posibil.

Figura I.2.2.3 - Matricea Evaluării Riscului în cadrul companiei

Consecințe Scara Probabilității ------------------

Gra

du

l d

e ri

sc

Niv

el

Per

soan

e

Act

ive

Med

iu

A

Nu

se

cu

nosc

cazu

ri

în i

nd

ust

rie

B

Se

cun

osc

ca

zuri

în

ind

ust

rie

C

Cazu

ri r

are

în c

ad

rul

com

pan

iei

D

De

câte

va o

ri p

e an

în c

ad

rul

com

pan

iei

E

De

câte

va o

ri p

e an

într

-o l

oca

ţie

0 Fără

răniri

Fără

pagube

Fără

impact

SC

ĂZ

UT

1 Răniri

uşoare

Pagube

uşoare

Impact

nesem

nificativ

2 Răniri

minor

Pagube

minore

Impact

minor

ME

DIU

3 Răniri

majore

Pagube

locale

Impact

localizat

RID

ICA

T

4 1 - 3

cazuri de

deces

Pagube

majore

Impact

major

5

Număr

mare de

cazuri de

deces

Pagube

extinse

Impact

masiv

Tipurile de risc în cadrul obiectivului analizat sunt identificate și prezentate în Capitolul IV.

I.2.3. Controlul operațional

Descrierea proceselor și a metodelor de operare din cadrul obiectivului analizat sunt detaliate în

Capitolul II, pct. II.1.5, iar sistemele de protecție și măsurile aplicate sunt detaliate în Capitolul

III, pct III.1.1.






Buna funcționare a fabricii de spume poliuretanice, a echipamentelor statice și dinamice, precum și

a instalatiilor anexe, este determinată în principal de:

exploatarea rațională, conform instrucțiunilor furnizorilor de echipamente,

procedurilor de lucru și normativelor;

efectuarea inspecţiilor și controalelor tehnice la timp și de bună calitate;

supravegherea permanentă și remedierea imediată a anomaliilor și defecțiunilor;

evitarea efectuării de improvizaţii, provizorate sau modificări față de proiecte.

Controlul operațional cuprinde:

Procedurile pentru operarea în siguranță a instalaţiilor și echipamentelor aflate pe

amplasament.

Procedurile sunt întocmite pe activități și locuri de muncă și prelucrate de fiecare organizator de

producție cu operatorii din formaţiile de lucru, la angajare, cu ocazia instructajului periodic și de

câte ori este nevoie.

Anual, operatorii sunt testaţi cu privire la cunoştinţele profesionale, cunoaşterea procedurilor de

lucru, a normelor de SSM şi SU, iar practic se fac exerciţii de alarmare, cu simulări, pentru diferite

situaţii de urgenţă. Operatorilor noi angajaţi, pe lângă instructajele de SSM şi SU, li se acordă o

perioadă de timp pentru acomodare, însuşirea corectă a activităţilor şi operaţiilor pe care le au de

executat, perioadă în care sunt asistaţi de operatori cu pregătire şi experienţă în activitatea

respectivă şi monitorizaţi de şeful locului de muncă. Procedurile sunt revizuite şi reactualizate

periodic, având în vedere dacă sunt schimbări sau lucrări noi în instalaţii.

Echipamente de automatizare pentru operarea în condiţii de control și siguranță a procesului

tehnologic

Controlul se realizează în principal automat la instalaţiile de producție ca procedură directă inclusă

în tehnologie, cod – EUR-P-LS-0013.

S-a adoptat o tehnologie modernă care corespunde normelor europene în vigoare pe linie de

securitate și protecția mediului și dotată cu echipamente de automatizare astfel:

la depozitul de materii prime, rezervoarele de stocare a poliolului și tdi-ului sunt dotate cu

sisteme de semnalizare sonoră la indicarea nivelului maxim de umplere în tancuri;

la instalația de spumare sunt senzori care indică producerea unor defecțiuni tehnice; dozarea

substanțelor se poate face și prin programare manuală;

în hala de maturare a blocurilor de spumă, prin înregistrarea continuă și verificarea

temperaturii în blocuri, se identifică eventualele anomalii legate de creșterea temperaturii

peste pragul maxim de 165 oC și intervenţia prin izolarea și scoaterea în afara halei a

blocurilor vizate;

la secția de debitare, instalaţiile de debitare sunt prevăzute cu senzori de miscare care

sesizează și blochează automat instalaţia dacă o persoană se găsește în raza de acțiune a

acesteia.

Înainte de începerea procesului de spumare, se completează lista sintetică de verificări și reglări,

fișa de înregistrare parametrii spumare, iar în cazul unor incidente, acestea sunt trecute în Raportul

de recepţie preliminarea în spumare.






Tabel I.2.3.1

Fazele procesului tehnologic Documente privind controlul operațional

Descărcarea și depozitarea

materiilor prime de bază (polioli și

toluen diizocianat-TDI);

- Procedura de recepție materii prime și auxiliare EUR-P-PS-0003; - Procedura Gestionarea substanțelor chimice EUR-P-LS-0018; - Procedura Inventariere stocuri tancuri EUR-P-LS-0041; - Procedura reguli de reacție în caz de intervenție la sistemul de

stingere și detecție al incendiilor EUR-P-LS-0042;

- Instrucțiune descărcare toluendiizocianat (TDI) EUR-I-PS-0135 ; - Procedura Controlul modificărilor materii prime și auxiliare cu

impact direct asupra producției, mediului, sănătății și securității în

Eurofoam EUR- PL-LS-0030

- Procedura Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale

EUR-P-LS-0011

- Procedura Situații de urgență EUR-P-LS-0015

- Instrucțiune Reguli de reacție la defect EUR-I-PS-0109; - Instrucțiune descărcare toluendiizocianat (TDI) EUR-I-PS-0135 ; - Instrucțiune detecție emisii TDI EUR-I-PS-0223

- Lista verificărilor ce trebuie efecuate înainte de descărcarea

cisternelor cu TDI- Validare descărcare TDI EUR-F-PS-0168;

- Fișe cu operaţiunile de mentenanță a instalaţiilor de semnalizare;

- Fișe cu operatiunile de mentenanță sprinklere şi hidranți.

Descărcarea și depozitarea

materialelor auxiliare necesare în

procesul de spumare;

condiţionarea materiilor prime

(polioli şi TDI necesare spumării);

Prepararea catalizatorilor și

aditivilor pentru spumare;

Spumarea propriu-zisă;

- Procedura reguli de reacție în caz de intervenție la sistemul de

stingere și detecție al incendiilor EUR-P-LS-0042; - Procedura privind supravegherea, manipularea și evacuarea

blocurilor cu risc potențial de autoaprindere EUR-P-LS-0023;

- Flux tehnologic Spumare EUR-F-DS-0023 - Diagrama Procesului de obținere a spumelor poliuretanice flexibile

EUR-F-PS-0192 - Procedura Întrerupere temporară a activității EUR-P-EE-0005

- Procedura Controlul modificărilor tehnice în Spumare EUR-P-LS-

0036 - Procedura Situații de urgență EUR-P-LS-0015 - Procedura Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale

EUR-P-LS-0011 - Plan de întreținere QFM (mașina de spumare) EUR-F-PS-0054; - Procedura Întrerupere temporară a activității EUR-P-EE-0005 - Instrucțiune detecție emisii TDI EUR-I-PS-0223

- Lista sintetică verificări și reglaje înainte de spumare EUR-F-PS-

0053 - Fișe cu operaţiunile de mentenanță a instalaţiilor de semnalizare; - Fișe cu operaţiunile de mentenanță sprinklere şi hidranți;

- Fișa intreţinere sisteme ventilaţie hală.

Maturare

- Procedura privind supravegherea, manipularea și evacuarea

blocurilor cu risc potențial de autoaprindere EUR-P-LS-0023

- Instrucțiune posibile avarii și modul de intervenție la transportul

blocurilor pe conveior Maturare EUR-I-PS-0216; - Fișa înregistrare temperatură blocuri maturare EUR- F-PS-0077 - Fișe cu operaţiunile de mentenanță a instalaţiilor de semnalizare;

- Fișe cu operaţiunile de mentenanță sprinklere şi hidranți; - Fișa întreţinere sisteme ventilaţie hală.

Depozitare blocuri scurte

Depozitare blocuri lungi

Debitare






Instrucțiune descărcare toluendiizocianat (TDI) EUR-I-PS-0135

Reglementările stabilite pentru aceste operații sunt valabile pentru toate fabricile de spume

poliuretanice din Comunitatea Europeană și au la bază două principii:

A) Prevenirea accidentelor industriale majore și limitarea efectelor unui eventual accident.

B) Evitarea degradării mediului înconjurător

Conducerea fabricii asigură îndeplinirea măsurilor de siguranță necesare și prezintă autorităților, la

solicitarea acestora, situații din care să rezulte că:

Sunt identificaţi factorii majori de risc

S-au adoptat măsurile de siguranța necesare

Personalul care lucrează este instruit și posedă echipamentul necesar pentru:

- prevenirea accidentelor majore (deversarea și emiterea de vapori de

toluendiizocianat la descărcare)

- intervenţii în eventualitatea unui accident

- limitarea consecințelor unui accident pentru oameni și mediu, în cazul în care

acesta are loc.

Criterii pentru furtunurile de descărcare: Este necesar ca la locul de descărcare să existe furtunuri

proprii, dotate cu circuit de retur al vaporilor, construite special pentru diizocianaţi. Acestea sunt

echipate cu valve tip bilă care se conectează la flanşa tancului de transport sau este echipat cu un

sistem de cuplare etanşă a furtunului.

Inspecția condițiilor de recepție și depozitare: Asigurarea condițiilor de recepție a

toluendiizocianatului face parte din responsabilitățile clientului. Se recomandă ca furnizorul, la

solicitarea clientului, să efectueze în cooperare o verificare conform criteriilor impuse, care să aibă

loc cu ocazia primei livrări.

Echipamentul de protecție: tot echipamentul de protecție prevăzut va fi folosit, iar personalul de

deservire va fi instruit pentru utilizarea lui.

Operația de descărcare se demarează doar după ce au fost verificate toate mijloacele de siguranță

prevăzute în Formularul „Validare descărcare TDI”. Semnarea formularului de către șofer și

operator spumare, reprezintă acceptul acestora că mijloacele de siguranță sunt disponibile și sunt

folosite în mod adecvat.

Descrierea operatiilor și activităților efectuate de operator

- citește și respectă prevederile din FTS pentru produsul TDI;

- completează lista de verificări pentru descărcarea TDI;

- se asigură că rezervorul de recepție are disponibilul de capacitate necesară descărcării și

poziționează vanele corespunzătoare pentru descărcarea produsului în rezervorul corespunzător,

notează nivelul inițial și calculează nivelul după descărcare;

- verifică indicatoarele de pe autocisternă și conformitatea acestora cu produsul transportat;

- ghidează şoferul pentru poziţionarea autocisternei în punctul de descărcare, iar când aceasta este

corect pozitionată solicită şoferului executarea următoarelor operaţii: oprirea motorului,

acţionarea sistemului manual de frânare și blocarea roților cu panai;

- se echipează cu echipamentul de protecție;






- verifică integritatea instalației, pornește pompa de descărcare, urmărește evoluția nivelului în

tancurile de TDi și controlează desfășurarea normală a procesului de descărcare;

- când descărcarea s-a încheiat, oprește pompa și semnalează șoferului acest lucru;

- în niciun caz nu este permisă descărcarea TDI într-unul din rezervoarele de TDI din care în acel

moment se consumă TDI în procesul de producție a spumei;

- după terminarea descărcării, îndepătrează propriul echipament de protecție, curățind cu atenție

articolele contaminate în timpul descărcării.

Consemnarea datelor

- înainte de începerea descărcării, se consemnează cantitatea de TDI exitentă în rezervorul în care

se va face descărcarea și cantitatea existentă dupa descărcare;

- se consemnează în fișa de magazie cantitatea de TDI intrată în stoc în urma descărcării;

- se completează formularul pentru verificări înaintea începerii descărcării.

Defecțiuni, avarii şi modul de acționare

- în cazul semnalării unor defecțiuni, recepționerul sau conducătorul vehicolului refuză

descărcarea, informează conducerea fabricii și a firmei transportatoare, solicită instrucțiuni de la

superiori, consemnează pe documentele de transport defecțiunea semnalată;

- în cazul scurgerilor de TDI constatate la oricare dintre echipamente, se oprește imediat pompa

de descărcare, se închid imediat valvele, iar recepționerul și conducătorul vehicolului

îndepărtează în siguranță tava în care s-au colectat eventualele scurgeri de TDI.

Procedurile şi Instrucțiunile de operare trebuie să reglementeze:

- domeniile de responsabilitate;

- operarea în condiții normale;

- manipularea substanțelor şi preparatelor periculoase;

- identificarea accidentelor tehnice, tehnicile pentru identificarea cauzelor acestora, precum și

domeniile de responsabilitate pentru eliminarea efectelor;

- condiții de operare speciale, limitate în timp;

- operare în timpul lucrărilor de întreţinere;

- măsuri în condiții de nefuncționare a instalației; comportamentul în cazul producerii de

defecțiuni și accidente, oprirea în caz de urgență, măsuri de prim ajutor și eliminarea

corespunzătoare a deșeurilor.

Prin SMS se va asigura că instrucțiunile de operare:

- se referă la toate informaţiile relevante obţinute în urma investigării și evaluării pericolelor de

accidente tehnice;

- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor de operare și a activităților;

- vor fi verificate și actualizate periodic, prin considerarea experienţei din timpul operării, chiar și

fără existenţa unei modificări a proceselor sau a activității;

- conţin în formă clară pentru toţi angajații toate informaţiile necesare pentru operarea în condiții

de siguranță a instalațiilor;

- sunt accesibile tuturor salariaților.






Prin SMS se va asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajaților cu privire la instrucțiunile

de operare:

- înainte de intrarea în funcțiune a unor instalatii noi;

- înainte de preluarea posturilor de către noii angajați;

- înainte de modificarea proceselor de operare;

- înainte de începerea utilizării de noi substanțe;

- înainte de opriri majore ale instalației sau de scoaterea ei din funcțiune;

- în cazul unor activități care prezintă pericole deosebite;

- după accidente și evenimente soldate cu emisii;

- înainte de intrarea în vigoare de noi prevederi legale;

- în cazul modificării instrucțiunilor de operare.

Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice şi de siguranță

Controlul uzual

La intrarea în tură și pe parcursul timpului de lucru, operatorii secției spumare controlează starea

tehnică și fizică a echipamentelor,ă din aria lor de activitate, definită prin fișa postului. Eventualele

nereguli sunt aduse imediat la cunosținta şefului de producție. În funcție de natura și gravitatea

defecțiunii, seful de producție, după consultarea cu directorul de fabrică, stabilește modul de intervenție.

Reprezentanții departamentului tehnic controlează starea tehnică și fizică a echipamentelor

tehnologice, electrice și de siguranță, conform celor prevăzute în tabelul următor:

Tabel I.2.3.2

Frecvența Echipamente tehnologice, electrice și de siguranță

Săptămânal

- nivel de ulei din reductoare

- benzi transportoare la conveioare

- ventilaţie

- cuțiti

- vizuală a împământare

- ghidaje cuțiti

- dispozitive de ascuțire

- paralelism dintre cuțiti și masă

- dispozitive de siguranță

- roți antrenare cuțiti

- senzori bariere optice

Lunar

- gresare lanţuri și lagăre

- reglare cuplaje electromagnetice și frâne

- curățare ambreiaje

- role bucşi fierăstrău

- măsurare vibraţii

- gresări pompe CAT

- uzuri, deformări, fisuri suduri, lanţuri

- curățare cremaliere

- îmbinări cu șuruburi

- limitatori de cursă







- întegritate cabluri electrice și jgheaburi

- protecția prin legare la pământ (strângere șuruburi)

- reglaj ghidaj cuțit

- curățare căi rulare

- gresare colane cadru

Anual

- verificare strângere conexiuni electrice

- curățare tablouri electrice

- calibrări pompe

- schimbare fierăstrău

- verificare/înlocuire role masă

- înlocuire ulei din reductoare

- înlocuire piese uzate

- înlocuire pinioane rampă mobilă

- verificare injectoare

- verficare presostate

- verificare rotametre

- verificare agitator C4

- curățare vase C4

Controlul periodic, la scadență

Controlul periodic, la scadenţă, cuprinde echipamentele, dispozitivele şi sistemele relevante de

securitate, înregistrate în Planul de monitorizare PSI .Controalele şi verificările sunt executate de

societăţi autorizate, cu personal atestat, în baza normelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice în

vigoare, pentru care se emit, se întocmesc, procese verbale, buletine, rapoarte de încercări prin care

se certifică funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă. Recipientele sub presiune intră sub

juridicţia ,,Prescripţiilor Tehnice” ISCIR; controlul la scadenţă este stabilit de reprezentantul

ISCIR, care asistă la efectuarea probelor, certificate printr-un ,,proces verbal”, pe care îl ataşează la

,,cartea tehnică”, stabilind totodată data următoarei scadenţe.

În cazul defecţiunilor accidentale, proprietarul de proces emite o cerere de reparaţie către

departamentul tehnic, solicitând intervenţia.

În funcţie de gravitatea defecţiunii, şeful departamentului tehnic alocă resursele necesare putând

apela şi la terţi.

În urma remedierii defecţiunii, se fac probele tehnologice şi se emite Raportul de mentenanţă pe

care îl semnează proprietarul de proces şi reprezentantul tehnic.

Tabel I.2.3.3


Saptămânal - iluminat de siguranță;

Lunar

- pompe incendiu;

- sistem sprinklere;

- hidranți incendiu;

- ACS.







Semestrial

- prize de pământ;

- paratrăznet;

- uşi industriale.

Anual

- sistem de ventilație;

- coş dispersie gaze;

- sondă semnalizare nivel max. recipient;

- supape de siguranță;

- termometre;

- manometre;

- echipamente electrice: întrerupătoare electrice de MT

și JT, motoare electrice de JT, transformatoare de putere,

tablouri electrice de JT, celule electrice de MT,

separatoare electrice de MT, bare colectoare tensiune de

JT şi MT, termometrie;

- echipament de lucru electricieni (cizme & mănuşi);

- centuri siguranță;

- sistem de ancorare;

- zgomot, iluminat, noxe;

Tabel I.2.3.4

Mentenanță, revizii și

reparații

Documente aplicabile: - Procedura Control Operațional EUR-P-LS-0013 - Procedura Mentenanță EUR-P-PS-0004 - Plan de întreținere QFM EUR-F-PS-0054 - Procedura controlul EMM-urilor EUR-P_PS-0007 Înregistrări disponibile: - Baza de date electronice, conform sistemului automat software pentru

descărcare substanțe chimice;

- Lista verificărilor ce trebuie efecuate înainte de descărcarea cisternelor cu

TDI; - Lista verificărilor pentru utilajele de spumare;

- Fișa lucrări întreţinere (ex.rezervoare, maşina spumat, panou comandă etc);

- Fișe cu operaţiunile de mentenanță a instalațiilor de semnalizare; - Fișe cu operaţiunile de mentenanță sprinklere și hidranți; - Fișa întreţinere sistem ventilație hală; - Registru evidență verificare protecții pe circuite TDI; - Registrul de control al instalaţiilor de detectare, semnalizare, alarmare,

alertare, limitare şi stingere a incendiilor;

- Buletine de verificare conform normativelor aplicabile în vigoare; - Buletine de verificare metrologică, certificate de etalonare pentru

echipamentele utilizate în controlul procesului.

Școlarizările și instruirile

Prin programul stabilit de Managementul executiv se programează periodic cursuri de perfecționare

atestare, autorizare a personalului operator, electricieni, motostivuitoriști.

Instruirea se desfășoară în cadrul unor cursuri de formare și/sau prin instruire la locul de muncă.






I.2.4. Managementul pentru modernizare şi schimbare

Managementul pentru modernizare are la bază asigurarea integrităţii activelor, care reprezintă factorul

cheie în evitarea accidentelor în cadrul locatiilor și punctelor de lucru EUROFOAM.

EUROFOAM are un sistem și un set de proceduri care urmărește să asigure exploatarea și

întretinerea echipamentelor pentru o bună funcționare. Pentru a asigura controlul și eficacitatea

procedurilor. În acest sens EUROFOAM a întocmit următoarele documente:

o Arhiva cu documentația tehnică a clădirilor instalaţiilor, utilajelor din dotare;

o Instrucțiunile de exploatare și întreţinere;

o Instrucțiunile propri de securitate și sănătate în muncă;

o Manuale şi Proceduri de lucru;

o Standarde şi norme tehnice;

o Fișa de evidență a utilajelor;

o Urmărirea cheltuielilor de reparații pentru utilajele reprezentative;

o Planurile anuale de întreţinere;

o Evidența controalelor la echipamentele cu risc major de accidente;

o Întocmirea listei cu propunerile anuale privind modernizare/investiţii;

o Înregistrări ale planurilor de proiectare, construcţie și instrucțiuni de exploatare pentru

toate activele.

Frecvența efectuării inspectiilor de întretinere se bazează pe regulamente, recomandări ale

producatorului, istoricul funcționarii echipamentului (incluzand și evaluare riscului)

Managementul pentru modernizare constituie o prioritate în cadrul societății și vizeaza pe langa

eficientizarea economica a procesului tehnologic prin achizitionarea de tehnologie de vârf și

respectarea cerințelor europene pe linie de protecția mediului, PSI și siguranță operațională.

I.2.5. Planificarea pentru situații de urgență internă

►Planificarea pentru situații de urgență – adoptarea și implementarea procedurilor pentru

identificarea situațiilor de urgență posibile prin analiza sistematică, pregătirea, testarea și revizuirea

planurilor de urgență, astfel încât să răspunda unor astfel de situații de urgență și să ofere pregătire

specifică personalului implicat. Această pregătire trebuie să se facă cu tot personalul de pe

amplasament, inclusiv cu subcontractorii.

Adoptarea și implementarea procedurilor pentru identificarea situațiilor de urgență posibile,

prin analiză sistematică

La data elaborării lucrării, EUROFOAM SRL, deține următoarele proceduri și planuri pentru

identificarea situațiilor de urgență posibile:

Plan de urgență internă EUR-I-LS-0060

Plan de intervenție 2018

Plan de intervenție în caz de poluări accidentale EUR-F-LS-0097

Planuri de evacuare în situații de urgență






Procedura Situații de urgență EUR-P-LS-0015

Procedura Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale EUR-P-LS 0011

Procedura Reguli de reacție în caz de intervenții la sistemele de stingere și detectare incendii EUR-P-LS-0042

Procedura privind instruire şi evaluare personal cu Program anual de instruire

Evaluarea riscurilor industriale pentru obiectivul analizat este realizată prin metodologia conform

Listelor de verificare, anexa la Metodologia de identificare și analiză a riscurilor industriale ce

implică substanțe periculoase PO-SMS-02, anexata prezentului Raport de securitate.

În metoda de identificare și evaluare a riscurilor industriale de pe amplasament, realizată conform

GHID „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase”,

realizat în cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL Seveso II / Assessment of Risks/ Major

Accident Effects, se aplică următoarele criterii:

selectarea unei metodologii adecvate în vederea identificării sistematice a pericolelor specifice

amplasamentului – în cazul nostru Liste de verificare

luarea în considerare a măsurilor de prevenire, care vor asigura reducerea frecvenţei de

manifestare a unui accident datorat deviaţiilor de proces, pe cât posibil.

Pregătirea, testarea și revizuirea planurilor de urgență, astfel încât să raspundă unor astfel

de situații de urgență.

Pentru toate situațiile de urgență, la nivelul obiectivului există:

Planul de urgență internă;

Planul de intervenție în caz de incendiu;

Plan de intervenție în cazul unei poluări accidentale;

Planurile de urgență internă se referă la oricare scenariu posibil identificat în cadrul PMRE și se

aplică pentru fiecare intervenție.

PLANUL DE URGENȚĂ INTERNĂ este integrat într-un sistem unitar de abordare a

managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt

specifice, măsurabile și pot fi realizate operativ. Se are în vedere și necesitatea de revizuire

periodică (sau ori de câte ori este necesar), ţinând cont de:

- progresul cunosțintelor tehnice;

- experienţa acumulată ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe amplasament;

- lecţii învăţate în perioada de implementare a planului de urgență;

- schimbări semnificative pe amplasament;

- comportamentul uman, ca răspuns la situațiile de criză.

Planul de urgență internă are în vedere identificarea sistematica a consecințelor oricarui accident

major care poate apare și conțin:

● modul cum este organizată intervenția la o situație de urgență;

● modul de furnizare a informaţiilor, alarmarea;

● posibilele urgenţe ce pot aparea în toate scenariile de accidente majore;

● modul de coordonare şi comunicare în timpul unei interventii la o situație de urgență;

● asigurarea resurselor necesare de către operator, dacă sistemele de intervenție proprie nu sunt

suficiente;






● descrierea resurselor interne și externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita

consecințele unui accident major pentru oameni și mediu;

● modul de asigurare cu personal suficient, într-o perioadă de timp rezonabilă, pentru a conduce

și acționa în cadrul planului de urgență internă;

● asigurarea echipamentului necesar pentru intervenție, corespunzător scopului, disponibil în

orice moment și în perfectă stare de funcționare;

● modul de mobilizare a serviciilor de urgență medicală necesare în cazul răspunsului la o

situație de urgență.

Specifică pentru fabrica de spume poluretanice este atenţia deosebita care se acordă și incidentelor

latente, prevenirea oricărui risc fiind problema prioritară.

Plan de intervenție în caz de incendiu - cuprinde organizarea apărării împotriva incendiilor

pentru:

- Rampa de descărcare materii prime- TDI și polioli;

- Depozit materii prime TDI și polioli;

- Hala spumare;

- Hala maturare;

- Hala debitare;

- Hala depozit blocuri scurte;

- Depozit temporar blocuri de spumã în caz de urgențã/zona depozitare capete și cozi

- Planul de amplasare a hidranților exteriori şi planurile de evacuare pentru fiecare construcţie de

pe amplasament.

Incendiul fiind principalul risc al instalatiei, Plan de intervenție în caz de incendiu va fi refacut si

aprobat de ISU Sibiu, pentru toate obiectivele extinderilor etapizate ale instalatiei, cuprinse la

Cap. III.1.1. Identificarea părților instalației relevante pentru securitate (IRS).

Plan de intervenție în caz de poluare accidentală - EUR-F-LS-0097/RO cuprinde:

Lista punctelor critice unde se pot produce poluări accidentale:

Rampa de descărcare materii prime (TDI şi polioli)

Cauze:

- Defecțiuni ale conductelor sau robineţilor de la instalaţiile de transvazare materii prime;

- Ruperea furtunului braţului mobil de descărcare;

- Defecțiuni ale robineţilor şi flanselor la autocisternă;

Rezervoare / Tancuri depozitare TDI şi polioli

Cauze:

- Defecțiuni ale conductelor sau robineţilor de la instalaţiile de transport materii prime (TDI

și polioli);

- Supraîncărcarea rezervoare / tancuri depozitare TDI şi polioli;

- Fisuri ale rezervoarelor (tancurilor) de materii prime TDI și polioli.

Secția Spumare spume poliuretanice flexibile

Cauze:






- Defecțiuni ale conductelor, robineţilor și pompelor de la instalaţiile de transport materii

prime și catalizatori, stabilizatori, coloranţi;

- Defectarea reactorului de spumare;

- Fisuri ale rezervoarelor sau recipientelor de depozitare catalizatori, stabilizatori, coloranți.

Planurile vor fi completate sau revizuite astfel încât să răspunda tuturor situațiilor de urgență și

să asigure pregătirea personalului implicat.

Testarea planurilor se face prin exerciţii organizate pe baza unui grafic aprobat de director fabrica

și avizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență al judetului Sibiu.

Pregătirea specifică a personalului implicat

Instruirea personalului în domeniul situațiilor de urgență se face la angajare și periodic și se

realizează prin următoarele categorii de instructaje:

- Instructaj introductiv general;

- Instructaj specific locului de muncă;

- Instructaj periodic;

- Instructaj special pentru lucrări periculoase;

- Instructaj la recalificare.

Instruirile realizate pentru personalul amplasamentului sunt consemnate în Fișa de instructaj în

domeniul situatiilor de urgență.

Tematica și planificarea instruirilor este elaborată de compartimentul de specialitate din

EUROFOAM SRL și este aprobat de conducerea societății. Pentru instruirea SVSU tematică este

avizata de ISU Sibiu.

Pentru testarea planurilor de urgență este prevazută efectuarea de exerciţii privind situații de

urgență:

- Exerciţii de simulare a Celulei de urgență;

- Exerciţii cu scenarii de urgență pe amplasament;

Exerciţiile cu scenarii care presupun efecte în afară amplasamentului se organizează şi se

desfasoară cel puţin o dată la 3 ani și sunt, de regulă, corelate cu exerciţiile organizate de titularul

activității.

Revizuirea și actualizarea Planului de Urgență Internă se va efectua conform dispoziţiilor legale la

un interval de maximum 3 ani.

Revizuirea PUI trebuie să cuprindă:

- Modificări tehnice relevante: lista substanțelor periculoase, locatiile și cantitaţile maxime

care pot fi prezente, instalaţii și echipamente tehnice noi puse sau scoase din funcțiune etc.;

- Modificări interne organizatorice relevante;

Modificări ale adreselor pentru alarmare ale autoritaţilor, servicilor de intervenție externe și ale

membrilor Celulei de urgență;

- Informaţii noi ca urmare a accidentelor majore produse sau/și progresul tehnic care pot fi

folosite în cadrul Planului de Urgență Internă.

În cadrul societății există:






- Planul tematic pentru instruirea lunară și anuală, în domeniul situațiilor de urgență, la

fiecare nivel de competență;

- Registrul de planificare și evidență a participării la pregătirea profesională și calificativele

obținute.

I.2.6. Monitorizarea performanței

►Adoptarea și punerea în aplicare a procedurilor pentru evaluarea continuă a îndeplinirii

obiectivelor stabilite prin politica titularului activității de prevenire a accidentelor majore și

prin sistemul acestuia de management al securității

Monitorizarea permanentă a eficienței conceptului de securitate, a sistemului de management al

securității și a măsurilor de protectie este parte a sistemului de management al securității.

Rezultatele acestei monitorizări vor fi comparate cu obiectivele de securitate stabilite.

Aceasta înseamna în special:

● o monitorizare activă a atingerii planurilor și obiectivelor stabilite și a utilizarii preventive a

măsurilor de protecție și nu după producerea accidentelor tehnice, a evenimentelor periculoase sau

a altor evenimente relevante pentru securitate.

Periodic trebuie să se realizeze o analiză a managementului pe teme de securitate, privind

următoarele aspecte:

- Rezultatele auditurilor interne și externe, dupa caz;

- Stadiul de îndeplinire și urmărire a țintelor, programelor și măsurilor;

- Comentarea celor mai importante modificări, relevante pentru obiectiv, în domeniul cerinţelor

legale aplicabile.

Rezultatele procesului de monitorizare vor fi raportate și discutate de către persoanele competente,

în cadrul întâlnirilor planificate la nivel de management.

● documente implementate la nivel de organizaţie privind stabilirea defecţiunilor în cadrul

sectoarelor de operare care pot prezenta pericole pentru amplasament și pentru vecinătate sau din

investigarea cărora pot rezulta informaţii pentru creșterea securității la nivelul obiectivului, precum

și pentru modalităţile de comunicare cu operatorul și investigarea acestora.

Monitorizarea eficienței sistemului de management al securitații se realizează prin audituri

periodice.

I.2.7. Audit și revizuire

► Adoptarea și punerea în aplicare a procedurilor de evaluare periodică, sistematică a

politicii de prevenire a accidentelor majore și a eficienței sistemului adecvat de management

al securității

În afară de monitorizarea performanței, operatorul întreprinde verificări periodice ale conceptului

de securitate și ale sistemului de management al securității (audit). Rezultatele verificării vor fi






evaluate. Conceptul de securitate și sistemul de management al securității vor fi îmbunătăţite pe

baza acestei evaluări.

Auditul

Auditul are drept scop să stabilească dacă organizarea, procesele şi procedurile sunt realizate în

conformitate cu definiţia stabilită de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice şi

dacă, în general, respectă atât prevederile legale venite din exterior cât şi prevederile interne ale

întreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalităţilor de îmbunătăţire

a componentelor sistemului de management al siguranţei.

- Operatorul are propus un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de managementul de

vârf şi trebuie să cuprindă următoarele puncte: Zonele şi activitățile care vor trebui supuse

auditului;

- Frecvenţa realizării auditului pentru sectorul respectiv;

- Persoanele responsabile pentru fiecare audit;

- Resursele și personalul necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea

cunoștinţelor de specialitate necesare, a independenței față de intreprindere și a suportului

tehnic;

- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot conţine formulare, liste, interviuri deschise,

observaţii),

- Modalităţile de raportare ale rezultatelor auditului;

- Modalităţile de utilizare ulterioară (utilizarea auditului pentru îmbunătăţirea sistemului de

management al securității);

- Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.

Auditul va fi realizat de auditori interni sau externi, autorizaţi legal și care au facut dovada

experientei și competenţei de realizare a auditului; societatea alocă toate resursele materiale și

personalul necesar. Raportul auditului se va face în scris și va conţine procedurile, standardele și

referinţele utilizate, metodologia de lucru, investigaţiile și măsurătorile efectuate, concluzii și

recomandări.

Societatea efectuează AUDIT INTERN SEVESO conform Plan şi Raport de audit privind

verificările periodice ale sistemelor de siguranța/securitate din procesul de spumare EUR-F-LS-

0100/RO.

Auditul se realizează anual, confom Planului intern de monitorizare Mediu.

Acesta cuprinde:

- Verificarea elementelor de siguranță hidraulice:

supape de siguranță - evacuare aerisire tancuri TDI; admisie aerisire tancuri TDI;

- Verificarea elementelor de siguranță electrice:

bariere optice - cross-conveior Spumare;

- cross-conveior maturare;

- benzile 1...7 tunel de transport spumă proăspată;

- rack-suri;

- rampă.






senzori de supraplin - tancuri TDI (TT1...4);

- tancuri polioli (PT1...11).

protecții prin legare la împământare.

- Verificarea eliminării blocurilor cu risc: linie tăiere;

- Verificarea elementelor de siguranță mecanice:

limitatori de cursă

cuțiti de spumare

benzile 3,5,6,7 tunel de transport spumă poliuretanica;

racksuri;

rampa.

- Verificare sisteme antiincendiu:

Pompe şi trasee (ACS) maturare, depozit blocuri scurte, debitare, blocuri lungi, role;

Pompe hidranți/casa pompe;

- Verificare sondă de temperatură – maturare;

- Verificare ventilaţie spumare;

- Verificare etanșeitate trasee spumare;

- Verificare iluminat de siguranță – depozit materii prime spumare;

- Verificare instalație bioxid de carbon – spumare.

Evaluare

Rezultatele monitorizării performanţei şi ale auditului vor fi evaluate de către conducerea societăţii

cu scopul de a stabili dacă conceptul de securitate şi sistemul de management al securităţii sunt

concludente şi eficiente.

Evaluarea rezultatelor verificării trebuie să ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu

conceptul de securitate şi obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere,

evaluarea va determina repartiţia resurselor pentru implementarea modificărilor atât la nivelul

organizării cât şi la cel al tehnologiei, prin respectarea standardelor şi a cadrului legislativ. Aceasta

corespunde procesului continuu de îmbunătăţire.

Conducerea societății va stabili următoarele:

Persoanele responsabile în cadrul conducerii întreprinderii;

Termene limită;

Documentarea, inclusiv distribuirea raportului;

Urmărirea implementării măsurilor;

Consemnarea modificărilor.

Adoptarea şi implementarea procedurilor de evaluare sistematică periodică, a politicii de prevenire a

accidentelor majore, precum şi a oportunităţii şi eficienţei sistemului de management al securităţii,

revizuirea documentată a performanţei politicii şi a sistemului de management al securităţii, precum

şi actualizarea acestuia se fac de către conducerea societăţii prin analiză la cel mai înalt nivel.






CAPITOLUL II

PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT

OBIECTIVUL

Principiul de bază pentru elementele de securitate este identificarea posibilelor pericole ce pot să

apară în cadrul activității desfășurate de EUROFOAM SRL – FABRICA Sibiu.

Evaluarea acestora tine seama de pozitia geografică a obiectivului, substanțele periculoase implicate

și tipul activității.

II.1. Descrierea amplasamentului și a mediului acestuia, inclusiv

localizarea geografică, condițiile meteorologice, geologice, hidrografice

II.1.1.Poziția geografică a obiectivului

Amplasamentul este situat în intravilanul comunei Șelimbăr, sat Șelimbăr, str. Gării nr. 13, județul

Sibiu. Terenul este proprietatea societăţii, identificat prin CF 109925 Şelimbăr, nr.cadastral

109925, cu suprafaţa de 116243 mp.

Fig. II.1.1.1 Plan de încadrare în zonă

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului sunt:

- 475856 E

- 437496 N






Amplasarea terenului și delimitarea lui - Planul de amplasament, Anexa nr. 3

Amplasamentul ocupă o suprafață totală de 116.243 mp, din care:

- Suprafața construită: 19703 mp;

- Drumuri și platforme betonate: 18500 mp;

- Suprafața liberă: 78039 mp.

Accesul în cadrul obiectivului se poate realiza pe poarta dinspre strada Gării, latura de sud-vest.

Principalele părți ale amplasamentului, relevante pentru Securitate sunt următoarele:

Rezervoarele de stocare TDI(Tancuri TDI)

Rezervoarele de TDI sunt amplasate în depozitul de materii prime, în aceeaşi încăpere cu tancurile

de Poliol. Zona rezervoarelor ocupă o suprafaţă de 450 mp. Rezervoarele ( 4 de TDI şi 11 de poliol)

sunt vase cilindrice vertical sudate, cu capac şi capacitate maximă de 50 mc fiecare; acestea sunt

amplasate subteran în 2 cuve de retenţie cu dimensiunile: 18 x 5 x 2 m şi 18 x 20 x 2 m. Cuvele de

retentie sunt betonate cu zid din beton armat având şi rol anti-incendiu.

Zona de descărcare TDI şi poliol

Cisternele de transport toluen și poliol sunt descărcate pe exteriorul depozitului de materii prime,

pe o platformă betonată. Aceasta are forma unei cuve de retenție și are rol de captare a tuturor

substanțelor deversate accidental.

Descărcarea se face cu pompe pneumatice, iar racordurile sunt diferite pentru fiecare tip de materie

primă în parte.

Distanțele dintre depozitul TDI şi:

Nord:

- transformatoare electrice, linii electrice aeriene: 370 m

- clădire RETRASIB: 260 m

Nord-vest:

- hala de producție GREINER PACKAGING S.R.L.: 45 m

- depozit PE şi PP granulare (GREINER PACKAGING S.R.L.): 70 m

- cele mai apropiate blocuri de locuit din Sibiu: circa 1200 m (Rampa Stefan cel

Mare)

Sud-est:

- triaj CFR Sibiu: 390 m

Sud:

- hala THRACE GREINER PACKAGING S.R.L.: 190 m

- depozit PP granular aparținand THRACE GREINER PACKAGING S.R.L.:190 m

- cele mai apropiate case de locuit din Selimbar: circa 600 m

Est:

- centura ocolitoare a Municipiului Sibiu: 480 m

- cele mai apropiate case de locuit Bungard: circa 1700 m

II.1.2. Vecinătățile






Referitor la localitățile din vecinatate și populația acestora, Fabrica de spume poliuretanice

Eurofoam se învecinează astfel:

Fig. II.1.2.1 Relatia amplasamentului cu vecinătățile

Tabel II.1.2.1. Amplasarea localităților pe o rază de 5 km în jurul obiectivului Fabrica de spume

poliuretanice Eurofoam

Orașul / comuna Localitatea / cartierul Amplasare

față de

obiectiv

Distanța

de la

obiectiv

[km]

Populația

aproximativă

Municipiul Sibiu Centrul economic est N-NV 0,3 4000

Cartier Broscărie NV 1,3 1500

Cartier Vasile Aaron N 1,5 10000

Centura Ocolitoare Sibiu E 0,3 250

Comuna Şelimbăr Cartierul englezesc E-SE 0,6 3000

Gara Șelimbăr S 1,2 100

Comuna Bungard Bungard E 1,7 1500

Comuna Caşolţ Cașolţ E 5,3 1200






Tabel II.1.2.2. Obiective vulnerabile în jurul amplasamentului Fabricii de spume poliuretanice

Eurofoam

Nr.

crt

INSTITUTIA,

OPERATORUL ECONOMIC

ADRESA NUMĂR

PERSOANE

DISTANŢA/

DIRECŢIE (Km)

1 Centrul economic est Sibiu Str. Petrolului, nr. 2 4000 0,3/N-NV

2 Zona Sibiu Shopping City DN1/Intrarea în Sibiu 3000 1,7/V

3 Gara Șelimbăr Str. Depoului, nr.15 161 1,2/S

4 Centura Ocolitoare Sibiu - 250 0,48/E

5 Școala generală Șelimbăr Str. M.Viteazu 190 1,2S

6 Primăria Șelimbăr Str. M.Viteazu 90 1,2/S

7 Biserica Șelimbăr Str. M.Viteazu 150 1,2/S

Tabel II.1.2.3.Unități economice situate în jurul amplasamentului EUROFOAM

Nr

crt Zona sau obiectivul ce poate fi afectat

DISTANȚA/

DIRECȚIE (Km)

Nr.

persoane

1 S.C RETRASIB S.R.L. 0,3/NV 120

2 S.C. GREINER PACKAGING S.R.L. 0,1/NV 150

3 S.C. THRACE GREINER S.R.L. 0,1/S 110

4 S.C.HIDROSIB S.A. 0,8/NV 100

5 Zona industriala Independența II 0,5/NV 500

6 SC CENTRAL LOGISTICS SRL 0,3/NV 100

II.1.3. Instalații învecinate care pot provoca accidente

În zonă nu sunt obiective care se află sub incidența Legii 59/2016.

II.1.4. Străzi principale și străzi importante pentru acces în caz de urgență

Accesul pe amplasament se realizează:

- pe poarta dinspre strada Gării, latura de sud-vest;

- din direcția NV pe str.Stefan cel Mare din cartierul Broscărie, după care, la dreapta prin

zona industrială Independența II și în final pe poarta principală de acces.

II.1.5. Date meteorologice

La scară teritorială, ca amplasament, EUROFOAM SRL este situată în judetul Sibiu, teritoriul

administrativ al loc. Şelimbăr. Se află în partea centrală a Romaniei, în sudul Transilvaniei, în

interiorul arcuirii largi a Carpaţilor Meridionali, între 45°28’- 46°17’ lat. nordică şi 23°35’ – 24°57’

long. estică, altitudinea medie fiind 455mdMN.






Raionarea climatică încadrează zona studiată în tipul de climă continental moderată cu efecte

secundare microclimaterice de protecție, datorită amplasamentului la marginea nordică a

depresiunii Sibiului, la contactul cu dealurile dinspre nord cu înălţime medie.

Din punct de vedere al calităţii aerului, zona municipiului Sibiu și a împrejurimilor (din care face

parte zona analizată) intră în categoria zonelor cu grad de poluare medie, datorat, în principal,

traficului rutier intens, industriei și stațiilor de mixturi asfaltice. Însa, nu trebuie omis faptul că

schimbările climatice influenţează compoziţia și dispersia poluanţilor în atmosferă.

Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona studiată sunt:

temperatura medie multianuală a aerului – 8,8C;

luna medie cu primul îngheț la sol – noiembrie;

luna medie cu ultimul îngheț la sol – martie;

numărul mediu al zilelor tropicale (cu Tmax30C) – 9 zile/an;

durata medie de strălucire a soarelui – 1.924,1 ore/an;

cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor – 662 mm/an;

numărul mediu al zilelor cu ninsoare – 28 zile/an;

numărul mediu al zilelor cu brumă – 25 zile/an;

direcția predominantă a vântului este din SE – 18%, urmată de cea din NV, sensibil egală

procentual datorită amplasării diferite față de stația de referință meteo aflată pe platoul

aeroportului Sibiu, în extremitatea vestică a municipiului.

În anotimpul rece, în perioadele de calm, la fel ca și în restul depresiunii Sibiului, se produc

frecvent inversiuni termice.

Se apreciază că amplasamentul (diferit de cel al staţiei meteo menţionate) vine cu următoarele

diferenţe din punct de vedere climatic:

- procentul aproximativ egal al direcțiilor predominante cu care se deplasează masele de aer (SE

şi NV);

- numărul mai mare de zile cu brumă dat de amplasarea în zona de terasă a râului Cibin și nu pe

un platou înalt;

- numărul mai mare al zilelor cu ceaţă (datorat aceluiaşi motiv) și proporţional, durata mai mică

a perioadei medii de strălucire a soarelui.

Tabel II.A.3.Direcțiile predominate ale vântului și vitezele aferente

N NE E SE S SV V NV

FRECVENŢA(%) 7 2.5 10 18 5 3 6 16

VITEZA (m/s) 2 1 1.5 2 2 1 1.8 2.2

Direcțiile predominante ale vântului sunt: SE cu o frecvenţă de 18% şi viteza de 2 m/s; NV cu o

frecvență de 16% şi viteza de 2,2 m/s.

Pentru că amplasamentul este situat într-o zonă relativ izolată față de comunitățile umane, în zona

cu destinaţie industrială și destul de aproape de autostrada A1, calitatea aerului atmosferic este

influenţată și de următorii factori:

- alţi agenți economici care-și desfașoară activitatea în această zonă;

- traficul rutier intens, datorat prezenței autostrăzii A1;






- fenomenele climatice de inversiune termică, în perioadele cu temperaturi scăzute, în care

este împiedicată dispersia poluanţilor, formându-se o barieră ce împiedică răspândirea

poluanților în atmosferă dincolo de o anumită înălțime.

Figura II.A.3. Roza vânturilor

II.1.6. Date geologice și hidrografice

Din punct de vedere fizico-geografic, obiectivul este amplasat în extremitatea sud-estică a

municipiului Sibiu la cca. 750 m sud de şoseaua Sibiu – Agnita şi de centura ocolitoare a

municipiului Sibiu, fiind înconjurată la vest şi est de teren arabil care desparte fabrica de staţia CF

Sibiu Triaj.

Amplasamentul se află la limita dintre lunca Cibinului şi terasa I-a de 6-8 metri a acestuia pe podul

terasei.

Din punct de vedere geologic, perimetrul interesat aparţine unităţii strucurale majore a Bazinului

Transilvaniei, fiind situat pe bordura sud-estică a acestuia în cadrul Depresiunii Sibiului.

Topografie

La scară teritorială, judeţul Sibiu se află în partea centrală a României, în sudul Transilvaniei, în

interiorul arcuirii largi a Carpaţilor Meridionali, între 45 grade 28 minute – 46 grade 17 minute

latitudine nordică şi 23 grade 35 minute – 24 grade 57 minute longitudine estică, altitudinea medie

fiind de 455 mdMN.

Regional, relieful este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (Lunca Târnavei Mari, în

apropiere de Copşa Mică) şi se caracterizează printr-o mare varietate şi complexitate din punct de

vedere morfologic cât şi a condiţiilor naturale.

Constituţia şi dezvoltarea geologică a teritoriului interesat au determinat apariţia treptelor sau

unitaţilor mari de relief, iar acţiunea agenţilor fizici desfăşurată în decursul mai multor etape, a

stabilit varietatea de amănunt, cea care a definit aspectele actuale ale reliefului. În consecinţă, s-au

putut identifica la nivel regional, două trepte mari de relief, care rezultat a unei radicale diferenţieri

geologice: treapta munţilor şi treapta podisurilor, care sunt separate printr-o zonă depresionară.

Partea muntoasă şi sudică a judeţului, aparţine unităţii de relief şi geologice a Carpaţilor

Meridionali şi anume Munţilor Făgăraş pe de o parte şi Munţilor Cibinului şi Lotrului pe de altă

parte, cele două masive muntoase fiind despărţite de Defileul Oltului, Turnu Roşu – Câineni.






Unitatea analizată este situată în judeţul Sibiu, la nordul ramei muntoase a Făgăraşului, mai exact în

Depresiunea Cibinului. La marginea nordică a munţilor (între aceştia şi podişurile de nord), râurile

au sculptat culoar depresionar, dar părţile lui componente – Depresiunea Făgăraşului, Depresiunea

Sibiului, cu prelungirea ei vestică, Depresiunea Săliştei şi Depresiunea Apoldului – prezintă

caractere mult diferenţiate, reflectate mai ales în modul de utilizare a terenurilor.

Obiectivul este situat în judeţul Sibiu, localitatea Selimbar, str. Gării, nr. 14.

Conform PUG-ului aprobat al municipiului Sibiu, obiectivul este amplasat în Zona Industrială Est.

Hidrologie

Din punct de vedere hidrologic, cel mai apropiat curs de apă din zonă este râul Cibin - cod cadastral

VIII-1.120, la circa 1340 m est de amplasamentul studiat. Amplasamentul se găseşte în bazinul

hidrografic al Oltului și se află la limita dintre lunca Cibinului și terasa superioară a acestuia, la 6-8

m pe podul terasei față de lunca Cibinului.

Râul Cibin, cod cadastral VIII-1.120, care face parte din bazinul hidrografic Olt, în secțiunea Sibiu,

în regim natural, are următoarele valori ale debitelor asigurate:

- Q mediu multianual………………………………………….3,96 mc/sec.;

- Qmax la 1% asigurare………………………………………380 mc/sec.;

- Q max la 3% asigurare…………………………………… 260 mc/sec.;

- Q max la 5% asigurare………………………………………220 mc/sec.;

- Q med minim lunar cu 95% asigurare……………………..0,920 mc/sec.

Coordonator hidroedilitar, pentru bazinul hidrografic al Oltului, în judeţul Sibiu, este Sistemul de

Gospodărire a Apelor Sibiu, care aparţine de Direcţia Apelor Olt, cu sediul în Râmnicu. Vâlcea, din

cadrul A.N.”APELE ROMÂNE”.

În ceea ce priveşte hidrogeologia terenului, pe baza forajelor executate pe amplasament, s-a

constatat că nivelul hidrostatic este situat sub stratul argilos de la suprafaţă, fiind cantonat în

orizontul următor de pietrisuri şi bolovănişuri, la adâncimea de 5,5-6 m faţă de cota de teren

natural.

Debitul acestor ape este mic, fiind dependente de cantitatea de precipitaţii căzute în zonă, acestea

acumulându-se sub formă de infiltraţii şi izvoare cu debit redus.

Nu vor există influenţe asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane sau asupra altor

obiective existente în vecinătate, care ar putea suferi de pe urma utilizării sau evacuării apei de

către titularul activităţii.

Geologie, hidrogeologie și pedologie

Conform zonării pedogeografice, în regim natural, amplasamentul unităţii se încadrează în

Provincia Transilvană, zona solurilor brune de pădure, cu textură predominant lutoasă şi luto –

nisipoasă, derivată generic din interferenţa factorilor caracteristici substratului, cu cei derivaţi din

specificul climatic al zonei.

Din punct de vedere geologic–structural, regiunea în care este amplasată fabrica aparţine unităţii

structurale majore a Bazinului Transilvaniei, fiind situată pe bordura sud – vestică a acesteia, în

Depresiunea Sibiului.






Din punct de vedere tectonic, Bazinul Transilvaniei a luat naştere prin scufundarea unui relief

cristalino-mezozoic, care a început în timpul cretacicului superior şi a continuat, neuniform şi cu

întreruperi, până în pliocen.

Depozitele din umplutura bazinului sunt reprezentate, mai ales, prin roci sedimentare epiclastice,

jocurile pe verticală ale bazinului explicând grosimea mare a sedimentelor.

Structura geologică este relativ simplă, prin dezvoltarea unor cute normale. Depozitele miocene

superioare şi pliocene descriu o serie de domuri şi brachianticlinale cu suprafeţe mari de ridicare,

înclinarea stratelor pe flancuri fiind cuprinsă între 2-10 grade.

Cercetările mai noi au arătat că direcţia cutelor majore, periferice, din care face parte şi regiunea

analizată, se menţine aproximativ NV-SE şi manifestă tendinţa de continuitate cu domurile

centrale.

La scară teritorială, judeţul Sibiu se află în partea centrală a României, în sudul Transilvaniei, în

interiorul arcuirii largi a Carpaţilor Meridionali, între 45 grade 28 minute – 46 grade 17 minute

latitudine nordică şi 23 grade 35 minute – 24 grade 57 minute longitudine estică, altitudinea medie

fiind de 455 mdMN.

Regional, relieful este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (Lunca Târnavei Mari, în

apropiere de Copşa Mică) şi se caracterizează printr-o mare varietate şi complexitate din punct de

vedere morfologic cât şi a condiţiilor naturale.

