REVISTA ROMÂN DE STATISTIC SUPLIMENT SUMAR / … · Þ nanciar , la adunare minusul cu minusul d...

Revista Român de Statistic - Supliment nr. 4 / 2016

SUMAR / CONTENTS 4/2016REVISTA ROMÂN DE STATISTIC SUPLIMENT

MODEL DE ANALIZ A PLASAMENTELOR FINANCIARE I A EXECU IEI BUGETARE 3ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION 12Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEConf. univ. dr. M d lina Gabriela ANGHELDrd. Georgiana NI U

Cristina SACAL

ANALIZA CORELA EI DINTRE PRODUSUL INTERN BRUT I CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ELECTRIC 21THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION 29

Drd. Viorel – Florin GÎLC

EVOLU IA INVESTI IILOR DE CAPITAL AUTOHTON 37THE EVOLUTION OF THE AUTOCHTHONOUS CAPITAL INVESTMENTS 40Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

STABILIREA PRE ULUI DE PIA 44SETTING THE MARKET PRICE 48Prof. univ. dr. Mario G.R. PAGLIACCIProf. univ. dr. Ion PÂR ACHIDrd. Georgiana NI UDrd. Alexandru BADIU

RESURSELE UMANE: ROLUL I DEZVOLTAREA LOR ÎN ECONOMIA NA IONAL 51HUMAN RESOURCES: THEIR ROLE AND DEVELOPMENT IN THE NATIONAL ECONOMY 59Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. M d lina-Gabriela ANGHEL

Drd. Marius POPOVICI

COMPORTAMENTUL MANAGERIAL I CHEIA SUCCESULUI 66MANAGERIAL BEHAVIOR AND THE KEY TO SUCCES 70Conf. univ. dr. Cibela NEAGU

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20162

ASPECTE GENERALE PRIVIND EVOLU IA INVESTI IILOR DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA 74GENERAL ASPECTS ON DEVELOPMENTS IN EQUITY INVESTMENTS IN ROMANIA 83Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEDrd. Cristina SACAL

ELEMENTE SEMNIFICATIVE PRIVIND RATA DOBÂNZII I ROLUL ACESTEIA ÎN ACTIVITATEA BANCAR 91ELEMENTS OF SIGNIFICANCE CONCERNING THE INTEREST RATE AND ITS ROLE IN THE BANKING ACTIVITY 99Conf. univ. dr. M d lina - Gabriela ANGHEL

ASPECTE SEMNIFICATIVE PRIVIND EVOLU IA ACTIVIT II ECONOMICE ÎN CONSTRUC II I TRANSPORTURI 107SIGNIFICANT ASPECTS REGARDING THE EVOLUTION OF ECONOMIC ACTIVITY IN CONSTRUCTIONS AND TRANSPORTS 115Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONUDrd. Emilia STANCIU

METODE STATISTICE PRIVIND CONTROLUL PROCESELOR DE FABRICA IE 123STATISTICAL METHODS MANUFACTURING PROCESS CONTROL 129Conf. univ. dr. Sorin Gabriel GRESOI

CONSIDERA II PRIVIND EVOLU IA NUM RULUI DE PENSIONARI I A PENSIILOR 134CONSIDERATIONS ON THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF PENSIONERS AND PENSIONS 140Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEConf. univ. dr. Aurelian DIACONU

Revista Român de Statistic - Supliment nr. 4 / 2016 3

Model de analiz a plasamentelor Þ nanciare i a execu iei bugetare

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea “Artifex” din Bucure tiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure tiConf. univ. dr. M d lina Gabriela ANGHELUniversitatea “Artifex” din Bucure tiDrd. Georgiana NI UAcademia de Studii Economice, Bucure tiCristina SACALAcademia de Studii Economice, Bucure ti

Abstract În acest articol, autorii prezint un model de analiz aplicabil pentru investi ii Þ nanciare i execu ia bugetar . Principalele aspecte abordate sunt analiza execu iei bugetare din România, execu ia bugetelor de stat i locale i datoria public . Datele de baz i rezultatele analizei sunt prezentate cu ajutorul unor tabele i graÞ ce, relevante pentru subiectele abordate. De asemenea,autorii propun unele m suri de atenuare a situa iei mediului economic românesc, afectat de efectele crizei Þ nanciare. Cuvinte cheie: buget, analiz , execu ie, venituri, cheltuieli

Analiza execu iei bugetare Pentru perioada dup 2012, executivul, prin Ministerul Finan elor Publice, a depus toate eforturile, a preg tit i prezentat parlamentului spre aprobare bugetele (de stat i asigur rilor sociale de stat) pentru anii urm tori. Rezultatul execu iei bugetare pentru 2014 a fost oarecum interesant, deoarece ar Þ fost normal ca multitudinea de taxe i impozite, în cazul colect rii corecte a acestora, s conduc la venituri suplimentare pentru efectuarea cheltuielilor la bugetul de stat. Bugetele pentru anul 2014 s-au soldat cu un deÞ cit în proces de sc dere continu . Execu ia bugetului de stat, în luna iulie a anului 2014, a înregistrat un deÞ cit de -6651,8 milioane lei, iar cel din anul 2015, aceea i lun , a fost de -1602, 7 milioane lei. Bugetul asigur rilor pentru omaj s-a soldat, cu un excedent de 240,9 milioane lei, bugetul asigur rilor sociale de stat a avut în aceia i perioad un excedent de 313,5 milioane lei, iar la aceea i dat bugetele locale au înregistrat un excedent de 6358,7 milioane lei. La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea ad ugat , aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de o parte, activit ile pentru care se percep accize s-au diminuat, iar pe de alt parte, în cazul în care aceste accize s-au majorat, a sc zut volumul Þ zic al activit ii respective. A mai existat i o mare, s îi zicem, u urin cu care s-au aprobat scutiri i ree alon ri la plata taxelor i impozitelor, pentru un num r mare de agen i economici. Nici veniturile din capital, cum ar Þ cele din valoriÞ carea unor bunuri ale statului, nu s-au ridicat la un nivel deosebit, iar încas rile din rambursarea împrumuturilor acordate au fost reduse.


Este necesar întreprinderea de m suri care s stimuleze activitatea economic i dezvoltarea, în special, a întreprinderilor mici i mijlocii (p tura de mijloc), a a încât

acestea, corelate cu posibi litatea de sprijinire a unor ramuri ale economiei na ionale în cadrul reformei, s creeze noi locuri de munc i s conduc la diminuarea cheltuielilor pe care le efectueaz statul, în special la capitolul asigur rilor de stat, pentru sus inerea omajului.

Despre modul în care s-au realizat cheltuielile de la bugetul de stat se impune o singur precizare, i anume aceea c este alarmant faptul c la majoritatea sectoarelor de activitate, dar în special la înv mânt, s n tate, cultur , asisten social , ap rare, ordine public i siguran na ional , cheltuielile sunt reduse fa de nevoile de resurse pe care le are popula ia, în general, sau cei care lucreaz în aceste domenii. Aceasta arat c sursele din care s-au format veniturile la bugetul de stat (Þ scale, neÞ scale) nu s-au colectat întotdeauna la nivelul previziunilor ce au stat la baza întocmirii bugetului asigur rilor sociale de stat. În acest context, cheltuielile au fost mai mari i a trebuit s se g seasc acoperire din alte surse, ceea ce va crea diÞ cult i pentru perioada urm toare, având în vedere c în domeniul asis ten ei sociale, aloca ii, pensii, ajutoare i indemniza ii (principalele cheltuieli de la bugetul asigur rilor sociale de stat) nu au fost majorate corespunz tor pân în prezent, iar în perspectiv , va Þ nevoie de ob inerea de noi surse de venituri. În execu ia bugetar , mai ales dup intrarea în vigoare a Codului Þ scal, care are o serie de neclarit i, se vor resim i diÞ cult i în perioada urm toare, ceea ce, în mod cert, ar trebui s determine Ministerul Finan elor Publice s procedeze, credem noi, la adoptarea de m suri care s tempereze efectele dezastruoase ale crizei Þ nanciare în care este scufundat România:

colectarea, de la contribuabili, a observa iilor cu privire la Codul Þ scal, simularea prealabil a m surilor ce se vor lua i, apoi, adaptarea acestei legi la nevoile i condi iile social-economice din ara noastr ;intensiÞ carea eforturilor pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat, bugetele locale i bugetul asigur rilor sociale de stat;corectarea, în sens de reducere a Þ scalit ii, a unor taxe i impozite care s poat conduce la colectarea mai u oar a tuturor sumelor pe care le datoreaz o serie de persoane Þ zice i juridice;recuperarea debitelor de la marii datornici, prin preluarea unor cote din pachetele de ac iuni ale societ ilor comer ciale private aß ate în aceast situa ie i impunerea unui management adecvat sau reprivatizarea acestor societ i (pachete de ac iuni);ob inerea de venituri suplimentare din privatizare (spe r m ca acesta s Þ e rezultatul imediat al Þ naliz rii privatiz rii), precum i din ob inerea unor împrumuturi, Þ e i de la FMI.

Desigur, aceste m suri ar putea Þ prev zute într-un context mai larg, în cadrul procesului de reform i al programului de protec ie social pe care guvernul trebuie s le aib în vedere. Nu trebuie uitat c , mai ales, acum, în profund criz economico-Þ nanciar , la adunare minusul cu minusul d un minus i mai mare, ce poate Þ abisal. F r a glumi, precizez c numai la „înmul ire” minus cu minus d plus. De aceea nu era de dorit ca deÞ citele bugetare pentru 2010 i 2011 s Þ e corectate excesiv prin reducerea salariilor i cre terea taxelor/impozitelor, care vor reduce consumul, baza de impozitare etc. i vor adânci profund criza social , ce poate avea evolu ii/efecte greu de anticipat.


Considera ii privind execu ia bugetelor de stat i locale DeÞ citul bugetului de stat, de –1602,7 milioane lei, înregistrat la sfâr itul lunii iulie 2015, reprezint o dep ire important a nivelului programat pentru întregul an. Anul 2015 nu a adus ceea ce se dorea de mult, i anume înregistrarea de excedente. Situa ia execut rii bugetului de stat la 31.07.2015 se prezint în tabelul care urmeaz :

Execu ia bugetului de stat – milioane lei –

INDICATORI Realiz ri 31.07.2014*)

Realiz ri 31.07.2015*)

A. VENITURI 55492,5 63151,7VENITURI CURENTE 53637,8 60488,8Venituri Þ scale, din care 48803,8 54397,4Impozit pe proÞ t 8552,1 9472,1Alte impozite pe venit, proÞ t i câ tiguri din capital de la persoane juridice 642,1 618,7

Impozit pe venit 13315,0 15076,1Cote i sume defalcate din impozitul pe venit -8740,0 -10084,6Alte impozite pe venit, proÞ t i câ tiguri din capital 250,3 347,0Impozitul pe salarii - 0,1Impozite i taxe pe proprietate 853,6 605,9Impozite i taxe pe bunuri i servicii ... …Taxa pe valoarea ad ugat 29361,0 33915,4Sume defalcate din taxa pe valoarea ad ugat -9299,5 -10653,7Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii 595,8 649,7Accize 12459,6 13515,3Taxe pe servicii speciÞ ce - -Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utiliz rii bunurilor sau pe desf urarea de activit i 439,3 518,2

Impozitul pe comer ul exterior i tranzac iile interna ionale 371,3 412,5Alte impozite i taxe Þ scale 3,2 4,9Contribu ii de asigur ri 98,7 107,4Contribu iile angajatorilor 98,5 107,4Contribu iile angaja ilor 0,2 0,1Venituri neÞ scale 4735,3 5983,9Venituri din capital 150,9 221,1Opera iuni Þ nanciare 116,1 25,2Subven ii - -Sume primite de la U.E. în contul pl ilor efectuate i preÞ nan ri 1553,1 2060,4Sume în curs de distribuire 34,6 -11,0B. CHELTUIELI 62144,2 64754,4Cheltuieli curente 60166,9 62564,8Cheltuieli de personal 11961,4 12161,5Bunuri i servicii 2646,7 2588,9DobânziSubven ii

6310,62475,5

5663,62409,7

Transferuri între unit i ale administra iei publice 15454,8 18361,1 Alte transferuri 7194,3 6270,7Proiecte cu Þ nan are din fonduri externe nerambursabile 3906,2 4522,7Cheltuieli programe Þ nan are rambursabil 1098,6 282,4Asisten social 7809,4 8397,0Alte cheltuieli 1309,3 1426,6Cheltuieli de capital 623,9 1029,9Opera iuni Þ nanciare 1723,9 1708,9Pl i efectuate în anii preceden i i recuperate în anul curent -370,5 -549,3DEFICIT (-) / EXCEDENT (+) -6651,8 -1602,7*) Date provizorii; ... = Lips date. Sursa de date: Ministerul Finan elor Publice; Institutul Na ional de Statistic - Buletinul Statistic nr. 7/2015.


