John Brunner

RE ELELE INFINITULUIŢThe Webs of Everywhere, 1974

Lui Robert Silverberg, care mi-a solicitat acest text i a fost nevoit s accepteş ă altceva, fiindc în loc de o nuvel , a luat na tere un roman.ă ă ş

JOHN BRUNNER

Interfa a Aţ

Tezeu,Orbit de întuneric,A urm rit ghemul de a al Ariadnei.ă ţăCând AriadnaS-a oprit din tors,Toate u ile duceau spre Minotaur.şMustafa Sharif

1

— Fii atent!În secunda de relaxare datorat , în egal m sur , treă ă ă ă cerii de la emo ie la alert iţ ăş

travers rii din zona subă tropical în cea subarctic se gândi cât de absurd era s arunceă ă ă asemenea vorbe unui orb. Dar Mustafa se obi nuise cu bete ugul lui. Dup cât timp?ş ş ă Cincisprezece, cincizeci de ani? Nu era un lucru despre care s se pun întreb ri.ă ă ă

Hans Dykstra intr într-o stare de alert total . Î i imagina uneori c ar putea astfel să ă ă ş ă ă opreasc realmente treă cerea timpului s u personal, r mânând în echilibru, la mic distană ă ă ţă de lumea cunoscut oamenilor obi nui i, în timp ce el ar lua cât ar putea din aceasta.ă ş ţ

Hans fu str b tut de un fior, în ciuda costumului s u izotermic.ă ă ăApoi î i d du seama. Desigur! Pânze de p ianjen!ş ă ăSe str dui s respire adânc. Teama îi ceda, pe m sur ce aerul înghe at i se strecuraă ă ă ă ţ

prin masc . Nu exista nici o lumin aici, în afara celei produse de lanterna puternic pe careă ă ă o luase cu el, i cel dintâi lucru pe care-l v zuse când sosise fuseser firele pline de scameş ă ă cenu ii ce barau ie irea din skelter.ş ş

De i era ilegal, circulau din când în când pove ti despre persoane care nu- i puteauş ş ş permite un privater i inventau capcane pentru c l tori...ş ă ă

— Nu simt nici o prezen , zise Mustafa cu o voce care nu p rea a exprimaţă ă nemul umirea.ţ

Motiva ia lui n-avea nimic în comun cu aceea a înso itorului s u – cel pu in nici unaţ ţ ă ţ pe care acesta din urm s-o poat accepta. Erau colaboratori, dar nu erau i nu puteau fiă ă ş parteneri. Se putea spune: „Du manul du manului meu...", f r s mai fie nevoie de vreoş ş ă ă ă alt explica iie.ă ţ

N-avea importan .ţăHans rosti cuvintele necesare i, în raza lanternei, mâna lui Mustafa se ridic imediat,ş ă

cafenie, dolofan , ca a unui copil, la fel ca i fa a lui, bâjbâind lacom dup fragila zestre aă ş ţ ă ă p ianjenului.ă

— Stai, a teapt ! îl implor Hans, azvârlind floarea albastr , opârli a, pe care,ş ă ă ă ş ţ bineîn eles, o inuse în fa a lui când intrasţ ţ ţ e în skelter.

Rememor obi nuitele vr ji protectoare, folosindu- i în acela i timp o mân ca să ş ă ş ş ă ă baleieze cu lanterna por iunea vizibil a casei, în timp ce pe cealalt o inea preg tit sţ ă ă ţ ă ă ă formeze codul de urgen , dac se dovedea cumva c locul acesta se afla deja în posesiaţă ă ă

altcuiva. O asemenea precau ie era, foarte probabil, inutil ; o asigurare din partea luiţ ă Mustafa f cea cât o duzin de indica ii ale aparatelor. Dar, întrucât nici contorul de radia ii,ă ă ţ ţ nici sistemul biotest nu emiseser vreun semnal, locul era în mod evident locuibil i trecuseă ş mult vreme de când cineva pusese acolo întreb ri politicoase str inilor care ap reauă ă ă ă neanun a i într-un skelter particular.ţ ţ

— De ce s mai a tept? întreb Mustafa pe un ton cert re . Vezi tu vreun semnal deă ş ă ă ţ alarm ?ă

Oftând, Hans î i abandon formulele mentale înainte s le termine.ş ă ă— Nu, r spunse el moroc nos. Fiindc o s rupi pânzele când o s le atingi i voiamă ă ă ă ă ş

mai întâi s le fotografiez.ăÎ i scoase aparatul i utiliza blitzul, pentru a înregistra es tura delicat , deteriorat deş ş ţ ă ă ă

praful gros.— ine- i mâna în afara cadrului, ad ug el, cu ochiul lipit de vizor. Vrei s i-oŢ ţ ă ă ăţ

imortalizez?— N-or s g seasc pozele pân n-o s le dai voie, adic pân dup moartea ta. Celă ă ă ă ă ă ă ă

pu in a a mi-ai promis la începutţ ş— Poate c eu voi fi mort, dar tu vei fi în via , morm i Hans, înc rcând aparatul.ă ţă ă ă

Bun, dou sunt de ajuns. D -i drumul!ă ăDegetele gr su e se mi car prin aer cu agerimea unei vulpi la vân toare, localizară ţ ş ă ă ă

un fir de pânz i-l urm rir cu precizia unui muzician, f r s -l rup ; g sir un altul i,ăş ă ă ă ă ă ă ă ă ş apoi, le rupser pe amândou cu un gest precis, savurând senza ia contactului. Hans îl maiă ă ţ v zuse f când astfel de minuni i înainte, dar aceasta era cea mai uimitoare. ă ă ş S mângâi ă pe toat lungimea firul de m tase al p ianjenului i s -l la i intact pân în momentul în care teă ă ă ş ă ş ă hot r ti s -l frângi; asemenea aptitudini îl f ceau uneori pe Mustafa s par inuman.ă ăş ă ă ă ă Oameni care dau buzna acolo unde îngerii...

Dar acum în mintea lui nu era loc pentru medita ie, ci numai pentru reac ie. De dataţ ţ asta, f r îndoial , Mustafa îl f cuse s se simt mândru. Ghicise dup forma coduluiă ă ă ă ă ă ă cump rat c acesta era foarte vechi. Îndr znise s spere c ar putea fi din primul milion.ă ă ă ă ă Odat ajuns în teren, era gata s cread c localizaser unul dintre primele o sut de mii...ă ă ă ă ă ă Asta presupunând c se aflau în Scandinavia. i totul conducea spre aceast concluzie.ă Ş ă Aerul era în mod sigur destul de rece, iar în fa a lui, în partea opus a camerei de zi, se aflauţ ă ni te ferestre mari, complet negre, martori t cu i ai nop ilor din nordul îndep rtat.ş ă ţ ţ ă

— Oh, Doamne! spuse el în oapt .ş ăExpresia era arhaic , dar engleza nu era limba lui matern i, în orice caz, dac cinevaă ăş ă

inventase o expresie mai potrivit pentru exprimarea uimirii încântate, el nu auzise înc deă ă acesta. Sub praful ce estompa toate detaliile, podeaua p rea a fi din parchet de lemnă adev rat Drapat cu pânze de p ianjen, acela nu putea fi decât un scaun Hille autentic. Nuă ă cumva rafturile erau un Sistem Cado...?

— Î i place? murmur Mustafa, încheindu- i cercetarea pânzelor.ţ ă şRevenise imediat la felul lui obi nuit de a fi: rece, deta at, o ma in programat sş ş ş ă ă ă

ob in i s analizeze cu aten ie maxim toate datele noi i s nu ezite în fa a nici uneiţ ăş ă ţ ă ş ă ţ situa ii pentru care exista precedent. Era a noua oar când Hans i el veneau împreun la oţ ă ş ă cas pierdut . Hans nu tia de unde ob inea tovar ul s u codurile de acces. Nici nuă ă ş ţ ăş ă inten iona s -l întrebe vreodat , de team c acesta ar fi r spuns c se bazau mai degrab peţ ă ă ă ă ă ă ă vreo veche „c rtiă cica de magie" decât pe furtul dintr-o banc de date sau pe mituirea unuiă tehnician de la Autoritatea Skelter.

Arabul continu :ă— Îmi cer scuze c m-am gr bit s ating pânzele. Dar acum sunt atât de rare! N-amă ă ă

mai atins una din copil rie. Aproape le uitasem. Ce ciudat! Te-ai fi a teptat ca p iană ş ă jenii să fie rezisten i.ţ

Da, poate, gândi Hans. Ap ruse îns infec ia din America Central – o ciuperc sauă ă ţ ă ă vreun parazit microscopic – i ceva se întâmplase cu ou le lor... ş ă Ei bine, i-ai fi pututţ imagina c i omenirea se va dovedi o dat rezistent .ăş ă ă

— Cred c asta e cea mai grozav descoperire de pân acum, spuse el.ă ă ăSim indu-se bine în costumul lui, î i d du jos masca i inspir cu o bucurieţ ş ă ş ă

paradoxal aerul aspru. Era nepl cut pentru gât, dar cu mult mai curat decât cel de maiă ă

înainte, infestat de duhoarea canalului colector al Mediteranei i de fetidele haleneş colective, din Valletta. Praful îi d dea arom mirosului în ep tor.ă ă ţ ă

Lipsit de echipament, Mustafa o luase înainte, ie ind din raza lanternei. Acum st teaş ă pe podea, învârtindu-se încet, ca i cum s-ar fi aflat pe o roat a olarului, absorbindş ă informa iile nev zute pe care i le furniza casa. O dat sauţ ă ă de dou ori b tu din palme cuă ă zgomot, ridicându- i capul. Schi a astfel în memorie pozi ia pere ilor, u ilor i mobilei.ş ţ ţ ţ ş ş Adulmeca, înregistra noile mirosuri.

Pu in mai încet i sim indu-se întrucâtva invidios ţ ş ţ (S invidiezi un om care a orbit!ă Sminteal !), ă Hans ie i i el din skelter. Era înc rcat: un aparat de control, camer , bli ,ş ş ă ă ţ geant cu filme de rezerv , lantern , instrumente... Aparatura sa legitim , dar nelegitimă ă ă ă ă pentru modul în care o folosea el acum.

Era de meserie recuperator. Datoria lui era s împart în lume resursele recuperate,ă ă celor care aveau mare nevoie de ele sau puteau s le exploateze pentru binele general. Nuă ispita locurilor necunoscute îl ademenise s se apuce de acest hobby periculos i ilegal (eraă ş trimis în mod curent pe toate continentele, oricând i oriunde un depozit secret recuperabilş era raportat Autorit ii Economice).ăţ

Nu îl fascinau forma i tiparul unei epoci apuse, aflate acum într-o existenş ţă suspendat , roas atât de rapid de timp. Dac nu exista cineva care s le înregistreze – maiă ă ă ă precis decât o f cea memoria supus gre elii –, vestigiile vor trebui reconstituite orbe te deă ă ş ş c tre arheologii viitoruă lui îndep rtat.ă

...Dac ace tia vor exista.ă ş

Acest skelter ciudat era într-adev r unul dintre primele, vechi de o jum tate de secolă ă i uimitor de voluminos, mare cât un automobil. În elesese c , de fapt, unele piese deş ţ ă

ma in fuseser adaptate pentru primele skeltere, a a cum Remington introdusese p r i dinş ă ă ş ă ţ ma inile de cusut în primele ma ini de scris. Un model atât de vechi s-ar putea s aibş ş ă ă defecte. Obiectul îi transportase aici în siguran ,dar îi va trimite i înapoi? Sau se vaţă ş întâmpla r ul cel mai mare: îl va duce pe Mustafa – acesta va pleca primul, ca de obicei, cuă neîn eleasa lui curiozitate satisf cut – i apoi îl va izola pe el, pe Hans Dykstra?ţ ă ă ş

Vreme de o clip se v zu târindu- i picioarele prin pustiurile înz pezite ale... Chiar,ă ă ş ă ce ar era asta? Suedia, Norvegia, Finlanda? Cel mai probabil, Suedia; exista o pl cuţ ă ă ţă Volvo pe cutia de cristal a skelterului. Era înconjurat de ghea , dar lizibil . Un teritoriuă ţă ă aproape pustiu, deci. Popula ia aflat iarna în Suedia era acum sc zut , cam dou sau treiţ ă ă ă ă mii de oameni, majoritatea solitari excentrici. S cutreiere pe jos dup ajutor, pentru aă ă ajunge acas , ar fi fost absurd. Vara, desigur, lucrurile st teau altă ă fel. În iulie puteau exista un milion de reziden i temporari.ţ

Contempl posomorit skelterul. Ca majoritatea oaă menilor din vremea lui – sau, mai degrab , ca majoritatea celor privilegia i – era în stare s asigure o între inere de rutin aă ţ ă ţ ă skelterului s u, s schimbe un cauciuc sau un robiă ă net, dar nu v zuse niciodat un model atâtă ă de vechi. Dac s-ar apuca s caute manuale tehnice despre skelterele Volvo scoase din uz,ă ă probabil în aceea i zi vreun func ionar stupid i-ar lua urma ca s -l întrebe ce nevoie are deş ţ ă asemenea date. Hans n-avea nici un chef s se pomeă neasc pus în c tu e pentru înc lcareaă ă ş ă codului. Va trebui s - i încredin eze soarta standardului înalt al m iestriei suedeze, s - iă ş ţ ă ă ş asume riscul de a fi dezintegrat în drum, sau s r mân blocat aici pân când vara îi va daă ă ă ă ocazia s se amestece cu mul imea de vizitatori, la ie irea din vreun skelter public.ă ţ ş

N-ar fi imposibil s supravie uiasc un timp aici. Ar putea fi chiar amuzant, într-ună ţ ă fel. O experien inedit , înţă ă orice caz. Niciodat nu mai tr ise într-o solitudine aidoma celeiă ă pe care acest singuratic inut nordic o promitea. Se plimbase prin toat camera de zi. Pa iiţ ă ş lui pe parchetul tare îi oferiser lui Mustafa semnalele sonore de care acesta avea nevoie caă s construiasc tabloul sonor al mediului înconjur tor i s localizeze buc t ria. În afaraă ă ă ş ă ă ă pachetelor de mâncare din congelator – evident, nu vor îndr zni s le ating , fuseseră ă ă ă înghe ate i dezghe ate de nenum rate ori – mai exista i o rezerv uria de conserve. i,ţ ş ţ ă ş ă şă Ş dac indicaă torul de pe perete era demn de încredere i nu se în epenise pur i simplu la oş ţ ş cifr fals , se g seau aproape o mie de litri de petrol în rezervorul de înc lzire.ă ă ă ă

Pe de alt parte, Dany o s -l dea imediat disp rut. Vor începe imediat s întoarc peă ă ă ă ă

toate p r ile sistemul skel-terului, ca s descopere vreo eroare care l-ar fi putut disă ţ ă truge pe drum. Nu mai r m seser atât de multe fiin e omene ti. Nu- i puteau permite s le lase să ă ă ţ ş ş ă ă dispar la întâmplare. Se duseser zilele când cei mai mul i oameni priveau un milion deă ă ţ mor i doar ca pe o garnitur la micul dejun. Ultimul lucru pe care îl voia era s atragţ ă ă ă aten ia autorit ilor. Trebuia doar s se roage ca skelterul s mai reziste înc o duzin deţ ăţ ă ă ă ă cicluri.

Ca m sur de siguran , recupera opârli a i o puse discret într-un col al ma inii. Eraă ă ţă ş ţ ş ţ ş un simbol eficace, bun de l sat. Numele ei f cuse din micu a floare albastr cel mai comună ă ţ ă dintre simbolurile vie ii, tocmai potrivit s -l iei cu tine într-o c l torie.ţ ă ă ă

Apoi, alungându- i din minte asemenea gânduri sumş bre, fotografie camera de zi, buc t ria, sauna pe care o descoperise dincolo de aceasta. F cu fotografiile în a a fel încâtă ă ă ş s evite urmele de pa i pe care el i Mustafa leă ş ş l saser în praf, la fel de vizibile precumă ă cele de pe z pada proasp t .ă ăă

D du apoi peste o camer de lucru, cu un birou deschis pe care se afla o ma in deă ă ş ă scris Halda, documente în sertare, un teanc pr fuit de hârtie pentru coresponden , de peă ţă care Hans sufl u or praful pân ce numele i adresa devenir lizibile. Afl astfel că ş ă ş ă ă ă proprietarii casei se numeau Eriksson, c se aflau într-adev r în Suedia, lâng un lă ă ă oc numit Umeå, pe care va trebui s -l caute pe o hart când se va întoarce acas . Dar ceva îl frap ,ă ă ă ă p rându-i-se literală mente incredibil.

Codul skelterului lor era tip rit pe antet!ă

Interfa a Bţ

O, iubito, î i ofer inima meaţS-o m nânci ca iă ş cum ai mu ca dintr-o rodie – şDar, fii atent !ăO inima omeneasca are semin e ca o rodieţUnele sunt dulci, dar multe sunt otr vitoare— ăNoi am v zut multa moarte, tu i eu.ă şMustafa Sharif

2

Era pe punctul de-a în f ca întregul teanc, cu gândul s -l arunce în marele emineuş ă ă ş din camera de zi i s -l ard . Se opri cu mâna la câ iva centimetri de hârtie, în momentulş ă ă ţ când auzi întrebarea rece a lui Mustafa:

— Hans, s-a întâmplat ceva?— Nu-i nimic, r spunse cu un efort.ăEra aproape adev rat. Î i imaginase c nu este totul în regul , dar numai dină ş ă ă

obi nuin . Chiar dac Mustafa aveaş ţă ă s -i cear dou zeci de mii pentru codul repetat aici deă ă ă zeci de ori, n-avea motive s se team c o s piard monopolul. Trecuser ani, nimeni nuă ă ă ă ă ă g sise drumul încoace – în afar de Mustafa. Era foarte probabil c avea s mai treac încă ă ă ă ă ă pe atât, înainte ca alt picior s calce pe aceast podea. Acele numere erau simple... numere.ă ă

Nu, o clip ! Reprezentau mai mult, la urma urmelor. Un simbol, un simbol-cheie ală acelei lumi ciudate i îndep rtate din trecutul recent, pe care el se lupta s-o prind i s-oş ă ăş p streze pentru posteritate. O fotografie bun i clar a documentului (sau, i mai bine, unaă ăş ă ş din foile autentice) va fi inclus în raportul s u final.ă ă

— Ai scos o exclama ie, spuse Mustafa înc p ânat. Treţ ă ăţ buie s fi existat un motiv. Aiă g sit vreun indiciu în leg tur cu soarta fo tilor locatari?ă ă ă ş

Sesiz în cuvintele lui nuan a unei pofte vicioase, cunoscut lui Hans din expedi iileă ţ ă ţ anterioare. (Cum reu iş ser ă s devin deschi i unul fa de cel lalt, pentru prima oar ? Hansă ă ş ţă ă ă încercase de nenum rate ori s reconstituie detaliile, dar memoria îi jucase feste. De ună ă singur lucru era sigur: Mustafa abordase problema. El n-ar fi îndr znit. Nici Mustafa, într-ă

un fel, nu „ândr znise". Stabilise doar c asemenea c l torii puteau fi f cute în siguran .ă ă ă ă ă ţă Existase cineva înainte, un alt b rbat – sau poate o femeie – cu care c l torise spre caseă ăă singuratice i uitate. Acela ad uş ă gase detaliile necesare în elegerii ansamblului, detalii inacţ -cesibile unui vizitator orb. Ei doi nu vorbiser îns niciodat despre soarta predecesoruluiă ă ă lui Hans.)

Î i enumera, pe scurt, cele de trebuin , cu mintea zumş ţă z ind de planuri pentru viziteleă lui ulterioare: materiale pentru cur enie, reflectoare, c r i de referin despăţ ă ţ ţă re cultura de acum cincizeci de ani a rii – care s -i explice utiţă ă lizarea aparatelor misterioase pe care, tiaş din experien , avea s le g seasc –, dic ionare care s -l ajute s desciţă ă ă ă ţ ă ă freze câteva scrisori i lista de cump r turi mâzg lit pe avizierul din buc t rie...ş ă ă ă ă ăă

Când se va întoarce, va fi singur. Pentru moment, îi datora lui Mustafa ceva mai mult decât ni te simpli bani. Pân atunci, al i bani vor trece din mân în mân , desigur, înş ă ţ ă ă schimbul unui alt volum din poeziile lui Mustafa, împodobit cu vignete executate manual, caligrafiate magnific, dar total de neîn eles pentru Hans. Pe lâng faptul c nu în elegeaţ ă ă ţ deloc araba, achizi iile pe care le f cea frecvent de la Mustafa, ca s acopere transferul unorţ ă ă sume mari de bani în schimbul codurilor ilegale ale skelterelor, nu provocaser nici oă remarc . O nou mic bijuterie era adus în lumea modern . Orice-ar fi fost, era pre ioas .ă ă ă ă ă ţ ă Al i dou zeci de oameni îl sprijineau pe Mustafa, cu mai mult generozitate chiar, f rţ ă ă ă ă vreun alt motiv ascuns.

Pân i Dany, care nu suporta ca so ul ei s nu cheltuăş ţ ă iasc banii cu ea, impresionată ă de c r ile delicat ilustrate, pline de via datorit ro ului, albastrului i frunzei de aură ţ ţă ă ş ş adev rat, îl crezuse pe Hans când acesta îi spusese c le cump ra ca pe o investi ie pentruă ă ă ţ b trâne e.ă ţ

Mustafa vorbea. Hans se str dui i reu i s -i disting cuvintele.ă ş ş ă ă— Exist un vag miros de moarte, dar este atât de slab, încât probabil vine de laă

mâncarea stricat vara i iar i înghe at . Documentele spun unde am ajuns. Fac i vreoă ş ăş ţ ă ş aluzie la ce s-a întâmplat cu oamenii care au locuit aici?

Hans, neatent, cl tin din cap. Mustafa îl privea int i ochii îi erau str lucitori înă ă ţ ăş ă raza lanternei. Nu ochii îi fuseser sco i din func iune, ci nervii lor. La început, Hans îlă ş ţ b nuise c min ea i c , de fapt, n-ar fi orb. Se mi ca cu atâta siguran în înc perea în careă ă ţ ş ă ş ţă ă se întâlniser ! Privindu-i ochii, era imposibil s crezi c nu vedeau.ă ă ă

Revenindu- i aproape imediat, zise:ş— Nu, dar cred c nu a fost vorba de ploi radioactive. Zona asta trebuie s fi fost cuă ă

mult în afara razei marilor explozii de la Kiruna i Trondheim.şÎn mod reflex î i înt ri afirma ia aruncând o privire contorului de radia ii, chiar dacş ă ţ ţ ă

acesta r m sese mut. În majoritatea locurilor în care fusese, f cându- i meseria deă ă ă ş recuperator, aparatul emitea întruna semnale. Fusese nevoit s sorteze de euri industrialeă ş descompuse, stânjemt în egal m sur de zgomotul înnebunitor i de costumul impregnată ă ă ş cu plumb.

— Te-ai fi a teptat la a a ceva, da, murmur Mustafa. S fi fost o boal ? Au fostş ş ă ă ă aduse atâtea epidemii aici de c tre skelter... Mai sunt i alte camere. De dragul fotografiiloră ş tale „pentru viitor", intr tu primul, Hans!ă

Îl invit cu o u oar reveren ironic .ă ş ă ţă ăAcru, Hans se supuse. În sinea lui era de acord cu presupunerea celuilalt. Boal după ă

boal , explodaser , ucig toare, ca ni te rapnele venite de la cele câteva „insule" careă ă ă ş ş supravie uiser în zonele mai pu in noroţ ă ţ coase ale lumii, spre acelea ale c ror locuitoriă neglijaser s î i fac vaccinurile de imunizare, ca i când ar fi fost convin i c erauă ă ş ă ş ş ă nemuritori. Care dintre multele boli trecute pe aici cauzase moartea familiei Eriksson? Ciuma, difteria, holera, turbarea, variola?

Nu, nici una. Violen a.ţÎn c m ru a al turat biroului, un schelet de copil z cea în pat. Cuvertura fuseseă ă ţ ă ă ă

îmbibat de sânge, urin i excremente, apoi de murd ria lichid a c rnii putrezite. Totul seă ăş ă ă ă uscase într-o gr mad dezgust toare.ă ă ă

— Oh, exclam Mustafa cu aerul omului a c rui princiă ă pal b nuial a fost confirmat .ă ă ă ă Am dat peste un cadavru?

Hans înghi i în sec ca s - i alunge grea a, de i nu era prima dat când întâlneaţ ă ş ţ ş ă

asemenea orori. L s în jos aparatul preg tit pentru una din acele fotografii la care Mustafaă ă ă se referise ironic, numindu-le „pentru viitor". De obicei, ceea ce f cea în aceste caseă abandonate era, ca s zic a a, o inversarea a efectelor timpului. Înregistra la venire stareaă ă ş indus de curgerea anilor, apoi, cu mult grij i munc , restaura locul, f cându-lă ă ăş ă ă asem n tor felului în care trebuie s fi ar tat când acolo tr iau oameni. „Înainte i dup ",ă ă ă ă ă ş ă a a cum obi nuiau s spun vechile reclame.ş ş ă ă

Dar o asemenea scen ... Nu, nu voia s-o includ în raport.ă ăCu un interes incredibil de obiectiv – ini ial, Hans îl calificase în secret drept cruzime,ţ

dar tia acum c era ceva f r echivalent în vocabular – Mustafa trecu pe lâng el, localizaş ă ă ă ă patul, î i plimb u or mâinile peste gr mada dezş ă ş ă gust toare pân când localiza reliefulă ă craniului.

— Un copil, zise. B iat sau fat ?ă ăHans cercet camera. Raza lanternei dansa s lbatic pe suprafe ele neregulate: o mas ,ă ă ţ ă

un dulap pe jum tate deschis, un raft cu juc rii, c r i cu poze colorate str lucitor. Peă ă ă ţ ă speteaza unui scaun, a ezate neglijent, dou petice jalş ă nice de pânz , resturile unui bikini.ă

— Fat .ă— Mic , dup dimensiunile scheletului. Zeă ă ce, doisprezece ani?— Mai degrab zece, dup cât pot s -mi dau seama dup juc rii i c r i, f r s leă ă ă ă ă ş ă ţ ă ă ă

ating.Gândi în treac t: ciudat, ai fi putut crede c suedezii erau nep s tori în ceea ce priveaă ă ă ă

corpul; un copil a a de mic era l sat s alerge dezbr cat... Sau poate, ca atâtea p reriş ă ă ă ă preconcepute, era i aceasta o iluzie dat de perspecş ă tiv . Ceea ce se credea în jurul M riiă ă Mediterane despre suedezii din vremurile de demult, din urm cu cincizeci de ani, pornea,ă în mod logic, de la comportarea tipic a expaă tria ilor.ţ

Un culoar de oglinzi deformatoare. Lumea întreag fusese transformat într-oă ă asemenea oglind . Uneori, distorsiunile fuseser în mod gre it luate drept realitate.ă ă ş Înl turarea consecin elor avea s fie o sarcin uria i foarte dureroasă ţ ă ă şăş ă.

— Poate c în camera al turat , spuse Mustafa, vom g si r m i e ale p rin ilor ei. Ia-ă ă ă ă ă ăşţ ă ţo din nou înainte, te rog.

Acolo, în dormitorul principal, erau înc dou schelete. Unul st tea în capul oaseloră ă ă într-un pat dublu, cel lalt era întins pe podea, al turi, pe r m i ele unei piei de poneiă ă ă ăşţ islandez. Printre resturile de came veche i uscat ce atârnau de coastele celui de-al doileaş ă schelet se putea vedea c steră nul i omoplatul fuseser sf râmate. De asemenea, pe pereteleş ă ă din spate era o gaur ce putea s fi fost f cut de un glonte.ă ă ă ă

Mustafa îl lu de bra pe Hans cu o strângere u oar , care nu avea s fie accentuat –ă ţ ş ă ă ă degetele lui erau însp imânt tor de puternice – decât în cazul în care acesta ar fi încercat să ă ă se elibereze. Apoi, înainte de a trece pragul, îi ceru o descriere am nun it i începu imediată ţ ăş s alcă ătuiasc o explica ie.ă ţ

— A, e clar. Erau prea neglijen i în privin a codului skelterului lor. Asta fiindc peţ ţ ă atunci puteai s te lauzi c ai un skelter. Într-o noapte au fost trezi i de semnalul ce anun aă ă ţ ţ sosirea cuiva. Intrusul s-a dovedit a fi un ho ...ţ

— Nu un ho , interveni Hans, încântat proste te c putea s -l contrazic . Un ho ar fiţ ş ă ă ă ţ scotocit prin toat casa dup bani i obiecte de valoare, l sând sertarele i dulapurileă ă ş ă ş deschise peste tot. Aici nu este mai mult dezordine decât te-ai fi a teptat s g se ti în oriceă ş ă ă ş cas locuit i în care exist un copil.ă ăş ă

— Deci a fost cineva care n-a venit aici ca s fure, accept Mustafa, netulburat. Aă ă vrut îns ca prezen a sa s ramân secret , fie i cu pre ul a trei vie i. Un spion sau ună ţ ă ă ă ş ţ ţ sabotor, chiar o întreag band de sabotori.ă ă

— Oameni care jucau ruleta skelter? suger Hans, sperând s aib o a doua ocazie să ă ă ă corecteze analiza înso itoruţ lui s u.ă

— Nu, acesta e un fenomen prea recent. Pân când mania asta s ajung la mod , eiă ă ă ă ar fi r zuit codul de pe hârtia de scrisori. Dac ar fi fost destul de boga i, poate i-ar fiă ă ţ ş instalat un privater. Pe atunci tocmai începuser s apar pe pia . B nuiesc c skelterulă ă ă ţă ă ă acesta este un model foarte vechi.

— Da.— Foarte bine, eu îmi men in ideea cu sabotorii. Docuţ mentele men ioneaz activit iţ ă ăţ

industriale la Umeå; era un ora de importanş medie, o int tentant .ţă ţ ă ăMustafa r mase t cut câteva clipe, inspirind cu n rile dilatate. Brusc, se întoarse peă ă ă

c lcâie. Hans, frecându- i f r s - i dea seama locul de pe bra unde z boviser degeteleă ş ă ă ă ş ţ ă ă în el tor de blânde ale celuilalt, spuse:ş ă

— Pleci deja?— Da. Mul umesc pentru ajutor. Am ob inut ceea ce c utam. Î i urez i ie succes înţ ţ ă ţ ş ţ

adunarea materialului dup care ai vă enit.— Când... când o s te mai v d?ă ă— Când o s am ceva la fel de bun s - i ofer. Cu un zâmbet enigmatic: S-ar putea caă ă ţ

asta s nu se întâmple prea curând. Locul sta o s te in ocupat o vreme, nu? A a c n-o să ă ă ţ ă ş ă ă m gr besc. Ei bine, la revedere. Mul umesc înc o dat .ă ă ţ ă ă

Întotdeauna, în momentul desp r irii, Hans ar fi dorit s -l întrebe dac era singurul luiă ţ ă ă client pentru coduri ilegale. Acum, înc o dat , întrebarea îi tremur pe buze, dar, la fel caă ă ă în alte d i, r mase nerostit . O und u oar de lumin albastr veni de la skelter. R m seseăţ ă ă ă ş ă ă ă ă ă singur.

Aproape imediat celelalte gânduri fur alungate din mintea lui Hans. Un val deă u urare: nu putea, atât de curând, s - i continue principala misiune. Pe m sur ce studiaş ă ş ă ă casa, se convingea. Adus la starea ei ini ial , avea s devin vedeta colec iei lui secrete deă ţ ă ă ă ţ cuvinte i poze. O colec ie despre care – a a cum îi reamintise Mustafa – nimeni nu trebuiaş ţ ş s afle pân dup moartea sa.ă ă ă

Cei de atunci vor binecuvânta prevederea i d ruirea lui pentru cauza istoriei. Dar,ş ă dac tirea despre ceea ce f cea s-ar afla în timp ce el mai era înc în via , ar fi închis f răş ă ă ţă ă ă indoial , indiferent cât de inteligente erau motivele sale. Mai existau pe P mânt câ ivaă ă ţ perfec ioni ti. Dreptul de a t inui un cod de skelter particular trebuia s fie al lor.ţ ş ă ă

Ei, acum venise timpul s nu mai teoretizeze pe mară ginea destinului familiei Eriksson i s scape de r m i ele lor. i asta, cât mai repede. Dup dou zeci de ani de la scoaş ă ă ăş ţ Ş ă ă terea

pe pia a primelor skeltere, aproape dou treimi din popula ia planetei fusese exterminatţă ă ţ ă prin violen sau de boli. Atin i de frigul din umbra mor ii, oamenii deveneau acumţă ş ţ paranoici în prezen a cadavrelor. Nici el nu era imun.ţ

Din fericire, în cursul muncii sale obi nuite, Hans ob inuse accesul la codul deş ţ eliminare. Acesta asigura trimiterea gunoiului direct în mijlocul cuptorului încins. Atunci când familia Eriksson fusese omorât , asemenea coduri nu existau, probabil. Altfel, intrusulă ar fi strâns cadavrele în a ternuturile i covoarele p tate de sânge, ar fi f cut paturile i-ar fiş ş ă ă ş l sat casa ca i cum proprietarii ar fi plecat pentru câteva zile la tropice, putându-se întoarceă ş în orice clip . Exact a a avea i el de gând s procedeze.ă ş ş ă

Se sim i norocos. Nu trebuia s cumpere codurile penţ ă tru gunoi, care se scumpiser .ă Fusese necesar s se întâmple a a. Acestea înlesneau distrugerea urmelor în cazul uneiă ş infrac iuni, în special în aceea de crim .ţ ă

Se hot rî s îndeplineasc aceast munc nepl cut imediat, s n-o amâne pân laă ă ă ă ă ă ă ă ă urm toarea vizit . Obi nuit s intre legal, exercitându- i profesia, în cl diri de multă ă ş ă ş ă abandonate – dar niciodat în case particulare, ci numai în fabrici i depozite – i să ş ş ă g seasc nu numai dou sau trei cadavre, ci mormane întregi, par ial carbonizate de rugurileă ă ă ţ pe care ceilal i oameni fuseser prea sl bi i ca s le mai in aprinse atât timp cât ei în i iţ ă ă ţ ă ţ ă ş ş mai r m seser în via , descoperi c ur te ideea de-a se întoarce în casa odinioar foarteă ă ă ţă ă ăş ă frumoas i de-a g si cadavrele tot acolo. Acestea îl f ceau s se simt uăş ă ă ă ă n intrus.

Nu se obosi s spun vreo rug ciune când expedie coră ă ă purile în skelter. Ace ti oameniş din Europa de Nord erau fie atei – caz în care nu le-ar fi p sat –, fie cre tini. Ca adeptă ş moderat al Drumului Vie ii, Hans privea cre tinisţ ş mul i magia neagr cu aceea i repulsie.ş ă ş

Fie ca Dumnezeul lor nefast s -i revendice.ăDup ce î i sfâr i dezgust toarea corvoad , Hans se relaxa. Petrecu mult timp r t cindă ş ş ă ă ă ă

prin cas , din camer în camer . G si pretutindeni noi lucruri de fotografiat. Le atinse cuă ă ă ă mult delicate e, de team ca timpul s nu le fi f cut sf râmicioase, apoi, lini tit, le ridic iă ţ ă ă ă ă ş ăş le admir . Când te gânde ti c aceast familie, probabil nu foarte bogat , putuse s cumpereă ş ă ă ă ă i s foloseasc obiecte noi care, ast zi, pe pia a de antichit i, ar aduce o mic avere! G siş ă ă ă ţ ăţ ă ă

un aparat de fotografiat mai bun i mai scump ca al lui; un num r de discuri long-play într-ş ăun dul pior bine închis cu o u de sticl ; fiecare dintre ele ar fi atras oferte de la o sut deă şă ă ă cump r tori pasiona i; îmbr c minte din fibre sintetice efectiv indestructibile; când leă ă ţ ă ă ridic , praful c zu de pe ele l sând s se vad str lucirea unor culori nealterate; multe i deă ă ă ă ă ă ş toate, oriîncotro se întorcea...

Brusc, î i d du seama c degetele de la mâini i de la picioare încep s -i amor easc ,ş ă ă ş ă ţ ă în ciuda costumului s u climatizat, i c gâtul îi în epene te – semn sigur al uneiă ş ă ţ ş deshidrat ri incipiente cauzate de înghe . Î i aminti c exista un termometru, aparent înă ţ ş ă stare de func ionare, peţ peretele buc t riei; când îl cercet , descoperi cu team c hoin riseăă ă ă ă ă f r grij la minus dou zeci de grade Celsius.ă ă ă ă

Era timpul s mearg acas . Când se va întoarce, va treă ă ă bui s aduc un înc lzitor.ă ă ă

Interfa a Cţ

Acest lucru sunt obligat s -l exprim în alt limb ,ă ă ăDar este un adev r destul de important ca s fie spus:ă ăUnii dintre aceia care denumesc o hart de c l torie "route"ă ă ăO pronun ,"root" i nu pot s le deosebeasc ;ţă ş ă ăAl ii spun "rout", ceea ce înseamn ţ ă „a pune pe fug "ă

i, ciudat, Ş „a smulge din r d cin "...ă ă ăDe parc geniul limbii lorăI-ar avertiza dinainte, lucru pe care ei îl ignor .ăMustafa Sharif

3

S ai dou skeltere particulare: nu era un lucru nemaiă ă auzit. S ai trei: un lucruă remarcabil. Anumite personalit i, majoritatea lucrând pentru autorit ile planetare,ăţ ăţ atinseser aceast performan i pendulau între cele trei case.ă ă ţăş

S posezi trei, într-o singur cl dire, chiar dac aceasta era mare i întins întreă ă ă ă ş ă colonade umbroase, cu domuri de un alb-str lucitor, cu turnuri de marmur i cur i undeă ăş ţ opârle â neau la picioarele statuilor nepre uite... era ceva unic. i singurul lor proprietarş ţ ş ţ Ş

era, dup unii, cel mai mare poet în via : Mustafa Sharif.ă ţăDac cineva i-ar fi spus a a ceva, el ar fi remarcat, strâmbându-se, c exista foarteă ş ă

pu in concuren în ziua de azi.ţ ă ţăNu se l uda cu al treilea skelter, aflat sus într-un minaret, unde, de cinci ori pe zi, ună

muezin b trân i artritic venea s -i cheme la rug ciune pe localnicii neconverti i de credin aă ş ă ă ţ ţ p gân , Drumul Vie ii. Lumea putea s presupun existen a primului skelter; un om atât deă ă ţ ă ă ţ vestit era îndrept it s aib cel pu in unul. Cei noroco i puteau chiar, fiind invita i, săţ ă ă ţ ş ţ ă treac de privaterul care-l p zea i s fie genero i cu laudele adresate gazdei pentru splenă ă ş ă ş -doarea casei sale. El n-o putea vedea, dar spunea despre ea cu modestie c merita s-oă p streze pentru pl cerea oferit celorlal i.ă ă ă ţ

Odat sosi i cu skelterul, pe jos sau pe c mil , vizitaă ţ ă ă torii puteau intui c exista i un ală ş doilea skelter. Proprietatea lui Mustafa se afla pe un teren stâncos, neprielnic, mult vremeă lipsit de st pân, dar un skelter putea i chiar aducea ap dulce, mânc ruri fine, relicveă ş ă ă salvate de pretutindeni de pe planet .ă

Dar al treilea... Numai doi dintre numero ii lui serviş tori tiau c era plasat în spateleş ă celei de-a treia u i z vorâte, de la penultimul palier al unei sc ri întortocheate, f cut dinş ă ă ă ă c r mizi maronii, roase.ă ă

Nu exista nici o lumin în înc pere, ci doar un curent de aer cald ce provenea de laă ă ventilatorul din tavan. Mustafa se ivi în înc pere, î i schimb rapid i cu dexteritateă ş ă ş

costumul izotermic – necesar pentru vizita în Suedia – cu burnuzul i sandalele saleş obi nuite. Dup ce ascult foarte atent dac se auzeau pa i, descuie u a, ie i i o încuie laş ă ă ă ş ş ş ş loc. C ldura Africii o sim ea de parc o perie fin ar fi trecut peste corpul lui. Pielea i seă ţ ă ă încre i.ţ

Când era pe punctul s coboare, se opri i, r zgândindu-se, o lu în sus pe sc ri, spreă ş ă ă ă ultimul etaj. Avea nevoie de timp pentru a sistematiza cele aflate.

Exista un sc unel a ezat lâng parapet. Mustafa pip i dup el, îl puse acolo unde seă ş ă ă ă putea apleca confortabil înainte i se îndrept cu fa a spre vechiul Luxor. ş ă ţ I se spusese că putea fi v zut din acest turn. De-abia începuse s înve e s gândeasc în imagini, înainte s -ă ă ţ ă ă ăi piard vederea. În schimb, gândea în termenii celorlalte sim uri: aerul fierbinte i uscat îiş ă ţ ş

aducea sunete imediat identificate, mirosuri tiute la fel de bine ca propria lui foame, seteş sau oboseal . Curmale, baleg de c mil , oameni, focuri penă ă ă ă tru g tit, recolte ce cre teau,ă ş mirodenii, pânz ud întins pe pr jini ca s se albeasc i alte câteva arome distincte ce seă ă ă ă ă ăş g seau în aerul de ast zi. Mirosurile vie ii, nu ale mor ii!ă ă ţ ţ

Se n tea un alt poem. În adâncul min ii sim ea cre terea sfioas a primilor lui lujeri,ăş ţ ţ ş ă acele pl pânde ml di e timpurii care, în cele din urm , se vor împleti i vor sparge dalele deă ă ţ ă ş piatr în fragmente.ă

Cochet cu dou -trei fraze. Imaginile erau evazive. Era înc prea devreme, dar va sosiă ă ă i timpul potrivit.ş

Mul umit s a tepte, preferând s nu se întrebe dac în cele din urm cineva îi vaţ ă ş ă ă ă putea citi i în elege opera, în loc s o admire pur i simplu, i va putea s trag o conş ţ ă ş ş ă ă cluzie just despre inspira ia lui, Mustafa î i îndrept gândurile spre o alt problem : Hansă ţ ş ă ă ă Dykstra.

