Referat Fiziologie Power Point Horticultura Anul 1 ID.ppt

8/16/2019 Referat Fiziologie Power Point Horticultura Anul 1 ID.ppt

1/18

HORTICULTURA ANUL 1 IDREGIMUL DE APĂ AL PLANTELORReferat examen Semestrul II

Razvan Demian


2/18

REGIMUL DE APĂ AL PLANTELOR


3/18

REPERE PRINCIPALE

1-Rolul apei în viaa plantelor2-Procesele fizice implicate în accesul apei în plante

3-Absorbia radiculară a apei4-Absorbia extraradiculară a apei5-Transportul apei în corpul plantelor6-Eliminarea apei de către plantă7-Stomatele i rolul lor în transpiraie8-Gutaia


4/18

ROLUL APEI ÎN VIAŢA PLANTELOR

Rol multiplu si complex Structural: intra in constitutia materiei vii ca si component indispensabil

Transportul sevei brute de la radacini la frunze Transportul sevei elaborate de la frunze la organele de depozitare Reglare termica In organisme creeaza mediul necesar reactiilor chimice de hidroliza In organisme creeaza mediul necesar reactiilor chimice de hidratare In organisme creeaza mediul necesar reactiilor chimice de oxidoreducere Prticipare directa la reactii de sinteza si degradare din plante Schimb de gaze Excretie


5/18

PROCESELE FIZICE IMPLICATE ÎN ACCESUL APEI ÎN PLANTE

Absorbtia apei si a elementelor minerale, sunt controlate de legi specifice Patrundere fizic, sub forma moleculara, prin osmoza si imbibitie Osmoza-fenomen fizic de itrepatrundere a doua solutii de concentratiediferita, separate de o membrana poroasa, semipermeabila, care permite

trecerea solventului, dar se opune trecerii substantelor dizolvate

Imbibitia-fenomenul fizic de patrundere a apei in gelurile coloidale aleceluluei

Curent exosmotic-> Micsorare volum celular-> Plasmoliza Curent endosmotic-> Crestere volum celular-> Tugescenta Tugescenta- sustinerea mecanica a plantelor ierboase


6/18

ABSORBTIA RADICULARA A APEI STRUCTURA RADACINII

Radacina-Fixarea plantei in sol si Absorbtia apei si sarurilor

minerale Depozitare a materialului de rezerva, regenerare, Inmultire, etc. Formă cilindrică, simetrie radiară şi creşte vertical;geotropism pozitiv

Radacini : normale, adventive, metamorfozate Rădăcina unei plantule tinere, are 4 zone morfologice: vârfulvegetativa, zona netedă, zona piliferă i zona aspră

Vârful vegetativ / conul vegetativ al rădăcinii (cca. 260 μmlungime), acoperit depiloriză, caliptră, sau scufie ; la acvifererizomitră celulele se înmulesc prin diviziune mitotică

Zona netedă-imediat după vârful vegetativ; foarte scurtă (5-10mm); zona de cretere în lungime a rădăcinii ( si grosime ) Zona piliferă (zona periorilor absorbani); câiva milimetri lacâiva centimetri; periori absorbani, subiri i lungi, careînconjoară rădăcina asemeni unui manon pufos, zona piliferăcoincide cu zona de specializare a celulelor


7/18

ABSORBTIA RADICULARA A APEIMECANISMUL ABSORBTIEI

RADICULARE La nivelul periorilor absorbani, absorbie pasivă sau activă Absorbtia pasiva: Transpiratie+Gutatie-> Deficit hidric-> DepresiuneHidrica-> Egalizare presostatica-> Absorbtie pasiva- Osmotic

Calea urmată de apă la nivelul rădăcinii:1.perior radicular; 2-6.celuleleparenchimului scoarei; 7.endoderm; 8.periciclu;9-11 parenchimulcilindrului central; 12.vas lemnos

Absorbia activă care este evidentă doar la plantele cu transpiraie lentă Absorbia pasivă la plantele care transpiră intens; rădăcinile funcionând,ca suprafee ce absorb apa din sol

Rădăcinile acionează ca suprafee pasive care absorb apa


8/18

ABSORBŢIA EXTRARADICULAR A APEI

Plantele inferioare, lipsite de organe speciale de absorbţie, dependente de

apa absorbită direct din atmosferă Absorb apa sub formă lichidă, provenită din picăturile de ploaie sau dinapa de rouă şi ceaţă, prin toată suprafaţa corpului lor -> Volum marit

Hifele ciupercilor, lichenii şi muşchiul de turbă pot absorbi o cantitate deapă de 15 ori mai mare decât reprezintă starea lor uscată

Plantele superioare absorb apa din atmosferă, apelând la o gamă variatăde organe aeriene: tulpini, ramuri tinere, muguri i mai ales frunze

poate pătrunde în lăstarii aerieni, prin locurile epidermei lipite de ocuticulă groasă (peri, hidatode) sau prin formaiuni specializate pentruimbibiia apei, cum sunt solzii de la Bromeliaceae.