Constituţia şi dezvoltarea geologică a teritoriului interesat au determinat apariţia treptelor sau

unitaţilor mari de relief, iar acţiunea agenţilor fizici desfăşurată în decursul mai multor etape, a

stabilit varietatea de amănunt, cea care a definit aspectele actuale ale reliefului. Drept consecinţă,

s-au putut identifica la nivel regional, două trepte mari de relief, ca rezultat a unei radicale

diferenţieri geologice: treapta munţilor şi treapta podişurilor, care sunt separate printr-o zonă

depresionară.

Partea muntoasă şi sudică a judeţului, aparţine unităţii de relief şi geologice a Carpaţilor

Meridionali şi anume Munţilor Făgăraş pe de o parte şi Munţilor Cibinului şi Lotrului pe de altă

parte, cele două masive muntoase fiind despărţite de defileul Oltului, Turnu Roşu – Câineni.

Unitatea analizată este situată în judeţul Sibiu, la nordul ramei muntoase a Făgăraşului, mai exact în

Depresiunea Cibinului. La marginea nordică a munţilor (între aceştia şi podişurile de nord), râurile

au sculptat un culoar depresionar, dar părţile lui componente – Depresiunea Făgăraşului,

Depresiunea Sibiului, cu prelungirea ei vestică, Depresiunea Săliştei şi Depresiunea Apoldului –

prezintă caractere mult diferenţiate reflectate mai ales în modul de utilizare al terenurilor.

Din punct de vedere geologic Depresiunea Cibinului, în care se află unitatea interesată, este parte

componentă a Depresiunii Transilvaniei. Aceasta a luat naştere prin scufundarea neuniformă a

cristalinului mezozoic carpatic începută spre sfârşitul perioadei cretacice şi continuată până în

pliocen. Fundamentul este alcătuit din roci cristaline şi petece de roci mezozoice care nu apar deloc

la suprafaţă ci la adâncimi foarte mari. Pe acest fundament cristalin există o cuvertură sedimentară

chiar de 2000 – 3000 m grosime spre centrul depresiunii, care se impune în relief prin gradul de

permeabilitate al rocilor, prin izvoarele existente la zi şi care sunt relativ puţine la număr.

În ceea ce priveşte geologia şi hidrologia amplasamentului, sprijinindu-ne pe existenţa unui foraj

aflat în vecinătate, pe care îl considerăm reprezentativ, apreciem următoarea stratificaţie:

- 0,00 - 0,70 m sol vegetal;






- 0,70 - 1,40 m argilă prafoasă compactă;

- 1,40 - 6,50 m pietriș și bolovani;

- 6,50 - 9,30 m nisip cu liant argilos;

- 9.30 - 10,50 m argilă marnoasă și cenușă;

Depresiunea Cibinului, dintre dealuri şi munte, cu altitudine medie de 550 mdMN (77% din

suprafaţa sa este cuprinsă între 400 – 600 m) şi cu relief domol, de câmpie piemontană, a cărei

pantă medie ajunge la 2 grade 30 minute, reprezintă o individualitate geografică foarte clar

delimitată faţă de regiunile limitrofe. Zonal, reţeaua hidrografică este dominată de Râul Cibin care

se varsă în Râul Olt.

Oltul, axul hidrografic al depresiunii, este principalul colector al reţelei hidrografice care drenează

depresiunea. Fluctuaţiile debitului lichid al văilor ce drenează zona sunt legate de regimul

precipitaţiilor.

Scurgerea apei pe aceste văi are o variaţie în timp în funcţie de evoluţia factorilor climatici şi una în

spaţiu, dependenţă de relief, rocă, sol, vegetaţie şi activitatea omului.

Astfel, din observaţii făcute în timp s-a constatat că ponderea cea mai mare din scurgerea apelor o

are alimentarea pluvio-nivală, care reprezintă şi peste 85% din scurgerea totală anuală.

Fie că este vorba de apele freatice sau de adâncime, acestea prezintă variaţii în raport cu structura

petrografică şi de relief şi cursurile de suprafaţă. Constitutia litologica a zonei îndeplineşte condiţii

bune pentru înmagazinarea apelor subterane.

Încadrarea lucrărilor în clase și categorii de importanță; zonarea seismică

Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se încadrează la: ag = 0,16 g şi o valoare a perioadei

de colt Tc = 0,7; conform Normativ P 100-1/2006, clasa de împortanță III.

Construcția are categoria de importanță normală C conform HGR 766/1997.

Zona climatică – III, conform STAS 6472/83;

Zona de încărcare cu zăpadă – B;

Zona de încărcare cu vânt – A;

Adâncimea de îngheț, conform STAS 6054/77, este de -1,00 de la cota terenului natural neacoperit;

Conform STAS 4273/83, lucrarea se încadreaza în categoria constructiilor hidrotehnice 4, clasa V.

II.1.7.Teritorii ecologice special ocrotite

Relația amplasamentului în raport cu ariile naturale protejate din vecinătate, este prezentată

în figura de mai jos:






Fig. II.1.7.1. Distanțe faţă de arii naturale protejate

Amplasamentul EUROFOAM SRL, se situează atât în afara ariilor de protecție avifaunistică și a

siturilor de interes comunitar, cât și în afara zonelor protejate declarate la nivel național.

Distanțele la care se află amplasamentul instalației față de siturile de interes comunitar sunt:

- 8,45 km Sud- Est față de ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică- Slimnic (Insula stepică

din zona localității Șura Mică);

- 4,97 km Nord- Vest față de ROSCI0304 Hârtibaciu de sud- vest;

- 4,89 km Nord Vest față de ROSCI0132 Oltul mijlociu- Cibin- Hârtibaciu;

- 10,37 km Sud- Vest față de ROSPA0099 Podișul Hârtibaciu.

- 4,4 km Est față de Rezervația Parcul Natural Dumbraca Sibiului

- Conform scenariilor descrise în Capitolul IV, se observă că pentru scenariile cu frecvența de

manifestare < 10-6, zonele posibil afectate în exteriorul amplasamentului sunt: Zona IV de

atenție – vătămări reversibile la distante de 697 m, Zona III - de afecțiuni ușoare - vătămări

ireversibile la distanță de 328 m.

Conform scenariilor descrise în Capitolul IV, scenariu cu raza cea mai mare, zona IVde atenție

este la 695 m de amplasament.

În cazul accidentelor majore, scenariile cu cele mai grave consecințe (raza pe zona de atenție cea

mai mare atinge 695 m), dar datorită distanței mari față de ariile protejate, a motivelor pentru care






au fost desemnate ariile protejate și a activității desfășurate pe amplasament, activitatea de pe

amplasamentul analizat nu va avea impact asupra acestora.

Măsuri de protectie și de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident sunt descrise

în Cap. IV la fiecare scenariu.

Definirea şi clasificarea urgenţelor în funcție de gravitate și Descrierea resurselor mobilizabile

înterne și externe în cazul unui accident este descrisă în Cap. V.

Ca răspuns la posibile accidente, sunt elaborate Planul de urgență internă, Planul de intervenție

în caz de incendiu, Planul pentru prevenirea poluărilor accidentale.

II.1.8. Istoricul obiectivului

Fabrica de spume poliuretanice în România a fost înființată în anul 1997 la Craiova, sub numele de

POLIFLEX și este membră a grupului EUROFOAM AUSTRIA. Este o companie cu capital

integral privat având ca acționari EUROFOAM BV din Olanda și EUROFOAM Gmbh Austria.

Încă de la început s-a axat pe producerea de spume poliuretanice flexibile, folosindu-se un proces

tehnologic discontinuu. Ulterior, în anul 1999, fabrica și-a mutat sediul central la Sibiu, unde de

altfel funcționează mașina de spumat burete, iar punctele de lucru sunt centre de debitare a spumei

poliuretanice. Producția a fost strategic poziționată în centrul țării, fiind cel mai mare centru de

spumare continuă din România.

Cei peste 300 de angajați își desfășoară activitatea în cele 6 locații ce acoperă întreg teritoriul

național: Sibiu, București, Baia Mare, Craiova și Piatra Neamț.

Produsele companiei sunt:

Spume poliuretanice și spume eterice flexibile sub formă de blocuri scurte, saltele, piese debitate de

diferite dimensiuni și forme, cu largă utilizare în industriile de mobilier și saltele, auto, construcții,

packaging și multe altele. În prezent, capacitatea de producție a fabricii după investițiile realizate, a

ajuns de la 15.000 t la 20.000 t/an spumă poliuretanică și 2000 t/an spumă poliuretanică flexibilă

de tip esteric

În perioada 2015 - 2018, EUROFOAM SRL a realizat următoarele obiective:

- Hala depozitare blocuri lungi;

- Tunel legãturã cu anexe personal;

- Fundații conveior fix legãturã nr. 1;

- Configurare halã depozitare blocuri scurte.

- Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile;

- Drum asfaltat /cale acces la docuri încărcare la clădirea debitare role din spume

poliuretanice flexibile;

- Extindere fundații șine rampe de transfer blocuri lungi;

- Extinderea capacității de maturare prin montarea a încă 24 racks-uri (rafturi) de maturare în

hala existentă.

- Birouri și anexe sociale Hala Blocuri Scurte (urmare a demolării birourilor existente pentru

facilitarea utilizării celor 4 docuri de încărcare);






- Instalare echipament Crusher în hala Depozit blocuri lungi și supraetajarea conveioarelor

aferente;

- Clădire depozit materii prime spume esterice.

Situaţia şi vechimea construcţiilor de pe amplasament este prezentată în tabelul urmator:

Tabel II.1.8.1

Construcții Anul construcţiei

Rampa de descărcare materii prime (TDI și polioli) 1999

Depozit materii prime (TDI și polioli) – DMP 1 1999

Hala spumare 1999

Hala maturare/ depozit blocuri lungi 1999, 2002

Hala depozitare blocuri spumă maturate/ depozit blocuri scurte 1999, 2002

Hala depozitare blocuri lungi 2016

Hala debitare și ambalare 1999, 2002

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de urgențã/

zona depozitare capete și cozi

2009

Sediu administrativ 2004

Depozit materii prime spume eterice(DMP 2) 2018

Investițiile propuse în procesul de dezvoltare al societății au scopul de a diversifica metodele și

formele în care sunt prelucrate spumele poliuretanice flexibile în vederea acoperirii unui spectru

mai larg de cerințe ale clienților și în vederea reducerii importurilor de astfel de produse. Această

diversificare va fi însoțită evident și de o mărire a capacității de producție de spume poliuretanice

flexibile de la 15 mii tone /an la 25 mii tone/an într-un interval de 5 ani (până în 2021).

Împreună cu această diversificare se va efectua și o sistematizare a amplasamentului în vederea

optimizării accesului autocamioanelor de transport marfă, a sistemului de colectare și

desnisipare/separare uleiuri pentru apele pluviale de la platformă, a sistemului general de prevenire

și stingere a incendiilor (PSI) precum și a sistemului de alimentare cu utilități (energie electrică, apă

incendiu, aer comprimat etc.

În acest sens în cadrul, proiectul „Extindere capacitate de stocare/prelucrare fabrica spume

poliuretanice flexibile ”, mai urmează să fie realizate următoarele obiective:

Perioada de dezvoltare: 2018-2021

Obiectiv 5: Extindere Hală Debitare;

Obiectiv 8: Retehnologizare boilere apă caldă pentru încălzirea halelor tehnologice;

Obiectiv 9: Instalare punct trafo tip PTAB cuprinzând 2 transformatoare 20kV/0.4 kV, de

400 KVA fiecare, de tip uscat și conectarea la rețeaua de 20kV – LEA Greiner Thrace.

Obiectiv 10 : Extindere cladire debitare role din spume poliuretanice flexibile (Obiectiv 1);

Obiectiv 12- Hală debitare spume tehnice

Obiectiv 13 – Extindere Hala Depozit blocuri lungi






II.2. Identificarea instalaților, zonelor şi a altor activități de pe

amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major

Având în vedere identificarea substanţelor chimice care intră sub incidenţa reglementărilor Seveso,

conform Legii 59/2016, instalaţiile şi activităţile de pe amplasamentul Fabricii de spume

poliuretanice EUROFOAM Sibiu, care prezintă pericol de accident major, sunt cele care au

legătură directă cu substanţele relevante Seveso. Lista acestor instalaţii este prezentată la Capitolul

III, iar descrierea detaliată a instalaţiilor, precum şi a activităţilor ce se desfăşoară în cadrul

instalaţiilor şi echipamentelor respective este prezentată în continuare.

II.2.1. Componența instalațiilor

Definiţia unui amplasament - întreaga zonă care se află sub controlul unui operator unde sunt

prezente substanțe periculoase în una sau mai multe instalații din aceeaşi zonă, inclusiv în

infrastructurile sau activitățile conexe.

Ţinând seama de această definiţie, considerăm obiectivul EUROFOAM SRL Fabrica de spume

poliuretanice Sibiu, ca fiind un obiectiv relevant pentru securitate.

Plan situatie Anexa 3.

Tabel II.2.1

Construcții

Obiectiv

relevant

pentru

securitate

ORS

Rampa pentru descãrcare TDI și polioli din cisterne auto

Hală de depozitare TDI și polioli (tancuri stocare TDI și polioli)

Hală de spumare (instalația de spumare, rezervoare materii prime și auxiliare-

rezervoare de lucru/de zi, depozit materii prime și auxiliare- catalizatori, coloranți,

stabilizatori și agenți de reticulare, aditivi, zonă administrativã, post trafo, centralã termicã,

centrală ventilație, stație de compresoare )

Hală de maturare blocuri de spumã/depozit blocuri lungi

Hală depozitare blocuri de spumã / depozit blocuri scurte

Hală depozitare blocuri spumã lungi

Hală debitare și ambalare spumã

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de urgențã/ zonă depozitare capete și

cozi (Zona de siguranțã I- betonatã și acoperitã; Zona de siguranțã II- platformã betonatã)

Clădire administrativă

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile

Clădire depozit materii prime spume esterice

Instalațile auxiliare

Rastel depozitare butelii de propan - zonă acoperitã, lângă bazinele de retenție a apelor

pluviale, îngrãditã și încuiatã. Buteliile sunt așezate într-un rastel și asigurate împotriva

rãsturnãrii. Capacitatea maximã - 80 butelii

Zonă depozitare butelii Azot- max. 5 butelii (azot lichefiat criogenic) asigurate cu suporți de

prindere la înãlțime în zona instalației de spumare.

Zonă Vas CO2 - rezervor criogenic de stocare de 11.000 l, presiune max. 20 bar, prevãzut

cu gard de delimitare zonã, lângã instalația de spumare






Construcții

Sisteme de încălzire şi producere apă caldă:

- cazan încălzire apă caldă HR 2-520/1998 (încălzire hale) cu putere calorifică

480.000 Kcal/h; combustibil: gaz natural_ Hala spumare

- cazan încălzire apă caldă HR 2-800/1998 (încălzire hale) cu putere calorifică

690.000 Kcal/h, combustibil: gaz natural-Hala spumare

- cazan Viessman Vitogaz 100 pentru producere apă caldă şi încălzire corp

administrativ, 132 kW, combustibil gaz natural;

- 2 centrale termice murale: Ferolli Domina F24E, 23,3 kW, combustibil gaz

natural(Casa Poarta, birou Maturare)

- 3 Cazane mural în condensație: Viessmann Vitodens 200-W, 90,6kW, combustibil

gaz natural(Hala role)

Centrală ventilație - Hala spumare:

- 5 ventilatoare de 10000 Nmc/h fiecare pentru evacuarea gazelor de reacție,

racordate la un coș de dispersie cu H = 10 m și ϕ = 1,5 m;

Stație de compresoare

Stații de încărcat acumulatoare pentru electrostivuitoare - Hala Debitare și Hala Spumare

Alte construcţii

Platformă depozitare deșeuri

2 Rezervoare semiîngropate înmagazinare apă potabilă - V= 300 mc fiecare, care asigură și

rezerva intangibilă pentru incendii, 2 rezervoare de suprafata pentru inmagazinarea apei de

incendiu de 250 m3 si 500 m3.

2 bazine de retenție impermeabilizate pentru apele pluviale de 3000 m3 si 1000 m3.

Prezentul Raport de Securitate se va revizui cu ocazia finalizării tuturor învestițiilor prevăzută în

cadrul proiectului „Extindere capacitate de stocare/prelucrare fabrica spume poliuretanice

flexibile”.

II.2.2. Descrierea Obiectivului

Conform profilului de activitate - Fabricarea de produse din spumă poliuretanică flexibilă, Cod

CAEN 2016, procesul de producție care se desfăşoară în prezent pe amplasament cuprinde

următoarele operații de bază:

- descărcarea și depozitarea materiilor prime de bază (polioli şi toluen diizocianat-TDI) C8.1;

- descărcarea și depozitarea catalizatorilor și aditivilor pentru spumare;

- descărcarea și depozitarea materialelor auxiliare necesare în procesul de spumare;

- condiţionarea materiilor prime (polioli şi TDI necesare spumării);

- prepararea catalizatorilor și aditivilor pentru spumare;

- spumarea propriu-zisă în hala spumare C8;

- debitarea spumei poliuretanice produse în blocuri lungi şi separarea blocurilor cu potențial de

auto-aprindere precum şi a porţiunilor potențial neconforme;

- maturarea blocurilor lungi, în Hala maturare C10, unde se realizeză și debitarea blocurilor lungi

în blocuri scurte, acestea fiind apoi transportate în depozitul de blocuri scurte C11, de unde sunt






livrate direct către clienți sau sunt transferate în secția de debitare C9 pentru prelucrare la

dimensiunile solicitate. Tăierea se realizează cu mașina de debitat verticală pe linia de tăiere;

- depozitarea blocurilor scurte de spumă se face pe lungimi și categorii de calitate, în Hala

depozitare blocuri de spumă maturate/ depozit blocuri scurte C11 . Transportul blocurilor scurte

din Hala maturare se realizează pe un conveior amplasat în tunelul de legătură dintre cele două

hale.

- blocurile lungi de spumă maturate se depozitează în Hala de depozitare blocuri lungi C2, nou

construită. Tunelul de legătură care conectează Hala de Depozitare Blocuri scurte și Hala de

Depozitare Blocuri Lungi adăpostește Linia de Tăiere Blocuri Scurte Nr. 2 și conveyorul de

transfer blocuri scurte;

- Blocurile de spumă se debitează conform dorințelor beneficiarului cu ajutorul mașinilor și

utilajelor de debitare în cadrul Halei debitare și ambalare spumă C9;

- Din cadrul procesului de spumare rezultă blocuri rebutate sau periculoase, cu risc potențial de

autoaprindere care se depozitează în Zona de depozitare temporară blocuri de spumă în caz de

urgență/zonă depozitare capete și cozi C12. Aceasta cuprinde Zona de siguranţă I - pentru

depozitarea în aer liber a blocurilor de spumă în situaţii de supraîncălzire sau aprindere și Zona

de siguranţă II - zona de siguranţă capete şi cozi.

Depozitarea cantităților de spumă poliuretanică pe amplasament se realizează în prezent astfel:

Tabel II.2.2.1

Hala maturare / Depozit blocuri lungi C10 -48 racksuri pentru maturare

- suprapunere directă pentru blocurile maturate- maxim 3

blocuri suprapuse

Capacitatea totală de depozitare - 260 t

Hala depozitare blocuri de spumă maturate-

depozit blocuri scurte C11

- suprapunere directă a blocurilor scurte de spumă

maturate, maxim 5 blocuri suprapuse

Capacitate totală de depozitare -200 t

Hala depozitare blocuri lungi C2 -suprapunere directă pentru blocurile lungi (30 m)

maturate, maxim 3 blocuri suprapuse

Capacitate totală de depozitare- 220 t

Hala debitare și ambalare spumă C9 -cantitatea maximă depozitată la un moment dat în hală

este de max. 10 tone spumă poliureatanică flexibilă

(produse finite, semifinite, secundare şi materie primă).

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã

în caz de urgențã/ zona depozitare capete și

cozi C12

- zona de siguranță I - depozitarea în aer liber pe

platformã betonatã și acoperitã a blocurilor de spumã în

situații de supraîncãlzire sau aprindere - maxim 8

blocuri, fãrã a fi stivuite

- zona de siguranță II- Platforma de depozitare betonatã a

capetelor și cozilor- cantitate maxim depozitatã -2 t.

Clădire debitare role din spume poliuretanice

flexibile C16

- cantitatea maximă de spume PU flexibile existentă

în același timp în Hala Debitare Role va fi de 15

tone și include atât blocul aflat în interiorul

utilajului loop-splitter (max. 7.5 tone) cât și rolele

pregătite pentru expediere;






Capacitățile de depozitare spumă poliuretanică pe amplasament după realizarea etapizată a

obiectivelor de dezvoltare propuse de societate sunt:

- Extindere Hala Debitare existentă: cantitatea maximă depozitată la un moment dat în hala

extinsă va fi de max. 5 tone spumă poliuretanică flexibilă (produse finite, semifinite, secundare și

materie prima);

- Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile: se preconizează stocarea

unei cantităţi maxime de 15 tone de spumă poliuretanică flexibilă sub formă de role;

- Hala debitare spume tehnice: cantitatea maximă depozitată la un moment dat în hala

extinsă va fi de max. 5 tone spumă poliureatanică flexibilă (produse finite, semifinite, secundare și

materie primă);

- Extindere Hala Depozit blocuri lungi: cantitatea depozitată la un moment dat, la un grad

de încărcare de 80% , va fi de aprox. 2400 tone spume, în funcție de densitatea acestora.

Autorizaţii și avize deținute de Eurofoam, aplicabile activității în vigoare, sunt prezentate mai jos:

Tabel II.2.2.2

Nr.

crt. Acte de reglementare Nr./ Data

1 Autorizaţia integrată de mediu SB 03 din 23.04.2018

2 Autorizația de gospodărire a apelor SB 73 din 20.07.2018

4 Autorizaţie de securitate la incendiu 732034/25.06.2007

5 Autorizatie de securitate la incendiu 895/18/SU-SB din 10.05.2018

Avize obținute de Eurofoam pentru proiectul de dezvoltare:

Tabel II.2.2.3

Nr.

crt. Acte de reglementare Nr./ Data

1 Avizul de gospodărire a apelor SB 60/26.07.2016

2 Aviz de amplasament favorabil emis

de SC Electrica SA

70201617150/11.07.2016

3 Notificare asistență de specialitate de

sănătate publică

337/23.06.2016

4 Aviz favorabil emis de SC E.ON

Distribuție România SA

140580/29.06.2016

5 Aviz de securitate la incendiu 143/16/SU-SB din 25.07.2016

6 Aviz de amplasament favorabil emis

de SC Transelectrica SA

15/2016

7 Aviz infrastructură stradală, emis de

Serviciul de Gospodărie Comunală,

comuna Șelimbăr

13501/23.06.2016

8 Aviz de principu favorabil emis de

Apă Canal

14338/29.06.2016

9 Aviz favorabil emis de SC Telekom

România Communications SA

725SB






Tabel II.2.2.4. Descrierea clădirilor

Suprafeţe; elemente constructive; căi de acces etc

Suprafața Rampa de descărcare TDi și polioli: S= 300 mp, prevăzută cu

cuvă betonată de dimensiunile 20x6x0,25 m (V=30 mc) și bazin

de colectare scurgeri accidentale de 3,5 mc.

Depozit materii prime (TDi și polioli): Sc= 325 mp, St=975 mp,

este realizat parțial îngropat la cota -2,5, porţiunea sub nivelul

solului fiind o cuvă betonată bicompartimentată pentru colectarea

scurgerilor accidentale din rezervoare - V=292,5 mc pentru TDI și

V=416 mc pentru polioli.

Hala spumare: Sc= 1500 mp, St=2750 mp producerea propriu-

zisă a blocurilor de spumă poliuretanică, depozit materii prime-

rezervoare de lucru/de zi, depozit materiale auxiliare, birouri,

spații tehnice

Hala maturare: S= 2800 mp - maturare, depozitare blocuri lungi

Hala depozitare blocuri de spumã maturate/ depozit blocuri

scurte: S= 3500 mp; în cadrul halei a fost creat un spațiu cu S=

1250 mp în care au fost relocate activitãțile Skill 1 din Hala de

debitare

Hala depozitare blocuri lungi: S= 3500 mp

Hala debitare și ambalare spumă: S=3500 mp; utilaje debitare și

ambalare spumă

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de

urgențã/ zona depozitare capete și cozi - S= 36 mp care cuprinde

Zona de siguranțã I, platformã betonatã și acoperitã situatã la

capãtul drumului în dreptul halei de debitare și a depozitului de

blocuri scurte și Zona de siguranțã II-, platformã betonatã, situatã

în spatele halei debitare, stânga la cca. 20 m de clãdire.

Sediu administrativ: Sc= 311 mp, St= 1244 mp

Depozitul de propan cu capacitatea totală de stocare de 80

butelii aşezate în suporţi speciali, suporţi ce asigură o manevrare şi

o depozitare în siguranţă, situat lângă bazinele de retenție a apelor

pluviale.

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile: S=

1750 mp

Birouri și anexe sociale Hala Blocuri Scurte: S=48 mp

Depozit materii prime spume esterice: S=150 mp, prevăzută cu

o cuvă de retenţie pe toată suprafaţa sa, cu o adâncime de 2,5 m

sub cota „0”, pentru colectarea scurgerilor accidentale din

rezervoare - V=250 m3;

Număr niveluri (regim de inaltime) Depozit materii prime TDI și polioli; - 4 rezervoare de 50 mc

pentru TDI şi 11 rezervoare de 50 mc de poliol, este realizat

parțial îngropat la cota -2,5, porţiunea sub nivelul solului fiind o

cuvă betonată bicompartimentată pentru colectarea scurgerilor

accidentale din rezervoare; număr etaje- 3, înălțime 7,3 m;







Hala spumare - producerea propriu-zisă a blocurilor de spumă

poliuretanică, depozit materii prime - rezervoare de lucru/de zi,

depozit materiale auxiliare, birouri, spații tehnice, cu regim de

înălţime P+1, înălțime 8,65 m;

Hala maturare: maturare, depozitare blocuri lungi, regim de

înălțime P, înălțime 10 m;


scurte: depozitare, activitãțile Skill 1 relocate din Hala de

debitare, regim de înãlțime P, înãlțime 10 m;

Hala depozitare blocuri lungi: depozitare, regim de înãlțime P,

înãlțimea 16 m;

Hala debitare și ambalare spumă: debitare, ambalare spumă,

regim de înălțime P, înălțime 7,8 m;

Sediu administrativ - număr etaje -4, înălțime 12 m.

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile: regim

de înălțime P, înălțime 13,5 m;

Hala Blocuri Scurte: regim de înălțime P+1, înălțime 10 m;

Depozit materii prime spume esterice: - 5 vase de stocare

verticale cu o capacitate de 50 m3 fiecare și 1 vas de stocare

orizontal de 27,5 m3 (la data prezentului raport de securitate

sunt montate 2 vase verticale și 1 vas orizontal)., este realizat

parțial îngropat la cota -2,5, porţiunea sub nivelul solului fiind o

cuvă betonată pentru colectarea scurgerilor accidentale din

rezervoare; înălțime 8,4 m.

Structura de rezistență a construcției

(structură metalică, beton armat,

zidărie, lemn, mixtă etc.)

Rampa de descărcare TDI și polioli: construcţie din profile de

oțel, acoperită cu copertină metalică (pantă acoperis 10%- într-o

apă) şi închisă pe două laturi (prin peretele depozitului de TDI şi

poliol pe o parte şi un perete propriu pe partea opusă), prevăzută

cu cuvă betonată în zona de garare și descărcare și bazin betonat

de colectare scurgeri accidentale.

Depozit materii prime (TDI și polioli): construcţie cu structura

portantă din profile de oţel, închideri şi învelitoare din tablă cutată

termoizolată 10 cm poliuretan (pantă acoperiş 10%- în două ape),

climatizată, pardoseală betonată, cu legatură la rampă; este

delimitat de hala de spumare prin pereţi ce asigură o rezistenţă la

foc de 90 min; este parţial îngropat la cota -2,5, portiunea sub

nivelul solului fiind o cuvă betonată bicompartimentată pentru

colectarea scurgerilor accidentale din rezervoare.

Hala spumare: structura portantă din profile de oţel, şi închideri

din tablă cutată termoizolată şi compartimentări caramidă şi gips-

carton, pardoseală din beton cu capacitate portanta de 1000

Kg/mp. Zona energetico-termică (post trafo, centrală de ventilaţie,

centrală termică, aer comprimat) este delimiată de zona instalaţiei

de spumare prin din cărămidă plină de 25 cm grosime şi planşeu







din b.a. dimensiuni în plan de 2ox5 m, pantă acoperiş 10%- în

două ape .

Hala maturare/ depozit blocuri lungi: structura portantă cu

profile de oţel, închideri şi învelitoare din tablă cutată termoizolată

-2 cm poliuretan, pantă acoperiş 10%, Pardoseala este din beton cu

capacitate portantă de 750 Kg/mp.

Hala depozit blocuri scurte: structură portantă cu profile de oţel,

închideri şi învelitoare din tablă cutată termoizolată, pantă

acoperiş 10%,

Hala depozitare blocuri lungi: structura portantă cu profile de

oţel, închideri şi învelitoare din tablă cutată termoizolată. Acoperiş

- 2 ape orientate NE-SV, cu o pantă de 3%; pe cornişa acoperişului

sunt prevăzute luminatoare dotate cu trape de fum acţionate

pneumatic pe o suprafaţă de 1% din cea totală, conectate la un

sistem de acţionare automat legat la centrală de detecţie/alarmare

incendii, fără posibilitatea de deschidere manuală;

Hala debitare şi ambalare spumă: structură portantă - profile de

oţel, închideri şi învelitoare - tablă cutată termoizolată-10 cm

poliuretan, pardoseală din beton cu capacitate portantă de 1000

Kg/mp, pantă acoperiş 10% (în două ape). Hala include şi o

porţiune zidită în interior cu destinaţie birouri, grup social, sală de

mese (fără etaj).

Zona de depozitare temporară blocuri de spumă în caz de

urgenţă/zona depozitare capete şi cozi care cuprinde Zona de

siguranţă I, platforma betonată şi acoperită situată la capătul

drumului în dreptul halei de debitare şi a depozitului de blocuri

scurte şi Zona de siguranţă II- platformă betonată, situată în

spatele halei debitare, stânga la cca. 20 m de clădire.

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile:

structură portantă - profile de oţel, închideri şi învelitoare - tablă

cutată termoizolată - 10 cm poliuretan, pardoseală din beton cu

capacitate portantă de 1000 Kg/mp. Acoperiş alcătuit dintr-o

structură multistrat, cu folie anticondens și saltele de vată

minerală pentru asigurarea unui coeficient de transfer termic

de k< 0.4 W/m2K. Pe cornișa acoperișului sunt luminatoare

dotate și cu trape de fum acționate pneumatic pe o suprafață

de min. 1% din cea totală. Trapele de fum sunt conectate la

un sistem de acționare automat cu posibilitatea de deschidere

manuală și închidere automată în funcție de viteza vântului și

prezența precipitațiilor;

Depozit materii prime spume esterice: construcţie cu structura

din stâlpi şi ferme metalice cu pereţii dintr-o structură

casetată cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată,







saltele de vată minerală şi folie anticondens pentru asigurarea

unui coeficient de transfer termic 0.4 W/m2K, climatizată,

pardoseală betonată, parţial îngropat la cota -2,5, portiunea sub

nivelul solului fiind o cuvă betonată pentru colectarea scurgerilor

accidentale din rezervoare.

Căi de acces, intervenţie şi evacuare -

număr, gabarit, marcare/semnalizare

Depozit materii prime TDi și polioli:

- doua uși metalice de 1x2,10 m (spre copertină)

- doua uși metalice 0,90x2,10m-rezistente la foc 1,30 ore

(spre hala de spumare)

Hala spumare:

- două uși metalice de 4x4 m

- o ușă metalică de 2,5 x 2,5 m

- trei uși metalice 0,90x2,10 m

Hala maturare:

- o ușă metalică de 4 x 2,5 m

- o ușă metalică de 4x4 m

- 4 uși metalice 0,90x2,10 m


scurte:

- 4 uși metalice 2.5x3m

- 2 uși metalice 4x4m

- 5 uși metalice de 0,90x2.10m

Hala depozitare blocuri lungi:

- 3 uși metalice 4x6m

- o ușã 2,5x2.5m

- 5 uși 0,90x2,10m

Hala debitare și ambalare spumă:

- trei uși metalice 2,5x3m

- două uși metalice de 4x4 m

- două uși metalice de 0,90x2,10m


- 1 ușa rulou segmentată cu acționare

automata/manuală pe lanț cu fereastra mediană și

dimensiunile de 2,7m x 2,8m cu usa incastrata de

0,90x2,10m


Birouri și anexe sociale Hala Blocuri Scurte:

- 2 uși 0,90x2,10m

Depozit materii prime spume esterice:


Case de scări (închise/deschise) -

număr, gabarit, alcătuire constructivă

Hala spumare - accesul la etaj, în zona socială (birouri, grupuri

sociale) se realizează pe o scară și un balcon în consolă cu 1,2 m







lătime.

Sisteme de ventilaţie; încălzire; alimentare cu utilități

Sisteme de ventilaţie/climatizare Hala spumare: Procesul de producție este un proces chimic cu

degajare de CO2; în acest scop, zona destinată producției este

închisã parțial cu perdele industriale și într-un înveliș de tablã

(“tunel”) racordat la o instalaţie de exhaustare de debit mare şi

introducere aer proaspăt. Instalația cuprinde 5 ventilatoare de

10000 Nmc/h fiecare pentru evacuarea gazelor de reacție,

racordate la un coș de dispersie cu H = 10 m și ϕ = 1,5 m

Depozitul de materii prime TDI și polioli: Depozitul este

climatizat cu un agregat de răcire temperatura de depozitare a TDI

şi poliol care asigură şi condiţii optime pentru procesul tehnologic

este de 17 – 21°C;

Hala maturare: sistemul de ventilație asigură un debit însumat de

30000 mc/h pentru evacuarea eventualelor emisii remanente de

gaze de reacție.

Hala debitare: Instalaţie de ventilatie, instalațe de absorbţie

pulberi fine.


Instalaţie de radiatoare si aeroterme.


- aparate de aer conditionat si calorifere electrice

Depozit materii prime spume esterice: În clădire se asigură un

microclimat de 23°- 25°C cu ajutorul ventilo-convectoarelor

cu apă caldă şi a ventilatoarelor de răcire aer cu ajutorul

schimbătoarelor de căldură aer/apă cu apă răcită furnizată de

un chiller cu capacitatea de 50 kW

Sisteme de încălzire

Halele Spumare și Debitare: cazan apă caldă HR2-800 cu putere

nominală de 0.8 MWt şi HR2-520 cu putere nominală de

0.52MWt. Halele sunt încălzite cu aeroterme.

Sediu administrativ: Energia termică este furnizată de un cazan

cu apă caldă Viessmann Vitogaz 100 de 0.132 MWt.


- 3 Cazane mural in condensatie: Viessmann Vitodens 200-

W, 90,6kW, combustibil gaz natural(Hala role)


- Convectoare electrice

Depozit materii prime spume esterice: În clădire se asigură un

microclimat de 23°- 28°C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu

apă caldă şi a ventilatoarelor de răcire aer cu ajutorul

schimbătoarelor de căldură aer/apă cu apă răcită furnizată de un

chiller cu capacitatea de 50 kW

Instalați electrice Alimentarea cu energie electrică se face din rețeaua de 20kW de la

Retrasib Sibiu, prin intermediul unei stații de transformare







SIEMENS (Germania) ce utilizează două transformatoare uscate

de 400 kW, la o putere instalată de 350 kVA, prin racord la stația

de 200-400 a F.R.E.

Stația de transformare este amplasată într-o încăpere separată,

zidită, executată conform normativelor în vigoare.

Tabloul general este amplasat în interiorul halei Spumare cu acces

restrictionat.

Instalațiile electrice din zonele administrative corespund mediului

în care sunt exploatate, conform anexei 2 al normativului I7/2002

(parametrul AA clasa 1). În zona de producție şi depozitare, toate

instalațiile electrice de forţă şi iluminat au grad de protecţie antiex.

Pentru situatii de urgență şi în caz de întrerupere a alimentării cu

energie electrică exista un generator de rezervă, cu funcționare pe

benzină (rezervor de 5 l), care asigură iluminatul de siguranţă în

spațiile de producție, depozitare şi în depozitul de TDI şi polioli,

având o autonomie de 2 ore.

Instalaţie de alimentare cu gaze

naturale

Se realizează din rețeaua publică locală. Se utilizează gaze

naturale de presiune joasă. Gazul metan este utilizat pentru

producerea energiei termice în vederea încălzirii spațiilor

administrative şi de producție.

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă se realizează din rețeaua de apă potabilă a

orașului Sibiu, prin tronsonul care alimentează și SC Retrasib SA.

Apa este utilizată în scop igienico-sanitar precum şi tehnologic (în

reacția de hidratare din cadrul procesului tehnologic de

policondensare, apa înglobându-se în produsul finit).

Alimentarea cu apă potabilă şi evacuarea apelor uzate se face în

baza Contractului nr. 1819/21.09.2011, încheiat cu SC Retrasib, de

furnizare a apei potabile și preluare a apelor uzate. Apa pentru

stingerea incendiilor este asigurată din rețeaua de alimentare cu

apă potabilă. În vederea asigurării rezervei de apă pentru stingerea

incendiilor, pe amplasament există 2 rezervoare de apă

semiîngropate cu un volum de 300 mc fiecare, din care se

alimentează cei 9 hidranți exteriori și rețelele interioare de

incendiu de tip sprinkler si 2 rezervoare de apa supraterane de 500

m3 si 250 m3 care alimenteaza instalatia de sprinklere, spuma si

hidranti.

Iluminat de siguranţă DA

Sisteme și instalaţii tehnologice Instalați şi utilaje tehnologice: utilaj spumare, utilaje pentru

debitare spume poliuretanice vertical, orizontal și oblic, maşinaă

pentru spart celulaţia, conveior, macara suspendată, mașini de

balotat deșeuri de spumă poliuretanică, instalați de asamblare, lipit

vatelină, husat și înfoliat saltele, laminat la rece, frezat spumă,

executat cofraje, tăiat șnur, roluit blocuri de spumă, redresoare

încărcare acumulatori.







Instalaţii auxiliare, descrise în tabelul II.2.1.

Tabel II.2.2.2. Sisteme de siguranţă şi protectie

Sistem/dispozitiv de evacuare a

fumului și gazelor fierbinți

Hala spumare: instalația de spumare este prevăzută cu un sistem

de exhaustare pentru evacuarea în atmosferă a gazelor de reacție

(CO2 și urme de TDI);

5 trape de fum cu funcție de luminator şi ventilaţie de 1.5x2.5m.

Hala maturare/ depozit blocuri lungi: sistem de ventilație pentru

evacuarea gazelor ce asigură un debit însumat de 30000 mc/h,

pentru evacuarea eventualelor emisii remanente de gaze de reacție;

11 goluri pentru desfumare cu suprafața de 1mp fiecare, amplasate

în treimea inferioară a pereţilor, 7 ventilatoare și 11 trape de fum.

Hala depozit blocuri scurte: 4 trape de fum cu funcție de

luminator și ventilaţie de 1.5x2.5m şi 6 trape de fum cu funcție de

luminator și ventilatie de 1.98x2.3m.

Hala depozit blocuri lungi: 8 trapa de fum cu funcție de

luminator și ventilaţie cu deschidere automata in caz de incendiu

2500x2000m.

Hala debitare: 5 trape de fum cu funcție de luminator și ventilaţie

de 1.5x2.5m şi 5 trape de fum cu funcție de luminator și ventilaţie

de 1.98x2.3m.

Trapele sunt conectate la centrala de comandă automată de

închidere în caz de vânt și ploaie.

În caz de urgențã acestea sunt deschise automat de fuzibilul setat la

93 de grade. Manual, se deschid prin acționarea buteliilor de aer

comprimat.

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile

6 trapa de fum cu funcție de luminator și ventilaţie cu deschidere

automata in caz de incendiu 2500x2000m

Sisteme de detectare a incendiilor Instalație automată de alarmare și detectare în caz de incendiu, în

fiecare corp echipată astfel:

- 2 centrale de detecţie și alarmare la incendiu: tip Esser

Honeywell, conectate între ele prin essernet;

- detector de fum optici tip IQ8 Quad Esser, în fiecare corp;

-40 butoane de alarmare manuale adresabile IQ8MCP Esser

amplasate;

- 22 Sirene de alarmare de interior/exterior acustice IQ8Alarm/FS.

Sisteme de limitare a propagării

incendiilor: (uşi rezistente la foc,

protecţii ale structurilor metalice/de

beton/lemn etc.)

Pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale

incombustibile cu LRF > 3 ore (instalaţie automată de stingere),

iar golurile sunt protejate cu uși și ferestre (în zona etajată)

rezistente la foc min 45 min.

Sunt asigurate atât distanțele de siguranţă cât și elementele de

separare față de compartimentele de incendiu învecinate (distanțe

minime de 15 metri).







Sisteme de detectare a gazelor Aparat mobil de măsurare pentru monitorizarea emisiilor de TDI,

tip HONEYWELL SPM Single Point Monitor; CPLX.

Aparatul combină un sistem de detecţie cu casetă chimică -

Chemcassettes şi un microprocesor de control.

Chemcassettes se bazeaza pe un senzor colorimetric utilizând

sistemul de monitorizare al gazelor MDA, pentru detectarea şi

monitorizarea gazelor toxice.

Aparatul răspunde la 4 nivele de concentraţie a gazului:

concentraţia sub nivelul de alarmă, nivel 1 de alarma, nivel 2 de

alarmă, toată scala, respectiv 2 ppb, 20 ppb, 40 ppb, 60 ppb.

Instalații speciale de stingere cu apă -

tip (sprinklere, apa pulverizata,etc),

zone protejate, număr capete de

refulare etc.

Clădirile sunt prevăzute cu instalaţie automată de detectare și

stingere tip sprinkler de tip EC-25; presiunea în instalaţia de

Sprinklere este de 6 bar.

Instalaţie automată de stingere tip sprinkler, cu acoperire totală în

corpurile maturare, depozite blocuri scurte, hala role.

Instalaţie automată de stingere cu spumă pentru hala blocuri lungi

Sprinklere de raft în zonele de maturare şi depozitare;

Sprinklere deschise pe tunelul de Spumare.

Instalaţie de protecţie împotriva

trăsnetului

Cladirile de producție şi depozitare sunt echipate cu instalaţie de

paratrăsnet cu nivel de protecţie II, întărit, iar cea administrativă

cu nivel de protecţie III normală.

Sistem de supraveghere video Obiectivul este dotat cu un subsistem de televiziune cu circuit

închis cu 70 de camere video funcționale și pe timp de noapte,

care supraveghează zona de acces în obiectiv, zona de producție

(corp spumare şi debitare), zona de depozitare (materiale

auxiliare), zona de descărcare materii prime, zona rampei de

expediţie, zone perimetrale şi din incinta distribuite.

Stingătoare/pe tip/dimensiuni Hala spumare:15 buc.

Hala maturare:8 buc.

Hala debitare: 23 buc.

Hala Depozit blocuri scurte: 7 buc.

Hala depozit blocuri lungi și tunel: 8 buc

Hala Role: 12 buc

Sediu administrativ: 9 buc.

20 stingătoare de rezervă

Tipuri de stingătoare:

P50 12 buc;

SM50 6 buc;

P9 6 buc;

P6 37 buc;

SM6 18 buc;

G2 12 buc;

Hidranţi interiori/coloane uscate 48 buc. Hidranţi Interiori

Presiune de 6 bar







Diametrul conductei este de 80 mm.

Hidranţi exteriori 15 buc. Hidranti supraterani

Diametrul conductei de 100 mm, presiunea în hidranţii exteriori

este de 6 bar.

Pichete de incendiu 4 pichete de incendiu în componenţa cărora intra şi câte un

stingător.

Amplasare:

- Un pichet pe platforma capete şi cozi (Zona de siguranță II);

- Un pichet lângă Zona de siguranţă I

- Un pichet lângă Hala debitare

- Un pichet lângă Hala role

- Un pichet lângă Hala blocuri lungi

Motopompe Presiunea pentru hidranţi este asigurată prin doua staţii de

pompare echipată cu motopompe de incendiu automate si pompe

pilot de mentinere a presiunii.

Planul de evacuare clădiri, dotare stingătoare, hidranţi interiori şi exteriori, sunt prezentate în Anexa

3.

Obiectivele care se vor realiza conform planului de dezvoltare a societății vor prezenta următoarele

caracteristici constructive:

- Extindere Hala Debitare: clădirea existentă, cu o suprafață de 3500 m2 va fi extinsă cu o

suprafață de 1750 m2. Noua extindere va avea aceleași caracteristici cu clădirea existentă: înălțime

6,5 m la cornișă, structura cu stâlpi și ferme metalice cu pereții dintr-o structură casetată

cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală și folie anticondens pentru

asigurarea unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K. Pe latura de NE vor fi transferate cele

4 docuri de încărcare existente.

Între extinderea nou adăugată și Hala debitare existentă nu vor exista pereți de părțiționare întreaga

clădire fiind asimilată unui singur compartiment de incendiu.

În clădire se va menține un microclimat de +100-150 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apă

caldă, alimentate de la boilerele retehnologizate.

- Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile: Extinderea clădirii se

va face cu o suprafață de 3500 m2 (50m x70m). Structural, extinderea va avea aceleaşi caracteristici

cu noua clădire Debitare role din spume poliuretanice flexibile şi anume: structura cu stâlpi şi

ferme de beton cu pereţii dintr-o structură casetată cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată,

saltele de vată minerală şi folie anticondens pentru asigurarea unui coeficient de transfer termic k<

0.4 W/m2K.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevăzută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o înălţime

de 1,20 m de la nivelul platformei asfaltate, fiecare cu următoarele dotări:

- Rampă hidraulică de încărcare/acces cu o sarcină max. de 6 tone şi cu dimensiunile de 2m x

2,5m;






- Uţă rulou segmentată, cu acţionare manuală pe lanţ cu fereastră mediană şi dimensiunile de

2,7m x 2,8m;

- Bare de ghidare camioane TIR către rampele de încărcare pe platforma asfaltată;

- Garnitură de izolare uţă acces rampă pe durata încărcarii camioanelor TIR.

Hala debitare spume tehnice: clădirea va avea o amprentă la sol de 50m x 70m și înalțimea la

streaşină de 6.5 m.

Structura clădirii va fi de tip stâlpi și ferme metalice cu pereţii dintr-o structură casetată cuprinzând,

între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală și folie anticondens pentru asigurarea

unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevazută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o înălţime

de 1,20 m de la nivelul platformei asfaltate, fiecare cu următoarele dotari:

- Rampă hidraulică de încărcare/acces cu o sarcină max. de 6 tone şi cu dimensiunile de 2m x

2,5m;

- Uşă rulou segmentată cu acţionare manuală pe lanş cu fereastră mediană şi dimensiunile de

2.7m x 2.8m;


- Garnitura de izolare uşa acces rampă pe durata încarcării camioanelor TIR.

În clădire se va mentine un microclimat de +10°-15°C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apă

caldă, alimentate de la un nou boiler cu o capacitate de 400 kW.

Extindere Hala Depozit blocuri lungi: extinderea Halei Depozit blocuri lungi se va face

prin prelungirea acesteia cu o clădire adiacentă cu o amprentă la sol de 50m x 70 m şi cu o înălţime

egală (11m la talpa grindelor monorail a podurilor rulante, 16 m la cornişă).

Structural, clădirea va fi alcătuită din stâlpi şi ferme de beton cu pereţii dintr-o structură casetată

cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală şi folie anticondens pentru

asigurarea unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K. Cele 5 ventilatoare de pe latura SE

a Halei Depozit blocuri lungi se vor transfera pe peretele de SE al Extinderii Halei Depozit blocuri

lungi (Obiectivul 13). Acestea vor asigura o ventilare de 1,5 volume /oră pentru complexul celor 2

hale.



flexibile”.

II.2.3. Informații privind producţia realizată și resursele folosite

Capacitate de producție:

Blocuri de spumă poliuretanică, de

diferite dimensiuni

În prezent: 20.000 t/an spumă poliuretanică și 2000 t/an

spumă poliuretanică flexibilă de tip esteric.

Capacitatea de producție va crește etapizat până în anul

2021, când se va ajunge la 25.000 t/an.

Utilități necesare asigurării producției






Sursa de energie Cantitate estimată Furnizor

energie electrică 63.877 MWh/an Rețeaua de alimentare a orașului Sibiu

gaze naturale 126.680 Gj/an

apă Q zi med = 17,448 mc/zi în

scop menajer și

tehnologic

Alte utilități:

Instalație de aer

comprimat

Alcătuită din Compresor Kaeser BSD 758 SC2 400/3/50EU- 5 bar;

6,97 mc/min:

Compresor FINI E. C. ROTAR 2508 40050 PLUS

GRIG- 8 bar: 2,7 mc/min

Instalație de CO2 Rezervor criogenic de stocare de 11000 l, presiune max 20 bar.

Instalații de răcire Clint CHA/KIST 453 P IM- freon R 410A; 122 kW- Depozit materii

prime și Hala Spumare

Clint WSAT -EE 17- freon R407C; 4,32 kW- Mașina de spumare

Clint WSAT EE 242- freon R407C; 60,3 kW- Sediu administrativ

-Instalații de aer condiționat din birouri

Infrastructura

Infrastructura constă din drumuri de acces auto existente, instalațiile de canalizare, instalațiile de

alimentare cu apă, energie electrică și gaz metan.

Circulaţia din zonă se desfăşoară pe drumurile existente.

Conform obiectivului de dezvoltare - Drum asfaltat /cale acces la docuri încărcare pentru

Clădirea debitare role din spume poliuretanice flexibile care se va construi, drumurile, căile de

acces și platformele vor fi asfaltate la finalul lucrărilor de investiții cu un strat de covor asfaltic

alcătuit dintr-un strat de binder în grosime de 6 cm și unul de uzură în grosime de 4 cm.

Vor fi prevăzute cu sisteme de drenaj apă de ploaie cu deversare în bazinele existente deschise după

trecerea prin sisteme de deznisipare și separatoare de uleiuri dimensionate corespunzător.