F cuse o gre eal alegându-l pe acest om drept înso itor în pelerinajele sale la celeă ş ă ţ nou case pierdute. i ar fi fost bine s nu mai existe a zecea.ă Ş ă

La început, Hans p rea un înso itor ideal. Existau i al ii care ar fi fost tot atât deă ţ ş ţ doritori s cumpere coduri ileă gale, ie ite din uz, dar erau lacomi. Ca i fostul lui parş ş tener... Fusese obligat s renun e la el, cu p rere de r u, dar f r prea multe mustr ri de con tiin ,ă ţ ă ă ă ă ă ş ţă atunci când acesta începuse s sustrag obiecte, destul de rare pentru a fi valoroase, înă ă asemenea cantit i încât autorit ile deveăţ ăţ niser mai suspicioase i mai severe. Fuseseă ş îngropat, trupul s u fiind încredin at unui câmp de porumb.ă ţ

S g se ti pe cineva dornic s lase, ca pe o mo tenire personal pentru întreagaă ă ş ă ş ă omenire, o serie de mostre documentate ale trecutului, câte o locuin tipic din fiecareţă ă cultur major a perioadei pre-skelter, cineva care se mul umea s p streze rapoartele până ă ţ ă ă ă la moartea lui – da, p rea într-adev r un noroc nea teptat.ă ă ş

Mustafa era con tient îns de felul în care un om se poate schimba. tia cu certitudineş ă Ş c ideea de a deveni faimos în timpul vie ii uza hot rârea originar a lui Hans, a a cum ună ţ ă ă ş râu erodeaz buza unei cascade.ă

Mai devreme sau mai târziu avea s fac o gre eal . Mai devreme sau mai târziu aveaă ă ş ă s fie tentat mai mult decât va putea rezista; va duce acas vreun obiect pre ios – maiă ă ţ degrab vreo unealt , poate un aparat de fotografiat, nu vreun obiect ornamental. Acesta vaă ă fi recunoscut de cineva con tient de faptul c Hans Dykstra nu avea drepş ă tul s -l posede...ă Existau foarte multe lucruri din perioada de glorie a inventivit ii umane, dar nu chiar atâtăţ de multe încât s fie imposibil s le recuno ti.ă ă ş

Când va veni acest moment, vor ap rea necazuri. Îngroă zitoare. A adar, ar fi mai bineş ca el s nu vin niciodat .ă ă ă

Mul umit dup ce ajunsese la aceast hot râre, Mustafa se relaxa, bucurindu-se deţ ă ă ă sunetele i mirosurile pe care i le aducea briza. Era fericit c se hot râse s se stabileascş ă ă ă ă aici, în Egiptul Mijlociu; era un loc cu stimuli puternici, vii: vântul însufle it de nisipul dinţ de erturile vestice, lumina dur i aerul rece al nop ii, apa aromatizat de parş ăş ţ ă fumul Africii interioare i numeroasele roci gravate cu inscrip ii trasate de mâini de mult disp rute.ş ţ ă

Era timpul s se întoarc la ruinele din Luxor i s - i odihneasc vârfurile degeteloră ă ş ă ş ă cu statuile i stelele.ş

Nu fusese u or s se stabileasc aici. Exista foarte mult istorie în aceast zon , atâtş ă ă ă ă ă

veche cât i modern , desp r ite de o mare falie. La început, în timpul faraonilor, oş ă ă ţ civiliza ie înflorise i se stinsese. Apoi, mult timp, nu se întâmplase nimic. Via a de tip ruralţ ş ţ se prelungise la nesfâr it. Apoi cl diser marele baraj de la Assuan – nu primul dig, care nuş ă ă f cuse prea mult r u, ci al doilea, cel nou – i ranii din josul râului fuseser lipsi i deă ă ş ţă ă ţ inunda iile anuale. Milioane de hectare din aval deveniser nefertile, sterile, nefolositoare.ţ ă Înfometate, sate întregi de oameni se deplasaser cu greu spre sud, c utându- i noi vetre.ă ă ş Câ iva, extenua i, renun aser la c l torie aici, unde puteau ob ine recolte pentru subzistenţ ţ ţ ă ă ă ţ ţă i nutre pentru mici turme de capre.ş ţ

Mai târziu, dup ce Cairo i Alexandria fuseser bombardate, iar marele baraj de laă ş ă Assuan fusese distrus, o alt hoard de refugia i, de aceast dat mult mai mare, seă ă ţ ă ă împr tiase de-a lungul Tat lui Nil i descoperise c eraăş ă ş ă de-ajuns cât c l torise în c utareaăă ă inunda iilor regulate i a depozitelor regeneratoare de aluviuni. Dup un an se formase oţ ş ă nou a ezare uria : prea mare pentru un sat, dar având prea multe cocioabe d r p nateă ş şă ă ă ă pentru a fi numit ora .ă ş

La început, oamenii erau posesivi cu p mântul lor bine irigat i refuzau s -i primească ş ă ă pe str ini. Dar, încetul cu încetul, deveniser mai toleran i. Începuser s fie mândri că ă ţ ă ă ă vecinul lor din frumosul palat, de i nu era egiptean din na tere, era admirat în lumeaş ş întreag . Era generos cu s racii, d dea de lucru celor care meritau i se purta întru totul într-ă ă ă şun mod socotit cuviincios de cei care se bucurau de protec ia lui Allah. Cu o singurţ ă excep ie: avea leg turi cu acel instrument al lui eitan, skelterul. Pân i cei mai ne tiutoriţ ă Ş ăş ş felahi, care scormoneau în noroi, erau con tien i c aceast inven ie f cuse ca mânia divinş ţ ă ă ţ ă ă s se abat asupra lumii.ă ă

În orice caz, reticen ele lor erau îmblânzite de timp. i, totodat , de judicioase dona iiţ Ş ă ţ de s mân bun , de pui puternici de c mil i m gar, de unelte folositoare... Aceste lucruriă ţă ă ă ăş ă puteau fi cur ate de murd ria pe care skelterul o l sase asupra lor i întrebuin ate cinstit.ăţ ă ă ş ţ Încet, Mustafa câ tigase poporul de partea lui. Acum, când inea casa deschis pentru ziuaş ţ ă de s rb toare i-i invitase pe imamii locali s conduc declama iile din Sfântul Coran ceă ă ş ă ă ţ ineau toat noaptea, sute de tineri veneau i st teau în cur ile sale.ţ ă ş ă ţ

Pa i pe scar . Crezând c meditase prea mult i era timş ă ă ş pul ca muezinul s facă ă chemarea la rug ciune, Mustafa se ridic i se întoarse.ă ăş

Dar acei papuci moi nu erau ai muezinului; intr Ali, cel mai credincios servitor ală s u.ă

— Ce este? întreb Mustafa.ăSe auzi un fo net: omul se înclinase.ş— Sper c opera dumneavoastr nu va avea de suferit, zise el pe un ton de regretă ă

servil. E cineva jos care vrea s v vorbeasc urgent. Numele lui este Doctor Frederickă ă ă Satamori.

Lui Mustafa aproape c -i s ri inima din piept. Direcă ă torul adjunct al Autorit iiăţ Skelter! Oare ce-l adusese personal aici, de ce nu d duse un telefon?ă

Mii de imagini însp imânt toare îi trecur cu repeziă ă ă ciune prin minte: amintiri ale caselor pe care le vizitase ilegal, ale tuturor codurilor vândute, mai întâi fostului s uă partener, apoi lui Hans Dykstra, cel atât de pu in convinţ g tor în rolul colec ionarului deă ţ c r i frumos caligrafiate, de poezie arab ...ă ţ ă

Î i reveni cu un efort.ş— Roag -l s ia loc în Camera Leoparzilor, porunci el. Serve te-l cu b uturiă ă ş ă

r coritoare. Anun -l c voi veni i eu în câteva minute.ă ţă ă ş— Voin a lui ţ efendi este îndeplinit , zise Ali, retr gându-se, cu sandalele scâr âind peă ă ţ

podeaua plin de nisip.ăTrecur îns mai mult de câteva minute pân când Mustafa î i reg si înf i areaă ă ă ş ă ăţş

normal i putu s coboare scara întortocheat .ăş ă ă

Interfa a Dţ

Era o vreme tind orice amant, v zând c iubita luiă ă

Nu era în camer , putea s-o strigeăi s fie sigur c ea îi va auzi chemarea.Ş ă ă

O, iubita mea, eu nu m port rece cu tine.ăMai degrab sunt obsedat de ideeaăC un pas poate s fi pus lumea între noi.ă ăMustafa Sharif

4

Hans se întreb absent: cum ar tase oare st pâna casei? Înalt , dup cum ar taă ă ă ă ă ă scheletul ei rezemat în pat (lipsit de vreo ran vizibil , spre deosebire de cel al so ului ei;ă ă ţ fusese înjunghiat în gât sau în burt , în loc s fie împu cat ). Frumoas ? Blond ? Cu ochiă ă ă ş ă ă ă alba tri?ş

Existau, f r îndoial , fotografii ale ei, ale so ului, ale copilului, într-un album sauă ă ă ţ într-un sertar, chiar dac nici una nu se afla la vedere.ă

În orice caz, trebuie sa fi fost mai bun decât so ia sa cea lene , lacom , nepriceput ,ă ţ şă ă ă încrezut i nerecuăş nosc toare... Cu gânduri negre în cugetul lui plin de resenă timente, ie iş din skelter în propriul lui hol. Dany se ridic de pe scaun ca s -l înfrunte.ă ă

Hans se opri, împietrit. Nu avea ce s caute acas ! Îi spuă ă sese c va fi plecat la oă ă petrecere de c utare a comorii, o distrac ie obi nuit i preferat în cercurile pe care ea leă ţ ş ăş ă frecventa. Hans scontase c o s rezolve cheile imbecile ale enigmelor, o s g sească ă ă ă ă drumul spre locul cu pricina i o s stea cel pu in câteva ore în compania ş ă ţ prietenilor ei.

Ai ei. Nu ai lui.Dar iat-o – i iat -l i pe el, având înc în jurul gâtului masca pe care i-o pusese dupş ă ş ă ş ă

plecarea ei, cu ghea pe supapa costumului, cu alte dou zeci de indicii fatale, eviţă ă dente pentru oricine, destul cât s îl bage la ap !ă ă

Sau chiar mai r u: o br ar , simbol al mor ii vii!ă ăţ ă ţ— Hans, unde naiba ai fost? Am nevoie de ajutorul t u!ăCuvintele izbucnir instantaneu în mintea lui: ă Mincinoaso! Când o s accep i tuă ţ

ajutorul, o s vin un nou mileă ă niu! i-am spus de nenum rate ori c ai nevoie de ajutor iŢ ă ă ş Karl Bonetti i-l va da i... s te ia dracu'! Fie ca urmţ ş ă ătoarea icneal s - i fie fatal !ţ ă ă ţ ă

Dar nu putea s -i spun toate acestea. Îi era ru ine i fiindc doar le gândise. Hans eraă ă ş ş ă dependent de ceva numit „con tiin ". Ceva periculos, fiindc îl f cea vulnerabil, cevaş ţă ă ă impus de credin a pe care o adoptase: Drumul Vie ii. În plus, s ai o so ie adev rat , printr-ţ ţ ă ţ ă ăo uniune legal – nuă conta c îmb trânea, era gras , urât , ve nic nemul umit i egoist –,ă ă ă ă ş ţ ăş ă era un simbol al statutului social înalt. Acest statut îi aducea la el, în timpul scurtelor pauze dintre misiunile în Caracas, Calcutta sau Cardiff, pe câ iva tineri subalţ terni, care puneau în discu ie problemele vie ii lor amoroase, solicitând opinia lui experimentat . Din cauzaţ ţ ă febrei puerperale contagioase, FPC, num rul b rba ilor îl dep ea pe cel al femeilor înă ă ţ ăş propor ie de 5 la 3. Boala era r spândit chiar i în comunit ile neprivilegiate, undeţ ă ă ş ăţ disperarea inversase str vechea preferin pentru b ie i. Acum încercau s dea na tere laă ţă ă ţ ă ş fete, ceea ce însemna c nu exista nici un surplus bun de folosit în rândurile elitei careă c l torea cu skelterul. Pân când nu avea s existe sufiă ă ă ă cient vaccin pentru jum tate deă miliard de oameni, pân la ultimul, tiparul avea s r mân constant: orice femeie sufiă ă ă ă cient de atr g toare putea s ignore i, în general, ignora c s toria; schimba b rbat dup b rbat,ă ă ă ş ă ă ă ă ă pentru c unul era mai tân r sau avea perspective mai bune sau, pur i simplu, din cauzaă ă ş unei certe din seara precedent .ă

În orice caz, Dany era proast i nu putea s deduc nimic din felul în care eraăş ă ă îmbr cat. Îl v zuse de multe ori venind acas echipat în mod similar, dup o zi de lucru.ă ă ă ă

N-avea de ce s -i fie team !ă ăTrebuia s scape de ea cât mai curând posibil. Asta însemna s fac orice pentru aă ă ă

evita o ceart . Invocând hobbyul autorizat pe care îl alesese spre a- i ascunde adev rataă ş ă distrac ie, rosti împ ciuitor:ţ ă

— Am fost s fac fotografii, ca de obicei. Care-i proă blema, cu ce te pot ajuta?O privi atent, înc o dat , nu se mul umi doar s -i înregistreze prezen a.ă ă ţ ă ţ

Priveli tea era remarcabil . Dany purta un costum nou, patetic de fermec tor, în modş ă ă evident scump, brodat de mân , cu flori uria e: colant Shapex, bolero Shapex, din pieleă ş încre it . Un stil tropical sau subtropical, exagerat fa de cel obi nuit iarna în zonaţ ă ţă ş Mediteranei. Glug , ghete i m nu i bordate cu blan natural – tia foarte bine, echipa luiă ş ă ş ă ă ş g sise pieile în timpul unei prospec iuni f cute recent în Saskatchewan –, o haină ţ ă ă climatizat în întregime, acum larg deschis , ca i când ar fi fost mult prea gr bit ca s-oă ă ş ă ă scoat , chiar i în aerul temperat al Maltei. Nu numai fa a, ci i picioarele, abdomenul golă ş ţ ş i, probabil, bra ele fuseser acoperite cu un machiaj neîndemânatic. Bijuteriileş ţ ă

zdr ng neau pe ea i duhnea de prea mult pară ă ş fum. Dar, atâta vreme cât era mul umit deţ ă înf i area ei...ăţş

— Am fost invitat la o petrecere la Chaim Aleuker! aproape ip ea, ar tând ună ţ ă ă cartona . Dar nu pot g si cheia din invita ie!ş ă ţ

Hans o privi int , nevenindu-i s cread . Invitat la o petrecere de Chaim Aleuker?ţ ă ă ă ă Aceast ... aceast ă ăepav ? ă A, nu putea s fie decât o fars ! Toat lumea tia c Aleuker eraă ă ă ş ă probabil cel mai bogat om în via , datorit faptului c inventase privaterul, aparatul deţă ă ă schimbare a codului, care transformase skelterul dintr-un animal s lbatic într-unui deă trac iune, domesticit... vorba vine! Milioane de oameni nu-l întâlniser niciodat iţ ă ăş reac ionau la auzul numelui s u ca la un oc electric. A a f cu i Hans.ţ ă ş ş ă ş

Pentru o clip se întreb dac nu el era cel care gre ea, emi ând p reri nefondate.ă ă ă ş ţ ă Dup ase ani de c snicie împ r ea pu in din via a lui zilnic cu Dany. Poate c ea posedaăş ă ă ţ ţ ţ ă ă vreo calitate remarcabil ; poate faptul c r m seseă ă ă ă m ritat cu el o singulariza, sau vreună ă alt aspect al personalit ii ei...ăţ

Ea îl deziluziona, izbucnind:— Nu m privi a a! E perfect adev rat. Se pare c Aleuker s-a plictisit de oamenii peă ş ă ă

care îi cunoa te i vrea s întâlneasc unii noi, a a c a trimis invita ii ca asta preş ş ă ă ş ă ţ tutindeni în lume. i Molly Chu a primit una, dar tic loasa nu vrea s ne unim for ele ca s descoperimŞ ă ă ţ ă ce înseamn !ă

— Ar trebui s consul i computerul bibliotecii, suger Hans, pe un ton înc egal iă ţ ă ă ş politicos.

— M crezi idioat ? zbier Dany. Crezi c te-a mai fi întrebat dac computerul mi-ară ă ă ă ş ă fi fost de vreun folos... n t r u încrezut ce e ti!ăă ă ş

Semnal de alarm . Acum ea îi va scormoni trecutul – dar el era cu cinci ani preaă b trân pentru a se sim i stânjenit. Chiar dac tr ise cu Giuseppe i Hakim, ă ţ ă ă ş faute de mieux1. Certurile lor urmau întotdeauna un tipar identic. Nu crescuser în atmosfera de tolerană ţă ar tat de genera ia post-Explozie.ă ă ţ

Trebuie s fie minunat s ajungi s te împaci cu realiă ă ă tatea, în loc s te chinui subă povara în el toare a unei lumi disp rute, îngreunat de prejudec i i de idei preconcepute.ş ă ă ăţ ş El f cuse tot posibilul, se chinuise s accepte doctrinele Drumului Vie ii i s ac ioneze înă ă ţ ş ă ţ conformitate cu ele. Poate, dac ar fi reu it s - i g seasc o nevast mai tân r ... Nu, nu seă ş ă ş ă ă ă ă ă putea pune aceast problem . Poate ar fi trebuit s se resemneze i s nu se c s torească ă ă ş ă ă ă ă niciodat , mai ales de când c snicia era în mod obligatoriu lipsit de copii...ă ă ă

Oamenii mai tineri nu cuno teau nenorocirile str vechi de felul bisericilor i statelorş ă ş na ionale. Dar erau foarte con tien i de mo tenirea acesţ ş ţ ş tora.

Cu frontierele anulate de skelter, sub atacul constant al sabotorilor i partizanilor careş puteau ajunge în cealalt jum tate a lumii înainte ca bombele lor cu ac iune întârziat să ă ţ ă ă explodeze, cinci dintre Marile Puteri intraser într-o criz nuclear nebuneasc , de parcă ă ă ă ă luaser stricnin . Supravie uitorii, sau cel pu in unii dintre ei, considerau guverneleă ă ţ ţ responsabile i de epidemiile ce urmaser . Dându-li-se o funda ie pe care s construiasc ,ş ă ţ ă ă abandonaser în cele din urm tot ceea ce fusese motiv de mândrie pentru înainta ii lor:ă ă ş patriotismul, religia, moralitatea conformist , solidaritatea de grup... Desigur, nu leă abandonaser complet i dintr-o dat . Dar, pentru a treia i ultima oar , lan ul în elepciuniiă ş ă ş ă ţ ţ fusese sf râmat. A a spuneau înv turile Drumului Vie ii.ă ş ăţă ţ

La început se spunea: s fii mai b trân înseamn s fii mai în elept, s ai mai multă ă ă ă ţ ă ă experien , s fii mai apropiat de realitatea existen ei umane.ţă ă ţ

Apoi venise un r zboi care ucisese o întreag genera ie de tineri minuna i, c zu i înă ă ţ ţ ă ţ

1 Din lipsa de altceva mai bun

noroi i sânge. Murmure de dezaprobare îi înso iser spre mormintele lor anonime.ş ţ ăS-a spus: „Am luptat în r zboi pentru sfâr itul r zboă ş ă iului." Mul i crezuser i fuseserţ ăş ă

consola i.ţDup înc o genera ie urmase un alt r zboi, care omorise nu numai tineri, ci i b trâniă ă ţ ă ş ă

i copii în paturile lor, lansând puterea de foc a universului asupra fragilului trup alş omenirii.

Pe vremea aceea existau tineri care spuneau pe un ton de extrem uluire: „Bunicul aă promis pace tat lui, tata aă jurat c o va p stra i a fă ă ş ost omorât într-un mod urât, crud. Chiar nu putem avea încredere în nimeni?"

i venise al treilea r zboi, Explozia. Lan ul în elepŞ ă ţ ţ ciunii, de dou ori retezat la verigaă crucial , plesnise.ă

Era o lume nou . Dar una care trebuia s o în eleag pe cea veche pentru a reu i s-oă ă ţ ă ş dep easc . Hans Dykstra era convins de acest lucru.ăş ă

Acum nu avea timp pentru reflec ii. Trebuia s - i împace nevasta. Fiind prea lent, nuţ ă ş reu ise. Asta era ceva neobi nuit. De obicei era rapid în reac ii i i-o lua înainte; trebuia sş ş ţ ş ă fie a a: riscul ca ea s -l p r seasc era prea mare. Nu conta c se apropia de cincizeci deş ă ă ă ă ă ani; nu conta c pe fa a foarte pudrat pungi negre îi marcau ochii i c obrajii îi erauă ţ ă ş ă str b tu i de vini oare sparte, ro ii-alb strui; nu conta c bustul, pântecele i fundul îiă ă ţ ş ş ă ă ş atârnau — era o nevast , ă iar pentru un tân r din acele vremuri nu exista realizare mai mareă decât s fure nevasta altuia... cu excep ia faptului de a o abandona i pe ea, la rândul ei, caă ţ ş un act corect de pedepsire, ca i când FPC, care mic orase propor ia femeilor atât de multş ş ţ încât mul i b rba i erau nevoi i s se resemneze i s nu aib niciodat o femeie, ar fi fostţ ă ţ ţ ă ş ă ă ă într-un fel vina tuturor femeilor.

De data asta Hans se mi case încet Ea ajunsese deja la suspine i v ic reli. Dany eraş ş ă ă cu optsprezece ani mai în vârst decât el. Ca mul i din genera ia ei, indiferent de sex, aveaă ţ ţ i ea accese de plâns. Erau n scute din disperarea real în fa a dispari iei unei lumi în careş ă ă ţ ţ

fusese înv at s cread când era copil. Poate, ca mul i al ii, înv ase de timăţ ă ă ă ţ ţ ăţ puriu s - i facă ş ă din lacrimi o arm împotriva oricui era îngrijorat pentru ea, oricui îi p sa dac se sinucide,ă ă ă a a dup cum amenin a de multe ori. Aici, b nuia Hans, trebuia c utat motivul pentru careş ă ţ ă ă ea nu acceptase invita ia f cut de Karl Bţ ă ă onetti.

Karl era un psihiatru care lucra pe o insul învecinat , Gozo. Insulele aveau succesă ă printre cei destul de noroco i pentru a avea acces la sistemul skelter; erau simboluriş geografice ale eliber rii de limitele spa iului separator. Starea de nostalgie depresiv fiindă ţ ă obi nuit , Karl aduna sute de pacien i la terapia de grup. Asta fiindc nu se putea ocupa deş ă ţ ă fiecare în parte. Hans localizase un medicament de care Karl avea o nevoie disperat , îlă scosese din mormanul de r m i e al Europei i, recunosc tor, Karl se oferise s-o adauge peă ăşţ ş ă Dany pe lista lui.

Într-una din aceste zile, Hans avea s ă insiste. Dar nu ast zi. În acest moment nu voiaă decât s scape de ea spre a se duce în camera obscur . Voia s vad cum ie iser pozeleă ă ă ă ş ă f cute în casa suedez .ă ă

— Las -m s m uit, o lingu i el.ă ă ă ă şSuspinele încetar instantaneu, i Dany îi întinse cară ş tona ul, cu expresia plin deş ă

speran a unui copil s rac c ruia i s-a promis o excursie în parcul de distrac ii. Hans selectţă ă ă ţ ă cu fireasc mândrie imaginea din cantitatea de date despre trecutul apropiat pe care o aveaă în minte. Se spunea odinioar c perioada din istorie despre care oamenii tiu cel mai pu ină ă ş ţ este cea aflat imediat înaintea na terii lor: prea recent ca s fie înv at dintr-o carte, preaă ş ă ă ăţ ă vie înc pentru ca mai vârstnicii s ofere o apreciere obiectiv . Hans hot râse s nu lase să ă ă ă ă ă se întâmple a a ceva i în cazul s u.ş ş ă

Pe cartona se afla un vers enigmatic, asem n tor cheii unui joc de cuvinteş ă ă încruci ate. Se a teptase la a a ceva. Ceea ce nu prev zuse era c , venind de la Chaimş ş ş ă ă Aleuker, solu ia avea s fie copil resc de simpl .ţ ă ă ă

Citi cu glas tare, f r s accentueze ritmul:ă ă ă— Î i voi da ni te exerci ii i ni te silogisme ale în elepţ ş ţ ş ş ţ tului. Doamn , vei merge,ă

doamn , vei vorbi, doamn , vei merge i vei vă ă ş orbi cu mine?— E... este un fel de poezie, cred, îndr zni Dany. Comă puterul bibliotecii spune c seă

refer la o veche melodie englezeasc numit ă ă ăCheile din Canterbury.

— B nuiesc c ai încercat în primul rând la Canterbury, contracar el, mai ustur toră ă ă ă decât avusese inten ia.ţ

Ultimul lucru pe care îl dorea era ca ea s - i piard cump tul în asemenea m sur ,ă ş ă ă ă ă încât s abandoneze toate speran ele de a g si drumul spre petrecere i s stea acas numaiă ţ ă ş ă ă pentru pl cerea de a-i strica lui timpul liber.ă

Ea se înro i, cu toate c s-ar fi putut crede c era prea b trân pentru o astfel deş ă ă ă ă reac ie, i r spunse, uimitor, cu o oapt în loc de un ip t.ţ ş ă ş ă ţ ă

— Nu se poate. În orice caz, nu în ora ul originar. Au c zut atâtea bombe în Angliaş ă r s ritean ... Dar mai exist un Canterbury în Noua Zeeland , a a c am încercat acolo, dară ă ă ă ă ş ă nu se afla nimeni care s -mi dea un al doilea cartona , i...ă ş ş

— A, asta e! îi d du înapoi cartona ul. Atena! Lyceum! Aristotel a fondat acolo oă ş coal de filozofie numit coala Peripatetic – coala Mersului – datorit obiceiului s u deş ă 㪠㠪 ă ă

a se plimba în timp ce- i inea lec iile.ş ţ ţ— E ti sigur? întreb ea cu îndoial .ş ă ă— A... nu! Nu sunt nici m car sigur c Lyceum înc exist , chiar i în ruine. Dar credă ă ă ă ş

c ar fi posibil. Atena a fost printre pu inele capitale care n-au fost aruncate în aer, nu-i a a?ă ţ ş Uite, verific ideea asta. Dac nu este bun , vino înapoi, poate am s g sesc o alternativ .ă ă ă ă ă ă

Hans era gata s încununeze cu un s rut contribu ia lui la distrac ia zilei, dar începutulă ă ţ ţ gestului s u se pierdu. Dany îi smulse cartona ul i se îndrept aproape în fug spre skelter,ă ş ş ă ă aruncându-i peste um r un cuvânt de mulă umire, care fu practic t iat în dou când efectulţ ă ă de transmisie o deplas .ă

Tipic!M car îl l sase în pace. Pentru aceast mic binecuvântare, Hans f cu o reveren deă ă ă ă ă ţă

mântuial înspre cel mai apropiat simbol al vie ii – în hol, ineau o estoas , fiindc Danyă ţ ţ ţ ă ă refuzase s se mul umeasc cu o simpl plant în locul vizibil unde oaspe ii î i f ceau oă ţ ă ă ă ţ ş ă prim impresie despre „Re edin a Dykstra" –, înainte s închid u a etan a camereiă ş ţ ă ă ş şă obscure.

Interfa a Eţ

Tat !ăAi vrut s te onorezăCa un fiu respectuos i iubitor.şTat !ăÎ i sint într-adev r îndatorat fiindcţ ă ăTu ai fost acela care mi-ai dat via .ţăTat !ăNu trebuie s - i închipui c sunt nerespectuă ţ ă os,Dar ce mai bun cale pe care mi-o imagineză ăca s te onorez,ăTat ,ăE s gândesc altfel i s fac alte gre eli.ă ş ă şMustafa Sharif

5

Desigur, doctorul Frederick Satamori nu venise din Japonia continental , ci dină Okinawa (din nou, asocierea cu ideea de „insul "!). Vizita lui avea motive foarteă întemeiate.

Întâlnirea cu Mustafa avu loc în Camera Leoparzilor – animale pe care st pânul caseiă nu le v zuse niciodat i pe care de-abia i le putea imagina. Asta pentru c ele se aflauă ăş ş ă doar în picturile de pe pere i. Acestea fuseser acoperite cu lac. Nici m car discontinuit ileţ ă ă ăţ minuscule dintre o culoare i alta nu revelau detaliile fine ale desenului pentru degeteleş

cercet toare ale lui Mustafa.ăImagina ia lui Mustafa populase totu i camera cu o amenin are ve nic treaz :ţ ş ţ ş ă

tensiunea alert a s lb ticiunilor ce trebuie s adulmece, s localizeze, s doboare i să ă ă ă ă ă ş ă înving prada. V z tor sau orb, Mustafa, care se obi nuise de timpuriu cu realitatea unoră ă ă ş abstrac iuni, precum „foamea", în elegea bine conceptele de „c utare" i „vânat". S vinţ ţ ă ş ă ă aici însemna s simt anticipat gustul sângelui.ă ă

Cu toate acestea, nu avea nimic împotriva lui Satamori. Ar fi putut alege Camera Elefan ilor, a Pe tilor, a Florilor...ţ ş

N-avea importan . Amândoi erau aici, mirosea a ceai sau cafea – aromele erauţă amestecate. Satamori venise recent dintr-un loc care-l înmiresmase cu iz de iasomie, de lev n ic i cu fumul provenit din arderea unui lemn r inos într-un foc deschis.ă ţ ăş ăş

Satamori se ridic i strânse mâna întins a gazdei, rosăş ă tind saluturile de rigoare, care transmiteau mai pu ine informa ii decât transpira ia palmei lui.ţ ţ ţ

Acest b rbat, ă se gândi Mustafa, e speriat. A a sunt i eu. Dar el, de i bun cunosc tor,ş ş ş ă nu pare s - i dea seama de asta.ă ş

Bun!Relaxându-se, Mustafa se a ez i întreb :ş ăş ă— Fred, de ce te-ai deranjat personal când exist riscul ca eu, nepoliticos, s te fac să ă ă

a tep i? Ar fi trebuit s -mi telefonezi!ş ţ ă— Exist momente, zise Satamori sec, când a teptarea leg turii te face maiă ş ă

ner bd tor decât atunci când a tep i s treci de un privater. Ast zi...ă ă ş ţ ă ă— Servitorii mei te-au f cut s a tep i în skelter? îl întreă ă ş ţ rupse Mustafa îngrozit.— Nu, nicidecum! Au fost to i plini de amabilitate! N-a fost ideea mea s te deranjez,ţ ă

ci a lui Aii; eu am fost chiar fericit s -mi întrerup c l toriaă ă ă .— S - i întrerupi...?ă ţ— Ei bine, da. Trebuie s fac ast zi înconjurul lumii, pentru a ajunge la cel lalt cap tă ă ă ă

al ei. Trecerea de la zori la sear nu mai este chiar atât de u oar pentru mine. Îmb trânesc.ă ş ă ă— Nu-i adev rat, zise Mustafa.ă— E ti amabil, dar mi-e team c este adev rat. Înc n-am aizeci de ani, dar efortulş ă ă ă ă ş

începe s m fac s în eleg ce înseamn b trâne ea.ă ă ă ă ţ ă ă ţSatamori oft zgomotos i sorbi din cafeaua pe care o alesese din gama de aperitiveă ş

disponibile.— i la fel, ad ug el dup o pauz , simt prea mul i dintre noi.Ş ă ă ă ă ţMustafa a tepta.ş— În orice caz, relu vizitatorul, am considerat c merita s risc s - i întrerupă ă ă ă ţ

contempla ia; m mul umesc s stau pe-aici vreo or -dou pân când Aii î i pierde r bdareaţ ă ţ ă ă ă ă ş ă M-am gândit c am putea merge împreună ă la petrecerea lui Chaim.

— Ce petrecere?Satamori aproape c sc p cea ca din mân .ă ă ă ş ă— Bine, dar... În mod sigur, dintre to i, tu trebuie s fii...ţ ăVocea i se pierdu.— Încep s în eleg, zise Mustafa. Te referi cumva la petrecerea de c utare a comorii?ă ţ ă— La ce altceva?— În eleg, murmur Mustafa, savurând ironia con tient a expresiei. i tu chiar creziţ ă ş ă Ş

c prin r spândirea în toat lumea a cheilor ce ar putea ajunge la oameni ale i la întâmplareă ă ă ş i care vor avea nevoie de un coeficient de inteligen mediu pentru a le dezlega, putem g siş ţă ă

viitoarea genera ie de conduc tori i administratori ai P mântului?ţ ă ş ă— Eu... nu îmi pot imagina o cale mai bun , încuviin Satamori. N-ar fi trebuit să ţă ă

pomenesc de acest lucru. Îmi pare r u. Pur i simplu nu mi-am dat seama c tu nu e ti deă ş ă ş acord.

Mustafa se l s pe spate, întinzându- i membrele amor ite. Zise:ă ă ş ţ— N-am afirmat c nu sunt de acord. E vorba de ceva mai profund, de for a care ne-aă ţ

dat na tere.şUrm o t cere scurt , deplin . În cele din urm Sataă ă ă ă ă mori zise:— E ti adept al Drumului Vie ii? Se presupune c ar treş ţ ă bui s fii...ă— ...Musulman, fiindc am ales s tr iesc în Egipt? îl întrerupse Mustafa. Nu, deloc.ă ă ă

Eu sunt un sceptic. Dar am ales Egiptul fiindc aici ciclul anotimpurilor, cre terea iă ş ş sc derea Nilului i-au înv at pe oameni s creeze categoă ăţ ă riile absolutului: m suri stricte aleă distan ei, spa iului, timţ ţ pului trecut... Deseori m gândesc la moarte. Când o fac, sunt sigură c mai degrab a muri în credin a parveni ilor moderni decât în cea a înainta ilor mei. Nuă ă ş ţ ţ ş i-a trecut nicioţ dat acest lucru prin minte? Iart -m ; nu este o întrebareă ă ă pe care s o puiă

unui prieten. Orbirea m face uneori s fiu lipsit de tact.ă ă— Dar... Îl putea auzi pe Satamori umezindu- i buzele... G zduie ti ceremoniileş ă ş

musulmane aici, în casa ta.— Da, într-adev r. Dar în ceea ce prive te Coranul... ei bine, nu vreau s par arogant,ă ş ă

dar i eu a fi putut s alcş ş ă ătuiesc o carte mai bun de revela ie divin . Acela i lucru eă ţ ă ş valabil i pentru Biblia cre tin i pentru micu a Carte Ro ie! Mustafa râse ca s atenuezeş ş ăş ţ ş ă greutatea vorbelor.

— i, f r îndoial , ai fi putut s editezi i doctrinele Drumului Vie ii, replicŞ ă ă ă ă ş ţ ă Satamori.

— Dragul meu prieten, chiar am f cut-o... ă am f cut-o!ăT cerea deveni aproape sufocant . În cele din urm Satamori se for s spun :ă ă ă ţă ă ă— Dac asta este înc una dintre glumele tale subtile, trebuie s ier i unui str in că ă ă ţ ă ă

nu...— Ah, fac ceea ce fac întotdeauna f r s m pot ab ine! se plânse Mustafa. Cândă ă ă ă ţ

sunt întrerupt din compunerea unui poem – a, nu te învinov i, progresez foarte încet, iarăţ rezultatul va fi cu atât mai bun dac sunt întrerupt de o noapte de somn – când ă sunt întrerupt, am tendin a s devin ar gos. Te-am jignit f r s vreau. Spune-mi c scuzeleţ ă ţă ă ă ă ă mele i-au dat satisfac ie!ţ ţ

— Nu am fost jignit, murmur Satamori.ă— A, m bucur! Dar te-am f cut s m b nuie ti c fac o glum proast , nu-i a a? Ară ă ă ă ă ş ă ă ă ş

trebui s elimin i aceast idee. Ceea ce am spus am vrut s fie în eles în sens literal. Amă ş ă ă ţ editat multe dintre rostirile prin ului Knud – dintr-o versiune englezeasc , e-adev rat, nuţ ă ă din suedeza original – i dac exist o form , un aspect, o structur a textelor care pleacă ş ă ă ă ă ă din atelierele noastre, e fiindc eu am impus-o.ă

Satamori inspir uier tor, p rând c aduce tot frigul iernii nordice (casa familieiăş ă ă ă Eriksson ascuns în noaptea arctic !) i amenin area unui nou Ragnarok, care domina fluxulă ă ş ţ skelterului. Trecu un timp.

În cele din urm , Mustafa zise gânditor:ă— Uneori e ti tentat s te întrebi cum vede lumea ceea ce faci... Se întâmpl rar ca unş ă ă

artist s fie mul umit c lucrul care-l determin s fie mândru e anonim i neconă ţ ă ă ă ş firmat, în cazul meu, acest paradox e adev rat. A fost dureros s descop r c toate dogmele printreă ă ă ă care am fost crescut sunt false. Dar nu sunt singurul aflat în aceast situa ie. Ceea ceă ţ probabil pot pretinde e c sunt singurul care a f cut ceva.ă ă

— M bucur c n-ai spus asta mai devreme, replic Satamori. N-a fi...ă ă ă şSuna ca i cum era gata s se ridice. Mustafa întinse o mân , pe nev zute, ca s -lş ă ă ă ă

opreasc .ă— Prietene! Aminte te- i, n-am f cut ceea ce-am f cut ca s te insult pe tine sauş ţ ă ă ă

credin a ta, ci numai ca s ofer lumii, pe cât puteam, o lumin dup ce ea a fost r pitţ ă ă ă ă ă ochilor mei.

O und a ochilor lui str lucitori, dar lipsi i de vedere, se întoarse, orientându-se după ă ţ ă zgomot, ca s -l înfrunte i s -l intuiasc pe b rbatul mai în vârst .ă ş ă ţ ă ă ă

— Eu... Da, desigur. Satamori se a ez la loc. Chiar i a a, eu...ş ă ş ş— Tu mai crezi c a-i onora pe str mo i este una dintre obliga iile principale aleă ă ş ţ

omului. Nu te contrazic. Prefer s ... s mă ă ai adaug ceva.Tonul lui Mustafa era doar insistent, f r s fie lingu itor. O cale îngust pe careă ă ă ş ă

jongla cu vorbele.— Cel pu in trebuie s recuno ti c e mai bine s -i onorezi pe str mo i pentru ceea ceţ ă ş ă ă ă ş

au f cut bine decât penă tru gre elile pe care, dac ar avea ocazia, le-ar regreta.ş ăSatamori ezit .ă— Cred c-am citit un poem de-al t u pe aceast tem , murmur el. În traducere, dină ă ă ă

p cate.ă

Mustafa aproape se cutremur . Era atât de aproape de ceea ce se temuse în ultima or :ă ă ideea c cineva, pân la urm , îi va privi opera i va vedea prin ea. Se st pâni. Cândă ă ă ş ă r spunse, nici un tremur nu-i str b tu vocea:ă ă ă

— M bucur întotdeauna când cineva cite te i- i aminte te poeziile mele, în oriceă ş ş ş ş versiune ar fi. E ti de acord c punctul meu de vedere este valabil?ş ă

— Cred c n-am de ales. Satamori oft adânc. Cred c ... aceast continuitate aă ă ă ă credin ei noastre ne-a purtat prin perioada groaznic de dup Explozie. Dac n-am fi avutţ ă ă ă credin ele noastre, ca s le folosim ca pe ni te cârje, nu ne-am fi ridicat niciodat , niciţ ă ş ă m car în m sura în care am f cut-o pân acum.ă ă ă ă

— Pe de alt parte, zise Mustafa, tocmai din cauz c ne-am ag at de credin eleă ă ă ăţ ţ noastre a a cum am f cut-o, am ajuns la punctul de a lovi nebune te în toate direc iile cuş ă ş ţ una dintre cele mai îngrozitoare arme. Explozia s-a produs acum dou genera ii, dar a l sată ţ ă o cicatrice atât de adânc în psihicul comun al omenirii, încât vom face orice ca s evit m oă ă ă repetare. Pentru un tân r inteligent din ziua de azi, este mai important c am trecut printr-oă ă criz de popula ie asem n toare, cu o precizie incredibil , cu aceea a iepurilor infecta i cuă ţ ă ă ă ţ mixomatoz , ori a lemingilor sau a oric rei specii ce a dep it capacitatea mediului de-a oă ă ăş sus ine. Gânde te-te la corali sau la steaua de mare coroan -de-spini, dac vrei! Cum î iţ ş ă ă ţ spuneam, ni s-a demonstrat astfel c suntem supu i legilor naturii. Asta este ceva maiă ş important decât felul cum acei vis tori ideali ti de odinioar concepeau omul ca fiindă ş ă superior rudelor sale animale. Mai mult, atâ ia dintre noi au murit. Pe m sur ceţ ă ă redeschidem zonele contaminate ale planetei, descoperim c p im printr-un imens cimitir.ă ăş E aproape imposibil s ignor m prezen a cadavrelor unor str mo i ai no tri.ă ă ţ ă ş ş

— Te-ai priceput întotdeauna s vorbe ti, Mustafa, zise Satamori. Azi te întreci peă ş tine însu i i ai atins punctul nevralgic. Jum tate din mine tie c trebuie s lupt m cu fricaţ ş ă ş ă ă ă supersti ioas de moarte, c ci altfel vom fi mereu izola i fa de uria ele inuturi care devinţ ă ă ţ ţă ş ţ iar i zone locuibile. Avem nevoie de acel spa iu, tocmai fiindc treăş ţ ă cem printr-o criz tipică ă de popula ie. Cealalt jum tate a mea nutre te o venera ie ira ional fa de str mo i, ca iţ ă ă ş ţ ţ ă ţă ă ş ş cum ar fi devenit fantome, sau spirite, sau oricum ai vrea s le nume ti, iar noi nu trebuieă ş s -i deranj m.ă ă

Puse deoparte cea ca de cafea, acum goal , i refuz oferta amabil a lui Ali de a i-oş ă ş ă ă umple iar i.ăş

— Pe de alt parte, inventând privaterul, Chaim ne-a eliberat de acea desfiin areă ţ terifiant a intimit ii, care era atât de alarmant pentru noi încât nimic nu ne-ar fi oprit s ...ă ăţ ă ă Dar i-am mai spus asta i nu te-am convins.ţ ş

— Mi-e team c nimic nu m va convinge c , aplicând acelea i principii careă ă ă ă ş aproape ne-au dus la sinucidere, putem s ne salv m de problemele care au mai r mas,ă ă ă spuse Mustafa pe un ton de regret. A vrea s pot crede asta. Ar face via a mai simpl , nu-iş ă ţ ă a a? Dar, de fapt, sunt sigur c numai o reevaluare complet a locului nostru pe planet , aş ă ă ă rela iei noastre cu alte forme de via , pe scurt,ţ ţă o renun are la arogan ne va face capabiliţ ţă s sc p m de alt i alt dezastru i poate chiar de cel final, similar Exploziei. Oricât deă ă ă ş ş sceptic a fi, privesc înv turile Druş ăţă mului Vie ii ca fiind capabile s încurajeze o umilinţ ă ţă adecvat în noi, genul de atitudine care, singur , ne poate permite s supravie uimă ă ă ţ .

Î i adun pulpanele halatului i se ridic .ş ă ş ă— A adar, nu voi participa la petrecerea de c utare a comorii pus la cale de Chaim,ş ă ă

nici chiar cu invita ie direct . Nu vreau s v d cum alt genera ie de manageri, birocra i iţ ă ă ă ă ţ ţ ş administratori înconjoar aceast specie a noastr cu o re ea de fire de o el, de legiă ă ă ţ ţ inflexibile i de regulamente. Nu vreau s fiu p rta la perpetuarea unui sistem careş ă ă ş condamn la moarte dou treimi din omenire. Mai bine s mori de cium , foamete sau frigă ă ă ă decât s fii omorât de actă ul voluntar al unui alt om!