Absorbia este cu atât mai activă, cu atât

plantele sunt mai ofilite în contextul unorcondiii de secetă acută; 5-10% din necesar. Frunzele tinere absorb~50% din necesar, mai mai ales pe faa inferioară a limbului foliar, în imediata vecinătate a nervurilor fine


9/18

TRANSPORTUL APEI ÎN CORPULPLANTELOR

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN TULPINABUMBACULUI 1. MIEZUL2. PROTOXILEMUL3. XILEMUL4. FLOEMUL5. SCLERENCHIMUL6. PERIDERMA

7. EPIDERMA

SECŢIUNE VERTICALĂ PRIN XILEMULUNUI COPAC DE CONIFERE

(IMNOSPERME!


10/18

TRANSPORTUL APEI ÎN CORPULPLANTELOR

Apa absorbită de perişorii absorbanţi ai rădăcinii străbate o cale relativ lungăpână la nivelul frunzelor, nivel la care ea se pierde prin procesul detranspiraţie

Coloana de apă întâlnete atât elemente vii (celulele din parenchimul rădăciniii frunzei) cât i elemente lipsite de coninut viu (trahee i traheide), acesteadin urmă constituindu-se în sistemul lemnos conducător al plantei

Pe distane mici, apa circulă în plantă de la o celulă la alta prin difuzie i pe

distane mai mari, apa este condusă prin vasele de lemn. Seva brută este o soluie de săruri minerale, absorbită din sol de cătrerădăcini, la nivelul regiunii ei pilifere i circulă de jos în sus, ascendent, pânăla esuturile asimilatoare, prin intermediulesutului conducător lemnos

Seva elaboratăeste o soluie de substane organice, îndeosebi glucide,formată în urma procesului de fotosinteză; ea circulă, în general, de sus în jos,

descendent, prin intermediulesutului conducător liberian. Ţesutul conducător lemnos (lemn sau xilem), implicat în trans-portulsevei brute are următoarele elemente histologice:

vasele; celulele de parenchim lemnos; fibrele lemnoase


11/18

PLANTELOR

Traheidele,numite i vase închise sau imperfecte, sunt elemente conducătoare unicelulare,suprapuse, apar la plantele cu miscarea lenta la seva bruta; punctuatiuni si difuzie; pereilorîngroai i lignificai ->funcie de susinere.

Sunt caracteristice plantelor vasculare mai puin evoluate (gimnosperme) ;lungimeade la câţiva microni până la 2-3 cm, iar lăţimea de la 1 la 10 μ.

Traheele, vase deschise sau perfecte, tuburi continue, mai largi decât traheidele iîntre care pereii transversali au dispărut complet sau în cea mai mare parte.

Traheea nefunctionala-> Aer-> Sustinere->-> Ingrosare->Lignificare-> Numar mare tile->-> Lemn valoros (GRINŢESCU, 1985)

Circulaţia sevei brute se face prin pereţiilaterali care sunt perforaţi

Vase lemnoase= celule fără protoplasmă->Circulatia apei pe distante mari 150 m/oră la liane> 70 m

Urcarea sevei brute de la nivelul sistemului radicularla etajul foliar ->Ansamblul de fore :presiunea radiculară fora de suciune (aspiraie) a frunzelor fora de coeziune a moleculelor de apă capilaritatea vaselor i imbibiia pereilor traheelor i a membranelor celulare parenchimale


12/18

ELIMINAREA APEI DE CĂTRE PLANTĂ Proces realizat la nivelul tuturor organelor aeriene Două procese distincte:Transpiraţia( majoritar )şiGutaţia( secundar )