La alte categorii de venituri, cum ar Þ veniturile încasate din privatizare, se înregistreaz diÞ cult i care conduc clar la con cluzia c ideea privatiz rii prin vânzarea de active cu orice pre nu a jucat rolul deÞ nitoriu nici m car în cadrul realiz rii de venituri pentru bugetul de stat. În perioada urm toare, indiferent cât de mare va Þ nevoia de venituri, este necesar s se acorde o aten ie suplimentar evalu rii pe baz de eÞ cien economic a m surilor de reform prin privatizare, a a încât s nu ajungem în situa ia de a înstr ina valori esen iale din avu ia na ional , pe sume modice, f r perspec tiva de recuperare în perioada urm toare.

Execu ia bugetului asigur rilor pentru omaj-milioane lei-

INDICATORUL Realiz ri la 31.07.2014*

Realiz ri la 31.07.2015*

A. VENITURI - TOTAL 1157,3 1026,9VENITURI CURENTE 861,9 970,0Taxe pe utilizarea bunurilor - -Contribu ii de asigur ri 855,4 966,4Contribu iile angajatorilor 497,2 561,1Contribu iile asigura ilor 358,2 405,3Venituri neÞ scale 6,5 3,6Opera iuni Þ nanciare - -Subven ii de la bugetul de stat 275,0 -Sume primite de la U.E./al i ordonatori 20,4 57,0CHELTUIELI - TOTAL 961,6 786,0Cheltuieli curente 971,7 798,4Cheltuieli de personal 56,3 56,3Bunuri i servicii 24,2 19,3Dobânzi 0,2 -Subven ii 1,0 1,2Transferuri între unit i ale adminstra iei publice 216,2 136,3

Proiecte cu Þ nan are din fonduri externe nerambursabile 33,4 87,8

Asisten social 630,1 480,4Alte cheltuieli 10,3 17,2Cheltuieli de capital 0,4 0,2Pl i efectuate în anii preceden i i recuperate în anul curent -10,5 -12,5

Opera iuni Þ nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finan elor Publice; Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.

Comparativ cu programul stabilit pentru anul 2015 înca s rile din accize, ca i taxele vamale încasate sau impozitul pentru i ei i gaze naturale din produc ia intern sunt mai reduse fa de previziunile ini iale. Explica ia este simpl , în sensul c Ministerul Finan elor Publice a g sit, în mod nefundamentat, ca m sur de cre tere a veniturilor la buget, m rirea taxelor mai sus men ionate, ceea ce, în Þ nal, a dus la cre terea pre urilor, la declinul vânz rilor i, în consecin , la ob inerea unor încas ri mai mici. Nici nu mai vorbim de faptul c aceast politic a dus la o escaladare a pre urilor generale, pe ansamblul economiei na ionale, cu efect imediat în deteriorarea nivelului de trai al popula iei.


Iat deci un subiect de analiz pentru cei care au gândit bugetul de stat pentru 2011-2015 i care trebuia s se axeze, în mod indubitabil, pe g sirea unor pârghii de colectare mai rapid de venituri pentru bugetul statului, de relaxare Þ scal pentru a aduna pu inul de la mul i, opus criteriului de a lua mult de la pu ini i, mai ales, de g sirea unui echilibru în ceea ce prive te aducerea, prin m suri Þ scale relaxante, a întregii economii la suprafa . Altfel, în mod teoretic, cu prilejul rectiÞ c rilor, m surile de majorare a taxelor i impozitelor vor Þ frumoase în matricea pus pe hârtie, dar total neeÞ ciente în activitatea practic a procesului econo mic i, mai ales, a activit ii de colectare, existând i peri colul clar al fugii unor activit i în „subteran“ i al sc p rii acestora de sub control. Un element c ruia trebuie s i se acorde aten ie îl reprezint categoria de cheltuieli constând în dobânzi care s-au f cut în contul datoriei publice i este ridicat. Celelalte cheltuieli s-au efectuat, de regul , în limitele disponibilului, dar au creat probleme ordonatorilor de credite de la buget, care nu au avut posibilitatea s fac fa cheltuielilor reale. La elaborarea bugetului pentru 2015 s-a pus accentul pe sporirea cheltuielilor pentru unele sectoare consumatoare de la bugetul de stat. i va Þ totu i diÞ cil s se realizeze un echilibru, în contex tul în care gradul de nemul umire este i el la fel de mare, ceea ce presupune c este nevoie de sume suplimentare în perspectiva echilibr rii bugetului. Delicat apare situa ia privind modul în care au fost realizate prevederile bugetului asigur rilor sociale de stat, prezentat în tabelul urm tor:

Execu ia bugetului asigur rilor sociale de stat 2015 – milioane lei -

INDICATORI Realiz ri la 31.07.2014*)

Realiz ri la 31.07.2015*)

A. VENITURI 30382,6 32192,8I. Venituri curente 22546,1 20665,0Contribu ii de asigur ri 22498,3 20607,2Contribu iile angajatorilor 16628,1 14445,0Contribu iile asigura ilor 5870,3 6162,1II. Venituri neÞ scale 47,8 57,8III. Subven ii de la bugetul de stat 7885,5 11578,1IV. Sume în curs de redistribuire -49,2 -53,9V. Sume de la UE în contul pl ilor efectuate 0,1 3,7B. CHELTUIELI 30266,1 31879,3Cheltuieli curente 30286,2 31899,1Cheltuieli de personal 95,7 97,2Bunuri i servicii 221,7 226,5Dobânzi 6,4 2,6Transferuri între unit i ale adminstra iei publice - -Proiecte cu Þ nan are din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 0,2 5,4

Asisten social 29962,1 31567,4Cheltuieli de capital 1,5 0,1Pl i efectuate în anii preceden i i recuperate în anul curent -21,6 -20,0

Opera iuni Þ nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5

*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finan elor Publice; Institu tul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Execu ia bugetelor locale este prezentat în tabelul urm tor:

INDICATORI– milioane lei –



A. VENITURI – TOTAL 29504,0 33772,91. VENITURI CURENTE 23494,5 26503,4VENITURI FISCALE 22188,8 25082,5Impozit pe proÞ t de la operatorii economici 31,5 33,3Cote i sume defalcate din impozitul pe venit 8740,0 10084,6Impozit pe venit 134,4 158,2Alte impozite pe venit, proÞ t i câ tiguri din capital 5,8 7,8Impozite i taxe pe proprietate 3016,8 3116,5Impozite i taxe pe bunuri i servicii ... …Sume defalcate din TVA 9299,5 10653,7Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii 8,1 10,1Taxe pe servicii speciÞ ce 18,4 19,9Taxe pe utilizarea bunurilorsau pe desf urarea de activit i 833,9 888,0

Alte impozite i taxe Þ scale 100,6 110,3VENITURI NEFISCALE 1305,7 1420,92. VENITURI DIN CAPITAL 118,7 113,83. OPERA IUNI FINANCIARE 1675,4 2286,84. SUBVEN II DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRA IEI PUBLICE 2752,9 2870,9

Subven ii de la bugetul de stat 2732,9 2842,5Subven ii de la alte administra ii 19,9 28,45. SUME PRIMITE DE LA U.E. 1462,5 1998,0B. CHELTUIELI 25962,9 27414,2Cheltuieli curente 22384,9 24326,2I. Cheltuieli de personal 8712,1 9627,4II. Bunuri i servicii 5989,8 5960,8III. Dobânzi 444,4 347,7IV. Subven ii 1087,4 1097,1VI. Transferuri între unit i ale administra iei publice 1517,4 1628,9VII. Alte transferuri 327,1 229,6VIII. Asisten social 1809,9 2143,2IX. Alte cheltuieli 432,1 413,2

Pl i în Þ nan are din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2064,8 2878,2

Cheltuieli de capital 2864,6 2557,5X. Active neÞ nanciare 2770,1 2493,1XI.Active Þ nanciare 94,5 64,4Opera iuni Þ nanciareÎmprumuturiRamburs ri de creditePl i efectuate în anii preceden i i recuperate în anul curentEXCEDENT (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,63541,0

661,314,7

646,6-130,86358,7

Sursa: Ministerul Finan elor Publice; Institu tul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.

În concluzie, se poate aprecia c nivelul realiz rilor buge telor de stat, al asigur rilor sociale de stat i locale s-a realizat cu deÞ cien e i, mai ales, la bugetul de stat, care, în ciuda rectiÞ c rilor ce s-au efectuat, nu a putut Þ echilibrat pe de-a întregul i nu a satisf cut integral nevoile stringente ale unor sectoare vitale de activitate.

S-ar mai putea exprima unele aprecieri i, fa de deÞ citul bugetului consolidat, dar situa ia nu prezint nout i deosebite, iar cauzele ei perpetueaz .


Evolu ia datoriei publice În condi iile în care economia na ional suß din greu, f r perspectiva de a ajunge la o constant , Þ e ea i de nivel foarte sc zut, pentru a face fa cerin elor din ce în ce mai mari în execu ia bugetar , se acumuleaz datorie public intern . Cre terea datoriei publice în România nu ar Þ o problem deosebit de grea în contextul în care ar exista o prognoz , Þ e i pe termen scurt sau mediu, în ceea ce prive te cuantiÞ carea unor venituri reale, care s Þ e atrase la bugetul de stat. În alte condi ii, cum sunt cele de acum, în care veniturile la buget sunt net dep ite de cheltuielile stabilite prin bugetul de stat, se recurge la posibilitatea echilibr rii bugetului prin cre terea dato riei publice interne i a celei externe. Aceast datorie public intern este purt toare de dobânzi serioase, mai ales acum, în contextul crizei Þ nanciare mondiale, ceea ce, în perioada urm toare, va conduce la cre terea, pe de o parte, a cheltuielilor de la bugetul de stat, iar pe de alt parte, va avea ca efect scumpirea vie ii popula iei. Este esen ial c , în momentul de fa , datoria public in-tern a ajuns la un nivel mai ridicat, pentru care guvernul va trebui s pl teasc i dobânzi. Pentru a face fa necesit ii de a pl ti datoria intern , guvernul, prin

Ministerul Finan elor Publice, nu are alt solu ie decât s împrumute în continuare de la b ncile comerciale i s atrag bani de la popula ie prin emisiuni de certiÞ cate de trezorerie. Acesta este mecanismul prin care guvernul g se te posi bilitatea unui respiro prin care s poat r spunde cerin ei majore de surse pentru acoperirea cheltuielilor de la bugetul statului. Problema care se pune este aceea c , din cauza faptului c aceste cheltuieli sunt neacoperite, guvernul a trebuit s fac mai multe rectiÞ c ri bugetare. Or, aceste rectiÞ c ri bugetare s-au putut efectua numai prin g sirea unor noi „solu ii“ care s aduc venituri suplimentare la bugetul de stat. Pe de o parte, aceast m sur se poate dovedi înc o dat a Þ mai mult teoretic , în sensul c a condus la stagnarea volumului desfacerilor de astfel de produse; pe de alt parte, nu este exclus ca, într-o perspectiv imediat , o parte dintre afacerile cu astfel de produse s alunece, u or, dar sigur, în zona necontrolat a pie ei. Concomitent, pentru a atrage noi surse Þ nanciare, în special de la popula ie, guvernul va trebui s vând certiÞ cate de trezorerie, context în care, pe de o parte, va cre te datoria public intern , iar pe de alt parte, se va reu i totu i o a ezare a preten iilor popula iei, prin aceea c unele surse Þ nanciare existente în prezent vor Þ atrase i, în felul acesta, raportul dintre cerere i ofert se va „echilibra“, în sensul sc derii cererii din lips de posibilit i Þ nanciare. Dar exist pericolul ca modiÞ c rile accizelor la unele produse s conduc , f r doar i poate, la un evantai, dac nu cumva la o avalan a cre terii pre urilor i la celelalte produse care înglobeaz (uneori i cele care nu înglobeaz ) costuri pe seama acestor produse. Era mai eÞ cient ca, rectiÞ c rile de buget s nu se Þ f cut numai pe seama celor dou surse men ionate, ci s se Þ avut în vedere i g sirea unor c i concrete prin care s Þ e stimulat produc ia, a a încât s se realizeze o activitate proÞ tabil , în baza c reia salariile s poat Þ rea ezate în sens pozitiv, iar taxele reale (impozit pe proÞ t, pe salarii etc.) ce vor Þ încasate de stat s creasc . Altfel, aÞ rma ii de genul „am dep it vârful pl ii datoriei externe“ nu sunt aduc toare de satisfac ii i, mai ales, de lini te pentru majoritatea popula iei, atâta timp cât nu se aÞ rm i c „s-au g sit i întreprins câteva m suri privind asigurarea protec iei