— În multe privin e sunt de acord, în multe, nu...ţSatamori se ridic i el, cl tinând din cap. Mustafa putea s -i aud frecarea u oara aăş ă ă ă ş

p rului de pe ceaf cu gulerul tare al hainei protocolare.ă ă— Se va ajunge, afirm Mustafa, la necesitatea ca omenirea, de acum încolo, s fieă ă

guvernat de arti ti, nu de politicieni. Nu se poate concepe un alt mod de organiă ş zare pentru o societate ce vrea s supravie uiasc . Trebuie s dezvolt m o estetic a guvern rii, liberă ţ ă ă ă ă ă ă de piedicile ideologice; trebuie s ne punem soarta în mâinile celor care ob in satisfac ieă ţ ţ

artistic din contemplarea unei comunit i bine organizate. Ace tia î i vor bate capul înă ăţ ş ş orele dimine ii cu o hib din schema lor, a a cum i eu m chinui, f r somn, cu un versţ ă ş ş ă ă ă dintr-un poem pân când, brusc, acesta se d peste cap i iese cum trebuie.ă ă ş

— i tu crezi c indivizii afla i la putere nu- i fac deja asemenea probleme?Ş ă ţ ş contracara Satamori. Oh, ba da, ba da! Dar, întrucât s-a discutat despre munca ta i mai amş o or de pierdut pân m duc la Chaim, m-a bucura s facem un tur prin atelierele tale...ă ă ă ş ă

— Pl cerea e de partea mea, zise Mustafa, înclinându-se.ăAstfel c urm toarea or o petrecur plimbându-se prin acea parte a casei lui Mustafaă ă ă ă

unde lucrau ajutoarele lui. Avea acum peste o sut . Erau orfani de ambele sexe, pe care îiă recrutase de mici – p rin ii lor muriser violent sau de boal – i îi înv ase o meserie careă ţ ă ă ş ăţ avea s le ofere slujbe pe via . Unii lucrau în scriptorium, copiind nu numai poeziile luiă ţă Mustafa, ci mult mai numeroasele texte vechi, scrise mai ales în arab . Existau i unele înă ş limbi europene. Pentru acestea era folosit o scriere clasic de cancelarie, împodobit cuă ă ă splendide miniaturi, alese dup modele date de scribul ef, Muley Hassan. Al ii lucrau laă ş ţ moara de hârtie, transformând pre uri vechi, paie, coji de porumb i alte zeci de substan eş ş ţ vegetale amestecate, în coli noi de hârtie cu marginile net iate. Al ii lucrau la leg torie,ă ţ ă unde aerul mirosea pl cut a lipici i a clei, i unde se f ceau ultimele retu uri la volumeă ş ş ă ş care- i impuneau pre urile pentru colec ionarii din lumea întreag , indiferent dac cel careş ţ ţ ă ă le cump ra putea sau nu s le în eleag con inutul.ă ă ţ ă ţ

Lui Satamori îi pl cu imediat o colec ie de vechi basme populare. Pl ti pe loc cinciă ţ ă mii, ca s se asigure c avea s o primeasc dup ce va fi terminat i legat corespunz tor.ă ă ă ă ă ăş ă ă

Interfa a Fţ

Odat , un nebun care iubea aurulăi-a omorât rivalul ca s iaŞ ă

Minunata statuie de aur a unui zeu.Temându-se s nu fie prinsăEl a topit statuiaSpunând c focul n-o s -i distrug valoarea.ă ă ăA fost g sit mort de foameăÎntr-o vale f r apă ă ăCu oasele goale ale degetelor strângând aurul.Nu-l consider nebunFiindc n-a putut mânca aurul,ăCi fiindc frumuse ea e hrana sufletului.ă ţMustafa Sharif

6

Hans tremura când intr în camera obscur . Întotă ă deauna se întâmpla a a când seş întorcea dintr-o expedi ie secret . Era nervos fiindc nu putea ti dinainte dac va avea deţ ă ă ş ă ar tat ceva pe m sura riscului asumat.ă ă

Era din ce în ce mai greu s cumpere pelicul de bun calitate. Autoritateaă ă ă Economic , desigur, tia pân la ultimul centimetru cât se fabrica, a a încât el era depenă ş ă ă ş -dent de stocul recuperat. De foarte multe ori, acesta era voalat de radia ii.ţ

Tipul Neo-Polaroid era mai u or de procurat; evaluaş torii, pur i simplu, nu puteau sş ă determine dac un anume cump r tor spunea adev rul, când pretindea c stricase jum tateă ă ă ă ă ă din cantitate, fiindc era beat i aruncase pozele nereu ite la gunoi în urm cu o lun . Hansă ş ş ă ă n-ar fi îndr znit îns s apeleze la Neo-Polaroid, fiindc acesta trebuia developat imediat ceă ă ă ă se f cea expunerea, iar a purta cu el dovezi vizibile ale c l toriilor lui clandestine ar fi fostă ăă curat sinucidere. Un film putea fi voalat când deschideai capacul carcasei – modificaseă câteva inten ionat, ca s -i fie mai u or în caz de urgen – i întotdeauna lua cu el i unţ ă ş ţă ş ş

film-momeal , f cut în locurile pe care avea dreptul s le viziteze. Desigur, Dany nu-i tiaă ă ă ş secretul. Într-un acces de deprimare l-ar fi tr dat, f r îndoial .ă ă ă ă

Fredonând în întuneric, mi cându-se cu u urin a dat de practica îndelungat (de celeş ş ţ ă ă mai multe ori se gândea la orbire în timp ce lucra), se hot rî ca, de data asta, s înceap cuă ă ă filmul cel mai important, i nu cu al doilea, f cut în timp ce se îndrepta spre întâlnirea cuş ă Mustafa. Pe acesta putea s -l mai foloseasc . În orice caz, se îndoia de calitatea lui. Preg tiă ă ă baia de developare, deschise carcasa cu un fior de emo ie...ţ

Brusc, îl orbi o lumin str lucitoare. U a era larg deschis .ă ă ş ăR mase ca o stan de piatr , privind filmă ă ă ul stricat.O voce strident îi rodea mintea, ca un vierme ce atac miezul unui m r.ă ă ă— Hans, ai avut dreptate cu Atena! Exist acolo o sta ie a unui skelter public numită ţ ă

Lyceum. Numai c ei îl scriu într-un mod ciudat. A a c m-am dus acolo, iar cineva mi-aă ş ă schimbat cartona ul cu un altul. Nici pe sta nu pot s -l dezleg... Ah... E ceva în neregul ?ş ă ă ă

Pierdute: pânze de p ianjen. Pierdute: praf ca z pada netulburat de pa i. Pierdute:ă ă ă ş acel „dup " de nerecuperat, potrivit cu acel „ânainte" reconstituit...ă

În urm toarele cinci secunde fu gata s-o omoare. Dar se r zgândi. Se gândi la cevaă ă mai dulce i mai potrivit. Arunc filmul i se întoarse, amabil în expresie i în voce.ş ă ş ş

— Ei, ce spune al doilea cartona ?şEa i-l întinse nesigur . Ca i primul, avea o cheie. R spunsul, dac nu cumva sc paseă ş ă ă ă

din vedere vreun am nunt ridicol de subtil, nu putea fi decât Oaxaca.ă— Po i s -l dezlegi? îl îndemn Dany. Vreau ţ ă ă atât de mult s ajung la petrecerea luiă

Aleuker!— Da, sigur, pot, confirm el, înaintând ca i când ar fi dorit s aib o lumin maiă ş ă ă ă

bun asupra cartona ului. i continu , dup ce respir adânc: Dar, ce te face s crezi că ş Ş ă ă ă ă ă Aleuker te vrea pe tine ca oaspete? El invit oameni destul de inteligen i ca s rezolveă ţ ă singuri aceste ghicitori: oameni versa i, bine informa i i demni de cunoscut. Tu, pe de altţ ţ ş ă parte, e ti stupid , proast , lacom , egoist , plicticoas i total neatent fa de al i oameni.ş ă ă ă ă ăş ă ţă ţ Când ai intrat acum peste mine, ai stricat ceva ce pre uiam foarte mult. Totul este mort iţ ş îngropat fiindc ai fost prea ner bd toare ca s mai ba i la u !ă ă ă ă ţ şă

— Dar te-am întrebat dac este ceva în neregul ! se vait ea.ă ă ăHans ignor întreruperea.ă— A adar, cred c ar fi o idee bun s m feresc o vreme din calea ta, fiindc , dac teş ă ă ă ă ă ă

mai v d azi, o s te bată ă m r. M voi duce eu la petrecerea lui Aleuker. i, pân m întorc,ă ă Ş ă ă furia o s mi se mai domoleasc .ă ă

— Nu! N-o s -mi furi ocazia! zise ea, ag ându-se de el cu mâinile lene e i durdulii.ă ăţ ş ş Hans o p lmui pe obrazul stâng i, în timp ce ea se d dea înapoi – convins de durere c elă ş ă ă ă vorbise serios –, el se îndrept spre skelter.ă

Ecoul blestemelor ei p ru s -l urmeze, de i tia c este imposibil.ă ă ş ş ăC l toria nu fu nici scurt , nici rapid , dar el o savur din plin.ăă ă ă ăLa sta ia Oaxaca, ce domina aeroportul abandonat, ploua. În holul skelterului, prinţ

cr p turile din acoperi ul de beton, apa cald i murdar picura în g le i de plastic f ră ă ş ăş ă ă ţ ă ă mâner.

Un tân r zdren ros îi schimb cartona ul cu un altul, sub privirile atente ale unoră ţă ă ş avizi de c l torie care pretindeau c n-ar fi a a ceva: un grup mare, de câteva sute, a a-ăă ă ş şnumi ii bloca i, atât de îngrozi i de c l toria cu skelterul, încât nu- i puteau aduna curajul sţ ţ ţ ă ă ş ă treac de bariera inexistent care-i desp r ea de grupurile cabinelor de transă ă ă ţ port. Nu-i re inea imposibilitatea de a pl ti: c l toria cu skelterul nu costa nimic. A a se cuvenea sţ ă ă ă ş ă fie. Nu exist nici o modalitate de a stabili pre ul unei viteze infinite i al unui consum nulă ţ ş de energie. În plus, resursele de imagina ie i ingeniozitate ale omenirii fuseser mic orateţ ş ă ş cu mult mai mult de dou treimi când ap ruse criza de popuă ă la ie. Era deci imperativ s seţ ă poat transporta talentele disponibile acolo unde acestea erau necesare.ă

Zdren rosul îi dispre uia pe bloca i i nu ascundea acest lucru, de i nici el nu puteaţă ţ ţ ş ş folosi skelterele mai mult ca ei. Dar, cel pu in, motivul lui era tangibil: era unţ purt tor deă br ar , sclipirea tr d toare a metalului str luciăţ ă ă ă ă tor ap rea de sub man eta unei mâneciă ş desf cute. Pe ling aceasta, se afla departe de cas ; avea fa a lat a unui chinez din nord, iară ă ă ţ ă când i se vorbea r spundea ca un papagal: ă No hablo espanol!

Nici m car nu realizase c Hans îi vorbise în englez .ă ă ăÎntrebându-se de ce-o fi fost condamnat, b nui c s-ar putea s fi jucat la ruleta-ă ă ă

skelter – avea vârsta potrivit , un aer sfid tor i apar inea unei culturi care mo tenea fatalisă ă ş ţ ş -mul; Hans î i aminti de proteja ii lui Mustafa de la Luxor.ş ţ

Din motive evidente, vizita rareori locuin a comţ plicelui s u, dar î i amintea foarteă ş bine acea prim c l torie pe care-o f cuse în scopul de-a se recomanda drept colec ionar ală ăă ă ţ unor c r i a c ror valoare avea probaă ţ ă bil s creasc . Aceast scuz era plauzibil ; avuseseă ă ă ă ă partea lui dintr-o descoperire excep ional de valoroas de echipaţ ă ment tehnic – în special aparate optice, din sudul Austriei – i voia un mijloc de investire a chilipirului.ş

Admitea c Mustafa oferise ad post unor copii care altă ă fel ar fi murit în an i cş ţş ă îngrijirea lor, cump rarea stocurilor necesare pentru scriptorium, leg torie i restulă ă ş opera iunilor îl costau în fiecare an o mare sum de bani... Cu toate acestea, Hans î i aveaţ ă ş p rerea lui despre o orgaă nizare care furniza atâ ia tovar i de pat nubili. Era con tient cţ ăş ş ă Mustafa afi a tradi ionala indiferen arab fa de sexul acestora.ş ţ ţă ă ţă

Totu i, îi datora lui Mustafa realizarea unei ambi ii arz toare. Pentru acest lucru, niciş ţ ă un pre nu putea fi consiţ derat prea mare, indiferent cum erau folosi i acei bani. Iar leg turaţ ă dintre acei tineri de la Luxor i acest tân r de la Oaxaca, numai cu pu in mai mare, eraş ă ţ neînsemnat ; se rezuma la b nuiala c aceast persoan care-i înmâna cartona ul de laă ă ă ă ă ş Aleuker ar fi putut fi genul lui Mustafa.

Atunci de ce îi venise aceast idee?ăMotivul îi ap ru, deodat , evident. Se întreb , pe jum tate con tient, ce-ar face dacă ă ă ă ş ă

ratarea ocaziei de-a participa la petrecerea lui Aleuker ar aduce-o pe Dany pe punctul de a-l p r si.ă ă

Aproape c se r zgândi i vru s se întoarc imediat acas . Era sigur c nu avea s - iă ă ş ă ă ă ă ă ş mai g seasc niciodat o nevast ; era prea mare concuren a. (Ciudat, acest dezechiă ă ă ă ţ libru de la 5 la 3 putea crea o asemenea libertate de alegere pentru o minoritate!) Dar î i înt riş ă hot rârea. Nu merita s fie însurat dac trebuia s fie pus în fa a unor lucruri aseă ă ă ă ţ meni celui pe care Dany tocmai îl f cuse. Mai bine s tr iasc singur, s închirieze o femeie când aveaă ă ă ă ă chef, s g seasc poate o tov r ie masculin acceptabil care s -i in casa – nu era oă ă ă ă ăş ă ă ă ţ ă ru ine în asta, nu în ziua de azi...ş

În orice caz, ceva îi întrerupse irul gândurilor.şUnii dintre ochii care-l fixaser în timp ce studia noul cartona nu apar inuseră ş ţ ă

bloca ilor. Un grup separat de vreo doisprezece pasageri, cei mai mul i tineri, îl v zuserţ ţ ă ă când se adresase zdren rosului. F r îndoial , i ei urm reau calea trasat de Aleuker. Oareţă ă ă ă ş ă ă câte invita ii trimiţ sese? Dac plasa fusese azvârlit destul de mult ca s-o cuprind i peă ă ăş Dany, era logic s fie mii.ă

Existau a adar mai mul i zelo i care urm reau scurş ţ ş ă t turi imaginare, formând coduriă LNA pe computere sub-legale, c utând ultima adres cunoscut a lui Aleuker sau riscând să ă ă ă primeasc o br ar pentru dare de mit func iă ăţ ă ă ţ onarilor de la sistemul skelter care ar fi putut s aud vreun zvon în leg tur cu locul unde se desf ura petrecerea.ă ă ă ă ăş

În grupul prezent aici se afla o fat atr g toare în vârst de vreo dou zeci de ani, ună ă ă ă ă produs al amestecului fantastic de gene pe care îl determinase skelterul. Numai fa eiţă amintea de str mo i originari de pe cel pu in trei con inente. Ea opti ceva unui înso itor deă ş ţ ţ ş ţ vârsta ei, apoi înaint curajoas spre Hans, leg nându- i oldurile în rochia lung iă ă ă ş ş ăş arborând un zâmbet str lucitor.ă

În mod obi nuit, Hans, ca orice alt b rbat din genera ia lui, ar fi profitat de ocazie,ş ă ţ savurând ansa de-a schimba chiar i numai câteva vorbe cu ea. Dar acum era imun laş ş trucurile feminine. Se îndrept spre cea mai apropiat cabin de transport liber i form ună ă ă ăş ă cod, ca i cum dezleş gase enigma dintr-o privire.

De fapt n-o f cuse; pur i simplu se îndrept spre ie irea public de la Gozo – un codă ş ă ş ă pe care îl memorase de mult vreme, deoarece Karl Bonetti î i primea pacien ii într-un fostă ş ţ hotel din apropiere, acum închiriat pentru birouri. În mod inevitabil, skelterul distrusese în întregime afacerile hoteliere. Nimeni nu era nevoit s închirieze o camer peste noapte,ă ă indiferent cât de departe se afla de cas . Putea s doarm în propriul lui pat i s lucreze laă ă ă ş ă cel lalt cap t al lumii. Karl chiar asta f cea. Hans avea ideea vag c psihiatrul locuia, deă ă ă ă ă fapt, în Groenlanda, dar din motive destul de întemeiate i de numeroase, codul lui de acasş ă

nu era niciodat dezv luit.ă ăLa sta ia Gozo, Hans se a ez pe o banc de piatr i – cu o oarecare bucurie, care îlţ ş ă ă ăş

surprinse, fiindc nu se gândise niciodat s mearg la o petrecere de c utare a comorii –ă ă ă ă ă dezleg în elesurile duble, complexe, ale unui fals haiku. Acesta îl conduse spre insulaă ţ Pitcairn, unde g si un alt tân r cu mai multe cartona e, chiar mai dificile decât cel de laă ă ş Oaxaca. Tân rul primise pentru a doua oar o br ar . Mâna dreapt îi lipsea, ca m rturie aă ă ăţ ă ă ă eficien ei cirţ cuitului de siguran din prima br ar . Cu br ara se putea intra într-unţă ăţ ă ăţ skelter... Acest lucru, sau o probabil tentativele de a- i scoate inelul de metal declan ase oă ş ş înc rc tur exploziv concentrat în interiorul br rii.ă ă ă ă ă ăţă

Foarte nepl cut.ăLa Pitcairn mai existau trei posesori de cartona e. Umblau de colo-colo, prea timiziş

ca s se apropie de Hans: o femeie de vârst mijlocie i doi b rba i cam b trâiori, avândă ă ş ă ţ ă acel aer pr fuit pe care savan ii par s -l capete indiferent de forma ia lor cultural , dină ţ ă ţ ă cauz c petrec prea mult timp înă ă biblioteci neîngrijite.

În orice caz, Hans nu avu nevoie s - i refoloseasc truă ş ă cul fiindc dezleg imediată ă enigma: Bucure ti. Exista un joc groaznic de cuvinte cu termenul „lei", în mod clar f cutş ă s -i îndrepte pe cei mai pu in aten i spre Honolulu. Din Bucure ti lu un skelter particulară ţ ţ ş ă pân în Nou Zeeland , gândindu-se c , dac Dany ar ti cât de aproape fuă ă ă ă ă ş sese de intţ ă când nimerise în Canterbury, ar muri de ciud . Va fi grozav s -i spun când se va întoarceă ă ă acas i s-o vad agitându-se...ăş ă

Brusc, se opri. tia c i se d duse de data asta codul pentru o locuin particular i cŞ ă ă ţă ăş ă se afla unde trebuia. P i pe covorul dintr-un hol de recep ie spa ios, având aproape treizeciăş ţ ţ de metri lungime. Perdelele erau trase la ferestre, de i trebuie s fi fost înc destul deş ă ă lumin afar . Se tia: familiilor bogate de pe planet nu le p sa de noapte i de zi.ă ă ş ă ă ş

Hans era singur i în jurul s u domnea o lini te mormântal ; oricât î i încorda auzulş ă ş ă ş nu reu i s aud nimic.ş ă ă

Interfa a GţPe vremea aceea erau uria i pe p mânt.ş ăFaptul este atestat de documente.Ast zi tu sau eu putem sa facem înconjurulălumii din trei pa i.şAsta nu înseamn c . tu i eu am devenită ă şuria i.şMustafa Sharif

7

Apusul Soarelui p ta marea cu puncte luminoase ce p reau nenaturale, ca într-ună ă tablou de Van Gogh. Întins într-un ezlong, Chaim Aleuker admira apusul, sorbind dinş punciul cu rom. Aleuker era un adev rat arhetip al succeă sului rafinat: sub ire, dar reu ind sţ ş ă aib burt , extraordiă ă nar de bine îmbr cat, cu o bluz larg , neprotocolar , i pantaloni sportă ă ă ă ş de m tase natural . Avea p rul aranjat impeă ă ă cabil, iar pe degete îi str luceau inele vechi,ă valoroase.

Casa – cea mai mare dintre cele trei domicilii ale sale – d dea spre un mic golfă orientat spre nord-vest. De fiecare parte a acestuia erau dealuri înverzite, care coborau până la stâncile cenu ii i sterpe. Între ele se afla o mic plaj cu nisip. O barc cu pânze i unaş ş ă ă ă ş cu motor se leg nau, legate de un debarcader micu . Scena ar fi putut apar ine secoluă ţ ţ lui trecut. Asemenea priveli ti puteau fi întâlnite doar în câteva locuri pe P mânt.ş ă

În jurul lui, ezând sau plimbându-se, în grupuri de doi sau trei, vorbind aproape înş oapt , erau oaspe ii pe care-i invitase i care formau nucleul petrecerii lui de c utare aş ă ţ ş ă

comorii. Era foarte improbabil s soseasc cineva nou înainte de ora opt p.m. Aleukeră ă f cuse chiar i un pariu în aceast privin cu Boris Pech, de la Departamentul deă ş ă ţă

Dezvoltare – i înc nu se f cuse apte i jum tate.ş ă ă ş ş ăA a c , pentru a-i ine de urât i pentru a aprecia valoaş ă ţ ş rea oric ruia dintreă

necunoscu ii care vor g si drumul prin labirintul de „chei" aranjat cu grij , Aleuker invitaseţ ă ă cincisprezece dintre egalii lui s vin direct. Pentru o întreag genera ie de dup Explozie,ă ă ă ţ ă puterea personal , influen a i ini iativa însemnaser foarte pu in; omenirea supravie uiaă ţ ş ţ ă ţ ţ într-o situa ie complet nefireasc ; era o adev rat realizare s - i p strezi sufletul i trupul laţ ă ă ă ă ţ ă ş un loc... Expresia asta nu mai era valabil , acum lucrurile reveniser , mai mult sau maiă ă pu in, pe un f ga normal. Un nou echilibru fusese stabilit, fuseser trasate noi demarca iiţ ă ş ă ţ între clasele sociale, cuvintele bogat i ş s rac ă c p taser noi în elesuri.ă ă ă ţ

În adev ratul sens al cuvântului, aceast mân de oameni, zece b rba i i cinci femei,ă ă ă ă ţ ş puteau fi numi i conţ duc torii Pamântului. Ei salvaser cel mai mult dintre ruine.ă ă

Pe traseele fixate de ei, societatea se ridicase cu un imens efort, ca o locomotivă deraiat care scâr âie iar i repus pe drumul ei, avansând atent la alte eventuale defecteă ţ ăş ă ă de pe linie. În mod sigur, nu era o solu ie pe gustul fiec ruia. Elita (Aleuker ura acestţ ă cuvânt) num ra cam unu la sut din popula ia supravie uitoare. Era un fapt banal, careă ă ţ ţ rezultase din efectul îngrozitor de traumatic al Exploziei. Indiferent care erau motivele invocate de oameni când nu voiau s aib de-a face cu skelterele (principii religioase,ă ă c utarea de noi temeiuri sau orice altceva), adev rul putea fi definit cu un singur cuvânt:ă ă teama.

Fiindc le era team s împart ceea ce era de fapt la dispozi ia tuturor – cu excep iaă ă ă ă ţ ţ celor care c p taser câte o br ar pentru înc lcarea codurilor, folosirea sistemului pentruă ă ă ăţ ă ă jaf sau acoperirea unei crime – deveneau uneori gelo i i încercau s saboteze munca noilorş ş ă conduc tori. Din când în când, câte o band ataca ie irea dintr-un skelter sau d dea oă ă ş ă lovitur la un bog ta . Cei care procedau a a preferau s -i aduc pe to i la statutul lor deă ă ş ş ă ă ţ oameni care se b l cesc în noroi, i nu s se înal e pe calea liber , deschis spre adev rateleăă ş ă ţ ă ă ă realiz ri.ă

Elita era mult prea restrâns . Resursele ei umane erau atât de încordate, de solicitate,ă încât le puteai auzi vibrând. Trebuia f cut ceva pentru a fi l rgit . O idee amuzant ,ă ă ă ă întâmpl toare, ap ruse nu de mult în conversa ie: s se organizeze o petrecere de c utare aă ă ţ ă ă comorii, de felul celor atât de gustate de oamenii limita i, afla i pe treapta de jos aţ ţ utilizatorilor skelterului. O distrac ie obi nuit s fie transţ ş ă ă format într-un adev rat testă ă pentru oamenii cu min i ascu ite i anima i de dorin a de-a deveni mai buni.ţ ţ ş ţ ţ

Merita, în mod clar, s fie f cut încercarea, de i Aleuker avea pu ine speran e c o să ă ă ş ţ ţ ă ă se realizeze ceva.

— Înc te mai a tep i s câ tigi pariul, Chaim? întreb o voce al turi de Aleuker.ă ş ţ ă ş ă ăVorbise Boris Pech, afabil, elegant în costumul lui albastru de velur, efulş

Departamentului de Dezvoltare, cel mai nou dintre departamentele administrative planetare. Se dezvoltase dintr-un mic nucleu al Autorit ii Economice i avea ca misiune inventareaăţ ş unor noi mijloace de exploatare a ceea ce vechea lume l sase în cantit i uria e: piese deă ăţ ş schimb pentru ma ini învechite, juc rii pentru adul i de care nimeni nu mai avea nevoie,ş ă ţ ma ini pentru jocuri de noroc i altele asemenea. Boris Pech descoperise nenuş ş m rateleă mecherii nou-nou e i fusese automat ales ef al Departamentului de Dezvoltare atunciş ţ ş ş

când acesta fusese creat, în urm cu cinci ani.ăNu se f cuse mult publicitate în jurul activit ii lui; opinia public era înc împotrivaă ă ăţ ă ă

inova iilor. Dar, mai devreme sau mai târziu, oamenii aveau s descopere c progresul maiţ ă ă era posibil, în ciuda tuturor dificult ilor.ăţ

Chaim chicoti:— Mai sunt dou zeci de minute, zise. Iar cheile pe care le-am l sat sunt destul deă ă

dificile... Vorbeai cu Fred Sata-mori, nu-i a a? Era posomorit când a sosit. ş I s-a întâmplat ceva?

Trecu un chelner cu tava de b uturi i gust ri. Boris se servi înainte s r spund :ă ş ă ă ă ă— Nu chiar, dar într-un fel da, zise el în cele din urm .ă— În eleg. Ai c p tat obiceiul s faci arade, i acum vorbe ti într-un jargonţ ă ă ă ş ş ş

misterios.

— Dimpotriv . Spun purul adev r. Pe drum, Fred s-a oprit pe la Mustafa Sharif,ă ă crezând c se num ra i el printre invita i i gândindu-se c ar putea veni împreun . tii,ă ă ş ţ ş ă ă Ş colec ioneaz operele lui Mustafa de mai mult vreme decât oricine.ţ ă ă

— A... Chaim lovi u or, cu un inel, marginea paharului, gânditor. i Mustafa eraş Ş sup rat c nu a fost invitat, nu?ă ă

— Nu, deloc. Fred zicea c n-ar fi venit chiar dac ar fi fost invitat. Nu este de acordă ă cu încercarea noastr de a perpetua... sistemul managerial pe care l-am dezvoltat.ă

— Deci, în cele din urm a recunoscut asta, spunând-o în atât de multe cuvinte?ă Interesant. i pu in îngrijor tor...Ş ţ ă

Boris clipi.— Nu în eleg.ţChaim se întinse, ridicându-se pe jum tate din ezlong, ca i cum ar fi dorit să ş ş ă

împiedice începutul unui cârcel. Zise:— Poate exagerez, dar cred c Mustafa este un om periă culos. Nu i-a s rit niciodat înţ ă ă

ochi faptul c este practic singurul dintre... dintre noi, nu g sesc un termen mai bun, care aă ă reu it s se integreze într-o comunitate non-skelter?ş ă

— i asta îl face periculos? A zice dimpotriv ! E timpul s ...Ş ş ă ă— Desigur, desigur! îl întrerupse Chaim. Dar cum a reu it? Gudurându-se; prin ceeaş

ce s-ar putea numi necinste evident . Ai participat vreodat la acele întâlniri pe care leă ă organizeaz în zilele de mare s rb toare islamic , atunci când imamii vin i recit Coranulă ă ă ă ş ă toat noaptea? Elă nu este un credincios. La naiba, a editat cele mai multe dintre cele ce sunt cunoscute acum ca înv turile prin ului Knud i nu crede în Drumul Vie ii mai mult caăţă ţ ş ţ tine! Presupun c ai r mas un bun maă ă terialist dialectic?

Boris chicoti.— La fel ca oricine în zilele astea. Nu cred c t ticul Lenin – ca s nu mai vorbim deă ă ă

bunicul Marx – ar avea multe idei în comun cu mine, dac am avea ocazia s st m deă ă ă vorb . S-a întâmplat îns ca modelul sovietic s ne fie la îndemân atunci când a trebuit să ă ă ă ă încerc m reconstruirea economiei mondiale.ă

— A, l-am jefuit din plin, constrân i fiind. Dac n-am fi redistribuit cu for a resurseleş ă ţ disponibile, mult mai mult de dou treimi din omenire ar fi murit; dac n-am fi intervenită ă ori de câte ori vreo grupare extremist local se hot râse s caute r zbunare; dac nu i-am fiă ă ă ă ă ă pus în valoare pe cei care posedau talentul necesar pentru a lucra cu noi i nu împotrivaş noastr , creând replica unui grup privilegiat de membri de partid... Nu, n-am fi f cută ă niciodat repara iile pe care am reu it s le facem, chiar a a provizorii cum sunt.ă ţ ş ă ş

— Mustafa nu vrea s recunoasc necesitatea, nu-i a a?ă ă ş— Nu, într-adev r. i niciodat n-am fost prea sigur din ce motiv. Nu-mi pot daă Ş ă

seama dac , fiindc ur te din tot sufletul tot ce ine de zilele i mijloacele de odinioar sauă ă ăş ţ ş ă fiindc , în secret, este un ambi ios.ă ţ

Boris r mase cu gura c scat . Dup o pauz , zise:ă ă ă ă ă— Îmi duc aminte de un citat, cred, de i nu re in exact cuvintele. Un poet englez careş ţ

s-a referit la oamenii cu aceea i ocupa ie ca a lui...ş ţ— A, da. „Legislatorii nerecunoscu i", nu-i a a?ţ ş— Da, exact. Era Shelley?— Am uitat. Dar l-ai men ionat bine în acest context La re edin a lui din Luxor,ţ ş ţ

Mustafa se poart ca un calif, nu-i a a? Joac un rol pe care oamenii de acolo îl recunosc,ă ş ă fiind destul de nesofisticat ca s doreasc o distinc ie între boga i i s raci; a intrat subă ă ţ ţ ş ă pielea lor, dup cum am spus. Este necinstit.ă

Boris ezit . Spuse:ă— Chiar i a a, este o minciun cusut cu a alb , în mod clar. Via a ar fi mult maiş ş ă ă ţă ă ţ

u oar pentru mul i dintre noi, inclusiv pentru tine, dac am face la fel. Nu-i o coinciş ă ţ ă denţă c atât de mul i dintre noi tr iesc azi pe mici insule, unde îi po i cunoa te personal pe ceiă ţ ă ţ ş care fac necazuri i îi po i, eventual, lini ti.ş ţ ş

— S -i mituie ti ca s -i lini te ti?ă ş ă ş ş— Din când în când e necesar i acest lucru. Nu exist alternativ . Este o situa ie laş ă ă ţ

fel de dificil ca aceea a lumii de acum treizeci de ani.ă— Nu, nu i iar nu, replic Chaim. Un lucru pe caş ă re nu trebuie s -l facem este să ă

cl dim funda ia viitorului pe dezam gire. tiu, exist oameni care m ur sc de moarte. Seă ţ ă Ş ă ă ă afl chiar de cealalt parte a acestor dealuri. Ar t cu degetul mare peste um r. Practic,ă ă ăă ă uneori le simt respira ia în ceaf : maori ad posti i în fund turile tihnite ale vechilor tradi ii,ţ ă ă ţ ă ţ albi din comunitatea englez care au fost crescu i în credin a c ara-mam este cea maiă ţ ţ ăţ ă mare de pe p mânt i înc nu accept c ea nu mai exist ... Oficial, sunt evreu; asta le d ună ş ă ă ă ă ă motiv suficient ca s m urasc , chiar dac mi-am cump rat legal terenul. Asta fiindc auă ă ă ă ă ă fost întotdeauna convin i c orice evreu cu avere a c p tat-o în modş ă ă ă necinstit. Dar singurul fel în care nu trebuie s îndr znim a fi de acum încolo este s fim ipocri i, Boris! Nu trebuieă ă ă ţ s imit m minciunile care au distrus vechea lume, nu treă ă buie s ne prefacem c boga ii suntă ă ţ o povar , nu trebuie s ne ridic m împotriva inteligen ei, nu trebuie s predic m oă ă ă ţ ă ă fraternitate iubitoare, cu Biblia într-o mân i cu o bomb cu hidrogen în cealalt !ăş ă ă

Boris aprob sobru.ă— Deja am f cut ni te pa i în direc ia asta. Declarând sistemul skelter liber iă ş ş ţ ş

deschis...— Ha! Chaim î i înghi i b utura. Ce vede pu tiul ambi ios de la ar când mergeş ţ ă ş ţ ţ ă

pentru prima oar la ie irea dintr-un skelter? Bloca i, sute de bloca i, i purt tori de br ară ş ţ ţ ş ă ăţ ă care îi taie calea! tii c uneori ace tia atac oamenii care încearc s intre într-o cabin deŞ ă ş ă ă ă ă transport?

— Da, am auzit de a a ceva. Ar trebui pur i simplu s punem paznici...ş ş ă— Asta-i exact ce nu trebuie s facem! izbucni Chaim. Patrule armate în sta iileă ţ

skelter? Nu pot g si un mod mai bun de a introduce nebunia trecutului în ceea ce am sperată i ne-am rugat s fie un viitor mai luminos! De fapt, acesta a fost motivul principal pentruş ă

care am fost de acord cu organizarea acestei petreceri. Sper cu disperare c va ap reaă ă cineva care s gândeasc în termeni de non-garzi, non-arme, non-z voare. i, prin asta,ă ă ă Ş non-privatere. Dac am putea g si câ iva oameni, numai o mân de oameni care au tr ită ă ţ ă ă toat via a considerând skelterul drept un lucru noră ţ mal, care s-au adaptat la el în loc s -lă priveasc de parc ar fi un monstru mecanic însp imânt tor...ă ă ă ă

Cu o înf i are lugubr , cl tin din cap.ăţş ă ă ă— Ceea ce-ai spus mi-a adus aminte de ceva, murmur Boris. Cum merge aventura taă

particular de reabilitare?ă— Poftim?! A, cu s lbatica? R u, fir-ar s fie! De fapt, am de gând s abandonez.ă ă ă ă

Pân acum nu mi-am dat seama cât de oribile trebuie s fi fost prejudec ile trecutului iă ă ăţ ş nici cât pot ele s mutileze un copil cu o inteligen nativ . Subliniez, ea este înc un copil.ă ţă ă ă Am încercat tot ce mi-a trecut prin minte: convingere, rug min i, for a exemplului, instruireă ţ ţ sistematic , mit ... Nu merge. Se vorbe te de oameni c rora le era fric i de propria loră ă ş ă ăş umbr . Prin ceea ce i-au f cut au determinat-o s -i fie fric i de pro-pria-i materialitate!ă ă ă ăş

— Dar o s vin aici în seara asta?ă ă— S-ar putea. Eu i-am spus s vin . Dar nu- i pierde timpul cu ea, nu merit .ă ă ţ ăBrusc, un sunet melodios se auzi de la clopo elul de pe peretele casei. To i cei afla i înţ ţ ţ

curtea interioar privir în mod reflex în acea direc ie. Rec p tându- i imediat amabiă ă ţ ă ă ş litatea obi nuit , Chaim s ri în picioare, privindu- i ceasul.ş ă ă ş

— Tocmai am pierdut pariul! înc nu este ora opt, i cineva a reu it s ajung aici!ă ş ş ă ă M întreb cine o fi?...ă

Interfa a HţF r îndoial c e ti mai inteligent , iubita mea,ă ă ă ă ş ă

i nu vei încerca s m faci gelos pe un rival.Ş ă ăPe lume sunt atât de pu ine fete frumoase i de tepteţ ş şÎncât m-a sim i egoist s in vreuna numai pentru mine.ş ţ ă ţAlege deci drept aman i oameni pe care s -i pot respecta.ţ ăAltfel îmi voi pierde tot respectul pentru tine.Mustafa Sharif

8

La început mirat, apoi enervându-se, Hans înainta în camera cu tavan înalt în care îl transportase skelterul care îi apar inea, dup toate probabilit ile, lui Chaim Aleuker.ţ ă ăţ Privaterul era scos din func iune, lucru care se potrivea cu ideea de petrecere deschisţ ă tuturor nou-veni ilor. Camera îns nu se potrivea. La cel lalt cap t se aflau mese lungi,ţ ă ă ă acoperite cu ervete albe i scor oase, ce ascundeau proş ş ţ babil farfurii cu mâncare, pahare iş sticle de b utur . Pe pere i erau tablouri minunate, de felul celor pe care te a teptai s leă ă ţ ş ă cumpere Aleuker. Dar nu se auzea nici un sunet, nici chiar muzic , nimic care s sugereze oă ă petrecere festiv .ă

Oare, printr-un miracol, ajunsese el înaintea tuturor? Sau întreaga afacere nu era decât o p c leal crud ? Se spunea c în atmosfera rarefiat a oamenilor boga i i privilegia i seă ă ă ă ă ă ţ ş ţ dezvoltase un sim deformat al umorului...ţ

Brusc, o u se deschise i intrar doi servitori: un lacheu i o fat în cas , îmbr ca işă ş ă ş ă ă ă ţ cu uniforme identice, verzi, brodate cu nur alb. Desigur, amândoi purtau br ri; nimeniş ăţă din cei cu liber acces la sistemul skelter n-avea motive s accepte o munc de servitor. Fataă ă avea o fa foarte urât , br zdat de o cicatrice pornit de la tâmpla sting i pierdut subţă ă ă ă ă ăş ă gulerul înalt al jachetei. Cu toate acestea, avea o siluet superb : piept plin, talie sub ire,ă ă ţ olduri mari. Hans se întreb în treac t de ce fusese atât de proast încât s se pomeneascş ă ă ă ă ă

cu o br ar , când ar fi putut s aleag dintr-o mie de b rba i doritori.ăţ ă ă ă ă ţÎi urar bun seara – da, desigur, aici trebuia s fie seara devreme –, iar lacheul îi ceruă ă ă

cartona ul care-l condusese aici. Dup ce-l studie, îl întreb cum se nume te, repet încetş ă ă ş ă numele i îi f cu nou-venitului un semn cu mâna spre ferestrele acoperite pân cu o clip înş ă ă ă urm , când servitoarea d duse draperiile la o parte.ă ă

Ie i la iveal o curte interioar încadrat de vegeta ie, cu marea dincolo de ea, undeş ă ă ă ţ femei i b rba i îmbr ca i incredibil de elegant priveau spre el în expectativ .ş ă ţ ă ţ ă

Instantaneu, lui Hans i se usc gura. Plecase de acas într-o asemenea grab , încât nuă ă ă se obosise s - i schimbe hainele lui obi nuite: o bluz cu mâneci scurte i pantaloni ifona iă ş ş ă ş ş ţ de bumbac, destul de sub iri încât s poat fi îndesa i într-un costum izotermic, cu buzunareţ ă ă ţ umflate de nenum rate nimicuri. În plus era i neb rbierit, iar p rul îi era ciufulit ca un cuibă ş ă ă de pas re.ă

— Pe aici, domnule, îl îndemn servitorul. St pânul meu este ner bd tor s vă ă ă ă ă ă cunoasc .ă

Era prea târziu ca s dea înapoi. În afar de asta, îl recunoscuse deja pe faimosulă ă Aleuker, care radia de ceea ce p rea s fie o pl cere sincer . Servitoarea f cu s gliseze oă ă ă ă ă ă parte din fereastra înalt din tavan pân în podea, iar Hans trecu dincolo în urmaă ă servitorului, ca s - i întâlneasc gazda.ă ş ă

Nici unul nu schi vreun gest ca s - i dea mâna. Obiţă ă ş ceiul se pierduse; fuseser preaă multe boli contagioase. Pe de alt parte, prietenii apropia i se s rutau în public mult mai desă ţ ă decât se obi nuia în vechea cultur occidental : un gest care transformase simpla simpatieş ă ă într-o dorin de a împ rt i riscul. Foarte ciudat! Hans î i blestem capul înc rcat cu dateţă ă ăş ş ă ă lipsite de importan . Toate aceste chipuri, unele albe, ţă unele cafenii, unele galbene...

— Ce pl cere! zise Aleuker cu c ldur . Mi-e team c nu i-am re inut numele când l-ă ă ă ă ă ţ ţa repetat servitorul...

— Hans Dykstra, se auzi murmurând. Sunt recuperator, din...Ezit . Nu era nici o problem c - i spusese proă ă ă ş fesiunea; era ceva respectabil iş

respectat, dovedind c cel care-o practica se pricepea s-o fac . Ins nu tia dac era oă ă ă ş ă formul corect s se refere la domiciliul lui într-un cercă ă ă

Înalt ca acesta. Se tia c respectul pentru via a particular valora infinit maiş ă ţ ă mult decât averea cuiva.

Cum Aleuker p rea c a teapt , Hans î i termin declara ia:ă ă ş ă ş ă ţ— Din Malta. Valletta, mai exact.— A, da? N-am mai fost acolo de foarte mult vreme, zise Aleuker, în timp ce Hansă

se gândea cu întârziere la un corolar pentru ultima lui supozi ie: putea s presupun cţ ă ă ă obsesia în privin a vie ii particulare se diminuase, pe m sur ce mijloacele disponibile s-oţ ţ ă ă protejeze se dezvoltaser ? Aveam un prieten acolo, continu Aleuker. Poate îl cuno ti peă ă ş

Christos Micallef?Hans cl tin din caă ă p.— Norocul t u. E o tic loas adev rat .ă ă ă ă ăDar, înainte s apuce s r spund ceva, un clopo el sun . Aleuker privi brusc dincoloă ă ă ă ţ ă

de Hans, în cas .ă— Hm! Se pare c a început asaltul. Sper c n-am subestimat num rul – întregă ă ă

proiectul a fost calculat, dar... Ei, asta-i b taia mea de cap, nu a ta. Serve te-te cu o b utur ,ă ş ă ă simte-te ca acas i scuz -m cât m duc s -l întâmpin pe num rul doi.ăş ă ă ă ă ă

Hans nu fu surprins când se întoarse i îl recunoscu pe cel de-al doilea sosit. Era fataş pe care o întrez rise la Oaxa-ca. Aleuker afi un zâmbet pân la urechi. Veselia îi maiă şă ă sc zu un pic când o urm prietenul ei. Asta ar fi trebuit s fie amuzant. Dar Hans n-aveaă ă ă chef s g seasc ceva disă ă ă tractiv. Era sincer speriat de propriul s u curaj. Era la fel deă anacronic aici ca un cre tin habotnic la un ritual al Druş mului Vie ii. Poate ar trebui s pleceţ ă imediat?