II.2.4. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice

Tabel II.2.4.1. – Materii prime şi auxiliare

Substanțe chimice utilizate în procesul de spumare

Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului

Număr CAS Fraza de pericol

Capacitatea totală de stocare

a substanțelor/ amestecurilor

existente pe amplasament/

posibil a fi prezente pe

amplasament (tone)

Mod de stocare Condiții de

stocare/ operare Localizare

POLIOL

1 poliol

polieteric Petol 48-3MB 009082-00-2 Nepericulos 200

Rezervoare metalice,

T= 18-22°C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

2 poliol

polieteric Voranol 3322

Nu este

specificat Nepericulos 200


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

3 poliol

polieteric

CARADOL MC

28-02 009082-00-2 Nepericulos 50


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

4 poliol

polieteric

CARADOL SP

27-25 009082-00-2 Nepericulos 50


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

amestec de

poliol Caradol SP30-45F

Nu este



T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

5 poliol

polieteric Rokopol M1170 009082-00-2 Nepericulos 10 container de 1 t

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala spumare

6 poliol

polieteric

CARADOL SP

44-10F 009082-00-2 Nepericulos 100


T= 18-22°C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

7 poliol

polieteric

VORALUX HF

505

Nu este



T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



8 poliol

polieteric

ROKOPOL

MH2000 56449-05-9 Nepericulos 50


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

9 amestec de

poliol

DESMOPHEN

7619 W

Nu este



T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

10

amestec de

poliol-

polieteri

Desmophen

50RE40

Nu este

specificat Nepericulos 10 container de 1 t

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

hala spumare

IZOCIANATI

1 toluen

diizocianat Ongronat 1080 26471-62-5

*H330, H315, H319,

H334, H317, H351,

H335, H412;

150 Rezervoare metalice,

T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

2 toluen

diizocianat Desmodur T80 26471-62-5

H330,H315,H319,H33

4,H317,H412,H335,

H351


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

3 toluen

diizocianat Ongronat 1065 26471-62-5

H330,H315,H319,H33

4,H317,H412,H335,

H352


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

4 toluen

diizocianat Lupranat T 80 A 26471-62-5

H330, H315,H319,

H334, H317,H412,

H335, H353


T= 18-22 °C

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala materii

prime

CATALIZATORI

1

amestec de

alcooli C12-

C14 etoxilati

Kosmos 54 Nu este

specificat H319 1 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2 octoat stanos Niax Stannous

Octoate

Nu este

specificat

H317;H318;H361d;

H361d;H412 2.5 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



4

bis (2-

dimetilamin

oetil)-eter in

DPG

Dabco BL 11 Nu este

specificat

H302 ;H311; H314 ;

H332 ;H412 1 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

5 Triethylene

Diamine Tegoamin 33

Nu este

specificat

H302;H315;H318;

H335; 1 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

6

2-

dimetilamin

oetanol

Tegoamin DMEA 108-01-0 H226 H332 H312

H302 H314 1 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

STABILIZATORI

1

polidimetilsi

loxan in

polieter

modificat

Tegostab B8050R Nu este

specificat Nepericulos 10 container (IBC)

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2

polidimetilsi

loxan in

polieter

modificat

Tegostab B8249 Nu este

specificat Nepericulos 1 Butoi de 180 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

3

solutie de

posiloxan in

polieter

Tegostab 8783

LF2

Nu este


Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

4

solutie de

posiloxan in

polieter

Dabco SI2302 Nu este


Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

5

polidimetilsi

loxan in

polieter

modificat

Niax* silicone L-

618

Nu este


Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

COLORANTI






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



1

Aromatic

amino

polyol-Blue

Reactint Blue

X3LV

Nu este

specificat Nepericulos 0.2 Butoi de 200 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2

Aromatic

amino

polyol-Red

Reactint Red X64 Nu este

specificat H319; H412 0.2 Butoi de 200 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

3

Aromatic

amino

polyol-

Yellow/Prop

ylene

Carbonate

Reactint Yellow

X36HS

Nu este

specificat H319; H402; H412 0.2 Butoi de 200 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

4

Aromatic

amino

polyol-

Violet

Reactint Violet

X80LT

Nu este

specificat H411;H302;H373 0.2 Butoi de 200 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

5

pigment in

polieter

poliol

Isopur SU-

20816/911

Nu este

specificat Nepericulos 1.5 Butoi de 200 l

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

SUBSTANTE DE IGNIFUGARE

1

tris-(2-

clorisopropil)

-fosfat

Roflam P LO 1244733-77-4 H302 15 container

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2

Phosphoric

acid, triethyl

ester,

polymer

with oxirane

and

phosphorus

oxide

Fyrol PNX- LE Nu este

specificat Nepericulos 0.55 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



ADITIVI

1 glicerina PALMERA

G995E 56-81-5 Nepericulos 1 IBC de 1 t

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2 AZOT AZOT 07727-37-9 H280 50 mc butelii

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

3 sorbitol Syral OX

70/Neosorb 70/70. Nepericulos 3 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

4 dietanolami

na

Diethanolamin

85%

Nu este

specificat

H302;H315;H318;H37

3;H412; 3 container

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

5 antioxidant ORTEGOL AO-1 Nu este

specificat H412 1 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

6 antistatizant ORTEGOL AST Nu este

specificat H315; H318 1 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

7 carbonat de

calciu Omyacarb 2-VO

Nu este

specificat Nepericulos 31 siloz

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

8 uree ADBLUE 57-13-6 Nepericulos 3 container

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

DIOXID DE CARBON






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



1 bioxid de

carbon Dioxid de carbon 000124-38-9 H281 9 Rezervor

Rezervor

cryogenic T=-

250C, P=20bar/

Platforma

exterioarã

ALTE SUBSTANTE DE CURATENIE

1

ACID

OXALIC

pa, pur

ACID OXALIC 144-62-7 Xn;R

21/22;H312;H302 0.01 bidon

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

2 Epsilon-

caprolactam

CAPROLACTA

M 105-60-2

H335;H315;H319;H30

2 0.025 sac

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

3 DIPROPILE

NGLICOL

DIPROPILENGL

ICOL

Nu este

specificat Nepericulos 0.1 bidon

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

4

Bis (2-

propylheptyl

) phthalate

PALATINOL 10P 53306-54-0 Nepericulos 0.5 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

5 Alcool etilic Qriz GS Nu este

specificat H 225 0.2 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

6 Alcool etilic Novoprint Nu este

specificat

H225:

H319;H336;H373 0.2 butoi

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

7 hidrosilicat

de magneziu

OEL-KLEEN

supersorb 63800-37-3 Nepericulos 0.05 Sac

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

8 Resin

Cleaner

EN710 Anti-Rust

PU

Nu este

specificat

H225;H302;H312;H31

4;H315;H318;H319;H

332;H336:

0.02 bidon

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

Denumirea

comercială a

substanței

periculoase/ames

tecului






amplasament (tone)



9

Ceara dura

lichida de

calitate

superioara

Kiehl Parketta 64742-48-9 Xn, R10, R65, R66,

R67 0.02 bidon

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

10

Agent de

curățare

alcalin

universal

KEMTEK K 2140 -

H302;H314 ;

H315;H318 ; H319;

H332;H335

0.02 bidon

Spatiu inchis cu

temperaturi

controlate

Hala Spumare

Substanțe chimice utilizate în alte procese

Nr.

crt.

Denumirea

substantei

Denumire

comerciala

Numar

CAS Fraza de pericol

Cantitate de

intrare

Cantitate max.

stocata

Tip

ambalaj

Material

ambalaj Localizare

Debitare

1

Adeziv pe

baza de apa

SABA

Accelerator

3933

Nepericulos 10 l

bidon Hartie carton

Adeziv pe

baza de apa Sababond 3175 Nepericulos 10 l

bidon Hartie carton

2 Lipici SIMALFA 338 Nepericulos 40 kg

bidon plastic

3 Adeziv pe

baza de apa Sababond 3802 Nepericulos 10 l

bidon plastic

4 Pudra talc Pudra de talc Nepericulos 50 kg

sac rafie






Nr.

crt.

Denumirea

substantei

Denumire

comerciala

Numar

CAS Fraza de pericol

Cantitate de

intrare

Cantitate max.

stocata

Tip

ambalaj

Material

ambalaj Localizare

Depozit

1 Propan Butelii GPL 68606-

26-8 H220, H280 10 kg 780 kg butelie metal

- Zonă acoperitã,

lângă bazinele de

retenție ape

pluviale

Cerneala TKDK-SW

010

H225, H319,H336,H412

1 l 10 L bidon plastic

2 Cerneala

DOD Porous

RV Ink

BLACK 201

0025 020

Nepericulos 1 l 10 L Bidon plastic

Stingere incendii

23

Agent de

stingere a

incendiilor

HOTFOAM

High

Expansion

Foam

Concentrate

H302, H312, H332,

H315, H319, H400,

H318, H411, H226

8000 l 8000 IBC plastic+lemn+me

tal l

24 Gaz natural

H 220, H 280 0,02 0,02 conducte de alimentare cu gaz

metan a halelor Fără stocare






Tabel II.2.4.2. – Deșeuri generate şi subproduse

Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase

Cod conform HG

856/2002 Mod de stocare Stocare temporară

0 1 2 3 4

Deșeuri tehnologice şi alte materiale

1 Ambalaje de hârtie şi

carton 15 01 01

Stocate în container

metalic inscripționat

Platforma depozitare deșeuri

special amenajată, betonată,

acoperită, prevăzută cu cuvă

pentru scurgerile accidentale,

situată lângă magazia piese de

schimb C9, până la preluarea

de către firme autorizate

2 Ambalaje de materiale

plastice 15 01 02



3 Deșeuri de ambalaje de

materiale compozite 15 01 05



4

Absorbanţi, materiale

filtrante, îmbrăcaminte

de protecţie contaminată

cu substanțe periculoase

15 02 02*



5 Metale feroase 16 01 17 Stocate în container


6

Ambalaje care conțin

reziduuri sau sunt

contaminate cu substanțe

periculoase

15 0110*



7 Deșeuri de ambalaje din

lemn 02 07 01

Se stochează pe paleți în

cadrul magaziei de

deșeuri,

8

Alți solvenți organici,

soluții de spălare și

soluții mumă

07 02 04*

În recipienți metalici,

închiși etanș

9

Deșeuri de material

plastic (capete de cozi,

hârtie contaminată)

07 02 13

Capetele și cozile de

blocuri de spumă

poliuretanică se

depozitează în Zona de

siguranță

capete şi cozi

(extremitatea nord-estică

a depozitului de blocuri

scurte)

Hârtia contaminată se

stochează în containere

metalice inscripționate în

magazia de deșeuri

special amenajată.

Echipamente electrice și

electronice casate, altele

decât cele specificate la

20 01 21, 20 01 23 și 20

01 35

20 01 36



Anvelope scoase din uz 16 01 03 Stocate pe paleți

Uleiuri sintetice de

motor, de transmisie și

de ungere

13 02 06*

Butoaie metalice închise,

inscripționate

Tuburi fluorescente și

alte deșeuri cu conținut

de mercur

20 01 21*



10 Deșeuri menajere

20 03 01

Colectare în

eurocontainere

Preluarea de către firme

autorizate






Subproduse

1 Resturi tehologice de

spumă poliuretanică

În baloţi, ambalați în folie PE, etichetaţi

corespunzător se stochează temporar până la

livrare pe platforma betonată

Se valorifică spre terți ca

subprodus

II.2.5. Procese tehnologice

Poliuretanul, deseori abreviat PU, este orice compus polimeric ce contine un lanţ de funcţiuni

organice legate prin legături uretan.

Reacția generală de formare a uretanului este:

izocianat poliol uretan

PU este un polimer format în urma reacţiei dintre diizocianat şi poliol:

Această reacţie are la bază un mecanism de cataliză prin amine terţiare :

O reacţie specifică formării spumelor poliuretanice este reacția dintre apă (poate fi numai

umiditatea din aer) şi izocianaţi, cu formare de bioxid de carbon (gaz care asigură expandarea

spumei):

Procesul tehnologic de spumare pentru producţia de spume poliuretanice este compus din

următoarele faze şi operații, conform schemei de flux a procesului tehhologic






Schema flux tehnologic:

Descrierea fazelor tehnologice

1. Transportul și descărcarea poliolilor

Transportul poliolilor de la furnizori se efectuează cu autocisterne închise etanş. Descărcarea

poliolilor din autocisterne se face prin intermediul pompelor şi al reţelelor de conducte până la

introducerea în rezervoarele de polioli. Tipurile diferite de polioli sunt descărcate în rezervoare

diferite şi pe trasee diferite pentru a se preveni amestecarea acestora. Depozitul este prevăzut pentru

tancuri cu sistem electronic de indicare nivel şi avertizare sonoră nivel maxim de umplere (85%),

precum şi de gestiune a stocurilor de substanţă în rezervoare. Pe fiecare rezervor sunt montate:

indicator de nivel, sesizor de nivel maxim şi alarmă, indicatoare de temperatură.






2. Transportul și descărcarea TDI de la furnizori se efectuează cu autocisterne închise etanş.

Descărcarea TDI din autocisterne se face prin intermediul pompelor şi al reţelelor de conducte până

la introducerea în rezervoarele de TDI. Pentru evaluarea capacităţii de depozitare înainte de

începerea descărcării, rezervoarele sunt dotate cu un sistem de oprire măsurare şi indicare în timp

real a cantităţii de TDI existentă în rezervoare şi de oprire automată a pompei în cazul depăşirii

cantităţii maxime de polioli descărcate în rezervor. Traseele de conducte şi rezervoarele pentru

depozitarea TDI sunt executate în construcţie etanşă, izolate termic şi prevăzute cu sistem de

încălzire pentru evitarea scăderii temperaturii TDI-ului sub valoarea de 16°C temperatura la care

are loc cristalizarea TDI şi împiedicarea curgerii acestuia (la creşterea temperaturii peste 16°C are

loc fenomenul invers fără a avea loc şi alte fenomene secundare). Traseul de descărcare este

conceput în aşa fel încât pe toată durata descărcării este izolat complet faţă de atmosferă.

3.Transportul și descărcarea catalizatorilor și aditivilor de spumare

Transportul catalizatorilor şi aditivilor de spumare se efectuează în recipiente închise etanş.

Depozitarea acestora se face în cadrul Halei Spumare (spaţiu special amenajat prevăzut cu un

sistem de cuve capabil să colecteze eventualele scurgeri) de unde se preiau înaintea pregătirii

procesului de spumare. Pentru depozitare, utilizare şi preparare se respectă prevederile din Fişele cu

date de securitate pentru fiecare produs în parte.

4. Prepararea aditivilor și catalizatorilor

Aditivii şi catalizatorii de spumare sunt substanţele care au rolul de a asigura condiţiile de

desfăşurare a reacţiilor chimice dintre polioli şi TDI pentru obţinerea spumelor poliuretanice la

parametrii ceruţi: densitate, rezistenţă la compresiune, ignifugare, rezistenţă mecanică, culoare etc.

Prepararea constă în amestecarea lor cu poliol în cantităţi bine stabilite astfel încât să se poată

efectua dozarea lor în timpul procesului de spumare.

5. Condiționarea poliolilor și a TDI

Presupune depozitarea şi păstrarea acestora în încăpere la o temperatura cuprinsă între min. 18 şi

max. 23°C precum şi răcirea lor dacă este cazul înainte de utilizarea în procesul de spumare. Scopul

este de a asigura o temperatura constantă a materiilor prime de fiecare dată şi pe tot parcursul

procesului de spumare, astfel încât variaţiile produsului obţinut să fie cât mai mici. Temperatura

materiilor prime este foarte importantă şi datorită efectului exoterm produs în timpul reacţiilor

chimice. În acest sens temperatura maximă a poliolilor şi TDI care sunt utilizate este limitată la

25°C. Asigurarea temperaturii în încăpere se face cu aeroterme, iar răcirea poliolilor şi TDI înainte

de spumare se face cu un agregat de răcire.

6. Spumarea (Hala Spumare C8)

La începutul spumării toate ingredientele care sunt prezente în formulare sunt pompate din

rezervoarele în care se păstrează pe circuite separate prevăzute fiecare cu debitmetre care sunt

calibrate în funcţie de fiecare ingredient în parte. Amestecarea lor se face în interiorul unui mixer

prevăzut cu un agitator tip pieptene cu turaţie mare. Amestecul de reacţie rezultat este deversat pe

un sistem de transport format dintr-o prima porţiune fixă cu înclinaţie variabilă şi un conveior cu

pereţi laterali şi de bază mobili, ce avansează cu o mişcare continuă, sincronizată prin aşa numitul

tunel de spumare. Pe măsura desfăşurării reacţiilor, în masa fluidului apar primele “celule” de agent






de expandare (CO2 format în urma reacţiei chimice), faza denumită cremare. Aspectul cremos este

primul semn că reacţia începe în timp foarte scurt şi în amestec încep să apară semne de

efervescenţă dând amestecului un aspect alburiu. După un timp de circa 12 secunde amestecul

începe să crească în înălţime şi apoi într-un timp cuprins între 75-140 secunde amestecul atinge

înălţimea maximă posibilă, trecând apoi în faza de maturare. Ultima parte a perioadei de creştere şi

început al maturării se mai numeşte şi gelatinizare până la solidificarea totală după maturare. Apoi,

masa de reacţie expandează continuu, rezultând un bloc a cărui formă rectangulară este determinată

de pereţii conveiorului. De-a lungul tunelului, acesta este tapetat încontinuu cu hârtie pentru a evita

aderarea spumei în etapele de transport ulterioare.

În primii 10-12m spuma expandează până ce atinge dimensiunile normale ale blocului, care în

secţiune sunt de aproximativ 2,1m lăţime şi 1,2m înălţime.

În procesul tehnologic continuu de turnare a blocurilor din spumă poliuretanică, în anumite

momente ale procesului de producţie (pornire-oprire, schimbare tip spumă), concentraţia

componentelor se modifică în timp relativ scurt (30"-40"), cu valori care nu pot fi controlate, din

care rezultă porţiuni din blocul lung (1.5-3m) cu risc potenţial de autoaprindere.

7. Debitare blocuri lungi

Debitarea blocurilor lungi este operaţia prin care blocul continuu de spumă produsă, după ce

aceasta iese din tunelul de spumare, este debitată (tăiată) în blocuri cu o lungime de 30 m.

Debitarea se face în baza planului de tăiere, în care este consemnată ordinea producerii spumelor în

funcţie de tip, numărul de blocuri lungi din fiecare tip, blocul de start, toate schimbările de tip şi

blocul de final.

Din cadrul procesului de spumare rezultă blocuri rebutate sau periculoase de tipul:

- Bloc cap - BC, prima porţiune (2-3m), care se taie din blocul lung la pornirea procesului de

spumare.

- Bloc coadă, sau final - BF, ultima porţiune (1-2m), care se taie din blocul lung la oprirea

procesului de spumare.

- Bloc intermediar - BI, porţiunea (1,5-2m), care se taie din blocul lung, ce cuprinde schimbarea din

mers a reţetelor de fabricaţie, respectiv trecerea de la un tip de spumă la altul.

- Bloc accident tehnic- BA, porţiunea (1-15m), care se taie din bloc lung în cazul apariţiei unui

accident tehnic neprevăzut (defectarea unei pompe, eroare de soft, blocare filtre, ruperi de hârtie

spumare jos sau lateral, reţeta la limita de stabilitate chimică).

Dacă blocurile BC, BF, BI, sunt uşor de identificat şi localizat, blocurile accident BA se recunosc

după modificarea bruscă a dimensiunilor (înălţimea) şi aspectului (crăpături mari la suprafaţă şi

lateral, până la colapsare).

- Blocuri lungi cu risc de autoaprindere - BLA, sunt blocurile lungi cu conţinut ridicat de apă şi

toluendiizocianat (TDI) în reţeta de fabricaţie(aproape de limita critică).

- Blocuri cu risc potenţial de autoaprindere din categoria BC, BF, BI, BA, BLA. Acestea sunt

tăiate, inscripţionate şi depozitate separat, iniţial în zona exterioară de depozitare pentru maturare

(zona este denumită depozitul de capete şi cozi) şi ulterior la categoria de rest de burete în zona de

deşeuri.

În general, această operaţiune se execută direct după spumare, dar în cazul BLA acest lucru se

poate execută şi la depozitul de maturare.






8. Depozitarea blocurilor proaspete de spume poliuretanice pentru maturare- Hala maturare/

Depozitul de blocuri lungi- C2.

(Hala Maturare/ Depozitul de blocuri lungi) Maturarea este procesul prin care spuma poliuretanică

flexibilă crudă (sau fiebinte), proaspăt ieşită din procesul de spumare este ţinută o perioadă de

minim 24 de ore, într-o încăpere pentru răcire sub 1000C pentru definitivarea reacţilor chimice în

totalitate şi ajungerea la tăria necesară şi la stabilitatea lanţului de polimer. La definitivarea

acestora, spuma poliuretanică trebuie să atingă aproape în totalitate proprietăţile fizice care sunt

aşteptate în funcţie de formularea după care s-au produs spumele. Se consideră încheiată maturarea

după o perioada de circa 24 de ore.

După maturare (24 ore de la fabricaţie), ele sunt tăiate în blocuri scurte şi transportate în depozitul

de blocuri scurte, de unde sunt livrate direct către clienţi sau sunt transferate în secţia de debitare

pentru prelucrare la dimensiunile solicitate. Tăierea în depozitul de blocuri lungi/maturare se

realizează cu maşina de debitat verticală pe linia de tăiere. Transportul blocurilor de spume

poliuretanice în interiorul depozitului se realizează cu conveioare, rampă mobilă sau macara

suspendată. Aranjarea blocurilor de spumă se realizează pe racksuri pentru spumele proaspete

aduse din instalaţia de spumare şi prin suprapunere directă pentru spumele maturate.

9. Depozitarea blocurilor de spume poliuretanice maturate/depozit blocuri scurte-C11

Depozitarea blocurilor scurte se realizează pe lungimi și categorii de calitate prin suprapunere

directă. Într-o stivă se depozitează maxim 5 blocuri.

Depozitul este de tip hală închisă şi este legat de depozitul de blocuri lungi/maturare printr-un tunel

în care este amplsat un conveior pentru transportul blocurilor maturate.

10. Depozitarea blocurilor de spume poliuretanice maturate / depozit blocuri lungi -C10

Blocurile lungi de spumă poliuretanică produse, după maturare, se transportă în depozitul de

blocuri lungi cu ajutorul rampei mobile. Blocurile lungi de 30 m, sunt stocate prin suprapunere

directă pe liniile de depozitare. Din Depozitul de blocuri lungi, blocurile se transportă în Depozitul

de blocuri scurte prin tunelul de legătură care adãpostește Linia de Tãiere Blocuri Scurte Nr. 2,

conveiorul de transfer blocuri scurte, precum și cabina operatorului ce deservește linia de Tãiere

Blocuri Scurte Nr.2.

11. Debitare în blocuri scurte şi expediere (Hala debitare și ambalare spumă- C9)

Blocurile de spumă se debitează conform cerinţelor beneficiarului cu ajutorul utilajelor de debitat

pe verticală, orizontală, cu comandă numerică şi prin ştanţare. Debitarea se face în baza planului de

tăiere, în care este consemnată ordinea producerii spumelor în funcţie de tip, numărul de blocuri

lungi din fiecare tip, blocul de start, toate schimbările de tip şi blocul de final.

În urma procesului de debitare rezultă resturi tehnologice de spumă care sunt balotate şi valorificate

la terţi sub formă de materie primă.

12. Depozitare blocuri de spumă în situații de supraîncălzire sau aprindere depozitare capete și

cozi C12






Depozitarea în aer liber a blocurilor de spumă în situaţii de supraîncălzire sau aprindere se

efectuează în Zona de siguranţă I, zona betonată la capătul drumului, în dreptul halei Debitare şi a

Depozitului de blocuri scurte;

Pe suprafaţa zonei de siguranţă se pot depozita maximum 8 blocuri (capete si cozi) fără a fi stivuite.

În condiţii de vânt, zona se ţine sub observaţie minimum 15 ore.

După 24 de ore blocul este depozitat în hala de depozitare sau, după caz, la recuperare deşeuri.

În caz de autoaprindere se intervine cu echipele şi mijloacele interne pentru stingerea incendiului

sau, după caz, se anunţă pompierii.

Platforma de depozitare a capetelor şi cozilor- Zona de siguranţă II este o platformă betonată cu

dimensiunile de 5 x 15 m, situată în extremitatea nord-estică a depozitului de blocuri scurte, în

spatele halei Debitare, stânga la cca. 20 m de clădire. Cantitatea maximă ce se poate depozita este

de 2t.

13. Depozitarea deșeurilor

În timpul activităţilor de pregătire a procesului de spumare şi a spumării propriu-zise, rezultă o

cantitate de chimicale care pot fi contaminate sau amestecate într-o anumită proporţie şi care nu

mai pot fi reintroduse în proces. Aceste chimicale se păstrează în recipiente închise care sunt

depozitate în magazia de deşeuri, lângă magazia piese de schimb – C14 până la preluarea lor de

către firme autorizate.Tot în magazia de deşeuri sunt stocate, până la preluarea de către operatori

autorizaţi, şi deşeurile de ambalaje de hârtie/carton, plastic, lemn, textile contaminate cu substanţe

periculoase, deşeuri metalice, acumulatori uzaţi, anvelope uzate, uleiuri uzate, ambalaje

contaminate. În urma procesului de debitare rezultă resturi tehnologice de spumă care sunt balotate

şi valorificate la terţi sub formă de materie primă. Baloţii se stochează pe platforma betonată, în

exteriorul Halei Debitare.

14. Debitarea rolelor de spumă - Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile (Hala

debitare role)

Rolele de spumă se debitează conform cerinţelor beneficiarului, procesul presupune următoarele

etape:

-Încărcarea utilajului Loop-splitter în vederea debitării de role de diferite

lungimi/grosimi/diametre cu un bloc de 60 metri lungime.

- Lipirea celor 2 extremități ale blocului după aducerea lui în formă de inel (loop) cu ajutorul

turnurilor laterale semi-circulare dotate cu sisteme de benzi rulante;

- Decalotarea laterală a blocului prin rotirea lui între turnurile laterale;

- Debitarea de folie continuă și pregătirea acesteia sub formă de role cu lungimi/grosimi diverse;

- Ambalarea și transferal rolelor produse în zone special amenajate.

Materialul debitat este alcătuit din spume poliuretanice/esterice flexibile de diferite

densități/durități /tipuri.

În urma procesului de debitare rezultă resturi tehnologice de spumă care sunt balotate şi valorificate

la terţi sub formă de materie primă.

15. Depozitare materii prime spume esterice (polioli)






În depozitul de materii prime va fi asigurată depozitarea şi condiţionarea materiilor prime pentru

fabricarea spumelor poliuretanice flexibile de tip esteric.

Materia primă depozitată este constituită din diverse tipuri de polioli pentru producţia de spume

poliuretanice flexibile de tip esteric, depozitată în 5 vase de stocare verticale cu o capacitate de 50

m3 fiecare și 1 vas de stocare orizontal de 27,5 m3 (la data prezentului raport de securitate sunt

montate 2 vase verticale și 1 vas orizontal).

Presupune depozitarea şi păstrarea acestora în încăpere la o temperatura cuprinsă între min. 23 şi

max. 25°C precum şi răcirea lor dacă este cazul înainte de utilizarea în procesul de spumare. Scopul

este de a asigura o temperatura constantă a materiilor prime de fiecare dată şi pe tot parcursul

procesului de spumare, astfel încât variaţiile produsului obţinut să fie cât mai mici.

Principalele caracteristici ale proceselor tehnologice care se vor desfășura ca urmare a

dezvoltării etapizate a societății

Extindere Hala Debitare

Procesul de debitare care va avea loc în Extensia Halei Debitare presupune următoarele etape:

- Transferul blocurilor scurte din Hala Blocuri Scurte (via moto-stivuitor, individual);

- Fasonarea blocului pe maşina de tăiat verticală automată;

- Debitarea în formele prescrise pe masina automată de tăiere contur CNC;

- Debitarea verticală pe masina automată de taiere verticală (dupa caz);

- Debitarea oblică pe masina de tăiere manuală inclinată (dupa caz);

- Lipirea componentelor din spume PU flexibile;

- Ambalarea şi etichetarea produselor finite din PU;

- Expedierea produselor finite ambalate.

În paralel se execută, dupa caz, şi un proces alternativ de debitare prin ştanţare care presupune

următoarele etape:



- Debitarea blocului pe maşina de debitare automată orizontală;

- Adezivarea cu hârtie adezivă a plăcilor rezultate de la debitarea orizontală (după caz);

- Debitarea prin ştanţare a plăcilor rezultate în operația de mai sus;

- Verificarea şi ambalarea produselor ştanţate finite;

- Expedierea produselor ştanţate finite.

În extinderea Halei Debitare, pe lângă utilajele existente, vor fi amplasate următoarele utilaje

suplimentare:

- Maşina de tăiat automată contur CNC;

- Maşina de tăiere verticală automată;

- Presa ştanţare cu cap excentric;

- Laminator termic cu ciclu combinat cald/rece.

Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile






Procesul desfăşurat în extinderea clădirii debitare role poliuretanice flexibile, va fi de stocare a

rolelor fabricate pe utilajul loop-splitter şi ambalate în vederea livrării. Se preconizează stocarea

unei cantităţi maxime de 15 tone de spumă poliuretanică flexibilă sub forma de role.

Hala debitare spume tehnice

În Hala Debitare Spume Tehnice se va executa un proces de debitare prin ştanţare care presupune

următoarele etape:



- Debitarea blocului pe maşina de debitare automată orizontală;

- Adezivarea cu hârtie adezivă a plăcilor rezultate de la debitarea orizontală (după caz);

- Debitarea prin ştanţare a plăcilor rezultate în operația de mai sus;

- Verificarea şi ambalarea produselor ştanţate finite;

- Expedierea produselor ştanţate finite.

Extindere Hala Depozit blocuri lungi

În extindere Hale Depozit blocuri lungi nu vor avea loc procese de producție. Destinaţia acesteia

este mărirea capacităţii de maturare a blocurilor lungi. Capacitatea de maturare va creste de la 150

blocuri lungi de 30 m la 300 de blocuri lungi de 30m. Viteza de rotaţie a stocului va fi şi ea astfel

redusă de la 3 zile la aprox. 5 zile. Cantitatea depozitată la un moment dat, la un grad de încărcare

de 80%, va fi de aprox. 2400 tone spume, în funcție de densitatea acestora.

În extensia clădirii vor fi operate cele 2 poduri rulante de transport blocuri lungi existente în Hala

Depozit blocuri lungi.

Stivuirea se va face în aceleaşi condiţii şi reguli aplicate în Hala Depozit blocuri lungi. Înălţimea

maximă a stivei de blocuri va fi de 6 m, adica maximum 5 blocuri suprapuse.



flexibile”.

II.2.6. Informații despre modalitățile de conectare la infrastructura existentă

Conectarea la utilități se realizează din rețelele de utilități existente în zonă.

Energia electrică

Alimentarea cu energie electrică se face din rețeaua de 20kW de la Retrasib Sibiu, prin intermediul

unei stații de transformare SIEMENS (Germania) ce utilizează două transformatoare uscate de

400kW, la o putere instalată de 350 kVA, prin racord la stația de 200-400 a F.R.E.

Staţia de transformare este amplasată într-o încăpere separată, zidită, executată conform

normativelor în vigoare..

În caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică, instalaţiile tehnolgice se opresc. Pentru

situaţii de urgenţă şi în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică, există un generator de

rezervă, cu funcţionare pe benzină, care asigură iluminatul de siguranţă în spaţiile de producţie,

depozitare şi în depozitul de TDI şi polioli.






Generatorul de rezervă are un rezervor de benzină ataşat de circa 5 litri şi o autonomie de

funcţionare de 2 ore.

Alimentarea cu energie electrică propusă prin planul de dezvoltare etapizat al societăţii:

În Faza a 2-a de dezvoltare, 2017-2018, se propune instalarea unui punct trafo tip PTAB

cuprinzând 2 transformatoare 20kV/0.4 kV, de 400 KVA fiecare, de tip uscat şi conectarea la

reţeaua de 20kV – LEA Greiner Thrace.

În vederea sistematizării consumatorilor existenţi şi pentru pregătirea dezvoltărilor ulterioare se va

suplimenta disponibilul de putere electrică prin conectarea la punctul LEA 20 kV – Greiner Thrace

a unui nou punct TRAFO aparţinând Eurofoam. Acest punct TRAFO va fi de tip PTAB şi va

asigura transformarea 20kV/0.4 kV prin două transformatoare de 400 KVA fiecare, de tip uscat.

Clădirea Halei Blocuri Scurte (urmare a demolării birourilor existente pentru facilitarea utilizării

celor 4 docuri de încărcare) va fi conectată la reţelele existente în apropiere pentru utilităţi (apă

potabilă, canalizare, energie electrică, curenţi uşori etc.). Încălzirea va fi asigurată cu un sistem de

radiatoare alimentate cu apă caldă de un boiler electric dimensionat corespunzător.

Gaz natural şi energia termică

Alimentarea cu gaz metan se realizează din reţeaua publică locală. Acesta este utilizat pentru

producerea energiei termice în vederea încălzirii spaţiilor administrative şi de producţie:

Halele Spumare şi Debitare: cazan apă caldă HR2-800 cu putere nominală de 0.8 MWt şi HR2-520

cu putere nominală de 0.52MWt, combustibil gaz natural; halele sunt încălzite cu aeroterme.

Sediul administrativ: Energia termică este furnizată de un cazan apă caldă Viessmann Vitogaz 100

de 0.132 MWt, combustibil gaz natural.

ACS şi birou maturare; Casă poartă: 2 centrale termice murale: Ferolli Domină F24E, 23,3 kW,

combustibil gaz natural; Hala Role: 3 centrale in condensatie.

Centrală termică murală în zona tunelului de legătură care conectează hala de depozitare blocuri

scurte existentă cu hala de depozitare blocuri lungi, combustibil gaz natural.

Apa

Apa potabila

Alimentarea cu apă se face din rețeaua de apă a orașului Sibiu prin tronsonul care alimentează și

S.C. Retrasib Sibiu, în baza Contractului și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și

canalizare nr. 1819/21.09.2011 încheiat cu SC Retrasib SA.

Pe amplasamentul studiat apa este utilizată în scop igienico-sanitar și tehnologic în reacția de

hidratare din cadrul procesului tehnologic de policondensare, apa înglobându-se în produsul finit..

Apa necesară stingerii incendiului

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din rețeaua de alimentare cu apă potabilă printr-o

rețea exterioară din PE Ø 200 mm, care se ramifică din gospodăria de apă cu distribuție prin nouă

hidranți exteriori.

Rețelele de canalizare menajere, pluviale

Apele uzate menajere sunt preluate de o rețea internă de canalizare de unde sunt pompate prin

intermediul unui grup de pompare tip Wilo 500/1400, Q = 6 mc/h, H = 13, în canalizarea SC






Retrasib SA, confom contractului de racordare nr. 1819/21.09.2011, cu descărcare finală în rețeaua

de canalizare a municipiului Sibiu din strada Ștefan cel Mare.

Apele uzate tehnologice

Din procesul tehnologic de fabricație a spumelor poliuretanice nu rezultă ape uzate, iar secțiile de

fabricație nu sunt prevăzute cu sifoane de pardoseală.

Apele meteorice

Apele pluviale de pe amplasament sunt colectate şi evacuate prin intermediul unui:

- sistem colector format din reţele de canalizare, rigole perimetrale, 5 desnisipatoare-separatoare de

hidrocarburi, prevăzute cu filtru coalescent şi sistem de by -pass;

- sistem de evacuare constituit din 9 puţuri absorbante prevăzute cu material filtrant, montate

perimetral, Qabs= 301/s/puţ.

Apele pluviale sunt evacuate în sistem separativ după cum urmează:

- Din partea de est a amplasamentului apa pluvială de pe căile de acces auto este preluată de

un sistem de rigole perimetrale betonate Dn 400. Acestea dirijează apa pluvială spre

conducte de PVC Dn 200, L = 350 m, apoi spre un desnisipator – separator de hidrocarburi

cu descărcare în puțurile absorbante PA 4,5,6.

- De pe acoperișul halelor de spumare și debitare, precum și din zonele intermediare de

circulație auto din zona centrală între hale și zona rampei de încărcare a halei de debitare,

apa pluvială este preluată prin conducte de PVC Dn 200, L = 200 m și conduse spre un

desnisipator – separator de hidrocarburi cu descărcare în lacul de acumulare. În această zonă

există și o rigplă perimetrală Dn 400, care preia apele pluviale de pe limita de NV.

- În partea de N a platformei, în zona rampei de încărcare a halei de depozitare, apa pluvială

este preluată prin conducte de PVC Dn 200, L = 100 m și conduse spre un desnisipator-

separator de hidrocarburi cu descărcare în bazinul de decantare și retenție, V = 100 mc. În

această zonă există și o rigplă perimetrală Dn 400, care preia apele pluviale de pe limita de

NE.

- Din partea estică, în zona limitei sudice a zonei de siguranță depozitare blocuri de spumă,

apa pluvială este preluată prin conducte de PVC Dn 200, L = 120 m și conduse spre un

desnisipator-separator de hidrocarburi cu descărcare în rigola perimetrală Dn 400, care preia

apele pluviale de pe limita de NE, cu descărcare în bazinul de retenție.

- Din zona clădirii administrative și zona verde adiacentă, apa pluvială este preluată prin

conducte de PVC și dirijată direct în puțurile absorbante PA 7,8,9.

- De pe limita sudică perimetrală a amplasamentului, în zona porții de acces și a parcării

publice, apa pluvială este preluată prin conducte de PVC Dn 160, L = 150m și conduse spre

un desnisipator – separator de hidrocarburi cu descărcare în puțul absorbant din incinta

societății Thrace Greiner.

- Apele pluviale convențional curate provenite de pe noile construcții propuse a se realiza,

vor fi colectate printr-o rețea inelară, realizată dintr-un sistem de conducte PVC KG și

evacuate în laguna cu V = 3000 mc.

- Apele pluviale posibil impurificate cu hidrocarburi colectate de pe platformele betonate

aferente lucrărilor de construire/extindere de noi spații de producție, vor fi colectate de o

rețea de canalizare pluvială, realizată din PVC KG, preepurate prin intermediul a 2






separatoare de hidrocarburi prevăzute cu sistem de by pass și filtru coalescent, tip Swobk

10/50 l/s, cu evacuarea lor într-un bazin de retenție, V = 3000 mc.

Sisteme de comunicare

Obiectivul are asigurat sistemul de comunicare internă şi externă, dispunând de o centrală

telefonică pentru sisteme de telefonie fixă şi prin telefonie mobilă.

Rețele de internet asigura accesul electronic la diferite informații şi transmiterea urgentă a unor

informații.

Ajutor medical

EUROFOAM SRL Sibiu are incheiat contract de prestări servicii de medicina muncii cu o clinica

privata, care efectuează controlul periodic anual pentru personalului din obiectiv.

Monitorizarea mediului

Monitorizarea mediului se face pe baza actelor de reglementare în vigoare, a legislaţiei de mediu și

a instrucţiunilor de lucru. Se urmăresc atât variabilele de proces, cât şi indicatorii specifici

activității.

Frecvenţa de monitorizare şi numărul minim de probe prelevate la intervale regulate de timp sunt

stabilite prin Autorizaţia de gospodărire a apelor şi Autorizaţia Integrata de Mediu, în vigoare.

Service şi întreținere

Activitatea de Service și Întreținere se realizează prin Departamentul de mentenanță al societăţii și

prin contractele de prestari servicii în funcție de natura acestor activități, prezentate în Capitolul I.

Tratarea deșeurilor/subproduselor

În funcție de proveniența şi natura lor, generate de activitățile desfășurate, deşeurile sunt clasificate

conform Tabel II.2.4.2 .

Deșeurile generate se colectează și se depoziteaza temporar în locuri special amenajate, se ține

evidenta gestiunii deșeurilor pe categorii.

În vederea eliminarii deșeurilor, sunt încheiate contracte de valorificare/eliminare pentru anumite

tipuri de deșeuri existente pe amplasament.

Resturile de spumă rezultate de la tăierea blocurilor de spumă poliuretanică se colectează, se,

balotează şi se depozitează temporar în locuri special amenajate, urmând apoi să fie comercializate

către terți ca subprodus.






II.3. Identificarea amplasamentelor învecinate, precum şi a siturilor

care nu intră în domeniul de aplicare a legii 59/2016, zone şi

amenajări care ar putea genera sau creşte riscul ori consecinţele unui

accident major şi ale unor efecte domino

În imediata vecinătate nu sunt alte obiective susceptibile de a provoca accidente majore sau de a

creşte riscul ori de a agrava consecinţele acestora și ale unor efecte domino.

Zonele învecinate ale obiectivului, pe o raza de 5 km, au fost prezentate în tabelul II.1.2.1.

În funcție de scenariile identificate în Capitolul IV, respectiv zona de atenție rezultată cu raza cea

mai mare față de amplasament,obiectivele vulnerabile potențial afectate sunt cele la o distanță de

maximum 0,695 km, prezentate mai jos:

Distanțele faţă de zonele potențial vulnerabile pe o raza de aprox.659 m

Tabel II.3.1.

Orașul / comuna Localitatea / cartierul Amplasare

fata de obiectiv

Distanța de la

obiectiv [km]

Populația

aproximativă

Municipiul Sibiu Centrul economic est N-NV 0,3 4000

Comuna Șelimbăr Cartierul englezesc E-SE 0,6 3000

Tabel II.3.2.

Nr

crt Zona sau obiectivul ce poate fi afectat DISTANŢA/

DIRECŢIE (Km) Nr. persoane

1 Centrul economic est Sibiu 0,3/N-NV 4000

2 S.C. Retrasib SRL 0,3/NV 120

3 SC Greiner Packaging SRL 0,1/NV 150

4 SC Thrace Greiner SRL 0,1/S 110

5 SC Hidrosib SA 0,8/NV 100

6 Zona industrială Independența II 0,5/NV 500

7 SC CENTRAL LOGISTICS SRL 0,3/NV 100

Tabel II.3.3.Alte puncte critice

Centura Ocolitoare a Municipiului Sibiu E 0,48 km

Transformatoare electrice, linii aeriene N 0,37 Km

Triaj CFR Sibiu SE 0,390 km

II.4. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident major

Zonele tehnologice care pot genera accidente majore sunt:






Ca zone/operații sensibile din punct de vedere al apariţiei unui accident, ca urmare a unor deversări

accidentale de substanțe toxice și periculoase sau ca urmare a producerii unui incendiu/explozie s-

au identificat:

- rampa de descărcare materii prime;

- depozitul de materii prime (TDI și polioli);

- hala spumare (instalația de spumare, depozit materii prime auxiliare);

- hala maturare/ depozit blocuri lungi de spumă poliuretanică;

- hala depozitare blocuri scurte de spumă poliuretanică maturate;

- hala depozitare blocuri lungi de spumă poliuretanică maturate;

- hala debitare;

- zona de siguranță I pentru depozitare blocuri de spumă poliuretanică în situații de

supraîncălzire sau aprindere și zona de siguranță II pentru depozitare capete și cozi;

- platforma amenajată depozitare deșeuri;

- zona trasee gaz natural;

- zona de depozitare butelii de propan.






CAPITOLUL III

DESCRIEREA INSTALAȚIEI

III.1. Descrierea activităților principale și a produselor aparținând

acelor părți ale obiectivului care au importanță din punct de vedere al

securității, a surselor de risc de accident major și a condițiilor în care

un astfel de accident major se poate produce, precum și descrierea

măsurilor preventive propuse

III.1.1. Identificarea părților instalației relevante pentru securitate (IRS)

Elemente pentru identificarea părților instalației relevante pentru securitate:

cantitățile existente (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02,

Anexa 1);

caracteristicile substanțelor, modul de utilizare şi depozitare.

Se consideră întreaga instalație un singur ORS

Un ORS poate conţine mai multe părți din instalație relevante pentru securitate (IRS). Părțile de

instalație relevante pentru securitate sunt:

Părțile de instalație cu conținut special de substanțe periculoase;

Părțile de instalație cu funcție specială de securitate tehnică;

Identificarea pe tipuri de instalații şi descrierea lor este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel III.1.1.1

IRS–rile identificate pe tipuri de instalații Număr repere

Rampa de descărcare TDI

- traseu descărcare pantograf TDI, Dn 80 mm

- traseu flexibil de retur de vapori TDI, Dn 38 mm

- blind pentru traseul de descărcare a TDI lichid;

- blind pentru traseul flexibil de retur de vapori TDI;

- traseu retur vapori TDI, Dn 50, din rezervor către cisternă, cu supape de sens;

- traseu descărcare TDI din cisternă până la pompa de încărcare în rezervoare,

- cuva de retenție scurgeri accidentale cisterna de dimensiunile 20x6x0,25 m,

având volumul de 30 mc

- bazin de colectare scurgeri accidentale de 3,5 mc.

- duș de salvare, spălător de ochi;

- buton de oprire în caz de urgență;

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Depozit de toluen diizocianat şi polioli - C8.1






- 15 rezervoare (nr. TT1-TT4 pentru TDI şi PT1-PT11 pentru polioli);

- traseu de încărcare TDI de la pompa în rezervor, Dn 50, cu ventile de

închidere pe fiecare rezervor şi, după pompă, manometru, ventil de golire

conductă;

- 3 trasee TDI spre capul de spumare, Dn 100 cu doua ventile de la fiecare

rezervor, manometru cu ventil, filtru între 2 ventile, pompa cu pistoane, supapă

de siguranţă, debitmetru şi sonde de temperatură pentru fiecare tanc;

- 7 trasee Poliol spre capul de spumare, Dn 100 cu două ventile de la fiecare

rezervor, manometru cu ventil, filtru între 2 ventile, pompă cu şurub, supapă de

siguranță, debitmetru şi sonde de temperatură pentru fiecare tanc;

- 1 traseu cu Poliol spre zona de amestecuri;

- traseu TDI retur de la robinetul pneumatic cu 2 căi, Dn 50 în rezervor, cu

ventil de închidere pe fiecare rezervor;

- traseu Poliol retur de la robinetul pneumatic cu 2 căi, Dn 80 în rezervor, cu

ventil de închidere pe fiecare rezervor;

- conducta către capul de amestec de la ventilul pneumatic cu 2 căi;

- pe fiecare rezervor: indicator de nivel, sesizor de nivel maxim şi alarmă

sonoră, indicator de temperatură

- aparat de măsurare pentru monitorizarea emisiilor de TDI;

- instalație de detectare fum şi căldură;

- sistem de climatizare;

- 2 cuve de retenție pentru rezervoarele de TDI/Poliol.

15

1

3

7

1

1

1

1

15

1

11

2

Hala spumare - C8






Instalația de producere a spumei poliuretanice

- rezervoare de depozitare a substanțelor utilizate în proces/tancuri de zi (10

rezervoare de zi/300l, 3 rezervoare de zi/800l, 12 rezervoare de zi/400l, 5

rezervoare de zi/50l) 1 rezervor pentru amestecuri/9000l, 1 rezervor de zi

amestecuri/19000l;

- trasee TDI la MANIFOLD Dn 20;

- traseu TDI de la cap de amestec la robinet cu 2 cai Dn 20;

- sistem conducte poliol/TDI, conducte CaCO3, conducte materiale auxiliare;

- cap de amestec/mixer (camera de amestec);

- maşina de spumat;

- jgheab de spumare cu accesoriile aferente (sistem de montare şi demontare

hârtie, panouri de aplatizare, cu lăţime reglabilă);

- calculator de proces pentru gestiune stocuri şi dirijare proces de spumare, cu

înregistrarea temperaturilor TDI şi polioli;

- aparat de măsurare pentru monitorizarea emisiilor de TDI;

- instalație de exhaustare de debit mare ce previne evacuarea gazelor de reacţie

(CO2 şi urme de TDI) în hală

- maşina de debitare;

- conveior de transfer blocuri spre hala de maturare

- instalație de detectare temperatură şi fum;

- sprinklere deschise pe tunelul de Spumare

- duş de salvare şi fântână de ochi;

32

3

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Hala maturare/ depozitul de blocuri lungi - C10

- sistem de transport interior și între depozitele de spumă cu conveioare, rampa

mobilă sau macara suspendată;

- sistem automat și manual de monitorizare a temperaturii în blocurile lungi; se

introduce câte o sondă în blocurile cunoscute cu risc;

- instalație de detectare şi stingere tip sprinkler aer-apă;

- sistem de ventilație pentru evacuarea gazelor rezultate în urma reacțiilor în timpul

maturării;

- maşină debitat verticală;

- linie de tăiere;

- sistem automatizat de manipulare blocuri şi control condiții de depozitare

- 24 racks-uri maturare blocuri;

- sprinklere de raft în zona maturare și depozit;

- cortină rezistentă la foc între maturare şi depozit blocuri scurte;

- 5 goluri pentru desfumare cu suprafaţa de 1mp fiecare, amplasate în treimea

inferioara a pereţilor, 7 ventilatoare şi 5 trape de fum;

1

24

1

1

1

1

1

24

2

1

17

Hala depozitare blocuri de spumă maturate/ depozit blocuri scurte - C11

- instalație de detectare şi stingere tip sprinkler aer-apă; 1






Hala depozitare blocuri lungi - C10

- instalație automata de stingere cu spumă; 1

Hala debitare și ambalare spumă - C9

- Agregate de debitare vertical, orizontal, oblic și pe contur;

- Mașină de balotat deșeuri de spume poliuretanice;

- Mese de asamblare cu pistoale cu adeziv dotate cu sistem de captare a pulberilor

șI a vaporilor;

- Mese de lipit vatelina pe şezuturi;

- Maşini de spart celulatia;

- Maşina de infoliat saltele;

- Maşina de laminat la rece;

- Mașină de frezat spumă;

- Mașina de excutat cofraje;

- Mașina de tăiat șnur;

- Mașina de roluit blocuri;

- Instalație de ventilație;

- Instalație de absorbtie vapori de substanțe volatile din adeziv;

- Instalație de detectare şi stingere tip sprinkler apă-apă.

10

1

2

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de urgențã/ zona

depozitare capete și cozi – C12

- Zona de siguranță I- depozitarea în aer liber a blocurilor de spumã în situații

de supraîncãlzire sau aprindere; capacitate maximă de depozitare - 8 blocuri de

spumă;

- Zona de siguranță II- zona de depozitare siguranțã capete și cozi ; capacitate

maximă de depozitare pe platformă betonată - 2 t;

1

1

Magazie butelii de propan şi alte substanțe inflamabile

- rastel propan cu 80 de butelii

- magazie

- butelii de azot- max. 5 butelii asigurate cu suporți de prindere la înãlțime în zona

instalației de spumare;

- vas CO2

80

1

5

1






Sisteme de încălzire

- 1 Centrală termică pentru încălzire clădiri spumare, debitare alimentate cu gaz

metan prevăzute cu detector de gaz şi ventil automat de închidere;

- 1 Centrală termică pentru încălzire sediul administrativ, alimentată cu gaz

metan, prevăzută cu detector de gaz şi ventil automat de închidere;

- 1 Centrală termică pentru încălzire Casa poartă, alimentată cu gaz metan,

prevăzuta cu detector de gaz şi ventil automat de închidere;

- 1 Centrală termică pentru încălzire ACS şi birou maturare, alimentată cu gaz

metan, prevăzută cu detector de gaz şi ventil automat de închidere;

- 3 centrale termice in condensatie pentru hala role

- 4 Coșuri de dispersie gaze de ardere cu h=12 m

- 4 Detectoare gaz

- 4 Ventile de închidere alimentare gaz metan

1

1

1

1

3

4

4

4

- Conducta de distributie gaz natural, 500 m, Dn 60,3 mm.

- Instalație centralizată de exhaustare şi introducere aer proaspat

1

1

Alte sisteme de securitate tehnică

- Instalație automată de alarmare şi detectare tip sirenă în caz de incendiu, cu senzori

în fiecare corp;

- Instalație de paratrăsnet pentru clădirile de producţie şi depozitare

- Instalație de paratrăsnet pentru clădirea administrativă

- Sistem de supraveghere video cu 50 de camere funcționale și pe timp de noapte

1

1

1

1

Extinctoare

Rampă de descărcare - 4 buc

Depozit de toluen diizocianat şi poliol - 2 buc

Spumare şi Depozit materiale auxiliare – 12 buc

Încăperile situate în axa dintre instalația de spumare şi hala de maturare,

- la etaj - 1 buc tip P6, 1 buc G2;

- la parter - 3 buc tip S6

Hala de maturare - 15 buc

Depozit blocuri scurte - 7 buc SM, P

Debitare - 22 buc

6 pichete de incendiu

62

4

Hidranţi Interiori

Depozit materii prime- 4

Corp Spumare - 8

Corp Maturare - 9

Corp Depozit blocuri – 9

Corp Role - 6

48

Hidranţi exteriori 15

TOTAL 440






Procesul de dezvoltare al societății este propus a se desfășura etapizat, astfel:

Până la acest moment s-au realizat următoarele obiective:

- Hala depozitare blocuri lungi - suprafața= 3500 mp; acoperișul în 2 ape orientate NE-SV,

cu o pantã de 3%; pe cornișa acoperişului sunt prevãzute luminatoare care vor fi dotate și cu

trape de fum acționate pneumatic pe o suprafațã de 1% din cea totalã. Trapele de fum sunt

conectate la un sistem de acționare automat legat la centrala de detecție/alarmare incendii,

fãrã posibilitatea de deschidere manualã; este prevãzutã cu instalație automatã de stingere

cu spumã.

- Tunel legãturã cu anexe personal - tunelul de legãturã conecteazã Hala de Depozitare

Blocuri scurte și Hala de Depozitare Blocuri Lungi. Acesta adãpostește Linia de Tãiere

Blocuri Scurte Nr. 2, conveyorul de transfer blocuri scurte, precum și cabina operatorului ce

deservește linia de Tãiere Blocuri Scurte Nr.2. Tunelul are un aliniament pe direcția NV-SE

și lungime de aprox. 66 m.

Tunelul de legatură este prevãzut cu urmãtoarele:

- Ușa rulou segmentatã cu acționare electricã și dimensiunile de 4m x 4m;

- Cabinã operator Linie Tãiere Nr. 2 cu dimensiunile de 4.5m x 4m, aliniatã pe latura

de 4.50 m cu axul tunelului.

– Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile, sunt amplasate utilajele

loopsplitter, conveioare, mașina de comprimat role în vederea reducerii volumului de

transport și presa pentru balotat produs secundar- rest burete. Clădirea cu o suprafață de

1750 mp are luminatoare pe cornișa acoperișului, dotate și cu trape de fum acționate

pneumatic pe o suprafață de min. 1% din cea totală. Trapele de fum sunt conectate la un

sistem de acționare automat cu posibilitatea de deschidere manuală și închidere automată în

funcție de viteza vântului și prezența precipitațiilor. Clădirea este prevăzută cu numărul

adecvat de ieșiri pietonale de urgență, în conformitate cu suprafața clădirii și reglementările

în vigoare și cu un trotuar pietonal de perimetru cu o lățime minimă de 1m. Pe latura de S-

E, clădirea este prevăzută cu 2 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o înălțime de 1.20

m de la nivelul platformei asfaltate, fiecare cu următoarele dotări:

- Rampa hidraulică de încărcare/acces cu o sarcină max. de 6 tone și cu dimensiunile

de 2m x 2,5m;

- Ușa rulou segmentată cu acționare manuală pe lanț, cu fereastra mediană și

dimensiunile de 2.7m x 2.8m;

- Bare de ghidare camioane TIR către rampele de încărcare pe platformă asfaltată.

Garnitura de izolare ușa acces rampă pe durata încărcării camioanelor TIR.

În clădire se va menține un microclimat de +100-150 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor

electrice.