sociale“. Iat de ce nivelul datoriei publice interne pe care îl înre gistreaz România în prezent este suÞ cient de mare, în condi iile în care veniturile popula iei, pentru marea mas , au ajuns la niveluri greu de suportat. Datoria public intern , Þ ind aproape la nivelul bugetului pentru un an, este greu de imaginat cum va putea popula ia rii s fac fa la capitolul „cheltuieli pentru dou bugete“ cu „venituri pentru un singur buget“. M surile de austeritate luate în 2011, care au continuat i în primele cinci luni ale anului 2012, precum i împrumuturile de la FMI, Banca Mondial i Uniunea European vor atârna greu în strategia Þ nanciar intern . În 2012 s-au resim it negativ efectele Þ nanciare ale politicii din ultimii trei ani asupra nivelului de trai al popula iei. Exist posibilitatea Þ e de a g si doar solu ii pentru înghe area salariilor, i nu de a încuraja activit ile generatoare de noi locuri de munc i care s asigure venituri cel pu in decente pentru popula ie, concomitent cu plafonarea ratei omajului, ceea ce va avea în 2013 un efect negativ pentru România (m refer la nivelul de trai al popula iei, mai ales a categoriilor defavorizate). În anul 2014 i în prima jum tate a anului 2015 au ap rut primele semne c situa ia se poate redresa.

Execu ia Bugetului fondului na ional unic de asigur ri sociale de s n tate – milioane lei –

INDICATORI Realiz ri1.I.-31.VII.2014

Realiz ri1.I.-31.VII.2015

A. VENITURI - TOTAL 12192,9 12877,2VENITURI CURENTE 10586,7 12041,9VENITURI FISCALE 747,0 979,0

Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii 747,0 979,0

Contribu ii de asigur ri 9834,3 11047,5Contribu iile angajatorilor 4649,1 5234,6Contribu iile asigura ilor 5185,3 5813,0Venituri neÞ scale 5,4 15,4Subven ii de la bugetul de stat 1476,9 740,2Subven ii de la alte administra ii 115,8 95,1Sume de la UE în contul pl ilor efectuate 13,6 -CHELTUIELI - TOTAL 12984,1 12914,6Cheltuieli curente 12996,6 12929,2Cheltuieli de personal 90,4 88,8Bunuri i servicii 12147,5 12011,0Dobânzi 3,1 0,5Proiecte cu Þ nan are din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 20,6 -

Asisten social 734,9 828,9Cheltuieli de capital - -Pl i efectuate în anii preceden i i recuperate în anul curent -12,5 -14,7

Opera iuni Þ nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,4

1) Date provizorii.Sursa de date: Ministerul Finan elor Publice; Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.

În acest articol am urm rit s prezent m execu ia tuturor bugetelor care împreun constituie bugetul consolidat. Se poate constata c deÞ citele s-au redus.


BibliograÞ e selectiv - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucure ti, publicat în volumul conferin ei, Editura „Artifex” Bucure ti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revist indexat în bazele de date interna ionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situa ia monetar a României. Resursele i execu ia bugetar , Simpozionul Interna ional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucure ti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucure ti - Departamentul de Statistic i Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovi te, Universitatea Politehnic din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnic din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucure ti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024

- Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii, Editura Economic , Bucure ti

- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget deÞ cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget DeÞ cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL INVESTMENT AND BUDGET EXECUTION

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic StudiesAssoc. Prof. M d lina Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of BucharestGeorgiana NI U PhD. StudentBucharest University of Economic StudiesCristina SACALBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors present an analysis model applicable to Þ nancial investments and budgetary execution. The main topics approached are the analysis of budget execution in Romania, the implementation of state and local budgets, and the public debt. The raw data and the results of the analysis are presented with the help of tables and charts, relevant for the analysis topics. Also, the authors propose some measures to appease the status of the Romanian economic environment, subjected to the effects of the Þ nancial crisis. Key words: budget, analysis, execution, revenues, expenses

Analysis of budget execution For the 2012 period, the executive, through the Ministry of Finance, has prepared and submitted the budgets (the state budget and social insurance) to parliament for approval for the next years. The result of budget execution for 2014 was somewhat interesting, because as would have been normal for the multitude of taxes, when their proper collection, to lead to additional revenue for the state budget expenditures. The budgets for 2014 ended with a deÞ cit in the process of steady decline. Execution of the State Budget in July of 2014, recorded a deÞ cit of -6.6518 billion lei, while the one in 2015, the same month it was -1 602 7 million. The budget for unemployment insurances ended with a surplus of 240.9 million lei, the state budget for social insurances, in the same period ended with a surplus of 313,5 million lei, while at the same time local budgets recorded a surplus of 6358,7 million lei. When speaking about indirect taxes, specially excises, customs taxes, added value taxes, these revenues where not fully achieved, beceause, on one hand, the activities for excises decreased and on the other hand, when excise increased, the volume of physical activity decreased. There was also a large, lets say ease, with which extemptions and rescheduling of tax payments were approved, for a large number of economic agents. Neither the capital income, such as the exploitation of state assets, not amounted to an outstanding level, and receipts from repayment of loans were reduced.


It is neccessary to undertake measures to stimulate and develop economic activity, particularly for, small and medium entreprises (the middle class), so that they correlated with the ability to support some sectors of national economy in the reform, to create new jobs and lead to a decrease of the expenses made incurred by the State, especially in the chapter of state insurances, for unemployment support. The way of how the expenses were made from the state budget, it requires one remark, namely that it is alarming that in most sectors of activity, but particularly in education, health, culture, social welfare, defense, orders public and national security, expenses, in general are reduced to the population’s needs, or to those who work in these areas. This shows that the sources from which the state budget revenues were formed (tax, non-tax) were not always collected at the projections that were the basis for drawing up the budget of state social insurance. In this context, expenses were higher and had to be covered from other sources, which will create difÞ culties for the next period, given that in the Þ eld of social assistance, allowances, pensions, beneÞ ts and salaries (the main expense of the state social insurance budget) were not increased accordingly until now and in the future, it will be necessary to obtain new sources of revenues. The execution of the budget, especially after the implementation of the new tax code, which has a number of uncertainties, will be felt difÞ culties in the coming period, which certainly should determine the Ministry of Finance to proceed, we believe, in the adoption of measures to mitigate the effects of the devastating Þ nancial crisis that is submerged in Romania: collecting from taxpayers, of observations relating to the tax code, prior

simulation of measures to be taken and then adapt that law to the needs and socio-economic conditions of our country;intensify efforts to collect revenues from the state budget, local budgets and state social insurance budget;correction, in the sense of reducing the taxation of certain taxes that can lead to easier collection of any amounts that a number of individuals and businesses it owesdebt recovery from major debtors, by taking over a sum of packages of shares of private companies in this situation and by imposing of proper management or re-privatization of these companies (shares);obtain additional income from privatization (we hope it to be the immediate result of the completion of privatization) and in obtaining loans, even from the IMF.

Of course, these measures could be projected in a broader context, in the reform process and social protection program that the government should consider. It shouldn’t be forgotten, that now, in deep Þ nancial and economic crisis, when adding, minus and minus it would be obtained a bigger minus that can be abysmal. Without joking, I must say that only when “multiplying” minus by minus we obtain a plus. Therefore it was not desirable that budget deÞ cits for 2010 and 2011 to be corrected by reducing excessive salaries and increasing taxes / charges, which will reduce consumption, tax base etc. and will deepen the social crisis, which may have developments / effects difÞ cult to predict.

Considerations on the implementation of state and local budgets The state budget deÞ cit of -1.6027 billion lei, recorded in late July 2015 is exceeded in the level planned for the full year. 2015 has not brought much what they


wanted, namely record surpluses. Execution of state budget situation at 31.07.2015 is presented in the following table:

Execution of state budget– million lei –

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)

Achievements 31.07.2015*)

A. INCOME 55492,5 63151,7CURRENT INCOME 53637,8 60488,8Fiscal income, from which 48803,8 54397,4Tax on gain 8552,1 9472,1Other taxes on income, proÞ ts and capital gains from legal entities 642,1 618,7

Income tax 13315,0 15076,1Shares and amounts deducted from income tax -8740,0 -10084,6Other taxes on income, proÞ ts and capital gains 250,3 347,0Payroll tax - 0,1Taxes and duties on property 853,6 605,9Taxes and duties on goods and services ... …Value Added Tax 29361,0 33915,4Amounts deducted from the Value Added Tax -9299,5 -10653,7Other general taxes and duties on goods and services 595,8 649,7Excise 12459,6 13515,3Taxes on speciÞ c services - -Taxes on using goods, authorization on using goods or carrying out activities 439,3 518,2

Taxes on foreign trade and international transactions 371,3 412,5Other taxes and Þ scal charges 3,2 4,9Insurance contributions 98,7 107,4Employers’ contributions 98,5 107,4Employee’s contributions 0,2 0,1Non-tax income 4735,3 5983,9Income from capital 150,9 221,1Financial Operations 116,1 25,2Subsidies - -Amounts received from U.E. account payments and pre-Þ nancing 1553,1 2060,4

Amounts under distribution 34,6 -11,0B. EXPENSES 62144,2 64754,4Current Expenses 60166,9 62564,8Staff expenses 11961,4 12161,5Goods and services 2646,7 2588,9InterestSubsidies

6310,62475,5

5663,62409,7

Transfers between government units 15454,8 18361,1Other Transfers 7194,3 6270,7Projects funded by external grants 3906,2 4522,7Expenses for reimbursable funding programs 1098,6 282,4Social assistance 7809,4 8397,0Other expenses 1309,3 1426,6Capital expenses 623,9 1029,9Financial Operations 1723,9 1708,9Payments made in previous years and recovered in the current year -370,5 -549,3

DEFICIT (-) / SURPLUS (+) -6651,8 -1602,7*) provisional data; ... = Not available data. Data source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


For other income, like the one from privatization, there are some difÞ culties which lead clearly at the conclusion that the idea of privatization through asset selling at any price it didn’t played a deÞ ning role, not even in the realization of the state budget income. In the following period, no metter how large will be the need for income, it’s neccessary to pay addittional attention on assessment based on economic efÞ ciency of the reform measures throught privatization, so that we would not get in a position of alienating core values from national wealth, for modest amounts, without a view for recovery thereafter.

Execution of unemployment insurance budget -million lei-

INDICATORS Achievements 31.07.2014*

Achievements 31.07.2015*

A. TOTAL INCOME 1157,3 1026,9CURRENT INCOME 861,9 970,0Taxes on using goods - -Insurance contributions 855,4 966,4Employers’ Contributions 497,2 561,1Policyholders Contributions 358,2 405,3Non-tax income 6,5 3,6Financial Operations - -Subsidies from state budget 275,0 -Amounts received from EU/ others 20,4 57,0TOTAL - EXPENSES 961,6 786,0Current expenses 971,7 798,4Staff expenses 56,3 56,3Goods and services 24,2 19,3Interest 0,2 -Subsidies 1,0 1,2Transfers between government units 216,2 136,3Projects funded by external grants 33,4 87,8Social assistance 630,1 480,4Other expenses 10,3 17,2Capital expenses 0,4 0,2Payments made in previous years and recovered in the current year -10,5 -12,5

Financial Operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 195,7 240,9

*) provisional dataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

Compared with the 2015 schedule excise collection, customs taxes or tax receipts for oil and natural gas from domestic production are lower than initial forecast. Not to mention the fact that this policy had led to a escalation of the general prices, on national economy, with immediate effect in the deterioration of the living standards of the population. So here is a subject of analysis for those who thought the state budget for 2011-2015 that had to be focused, undoubtedly, on Þ nding levers for faster collection of revenue for the state budget, Þ scal relaxation to gather little from many, opposite to the criterion to take over the few and, especially, Þ nding a balance in terms of bringing through relaxing Þ scal measures the entire economy to the surface.