Nu, la naiba cu ideea asta! Cel pu in o or se purtase curajos, iar absen a lui nu duraseţ ă ţ îndeajuns de mult pentru ca Dany s aib remu c ri. Scopul lui principal fusese atins: eraă ă ş ă aici, vorbise personal cu Aleuker, chiar dac se a tepta s fie uitat dup cinci minute.ă ş ă ă Nimeni nu va fi îngrijorat dac se va pierde pentru o vreme într-un col lini tit.ă ţ ş

Se îndrept spre un chelner care tocmai trecea, lu un pahar de vin i, întorcându-se,ă ă ş v zu c un om simpatic, purtând un costum de velur albastru, îi zâmbea.ă ă

— Mul umesc c m-ai ajutat s câ tig pariul cu Chaim! exclam acesta. Nu seţ ă ă ş ă întâmpl în fiecare zi s po i lua bani de la tipul sta. A insistat, în elegi? A zis c , inândă ă ţ ă ţ ă ţ seama de computerele lui – de fapt sunt ale mele, ce naiba! – nimeni nu va dezlega enigmele lui stupide i nu va sosi aici înainte de ora local opt seara. Dar iat c ai ap rut tuş ă ă ă ă i-ai f cut nd ri timpul lui limit !ş ă ţă ă ă

— A... Da? murmur Hans, ab inându-se s - i consulte ceasul, care i-ar fi indicat oă ţ ă ş or total nesemnificativ .ă ă

— Ei bine, da. Ai sosit cu mult timp înainte, afirm omul în albastru. Apropo, eu suntă Boris Pech. Am auzit c e ti recuperator?ă ş

— Sunte i ţ faimosul Boris Pech? nu se putu ab ine Hans.ţ— Poftim? B rbatul clipi. A, da, ai putea spune i a a. Cel de la Departamentul deă ş ş

Dezvoltare, dac la asta te referi. Dar tocmai voiam s te întreb: lucrezi cumva vreoă ă dat înă Europa?

— A... din când în când. Atunci când c p t m permisiă ăă unea s explor m o zon ce aă ă ă fost declarat ca fiind lipsit de cium i de radia ii.ă ă ăş ţ

— M întreb dac n-ai dat peste ceva care ne-ar putea ajuta s ie im din impas. Amă ă ă ş cercetat am nun it America de Nord, Rusia, pu in din Japonia, pân unde am putut să ţ ţ ă ă ajungem. Europa este ultima noastr speran , de i b nuă ţă ş ă iesc c ar putea fi ceva i înă ş Brazilia... Dar, desigur, Brazilia e cel mai nes n tos loc de pe p mânt în ziua de azi.ă ă ă

— A a am auzit, murmur Hans.ş ăÎn acel moment existau mai pu ine tiri din interiorul Americii de Sud chiar decât dinţ ş

Africa Central sau China. Nu era o simpl întâmplare faptul c în acestea dou din urm ,ă ă ă ă ă oamenii, dup ce deciseser c skelterele erau ceva r u, fuseser capabili s -i m cel rească ă ă ă ă ă ă ă ă pe c l tori de cum îi vedeau. Se desf urau r zboaie sângeroase, întrucât zeci deăă ăş ă conduc tori locali m run i încercau s - i formeze noi imperii, masacrându-i pe cei careă ă ţ ă ş îndr zneau s li se opun .ă ă ă

— Ei bine, problema este urm toarea, continu Pech. Anul trecut, ai no tri au pus ună ă ş skelter pe Lun , dup cum tii. F r îndoial , te-ai întrebat de ce nu am folosit dr cia astaă ă ş ă ă ă ă pân acum!ă

Hans confirm . Auzise de aceast aventur anun at drept prima garan ie a capacit iiă ă ă ţ ă ţ ăţ omului de a dep i realiz rile tiin ifice ale perioadei pre-skelter, pe care atât de mul iăş ă ş ţ ţ oameni o priveau ca pe un fel de Epoc de Aur. Dar nu se a teptase s poat discutaă ş ă ă neprotocolar cu unul dintre exper ii responsabili de acest proiect.ţ

Adânc în amintire îi r sun o vorb aruncat de Dany, într-un moment de inspira ie,ă ă ă ă ţ în timpul uneia dintre frecventele lor certuri, i pe care, din fericire, nu avusese inteligen aş ţ s-o mai foloseasc din nou. Îl r nise. Îl acuzase c se târa la picioarele trecutului, fiindu-iă ă ă

team s întreprind ceva ce ar putea da o form viitorului, chiar i viitorului s u personal.ă ă ă ă ş ăE adev rat, nu prea fusese încurajat s procedeze altfel. Contactul lui cu oameni careă ă

s aib idei noi i modalit i de a le pune în aplicare se reducea la raportarea depoziteloră ă ş ăţ secrete de bunuri industriale pe care le dezgropa. Misiunea lui era s le descrie i s leă ş ă identifice, iar nu s indice la ce-ar trebui ele folosite.ă

Singurul lui proiect cu adev rat personal nu avea s fie cunoscut pân dup moarteaă ă ă ă sa... Aceast decizie era o judecat s n toas .ă ă ă ă ă

Cu glas tare, rosti:— Da, acest lucru m-a nedumerit. De ce?— Fiindc cele mai bune m sur tori ale noastre nu ne-au dat câmpul de transmisie cuă ă ă

o precizie mai bun de doi centimetri în plus sau în minus. Desigur, la o asemenea distană ţă mare, pare lipsit de importan . Pe P mânt aceast problem nu exist : s se gre easc cuţă ă ă ă ă ă ş ă doi milimetri nu înseamn nimic i se pot compensa automat fluxurile de crust i alteă ş ăş nepl ceri minore. Iat de ce vis m cu to ii s facem rost de un lot din acele lasere de foarteă ă ă ţ ă înalt preciă zie la care, se zice, lucrau cei de la Zeiss din Jena când...

Hans îl l s s tr nc neasc în continuare. N-avusese nici cea mai vag idee că ă ă ă ă ă ă ă distan a pân la Lun fusese m surat cu o precizie de mai pu in de doi centimetri, dar nuţ ă ă ă ă ţ avea de gând s o recunoasc . Nu inten iona s voră ă ţ ă beasc foarte mult la petrecere. Avea să ă se str duie s asculte.ă ă

Din felul cum vorbea Pech era evident c engleza nu era limba lui matern , a a cumă ă ş nu era nici a lui Hans. Hans i Dany se n scuser din p rin i francezi i flamanzi, el înş ă ă ă ţ ş Anvers, ea într-un sat de lâng Liă ège.

Dar Pech folosea aceast limb cu o fluen i un vocabular care-l f ceau pe Hans să ă ţăş ă ă par un colar înapoiat, de i acesta îi decretase lui Dany, când se c s toriser , c vor folosiă ş ş ă ă ă ă engleza atât în particular, cât i în public. Ea fuseş se de acord c propunerea era rezonabil .ă ă Engleza era prima sau a doua limb a majorit ii celor care supravie- uiser Exploziei, maiă ăţ ţ ă r spândit decât oricare alta, cu excep ia chinezei i a limbii swahili. Nici una dintre acesă ă ţ ş tea nu fusese îns r spândit , asemeni unor pete de culoare, pe întreg globul. Dar îi persistaă ă ă nepl cut în minte i era teribil de con tient cât de mic era zona din marea ei bog ie peă ş ş ă ăţ care ajunsese s-o exploateze. Iar dac Pech era un exemplu tipic de prieten al lui Aleuker..ă .

Chiar era. A a încât Hans persist în hot rârea lui, descoperind aproape imediat cş ă ă ă acest lucru era atât un avantaj – un ascult tor r bd tor era automat catalogat dreptă ă ă „âncânt tor" –, cât i un p cat. Hans se în elegea rareori bine cu str inii i se a teptase caă ş ă ţ ă ş ş prietenii lui Aleuker s priveasc petrecerea de c utare a comorii ca pe-o glum . Dar ace tiaă ă ă ă ş nu p reau câtu i de pu in dornici s - i etaleze superioritatea. Evident, considerau c oricineă ş ţ ă ş ă rezolva cheile criptice merita s fie tratat ca unul la fel de bine informat i de inteligent caă ş ei.

Acest lucru îi d du lui Hans o senza ie de cald str lucire interioar , tulburat doar deă ţ ă ă ă ă faptul c era obligat s - i men in rolul de „bun ascult tor" în loc s ... S îndr zneasc ? Nu!ă ă ş ţ ă ă ă ă ă ă Nu! Nu trebuie s pomeneasc ceea ce, într-o zi, va ad uga propriul lui nume în registrulă ă ă celor faimo i, proiectul lui secret... (La naiba, ce vin este sta?ş ă Trebuie s fie unul tare, dacă ă îi trece prin cap s - i recuă ş noasc preocup rile ilegale!)ă ă

N-are importan . S fie tratat de membrii acestui grup exclusivist ca un egal, oricâtţă ă de temporar, era o distinc ie, în ultimul deceniu, tirile începuser s fie iar i accepţ ş ă ă ăş tabile, pe m sur ce durerile psihologice ale rasei umane începeau s se vindece i, o dat cuă ă ă ş ă dizolvarea na iunilor, indivizii deveneau capete de afi . Indivizi, ceva de genul: „Fred, l-aiţ ş cunoscut pe Hans, cel care a ajuns primul la petrecere?" Era vorba de omul de tiin dinş ţă Okinawa, Frederick Satamori, directorul adjunct al Autorit ii Skel-ter. (Ce-ar gândi oareăţ dac ar ti c se afl fa în fa cu un infractor?) Sau: „Ingrid, drag , am auzit c ai pierdută ş ă ă ţă ţă ă ă pisicile! Asta înseamn c acum n-a mai r mas nici una?" O comp timea pe doctor Ingridă ă ă ă Castelnuovo, biologul care tocmai e uase în salvarea de la dispari ie a pisicii domesş ţ tice. (Ea era de atâta vreme adepta Drumului Vie ii, încât lui Hans aproape îi era ru ine s - iţ ş ă ş recunoasc aderarea la aceast credin )...ă ă ţă

Î i imaginase c aceste persoane nu sunt reale, din moment ce nu te puteai apropia deş ă ele; se auzise de ele, dar nimeni dintre cei pe care Hans îi cunoscuse nu le întâlnise vreodat . i totu i, acea idee trebuie s fi fost fals . Aceast duzin i ceva dintre prieteniiă Ş ş ă ă ă ăş

cei m i apropia i ai lui Aleuker, selec iona i din foarte numeroasele lui cuno tin e, ace tiă ţ ţ ţ ş ţ ş oameni cu talente considerate remarcabile în orice epoc , se amestecau mul umi i cu str iniiă ţ ţ ă care se tot rev rsau din skelterul f r privater: timizi, oameni evident rezerva i, de vârsteă ă ă ţ înaintate, care trebuie s fi treă cut prin agonia nehot rârii înainte de a ajunge la concluzia c ,ă ă pentru ocazia de a-l cunoa te pe Chaim Aleuker, meritaş s profite de cheile pe careă înv tura lor îi f cea capabili s le descifreze; tineri studen i arogan i, evident hot râ i săţă ă ă ţ ţ ă ţ ă dovedeasc faptul c erau pe m sura celor mai b trâni; fete dr gu e i prostu e, careă ă ă ă ă ţ ş ţ ajunseser aici în umbra iubi ilor lor cu un coeficient de inteligen mai ridicat...ă ţ ţă

Fantastic! i, în plus, o distrac ie grozav !Ora pe care Hans singur si-o acordase eraŞ ţ ă pe sfâr ite, îns el modific timpul limit , hot rându-se s stea cel pu in înc pe atât.ş ă ă ă ă ă ţ ă

Interfa a ţ I

Cine este vecinul meu?Întreba necunoscutul.Profesorul r spunse cu o parabolă ăDespre un om care f cea o c l torie.ă ă ăCine este vecinul meu?Întreb din nou.Farisei i levi i dintr-un ş ţ milionTrec de cealalt parte a u ii skelterului meu.ă şMustafa Sharif

9

L sându-se vesel în voia conversa iei stimulatoare, a b uturii de prim calitate i aă ţ ă ă ş mânc rii delicioase – aici, în sudul îndep rtat, în mare, înc se g seau pe ti s n to i i oă ă ă ă ş ă ă ş ş bun parte a p mântului putea fi cultivat în maniera tradi ional , dac era protejată ă ă ţ ă ă împotriva ploii –, Hans se desf ta în secret cu imaginea zilei de mâine.ă

Avea s-o fac pe Dany s plâng , s plâng cu adev rat, descriindu-i cu însufle ireă ă ă ă ă ă ţ ocazia unic pe care ea singur o pierduse stricând filmul lui pre ios... Desigur, n-ar fiă ă ţ dezlegat „cheile" care ar fi condus-o aici. Îi va da de în eles, destul de clar, ca s nuţ ă în eleag gre it, c ar fi fost fericit s o înso easc la petrecere, aici ar fi strecurat-o cuţ ă ş ă ă ţ ă abilitate în discu ii ce dep eau nivelul ei, ar fi ajutat-o s lase impresia c nevasta tipuluiţ ăş ă ă aceluia, Dykstra, nu arat cine tie ce, dar trebuie c este destul de de teapt , în spateleă ş ă ş ă fa adei sale t cute... În decursul vie ii lor conjugale Haris fusese obligat s - i asumeţ ă ţ ă ş asemenea sarcini nepl cute în locul ei, dar, întrucât îi g sea pe ace ti str ini de elit atât deă ă ş ă ă pl cu i, era convins c trucul i-ar fi reu it i într-o companie nemaipomenit de distins . Înă ţ ă ş ş ă folosul lui, dac nu al ei.ă

Îl v zu din nou pe Frederick Satamori, la cel lalt cap t al cur ii interioare, în timp ceă ă ă ţ se deplasa de la un grup la altul, întotdeauna binevenit, i se gândi la enormitateaş infrac iunilor pe care, în conformitate cu standardele oameţ nilor de tiin , le comitea.ş ţă

Acest eveniment va trebui, în mod cert, înregistrat în dosarele sale secrete. Într-o zi, cineva va citi relatarea lui despre aceast petrecere i va râde în hohote.ă ş

Spera s mai aib ansa s vorbeasc cu Aleuker. Avea deja preg tit un gambit pentruă ăş ă ă ă început. Asta fiindc prezen a numeroaselor plante din hârdaie i vase în vasta curteă ţ ş interioar sugera c proprietarul ar putea fi adeptul Drumului Vie ii. Dar ocazia nu ap ru.ă ă ţ ă Sc ldat în adula ie, inventatorul p rea s in piept unui grup mare de admiraă ţ ă ăţ ă tori, ori de câte ori trecea la o distan de la care Hans îlţă putea auzi: întotdeauna un grup diferit, dar mereu acela i subiect – privaterul.ş

— Când m gândesc ce s-ar fi întâmplat cu lumea f r el...! spuse cineva tare, i Hansă ă ă ş glos cinic:ă

— i ce zici c s-ar fi întâmplat cu lumea f r el?Ş ă ă ă

Nu rostise cu voce tare cuvintele. De fapt, era cople it de un fior t cut de aprobare.ş ă Lipsit practic de orice alt mijloc de transport pe distan e mari – fiindc industria nu maiă ţ ă exista ca s înlocuiasc aparatele de zbor i pacheboă ă ş turile oceanice distruse de Explozie, ca s nu mai vorbim de petroliere, cargoboturi i avioanele-cargo; nu exista destul petrol ca să ş ă se pun în func iune camioanele i ma inile r mase; c ile ferate fuseser l sate în paragină ţ ş ş ă ă ă ă ă în cele mai multe dintre rile avansate –, omenirea nu avea nici o alternativ viabil pentruţă ă ă skelter. Era ieftin, nu foarte dificil de construit i foarte trainic.ş

Totu i, el fusese cauza Exploziei. La un deceniu dup ce fusese introdus, deveniseş ă periculos i amenin a s infecteze rasa uman cu ohlofobie generalizat .ş ţ ă ă ă

Modelele de început trebuiau s fie accesibile oric rui om care forma codul potrivit,ă ă indiferent dac era prieten sau du man, c ci ar fi costat zeci de mii ca s activeze cristaleleă ş ă ă de for . Skelterele nu puteau fi închise sau deschise, puteau numai s vibreze într-o stareţă ă permanent de fream t. Dac erau închise, trebuiau trimise înapoi la fabric pentru a fiă ă ă ă energizate din nou. Aceast opera ie ar fi costat trei sferturi din cheltuiala ini ial .ă ţ ţ ă

Anii groaznici ce urmaser Exploziei reprezentaser o perioad de instabilitate,ă ă ă indiferent dac vreun sistem de transport avea s supravie uiasc sau dac fiecare skelter deă ă ţ ă ă pe P mânt avea s fie distrus de bande nebune deă ă bandi i, escroci, criminali, delincven iţ ţ juvenili i chiar solda i str ini care n v leau ca l custele în ora e. Fusese ideea Vestului sş ţ ă ă ă ă ş ă transporte sabotorii cu ajutorul skelteru-lui în teritoriul „inamic", dar când Estul le-o pl tiseă cu aceea i moned , pu ini privilegia i care posedau skeltere private supravie uiser pentru aş ă ţ ţ ţ ă regreta investi ia f cut . Skelterele din Combloc erau publice i puteau fi p zite.ţ ă ă ş ă

Nu c paza lor ar fi schimbat ceva în cele din urm ...ă ăChinuit de convingerea c o inven ie f cut în propria lui ar , Suedia, determinaseă ţ ă ă ţ ă

pr bu irea civiliza iei, prin ul Knud fusese îmboldit s creeze doctrina Drumului Vie ii i s-ă ş ţ ţ ă ţ şo r spândeasc în milioane de exemplare i într-o sut de limbi, pe propria lui cheltuial , înă ă ş ă ă cele mai îndep rtate col uri ale globului – o pledoarie din inim pentru ca umanitatea să ţ ă ă înceteze s alerge dup idoli i ideologi, s înve e s accepte realitatea, s considere acestă ă ş ă ţ ă ă cvasi-Ragnarok doar o criz de popula ie, pe care orice specie treă ţ buie s-o suporte atunci când exist o înmul ire excesiv .ă ţ ă

Pledoaria e uase. Inven ia lui Aleuker – privaterul – restabilise o aparen deş ţ ţă normalitate în lume.

În scurt vreme, skelterul încet s fie o amenin are i deveni un mijloc deă ă ă ţ ş reconstruc ie, adunând laolalt fragţ ă mentele izolate ale civiliza iei sf râmate. Acum,ţ ă comer ul cu coduri se num ra printre cele mai odioase infrac iuni ale secolului XXI,ţ ă ţ favorizat în aceea i m sur de opinia public i de legile schematice, dezorganizate, cârpiteş ă ă ăş din resturile unei duzini de tradi ii legale eterogene.ţ

(În casa aceea din Umeå: fuseser spioni sau sabotori cei care omorâser familiaă ă Eriksson? Mustafa fusese imediat convins. Reflectând, Hans înclina s opteze pentruă criminali. Prizonierii fugari, înainte de apari ia br rii, arţ ăţă fi ucis bucuro i ca s scape cuş ă bine i cu atât mai mult dup introducerea ei, când skelterul era singura modalitate deş ă sc pare.)ă

Dar via a nu mai era de-acum insuportabil . Resursele r mase erau bine exploatate, iţ ă ă ş altele noi erau descoperite; prietenii puteau s locuiasc la fel de u or pe alt continent sauă ă ş pe alt strad , ceea ce era bine. Îi va lua omenirii mult timp ca s asimileze lec ia ceaă ă ă ţ brutal . Oricum, cel pu in exista o cultur care d dea semne c evolueaz într-o direc ieă ţ ă ă ă ă ţ ra ional .ţ ă

Hans cl tin din cap în elept, de i pu in ame it, spunându- i solemn c era oaspeteleă ă ţ ş ţ ţ ş ă unui binef c tor universal i c nu trebuia s fie iritat de faptul c zeci de oameni continuauă ă ş ă ă ă s se interpun între el i gazd .ă ă ş ă

Ame it? Hm... Poate ar fi o idee bun s se duc s vad mâncarea etalat în holul înţ ă ă ă ă ă ă care intrase prima oar . Un timp, o muzic lini tit r sunase în curtea interioar ; în ultimeleă ă ş ă ă ă câteva minute volumul ei crescuse i câteva perechi dansau. Fuseser aprinse luminiş ă str lucitoare, ascunse printre copaci sau ag ate de stre inile acopeă ăţ ş ri ului. Hans nuş observase când se înnoptase.

Se duse în untru, î i lu p farfurie i-l l s pe servitor s i-o umple cu carne de renă ş ă ş ă ă ă afumat , pe te proasp t preparat cu maionez i salat oriental crocant , o combiă ş ă ăş ă ă ă na ieţ tipic a zilei. Foamea rupsese cele mai multe bariere ale prejudec ilor care separauă ăţ buc t riile na ionale. Savur mâncarea, dorindu- i ca acas s - i poat permite s combine,ă ă ţ ă ş ă ă ş ă ă la fiecare mas , alimente din trei p r i diferite ale lumii.ă ă ţ

Dup ce termin , lu înc un pahar de vin de pe o tav i se l s pe spate în scaunulă ă ă ă ăş ă ă lui. Se p rea c venise momentul s plece. Era pe la mijlocul holului de primire, întreă ă ă skelter i ferestrele întredeschise care d deau spre curtea interioar . De aproape o jum tateş ă ă ă de or nici o sosire nu f cuse clopo elul delicat s sune, iar privaterul fusese reactivat. Ar fiă ă ţ ă în elept s nu- i for eze norocul. Dar, brusc, toate hot rârile lui disp rur într-o clipit .ţ ă ş ţ ă ă ă ă

Întâmpl tor, se uita spre o u instalat în peretele opus, când acesta se deschiseă şă ă câ iva centimetri i lumina c zu pe chipul unei fete: ochi mari, sfio i, ca ai unei c prioare.ţ ş ă ş ă Ea arunc o privire, îl v zu i imediat vru s închid u a.ă ă ş ă ă ş

În mod spontan, Hans descoperi c fata mic orase disă ş tan a dintre ei i îi zâmbea. Seţ ş auzi spunând:

— Bun !ăEa îi r spunse într-o limb pe care Hans n-o mai auzise de ani de zile – era maiă ă

degrab un dialect atât de asemă ăn tor, încât îl în elese perfect. Fata murmur o scuz iă ţ ă ăş încerc a doua oar s închid u a.ă ă ă ă ş

Hans o opri, întinzând bra ul i întrebând pe un ton ridicat:ţ ş— E ti olandez ? Sau flamand ?ş ă ăUimit , ea eliber marginea u ii i- i d du pu in capul pe spate, cu ochii aceia mari,ă ă ş ş ş ă ţ

întuneca i, fixa i pe chipul lui.ţ ţ— Nu, nu, sunt din Brazilia, dar...Brazilia?Nu reu ea s în eleag . Nu putea s se concentreze decât asupra prezen ei ei. Era micş ă ţ ă ă ţ ă

de statur , sub ire, dar bine f cut – atât cât se putea observa prin costuma ia lung ,ă ţ ă ă ţ ă maronie, pe care o purta, în contrast izbitor cu hainele ip toare ale celorlal i invita i. Fa a îiţ ă ţ ţ ţ era oval ,ă gura generoas , p rul negru i lins, mâinile delicate – într-un cuvânt, eraă ă ş frumoas . i tân r . Putea s aib între paispreă Ş ă ă ă ă zece i dou zeci de ani.ş ă

— De ce te ascunzi? o mustr în limba lui matern . Îi atinse mâna, uimit de propria-iă ă îndr zneal . O fat fruă ă ă moas ca tine ar trebui s fie vedeta ă ă petrecerii. Vino!

Vreme de o clip fata p ru înclinat s se opun . Apoi ced i ie i în hol cu aerul unuiă ă ă ă ă ăş ş animal s lbatic, aruncând priviri sfioase în toate p r ile. Hans era con tient c se afla înă ă ţ ş ă centrul aten iei: cum reu ise acest om îmbr cat în haine de lucru ponosite s o farmece peţ ş ă ă ea? Hans savura senza ia.ţ

— Trebuie s m nânci ceva i, poate, un pahar cu vin i...ă ă ş şCuvinte pe care nu le mai rostise de ani de zile îi veneau prompt în minte i fuş

r spl tit auzind-o r spunzând: – Da, da, te rog!ă ă ă Dar nu era limba olandez . Era un idiomă foarte înrudit cu olandeza, dialectul plattdütch. Cum Dumnezeu ajunsese ea s vorbească ă un asemenea dialect în Brazilia?

Din spatele lui, brusc, auzi vocea lui Chaim Aleuker:— A! Hans, v d c-ai g sit-o pe Barbara! Succes, i vezi dac po i s-o faci să ă ş ă ţ ă

înfloreasc pu in!ă ţHans tres ri atât de violent, încât aproape v rs farfuria cu mâncare pe care oă ă ă

umpluse pentru fat . Se întoarse, dar Aleuker trecuse deja i disp rea în direc ia cur iiă ş ă ţ ţ interioare.

— Deci i se spune Barbara! exclam el, rec p tându- i st pânirea de sine.ţ ă ă ă ş ăFata scutur din cap cu hot râre.ă ă— Nu, m cheam Anneliese Schenker.ă ă— Dar sunt sigur c Aleuker i-a zis...ă ţ— E o glum de-a lui. Zice c „Barbara" înseamn „fat s lbatic "... i crede c suntă ă ă ă ă ă ş ă

o s lbatic !ă ăÎn vocea ei r zb tea o not de furie; î i îndrept umerii, î i strinse pumnii i priviă ă ă ş ă ş ş

mânioas dup Aleuker.ă ăHans ezit numai o clip , apoi zise:ă ă

— B nuiesc c vrei, poate, s vorbe ti cu cineva despre tine. Nu po i s g se ti cuă ă ă ş ţ ă ă ş u urin oameni care vorbesc limba ta. Eu o vorbesc, mai mult sau mai pu in. Ce-ar fi sş ţă ţ ă mergem s st m acolo, s nu fim în drumul nim nui? Promit s ascult tot ce-mi vei spune.ă ă ă ă ă

Îi d du farfuria cu mâncare. Ea o lu i, dup o eterniă ăş ă tate în miniatur , r spunse:ă ă— Da, v rog, domnule. A fi atât de fericit dac a putea vorbi cum trebuie cuă ş ă ă ş

cineva, în loc s m lupt cu engleza pe care o în eleg numai pe jum tate.ă ă ţ ă

Incredibil! Incredibil! Conversez în tête-à-tête cu aceast fat pe care o soarbe dină ă ochi orice b rbat sensibil de aici... Cum s-a întâmplat? Nu conteaz ! Bucur -te! Bucur -ă ă ă ăte!

Se concentra asupra povestirii ei.Venea într-adev r din Brazilia. Vorbea o limb atât de apropiat de a lui pentru că ă ă ă

provenea dintr-o colonie de fundamentali ti protestan i germani. Dup primul r zboiş ţ ă ă mondial, ace tia se hot râser s se rup de luxul imoralei Europe i s duc o via sfântş ă ă ă ă ş ă ă ţă ă pe un nou teritoriu.

Mintea lui Hans ov i, realizând c vorbea cu o cre tin . Era ca i cum ar fi fostş ă ă ş ă ş transportat înapoi în timp!

Refuzând s accepte ma ini, radiouri, telefoane – ca s nu mai vorbim de skelter – cuă ş ă topoare de piatr i pluguri trase de cai, ridicaser un or el înfloritor la o sut de mileăş ă ăş ă de orice spa iu locuit i îl numiser Festeburg. Dup un cântec religios, îi explic ea.ţ ş ă ă ă

Comercializau produsele locale. O dat sau de dou ori pe an înc rcau într-o barcă ă ă ă legume, pânz , obiecte artizaă nale, vâsleau în aval spre un ora -târg unde le schimbau peş unelte, cuie, sârm i alte bunuri, cele mai multe din metal, pe care ei nu le puteau fabricaăş singuri. În afar de asta, nu mai aveau contacte cu restul lumii.ă

Bunicul ei îi spusese cum ajunseser în colonie ve tile despre r zboiul din 1939, peă ş ă cale oral i, întâmpl tor, dintr-un ziar în care era învelit un pachet de semin e, cumăş ă ţ Predikant-ul îi chemase pe to i pentru o zi, o noapte i iar i o zi de rug neîncetat , pentruţ ş ăş ă ă a abate furia lui Dumnezeu de la cei mai credincio i adep i ai lui.ş ţ

iretlicul trebuie s fi func ionat; în orice caz, cel de-al doilea r zboi mondial trecuseŞ ă ţ ă i nimic nu sş e schimbase în Festeburg.

Rug ciunea avusese mai pu in succes în cazul epideă ţ miei ce lovise comunitatea i oş ucisese pe mama Annelie-sei când ea era doar un copil. Din descrierile ei ov ielnice, Hansş ă deduse c boala ar fi putut fi gripa M, a treia din cele patru noi specii mortale ivite înă regiunile muntoase din Noua Guinee, care se r spândise cu iu eala fulgerului după ţ ă introducerea skelterului. Sau poate fusese doar o izbucnire întârziat a anghinei difterice dină Alaska. Nu-i ceru am nunte. Era prea uluit. ansa îi adusese un emisar din trecutul pe careă Ş i-l imagina disp rut pentru totdeauna. Pân în urm cu vreo dou luni, aceast fat tr iseş ă ă ă ă ă ă ă

într-o epoc pre-skelter! Din punct de vedere cultural ea se aflase la o distan mai mare deă ţă lumea modern decâtă familia Eriksson. De cadavrele ei sc pase el azi, devreme. (Sau ieri?ă Ce naiba?).

— i ce te-a adus aici? o îmboldi el.ŞPu in câte pu in, ov ind, ea îi explic . Undeva în ţ ţ ş ă ă serto un ef militar neînsemnatş

începuse s - i cl deasc un imperiu într-un mod cât se poate de tipic. Printre locurile doriteă ş ă ă cu ardoare de el se num ra i Festeburgul. Avusese loc un asediu. Tat l ei fusese ucis.ă ş ă Fratele mai mare, devenit capul familiei, îi poruncise s ia o barc u oar i s vâsleasc înă ă ş ăş ă ă josul riului, în c utare de ajutor. Cu un curaj incredibil, având în vedere c nu fusese maiă ă departe de cas decât putea s mearg într-o jum tate de zi, ea se supusese.ă ă ă ă

Primii oameni pe care îi întâlnise erau prieteni de-ai lui Chaim Aleuker, care ignorau pericolele Americii de Sud moderne, petrecându- i vacan a într-o tab r ... cu ajutorul unuiş ţ ă ă skelter portabil. (Hans î i încre i buzele auzind asta. Un skelter de voiaj trebuia s aibş ţ ă ă propriul s u mecanism de telemetrie i costa un milion, dac puteai g si un tehniă ş ă ă cian capabil s - i construiasc unul.)ă ţ ă

Ei o tr seser la mal când barca, lovindu-se de un ciot scufundat, se fisurase, dar nuă ă putuser s vorbeasc cu ea pân când nu ap ruse Aleuker. Anneliese crezuse c era ună ă ă ă ă ă miracol când Aleuker ie ise din cutia de m rimea unui co ciug, în mijlocul taberei. Înainte,ş ă ş

nici nu visase vreodat un skelter.ăG si i mai miraculos faptul c Aleuker vorbea idi i putea s comunice cu ea într-oă ş ă şş ă

manier rudimentar . tia c exist i alte limbi, diferite de dialectul german vorbit înă ă Ş ă ăş Festeburg, pentru c negustorii contacta i de ei vorbeau o portughez stricat . Fetelor îns liă ţ ă ă ă se interzicea s voră beasc cu str inii.ă ă

Dup ce descâlcise povestea ei, Chaim î i convinsese tovar ii s - i ia armele i să ş ăş ă ş ş ă porneasc spre Festeburg. Dar când ajunseser acolo, g siser a ezarea în fl c ri, iară ă ă ă ş ă ă locuitorii extermina i.ţ

Ei... p cat! To i din grup aveau treburi, iar vacan a le era pe sfâr ite. Nu s-au maiă ţ ţ ş preocupat de dictator i de truş pele lui. Disperat , tremurând de groaz , îl l sase pe Chaim s-ă ă ăo conduc la skelter i s-o aduc acolo.ă ş ă

Cu alte cuvinte, într-un loc care, în conformitate cu educa ia ei, era o copie fidel aţ ă iadului.

Interfa a Jţ

Mi-e ru ine c vreau s cred în judecata.ş ă ăPedeapsa m face la i nu voi condamna.ă şşDac a face-o, a fi printre cei mai vinova i.ă ş ş ţÎns nu mi-e ru ine ca aceia pe care a vrea s -i pedepsescă ş ş ăSint cei a c ror crim e privarea semenilor lor umaniă ă

i în special a copiilor, de bucuria îndrept itŞ ăţ ăPe care ar trebui s-o aib din existen a trupurilor lor.ă ţMustafa Sharif

10

Poate era necinstit fa de Aleuker i r st lm cea ceea ce îi spusese fata. Poate c eaţă ş ă ă ă ă vedea violatori la fiecare pas, ca urmare a mo tenirii ei îngrozitoare... Cu toate acestea,ş Hans avea impresia destul de clar c Aleuker î i pierduse interesul atunci când descoperiseă ă ş c Anneliese nu acceptaă s -i sar drept în pat i s fac dragoste s lbatic, ca-n jungl .ă ă ş ă ă ă ă

Se putea presupune c Aleuker avea un apetit normal, s n tos, pentru femei; într-ă ă ăadev r, se zvonea c , datorit faimei, se bucurase cu mult mai mult de ele decât i s-ar fiă ă ă cuvenit. Statistic, partea unui b rbat trebuia s fie de trei cincimi, aizeci la sut din una,ă ă ş ă treizeci la sut din fiecare dac erau dou sau cincisprezece la sut din fiecare dac erauă ă ă ă ă patru... Calculând, Hans sim i nevoia s chicoteasc .ţ ă ă Redevenit serios, se întreb cum ar fi s e afle în locul lui Aleuker, întâmpinat ca un tată ăş ă de copiii femeilor din lumea întreag . Acele norocoase mame poten iale care se dovediseră ţ ă imune la FPC – Dany nu era i, în consecin , fusese sterilizat for at – î i selectau i- iş ţă ă ţ ş ş ş alegeau partenerii f r s in cont de c s torie, de avertismentele oficiale severe în privin aă ă ăţ ă ă ă ţ risipei atât de mari din fondul de gene.

Odat , în urm cu trei ani, f r s -i spun lui Dany, Hans î i f cuse reclam într-unuiă ă ă ă ă ă ş ă ă din acele ziare de intermediere, prost tip rite, care circulau de pe un continent pe altul,ă servind unui alt scop, mai întemeiat, pe lâng acela de a face leg tura între oameni cuă ă gusturi sexuale neobi nuite. Cu atât de pu ini oameni r ma i, era p cat ca el, Hans Dykstra,ş ţ ă ş ă s nu lase în urm nici un copil, indiferent dac putea sau nu s -l creasc el însu i.ă ă ă ă ă ş

Dar singura fat care îi r spunsese nu ap ruse la întâlnirea pe care el i-o propusese înă ă ă Canberra, iar el se sim ise atât de prost, încât nu mai repetase niciodat experimentul.ţ ă

Evident, ar fi fost la fel de stupid s -i pomeneasc Anneliesei de acest lucru, la felă ă cum ar fi fost un prost s -i spun lui Dany. Î i reveni i continu s asculte.ă ă ş ş ă ă

Se ag ase de grupul lui Aleuker, pur i simplu fiindc nu tia unde s se duc în altăţ ş ă ş ă ă ă

parte. Ca mai to i cre tinii, fusese înv at s cread c pân i adep ii sectelor eretice aleţ ş ăţ ă ă ă ă ăş ţ propriei sale credin e erau copiii Diavolului, damna i pentru eternitate. Faptul de-a se aflaţ ţ într-o lume plin de ceea ce ea numea p gâni, de oameni care consumau b uturi alcoolice,ă ă ă fumau, p c tuiau trupe te i se închinau la idoli fal i, la copaci i animale, ajunsese aproapeă ă ş ş ş ş s o scoat din min i.ă ă ţ

Numai faptul c nu vorbise cu nimeni de s pt mâni întregi – cu excep ia câtorvaă ă ă ţ schimburi sumare de cuvinte cu Aleuker i servitorii lui – o îndemnase s vin la petreş ă ă cere, a a cum i se spusese. Tot timpul cât vorbi, ochii ei alergar de la priveli tea unei orori la aş ă ş alteia, iar obrajii îi r maser albi ca hârtia.ă ă

Când se ivi ocazia, Hans o întreb câ i ani are. Ea murmur :ă ţ ă— aptesprezece. Optsprezece, în curând.ŞLa vârsta asta, s - i vezi tat l ucis, casa ars i to i prieă ţ ă ăş ţ tenii m cel ri i...! Acest lucruă ă ţ

îi aduse aminte lui Hans de un co mar de-al lui. El însu i r m sese orfan la ultima epidemieş ş ă ă de FPC i o privise pe mama lui murind în chiş nuri cumplite. De i î i g sise p rin i adoptiviş ş ă ă ţ buni, în loc s fie aruncat într-una din taberele pentru copii care repreă zentau terenul de înmul ire a infrac iunilor secolului XXI, pierderea lor î i p strase totu i for a de a-lţ ţ ş ă ş ţ impresiona. Se mai trezea noaptea, plângând, i acum dup ce trecuse de treizeci de ani.ş ă

Dany nu-l comp timise niciodat , ci doar se plânsese c -i strica somnul. Hans b nuiaă ă ă ă c aceast fat ar putea în elege, în loc s - i bat joc de un adult care î i ascunde lacrimile...ă ă ă ţ ă ş ă ş

Brusc, f r nici un avertisment, se auzi un pocnet. Conversa ia care se desf uraă ă ţ ăş vesel în untru i în afaraă ă ş holului se frinse brusc, ca un b uscat c lcat de un picior greu.ăţ ă

În t cerea mormântal care urm , cineva exclam :ă ă ă ă— La dracu', asta e o arm !ăUrm o goan concertat spre ferestrele glisante care d deau spre curtea interioar i,ă ă ă ă ăş

instantaneu, se produse o busculad când cei care voiau s ias îi întâlnir pe cei care voiauă ă ă ă cu disperare s intă re.

Se auzi un strig t de confuzie; invita ii se împingeau i se învârteau. Anneliese î iă ţ ş ş puse mâna pe cea a lui Hans, optind:ş

— E ceva în neregul ?ăHans savura atingerea degetelor ei: atât de u oar , de cald , de delicat . I se p ru cş ă ă ă ă ă

simte mireasma trupului ei tân r i proasp t. Impactul asupra lui era parc acela al unuiă ş ă ă drog.

Ridicându-se, Hans îndr zni s - i pun mâna pe p rul ei moale, cu un gest ce se voiaă ă ş ă ă lini titor, dar care se transş form într-o mângâiere f i . Îi spuse:ă ăţşă

— O s întreb pe cinevă a. Nu te îngrijora...Era prea târziu! Un alt pocnet despic aerul i un geam mai mare decât statura unuiă ş

om din ferestrele glisante se sf râm . Hans v zu instantaneu vreo cincizeci de guriă ă ă întredeschise de uluire...

Apoi to i cei care se aflau între el i spa iul exterior se trântir la p mânt, permi ându-ţ ş ţ ă ă ţi s vad clar ce se petrecea dincolo.ă ă

La gura golfule ului spre care d dea casa lui Aleuker, dou promontorii micu e seţ ă ă ţ prelungeau înspre mare, întunecate, luminate de razele unei luni de-abia r s rite.ă ă

Între ele, formând parc o int , trei grupuri de fl c ri str lucitoare, ro ii-galbene, î iă ţ ă ă ă ă ş ş admirau propria reflec ie în ap .ţ ă

Muzica se oprise. Se auzeau strig te de furie s lbatic . Fl c rile tremurânde î i g siră ă ă ă ă ş ă ă un loc în mintea lui Hans.

Canoe de luptă!De ani de zile era vag con tient c printre maori – ca printre membrii aproape oric ruiş ă ă

grup etnic ce reu ise s - i p streze o identitate precar diferit de cultura atotp trunz toareş ă ş ă ă ă ă ă a Occidentului cre tin – ap ruse un nou cult violent închinat r zbun rii. Existau maoriş ă ă ă neasimila i. Rândurile lor fuseser îngro ate de dezertori meti i, proveni i din cultura albilorţ ă ş ş ţ din Noua Zeeland . Hans nu s-ar fi a teptat îns ca ei s lanseze un atac în care i el s fieă ş ă ă ş ă prins în curs .ă

P ru s treac mult timp, de i intervalul real ar fi putut fi m surat de câteva b t i deă ă ă ş ă ăă

inim . Î i sim i falca atârnându-i proste te. Uimirea lui era asem n toare cu a tuturor celoră ş ţ ş ă ă pe care îi vedea. Criza sa de paralizie fu curmat de aceast dat nu de o împu c tur , ci deă ă ă ş ă ă o salv i de un ip t care culmina în falset, de i începuse baritonal: vocea unui b rbat înăş ţ ă ş ă agonie.

B rcile de lupt ajunseser la mal i tor ele se urcau acum spre cas . O psalmodiereă ă ă ş ţ ă ritmic r sun , acompaă ă ă niat de tropotul a numero i pa i. Ca i cum groaza l-ar fi înzestrată ş ş ş cu vedere telescopic , Hans z ri dou zeci de mulatri aproape goi, câ iva purtând arme deă ă ă ţ foc, al ii suli e, având cu to ii coliere de din i omene ti în jurul girurilor.ţ ţ ţ ţ ş

Cu toat puterea, Aleuker strig :ă ă— P stra i-v calmul! Am posturi de mită ţ ă raliere...Dar vorbele lui fur întrerupte de vibra ia asem n toare cu a ma inilor de cusut aă ţ ă ă ş

mitralierelor ce trasau linii mortale în rândurile atacatorilor.Ace tia î i realizaser deja o parte a planului. Trei dinş ş ă tre invita i î i d deau sufletul înţ ş ă

frumoasa curte interioar a lui Aleuker; al ii suspinau i gemeau, r ni i u or; acum, tor eleă ţ ş ă ţ ş ţ înmuiate în petrol erau folosite în scopul potrivit: zburau, urmând traiectorii arcuite, prin aer i aterizau pe acoperi ul casei – buf, buf, buf.ş ş

— Domnule, v rog, ce se întâmpl ? scânci Anneliese, ag ându-se de Hans.ă ă ăţCu un efort, Hans î i reg si prezen a de spirit, o privi i, în acela i moment, observş ă ţ ş ş ă

c skelterul era doar la cinci pa i de ei. Nu vor trece decât câteva secunde pân cândă ş ă altcineva se va gândi s o ia la s n toasa.ă ă ă

— Vino! ip , ridicând-o pe fat în picioare i împingând-o cu furie spre mijlocul lorţ ă ă ş de sc pare.ă

— Dar nu vreau s ...ă— Dac r mâi, vei fi omorât ! replic Hans i o împinse în cabin , tastând automată ă ă ă ş ă

codul pentru casa din Valletta. Nu era timp s se gândeasc la ce avea s zic Dany; tot ceă ă ă ă conta era s fug .ă ă

Urlete, împu c turi, trosnetul fl c rilor ce se r spândeau, toate disp rurş ă ă ă ă ă ă instantaneu...

Anneliese ip .ţ ăHans ar fi vrut s-o fac i el.ăşErau în holul lui. Cu fa a spre skelter, pe acela i fotoliu în care îl a teptase s seţ ş ş ă

întoarc din Suedia, ca i cum se gândise s fie primul lucru pe care avea s cad privireaă ş ă ă ă lui Hans: Dany.

Sau, mai degrab , cadavrul lui Dany.ăÎ i t iase venele i era plin de la mijloc i pân la picioareş ă ş ă ş ă de sângele ce se coagula.