În clădire sunt prezente numai instalațiile de hidranți interiori și ACS/spinklere pentru

stingere incendii. Totodată, clădirea este prevăzută și cu o instalație de hidranți exteriori

conform reglementărilor în vigoare.

- Drum asfaltat /cale acces la docuri încărcare Clădire debitare role din spume

poliuretanice flexibile

- Extindere fundații șine rampe de transfer blocuri lungi






Fundațiile rampelor de transfer blocuri (4 buc.- 2 pentru fiecare rampă) au fost extinse cu o

lungime de 25m fiecare. Această extindere permite transferul de blocuri de spumă PU cu

lungimea de 60 m din Hala Depozit blocuri lungi existentă în hala de debitare role din

spumă PU flexibilă.

- Extinderea capacității de maturare prin montarea a încă 24 racks-uri (rafturi) de

maturare în hala existentă.

Extinderea racks-urilor de maturare este amplasată în hala Maturare 1 și a constat în

prelungirea celor 24 de racks-ri existente cu o lungime de 32,5 metri fiecare.

- Birouri și anexe sociale Hala Blocuri Scurte (urmare a demolării birourilor existente

pentru facilitarea utilizării celor 4 docuri de încărcare)

- Instalare echipament Crusher în hala Depozit blocuri lungi și supra-etajarea

conveioarelor aferente

Echipamentul Crusher, a fost transferat din Hala Blocuri Scurte, în Hala Depozit blocuri

lungi în vederea organizării operației de crush-uire în faza de blocuri lungi. A fost instalat și

un nou grup de conveyoare în vederea supra-etajării celor existente.

- Clădire depozit materii prime spume esterice

Clădirea depozit materii prime are o amprentă la sol de 10 m x 15 m şi va fi prevăzută cu o

cuvă de retenţie pe toată suprafaţă sa, cu o adâncime de 2.5 m sub cota „0”. În această cuvă

de retenţie vor fi amplasate 5 vase de stocare verticale cu o capacitate de 50 m3 fiecare și 1

vas de stocare orizontal de 27,5 m3 (la data prezentului raport de securitate sunt montate 2

vase verticale și 1 vas orizontal). Materia primă depozitată va fi constituită din diverse tipuri

de polioli ester pentru producţia de spume poliuretanice flexibile de tip esteric.

Clădirea are o structură din stâlpi şi ferme metalice cu pereţii dintr-o structură casetată

cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală şi folie anticondens

pentru asigurarea unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K.

În clădire se asigura un microclimat de 23°-28° C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apă

caldă şi a ventilatoarelor de răcire aer cu ajutorul schimbătoarelor de căldură aer/apă cu apă

răcită furnizată de un chiller cu capacitatea de 50 kW.

Alături de vasele de stocare, în cuva de retenţie sunt montate şi toate sistemele de pompe

centrifuge/pneumatice/dozatoare necesare descărcării poliolilor vâscoşi din cisternele auto

şi dozării acestora în procesul de spumare.

Capacitatea totală de depozitare va fi de 277,5 tone (la data prezentului raport de securitate

capacitatea totală de depozitare este de 127,5 tone) polioli de tip esteric.

În perioada de dezvoltare: 2018-2021; se vor realiza următoarele obiective:

- Obiectiv 5 - Extindere Hala Debitare - clădirea existentă, cu o suprafață de 3500 mp va fi

extinsă cu o suprafață de 1750 mp. Noua extindere va avea aceleași caracteristici constructive cu

clădirea existentă. Între extinderea nou adăugată și Hala debitare existentă nu vor exista pereți de

partiționare, întreaga clădire fiind asimilată unui singur compartiment de incendiu.

În clădire se va menține un microclimat de +100-150 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apă

caldă, alimentate de la boilerele retehnologizate în extinderea Halei Debitare (pe lânga utilajele

existente) vor fi amplasate următoarele utilaje suplimentare:

- Maşina de tăiat automată contur CNC;






- Maşina de tăiere verticală automată;

- Presa ştanţare cu cap excentric;

- Laminator termic cu ciclu combinat cald/rece.

- Obiectiv 8: Retehnologizare boilere apa caldă pentru încălzirea halelor tehnologice

- Obiectiv 9: Instalare punct trafo tip PTAB cuprinzând 2 transformatoare 20kV/0.4

kV, de 400 KVA fiecare, de tip uscat și conectarea la rețeaua de 20kV – LEA Greiner Thrace.

- Obiectiv 10: Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile (Obiectiv

1)

Extinderea clădirii Obiectivului 1 se va face cu o suprafaţă de 3500 mp ( 50m x70m) în vederea

creşterii capacităţii de stocare role din spume poliuretanice flexibile – produs finit

Structural, extinderea va avea aceleaşi caracteristici cu obiectivul 1. În clădire vor fi prezente numai

instalațiile de hidrantţi interiori și ACS/spinklere pentru stingere incendii. Totodată, clădirea va fi

prevăzută și cu o instalație de hidranţi exteriori conform reglementărilor în vigoare.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevăzută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o înalţime

de 1,20 m de la nivelul platformei asfaltate, fiecare cu următoarele dotări:

- Rampa hidraulică de încărcare/acces cu o sarcină maximă de 6 tone și cu dimensiunile de 2m x

2,5m;

- Uşa rulou segmentată cu acționare manuală pe lanţ cu fereastră mediană și dimensiunile de

2.7m x 2.8m;


- Garnitura de izolare uşă acces rampă pe durata încărcarii camioanelor TIR.

- Obiectiv 12 - Hala debitare spume tehnice- cu suprafața de 3500 mp.

Structura clădirii va fi de tip stâlpi şi ferme metalice cu pereţii dintr-o structură casetată cuprinzând,

între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală şi folie anticondens pentru asigurarea

unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K.

Pe latura de S-E, clădirea va fi prevăzută cu 4 rampe de încărcare camioane TIR aflate la o

înălţime de 1,20 m de la nivelul platformei, fiecare cu următoarele dotări:

1. Rampă hidraulică de încărcare/acces cu o sarcina max. de 6 tone şi cu dimensiunile de 2m x

2,5m;

2. Uşă rulou segmentată cu acționare manuală pe lanţ cu fereastră mediană şi dimensiunile de

2,7m x 2,8m;


- Garnitura de izolare usa acces rampa pe durata încărcarii camioanelor TIR.

În clădire se va menţine un microclimat de +10°-15° C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apă

caldă alimentate de la un nou boiler cu o capacitate de 400 kW.

Hala Debitare spume tehnice va adăposti atât materia primă sub formă de blocuri şi plăci de spume

poliuretanice flexibile, spume de polietilenă, EPDM etc., cât şi produsele finite ambalate în vederea

livrării.

- Obiectiv 13 -Extindere Hala depozitare blocuri lungi

Extinderea Halei depozit blocuri lungi se va face prin prelungirea acesteia cu o clădire adiacentă cu

o amprentă la sol de 50m x 70 m.






Structural, clădirea va fi alcătuită din stâlpi şi ferme de beton cu pereţii dintr-o structură casetată

cuprinzând, între cele 2 straturi de tablă cutată, saltele de vată minerală şi folie anticondens pentru

asigurarea unui coeficient de transfer termic k< 0.4 W/m2K.

În clădire nu se va menţine un microclimat şi aceasta nu va fi prevăzută cu sisteme de încălzire.

Cele 5 ventilatoare de pe latura de SE a Halei Depozit blocuri lungi se vor transfera pe peretele de

SE al Extinderii Halei Depozit blocuri lungi (Obiectivul 13). Acestea vor asigura o ventilare de 1,5

volume/ora pentru complexul celor 2 hale.

Stivuirea se va face în aceleaşi condiţii şi reguli aplicate în Hala Depozit blocuri lungi. Înălţimea

maximă a stivei de blocuri va fi de 6 m, adică maximum 5 blocuri suprapuse.

III.1.2. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a condițiilor în care

un astfel de accident major se poate produce şi a măsurilor de prevenire

Pericole naturale:

amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii;

elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de cerinţele legislative privind gradul

de seismicitate a zonei; obiectivul fiind amplasat conform hărţii de zonare seismică a României

în zona de risc seismic 7, acceleraţia terenului 0,16 g. Un seism de amplitudine mare, foarte

puţin probabil, ar putea produce:

- deterioarea structurii și fundaţiei construcţiei;

- avarii la rezervoare și conducte prin care se vehiculează substanțe periculoase;

- întreruperea alimentării cu energie electrică și apă;

terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecări;

Probabilitatea afectării bruşte a stabilităţii structurilor și construcţiilor, ca urmare a unor

instabilităţi geotehnice este exclusă. Orice alunecare de teren sau afundare a terenului de fundare ar

putea avea loc numai în timp, oferind titularului posibilitatea de a lua măsuri reparatorii și

eliminând riscurile de producere a unor accidente majore.

Pericolul de incendiu şi explozie

Noțiunea de „incendiu” este tehnic legată de ceea ce determină arderea unui material. Arderea este

reacţia unui material combustibil în contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu degajare de caldură

și este însoţit, în general, de emisie de flăcări și fum.

Procesul de ardere nu poate avea loc decât dacă sunt îndeplinite simultan condițiile:

- prezența combustibilului, care sa ardă în prezenţa focului sau a temperaturilor ridicate;

- prezența substanțelor care întreţin arderea - oxigenul din aer;

- existența unei surse de foc.

Zonele unde probabilitatea izbucnirii unor incendii este mai mare sunt:

Depozit TDI și polioli;

Hala spumare/ zonă depozitare materiale auxiliare;

Hala maturare;






Depozit blocuri lungi;

Debitare şi depozit blocuri scurte;

Hala debitare și ambalare spume;

Zona depozitare temporară blocuri de spumă în caz de urgență/zonă depozitare capete și cozi;

Clădirea administrativă;

Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile;

Depozit polioli de tip esteric;

Hala debitare spume tehnice – În perioada de dezvoltare 2018-2021.

Pentru ca un proces de ardere să fie considerat un incendiu sunt necesare trei elemente:

- existența unei arderi scăpate de sub control;

- producerea de pagube materiale în urma arderii;

- necesitatea intervenţiei printr-o actiune de stingere pentru întreruperea şi lichidarea arderii.

Lipsind unul dintre aceste elemente, arderea respectivă nu poate fi considerată un incendiu.

Incendiul este deci o ardere declanşată cu sau fără voia omului, scăpata de sub control, în urma

căreia se produc pagube materiale și pentru a cărei întrerupere și lichidare este necesara intervenţia

printr-o acţiune de stingere.

Incendiul poate apărea în interiorul amplasamentului prin surse potenţiale de aprindere: cu flacără,

de natură chimică, acumularea scăpărilor de gaze, de natură electrică, mecanica (scânteie mecanică,

frecare), naturale (trăsnet, radiaţie solară localizată), autoaprindere.

Zonele cu risc unde se pot produce incendii, vor fi cuprinse și în Planul de intervenţie în caz de

incendiu (ce urmează sa fie revizuit în acord cu toate modificările de pe amplasament).

Explozia

Nu toate scăpările de TDI, propan sau gaz metan produc explozii, întrucât pentru producerea acestui

fenomen, este necesar să fie indeplinite simultan următoarele:

- gazele scapate să formeze cu aerul un amestec cu un înalt grad de omogenitate și dispersie;

- concentraţia amestecului gaze - aer să se afle între limitele de explozie;

- să existe o cantitate periculoasă de amestec și

- să existe o sursă eficientă de aprindere.

Existența acestor factori determină pericolul de explozie și pentru a evita producerea acesteia, se vor

influența convenabil acesti factori.

Punctele vital-vulnerabile ale obiectivului, unde probabilitatea izbucnirii unor explozii este mai

mare sunt:

Depozit TDI și polioli;

Hala spumare/ zonă depozitare materiale auxiliare;

Zona trasee gaz natural;

Rastel butelii propan.

Cauzele producerii de incendii - explozii pot fi:

a. obiective-generate de calamităţi naturale;

b. subiective-generate de nerespectarea:






- instrucțiunilor de lucru, a parametrilor tehnologici de exploatare a utilajelor și echipamentelor

tehnologice;

- graficelor de întreţinere, revizii și reparatii curente a utilajelor, echipamentelor tehnologice, a

instalațiior electrice şi de interventie la incendii;

- prescriptiilor tehnice privind verificarea la scadenţă a conductelor, recipientelor tehnolgice,

echipamentelor și instalațiilor electrice, de automatizare, precum și a echipamentelor de

prevenire a incendiilor;

- instrucțiuniilor de prevenire a incendiilor privind fumatul și lucrul cu foc deschis, a procedurilor

pentru depozitarea materialelor și deșeurilor combustibile, a măsurilor generale și specifice

locurilor de muncă;

- normelor de SSM şi SU;

- regulamentului de ordine interioară;

c. erori umane-generate de oboseala, stres;

d. erori de proiectare şi/sau execuţie.

Accidentele ce se pot produce sunt conform scenariilor rezultate și prezentate în Capitolul IV și

Listele de verificare - la Metodologia de identificare și analiză a riscurilor industriale ce implică

substanțe periculoase PO-SMS-02.

Pentru pericolele de incendiu există un plan de intervenţie în caz de incendiu, avizat de autoritatea

competentă. Planul va fi refacut functie de extinderile realizate.

Planul cuprinde măsurile organizatorice și tehnice pentru asigurarea primei intervenţii, modalitatea

alarmării forţelor pentru intervenţie, concepţia de acțiune pentru stingerea incendiilor survenite.

Pericole tehnologice

Toxicitate

Substanțele din această categorie ce intră sub incidenţa Legii 59/2016 prezente pe amplasament

sunt: TDI-ul, alcoolul etilic,Tegoamin DMEA.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental, a acestor substanțe.

Punerea în libertate poate genera:

- norul toxic – afectarea saănătăţii;

- pătrunderea în rețeaua de canalizare, afectarea calităţii solului și a apei de suprafață - afectarea

vieții acvatice.

Măsurile de prevenire se referă la:

- depozitarea corespunzătoare, asigurată încă din fază de proiectare (materiale corespunzatoare,

capacităţi, asigurarea captării și recuperării scurgerilor accidentale);

- echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte;

- regulamente de operare.






Inflamabilitate

Substanţele din această categorie ce intrasub incidenţa Legii 59/2016 prezente pe amplasament

sunt: propan, gaz natural, Tegoamin DMEA.

Accidentele ce se pot produce: incendii şi explozii în spaţiile de depozitare şi utilizarea materialelor

inflamabile, în cazul în care este depăşită temperatura de inflamabilitate.


- siguranţa şi securitatea incintei, a reţelei electrice, sistemul de ventilaţie, depozitarea,

manipularea şi utilizarea corespunzătoare a substanţelor inflamabile;

- respectarea instrucţiunilor proprii de operare şi exploatare;

- instruirea personsalului.

Periculozitatea pentru mediu

Se referă la toxicitatea şi nocivitatea substanţelor cu frazele de hazard H411 şi cu H412 pentru

mediul acvatic a substanţelor folosite, dar şi la toxicitatea gazelor eliberate în cazul exploziilor sau

incendiilor.

Accidentele ce se pot produce: scurgeri accidentale, au fost tratate conform scenariilor prezentate în

Capitolul IV şi Listele de verificare.

Substanţă din această categorie ce intră sub incidenţa Legii 59/2016, prezentă pe amplasament:

TDI-ul.

TDI-ul utilizat în procesul de producţie este depozitat în 4 rezervoare metalice etanşe, fără presiune,

cu capacitatea de 50 mc fiecare, în cadrul depozitului de TDI şi polioli. Depozitul este prevăzut

pentru tancuri cu sistem electronic de indicare nivel şi avertizare sonoră nivel maxim de umplere

(85%), precum şi gestiune a stocurilor de substanţă în rezervoare. Pe fiecare rezervor sunt montate:

indicator de nivel, sesizor de nivel maxim şi alarmă, indicatoare de temperatură. Conducta de

aerisire a tancurilor de TDI este prevăzută cu supape de sens. Tancurile nu sunt sub presiune.

Temperatura de depozitare a TDI şi poliol care asigură şi condiţii optime pentru procesul

tehnologic este de 17 – 21˚C. Traseele de conducte şi rezervoarele pentru depozitarea TDI sunt

executate în construcţie etanşă, izolate termic şi prevăzute cu sistem de încălzire pentru evitarea

scăderii temperaturii TDI-ului sub valoarea de 16° C, temperatură la care are loc cristalizarea TDI

şi împiedicarea curgerii acestuia (la creşterea temperaturii peste 16°C are loc fenomenul invers fără

a avea loc şi alte fenomene secundare).

Riscul poluării poate rezulta din exploatarea neadecvată în procesul de încărcare sau fisurarea

rezervorului în caz de cutremur sau alte calamităţi naturale. Riscul apariţiei poluării este redus,

rampa de descărcare este prevăzută cu cuvă betonată de dimensiunile 20x6x0,25 m, având volumul

de 30 mc şi un bazin de colectare scurgeri accidentale de 3,5 mc. Cuva este dimensionată să poată

prelua întreaga cantitate de TDI sau polioli dintr-o cisternă. Pardoseala rampei de descărcare este

înclinată la o pantă astfel încât să poată favoriza scurgerile de substanţe spre bazinul de colectare

scurgeri din pardoseală. Condensul de pe planseul rampei de descărcare este condus prin înclinare

în bazinul de colectare scurgeri. Bazinul are pereţii betonaţi nefiind permise exfiltraţii.

Eventualele scurgeri de TDI se recuperează cu materiale absorbante sau se neutralizează cu soluţii

speciale care conţin: apă 99%, amînă 0.5%, detergent lichid 0,5%, sau soluţii pe bază de alcool.

Depozitul este realizat parţial îngropat la cota - 2,5, porţiunea sub nivelul solului fiind o cuvă

betonată bicompartimentată pentru colectarea scurgerilor accidentale din rezervoare.






Volumul cuvei este dimensionat astfel încât să poată prelua în caz de scurgeri accidentale întreaga

cantitate de TDI şi polioli stocată, respectiv 292,5 mc pentru TDI şi 416 mc pentru polioli.


- descărcarea TDI se efectuează pe trasee separate utilizând furtunuri dedicate pentru TDI

și care sunt prevăzute cu racorduri care nu se potrivesc pentru descărcarea altor materii

prime;

- descărcarea se face prin partea superioară a cisternei, astfel încât să nu fie posibilă

scurgerea TDI în cazul în care racordurile pentru descărcare nu sunt strânse

corespunzător;

- racordurile de descărcare a TDI lichid și de retur a vaporilor de TDI, se blindează

mecanic dupa terminarea operațiilor de descărcare;

- procesul de descărcare a TDI este urmărit pe toată durata de către operatorul care

efectuează descărcarea;

- începerea descărcării se efectuează după completarea şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute

în Formularul recepţie materie primă;

- manevrele pentru descărcarea TDI se efectuează conform instrucțiunilor pentru

descărcarea TDI- EUR-I-PS-0135, RO;

- în cazul deversărilor accidentatale de TDI, se respectă prevederile Planului de

intervenție în caz de poluări accidentale - EUR-F-LS-0097,RO;

- în zona în care se efectuează descărcarea TDI sunt amplasate indicatoare de securitate

„TOXIC”.

Manipularea substanțelor periculoase utilizate în cadrul obiectivului este reglementată prin

Proceduri şi instrucțiuni interne privind modul de lucru, responsabilitatea și ţinerea sub control.

Alte pericole - în acestă categorie se înscriu următoarele tipuri de evenimente:

- accidente de transport;

- eşecul utilităţilor publice/avarii;

- cţderi de obiecte din atmosferţ sau din cosmos;

- cutremur de intensitate ridicaţ;

- periclitare intenţionată.

Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului, dar se pot produce și

pe teritoriul acestuia. Consecinţa este pătrunderea materialelor periculoase în sol, în rețeaua

de canalizare, în pânza freatică.

Măsurile de prevenire se referă în special la manevrarea cu grijă a materialelor periculoase și la

siguranța transportului, respectiv un mijloc de transport sigur din punct de vedere tehnic și la

conducerea preventivă a mijlocului de transport.

Eşecul utilităţilor publice/avarii, se pot produce întreruperi de curent electric sau întreruperi

ale alimentării cu apă. În cazul întreruperii curentului electric, procesul tehnologic se opreşte.

Măsurile de prevenire






Iluminatul de siguranţă este asigurat cu un generator propriu.

Stația de pompare a apei de incendiu este dotată cu două pompe de rezervă, acționate de motor

Diesel.

Cutremur de mare amplitudine care ar avea ca urmare prăbuşirea elementelor construcţiei.

Elementele constructive au fost realizate ţinând cont de zonarea seismică, iar producerea unui

cutremur cu amplitudine mare în aceasta zonă este puţin probabilă.

Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos , deşi sunt pericole cu probabilitate foarte

scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate în categoria – catastrofe. De

aceste pericole sunt legate şi pericolele privind prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau

amenajări. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece poate declanşa accidente

majore de tipul scurgeri de substanţe periculoase, incendii, explozii , dar probabilitatea lor este

redusă până la improbabil.

Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce

efectele unui astfel de accident.

Periclitarea intenţionată (Twining Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH). Există

următoarele tipuri de periclitare intenționată:

a) Premisa condiționată

Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai

periculoasă nu conteaza pentru el sau nu își dă seama de ea.

Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea” deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.

b) Premisa directă

Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare prin situația de pericol astfel declanşată,

manevre de sustragere a atenției.

Motive: radicalism politic, obţinerea de avantaje materiale sau concurențiale.

c) Atacuri teroriste masive

Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura

armată.

Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forță, „pedepsirea”

întreprinderilor, motive de credinţă.

Evitarea pericolelor/Măsuri de siguranță: controlul accesului pe amplasament, măsuri

organizatorice, organizarea siguranței, sisteme de alarmă, supraveghere și comunicare.

În cadrul procesului de identificare a riscurilor de accidente – Listele de verificare prezentate în

Anexă la Metodologia de identificare și analiză a riscurilor industriale ce implică substanțe

periculoase PO-SMS-02, prezentată în lucrarea de faţă (Anexa 2), s-a făcut o analiză a

caracteristicilor periculoase ale substanțelor, relevante pentru obiectivele de evitare a producerii






accidentelor tehnologice, informaţiilor relevante cu privire la tehnologia utilizată, cu atenție

deosebită spre instalațiile și echipamentele care stochează sau vehiculează substanțe chimice

relevante SEVESO (rezervoare, rețele de conducte și echipamentele aferente), sistemul de

depozitare, măsurile de siguranţă și de limitare a consecinţelor unui accident major, condițiile

exterioare.

III.2. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare, luând

în considerare informaţiile disponibile privind cele mai bune practici

Descărcarea TDI

Amplasament – Rampă descărcare materii prime TDI și polioli

a. Descrierea procesului în rampa de descărcare

Transportul TDI şi poliol se realizează de către furnizori în cisterne auto. Descărcarea cisternelor

auto se realizează în rampa de descărcare complet acoperită şi betonată.

Rampăa şi instalaţia specială de descărcare direct din autocisternă sunt proiectate şi dotate conform

normelor ISOPA (European Isocianate Producers Association). În rampa de descărcare autocisterne

există un braţ mobil de descărcare (Dn80) articulat şi un circuit de retur al vaporilor, construit

special pentru diizocianaţi. Braţul este echipat cu valvă tip bilă, care se conectează la flanşa

cisternei de transport şi un sistem de cuplare etanşă a furtunului de retur. Traseul de descărcare este

conceput în aşa fel încât pe toată durata descărcării este izolat complet faţă de atmosferă.

Decarcarea TDI din cisternele auto se face în circuit închis, prin pompare. Volumul de aer dislocuit

din tancurile de stocare TDI va fi introdus, printr-o conductă special destinată, în cisternă de

transport, ceea ce împiedică impurificarea aerului atmosferic cu vapori evacuaţi din tancuri.

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a apariţiei riscurilor

- rezervoarele de TDI sunt prevăzute cu indicator de nivel şi cu sesizor de nivel maxim şi

alarmă;

- construcţia rezervoarelor este de tip etanş, aerisirea acestora fiind comună şi prevăzută

cu un sistem de supape care nu permit comunicarea directă cu atmosfera;

- începerea descărcării se efectuează după completarea şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute

în Formularul recepţie materie primă;

- manevrele pentru descărcarea TDI se efectuează conform instrucțiunii pentru

descărcarea TDI și a instrucțiunii de validare descărcare TDI (se prezintă în anexa 6-

Instrucțiune descărcare Toluendiizocianat-EUR-I-PS-0135,RO; Instrucțiune validare

descărcare TDI- EUR-F-PS-0168,RO-EN-HU,PL-D);

- se respectă prevederile ISOPA privitoare la descărcarea izocianatilor;

- în cazul deversărilor accidentatale de TDI se respectă prevederile Planului de intervenție

în caz de poluări accidentale - EUR-I-LS-0097,RO;

- în zona în care se efectuează depozitarea TDI sunt amplasate indicatoare de securitate

„TOXIC”;






- depozitul de materii prime este dotat cu stingătoare portabile cu spumă şi CO2;

- hidranţi interiori și exteriori.

c. Echipamente tehnologice implicate

- traseu descărcare pantograf TDI, Dn 80 mm cu pompă manuală, pompă electrică și 4

ventile manuale;

- traseu flexibil de retur de vapori TDI, Dn 38 mm;

- blind pentru traseul de descărcare a TDI lichid;

- blind pentru traseul flexibil de retur de vapori TDI;

- traseu retur vapori TDI, Dn 50, din rezervor către cisternă, cu supape de sens;

- traseu descărcare TDI din cisternă până la pompa de încărcare în rezervoare;

- cuva de retenție scurgeri accidentale, cisternă de dimensiunile 20x6x0,25 m, având

volumul de 30 mc;

- bazin de colectare scurgeri accidentale de 3,5 mc;

- sesizoarele de debit de pe conductele de descărcare TDI din cisterne şi retur vapori din

rezervoare spre cisternă.

d. Dispozitivele de protecție

Echipamente de siguranţă:

rampa de descărcare este prevăzută cu stingătoare cu spuma mecanică, nisip, granule

absorbante şi duş de urgenţă;

cuva de colectare cu dimensiunile 20x6x0,25 m, având volumul de 30 mc şi un bazin de

colectare scurgeri accidentale de 3.5 mc.

Echipamente alarmare şi intervenţie

- buton de oprire în caz de urgență;

- extinctor.

Echipament de protecție personală

- descărcarea se efectuează de personal special instruit care lucrează în colaborare cu

şoferul de pe autocisternă pentru efectuarea manevrelor de descărcare;

- personalul care efectuează descărcarea este dotat cu echipament individual de protecție

compus din: salopetă, pantofi cu bombeu metalic, mănuşi de protecție şi mască cu cartuş

filtrant pentru protecţia respiraţiei şi a feţei;

- sistem de siguranţă la cădere;

- în rampa de descărcare este montat un duș de protecție și spălător de ochi.

e. Planul de alarmă

Se respectă planul de alarmare la locul de muncă în cazul producerii unui accident.

f. Elemente de organizare

Instrucțiuni/ instruiri






Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU. Se

respecta Instrucțiunile/procedurile aplicabile privind descărcarea TDI.

Depozitare TDI

Amplasare: Depozitul de TDI și polioli

Capacitatea de depozitare: Depozitarea TDI se face în prezent, în 4 rezervoare de 50 mc.

Cantitatea totală maximă care poate fi depozitată este de 200 mc. Tancurile sunt amplasate într-un

depozit special amenajat de tip construcţie închisă, climatizat, pardoseală betonată, cu legătură la

rampă şi instalaţie specială de descărcare direct din autocisternă, conform normelor ISOPA

(European Isocianate Producers Association). Depozitul este delimitat de hala de spumare prin

pereţi ce asigură o rezistenţă la foc de 90 minute pentru siguranţa fiecărui sector.

Rezervoarele sunt inscriptionate astfel: Tanc Tip TDI TT1- T80; TT2- T80; TT3- T80; TT4-

T65/80.

a. Descrierea procesului

Depozitul este prevăzut pentru tancuri cu sistem electronic de indicare nivel şi avertizare sonoră

nivel maxim de umplere (85%), precum şi gestiune a stocurilor de substanță în rezervoare. Pe

fiecare rezervor sunt montate: indicator de nivel, sesizor de nivel maxim şi alarmă, indicatoare de

temperatură.

Conducta de aerisire a tancurilor de TDI este prevăzută cu supape de sens. Tancurile nu sunt sub

presiune.

Temperatura de depozitare a TDI şi poliol care asigură şi condiții optime pentru procesul

tehnologic este de 17 – 21˚C. Traseele de conducte şi rezervoarele pentru depozitarea TDI sunt

executate în construcţie etanşă, izolate termic şi prevăzute cu sistem de încălzire pentru evitarea

scăderii temperaturii TDI-ului sub valoarea de 16° C, temperatură la care are loc cristalizarea TDI

şi împiedicarea curgerii acestuia (la creşterea temperaturii peste 16°C are loc fenomenul invers fără

a avea loc şi alte fenomene secundare). Depozitul este realizat parțial îngropat la cota - 2,5,

portiunea sub nivelul solului fiind o cuvă betonată bicompartimentată pentru colectarea scurgerilor

accidentale din rezervoare.

Volumul cuvei este dimensionat astfel încât să poată prelua, în caz de scurgeri accidentale, întreaga

cantitate de TDI stocată, respectiv 292,5 mc.

Depozitul este climatizat (17 – 21 ºC) cu un agregat de răcire, respectiv cu o centrală termică,

ambele aflate la exteriorul depozitului.

Controlul procesului şi măsuri de prevenire a apariţiei riscurilor

- rezervoarele de TDI sunt prevăzute cu indicator de nivel şi cu sesizor de nivel maxim de

umplere (85%) şi alarmă;

- construcţia rezervoarelor este de tip etanş, aerisirea acestora fiind comună şi prevăzută cu

un sistem de supape care nu permit comunicarea directă cu atmosfera;

- începerea descărcării se efectuează conform Procedurii Recepție materii prime și auxiliare-

EUR-P-PS- 0003,RO;

- manevrele pentru descărcarea TDI se efectuează conform instrucțiunii pentru descărcarea

TDI - Instrucțiune Descărcarea Toluendiizocianatului - EUR-I-OS-0135,RO);






- se respectă prevederile ISOPA privitoare la descărcarea izocianatilor;

- se respectă Instrucțiunea detecție TDI- EUR-I-PS-0223/RO;

- în cazul deversărilor accidentatale de TDI, se respectă prevederile Planului de intervenție în

caz de poluări accidentale-EUR-F-LS-0097,RO;

- în zona în care se efectuează depozitarea TDI, sunt amplasate indicatoare de securitate

„TOXIC”;

- Depozitul de materii prime este dotat cu stingătoare portabile cu spumă şi CO2;

- Hidranti interiori.

b Echipamente tehnologice implicate

- 4 rezervoare (TT1 -T80; TT2- T80; TT3- T80; TT4- T65/80);

- sistem electronic de indicare nivel și avertizare sonoră nivel maxim de umplere (85%), precum

și gestiunea stocurilor de substanțe din rezervor;

- indicator de nivel;

- senzor de nivel maxim și alarmă;

- indicatoare de temperatură;

- conducte de aerisire a tancurilor prevăzute cu supape de sens;

- cuvă pentru colectarea scurgerilor accidentale din rezervoare cu volumul de 292,5 mc;

- sistem de cliamtizare cu agregat de răcire și centrală termică;

- instalație de detectare fum și căldură;

- sistem de detecție și înregistrare emisii de TDI..

c. Dispozitivele de protecție

Echipamente de siguranţă:

- indicator de nivel automat;

- senzor de nivel maxim și alarmă;

- sistem electronic de indicare nivel și avertizare sonoră nivel maxim de umplere;

- indicatoare de temperatură;

- conducte de aerisire a rezervoarelor prevăzute cu supape de sens;

- sistem de climatizare cu agregat de răcire și centrală termică;

- instalație de detectare fum și căldură;

- cuvă pentru colectarea scurgerilor accidentale din rezervoare, care poate prelua capacitatea

maximă de stocare din rezervoare, cu volumul de 292,5 mc.


- sistem de detecție și înregistrare emisii de TDI;

- instalație automată de alarmare şi detectare în caz de incendiu.


- personalul este dotat cu echipament individual de protecție compus din: salopetă, pantofi cu

bombeu metalic, mănuşi de protecție şi mască cu cartuş filtrant pentru protecţia respiraţiei şi a

feţei.

Planul de alarmă






Se respectă planul de alarmare la locul de muncă, în cazul producerii unui accident.

Elemente de organizare


Personalul care deserveste depozitul este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU. Se

respectă procedurile/instrucțiunile aplicabile privind regulile de depozitare TDI.

Marcarea

Zona aferentă este marcată cu indicatoare de avertizare şi interdicţie.

Depozitare materiale auxiliare

Amplasare: Catalizatorii, coloranții, agenții de stabilizare şi reticulare sunt păstraţi în ambalajele în

care au fost livraţi sau în tancurile de zi. Stocarea lor de rezervă se face în spaţiul special amenajat

din hala de Spumare, unde există un sistem de cuve capabil să colecteze eventualele scurgeri

datorate unui posibil accident.


Depozitarea aditivilor de spumare se face în spațiu special amenajat în cadrul halei de spumare, de

unde se preiau înaintea pregătirii procesului de spumare. Pentru depozitare, utilizare şi preparare se

respectă prevederile din Fişele cu date de securitate pentru fiecare produs în parte.

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a apariţiei riscurilor

- manipularea pentru colectare se face utilizând recipiente de capacitate mică şi utilizând pâlnii

pentru evitarea deversării necontrolate;

- manipularea recipientelor mari cu mijloace de transport (cu stivuitorul) se face cu viteză

mică; recipientele se transportă numai după ce acestea sunt închise cu capac;

- recipientele utilizate pentru colectarea deșeurilor sunt depozitate numai în zonele special

desemnate, care sunt etichetate corespunzator;

- pentru depozitarea soluţiilor rebutate se folosesc recipiente plastice/metalice cu capac care

închide etanş.

b. Dispozitivele de protecție

Echipamente de siguranță

- cuve de retenție a scurgerilor accidentale;

- în interiorul halei este amplasat un dulap cu echipamente şi materiale destinate intervenţiei

în cazul deversărilor accidentale;


- instalație de detectare fum;

- stingătoare portabile cu praf şi CO2;

- hidranţi interiori.







Personalul este dotat cu echipament individual de protecție, compus din: salopetă, pantofi cu

bombeu metalic, ochelari de protecție, mănuşi de protecție şi mască cu cartuş filtrant pentru

protectia respiraţiei şi a fetei.

c. Planul de alarmă

Se respectă planul de alarmare la locul de muncă în cazul producerii unui accident.

d. Elemente de organizare

Instrucțiuni/instruiri - Personalul care deserveşte depozitul este instruit periodic: profesional, norme

de SSM şi SU.

Se respectă regulile de depozitare prevăzute în fişele cu date de securitate.

Marcarea

Zona aferentă este marcată cu indicatoare de avertizare şi interdicţie.

Condiționarea materiilor prime (polioli şi TDI necesare spumării),

prepararea catalizatorilor şi aditivilor pentru spumare, spumarea propriu-

zisă şi debitarea spumei în blocuri lungi

Amplasare: Instalația de spumare este amplasată în Hala Spumare C8


Producerea spumei poliuretanice flexibile (PU) se bazează pe reacţia chimică dintre un poliol (un

alcool cu mai mult de două grupe reactive hidroxil în moleculă) şi diizocianat sau un izocianat

polimeric.

Pentru a ajunge la calitatea dorită a spumei şi pentru asigurarea producerii unor reacţii chimice

perfecte, este necesară utilizarea de agenți auxiliari, catalizatori şi agenți de umflare (expandare).

Aditivii şi catalizatorii de spumare sunt substanțele care au rolul de a asigura condițiile de

desfăşurare a reacţiilor chimice dintre polioli şi TDI pentru obtinerea spumelor poliuretanice la


Prepararea constă în amestecarea lor cu poliol în cantități bine stabilite, astfel încât să se poată

efectua dozarea lor în timpul procesului de spumare.

Condiționarea poliolilor şi a TDI. Presupune depozitarea şi păstrarea acestora în încăpere la o

temperatură cuprinsă între min.18°C şi max.22°C. Scopul este de a asigura o temperatură constantă

a materiilor prime de fiecare dată şi pe tot parcursul procesului de spumare, astfel încât variaţiile

produsului obţinut să fie cât mai mici. Temperatura materiilor prime este foarte importantă şi

datorită efectului exoterm produs în timpul reacţiilor chimice; în acest sens temperatura maximă a

poliolilor şi TDI care sunt utilizate este limitată la 25° C. Asigurarea temperaturii în încăpere se

face cu aeroterme.

Spumarea.

Materile prime principale sunt poliolul+izocianatul, care sunt depozitate în tancuri în cadrul

depozitului de TDI şi polioli, iar catalizatorii, stabilizatorii şi coloranții sunt depozitaţi în tancuri de






capacitate mai mică/de zi în hala de spumare. Fabricarea spumelor poliuertanice se bazeazaă pe 2

reacţii: una este reacţia de polimerizare completă dintre reactivi cu grupa funcțională -OH sau -NH

şi a combinaţiei de izomeri a TDI, rezultând o masă plastică şi o alta dintre TDI şi apă, din care se

generează bioxidul de carbon.

Aditivii şi catalizatorii de spumare sunt substanțele care au rolul de a asigura condițiile de

desfăşurare a reacţiilor chimice dintre polioli şi TDI pentru obţinerea spumelor poliuretanice la


Componentele lichide necesare pentru producerea blocurilor de spumă sunt pompate din

rezervoarele de stocare în cantități precis determinate, într-o „cameră de amestec”. TDI-ul şi

poliolul ce ajung în camera de amestec, sunt preluate de pompe de dozaj, direct din tancurile de

stocare, printr-un sistem de ţevi şi ventile, fără a intra în contact cu atmosfera.

Catalizatorii, coloranții şi celelalte substanțe sunt preluate din tancurile de zi, aflate în hala de

spumare într-o zonă numită zona de amestecare. O parte din substanțe sunt diluate în poliol, pentru

mărirea preciziei de dozare. În vecinătatea liniei de spumare există 30 de tancuri de zi/rezervoare de

depozitare a substanțelor utilizate în proces, având următoarele capacităţi: 10 rezervoare de zi/300 l,

3 rezervoare de zi/800 l, 12 rezervoare de zi/400 l, 5 rezervoare de zi/50 l. La începutul spumării

toate ingredientele care sunt prezente în reţetă sunt pompate din rezervoarele în care se păstrează,

pe circuite separate, prevăzute fiecare cu debitmetre, calibrate în funcție de fiecare ingredient în

parte. Toate debitele de substanțe sunt supravegheate de detectori de presiune maximă astfel încât

orice depăşire duce la oprirea instalației. Componenţii sunt amestecati în camera de amestec cu un

mixer prevăzut cu agitator tip pieptene cu turaţie mare. Amestecul de reacţie rezultat este deversat

pe un sistem de transport format dintr-o primă porţiune fixă cu inclinaţie variabilă şi un conveior cu

pereţi laterali şi de bază mobili, ce avansează cu o mişcare continuă, sincronizată prin aşa numitul

tunel de spumare. Pe măsura desfăşurarii reacţiilor, în masa fluidului apar primele „celule” de agent

de expandare (CO2 format în urma reacţiei chimice), fază denumită cremare. Aspectul cremos este

primul semn că reacţia începe în timp foarte scurt şi în amestec încep să apară semne de

efervescenţă dând amestecului un aspect alburiu. După un timp de circa 12 secunde, amestecul

începe să crească în înălţime şi apoi, într-un timp cuprins între 75-140 sec., amestecul atinge

înălţimea maximă posibilă, trecând apoi în faza de maturare. Ultima parte a perioadei de creştere şi

început al maturării se mai numeşte şi gelatinizare, până la solidificarea totală dupa maturare. Apoi,

masa de reacţie expandează continuu, rezultând un bloc a cărui formă rectangulară este determinată

de pereţii conveiorului. De-a lungul tunelului, acesta este tapetat încontinuu cu hârtie pentru a evita

aderarea spumei în etapele de transport ulterioare.

În primii 10-12m, spuma expandează până ce atinge dimensiunile normale ale blocului, care în

secţiune, sunt de aproximativ 2,1m lăţime şi 1,2m înălţime. Inscripţionarea lotului şi tipului

calitativ al blocurilor de spumă proaspătă se face manual de către operatorul de la cuţitul de tăiere

blocuri lungi proaspete.

În procesul tehnologic continuu de turnare a blocurilor din spumă poliuretanică, în anumite

momente ale procesului de producţie (pornire-oprire, schimbare tip spumă), concentraţia

componentelor se modifică în timp relativ scurt (30"-40"), cu valori care nu pot fi controlate, din

care rezultă porţiuni din blocul lung (1.5-3m) cu risc potential de autoaprindere.






La planificarea succesiunii şarjelor zilnice pe maşina de spumare, pentru diminuarea riscului de

autoaprindere al blocurilor intermediare, se ţine cont ca valoarea debitelor componentelor de bază

(TDI, apă, poliol) din reţeta de fabricaţie să fie cât mai apropiate (crescător sau descrescător).

Curăţarea maşinii se face mecanic prin îndepărtarea resturilor de spumă, fără a folosi solvenţi sau

apă. Piesele capului de spumare sunt curăţate cu alcool tehnic sau agenți de curăţare speciali. În

zona instalației de spumare există o instalație de detectare şi semnalizare a emisiei de TDI, care

funcționeaza similar celei din depozitul de TDI şi polioli.

Întreaga zonă a instalației în care substanțele reacţioneaza, este închisă parțial cu perdele industriale

şi într-un înveliş de tablă („tunel”). Interiorul tunelului este racordat la o instalație de exhaustare de

debit mare, ce previne evacuarea gazelor de reacţie (CO2 şi urme de TDI) în interiorul halei. Aceste

gaze sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de 12 m înălţime şi 1,5 m diametru, astfel încât să se

asigure o bună dispersie.

Debitare blocuri lungi

Debitarea blocurilor lungi (Debitare 1) este operația prin care blocul continuu de spumă produsă,

după ce iese din tunelul de spumare, este debitată (tăiată) în blocuri cu o lungime de 30 m.

Debitarea se face în baza planului de tăiere, în care este consemnată ordinea producerii spumelor în

funcție de tip, numărul de blocuri lungi din fiecare tip, blocul de start, toate schimbările de tip şi

blocul de final.

Din procesul de spumare rezultă blocuri rebutate sau periculoase de tipul:

- Bloc cap - BC, prima porţiune (2-3m) care se taie din blocul lung la pornirea procesului de

spumare;

- Bloc coadă sau final - BF, ultima porţiune (1-2m) care se taie din blocul lung la oprirea procesului

de spumare;

- Bloc intermediar - BI, porţiunea (1,5-2m) care se taie din blocul lung, ce cuprinde schimbarea din

mers a reţetelor de fabricaţie, respectiv trecerea de la un tip de spumă la altul;

- Bloc accident tehnic - BA, porţiunea (1-15m) care se taie din bloc lung în cazul apariţiei unui

accident tehnic neprevăzut (defectarea unei pompe, eroare de soft, blocare filtre, ruperi de hârtie

spumare jos sau lateral, reţeta la limita de stabilitate chimică).

Daca blocurile BC, BF, BI, sunt usşor de identificat şi localizat, blocurile accident BA se recunosc

după modificarea bruscă a dimensiunilor (înălţimea) şi aspectului (crăpături mari la suprafaţă şi

lateral, până la colapsare).

- Blocuri lungi cu risc de autoaprindere - BLA, sunt blocurile lungi cu conținut ridicat de apă şi

toluendiizocianat (TDI) în reţeta de fabricaţie (aproape de limita critică), respectiv N2130, N2138,

N1830, N2016, N2025, N2335, R2512;

- Blocuri cu risc potenţial de autoaprindere din categoria BC, BF, BI, BA, BLA.

Aceste porţiuni trebuie să fie bine identificate, delimitate şi taăiate sub formă de blocuri scurte

(bloc cap BC, bloc coadă sau final BF, bloc intermediar BI) care se depozitează în afara clădirilor

în zone unde, în caz de autoaprindere, nu există riscul de extindere a incendiului şi pot fi stinse

imediat.

BC, BF, BI, BA, BLA sunt tăiate, inscripţionate şi depozitate separat, iniţial în zona exterioară de

depozitare pentru maturare (zona este denumită depozitul de capete şi cozi) şi ulterior la categoria

de rest de burete în zona de deșeuri.






În general, aceasta operațiune se execută direct după spumare, dar în cazul BLA acest lucru se

poate executa şi la depozitul de maturare.

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a apariţiei riscurilor:

- se respectă Procedurile și Instrucțiunile:

- Procedura spumare- EUR-P-PS-0002/RO;

- Flux tehnologic spumare-EUR-F-DS-0023/RO;

- Lista sintetică de verificare și reglări înainte de spumare-EUR-F-PS-0053,RO;

- Instrucțiuni detecție emisii TDI-EUR-I-PS-0223,RO.

- instalația de spumare este prevăzută cu dispozitive pentru măsurarea şi indicarea temperaturii

poliolilor şi TDI în timp real pe monitorul de urmărire a procesului de spumare;

- înainte de începerea procesului se face o recirculare a materiilor prime;

- nu se utilizează materiile prime decât la o zi după descărcarea acestora;

- în timpul spumării instalația de spumare este condusă automat de un software care opreşte imediat

procesul de spumare în cazul unor variaţii mai mari de 10% sau în cazul opririi totale a unui circuit

de materie primă sau aditiv. Pentru variaţii mai mici, instalația generează alarme optice şi acustice;

- pe circuitele de materii prime sunt montate întrerupătoare care comandă oprirea pompelor şi deci

şi a instalației într-un interval de maximum 30 secunde de la atingerea presiunii minime, aceasta

fiind o protecție la lipsă debit materii prime;

- pe circuitele de materii prime sunt montate dispozitive de oprire a pompelor (deci şi a instalației

de spumare) în cazul atingerii presiunii maxime stabilite, acest lucru previne spargerea traseelor de

materii prime sau apariţia de scurgeri accidentale din traseele aflate sub presiune;

- secvenţa de deschidere a circuitelor de materii prime este stabilită astfel încât poliolul se deschide

primul, iar la oprire se închide ultimul, astfel încât, de fiecare dată la oprire şi pornire, este asigurat

un exces de poiliol pentru evitarea apariţiei blocurilor cu potenţial de autoaprindere;

- înainte de pornire, se parcurge lista de verificări prin care se controlează dacă în rezervoarele de

materii prime, cantitățile necesare pentru realizarea producţiei sunt suficiente;

- pe durata spumării se verifică periodic corespondenţa indicaţiilor de dozare pentru materiile

prime;

- toate instalațiile şi echipamentele care intră în contact cu chimicalele sunt astfel construite încât să

nu genereze apariţia ionilor de Cu şi Fe; nu se folosesc lubrifianţi care conţin Cu;

- temperaturile maxime măsurate în interiorul blocurilor de spumă sunt comparate cu cele măsurate

anterior la aceleaşi tipuri de spumă pentru a observa evoluţia în timp;

- se efectuează periodic verificarea corectitudinii dozaării materiilor prime şi în cazul unor abateri

neacceptate se efectuează o noua calibrare;

- instruirea personalului de la spumare pentru semnalarea imediata a incidentelor aparute în timpul

producerii blocurilor lungi (colaps, crapaturi, contractii, cresteri foarte mari în inaltime, fumegare);

- nu se introduc în faza de fabricatie spume care prin calcul teoretic pot sa aiba temperatura

generata mai mare de 165 °C;

- nu se efectuează ajustari în timpul procesului de spumare decat pentru circuitele cu aditivi ce nu

pot influenta în mod categoric temperatura în interiorul blocului de spuma;






- reteta de fabricatie este introdusa intr-un fisier de calcul care verifica debitele de apa şi TDI

maxim admise, apoi este introdusa în baza de date a masinii de spumare urmand a fi verificata de

către o a doua persoana inainte de inceperea spumarii;

- blocurile de spuma care contin schimbarea de tip sunt marcate şi se comunica operatorului care

efectuează debitarea blocurilor lungi în vederea scoaterii blocurilor scurte cu potential exoterm

(start, schimbari, incidente, colaps, final). Inainte de inceperea spumarii se intocmeste planul de

productie pe care se semnaleaza schimbarile de tipuri şi locul în care se efectuează acestea;

- blocurile scurte cu potential exoterm sunt izolate în zona special amenajata;

- monitorizarea temperaturii blocurilor lungi se efectuează cu un sistem care inregistreaza

temperatura şi care genereaza alarme optice şi acustice în cazul depasirii valorii de 1650C ;

c. Echipamente tehnologice implicate

- rezervoare cu pompe de dozare pentru componentii principali (polioli şi TDI);

- 1 rezervor de amestec pentru catalizatori şi stabilizatori (statie de amestecare pentru producerea

amestecului de activatori);

- trasee de dozare constand din conducte şi ventile pentru toate componentele;

- sistem de programare şi automatizare cu pupitru de comanda centrala;

- Vase de zi cu pompe de dozaj pentru componenti şi aditivi;

- cap de amestec (camera de amestec);

- zona cu inclinare variabila;

- transportor tip conveior prevăzut cu panouri de aplatizare, cu latime reglabila;

- dispozitive de alimentare şi colectare a hartiei;

- dispozitiv de taiere la lungime (1.5 - 30 m) a blocului de spuma (instalație de debitare

transversala);

- pasarele de acces dispuse pe ambele părți ale masinii;

- benzi şi role transportoare pentru transportul blocurilor la depozitul de maturare;

- - sistem de ventilație pentru intreaga masina


Echipamente de siguranta:

- hala de spumare este prevăzuta cu sistem pentru detectarea fumului şi alarmare în caz de pericol

de incendiu;

- Procesul de spumare este controlat de calculator, instalație de spumare avand un grad inalt de

automatizare. Procesul de spumare se opreste automat din cauze de tipul:

- Lipsa/nivel insuficient lichid racire la etansarea capului de spumare;

- Oprire agitator;

- Blocare injector;

- Blocare site/fisurare site;

- Schimbarea retetei;

- Avarie electrica pompa, conveior, benzi, etc;

- Procesul de spumare se opreste manual din cauze de tipul:

- Fierastrau rupt sau avariat;

- La ordin;






- instalație de detectare şi semnalizare emisii de TDI ;

- dotarea cu stingatoare portabile cu praf şi CO2, cu hidranti interiori şi cu instalație de alarmare;

- dus de salvare şi fantana de ochi;

Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare şi interdictie.

Echipamente alarmare şi interventie

- hala de spumare este prevăzuta cu sistem pentru detectarea fumului şi alarmare în caz de pericol

de incendiu;

- sprinklere deschise pe tunelul de spumare;

- stingatoare portabile cu praf şi CO2, cu hidranti interiori şi cu instalație de alarmare;

- dus de salvare şi fantana de ochi;

Echipament de protecție personala

- Personalul este dotat cu echipament individual de protecție compus din: salopeta, pantofi

cu bombeu metalic, ochelari de protecție, manusi de protecție şi masca cu cartus filtrant pentru

protectia respiratiei şi a fetei;

e. Planul de alarma

Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, în cazul producerii unui accident.



- Personalul care deserveste instalația, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU.

- Se respecta procedurile/instrucțiunile aplicabile pentru instalația de spumare de la

EUROFOAM .

Marcarea


Depozitarea blocurilor proaspete de spume poliuretanice pentru maturare/

Depozitul de blocuri lungi (Hala Maturare)

Amplasare: Depozitul de blocuri lungi- Hala maturare C10


Maturarea este procesul prin care spuma poliuretanica flexibila cruda (sau fiebinte) proaspat iesita

din procesul de spumare este tinuta o perioada de minim 24 ore intr-o incapere pentru racire sub

1000C definitivarea rectiilor chimice în totalitate. La definitivarea acestora spuma poliuretanica

trebuie sa atinga aproape în totalitate proprietatile fizice care sunt asteptate în funcție de formularea

dupa care s-au produs spumele. Se considera incheiata maturarea dupa o perioada de circa 24 de

ore.

Blocurile sunt depozitate pentru maturare intr-un spatiu de stocare de tip hala, denumita depozitul

de blocuri lungi. Dupa maturare, ele sunt taiate în blocuri scurte şi transportate în depozitul de

blocuri scurte de unde sunt livrate direct către clienti sau sunt transferate în sectia de debitare






pentru prelucrare la dimensiunile solicitate. Taierea în depozitul de blocuri lungi/ maturare se

realizeaza cu masina debitat verticala pe linia de taiere.

Dupa 24 ore de la fabricatie, blocurile de spuma se pot trimite la hala de debitare sau pot fi

încărcate în mijloace de transport pentru a fi livrate ca atare beneficiarilor.

Capacitatea prezenta a halei este de 130 t.