Otherwise, theoretically, during corrections, measures to increase the taxes when put on paper matrix will look nice, but totally ineffective of the economic process in practice and especially on gathering activities, and there is a clear danger of ß ight of “underground” activities and escape their control. An element which must be given attention is expenses, like interests which were made for public debt and is also high. Other expenses were made, usually in available limits, but created problems for the budget authorizing ofÞ cers, who were not able to cope with actual costs. In developing the 2015 budget the focus was on increasing consumer spending for some sectors of the state budget. And it will be still difÞ cult to achieve a balance, given that the degree of dissatisfaction is also high, which implies the need for additional funds towards balancing the budget. A delicate situation arises on how the provisions of the state social insurances budget were made, shown in the following table:

Execution of state social insurance budget 2015 – milioane lei -

INDICATORS Achievements 31.07.2014*)


A. Income 30382,6 32192,8I. Current Income 22546,1 20665,0Insurance contributions 22498,3 20607,2Employers’ contributions 16628,1 14445,0Policyholders contributions 5870,3 6162,1II. Non-Þ scal Income 47,8 57,8III. Subsidies from state budget 7885,5 11578,1IV. Amounts under distribution -49,2 -53,9V. Amounts from the EU in account of payments made 0,1 3,7B. EXPENSES 30266,1 31879,3Current Expenses 30286,2 31899,1Staff expenses 95,7 97,2Goods and services 221,7 226,5Interest 6,4 2,6Transfers between government units - -Projects Þ nanced by external funds (NEF) post-accession 0,2 5,4Social assistance 29962,1 31567,4Capital expenses 1,5 0,1Payments made in previous years and recovered in the current year -21,6 -20,0

Financial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 116,5 313,5*) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.


Execution of local budgets is presented in the following table:INDICATORS– million lei –



A. TOTAL - INCOME 29504,0 33772,91. CURRENT INCOME 23494,5 26503,4INCOME TAX 22188,8 25082,5Tax on proÞ t from economic operators 31,5 33,3Shares and amounts deducted from income tax 8740,0 10084,6Income tax 134,4 158,2Other taxes on income, proÞ ts and capital gains 5,8 7,8Taxes and duties on property 3016,8 3116,5Taxes and duties on goods and services ... …Amounts deducted from the VAT 9299,5 10653,7Other general taxes and duties on goods and services 8,1 10,1Taxes on speciÞ c services 18,4 19,9Taxes on using goods or carrying out activities 833,9 888,0Other taxes and Þ scal duties 100,6 110,3NON-TAX INCOME 1305,7 1420,92. CAPITAL INCOME 118,7 113,83. FINANCIAL OPERATIONS 1675,4 2286,8

4. SUBSIDIES FROM OTHER LEVELS OF GOVERNMENT 2752,9 2870,9

Subsidies from state budget 2732,9 2842,5Subsidies from other administrations 19,9 28,45. AMOUNTS RECEIVED FROM UE 1462,5 1998,0B. EXPENSES 25962,9 27414,2Current expenses 22384,9 24326,2I. Staff expenses 8712,1 9627,4II. Goods and services 5989,8 5960,8III. Interest 444,4 347,7IV. Subsidies 1087,4 1097,1VI. Transfers between government units 1517,4 1628,9VII. Other transfers 327,1 229,6VIII. Social assistance 1809,9 2143,2IX. Other expenses 432,1 413,2Projects Þ nanced by external funds (NEF) post-accession 2064,8 2878,2Capital expenses 2864,6 2557,5X. Non-Þ nancial assets 2770,1 2493,1XI.Financial Assets 94,5 64,4Financial operationsLoansLoan repaymentPayments made in previous years and recovered in the current yearSURPLUS (+)/DEFICIT (-)

824,00,9

823,1-110,6

3541,0

661,314,7646,6-130,8

6358,7

Source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

In conclusion, we can say that the achievements of state budgets, social security and local government was done with deÞ ciencies, especially the state budget, which, despite corrections could not be balanced on the whole and not fully satisÞ ed the urgent needs of vital sectors of activity. We can express some feedback on the budget deÞ cit, but the situation does not present special news and its causes perpetuate.


Public debt developments Given that the national economy is blowing hard, without perspective of reaching a constant, be it at very low level, to meet the demands of increasingly large budget execution, internal public debt accumulates. Rising public debt in Romania would not be a particularly difÞ cult in the context in which there is a forecast, even on short or medium term, regarding the identiÞ cation of real income, to be attracted to the state budget. In other circumstances, such as those now, in which the budget revenues are exceeded by the expenses set by the state budget, the budget is balanced by increasing domestic debt and foreign debt. This domestic public debt is serious interest-bearing, especially now, in the context of the global Þ nancial crisis, which, on one hand, in the coming period will increase, and on the other hand, spending from the state budget, will lead to higher prices for population life. It is essential that, at present, domestic public debt reached a higher level, for which the government will have to pay and interest. To cope with the need to pay domestic debt, the government, through the Ministry of Finance, has no choice but to continue to borrow from commercial banks and to attract money from the public by issuing treasury bills. This is the mechanism by which the government Þ nds the possibility of a break through which it can meet the requirement by major sources to cover the expenses of the state budget. The question is that, because these expenses are not covered, the government had to do more budget adjustments. These budget adjustments have been made only by Þ nding new ‘solutions’ that will bring additional revenue to the state budget. On one hand, this measure may prove once again to be more theoretical in the sense that led to stagnating sales volume of such products; on the other hand, it is conceivable that, in an immediate sense, some businesses with such products to slip, slowly but steadily, in the uncontrolled market. Simultaneously, in order to attract new Þ nancial resources, especially from the public, the government will have to sell treasury bills, a context in which, on one hand, will increase domestic public debt, and on the other hand, will succeed however to a settlement of population in that some currently existing Þ nancial resources will be attracted and, thus, the ratio between supply and demand will be “balanced” in the sense of decreasing demand due to lack of Þ nances. But the danger is that changes in excise at some products to lead, undoubtedly, to a fan, whether or not an avalanche of price increases and other products which includes (sometimes and that does not include) costs on account of these products. It was more efÞ cient that, buget’s corrections not to be made solely based on the two sources mentioned, but to be considered some concrete ways through which the production could be stimulated, so as to achieve a proÞ table activity, under which wages could be restored in a positive sense and the real taxes (income tax, payroll, etc.) collected by the state to increase. Otherwise, statements like “We overcome top external debt payment “are not bringing satisfaction and especially, are not bringing quiet for majority of people, as long as it asserts that “ several measures on social protection were found and taken”. That is why the domestic public debt that Romania currently reordered is large enough, while the incomes of the population, for the vast mass had reached unbearable levels. Domestic public debt, being at the budget level for nearly a year, it is hard to imagine


how the population will be able to cope with the “expenditure budgets for two” with “income for a single budget.” The austerity measures taken in 2011, which continued in the Þ rst Þ ve months of 2012, and loans from IMF, World Bank and European Union will hang heavy in the domestic Þ nancial strategy. In 2012 negative Þ nancial effects of policies from the last three years were felt on the living standard of the population. There is an opportunity either to Þ nd just solutions for freezing salaries or not to encourage activities that generate new jobs and provide at least decent income for population, while at the same time capping the unemployment rate, which will have a negative effect in 2013 for Romania (I mean the standard of living of the population, particularly the disadvantaged). In 2014 and the Þ rst half of 2015 appeared the Þ rst signs that the situation may recover.

Execution Of National Single Fund Health Insurance Budget – million lei –

INDICATORS Achievements 1.I.-31.VII.2014

Achievements 1.I.-31.VII.2015

A. TOTAL - INCOME 12192,9 12877,2CURRENT INCOME 10586,7 12041,9TAX INCOME 747,0 979,0Other general taxes and duties on goods and services 747,0 979,0Insurance Contributions 9834,3 11047,5Employers’ Contributions 4649,1 5234,6Policyholders Contributions 5185,3 5813,0Non-tax income 5,4 15,4Subsidies from state budget 1476,9 740,2Grants from other governments 115,8 95,1Amounts from the EU in account of payments made 13,6 -TOTAL - EXPENSES 12984,1 12914,6Current expenses 12996,6 12929,2Staff expenses 90,4 88,8Goods and services 12147,5 12011,0Interest 3,1 0,5Projects Þ nanced by external funds (NEF) post-accession 20,6 -Social assistance 734,9 828,9Capital expenses - -Payments made in previous years and recovered in the current year -12,5 -14,7

Finacial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) -791,2 -37,41) Provisional DataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015. In this paper we aim to present the execution of all budgets which together constitute the consolidated budget. It may be noted that the deÞ cits were reduced.


References - Anghelache C., Anghelache G.V., Anghel M.G. (2014). Indicators of Romania’s

Budget and Monetary Situation, International Symposiom „Strategies for Romania’s Economic Evolution - Measures for Relaunching”, May 22nd, Bucharest, 2014, organizator principal Universitatea Artifex din Bucure ti, publicat în volumul conferin ei, Editura „Artifex” Bucure ti, 2014, pp. 82-83, ISBN 978-973-7631-96-1, publicat Budgetary Execution, Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128, Romanian Statistical Review este revist indexat în bazele de date interna ionale DOAJ, Index Copernicus, EBSCO, ICAAP, RePEc, ISSN 22359-8972 CNCSIS, categoria B+

- Anghelache C., Manole A.L., Anghel M.G. (2013). Situa ia monetar a României. Resursele i execu ia bugetar , Simpozionul Interna ional „Romania under the Effect of the Economic-Financial Crisis. Methods and Models for Macroeconomic Analysis and Forecast”, organizat de Universitatea Artifex din Bucure ti în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucure ti - Departamentul de Statistic i Econometrie, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Universitatea VALAHIA din Târgovi te, Universitatea Politehnic din Czestochowa, Polonia, Universitatea Tehnic din Kosice, Slovacia, în perioada 5-6 decembrie 2013, Bucure ti, publicat în revista ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pp. 12-25, ISSN 2069–4024


- Moraru, C., Popovici, N. (2014). Analysis of Budget deÞ cit in Romania during 2000-2013, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 359-362

- Penu, D. (2012). The Analysis of the Budget DeÞ cit in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 60 (2012), Issue (Month): 1 (March), pp. 73-77

- Solomon, A.G., Capusneanu, S. (2015). Analysis of Budgetary and Fiscal Convergence Scenarios for Romania and Bulgaria in the Period 2007-2016, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 2 (April), pp. 93-99

- Turcin, M.C. (2015). The Budgeting Process In Romania, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2015), Issue (Month): (August), pp. 241-249

- www.insse.ro


Analiza corela ei dintre Produsul Intern Brut i consumul Þ nal de energie electric

Drd. Viorel – Florin GÎLC

Abstract Acest studiu î i propune analiza corela iei dintre Produsul Intern Brut al României i Consumul Final de Energie Electric anual în perioada 2000 - 2011. Pentru analiza acestei corela ii am folosit un model linear de regresie simpl în care am considerat Produsul Intern Brut ca variabil endogen (variabila dependent ) i Consumul Final de Energie Electric ca factor explicativ (variabila independent ). Produsul Intern Brut reprezint unul dintre cei mai importan i indicatori macroeconomici i reß ect expresia sintetic a rezultatelor tuturor activit ilor economice produse în interiorul unui stat în decurs de un an. Cuvinte cheie: produs intern brut, consum, corela ie, energie electric , regresie

Introducere În cadrul analizei efectuate asupra factorilor ce determin varia ia Produsului Intern Brut realizat prin metoda cheltuielilor, am pornit de la elementele metodologice speciÞ ce utiliz rii produc iei Þ nale folosind pre urile comparabile (constante). Pre urile constante reprezint de fapt pre urile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea pre urilor comparabile pentru exprimarea bunurilor i serviciilor Þ nale se ob ine Produsul Intern Brut real, adic modiÞ carea valorilor are loc doar ca urmare a cantit ilor, pre urile r mânând neschimbate. Am considerat c aceasta constituie o surs de informa ii semniÞ cative i realiste asupra principalelor corela ii care inß uen eaz evolu ia principalului agregat macroeconomic. Astfel, Produsul Intern Brut reprezint suma valorilor tuturor m rfurilor i serviciilor destinate consumului Þ nal, produse în toate ramurile economiei, care se pot evalua în bani. Produsul Intern Brut poate Þ determinat prin însumarea componentelor care exprim folosirea bunurilor i serviciilor ce formeaz produc ia Þ nal , respectiv:

PIB= CP+CG+IB+EN Unde: CP – Consumul privat, reprezint cheltuielile gospod riilor în economie CG – Consumul guvernamental, reprezint suma tuturor cheltuielilor

guvernamentale pentru bunuri i servicii IB – Investi iile brute, reprezint cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace

Þ xe EN – Exporturile nete, reprezint diferen a între exporturi i importuri Pentru determinarea Consumului Final de Energie Electric realizat în anul de analiz sunt luate în considerare: 1. Energia electric vândut de furnizorii de energie electric consumatorilor Þ nali, inclusiv cea consumat de ace tia drept consum propriu, în regim de autofurnizare


2. Energia electric utilizat pentru consum Þ nal propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, de c tre un produc tor de energie electric 3. Energia electric vândut de un produc tor de energie electric consumatorilor racorda i prin linii directe de centrala electric apar inând respectivului produc tor, valori realizate în anul de analiz . Consumul Final de Energie Electric este exprimat în tone echivalent petrol (tep).