Interfa a Kţ

De neîn eles,ţStr mo ii no tri au preferată ş şPutrezirea, nu evolu ia.ţErau îmb ls ma i,ă ă ţÎnveli i în foi de plumbţSau depu i în co ciuge într-un cavou.ş şCând îmi va veni sorocul,Vreau s m transform într-un lujer,ă ăO frunz , o floare i un spic de grâu.ă şMustafa Sharif

11

Reac iona din reflex, f r s chibzuiasc . Cu mâna sting acoperi ochii Anneliesei, cuţ ă ă ă ă ă dreapta form ap sat un alt cod în skelter i, pân s r sufle a doua oar , sim ir c le eraă ă ş ă ă ă ă ţ ă ă

foarte frig.— Eroare! Eroare de transmisie! Uneori se întâmpl . Nimic nu este perfect, cred c-amă

b ut prea mult, îmi pareă groaznic de r u, ce priveli te îngrozitoare! Am dat peste ea dină ş gre eal !ş ă

Flec real . O auzi gemând pu in, dar era prea cople it ca s poat alc tui ni teă ă ţ ş ă ă ă ă ş cuvinte coerente.

Cel pu in, aici în Suedia era lumin , soarele sclipea la orizont deasupra crestelorţ ă înz pezite de dincolo de feresă tre. Cadavrele familiei Eriksson fuseser trimise la incineă rare. Putea s-o ia de mân pe Anneliese i s-o conduc în camera de zi, inventând motiveă ş ă nebune ti pentru starea în care se afla casa.ş

Din ii îi cl n neau, cu toate c lumina slab a soarelui ridicase temperatura deasupraţ ă ţă ă ă punctului de înghe . Hans continu cu vorbe pe care le dorea lini titoare.ţ ă ş

— O s aprind focul într-o clip , nu- i face probleme. O s am grij de tot...ă ă ţ ă ăÎn emineul de piatr , bu teni ar i pe jum tate, cenu veche. Hans se gândi la hârtiaş ă ş ş ă şă

de scrisori din birou, fugi dup ea, l sând-o pe Anneliese s priveasc uimit , cu ochi mari,ă ă ă ă ă praful atotst pânitor. Lu întregul top i se întoarse cu un fel de tor deja aprins la cap tulă ă ş ţă ă ă care tr da adev rul despre proprietarul casei. Hârtia era umed , ardea prost, dar ardea.ă ă ă (Adio foii de hârtie care urma s fie pus la loc de cinste în dosarele mele să ă ecrete...) Într-o cutie, lâng c min, se aflau ni te vreascuri putrezite, dar nu sf râmate.ă ă ş ă

Mâinile îi tremurau. Nu mai f cuse un foc de dou zeci de ani.ă ă— O s deschid imediat înc lzirea central , promise el. În elegi, nu vin prea des aici.ă ă ă ţ

În ziua de azi, oamenii nu stau într-un loc. Îmi închipui c Aleuker i-a spus – ne place să ţ ă profitam de vremea mai cald , fiindc este atât de u or i rapid s c l tore ti. A a c iarna,ă ă ş ş ă ăă ş ş ă normal, l s m goale locuri ca acestea, pân în prim var , i ne îndrept m spre o clim maiă ă ă ă ă ş ă ă cald ...ă

Ea tremura, tremura. Lâng c min se afla un taburet; bâjbâi pân la el i se a ez .ă ă ă ş ş ă Surcelele se aprinser i fl c rile izbucnir , înalte i galbene. (in imagina ie, Hans auzeaăş ă ă ă ş ţ ipete. Oare extremi tii maori prinseser mul i dinţ ş ă ţ tre invita i în rugul casei lui Aleuker?ţ

Bloc aceast direc ie a gândului.) Existau i alte întreb ri care îl asaltau. De exemplu, cumă ă ţ ş ă s ascund lipsa electricit ii. Î i d du seama cu u urare c ea nu era obi nuit cu energia.ă ă ăţ ş ă ş ă ş ă N-ar fi trebuit s pomenesc de înc lzirea central . Poate c petrolul era pus în circula ie deă ă ă ă ţ o pomp electric !ă ă

— Exist înc poli i ti în lumea ta? zise ea brusc.ă ă ţ şCe? Stând pe vine i supraveghind focul, Hans se întoarse s o priveasc .ş ă ă— Ar trebui s spui poli iei de femeia aceea moart , continu ea.ă ţ ă ă— Cum a putea? Minciuna se esu instantaneu. i-am zis, noi am ajuns acolo dintr-oş ţ Ţ

eroare de transmisie. Probabil a fost gre eala mea, cum i-am spus, din cauz c am b utş ţ ă ă ă prea mult, dar chiar i a a... Nu, a putea s încerc un milion de coduri de skelter i s nuş ş ş ă ş ă g sesc niciodat druă ă mul înapoi spre acela i loc. Nici m car nu tiu în ce ar eram.ş ă ş ţ ă

Amor ite de frig, degetele îl dureau. Le întinse spre foc, încercând s - i revin . Frigulţ ă ş ă îi amintea de experien ele însp imânt toare din copil rie. Trecuse atât de pu in timp. Eraţ ă ă ă ţ posibil ca lumea s fi progresat într-adev r atât de mult de când el era doar un copil oropsit,ă ă zdren ros i pe jum tate mort de foame?ţă ş ă

— Nu tii nici m car ce ar ? repet ea proste te, dup o pauz .ş ă ţ ă ă ş ă ă— Nu, desigur că nu. Skelterul te poate duce oriunde cât ai clipi.Anneliese medita la asta un timp i, în cele din urm , d du din cap, continuând sş ă ă ă

priveasc int fl c rile.ăţ ă ă ă— Scuz dezordinea de pretutindeni, îndr zni el. Dup cum i-am zis, nu vin aiciă ă ă ţ

foarte des.— Atunci de ce-am venit aici acum?— ...ĂăChiar, de ce? Repede, repede, un motiv conving tor, în ciuda aburilor alcoolului.ă— Ei bine, evident c trebuia s fugim de la Aleuker, nu-i a a? i, în plus – grav, cuă ă ş Ş

un aer de amabilitate –, tu n-ai prea avut ocazia s te adaptezi la lumea modern , dup câteă ă ă mi-ai spus. Ai fost cople it de idei i obiceiuri noi, chiar din momentul când Aleuker te-aş ă ş adus în Noua Zeeland ...ă

— Noua Zeeland ? ă Un strig t. Se roti brusc pe scaun.ă— P i... da! Nu tiai nici m car unde ă ş ă te afli?Mut , scutur din cap. În cele din urm rosti cu greutate:ă ă ă— Am crezut c poate... Statele Unite?ăOrizonturile unei alte lumi, se gândi Hans. Cu aceast idee se n scu i sentimentulă ă ş

unei noi încrederi. Imaginea cadavrului lui Dany, de un ro u atât de str lucitor în imagiş ă na iaţ lui, era un avertisment c universul era pe punctul s se sf râme. În mintea lui. De fapt, nuă ă ă regreta. În realitate, n-o iubise niciodat , dorise doar s aib o ă ă ă nevast , îă ntr-o epoc în careă atât de mul i b rba i se resemnau cu ideea c niciodat nu vor atinge acest el.ţ ă ţ ă ă ţ

i dac nimeni în afara acestei fete ignorante nu tia pân acum c el o v zuse peŞ ă ş ă ă ă Dany moart , n-ar fi fost prea dificil s scape de consecin e.ă ă ţ

Primul pas: trebuia s o împiedice pe Anneliese s în eleag ceea ce v zuse. Inspiră ă ţ ă ă ă adânc i se ridic în picioare. Scuzându-se, se duse s inspecteze sistemul de înc lzire.ş ă ă ă

Printr-o minune, acesta se autoalimenta, având un rezervor de aer comprimat. Manevra necesita o duzin de ap s ri ferme pe un piston, ce îi aminteau de o sob deă ă ă ă campanie ceva mai mare. O flac r g lbuie, fumegând , se ivi ca reac ie a apropieriiă ă ă ă ţ brichetei, devenind albastr pe m sur ce arz torul se elibera de praf. Când Hans se întoarseă ă ă ă în sufragerie, contoarele indicau deja prezen a aerului calţ d.

Oprindu-se în u , privi în jur cu o grimas .şă ă— Ar trebui s -mi cer scuze! Nu mi-am închipuit c locul o s fie atât de murdară ă ă

dup un timp atât de scurt... Apropo, trebuie s fie foarte diferit aici fa de locul în care te-ă ă ţăai n scut.ă

— Unde suntem, aici? întreb ea timid.ăO scurt ezitare. E prudent? Ei bine, dezv luirea merita riscul ca s -i câ tigeă ă ă ş

încrederea.— Am venit în Suedia.R spunsul ei fu o înclinare absent din cap. Ac iunea riscant se terminase cu bine.ă ă ţ ă

F r îndoial , pentru ea era doar un nume pe o hart veche cu col urile zdren uite, roase deă ă ă ă ţ ţ termite, f r referin e. Zise:ă ă ţ

— Nu, nu este foarte diferit. Nici la Festeburg nu puteai l sa ceva mai mult de o ziă sau dou f r s devin foarte murdar... Asta e z pad ?ă ă ă ă ă ă ă

R mase cu privirea pierdut pe fereastr .ă ă ă— Z pad ? Da, desigur.ă ă— Am auzit de ea, dar n-am v zut-o niciodat .ă ăHans se relaxa atât de brusc, încât aproape i se t ie resă pira ia. Avea s fie mai u orţ ă ş

decât îndr znise s viseze s o conving pe aceast tân r de faptul c spunea adev rul înă ă ă ă ă ă ă ă ă leg tur cu Dany. Mintea îi fierbea de idei: s-o lase aici, tiind c -i va fi fric s folosească ă ş ă ă ă ă skelterul f r un însoă ă itor, blocat atâta vreme cât se dovedea necesar ca el s rezolveţ ă ă lucrurile... Nu exista, nici chiar în camera obscur , vreo dovad a c l toriilor lui ilegale, peă ă ăă care poli ia s o poat g si; putea s -i cear lui Karl Bonetti s confirme faptul c Danyţ ă ă ă ă ă ă ă amenin ase de zeci de ori cu sinuciderea f r s î i pun inten ia în practic ; putea s - iţ ă ă ă ş ă ţ ă ă ş redecoreze holul, astfel încât Anneliese s nu recunoasc nimic sau, i mai bine, putea s seă ă ş ă mute în alt parte, pe alt continent...ă

Totul se putea face în patruzeci i opt de ore.şP cat c va trebui s sacrifice ceea ce-ar fi putut deveni punctul de maxim interes ală ă ă

însemn rilor din dosarele sale secrete. În adâncul min ii lui plutea îns ideea c , de acumă ţ ă ă încolo, nu va mai acorda atâta aten ie hobby-ului s u.ţ ă

Aceast fat , Anneliese... Dat fiind felul în care fusese crescut , era posibil ca ea să ă ă ă fie sensibil la ideea str veche c m riti ul este singura protec ie a femeii. Ce i-ar puteaă ă ă ă ş ţ ş dori, dac nu protec ie, în aceast lume ciudat , nefamiliar ?ă ţ ă ă ă

S aib o mireas tân r ... Ha, ha! Trecuse un deceniu sau cam a a ceva de când ună ă ă ă ă ş b rbat la vreo treizeci de ani nu se mai însurase cu o fat de aptesprezece.ă ă ş

Se str dui frenetic s - i revin , con tient c era înc pu in ame it de b utur , în ciudaă ă ş ă ş ă ă ţ ţ ă ă ocului ce-l trezise. Casa lui Aleuker atacat i apoi g sirea lui Dany... Era prea devreme sş ăş ă ă

lase visele s -l acapareze. Zise:ă— Anneliese... drag , cred c e ti obosit . S - i fac patul? Este o camer acolo undeă ă ş ă ă ţ ă

ai putea s te odihne ti.ă şAr t spre camera copilului, uitând c l sase u a întreăă ă ă ş deschis i lumina slab aăş ă

soarelui dezv luia juc riile, c r ile i hainele împr tiate. Ea zâmbi, întoarse capul, dară ă ă ţ ş ăş imediat p ru uluit .ă ă

— E ti... e ti însurat? Ai copii?ş şInventeaz repede ceva ce nu poate fi folosit împotriva ta! ă Vocea îi fu atât de blândă

când îi r spunse, încât fu el însu i uimit.ă ş— A, aceasta este casa p rin ilor mei. Ai auzit c a avut loc... ei bine, ceea ce noiă ţ ă

numim Explozia? i, dup asta, o mul ime de crime i epidemii?Ş ă ţ şFata f cu un semn din cap.ă— Nu în eleg prea multe despre acest lucru, dar mi s-a spus. Trebuie s fi fostţ ă

groaznic.— Da, a fost... Am avut o sor . A murit. i p rin ii mei au murit. Eu... ... nu amă Ş ă ţ ăă

sim it nevoia s schimb lucrurile aici, dac în elegi ce vreau s spun.ţ ă ă ţ ă— Da, cred c da.ă— Dar asta a fost cu mult timp în urm . E o prostie s te ag i de un trecut mort.ă ă ăţ

Acum, c tu e ti aici, am o scuz s arunc ceea ce p stram ca amintire... Nu, stai jos! Staiă ş ă ă ă lâng foc!ă

O împinse încet, cu o mân pe um rul ei moale i cald. Cumva, degetele lui r maseră ă ş ă ă pe um rul fetei; se uitar unul la altul, ochi în ochi.ă ă

Un moment de t cere.ă— Biata feti , zise Hans în cele din urm . S fii l sat în voia soartei în aceast lumeţă ă ă ă ă ă

str in ... trebuie s fieă ă ă groaznic. Dar ai încredere în mine, o s am eu grij s nu i seă ă ă ţ întâmple nimic r u.ă

Pe nea teptate, din ochii ei negri i str lucitori â nir lacrimi.ş ş ă ţ ş ă— Mul umesc, domnule, murmur ea aproape neauzit.ţ ă— Nu „domnule"! Spune-mi Hans!— Da, v rog... Dac nu te superi... Da, este o lume însp imânt toare i nou pentruă ă ă ă ş ă

mine. tiu atât de pu ine despre ea! Nu pot nici m car s m orientez, ca s nu mai vorbimŞ ţ ă ă ă ă de a-mi câ tiga existen a. E foarte amabil din partea ta s fii atât de generos. Fiiş ţ ă binecuvântat!

Dup care, retr gându-se brusc în sine, î i eliber bra ul de atingerea lui i se întoarseă ă ş ă ţ ş la taburet, privind iar i la foc.ăş

Atât de multe lucruri care i-ar putea contrazice minciunile! Scrisori cu numele iş adresa familiei Eriksson, mâncarea stricat din congelator, marcat clar pentru conă ă sum cu cel pu in patruzeci de ani în urm , ziarele nepreţ ă uite care trebuiau s dispar fiindc , oricâtţ ă ă ă de ignorant ar fi fost în privin a lă ţ imbii suedeze, Anneliese ar putea citi data de pe ele...

Îl durea, îl tortura s vad distruse aceste relicve pre ioase. Dar se gr bi s - i termineă ă ţ ă ă ş treaba, gândindu-se la cadavrul lui Dany care-l a tepta acas .ş ă

i alte lucruri trebuiau distruse, de team c Anneliese s-ar putea gândi s -l întrebeŞ ă ă ă mai târziu de ce, dac se n scuse în Belgia, casa lui natal era în Suedia. La fel, c r ileă ă ă ă ţ feti ei, semnate cu pedanterie — numele ei era Greta – dar nu i hainele, sau nu toate. Gretaţ ş fusese înalt i bine f cut pentru vârsta ei, iar Anneliese era sub ire. Unele haine ar putea fiăş ă ă ţ folosite. F r îndoial , la Festeburg, dină ă ă cauza resurselor limitate, fuseser nevoi i s seă ţ ă mul uţ measc cu vechiturile altora...ă

Hans respir u urat v zând c fata se întinsese pe o canapea i adormise. Asta îi u uraă ş ă ă ş ş mult sarcina.

Defunctul st pân al casei avusese o garderob bogat . Fusese mai înalt i mai solidă ă ă ş decât Hans, dar, din fericire, avusese acela i num r la pantofi. Înc lzit în hainele de iarnş ă ă ă groase i pr fuite, Hans reu i cu dificultate s duc cele câteva obiecte pe care nu voia s leş ă ş ă ă ă lase în preajma Anneliesei, pentru ca aceasta s nu întrebe ceva în leg tur cu ele. Nuă ă ă îndr znea s le trimit la incinerator, de team c ar putea rezista fl c rilor i ar putea fiă ă ă ă ă ă ă ş recunoscute ca antichit i. Cele mai multe erau obiecte de lux, în principal flacoane deăţ cosmeticale i sticle de parfum. Ar fi putut s le sparg , dar zgomotul ar fi trezit-o peş ă ă Anneliese.

P mântul era înghe at i prea tare ca s sape o groap ; deocamdat trebui s seă ţ ş ă ă ă ă

mul umeasc s le ascund în z pad .ţ ă ă ă ă ăSe întoarse, înfrigurat, g si a ternuturile i preg ti, patul copilului pentru ea; aprecieă ş ş ă

c era îndeajuns de scund ca s -l g seasc acceptabil. Apoi o aduse din sufragerie i o vâriă ă ă ă ă ş în pat, sco ându-i pantofii. Ea de-abia se mi c . Dormea adânc.ţ ş ă

Mintea lui Hans era plin pân la refuz de dou sentiă ă ă mente opuse: un fel de tandre eţ frustrat , de parc ea ar fi fost propriul lui copil pe care îl punea în pat, i un plan rece iă ă ş ş calculat pentru viitor, un ghem încâlcit de minciuni, culminând cu necesitatea arz toare de aă explica de ce, în cele din urm , nu se vor putea întoarce aici...ă

Aproape imperceptibil: pic, pleosc... Ce naiba? A, normal. O eava cr pat de ger înţ ă ă baia principal . Scaunulă toaletei înghe ase, descoperi Hans, dup cum era i de a teptat;ţ ă ş ş acum în el pluteau buc i de ghea , în timp ce apa picura din bazinul aflat în spatele lui.ăţ ţă

Dar Erikssonii fuseser oameni grijulii. Lui Hans îi trebuir numai câteva minute caă ă s g seasc o trus de scule într-un sertar din buc t rie, în care se afla i o rol de band cuă ă ă ă ăă ş ă ă silicon. Dup ce f cu repara ia, grosolan , dar eficient , inspect toate evile pe care le g siă ă ţ ă ă ă ţ ă i conchise c nu exista riscul altor scurgeri.ş ă

Altceva, înainte de plecare? Evident, lumin pentru Anneliese, în cazul în care seă trezea cât timp el era plecat i ziua subarctic se încheia. Festeburgul nu acceptase niciodatş ă ă electricitatea, astfel încât ea era obi nuit cu lumân ri; aici existau câteva, cu fitilele umedeş ă ă i sfârâitoare, în toate culş orile curcubeului, destinate cinelor în tête-à-tête, nu unei ilumin riă

adev rate... dar asta nu avea imporă tan . A ez una lâng pat împreun cu o cutie deţă ş ă ă ă chibrituri. Acestea – încerc unul – înc se aprindeau mul umitor, dup to i ace ti ani.ă ă ţ ă ţ ş

A a... Ad ug un bilet scurt în care îi spunea s nu se îngrijoreze, el se va întoarceş ă ă ă repede. Va trebui s-o fac . Nu îndr znea s întârzie prea mult cu raportarea decesului luiă ă ă Dany, chiar dac atacul maorilor asupra casei lui Aleuker f cea extrem de improbabil s fiă ă ă observat cineva ora exact a plec rii lui din Noua Zeeland . Avea un alibi plauzibil: vaă ă ă spune c , de i fugise, î i d duse seama c nu dorea s dea ochii cu Dany dup neîn elegereaă ş ş ă ă ă ă ţ dintre ei, a a c se îndreptase spre ie irea Gozo i petrecuse un timp gândindu-se dac s -lş ă ş ş ă ă roage pe Karl Bonetti s-o examineze i s se pronun e în privin a s n t ii ei mentale. Apoiş ă ţ ţ ă ăăţ se hot râse s n-o fac i, în cele din urm , se îndreptase spre cas i descoperise...ă ă ăş ă ăş

Da, povestea avea s fie conving toare, dar numai dac se gr bea.ă ă ă ăPropti biletul lâng lumânare i, sub impulsul momenă ş tului, o s rut pe frunte. Eaă ă

schi un zâmbet în somn. Când plec , inima lui Hans tânjea deja, cople it de dor i deţă ă ş ă ş pl cere.ă

Interfa a Lţ

Era scris c ,ăDac faci un hagialâc la Mecca,ăAsta aduce multe merite unui om.Un cunoscut de-al meuFace acum hagialâc de dou ori pe ziă

i îi trebuie aproape un minut i treizeci de secunde.Ş şMustafa Sharif

12

Trecu pe lâng r m i ele dezgust toare ale lui Dany, îndreptându-se spre telefon.ă ă ăşţ ă Form codul de urgen al poli iei i a tept . Uneori telefoanele din Valletta func ionau,ă ţă ţ ş ş ă ţ alteori nu. De data asta avu noroc: îi r spunse o voce prost dispus :ă ă

— Da, poli ia.ţ— V rog, trimite i pe cineva aici imediat, rosti Hans cu vocea u or tremurând. Eă ţ ş

vorba de so ia mea. Este moart .ţ ă— Poftim?

— Cred c s-a sinucis cât am fost plecat. Iat , nota i-v codul skelterului meu. Voiă ă ţ ă deconecta privaterul.

În mai pu in de dou minute un sergent în uniform ap ru în skelter, inând în mânţ ă ă ă ţ ă un reportofon. Zise:

— Repeta i dup mine, v rog: Eu, Hans Dykstra, liber i nesilit de nimeni, acceptţ ă ă ş folosirea codului skelterului meu de ofi eri în misiune. În eleg c la terminarea acestorţ ţ ă cercet ri pot cere un alt cod confiden ial de la autorit i... Mul umesc.ă ţ ăţ ţ

P i în hol, privind-o fix, îngrozit, pe Dany. O clip mai târziu ap ru un alt poli ist, iăş ă ă ţ ş apoi, dup un timp ceva mai lung, un om cu o înf i are chinuit , purtând o trus medical ,ă ăţş ă ă ă urmat imediat de un fotograf.

Poli istul care sosise al doilea se legitim ca fiind inspectorul- ef Vanzetti. Era unţ ă ş b rbat solid, cu ochi obosi i, cu uniforma de var p tat de sudoare, de i afar era iarn .ă ţ ă ă ă ş ă ă

— Spune i-mi exact ce s-a întâmplat, îl invit el.ţ ăHans î i umezi buzele.ş— Eu... ... cred c am g sit-o cu dou -trei minute înainte de a telefona. A trebuit săă ă ă ă ă

m duc la baie i s vomit. ocul, în elege i. i... A, i în orice caz nu m sim eam preaă ş ă Ş ţ ţ Ş ş ă ţ bine. Poate a i auzit c Chaim Aleuker a organizat o petrecere de c utare a comorii?ţ ă ă

Ochii lui Vanzetti se m rir .ă ă— A i fost acolo? Hm! Cum de-a i sc pat cu pielea întreag ?ţ ţ ă ă— S-a terminat r u?ă— Doisprezece mor i, din câte am auzit, cea mai mare parte din cas distrus ... Cumţ ă ă

a i ţ sc pat?ăHans sim i c obrajii încep s -i ard . Nu-i p rea r u. O mic stânjeneal vizibil îi vaţ ă ă ă ă ă ă ă ă

sluji bine povestea.— Îmi pare r u s recunosc, dar... Ei bine, în elege i, am fost acolo trei ore, poateă ă ţ ţ

patru, i am b ut foarte mult i... când au început împu c turile, pur i simplu am fugit caş ă ş ş ă ş din pu c . Nu sunt sigur, dar cred c am fost primul care s-a gândit s fug spre skelter.ş ă ă ă ă

— Interesant, murmur Vanzetti. Î i consul ceasul de la mân : nu un ceas obi nuit,ă ş ă ă ş dup cum constat ochiul expert al lui Hans, ci un ceas clasic, „Seiko World-Time", ună ă model care nu mai fusese fabricat de la Explozie. Asta înseamn c a i plecat din Nouaă ă ţ Zeeland cel pu in acum o or i jum tate, nu-i a a?ă ţ ăş ă ş

— N-am venit direct aici.— De ce? i unde a i fost?Ş ţ— N-am venit aici fiindc eram certat cu Dany. În timă pul liber sunt fotograf. Ea se

ducea la aceast petrecere de c utare a comorii. Nu mi-a spus cine este gazda, am presuă ă pus c era unul dintre prietenii ei îngrozitori i am preferat s stau acas i s developez un filmă ş ă ăş ă de care eram mândru în mod deosebit. Ea a intrat f r s bat la u în camera obscur , mi-ă ă ă ă şă ăa stricat filmul i m-am hot rât... Ezit . M-am hot rât s iau cartona ul-cheie i s merg euş ă ă ă ă ş ş ă la petrecere, ca s fim chit. Acum îmi este teribil de ru ine de mine. Dar v jur c nici n-amă ş ă ă visat c o s fac asta!ă ă ă

Ar t spre cadavru, în jurul c ruia doctorul i fotograăă ă ş ful se mi cau ca ni te vulturiş ş hoitari, gata s se repead înainte sau s dea iar înapoi.ă ă ă

— N-a i avut nici o b nuial ? îl încerc Vanzetti.ţ ă ă ă— A amenin at cu sinuciderea, murmur Hans. Dar n-a încercat niciodat . L-amţ ă ă

consultat pe Karl Bonetti în leg tur cu ea i mi-a zis... Acolo am fost. Acesta este motivulă ă ş pentru care n-am venit direct acas . Condi ia menă ţ tal a so iei mele m-a preocupat în timpulă ţ petrecerii i, dup cum v-am spus, eram cam beat când am plecat i...ş ă ş ... f r vreun motivăă ă ă con tient, mi s-a p rut o idee bun s m duc la Gozo. tiu codul pentru ie irea public deş ă ă ă ă Ş ş ă acolo aproape la fel de bine cum îl tiu pe-al meu; doctorul Bonetti este un vechi prieten de-şal meu.

— i chiar l-a i v zut?Ş ţ ă— Nu, am hoin rit pe-acolo meditând i, în cele din urm , m-am hot rât c merita să ş ă ă ă ă

mai fac o încercare s aplanez cearta. A a c am venit acas i... am g sit-o.ă ş ă ăş ă— efule, zise sergentul, este o sinucidere. F r nici o umbr de îndoial . A folositŞ ă ă ă ă

asta. Ridic un obiect lună guie , str lucitor, par ial p tat de sâhge. O lam de ras dubl ,ţ ă ţ ă ă ă model vechi. i-a t iat degetul mare i cel mijlociu cu ea în timp ce- i cresta venele.Ş ă ş ş

Vanzetti d du din cap.ă— Doctore, e ti de acord?şDoctorul bomb ni o afirma ie i continu s studieze cadavrul cu instrumentele dină ţ ş ă ă

trusa lui.— De când ai spune c a murit? întreb Vanzetti.ă ă— O... Nu mai pu in de trei ore, i nu mai mult de cinci. Verific s v d ce a luatţ ş ă ă

înainte: o pilul stimulativ sau dou , îmi închipui. Posibil, i ni te lichior... A, iat .ă ă ă ş ş ăSe îndrept , ridicând un mic tub de sticl cu o urm de sânge pe cap tul de jos.ă ă ă ă

Con inea un amestec chimic alb care se colorase în dou etape, albastru, respectiv verde.ţ ă— Da, a i b ut, s-a i drogat Un amestec ce trebuie s -i fi provocat ceva îngrozitor înş ă ş ă

cap.— A i spus, continu Vanzetti, întorcându-se din nou spre Hans, c l-a i consultat peţ ă ă ţ

doctorul Bonetti în privin a so iei dumneavoastr ?ţ ţ ă— A da, i nu numai o dat . Mi-a spus c amenin rile ei cu sinuciderea erau doarş ă ă ţă

palavre, o încercare menit să ă m fac s -i acord mai mult aten ie. Hans ezit . Nu... ...ă ă ă ă ţ ă ăă nu este un secret pentru prietenii no tri c au existat diverş ă gen e între noi în ultimul an. Eţ mai bine s v spun eu acest lucru. Tot a i fi aflat mai devreme sau mai târziu.ă ă ţ

— A, nu cred c cercet rile noastre trebuie s fie foarte vaste, dat fiind ceea ce a iă ă ă ţ auzit. Normal, vom declan a o anchet , dar nu exist nici un motiv s ne preocupam preaş ă ă ă mult de ea. Va fi mai mult o chestiune formal . Vanzetti cl tin din cap cu triste e. Un lucruă ă ă ţ groaznic. Groaznic! Acum, despre petrecerea lui Aleuker... Cine poate confirma c a i'fostă ţ acolo la momentul în chestiune?

— P i, chiar Aleuker...ă— Nu, m tem c nu. Este mort.ă ă— Poftim?— A fost împu cat. Primul mort identificat. tirea tocş Ş mai sosise prin satelit când am

plecat de la sediu. O pierdere teribil pentru noi to i!ă ţHans î i strânse mâinile pumn i r mase tremurând o clip , pân când Vanzetti îlş ş ă ă ă

îndemn :ă— Altcineva?— A... Hans se str dui s - i deschid iar mâinile i- i frec ame it fruntea. P i,ă ă ş ă ş ş ă ţ ă

doctorul Satamori i doctorul Pech... Am schimbat i câteva cuvinte cu Ingrid Castelnuovo,ş ş i...ş

— Este suficient. Va trebui s le cer s v confirme afirma iile, doar pentru dosar,ă ă ă ţ nimic mai mult.

— Gata, zise doctorul, punând deoparte instrumentele. Putem termina treaba la morg .ă

— Bine, v mul umesc. Vanzetti ezit . Domnule Dykstra, a i vrea s veni i cu noi iă ţ ă ţ ă ţ ş s da i acum declara ia, sau prefera i s a tepta i pân v reveni i pu in din oc?ă ţ ţ ţ ă ş ţ ă ă ţ ţ ş

— A, mai degrab acum, oft Hans. N-a putea s dorm în starea în care sunt. Aă ă ş ă ş avea co maruri, sunt convins.ş Totul decurse f r probleme, clic-clic, conform planuă ă lui. D du declara ia. Fu de acord să ţ ă participe la anchet a doua zi de diminea . Trecu pe la birou s anun e c nu va putea veniă ţă ă ţ ă la lucru. Auzi c Boris Pech fusese printre noroco ii care supravie uiser masacrului de laă ş ţ ă casa lui Aleuker. Era în spital, dar con tient i gata s confirme c Hans fusese prezent...ş ş ă ă

Nici cea mai mic aluzie din partea nim nui, în nici o privin , în afar de cuvinteleă ă ţă ă de comp timire sincer penă ă tru un om care î i pierduse în mod tragic lucrul cel mai folositorş i extrem de pre ios, o nevast cu care era c s torit oficial.ş ţ ă ă ă

— V întoarce i acas acum? întreb Vanzetti cu soliciă ţ ă ă tudine. Sau prefera i sţ ă petrece i un timp în alt parte, poate cu pţ ă rietenii?

Hans scutur din cap.ă— A vrea s fiu singur. Cred c voi trece pe la dou sau trei persoane care o tiau peş ă ă ă ş

Dany foarte bine. S le dau chiar eu vestea... Dac nu m g si i acas , s ti i c asta o să ă ă ă ţ ă ăş ţ ă ă fac, dar n-am s fiu plecat mai mult de câteva ore, de fiecare dat .ă ă

— A, este foarte improbabil s mai fie nevoie s lu m leg tura cu dumneavoastr ,ă ă ă ă ă zise Vanzetti cu o fluturare de mân nep s toare. Atâta timp cât sunte i punctual laă ă ă ţ

anchet ... La revedere, deocamdat .ă ăHans se sili s zâmbeasc mecanic i se îndrept spre skelter. În prag se opri brusc.ă ă ş ă— S-a întâmplat ceva? strig Vanzetti.ă— Eu... Da, tocmai mi-am dat seama c se întâmpl ceva groaznic. Încep s realizeză ă ă

adev rul. La început m-amă sim it în întregime amor it, cred c d dusem deoparte emo iileţ ţ ă ă ţ într-un fel ciudat... Dar va trebui s m mut. Vreau s spun... Dac luna viitoare, sau anulă ă ă ă viitor, o s m gândesc brusc: am format acest cod i acolo era... era Dany... Înghi i cuă ă ş ţ zgomot. ti i ceva despre ceea ce-i transform pe oameni în bloca i? Tocmai mi-a trecutŞ ţ ă ţ prin minte c o s devin i eu unul, dac nu plec din Valletta.ă ă ş ă

— Hm! Da, îmi pot imagina, zise Vanzetti. Ar trebui s vorbi i despre asta cuă ţ prietenul dumneavoastr , doctorul Bonetti, nu crede i?ă ţ

— Da, da, ave i perfect dreptate, asta am s fac.ţ ă ăDar nu chiar acum. Nu ast zi. Ast zi avea s fie al turi de Anneliese când se va trezi,ă ă ă ă

ca un simbol al stabilit ii i siguran ei pe care ea le dorea cu ardoare i pe care nu leăţ ş ţ ş primise de la Chaim Aleuker. De asemenea, avea s se gândeasc unde s - i fac noua casă ă ă ş ă ă din miile de locuri unde îl putea duce skelterul.

Cu noua lui so ie.ţ

Interfa a Mţ

N-a fost un creator cinic acela care ne-a interziss ud m deserturile i s hr nim gurile fl mânde.ă ă ş ă ă ăAi stat cu o pline într-o min i cu o bomb în cealalt ;ă ş ă ăai p strat plinea i ai aruncat bomba.ă şAi preferat s ai de erturi mai multe i mai uscateă ş şi multe guri nu vor mai sim i iar i foamea.ş ţ ăş

Mustafa Sharif

13

Adormind cu mare greutate, dup ce se gândise adânc la ceea ce-i spusese luiă Satamori în leg tur cu planul lui Aleuker, Mustafa fu trezit de strig tul înnebunit al lui Aiiă ă ă la u a dormitorului.ş

— Efendi! Doctorul Satamori s-a întors! Are o t ietur la cap i sângereaz !ă ă ş ăÎn aceea i clip Mustafa se trezi de-a binelea, întrebându-se dac nu cumva era timpulş ă ă

s recunoasc faptul c , totu i, credea în premoni ii. D du ordin ca Satamori s primească ă ă ş ţ ă ă ă îngrijiri medicale i, câteva minute mai târziu, veni i el în Camera Florilor, unde acestaş ş st tea întins pe o lavi sculptat de mân , cu ochii închi i. Fa a îi era o masc a durerii, iară ţă ă ă ş ţ ă hainele erau zdren uite, murdare de sânge i de p mânt.ţ ş ă

— Fred! strig Mustafa. Ce-ai p it?ă ăţTres rind uneori, în timp ce un b iat înarmat cu o trus purtând însemnul Semiluniiă ă ă

Ro ii îi îngrijea r nile, Sataş ă mori se str dui s alc tuiasc o relatare sumar a dezasă ă ă ă ă trului care se ab tuse asupra petrecerii lui Aleuker. Mustafa fluier îngrozit.ă ă

— Crezi c i Chaim se num r printre cei mor i?ăş ă ă ţ— Nu cred... tiu. Ş L-am v zut doborât de un glonte ricoă at. L-a sfâ iat i i-aş ş ş

împr tiat m runtaiele pe podea, cum spinteci un sac de hârtie ce are în el carne de laăş ă m cel rie.ă ă

— Am pierdut un om foarte pre ios, oft Mustafa.ţ ă— Ah, nu juca teatru! izbucni Satamori. tiu c -l detesŞ ă tai la fel de mult ca i mine!ş

tiu, erai convins c alegea întotdeauna calea gre it !Ş ă ş ă— Nu, nu este adev rat, protest Mustafa, pip ind i a ezându-se pe un taburet peă ă ă ş ş

care îl trase mai aproape de lavi . Un om care a avut viziunea a ceea ce trebuie f cut i aţă ă ş ac ionat, se cuvine s fie privit altfel decât cei care nu s-au gândit niciodat la nimic nou. Înţ ă ă

orice moment ar fi putut s descopere ceva la fel de folositor ca privaterul. Acum, ansaă ş asta a disp rut pentru totdeauna.ă

— Mi-e prea r u i sunt prea obosit ca s -mi bat capul cu vorbele tale cu două ş ă ă în elesuri, oft Satamori. Dar, în orice caz, î i mul umesc c m-ai primit.ţ ă ţ ţ ă

— Prietene, sunt flatat c ai venit la mine! exclam Mustafa. N-ai avut ocazia s leă ă ă spui i celorlal i c sunt bineveni i aici?ş ţ ă ţ

— A, nu! Chiar deloc. S-a iscat panic imediat cum au atacat maorii. De fapt – e oă ironie, într-un fel – prima persoan care a sosit la petrecere a fost prima care a fugit. Vreauă s zic, prima persoan în afara celor care au fost invita i dinainte, ca Boris Pech i mine.ă ă ţ ş

— Vrei s spui c ai pierdut tot câ tigul de la aceast petrecere de c utare a comorii?ă ă ş ă ă Nu se tie deci cine a fost primul care a dezlegat cheile i a g sit drumul spre locuin a luiş ş ă ţ Chaim?

— Ba da! Un recuperator numit Hans Dykstra, care locuie te în Valletta, dac -miş ă aduc bine aminte. St team întins pe podea împreun cu ceilal i, fiindc una dintre primeleă ă ţ ă împu c turi sf râmase peretele-fereastr i cioburile zburau prin toat camera. Am întorsş ă ă ăş ă capul i s-a întâmplat s -l v d fugind spre skelter. Nu era singur. Ai auzit de fata pe careş ă ă Chaim a salvat-o din pustiet ile Braziliei cu câtva timp în urm ? Dykstra, doar el, a stat deăţ ă vorb cu ea aproape toat seara; st teau exact lâng skelter i pur i simplu a târit-o dup el.ă ă ă ă ş ş ă Ar fi fost amuzant, dac nu era atât de tragic.ă

Urm o lung t cere, timp în care b iatul cu trusa de prim-ajutor î i termin treaba iă ă ă ă ş ă ş p r si înc perea. În cele din urm Mustafa rupse t cerea:ă ă ă ă ă

— Odihne te-te acum, Frederick. R mâi i dormi aici. Ali va avea grij s te veghezeş ă ş ă ă cineva pân când te treze ti. Dup un somn bun o s te sim i cu siguran mai bine.ă ş ă ă ţ ţă

— Mul umesc, morm i Satamori, întorcându-se pe-o parte i adormind aproapeţ ă ş instantaneu.

Doar când ie i afar din Camera Florilor, Mustafa îndr zni s dea drumulş ă ă ă sentimentului de groaz care îi explodase în stomac, aflând tirile de la Satamori.ă ş

Hans Dykstra! Primul care sosise la petrecerea lui Aleuker! Remarcat, ca i cum ar fiş fost un ins ales la întâmplare dintr-o mul ime, asupra c ruia cade lumina str lucitoare a unuiţ ă ă reflector, câ tig torul ales de comş ă puter al unei loterii!

Dintr-un miliard de oameni r ma i pe P mânt, nici unul mai periculos nu putea să ş ă ă reu easc .ş ă

Mai r u, sc pase cu via ! Când se iscase panica, dac era s -i dea crezare luiă ă ţă ă ă Satamori, o târâse dup el pe acea fat poreclit Barbara...ă ă ă

Ceva trebuia f cut imediat, de dragul siguran ei.ă ţS se fi dus acas ? Logic, da... dar l-ar fi a teptat o priă ă ş mire de ghea . Mustafa oţă

întâlnise i o cânt rise pe Dany. Vorbise cu ea o dat , timp de aproape zece minute, i î iş ă ă ş ş f urise o imagine complet a personalit ii ei. Dac so ul ei s-ar întoarce de la o petrecereă ă ăţ ă ţ dat de cineva atât de faimos precum Chaim Aleuker, la care f r îndoial c i Dany ar fiă ă ă ă ăş vrut s participe, i ar aduce cu el o adolesă ş cent – dup câte se spunea foarte frumoas –ă ă ă reac ia ei ar fi iadul i to i diavolii dezl n ui i.ţ ş ţ ă ţ ţ

A a c , dac avea un gr unte de în elepciune, Hans nu s-ar fi întors în Malta. Atunci,ş ă ă ă ţ unde?

A, da, destul de u or de imaginat. Acel cod, la urma urmelor, ar fi fost pe primul planş în mintea lui, la îndemân când începuse atacul. Acel skelter nu avea privater, i...ă ş

Avea nevoie de numai câteva minute ca s - i confirme b nuiala. Mustafa se gr bi să ş ă ă ă urce sc rile celui mai înalt minaret, intr în camera secret în care se afla cel de-al treileaă ă ă skelter, î i puse costumul izotermic i form codul pentru casa familiei Eriksson din Umeş ş ă å.

Hans fusese atât de sigur – absolut sigur – c nu avea s g seasc pe nimeni în casaă ă ă ă suedez în afar deă ă Anneliese, încât, în primele câteva secunde dup sosire, se gândi numaiă la fleacuri. Soarele apusese dup scurta zi de iarn nordic , dar era destul de cald. A adar,ă ă ă ş sistemul de înc lzire trebuie s fi func ionat cum trebuie; focul se stină ă ţ sese i r m seserş ă ă ă doar t ciunii. Lâng foc, în întuneric, st tea o siluet îmbr cat într-o mantie – Annelieseă ă ă ă ă ă înf urat într-o p tur , deduse el. Hans spera ca ea s nu se fi trezit cu mult înainte deăş ă ă ă ă sosirea lui astfel încât s fie speriat i...ă ăş

Ultima bucat dintr-un bu tean alunec în emineu i produse o flac r galben ,ă ş ă ş ş ă ă ă

str lucitoare. În lumina ei, descoperi c persoana care îl a tepta nu era Anneliese.ă ă şHans izbucni, cu un amestesc de furie i groaz :ş ă— Mustafa! Ce naiba cau i aici? Ai înc lcat contractul nostru!ţ ă— Nu-mi st în obicei s recurg la ă ă tu quoque, murmur Mustafa. Dac -i a a, i eu aă ă ş ş ş

putea spune c tu nu doar c l-ai înc lcat, ci l-ai sf râmat în buc ele, pe care le-ai zdroă ă ă ă ăţ bit pân le-ai transformat în pulbere. Trebuie oare s - i reamintesc c am convenit, ca oă ă ţ ă condi ie pentru furnizarea de coduri ilegale, ca tu, în nici o împrejurare, s nu aduci o altţ ă ă persoan în aceste case abandonate?ă

— i ce alt persoan se presupune c am adus? ip Hans, tiind chiar în momentulŞ ă ă ă ţ ă ş când rostea cuvintele c acestea erau inutile.ă

Mustafa î i exprim dezaprobarea, istuind.ş ă ţ— Cu toate c sunt orb, îmi dau seama de ceea ce se petrece în jurul meu, replic el.ă ă

Tu, dintre to i oamenii, ar fi trebuit s - i dai seama de asta pân acum. Am mirosit-o pe fatţ ă ţ ă ă din clipa în care am ie it din skelter, în ciuda aromei focului pe care, f r îndoial , l-ai f cutş ă ă ă ă pentru ea. i, apropo, nu ridica tonul! A dormit lini tit în timpulŞ ş ă inspec iei pe care amţ f cut-o, dar e pe punctul s se trezeasc i un sunet mai tare ar putea s o scoale.ă ă ăş ă

— Inspec ia... ta? zise Hans cu greu, înaintând spre Mustafa cu pumnii strân i. Aiţ ş atins-o?