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor:

Control temperaturii blocurilor de spuma poliuretanica se realizeaza cu ajutorul aparatelor de

monitorizare temperatura în interiorul blocurilor. Dupa terminarea turnarii operatorul de la spumare

introduce sonda pentru masurat temperatura în blocul cu densitatea cea mai mica, iar rezultatele

sunt afisate în timp real pe monitorul din biroul maturare. Măsurarea temperaturii în blocurile lungi

se poate realiza manual sau automat (Fișe înregistrare temperatură blocuri maturare-EUR-F-PS-

0077,RO).

Temperatura este afisata în mod continuu pe monitorul calculatorului aflat în Maturare precum şi

pe calculatorul de la poarta.

In ambele cazuri daca la trei citiri succesive temperatura este în descrestere şi a scazut sub 1550C

procesul poate fi incheiat Evacuarea în caz de urgenta

Daca temperatura atinge 1650C se anunta imediat persoanele cu drept de decizie şi competenta în ce

priveste securitatea şi prevenirea incendiilor, care dispun imediat evacuarea blocului în zona sigura

sub forma de blocuri scurte. Blocul lung se aduce cu ajutorul rampei mobile pe linia de debitare

unde se taie la dimensiunea care permite evacuarea cea mai rapida cu stivuitorul sau carucioare, în

zona de evacuare prin rampa mobila/ spume cu potential de supraîncălzire şi aprindere.

Modul de evacuare cu ajutorul rampei:

- Se aduce blocul pe banda şi se taie în trei părți aproximativ egale

- Se apasa pe panoul de control butonul “Fire” şi se cupleaza în modul manual benzile şi rampa.

- Se aduce blocul în rampa şi se evacueaza bucata cu bucata avand grija ca părțile astfel evacuate sa

cada în locuri diferite prin miscarea rampei în pozitii diferite.

- Dupa incheierea operației se muta rampa intr-o pozitie sigura.

- Daca sunt mai multe blocuri lungi din acelasi tip de spuma cu cel monitorizat se vor elimina toate

în acelasi mod.

In cazul în care timpul nu permite operația de taiere (blocul a inceput sa fumege intens) blocul se

evacueaza prin usa de incendiu a rampei mobile, se va interveni pentru stingerea incendiului cu

mijloace proprii (hidranti) şi dupa caz, se solicita interventia brigazii de pompieri a municipiului

Sibiu -Instrucțiune Posibile avarii și modul de intervenție la transportul blocurilor pe conveioare în

hala maturare-EUR-I-PS-0216,RO.

Măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor- Procedura privind supravegherea, manipularea și

evacuarea blocurilor cu risc potențial de autoaprindere-EUR-P-LS-0023,RO:

- blocurile scurte cu potential exoterm sunt izolate în zona special amenajata;

- monitorizarea temperaturii blocurilor lungi se efectuează cu un sistem care inregistreaza

temperatura şi care genereaza alarme optice şi acustice în cazul depasirii valorii de 1650C

c. Instalații şi echipamente tehnologice implicate:

- sistem de ventilație pentru evacuarea gazelor rezultate în urma reacțiilor din timpul procesului de






maturare- Q aer evacuat= 30.000 mc/h

- mașina de debitat verticală pe linia de tăiere;

- conveyoare pentru transportul blocurilor;

- rampă mobilă;

- macare suspendată;

- racks-uri pentru depozitarea blocurilor de spumă;

- sistem de blocare automatizat al transportului blocurilor, dotat cu bariere/ senzori optici;

- sistem manual șI automat de monitorizare a temperaturii blocurilor de spumă;


Echipamente protecție, de alarmare şi interventie:

- Sonde pentru monitorizarea temperaturii blocurilor de spuma poliuretanica; se introduce cate o

sonda în blocurile cunoscute cu risc;

- instalație de detectare şi stingere tip sprinkler aer- apă care acoperă întreaga suprafață de

depozitare;

- sprinklere de raft în zonale de maturare și depozitare;

- cortina rezistenta la foc intre maturare şi depozit blocuri scurte;

- 5 goluri pentru desfumare cu suprafata de 1mp fiecare, amplasate în treimea inferioara a

peretilor, 7 ventilatoare şi 5 trape de fum;

- 9 hidranti;;

e. Planul de alarma




- Personalul care deserveste instalația, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU;

Marcarea


Depozitarea blocurilor de spume poliuretanice/ depozit blocuri scurte (Hala

depozitare blocuri scurte)

Amplasare: Hala depozitare blocuri scurte C11

Descrierea procesului

Depozitarea blocurilor scurte se realizeaza pe lungimi şi categorii de calitate prin suprapunere

directa. Intr-o stiva se depoziteaza maxim 5 blocuri.

Depozitul este de tip hala inchisa şi legat de depozitul de blocuri lungi/maturare prin tunel în care

este amplasat un conveior pentru transportul blocurilor maturate.

Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor:






Pentru protecție depozitul este prevăzut cu senzori de fum şi instalație de spinklere în sistem aer-

apa.

a. Echipamente tehnologice implicate:

- macara suspendată;

- ramp mobilă;

b. Dispozitivele de protecție, alarmare şi interventie

- senzori de fum şi instalație de spinklere în sistem aer-apa;

c. Planul de alarma




- Personalul care deserveste instalația, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU;

Depozitarea blocurilor de spume poliuretanice/ depozit blocuri lungi (Hala

depozitare blocuri lungi)

Amplasare: Hala depozitare blocuri lungi C2 - suprafața 3500 mp


Blocurile lungi (60 m) maturate sunt tranferate pe un conveior și depozitate suprapus (maxim 3

blocuri).

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor

Pe cornișa acoperisului sunt prevãzute luminatoare care vor fisunt dotate și cu trape de fum

acționate pneumatic pe o suprafațã de 1% din cea totalã. Trapele de fum sunt conectate la un

sistem de acționare automat legat la centrala de detecție/alarmare incendii, fãrã posibilitatea de

deschidere manualã;

c. Dispozitivele de protecție, alarmare şi interventie

- Trape de fum conectate la centrala de detecție/ alarmare incendii

d. Planul de alarma


e. Elemente de organizare


- Personalul care deserveste instalația, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU, se

respecta toate recomandarile prevăzute în studiul Atex;

Marcarea







Debitarea blocurilor de spumă maturată (Hala debitare)

Amplasare: Hala debitare C9

a Descrierea procesului

Blocurile de spumã se debiteazã conform dorințelor beneficiarului cu ajutorul mașinilor și utilajelor

de debitare.Debitarea se face în baza planului de tãiere, în care este consemnatã ordinea producerii

spumelor în funcție de tip, numãrul de blocuri lungi din fiecare tip, blocul de start, toate

schimbãrile de tip și blocul de final.

Resturile tehnologice de spumã rezultate la debitare sunt balotate și valorificate la terți sub formã

de materie primã.

b Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor

Pentru mentinerea climatului de lucru în hala, indepartarea poluantilor din aer şi interventie în caz

de urgenta se utilizeaza:

- Instalație de ventilație;

- Instalație de absorbtie vapori de substanțe volatile din adeziv;

- Instalație de spinklere apa-apa

c Echipamente tehnologice implicate

- Agregate de debitat vertical;

- Agregate de debitat orizontal;

- Agregate de debitat oblic;

- Agregate cu comanda numerica de debitat pe contur;

- Prese de stantat.

Prelucrarea mai include şi urmatoarele utilaje:

- 2 masini pentru balotat deșeuri rezultate la taiere;

- 2 mese de asamblare cu pistoale pentru adeziv dotate cu sistem de captare a pulberilorsi a

vaporilor;

- 2 mese de lipit vatelina pe sezuturi;

- Masini de spart celulatia;

- Masina de husat saltele;

- Masina de infoliat saltele;

- Masina de laminat la rece;

- Masina de debitat EPDM.

d Dispozitivele de protecție, alarmare şi interventie

- Instalație de spinklere apa-apa

e Planul de alarma







f Elemente de organizare


- Personalul care deserveste instalația, este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU, se

respecta toate recomandarile prevăzute în studiul Atex;

Marcarea


Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de urgențã/ zona

depozitare capete și cozi

Amplasare: Amplasamentul are două zone de siguranță pentru depozitarea blocurilor de spumă, și

anume:

Zona de siguranțã I - Depozitarea în aer liber a blocurilor de spumã în situații de supraîncãlzire sau

aprindere se efectueazã în zona de siguranțã, zona betonatã şi acoperita la capãtul drumului în

dreptul halei de debitare și depozitului de blocuri scurte

Zona de siguranțã II / Zona de siguranțã capete și cozi (extremitate nord-esticã a depozitului de

blocuri scurte) - în spatele halei debitare, stânga la cca. 20 m de clãdire

a Descrierea procesului

Zona de siguranta I - se pot depozita maxim 8 blocuri, fãrã a fi stivuite; în condiții de vant zona se

tine sub observatie min. 15 ore.

Dupa 24 de ore blocul este depozitat în hala de depozitare sau dupa caz la recuperare deșeuri.

In caz de autoaprindere se intervine cu echipele şi mijloacele interne pentru stingerea incendiului

sau dupa caz se anunta pompierii.

Zona de siguranțã II / Zona de siguranțã capete și cozi - Cantitatea maximã ce se poate depozita

este de 2 t.

b Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor

- Aceleasi ca la depozitul de maturare;

c Dispozitivele de protecție, alarmare şi interventie

- in imediata apropiere este amplasat un pichet de incendiu;

- dotarea cu hidranti a zonei;

d Planul de alarma


e Elemente de organizare


Personalul este instruit periodic: profesional, norme de SSM şi SU. Marcarea

Zona este marcată corespunzător

Magazie butelii de propan






a. Amplasare şi capacitatea de depozitare

Buteliile sunt stocate în aer liber, în zona acoperitã, langa bazinele de retenție apelor pluviale,

îngrãditã și încuiatã. Buteliile sunt așezate într-un rastel și asigurate împotriva rãsturnãrii.

Capacitatea maximã este de 80 butelii.

Depozitul este ingradit şi incuiat, accesul este limitat numai la personalul desemnat.

Personalul care manipuleaza buteliile de propan, este instruit în fiecare luna: profesional, norme de

SSM şi SU, avand atributiuni în fisa postului de a efectua manevre conform cu instrucțiunile

tehnice interne.

b. Dispozitivele de protecție

In zona depozitului este un stingator transportabil şi în apropiere un hidrant exterior.

Echipament de protecție personala

In incinta depozitului se afla, în vederea manipularii recipientilor, masca de gaze, ochelari de

protecție şi manusi.

c. Elemente de organizare

Instrucțiuni/instruiri

Depozitul este în permanenta inchis. Accesul în depozit este permis numai persoanelor desemnate

sa manipuleze buteliile, sa controleze parametrii instalației.

Pentru operarea în statia depozitare şi distributie gaze sub presiune, exista instrucțiuni de exploatare

pentru aceste butelii sub presiune. Persoanele instruite pentru operarea cu gaze sub presiune isi

confirma părțiciparea la instruire prin semnatura.

Marcarea

Intrarea în depozit este marcata cu indicatoare de avertizare şi interdictie.

d. Planul de alarma


Depozitare deșeuri - C14

Amplasare: Magazii special amenajate pe platforma betonata, acoperită și împrejmuită:

- Exteriorul cladirii debitare– resturi de spumă poliuretanică balotate (burete şi rest de

burete adezivat)

- Zona de siguranta capete şi cozi (extremitate nord-estica a depozitului de blocuri scurte);

- Magazia de deșeuri C14 (langa magazia piese de schimb- esteriorul clădirii) –reziduuri de

la operația de spumare, lemn, hartie, plastic, folie polietilena, textile, metal, piese de schimb,

acumulatori, anvelope, ulei uzat, tuburi silicon;


In timpul activităților de pregatire a procesului de spumare şi a spumarii propriu-zise rezulta o

cantitate de chimicale care pot fi contaminate sau amestecate intr-o anumita proportie şi care nu

mai pot fi reintroduse în proces. Aceste chimicale se pastreaza în recipiente inchise care sunt






depozitate în magazia de deșeuri pana la preluarea lor de către firma autorizata pentru transportul şi

distrugerea deșeurilor chimice.

Scapul rezultat în cadrul procesului tehnologic din operațiile de debitare a blocurilor de spuma

poliuretanica, se colecteaza în saci mari de polietilena, etichetati corespunzator şi inchisi etans dupa

umplere şi se stocheaza temporara pana la livrare pe platforma betonata.

Modul de colectare şi ambalare este descris în Capitolul II.

b. Controlul procesului şi măsuri de prevenire a aparitiei riscurilor:

- manipularea pentru colectare se face utilizând recipiente de capacitate mica şi utilizând palnii

pentru evitarea deversării necontrolate;

- manipularea recipientelor mari cu mijloace de transport (cu stivuitorul) se face cu viteza mica,

recipientele se transporta numai dupa ce acestea sunt inchise cu capac;

- recipientele utilizate pentru colectarea deșeurilor sunt etichetate corespunzator;

c. Dispozitivele de protecție:

- magazia de depozitare temporară a deșeurilor periculoase este prevăzută cu o cuva de retenție

pentru evitarea ajungerii acestora în rigolele de apa pluviala;

- dotarea cu materiale absorbante sau pentru neutralizarea chimicalelor deversate;



Personalul este instruit periodic: profesional, reguli privind gestiunea deșeurilor.

Marcarea

Recipienții și zonele de depozitare din cadrul magaziei de deșeuri periculoase sunt inscripționate cu

codurile deșeurilor și sunt afisate indicatoare cu prescriptii minime de sanatate şi securitate;

e. Planul de alarma


Clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile- clădirea de debitare role

are o suprafață de 1750 mp;


Procesul de debitare role din spume poliuretanice flexibile care are loc în clădirea nouă de debitare

role din spume poliuretanice presupune următoarele etape:

Spumarea de blocuri de spuma PU cu lungimea de 60m în Hala Spumare existentă

Maturarea blocurilor de spumă PU cu lungimea de 60m în Hala Maturare 1

Depozitarea blocurilor de spumă PU cu lungimea de 60m în Hala Depozit blocuri lungi

Transferul unitar al blocurilor cu rampele în Hala Debitare Role

Incărcarea utilajului Loop-splitter în vederea debitării de role de diferite

lungimi/grosimi/diametre.






Lipirea celor 2 extremități ale blocului după aducerea lui în formă de inel (loop) cu ajutorul

turnurilor laterale semi-circulare dotate cu sisteme de benzi rulante.

Decalotarea laterală a blocului prin rotirea lui între turnurile laterale

Debitarea de folie continuă și pregătirea acesteia sub formă de role cu lungimi/grosimi

diverse.

Ambalarea și transferal rolelor produse în zone special amenajate

Materialul debitat este alcătuit din spume poliuretanice flexibile de diferite densități /durități /tipuri.

Cantitatea maximă de spume PU flexibile existentă în același timp în Hala Debitare Role este de 15

tone și include atât blocul aflat în interiorul utilajului loop-splitter (max. 7.5 tone) cât și rolele

pregătite pentru expediere.

In clădire se va menține un microclimat de +100-150 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor electrice.

b. Echipamente tehnologice implicate

Utilaje în hala de debitare:

- Loop-splitter

- Diverse conveyoare cu benzi

- Mașina de comprimat role în vederea reducerii volumului de transport

- Presa pentru balotat produs secundar- rest burete

- Moto-stivuitor pentru stocare și încărcare role în auto-camioane.

Capacitatea maximă de debitare a utilajului principal existent este de 1 bloc lung (60m) per schimb

(8 ore). în total se pot debita (la încărcare de 100% a utilajului) max. 15 blocuri lungi/săptămană

ceea ce înseamnă între 75 tone și 112 tone pe săptămană.

c.Dispozitivele de protecție:

- trape de fum acționate pneumatic pe o suprafață de min. 1% din cea totală. Trapele de fum vor

fi conectate la un sistem de acționare automat cu posibilitatea de deschidere manuală și închidere

automată în funcție de viteza vântului și prezența precipitațiilor.

- instalațiile de hidranți interiori și ACS/spinklere pentru stingere incendii

- instalație de hidranți exteriori conform reglementărilor în vigoare.

Cladire depozit materii prime spume esterice inaltime de 8.5 metri la streasina, amprenta la

sol de 10 m x 15 m


Asigură depozitarea şi condiționarea materiilor prime pentru fabricarea spumelor poliuretanice

flexibile de tip esteric.

Capacitatea totala de depozitare totală va fi de 277,5 tone (la data prezentului raport de securitate

capacitatea este de 127,5 tone) polioli de tip esteric

Depozitul este prevăzut cu o cuva de retenție pe toata suprafata sa , cu o adancime de 2.5 m sub

cota “0”. în aceasta cuva de retenție vor fi amplasate 5 vase de stocare verticale cu o capacitate de

50 m3 fiecare și 1 vas de stocare orizontal de 27,5 m3 (la data prezentului raport de securitate sunt

montate 2 vase verticale și 1 vas orizontal). Materia prima depozitata va fi constituita din diverse

tipuri de polioli pentru productia de spume poliuretanice flexibile de tip esteric. în cladire se va






asigura un microclimat de 230-280 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apa calda şi a

ventilatoarelor de racire aer cu ajutorul schimbatoarelor de caldura aer/apa cu apa racita furnizata

de un chiller cu capacitatea de 50 kW.

Alaturi de vasele de stocare, în cuva de retenție vor fi montate şi toate sistemele de pompe

centrifuge/pneumatice/ dozatoare necesare descărcarii poliolilor vascosi din cisternele auto şi

dozarii acestora în procesul de spumare.

b. Dispozitivele de protecție:

- cuva de retenție pe toata suprafata sa , cu o adancime de 2.5 m sub cota “0” în care vor fi

amplasate 5 vase de stocare verticale cu o capacitate de 50 m3 fiecare și 1 vas de stocare orizontal

de 27,5 m3 pentru polioli de tip esteric.

Obiective care se vor construi conform planului de dezvoltare al EUROFOAM

SRL în perioada 2018-2021:

Extindere Hala Debitare - clădirea existentă, cu o suprafață de 3500 m2 va fi extinsă cu o

suprafață de 1750 m2. Noua extindere va avea aceleași caracteristici cu clădirea existentă. Intre

extinderea nou adăugată și Hala debitare existentă nu vor exista pereți de părțiționare întreaga

clădire fiind asimilată unui singur compărțiment de incendiu


Procesul de debitare care va avea loc în Extensia Halei Debitare presupune urmatoarele etape:

- Transferul blocurilor scurte din Hala Blocuri Scurte ( via moto-stivuitor , individual)

- Fasonarea blocului pe masina de taiat verticala automata

- Debitarea în formele prescrise pe masina automata de taiere contur CNC

- Debitarea verticala pe masina automata de taiere verticala ( dupa caz)

- Debitarea oblica pe masina de taiere manuala inclinata ( dupa caz)

- Lipirea componentelor din spume PU flexibile

- Ambalarea şi etichetarea produselor finite din PU

- Expedierea produselor finite ambalate

In paralel se executa ( dupa caz) şi un proces alternativ de debitare prin stantare care presupune

urmatoarele etape:



- Debitarea blocului pe masina de debitare automata orizontala

- Adezivarea cu hartie adeziva a placilor rezultate de la debitarea orizontala ( dupa caz)

- Debitarea prin stantare a placilor rezultate în operația de mai sus

- Verificarea şi ambalarea produselor stantate finite

- Expedierea produselor stantate finite

Capacitatea de debitare va crește de la 250 tone/ luna brut la 350 tone/ luna brut urmare a extinderii

suprafetei Halei Debitare ( Obiectiv 5) . Cantitatea maxima depozitata la un moment dat în hala

extinsa este de max. 5 tone spuma poliureatanica flexibila (produse finite , semifinite , secundare şi

materie prima).






b. Echipamente tehnologice implicate

In extinderea Halei Debitare ( pe langa utilajele existente ) vor fi amplasate urmatoarele utilaje

suplimentare:

- Masina de taiat automata contur CNC

- Masina de taiere verticala automata

- Presa stantare cu cap excentric

- Laminator termic cu ciclu combinat cald/rece

c. Dispozitivele de protecție:

- trape de fum acționate pneumatic pe o suprafață de min. 1% din cea totală. Trapele de fum

vor fi conectate la un sistem de acționare automat cu posibilitatea de deschidere manuală și

închidere automată în funcție de viteza vântului și prezența precipitațiilor.


- instalație de hidranți exteriori conform reglementărilor în vigoare.

Extindere clădire debitare role din spume poliuretanice flexibile- Extinderea cladirii debitare

role din spume flexibile se va face cu o suprafata de 3500 m2 ( 50m x70m) în vederea cresterii

capacitatii de stocare role din spume poliuretanice flexibile – produs finit. Aceasta este necesara

pentru cresterea diversitatii dimensionale/ de grosimi a rolelor şi în anticiparea instalarii celui de al

doilea utilal loop-splitter intr-o faza ulterioara.


Procesul desfasurat în extinderea clădirii de debitare role din spume poliuretanice flexibile va fi de

stocare a rolelor fabricate pe utilajul loop-splitter şi ambalate în vederea livrarii. Se preconizeaza

stocarea unei cantități maxime de 15 tone de spuma poliuretanica flexibila sub forma de role în

cladirea obiectivului 11. în cladire se va asigura un microclimat de 230-250 C cu ajutorul ventilo-

convectoarelor cu apa calda şi a ventilatoarelor de racire aer cu ajutorul schimbatoarelor de caldura

aer/apa cu apa racita furnizata de un chiller cu capacitatea de 50 kW.


- instalațiile de hidranti interiori şi ACS/spinklere pentru stingere incendii.

- instalație de hidranti exteriori conform reglementarilor în vigoare.

Hala debitare spume tehnice (spume poliuretanice flexibile pentru aplicatii tehnice cu

valoare adaugata crescuta(altele decat industria mobilei, saltelelor şi incaltamintei) - suprafața 3500

mp


In Hala Debitare Spume Tehnice se va executa un proces de debitare prin stantare care presupune

urmatoarele etape:



- Debitarea blocului pe masina de debitare automata orizontala






- Adezivarea cu hartie adeziva a placilor rezultate de la debitarea orizontala ( dupa caz)

- Debitarea prin stantare a placilor rezultate în operația de mai sus

- Verificarea şi ambalarea produselor stantate finite

- Expedierea produselor stantate finite

Capacitatea de debitare adaugata va fi de 250 tone / luna brut care se adauga la cele 350 tone/ luna

brut urmare a extinderii suprafetei Halei Debitare. Cantitatea maxima depozitata la un moment dat

în hala extinsa este de max. 5 tone spuma poliureatanica flexibila (produse finite , semifinite ,

secundare şi materie prima).

In cladire se va mentine un microclimat de +100-150 C cu ajutorul ventilo-convectoarelor cu apa

calda alimentate de la boilerele un nou boiler cu o capacitate de 400 kW.

Hala Debitare spume tehnice va adaposti materia prima sub forma de blocuri şi placi de spume

poliuretanice flexibile , spume de polietilena , EPDM , etc. , cat şi produsele finite ambalate în

vederea livrarii.


- trape de fum acționate pneumatic pe o suprafață de min. 1% din cea totală. Trapele de fum

vor fi conectate la un sistem de acționare automat cu posibilitatea de deschidere manuală și

închidere automată în funcție de viteza vântului și prezența precipitațiilor.


- instalație de hidranți exteriori conform reglementărilor în vigoare

Extindere Hala Depozit blocuri lungi- extinderea Halei depozit blocuri lungi se va face prin

prelungirea acesteia cu o cladire adiacenta cu o suprafață de 3500 mp


In extindere Hale Depozit blocuri lungi nu vor avea loc procese de productie. Destinatia acesteia

este marirea capacitatii de maturare a blocurilor lungi. Capacitatea de maturare va creste de la 150

blocuri lungi de 30 m la 300 de blocuri lungi de 30m. Viteza de rotate a stocului va fi şi ea astfel

redusa de la 3 zile la aprox. 5 zile. Cantiatea depozitata la un moment dat , la un grad de încărcare

de 80% , va fi de aprox. 2400 tone spume , funcție de densitatea acestora.

In extensia cladirii vor fi operate cele 2 poduri rulante de transport blocuri lungi existente în Hala

Depozit blocuri lungi.

Nu vor fi prevăzute conveyoare noi pentru transferul blocurilor.

Stivuirea se va face în aceleasi condiții şi reguli aplicate în Hala Depozit blocuri lungi. Inaltimea

maxima a stivei de blocuri va fi de 6 m , adica max. 5 blocuri suprapuse.

In cladire nu se va mentine un microclimat şi aceasta nu va fi prevăzuta cu sisteme de încălzire.

Cele 5 ventilatoare de pe latura SE a Halei Depozit blocuri lungi se vor transfera pe perețele de SE

al Extinderii Halei Depozit blocuri lungi .Acestea vor asigura o ventilare de 1,5 volume /ora pentru

complexul celor 2 hale.


- senzori de fum

- spinklere pentru stingerea incendiilor la fiecare nivel/rack în parte






III.3. Descrierea substanțelor periculoase

III.3.1. Inventarul substanțelor periculoase ce intra sub incidenta Directivei SEVESO

Intrucat pe amplasamentul societatii se utilizeaza substanțe şi preparate chimice periculoase, definite conform art. 3, punctul 21, din Legea 59/2016, în

continuare este prezentat modul de incadrare a activităților desfasurate în cadrul S.C. EUROFOAM S.R.LSibiu sub directiva Directiva 2012/18/UE-

“SEVESO” (privind prevenirea accidentelor industriale datorate utilizarii de substanțe toxice şi periculoase).

In tabelul urmator sunt prezentate substanțele şi amestecurile periculoase utilizate pe amplasament cu incadrare în Legea 59/2016, cantități maxime

prezente pe amplasament, capacitati maxime de depozitare, precum şi zona de localizare a acestor substanțe pe amplasament:

Tabel III.3.1.1

Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea

fizica Mod de stocare

Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

1

Diizocianat

de m-

toliliden

Diizocianat

de 4- metil-m

- fenilen

Diizocianat

TDI

ONGRONAT

1080

26471-62-

5

H 330 Mortal în caz

de inhalare

Tox.

acut 1

123 150 Lichid

In patru

rezervoare

metalice etanse,

fara presiune:

TT1 T80 TT2

T80 TT3 T80

TT4 T65/80 de

capacitate 50

mc fiecare,

Traseele de

conducte şi

rezervoarele

pentru

depozitarea TDI

sunt executate

în constructie

etansa, izolate

termic şi

Depozitul de

TDI 10 100 H 316

Provoacă

iritarea pielii

Irit.

piele 2

H 319

Provoacă o

iritare gravă

a ochilor

Irit. oc.

2A






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

de 2- metil-

m- fenilen

H 334

Poate

provoca

simptome de

alergie sau

dificultăți de

respirație în

caz de

inhalare

Sens.

resp.1

prevăzute cu

indicator de

nivel, sesizor de

nivel maxim şi

alarma,

indicatoare de

temperatura.

prevăzute cu

sistem de

încălzire pentru

evitarea scaderii

temperaturii

TDI-ului sub

valoarea de 160

C,

H317

Poate

provoca o

reacție

alergică a

pielii

Sens.

piele 2

H351

Susceptibil

de a provoca

cancer

Canc. 2

H 335

Poate

provoca

iritarea căilor

respiratorii

Stot SE

3

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 3






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

acut 3

2,4/2,6 toluen

diizocianat

Diizocianat

de 4- metil-

m- fenilen

Diizocianat

de 2- metil- m

fenilen

TDI

ONGRONAT

1065

26471-62-

5

91-08-7


de inhalare

Tox.

acut 1

41 50 Lichid

H 315 Provoacă

iritarea pielii

Irit.

piele 2

H 319

Provoacă o

iritare gravă

a ochilor

Irit.oc. 2

A

H 334

Poate

provoca

simptome de

alergie sau

dificultăți de

respirație în

caz de

inhalare

Sens.

resp.1






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 317

Poate

provoca

reacție

alergică a

pielii

Sens.

piele 2

H 351

Susceptibil

de a provoca

cancer

Canc. 2

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 3

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

acut 3

m- toliliden

diizocianat

TDI

LUPRANAT

T 80 A

247-772-4


de inhalare

Tox.

acut 1

123 150 Lichid

H 315 Provoacă

iritarea pielii

Irit.

piele 2






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 319

Provoacă o

iritare gravă

a ochilor

Irit. oc.

2A

H 334

Poate

provoca

simptome de

alergie sau

dificultăți de

respirație în

caz de

inhalare

Sens.

resp. 1

H 317

Poate

provoca

reacție

alergică a

pielii

Sens.

piele 2

H 351

susceptibil

de a provoca

cancer

Canc. 2

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 3






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 335

Poate

provoca

iritarea căilor

respiratorii

Stot SE

3

Diizocianat

de m-

toliliden

TDI

VORONATE

T 80

26471-62-

5


de înghițire

Tox.

acut 1

123 150 Lichid

H 315 Provoacă

iritarea pielii

Irit.

piele 2

H 319

Provoacă o

iritare gravă

a ochilor

Irit. oc.

2 A

H 334

Poate

provoca

simptome de

alergie sau

dificultăți de

respirație în

caz de

inhalare

Sens.

resp. 1






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 317

Poate

provoca

reacție

alergică a

pielii

Sens.

piele 2

H 351

susceptibil

de a provoca

cancer

Can. 2

H 335

Poate

provoca

iritarea căilor

respiratorii

Stot SE

3

H 412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 3

Diizocianat

de m-

toliliden

DESMODUR

T80

26471-62-

5 H351

Susceptibil

de-a provoca

cancer

Canc.2 123 150 Lichid






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H330

Toxicitate

acuta, mortal

în caz de

inhalare

Tox.

acut 1

H315 Provoaca

iritarea pielii

Irit.

piele 2

H319

Provoca

iritatie grava

a ochilor

Irit. oc.2

A

H335

Provoaca

iritarea cailor

respiratorii.

Toxicitate

asupra unui

organ

specific

STOT SE3

Stot SE

3






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H334

Poate

provoca

simptome de

alergie sau

astm sau

dificultati de

respiratie în

caz de

inhalare

Sens.

resp. 1

Conducte

Conductele de

descărcare sunt

prevăzute cu

racorduri

speciale.

Traseele de

conducte TDI

sunt executate

în constructie

etansa, izolate

termic şi

prevăzute cu

sistem de

încălzire pentru

evitarea scaderii

temperaturii

TDI-ului sub

valoarea de 16

gr. C

temperatura la

care are loc

cristalizarea

TDI şi

impiedicarea

curgerii

acestuia

conductele de

TDI -depozit-

hala spumare H317

Poate

provoca o

reactie

alergica a

pielii

Sens.

piele 2

H412

Nociv pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 3 0,5 0,6






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

Total TDI 200,5 242,6

2

Alcool etilic

Etandiol

Benzoat de

denatoniu

Metiletilceto

na

NOVOBRIZ

64-17-5

107-21-1

3734-33-6

78-159-0

H225 Lichide

inflamabile

Lich.

infl.2 0,245 0,200 Lichid

Recipiente

metalice cu

capacitatea de

200 l, inchise

etans, etichetate

Recipientele

sunt prevăzute

cu cuve pentru

colectarea

scurgerilor

accidentale,

Zonă de

depozitare

materiale

auxiliare, în

cadrul Halei

de spumare

5000 50000

Alcool etilic

Izopropil

alcool

Metil- etil-

cetona

NOVOPRIN

T

64-17-5

67-63-0

78-93-0

H225 Lichide

inflamabile

Lich.

infl.2

0,250 0,200 Lichid

Recipiente

metalice cu

capacitatea de

200 l, inchise

etans, etichetate

Recipientele

sunt prevăzute

cu cuve pentru

colectarea

scurgerilor

accidentale,

Zonă de

depozitare

materiale

auxiliare, în

cadrul Halei

de spumare

H 319

Provoacă o

iritare gravă

a ochilor

Irit. oc.

2

H 336

Poate

provoca

somnolență

sau amețeală

Stot SE

3






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 373

Poate

provoca

leziuni ale

organelor în

caz de

expunere

prelungită

sau repetată

Stot RE

3

3 Amine TEGOAMIN

DMEA 108-01-0

H 226

Lichid și

vapori

inflamabili

Lich.

infl. 3

1,12 1 Lichid

Ambalaj

original,

metalic, cu

capacitatea de

180 l, închis

etanș, etichetat

Recipientele

sunt prevăzute

cu cuve pentru

colectarea

scurgerilor

accidentale,, în

spațiu aerisit,

cu temperatura

controlată

Zonă de

depozitare

materiale

auxiliare, în

cadrul Halei

de spumare

50

50

200

200

H 302 Nociv în caz

de înghițire

Toxic

acut

(oral) 3

H 312

Nociv în

contact cu

pielea

Toxic

acut

(dermic)

4

H 314

Provoacă

arsuri grave

ale pielii și

lezarea

ochilor

Corod.

piele 1B






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H 331 Toxic în caz

de inhalare

Toxic

acut

(inhalar

e) 3

H 335

Poate

provoca

iritarea căilor

respiratorii

SOT SE

3

4

Aromatic

amino poliol

violet

Colorant

REACTINT

R Violet

X80LT

Nu este

disponibil

H 401

Toxic pentru

mediul

acvatic

Acvatic

acut 1

0,18 0,20 Lichid

Recipiente sau

bidoane din

material plastic

cu capacitatea

de 200 l,

inchise etans,

etichetate

Recipientele

sunt prevăzute

cu cuve pentru

colectarea

scurgerilor

accidentale

Zonă de

depozitare

materiale

auxiliare, în

cadrul Halei

de spumare

200 500

H 411

Toxic pentru

mediul

acvatic cu

efecte pe

termen lung

Acvatic

cronic 2

5 Propan GPL Propan 68606-26-

8 H220

Gaz extrem

de inflamabil

Gaz

infl. 1 1,88 0,96 Lichid

Butelii

80 buc x 12 kg

Butelii metalice

pentru GPL,

inchise etans,

fiecare,

etichetate,

Zona

acoperitã,

langa bazinele

de retenție

apelor

50 200






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H280

Gaze sub

presiune,

pericol de

explozie în

caz de

încălzire

Gaz sub

presiune

in 8 rasteluri de

cate 10 butelii

fiecare, inchise

cu cheia

pluviale,

îngrãditã și

încuiatã.

6 Metan Gaz metan 74-82-8 H220 Gaz extrem

de inflamabil

Gaz

infl.1 - 0,02 Gaz

Conducta din

otel:

DN 65mm,

presiune 1,5

bar, montata

subteran pana la

punctul de

distributie

Pe

amplasament

conducta este

prevăzuta cu

urmatoarea

aparatura de

control:

regulator de

De la SRM

pana pe

amplasa-ment

la centralele

termice şi

ventiloconvect

oare

50 200






Nr.

crt.

Denumirea

substanței

periculoase/

amestecului

Denumirea

comerciala a

substanței

periculoase/a

mestecului

Nr. CAS

Fraza

de

pericol

Clasa de

pericol

Categori

a de

pericol

Capacitatea totala

de stocare a

substanțelor/ames

tecurilor existente

pe

amplasament/posi

bil a fi prezente

pe amplasament

*

**

Starea


Condiții de


Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 2

Cantitatea

relevanta

din

Anexa1,

partea 1 sau

partea 2 din

Legea

59/2016-

coloana 3

m3 to

H280

Gaze sub

presiune,

pericol de

explozie în

caz de

încălzire

Gaz sub

presiu-

ne

presiune,

robineti de

închidere,

senzori de

detectare a

scurgerilor de

gaz, valve

automate de

închidere a

alimentarii de

gaz la centralele

termice şi la

sistemul de

ventiloconvecto

are

Pentru a stabilii daca societatea se incadreaza sub incidenta Legii 59/2016 (Directiva europeana SEVESO III), s-a efectuat calculul de evaluare a

substanțelor toxice şi periculoase, folosind regula de cumulare a raportului dintre cantitățile maxime care exista sau pot exista la un moment dat în

unitate şi cantitățile relevante stabilite prin Legea 59/2016, Anexa nr.1, Partea 1 şi partea a 2-a (coloana 2 pentru limita inferioara şi coloana 3 pentru

limita superioara):






Tabel III.3.1.2

Nr.

crt.

Den

um

irea

su

bst

an

ței

per

icu

loa

se

Ca

pa

cita

ti m

ax

ime

de

sto

care

pe

am

pla

sam

ent

(to

ne)

Fra

ze d

e p

eric

ol,

cla

sa d

e p

eric

ol,

ca

tego

rie

de

per

ico

l

Inca

dra

re î

n p

rev

eder

ile

Leg

ii n

r.5

9/2

01

6,

An

exa

1

Capacitati maxime de stocare pe amplasament /cantități relevante prevăzute în Anexa 1 partea 1 şi

partea 2 a Legii nr. 59/2016

Categorii de

substanțe din

partea 1, sectiunea

H şi substanțe din

partea 2 – din

categoria Pericole

pentru sanatate H

Categorii de

substanțe din

partea 1,

sectiunea P şi

substanțe din

partea 2 –

Pericole fizice

P

Categorii de

substanțe din

partea 1,

sectiunea E şi

substanțe din

partea 2 –

Pericole

pentru mediu

E

Categorii

de

substanțe

din partea

1, sectiunea

O1 şi

substanțe

din partea

2 – din

categoria

Alte

pericole O1

Categorii de

substanțe din

partea 1,

sectiunea O2

şi substanțe

din partea 2 –

din categoria

Alte pericole

O2

Categorii de

substanțe

din partea 1,

sectiunea

O3 şi

substanțe

din partea 2

– din

categoria

Alte pericole

O3

Pa

rtea

1

Pa

rtea

2

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

Niv

el

infe

rio

r

Niv

el

sup

erio

r

1 TDI 242,6

H330-

toxicitate

acuta, mortal

în caz de

inhalare

An

exa

1,

Pa

rtea

1,

H1

An

exa

1,

pa

rtea

2,

pct

. 2

6

24

2,6

/1

0

24

2,6

/1

00

- - - - - - - - -

-

2 Alcool etilic 0,4

H 225 –

lichide

inflamabile,

categoria 2 An

exa

1,

pa

rtea

1,

P5

c

- -

-

0,4

/5

00

0

0,4

/5

00

00

-

-

-

-

-

-

-

-

3 Amine 1

H 331- Toxic

acut

(inhalare), An

exa

1,

pa

rtea

1,

H2

-

1/5

0

1/2

00

- - - - - - - - -

-






categoria 3

H 226- lichide

inflamabile,

categoria 3 An

exa

1,

pa

rtea

1,

P5

b

- - -

1/5

0

1/2

00

- - - - - - -

-

4 Propan 0,960

H 220 – gaz

extrem de

inflamabil,

categoria 1; An

exa

1,

pa

rtea

1,

P2

An

exa

1,

pa

rtea

2,

pct

.

18

- -

0,9

60

/50

0,9

60

/20

0

- - - - - - -

-

5 Gaz metan 0,02

H 220 – gaz

extrem de

inflamabil,

categoria 1; An

exa

1,

pa

rtea

1,

P2

An

exa

1,

pa

rtea

2,

pct

. 1

8

- -

0,0

2/5

0

0,0

2/2

00

- - - - - - -

-

Coeficienti rezultati din aplicarea regulilor de insumare conform Legii nr. 59/2016

Insumarea substanțelor periculoase

enumerate în partea 2, care se

incadreaza în categoriile de toxicitate

acuta 1, 2 sau 3 (prin inhalare) sau

STOT SE categoria 1, impreuna cu

substanțele periculoase care se

incadreaza în sectiunea H, de la H1 la

H3 din partea 1

∑qx/QLx=

24,28

∑qx/QUx =

2,431


enumerate în partea 2, care sunt

explozivi, gaze inflamabile, aerosoli

inflamabili, gaze oxidante, lichide

inflamabile, substanțe şi amestecuri

autoreactive, peroxizi organici, lichide

şi solide piroforice, lichide şi solide

∑qx/QLx=

0,03968

∑qx/Qux=

0,0099008






oxidante, impreuna cu substanțele

periculoase care se incadreaza la

sectiunea P, de la P1 la P8 din partea 1


enumerate în partea 2, care sunt

incadrate ca periculoase pentru mediul

acvatic, în categoriile Acut 1, Cronic

1sau Cronic 2, impreuna cu substanțele

periculoase care se incadreaza la

sectiunea E, de la E1 la E2 din partea 1

Nota:

qx= cantitatea de substanța periculoasa x (sau categoria de substanțe periculoase) inclusa în partea 1 sau în partea 2,

QLX = cantitatea relevanta pentru incadrare pentru substanța periculoasa sau categoria x din coloana 2, partea 1 sau din coloana 2, partea 2

QUX = cantitatea relevanta pentru incadrare pentru substanța periculoasa sau categoria x din coloana 3, partea 1 sau din coloana 3 partea 2, în conformitate cu Legea 59/2016.

In urma calculelor rezultate prin aplicarea reguli de insumare din Anexa 1, Nota 4 , coeficientul rezultat este > 1 pentru suma proportiilor raportate

la limita superioara din Anexa 1, partea 1 şi 2, coloana 3 pentru categoriile de substanțe din tabelul de calcul.

In concluzie amplasamentul intra sub incidenta Legii 59/2016, art.3, pct. 3 – amplasament de nivel superior.




40-269-207800, tel./fax. 0040-269-207808; Email: [email protected], web. www.eurofoam.ro



III.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice şi indicarea pericolelor, atat

imediate cat şi pe termen lung, pentru om şi mediu. Comportamentul fizic şi

chimic în condiții normale de utilizare si/sau în condiții previzibile de accident

Tabel III.3.2.1. Caracteristicile relevante ale substanțelor pentru obiectivele de evitare a

producerii accidentelor tehnologice

Denumire

substanța

periculoasa

Denumire

comercială Caracteristici de pericol conform fișei tehnice de securitate

Toluen

diizocianat

(TDI)

Ongronat 1080

Nr. de indexare

615 – 006 -00 –

4

Den. chimica Cod CE Cod CAS Conc. %(w/w)

Diizocianat de

m - toliliden

247 – 772 - 4 26471 - 62- 5 ˃99,5

Diizocianat de

4 – metil- m -

fenilen

209 – 544 - 5 584 – 84 -9 ˃ 79

Diizocianat de

2 – metil- m -

fenilen

202 – 039 - 0 91 – 08 - 7 ˂ 21

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Tox.acut 1 H330 – Mortal în caz de inhalare

Irit. piele 2 H315 – Provoaca iritarea pielii

Irit. oc. 2A H319 – Provoaca o iritare grava a ochilor

Sens. resp. 1 H334 – Poate provoca simptome de alergie, astmă

sau dificultati de respiratie în caz de inhalare

Sens. piele 2 H317 – Poate provoca reactie alergica a pielii

Canc. 2 H351 – Susceptibil de a provoca cancer˂indicati

calea de exunere, daca exista probe concludente ca

nici o alta cale de expunere nu provoaca acest

pericol ˃ orala

Stot SE 3 H335 – Poate provoca iritarea cailor respiratorii

Acvatic cronic 3 H412 – Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe

termen lung

Acvatic acut 3 H412 – Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe

termen lung

Desmodur T80


Diizocianat de

m - toliliden

247 – 772 - 4 26471 - 62- 5 100








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare










pericol ˃ orala



termen lung

Ongronat 1065

Nr. de indexare

615 – 006 -00 –

4


2,4 /2,6 toluen

diizocianat

247 – 772 - 4 26471 - 62- 5 ˃99,5

Diizocianat de

4 – metil- m -

fenilen

209 – 544 - 5 584 – 84 -9 ≈ 65

Diizocianat de

2 – metil- m -

fenilen

202 – 039 - 0 91 – 08 - 7 ≈ 35

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare










pericol ˃ orala



termen lung

Acvatic acut 3 H412 – Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe

termen lung








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Lupranat T 80

A

Nr. de indexare

615 – 006 -00 –

4


m – toliliden

diizocianat

247 – 772 - 4 26471 - 62- 5 100

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare










pericol ˃ orala



termen lung

Voronate T 80

Nr. de indexare

615 – 006 -00 –

4


Diizocianat de

m - toliliden

247 – 772 - 4 26471 - 62- 5 100

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare










pericol ˃ orala



termen lung

Proprietati fizico-chimice

Masa moleculara 174,16 g/mol

- Forma lichid








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


- Culoare chilimbariu pana la maron

- Miros characteristic, intepator

- Prag olfactiv – nu este stabilit

- pH- nu este masurabil

- Punct de topire/interval temperature de topire: 9.5 - 10 °C la 1013 hPa ISO 3016

- Temperatura de fierbere/ interval temperature de fierbere:252-254 °C la 1013 hPa

- Punct de aprindere: 132 °C, DIN 51758

- Inflamabilitate (solide, gaze): neinflamabil

- Limita de explozie inferioara - nedeterminata/superioara de explozie: 9.5%V

- Presiunea vaporilor:0.015h Pa la 20 °C

- Densitatea vaporilor:nu este stabilit

- Densitate: 1.22 g/cmc la 20 °C

- Solubilitate în apa: 124 mg/l

- Coeficient de separaţie octanol/apă (log Kow): studiu nejustificat din pdv stiintific

- Temperatura de autoaprindere: nu este autoinflamabil

- Pericol de explozie : neezploziv

- Temperatura de aprindere: >595°C la 1013 hPa

- Viscozitate dinamică: nedeterminata

Proprietati combutante : datorita structurii sale, produsul este clasificat necomburant (nu

intretine combustia)

Stabilitate şi reactivitate

Reactivitate: nu exista reactii periculoase în cazul în care se respecta prescriptiile/indicatiile

privind stocarea şi manipularea.

Reactioneaza cu substanțe ce contin carbon activ.

Stabilitate chimica: polimerizeaza în jur de 200°C cu dezvoltare de CO2.

Posibilitate de reactii periculoase: reactie exoterma cu amine şi alcooli, cu apa cu dezvoltare

de CO2, în recipiente inchise, cu ridicarea presiunii şi pericol de fisurare.

Condiții de evitat: A se evita temperatura ˂15 0C

Materiale incompatibile: praf de zinc (piroforica), acizi, alcooli, amine, apa, baze, aliaje de

cupru, compusi de aluminiu, agenți de oxidare puternici.

Produse de descompunere periculoase: nu exista produse de descompunere periculoase în

condiții de depozitare şi manipulare corespunzatoare.

In caz de incendiu se forma oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de azot (NO, NO2)

hidrocarburi, gaze ce contin izocianati şi acid cianhidric.

Informații privind efectele toxicologice

Toxicitate acută la ingerare

Şobolani soareci LD50 ˃ 2000mg/kg

- Inhalarea gazului, sobolani LC 50= 0,48 mg/l (1h)








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Toxicitate acută – dermală:

Iepuri : LD50 > 9400 mg/kg

Toxicitate acută la inhalare:

- Inhalarea gazului, sobolani LC 50= 0,48 mg/l (1h)

Corodarea/iritarea pielii/iritarea ochilor

Iepuri: iritatii severe

Sensibilizare

In contact cu pielea, soarece:pozitiv

Sensibilizare prin inhalare

Toxicitate la reproducere

Testarile pe animale nu au relevant nici un efect asupra fertilitatii

Toxicitate pentru dezvoltare

Testarile pe animale nu au relevant nici un efect embritoxic

Cancerogenitatea

în studii pe termen lung s-a putut observa un effect carcinogenic atunci cand substanța a fost

administrate pe cale orala animalelor de laborator. în studii pe termen lung pe animale, administrate

prin inhalare, substanța s-a dovedit necancerigena.

Toxicitate organ tinta – o singura expunere-inhalativ, provoaca iritarea cailor respiratorii

Toxicitate organ tinta – inhalare repetata, substanța poate cauza usoare leziuni asupra plamanilor,

leziuni ale cailor respiratorii superioare, conform experientelor pe animale.

Informatii ecologice

Toxicitate acuta pentru mediul acvatic. Nociv pentru organisme acvatice.

Toxicitate cronica pentru mediul acvatic. Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra

mediului acvatic.

Substanța clasificata ca nefiind critica pentru organismele din sol.

Produsul este instabil în apa.

Persistenta şi degradabilitate

Biodegradare –– greu biodegradabil.

Pericole pentru om/sanatate

In caz de contact cu pielea se spala cu agent de curatare pe baza de polietilena glicol sau

cu apa calda şi sapun. în caz de iritare consultati medicul.

In cazul contactului cu ochii se spala imediat cu apa calduta pe sub pleoape tinand ochii

deschisi timp de minim 10 min. Consultati oftalmologul.

Măsuri de combatere a incediilor

Mijloace de stingere a incendiilor:dioxid de carbon, spuma rezistenta la alcool, pulbere , jet

apa pulverizata.

Medii de stingere care nu pot fi utilizate: jet puternic de apa.

Sub efectul focului se pot forma urmatoarele substanțe: oxizi de carbon (CO, CO2) oxizi de

azot (NO, NO2, etc.), hidrocarburi, gaze care contin izocianati şi acid cianhidric.








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Recomandari destinate pompierilor

Echipamente speciale de protecție: Se va folosi în mod obligatoriu aparat de protecție a cailor

respiratorii cu sistem inchis şi imbracaminte rezistenta la substanța.

Alte informatii:Containerele expuse la foc trebuie protejate prin pulverizarea apei. Resturile

rezultate din ardere şi lichidul folosit la stingere se vor elimina în conformitate cu prevederile

oficiale.

Măsuri impotriva pierderilor accidentale

Imbracati echipament de protecție, asigurati ventilatia adecvata. Persoanelor neautorizate nu

li se permite acces în zona.

Nu se deversa în ape de suprafata sau canalizare.

Pentru cantități mari a se pompa produsul, pentru reziduuri indepartare cu materiale

absorbante (ex. liant chimic pe baza de silicat de calciu, rumegus, hidrati, nisip). Dupa

aproximativ o ora, se colecteaza mecanic produsul intr-un container special etichetat „deseu

periculos”, care nu se sigileaza, ci se mentine cateva zile intr-un loc sigur şi bine ventilat.

Solutie de decontaminare:

-8-10% carbonat de sodiu şi 2% sapun lichid în apa sau sapun lichid/galben 20 ml, apa 700

ml şi polietilenglicol 350 ml, sau

- solutie apoasa de hidroxid de amoniu 3 – 10 % şi etanol sau alcool izopropilic 30 – 40%,

apoi spalare cu apa.

Manipulare şi depozitare

Precautii pentru manipularea în condiții de securitate

Trebuie asigurata ventilatia corespunzatoare langa echipamentele de prelucrare. Se va

asigura ventilatia corespunzatoare a depozitelor şi zonelor de lucru. Se va evita formarea de

aerosoli.

In cazul manevrarii produsului în stare încalzita şi la aplicarea sa prin pulverizare se va folosi

echipament de protecție a cailor respiratorii. Se va evita contactul cu umiditatea. Exista

pericolul

exploziei daca substanța este contaminata cu apa şi este inchisa etans. Produsele obtinute

recent din izocianati pot contine şi izocianati rezultati din reactii incomplete şi alte substanțe

periculoase. în general, la manipularea poliuretanilor complet tratati termic complet (cu 24

de ore dupa fabricatie) nu este nevoie de echipamente personale de protecție.

Recomandari privind igiena ocupationala generala

Nu mancati, nu beti, nu fumati şi nu folositi produse din tutun la locul de munca.

Imbracamintea complet contaminata trebuie îndepartata imediat.

Inaintea pauzelor şi la sfarsitul schimbului spalarea mainilor şi a fetei este obligatorie.

Condiții de depozitare în condiții de securitate, inclusiv eventuale incompatibilitati

In depozite uscate şi bine aerisite, în butoaie bine inchise, precum şi în containere sub o perna

de azot. Containerele deschise trebuie inchise din nou şi trebuie depozitate în pozitie verticala








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


în vederea prevenirii scurgerilor. Se interzice depozitarea substanței în containere fara

eticheta. Materiale nepotrivite pentru containere: cupru, aliaj de cupru şi suprafete

galvanizate.

Alcool etilic Novoprint

Den. chimica Cod CE Cod CAS Conc. %(m/m)

Alcool etilic 64 - 17 5 79

Izopropil

alcool

67 – 63 - 0 20

Metil – etil -

cetona

78 – 93 - 0 0,5

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Lich. infl.2 H225 – Lichid şi vapori foarte inflamabili

Irit. oc. 2 H319 – Provoaca o iritare grava a ochilor

Stot SE 3 H336 – Poate provoca somnolenta sau ameteala

Stot RE 3 H373 – Poate provoca leziuni ale organelor în caz

de expunere prelungita sau repetata

Proprietăţi fizice şi chimice

- Forma lichid

- Culoare incolor

- Miros caracteristic

- Punct de topire: -

- Punct de fierbere: 78 - 80 °C

- Punct de inflamabilitate: 12 - 26 °C

- Temperatura de autoaprindere: 425 °C

- Presiunea vaporilor: -

- Densitate: 789 - 820 kg/m3 la 20 °C

- pH: nu este cazul

- Viscozitate dinamică: 1,2 mPa.s la 20 °C

- Solubilitate în apă: solubil


Reactivitate: în condiții normale de depozitare şi manipulare - stabil.

Condiţii de evitat: Evitati caldura, scânteile, flacarile deschise, încărcarile

statice şi alte surse de aprindere.

Materiale de evitat: Evitati contactul cu peroxizii, hidroperoxizii, acizii

tari, alcalii, oxidantii.