Modelul econometric de analiza a corelatiei PIB - CFEE Pornind de la datele pentru Produsul Intern Brut i Consumul Final de Energie Electric am dorit s identiÞ c rela ia existent la nivelul rii noastre între Consumul Final de Energie Electric i varia ia Produsului Intern Brut. În acest scop am utilizat ca metod de analiz regresia linear unifactorial . Pentru regresia linear simpl este necesar s identiÞ c m un model econometric factorial de forma:

uxfy )( Unde: y- valorile reale ale variabilelor dependente x - valorile reale ale variabilelor independente u - variabila rezidual , reprezentând inß uen ele celorlal i factori

ai variabilei y, nespeciÞ ca i în model i considera i a Þ factori întâmpl tori, cu inß uen e asupra variabilei y

În scopul construc iei unui model linear de regresie am deÞ nit Consumul Final de Energie Electric ca Þ ind variabila independent , în timp ce Produsul Intern Brut a fost considerat o variabil dependent (rezultativ ). Astfel modelul de regresie poate Þ transcris sub forma:

CFEEbaPIB

Din punct de vedere econometric, modelul considerat trebuie s includ i componenta rezidual , v zut ca o reprezentare a diferen elor ce apar între valorile determinate din punct de vedere teoretic i cele m surate în cadrul economiei reale.

uCFEEbaPIB Unde: PIB - Produsul Intern Brut (variabil dependent ) CFEE - Consumul Final de Energie Electrica (variabil independent ) ba, - Parametrii modelului de regresie u - Variabila rezidual

Pentru a determina parametrii acestui model linear de regresie, am considerat o serie de date privind evolu ia celor dou variabile în perioada 2000 – 2011. Aceste valori sunt prezentate în Tabelul 1:


Evolu ia Produsului Intern Brut i a Consumului Final de Energie Electric în România, în perioada 2000-20111

Tabelul 1

ANUL Produsul Intern Brut – PIB(milioane lei)

Consumul Final Energie Electric – CFEE (mii tep)

2000 56521 2815

2001 85584 3121

2002 123934 3058

2003 159978 3225

2004 214190 3334

2005 257643 3341

2006 311709 3522

2007 366423 3521

2008 446578 3592

2009 480853 3234

2010 495381 3553

2011 534994 3673

În scopul analiz rii corela iei existente între indicatorii Produsul Intern Brut i Consumul Final de Energie Electric prezenta i în tabelul de mai sus, am stabilit o serie de particularit i referitoare la evolu ia Þ ec rei m rimi considerate în intervalul de timp supus analizei. Astfel, se poate observa, atât din studiul seriei de date supuse spre analiz , c în intervalul de timp considerat, Produsul Intern Brut calculat prin metoda cheltuielilor în pre uri comparabile al României a înregistrat o cre tere constant de la un an la altul. În perioada 2000 – 2007 a avut loc o cre tere a Produsului Intern Brut cu diferen a de la un an la altul relativ constant , exceptând diferen a dintre anii 2007 i 2008 care a fost mai mare. Astfel, în perioada 2008 – 2011 pe fondul crizei economico – Þ nanciare care a afectat i ara noastr începând cu cea de a doua jum tate a anului 2008, se înregistreaz diferen e mai mici între valorile Produsului Intern Brut real al României de la un an la altul, comparativ cu perioada 2004-2007. Am efectuat mai multe teste statistice care arat distribu ia de frecven a seriei analizate. În urma efectu rii acestor teste rezult valoarea medie a indicatorului pentru intervalul de timp considerat ca Þ ind de 294482 milioane lei, cu o varia ie cuprins între un minim de 56521 milioane lei (la sfâr itul anului 2000) i un maxim de 534994 milioane lei (la sfâr itul anului 2011).Examinarea valorilor testelor statistice realizate mai sus indic faptul c , distribu ia valorilor Produsului Intern Brut pentru intervalul considerat a fost aproape simetric , deoarece valoarea testului Skewness (care arat m sura

1. INS – Institutul Na ional de Statistic , http://www.insse.ro/


asimetriei func iei de densitate de reparti ie a seriei în jurul valorii sale medii), este de aproximativ zero, apropiat de distribu ia normal . Valoarea Kurtosis este o m sur a amplitudinii func iei de densitate, a aplatiz rii acesteia în raport cu func ia de densitate a distribu iei normale. Aceast valoare este mai mica decât 3, ceea ce arat c distribu ia este platikurtic . Aceea i analiz a fost efectuat i în ceea ce prive te evolu ia Consumului Final de Energie Electric în intervalul de timp 2000 – 2011, prezentat graÞ c în Figura 1.

Evolu ia Consumului Final de Energie Electric în România în perioada 2000 – 20111

Figura 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CF

EE

Se poate observa, c evolu ia Consumului Final de Energie Electric , în perioada de timp supus cercet rii, a avut o cre tere relativ mic dar constant , de la un an la altul, excep ie f când anul 2009 când s-a înregistrat o sc dere fa de anul anterior, ca urmare a crizei economice. Astfel, se remarc faptul c , în acest interval valoarea acestui indicator se diminueaz semniÞ cativ comparativ cu perioada de timp imediat precedent . Intervalul de varia ie al indicatorului cercetat arat c valoarea Consumului Final de Energie Electric se încadreaz între 2815 mii tone echivalent petrol, în anul 2000 i 3673 mii tone echivalent petrol, la sfâr itul anului 2011. De asemenea, am putut stabili c valoarea medie a acestui indicator pentru perioada 2000 – 2011 este de 3332 mii tone echivalent petrol. Dup cum se poate constata, valorile aferente testului Skewness ne permit s aÞ rm m c distribu ia considerat nu este una perfect simetric . Valoarea testului Kurtosis este de asemena mai mica decât 3, ceea ce arat , ca i în cazul Produsului Intern Brut, c distribu ia este platikurtic .

Corela ia dintre PIB i CFEE Din cele dou analize efectuate anterior a fost posibil s elabor m o concluzie cu privire la modalitatea de analiz a corela iei dintre cei doi indicatori cercetati,

1. INS – Institutul Na ional de Statistic , http://www.insse.ro/


Produsul Intern Brut i Consumul Final de Energie Electric . Astfel, se remarc faptul c evolu ia celor doi indicatori macroeconomici este una asem n toare, cu cre teri pentru perioada 2000-2008 i o stagnare (cu u oar descre tere) pentru perioada imediat urmatoare. Pe baza acestor constat ri, putem aÞ rma c între valoarea Produsului Intern Brut i cea a Consumului Final de Energie Electric exist o interdependen . Pentru a identiÞ ca tipul func iei de regresie am realizat o reprezentare graÞ c a perechilor de puncte ce cuprind valorile Produsului Intern Brut i cele ale Consumului Final de Energie Electric corespondente, prezentat în Figura 2.

Corelograma Produs Intern Brut – Consum Final de Energie Electric Figura 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Cu ajutorul corelogramei poate Þ descris legatura dintre cele dou variabile. Din graÞ c se poate observa c Produsului Intern Brut (variabila dependent ) este inß uen at de Consumul Final de Energie Electric (variabila independent ), dar i de al i factori neidentiÞ ca i. Aceast observa ie se bazeaz pe prezen a punctelor a ezate f r nicio regularitate. Inß uen a acestor factori neidentiÞ ca i se va elimina prin ajustare, adic prin stabilirea liniei de regresie teoretic . Se observ , de asemenea, c distribu ia punctelor poate Þ aproximat cu o dreapt . În consecin , modelul econometric care descrie leg tura dintre cele dou variabile este un model linear unifactorial de forma:

uxbay În ecua ia de mai sus a i b reprezint parametrii modelului iar faptul ca b > 0, respectiv panta dreptei pozitiv , arat c legatura dintre cele dou variabile este direct , linear . Variabila rezidual u, reprezint estima iile valorilor variabilei reziduale. Când exist o dependen linear între cele dou variabile considerate, valorile variabilei dependente sunt estimate prin rela ia ii xbay ˆˆˆ iar variabila rezidual , iii yyu ˆˆ . Problema principal a oric rui model de regresie o constituie determinarea parametrilor modelului, opera iune ce poate Þ efectuat cu ajutorul metodei celor mai mici p trate. Pentru interpretarea rezultatelor ob inute cu ajutorul modelului linear de


regresie este necesar s stabilim, înc de la început, dac acesta poate Þ considerat ca Þ ind corect. Se observ c probabilitatea pentru acest model s Þ e unul corect este bun , aproximativ 68%, aceast concluzie putând Þ formulat pe baza valorilor determinate pentru testele R – squared (0,6812) i Adjusted R – squared (0,64935), care masoar Þ delitatea cu care ecua ia de regresie estimat reu e te s explice valoarea variabilei dependente în cadrul e antionului. Aceast statistic poate Þ interpretat ca m sura în care modiÞ carea variabilei dependente este explicat de variabila independent . De asemenea, valabilitatea acestui model de regresie este conÞ rmat de valorile testelor F – statistic (21,37). Aceste teste reprezint statistica asociat , care are drept ipotez nul , c to i coeÞ cien ii din regresie, mai pu in constanta, sunt zero. Gradul de risc reß ectat prin valoarea testului Prob(F – statistic) este nivelul de semniÞ ca ie marginal al testului F – statistic. Testul Durbin-Watson stat (1,1529) reprezint o m sur a corela iei seriale a reziduurilor. În acest caz are o valoare mai mic de 2, ceea ce arat o corela ie serial pozitiv . Din tabela distribu iei Durbin-Watson pentru 1k i n= 12 se iau valorile 697,0Ld i 023,1Ud cu pragul de semniÞ ca ie =0,01, ceea ce demonstreaz , c valorile variabilei reziduale iu sunt independente, respectiv nu exist fenomenul de autocorelare. VeriÞ carea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor în cazul acestui model s-a realiza cu ajutorul testului White. Analizând rezultatele, se constat :

7472,41827,0 1;05,0FstatisticF i 3,84100,2153*2

1;05,0squaredRobs

Estimatorii parametrilor modelului nu sunt relevan i pentru un prag de semniÞ ca ie =0,05 , deci ipoteza de homoscedasticitate se veriÞ c . Pe baza celor men ionate anterior, putem considera c modelul de regresie ce descrie corela ia dintre valoarea Produsului Intern Brut i cea a Consumului Final de Energie Electric este unul corect i reß ect evolu ia celor doi indicatori macroeconomici, f r a lua în considerare c evolu ia Produsului Intern Brut este determinat i de alti factori, care nu au fost analiza i. Astfel, este posibil, s transcriem modelul liniar de regresie unifactorial sub urm toarea form :

CFEEPIB 25,5503,1539118 Acest model de regresie permite s stabilim o serie de aspecte cu privire la rela ia existent între cele dou variabile considerate.

Addendum Unul dintre cei mai importan i parametri care caracterizeaz eÞ cien a energetic global a economiei unei ri este Intensitatea Energetic a Economiei. Consumul energetic al unei ri depinde de starea i structura economiei acesteia, de amplasarea ei geograÞ c , de suprafa a teritorial , dar i de un set mare de al i factori. Îns , chiar i în aceast situa ie, rile cu condi ii climatice similare i cu structuri economice

comparabile difer mult în func ie de eÞ cien a energetic a economiei, conÞ mând asfel c durabilitatea politicilor statului în domeniul energiei este un factor decisiv. Intensitatea Energetic a Economiei este un indicator ce reprezint raportul dintre Consumul Intern Brut de Energie i Produsul Intern Brut pentru un an calendaristic.