— A, am avut deptate! Simt gelozie! zise Mustafa. Nu mi-am dat seama c a devenită proprietatea ta... Nu am vedere, omule, dar vârfurile degetelor mele – ai v zut – sunt destulă de delicate ca s mângâie pânza de p ianjen i s-o lase intact . Tu consideri c , dac atingiă ă ş ă ă ă o fat , înseamn c o maltratezi, c o pâng re ti; eu consider c atingerea trebuie s fie maiă ă ă ă ă ş ă ă u or de suportat decât o privire. Nici m car nu s-a întors, dar mite s se trezeasc ... Câ i aniş ă ă ă ă ţ are aceast fat pe care Chaim a ă ă recuperat-o din serto? apteŞ sprezece, optsprezece?

— Cine i-a spus...? începu Hans, dar vocea i se frânse.ţ— Am avut iar dreptate, zise Mustafa. i-ai imaginat c plecarea voastr din casa luiŢ ă ă

Aleuker a trecut neobservat . E ti o persoan prea obi nuit , prea banal ca s sim i că ş ă ş ă ă ă ţ ă unicul recunoa te unicul. Nu m suprinde c ai g sit druş ă ă ă mul spre petrecerea lui Chaim. Mă surprinde c Chaim i prietenii lui i-au imaginat c oameni ca tine ar putea salva lumea,ă ş ş ă înghe at cum e ti în tiparul trecutului. E ti un vamţ ş ş pir, unul dintre mor ii vii obliga i s - iţ ţ ă ş petreac jum tate din via într-un co ciug.ă ă ţă ş

Sângele îi vâjâia lui Hans în urechi, iar camera se leg na i se învârtea. Rosti:ă ş— O.K., deci cineva m-a v zut plecând de la Aleuker cu ea, dar s-ar putea foarte bineă

s -i fi salvat via a aducând-o aici i...ă ţ ş— Aici? Nu în Valletta? Majoritatea oamenilor, sub imperiul fricii, se gândesc

imediat s mearg acas . Tonul lui Mustafa era destul de blând, dar dispre ul eviden iaă ă ă ţ ţ muchia cuvintelor sale a a cum lumina face s luceascş ă ă t i ul unui cu it. Desigur, n-ai fiă ş ţ putut s - i l mure ti so ia c inten ia ta a fost pur i simplu salvarea vie ii unei s rmane feteă ţ ă ş ţ ă ţ ş ţ ă lipsite de prieteni...

Ag ându-se de acest pai, Hans strig :ăţ ă— Desigur c nu! Ai cunoscut-o i î i po i imagina ce scen ar fi f cut!ă ş ţ ţ ă ăMustafa cl tin din cap.ă ă— sta-i un pretext fals i necinstit!Ă ş— Poftim?— Pot s te citesc mai clar decât po i tu, cu toat vederea ta bun , s cite ti vreunaă ţ ă ă ă ş

dintre c r ile pe care i le-am vândut. Mustafa se ridic , întinzând o mân spre latura deă ţ ţ ă ă c r mid a co ului ce înghi ea micul fir de fum care r m sese de la foc. Ai fi putut s-oă ă ă ş ţ ă ă convingi pe Dany c ai adus-o pe fat acas ca s -i salvezi via a, dac acesta ar fi fostă ă ă ă ţ ă adev rul... dar nu era. Parc aud desf urarea imagiă ă ăş na iei tale! A putea s-o pun în cuvinte,ţ ş chiar i în englez , de i a fi mai precis i mai crud în arab . V d întregul t u plan, întinsş ă ş ş ş ă ă ă înaintea mea ca o hart , ca o stel sculptat din Luxor, cu care degetele mele s-au obi nuit.ă ă ă ş

tiu bine ce ai de gând!ŞSt tea drept, ca o s geat , iar ochii s i orbi str luceau orbitor.ă ă ă ă ă— Iat planul t u: din întâmplare, ai întâlnit o fat pieră ă ă dut în lumea modern .ă ă

Aleuker, un om ocupat, cu mul i prieteni, femei i preocup ri c rora abia poate s fac fa ,ţ ş ă ă ă ă ţă a neglijat-o, atunci când a descoperit c educa ia din copil rie o traumatizase prea profundă ţ ă

ca s mai poat fi transformat într-un cet ean corespunz tor lumii de ast zi. Dar tu aiă ă ă ăţ ă ă timpul i stimulentul necesar. Urându- i nevasta, posedând-o nu ca persoan i partener, ciş ţ ăş ca pe un trofeu, un premiu la care foarte mul i b rba i din zilele noastre nu pot niciodatţ ă ţ ă aspira, i-ai dat brusc seama c exist o ansţ ă ă ş ă s o înlocuie ti. i ce int mai probabil ai fiă ş Ş ţ ă ă putut afla, decât o fat care este singur , nenorocit i însp imântat ? În câteva luni,ă ă ăş ă ă recuno tin a; dup un an sau chiar mai pu in, divor ul – Dany, ca multe alte femei, poate s -ş ţ ă ţ ţ ăi g seasc oricând un tânar ner bd tor s împart patul cu ea – i dup aceea c s toria, oş ă ă ă ă ă ă ş ă ă ă

c s torie care s te uneasc legal cu o adolescent care va fi ferit cu grij , ca nu cumva să ă ă ă ă ă ă ă se intereseze de altcineva cu excep ia lui Hans Dykstra. Nu va fi dragoste, dar tu nu veiţ în elege niciodat ce este dragostea. Vrei s cumperi aceast copil , ca i cum ar fi o sclav ,ţ ă ă ă ă ş ă i s-o legi de tine cu lan uri de neatins.ş ţ

Diagnosticul lui Mustafa era mult prea precis ca Hans s -i r spund imediat. Înghi iă ă ă ţ în sec, se cl tin , clipi i, în cele din urm , î i reg si vocea.ă ă ş ă ş ă

— Tu îndr zne ti s -mi spui mie asta? Tu, care ai f cut acela i lucru, chiar mai r u,ă ş ă ă ş ă cu copii din toat lumea? Ai cheltuit timp i bani umblând dup orfani, b ie i i fete, n-aveaă ş ă ă ţ ş importan , numai s fie frumo i i de tep i. I-ai sedus i i-ai f cut prizonieri în casa ta i i-ţă ă ş ş ş ţ ş ă şai înv at doar acele meserii de care s nu se poat folosi în alt parte dac se hot r sc săţ ă ă ă ă ă ă ă încerce s scape de tine! Cât pl te ti pentru copiii pe care ă ă ş tu îi faci sclavi?

— Pl tesc cu ceea ce tu nu po i pentru c n-ai avut niciodat , zise Mustafa, iă ţ ă ă ş cuvintele vibrar . O lucire din foc dezv lui, uluitor, c în ochii s i f r vedere se strânseseră ă ă ă ă ă ă lacrimi care, brusc, â nir i îi alunecar pe fa .ţ ş ăş ă ţă

— Ce anume? Ce?— Pl tesc cu dragostea. Poetul î i rec p t st pânirea de sine i- i terse obrajiiă ş ă ăă ă ş ş ş

irita i. Niciodat n-am înc tu at pe nici unul dintre proteja ii mei. De orice sex ar fi fost... i-ţ ă ă ş ţam s rutat, i-am îmbr i at i i-am mângâiat pe aceia care, niciodat în via , nu fuseseră ăţş ş ă ţă ă atin i de cineva decât pentru a fi lovi i cu pumnul sau p lmui i. Mi-am zdrobit inima deş ţ ă ţ atâtea ori, încât este inut cu cercuri ca un vas de por elan sf râmat, fiindc le-am datţ ă ţ ă ă întotdeauna drumul acelora pe care i-am iubit cu toat fiin a mea, atunci când mi-au spus că ţ ă a venit timpul s devin ei în i i, s fie individualit i i s nu mai depind de mine. Înă ă ş ş ă ăţ ş ă ă compara ie cu ceea ce ai tu de gând s faci din fata asta – un m nunchi de reflexe, o ma inţ ă ă ş ă pe ale c rei butoane s ape i când vrei – eu sunt f r p cat i f r repro .ă ă ş ă ă ă ş ă ă ş

Lumea se înro i în jurul lui Hans. F r s vrea, în f ca un v trai care se afla într-oş ă ă ă ş ă ă parte a emineului, fierbinte, dar nu atât încât s nu-l poat apuca, i-l folosi ca s reduc laş ă ă ş ă ă t cere acea limb acuzatoare.ă ă

Interfa a Nţ

Spune proverbul:"Absen a m re te dorul"ţ ă şSau a a spun cei care nu mai sunt cu noi.şDar, la fel,„Ochii care nu se v d, se uit ".ă ăN-am tiut niciodat ce proverb s cred.ş ă ăTu, pe care te iubesc,Ai p it ieri prin skelter.ăşAcum am dovada c ambele sunt adev rate.ă ăMustafa Sharif

14

— Cine...? Hans! Ce...? O, Doamne...! Un amestec incredibil de deprimare, plâns, dorin de a fugi, exclama ie, geam t. Totul se petrecu în r stimpulţă ţ ă ă cât Hans nu mai era în contact cu universul; totul se înghesui, se comprim , refuz s se separe iar i.ă ă ă ăş

Dar asta se întâmplase cu o clip în urm . Acum: Anneliese, în u a camerei în careă ă ş dormise, privind int la ceea ce dezv luia lumina palid a focului, împietrit de groaz .ţ ă ă ă ă ă Rochia îi era mototolit i, într-un fel, a a îi era i fa a, c ci dormise pe o cut a pernei i unăş ş ş ţ ă ă ş semn adânc îi marca obrazul stâng ca un fel de stigmat.

Oricine, indiferent cât de prost, ar fi putut s pun cap la cap o scen ca asta: sprijinită ă ă de emineu, un str in f r cuno tin , cu sângele întunecat prelingându-i-se din p r, i Hansş ă ă ă ş ţă ă ş strângând înc v traiul cu care lovise.ă ă

R mase z p cit, pân când ea reu i s pronun e întreă ă ă ă ş ă ţ barea cea mai important :ă— L-ai... omorât?— Nu, nu!Mintea lui Hans p rea s revin la normal; putea iar i s gândeasc i descoperi oă ă ă ăş ă ăş

mul ime de scuze pe deplin forţ mate i gata s fie folosite.ş ă— Cine e?— N-am idee. Dar tiu ce este.şAnneliese înainta un pas spre el, cu mâinile încle tate, cu f lcile strânse, ca i cumş ă ş

voia s - i re in un ip t, i a tept am nunte.ă ş ţ ă ţ ă ş ş ă ă„Acum trebuie s pun înc un neadev r în vârful piramidei smintite pe care deja amă ă ă

ridicat-o. De ce? De ce? Cum am ajuns amestecat în aceast încurc tur nebun ? Mi-amă ă ă ă pierdut cump tul, asta-i tot, întâi cu Dany, apoi cu Mustafa, în ambele cazuri având oă justificare deplin . i, pe nea teptate, se dovede te c sunt prins de parc a fi înf urat înă Ş ş ş ă ă ş ăş sârm ghimpat !ă ă

Trebuia oare s tiu c atât de mul i oameni vor observa plecarea mea de la Aleuker,ăş ă ţ încât Mustafa va ajunge s afle în câteva ore?ă

Ah, poate ar fi trebuit s ghicesc. La urma urmelor, am devenit notoriu, nu-i a a? Euă ş sunt cel care a câ tigat pariul pentru Boris Pech...ş

Nu sunt eu însumi. Totul s-a petrecut atât de repede! Pretind c urmez Drumul Vie iiă ţ i tocmai am folosit violen a turbat împotriva unui semen. Nu-mi st în fire. Nu este... suntş ţ ă ă

sigur c nu st în firea mea adev rat s fac asta!ă ă ă ă ăA a c voi avea scuze dac voi arunca lumina cea mai potrivit asupra celorş ă ă ă

întâmplate. M voi c i mai târziu. Dup ce voi aranja lucrurile. Dup ancheta asupra mor iiă ă ă ă ţ lui Dany. Dup ce o s g sesc unde s tr iesc, departe, foarte departe de Malta. Pot, pur iă ă ă ă ă ş simplu, s dispar din ochii prietenilor mei. Normal, colegii de serviciu trebuie anun a i,ă ţ ţ desigur... dar pot s scap de oamenii care m tiau cu Dany, pot s iau totul de la cap tă ăş ă ă cumva, pot s ..."ă

Goana gândului trebuia s se întrerup . Anneliese îl privea int , a teptând r spuns laă ă ţ ă ş ă ultima întrebare.

Hans c ut înfrigurat cuvintele potrivite.ă ă— Îmi pare groaznic de r u. Dar îmi închipui c i s-a spus c înc exist criminali înă ăţ ă ă ă

lumea noastr modern ?ă ă— D-da...Vocea îi era slab ca vântul de toamn .ă ă— Acesta este unul dintre ei. Din soiul cel mai r u. Este ceea ce noi numim ună

sp rg tor de coduri. O persoan care descifreaz cum s foloseasc un skelter particular iă ă ă ă ă ă ş care se furi eaz ca s jefuiasc casele oamenilor, iar dac este prins, omoar persoanaş ă ă ă ă ă care-l surprinde.

— E ti sigur?ş— Crezi c m-a fi gândit s folosesc asta – flutur v traiul – dac nu eram?ă ş ă ă ă ă— Mi s-a p rut c v aud vorbind, îndr zni ea.ă ă ă ă— P i, desigur! Doar nu puteam s -l lovesc de cum am dat cu ochii de el, nu? Iară ă

când n-a putut s dea o explica ie satisf c toare a prezen ei sale... Ei, bine, nu exista decâtă ţ ă ă ţ un singur mod în elept de a ac iona.ţ ţ

— Eu... Scutur din cap. Trebuie s fi în eles gre it. Am crezut c , datorit inven ieiă ă ţ ş ă ă ţ lui Chaim, acest lucru nu se mai întâmpl . Nu a inventat el ceea ce se nume te privateă ş r?

Hans înjur în gând. Oricât ar fi fost de ne tiutoare, nu era proast deloc.ă ş ă— Ba da, dar acesta e un sp rg tor care poate s treac de privater. Ce inventeaz ună ă ă ă ă

om, altul poate s eludeze. Se întâmpl foarte rar, dar se întâmpl din când în când.ă ă ă

— În eleg.ţ— Exist întotdeauna fisuri i în cele mai bune sisteme. Po i s ai i erori deă ş ţ ă ş

transmisie, de exemplu, ca aceea care...Se întrerupse, tr ind pentru o clip o reînnoire a panicii trecute. Cu cât i se aminteaă ă

mai rar Anneliesei de „necunoscuta" moart , cu atât mai bine.ă— Trebuie s plec m de aici.ă ă— Poftim? De ce?— Fiindc acolo unde p trunde un sp rg tor de coduri, un altul poate s -i urmeze.ă ă ă ă ă

Foarte adesea, ace tia ac ioneaz în bande. Dac acesta nu se întoarce într-o jum tate de orş ţ ă ă ă ă sau cam a a ceva, complicii lui pot, foarte probabil, s vin s vad ce s-a întâmplat... Biataş ă ă ă ă de tine! Trebuie s fie absolut groaznic s vezi atât de mult din ceea ce este r u în lumea deă ă ă ast zi i atât de pu in din ceea ce-i bun! Dar, î i garantez, este posibil s fii fericit , s teă ş ţ ţ ă ă ă bucuri, s faci planuri pentru viitor i s le vezi îndeplinite. Vreau s - i ofer toate acestea.ă ş ă ă ţ Le meri i.ţ

În amintire, un ecou al acuza iilor lui Mustafa... dar îl în bu i.ţ ă ş— A adar, unde o s m duci?ş ă ă— Într-un loc sigur. Doar pentru atâta timp cât s rezolv problema asta. Va trebui să ă

spun poli iei, desigur, i apoi va trebui s mi se dea un nou cod pentru skelter. Va duraţ ş ă câteva ore. Îmi pare r u, chiar îmi pare r u! Nu-mi doresc decât s te ajut. Nu... nu teă ă ă deranjeaz c vreau s te ajut?ă ă ă

Toat culoarea din obrajii ei disp ru.ă ă— Hans, unde a fi fost dac nu exista cineva care s m ajute? Puteam s fiu moart !ş ă ă ă ă ă

Nu-i a a?şMinunat! O, minunat!Hans î i deschise bra ele la timp, fiindc ea alerg spre el i- i îngrop fa a în um rulş ţ ă ă ş ş ă ţ ă

lui, zguduindu-se de plâns.Urm un timp nem surat în care ea plânse i el o mângâie pe spate, prin stratul sub ireă ă ş ţ

de pânz , visând la vreă mea când pânza nu va mai fi acolo. Cât îi va trebui s-o conving ,ă încetul cu încetul, c este normal s se dezbrace în prezen a lui?ă ă ţ

E prea devreme. Prea devreme! P streaz - i cump tul, Hans Dykstra, i nu- i for aă ă ţ ă ş ţ ţ norocul! În cele din urm se trase de lâng ea i-i opti c treă ă ş ş ă buiau s se gr beasc . Anneliese d duă ă ă ă din cap supus .ă

— Doar s fim în siguran , zise el. Cred c ar fi mai bine s -l leg pe tic losul sta caă ţă ă ă ă ă s nu poat fugi pân nu vine poli ia s -l ia...ă ă ă ţ ă

— Nu-i chemi imediat? Poli i tii ar putea s -i a tepte aici pe complicii lui când vorţ ş ă ş veni, nu-i a a?ş

Înc o dat , Hans se mustr pentru c subestimase inteligen a nativ a fetei. Cum să ă ă ă ţ ă ă rezolve aceast mic problem ...?ă ă ă

Ah!— Dar s presupunem c poli ia i ceilal i sp rg tori de coduri sosesc deodat ! Aiă ă ţ ş ţ ă ă ă

putea fi implicat într-un alt schimb de focuri! Tocmai ai sc pat dintr-unul la Aleuker –ă ă sigur nu vrei s ri ti înc unul! F cum î i spun, i totul se va termina cu bine!ă ş ă ă ţ ş

Ea nu mai ridic alte obiec ii i, dup alte cinci minute, intrar împreun în skelter;ă ţ ş ă ă ă Hans form codul pentru un refugiu al Drumului Vie ii pe care ii vizitase odat în Bali.ă ţ ă Anneliese ar putea fi deranjat de faptul c se va g si printre necredincio i. Totu i, loculă ă ă ş ş prezenta trei mari avantaje: cei de acolo acceptau pe oricine, îl ajutau i nu puneauş niciodat prea multe întreb ri. Erau întotdeauna extrem de ocupa i i nu ineau registre,ă ă ţ ş ţ preferind s - i vad de munc i s uite de ceea ce se petrecuse ieri; foarte pu ini oameni deă ş ă ăş ă ţ acolo vorbeau altceva decât o englez stricat , i nicideă ă ş cum flamanda sau plattdiitsh.

La u a skelterului fur întâmpina i de o femeie zâmbitoare, de vreo treizeci de ani,ş ă ţ împodobit cu ghirlande de flori. În p rul negru avea de asemenea împletite flori. În afaraă ă acestora, purta numai un fel de fustanel legat cu o centur de piele împletit , de careă ă ă ă atârna o pungu . Degetele Anneliesei se strânser dureros pe bra ul lui Hans când observţă ă ţ ă c , dup standardele ei, femeia era neru inat de dezbr cat . Hans murmur lini titor:ă ă ş ă ă ă ş

— Probabil i-e greu s crezi... dar te ui i la o c lug ri .ţ ă ţ ă ă ţă

Ea întoarse spre el ni te ochi mari, neîncrez tori.ş ă— O... o c lug ri aă ă ţ ? repet ea.ă— Cum altfel ai numi o femeie care s-a decis s - i dedice via a ajutor rii celorlal iă ş ţ ă ţ

datorit credin ei ei?ă ţ— Eu...Vocea o p r si pe Anneliese. Foarte bine! Ar fi compliă ă cat lucrurile dincolo de orice

limit dac ar fi încercat s intre în am nunte. Un termen ceva mai exact decât „c luă ă ă ă ă g ri "ă ţă ar fi fost „prostituat de templu", dar i acesta ar fi fost departe de adev r. Concepteleă ş ă Drumului Vie ii erau la fel de subtile ca oricare dintre cele implicate de religiile anterioareţ i necesitau o minte lipsit de prejudec i.ş ă ăţ

Femeia le ur bun-venit cu zâmbetul pe buze i cu un buchet de flori proasp t culeseă ş ă pentru fiecare – lucru care contribui mult la diminuarea fricii Anneliesei. Îi invit prină gesturi s ias din c m ru a în care se afla skelterul i s-o urmeze pe un coridor t cut, zidită ă ă ă ţ ş ă din piatr i luminat la anumite intervale de l mpi amplasate în spatele unor tablouriăş ă translucide, toate reprezentând organisme vii, de la atle i goi la bacterii neînsemnate, m riteţ ă de mii de ori.

— Potrivit credin ei acestor oameni, nici un r u n-ar treţ ă bui f cut vreodat uneiă ă creaturi dezvoltate, opti Hans. Cu o singur excep ie: dac o fiin superioar poate fiş ă ţ ă ţă ă astfel salvat de suferin . Ei vor s vindece bolile, chiar dac asta înseamn s ucidă ţă ă ă ă ă ă germeni – m urm re ti? – în ideea c via a omeneasc poate fi îmbun t it prin acestă ă ş ă ţ ă ăăţ ă lucru. O s -i g se ti foarte buni i foarte genero i. Acesta e un refugiu pe care îl in deschisă ă ş ş ş ţ pentru oricine vrea s vin : oameni pentru care via a este o problem prea mare, care simtă ă ţ ă nevoia s se odihneasc , s se relaxeze i s chibzuiasc , sau oameni bolnavi, care n-auă ă ă ş ă ă prieteni sau rude ca s -i îngrijeasc ... Nu e nevoie s crezi în ceea ce cred ei. Ei dau ce potă ă ă i, în plus, las lucrurile în voia lor.ş ă

— În eleg, r spunse Anneliese. Am citit odat o carte desţ ă ă pre c lug rii de laă ă trec toarea St. Bernard din Elve ia, care îi ajutau pe to i cei pierdu i în z pezi. E cevaă ţ ţ ţ ă asem n tor?ă ă

— Da, foarte asem n tor. Cu o singur observa ie: oameni pierdu i în lume.ă ă ă ţ ţEra cu mult mai u urat descoperind c fata era atât de ager la minte. F r îndoial ,ş ă ă ă ă ă

avea s fie pl cut impreă ă sionat c aici nu se mânca niciodat carne, fiindc nici un adept ală ă ă ă Drumului Vie ii nu putea omorî un animal. Hans însu i nu se convertise total laţ ş vegetarianism, dar avea deseori mustr ri de con tiin în privin a asta. Pe de alt parte, cândă ş ţă ţ ă se va ajunge la unele ritualuri de glorificare a senzualit ii, Anneliese s-ar putea s fieăţ ă complet dezgustat ... dar cu pu in noroc va fi nevoit s stea aici un timp atât de scurt, încâtă ţ ă ă nici nu va auzi zvonuri despre a a ceva.ş

Unei femei mai în vârst , i ea aproape goal , ajuns la vreo aizeci de ani, dar careă ş ă ă ş î i p strase o figur uimitor de atr g toare, de i era ridat ca un m r b trân – dintr-un motivş ă ă ă ă ş ă ă ă „bun", fiindc vorbise i râsese foarte mult în întreaga ei via – Hans îi explic încet înă ş ţă ă englez motivul pentru care o adusese aici pe Anneliese. Vorbi de soarta p rin ilor ei, apoiă ă ţ de atacul de la Aleuker, i apoi de sp rg torul din casa unde o dusese pentru a fi înş ă ă siguran . Femeia în vârst d dea din cap de fiecare dat când reu ea s dep easc barieraţă ă ă ă ş ă ăş ă unei limbi în elese pe jum tate.ţ ă

— Vom ajuta i vom avea grij , rosti ea hot rât. A îndurat atâta r utate, atâta ur iş ă ă ă ăş durere! Aici va fi în siguran a!ţ

Hans o întreb pe Anneliese:ă— Crezi c po i r mâne aici o vreme, cât îmi ia ca s rezolv lucrurile?ă ţ ă ăEa î i mu c buza.ş ş ă— Cred c da, zise. Nu în eleg de ce ace ti oameni fac ceea ce fac, dar trebuie s fieă ţ ş ă

un lucru bun s -i aju i pe cei afla i la ananghie. Nu în eleg prea bine nici de ce tu m aju i,ă ţ ţ ţ ă ţ dar î i sunt foarte recunosc toare.ţ ă

Acest lucru îl încuraja pe Hans s-o îmbr i eze la desp r ire i chiar s-o s ruteăţş ă ţ ş ă nevinovat pe buze – u or, fratern, foarte diferit de s rutul adep ilor Drumului Vie ii... dar,ş ă ţ ţ din fericire, Anneliese nu observ expresia de dezaprobare uluit care trecu pe fa a b trâneiă ă ţ ă c lug ri e.ă ă ţ Fredona când trecu prin skelter, înapoi în Suedia, repetând condi iile târgului pe care aveaţ

s -l fac cu Mustafa: las -m în pace, i n-am s raportez că ă ă ă ş ă ă vinzi coduri ilegale. De acord?Ar fi fost. Ar fi trebuit s fie.ăDar Mustafa disp ruse.ă

Interfa a Oţ

Marile curtezaneDespre care povesteau vechii bârfitoriÎ i alc tuiau colec iile lor respectabileş ă ţDe nobili, servitori i prieteni,şDar niciodat nu reu eauă şFiindc nu puteau s reu ească ă ş ăCeea ce fete de cea mai respectabil origineăConsider normal în epoca modern – ă ăS doarmă ăÎn apte paturi pe apte continenteş şDesfrinate în otice s pt mân ...ă ă ăMustafa Sharif

15

În cea de a doua camer a casei sale, unde nimeni nu intra, în afar de cei maiă ă apropia i i mai intimi servitori – prima fiind camera cu skelterul secret, a doua nefiind dorţ ş -mitorul pe care-l împ r ise de-a lungul anilor cu un num ră ţ ă uimitor de parteneri – Mustafa Sharif îl îndep rt pe acela i b iat care îi îngrijise r nile lui Satamori, mul umindu-i, i seă ă ş ă ă ţ ş declar iar i apt s gândeasc clar.ă ăş ă ă

Ali i Feisal, servitorii lui apropia i, i Muley, scribul- ef, care era a treia mânş ţ ş ş ă dreapt a lui – Mustafa crease demult aceast vorb de duh pentru un poem – st teau înă ă ă ă jurul lui, iradiind atâta îngrijorare, încât Mustafa nu avea nevoie de ochi ca s le ghicească ă expresia fe elor.ţ

— Trebuie procedat ca i mai înainte, zise Muley pe un ton senten ios.ş ţ— Nu.Mustafa î i frec fruntea; înc îl durea capul, dar o compres rece, o alifie i un paharş ă ă ă ş

cu ceai de ment îndulă cit, cu un analgezic în el, aduseser durerea trupului sub control. Ziseă din nou:

— Nu, nu în felul în care am procedat înainte. Acum, în loc s avem de-a face cu ună criminal lucid, trebuie s lu m m suri ca s asigur m siguran a unei fete nevinovate,ă ă ă ă ă ţ aproape o copil , c reia acest... aceast ă ă ăpersoan ă i-a preg tit o soart mai rea caă ă închisoarea. Pl nuie te s -i înc tu eze mintea, s-o mutileze într-un fel pe care nici oă ş ă ă ş constrângere fizic nu-l poate egala. Nici m car nu este con tient de r ul pe care-l pune laă ă ş ă cale... Muley, am încredere în tine a a cum am în mine, i uneori chiar mai mult. Ce p rereş ş ă ai despre un om însurat, care alege o femeie mai b trân decât el, nu prea inteligent , oă ă ă priveaz de libertate prin leg turi legale, o face atât de nenorocit încât ea înva s -l urască ă ă ţă ă ă i s se urasc i, sub impulsul unei întâlniri momentane, ob inut prin simpl ans , seş ă ăş ţ ă ăş ă

hot r te s o abandoneze? tiu c orice femeie capabil înc s stea în picioare sau peă ăş ă Ş ă ă ă ă spate i s - i desfac picioarele este instantaneu dezirabil în ziua de azi. Indiferent de asta,ş ă ş ă ă el a fost capabil s o înl ture fiindc aă ă ăavut ansa s am geasc o adolescent ne tiutoare, inoculându-i ideea gre it c depinde deş ă ă ă ă ş ş ă ă el i numai de el ca s se men in la suprafa într-o lume pe care n-o în elege... Ei bine?ş ă ţ ă ţă ţ

Muley se trase de buza inferioar foarte groas . Era un b rbat masiv, cu guă ă ă şă pronun at , burt , voce sub ire... În copil rie c lcase pe o min anti-personal, care nu-lţ ă ă ţ ă ă ă omorâse, dar îl redusese la o condi ie care, în alte timpuri, era creat deliberat. chiop ta deţ ă Ş ă piciorul sting.

— Deja l-am judecat. Înainte s prezin i aceste fapte. Fiindc mai exist un fapt deă ţ ă ă care se pare c n-ai auzit.ă

— Spune-mi, atunci!— Acest om nu este însurat. E v duv.ăMustafa se încorda.— Explic -mi, explic -mi! Cum ai aflat?ă ă— Când te-ai întors, pe baza celor optite de tine, am ini iat o investiga ie. Discret ,ş ţ ţ ă

pe c i ocolite, dar rapid . N-a fost o sarcin dificil . tirea despre o anchet am c p tat-oă ă ă ă Ş ă ă ă foarte u or.ş

— Doar nu vrei s spui c i-a omorât nevasta?ă ăş— Nu, într-adev r. tirile spun c ea s-a sinucis ca urmare a unei insulte sau al unuiă Ş ă

afront pe care el i l-a adus.— Ai, ai, ai! Mustafa î i strânse pumnii noduro i. i va exista o anchet ?ş ş Ş ă— Da.— Când?— Mâine la zece diminea a, ora local , la parchetul din Valletta.ţ ă— Este obligat s participe?ă— Da, este singurul martor al faptelor.— Bine, dar sta e un dezastru! strig Mustafa. Dar dac apare, s-ar putea s -i scapeă ă ă ă

ceva care... Da, ar fi fatal de u or s piard irul minciunilor lui complicate.ş ă ăş— Trebuie s -l eliminam, mârâi Aii. Putem s -l prindem când se prezint la tribunal...ă ă ă— Nici nu se pune problema. Are dosare secrete ce vor fi deschise în cazul mor ii lui,ţ

înregistr ri ale expedi iilor f cute cu mine i, de i mi-a promis c n-o s includ nici oă ţ ă ş ş ă ă ă aluzie la identitatea mea, s-ar putea ca acum s - i ia cuvântul înapoi. Mustafa scutur dină ş ă cap. Nu, v d doar o posibilitate. Trebuie s d m de el i s -l convingem c este înc înă ă ă ş ă ă ă avantajul lui s p streze secretul. Amenin area unei br ri îi va înc tu a mintea mai bineă ă ţ ăţă ă ş decât sforile pe care le-a folosit cu mine! Mustafa î i frec încheieturile mâinilor i glezneleş ă ş roase. tii, uneori simt c v z torii î i supraesŞ ă ă ă ş timeaz avantajele. N-ai fi putut crede c ună ă om cu mintea întreag poate lega atât de neglijent bra ele i picioarele cuiva. În suferin ,ă ţ ş ţă ame it i însp imântat, m-am eliberat din leg turile f cute ca de un amator. Am reu it s-oţ ş ă ă ă ş fac în vreo dou sau trei minute. A l sat frânghia sl bit în ambele p r i, trebuia s fie deă ă ă ă ă ţ ă dou ori mai strâns ... Muley, ia dou zeci de tineri activi i inteligen i i trimite-i la mineă ă ă ş ţ ş pentru instruc iuni. Nu-i foarte dificil s anticip m c unul ca Hans Dykstra, înfrico at cumţ ă ă ă ş este, nu va putea s gândeasc clar. Exist numai o jum tate de duzin de locuri, în afar deă ă ă ă ă ă tribunalul din Valletta, unde am avea ansa s -l prindem. Ar trebui s fim prezen i la toateş ă ă ţ acele skeltere.

— Ar trebui s -l surprindem la casa din Suedia, zise Ali.ă— Dac mai e timp...Nu, nu cred c a descoperit c am sc pat. Dac -i citesc bineă ă ă ă ă

personalitatea, va distruge sau va da foc locului. Nu sunt sigur. Se dezintegreaz psihic.ă Acum a pierdut ambele lucruri care îi justificau existen a, în propriii lui ochi, îl distingeauţ ca fiind mai mult decât un simplu membru al unei mul imi. Nu va mai îndr zni s - iţ ă ă ş permit hobbyul s u ilegal, în care s-a implicat mai multă ă din bravad decât din dragoste deă cunoa tere. i-a pierdut i trofeul s u rar, nevasta, exact în momentul când credea c esteş Ş ş ă ă gata s fac ceea ce rar un om din zilele noastre cuteaz : s scape de ea în favoarea uneia...ă ă ă ă mai tinere i mult mai frumoase... A fost în cercurile înalte i a v zut bog iile lumii. Totulş ş ă ăţ a fost o am gire. E aproape sigur c - i va pierde min ile mai mult de frustrare decât de oriceă ă ş ţ altceva.

Î i încruci bra ele cu aerul c discu ia s-a terminat, dar servitorii nu f cur nici oş şă ţ ă ţ ă ă mi care s plece.ş ă

— Exist ceva mai r u decât cele ce mi le-a i spus deja?ă ă ţ— Doctorul Satamori, zise Ali. Se afl înc aici. Din fericire, doarme... Când se vaă ă

trezi, va dori cu siguran s - i exprime mul umirile pentru ajutor.ţă ă ş ţ— Atunci trebuie s aib ocazia s-o fac . Dar da i-i clar de în eles, când se va trezi iă ă ă ţ ţ ş

va cere s vorbeasc cu mine, c a prefera s lucrez la un nou poem.ă ă ă ş ăAerul din casa Eriksson p rea rigid ca sticla. Când Hans reu i s ias din skelter, seă ş ă ă

a tepta aproape s se pr bu easc asupra lui ca o cupol sf râmat .ş ă ă ş ă ă ă ă

Era înc foarte întuneric, dar bu teanul, care sclipise dezv luindu-i-l pe Mustafaă ş ă ultima dat când sosise, p stra o lumin str lucitoare i – jarul fiind probabil înte it de aerulă ă ă ă ş ţ care îi înso ise ie irea din skelter – trimitea o flac r spre un obiect în form de arpe ceţ ş ă ă ă ş z cea în emineu.ă ş

Sfoara. F r îndoial , sfoara cu cară ă ă e fusese legat Mustafa. Cine... cine putuse s vină ă aici i s -l elibereze pe captiv? B nuise Mustafa c va fi atacat? Spusese oare unuia dintreş ă ă ă mul ii lui servitori: „Dac nu m întorc dup atâta timp, pot fi g sit la codul cutare iţ ă ă ă ă ş înseamn c am necazuă ă ri?"

Ame it, Hans î i duse mâinile la tâmple. Niciodat , în întreaga lui via , nu prev zuseţ ş ă ţă ă c va fi implicat într-o asemenea situa ie. Era cu mult mai r u decât co marurile pe care leă ţ ă ş avea uneori, când î i amintea cât de periculos era hobbyul s u ilegal. Chiar dac ar fi primitş ă ă o br ar pentru asta, î i imaginase în adâncul min ii c vor fi oameni care, paradoxal, l-arăţ ă ş ţ ă respecta ca pe un martir. Oamenii pe care îi întâlnise la Aleuker, mai presus de to i, ar fiţ putut s -i arate acest respect În mod sigur, Boris Pech, care îi ceruse s -i caute un anumeă ă produs în gunoiul Europei. În aceea i m sur , Karl Bonetti. El i aceia pe care îi consideraş ă ă ş prieteni ar fi fost toleran i în privin a înc lc rii dezinteresate a unei reguli absolutizate înţ ţ ă ă mod arbitrar...

Dar el nu era în rela ie cu Pech, Satamori sau Castel-nuovo. Mustafa Sharif eraţ altceva: un om imprevizibil, emotiv, la fel de str in pentru Hans ca atunci când seă întâlniser pentru prima oar .ă ă

Pe scurt: un om ale c rui motiva ii sfidau o cercetare atent ă ţ ă la fel precum cele ale unui nebun.

Dup numai câteva clipe de str danie, Hans î i d du seama c era inutil s încerce să ă ş ă ă ă ă g seasc o ie ire din aceast nou criz înainte s apuce s doarm . Ziua lui se întinseseă ă ş ă ă ă ă ă ă mai mult decât dublul lungimii ei normale. Tremura mai mult de oboseal decât de fric –ă ă la urma urmelor, g sise deja solu ii inspirate câtorva probleme aparent imposibil de rezolvată ţ i, peste câteva ore, va avea nevoie de toat inteligen a. Verificându- i ceasul, fu îngrozit sş ă ţ ş ă

vad cât de pu in timp îi r m sese pân când treă ţ ă ă ă buia s se prezinte la ancheta pentru Dany.ăCu toate acestea, sim i o nevoie acut , ca foamea, s ţ ă ă fac ă ceva, imediat. Era ca i cumş

furia care smulge for a de a ac iona, din cap pân în viscere, ar fi fost grefat peţ ţ ă ă mintea con tient . Sim i un amestec de furie adev rat i intui ie orbitoare.ş ă ţ ă ăş ţ

— O s -i dau o lec ie! izbucni el, adresându-se nim nui. O s -i ar t c nu trebuie să ţ ă ă ă ă ă se joace cu mine, chiar dac sunt un biet recuperator i nu o figur public , cunoscut înă ş ă ă ă toat lumeaă !

Se puse în mi care, eliberat brusc de momentul de paralizie interioar .ş ăLâng patul în care dormise Anneliese se aflau lumiă narea pe care o preg tise iă ş

chibriturile. Aprinse luminarea i o duse înapoi în camera de zi, târând dup el i plapumaş ă ş umplut cu puf sub care dormise fata i care era – î i închipui el – impregnat u or deă ş ş ă ş mirosul trupului ei.

Merse în buc t rie i deschise robinetul rezervorului de petrol care alimenta sistemulăă ş de înc lzire central . Înmuie plapuma, apoi o trase dup el pe podea. R mase o dungă ă ă ă ă neagr de petrol, destul de groas ca s se aprind i s alimenteze flac ra înapoi spreă ă ă ăş ă ă b ltoaca ce se formase lâng rezervor. O dat ce luminarea va fi atins de ea, totul vaă ă ă ă exploda într-un foc uria , fumegând.ş

În ultimul moment, în loc s arunce pur i simplu lumânarea pe plapum i s intre înă ş ăş ă skelter, Hans se opri. Nu auzise niciodat de mijloace de a scoate din func iune un skelteră ţ prin comand de la distan ... Dac Mustafa aranjase astfel lucrurile încât el s fie prins aiciă ţă ă ă în capcan ? Dac vechiul skelter a fost sabotat? Ar putea muri arzând în focul pus de elă ă însu i.ş

Se gândi o vreme la asta, lucid i deta at, cânt rind argumentele pro i contra. În celeş ş ă ş din urm , puse luminarea într-un sfe nic înalt de aproape opt sau nou centimetri, sprijiniă ş ă plapuma de el i folosi o bucat de hârtie îndoit ca un fel de fitil, ca s se aprind dupş ă ă ă ă ă cinci minute, dar nu mai devreme.

Lumânarea arde în timp ce hârtia suge pu in petrol – hârtia arde i cade pe plapum –ţ ş ă plapuma izbucne te în fl c ri i rezervorul explodeaz ... Bun!ş ă ă ş ă

Intr în skelter. Mergea perfect. Ajunsese acas . Cu un suspin de u urare (aproape că ă ş ă

se a tept ca acesta s zguduie pere ii), alerg în dormitorul pe care-l împ r ise cu Dany, î iş ă ă ţ ă ă ţ ş puse ceasul s sune i c zu într-un somn adânc, f r s se mai oboseasc s se dezbrace.ă ş ă ă ă ă ă ă

Interfa a Pţ

O, prietene, ai f cut un drum lung de la casa ta din cel lalt ora nordic – stai jos iă ă ş ş gust ceva.ă

O, du manul meu, n-ai str b tut nici o distanş ă ă ţăde la casa ta aflat pe cealalt parte a P mântului – vorbe te i pleac imediat.ă ă ă ş ş ăMustafa Sharif

16

Cl direa în care urma s aib loc ancheta procurorului fusese un hotel în perioada înă ă ă care Malta era o cunoscut zon turistic . Fusese deteriorat într-o r zmeri i ref cută ă ă ă ă ţăş ă ă într-un stil ciudat de un arhitect maltez, na ionaţ list convins, care considera jignitoare existen a unor cl diri „moderne" pe aceast insul . Chiar înainte ca stric ciunileţ ă ă ă ă cauzate de bombe i gloan e s fie remediate, el insistase s se acopere fa ada cu elemente maiş ţ ă ă ţ „tradi ionale". A a c , acolo unde existaser balcoane de beton simplu i balustradeţ ş ă ă ş prefabricate de fier, se g seau acum copii din ghips mâncate de ploi, de felul mulajeloră v zute în vechile biserici, unele gata s se desprind i trebuind s fie legate cu buc i deă ă ăş ă ăţ sârm .ă

Dar, dup Explozie, majoritatea oamenilor î i pieră ş duser capul, mai mult chiar decâtă acel arhitect.

Gura lui Hans era uscat . Avea ochii înce o a i fiindc , de i pusese ceasul s sune, nuă ţ ş ţ ă ş ă se putuse trezi i plecase de acas într-o asemenea grab , încât uitase s - i ia ochelarii deş ă ă ă ş soare. Era o zi însorit , str lucitoare.ă ă

Îl lini tea faptul c tot ce-l torturase în timpul scurtului somn i îi umpluse visele cuş ă ş imagini de groaz pur nu era adev rat. Nu aveau s fac un mare scandal din moarteaă ă ă ă ă acestei femei m ritate, chiar dac împrejur rile erau ocante. Se g seau i ziare aici –ă ă ă ş ă ş televiziunea nu era înc bine consolidat i nu prezenta încredere — care erau vândute, caă ăş odinioar , pe str zi, mai ales de oameni care nu putuser g si o slujb mai bun (ân specială ă ă ă ă ă purt tori de br ar ).ă ăţ ă

Pe pancartele inute de cei pe ling care trecu în drum spre tribunal citi titlurile zilei.ţ ă Toate priveau tragedia de la petrecerea lui Aleuker. Se efectuaser arest ri în comuniă ă tatea maori local , unii albi fuseser acuza i de compliciă ă ţ tate i, fapt destul de important, oameniş faimo i fuseser uci i, constituind astfel principalul subiect de discu ie în întreaga lume.ş ă ş ţ

Era, oarecum, un avantaj suplimentar. Existase un timp când un eveniment ca sinuciderea lui Dany, din cauza contextelor locale, ar fi înlocuit orice întâmplare petrecută în jum tate de lume, atingând un nivel analog cu izbucă nirea unui r zboi. Mul umită ţ ă (mul umit ...!) ţ ă gripei-M, anghinei difterice din Alaska i, mai ales, unei specii viruş lente de holer , popula ia maltez fusese mic orat cu 70%, devenind prea redus pentruă ţ ă ş ă ă administrarea insulei. Ca urmare, se recursese la imigran i pl ti i. Metoda era cunoscut ,ţ ă ţ ă fusese u or de aplicat.ş

În diminea a asta trebuia s fac fa unei încerc ri minore. Va depune m rturie,ţ ă ă ţă ă ă rostind exact acelea i cuvinte ca la interogatoriul lui Vanzetti, va beneficia de comp timireaş ă cur ii din cauza pierderii acelui bun nepre uit i prea adesea de neînlocuit, so ia, i cu asta,ţ ţ ş ţ ş basta. Pân la prânz sau cam a a ceva, va putea s se îndrepte spre refugiul din Bali, s-o iaă ş ă pe Anneliese (inainte s fie înrobit ideilor de tip Drumul Vie ii – remarc chicotind ună ă ţ ă demon într-un col al min ii lui) i s-o întrebe unde i-ar conveni cel mai mult s locuiasc peţ ţ ş ă ă planet . A, o idee grozav ! S -i cear p rerea chiar de la început, asta este ceea ce trebuie!ă ă ă ă ă S se asigure c este implicat emo ional în tot, de acum înainte. Foarte curând, ea va luaă ă ă ţ drept normal faptul c amândoi f cuser totul împreun , inclusiv alegerea unei case.ă ă ă ă

A adar, calea cea mai bun ar fi s cear un scurt concediu pe motive perş ă ă ă sonale (desigur, îi va fi acordat f r obiec ii) i s petreac urm toarele s pt mâni împreun cu ea. S seă ă ţ ş ă ă ă ă ă ă ă cunoasc mai bine, s cerceteze cele mai potrivite locuri pentru noua lor cas iă ă ăş ...