Informaţii toxicologice

Toxicitate acută : LC50 (inhalare sobolan) ˃8000 mg/l/4h








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


LD 50 (dermal, iepure) ˃20 000 mg/kg

LD50 (dermal, sobolan ˃6200 mg/kg

Efectul de inghitire: în cazul inghitirii accidentale, din cauza vascozitatii

este posibil sa ajunga în plamani, provocand insuficienta respiratorie (se

asigura supraveghere medicala în urmatoaele 48 ore). Tulburari digestive,

diaree, voma

Pericol de inhalare: este nociv în caz de inhalare. Produce dureri de cap,

ameteli, somnolenta şi irita mucoasele cailor respiratorii.

In contact cu ochii este usor iritant.

In contact cu pielea: în contact prelungit, duce la absorbtia de cantități

mari, ce poate fi nociv.

Informatii ecologice.

Este interzisa varsarea produsului în canale sau rauri. Produsul este toxic

asupra mediului acvatic.

Mobilitate: AER – produsul se evapora în aer. Apa – produsul este

solubil în apa. Sol - produsul este mobil în sol.

Biodegradabilitate: produsul este biodegradabil.

Potential de acumulare: Nu se cunosc.

Consideratiiprivind eliminarea: Nu eliminati deserile impreuna cu

deșeurile menajere. Nu goliţi în canale de scurgere/ape de suprafaţă/ape

subterane.

Măsuri de prim ajutor

Dupa inghitire: Este interzisa provocarea vomei. Se transporta urgent

victima la spital.

Dupa contact cu pielea: Se indeparteaza imbracamintea murdara, zonele

contaminate se spala cu multa apa şi sapun în caz de iritatii dureri,

umflaturi se consulta medicul.

Dupa contact cu ochii: Ochi se clatesc imediat cu apa calduta. Daca

iritatia persista, se consulta medicul.

Măsuri de combatere a incendiilor

Mijloace de stingere: spuma rezistenta la alcool, dioxid de carbon, apa

pulverizata.

Echipament special:In cazul stingerii incendiilor se folosesc aparare de

respiratie autonoma.

Alte informatii: Pentru racirea recipientilor se poate folosi apa

pulverizata.

Măsuri în caz de scurgeri accidentale

Precautii personale: evitati contactul cu preparatul. în caz de accident se

va folosi echipament de protecție (cizme, manusi, aparat pentru protectia








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


respiratiei). Ventilati suficient. Pastrati la departare de sursele de

aprindere.

Precautii privind mediul: impiedicati scurgerea la canalizare, ape de

suprafata, ape freatice, sol. Materialul varsat trebuie absorbit cu pamant,

nisip, sau alte materiale cu care nu intra în reactie. în cazul scurgerii în

cantități mari se anunta autoritatile. A se evita uprafetele calde, focul

deschis, încărcarile electrostatice, scanteile.

Metode de curatare: scurgerile se absorb cu nisip, pamant, rumegus şi se

aduna în tomberoane etichetate, pentru neutralizare. în locuri inchise

trebuie asigurata o ventilație corespunzatoare. A se folosi scule

antiscantei.

Manipuare şi depozitare

A se evita contactul cu pielea, ochii şi inhalarea vaporilor. A se asigura

aerisirea incaperilor în cazul aparitiei vaporilor, fum. A se lua măsuri

impotriva încărcarii statice. Pastrati la departare de orice sursa de

aprindere. A se asigura condiții de igiena în timpul şi dupa terminarea

lucrului. Este interzis consumul alimentelor, fumatul.

Depozitarea

A se asigura ventilarea spatiului de deozitare. în ambalaje originale, bine

inchise, în locuri racoroase, uscate, bine aerisite. Se pastreaza distanta

fata de surse de aprindere sau alte surse de încărcare statica. Fumatul

interzis.

Alcool etilic Novobriz


Alcool etilic 200 – 578 - 6 64 - 17 - 5 94 - 98

Etandiol 203 – 473 - 3 107 – 21 - 1 20

Benzoat de

denatoniu

223 – 095 - 2 3734 – 33 – 6 0,5

Metiletilceto-na 201 – 159 - 0 78 – 93 - 3 ˂0,1

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Lich. infl.2 H225 – Lichid şi vapori foarte inflamabili


- Forma lichid

- Culoare incolor

- Miros caracteristic








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


- Punct de topire: - 88 0C

- Punct de fierbere: 78 - 80 °C

- Punct de inflamabilitate: 12 - 26 °C

- Temperatura de autoaprindere: 426 °C


- Densitate: 817 kg/m3 la 20 °C

- pH: nu este cazul


- Solubilitate în apă: solubil

- Limita minima de explozivitate: 3,5 % volum în aer

- Limita maxima de explozivitate: 15 % volum în aer



Condiţii de evitat: Evitati caldura, scânteile, flacarile deschise, încărcarile

statice şi alte surse de aprindere.

Materiale de evitat: Evitati contactul cu peroxizii, hidroperoxizii, acizii

tari, alcalii, oxidantii.


Toxicitate orala : LD50 sobolan) 7000 mg/kg (etandiol)

LD50 (dermal, sobolan )1500 mg/kg (etandiol)

Toxicitate inhalatorie: LC50 sobolan 2000 ppm(V)/10h (etanol)

Efectul de inghitire: este daunator în caz de inghitire

Pericol de inhalare: este nociv în caz de inhalare. Produce dureri de cap,

ameteli, somnolenta şi irita mucoasele cailor respiratorii.

In contact cu ochii : poate sa produca iritati temporare, lacrimare

In contact cu pielea: produsul este usor iritant..


Este interzisa varsarea produsului în canale sau rauri. Produsul este toxic

asupra mediului acvatic.

Mobilitate: AER – produsul se evapora în aer. Apa – produsul este

solubil în apa. Sol - produsul este mobil în sol.

Biodegradabilitate: produsul este biodegradabil.

Potential de acumulare: Nu se cunosc.

Consideratii privind eliminarea: Nu eliminati deserile impreuna cu

deșeurile menajere. Nu goliţi în canale de scurgere/ape de suprafaţă/ape

subterane.


Dupa inghitire: Este interzisa provocarea vomei. Se transporta urgent








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


victima la spital.

Dupa contact cu pielea: Se indeparteaza imbracamintea murdara, zonele

contaminate se spala cu multa apa şi sapun în caz de iritatii dureri,

umflaturi se consulta medicul.

Dupa contact cu ochii: Ochi se clatesc imediat cu apa calduta. Daca

iritatia persista, se consulta medicul.


Mijloace de stingere: spuma rezistenta la alcool, dioxid de carbon, apa

pulverizata.


respiratie autonoma.

Alte informatii: Pentru racirea recipientilor se poate folosi apa

pulverizata.


Precautii personale: evitati contactul cu preparatul. în caz de accident se

va folosi echipament de protecție (cizme, manusi, aparat pentru protectia

respiratiei). Ventilati suficient. Pastrati la departare de sursele de

aprindere.

Precautii privind mediul: impiedicati scurgerea la canalizare, ape de

suprafata, ape freatice, sol. Materialul varsat trebuie absorbit cu pamant,

nisip, sau alte materiale cu care nu intra în reactie. în cazul scurgerii în

cantități mari se anunta autoritatile. A se evita uprafetele calde, focul

deschis, încărcarile electrostatice, scanteile.

Metode de curatare: scurgerile se absorb cu nisip, pamant, rumegus şi se

aduna în tomberoane etichetate, pentru neutralizare. în locuri inchise

trebuie asigurata o ventilație corespunzatoare. A se folosi scule

antiscantei.


A se evita contactul cu pielea, ochii şi inhalarea vaporilor. A se asigura

aerisirea incaperilor în cazul aparitiei vaporilor, fum. A se lua măsuri

impotriva încărcarii statice. Pastrati la departare de orice sursa de

aprindere. A se asigura condiții de igiena în timpul şi dupa terminarea

lucrului. Este interzis consumul alimentelor, fumatul.

Depozitarea

A se asigura ventilarea spatiului de deozitare. în ambalaje originale, bine

inchise, în locuri racoroase, uscate, bine aerisite. Se pastreaza distanta

fata de surse de aprindere sau alte surse de încărcare statica. Fumatul

interzis.








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Amine Tegoamin

DMEA


2-

dimetilamino

etanol

203-542-8 108-01-0 100

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Lichide

inflamabile 3

H 226- Lichid și vapori inflamabili

Toxicitate acuta

(inhalare) 3

H 331- Toxic în caz de inhalare

Toxicitate acută

(Orală) 4

H 302- Nociv în caz de înghițire

Toxicitate acută

(Dermic)- 4

H 312- Nociv în contact cu pielea

Corodarea pielii

1B

H 314- Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea

ochilor

Toxicitate asupra

unui organ țintă

specific- o singură

expunere 3

H 335- Poate provoca iritarea căilor respiratorii


- Stare fizică lichid

- Culoare incolor

- Miros asemănător amoniacului

- Punct de topire -590C

- Punct de fierbere 134,10C

- Punct de aprindere 390C

- Presiunea vaporilor 6,12 hPa

- Densitate 0,89 g/cm3 la 21,6 0C

- Vâscozitate dinamică 3,584 mPa.s la 21,6 0C

- Solubilitate în apă: amestecabil

- Limita superioară de expozie/ aprindere: 12,2% V la 75,50C

- Limita inferioară de expozie: 1,4% V la 32,50C


- Reacții cu acizii

- Reacții cu agenții oxidanți

- Reacții cu compușii halogenați

- În condiții normale produsul este stabil








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Condiţii de evitat: pentru ase evita descompunerea termică a produsului,

nu va fi supraăncălzit; A se proteja de umiditate.

Materiale incompatibile: agenți oxidanți, acizi, izocianați, hidrocarburi

halogenate


Toxicitate acuta: LD50 (orală, sobolan) 1.183 mg/kg;

LD50 (inhalare, sobolan ) durata expunerii vapori 4 h -5,9-6,1 mg/kg

LD50 (dermică, iepure) 1.219 mg/kg;

Toxicitate inhalatorie: nu exista date

În contact cu pielea: coroziv

In contact cu ochii : risc de leziuni oculare grave

Căi respiratorii: nu senzibilizează.


Toxicitate

Peste : LC50 (Leusciscus idus) 96h: 146,63 mg/l

Nevertebrate acvatice: EC 50 (Daphnia magna) 48 h: 98,37 mg/l

Alge, plante acvatice: EC50 (Scenedesmus subspicatus) 72 h. 66,1 mg/l

Microorganisme: EC20 (Nămol activat) 0,5 h: > 1.000 mg/l

Biodegradabilitate: Ușor dezintegrabil

Potential de acumulare: Nu exista date.

Consideratii privind eliminarea: Cu respectarea reglementărilor oficiale

locale, produsul poate fi introdus într-un combustor de deșeuri

periculoase;

Ambalaj contaminat: pentru reciclarea sau eliminarea containerelor goale

necurățate, clienții trebuie informați cu privire la pereclitarea posibilă.


Dupa inhalare: Asigurați aer proaspăt; Acordați îngrijire medicală;

Administrați din timp spray cu cortizon.

Dupa contact cu pielea: se spala pielea cu multa apa şi sapun.

Indepartatiimediat imbracaminea contaminata. La iritația permanentă a

pielii se va apela la medic.

Dupa contact cu ochii: Ochi se clatesc imediat cu apa . Dacă durerile

persistă, se va solicita sfatul medicului.

După ingerare: gura se va clăti profund cu apă; A nu se induce voma; Se

va chema de urgență medicul.


Mijloace de stingere: spuma , dioxid de carbon, pulbere uscata, jet de

apă;

Pericole speciale în caz de incendiu: În caz de incendiu se pot elibera








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, amoniac.


Se va folosi echipament personal de protecție.A nu se lăsa să se infiltreze

în zone subterane/ în sol. Nu se va permite să ajungă în canalizare sau în

ape. În caz de scurgeri accidentale se va îndepărta cu materiale

abosrbante de lichide (ex. nisip, absorbanți universali). Materialul

înlăturat trebuie eliminat conform prevederilor legale.

Manipulare şi depozitare

A se asigura aerisirea corespunzătoare a spațiului, în caz de nevoie se va

aplica aspirare la locul de muncă. Se va evita formarea de aerosoli.Nu se

fumează, mănâncă sau bea în timpul lucrului, la terminarea lucrului se

recomandă spălarea mâinilor.Se va dezbrăca imediat îmbrăcămintea

murdărită. Se recomandă protecția preventivă a pielii prin aplicarea

unguentului de protecție. Produsul se va ține departe de orice sursă de

igniție, se vor respecta măsurile contra descărcărilor

electrostatice.Vaporii în combinație cu aer pot forma amestecuri

explozive.Recipientele pereclitate trebuie răcite cu apă.

Depozitarea

In ambalaje originale, închise etanș, în locuri racoroase, uscate, bine

ventilate. Se pastreaza distanta fata de surse de aprindere .A se proteja de

influența luminii.

Colorant REACTINT R

Violet X80LT


Aromatic

amino poliol

violet

Nu este

disponibil

Nu este

disponibil

92

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Acvatic acut 1 H401 – Toxic pentru mediul acvatic

Acvatic cronic 2 H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe

termen lung


- Stare fizica lichid

- Culoare violet inchis

- Miros usor dulce

- Punct de topire: ˂ 00C

- Punct de fierbere: ˃ 100°C

- Punct de inflamabilitate: 280 °C








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


- Presiunea vaporilor: ˃1



- Solubilitate în apă: nu exista date

- Limita minima de explozivitate: nu exista date

- Limita maxima de explozivitate: nu exista date


Reactivitate: nu exista date

Condiţii de evitat: -.

Materiale de evitat: -


Toxicitate acuta : LD50 (sobolan) 4200 mg/kg

LD50 (dermal, sobolan )2000 mg/kg

Toxicitate inhalatorie: nu exista date

Efectul de inghitire: este daunator în caz de inghitire

în contact cu ochii : nu este iritant pentru ochi

In contact cu pielea: nu este iritant pentru piele.


Toxicitate

Peste : LC50 (Cyprinu carpio) 96h: 9,3 mg/l

Nevertebrate acvatice: EC 50 (Daphnea magna) 48 h: 450 mg/l

Biodegradabilitate: Nu exista date.

Potential de acumulare: Nu exista date.

Consideratii privind eliminarea: Eliminarea deșeurilor trebuie sa se faca

la o unitate adecvata de tratament sau eliminare, în conformitate cu legile

şi reglementarile în vigoare şi cu caracteristicile produsului în momentul

eliminarii.

Ambalaj contaminat: Reciclati butoaiele lao unitate adecvata , în

conformitate cu legile şi reglementarile în vigoare şi cu caracteristicile

produsului în momentul eliminarii. Asigurati –va ca butoaiele sunt

inchise etans.


Dupa inghitire: Daca pacientul este constien şi poate sa inghita dati - sa

bea unul sau doua pahare de apa. Solicitati asistenta medicala imediata.

Nu induceti voma.

Dupa contact cu pielea: se spala pielea cu multa apa şi sapun.

Indepartatiimediat imbracaminea contaminata. Solicitati asistenta

medicala, daca orice stare de disconfort persista.








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Dupa contact cu ochii: Ochi se clatesc imediat cu apa . Daca iritatia

persista, se consulta medicul.


Mijloace de stingere: spuma , dioxid de carbon, pulbere uscata, apa

pulverizata.


respiratie autonoma şi imbracaminte de protecție completa.


Nu eliberati în mediul inconjurator. în caz de deversare sau eliberare

accidentala, notificati autoritatile competente,respectand toate

reglementarile aplicabile. Colectati materialul deversat. Eliminarea

deșeurilor se va face la o unitate adecvata de tratament sau eliminare în

conformitate cu legile şi reglementarile în vigoare.


A se asigura condiții de igiena personala. Spalati de urgenta daca pielea

se contamineaza .Respectati normele de buna practica în gospodarire.

Asigurati o ventilație adecvata daca se degaja fum sau vapori.

Depozitarea

în ambalaje originale, bine inchise, în locuri racoroase, uscate, bine

ventilate. Se pastreaza distanta fata de surse de aprindere .Feriti de

contactul cu materialele oxidante.

Hidrocarburi

cu C3

Propan (Gaze

lichefiate C3)


Propan 200 – 827 - 9 74 – 98 - 6 ˃93,5

Hidrogen

sulfurat

231 – 977 - 3 7783 – 06 - 4 – ˂0,5

Monoxid de

carbon

211 – 128 - 3 630 – 08 – 0 ˂0,3

1,3 butadiena 203 – 450 - 8 106- 99 - 0 ˂0,1

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Gaz. infl.1 H220 – Gaz extrem de inflamabil

Gaze sub

presiune. Gaz

lichefiat

H280 – Contine un gaz sub presiune; pericol de

explozie în caz de încălzire


- Aspect: gaz incolor la 20 0C şi 1013 hPa; lichid sub presiune

- Culoare incolor

- Miros caracteristic: fara miros tipic








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire



- Punct de fierbere: -42 °C

- Punct de inflamabilitate: nedeterminat

- Temperatura de autoaprindere: nu este autoinflamabil

- Temperatura de aprindere 455 0C

- Limita inferioara de explozie: cca 2,1 %V

- Limita superioara de explozie: 9,4%V

- Presiunea vaporilor: ≤ 16000 hPa la 40 0C


- pH: nu este cazul

- Viscozitate dinamică: -

- Proprietati explozive: Exista posibilitatea de formare a amestecurilor

de vapori/aer cu pericol de explozie/inflamabilitate



Condiţii de evitat: caldura, flacara , scantei.

Materiale de evitat: nu este cunoscuta nici o substanța care trebuie

evitata în cazul unei utilizari în conformitate cu condițiile de lucru..


Pericol de inhalare: inhalarea unor concentratii ridicate de vapori

conduce la pierderea cunostintei şi ulterior la asfixiere. Gazul lichefiat

este mai greu decat aerul, aceste refuleaza în puturi, spatii inchise, iar ca

urmare a lipsei de oxigen apare pericolul de asfixiere.

In contact cu ochii :este iritant termic.

In contact cu pielea: este iritant termic.

Toxicitate la doze repetate: produsul nu necesita clasificare toxicologica

din punct de vedere al sanatatii umsne şi al mediului.


Nu exista date..

Mobilitate: AER – nu lasati produsul sa fie eliberat necontrolat în mediu.

Sol - produsul se evapora rapid.

Biodegradabilitate: usor biodegradabil, nu intruneste condițiile pentru

persistenta.

Potential de acumulare: Nu se bioacumuleaza.

Alte efecte adverse: Prin evaporare se pot provoca daune ecosistemului

datorate inghetului. La nivelul apei se formeaza amestecuri aer- gaz

explozive.









Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Inhalare: Persoana afectata trebuie transportata fara intarziere la aer

curat. Operațiunile de salvare din puturi, spatii inchise se pot realiza

numai uutilizând oprotecție respiratorie corespunzatoare. A se descheia

hainele stranse pe corp.In cazul în care este necesar se efectuează

respiratie artificiala, respectiv masaj cardiac. A se solicita asistenta

medicala.

Contact cu pielea: Clatiti cu apa zonele afectateale corpului timp de 10 –

15 min.Nu frictionati zonele afectate, protejati-le cu pansament steril.

Asezati persoana ranita în pozitie orizontals şi asigurati-i o temperatura

optima.

Contact cu ochii: Ochi se clatesc timp de mai multe minute, tinand

pleoapele deschise, cu jet de apa sau cu apa din recipientul de spalare a

ochilor.. Daca iritatia persista, se consulta medicul oftalmolog.

Pericole speciale

La evacuare, lichidul se evapora şi se raceste – pericolul de aparitie a

unor degeraturi. Produsul evaporat este mai greu decat aerul şi se

acumuleaza la nivelul solului. Prevenirea pătrunderii în canalizare şi în

subsoluri – pericol de explozie. A se feri de sursele de aprindere. Este

permisa numai utilizarea de echipamente protejate impotriva exploziei.


Mijloace de stingere: pentru sursele mici de foc – spray, jet de apa,

pulbere,spuma, CO2; daca sursa focului este mare - jet direct de apa.

Nu stingeti flacarile inainte de etansarea surgerii! Risc de formare

amestec exploziv. în cazul în care nu este posibila realizarea măsurilor de

etansare, gazul va fi lasat sa arda controlat.Măsuri extinse de izolare

datorita pericolului de explozie.

Evacuarea fara intarziere a persoanelor neautorizate, consultarea

expertilor, avertizarea locuitorilor. Racirea cu apa a recipientului şi a

zonei din jurul acestuia, avand în vedere pericolul de fisurare.

Pentru pompieri: aparat respirator independent şi imbracaminte de

protecție completa.

Pentru personal: utilizarea unei masti de protecție care funcționeaza

independent. Acționati în aceasi directie c directia vantului. Identificarea

zonei de pericol cu explozimetrul şi închiderea acesteia. Personalul de

prim ajutor trebuie sa poarte echipament de protecție. Aerisirea

corespunzatoare a incaperilor contaminate. Indepartarea tuturor surselor

de foc din apropiere. în zona de pericol este recomandata oprirea

masinilor şi a autovehiculelor care nu sunt protejate impotriva exploziilor.

Fumatul interzis. Nu este permisa acționarea intrerupatoarelor şi pornirea








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


echipamentelor electrice care pot conduce la formarea de scantei.


Este necesara aerisirea şi evacuarea foarte buna a aerului din incapere,

inclusiv la nivelul solului.

A se evita contactul cu pielea, ochii şi inhalarea vaporilor. Lichidul se

evapora la evacuare, cu racire – pericol de aparitie a degeraturilor.

Depozitarea

Se va asigura o perdea de apa pentru instalații şi recipiente. Produsul este

mai greu decat aerul şi se acumuleaza la nivelul solului. în amestec cu

aerul formeaza un amestec exploziv. Prevenirea pătrunderii în canaluri şi

subsoluri.

Se pastreaza distanta fata de surse de aprindere sau alte surse de

încărcare statica. Utilizarea de unelte care nu genereaza scantei.

Recipientele mobile se vor pastra inchise etans, intr-un loc bine aerisit şi

racoros. Este permisa numai utilizarea recipientelor autorizate. Toate

rezervoarele şi echipamentele se vor lega la centura de impamantare.

Evitarea efectului termic. A se feri de sursele de aprindere. A nu se

depozita cu : substanțe periculoase explozive, substanțe solide

periculoase, inflamabile, piroforice sau cu tendinta de încălzire spontana,

oxidante, peroxizi, toxice, foarte toxice, infectioase, radioactive,

preparate cu azotat de amoniu, substanțe caustice, inflamabile.

Gaz metan Den. chimica Cod CE Cod CAS Conc. %(m/m)

Metan 200 – 812 - 7 74 – 82 - 8

Clase/categorii de

pericol

Fraze de avertizare

Gaz. infl.1 H220 – Gaz extrem de inflamabil

Gaze sub

presiune. Gaz

lichefiat

H280 – Contine un gaz sub presiune; pericol de

explozie în caz de încălzire


- Aspect: gaz incolor

- Culoare incolor

- Miros caracteristic: nu atrage atentia


- Punct de fierbere: -161 °C

- Punct de inflamabilitate: nedeterminat








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


- Temperatura de autoaprindere: -

- Temperatura de aprindere 595 0C

- Limita inferioara de explozie: cca 4,4 %V

- Limita superioara de explozie: 15%V


- Densitate: 0,084 kg/m3

- Densitate relativa fata de aer: 0,671

- pH: nu este cazul

- Viscozitate dinamică: 0.0001027 Poise

- Solubilitate în apa (20 0C şi 1 bar): 26 mg/l

- Proprietati explozive: Exista posibilitatea de formare a amestecurilor

de vapori/aer cu pericol de explozie/inflamabilitate


Poate forma impreuna cu aerul un amestec exploziv. Poate reacționa

puternic cu substanțe oxidante sau alte materiale oxidante.


Nu sunt cunoscute efecte toxice ale produsului

Pericol de inhalare: Inhalarea gazului provoaca asfixierea fara simptome

premonitorii.


Nu sunt disponibile date privind toxicitatea

Biodegradabilitate: Nu se degradeaza în mediu


Inhalare:Concentratii mai mari pot cauza sufocari. Simptomele pot fi

pierderea capacitatii motorii şi a cunostintei. Accidentatul nu percepe

sufocarea. Mutati accidentatul intr-o zona necontaminata uutilizând un

aparat de respirat autonom sau cu aductiune de aer. Accidentatul va fi

tinut la cald şi va fi lasat în repaus. Se cheama medicul. în cazul unui stop

respiratoriu se va efectua respiratie artificiala.


Mijloace de stingere: pot fi utilizate toate mijloacele de stingere

cunoscute.

Pentru pompieri: aparat respirator independent şi imbracaminte de

protecție completa.

Daca este posibil opriti scurgerea gazului.

Se indeparteaza recipientele sau se racesc cu apa intr-un loc ferit. Nu

stingeti flacara gazului decat daca este absolute necesar. Este posibila o

reaprindere spontana, exploziva. Se va stinge orice alt foc deschis.








Denumire

substanța

periculoasa

Denumire


Măsuri de luat în caz de dispersie accidentala

Pentru personalul care nu e implicat în situatii de urgenta

Se evacueaza zona. Asigurati o ventilație corespunzatoare (aerisire).

Pentru personalul care intervine în situatii de urgenta

Se va incerca oprirea scurgerii de gaz. Purtati echipament autonom de

respirat atunci cand pătrundeti intr-o zona contaminata daca atmosfera nu

este sigura. Eliminati orice sursa de aprindere. Este posibila o reaprindere

spontana, exploziva.

Măsuri de protecție a mediului inconjurator

Se va incerca oprirea scurgerii de gaz.

Metode şi materiale pentru izolarea incendiilor şi pentru

curatenie

Ventilati zona. Mentineti persoanele în afara zonei în care s-a

produs scurgerea şi indepartati sursele de foc.

Alte efecte adverse

Preveniti acumularea gazului în canalizari, pivnite, puturi, subsoluri sau

alte spatii inchise.


Precautii privind manipularea în condiții de securitate

Asigurati-va ca echipamentul este impamantat corespunzator.

Deschideti robinetul incet şi evitati socurile. Inertizati instalația (eliminati

aerul) inainte de introducerea gazului.

Trebuie impiedicata pătrunderea apei (umiditatii) în recipient. Se va

impiedica inversarea curgerii inspre recipientul de gaz. Se vor folosi doar

acele echipamente care sunt adecvate acestui tip de gaz, corespunzatoare

presiunii şi temperaturii de lucru.

Daca exista dubii, trebuie consultat furnizorul.

Feriti-va de sursele de aprindere inclusiv de descărcarile

electrostatice.

Respectati instrucțiunile de utilizare ale furnizorului.

Condiții de depozitare în condiții de securitate

Recipientele se depoziteaza la temperaturi sub 50 0C intr-un loc

bine aerisit.

Separati recipientele de alte recipiente continand gaze oxidante

sau alte materiale oxidante depozitate.

Recipientele sub presiune (buteliile sub presiune) se asigura

impotriva caderii.

Respectati instrucțiunile de depozitare ale furnizorului.








CAPITOLUL IV

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA RISCURILOR DE

ACCIDENTE ȘI METODELE DE PREVENIRE

IV.1. Definitia riscului şi cuantificarea acestuia

Risc, conform Lege 59/2016, sectiunea 2, art. 3, pct 19 – probabilitatea ca un efect specific să se

producă într-o anumită perioadă sau în anumite împrejurari.

Pentru identificarea pericolelor, primul pas este selectarea unei metodologii adecvate în vederea

identificării sistematice a pericolelor specifice instalației. Metodologia adoptata pentru obiectivul

analizat, a fost cea a listelor de verificare realizată pe zonele identificate în Capitolul II.

Analiza pe baza Listelor de verificare și rezultatele obținute pentru EUROFOAM S.R.L. - Fabrica

de spume poliuretanice ȘELIMBĂR, Jud. Sibiu este prezentată în Anexa 2.

Pentru analiza riscurilor s-a utilizat ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce

implică substanțe periculoase”, realizat în cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL

SevesoII/Assessment of Risks/Major Accident Effects.

Riscurile scenariilor individuale au legatură cu probabilitatea ca un eveniment inițiator să se dezvolte

către scenariul cu cele mai grave consecințe credibile, în funcție de severitatea celor mai grave

consecințe credibile, un anumit număr și/sau o anumită calitate a barierelor este necesară pentru a avea

în final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat (principiul analizei

LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza barierelor de protecție – o metodologie cantitativă în

vederea evaluării barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase şi pentru reducerea

riscurilor în unitățile de proces până la niveluri tolerabile şi acceptabile).

Barierele existente sau cele ce trebuie implementate pentru asigurarea unui nivel de siguranță adecvat se

vor stabili conform frecvențelor şi consecințelor prezentate în matricea de risc de mai jos:

Tabel IV.1.1

Frecvența Nivelul consecințelor

C1 C2 C3

10-2 – 10-3 [1/an]

10-3 – 10-4 [1/an]

10-4 – 10-5 [1/an]

10-5 – 10-6 [1/an]

10-6 – 10-7 [1/an]








Frecvența Nivelul consecințelor

C1 C2 C3

Consecințe asupra

populației

Una sau mai multe

persoane de pe

amplasament spitalizate

pentru mai mult de 24h;

efecte asupra sănătății

reversibile şi pe termen

scurt.

O fatalitate sau efecte

ireversibile asupra

sănătății pentru

persoanele de pe

amplasament; o persoană

din afara

amplasamentului

spitalizată.

Mai multe fatalități sau

efecte ireversibile asupra

sănătății pentru

persoanele de pe

amplasament; o fatalitate

sau efecte ireversibile

asupra sănătății pentru

persoanele din afara

amplasamentului.

Consecințe asupra

mediului

Daune reversibile asupra

mediului, fiind necesarî

intervenția forțelor

interne şi externe

(județene).

Daune reversibile asupra

mediului, fiind necesară

intervenția forțelor

externe regionale.

Daune masive asupra

mediului, posibil

ireversibile, fiind

necesară intervenția

forțelor naționale,

internaționale.

Explicația culorilor:

Zona roșie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvențe de manifestare în zona roșie,

barierele de protecție vor trebui îmbunătățite în vederea coborârii nivelului riscului.

Zona galbenă – risc ALARP (As low as reasonably practicable) - reducerea riscului până la cel mai

scăzut nivel practicabil în mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu condiția ca

acesta să fi fost redus până la punctul în care reducerea este disproporționată în raport cu îmbunătățirea

obținută, costurilor şi faptului că standardele acceptate internațional au fost aplicate în direcția

controlului şi reducerii riscului. Cu cât nivelul riscului este mai ridicat, cu atât eforturile materiale şi

financiare vor trebui să fie mai mari, în vederea reducerii acestuia. Aplicarea acestei gândiri în vederea

reducerii nivelului riscului este considerată ca reprezentând „reducerea riscului până la cel mai scăzut

nivel practicabil în mod rezonabil” (ALARP).

Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului.

Linia neagră groasă (linia limită) este linia sub care trebuie menținute toate scenariile individuale

analizate, pentru instalațiile nou construite.

Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc:

• 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosită şi aplicată în medicină;

• 10-5 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu consecințe fatale;








• 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu spitalizare.

Pentru scenarii s-a luat o decizie calitativă în vederea stabilirii eficienței măsurilor de siguranță.

Accidentele ce prezintă consecințe în coloana C2 şi C3 sunt accidente majore în contextul

Directivei SEVESO.

Următorul tabel prezintă o corelare orientativă între nivelul consecințelor şi fenomenele periculoase:

Tabel IV.4.2

Fenomen periculos Nivelul consecințelor (asupra

populației) Observații

Nor toxic C2 – C3 Depinde de cantitate şi de tipul

substanței

BLEVE / Fire Ball C3

UVCE C2

CVCE C2 – C3 Depinde de cantitate

Explozie (Explozivi) C2 – C3 Depinde de cantitate

Flash Fire C2

Pool Fire C1 – C2

Jet Fire C1 – C2

Incendiu de rezervor C1

Boil Over C2

Explozie de praf C1 – C2

In continuare fiecare scenariu este evaluat conform matricei de risc.

Analiza consecințelor scenariilor selectate are scopul de a furniza informații cu privire la dimensiunea

zonelor de planificare, delimitarea zonelor afectate și planificarea răspunsului la urgență.

Fiecare scenariu va fi analizat pentru două condiții meteo diferite:

Condițiile meteo cele mai nefavorabile, dar posibile;

Condițiile meteo cele mai frecvente / normale;

Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecințelor se face în scopul furnizării de date

privind intervenția pe amplasament, planificarea la urgența externă și planificarea amenajării teritoriale.

Tipuri de scenarii selectate:

scenarii cu frecvența de manifestare deasupra liniei limită în urma analizei LOPA, precum și acele

scenarii cărora nu li se poate atribui rapid un nivel de consecințe, fără efectuarea unei analize

detaliate;








scenarii rezonabile utilizate pentru organizarea răspunsului la urgență pe amplasament și în afara

acestuia;

scenarii cu cele mai grave consecințe, pentru dimensionarea forțelor și mijloacelor necesare pentru

răspunsul de urgență externă al autorităților implicate;

IV.2. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi

probabilitatea producerii acestora sau conditiile în care acestea se produc, inclusiv

un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în declansarea oricaruia dintre

aceste scenarii, fie ca aceste cauze sunt interne sau externe pentru instalatie.

IV.2.1. Identificarea tipurilor de accidente posibile

Accidentele ce se pot produce se clasifică în general astfel:

Accidentele care trebuie prevenite - se bazează pe defecțiuni operaționale, care s-ar putea extinde într-

un accident datorită surselor de pericol care nu se pot exclude într-un mod rezonabil, dacă evoluția lor nu

ar fi oprită sau limitată prin măsuri de prevenire.

Sunt accidentele care se produc în mod frecvent şi care sunt oprite prin măsurile de prevenire şi

mijloacele de intervenție, fără a genera în accidente majore. Sistemul de management al securității

trebuie să țină seama de aceste accidente.

Accidentele care totuși se pot produce - constau în cauzele operaționale, care cauzează un pericol

major, în ciuda măsurilor de prevenire a accidentelor. Sunt accidentele majore care au fost analizate

prin scenariile stabilite, identificate prin Listele de verificare, structurate pe următoarele zone şi

prezentate în Anexa 2.

L1 Rampă descărcare TDI

Depozit TDI

Depozit materiale auxiliare

L2 Instalație de spumare

Hală maturare,

Clădiri de depozitare blocuri scurte şi lungi;

Hală debitare

Zona de depozitare temporarã blocuri de spumã în caz de urgențã/ zona depozitare capete și

cozi

L3 Depozit butelii propan

Trasee gaz natural cu sistemele de încălzire şi cazanele de abur

Puncte încărcare acumulatori

Depozit deșeuri spume poliuretanice








În listele de verificare au fost analizate și extinderile (preponderent în L2).

Accidentele excepționale (catastrofale)-rezultă din surse de pericol, care nu se regăsesc în nici una din

experiențele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt menționate de exemplu accidentele care pot

apărea în situații şi evenimente de război, un atac terorist sau o catastrofă aviatică.

Pot fi menționate următoarele categorii de astfel de situații exceptionale:

:calamități naturale٭

- cutremur de mare amplitudine care ar avea ca urmare prăbușirea elementelor construcției, vijelii

puternice;

- căderea de obiecte din atmosferă (prăbușirea unui avion) sau cosmos (căderea unui meteorit) peste

clădirea fabricii, cu o probabilitate foarte mică de producere, practic improbabil.

Sunt luate în considerare situațiile ce se pot produce în cazul unui cutremur respectiv:

- la descărcare, avarierea legăturii şi pierderea întregii cantități de TDI din cisternă sau pierderea

etanșeității conductelor de golire TDI din rezervoare către hala de spumare şi captarea evacuărilor

accidentale de TDI în cuvele de retenție;

un incendiu de proporții, căderea utilităților şi pierdere TDI prin supapele de siguranță ale٭

rezervoarelor.

accidentele care pot aparea în situații şi evenimente de război sau un atac terorist. Aceste ٭

accidente, prin complexitatea lor sunt tratate şi fac de regulă obiectul altor planuri speciale.

În cele ce urmează este prezentată descrierea scenariilor identificate pe zonele de risc conform Anexei 1

– modelarea scenariilor.

A. ZONA RAMPEI DE DESCĂRCARE

Schematic sursele şi scenariile, pentru zona rampei de descărcare vor fi:

Sursa Scenariul toxic Scenariul de incendiu Scenariul de explozie

Scurgere accidentală, formarea unei bălți

Balta, evaporare Norul de vapori toxici

Emisie directă Norul de vapori toxici Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)

Explozia norului de vapori

(Vapour Cloud Explozion)

Tabel IV.2.1.1 Centralizarea scenariilor identificate

Scenarii identificate conform Listei de verificare L1

Rampa de descărcare








A. O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă şi furtunul de alimentare se

smulge.

A.1. O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de

alimentare TDI se smulge. Scurgere accidentală TDI. Formarea unei bălți. Evaporarea

bălții.

Dipersia toxică.

A.2. O avarie la brațul mobil, deversarea unei cantități TDI. Formarea unei bălți. Evaporarea

bălții.

Dispersia toxică.

A3 O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de retur

vapori TDI în cisternă se smulge. Emisie directă vapori TDI.

Dispersia toxică.

A.4. O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de retur


Aria de inflamabilitate

A.5. O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de retur



Tabel IV.2.1.2 Cuantificarea riscului scenariilor identificate

Scenariul Descriere scenariu Pericolul

modelat

Probabilitate

de producere Consecințe

Cuantificarea

riscului

A.1. O manevră greșită, saboții

de frânare nu sunt puși,

cisterna se mișcă și furtunul

de alimentare TDI se

smulge. Scurgere

accidentală TDI. Formarea

unei bălți. Evaporarea

bălții.

Dipersia toxică

Dispersie model

gaussian

10 -6 C1 Zona verde –

risc acceptabil

A.2. O avarie la brațul mobil,

deversarea unei cantități

TDI. Formarea unei bălți.

Evaporarea bălții.

Dispersia toxică.

Dispersie model

gaussian


risc acceptabil




de retur vapori TDI în

cisternă se smulge. Emisie

Dispersie model

gaussian


risc acceptabil








directă vapori TDI.

Dispersia toxică.







Zona de inflamabilitate

Aria de

inflamabilitate


risc acceptabil








Suprapresiunea 10 -7 C1 Zona verde –

risc acceptabil

B. ZONA RAMPEI DE DESCĂRCARE ȘI DEPOZITUL DE TDI

Schematic sursele şi scenariile, pentru zona rampei de descărcare şi depozitul de TDI, vor fi:


Scurgere accidentală, formarea unei bălți

Balta, evaporare Norul de vapori toxici Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)



Balta care arde

(Pool Fire)

Pool Fire

Scurgere acidentala de vapori cu TDI

Emisie directa Norul de vapori toxici Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)





Rampa de descarcare şi depozitul de TDI

B. Avarie la sistemul de descărcare TDI din cisterna auto în rezervoarele de depozitare.

B.1. O avarie la sistemul de descărcare din cisternă (înfundare conductă retur vapori TDI,

formare vid în cisternă, deformarea acesteia la partea inferioară şi pierderea etanșeității)

care conduce la deversarea unei cantități de TDI din cisternă. Formarea unei bălți.

Evaporarea bălții. Dispersia toxică.








B.2. O avarie la sistemul de descarcare din cisterna (înfundare conductă retur vapori TDI,

formare vid în cisterna, deformarea acesteia la partea inferioară şi pierderea etanseitatii)

care conduce la deversarea unei cantitati de TDI din cisterna. Formarea unei balti.

Evaporarea bălții. Zona de inflamabilitate.

B.3. O avarie la sistemul de descarcare din cisterna (infundare conducta retur vapori TDI,

formare vid în cisterna, deformarea acesteia la partea superioara şi pierderea etanseitatii)

care conduce la o emisie de vapori de TDI din cisterna.

Dispersia toxică

B.4. O avarie la sistemul de descarcare din cisterna (infundare conducta retur vapori TDI,

formare vid în cisterna, deformarea acesteia la partea superioara şi pierderea etanseitatii)

care conduce la o emisie de vapori de TDI din cisterna.


B.5. O avarie la sistemul de descărcare din cisternă (înfundare conductă retur vapori TDI,

formare vid în cisternă, deformarea acesteia la partea superioară şi pierderea etanşeităţii)

care conduce la o emisie de vapori de TDI din cisternă. Dispersia toxică.

B.6. O avarie la conducta de golire ale unui rezervor de TDI către spumare, cu deversare TDI în

cuva de retenție (în incintă închisă).


B.7. Eliminare vapori TDI prin deschiderea supapelor de siguranță ale rezervoarelor, datorită

supraîncălzirii în timpul unui incendiu prelungit și emisia vaporilor de TDI în atmosferă.

Dispersie toxica


Scenariul Descriere scenariu Pericol

modelat

Probabilitate

de producere Consecinte

Cuantificarea

riscului

B.1. O avarie la sistemul de

descarcare din cisterna

(infundare conducta retur

vapori TDI, formare vid în

cisterna, deformarea acesteia la

partea inferioară şi pierderea

etanseitatii) care conduce la

deversarea unei cantitati de

TDI din cisterna. Formarea

unei balti.

Evaporarea baltii, dispersie toxica

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil





Aria de

inflamabil

-itate


risc acceptabil








cisterna, deformarea acesteia la

partea inferioară şi pierderea

etanseitatii) care conduce la

deversarea unei cantitati de

TDI din cisterna. Formarea

unei balti.

Evaporarea bălții. Zona de

inflamabilitate.





cisterna, deformarea acesteia

la partea superioara şi

pierderea etanseitatii) care

conduce la o emisie de vapori de

TDI din cisterna.

Dispersia toxică

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil





cisterna, deformarea acesteia

la partea superioara şi

pierderea etanseitatii) care

conduce la o emisie de vapori de

TDI din cisterna.


Aria de

inflamabil

-itate


risc acceptabil


descărcare din cisternă

(înfundare conductă retur


cisternă, deformarea acesteia la

partea superioară şi pierderea

etanşeităţii) care conduce la o

emisie de vapori de TDI din

cisternă. Dispersia toxică.

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil

B.6. O avarie la conducta de golire

ale unui rezervor de TDI către

spumare, cu deversare TDI în

cuva de retentie (in incinta

inchisa). Formarea unei balti.

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil








Dispersia toxică.

B.7. Eliminare vapori TDI prin

deschiderea supapelor de

siguranță ale rezervoarelor,

datorită supraîncălzirii în

timpul unui incendiu prelungit

și emisia vaporilor de TDI în

atmosferă.

Dispersie toxica

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil

C. RAMPA DE DESCĂRCARE ȘI DEPOZITUL TDI : SITUAȚIE CATASTROFALĂ.

Schematic sursele şi scenariile, zona rampei de descărcare şi cuva rezervoarelor TDI în situații

catastrofale, vor fi:


Scurgere accidentala, formarea unei balti

Balta, evaporare Norul de vapori toxici

Balta care arde (Pool Fire) Pool Fire

Balta care arde, emisie

directă TDI

Norul de vapori toxici


Scenariile identificate conform listei de verificare L 1

Rampa de descarcare şi cuva rezervoare TDI

C.Situatie catastrofala

C.1. Situatie catastrofală. Pierderea intregii cantitati de TDI din cisterna. Formarea unei balti.

Evaporarea baltii.Dispersie toxica


Incendiul baltii


Incendiul baltii, emisie TDI. Dispersie toxică.

C.4. Situatie catastrofală.Cutremul de mare amplitudine. Pierderea etanșeității la conductele

de descărcare TDI din rezervore, către spumare. Formarea unei balti în cuva de retenție

a depozitului.

Evaporarea bălții.Dispersia toxică.









Scenariu Descriere scenariu Pericolul

modelat

Probabilitate


Cuantificarea

riscului

C.1.

Situație catastrofală. Pierderea

întregii cantități de TDI din

cisternă. Formarea unei balti

Evaporarea baltii. Dispersie toxică.

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil

C.2.

Situatie catastrofala. Pierderea

intregii cantitati de TDI din

cisterna. Formarea unei balti

Incendiul baltii

Radiatia

termica a

baltii care

arde


risc acceptabil

C.3.

Situatie catastrofala. Pierderea

intregii cantitati de TDI din

cisterna. Formarea unei balti

Incendiul baltii, emisie TDI.

Dispersie toxică.

Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil

C.4. Situatie catastrofala. Cutremur

de mare amplitudine. Pierderea

etanșeității la conductele de

descărcare TDI din rezervore,

către spumare. Formarea unei

balti în cuva de retenție a

depozitului.


Dispersie

model

gaussian


risc acceptabil

D. AVARIA CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU GAZ A HALEI PRINCIPALE .

Schematic sursele şi scenariile luate în considerare vor fi:



D. Avaria conductei de alimentare cu gaz metan a halei principale

D.1. Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm.Aria de

inflamabilitate.


Fisurare, ruperea conductei de gaz metan.

Emisie directă Norul de vapori

toxici

Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)



Emisie directă Incendiul jetului de gaz (Jet fire)








D.2. Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm.Explozia

norului de vapori.

D.3. Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm.Incendiul

jetului de gaz (Jet Fire)

Tabel IV.2.1.8.Cuantificarea riscului scenariilor identificate

Scenariu Descriere scenariu Pericolul

modelat

Probabilitate


Cuantificarea

riscului

D.1.

Scurgere accidentală de

gaz metan prin ruptura

conductei de 60,3

mm.Aria de

inflamabilitate.

Aria de

inflamabilitate

10 -7 C1 Zona verde

– risc

acceptabil

D.2.



conductei de 60,3

mm.Explozia norului de

vapori.

Suprapresiunea 10 -7 C1 Zona verde

– risc

acceptabil

D.3.



conductei de 60,3 mm.

Incendiul jetului de gaz

(Jet Fire)

Radiaţia

termică

10 -7 C1 Zona verde

– risc

acceptabil

E. INCENDIUL BLOCURILOR DE POLIURETAN DIN ZONA DE DEPOZITARE A

DEȘEURILOR DE SPUME POLIURETANICE

Schematic sursele şi scenariile luate în considerare vor fi:

Tabel IV.2.1.9. Centralizarea scenariilor identificat


E. Incendiul blocurilor de poliuretan

E.1.1 Incendiu blocuri de poliuretan, depozit deșeuri. Emisie de CO

Dispersie toxica


Incendiu la blocurile de poliuretan.

Emisie directa Norul de vapori toxici








E.1.2 Incendiu blocuri de poliuetan, depozit deșeuri. Emisie de HCN

Dispersie toxica


Scenariul Descriere scenariu Pericolul

modelat

Probabilitate


Cuantificarea

riscului

E.1.1.

Incendiu blocuri de poliuretan,

depozit deșeuri. Emisie de CO

Dispersie toxica

Dispersie

model

gaussian

10 -7 C2 Zona verde

– risc

acceptabil

E.1.2. Incendiu blocuri de poliuretan,

depozit deșeuri. Emisie de

HCN. Dispersie toxica

Dispersie

model

gaussian

10 -7 C2 Zona verde

– risc

acceptabil

F. INCENDIU, EXPLOZIE BUTEII DE PROPAN, ÎN ZONA DE DEPOZITARE A

ACESTORA

Schematic sursele şi scenariile luate în considerare, pentru magazia de butelii GPL, vor fi:

Tabel IV.2.1.11.Centralizarea scenariilor identificate

Scenarii identificate conform Listei de verificare L.3.

Magazie butelii propan

F.Incendiul, explozie a buteliilor de propan

F.1.1. Scurgere continua de propan gaz dintr-o butelie


F.1.2. Scurgere continua de propan gaz dintr-o butelie


F.2.1. Avarierea unui număr mai mare de butelii. Scurgere continuă de propan timp de 1 h.


F.2.2. Avarierea unui număr mai mare de butelii. Scurgere continuă de propan timp de 1 h.


Tabel IV.2.1.12Cuantificarea riscului scenariilor identificate


Neetanșeitatea unei butelii de propan gaz. Scurgere continua timp de ½ h.

Emisie directa Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)



Emisie directa propan

din 20 butelii Aria de inflamabilitate

(Flammable Area)










Scenariul Descriere scenariu Pericolul modelat Probabilitate


Cuantificarea

riscului

F.1.1. Scurgere continua de

propan gaz dintr-o butelie.


Aria de

inflamabilitate

10 -6 C1 Zona verde

– risc

acceptabil

F.1.2. Scurgere continua de

propan gaz dintr-o butelie



– risc

acceptabil

F.2.1. Avarierea unui număr mai

mare de butelii. Scurgere

continuă de propan timp de

1 h. Zona de inflamabilitate

Aria de

inflamabilitate

10 -6 C2 Zona verde

– risc

acceptabil

F.2.2. Avarierea unui număr mai

mare de butelii. Scurgere

continuă de propan timp de

1 h.



– risc

acceptabil

Tabel IV.2.1.17 Matricea riscurilor scenariilor identificate- sinteza evaluarii riscurilor identificate

Frecvența Nivelul consecințelor C1 Nivelul consecințelor C2 Nivelul consecințelor C3

10-2 -10-3 [1/an]

10-3- 10-4 [1/an]

10-4- 10-5 [1/an]

10-5- 10-6 [1/an] A.1., A.2., B1, B.2., B4,

B.5., F.1.1., F.1.2.

B.3., F.2.1., F.2.2.

10-6- 10-7 [1/an] A.3., A.4., A.5., C.4,

D.1.,D.2., D.3., D.4.

C.1., C.2., E.1.1., E.1.2. B.6., C.3.








IV.3. Evaluarea amplitudinii şi a gravității consecințelor

accidentelor majore

a. Praguri de referință, efecte

Au fost luate în considerare toate scenariile modelate și prezentate în Anexa 1, Ediția 4 din iunie

2018, anexa prin care s-a realizat o revizuire a modelărilor pentru toate scenariile identificate în ediția

anterioară nr. 3 din aprilie 2017, utilizând:

Softul ALOHA, elaborat de Office of Emergency Management EPA (US Environmental Protection

Agency) si Emergency Response Division NOAA (National Oceanic and Atmosferic Administration),

versiune 5.4.7;

și adaptându-se valorile prag la cerințele legislației actuale:

Ordin nr. 3710/1212/99 din 21 septembrie 2017 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea

distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează

în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism, Anexa nr.2;

Ordin nr. 156 din 16 ianuarie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea și

testarea planurilor de urgență în caz de accidente majore în care sunt implicate substanțe

periculoase;

In Anexa 1- Modelarea scenariilor, editia 4, iunie 2018, sunt prezentate:

Considerații și definiții utilizate pentru tipuri de scenarii (dispersii poluanți, incendii, explozii),

conform cerințelor legale aplicabile în vigoare;

date climatologice luate în considerare pentru zona obiectivului analizat;

M1 – Condiții meteo cele mai nefavorabile, dar posibile.

a) Viteza vântului: 2 m/s;

b) Direcția predominant a vântului: SE

c) Clasa de stabilitate atmosferică Pasquill D (cea indicata de soft);

d) Temperatura aerului: 25 °C (lunile iulie, august);

e) Umiditate: 75%;

f) radiaţie solară complet acoperit de nori

M2 – Condiții meteo cele mai frecvente/normale.

a) Viteza vântului: 1 m/s;

b) Direcția predominantă vântului: SV

c) Clasa de stabilitate atmosferică Pasquill B (cea indicata de soft);

d) Temperatura aerului: 8,8 °C (medie anuala);

e) Umiditate: 75%;

f) radiaţie solară parțial înnorat








pragurile de referință pentru diferite scenarii posibile, preluate din Metodologia la Ordin

nr.3710/1212/99 din 21 septembrie 2017 – Anexa 2 și corelate cu cele din Metodologia la Ordin nr.

156 din 16 ianuarie 2018 - Anexa 2, tabel 1, conform tabel:

IV.3.1 Scenarii de accidente majore selectate pentru care s-a realizat evaluarea

amplitudinii şi a gravității consecințelor accidentelor majore

Sunt cele prezentate în Anexa 1, la prezentul Raport de securitate

Rampa de descărcare TDI

A. O manevra greșită, sabotii de franare nu sunt pusi, cisterna se misca şi furtunul de alimentare se

smulge.

a) Descrierea detaliată a scenariului, condițiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca

un rol în declanșarea acestuia

Se produce deversarea unei cantități de 0,06 m3 TDI aflată pe conductă în momentul producerii

accidentului (pe tubul flexibil - 4 m şi pe conductă până la primul cot - 2m), sistemul de sifonare

permițând dezamorsarea alimentării în momentul pătrunderii aerului. Panta suprafeței rampei permite

colectarea scurgerilor accidentale spre bașa de colectare cu volumul de 3,5 mc și deschiderea de

1mp. Se consideră perioada de timp cât lichidul stă în zona de descărcare de 60 minute, până la

colectare timp în care se produce:

- evaporarea bălții;

- formarea norului de vapori toxici;

- dispersia vaporilor toxici;

Tipul de

pericol Scenariu

Mortalitate

ridicată

Prag de

mortalitate

Vătămări

ireversibile

Vătămări

reversibile

Dispersie

toxică

Eliberare

substante

periculoase in aer

LC50 AEGL3 AEGL2 AEGL1

Incendiu Fireball Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Jet fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Pool fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Flash fire LFL ½ LFL 10% LFL 5% LFL

BLEVE Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Explozie UVCE 0,3 - 0,6 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar

CVE 0,3 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar








Având la bază CPR-18E- Guideline for Quantitative Risk Assessment (Ghid pentru evaluarea cantitativă

a riscului) probabilitatea de producere a unei avarii la una dintre conductele de transport TDI este de 1 la

un million pe an pe metru de conductă.