În Figura 3 este prezentat graÞ c valoarea indicatorului Intensitatea Energetic a Economiei pentru rile europene precum i totalul celor 27 de ri care fac parte din Uniunea European .

Indicatorul Intensitatea Energetic a Economiei pentru rile europene în anul 20101

Figura 3

Se observ c valoarea indicatorului la nivelul anului 2010 pentru România este de 396, ceea ce ne pozi ioneaz pe al treilea loc dup Bulgaria i Estonia. Valoarea indicatorului pentru economia din România dep e te de peste dou ori acest indicator pentru rile dezvoltate din Uniunea European , respectiv Fran a i Germania, ceea ce arat o eÞ cien energetic mult mai sc zut decât în aceste ri.

Concluzii Se remarc faptul c între valoarea Produsului Intern Brut i cea a Consumului Final de Energie Electric înregistrate în ara noastr în perioada 2000 - 2011 exist o rela ie direct . Astfel, putem aÞ rma c o cre tere cu o unitate a Consumului Final de Energie Electric va conduce la o majorare cu 550.25 unit i monetare a valorii Produs Intern Brut. Analiza modelului de regresie prezentat anterior nu poate Þ considerat complet f r a men iona valoarea important a termenului liber. Aceast valoare semniÞ c faptul c acei factori ce nu au fost inclu i în model prezint o inß uen ridicat asupra Produsului Intern Brut. Valoarea negativ a termenului liber arat c variabilele ce nu au fost incluse în modelul econometric anterior au, în pricipal, în ansamblul lor, un efect negativ asupra evolu iei Produsului Intern Brut. Situa ia prezentat anterior poate Þ considerat ca Þ ind normal în condi iile în care, în România, cre terea economic din ultimii ani a fost fundamentat aproape exclusiv pe o politic de stimulare a consumului, în special în ceea ce prive te componenta sa privat i nu pe o politic de cre tere economic prin stimularea

1. EUROSTAT – Biroul de Statistic al Uniunii Europene, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


produc iei, a investi iilor în unit i noi de produc ie de bunuri sau a unei eÞ cientiz ri a utiliz rii consumului de energie.

BibliograÞ e - Anghelache Constantin, Isaic-Maniu Alexandru, Mitru Constantin, Voineagu

Vergil, Dumbrav M d lina – Analiz macroeconomic : sinteze i studii de caz, Editura Economic , 2007

- Bårdsen Gunnar, Eitrheim Øyvind, Jansen S. Eilev, Nymoen Ragnar – The Econometrics of Macroeconomic Modelling Advanced Texts in Econometrics, Oxford University Press, 2005

- Baltagi Badi Hani – Econometrics, Editura Springer, 2008 - Bourbonnais Régis – Économétrie, Editura Dunod, 2009 - Dobrescu Emilian – Tranzi ia în România. Abord ri econometrice, Editura

Economic , 2002 - Georgescu Rogen Nicholas – Opere complete Metoda statistic Elemente de

statistic matematic . Volumul III Cartea I Edi ia a II-a, Editura Expert, 1998 - Gikuang Jeff Chen - A simple way to deal with multicollinearity, Journal of Applied

Statistics, 2012 - Jula Nicoleta, Jula Dorin – Modele econometrice i de optimizare, Editura Mustang,

2010 - Maddala Gangadharrao Soundalyarao – Introduction to econometrics, Editura

Wiley, 2001 - Târcolea Constantin – Tehnici actuale în teoria Þ abilit ii: aplica ii ale calculului

probabilit ilor, Editura StiintiÞ c i Enciclopedic , 1989


THE ANALYSIS OF THE CORRELATION BETWEEN THE GROSS DOMESTIC

PRODUCT AND THE FINAL ENERGY CONSUMPTION

PhD Viorel – Florin Gîlc

Abstract The aim of this study is to analyze the correlation between the Gross Domestic Product of Romania and the annual Final Energy Consumption in the period 2000 - 2011. For the analysis of this correlation we used a simple linear regression model taking the Gross Domestic Product as an endogenous variable (dependent variable) and the Final Energy Consumption as an explanatory variable (independent variable). The Gross Domestic Product is one of the most important macroeconomic indicators and reß ects the synthetic expression of the results of all economic activities produced in a country over a year. Thus, the Gross Domestic Product represents the total value of all goods and services for Þ nal consumption, produced in all branches of the economy, that have a monetary value. Key words: Gross Domestic Product, consumption, correlation, energy, regression

Introduction In the analysis of the factors that determine the variation in the Gross Domestic Product measured by the expenditure approach, we started from the methodological elements speciÞ c to the use of the Þ nal output using comparable (constant) prices. Constant prices are in fact the current prices of an earlier period. By using comparable prices to express the Þ nal goods and services the real Gross Domestic Product is obtained, i.e. value variances are determined only by quantities, prices remaining unchanged. I considered that this is a source of meaningful and truthful information on the main correlations that inß uence the evolution of the main macroeconomic aggregate. The Gross Domestic Product (GDP) can be determined by adding up components that express the use of goods and services that form the Þ nal output, that is:

XIGCGDP Where: C – Consumer spending, means the household expenditure in the economy G – Government spending, means the sum of all Government spending on

goods and services I – Gross investment, means the spending on new Þ xed assets X – Net exports, means the difference between exports and imports To determine the Final Energy Consumption in the year under consideration the following factors are taken into account: 1. Energy sold by energy suppliers to Þ nal consumers, including that consumed by them as their own consumption, as self-supply; 2. Energy used for Þ nal personal consumption, other than the own technological consumption, by an energy producer;


3. Energy sold by an energy producer to consumers connected through direct lines to the power plant belonging to said producer, values obtained in the year under consideration. The Final Energy Consumption is measured in tonnes of oil equivalent (toe).

The econometric analysis model of the GDP - FEC correlation Starting from the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption data we wanted to Þ nd the connection in our country between the Final Energy Consumption and variations of the Gross Domestic Product. For this purpose we used linear single factor regression as a method of analysis. For simple linear regression it is necessary to identify a factorial econometric model of the form:

uxfy )( Where: y - actual values of dependent variables x - actual values of independent variables

u - the residual variable, representing the inß uences of other factors of the variable y, not speciÞ ed in the model and considered to be random factors, inß uencing the variable y

To build a linear regression model we deÞ ned the Final Energy Consumption as the independent variable, while the Gross Domestic Product was considered a dependent (result) variable. Thus, the regression model may be expressed as:

FECbaGDP Econometrically, the model considered ought to include the residual component as well, seen as a representation of the differences between the values determined theoretically and those measured in the actual economy.

uFECbaGDP Where: GDP - Gross Domestic Product (dependent variable) FEC - Final Energy Consumption (independent variable) ba, - Regression model parameters u - Residual variable

To determine the linear regression model parameters, we considered a range of data on the evolution of two variables in the period 2000 - 2011. These values are shown in Table 1:


The evolution of the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption in Romania, in the period 2000-20111

Table 1

YEAR Gross Domestic Product - GDP (million RON)

Final Energy Consumption - FEC (thousand toe)

2000 56521 2815

2001 85584 3121

2002 123934 3058

2003 159978 3225

2004 214190 3334

2005 257643 3341

2006 311709 3522

2007 366423 3521

2008 446578 3592

2009 480853 3234

2010 495381 3553

2011 534994 3673

To analyze the correlation between the Gross Domestic Product and Final Energy Consumption shown in the table above, we have established a number of features for the evolution of each value considered in the period under analysis. Thus, it can be seen both from the study of the data under analysis, that in the period considered, the Gross Domestic Product of Romania calculated by the expenditure approach in comparable prices saw a steady growth from year to year. Between 2000 and 2007 there was an rise in the Gross Domestic Product, the difference from one year to another being fairly constant, except for the difference between 2007 and 2008 which was higher. Thus, in the period 2008 - 2011 due to the economic - Þ nancial crisis that affected our country as well from the second half of 2008, the differences between the values of the real Gross Domestic Product of Romania from year to year are smaller compared to the period 2004-2007. We have conducted several statistical tests showing the frequency distribution of the series analyzed. The results of these tests indicate an average value of the indicator for the period considered of 294.482 billion RON, ranging from a minimum of 56.521 billion RON (at the end of 2000) and a maximum of 534.994 billion RON (at the end of 2011). The analysis of the values of the statistical tests conducted indicates that the distribution of the values of the Gross Domestic Product for the period considered was almost symmetrical, as the value of the Skewness test (which shows the degree of asymmetry of the probability distribution function of the series around its mean) is approximately zero, close to the normal distribution. The Kurtosis value measures the amplitude of the probability density function, its ß attening as against the probability density function of the normal distribution. This value is lower than 3, which indicates that the distribution is platykurtic. A similar analysis was conducted for the evolution of the Final Energy Consumption in the period 2000 – 2011, shown graphically in Figure 1.

1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The evolution of the Final Energy Consumption in Romania in the period 2000 – 20111

Figure 1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ANUL

CF

EE

It can be seen that the evolution of the Final Energy Consumption in the period under analysis, had a relatively small but steady increase from year to year, except in 2009, when there was a decrease compared to the previous year, due to the economic crisis. Thus, it can be noticed that in this period the value of this indicator is signiÞ cantly lower compared to the period immediately preceding it. The range of the analyzed indicator shows that the value of the Final Energy Consumption ranges from 2.815 million tonnes of equivalent oil in 2000 to 3.673 million tonnes of oil equivalent at the end of 2011. We could also determine that the average value of this indicator for the period 2000 - 2011 is 3.332 million tonnes of oil equivalent.As can be seen, the values for the Skewness test allow us to argue that the distribution considered is not perfectly symmetrical. The value of the Kurtosis test is also lower than 3, which shows that, as in the case of the Gross Domestic Product, the distribution is platykurtic.

The correlation between GDP and FEC The two previous analyses allowed us to draw a conclusion regarding the analysis of the correlation between the two indicators investigated, the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. Thus, it can be noticed that the evolution of the two macroeconomic indicators is similar, with increases in the period 2000-2008 and a stagnation (with a slight decrease) in the period immediately following it. Based on these Þ ndings, we can say that there is an interdependence between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption. To identify the type of regression function we made a graph of pairs of points that include the values of the Gross Domestic Product and the corresponding Final Energy Consumption, shown in Figure 2.

1. INS – National Institute of Statistics, http://www.insse.ro/


The Gross Domestic Product – Final Energy Consumption correlogramFigure 2

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2700 2900 3100 3300 3500 3700 3900

CFEE

PIB

Using the correlogram we can describe the relation between the two variables. The graph shows that the Gross Domestic Product (the dependent variable) is inß uenced by the Final Energy Consumption (the independent variable), as well as by other unidentiÞ ed factors. This observation is based on the presence of scattered points. The inß uence of these unidentiÞ ed factors will be eliminated by adjustment, i.e. by establishing the theoretical regression line. We can also see that the points distribution can be plotted as a straight line. Consequently, the econometric model that describes the relation between the two variables is a linear single factor model of the form:

uxbay In the above equation a and b are the parameters of the model and the fact that b > 0, that is a positive slope, shows a direct linear relation between the two variables. The residual variable u represents the estimated values of the residual variable. When there is a linear relation between the two variables considered, the values of the dependent variable are estimated by the relation

ii xbay ˆˆˆ and the residual variable,

iii yyu ˆˆ . The main problem of any regression model is determining the model parameters, an operation that can be performed using the method of least squares. To interpret the results obtained using the linear regression model we need to establish, from the start, whether it can be considered correct. It can be seen that the probability for this model to be correct is good, approximately 68%, this conclusion being drawn from the values determined for the R - squared tests (0.6812) and Adjusted R - squared tests (0.64935), which measure how accurately the estimated regression equation manages to explain the value of the dependent variable in the sample. This statistic can be interpreted as the degree to which the variance of the dependent variable is explained by the independent variable.