Î i d du seama c fredona vesel i c asta era cu totul nepotrivit pentru un om a c ruiş ă ă ş ă ă so ie de-abia murise în asemenea împrejur ri, când d du ultimul col în drum spre cl direaţ ă ă ţ ă unde avea s fie finalizat ancheta.ă ă

i se opri brusc.ŞFusese doar o singur dat la palatul din Luxor al lui Mustafa, dar î i amintea cuă ă ş

claritatea unei transe hipnotice tr s turile scribului- ef, Muley Hassan, care îl conduseseă ă ş prin scriptorium.

Era aici. Purta haine europene obi nuite în loc de ve mântul egiptean tradi ional –ş ş ţ de i acesta nu ar fi provoş cat comentarii în Valletta, c ci exista o propor ie ridicat de arabiă ţ ă în popula ia maltez modern –, cu ochelari de soare pe nas... i, totu i, de neconfundatţ ă ă ş ş când î i privi ceaş sul, ca i când verifica momentul sosirii unui ş prieten cu care avea întâlnire.

Hans se trase înapoi de parc ar fi fost împins. Cineva din spatele lui – nu acordaă destul aten ie celor din jur ca s - i dea seama dac era femeie sau b rbat, dar realiz c eraă ţ ă ş ă ă ă ă cineva foarte gras i astmatic – protest cu un potop de înjur turi, un amestec de englez -ş ă ă ăarab -maltez , culminând cu o împro c tur obscen în german .ă ă ş ă ă ă ă

— Dar nu trebuie s lipsesc de la anchet , opti Hans spre mul imea nep s toare dină ă ş ţ ă ă jurul lui.

Deci... ce-ar fi s încerce la intrarea din spate? Poate exista o cale de acces de unde ară putea contacta pe unul dintre acei poli i ti amabili care-l comp timiser atât.ţ ş ă ă

Se gândi intens la organizarea cartierului i î i aminti c exista un drum lateral. Vaş ş ă întârzia numai câteva minute. Minune! Printr-o u gata s se închid , probabil o intrare deşă ă ă serviciu de pe vremea când cl direa era înc hotel, îl z ri pe acela i sergent care ap ruseă ă ă ş ă primul în skelterul lui i-i înregistrase declara ia în privin a permisiunii acordate poli iei deş ţ ţ ţ a-i p trunde în cas .ă ă

Alerg spre el strigând i omul reac iona inând u a întredeschis .ă ş ţ ţ ş ă— Domnule Dykstra! Ar trebui s fi i la tribunal acum! exclam el.ă ţ ă— tiu, tiu, încerc s ajung acolo. Minciunile alunecau din gura lui Hans mai u or caŞ ş ă ş

uleiul; obiceiul devenea obligatoriu. Dar încerc s evit pe cineva care o cuno tea pe Dany…ă şi care cred c m consider vinovat.Mi-e fric !ş ă ă ă ă

Sergentul îl privi fioros.— A, tiu ce vre i s spune i. Am avut o jum tate de duzin de astfel de cazuri.ş ţ ă ţ ă ă

Vorbi i de genul de persoan care crede c , ori de câte ori moare o femeie, rasa uman seţ ă ă ă afl într-un pericol mai mare decât în ziua precedent ?ă ă

Era pentru prima dat când Hans auzea de oameni având asemenea p reri, dar ele seă ă potriveau perfect cu inven iile de moment pe care le n scocise. D du dţ ă ă in cap.

— Bine. Veni i cu mine. O s vorbesc cu eful Vanzetti. Dac va fi necesar, putem sţ ă ş ă ă evacu m sala.ă

— O, sper c nu va fi necesar, zise Hans, auzind cât de ipocrit îi devenise vocea.ă ă De i cred c ş ăar fi o idee bun ...ă

Judec torul fu imediat convins c era o idee bun . Era un individ âfnos, din careă ă ă ţ transpira ia curgea a a cum curge gr simea dintr-un porc ce se învârte în frigare.ţ ş ă

— Nu voi tolera nici cel mai mic semn de dezordine în tribunalul meu! l tra el. Dacă ă este posibil ca acest nefericit domn Dykstra s fie expus h r uirii de c tre ni te nebuni...ă ă ţ ă ş Exist vreun dubiu c nu a fost o simpl sinucidere?ă ă ă

Vanzetti cl tin din cap.ă ă— Conform oamenilor no tri de la judiciar, toate se leag perfect.ş ă— Deci, s mergem la camera de deliber ri! zise judecă ă ătorul. tiu c presei n-o s -iŞ ă ă

plac asta, dar, din partea mea, n-au decât s se spânzure. Am prea mult de lucru, sunt preaă ă prost pl tit i-a vrea s am i eu timp s umblu dup potă ş ş ă ş ă ă coave de cai mor i!ţ

Întreaga anchet , în t cerea aproape deplin a camerei mari i cam goale care trebuieă ă ă ş s fi fost odinioar sal de banchet, dur mai pu in de jum tate de or i se încheie cuă ă ă ă ţ ă ăş exprimarea condolean elor de c tre judec tor.ţ ă ă

P r sind înc perea în compania lui Vanzetti, Hans spuse sfios:ă ă ă— Domule inspector- ef, a i fost foarte amabil, dar m întreb dac mai pot abuzaş ţ ă ă

pu in de bun voin a dumneaţ ă ţ voastr ...?ă— Poftim? A, negre it, v voi ajuta în m sura în care pot. Ave i nevoie de ajutor înş ă ă ţ

reînregistrarea domiciliului sau ceva de genul sta? îmi amintesc c v temea i s nuă ă ă ţ ă deveni i un blocat dac ve i fi nevoit s reveni i mereu la locul unde a murit so iaţ ă ţ ă ţ ţ dumneavoastr . Trebuie s recunosc c , dac una ca asta mi s-ar fi întâmplat mie, a fi fostă ă ă ă ş la fel de afectat.

— A... mda, mai mult sau mai pu in, zise Hans cu o schimbare rapid a vitezelorţ ă mentale. Nu tiu sigur înc unde vreau s m mut, dar tiu c a vrea s m feresc din caleaş ă ă ă ş ă ş ă ă anumitor... fanatici.

— ti i cum a i atras aten ia lor asupra dumneavoastr ?Ş ţ ţ ţ ă— P i... nu. Doar dac , adaug el repede pe m sur ce-i venea inspira ia, nu are cevaă ă ă ă ă ţ

de-a face cu faptul c am ajuns la petrecerea lui Aleuker. Poate unul dintre invita i, care aă ţ fost lipsit de ans ...ş ă

— i nu- i d seama ce norocos a fost, morm i Vanzetti. A i auzit c s-a ajuns laŞ ş ă ă ţ ă paisprezece mor i? Al i doi invita i au murit i sunt pu ine speran e în cazul altor doi.ţ ţ ţ ş ţ ţ

— Odios! Odios!— Da, te-ai fi a teptat ca omenirea s înve e ceva dup Explozie, dar... Vanzettiş ă ţ ă

ridic din umeri. Ei, nu-i treaba mea s remodelez lumea, slav Domnului! Dori i acces laă ă ă ţ un skelter oficial, nu-i a a? Sub escort , ca nimeni s nu ajung la dumneavoastr ?ş ă ă ă ă

— Da, v rog. O s -mi recodez casa – vechea mea cas – astfel încât s poat fiă ă ă ă ă scoas la vânzare, dar pân atunci cred c-ar fi în elept din partea mea s profit deă ă ţ ă ospitalitatea diver ilor prieteni. O s mai ave i nevoie de mine?ş ă ţ

— A i auzit verdictul: sinuciderea unei persoane anorţ male. Cazul este clasat. Vanzetti ezit . Trebuie s recunosc, domnule Dykstra...ă ă

— O s îmi spune i, îl întrerupse Hans, c a fi putut fi mai blând cu so ia mea. Da,ă ţ ă ş ţ cred c da. Dar ti i despre instabilitatea ei mental ; doctorul Bonetti a fost atât de amabilă ş ţ ă încât a trimis acea depozi ie sub jur mânt, iar eu... am f cut tot ce-am putut. V jur, tot ce-ţ ă ă ăam putut! N-a fost de-ajuns.

— Este o misiune grea pentru orice b rbat, zise Vanzetti. Cred c mai degrab vă ă ă ă admir pentru c a i fost în stare s spune i asta. Întâlne ti atât de des oameni hot râ i să ţ ă ţ ş ă ţ ă nege propria lor insuficien ... Nu, s schimb m acest cuvânt cu „neajunsuri". Este mai plinţă ă ă de tact.

— Oricum ar fi, doare foarte tare, zise Hans. Îmi amintesc vag un citat: „Clopotul bate pentru tine."

— Este i favoritul meu, zise Vanzetti, dând din cap. Cred c m-am înrolat în poli ieş ă ţ pentru genul sta de motive. Suntem to i asupri i de prostia i brutalitatea unei anumiteă ţ ţ ş persoane, inclusiv a noastr . Foarte bine, domnule Dykstra, voi fi bucuros s v asigură ă ă intrarea în siguran în sistemul skelter i vom avea grij de oricine va încerca sţă ş ă ă v bat laă ă cap folosind codul casei pân când nu va fă i schimbat.

— O, nu v face i probleme, v rog!ă ţ ă— Nici o problem , nici una! urm Vanzetti, cu o flutuă ă rare u oar din mân .ş ă ă

Sp rg torii de coduri sunt printre cei mai r i criminali, nu-i a a? Delictul este cu atât maiă ă ă ş mare dac ceea ce încearc e s se furi eze pe lâng privaterul cuiva devenit de curindă ă ă ş ă v duv.ă

Mergea tot timpul mai r u, chiar i atunci când p rea s mearg cel mai bine! Via aă ş ă ă ă ţ devenise brusc ticsit de paraă doxuri nebune i, drept urmare, Hans se sim ea for at s intreş ţ ţ ă în forme noi, groaznic de dureroase, fiindc în lume nu exista loc i pentru el, i pentru ele.ă ş ş

Pledoaria în fa a lui Vanzetti reu ise imediat... dar acum avea de-a face cu o problemţ ş ă i mai grav . Crezându-l persecutat de nebuni, Vanzetti aducea i povara for ei legii asupraş ă ş ţ

situa iei dificile a lui Hans...ţi cui trebuia s -i fie mai fric de lege decât lui însu i, omul care înc lcase cod dupŞ ă ă ş ă ă

cod, ani întregi, nu prin propria lui îndemânare, ci mituind pe altcineva? Mita era genul de aranjament pe care îl f cuse cu Mustafa; era i conspira ie, i mai existau alte câtevaă ş ţ ş cuvinte, chiar i mai murdare, pe care le închise într-un col al min ii.ş ţ ţ

I se p rea oribil desigur c , foarte curând, avea s se afle undeva, într-o localitateă ă ă oarecare de pe fa a p mântului, privind int o br ar mic de metal, curat , str luciţ ă ţ ă ăţ ă ă ă ă toare, gândindu-se cât din via îi fusese distrus .ţă ă

Doar dac nu reu ea s salveze ceva din dezastru.ă ş ăImaginea îi veni imediat în minte: nu- i petrecuse cea mai mare parte din maturitateş

muncind i încercând s salveze lucruri pe care al i oameni aveau apoi permisiuneaş ă ţ s leă foloseasc ? Nu venise oare vremea s profite de avantajul unei opera iuni de salvare f cuteă ă ţ ă de altcineva? Nu era asta defini ia clar i incontestabil a ceea ce f cea de fapt?ţ ăş ă ă

Toate aceste gânduri îi goneau prin minte în timp ce era scos repede din cl direaă tribunalului spre sediul apropiat al poli iei i invitat politicos s intre în skelterul de siguţ ş ă -ran de acolo, unde nici un aparat de fotografiat sau detecţă tor nu putea nota sau înregistra codul format de persoana care pleca. Era interzis de lege s se înregistreze acest lucru.ă

Cu degetele ov ind, Hans petrecu ultima secund înt rindu- i convingerea înş ă ă ă ş privin a a ceea ce î i asumase s fac . Da, ac iona în conformitate cu idealurile unui recuţ ş ă ă ţ -perator. Ceea ce salvase era întâmpl tor o fiin uman . Nu era nici o diferen .ă ţă ă ţă

Form codul pentru refugiul Drumului Vie ii din Bali.ă ţ

Interfa a Qţ

Ast zi este ast zi, dară ăUnde este "aici" când el poate fi pretutindeni?

Atunci era atunci işDe ce este acum dac poate fi oricând?ă

Tr iesc al turi de imediat si imediatulă ăEste un vecin extrem de nestatornic.

Mustafa Sharif

17

O g si pe Anneliese într-o c m ru simpl , identic celei în care el însu i dormise înă ă ă ţă ă ă ş timpul singurei vacan e petrecute aici, înainte s-o întâlneasc pe Dany. Unul dintre pere iţ ă ţ era acoperit de o plant ag toare verde închis, ce urca pe un palier de lemn, dintr-o tavă ăţă ă de ceramic pu in adânc , plin cu p mânt Nu mai exista nici un alt ornament.ă ţ ă ă ă

Fata mo ia pe un morman de perne, acoperit în parte de o p tur moale, roz. Cândţă ă ă ă el intr , i-o strinse, speriat , în jurul corpului... dar nu îndeajuns de repede încât el s nu-iă ş ă ă poat z ri pielea mai mult decât reu ise pân atunci.ă ă ş ă

Fu uimit pentru moment s observe c era palid-boln vicioas , alb ca aluatul. Dar nuă ă ă ă ă era de mirare, având în vedere educa ia primit . Probabil nu- i expusese nicioţ ă ş dat corpul laă soare. Cât de diferit era de Dany, care crezuse întotdeauna c , dac st pe o plaj în pieleaă ă ă ă ă goal , va strânge instantaneu o hoard de admiratori de pe dune!ă ă

— Hans, tu e ti?ş— Da, desigur. Se aplec s o s rute pe obraz; primul ei impuls fu s se fereasc , dară ă ă ă ă

se for s suporte ca buzele lui s -i mângâie pielea. Te sim i bine?ţă ă ă ţ— Îhâ... Se ridic cu grij în capul oaselor, asigurându-se c p tura era strinsă ă ă ă

înf urat în jurul ei. Da, au fost foarte amabili. Mi-au dat de mâncare i de b ut i mi-auăş ă ş ă ş luat rochia s-o spele. Ezit , cercetându-i fa a cu ochii ei negri. Dar tu? E totul în regul ?ă ţ ă

— Mi-e team c nu.ă ă— O, Doamne! De data asta ce s-a mai întâmplat?— Cred c am avut dreptate: sp rg torul de coduri avea complici. Tipul a sc pat – iă ă ă ă ş

înainte s plece mi-a dat foc la cas .ă ă

— Ah, ce groaznic! Ce groaznic!— Da, a a este... Dar poate nu e chiar atât de groaznic pe cât creş zi tu.— Ce vrei s spui?ăHans d du la o parte o pern i se a ez lâng ea, încruntându-se.ă ăş ş ă ă— Mi-e greu s - i explic. Este un fel de paradox. M simt... m simt de parc am fostă ţ ă ă ă

eliberat de ceva. Î i aminte ti c , atunci când am sosit acas , i-am spus cţ ş ă ă ţ ă am p strat totulă a a cum era odat , cu foarte mult timp în urm ?ş ă ă

— Da, sigur c -mi amintesc.ă— Acum, povara trecutului meu a fost, ca s zic a a, ridicat de pe umerii mei. Nuă ş ă

mai am ce face. Pur i simş plu s-a dus. Acum m aflu în aceea i situa ie în care te-ai aflat tuă ş ţ când ai descoperit c Festeburgul a fost ars.ă

— Bietul de tine! F r s gândeasc , îl prinse de mâna mai apropiat de ea, aproapeă ă ă ă ă l sând p tura s cad ... dar nu în întregime. Hans îi strânse mâna, gândindu-se cât de mariă ă ă ă i grosolane erau degetele lui în compara ie cu ale ei, mici i reci.ş ţ ş

— Este oare chiar atât de îngrozitor s trebuiasc s - i începi iar i via a? Nu cumvaă ă ă ţ ăş ţ este o ans s - i ui i gre elile i s faci totul bine, de data asta?ş ă ă ţ ţ ş ş ă

— Eu... i i mu c buza. Presupun c , dac ai o personaş ş ă ă ă litate foarte puternic , po i să ţ ă prive ti lucrurile i din perş ş spectiva asta.

— Nu cred c am o personalitate puternic . Dar a a încerc s privesc lucrurile. Aiă ă ş ă vrea s ...? Ezit .ă ă

— Ce?— Ai vrea s m aju i, a a cum te ajut i eu? S mergem împreun în c utarea unuiă ă ţ ş ş ă ă ă

loc nou în care s tr im, s c ut m o via nou pentru amândoi?ă ă ă ă ă ţă ăO clp lung se scurse pân când ea r spunse. Un interă ă ă ă val nesfâr it, ca o anticipare aş

eternit ii. Dar, în cele din urm , fata d du aprobator din cap i reu i s schiăţ ă ă ş ş ă ţeze un zâmbet.— Minunat! exclam Hans, înclinându-se spre ea i cuprinzându-i umerii cu mânaă ş

r mas liber . Oh, când m-am g sit în fa a acelui infern, am crezut c o s mor de furie iă ă ă ă ţ ă ă ş sup rare! i, dintr-o dat , m-ai f cut mai fericit decât mi-am putut vreodat imagina...ă Ş ă ă ă

— Când ai sosit tu, casa nu mai putea fi salvat ? opti ea.ă ş— A, nu. Aproape c am dat de un zid în fl c ri.ă ă ă— i nu te-ai r nit? îi l s mâna i vru s -i pip ie fa a. Dac ardea atât de tare... ziseŞ ă ă ă ş ă ă ţ ă

ea.— Nu, am ac ionat rapid, o întrerupse el. Cred c nici nu mi-am pârlit p rul. Am statţ ă ă

doar cât s arunc o privire i am plecat imediat. Mi-era team c skelterul o s se defectezeă ş ă ă ă din cauza c ldurii i o s m prind acolo. Poate c asta a i fost inten ia criminalului.ă ş ă ă ă ă ş ţ

O sim i cum se cutremur i ad ug gr bit:ţ ăş ă ă ă— Nu te fr mânta... iubito! S-a terminat totul, gata! Hai s o lu m chiar acum de laă ă ă

început, i în câteva zile va fi ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ai vreo idee unde ai vreaş ş s mergi? Undeva unde este soare i suntem în siguran , asta-i ce mi-ar pl cea: în Caraibe,ă ş ţă ă în Azore sau în Polinezia!

— Nu... nu tiu, murmur ea. Nu sunt decât simple în iruiri de sunete pentru mine,ş ă ş aceste nume...

— Atunci o s începem prin a le cerceta. E timpul s te obi nuie ti cu aceast planet .ă ă ş ş ă ă Se ridic în picioare. M duc s - i caut rochia, sau, dac nu s-a uscat înc , altceva deă ă ă ţ ă ă îmbr cat, i putem pleca imediat.ă ş

— Te-ai odihnit bine? îl întreb Mustafa, plin de soliciă tudine, pe Satamori. i-aiŢ revenit complet?

— Îndeajuns cât s m întorc la lucru, cu siguran , zise Satamori, pip ind u oră ă ţă ă ş bandajul curat din jurul capului. Cât despre odihn ... am avut numai co maruri.ă ş

— Nu-i de mirare, murmur Mustafa. i eu am visat urât în leg tur cu ce s-ar fiă Ş ă ă putut întâmpla dac a fi venit cu tine la Chă ş aim.

F cur câ iva pa i pe poteca umbroas de lâng colonad , ce ducea la skelterul folosită ă ţ ş ă ă ă de oaspe ii lui Mustafa.ţ

Brusc, Satamori zise:— În visul meu se f cea c atacul venea din skelter în loc s ... nu, îmi amintesc clară ă ă

acum: i de pe p mânt, i de pe mare. În timp ce privaterul era temporar deconectat pentruş ă ş

cei care rezolvaser cheile pentru vân toarea de comori, ar fi fost u or s trimit în untruă ă ş ă ă ă doi sau trei oameni înarma i.ţ

— Sau, pur i simplu, s plaseze o bomb puternic , aprob Mustafa cu grş ă ă ă ă avitate.— M bucur c n-am visat i asta, zise Satamori cu un chicotit nervos.ă ă şAjunseser aproape de skelter. Satamori se opri i se întoarse spre gazd :ă ş ă— Î i sunt foarte recunosc tor pentru ajutor.ţ ă— Nu e nevoie s pleci chiar acum dac nu i-ai revenit complet, zise Mustafa. Po i să ă ţ ţ ă

mai stai cât vrei.— Nu, chiar trebuie s plec. Am treburi, adu- i aminte. Una dintre primele meleă ţ

misiuni este s verific ce s-a întâmplat cu oamenii care au câ tigat vân toarea de comori.ă ş ă Acum avem i mai pu ini oameni de valoare decât înainte. Sper c nu- i par cinic, darş ţ ă ţ trebuie s iei lucrurile a a cum sunt.ă ş

— Ai vreo list ? vru s afle Mustafa.ă ă— A existat una alc tuit de majordomul lui Chaim, dar a fost probabil distrus . N-ă ă ă

are importan . Am o memorie bun i, practic, i-am cunoscut pe to i. Voi începe cu recuţă ăş ţ -peratorul care a avut atâta prezen de spirit încât s fug cu fata din Brazilia. Poate este unţă ă ă la , dar important e c a putut reac iona atât de rapid, chiar dac era cam b ut. N-ar trebuiş ă ţ ă ă s fie greu s -l g sesc; trebuie s apar odat la un skelter public, chiar dac nu se simteă ă ă ă ă ă ă prea tentat s vin de bun voie, de team s nu fie implicat în alt dezastru de felul ataculuiă ă ă ă ă de la Chaim.

Oft din greu.ă— Oh, Mustafa, de-atâtea ori m-am surprins dorindu-mi s accep i un post deă ţ

r spundere! Administrezi acest loc cu atâta îndemânare, cu atâta tact... Dac exist cinevaă ă ă în via care ar putea dezvolta o estetic a guvern rii, ce ar putea înlocui ideologiile noastreţă ă ă uzate, acela ar trebui s fii tu.ă

— Am r d cinile prea adânc înfipte în lumea veche ca s îmi doresc s ating acest el,ă ă ă ă ţ zise Mustafa. Înc mai încerc s identific i s îndep rtez groaznicele otr vuri psiă ă ş ă ă ă hologice care reprezint mo tenirea noastr . Poate n-o s reu esc niciodat , sau poate c petrecereaă ş ă ă ş ă ă voastr de vân toare a comorii, despre care am vorbit atât de ustur tor, v-a g sit dejaă ă ă ă persoana de care avem nevoie. Ori poate c aceasta se afl printre cei mor i. Nu se poate ti.ă ă ţ ş

Urm o scurt t cere. Apoi se îmbr i ar , iar Satamori intr în skelter.ă ă ă ăţş ă ăÎn clipa în care omul de tiin disp ru, Mustafa b tu tare din palme i Aii î i f cuş ţă ă ă ş ş ă

apari ia, ca i cum s-ar fi materializat din aer.ţ ş— N-a fost g sit înc Dykstra?ă ă— Efendi, îl c ut m pe tot P mântul! A apelat îns la poli ie ca s folosească ă ă ă ţ ă ă

skelterul de siguran i ne-a sc pat printre degete.ţăş ă— Trebuie g sit! Doctorul Satamori are de gând s foloseasc toate resurseleă ă ă

Autorit ii Skelter ca s -l localiăţ ă zeze, înainte de-a m hot rî s -i vând coduri, am preg tit ună ă ă ă dosar complex despre via a i obiceiurile lui. În seiful meu vei g si înregistrat sumarul lui.ţ ş ă Poart eticheta HD. Adu-mi-l imediat. Trebuie s -mi împrosp tez memoria i s v d dacă ă ă ş ă ă ă a putea g si ni te indicii despre comportaş ă ş mentul lui probabil.

Dup ce îi fu adus caseta, Mustafa o introdusă ă e într-un aparat special modificat ce avea un dispozitiv ultrarapid de derulare; practica îndelungat îl f cuse apt s urm rească ă ă ă ă vorbirea la o vitez de zece ori mai mare decât cea origiă nal . Trecur doar câteva minuteă ă înainte ca el s bat iar i din palme, de data asta foarte emo ionat. Noile lui instruc iuni îlă ă ăş ţ ţ impresionar puternic pe Ali.ă

— Efendi merit într-adev r rangul oficial pe care i l-a oferit doctorul Satamori. S-ară ă putea crede c este capabil s citeasc gândurile secrete ale oamenilor.ă ă ă

— Nu- i pierde vremea flatându-m , i-o retez Mustafa. Du-te i vezi dac i-am cititţ ă ă ş ă bine gândurile!

Rochia Anneliesei nu era complet uscat când, datorit unei combina ii de gesturi iă ă ţ ş englez stricat , Hans o g si atârnat împreun cu alte zeci de ve minte mai mici pe oă ă ă ă ă ş pr jin pus deasupra unui râu pu in adânc, ce trecea prin partea de sud a refugiului.ă ă ă ţ Apelând la un c lug r tân r i amabil care vorbea engleza pu in mai bine decât majoriă ă ă ş ţ tatea personalului, Hans avu de ales: un fel de sarong l sat de un vizitator din Sri Lanka, peă m sura Anneliesei, i un costum cam mare, ca o pijama, alc tuit din jachet i pană ş ă ăş taloni.

Lu ner bd tor costumul. Acesta o putea acoperi deplin pe Anneliese. Se a tepta ca asta să ă ă ş ă fie problema crucial .ă

Spre exasperarea lui, Anneliese arunc doar o privire spre cele g site de el i scutură ă ş ă din cap, înf urându-se i mai strâns în p tur .ăş ş ă ă

— Sunt haine de b rbat, zise ea categoric.ă— Poftim? Nu în eleg.ţ— Poate nu te-ai gândit la asta. tiu c multe femei umbl în pantaloni. Dar am fostŞ ă ă

mereu înv at c este un p cat pentru femei s poarte haine b rb te ti, sau pentru b rba iăţ ă ă ă ă ă ă ş ă ţ s poarte haine femeie ti.ă ş

— Draga mea feti , desigur...!ţă— Hans, îmi pare r u, dar vreau rochia mea. Este destul de lung i e o îmbr c minteă ăş ă ă

decent pentru o femeie. Chiar dac va trebui s mai a teptam pu in pân se va usca, nuă ă ă ş ţ ă conteaz foarte mult, nu?ă

Învins, Hans se întoarse.— S v d dac pot g si altceva, murmur el.ă ă ă ă ă— M îndoiesc.ă— Poftim?— M-am uitat pe fereastr , zise ea ro ind puternic. Am v zut oameni umblândă ş ă

despuia i f r s se ru ineze, ca aniţ ă ă ă ş malele. Niciodat n-am s fac asta – niciodat ,ă ă ă niciodat !ă

Figura ei exprima înc p ânarea. O vreme, Hans o privi int , nevenindu-i s cread ,ă ăţ ţ ă ă ă apoi ie i.ş

O alt c utare în magazia de haine a refugiului se dovedi i mai infructuoas decâtă ă ş ă prima. Un tân r c lug r îi explic pe un ton de scuz c îmbr c mintea u oar era de obiceiă ă ă ă ă ă ă ă ş ă transformat în cârpe sau bandaje, iar hainele de iarn – acum încuiate în dulapuri, cuă ă crengi de busuiocul cerbilor i alte ierburi, menite s îndep rteze moliile – ar fi fostş ă ă incompatibile cu prejudec ile Anneliesei împotriva pantalonilor. Exist oare un ve mântăţ ă ş mai potrivit pentru cel care c l tore te într-un climat rece?ăă ş

— Fata nu este s n toas la minte? întreb c lug rul în cele din urm .ă ă ă ă ă ă ă— S-ar putea spune i a a, replic Hans i-i explic condi iile educ rii ei. Tân rulş ş ă ş ă ţ ă ă

c lug r r mase cu gura c scat de uimire.ă ă ă ă ă— Am auzit de a a ceva. Acum îmi dau seama c este mai trist decât mi s-a spus. Eiş ă

bine, va trebui s g sim mijloace rapide s -i uscam rochia, dac nu vrea s îmbrace altcevaă ă ă ă ă i nici s mearg goal . Poate ne ajut cei de la buc t rie. O s am grij de asta.ş ă ă ă ă ăă ă ă

Hans murmur un cuvânt de mul umire i se îndep rt iritat, cu gândul s se duc laă ţ ş ă ă ă ă Anneliese i s încerce s-o conving s adopte o atitudine mai rezonabil .ş ă ă ă ă

Dar când d du col ul coridorului ce ducea spre camera ei, se auzi strigat. Întorcându-ă ţse, o descoperi pe c lug ri a mai în vârst , pe care o întâlnise mai înainte, gr bindu-se spreă ă ţ ă ă el.

— Un prieten vrea s te vad , zise ea radioas .ă ă ă— Poftim?— La skelter. To i c lug rii i c lug ri ele încearc s te g seasc de o jum tate deţ ă ă ş ă ă ţ ă ă ă ă ă

or . Are un mesaj pentru tine, zice, de la cel mai faimos poet, Mustafa Sharif! Spune c seă ă nume te Muley Hassan.ş

O clip , lumea se învârti nebune te în jurul lui Hans. Apoi se trezi strigând:ă ş— Minte! Nu cunosc pe nimeni cu numele sta!ăUimit , c lug ri a îl privi int .ă ă ă ţ ţ ă— Ciudat. A întrebat de numele t u i de fat . E... ... An-nah-li-zah, nu? An-na-li-ă ş ă ăă

zah Senkeh! P ru mul umit c reu ise s rosteasc numele european într-o formă ţ ă ă ş ă ă ă recognoscibil .ă

— Gone te-l!ş— Dar a întrebat de nume i...ş— Gone te-l! Sau las -ne pe mine i pe Anneliese s plecam! Orice, numai nu-iş ă ş ă

spune unde sunt!— Dar de ce, frate? De ce î i este fric de acest om?ţ ăHans inspir adânc i apel la un argument de care era destul de sigur c va aveaă ş ă ă

efect.— Vrei ca un om s fie omorât aici, la refugiul sta? Dac nu vrei, f cum i-am zis!ă ă ă ă ţ— Crim ! Ochii c lug ri ei se m rir de groaz . A venit s te omoare? Oh, atunciă ă ă ţ ă ă ă ă

trebuie s pleci!ă

Interfa a RţAm întâlnit odat un omăcare în fiecare zimergea în jurul planetei în sens invers acelorde ceasornic.Zicea c astfel câ tig o ziă ş ăi deci va tr i la nesfâr it.ş ă ş

Din nefericire pentru elMoartea m soar timpulă ăaltfel decât cu orologii i ceasuri.şMustafa Sharif

18

— Hans, ce Dumnezeu...?— Uite rochia! îmbrac-o, dac nu vrei s por i altceva! ă ă ţ Gr be te-te! ă ş Cineva ne-a

urm rit pân aici i trebuie s fugim!ă ă ş ăÎi arunc rochia înc umed . Ea o prinse i o strânse la piept, privind cu ochi mari nuă ă ă ş

numai la el, ci i la cul g ri a i c lug rul care se iviser la u a camerei, foarte tulbura i deş ă ă ţ ş ă ă ă ş ţ faptul c fuseser nevoi i s mint .ă ă ţ ă ă

Muley Hassan fusese trimis în cel mai îndep rtat col al refugiului sub pretextul că ţ ă Hans fusese v zut acolo de curând. Câteva minute pre ioase fuseser astfel câ tigate, iă ţ ă ş ş numai m rturisirea fierbinte a lui Hans c via a îi este în pericol îi adusese aceast amânare.ă ă ţ ă Era un principiu de baz al Drumului Vie ii faptul de a crede întotdeauna c toat lumeaă ţ ă ă spune adev rul. Prin ul Knud enun ase acest lucru chiar de la început fiindc , zicea el – iă ţ ţ ă ş avea mult dreptate –, osânda vechii lumi era mo tenit o dat cu obiă ş ă ă ceiul ipocriziei, de la bluful în rela iile interna ionale pân la exager rile agresive din publicitatea comercial . i,ţ ţ ă ă ă Ş fiindc înv turile lui erau atât de asem n toare cu tradi ia oriental , acestea seă ăţă ă ă ţ ă înr d cinaser adânc printre oamenii afla i la marginea celui mai mare dezastru din întreagaă ă ă ţ istorie, care înc mai încercau s în eleag de ce avusese loc distrugerea de popula ieă ă ţ ă ţ numit Explozie.ă

De aici se n scuse ideea unor refugii ale Drumului Vie ii, ca acela în care se aflau,ă ţ peste tot în Asia, Africa i în zona Pacificului... tot astfel se explica absen a lor în Europa iş ţ ş America de Nord, locuri unde nu numai c nu era nevoie s se explice cauzele Exploziei,ă ă dar atâtea v tăăm ri suferiser min ile supravie uitorilor, încât perspectiva unor str iniă ă ţ ţ ă hoin rind în voie printre ei era de neconceput.ă

L uda i fie ei pentru naivitatea copil reasc a acestei atitudini. F r ea... ă ţ ă ă ă ă— F cum î i spun! url Hans la Anneliese, care tres ri.ă ţ ă ă— Trebuie s m îmbrac de fa cu atâ ia oameni care se uit ?ă ă ţă ţ ăNu, nu, pur i simplu nu putea fi adev rat! Nu se putea ca el, Hans Dykstra, s fieş ă ă

condamnat din cauz c unei proaste îi era ru ine s - i arate â ele i fundul... Î i veni în fireă ă ş ă ş ţ ţ ş ş i, f r un cuvânt, îi scoase pe ceilal i din camer , luându-i de mân . Îi strig peste um r:ş ă ă ţ ă ă ă ă

— Gr be te-te! Gr be te-te!ă ş ă şDar ea n-o f cu. Timpul se scurgea, în vreme ce el, c lug rul i c lug ri a a teptauă ă ă ş ă ă ţ ş

nehot râ i pe culoar. Ap ru un alt c lug r ce strig ceva din care Hans reu i s în eleagă ţ ă ă ă ă ş ă ţ ă numele lui Muley Hassan, i r bdarea îi ajunse la sfâr it. Deschise larg u a camereiş ă ş ş Anneliesei i o g si îmbujorat , chinuindu-se s - i încheie rochia lung , maronie.ş ă ă ă ş ă

— Cu ce te joci? o întreb .ă

Ea scoase o exclama ie de groaz , fiindc el d duse buzna, iar ea nu era încţ ă ă ă ă acoperit complet. Peste piept, fermoarul din fa se blocase la o în l ime pe care majoriă ţă ă ţ -tatea fetelor ar fi considerat-o foarte decent . Ea, în schimb, o acoperi cu ambele mâini.ă

— A intrat la ap i nu pot s -l închid!ăş ăLumea se înro i, ca focul pe care îl pusese la casa Eriksson, niciodat v zut, dar u orş ă ă ş

de imaginat. O apuc de bra i o târî afar din camer , f r s in seama de ipetele ei deă ţ ş ă ă ă ă ăţ ă ţ protest. C lug ri a i cei doi c lug ri înceră ă ţ ş ă ă car s intervin , dar el îi d du deoparte i practică ă ă ă ş o c r pe Anneliese pe ultimii câ iva metri pân la skelter. O împinse în untru i formă ă ţ ă ă ş ă primul cod îndep rtat care îă i veni în minte, în Panama.

Apoi îi zise printre din i, foarte aproape de ureche:ţ— Ai prefera s fii b tut m r, ucis poate, ă ă ă ă ă violat ă poate, decât s m la i s - i v d oă ă ş ă ţ ă

buc ic de piept? E ti nebun ?ăţ ă ş ăEa se mai zb tu câteva secunde, apoi se las moale pe um rul lui, plângând când oă ă ă

împinse afar din skelter. Aici, ca aproape oriunde, sta ia din jurul ie irilor skelterului eraă ţ ş plin de bloca i i de purt tori de br ar care î i câ tigau existen a ca animatori,ă ţ ş ă ăţ ă ş ş ţ informatori i ghizi.ş

— Nu în eleg lumea ta! gemea Anneliese. O ur sc... i m îngroze te!ţ ă ş ă şPrompt, dou zeci de privitori reac ionar i-i înconă ţ ăş jurar .ă— Ah, domnule! zise primul, alegând engleza. Era un b iat care nu avea mai mult deă

cincisprezece ani, dar era musculos i agil ca un tipar. Reu ea s se strecoare u or prinş ş ă ş gloat . Vrei un loc intim s termini de violat fata viră ă gin , nu? Am un loc bun, ieftin, eu...ă

Hans îl lovi cu dosul palmei, dându-l la o parte, i c ut disperat un drum pe lângş ă ă ă ceilal i, dar nu reu i s -l g seasc . Universul p rea plin de mâini lacome, întinse, guri ceţ ş ă ă ă ă ipau, sclipirea luminii pe acele br ri care interziţ ăţă ceau intrarea în sistemul skelter...

— Hei, tu!O voce tun toare, cu un timbru autoritar, domin larma. Animatorii i informatoriiă ă ş

d dur înapoi i-i f cur loc unui om îndesat de vreo patruzeci de ani, bine îmbr cat,ă ă ş ă ă ă proasp t b rbierit, total diferit de ei. În mâna stâng acesta avea un cartona alb. Putea fi oă ă ă ş fotografie, fiindc el o privi înainte de-a continua:ă

— Nu e ti cumva Hans Dykstra? Am un mesaj pentruş tine de la...Dar mintea febril a lui Hans completase deja propozi ia printr-o reformulareă ţ

instantanee a întreb rii: cum reu ise Mustafa s aib grij ca unul dintre agen ii luiă ş ă ă ă ţ să ajung aici, în Panama, locul pe care îl alesese la întâmplare?ă

— Repede! rosti cu greutate i, luând-o pe Anneliese de bra , o trase înapoi în skelterş ţ i form codul pentru...ş ă

Spitzbergen. (Oare la câte coduri m mai pot gândi înainte s fiu nevoit s consultă ă ă un registru de adrese? Înainte de-a începe s le folosesc la întâmplare pe ale prieă tenilor iş colegilor de munc ? Oh, dac ar exista un Dumă ă nezeu, m-a ruga, m-a ruga, dar existş ş ă numai for a impersonal a naturii, carene-a scos din noroi...!)ţ ă

— Hans, Hans, d -mi drumul! ipa Anneliese, încercând s -i dea pumni cu mânaă ţ ă liber . Strig tul atrase aten ia. Aici, în iarna arctic , sta ia era aproape goal . Cei careă ă ţ ă ţ ă avuseser ghinionul de-a e ua în acest nord îndep rtat î i petreceau timpul în lunga noapteă ş ă ş polar – a a i se spusese – adaptând la dogmele Drumului Vie ii vechea practic aă ş ţ ă eschimo ilor de a face schimb de neveste. O gr san urât , în uniform de poli ist, s ri înş ă ă ă ă ţ ă picioare de pe o banc i veni spre ei, rânjind cu gura pân la urechi.ăş ă

— Hei, e ti Dykstra, nu-i a a? Nu te-am a teptat...ş ş şÎnapoi în skelter, imediat. Codul: Victoria, Insula Vancouver, pe rmul vestic alţă

Canadei, care sc pase de cele mai rele ploi radioactive de dup Explozie.ă ăMustafa se multiplicase parc , devenise un fel de zeiă tate atot tiutoare, capabil sş ă

cuprind întreaga planet dintr-o singur priă ă ă vire.Din nou la Victoria...! Cum... cum putuse acel diabolic Mustafa s - i posteze agen iiă ş ţ

la fiecare ie ire a skelterului public? Erau mii i, chiar dac avea s trimit pân laş ş ă ă ă ă ultimul membru al suitei lui s vegheze, în mod sigur n-ar fi reu it s le aă ş ă copere pe toate!

Dar înc un str in se ridic i se apropie zâmbind, spunându-i pe nume, iar el fugi caă ă ăş mai înainte. De data asta unde? Undeva, izolat în mijlocul unui ocean: Tahiti, Insulele Seychelles...

Opt pentru destina ia din urm , ie ind la o alt 'Victoă ţ ă ş ă ria, pe insula Mah; aici nu-i mai a tepta nimeni. Aproape nevenindu-i s cread c era adev rat, Hans porni prudent prin salaş ă ă ă ă aproape goal ; v zu geamuri sparte împrejur, mult gunoi suflat de vânt, un b rbat oacheă ă ă ş dormind lâng un stand de r coritoă ă are. Nimeni altcineva.