In ceea ce privește riscul asupra individului, luând în considerare o durata medie de o oră pe zi în care o

persoană este în apropierea rezervoarelor sau a conductelor de transport TDI, riscul să existe o avarie în

acea perioada este de 1 la 10000 pe zi. Chiar dacă însă individul este prezent în momentul producerii

unei avarii la rezervoarele de stocare sau la conductele de transport TDI, acesta nu va fi imediat pus în

incapacitate şi se va putea deplasa până la primul punct de prim ajutor pentru a cere asistență medicală.

Probabilitatea ca individual să fie incapacitate şi să se producă decesul acestuia este de 1 la 240 000 pe

an, valoare situată sub limita de toleranță conform criteriilor olandeze (1 la 100 000) sau criteriilor UK

(1 la 10 000).

Aprinderea bălții de TDI poate fi cauzată de un arc electric sau de altă sursă de energie, urmată de un

incendiu de mare amploare.

Pentru ca un astfel de incendiu să aibe loc trebuie să existe o scurgere foarte importantă de TDI urmată

de aprinderea bălții de TDI formată şi să existe o defecțiune la sistemul de stingerea incendiilor.

Probabilitatea ca un astfel de eveniment să aibe loc poate fi estimată statistic. În cazul acestei evaluări de

risc s-a folosit o metodă din CPR-18E- Guideline for Quantitative Risk Assessment (Ghid pentru

evaluarea cantitativă a riscului). Din datele statistice existente, probabilitatea ca acest eveniment să aibe

loc este de 1 la 10 000 pe an.

TDI nu se aprinde ușor. Punctul său de aprindere este de 1350C, iar temperatura de autoaprindere este >

6000C. Totuși dacă există o sursă de aprindere suficient de puternică pentru a aprinde TDI acesta arde

asemănător unui ulei mineral. În mod normal, conform Ghidurilor CPR-18E, aprinderea unui lichid cu

un punct aprindere atât de ridicat nu ar fi luată în considerare. Însă există o șansă de 1 la 100 ca acest

lucru să se întâmple.

Un incendiu de mari proporții ar fi declanșat numai în situația în care sistemul de stingere a incendiilor

ar înceta să funcționeze.

Și softul ALOHA arată că aprinderea balții se produce numai în cazuri excepționale.

Din aceste motive pentru scurgerile mici nu s-a luat în considerare incendiul bălții.

b) Evaluarea amplitudinii şi a gravității consecințelor accidentelor majore identificate

Sce

na

riu

l

Pericolul modelat

Zona periculoasă Observaţii,

scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

A. RAMPA DE DESCĂRCARE

Scurgere accidentală de TDI la rampa de descărcare.








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de alimentare TDI se

smulge. Scurgere accidentală TDI. Formarea unei bălți. Dispersia toxică.

O avarie la braţul mobil, deversarea unei cantităţi TDI. Formarea unei bălți. Dispersia toxică.

Valori prag pentru concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

A.1.; A.2.

Condiții meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Evaporarea

bălţii, dispersia

toxică

Dispersie model

gaussian

<10 - <10 - <10 - 12 -

Obiective aflate în zonă Pe amplasament:

Zona Rampei de descărcare și drum de acces interior;

În afara amplasamentului:

Nu este cazul

Personalul, populația afectată 2

O manevră greșită, saboții de frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și furtunul de retur vapori TDI în

cisternă se smulge. Emisie directă vapori TDI. Dispersia toxică.

Valori prag pentru concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

A.3.


Evaporarea bălți

Dispersia toxică

Dispersie model

gaussian

<10 11 <10 11 13 18 27 35

Obiective aflate în zonă (condiții M2) Pe amplasament:

Zona Rampei de descărcare și

drum de acces interior;


Nu este cazul

Pe

amplasament:

Rampa de

descărcare;

clădire depozit

TDI și poliol și

drum de acces

interior.

In afara

amplasamentu-

lui:

Limita incintei

GREINER

PACKAGING

Pe

amplasament:

hală Spumare,

hală Debitare.

În afara

amplasamentu

-lui: hală de

producție

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP

granulare

GREINER








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

SRL. PACKAGING

S.R.L.

Personalul, populația afectată 2 4 40


cisternă se smulge. Emisie directă vapori TDI. Aria de inflamabilitate.

Valori prag pentru zonele de

inflamabilitate LFL ½ LFL 10% LFL 5%LFL

Scenariul

A.4.


Zona de

inflamabilitate

(Flammable

aria)

Aria de

inflamabilitate

<10 11 <10 11 <10 11 <10 11



In afara amplasamentului:

Nu este cazul

Personalul, populația afectată 2


cisternă se smulge. Emisie directă vapori TDI. Explozia norului de vapori.

Valori prag pentru Explozia

norului de vapori - UVCE

0,3 – 0.6

bar

(4,35-

8,7psi)

0,14 bar

(2,03 psi)

0,07 bar

(1,02 psi)

0,03 bar

(0,5 psi)

Scenariul

A.5.


Explozia norului

de vapori

(UVCE)

Suprapresiunea Limita de

explozie nu

se atinge

Limita

de

explozie

nu se

atinge

<10 Limita

de

explozie

nu se

atinge

<10 Limita

de

explozie

nu se

atinge

10

Obiective aflate in zona Pe amplasament:

Zona Rampei de descărcare si drum de acces interior;


Nu este cazul

Personalul, populatia afectata 2

B. RAMPA DE DESCARCARE, DEPOZITUL DE TDI








a)Descrierea detaliată a scenariului, condițiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca


O cristalizare a TDI pe conducta de retur a vaporilor de TDI din rezervor în cisternă. Pompele continuă

să tragă TDI şi se formează vid în cisternă, lucru care poate conduce la deformarea cisternei (burduşire)

şi pierderea etanşeităţii acesteia cu pierdere de TDI, fie la partea inferioară, fie la partea superioară a

cisternei.

●În cazul în care neetanşeitatea se produce la partea inferioară a cisternei se va produce emisia de

TDI lichid din cisternă.

Se consideră o pierdere de fluid de 0,0008 mc/s timp de 60 minute, la o temperatură de 25 C. Suprafaţa

în care se va scurge TDI este înclinată către bașa colectoare cu volumul de 3,5 mc, din care lichidul

poate fi pompat în recipiente de plastic de 1 mc. Temperatura mediului este egală cu cea a lichidului, şi

anume 25 C cu o viteză a vântului de 2 m/s în cazul scenariului M1- Conditii meteo cele mai

nefavorabile, dar posibile și 8,8 C cu o viteză a vântului de 1 m/s în cazul scenariului M2 -. condiții

meteo frecvente.

●În cazul în care neetanşeitatea se produce la partea superioară a cisternei se va produce emisia

vaporilor de TDI din cisternă. Se consideră un volum de vapori de 6 mc deasupra lichidului care vor fi

eliminaţi în câteva secunde. Proporţia de TDI – aer, conform ghidurilor EUROFOAM este de 160 mg/mc

la 25 0C, ceea ce va însemna o cantitate de 960 mg TDI.

● O altă situaţie ar fi deversarea TDI în spațiu închis, respectiv în cuva de retenţie a rezervoarelor

de TDI datorită unei avarii la o conductă de golire TDI spre spumare. Volumul cuvei de retenție

este de 292,5 mc, astfel încât poate fi preluată întreaga cantitate de 200 mc TDI depozitată. Suprafața

liberă – aprox. 250 mp. Se consideră o avarie pe o conducta de trasport TDI de la rezervor la spumare,

Dn100 mm. Se consideră dimensiunea zonei de scurgere la flanșă = 0,00035 x D2 = 0,0000035 m2 = 3,5

mm2, conform Metodologiei pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase, TUV

Austria, TWL, Seveso II., punctul 2.6. Debitul ce se poate scurge este de 0,007 l/s, timp de o oră, până

când rezervorul este golit. Se va forma o baltă cu volumul de 25 l, ce se va evapora, creând în incinta

depozitului a unei zone toxice.

In cazul acestei evaluări de risc s-a folosit o metodă din CPR-18E- Guideline for Quantitative Risk

Assessment (Ghid pentru evaluarea cantitativă a riscului . Din datele statistice existente, probabilitatea să

existe o avarie la un rezervor este de 5 la un million pe an. Având în vedere că pe amplasametul

obiectivului se află trei rezervoare de TDI probabilitatea este de 20 la un million pe an.

● O situație mai deosebită poate fi considerată deschiderea supapelor de siguranță ale

rezervoarelor în cazul depășirii temperaturii de depozitare (datorită unui incendiu de amploare,

prelungit ca urmare a unui cutremur sau a unei periclitări intenționate ) și evacuarea vaporilor de TDI

în atmosferă. Dispersia toxică.

Se considera deschiderea supapelor de siguranta Dn 65 timp de un minut, cu eliminarea a 314 g TDI

(0,065 x 0,065x 0,785 x 4 m/s x 60 s: 6 proportia aer- TDI la temperatura mai mare rezultată din








incendiu, rezulta un volum de 0,1326 m3, respectiv o masă de 0,314 kg, considerând densitatea de

2,367 kg/m3). Dacă se consideră că într-un interval de 30 minute se deschide de 4 ori câte o supapă de

siguranță, rezultă o emisie de 4 x 314 = 1256 g în 30 min, deci 41,86 g/minut. (Calculul a fost preluat

din ediția anterioară a Raportului de securitate – revizia iunie 2013 realizată de H&S ECO CONSULT

SRL)

În cazul acestei evaluări de risc s-a folosit o metodă din CPR-18E- Guideline for Quantitative Risk

Assessment (Ghid pentru evaluarea cantitativa a riscului), preluată din Planul de urgență internă elaborat

anterior. Din datele statistice existente, probabilitatea să existe o avarie la un rezervor este de 5 la un

million pe an. Având în vedere că pe amplasametul obiectivului se află trei rezervoare de TDI

probabilitatea este de 15 la un million pe an.


Sce

nari

ul

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

B. RAMPA DE DES5CĂRCARE, DEPOZITUL DE TDI

Avarie la sistemul de descărcare TDI din cisterna auto în rezervoarele de depozitare

O avarie la sistemul de descărcare din cisternă (înfundare conductă retur vapori TDI, formare vid în

cisternă, deformarea acesteia şi pierderea etanşeităţii) care conduce la deversarea unei cantităţi de TDI din

cisternă. Formarea unei bălţi. Evaporarea bălții. Dispersia toxică.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

B.1.


Evaporarea

bălţii,

dispersia

toxică

Dispersie

model

gaussian

<10 - <10 - <10 - 11 -




Nu este cazul

Personalul, populatia afectata ≈2



cisternă. Formarea unei bălţi. Evaporarea baltii. Aria de inflamabilitate.

Valori prag pentru zonele

de inflamabilitate LFL ½ LFL 10% LFL 5%LFL

Scenariul

B.2.








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)


Zona de

inflamabilitate

(Flamable

aria)

Aria de

inflamabilitate

<10 - <10 - <10 - <10 -




Nu este cazul




cisternă. Formarea unei bălţi. Evaporarea bălții. Explozia norului de vapori.

Valori prag pentru


- UVCE

0,3 – 0.6 bar

(4,35-8,7psi)

0,14 bar

(2,03 psi)

0,07 bar

(1,02 psi)

0,03 bar

(0,5 psi)

NU Condiții meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Explozia

norului de

vapori

(UVCE)

Suprapresiunea Limita de explozie nu se atinge


cisternă, deformarea acesteia la partea superioară şi pierderea etanşeităţii) care conduce la o emisie de

vapori de TDI din cisternă. Dispersia toxica.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

B.3.


Dispersia

toxică

Dispersie

model

gaussian

11 11 19 15 46 41 97 84

Obiective aflate in zona Pe

amplasament:

Zona Rampei de

descărcare si

drum de acces

Pe amplasament:

Rampa de descarcare;

clădire depozit TDI și

poliol si drum de

acces interior.

In afara

Pe

amplasament:

hală Spumare,

hală Debitare.

În afara

amplasamentu-

Pe

amplasament:

Sediul

Administrativ,

hală Maturare,

hală Blocuri








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

interior;

In afara

amplasamentu

lui:

Nu este cazul

amplasamen-tului:

Limita incintei

GREINER

PACKAGING SRL,

lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

scurte.

În afara

amplasament

u-lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Personalul, populatia afectata ≈2 ≈4 ≈20 ≈40



vapori de TDI din cisternă. Zona de inflamabilitate.

Valori prag pentru zonele

de inflamabilitate LFL ½ LFL 10% LFL 5%LFL

Scenariul

B.4.


Zona de

inflamabilitat

e (Flamable

aria)

Aria de

inflamabilitate

11 11 11 11 11 11 11 11




Nu este cazul




vapori de TDI din cisternă. Explozia norului de vapori

Valori prag pentru


- UVCE

0,3 – 0.6 bar

(4,35-8,7psi)

0,14 bar (2,03

psi)

0,07 bar (1,02

psi)

0,03 bar

(0,5 psi) Scenariul

B.5. Condiții meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Explozia

norului de

Suprapresiune Limita

de

<10 Limita de

explozie

<10 Limita

de

<10 Limita

de

<10








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

vapori(UVC

E)

explozie

nu se

atinge

nu se

atinge

explozie

nu se

atinge

explozie

nu se

atinge


Zona Rampei de descărcare si drum de acces interior;


Nu este cazul


O avarie la conducta de golire ale unui rezervor de TDI către spumare, cu deversare TDI în cuva de retenţie

(în incinta închisă). Formarea unei balti. Dispersia toxica.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3 (60

min)

0,083 ppm

AEGL – 2 (60

min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min) Scenariul

B.6. Condiții meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Evaporarea

bălţii, dispersia

toxică

Dispersie

model

gaussian

Incintă închisă a depozitului

Eliminare vapori TDI prin deschiderea supapelor de siguranță ale rezervoarelor, datorită supraîncălzirii în

timpul unui incendiu prelungit și emisia vaporilor de TDI în atmosferă. Dispersia toxică.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

B.7.


Dispersia toxică Dispersie

model

gaussian

32 29 126 112 328 288 695 611

Obiective aflate în zonă

(condiții M1)

Pe amplasament:

hală Spumare,

hală Debitare.

În afara

amplasamentu-

lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP

granulare

Pe amplasament:

Rampa de

descarcare;

depozitul de TDI și

poliol, Sediul

administrativ, hală

Spumare, hală

Debitare, hală

Maturare, hală

Blocuri scurte.

În afara

amplasamentului:

Pe

amplasament:

hală Maturare,

hală Blocuri

scurte,tunel de

legătură, hală

Blocuri lungi,

Cort de

depozitare,

Magazie

deșeuri

In afara

În afara

amplasamen-

tului: Centura

ocolitoare a

Mun. Sibiu;

CFR Triaj;

transformatoare

electrice, linii

electrice aeriene,

SC CENTRAL

LOGISTICS

SRL,








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

hala de productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit PE

şi PP, granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

amplasamen-

tului:

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.,

Clădire

RETRASIB,

transformatoare

electrice, linii

electrice

aeriene;

hala THRACE

GREINER

PACKAGING

S.R.L;

Independența II.

8 case în partea

de SV

Personalul, populatia afectata ≈40 ≈200 ≈300 ≈100 pers

Persoanele

aflate în trafic

c) Efecte asupra mediului

Pericolul este dat de dispersia toxică şi incendiul bălții formate:

- Impurificarea temporară a aerului atmosferic cu vapori de TDI, afectarea personalului propriu

şi al unităților învecinate, prin dispersia toxică a vaporilor de TDI;

- Impurificarea temporară a aerului atmosferic cu COx, NOx, urme de HCN şi izocianați, în

cazul unui incendiu;

- Apa de stins incendiu în cazul incendiului bălții poate fi colectată în bașa de colectare a

scurgerilor accidentale de 3 mc din care lichidul poate fi pompat în recipiente de plastic de 1 mc.

Panta suprafeței rampei permite colectarea scurgerilor accidentale spre bașa de colectare în cazul

unui incendiu de proporții mai mari, apa de incendiu şi de stropire a pereților şi rezervoarelor de

TDI va fi evacuată la canal.

d)Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranța instalațiilor

- bașa de colectare din dotarea rampei şi panta rampei impiedică impurificarea solului, a

subsolului şi a apei subterane.

- proceduri la descărcarea TDI şi instrucțiuni de lucru.








- sistem de blocare a pompei de alimentare a rezervoarelor de TDI în următoarele cazuri: nu se

sesizează debit pe conducta de alimentare a pompei, pe conducta retur vapori în cisternă şi

dacă rezervorul alimentat nu are capacitatea de preluare.

- procesul de descărcare a TDI este urmărit pe toată durata de către operatorul care efectuează

descărcarea, se respectă prevederile din procedură privind descărcarea izocianaților;

- începerea descărcării şi manevrele pentru descărcarea TDI se efectuează conform instrucțiunilor

pentru descărcarea TDI (descărcare TDI cu schemă);

e) Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea consecințelor accidentelor majore

- sistem de extinctoare, hidranți exteriori în zona rampei de descărcare; hidranți interiori în zona

rezervoarelor de TDI.

- buton de oprire (a pompelor de descărcare TDI şi polioli) în caz de situații de urgență amplasat în

zona rampei de descărcare;

f) Măsuri de protecție şi intervenție pentru limitarea consecințelor unui accident

Măsuri imediate

- Se urmează planul de alarmare, afișat în zona cu pericol.

- Se iau măsurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea primei intervenții din „Planul de

intervenție în caz de incendiu”.

- Se interzice accesul în zonă a persoanelor neautorizate.

- Se urmează instrucțiunile şi ordinele date de Centrul operativ cu activitate temporară privind

instituirea stării de urgență, organizarea şi conducerea acțiunilor de intervenție.

- Intra în acțiune formațiunile Serviciului privat pentru situații de urgență.

- Se evacuează, pe căile de acces şi de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat în intervenții.

Măsuri pe termen lung

- Se vor efectua lucrări de reparații şi revizii ale instalațiilor;

- Se va repune în funcțiune instalația, instalațiile electrice, dispozitivele de măsură şi control,

dispozitivele de protecție;

- Personalul de exploatare va fi instruit periodic privind modul de lucru corect conform cu

Procedurile/Instrucțiunile de operare;

- Se asigură dotarea tehnico-materială intervenție şi protecție. Se asigură pregătirea teoretică şi

practică a echipelor de intervenție prin simulări a unor posibile evenimente;

g)Organizarea alertei şi a intervenției –conform capitolului 5.

h)Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe– conform capitolului 5

C. Situație catastrofală










Un cutremul de mare intensitate, în timpul căruia se pot distruge elemente ale construcțiilor, de

exemplu prăbușirea copertinei stației de descărcare cisterne, poate determina avarierea cistenei şi

pierderea întregii mase de TDI.

S-au luat în considerare următoarele situații:

● avarierea cisternei, vărsarea întregii cantități de TDI conținută, formarea unei bălți,

evaporarea bălții.

S-a plecat de la premiza vărsării unei cisterne de TDI (36.6 tone)- situația cea mai nefavorabilă

(“worst case scenario”). O parte din lichidul deversat este preluat de bașa platformei (3 mc) restul se va

imprăștia în cuva platformei de descărcare (120 mp).

● incendiul bălții datorită unei surse de aprindere, radiația termică, emisie de TDI

datorită incendiului. S-a luat în considerare numai cazul dispersiei TDI, ca fiind cel mai periculos. Se

consideră emisia de 0,8 g/kg, respectiv 30.000 x 0,8 = 24.000 g. Se consideră emisia de TDI timp de 1

h, pentru 10% din cantitatea de TDI care arde.

Ca produși emiși rezultă: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi TDI.

Se degajă vapori şi fum. Rata de eliminare a gazelor a fost preluată din Marlair G, Prager FH, Sand H,

The behavior of commercially important diisocyanates în fire conditions. Part 1: Toluene di-

isocyanate (TDI). Fire and materials, International Isocyanate Institute, 1993, este prezentată în tabelul

de mai jos.

Tabel nr.9 Rata de eliminare a gazelor rezultate din aprinderea unei balti de TDI

Parametru Rata de emisie Concentratia poluantului

CO2 1620 g/kg 1,05 %

CO 36 g/kg 350 ppm

NO2 2 g/kg 11 ppm

TDI 0.8 g/kg 9 ppm

●O alta situație ar fi deversarea TDI în spațiu închis, respectiv în cuva de retenție a

rezervoarelor de TDI. Volumul cuvei de retenție este de 292,5 mc, astfel încât poate fi preluată

întraga cantitate de 200 mc TDI depozitată. Suprafața liberă – aprox. 250 mp. în acest caz zona afectată

este incintă închisă a depozitului. In cazul in care cladirea depozitului este avariata si spatiul devine

practic deschis, dispersia se va produce in exterior, afectand imprejurimile.


Sce

nari

ul

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

C. RAMPA DE DESCĂRCARE, DEPOZITUL DE TDI








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

Un cutremul de mare intensitate

Situaţie catastrofală. Pierderea întregii cantităţi de TDI din cisterna aflată la descărcare. Formarea

unei bălţi. Evaporarea baltii. Dispersia toxica.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

C.1.


Evaporarea

bălţii,

dispersia

toxică

Dispersie

model

gaussian

<10 - 12 - 52 - 132 -


(conditii M1)

Pe amplasament:

Zona Rampei de descărcare si drum de

acces interior;


Nu este cazul;

Pe amplasament:

hală Spumare,

hală Debitare.

În afara

amplasamentului:

hala de productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit PE

şi PP granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Pe

amplasament:

Rampa de

descarcare;

depozitul de

TDI și poliol,

Sediul

administrativ,

hală Spumare,

hală Debitare,

hală Maturare,

hală Blocuri

scurte.

În afara

amplasamentu-

lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP,

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Personalul, populația afectată ≈2 ≈20 ≈200









Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

unei bălţi. Incendiul baltii.

Valori prag pentru

incendiu – pool fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Scenariul

C.2.


Incendiul

baltii

Radiatia

termica

14 - 19 - 23 - 29 -


(conditii M1)

Pe amplasament:

Zona Rampei de

descărcare si drum

de acces interior;

In afara

amplasamentului:

Nu este cazul;

Pe amplasament:

Rampa de

descarcare; depozit

TDI, polioli.

In afara

amplasamen-

tului:

Nu este cazul

Pe

amplasament:

Rampa de

descărcare,

depozitul de TDI

și poliol.

In afara

amplasamen-

tului:

Limita incintei

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Pe

amplasament:

hală Spumare.

În afara

amplasament

u-lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Personalul, populația afectată ≈2 ≈4 ≈4 ≈40


unei bălţi . Incendiul bălţii, emisie TDI. Dispersie toxică.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

C.3


Incendiul

bălţii,

emisie

TDI

Dispersie

model

gaussian

33 28 125 108 322 288 681 596


(condiții M1)

Pe amplasament:

hală Spumare, hală

Debitare.

În afara

amplasamentu-

lui: hala de

Pe amplasament:

Rampa de

descarcare;

depozitul de TDI și

poliol, Sediul

administrativ, hală

Pe

amplasament:

hală Maturare,

hală Blocuri

scurte,tunel de

legătură, hală

În afara

amplasamen-

tului: Centura

ocolitoare a

Mun. Sibiu;

CFR Triaj;








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit PE

şi PP granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Spumare, hală

Debitare, hală

Maturare, hală

Blocuri scurte.

În afara

amplasamentului:

hala de productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit PE

şi PP, granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Blocuri lungi,

Cort de

depozitare,

Magazie deșeuri

In afara

amplasamen-

tului:

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.,

Clădire

RETRASIB,

transformatoare

electrice, linii

electrice aeriene;

hala THRACE

GREINER

PACKAGING

S.R.L;

transformatoar

e electrice,

linii electrice

aeriene, SC

CENTRAL

LOGISTICS

SRL,

Independența

II.

8 case în

partea de SV

Personalul, populația afectată ≈40 ≈200 ≈300 ≈100 pers

Persoanele

aflate în trafic

Situaţie catastrofală. Cutremul de mare amplitudine. Avarie la cladirea depozitului, incinta

devenind deschisa. Pierderea etanșeității la conductele de descărcare TDI din rezervore, către

spumare. Formarea unei bălţi în cuva de retenție a depozitului. Evaporarea bălții. Dispersia toxică.

Valori prag pentru

concentratie

6,88 ppm

LC50

(uman)/1h

0,51 ppm

AEGL – 3

(60 min)

0,083 ppm

AEGL – 2

(60 min)

0,02 ppm

AEGL – 1

(60 min)

Scenariul

C.4.


Dispersia

toxică

Dispersie

model

gaussian

11 11 19 15 46 41 97 84


(conditii M1)

Pe

amplasament:

Zona Rampei de

descărcare si drum

de acces interior;

In afara

Pe amplasament:

Rampa de

descarcare; depozit

TDI, polioli.

In afara

amplasamen-tului:

Pe amplasament:

hală Spumare,

hală Debitare.

În afara

amplasamentului:

hala de productie

Pe

amplasament:

Rampa de

descarcare;

depozitul de

TDI și poliol,








Sce

na

riu

l

Pericolul modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicata

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vatamari

ireversibile

(m)

Zona IV

Vatamari

reversibile

(m)

amplasamentului

:

Nu este cazul;

Nu este cazul GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit PE

şi PP granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Sediul

administrativ,

hală Spumare,

hală Debitare,

hală Maturare,

În afara

amplasamentu-

lui: hala de

productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP,

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.


Incinta depozitului în cazul în care clădirea depozitului

rămâne intactă

Personalul, populația afectată ≈2

c) Efecte asupra mediului

Pericolul este dat de dispersia toxica şi incendiul baltii formate:

- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu vapori de TDI, afectarea personalului propriu,

prin dispersia toxica a vaporilor de TDI;

- Impurificarea temporara aerului atmosferic cu COx, NOx, urme HCN şi izocianati, în cazul

unui incendiu;

- Afectarea vecinatatilor prin: emisii de gaze toxice de ardere; emisii toxice în atmosfera

datorita dispersiei vaporilor de TDI – afectarea vecinatatilor.

d) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor

Riscul unei catastrofe nu tine de masurile de siguranta luate în societate, pericolul în aceasta

situatie este distrugerea cisternei şi pierderea intregii mase de TDI. Mai grava este situatia dispersiei

toxice a vaporilor nearsi, cand efectul toxic depaseste limitele amplasamentului.

Mijloace de prevenire: nu exista








e) Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

- Instalatii de detectare şi stingere incendiu

f) Masuri de protectie şi interventie pentru limitarea consecintelor unui accident

Masuri imediate

- Se urmeaza planul de alarmare, afisat în zona cu pericol

- Se iau masurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea primei interventii din „Planul de

interventie în caz de incendiu”

- Se interzice accesul în zona a persoanelor neautorizate

- Se urmeaza instructiunile şi ordinele date de Centrul operativ cu activitate temporara privind

instituirea starii de urgenta, organizarea şi conducerea actiunilor de interventie.

- Intra în actiune formatiunile Serviciului privat pentru situatii de urgenta

- Se evacueaza, pe caile de acces şi de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat în interventii.

Masuri pe termen lung

- Se vor efectua lucrari de reparatii şi revizii ale instalatiilor;

- Se va repune în functiune instalatia, instalatiile electrice, dispozitivele de masura şi control,

dispozitivele de protectie;


Procedurile/Instructiunile de operare;

- Se asigura dotarea tehnico-materiala interventie şi protectie. Se asigura pregatirea teoretica şi

practica a echipelor de interventie prin simulari a unor posibile evenimente;

g)Organizarea alertei şi a interventiei –conform capitolului 5.

h)Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe– conform capitolului 5

Conducta de gaz metan

D. Avaria conductei de alimentare cu gaz metan a halei principale.



Conform Planului de situatie al conductelor de distributie gaz metan, în incinta, conductele principale

au diametre nominale de 63 mm şi 32 mm.

Se presupune avaria conductei de gaz metan de 60,3 mm respectiv secțiunea de 0,00285m2,

presiune redusă 1,5 bar, ce intră în secția de producție spumare. Accidentele se pot datora unei

avarii minore a conductei sau în caz mai grav ruperea acesteia datorită unei situaţii catastrofale

(scenariul cu cele mai grave consecințe – worst casio scenario). Se ia în considerare scenariul cu

cele mai grave consecinte.


S c e n a r i u l Pericolul Zona periculoasă Observaţii,








modelat Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm. Aria de inflamabilitate.


inflamabilitate

50000 ppm

LEL

25000

ppm

½ LEL

5000 ppm

10% LEL

2500 ppm

5%LEL

Scenariul

D.1.


Zona de

inflamabilitate

(Flamable aria)

Aria de

inflamabilitate

25 17 36 25 83 56 118 79

Obiective aflate în zonă (condiții

M1)

Pe

amplasament:

hală Spumare,

depozitul de

TDI și polioli,

hală Debitare,

In afara

amplasament

u-lui:

Nu este cazul

Pe

amplasam

ent:

hală

Spumare,

depozitul

de TDI și

polioli,

hală

Debitare,

hală

Maturare

In afara

amplasam

entului:

Nu este

cazul

Pe

amplasament:

Sediul

administrativi ;

hală Maturare;

hală Blocuri

scurte; Zona de

depozitare

temporarã

blocuri de spumã

în caz de

urgențã/ zona

depozitare

capete și cozi .

In afara

amplasamen-

tului:

Limita incintei

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Pe

amplasament:

hala maturare;

depozit blocuri

scurte; Zona de

depozitare

temporarã blocuri

de spumã în caz

de urgențã/ zona

depozitare capete

și cozi .

In afara

amplasamen-

tului:

hala de productie

GREINER

PACKAGING

S.R.L; depozit

PE şi PP,

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.


Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm. Explozia norului de vapori.


norului de vapori - CVE

0,3 bar (4,35

psi)

0,14 bar

(2,03 psi)

0,07 bar (1,02

psi)

0,03 bar

(0,5 psi)

Scenariul

D.2.


Explozia

norului de

vapori (UVCE)

Suprapresiunea Limita de

explozie nu

se atinge

25 19 27 22 33 29








Sce

na

riu

l

Pericolul

modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

Obiective aflate în zonă (condiții

M1)

Pe

amplasam

ent:

hală

Spumare,

depozitul

de TDI și

polioli,

hală

Debitare,

In afara

amplasam

entu-lui:

Nu este

cazul

Pe

amplasament:

hală Spumare,

depozitul de TDI

și polioli, hală

Debitare,

In afara

amplasamentu-

lui:

Nu este cazul

Pe

amplasament:

hală Spumare,

depozitul de TDI

și polioli, hală

Debitare, hală

Maturare

In afara

amplasamentu-

lui:

Nu este cazul

Personalul, populația afectată ≈10 ≈10 ≈10

Scurgere accidentală de gaz metan prin ruptura conductei de 60,3 mm. Incendiul jetului de gaz (Jet Fire)

Valori prag pentru incendiu

– jet fire

12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Scenariul

D.3.


Incendiul

jetului de gaz

(Jet fire)

Radiaţia

termică

10 10 10 10 10 10 10 10


hală Spumare

In afara amplasamentu-lui:

Nu este cazul


c)Efecte asupra mediului

Impurificarea temporară a aerului atmosferic cu metan şi gaze de ardere.

Impurificarea apei din canalizarea convențional curată cu apă de stins incendii.

d) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentelor utilizate pentru siguranța instalațiilor

Conductele sunt executate şi montate conform proiectului de gaz metan, autorizat de autoritatea

competentă, prevăzute cu robineți de izolare.

Conducta este prevăzută cu robineți de izolare.








Conducta este verificată periodic de către personalul autorizat.


- Instalație de detectare şi alarmare incendii;

- hidranți exteriori.


Măsuri imediate

- Se urmează planul de alarmare, afișat în zona cu pericol


intervenție în caz de incendiu”

- Se interzice accesul în zonă a persoanelor neautorizate



- Intră în acțiune formațiunile Serviciului privat pentru situații de urgență


Măsuri pe termen lung






- Se asigură dotarea tehnico-materială intervenție şi protecție. Se asigură pregatirea teoretică şi



h)Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform capitolului 5

E. Incendiul blocurilor de poliuretan

a)Descrierea detaliata a scenariului, conditiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca

un rol în declansarea acestuia

Incendiu în zona de depozitare a deseurilor de spuma poliuretanica

Capetele de spumare, începutul spumării creează zone care sunt instabile termic, se pot în călzi şi

pot lua foc. Din această cauză aceste porţiuni sunt tăiate şi scoase de pe flux, fiind depozitate pe

o platformă exterioară şi cele cu pericol de incendiu într-o zonă de depozitare închisă, unde

datorită lipsei oxigenului incendiul se stinge.








Literatura de specialitate menţionează următorii produşi de ardere într-un cuptor tubular: 2910

ppm CO, 5700 ppm CO2, 300ppm HCN, 0,55 NOx.

În condiţii similare de incendiu spumele poliuretanice produc mai puţin acid cianhidric decât

lână, nylon, poliacrilonitrilii, textilele comune utilizate ca furnituri. Într-un incendiu pericolul

acidului cianhidric nu este atât de important ca cel al oxidului de carbon, dar contribuie la

toxicitatea gazelor degajate.

Ţinând seama de aceste aspecte se va face modelarea puţin precisă deoarece ALOHA nu

modelează amestecurile de gaze a efectelor gazelor degajate în cazul producerii unui incendiu la

blocurile depozitate în aer liber, prin modelarea emisiilor de CO şi acid cianhidric degajate în

timpul arderii.

Se consideră că se degajă o cantitate de 2 moli CO la un mol de spumă arsă, respectiv o cantitate

de 32,18 kg CO la 600 kg de spumă arsă în 13 minute, 2,47 kg CO/minut (valoare preluată din

ediția anterioară a Raportului de securitate – iunie 2013, H&S ECO CONSULT SRL).

Ținând seama de concentrația poluanților în produsele de ardere, cantitatea de HCN va fi de

aproximativ 10 ori mai mică, respectiv 0,25 kgHCN/minut.

b)Evaluarea amplitudinii şi a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Sce

nari

ul

Pericolul

modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

Incendiu blocuri de poliuretan, depozit deşeuri. Emisie de CO. Dispersie toxica.

Valori prag pentru

concentratie

940 ppm

LC50

(uman)/1h

330 ppm

AEGL – 3 (60

min)

83 ppm

AEGL – 2 (60

min)

N/A ppm

AEGL – 1 (60

min)

Scenariul

E.1.1.


Dispersi

a toxică

Dispersie

model

gaussian

36 25 61 41 125 83 Valoare

nerecomandată

LOC


(condiții M1)

Pe

amplasament:

hală Debitare,

În afara

amplasamen

-tului:

Nu este cazul

Pe

amplasament:

hală Debitare,

hală Blocuri

scurte

în afara

amplasamen-

tului:

Teren

Pe

amplasament:

Hală Debitare,

Hală Spumare,

hală Maturare,

hală Blocuri

scurte

In afara

amplasamen-








proprietate

particulara;

GREINER

PACKAGING

S.R.L

tului:

Teren proprietate

particulara ,

GREINER

PACKAGING

S.R.L, terenuri

agricole

Personalul, populația

afectată

≈2 ≈30 ≈50

Incendiu blocuri de poliuretan, depozit deşeuri. Emisie de HCN. Dispersie toxica.

Valori prag pentru

concentrație

30,05 ppm

LC50

(uman)/1h

15 ppm

AEGL – 3 (60

min)

7,1 ppm

AEGL – 2 (60

min)

2 ppm

AEGL – 1 (60

min)

Scenariul

E.1.2.


Dispersi

a toxică

Dispersie

model

gaussian

66 44 95 63 139 91 274 172


(condiții M1)

Pe

amplasament:

hală Debitare,

hală Blocuri

scurte

În afara

amplasamen

-tului:

Teren

proprietate

particulara;

GREINER

PACKAGING

S.R.L

Pe

amplasament:

hală Debitare,

hală Blocuri

scurte

În afara

amplasamen-

tului:

Teren

proprietate

particulara;

GREINER

PACKAGING

S.R.L

Pe amplasament:

hală Spumare,

hală Maturare,

hală Blocuri scurte

In afara

amplasamentului:

Teren proprietate

particulara ,

GREINER

PACKAGING

S.R.L, terenuri

agricole

Pe

amplasament:

hală

Maturare,tunel

de legătură,

hală Blocuri

lungi, Cort de

depozitare,

Magazie deșeuri

In afara

amplasamen-

tului:

granulare

GREINER

PACKAGING

S.R.L.,

Clădire

RETRASIB,

transformatoare

electrice, linii

electrice aeriene;

hala THRACE

GREINER

PACKAGING

S.R.L.

Personalul, populația ≈30 ≈50 ≈50 ≈300








afectată


Emisii CO, NOx, HCN. Posibilă impurificare a apei din canalizare cu apa de stingere.

d) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranța instalațiilor

- Instalație automată de alarmare şi detectare în caz de incendiu (sirenă, detectoare,etc);


- hidranți exteriori


Măsuri imediate







- Intră în acțiune formațiunile Serviciului privat pentru situații de urgență.








- Se asigură dotarea tehnico-materială intervenție şi protecție. Se asigură pregatirea teoretică şi




Magazie butelii propan

F. Incendiul, explozie a buteliilor de propan.

a)Descrierea detaliată a scenariului, conițiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca un

rol în declanșarea acestuia








Se iau în considerare următoarele situații:

● Neetanșeitatea unei butelii, scurgere de propan.

În această situație se poate produce explozia norului de vapori, în cazul prezenței unei flăcări în zonă.

Suflul exploziei poate produce avarierea unui număr mai mare de butelii, care vor pierde propan

● Se consideră emisia de propan din 20 butelii pline care s-ar află în depozit.

b) Evaluarea amplitudinii şi a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Sce

na

riu

l

Pericolul

modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

Scurgere continuă de propan gaz dintr-o butelie. Zona de inflamabilitate


inflamabilitate

21000 ppm

LEL

10500 ppm

½ LEL

2100 ppm

10% LEL

1050 ppm

5%LEL

Scenariul

F.1.1.


Zona de

inflamabilitat

e (Flamable

aria)

Aria de

inflamabili-

tate

11 11 11 11 11 11 11 11


zone libere pe amplasament EUROFOAM SRL.

In afara amplasamen-tului:

Nu este cazul


Scurgere continuă de propan gaz dintr-o butelie. Explozia norului de vapori.



0,3 – 0.6 bar

(4,35-8,7 psi)

0,14 bar

(2,03 psi)

0,07 bar

(1,02 psi)

0,03 bar

(0,5 psi)

Scenariul

F.1.2.


Explozia

norului de

vapori

(UVCE)

Suprapresiu

nea

Limita

nu se

atinge

-

<10m

Limita

nu se

atinge

- 10m

13 15 19 22 30 37


(condiții M2)

Pe amplasament:

zone libere pe amplasament EUROFOAM SRL.


Nu este cazul

Pe

amplasament:

zone libere pe

amplasament

EUROFOAM

SRL.

In afara








Sce

na

riu

l

Pericolul

modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)

amplasament

ului:

Teren privat în

vecinatate

Personalul, populația afectată ≈2 ≈2

Avarierea unui număr mai mare de butelii. Scurgere continuă de propan timp de 1 h. Zona de

inflamabilitate.


inflamabilitate

21000 ppm

LEL

10500 ppm

½ LEL

2100 ppm

10% LEL

1050 ppm

5%LEL

Scenariul

F.2.1.

Conditii meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Zona de

inflamabilitat

e (Flamable

aria)

Aria de

inflamabilit

ate

11 11 11 11 29 30 44 45


(condiții M2)

Pe amplasament:

zone libere pe amplasament EUROFOAM SRL,

bazin acumulare apă.


Nu este cazul

Pe

amplasament:

zone libere pe

amplasament

EUROFOAM

SRL.

In afara

amplasamen-

tului:

Teren privat în

vecinatate


Avarierea unui număr mai mare de butelii. Scurgere continuă de propan timp de 1 h. Explozia

norului de vapori.



0,3 – 0.6 bar

(4,35-8,7 psi)

0,14 bar

(2,03 psi)

0,07 bar

(1,02 psi)

0,03 bar

(0,5 psi)

Scenariul

F2.2.

Conditii meteo M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2

Explozia

norului de

vapori

(UVCE)

Suprapresiu

nea

Limita

nu se

atinge

- 10m

15 23 38








Sce

na

riu

l

Pericolul

modelat


scenarii

posibil de a

produce

accidente

majore

Zona I

Mortalitate

ridicată

(m)

Zona II

Prag de

mortalitate

(m)

Zona III

Vătămări

ireversibile

(m)

Zona IV

Vătămări

reversibile

(m)


(condiții M1)

Pe amplasament:

zone libere pe amplasament

EUROFOAM SRL, bazin

acumulare apă.


Nu este cazul

Pe

amplasament:

zone libere pe

amplasament

EUROFOAM

SRL.

In afara

amplasamen-

tului:

Teren privat în

vecinatate



Impurificarea temporară aerului atmosferic cu propan şi gaze de ardere

Impurificarea apei din canalizarea convențional curată cu apa de stins incendii.

d)Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranța instalațiilor

Buteliile vor fi achizitionate cu certificat de calitate.

Buteliile sunt amplasate în rastel, conform normelor ISCIR.

Personal instruit, respectarea măsurilor impuse prin Fișele cu date de securitate.


In zona depozitului este un stingător transportabil şi în apropiere un hidrant exterior.


Măsuri imediate







- Intră în acțiune formațiunile Serviciului privat pentru situații de urgență.

- Se evacuează, pe căile de acces şi de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat în interventii.














- Se asigură dotarea tehnico-materială intervenție şi protecție. Se asigură pregătirea teoretică şi




IV.4. Analiza accidentelor şi incidentelor din trecut

(analiza istorică), cu aceleași substanțe şi procese utilizate,

măsuri specifice luate pentru a preveni astfel de accidente

A fost înregistrat un incendiu la depozitul de deșeuri, care a fost localizat și stins fără să se extindă la

hale. Din aceste motive s-a mărit distanța de siguranță față de hale, pentru reducerea riscului.

IV.5. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului

utilizat pentru securitatea instalațiilor

Parametrii tehnici şi echipamentele utilizate pentru securitatea instalațiilor au fost detaliate în capitolul

III, punctul III.1.1 şi Listele de verificare L1, L2, L3 pentru zonele de risc identificate.

IV.6 Efecte de domino

Accidentele proceselor specifice în care se utilizează substațte periculoase, care presupun explozii și/sau

incendii pot aduce prejudicii instalațiilor din vecinătate. Dacă instalațiile afectate de accidentul primar

conțin substanțe periculoase avaria poate determina noi explozii/incendii/ emisii toxice. Acest tip de lanț

al accidentelor poate continua să se propage afectând alte instalații aflate la distanță mică şi poate cauza

noi accidente, perpetuând lanțul. în domeniul proceselor industriei chimice acest lanț poartă denumirea

de “efect domino”.

Efectul domino poate fi inițiat de una sau mai multe evenimente:

pool fire, flash fire, fire ball şi jet fire;








explozii: explozia norului de vapori în spațiu limitat (CVCE), explozia vaporilor din expansiunea

unui lichid în fierbere (BLEVE), explozia norului de vapori;

emisia toxică: instantanee sau continuă, emisia de gaze toxice mai ușoare decât aerul sau mai grele

ca aerul.

Procedura de analiză a efectului de domino (DEA) pornește de la evenimentul de inițiere a efectului –

evenimentul primar, la locația efectului secundar. DEA este realizată pe două nivele. Primul nivel

constă în trecerea în revista a tuturor proceselor industriale şi identificarea unitatii care poate initia

efectul domino. Pentru aceasta se ține seama de diferite prejudicii raportate în literatură: de exemplu

supresiunea de 0,7 atm poate distruge o unitate prin unda exploziei, încărcătura termică de 37 kW/m2

este suficientă pentru avarierea recipientelor şi fragmentele proiectate având o viteză mai mare de 75m/s

are suficient potențial pentru a penetra unitatea, cu condiția să lovească unitatea țintă. În cazul în care

există valori mai mari decât cele menționate putem fi indreptățiți să trecem la următorul pas.

Nivelul al doilea detaliază mai mult analiza, fiind condus către verificarea existenței efectului domino,

utilizând avariile potențiale ale evenimentului primar şi caracteristicile unității secundare:

- configurația şi constituenții materiali ai unității;

- utilizarea substanțelor chimice şi condițiile de operare;

- proprietățile fizice şi chimice ale substanțelor;

- locația unității, distanța față de alte unități;

- datele meteorologice, în special direcția vântului;

S-au luat în considerare ca efecte domino posibile :

efecte de domino în interiorul amplasamentului dat de posibile accidente de tip incendiu a

blocurilor de spume poliuretanice cu posibilitatea extinderii în întreaga hală și la halele învecinate,

cu efecte dezastruoase asupra instalației.

efecte de domino în exteriorul amplasamentului, dat de posibile accidente care depășesc limitele

amplasamentului.

Efecte domino în interiorul amplasamentului

Un incendiul la Maturare poate conduce în cazul care nu poate fi localizat şi stins la un incendiu extins

la celelalte hale, cu efecte dezastruoase asupra instalației.

Considerând că incendiul este un risc major pe amplasament trebuie pus accentul în mod deosebit pe

menținerea în stare de funcționare a tuturor instalațiilor de stingere şi pe pregătirea personalului pentru

prima intervenție, respectiv alarmarea şi mobilizarea ajutoarelor externe.

Efecte domino în exteriorul amplasamentului. Accidente care depășesc limitele amplasamentului








Tabel IV.6.1

Scenariul Pericolul

modelat

Frecventa

de

manifes-

tare

Dimensiunea zonelor de impact

Zona I -

letala

(mortalita-

te ridicata)

(m)

Zona II-

afectiuni

grave

(prag de

mortalitate)

(m)

Zona III-

afectiuni

usoare

(vatamari

ireversibile)

(m)

Zona IV- de

atentie

(vatamari

reversibile)

(m)

A.3. O manevră greșită, saboții de

frânare nu sunt puși, cisterna se mișcă și

furtunul de retur vapori TDI în cisternă

se smulge. Emisie directă vapori TDI.

Dispersia toxică. (condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 11 11 18 35

B.3. O avarie la sistemul de descărcare

din cisternă (înfundare conductă retur

vapori TDI, formare vid în cisternă,

deformarea acesteia la partea superioară

şi pierderea etanşeităţii) care conduce la

o emisie de vapori de TDI din cisternă.

Dispersia toxică. (Condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-6 11 19 46 97

B.7. Eliminare vapori TDI prin

deschiderea supapelor de siguranță ale

rezervoarelor, datorită supraîncălzirii în

timpul unui incendiu prelungit și emisia

vaporilor de TDI în atmosferă. Dispersia

toxică. (condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 32 126 328 695

C.1. Situaţie catastrofală. Pierderea

întregii cantităţi de TDI din cisterna aflată

la descărcare. Formarea unei bălţi.

Evaporarea baltii. Dispersia toxica.

(condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 <10 12 52 132



la descărcare. Formarea unei bălţi.

Incendiul baltii. (condiții meteo M1)

Radiatia

termica a

baltii

care arde

10-7 14 19 23 29



la descărcare. Formarea unei bălţi .

Incendiul bălţii, emisie TDI. Dispersie

toxică.. (condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 33 125 322 681

C.4. Situaţie catastrofală. Cutremul de

mare amplitudine. Avarie la cladirea

depozitului, incinta devenind deschisa.

Pierderea etanșeității la conductele de

descărcare TDI din rezervore, către

spumare. Formarea unei bălţi în cuva de

Dispersie

model

gaussian 10-7 11 19 46 97








Scenariul Pericolul

modelat

Frecventa

de

manifes-

tare


Zona I -

letala

(mortalita-

te ridicata)

(m)

Zona II-

afectiuni

grave

(prag de

mortalitate)

(m)

Zona III-

afectiuni

usoare

(vatamari

ireversibile)

(m)

Zona IV- de

atentie

(vatamari

reversibile)

(m)

retenție a depozitului. Evaporarea bălții.

Dispersia toxică. (condiții meteo M1)

D.1. Scurgere accidentală de gaz metan

prin ruptura conductei de 60,3 mm. Aria

de inflamabilitate. (condiții meteo M1)

Aria de

inflamabi

litate 10-7 25 36 83 118


depozit deşeuri. Emisie de CO. Dispersie

toxica. (condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 36 61 125

Valoare

nerecoman

dată LOC


depozit deşeuri. Emisie de HCN.

Dispersie toxica. (condiții meteo M1)

Dispersie

model

gaussian 10-7 66 95 139 274

F.1.2. Scurgere continuă de propan gaz

dintr-o butelie. Explozia norului de

vapori. (Condiții meteo M2)

Suprapre

-siunea 10-6

Limita nu

se atinge -

10

15 22 37

F.2.1. Avarierea a 20 butelii. Scurgere

continuă de propan timp de 1 h. Aria de

inflamabilitate. (Condiții meteo M2)

Aria de

inflamabi

litate 10-6 11 11 30 45

F.2.2. Avarierea a 20 butelii. Scurgere

continuă de propan timp de 1 h. Explozia

norului de vapori. (Condiții meteo M1)

Suprapre

-siunea 10-6

Limita nu

se atinge -

10

15 23 38

Au fost marcate distanțele ce depășesc limita amplasamentului.

Pentru a preveni efectul de DOMINO:

- din faza de proietare s-au respectat distanțele de siguranță între hale,

- existența sistemelor adecvate de stingere a incendiilor.

- Plan de interventie 2018( la incendiu), ce urmează să fie revizuit după fiecare extindere a

instalațiilor ;

- Scenariu de siguranţă la incendiu pentru fiecare extindere;

- exerciţiu SPSU

- Instruiri periodice personal.








CAPITOLUL V

MĂSURI DE PROTECȚIE şi INTERVENȚIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINȚELOR UNUI ACCIDENT

V.1.Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru

limitarea consecințelor accidentelor majore

Tabel V.1.1.Mijloace de alarmare, protecție şi intervenție

Denumire U/M Activ Descriere şi amplasare

Mijloace de alarmare şi protecție

Sirena de

alarmare/ avertizare

buc 1

Sirena electrică de avertizare montată în exterior pe clădirea sediului

administrativ C7, este o sirenă de alarmare omnidirecțională cu un

singur ton care produce sunete de mare intensitate, pe o arie de mare

acoperire. Sirena poate produce semnal constant continuu şi unul intermitent,

semnalele pot fi folosite pentru oricare din alarmări..

Telefoane fixe şi

mobile In dotarea Directorului general, Director fabrică, membrii CSU şi personal de pază

Sistem de

protecție în caz

de incendiu

buc 1 Instalație automată de alarmare şi detectare în caz de incendiu, în

fiecare corp, cu excepția corpului administrativ, echipata astfel: - 2 centrale de detecție şi alarmare la incendiu: tip Esser Honeywell,

conectate între ele prin essernet.

- detector de fum optici tip IQ8 Quad Esser, în fiecare corp. - 40 butoane de alarmare manuale adresabile IQ8MCP Esser

amplasate.

- 22 Sirene de alarmare de interior/exterior acustice IQ8Alarm/FS

Sisteme de

limitare a

propagarii

incendiilor

buc 1 Pereții de compartimentare sunt realizați din materiale incombustibile

cu LRF > 3 ore (instalație automată de stingere), iar golurile sunt

protejate cu uși şi ferestre (în zona etajată) rezistente la foc min 45

min. Sunt asigurate distanțele de siguranța cât şi elementele de separare față

de compartimentele de incendiu învecinate. Distanțe minime de 15

metri.

Sistem de

supraveghere

video buc 1

Obiectivul este dotat cu un subsistem de televiziune cu circuit închis cu

70 de camere video funcționale şi pe timp de noapte care supraveghează

zona de acces în obiectiv, zona de producție (corp spumare şi debitare),

zona de depozitare (materiale auxiliare), zona de descărcare materii

prime, zona rampei de expediție, zone perimetrale și din incinta

distribuție.

Instalație de

protecție

împotriva

buc 1 Clădirile de producție şi depozitare sunt echipate cu instalație de

paratrasnet cu nivel de protecție II, intarit, iar cea administrativă cu nivel









trăsnetului de protecție III normală.