Additionally, the validity of this regression model is conÞ rmed by the values of the F - test (21.37). These tests represent the associated statistic whose null hypothesis is that all regression coefÞ cients, except the constant, are zero. The risk level reß ected by the value of the Prob (F - statistic) test is the level of marginal signiÞ cance of the F - test. The Durbin-Watson statistic test (1.1529) is a measure of the serial correlation in the residuals. In this case, its value is lower than 2, which shows a positive serial correlation. From the Durbin-Watson distribution table for 1k and n=12 we take the values 697,0Ld and 023,1Ud with the signiÞ cance level =0,01, demonstrating that the values of the residual variable iu are independent, i.e. there is no autocorrelation. The hypothesis of homoscedasticity of errors for this model was tested using the White test. Analyzing the results, we Þ nd:

7472,41827,0 1;05,0FstatisticF and 3,84100,2153*2

1;05,0squaredRobs

The estimators of the model parameters are not relevant for a signiÞ cance level =0,05, so the hypothesis of homoscedasticity is conÞ rmed. Based on the above, we can consider that the regression model describing the correlation between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption is correct and reß ects the evolution of the two macroeconomic indicators, without taking into account the fact that the evolution of the Gross Domestic Product is determined by the other factors as well, which were not analyzed. Thus, it is possible to transcribe the linear single factor regression model as:

GDP 25,5503,1539118 FEC This regression model allows us to establish a series of aspects regarding the relation between the two variables considered.

Addendum One of the most important parameters that describe the overall energy efÞ ciency of the economy of a country is the energy intensity of the economy. The energy consumption of a country depends on the state and structure of its economy, its geographical location, its territory, but also a large set of other factors. But, even in this situation, countries with similar weather conditions and comparable economic structures differ widely depending on the energy efÞ ciency of the economy, conÞ rming thus that a sustainable national policy on energy is a decisive factor. The energy intensity of the economy is an indicator representing the Gross Domestic Energy Consumption and the Gross Domestic Product ratio for the calendar year. Figure 3 shows graphically the values of the Energy Intensity of the Economy indicator for the European countries and the 27 countries belonging to the European Union.It can be noticed that the indicator for Romania in 2010 is 396, which puts us on the third place after Bulgaria and Estonia. The indicator for the economy of Romania is more than double that for the developed countries in the European Union, namely France and Germany, which shows a much lower energy efÞ ciency compared to these countries.


The Energy Intensity of the Economy indicator for the European countries in 20101

Figure 3

Conclusion We notice that there is a direct relation between the Gross Domestic Product and the Final Energy Consumption in our country in the period 2000 - 2011. Thus, we can say that an increase of one unit in the Final Energy Consumption will lead to an increase of 550.25 currency units in the Gross Domestic Product value. The analysis of the regression model shown above can not be considered complete without mentioning the important value of the constant term. This value means that the factors not included in the model have a large inß uence on the Gross Domestic Product. The negative value of the constant term shows that the variables that were not previously included in the econometric model have, as a whole, mainly a negative effect on the evolution of the Gross Domestic Product. The situation shown above can be considered normal given that, in Romania, the economic growth in recent years has been based almost exclusively on a policy of stimulating consumption, especially regarding its private component, rather than a policy of economic growth by boosting production, investment in new goods production units or efÞ cient energy consumption.

References: - Anghelache Constantin, Isaic-Maniu Alexandru, Mitru Constantin, Voineagu

Vergil, Dumbrav M d lina – Analiz macroeconomic : sinteze i studii de caz, Editura Economic , 2007

- Bårdsen Gunnar, Eitrheim Øyvind, Jansen S. Eilev, Nymoen Ragnar – The Econometrics of Macroeconomic Modelling Advanced Texts in Econometrics, Oxford University Press, 2005

- Baltagi Badi Hani – Econometrics, Editura Springer, 2008 - Bourbonnais Régis – Économétrie, Editura Dunod, 2009

1. EUROSTAT – European Union Statistical OfÞ ce, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


- Dobrescu Emilian – Tranzi ia în România. Abord ri econometrice, Editura Economic , 2002

- Georgescu Rogen Nicholas – Opere complete Metoda statistic Elemente de statistic matematic . Volumul III Cartea I Edi ia a II-a, Editura Expert, 1998

- Gikuang Jeff Chen - A simple way to deal with multicollinearity, Journal of Applied Statistics, 2012

- Jula Nicoleta, Jula Dorin – Modele econometrice i de optimizare, Editura Mustang, 2010

- Maddala Gangadharrao Soundalyarao – Introduction to econometrics, Editura Wiley, 2001

- Târcolea Constantin – Tehnici actuale în teoria Þ abilit ii: aplica ii ale calculului probabilit ilor, Editura StiintiÞ c i Enciclopedic , 1989


Evolu ia investi iilor de capital autohton

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea „Artifex” din Bucure tiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEUniversitatea „Artifex” din Bucure tiConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din Bucure ti

Abstract Acest articol reß ect cercet rile autorilor asupra investi iilor interne, din surse atrase Þ n capitalul autohton. Aceste investi ii se coroboreaz cu intr rile de capital extern, iar dezvoltarea investi iilor autohtone va contribui la cre terea investi iilor totale, precum i la cre terea per total a rezultatelor economice. Articolul descrie diÞ cult ile legale i practice în atragerea de capital românesc, precum i o analiz a perspectivei investi iilor pentru perioada urm toare. Cuvinte cheie: investi ii, capital, inß uen , legisla ie, surse de Þ nan are

Am vorbit pân în prezent de modul în care s-au efectuat investi iile de capital str in în ara noastr . Aceasta nu înseamn c trebuie neglijat atragerea de investi ii autohtone. De i capitalului românesc trebuia s i se acorde o aten ie sporit , de fapt, investirea de capital autohton a fost frânat , din cauza lipsei de mijloace Þ nanciare, de imposibilitatea particip rii unor persoane Þ zice sau juridice române la unele proiecte, Þ e independent, Þ e în colaborare cu societ i comerciale externe. Din p cate, Þ e din populism, Þ e din nepricepere, înc din anul 1990 s-a p it cu stângul în acest domeniu. A a, de pild , vestitele „p r i sociale“ (circa 38 miliarde de lei la nivelul anului 1990, adic circa cinci miliarde de dolari SUA) au trecut automat din sfera produc iei (ca surs de Þ nan are) în sfera consumului. Aceast trecere s-a realizat pe fondul lipsei de activit i productive i stocuri de produse necesare popula iei, ceea ce a avut un dublu efect negativ: în primul rând, s-au diminuat fondurile pentru dezvoltare, iar în al doilea rând, s-a creat un surplus de mas monetar , f r acoperire în produse i servicii la nivelul pre urilor anului 1990. P r ile sociale existente în anul 1990 ar Þ trebuit transformate în ac iuni, constituind astfel embrionul privatiz rii în România. Concomitent, în felul acesta, nu se d dea semnalul inß a iei în ara noastr prin dezechilibrarea raportului între volumul redus de produse i servicii, pe de o parte, i masa monetar deosebit de mare de care a dispus popula ia pe termen scurt, la momentul respectiv, pe de alt parte. Pe fondul unei astfel de situa ii, legisla ia referitoare la societ ile comerciale, de i pozitiv în esen a ei, nu a putut decât s creeze cadrul aÞ rm rii liberei ini iative i a mecanismelor econo miei de pia , care îns , în absen a unui capital autohton real i consistent, nu au putut genera dezvolt ri de anvergur . Men inerea pe o perioad îndelungat a unei structuri mixte a economiei prin coexisten a sectorului privat în formare, repre zentat cvasi-exclusiv de întreprinderile mici i mijlocii, cu un sector de stat sau mixt la nivelul marilor unit i economice, supus, la rândul s u, unor succesive i anevoioase formule de privatizare, nu a fost de natur s confere, pe ansamblul economiei na ionale, acel trend pozitiv presupus de procesul reformei. Dimpotriv , pe m sura trecerii timpului i sub impactul unor m suri


de politic economic i mai ales Þ scal , marile unit i economice au fost decapitalizate i devalorizate, astfel încât privatizarea lor a devenit, indiferent de metoda preconizat ,

diÞ cil de realizat sau, în cel mai bun caz, realizabil în condi ii derizorii. Concomitent, sectorul privat, reprezentat de întreprinderile mici i mijlocii, confruntat, la rândul s u, cu acelea i m suri, a înregistrat, dup perioada ini ial de efervescen , acela i proces de decapitalizare i regres. Ilustrativ în ceea ce prive te acest fenomen este contribu ia adus de sectorul privat la bugetul de stat i bugetul asigur rilor sociale de stat, aport care în anul 2014 a fost de peste 64,3%, iar în primele apte luni ale anului 2015 de circa 63,9%.

În procesul privatiz rii nici nu poate Þ pus problema apel rii la credite masive, atât timp cât moneda na ional este scump , dobânzile real pozitive practicate de b ncile comerciale sunt foarte mari, iar investi iile nu pot aduce venituri decât într-o perioad viitoare. Este de în eles deci de ce chiar i cei cu mare dorin i pricepere de a participa la procesul de privatizare î i estompeaz ambi iile i gândurile, v zând pericolul ce se aß într-o astfel de perspectiv . De aceea, este de maxim importan ca i acum, în ceasul ultim, ca procesul de privatizare, de reform i restructurare eco nomic s plece de la analiza real a situa iei existente pe pia a de capital din ara noastr , caracterizat prin lipsa de atractivitate pentru capitalul str in ce se dore te a Þ investit în România, precum i prin lipsa de mijloace Þ nanciare cu care se confrunt agen ii economici din ara noastr . Pe termen lung, este neeÞ cient ca sumele ce rezult din procesul de privatizare s Þ e utilizate ca venituri la bugetul statului, în loc s Þ e concentrate în fonduri care s asigure retehnologizarea i preg tirea unor societ i comerciale i regii autonome pentru privatizare. Desigur, este mult mai u or s se procedeze în acest fel, dar exist pericolul ca ara noastr s Þ e sec tuit i mai mult de resurse Þ nanciare apte de a Þ utilizate în procesul privatiz rii. Ar mai Þ de men ionat i faptul c , practic, toate marile privatiz ri au mari volume în lucru, incluse sau deschise, la Parchet. Nu mai vorbesc de unele dosare care s-au închis prin sfânta „prescriere” a faptelor. O serie de aspecte semniÞ cative privind investi iile de capital str in i autohton au fost abordate pe larg în capitolul unu, Þ ind de prisos s repet m i aici aceste elemente.

Perspectiva investi iilor în perioada urm toare

În aceast lucrare ce va vedea lumina tiparului în noiembrie 2015, m rezerv la a analiza ce a fost pân în aceste moment i mai pu in de ceea ce va Þ . Voi acorda aten ie, mai ales, aspectelor ce depind tradi ional de noi. A adar, în contextul evolu iilor înregistrate în perioada 2000-2014, exist temerea c va Þ înc diÞ cil de redresat „corabia în deriv “, numit economia na ional . De fapt, investi iile str ine vor depinde de perspectiva ca „noul guvern” s aibe un program anticriz , de redresare a economiei na ionale, iar cele interne de resursele existente, scutirea de impozit a proÞ tului reinvestit etc. În perspectiva imediat , exist pericolul s se consume i micile rezerve Þ nanciare care mai exist , s creasc datoria public , reducerea i degradarea, pe termen lung, a unor compo nente ale avu iei na ionale, astfel încât restructurarea în continuare a economiei na ionale s devin i mai diÞ cil , dac nu imposibil . De aceea, în actuala stare de criz , se impune conceperea i aplicarea unui sistem de sprijinire a sectorului privat, în spe a întreprinderilor mici i mijlocii. În aceast direc ie, se impune luarea unor m suri, cum sunt:


îmbun t irea legisla iei în domeniul atragerii investi iilor de capital str in, care s ofere facilit i deosebite i garan ii guvernamentale pentru cei care vin cu proiecte majore, de interes pentru economia na ional a Româ niei, iar sumele vizate a Þ investite s Þ e de ordinul milioanelor de dolari;în al doilea rând, trebuie avut în vedere ca privatizarea unor elemente de infrastructur sau chiar a unor societ i comerciale care, chiar dac sunt în diÞ cultate Þ nanciar , reprezint , prin asigurarea surselor de Þ nan are, un poten ial de produc ie în viitor, s Þ e preg tit i s se creeze condi iile unei concuren e reale în privatizarea acestora;pentru capitalul autohton, este de maxim importan crearea condi iilor de atragere a proÞ tului ob inut în investi ii majore, prin crearea de facilit i Þ scale;tot pentru stimularea investi iilor de capital autohton, trebuie s se aib în vedere posibilitatea unor Þ nan ri, a acord rii unor credite în condi ii avantajoase i mai ales accesarea fondurilor europene.