Gutatia la Equisetum

Coada Calului Gutatia la Fragaria grandiflora0 Capsun

http://en.wikipedia.org/wiki/Equisetumhttp://en.wikipedia.org/wiki/Equisetum


13/18

ELIMINAREA APEI DE CĂTRE PLANTĂ

1 ha de porumb de transpiră în jur de 3000 tone apă, în perioada de

vegetaţie ( ATANASIU, 1984) Transpiratia comporta două faze importante : 1-evaporarea apei din celulele mezofilului foliar în spaiile intercelulare 2-difuziunea vaporilor de apă din spaiile respective în aerul exterior Cea mai mare parte prin stomate (transpiraia stomatică) Mai redusă prin : celulele epidermice ale frunzei / cuticulară lenticelele prezente pe scoara ramurilorlenticelară

Stomatele : cele mai interesante structuri ale

plantelor, cu rol in respiratie, fotosinteza,transpiratie ( racire, absorbtie apa si saruriminerale, turgescenta )


14/18

STOMATELE ŞI ROLUL LOR ÎNTRANSPIRAŢIE

Structuri foarte specializate care prin organizarea lor asigură transpiraţia

celulelor delimitate de epidermă.


15/18

STOMATELE ŞI ROLUL LOR ÎNTRANSPIRAŢIE Se deosebesc structural şi funcţional de celulele epidermice alemezofilului foliar

Alcătuită din două celule epidermice specializate, numitecelulestomatice, care lasă între ele o deschidere numităosteolă

Por care face legătura între mediul intern al frunzei i mediul extern Inconjurate decelule anexe, contribuia lor la diminuarea eventualelorpresiuni exercitate asupra celulelor stomatice

Distribuia stomatelor pe organele plantei: pe toate organele supraterestre ale plantelor, dar mai ales pe frunze (Peelementele florii, petale sau semine, stomatele sunt nefuncionale(incomplet dezvoltate)

Lipsesc pe organele subterane, cu excepia rizomilor i organelorplantelor lipsite de clorofilă

Plantele acvatice submerse sunt lipsite de stomate La cele cu frunze natante, stomatele se formează numai pe faa lorsuperioară


16/18

STOMATELE ŞI ROLUL LOR ÎNTRANSPIRAŢIE Pe frunzele fotosintetic active i la numeroase xerofite, stomatele se

formează atât pe faa superioară, cât i pe cea inferioară Nu se formează niciodată în dreptul fasciculelor conducătoare, ci numaiîn esutul asimilator al frunzelor, palisadic sau lacunar

funcie de faza ontogenetică a plantei i de condiiile ecologice între 1000 i 60.000 de stomate pe 1 cm2; 1-2% din limbul foliar

Mai numeroase pe fata inferioara a limbului foliar Efectul de margine in functie de positionarea stomatelor pe limb: la acelai nivel cu celulele epidermice, mai ales la mezofite stomate sub nivelul celulelor epidermice, caracteristică speciilor xerofitecavităi numite cripte

stomate deasupra nivelului celulelor epidermice caracteristică plantelorhidrofile i mezofile ( Anemone nemorosa).

Deschiderea osteolei :determinată de cationii monovaleni, în specialcei de potasiu, care pătrund în mod activ din celulele anexe în vacuolelecelulelor stomatice, determinând creterea potenialului osmotic al

acestora


17/18

GUTATIA Proces fiziologic caracteristic plantelor prin care apa lichidă, în exces, se elimină sub formă depicături, prin structuri specializate numitehidatode

Pozitionare hidatode : vârful frunzelor (graminee), al diniorilor de pe marginea frunzelor(creucă) sau pe întreaga suprafaă a frunzelor (fasole) Stomatele acvifere sunt mult mai mari, comparativ cu stomatele obinuite i au osteolapermanent deschisă

Apa eliminata incoloră, limpede i conine săruri minerale (7-120 mg la 100 ml apă) i maipuine substane organice

Clorura de sodiu (NaCl) la plantele de sărătură i carbonatul acid de calciu la plantele de pesolurile calcaroase

Gutaia are loc când condiiile externe nu permit transpiraia Prin perturbarea raportului dintre absorbie i transpiraie, în esuturile frunzei seacumulează un exces de apă care se elimină în exterior direct, sub formă de picături degutaie (fig.2.11, BĂRBAT i CHIRILEI, 1964)


18/18

BIBLIOGRAFIE

CURS FIZIOLOGIA PLANTELOR CONF. UNIV. DR. ŞTEFANIA GÂDEA

Mediul virtual international Sylabus Horticultura Anul I USAMV Cluj- Napoca

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	razvan-octavian-demian
View:	232 times
Download:	0 times

Referat Fiziologie Power Point Horticultura Anul 1 ID.ppt

Documents