Oft adânc i eliber bra ul Anneliesei.ă ş ă ţ— Îmi pare r u. Îmi pare teribil de r u, s tii. Dar ai v zut ce s-a întâmplată ă ăş ă

pretutindeni pân acum, nu?ăFrecându- i zona de care degetele lui o prinseser ca într-o menghin , ea zise:ş ă ă— Tot ce-am v zut a fost o mul ime de oameni care te-au recunoscut i i-au zis că ţ ş ţ ă

vor s - i dea un mesaj. Nu tiu de ce trebuie s fugi de ei. A vrea ca niciodat s nu- i fiă ţ ş ă ş ă ă ţ promis c am s vin cu tine. M tratezi mai mult ca... ca pe un obiect decât ca pe oă ă ă persoan !ă

— Dar singurii oameni la care m pot gândi c ar vrea s m urm reasc suntă ă ă ă ă ă criminali, precum cel care a p truns în casa mea i a ars-o!ă ş

Hans sim i transpira ia â nindu-i din fiecare por al pielii.ţ ţ ţ ş— Exist bande de criminali care pot s te a tepte oriă ă ş unde mergi, atacând oameni

nevinova i, chiar dac ace tia pot s fac înconjurul lumii cât ai clipi? Atunci via a moţ ă ş ă ă ţ dernă este chiar mai groaznic decât mi-am închipuit!ă

Îi arunc o privire sfid toare. B rbia ei proiectat înainte tr da sup rarea. Inima luiă ă ă ă ă ă Hans tres ri. C utând o consolare, el nu putu s g seasc altceva mai bun decât faptul c ,ă ă ă ă ă ă deocamdat , ea uitase de fermoarul în epenit.ă ţ

O domoli încetul cu încetul, pân când fata se calm destul de mult încât s accepteă ă ă s -l înso easc în c utarea unui loc unde s fie g zdui i. G l gia alterca iei lor îl trezise peă ţ ă ă ă ă ţ ă ă ţ omul de lâng standul de r coritoare. Acesta se ridic , frecându-se la ochi de somn, i leă ă ă ş oferi m rfurile lui: pateuri ce p reau vechi i fructe murdare, sticle vechi reumplute cuă ă ş sucuri gre oase, colorate resping tor în ro u str lucitor, verde i purpuriu.ţ ă ş ă ş

Hans refuz , dar îl întreb f r prea mari speran e unde se putea g si un hotel...ă ă ă ă ţ ăOmul cl tin din cap.ă ă— Nu, domnule. Nu mai este hoteluri. Dar este o cas cu camere de închiriat, tiu,ă ş

bun , ieftin , curat . Cumnata mea o conduce. Scriu adresa i dau i indica ii.ă ă ă ş ş ţApuc un ciot de creion, rupse un col dintr-o foaie gală ţ ben de ziar i, cu litere mari iă ş ş

neîndemânatice, scrise încet dou rânduri greu de descifrat. Dup ce afl toate inforă ă ă ma iile,ţ Hans îi mul umi i era gata s o ia pe Anneliese de bra , când î i d du seama c omulţ ş ă ţ ş ă ă a tepta cu mâna întins , cu o înf i are enervat .ş ă ăţş ă

A, desigur, un bac i . Se scotoci în buzunar i scoase dou monede, amintindu- iş ş ş ă ş brusc, cu o strângere de inim , c nu avea aproape nici un ban la el. Când trecuse ultimaă ă oar pe acas , uitase s - i ia banii pu i deoparte.ă ă ă ş ş

A a c va trebui s se întoarc înc o dat , i dac exista vreun loc unde Mustafa s - iş ă ă ă ă ă ş ă ă ş fi postat agen ii, acesta era, cu siguran , Valletta. El n-ar fi putut s treac de pri-vater i sţ ţă ă ă ş ă intre în skelterul lui Hans, dar casa avea u i iş ş ferestre obi nuite... Nu, ia stai! Nu-iş promisese Vanzetti c poli ia avea s -i supravegheze casa? A a c probabil ar fi înă ţ ă ş ă siguran ducându-se acolo, la urma urmelor. i, dac se dovedea a fi altfel, atunci existauţă Ş ă variante: putea s se duc la sediul Serviciului de Recuperare i s ia ni te bani de acolo,ă ă ş ă ş plata în avans pentru concediul pe care îl solicitase din motive personale. Respir pu in maiă ţ u urat, conducând-o pe Anneliese din cl direa sta iei pe o strad murdar , pe lâng un ir deş ă ţ ă ă ă ş cl diri p r ginite spre o cas înc i mai p r ginit , care era, evident, casa „bun , ieftin ,ă ă ă ă ăş ă ă ă ă ă curat " cu camere de închiriat.ă

Femeia care veni s r spund când Hans b tu la u a ubred din fa zâmbi, se înclină ă ă ă ş ş ă ţă ă i îi conduse în untru, explicând c , da, din fericire, exista o camer pentru cineva fiindcş ă ă ă ă

unul din chiria ii pe termen lung tocmai murise i înc nimeni nu închinase camera. Îiş ş ă conduse într-o înc pere înghesuit , prost mobilat , cu un pat dublu i un lavoar atât deă ă ă ş vechi, încât dac Hans ar fi dat peste el în timpul muncii lui, ar fi considerat c merita s -lă ă ă recupereze i s -l vând ca obiect vechi i de pre ; un dulap mare st tea rezemat strâmbş ă ă ş ţ ă lâng perete fiindc îi lipsea un picior.ă ă

Anneliese privi în jur îngrozit . Crezând c e din cauza st rii în care se afla camera,ă ă ă Hans începu pe un ton de scuz s -i explice pr bu irea afacerilor hoteliere din lumeaă ă ă ş

întreag ; în cele mai multe locuri nu se putea g si ceva mai bun decât acest fel de locuin eă ă ţ jalnice folosite de bloca i, de purt tori de br ar i alte rebuturi sociale lovite de s r cie...ţ ă ăţ ăş ă ă dar nu la asta se gândea ea.

— Trebuie s fie dou camere! ordon ea. G se te un loc unde sunt dou camere! Nuă ă ă ă ş ă voi accepta asta... nu suntem c s tori i!ă ă ţ

i, înainte ca el s poat preg ti repede un r spuns, ea se dezl n ui asupra lui, cu unŞ ă ă ă ă ă ţ uvoi de vorbe f r rost care îi izbir urechile pân când Hans î i sim i craniul sunând ca unş ă ă ă ă ş ţ

clopot.— To i b rba ii pe care i-am întâlnit de când am venit din Brazilia sunt la fel, inclusivţ ă ţ

tu. i eu, care te-am crezut mai cinstit, mai Ş moral! Am fost o proast c am crezut mină ă -ciunile tale, dar ar fi trebuit s tiu mai bine! Nu po i s te gânde ti decât la pofta taăş ţ ă ş p c toas i murdar i cum po i p c li, în ela o fat , s-o înghesui într-un col din care nuă ă ăş ăş ţ ă ă ş ă ţ poate sc pa, asta faci! Am zis c voi veni cu tine fiindc mi-ai promis c o s -mi ar iă ă ă ă ă ăţ partea frumoas a lumii moă derne, locuri în care oamenii sunt ferici i i buni i via a esteţ ş ş ţ dulce, i ce-am v zut?! Unde m-ai adus? într-un ora p r ginit, murdar, împu it, plin deş ă ş ă ă ţ s r ntoci! Ia-m de aici îă ă ă n clipa asta i de data asta ş arat -mi ce mi-ai promis!ă

Interfa a Sţ

Mul i oameni stau acasţ ărozându- i ughiile,şincapabili s se hot rasc unde s mearg .ă ă ă ă ăUn m gar – pretindea Buridan – ăa murit de foamela distan egal între dou baloturi de paie.ţă ă ăBuridan era oricum un om.Alte creaturiNu sunt chiar atât de proaste ca omenirea.Mustafa Sharif

19

Întreg edificiul speran elor sale se pr bu ea acum în jurul lui Hans. Nu-i venea sţ ă ş ă cread c într-un timp atât de scurt Anneliese încetase a mai fi copila ru inoas i aparentă ă ş ăş afectuoas , atât de încântat s converseze la petrecerea lui Aleuker în propria ei limb –ă ă ă ă de i încet i cu multe poticniri. Acum p rea a se fi transformat într-o scorpie, biciuindu-l cuş ş ă vorbele, cu mai mult imagina ie i furie dezl n uit decât reu ise vreodat Dany.ă ţ ş ă ţ ă ş ă

S fie acesta rezultatul idealurilor în spiritul c rora fuă ă sese crescut ? P rea incredibil.ă ă Cum ar putea oare oamenii s se în eleag unii cu al ii, dac ei consider c aceast atiă ţ ă ţ ă ă ă ă -tudine este corect i potrivit ?ăş ă

Apoi î i aminti cu grea : în elegerea nu fusese nicioş ţă ţ dat o tr s tur caracteristic aă ă ă ă ă oamenilor. Fuseser atât de nebuni, încât inventaser arme capabile s tearg printr-oă ă ăş ă explozie ora e întregi pline de oameni i folosiser skel-terul pentru a s vâr i jafuri, crimeş ş ă ă ş i sabotaje.ş

Uluit, nu putu face altceva decât s se supun cererilor Anneliesei. Mergând înapoiă ă spre sta ia skelterului, înso it de observa iile ei dispre uitoare referitoare la or elul murţ ţ ţ ţ ăş dar i d r p nat, nereu ind s-o întrerup , Hans î i scotoci mintea, c utând un alt loc unde puteaş ă ă ă ş ă ş ă

risca s-o duc .ăÎ i aminti c Tahiti îi trecuse prin minte cu pu in timp în urm . Ar fi oare acceptabilş ă ţ ă

dup criteriile ei? Foarte probabil c nu, fiindc era un loc curat, elegant, vizitat în modă ă ă obi nuit de turi ti cu skelterul, oameni care î i luau vacan e lungi i aveau o mul ime deş ş ş ţ ş ţ bani în buzunar. Anneliese fusese oripilat s vad , la refugiul din Bali, oameni umblândă ă ă îmbr ca i numai în fustanele cu centuri, de i vestimenta ia era practica, iar ei î i îndeplineauă ţ ş ţ ş

lini ti i sarcinile zilnice. Nu va fi oare i mai ofensat v zând femei i homosexuali tol ni iş ţ ş ă ă ş ă ţ pe plaj , din narcisism, în speran a c vor atrage parteneri pentru noapte?ă ţ ă

Nu tia. Pur i simplu nu avea nici o idee. Nu putea s priceap aceste reguliş ş ă ă nebune ti dup care tr ia fata.ş ă ă

Exista vreo comunitate care folosea skelterul, undeva pe P mânt, îndeajuns deă conservatoare ca s-o mul uţ measc ? Ei bine, dac exista, numai în Australia putea s fie. Nuă ă ă conta c absolut nimeni în ziua de azi nu adera la acest gen de principii. Conta faptul că ă acele comunit i unde acestea func ionau dispre uiau skelterul sau erau îngrozite de el.ăţ ţ ţ Hans nu vizitase niciodat vreuna, cu excep ia turului scurt f cut în ora ul din apropiereaă ţ ă ş casei lui Mustafa... timp în care mul i oameni f cuser semne înspre el, spre a se feri deţ ă ă Ochiul Dracului, sau scuipaser pe urmele l sate de el în praf. Atât de mul i, încât le uitaseă ă ţ num rul în câteva minute.ă

tia codul vreunui loc în Australia? Nu. Va trebui s consulte un registru de adrese iŞ ă ş s aleag un loc la întâmplare.ă ă

Acum erau ceva mai mul i oameni în sta ie, vreo ase cu totul, inclusiv doi copiiţ ţ ş ciuda i care cump rau sucuri de la standul de r coritoare. Hans a tept pân ce fur servi i,ţ ă ă ş ă ă ă ţ apoi ceru un registru de adrese. Recunoscându-l, vânz torul f cu o fa lung .ă ă ţă ă

— Nu i-a pl cut casa cumnatei mele?ţ ă— A... avea doar o camer i noi voiam dou !ăş ăUrm o pauz , în timpul c reia vânz torul îl cercet cu un amestec de uimire iă ă ă ă ă ş

dispre : dac un b rbat poate convinge o fat atât de dr gu s c l toreasc cu el, cum deţ ă ă ă ă ţă ă ăă ă nu poate s împart patul cu ea? O întrebare bun ... Dar se mi c în cele din urm , ar tândă ă ă ş ă ă ă spre o cabin pe care Hans n-o observase, la cel lalt cap t al sta iei, i-i spuse c acolo seă ă ă ţ ş ă afla un registru de adrese.

Hans a tept ca Anneliese s vin cu el; ea refuz i se a ez hot rât pe o bancş ă ă ă ăş ş ă ă ă ă liber .ă

— M faci s merg prea mult! M dor picioarele! Asta e lumea în care se spune c n-ă ă ă ăai nevoie s mergi pe jos fiindc exist skelterul?ă ă ă

A a c Hans se duse singur la cabina cu registrul de adrese i r sfoi un volum vechi,ş ă ş ă rupt, cu multe pagini lips . Scopul în care fuseser folosite era evident, având în vedereă ă duhoarea care se ridica dintr-un col al cabinei; podeaua se l sase, era o gaur în ea, iţ ă ă ş oamenii o folosiser ca un W.C. improvizat.ă

Aproape asurzit de bâzâitul mu telor care se învârteau în locul acela, Hans localiza înş cele din urm i memora codul unui skelter public din Alice Springs, Australia, care – p ruăş ă el s - i aminteasc – era o localitate înfloriă ş ă toare în prezent i la fel de conservatoare caş majoritatea celor de pe acest continent. Se îndrept , oftând, înapoi spre banca pe care oă l sase pe Anneliese... i î i d du seama cu groaz c nu mai era acolo.ă ş ş ă ă ă

Privind ca un nebun împrejur, o v zu apropiindu-se de skeltere, vorbind animat cu ună b rbat în haine îngrijit croite, care în mod sigur nu fusese în sta ie cu câteva minute înă ţ urm .ă

Hans o strig . Aruncându-i o privire tem toare, Anneliese se ag de bra ul noului eiă ă ăţă ţ înso itor i-i opti ceva care-l îndemn pe acela s o gr beasc spre cea mai apropiatţ ş ş ă ă ă ă ă cabin . Înainte ca Hans s-o prind din urm , un val de lumin albastr str lucitoare semnală ă ă ă ă ă ă plecarea lor. Spre oriunde.

Mult vreme, Hans r mase acolo înjurând, cu mâinile atât de strâns încle tate, încâtă ă ş î i imagin sângele â nindu-i din vârfurile unghiilor. Copiii îl priveau uimi i, sorbindu- iş ă ţ ş ţ ş sucurile, cu zgomot, prin paie. Ceilal i oameni prezen i se uitau insistent la el.ţ ţ

În cele din urm reu i s - i revin i spuse, f r a se adresa cuiva anume:ă ş ă ş ăş ă ă— N-o s scape! O s -l v d întâi pe el în iad!ă ă ăSe îndrept cu pa i mari spre acela i skelter cu care c l toriser Anneliese iă ş ş ă ă ă ş

necunoscutul i form codul pe care-l mai folosise doar o dat , dar pe care i-l amintea maiş ă ă ş bine decât pe al s u.ă

Apar inea lui Mustafa Sharif.ţ— A venit, efendi, zise Aii i se d du la o parte din u a Camerei Leoparzilor ca s -lş ă ş ă

lase pe Hans s treac , urlând s lbatic.ă ă ă— Ce-ai f cut cu ea, lua-te-ar dracu'?ă

Mustafa, a ezat picior peste picior pe o gr mad de perne moi, ridic o sprinceanş ă ă ă ă deasupra ochiului lipsit de vedere: ce vrei s spui?ă

— Hans, bun ziua, murmur . Te a teptam... Ia loc i permite-i lui Aii s - i ofereă ă ş ş ă ţ ni te r coritoare.ş ă

— Vreau s tiu ce ai f cut cu Anneliese! zbier Hans.ăş ă ă— Te-ai desp r it de ea? contracara Mustafa.ă ţ— Am pierdut-o, dup cum tii al naibii de bine!ă ş— Ca s fiu foarte exact, nu tiam. Dar m bucur. A a ar trebui s fie.ă ş ă ş ă— Tu... Vocea lui Hans ced ; i-o recap t cu un efort imens. Ai tupeul s stai acoloă ş ăă ă

i s -mi spui c n-a plecat cu unul dintre agen ii t i?ş ă ă ţ ă— Dragul meu prieten, crezi c sunt magician?ăZ p cit, Hans se întreb dac nu- i pierdea cumva min ile. Nu considerase el însu iă ă ă ă ş ţ ş

greu de crezut c Mustafa putea pune to i servitorii s -l a tepte la fiecare ie ire a unuiă ţ ă ş ş skelter public de pe p mânt? i totu i...ă Ş ş

— Negi c l-ai trimis pe scribul- ef Muley s m caute?ă ş ă ă— Nu. De fapt el vine încoace chiar acum. Tocmai am auzit târ âitul pantofilor lui laş

cap tul coridorului. A fost gata s te ajung de dou ori, i sunt foarte nedumerit, ca s nuă ă ă ă ş ă zic jignit, de faptul c te-ai hot rât s -l evi i. Ai înr ut it i mai mult lucrurile min ind caă ă ă ţ ă ăţ ş ţ s -i convingi pe c lug rii i c lug ri ele de la refugiul din Bali al Drumuă ă ă ş ă ă ţ lui Vie ii s mintţ ă ă i ei. Chiar de la prima noastr întâlnire ai pretins c urmezi acel Drum. E trist s - i daiş ă ă ă ţ

seama c un prieten vechi i-a spus neadev ruri, nu-i a a?ă ţ ă şAme it, Hans sim i nevoia s se a eze. Prev z tor, Aii avu grij s existe un scaun înţ ţ ă ş ă ă ă ă

spatele lui.— Dar dac Anneliese n-a plecat cu cineva trimis de tine dup noi...ă ăMuley intr încet; Mustafa r spunse înclin rii lui cu un semn scurt din cap.ă ă ă— Explic împrejur rile, îl invit pe Hans.ă ă ă

i, dup ce ascult rezumatul întret iat al lui Hans, nu reu i s se ab in sŞ ă ă ă ş ă ţ ă ă chicoteasc .ă

— Oh, Hans, Hans, presupun c-ar trebui s m simt flatat când ai crezut c toate asteaă ă ă le-am f cut eu!ă

— Cine, atunci? întreb Hans furios.ă— Cine altcineva, dac nu un func ionar important al Autorit ii Skelter, putea să ţ ăţ ă

de in posibilitatea de a-l c uta pe un singur om în lumea întreag ? Frederick Satamori aţ ă ă ă fost aici, încercând s - i revin dup rana c p tat la Chaim Aleuker. Chiar în timpul cândă ş ă ă ă ă ă noi vorbeam în casa din Suedia; acea conversa ie pe care tu ai încheiat-o într-un mod atâtţ de neceremonios... Mustafa nu mai era bandajat. Ridic o mân i- i d du la o parte p rul,ă ăş ş ă ă ar tând un plasă ture str lucitor ce acoperea rana f cut de v trai.ă ă ă ă

— Dar... dar Anneliese n-ar fi plecat cu un necunoscut, chiar dac ar fi fost un angajată al Autorit ii Skelter!ăţ

— Pe ce te bazezi când spui c n-ar face-o? replic Mustafa. În timpul celor câtevaă ă ore dup ce v-a i cunoscut la petrcerea lui Aleuker, a i devenit prieteni atât de buni iă ţ ţ ş intimi...? Nu, dimpotriv . tii c asta este exact ceea ce-ar face. Nu i-ai dat seama, până Ş ă ţ ă acum, c nu este întreag la minte?ă ă

— Eu...Hans r mase cu gura c scat .ă ă ă— Îmi dau seama c începuse i s b nuie ti, dar negai adev rul.ă ş ă ă ş ăCu furie reînnoit ă izbucni:— Deci tu i-ai spus lui Satamori s m g seasc pe mine i pe Anneliese! Acum faceă ă ă ă ş

pe codo ul pentru tine? O voiai pentru tine, nu-i a a? Ei bine, pot s - i spun...ş ş ă ţ— Niciodat în întreaga mea via , i nu mai sunt un om tân r, zise Mustafa rar, n-amă ţă ş ă

fost atât de grav jignit. i nu sunt singurul. Prive te-i pe servitorii mei. Nu po i citi pe fe eleŞ ş ţ ţ lor c te-ar în f ca bucuros, te-ar târî urlând spre cel mai înalt minaret i te-ar arunca spreă ş ă ş moarte pe dalele de piatr de dedesubt? Ar fi o soart blând , pe care o meri i din plin. Dară ă ă ţ acum tu e ti cel nebun. Poate c întotdeauna ai fost. În cazul sta, eu sunt de vin c m-amş ă ă ă ă împrietenit cu tine. A a c î i voi r spunde cinstit Nu, nu l-am pus eu pe Satamori pe urmeleş ă ţ ă tale. Din cauza pierderii lui Chaim i a altor oameni importan i, Satamori era ner bd tor s -ş ţ ă ă ă

i g seasc pe aceia care dezlegaser cheile petrecerii de vân toare a comorii, iar tu ai fostă ă ă ă cel dintâi care reu ise. Voia s ia leg tura cu tine i s - i ofere o slujb mai bun , mai deş ă ă ş ă ţ ă ă r spundere, mai bine pl tit . În schimb, tu te-ai l sat vr jit de o fat nebun , aproape ună ă ă ă ă ă ă copil; i-ai l sat nevasta s se sacrifice i ai dat explica ii mincinoase în leg tur cu moarteaţ ă ă ş ţ ă ă ei; ai...

— Minciuni, minciuni! ip Hans.ţ ă— Ali, serve te-l pe vizitatorul nostru cu o b utur calş ă ă mant , îi va mic ora panica i-lă ş ş

va face capabil s gândeasc i s vorbeasc normal.ă ăş ă ăPrompt, Aii îi întinse o cea c de aram gravat . Hans o arunc deoparte, ipând:ş ă ă ă ă ţ— Vrei s m otr ve ti acum, nu?ă ă ă ş— Aii, umple dou ce ti; încordarea î i spune cuvântul i a avea i eu nevoie deă ş ş ş ş ş

pu in din acea b utur . Dac alegi tu care cea c s-o iei, asta te va mul umi? ad ugţ ă ă ă ş ă ţ ă ă Mustafa.

Hans î i umezi buzele brusc uscate. În cele din urm , ced :ş ă ă— Bine, spuse Mustafa. A putea spune c n-are imporş ă tan . Fiindc , dac ar trebuiţă ă ă

s te ucid, a face-o. Am pus s fie omorât predecesorul t u când a început s fure lucruriă ş ă ă ă din casele pe care le vizitam împreun . Nu vreau s port o br ar ... Dar eu vreau s - iă ă ăţ ă ă ţ clarifici câteva lucruri i, când mintea o s - i fie destul de limpede ca s le pricepi, voiş ă ţ ă continua cu explica iile. A prefera s te conving, decât s am moartea ta pe con tiin .ţ ş ă ă ş ţă

Interfa a Tţ

Am observatcât de adânc e cufundat lumea în mizerie.ăAsta fiindc , pretutindeni,ăacum nu-i pasa nim nui de nimic.ăNu tr iesc aici!ă— spun ei i iau skelterul.şDar nu-i a a.şTr iesc aici. Acesta e P mântul.ă ăMustafa Sharif

20

Poate c Mustafa era mai obi nuit cu ingredientele din b utura calmant ; în orice caz,ă ş ă ă p ru s nu fie afectat, de i b u toat cea ca. Dimpotriv , Hans fu p truns de o detaă ă ş ă ă ş ă ă areş brusc , alarmant , ca i cum eul i se separase de corpă ă ş i-i plutea acum deasupra capului,ş observându-I, controlându-i de la distan a mi c rile i vorbirea, ca i cum el ar fi fost oţ ş ă ş ş marionet .ă

Zise, pronun ând cu grij :ţ ă— Ei bine... a tept explica ii! Dar te avertizez: g se te unele bune...ş ţ ă şUn c scat îi dilat pe nea teptate ultimul cuvânt i Hans îl transform într-un icnet.ă ă ş ş ăMustafa, aparent f r s fi observat, începu:ă ă ă— Probabil te-ai întrebat ce ob in din vizitarea caselor abandonate.ţ— Da, de multe ori.— Ob in o în elegere a procesului care m-a f cut s fiu orb.ţ ţ ă ă— Cum? Cum? Nu, n-ar trebui s întreb. E un lucru prea personal.ă— Dimpotriv ; ar fi trebuit s m întrebi mai de mult i i-ai fi în eles mult mai bineă ă ă ş ţ ţ

via a. Am orbit din cauz c am privit direct la o explozie nuclear . Era bomba care aţ ă ă ă distrus Canalul de Suez. Nu conteaz de cine a fost lansat . Str lucirea ei mi-a fostă ă ă concentrat drept prin cornee, care, dup cum ai v zut i tu, este neatins . Pe retin , punctulă ă ă ş ă ă din care porne te nervul optic a fost cicatrizat, transformat într-o frac iune de secund într-ş ţ ăun esut inutil. Din cauza acelei experien e, când intru în case abandonate apar inândţ ţ ţ

oamenilor care au tr it dup vechile standarde, g sesc acolo ceva diferit de ceea ce cau i tu:ă ă ă ţ esen a a ceea ce ei foloseau ca s deghizeze cruzimea i brutalitatea de care erau capabili.ţ ă ş Tu mergi în astfel de locuri cu un sentiment de invidie i resentiment. Ai dori s fi putut tr iş ă ă ca ei i nu- i dai seama c asta ar însemna s pl te ti pre ul spiritual pe care ei l-au pl tit. Înş ţ ă ă ă ş ţ ă inim ăapar ii ţ acelei lumi vechi i crude.ş

— Nu! Nu!— Nu? Chiar nu? Eu îi apar in!ţConfuz, Hans cl tin din cap. Se sim ea manevrat ca o marionet .ă ă ţ ă— Apar in atât de mult acelei lumi vechi, în ciuda tuturor eforturilor mele de aţ

identifica otr vurile detestaă bile pe care ea le-a l sat în psihicul colectiv al omenirii, încâtă atunci când am auzit c Satamori avea de gând s te caute, am intrat în panic . Puteam să ă ă ă prev d c o s m tr dezi. Pân n-am trimis s fie c utat i n-am ascultat înc o dat casetaă ă ă ă ă ă ă ă ăş ă ă pe care am alc tuit-o odat despre tine – cea care con inea istoria ta trecut i care m-aă ă ţ ăş îndemnat s m hot r sc s devenim parteneri într-o infrac iune – nu mi-am dat seama câtă ă ă ă ă ţ de prost am fost. La început m gândeam s te prind i s te leg, a a cum ai f cut i tu cuă ă ş ă ş ă ş mine, dar s o fac mai bine. Ai f cut o treab teribil de neîndemânatic cu leg turile acelea,ă ă ă ă ă tii? Apoi mi-am dat seama c îmi tr dam viziunea despre natura esen ial a omului i, înş ă ă ţ ă ş

consecin , sunt încântat s o spun, judecata mai bun s-a dovedit a fi adev rat . Ai venitţă ă ă ă ă aici de bun voie; ai fost desp r it de Anneliese, c reia, cum i-am spus, numai r u putea s -iă ă ţ ă ţ ă ă fac rela ia voastr .ă ţ ă

— Opre te-te! Nu este adev rat!ş ă— A, ba este! Gânde te-te bine, Hans. Mustafa se aplec înainte, ochii lui lipsi i deş ă ţ

vedere parând s -l sfredeleasc pân în creier. Gânde te-te mai întâi la situa ia ta. Nu sim iă ă ă ş ţ ţ c lumea a fost nedreapt ?ă ă

— Ba da, fir-ar s fie, ă ba da! Hans sim i c -i vin lacrimi în ochi. N-am f cut r uţ ă ă ă nim nui, am fost doar luat prină suprindere i am judecat gre it de vreo dou ori. Nu e corectş ş ă s fiu pedepsit pentru...ă

— Cine te-a pedepsit? strecur Mustafa întrebarea cu acurate ea unui ac hipodermic.ă ţ E ti vinovat de o infrac iune grav dup standardele de azi. E ti un sp rg tor de coduri. iş ţ ă ă ş ă ă Ş eu sunt la fel.

— Dar am f cut asta numai fiindc am vrut s m lupt cu trecutul, s îl înregistrez, să ă ă ă ă ă las rapoartele mele pentru arheologii viitorului...

— Nu-i adev rat. Dac ar fi fost adev rat, n-ai fi putut s te duci la superiorii t i i să ă ă ă ă ş ă le spui c în afar de munca de recuperator, de gunoier local, ai vrea ca, în timpul liber, să ă ă strângi i informa ii? Mie nu mi-ar fi acordat niciodat acest privilegiu. Dar ie, un coleg deş ţ ă ţ încredere i cu adev rat respectat, i-ar fi spus da. Ai fi putut c p ta coduri ce nu mai erauş ă ţ ă ă în uz, cu împuternicire legal . Dar nu voiai asta. Voiai s fii privit, chiar i dup moartea ta,ă ă ş ă ca un om care a îndr znit s sfideze regulile societ ii!ă ă ăţ

— Nu, nu este a a! Nu m-ar fi l sat niciodat s ...ş ă ă ă— La naiba, omule! Ai întâlnit oamenii, sau pe unii dintre ei, care conduc ast ziă

P mântul. I-ai cunoscut pe Satamori, pe Aleuker, pe Pech i pe al ii la acea petrecereă ş ţ ridicol ! Cu toate c eu sunt de p rere c ei încearc s salveze lumea printr-o modalitateă ă ă ă ă ă gre it , inventând noi reguli i regulamente, când avem nevoie cu disperare s apel m laş ă ş ă ă bunul-sim în loc de principii inflexibile care se vor demoda într-un an sau doi – cu toateţ p rerile diferite fa de ale lor, trebuie s recunosc m car atât: sunt cei mai lumina i oameniă ţă ă ă ţ dintre to i cei care au de inut o asemenea putere în întreaga istorie a omenirii. Nu tii ce-aţ ţ ş zis Satamori când a pomenit c avea de gând s te g seasc , a a c - i voi spune eu. A zis,ă ă ă ă ş ă ţ cu aproxima ie: nu conteaz c te-aiţ ă ă dovedit un la , având în vedere fuga de la Chaim.ş Conteaz faptul evident c gânde ti foarte repede.ă ă ş

Un geam t slab îi sc p lui Hans. Încerc s se st pâneasc , dar nu reu i.ă ă ă ă ă ă ă şCu glasul plin de mil , Mustafa continu mai blând.ă ă— Mai este un lucru pe care trebuie s -l accep i, prieă ţ tene. Te por i de parc ai fiţ ă

devenit... proprietarul acestei fete, Anneliese. N-ai fi putut niciodat s devii astfel. În celă ă mai bun caz, ai fi putut fi... p str torul eiă ă .

— Dar nu p rea s fie anormal psihic!ă ă ă— Nu mai mult decât tine, din punctul de vedere al majorit ii oamenilor. Mai pu inăţ ţ

ca... Sim ind c Hans se preg tea s -l întrerup , Mustafa ridic o mân ca s -l opreasc .ţ ă ă ă ă ă ă ă ă Mai pu in ca mine, voiam s spun. tiu sigur, Chaim Aleuker m considera un om foarteţ ă Ş ă periculos. M b nuia de ambi ie nem surat , de sete de putere, de o ipocrizie neegalat niciă ă ţ ă ă ă în zilele de odinioar ... i, cu tot respectul pentru amintirea lui, trebuie s spun c gre ea.ă ş ă ă ş Serios, prietene, cum î i închipui c un om aflat în starea jalnic a Anneliesei poate fi altfelţ ă ă decât serios deranjat la cap? So ia ta, Dany, era poate nesuferit , dar era capabil sţ ă ă ă ac ioneze ca o persoan mai mult sau mai pu in apt s - i fac propriii ei prieteni sau chiarţ ă ţ ă ă ş ă s fie titularizat ca destinatar al uneia din invita iile proste ti la petrecerea de c utare aă ă ţ ş ă comorii. În mod sigur, având-o pe ea drept exemplu de profund deformare a personalit iiă ăţ cuiva din cauza traumei suferite de omenire, ar fi trebuit s vezi cât de mult era afectată ă Anneliese. A priori! i, în plus... Vocea lui Mustafa sc zu: în plus, Ş ă ar fi trebuit s - i apliciă ţ aceea i lec ie ie însu i.ş ţ ţ ţ

Hans înghi i în sec, dar nu putu s r spund .ţ ă ă ă— În ceea ce m prive te, continu Mustafa, mi-e ru ine de ceea ce-a f cut lumeaă ş ă ş ă

veche din mine i vreau ca lumea s-o tie. Mi-e ru ine c au existat atât de mult l comie iş ş ş ă ă ă ş invidie, i c acestea exist i în firea mea. Mi-e ru ine c oamenii fac tot posibilul pentruş ă ăş ş ă ca eu s ac ionez într-un mod responsabil, nu acceptând posturi guvernamentale, ciă ţ ascultându-i pe cei care au necazuri i vin la mine, ajutându-i pe cei care nu se pot ajutaş singuri, admirând realiz rile neînsemnate ale acelora care nu au mai mult, dar care totu i nuă ş merit s nu aib nimic... Poate c sunt respectat. Cred c sunt. Dar sunt respectat de str ini,ă ă ă ă ă ă oameni de departe, al c ror singur contact cu mine se face prin ceea ce am scris. Pentruă mine conteaz mai mult s tiu c m plac oamenii care tr iesc în ora ul de dincolo deă ăş ă ă ă ş peretele casei mele!

Întinse un bra gr suliu i lovi ceea ce, din întâmplare, era capul unuia dintre leoparziiţ ă ş picta i, aplecat spre burta unei c prioare.ţ ă

— Din cauza acelora care au avut mai mult decât am îndr znit eu s visez, conchiseă ă el, i care au hot rât s - i foloseasc bog ia în moduri atât de abominabile, prefer s fiuş ă ă ş ă ăţ ă privit ca un excentric decât s m al tur elitei conducă ă ă ătoare. Dar asta e p rerea meaă personal . N-am nici un drept s te îndemn s -mi urmezi exemplul. Ceea ce eu, sau oricineă ă ă altcineva, pot s fac pe bun dreptate, este s - i spun: te-ai judecat i te-ai apreciat gre it. Înă ă ă ţ ş ş consecin , ai o moarte pe con tiin , aceea a so iei tale. Pe deasupra ai un talent, i de aiciţă ş ţă ţ ş decurge ansa ta de-a avea remu c ri. Ai visat s i-o faci pe aceast fat , pe Anneliese, oş ş ă ăţ ă ă subordonat , prinzând-o într-o pânz de lingu iri. Când am f cut cercet ri, mi-ai r spuns cuă ă ş ă ă ă o lovitur în cap. A adar, du-te la Satamori, accept orice post crede el c e ti capabil s - iă ş ă ă ş ă ţ asumi i dedic -i-te. Converte te, transform , sublimeaz dorin a ta de putere într-o pl cereş ă ş ă ă ţ ă pentru munca bine f cut . Este posibil. Cred c am fost convins s te aleg ca – folosescă ă ă ă iar i expresia – partener la infrac iune fiindc , b nuiesc, am sesizat capacitatea ta de-aăş ţ ă ă ob ine acest fel de sublimare. Acum dovede te-mi c am dreptate.ţ ş ă

Din tot acel lung discurs, Hans se ag i re inu numai o sugestie-cheie. Ridicându-seăţăş ţ cu mintea înce o at , zise:ţ ş ă

— Vrei s m duc direct la Satamori.ă ă— Cred c este o idee în eleapt .ă ţ ă— Foarte bine. Ali, condu-m la cel mai apropiat skel-ter i g se te-mi codul pentruă ş ă ş

sediul Autorit ii Skelter.ăţÎn mai pu in de cinci minute se afla acolo. Un tân r îi ap ru dintr-un alt skelter, dupţ ă ă ă

un interval de siguran , i îl privi printr-un geam armat din spatele unui birou de recep ieţă ş ţ care – lui Hans nu trebuia s i se spun – ascună ă dea arme. Tiparul era acela i, pân la acelş ă punct, cu acela de la Sediul de Recuper ri care trebuia s fie deschis pentru public. Cândă ă suna semnalul de sosire, ceea ce p trundea în camer putea s nu fie o persoan , ci bombaă ă ă ă unui sabotor.

Hans se legitim i ad ug :ăş ă ă— Cred c doctorul Satamori m caut .ă ă ăFa a tân rului se lumin .ţ ă ă— Pot s spun c da! N-am fost niciodat nevoit s fac atâtea copii dup poza unuiă ă ă ă ă

singur om. Am stat la fiecare ie ire a skelterelor publice încercând s v g sim, dar cred cş ă ă ă ă nu prea a i avut chef de c l torii, nu? Am auzit vestea trist despre so ia dumneavoastr –ţ ă ă ă ţ ă

dac nu v deranjeaz s pomenesc despre asta. Pe unii îi deranjeaz , pe al ii nu. Se pare că ă ă ă ă ţ ă reac ia depinde de cultur ... Ei bine, ce pot face pentru dumneavoastr ?ţ ă ă

— S m conduci la doctorul Satamori, b nuiesc, mură ă ă mur Hans.ă— P i, acum nu este aici, zise tân rul. Poate a i auzit, doctorul Pech de laă ă ţ

Departamentul de Dezvoltare se afl înc în spital ca urmare a celă ă or întâmplate la Chaim Aleuker.

— Am fost i eu acolo!ş— Serios?! A a l-a i cunoscut pe eful! Ia te uit ! A... cum spuneam... doctorulş ţ ş ă

Satamori este plecat în vizit la spital, dar dac vre i s a tepta i, a spus c n-o s stea mult,ă ă ţ ă ş ţ ă ă cel mult dou zeci de minute, ori prefera i s reveni i, sau s v caute...?ă ţ ă ţ ă ă

O oboseal profund îi cuprindea lui Hans mintea. Ecoul sfatului dat de Mustafa seă ă stingea acum, ca i cum efectul b uturii calmante mic orase la maxim impactul vorbelor.ş ă ş Acum îl dominau emo ii adânci, profunde: dezam gire, frustrare, groaz ... Rosti aspru:ţ ă ă

— Nu, cred c prefer s nu a tept. Dar dac îmi po i da o bucat de hârtie i un plic,ă ă ş ă ţ ă ş a vrea s -i las un bilet.ş ă

— Sigur! Poftim!Hans se a ez , scrise biletul – nu mai mult de zece rânduri – îl reciti, lipi plicul i i-lş ă ş

d du tân rului. Se îndrept apoi spre skelter f r vreun alt cuvânt.ă ă ă ă ă— Hei! zise tân rul; apoi mai tare i mult mai imperios: Hei! Asta nu e...!ă şV zuse clar codul de nou cifre pe care îl forma Hans. i nu era unul pe care te-ai fiă ă Ş

a teptat s -l aleag un c l tor întreg la minte.ş ă ă ă ă— Am încercat s -l opresc, am strigat, chiar înainte s termine de format toate celeă ă

nou numere, se plânseă tân rul. Te obi nuie ti s prive ti automat ce cod formeaz oamenii,ă ş ş ă ş ă pentru orice eventualitate...

— Nu te mai condamna, zise Satamori rece, a ezat la birou i citind a treia sau a patraş ş oar biletul l sat de Hans. Nu aveai cum s tii dinainte c avea s formeze codul pentru ună ă ăş ă ă incinerator.

Arunc o privire spre skelterul din col ul biroului s u i nu putu s - i re in un fior.ă ţ ă ş ă ş ţ ă— Asta-i tot, ad ug el i tân rul ie i, cl tinând mecanic din cap ca un mandarin deă ă ş ă ş ă

por elan.ţR mas singur, Satamori privi int biletul i încerc s se consulte în minte cu Chaimă ţ ă ş ă ă

Aleuker, cu Boris Pech, cu am râta de fat pe care, din fericire, agen ii lui reu iser s-oă ă ţ ş ă ajung din urm tocmai în Insulele Seychelles, i care va putea probabil s - i capete loculă ă ş ă ş în societate dup câ iva ani, dup ce va fi tratat de Karl Bonetti. Î i imagin c auzea înă ţ ă ă ş ă ă cap toate vocile lor, amestecate într-un singur glas. Toate erau de acord, aveau aceea iş p rere, erau unanime.ă

Biletul spunea c Mustafa Sharif se f cuse, ani întregi, vinovat de vânzarea coduriloră ă ilegale ale caselor abandonate. Erau enumerate i câteva asemenea coduri.ş

— Dar îl cunosc, zise Satamori încet. Îl respect. Mai mult, îmi place, chiar dacă discut m mereu în contradică toriu. S -l v d cu o br ar ... Nu, n-ar merita. Oricare i-ar fiă ă ăţ ă motivele, sunt sigur c sunt întemeiate. Iar el întotdeauna a afirmat, pe bun dreptate, c nuă ă ă trebuie niciodat s punem în jurul lumii o c ma de for , din reguli i reguă ă ă şă ţă ş lamente. Poate ceea ce ne-a dus la Explozie a fost simpla ac iune a unei legi naturale inflexibile. La fel, arţ fi putut s fie i constringerea excesiv a legilor inflexibile f cute de om. Omului îi place să ş ă ă ă fie liber. Când este înc tu at, se înfuă ş rie i izbucne te...ş ş

Ajunsese la o hot râre. Ridicându-se, se îndrept spre skelterul lui particular i aruncă ă ş ă biletul pe podeaua acestuia. Apoi, cu bra ul perfect întins, form acela i cod de nou cifreţ ă ş ă care-l dusese pe Hans Dykstra în cea mai lung c l torie pe care putea s-o fac – cea maiă ăă ă lung posibil vreodat . Biletul îl urm pe Hans în eternitate.ă ă ă ă

Se întoarse la birou. Întotdeauna era foarte mult de lucru.

Interfa a ţ ( )∞

Tu

st teai in fa a skelterului gindind ca e ceva nou i ciudată ţ şsa fii confruntat cu atâtea op iuni.ţTuai sc pat din vedere faptulăc fiecare diminea , de la începutul timpului,ă ţăa luminat nenum rate posibilit i.ă ăţMustafa Sharif

N scut la Oxfordshire, în Anglia, JOHN (KILIAN HOUSTON) BRUNNER aă descoperit SF-ul la ase ani, citind ş R zboiul lumilor ă al lui Wells. i-a vândut primul romanŞ înc din vremea colegiului (a stuă diat filologia), iar prima sa povestire SF, Thou Good and Faithful, a ap rut în revisă ta Astounding în 1953, sub pseudonimul John Loxmith. A urmat o perioad în care a schimbat o mul ime de slujbe, f r îns a renun a la scris. A c l torit multă ţ ă ă ă ţ ă ă prin lume (Italia, Spania, Grecia, Rusia, Brazilia, SUA etc), fapt ce avea s se reg seasc înă ă ă scrierile lui.

John Brunner poate fi considerat un specialist al viitorurilor sumbre, care a utilizat cu talent literatura science fiction ca pe o oglind amplificatoare a realit ii, proiectareaă ăţ ac iunii într-un viitor foarte apropiat permi indu-i o privirţ ţ e în detaliu asupra prezentului, din care extrage faptele ce pun în primejdie omenirea. Romanul The Jagged Orbit (Orbită neregulat – ă 1969) se ocup de violen a rasial , ă ţ ă The Shockwave Rider (C lare pe unda deă oc – ş 1975) avertizeaz asupra pericolelor lateă nte ale informaticii, iar Stand on Zanzibar

(Zanzibar— 1968) are drept tem suprapopularea.ăÎn ciuda activit ii sale militante i a atrac iei pe care a sim it-o fa de SF-ul deăţ ş ţ ţ ţă

avertisment, Brunner nu a c zut niciodat în capcana profetismului stângist, dorind s fie,ă ă ă înainte de orice, un „artizan al cuvintelor", îndr gostit de scriitur . Brunner iubea fresceleă ă grandioase, clocotind de personaje i de ac iune: în enormul roman ş ţ The Cnicible of Time (Creuzetul timpului – 1983), el descrie întreaga istorie a unei specii extraterestre, de la na terea ei pân la exodul în spa iu. Un alt remarcabil tur de for , de o cu totul alt facturş ă ţ ţă ă ă îns , a fost ă The Squares of the City (Ora ul ca un joc de ah – ş ş 1965), un roman de fic iuneţ politic în care intriga urm re te pas cu pas mut rile unei partide de ah, fiecare pies de peă ă ş ă ş ă e ichier fiind reprezentat printr-un anume personaj. Demne de men ionat sunt i volumele:ş ă ţ ş Quicksand (Nisipuri mi c toare – ş ă 1967), The Sheep Look Up (Oile privesc în sus – 1972), Webs of Everywhere (Re elele infinitului – ţ 1974), Players of the Game of People (Jocul posesiunii – 1980). Romanul Catch a Falling Star (S prinzi o stea c z toare – ă ă ă 1968), de iş nu se num r printre cele mai cunoscute ale autorului englez, posed toate virtu ileă ă ă ţ scrierilor sale: o intrig atr g toare, personaje vii, o idee inând de specificul science-ă ă ă ţfantasy.

Scriitorul a vizitat România, în 1994, cu ocazia Euroconului de la Timi oara. În ceaş de-a doua zi a urm toarei Conven ii Europene de SF, cea de la Glasgow, din 1995, Johnă ţ Brunner avea s moar în urma unui atac de cord, l sând un imens gol în con tiin aă ă ă ş ţ literaturii science fiction.