Sisteme de

detectare a

gazelor buc 2

Aparat mobil de măsurare pentru monitorizarea emisiilor de TDI, tip

HONEYWELL SPM Single Point Monitor; CPLX. Aparatul combină un sistem de detecție cu casetă chimică -

Chemcassettes şi un microprocesor de control. Chemcassettes se bazează pe un senzor colorimetric utilizând sistemul

de monitorizare al gazelor MDA, pentru deterctarea şi monitorizarea

gazelor toxice. Aparatul răspunde la 4 nivele de concentrație a gazului: concentrația sub

nivelul de alarmă, nivel 1 de alarmă, nivel 2 de alarmă, toată scala,

respectiv 2 ppb, 20 ppb, 40 ppb, 60 ppb

Mijloace de intervenție

Instalații

speciale de

stingere cu apă -

tip sprinklere,

apă pulverizată

etc.), zone

protejate, număr

capete de

refulare

buc 13

Clădirile sunt prevăzute cu instalație automată de detectare şi stingere tip

sprinkler de tip EC-25; Presiunea în instalatia de Sprinklere este de 6bar. Instalație automată de stingere tip sprinkler, cu acoperire totală în

corpurile maturare, depozite blocuri scurte, hală role. Instalație automată de stingere cu spumă pentru hala blocuri lungi Sprinklere de raft în zonele de maturare şi depozitare; Sprinklere deschise pe tunelul de Spumare

Sistem/ dispozitiv de

evacuare a

fumului şi

gazelor fierbinți

buc 41 Hala spumare: instalația de spumare este prevăzută cu un sistem de

exhaustare pentru evacuarea în atmosferă a gazelor de reacție (CO2 și

urme de TDI); 5 trape de fum cu funcție de luminator şi ventilatie de 1.5x2.5m. Hala maturare/ depozit blocuri lungi: sistem de ventilatie pentru

evacuarea gazelor ce asigura un debit însumat de 30000 mc/h, pentru

evacuarea eventualelor emisii remanente de gaze de reacție; 11 goluri

pentru desfumare cu suprafața de 1mp fiecare, amplasate în treimea

inferioara a peretilor, 7 ventilatoare şi 11 trape de fum. Hala depozit blocuri scurte: 4 trape de fum cu funcție de luminator şi

ventilatie de 1.5x2.5m şi 6 trape de fum cu funcție de luminator şi

ventilatie de 1.98x2.3m. Hala depozit blocuri lungi: luminatoare pe cornișa acoperișului dotate

și cu trape de fum acționate pneumatic pe o suprafațã de 1% din cea

totalã. Hala debitare: 5 trape de fum cu funcție de luminator şi ventilatie de

1.5x2.5m şi 5 trape de fum cu funcție de luminator şi ventilatie de

1.98x2.3m. Trapele sunt conectate la centrala de comanda automata de inchidere în

caz de vant şi ploaie. In caz de urgențã acestea sunt deschise automat de fuzibilul setat la 93

de grade. Manual se deschid prin actionarea buteliilor de aer comprimat.

Hala debitare: 5 trape de fum cu funcție de luminator și ventilaţie de









1.5x2.5m şi 5 trape de fum cu funcție de luminator și ventilaţie de

1.98x2.3m. Trapele sunt conectate la centrala de comandă automată de închidere în

caz de vânt și ploaie. În caz de urgențã acestea sunt deschise automat de fuzibilul setat la 93 de

grade. Manual, se deschid prin acționarea buteliilor de aer comprimat.

Stingătoare buc 91

Hala spumare:15 buc. Hala maturare:8 buc. Hala debitare: 23 buc. Hala depozit blocuri scurte: 7 buc. Hala depozit blocuri lungi și tunel: 8 buc

Hala role: 12 buc Sediu administrativ: 9 buc. 20 stingătoare de rezervă Tipuri de stingatoare: P50 12 buc; SM50 6 buc; P9 6 buc; P6 37 buc; SM6 18 buc; G2 12 buc;

Hidranti interiori buc 48 Presiune de 6 bar Diametrul conductei este de 80 mm. Amplasare conform planurilor de evacuare - Anexa 3.

Hidranti

exteriori buc 15

Hidranti supraterani Diametrul conductei de 100 mm, presiunea în hidrantii exteriori este de

6 bar. Amplasare conform plan- Anexa 3

Pichete de

incendiu buc 4

4 pichete de incendiu în componenta carora intra şi cate un stingator. Amplasare: - Un pichet pe platforma capete şi cozi (Zona de siguranță II); - Un pichet langa Zona de siguranța I - Un pichet langa Hala debitare

- Un pichet langa Hala depozit blocuri lungi

- Un pichet langa Hala role

Motopompa buc 4 Presiunea pentru hidranţi este asigurată print-o staţie de pompare

echipată cu motopompe de incendiu automate.

Dotările, măsurile de protecție şi intervenție sunt descrise detaliat în Capitolul 3 şi în LISTELE DE

VERIFICARE, conform Anexa 2 la prezenta lucrare.








V.2. Organizarea alertei şi a intervenției

V.2.1. Identificarea și clasificarea evenimentelor

În funcție de tipul de eveniment incidentele se clasifică astfel:

Avarii

Dispersii toxice

Incendii

Explozii

CLASIFICAREA URGENȚELOR – pentru cazul unui accident (incident) se va utiliza sistemul de

clasificare cu trei clase de urgență:

Definirea urgențelor în funcție de gravitate

a. Urgenta Clasa A (urgență locală)- este aceea urgență care implică o singură instalație de pe

amplasament. În cadrul acestei urgente sunt incluse urmatoarele situatii:

- un accident minor căruia i se poate face față cu resurse şi mijloace limitate şi care nu are consecințe

periculoase în exteriorul instalației (ex: un incediu limitat, pierderi minore de substanțe din instalație,

etc)

- accidentul poate fi rezolvat cu resurse specializate, şi nu implică întregul amplasament.

- nu este activat nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul secției

- accidentul nu are efect în afara gardului obiectivului şi nu necesită implicarea autorităților din

exteriorul amplasamentului

- nu este necesară evacuarea personalului, dar în zona de intervenție accesul se poate limita;

- scenariile de explozie nu aparțin clasei A orice urgență de acest tip fiind clasificată de treapta

imediat superioara.

b. Urgentă Clasa B (urgență pe amplasament)– este aceea în care persistă sau se agravează

condițiile de la urgența locală şi consecinta afecteaza/pot afecta şi alte instalatii. în cadrul acesei

urgente sunt incluse urmatoarele situatii:

- un accident care implica interventia fortelor de pe intregul amplasament;

- rezolvarea situatiei poate solicita interventia unor forte(mijloace) externe;

- accidentul se presupune ca nu are efecte în afara gardului obiectivului, sau posibile efecte limitate în

exterior;

- oprirea partiala sau generala a activitatii pe amplasament poate fi necesara;

- vizitatorii şi personalul neimplicat în interventie trebuie sa paraseasca locurile în care isi desfasoara

activitatea şi sa se regrupeze în locurile de adunare(locuri sigure);

Ex: –incendii limitate la un singur tanc care nu se extind;








- explozii care nu produc efecte de domino;

- scurgeri de TDI şi Poliol care pot fii retinute prin mijloace propri.

c. Urgenta Clasa C (urgenta în afara amplasamentului) – este un incident sever care implica sau

poate implica o mare parte din amplasament şi afecteaza/poate afecta populatia şi mediul din exteriorul

amplasamentului. în cadrul acestei urgente sunt incluse urmatoarele situatii:

- intregul personal de interventie de pe amplasament este implicat în managementul urgentei:

- accidentul are efecte sigure în exteriorul amplasamentului pe suprafete extinse incidentul necesita

interventia unor forte(mijloace) externe;

- este necesara oprirea activitatii pe intregul amplasament;

- personalul neimplicat în managementul urgentei trebuie evacuat, iar în caz de dezvoltare necontrolata

a accidentului este necesara evacuarea generala;

- autoritatiile locale din exteriorul amplasamentului trebuie alertate pentru a lua masuri de protectie a

populatiei şi mediului;

Ex– incendii majore în care sunt implicate mai multe rezervoare(tancuri) sau a caror evolutie nu poate

fi controlata prin forte propri

- explozii în lant urmate de incendii şi dispersii majore de substante toxice( gaze, fum).

- incendii în urma carora rezulta victime

V.2.2. Notificarea, înștiințarea și alarmarea

NOTIFICAREA

În conformitate cu Legea 59/2016, art. 16, alin.1, în cazul producerii unui accident major în care sunt

implicate substanțe periculoase, operatorul are obligația să informeze imediat ISUJ privind producerea

accidentului și să informeze autoritățile publice competente la nivel județean cu privire la măsurile

avute în vedere pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung, ale accidentului, precum şi pentru

prevenirea repetării unui astfel de accident.

Evaluarea accidentului se face pe baza următoarelor criterii:

●prezența substanțelor periculoase – orice incendiu, explozie ori evacuare accidentală a unei

substanțe periculoase care implica o cantitate de cel putin 5% din cantitatea relevanta pentru încadrare

stabilita în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din partea 2 a anexei nr. 1/ Legea 59/2016.

● vătămarea persoanelor:

- un deces;

- rănirea a sase persoane din interiorul amplasamentului şi spitalizarea acestora pentru cel putin 24 de

ore;

- spitalizarea unei persoane din afara amplasamentului pentru cel putin 24 de ore;








● producerea de daune asupra bunurilor imobiliare:

- locuinta(e) din afara amplasamentului deteriorata(e) şi inutilizabia(e) ca urmare a accidentului;

- evacuarea sau izolarea unor persoane pentru mai mult de 2 ore; (persoane x ore): valoarea trebuie sa

fie de minim 500;

- intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau telecomunicațiilor pentru

mai mult de 2 ore (persoane x ore) valoarea trebuie sa fie minim 1000;

● producerea de efecte dăunătoare imediate asupra mediului:

a. Daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

- 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica ori de conservare, protejat prin lege;

- 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol;

b. Daune semnificătive sau pe termen lung asupra habitatelor de ape curgatoare:

- 10 km sau mai mult dintr-un rau ori canal;

- 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;

c. Daune semnificative asupra unui acvifer sau asupra apelor subterane:

- 1 ha sau mai mult;

● producerea de daune asupra bunurilor:

a. Daune asupra proprietățiidin interiorul amplasamentului: cel putin 2 milioane euro.

b. daune asupra proprietățiidin afara amplasamentului: cel putin 500.000 euro.

Tipuri de notificari:

Notificarea activităților care prezinta un potențial pericol de producere a unor accidente majore în care

sunt implicate substanțe periculoase se face, prin document, către:

- Agenția de Protecția Mediului Sibiu;

- Comisariatul județean al Gărzii de Mediu Sibiu;

- Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” a judetului Sibiu;

a. În timpul programului de lucru normal.

Notificarea de urgenta este primita de catre unul din membrii celulei de criza şi responsabilul PSI

(inspectorul de protectie civila). Acestia au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a

clasifica evenimentul, a organiza interventia şi alerta. în cazuri evident grave, din clasa de

periculozitate B şi C, în care informatiile primite nu pot fi puse la indoiala, pentru a nu pierde timp,

acestia vor informa imediat autoritatile competente (inspectoratul pentru sitiatii de urgenta Sibiu ) şi

vor alarma Dispeceratul serviciilor de urgenta 112, urmand ca o informare mai indetaliiata sa fie data

de la fata locului.

b. În afara programului de lucru normal.








Notificarea de urgenta este primita de catre agentul de paza care transmite mesajul de alarmare

urmatorilor:

- seful celula de urgenta;

- inspectorul de protectie civila;

- membri celula de urgenta;

Daca se constata ca urgenta este de clasa A alertarea nu se mai prelungeste şi catre ISU Sibiu, respectiv

112.

In cazul în care urgenta este clasificata de tip B şi C dispeceratul de urgenta 112 este anuntat de agentul

de paza.

Personalul alarmat apartinand obiectivului, au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a

clasifica evenimetului, pentru a organiza şi a interveni şi alerta

Notificarea unui accident major, telefonic şi prin document.

Se informeaza autoritățile, conform procedurii de notificare:

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru

Croitoru” a judetului Sibiu

112

Serviciul de ambulanta 112

Inspectoratul de Poliție al Judetului Sibiu 112

Politia Șelimbăr 112

0269 560054

Agenția de Protecția Mediului Sibiu 0269 422653

0269 256545

GNM - Comisariatul județean Sibiu 0269 445738

0269 445741

Inspectoratul Teritorial de Munca Sibiu 0269 217516

Directia de Sanatate Publica a Judetului Sibiu 0269 211566

Inspectoratul Județean de Jandarmi Sibiu 0269 233982

0269 233170

Primaria Șelimbăr 0269 560001

0269 560292

ALARMAREA

În functie de clasa de gravitate alarmare se efectueaza dupa cum urmeaza:

- alarmarea în cazul urgentelor din clasa A, fiind o urgenta de gravitate redusa se limiteaza la

alarmarea personalului din interiorul amplasamentului, actiunea echipelor de interventie pentru








inlaturarea cauzelor accidentului(inendiului), fara activarea butonului de urgenta şi automat a alarmelor

acustice.

- alarmarea în cazul urgentei din clasa B, fiind o urgenta cu o gravitate mai ridicata care poate

avea efecte limitate şi în exteriorul amplasamentului, presupune mobilizarea Celulei pentru Situatii de

Urgenta, alarmarea societatilor invecinate, a persoanelor aflate în zona de actiune a evenimentului din

interiorul şi exteriorul obiectivului şi a inspectoratului pentru situatii de urgenta Sibiu prin dispeceratul

112

Alarmarea persoanelor, societatilor invecinate şi a Dispeceratului 112 este necesara deoarece exista

riscul ca urgenta sa se agraveze rapid şi sa traca la o clasa superioara. Astfel pentru clasa B se

activeaza PLANUL DE URGENTA INTERNA(PUI)

Alarmarea se face prin telefon, prin personalul angajat sau prin soneriile de alarmare.

- alarmarea în cazul urgentei de clasa C, fiind o urgenta de mare gravitate care provoaca

afectarea grava a unei arii extinsa din exteriorul amplasamentului, presupune alarmarea ISU Sibiu,

utilizarea semnalelor de alarmare şi trecerea la PLANUL DE URGENTA EXTERNA(PUE).

Pentru urgenta de tip clasa B şi C se vor alarma:

- Celula Central pentru Situatii de Urgenta din cadrul EUROFOAM SRL.

- Dispeceratul servicilor de urgenta 112;

- ISU Sibiu;

- Politia Selimbar;

- Primaria Selimbar;

- APM Sibiu;

- Jandarmeria;

- GNM Sibiu;

- ITM Sibiu;

- Populatia şi vecinatatiile;

- DSP Sibiu;

Mesajul de alarmare se transmite de catre conducatorul starii de urgenta prin telefon şi va cuprinde în

mod obligaoriu: locul, momentul produceri şi amploarea eenimentului, natura şi cantitatea substantei

periculoase industriale, directia şi viteza de deplasare a norului toxic şi alte date utile asigurarii

protectiei.

Odata cu introducerea Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAP), tel.112,

înștiințarea serviciilor de urgență se face prin acesta (se instiinteaza concomitent politia, salvarea şi

pompierii).








a. Schema de alarmare în timpul programului de lucru normal.








b. Schema de alarmare în afara programului de lucru normal








In vederea optimizării timpului şi a modalității de răspuns, informațiile transmise trebuie să fie

relevante şi precise:

Cine ? – Identitatea celui care

raporteaza

Nume

Compania (daca este subcontractor)

Ce ? – Identificarea evenimentului Explozie

Incendiu

Scurgeri de lichid inflamabil

Scurgeri de lichid toxic

Unde ? Localizarea evenimentului Unitatea

Zona

Instalația

Echipamentul

Cati ? Personal afectat Răniți/ intoxicați/arși/morți

Sisteme de comunicare

Obiectivul are sistem de comunicații ce cuprinde următoarele mijloace:

Sirena electrica de alarmare montata în exterior pe clădirea sediului administrativomnidirectionala

cu un singur ton care produce sunete de mare intensitate, pentru acoperirea intregii zone de planificare

de urgență.

Detectoare de fum şi sistem sonor de alarmare în depozitul de materii prime, halele de maturare,

depozitare şi debitare spume poliuretanice;

Butoane de incendiu:

- alarmele de avertizare se declanșeaza la apasarea oricarui buton destinat acestui scop, care se afla

în fiecare clădire a fabricii;

- cand sunt declanșate, sirenele alarmelor se aud atat în interiorul tuturor clădirilor (secția de

producție, depozite, sediul administrativ) cat şi în exterior;

Telefoane fixe şi mobile;

Persoanele care se anunta în cazul unui accident major:

Nr.

crt. Numele şi prenumele

Functia

administrativa

1. Aurelian Crinta Director operațional

Presedinte CSU

2. Delia Essigmann Director econimic

Membru CSU

3. Gabriel Vanta Director mentenanță

Membru CSU

4. Victor Schiau Sef departament Administrativ








Membru CSU

5. Ovidiu Rusu

Cadru tehnic PSI și inspector

protecție civilă

Responsabil SEVESO

Tabelul nominal cu organizarea, componența și numerele de telefon ale personalului din Celula de

urgență este prezentat în Anexa 5

Unitatile economice invecinate care se anunță în cazul unui accident major:

Nr. crt. SOCIETATE NUMĂR TELEFON

1 S.C. Greiner Packaging S.R.L 0269/215810

2 S.C. Thrace Greiner S.R.L. 0269/213762

Instituțiile administrației publice implicate în răspunsul în caz de accident major în care sunt

implicate substanțe periculoase

Numele instituției Adresa Telefon

Inspectoratul pentru Situații de Urgență

al Judetului Sibiu

Sibiu, str. Vasile Cîrlova, nr. 16-22 112

Politia Șelimbăr Șelimbăr, str. Mihai Viteazu, nr.155 112

0269 560054

Serviciul de ambulanta Sibiu Sibiu, str. Constituției, nr. 19-21 112

0269 235199

Primaria Șelimbăr Șelimbăr, str. Mihai Viteazu, nr. 234 0269 560001

0269 560292

Inspectoratul Județean de Jandarmi Sibiu Sibiu, Calea polăcii, nr. 85 0269 233982, 0269

233170

APM Sibiu Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A 0269 422653

0269 256545

GNM - Comisariatul Județean Sibiu Șelimbăr, DN1, FN 0269 445738

0269 445741

Directia de Sanatate Publica a Judetului

Sibiu

Sibiu, str. George Barițiu, nr. 3 0269 211566

Inspectoratul Teritorial de Munca Sibiu Sibiu, Calea dumbrăvii, nr. 17 0269 217516








V.3. DESCRIEREA RESURSELOR MOBILIZABILE

INTERNE SAU EXTERNE

V.3.1. Structurile pentru situații de urgența

Situaţia existentă

Celula pentru situații de urgență

- reprezinta un colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii cu

responsabilitati directe în coordonarea măsurilor de limitare şi înlăturare a consecintelor unei situații

de urgență.

Dupa identificarea elementelor urgentei celula de urgenta dispune:

- instituirea starii de urgenta clasa A,B,C functie de gravitatea situatiei;

- interventia echipelor de interventie şi organizeaza interventia propriu zisa.

- organizeaza actiunea de transport şi prim ajutor a accidentatilor,

- dispune utilizarea mijloacelor proprii de transport;

- organizeaza evacuarea personalului conform planului de evacuare a bunurilor şi persoanelor;

- notifica producerea unui accident major autoritatilor locale şi dispune alarmarea;

- solicita interventia unor forte suplimentare prin intermediul ISU Sibiu sau direct prin

dispeceratul servicilor de urgenta;

- în caz de forta majora dispune evacuarea echipelor;

- dupa revenirea la normal dispune incetarea starii de urgenta;

Seful de sectie, seful de schimb şi personalul tehnic din schimb – reprezinta colectivul de analiza şi

decizie cu responsabilitati în coordonarea şi realizarea actiunilor de interventie din sectorul propriu,

pana la sosirea echipelor specializate.

o Dispeceratul de situatii de urgenta

Are rol determinant în gestionarea apelurilor de urgenta şi de transmitere a mesajelor de instiintare,

precum şi în monitorizarea sistemelor automate de protectie, informarea organelor locale, şi tine

legatura cu conducerea Eurofoam şi Celula pentru situatii de urgenta

o Dispecer de serviciu

Dispecerul de serviciu are urmatoarele atributii legate de declansare unei situatii de ugenta:

care ar putea pune în pericol siguranta obiectivului – verifica, dupa caz, veridicitatea acestora,

alarmeaza imediat persoanele competente, conform atributiilor ce le revin din PUI;

termen de maximum doua ore, la ISU, ANM şi GNM-Sibiu.

o Serviciul de paza şi supraveghere

- sprijina evacuarea pentru evitarea accidentelor de circulatie








- indruma evacuarea de urgenta a personalului

- indruma echipele de interventie specializate la instalatii

- sprijina evacuarea autospecialelor de transport

- avertizeaza în cazul unor formarii de nor de gaz asupra directiei acestuia, populatia din zona statiei

- asigura paza obiectivului conform Planului de Paza şi dispozitiilor serviciilor specializate

o Compartimentul de interventie

Cuprinde echipele de interventie, constituite la nivelul unitatii, pe fiecare schimb, cu rolul de a

interveni, în prima faza, pana la sosirea echipelor specializate, pentru oprirea scaparilor de GPL,

localizarea şi stingerea inceputului de incendiu, diminuarea şi eliminarea pericolului. Echipele sunt

constituite şi actioneaza numai la dispozitia Directorului uzinei sau inlocuitorului acestuia.

Organizarea echipelor de interventie constituite la nivelul Eurofoam Selimbar:

o echipa de deblocare -salvare

o echipa de cercetare, observare

o echipa sanitara

In cazul producerii unei urgente echipele de interventie actioneaza astfel:

- actioneaza în zona afectata şi pe caile de acces pentru determinarea situatiei de la fata locului

în vederea declansarii starii de urgenta;

- cerceteaza zona avariei şi scot eventualii accidentati;

- utilizeaza mijloacele de prima interventie : stingatoare, lopeti, nisip, galeti, etc;

- utilizeaza mijloacele de interventie: hidranti de apa, interiori exteriori;

- opereaza echipamentele pentru oprirea de materii prime sau tot ceea ce se considera a fii

combustibil pentru incendiu: curentul, TDI, blocuri de burete, deseuri, utilaje, autoturisme, etc

- ajuta la evacuarea personalului;

- dupa inlaturarea cauzelor şi efectelor imediate ale avariei fac o cercetare la fata locului pentru

evaluarea pagubelor şi solicita incetarea starii de urgenta;

Atributiile structurilor de urgenta

a. În perioada din afara situatiilor de urgenta:

- Identifica şi monitorizeaza sursele potentiale ce por genera situatii de urgenta;

- Propune necesarul de dotare în vederea gestionarii situatiilor de urgenta

- Informeaza autoritatile cu responsabilitati în domeniul situatiilor de urgenta privind starile cu

potential generatoare de situatii de urgenta;

- Informeaa salariatii asupta surselor de risc ce pot genera situatii de urgenta

- Se intruneste şi ori de cate ori situatia o impune, la convocare presedintele CU pentru

analizarea modului de indeplinire a masurilor şi actiunilor de prevenire, protectie şi interventie;

b. În timpul situatiilor de urgenta şi dezastrelor.








- Analizeaza informatiile primare despre situatia de urgenta aparuta şi evolutia probabila a

acesteia;

- Declara starea de urgenta la nivelul amplasamentului;

- Pune în aplicare masurile prevazute în planurile de urgenta;

- Evaluează situatiile de urgenta produse, impactul acestora, stabileste masurile şi actiunile

specificae pentru gestionarea acestora şi urmareste indeplinirea acestora.

- Dispune instiintarea-alarmarea autoritatiilor, institutiilor publice, operatorior economici şi

populatiei din zonele ce pot fi afectate;

- Stabileste masurile de urgenta pentru asigurarea functiilor vitale ale societatii;

- Asigura în caz de necesitate evacuarea partiala sau totala a salariatiilor şi bunurilor din zonele

afectate;

c. În perioada post urgenta sau post dezastru:

- Desemneaza colectivul pentru conducerea actiunilor de refacere şi reabilitare a zonelor

afectate;

- Organizeaza echipe de specialisti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea efectelor şi

pagubelor;

- Analizeaza cauzele producerii situatiei de urgenta, stabileste masuri de prevenire şi limitare pe

viitor a unor evenimente similare;

Atributii compartiment de prevenire

- Urmareste inregistrarea “permiselor de lucru cu foc deschis”;

- Face propuneri privind imbunatatirea dotarilor anti-incendiu;

- Ține evidenta mijloacelor de stins incendii şi incadrarea lor în termenele de garantie;

- Solicită instructiunile de intretinere şi functionare a mijloacelor de PSI;

- Executa controale pe amplasament cu privire la respectarea normelor PSI, cai de evacuare, cai

de acces la mijloacele de stingere;

Atributiile personalului din structura serviciului

Întregul personal a serviciului va actiona cu prioritate pentru salvarea persoanelor aflate în pericol,

avand de indeplinit atributiile generale:

- Se prezinta la locul interventiei în cel mai scurt timp la semnalul de alarma;

- Se subordoneaza sefului care conduce interventia;

- Participă la salvarea persoanelor aflate în pericol;

- Acordă primul ajutor;

- Efectuază orice sarcina dispusă de conducătorul interventiei;








Conformarea cu prevederile Ord. 96-2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind

constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de

urgenţă

Cerinţa Ord. 96-2016 Conformarea SC EURIFOAM SRL

Art. 2.

(1) Autorităţile administraţiei publice locale,

conducătorii operatorilor economici/instituţiilor care

au obligaţia constituirii serviciilor voluntare sau

serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, după

caz, precum şi conducătorii serviciilor private

pentru situaţii de urgenţă constituite ca societăţi

prestatoare de servicii trebuie să asigure aplicarea

prezentului ordin.

(2) Serviciile voluntare şi serviciile private pentru

situaţii de urgenţă înfiinţate până la data intrării în

vigoare a prezentului ordin trebuie să îndeplinească

criteriile de performanţă aprobate prin prezentul

ordin în termen de 12 luni de la data intrării în

vigoare a acestuia.

(3) În scopul prevăzut la alin. (2), serviciile

voluntare şi serviciile private pentru situaţii de

urgenţă solicită emiterea, potrivit prezentului ordin,

a avizului de înfiinţare şi a avizelor pentru sectoarele

de competenţă. Criteriile de performanţă aprobate

prin prezentul ordin sunt îndeplinite la data deţinerii

avizului de înfiinţare şi a avizelor pentru sectoarele

de competenţă.

(4) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (2),

avizele de înfiinţare şi avizele pentru sector de

competenţă, emise până la data intrării în vigoare a

prezentului ordin, îşi încetează valabilitatea

Situaţia existentă în SC EUROFOAM a fost

descrisă în prima parte a Cap. V.3.1.

Conform Art. 2,alin (3) şi (4) societatea va trebui

să solicite şi să obţină: avizul de înfiinţare şi a

avizului pentru sectorul de competenţă.

Art. 3.

(1) Serviciile voluntare şi serviciile private se

clasifică după cum urmează:

a) categoria I (C1) - formate dintr-un şef serviciu,

compartiment pentru prevenire sau specialişti pentru

prevenire şi cel puţin o echipă specializată;

b) categoria a II-a (C2) - formate dintr-un şef

serviciu, compartiment pentru prevenire, una sau

mai multe formaţii de intervenţie, compusă/compuse

Structurile pentru situaţii de urgenţă existente în

prezent ar corespunde unui serviciu privat categoria

I.

In condiţiile în care ISU Sibiu acceptă, în condiţiile

legii, menţinerea categoriei serviciului privat

propriu acesta va trebui sa se conformeze cerinţelor

prezentului ordin până în 23.07.2017.








din cel puţin două grupe de intervenţie care

încadrează autospeciale de stingere cu apă şi spumă

şi echipe specializate.

(2) Serviciile voluntare şi serviciile private tip C2 se

dotează cu autospeciale şi utilaje, în funcţie de

riscurile ce trebuie gestionate în sectorul de

competenţă.

(3) Societăţile prestatoare de servicii sunt de tip C2.

(4) Serviciile private tip C2 au obligaţia de a

menţine autospecialele deţinute potrivit alin. (2),

permanent, în sectorul de competenţă.

(5) Formaţiile de intervenţie din structura unui

serviciu privat tip C2 au cel puţin o grupă de

intervenţie care încadrează o autospecială de

capacitate medie.

Art. 7.

(3) În cazul operatorului economic supus legislaţiei

privind controlul accidentelor majore în care sunt

implicate substanţe periculoase şi care îşi desfăşoară

activitatea integral în clădiri (şi instalaţii) protejate

cu instalaţii automate de stingere a incendiilor,

potrivit scenariilor de securitate la incendiu şi/sau

raportului de securitate, serviciul constituit va fi de

tip C1.

(4) În situaţia în care nu constituie serviciu propriu,

operatorul economic şi instituţia care se încadrează

în prevederile alin. (1) şi (2) trebuie să încheie

contracte, conform legii, cu servicii voluntare, cu

operatori economici sau instituţii care au constituit

servicii proprii sau cu societăţi prestatoare de

servicii.

(5) Serviciile cu care se încheie contracte în

condiţiile alin. (4) trebuie să aibă categoria în care s-

ar încadra beneficiarul, potrivit alin. (1) şi (2), şi să

asigure o intervenţie operativă şi eficace.

Descrierea echipamentului instalat în obiectiv

pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

este prezentată în Cap. V.1. din prezentul raport.

Daca scenariile de securitate la incendiu coroborate

cu Listele de verificare , care sunt parte anexă din

Metodologia de prevenire a riscurilor industriale ,

realizată de titular şi prezentată în Anexa 2 a

prezentului raport permit autorităţilor luarea

deciziei privind categoria serviciului privat pentru

situaţii de urgenţă, serviciul existent va trebui va

trebui sa se conformeze cerinţelor prezentului ordin

până în 23.07.2017. Se va intocmi , de asemenea,

Regulamentul SPSU în care vor fi prezentate

detaliat structurile şi atribuţiile acestora.

În situaţia în care nu se constituie serviciu propriu,

operatorul economic trebuie să încheie contracte,

conform legii, cu servicii voluntare, cu operatori

economici sau instituţii care au constituit servicii

proprii şi care îndeplinesc criteriile de competenţă.

V.3.2. Logistica

Instalația dispune de o logistica structurata astfel:








mijloace de alarmare, protecție şi intervenție;

mijloace de protecție şi intervenție pentru personal;

Mijloace de alarmare, protecție şi intervenție descrise la punctul V.1 pot fi sintetizate astfel:

Tabel V.3.2.1


Mijloace de alarmare şi protecție

Sirena de alarmare/avertizare buc 1 Conform descriere V.1.

Telefoane fixe şi mobile In dotarea Directorului general, Director fabrica,

membrii CSU şi personal de paza

Sistem de protecție în caz de incendiu buc 1 Conform descriere V.1.

Sisteme de limitare a propagarii incendiilor buc 1

Sistem de supraveghere video buc 1

Instalație de protecție împotriva trasnetului buc 1

Sisteme de detectare a gazelor buc 2

Mijloace de intervenție

Instalații speciale de stingere cu apa - tip sprinklere,

apa pulverizată cu acoperire totală în halele

maturare, depozite blocuri scurte, hala debitare, role,

spumare

buc 5

Conform descriere V.1.

Instalatie automata de stingere cu spuma pentru hala

blocuri lungi buc 1

Sprinklere de raft în zonele de maturare şi depozitare buc 1

Sprinklere deschise pe tunelul de Spumare 1

Sistem/

dispozitiv de evacuare a fumului şi gazelor fierbinți

buc 41

Stingătoare buc 161

Hidranti interiori buc 18

Hidranti exteriori buc 10

Pichete de incendiu buc 6

Motopompa buc 14

Reguli şi măsuri tehnice de protecție:

- manevrele pentru descarcarea TDI se efectueaza conform instructiunilor pentru descarcarea TDI,

se respecta procedurile aplicabile la instalația de la Eurofoam Șelimbăr privitoare la descarcarea

izocianatilor;

- in cazul deversarilor accidentatale de TDI se respecta prevederile procedurii “Deversarea

accidentală a izocianatilor”








- in rampa pentru descărcare TDI şi polioli este montat dus de securitate pentru corp şi pentru ochi,

al doilea dus este montat în hala de spumare;

- sisteme de captare şi scurgere la pamant a descarcarilor electrice la construcții, utilaje şi

echipamente tehnologice conform reglementarilor tehnice specifice;

- sisteme de captare şi scurgere la pamant a electricitatii statice conform instructiunilor specifice şi

reglementarilor tehnice obligatorii;

- in spațiile cu risc de incendiu folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, sculelor, neprotejate

corespunzator sau care pot produce scantei prin funcționare, lovire sau frecare este interzisa;

- pe timpul transportului, depozitarii şi manipularii produselor sau substanțelor combustibile se tine

seama de proprietatile fizico – chimice ale acestora, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se

produca ori sa nu se propage incendiul;

- produsele şi substanțele combustibile se transporta, se manipuleaza şi se depoziteaza în ambalaje

adecvate, realizate şi inscriptionate corespunzator, în vederea identificarii riscurilor de incendiu şi

stabilirii precedeelor şi substanțelor de stingere ori de neutralizare adecvate;

- dispunerea materialelor periculoase în depozit se va face conform planului de depozitare;

- manipularea substanțelor periculoase se efectueaza cu recipiente dedicate pentru fiecare produs în

parte astfel incat sa fie evitata formarea unor amestecuri periculoase sau care pot sa deregleze buna

desfășurăre a procesului tehnologic şi sa genereze situații de autoaprindere a spumelor produse;

- toate recipientele şi rezervoarele de zi pentru stocare sunt etichetate şi inscriptionate;

- se respecta instructiunile şi procedurile aplicabile pentru instalația de spumare de la Eurofoam ;

- manipularea pentru colectare a deseurilor se face utilizand recipiente de capacitate mica şi utilizand

palnii pentru evitarea deversarii necontrulate;

- manipularea recipientelor mari cu mijloace de transport (cu stivuitorul) se face cu viteza mica,

recipientele se transporta numai dupa ce acestea sunt închise cu capac;

- recipientele utilizate pentru colectarea deseurilor sunt etichetate corespunzator;

- pe durata manipularii chimicalelor operatorii poarta echipament individual de protecție format din:

salopeta, manusi de protecție adecvate chimicalelor, ochelari de protecție sau masca pentru

protecția fetei şi respiratiei cu cartus filtrant, incaltaminte de protecție.

- pe magazia de păstrare a deseurilor sunt afisate indicatoare cu prescriptii minime de sanatate şi

securitate;

- asigurarea şi verificarea zilnica a rezervelor de apa de incendiu, protejarea contra inghetului a

instalațiilor de stingere cu apa;

- controlul periodic a instalațiilor de incalzire cu gaz, conform reglementarilor în vigoare;

- executarea lucrarilor cu foc deschis în zonele cu pericol de explozie se va face numai în baza

permisului de lucru cu foc;

- locurile permise pentru fumat vor fi marcate cu indicativul ”LOC PENTRU FUMAT”;

- este interzisa blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenție cu materiale cu materiale care

reduc libera circulatie sau care prezinta pericol de incendiu sau explozie;








- pentru protecția personalului de intervenție: echipament de protecție la temperatura, socuri

mecanice şi la umiditate; mijloace de protecție a căilor respiratorii; accesorii de siguranța; accesorii

de protecție la electrocutare; mijloace de iluminat; echipament şi instrumentar de protecție speciala

împotriva efectelor agentilor chimici;

- comunicații;

Tabel V.3.2.2 - Mijloace de protecție personal

Denumire U/M Activ Observatii

Combinezon de protecție DT 117 buc 4

Masti anti gaze, fum Drager buc 4

Filtre mască S00A2-P2D buc. 4 Sunt rezerve permanente

Cizme tip Eurofort S5 perechi 4 Sunt rezerve permanente

Trusa prim-ajutor set 6

Administrativ, spumare,

debitare, role, depozit,

maturare, depozite.

Evidenta mijloacelor tehnice şi utilajelor ce pot fi folosite în situații de urgență

Tabel V.3.2.3

Resurse umane Resurse interne Resurse externe

Director General

Director adjunct operațional

Sef Depozit

Membrii Celulei pentru situații

de urgență

Serviciul extern de paza şi

protecție

Autovehicul

Mijloace de alarmare

Mijloace de protecție

Miljoace de intervenție

Mijloace de protecție pentru

personal

Mijloace de comunicare

Conform prezentare pct. V.1.

- Ambulanta

- Masina pompieri

Mijloace de deblocare,

salvare şi prim - ajutor

Tabel V.3.2.3.1

nr

.

cr

t

Categorii mijloace/utilaje Model Capacitate Cant. Locul unde

se gaseste

Se asigura

de către

0 1 2 3 4 5 6

a. mijloace de transport (auto)

10

din dotarea

proprie

b. materiale şi dotari pentru prim-ajutor - truse de prim-ajutor/ 7 buc.

c. materiale şi utilaje pentru stins incendiul - a se vedea tabel V.3.2.1








e. posibilitati de decontaminare

1. dusuri rampa pentru descărcare TDI și polioli și în interiorul halei de spumare

este montat dus de securitate pentru corp şi pentru ochi

Echipamente depanare, limitarea degajarilor, neutralizare, repunerea în functiune, prim-ajutor,

comunicare

- materiale absorbante pentru recuperarea scaparilor accidentale (nisip, rumegus, argilă) şi saci de

nisip pentru izolare arie;

- substanțe de neutralizare a scurgerilor accidentale (solutie de sapun, carbonat de sodiu, nisip);

- cuva de retentie scurgeri accidentale de dimensiunile 20x6x0,25 m, avand volumul de 30 mc și

bazin de colectare scurgeri accidentale de 3,5 mc, la rampa de descărcare TDI și polioli;

- Cuva betonatã semiîngropatã pentru preluare scurgeri accidentale, bicompartimentatã de 292,5 mc

pentru TDI și 416 mc pentru polioli, în cadrul Depozitului de materii prime (TDI și polioli);

- truse de prim ajutor;

- sisteme de comunicații (telefoane);

Dotarile, măsurile de protecție şi intervenție sunt descrise în LISTELE DE VERIFICARE, conform

Anexa. 2. la Raportul de securitate

V.4. Descrierea tuturor masurilor tehnice şi netehnice relevante pentru

reducerea impactului unui accident major

V.4.1 Rezumatul elementelor cuprinse în prezentul raport de securitate

In conformitate cu prevederile Art. 10 din Legea 59/2016, Raportul de securitate este elaborat de

titularul de activitate în scopul:

de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore şi ca au fost luate

masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecintelor

acestora asupra sanatatii populatiei şi mediului.

EUROFOAM SRL – Fabrica de spume poliuretanice Șelimbăr, jud. Sibiu are implementat un

sistem de management al securitatii care cuprinde structuri adecvate, responsabilitati, instructiuni de

lucru, precum şi resursele necesare mentinerii şi imbunatatirii continue a acestui tip de management.

Documentele specifice sistemului de management al securitatii detinute în cadrul S.C. EUROFOAM

SRL. – Fabrica Fabrica de spume poliuretanice Șelimbăr, jud. Sibiu, ajuta personalul implicat,

pentru a intelege:

- pericolele în situatii normale şi anormale;








- cum sa fie evitate pericolele;

- cum sa fie minimizate consecintele unui incident produs;

- hazardul asociat cu substantele periculoase prezente pe amplasament;

Pentru identificarea pericolelor, a fost selectata o metodologie adecvata în vederea identificarii

sistematice a pericolelor specifice instalatiei. Metodologia adoptata de catre societate a fost cea a

listelor de verificare realizata pe faze sau procese tehnologice, conform ghidului „Metodologie pentru

analiza riscurilor industriale ce implica substante periculoase”, realizat în cadrul sesiunii de instruiri

TUV Austria, TWL Seveso II/Assessment of Risks/ Major Accident Effects.

Analiza din cadrul listelor de verificare a permis identificarea scenariilor bazate pe proces şi

prezentate în Capitolul IV.

Scenariile cele mai grave imaginate au fost supuse evaluarii analizandu-se:

- Probabilitatea de producere;

- Consecintele;

- Cuantificarea riscului;

- Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranta operatiunilor;

- Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore;

- Organizarea alertei şi a interventiei;

- Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe;

- Actiuni pe termen lung;

de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta în proiectarea, constructia

exploatarea şi intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului şi infrastructurii

din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore.

Aceste aspecte au fost tratate în Capitolul III şi Anexa 2:

- Descrierea activitatilor şi a dotarilor principale care au importanta din punct de vedere al securitatii;

- Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a conditiilor în care un astfel de acccident se

poate produce şi a masurilor de prevenire;

- Pentru accidentele analizate şi prezentate în Capitolul IV:

- probabilitatea de producere este scazuta (10 -6 - 10 -7 );

- nivelul consecintelor (C1, C2, C3);

- toate scenariile se situeaza în Zona verde - de risc acceptabil;








V.4.2. Informații necesare, care să permită autorităților competente luarea de

decizii privind amplasarea sau extinderea altor activități în zona obiectivului

existent

Consecințele accidentelor sunt luate în considerare din punct de vedere cantitativ prin calculul distanței

la care mărimea considerată atinge o valoare prag (exemplu letală, toxică).

Pragurile de referință preluate din Metodologia la Ord. 99/2017 (Metodologia pentru stabilirea

distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în

prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism din 19.07.2017)

sunt prezentate în tabelul următor:

Valorile-prag pentru efectele specifice asupra populatiei

Limite de expunere în cazul dispersiei toxice

LC50 - este concentrația, statistic determinată, a unei substanțe în aer care se estimează că omoară

50% dintre subiecții de test când este administrat ca o singură expunere (de regulă 1 sau 4 ore).

Indicii AEGL (Acute Exposure Guideline Levels - nivel orientativ asupra expunerii acute) sunt

dezvoltați de Enviromental Protection Agency (EPA) - Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor

Unite ale Americii și prezintă valori distincte ale concentrației pentru intervale de timp de expunere de

10, 30, 60 de minute, 4 și 8 ore.

Limitele AEGL - Acute Exposure Guideline Levels (Limitele de expunere acută), reprezintă

limitele pragului de expunere pentru public și are aplicabilitate pentru o perioadă de expunere în cazul

unei situații de urgență de la 10 minute la 8 ore (10 și 30 minute, 1 oră, 4 ore, 8 ore). Valorile AEGL-2,

AEGL-3, AEGL-1 sunt specifice pentru fiecare perioadă de expunere și se disting prin diferite grade

Tipul de

pericol Scenariu

Mortalitate

ridicată

Prag de

mortalitate

Vătămări

ireversibile

Vătămări

reversibile

Dispersie

toxică

Eliberare

substante

periculoase in aer

LC50 AEGL3 AEGL2 AEGL1

Incendiu Fireball Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Jet fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Pool fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Flash fire LFL ½ LFL 10% LFL 5% LFL

BLEVE Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Explozie UVCE 0,3 - 0,6 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar

CVE 0,3 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar








de severitate a efectelor toxice. Sunt aplicabile populației în general, incluzând copii și alți indivizi care

pot fi susceptibili.

AEGL 3 reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe exprimate în ppm sau mg/m3,

peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere

efecte ce amenință viața sau pot provoca moartea.

AEGL 2 reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe exprimate în ppm sau mg/m3,

peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere

efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea sau capacitatea de

autoevacuare.

AEGL 1 reprezintă valoarea concentrației din aer a unei substanțe, exprimată în ppm sau

mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să

sufere disconfort apreciabil, iritații sau anume efecte asimptomatice care nu afectează simțurile.

Oricum, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare și reversibile când expunerea

încetează.

Conform cerințelor stabilite prin Ordin nr. 3710/1212/99, art. 7, alin. a și b, a fost întocmit tabelul

- Scenarii cu efecte în afara amplasamentului și zonele de impact cu frecvența minimă de

manifestare <10-6

ID_Scenari

Tipul

evenimentul

ui

Frecvent

a de

manifesta

re


Zona I -

letala

(mortalita

te

ridicata)

(m)

Zona

II-

afectiu

ni

grave

(prag de

mortalitat

e)

(m)

Zona III-

afectiuni

usoare

(vatamar

i

ireversibi

le)

(m)

Zona IV-

de

atentie

(vatamar

i

reversibi

le)

(m)

Selimbar_EUROFOAM_TOX_B3_RampaDesc_0.0000

01_30052018

B.3. O avarie la sistemul de descărcare din cisternă

(înfundare conductă retur vapori TDI, formare vid în

cisternă, deformarea acesteia la partea superioară şi

pierderea etanşeităţii) care conduce la o emisie de vapori de

TDI din cisternă. Dispersia toxică. (Condiții meteo M1)

Eliberare

toxică 10-6 11 19 46 97

Selimbar_EUROFOAM_TOX_B7_RampaDesc_0.0000

01_30052018

B.7. Eliminare vapori TDI prin deschiderea supapelor de

siguranță ale rezervoarelor, datorită supraîncălzirii în timpul

unui incendiu prelungit și emisia vaporilor de TDI în

atmosferă. Dispersie toxică

Eliberare

toxică 10-6 32 126 328 695

Selimbar_EUROFOAM_E_F.1.2_MagazieBP_0.00000

1_31052018

F.1.2. Scurgere continuă de propan gaz dintr-o butelie.

Suprapresiu

nea 10-6

Limita

nu se

atinge -

10

15 22 37








ID_Scenari

Tipul

evenimentul

ui

Frecvent

a de

manifesta

re


Zona I -

letala

(mortalita

te

ridicata)

(m)

Zona

II-

afectiu

ni

grave

(prag de

mortalitat

e)

(m)

Zona III-

afectiuni

usoare

(vatamar

i

ireversibi

le)

(m)

Zona IV-

de

atentie

(vatamar

i

reversibi

le)

(m)

Explozia norului de vapori. (Condiții meteo M2)

Selimbar_EUROFOAM_I_F.2.1_MagazieBP_0.000001

_31052018

F.2.1. Avarierea a 20 butelii. Scurgere continuă de propan

timp de 1 h. Aria de inflamabilitate. (Condiții meteo M2)

Aria de

inflamabilit

ate 10-6 11 11 30 45

Selimbar_EUROFOAM_E_F.2.2_

MagazieBP_0.000001_31052018

F.2.2. Avarierea a 20 butelii. Scurgere continuă de propan

timp de 1 h. Explozia norului de vapori. (Condiții meteo M1)

Suprapresiu

nea 10-6

Limita

nu se

atinge -

10

15 23 38

Pentru a evalua compatibilitatea teritorială, se folosește matricea de compatibilitate teritorială fără

alternativă construită din Anexa 3 din Metodologia la Ord. 99/2017 (Metodologia pentru stabilirea

distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în

prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism din 19.07.2017):

unde:








Tip Categorii de construcții de construcții și zone funcționale permise cf. Metodologiei la Ord.

99/2017

A a) industrie și depozitare

B a) zone funcționale - industrie și depozitare, spații verzi, transporturi cu excepția aeroporturilor,

autostrăzilor, drumurilor expres, gospodărie comunală, destinație specială, echipamente tehnice

majore;

b) construcții - amenajări sportive și de agrement cu o capacitate mai mică de 100 de persoane,

gări, noduri intermodale, stații de transport public cu flux mai mic de (în cadrul cărora se

înregistrează un număr de) 100 de persoane/oră;

C a) zone funcționale - rezidențiale cu regim scăzut de înălțime (maxim P+2), zone industriale și

depozitare, spații verzi, transporturi, gospodărie comunală, destinație specială, echipamente

tehnice majore;

b) construcții - comerciale cu capacitate mai mică de 1.000 persoane, de învățământ, de cult, de

cultură, de sănătate - spitale cu capacitate mai mică 25 de paturi sau de 100 de persoane,

amenajări sportive, de agrement și turism cu capacitate mai mică de 1.000 de persoane, gări,

noduri intermodale, stații de transport public cu flux mai mic de 1.000 de persoane/oră;

D a) toate categoriile de zone funcționale și toate categoriile de construcții;

b) zone protejate;

c) arii naturale protejate.

Ținând cont de matricea de compatibilitate teritorială fără alternativă construită, și de scenariile cu

efecte în afara amplasamentului și zonele de impact cu frecvența minimă de manifestare <10-6 nu se

întâlnește nici o situație de incompatibilitiate.

În zona III de vătămări ireversibile și zona IV de vătămări reversibile se află locația industrială

compatibilă GREINER PACKAGING S.R.L.

Conform art. 17, pct. b noile dezvoltări se vor face în concordanță cu matricea prezentată mai

sus (matricea de compatibilitate teritorială fără alternativă construită).

V.4.3. Riscul pentru vecinatati

Distanțe Eurofoam față de zonele vulnerabile:

NR

CRT

INSTITUTIA,

OPERATORUL

ECONOMIC

ADRESA NUMAR

PERSOANE

DISTANTA/DIRECTIE

(Km)

1 Centrul economic Est Str. Petrolului, nr. 2 4000 0,3/N-NV

2 Zona Shopping City DN1/Intrarea în

Sibiu

3000 1,7/V

3 Gara Selimbăr Str. Depoului, nr.15 161 1,2/S








4 Centura Ocolitoare Sibiu - 250 0,48/E

5 SCOALA GENERALA

Selimbar

Str. M.Viteazu 190 1,2S

6 Primaria Selimbăr Str. M.Viteazu 90 1,2/S

7 Biserica Selimbăr Str. M.Viteazu 150 1,2/S

Conform scenariilor descrise în Capitolul IV, se observă că pentru scenariile cu frecvența de manifestare <

10-6, zonele posibil afectate în exteriorul amplasamentului sunt: Zona IV de atenție – vătămări reversibile la

distante de 697 m, Zona III - de afecțiuni ușoare - vătămări ireversibile la distanță de 328 m.

V.4.4. Recomandări

Operatorul va realiza măsurile stabilite prin Programul de acţiuni pentru atingerea obiectivelor

privind politica de prevenire a accidentelor majore.

Operatorul va elabora şi utiliza un plan de audit pentru verificări periodice ale conceptului de

securitate şi ale sistemului de management al securităţii. Rezultatele verificării vor fi evaluate,

conceptul de securitate şi sistemul de management al securităţii vor fi îmbunătăţite pe baza

acestei evaluari.

Pe amplasament se consideră două riscuri importante: riscul emisiilor, (în special a celor sub

formă de vapori) de TDI și riscul incendiilor saltelelor de polimer produse.

Audituri privind gestionarea TDI se fac regulat (audit ISOMA a patronatului producătorilor de

TDI)

Considerând că incendiul este un risc major pe amplasament, în planul de audit trebuie pus

accentul în mod deosebit pe aspectele privind prevenirea şi intervenţia în cazul apariţiei unui

incendiu, în special în partea de maturare şi depozitare saltele.

După fiecare etapă de dezvoltare se vor reface Listele de verificare ce fac parte din Metodologia

de identificare și evaluare a riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase.

Se vor completa după fiecare extindere a instalației: Planul de intervenţie la incendiu, Scenariu

de siguranţă la incendiu, Planul de intervenție în situații de urgență.

Fișa tehnică de securitate pentruTDI indică depozitarea în containere sub o pernă de azot. Se va

analiza necesitatea luării acestei măsuri de siguranță.

Asigurarea alarmării populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor propri

desfăşurate se va face conform cerinţelor legale aplicabile în vigoare.

Se vor completa în funcție de necesități, Instrucţiunile şi procedurile existente.

Se vor realiza la termenele stabilite Instrucțiunile şi procedurile identificate în Listele de

verificare L1, L2, L3 anexă la Metodologia de identificare și evaluare a riscurilor industriale ce

implică substanțe periculoase, precum și sintetizate în Tabelul cu acţiuni/responsabili pentru

luarea măsurilor preventive/corective de eliminare a riscurilor (anexa 2 la Raportul de securitate).








Se vor realiza completările din Documentele sistemului de management al securităţii, Anexa 6

a Raportului de securitate.

Prin sistemul de management al securităţii se va asigura că instrucţiunile de lucru şi

procedurile specifice:

- se referă la toate informaţiile relevante obţinute în urma investigării şi evaluării

pericolelor de accidente tehnice;

- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor de operare şi a activităţilor;

- vor fi verificate şi actualizate periodic, prin considerarea experienţei din timpul operaării,

chiar şi fără existenţa unei modificări a proceselor sau a activităţii;

- conţin în formă clară pentru toţi angajaţii toate informaţiile necesare (inclusiv accidentele

ce se pot produce şi măsurile de prevenire şi reducere a efectelor ce vor fi luate) pentru

operarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor;

- sunt accesibile tuturor salariatilor.

Se va urmări respectarea prevederilor Ord. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de

performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor

private pentru situaţii de urgenţă.















Anexa nr. 1

Modelarea scenariilor; suprapuneri















Anexa nr. 2

Metodologie de identificare şi analiză a riscurilor industriale ce

implică substanţe periculoase; Liste de verificare















Anexa nr. 3

Planuri















Anexa nr. 4

Organigrama;

Decizie responsabil SMS;















Anexa nr. 5

SPSU;

Plan de intervenţie la incendiu;

Plan de evacuare;

Plan de pază;

Plan poluări accidentale;















Anexa nr. 6

Proceduri relevante SMS;

Fișe tehnice de securitate – Numai format electronic










Date post:	16-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Raport de Securitate EUR-M-LS-0002/RO - NEVEON

Documents