În fond, realizarea de investi ii de c tre întreprinz tori români, concretizate în obiective, reprezint crearea de avu ie na ional , a a c nu exist nici un pericol dac , în condi ii judicioase, se acord credite. Chiar dac aceste credite nu ar mai putea Þ restituite, dac proiectele au fost bine gândite, ele pot Þ preluate i dezvoltate în continuare. Astfel de m suri trebuie categoric înso ite de un pachet de programe care s vizeze cre terea productivit ii muncii i impli carea eÞ cient a popula iei în activit i utile, necesare i proÞ tabile atât pentru indivizi, cât i pentru societate. Este diÞ cil de cuantiÞ cat acum, în plin criz economic , modul în care vor Þ alocate sursele pentru investi ii sau vor Þ atrase cele str ine. R mâne domeniul c ruia trebuie s i se acorde cea mai mare aten ie pentru a g si i calea de ie ire din criz .

BibliograÞ e selectiv - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii,

Editura Economic , Bucure ti - Avram, A., Hetes, R., Crâsneac, A. (2014). Fiscal and Monetary Policies’ Impact

on Investment in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 2 (May), pp. 423-428

- Morariu, A., Crecan , C.D. (2009). Real Estate Investments In Romania - Analysis And Tendencies, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): 05(534)(supplement) (2009), Issue (Month): 05(534)(supplement) (May), pp. 28-32

- Precup, M. (2015). What Drives Private Equity Investments in Romania?, Studia Universitatis „Vasile Goldis” Arad – Economics Series, Volume (Year): 25 (2015), Issue (Month): 4 (November), pp. 25-42

- Vîrl nu , F.O., Nechita, D. (2013). The Mutual Investments in Romania - Current Developments and Trends, Economics and Applied Informatics, Volume (Year): (2013), Issue (Month): 1, pp. 73-76

- Zaman, Gh., Geam nu, M. (2010). Foreign Direct Investments And Domestic Investments In Romania In The Economic Crisis Period, Annals of Spiru Haret University, Economic Series, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1, pp. 107-112

- www.insse.ro


THE EVOLUTION OF THE AUTOCHTHONOUS CAPITAL INVESTMENTS

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies,“Artifex” University of BucharestProf. Alexandru Manole PhD.“Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Aurelian Diaconu PhD. “Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper reß ects the authors’ research on the internal investments, with sources drawn from autochthonous capital. These investments corroborate with foreign capital entrances, and the development of autochthonous investments will contribute to the increase of the overall investments, and also to the overall increase of the economic results. The article describes the legal and practical difÞ culties in attracting Romanian capital, and also the perspective of the investments for the following period is analyzed. Key words: investments, capital, inß uence, legislation, Þ nancing sources

So far we discussed the subject of the way in which the investment of foreign capital has been made in our country. DeÞ nitely this does not mean that the subject of drawing investment of autochthonous capital should be neglected. Although the Romanian capital should have beneÞ t of an increased attention, in fact the investment of autochthonous capital has been hampered because of lack of Þ nancial means, the impossibility for certain individual or legal persons to attend certain projects, either independently or in collaboration with foreign commercial companies. Unfortunately, due either to populism or to lack of expertise, the steps in his Þ eld have been put with the wrong leg foremost even since the year 1990. For instance, the famous “social parts “(about 38 billion of lei at the level of the year 1990, namely about Þ ve billion of USA dollars) passed automatically from the production sphere (as Þ nancing source) to the consumption sphere. This movement has been achieved on the ground of the lack of productive activities and stocks of goods needed by the population, involving a double negative effect: Þ rst of all, the funds for development diminished and, secondly, a surplus of monetary mass has been generated, without a proper cover in goods and services at the level of prices of the year 1990. The social parts existing in 1990 should have been transformed into shares, founding thus the embryos of the privatization in Romania. Simultaneously, in this way, the inß ation would not have gotten the signal to develop by the unbalance of the relation between the limited volume of goods and services, on one side, and the monetary mass extremely large at the population disposal on short term by that time, on the other side. Under these circumstances, the legislation concerning the commercial companies, although positive in its spirit, was not able to create but the framework for the afÞ rmation of the free initiative and the market economy mechanisms which, in the absence of a real and substantial autochthonous capital, could not generate wide-spreading developments.


The fact that over a long period a mixt structure of the economy has been maintained through the co-existence of the private sector in process of getting formed, represented cvasi-exclusively by the small and medium companies, with a state-owned or mixt sector at the level of the large economic units, at its turn subject of successive and difÞ cult formulas of privatization, was not of the kind to confer, at the level of the overall economy, that positive trend assumed by the process of reform. On the contrary, as the time passed and under the impact of a number of steps of economic and, mainly, Þ scal, policy, the large economic units have been de-capitalized and depreciated so that their privatization became, irrespectively of the forecasted method, hard to achieve or, to the best, achievable under ridiculously low-price conditions. Simultaneously, the private sector, represented by the small and medium companies, facing at its turn the same regulations, recorded, after an initial period of effervescence, a similar process of de-capitalization and regress. SigniÞ cant as to this phenomenon is the contribution brought by the private sector to the state budget and the social security budget, which counted for over 64.3% for the year 2014, and for about 63.9% for the Þ rst seven months of the year 2015. In the privatization process, the subject of resorting to massive credits is out of question when the national currency is an expensive one, the real positive interests currently run by the commercial banks are very high while the investments could bring back income within a future period only. Consequently, it is understandable that even the ones showing great wish and expertise for the privatization process have to blur their ambitions and thoughts when perceiving the danger implied by such a perspective. This is why it is of a maximum importance that even now, at the ultimate hour, the process of privatization, reform and economic restructuring starts from the real analysis of the existing situation on the capital market in our country, characterized by the lack of attractiveness for the foreign capital wished to be invested in Romania as well as by the shortage of the Þ nancial means which the economic agents from our country have to face. On a long-run basis, it is inefÞ cient that the amounts resulting out of the privatization process are utilized as income to the state budget instead of being concentrated in funds meant to secure the re-technologizing process as well as the preparation of certain commercial companies and state administrations for privatization. Of course, it is much easier to act likewise but there is the risk that our country is drained even more of Þ nancial resources suitable for utilization in the frame of the privatization process. The fact that practically all the big privatizations are subject of large volumes in work, included of open by the prosecutor’s ofÞ ce has to be underlined as well. Not to mention certain other Þ les being closed through the saint “prescription” of the facts. A series of signiÞ cant aspects concerning the investments of foreign and autochthonous capital have been largely discussed in the chapter one, so that it would be futile to repeat those elements once again.


Prospects of the investments for the forthcoming period Further on, the attention will focus on the aspects depending traditionally on us. Thus, in the context of the developments recorded during the period 2000-2014, there is the fearing that the “ship in drift” which is the national economy, will keep of being difÞ cult to straighten out. As a matter of fact, the foreign investments will depend on the perspective that the “new government” has an anti-crisis program, for bringing to an efÞ cient state the national economy, while the domestic investments will depend on the existing resources, the exemption of taxation for the re-invested proÞ t etc. On an immediate perspective, there is the danger of consuming the small Þ nancial reserves still existing, of getting n increased public debt, of diminishing and deteriorating on long term basis certain components of the national wealth so that the further restructuring of the national economy becomes even more difÞ cult if not impossible. This is why, under the present state of crisis, it is compulsory to conceive and reinforce a supporting system for the private sector, namely for the small and medium companies. In this direction steps to take are compulsory, such as:

Improving the legislation in the domain of drawing investments of foreign capital, by offering particular guaranties and government guaranties to those coming with major projects, of interest for the national economy of Romania, the forecasted amounts for investments to count for millions of dollars;Secondly, it must be considered the fact that the privatization of certain elements of infrastructure or even of certain commercial companies which, even if facing Þ nancial difÞ culties, they are representing, through the supply of Þ nancial sources, a potential of production in the future, is prepared along with adequate conditions for a real competition in the process of their privatization; For the autochthonous capital it is of maximum importance that conditions are created so that the proÞ t obtained in major investments is drawn, by creating Þ scal facilities;For stimulating the investments of autochthonous capital, the possibility of certain Þ nancing, granting credits in advantageous conditions and, mainly, the access to the European funds must be considered as well.

Basically, the achievement of investments by the Romanian entrepreneurs, materialized in objective, is representing a process to create national wealth so that there is no risks if, under given judicious conditions credits are granted. Even if these credits would be no more available for reimbursement, the projects can be take over and further developed if they were well considered and built up. This kind of steps must be compulsory accompanied by a package of programs meant to aim the increase of the labour productivity and the efÞ cient implication of the active population in useful, required and proÞ table activities, for both individuals and society. Right now, in the middle of the economic crisis, it is difÞ cult to quantify the way in which sources for investments will be allocated or the foreign ones will be drawn. This is he domain to which the best attention should be paid in order to Þ nd out also the way to get out of the crisis.


References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii,

Editura Economic , Bucure ti - Avram, A., Hetes, R., Crâsneac, A. (2014). Fiscal and Monetary Policies’ Impact

on Investment in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 2 (May), pp. 423-428

- Morariu, A., Crecan , C.D. (2009). Real Estate Investments In Romania - Analysis And Tendencies, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): 05(534)(supplement) (2009), Issue (Month): 05(534)(supplement) (May), pp. 28-32

- Precup, M. (2015). What Drives Private Equity Investments in Romania?, Studia Universitatis „Vasile Goldis” Arad – Economics Series, Volume (Year): 25 (2015), Issue (Month): 4 (November), pp. 25-42

- Vîrl nu , F.O., Nechita, D. (2013). The Mutual Investments in Romania - Current Developments and Trends, Economics and Applied Informatics, Volume (Year): (2013), Issue (Month): 1, pp. 73-76

- Zaman, Gh., Geam nu, M. (2010). Foreign Direct Investments And Domestic Investments In Romania In The Economic Crisis Period, Annals of Spiru Haret University, Economic Series, Volume (Year): 1 (2010), Issue (Month): 1, pp. 107-112

- www.insse.ro


Stabilirea pre ului de pia

Prof. univ. dr. Mario G.R. PAGLIACCIUniversita degli studi di PerugiaProf. univ. dr. Ion PARTACHIAcademia de Studii Economice a MoldoveiDrd. Georgiana NI UDrd. Alexandru BADIUAcademia de Studii Economice din Bucure ti

Abstract Acest articol prezint unele considerente referitoare la modelarea pre ului de pia . Sunt tratate pie ele competitive pentru garan iile Arrow-Debreu, teorema bun st rii economice, prima de capital, modelul de capital al activelor tarifare, teorema de separare a dou fonduri, stabilirea pre urilor pentru obliga iuni. În acest sens, autorii analizeaz i factorii care inß uen eaz rata dobânzii, precum i curba privind randamentul. Investi ia în obliga iuni confer o expunere la risc mai redus pentru investitor, dar beneÞ ciile a teptate sunt, de asemenea, mai mici, ceea ce presupune o cuantiÞ care precis a resurselor investite i a proÞ turilor probabile. Cuvinte cheie: investi ie, obliga iuni, pia , pre , bog ie

Elemente principale privind pie ele competitive pentru garan iile Arrow-Debreu

Se introduc pie e pentru schimburi de risc. Exista o incertitudine asupra st rii š care va avea loc la sfâr itul perioadei. Avem n agen i cu aversiune la risc, i = 1, ...., n si agentul i este înzestrat cu o bog ie dependent de starea ini ial . - reprezint probabilitatea st rii s, ceea ce înseamn c cineva trebuie s pl teasc

pentru a ob ine o unitate a bunului de consum dac i doar dac se întâmpl starea s. Problema decizional a agentului i este de a g si un portofoliu de garan ii Arrow-Debreu care s -i maximizeze utilitatea EU sub restric ia bugetului. (1) Restric ia de buget: (2) Condi ia de ordin prim se scrie:

(3) pentru orice s. Din (2) i (3) rezult func ia de cerere . Pentru a completa modelul se adaug i o condi ie de închidere a pie ei

(4) pentru orice s. Ultima condi ie arat c , consumul acumulat în starea s nu poate s dep easc ce este deja valabil în starea s. Principala sl biciune a modelului o reprezint presupunerea c toate riscurile individuale pot Þ tranzac ionate pe pie ele Þ nanciare.


Teorema bun st rii economice Dac avem dou st ri s i s' cu aceea i bog ie agregat ,pre urile competitive ale st rilor trebuie s Þ e egale, pentru orice agent i, agentul i va consuma aceea i cantitate de bunuri în aceste dou st ri. Condi ia (3) se poate rescrie astfel: . (5)

Concluzion m c pie ele competitive aloc riscul macroeconomic într-o manier eÞ cient Pareto: prin luarea descentralizat a deciziilor i repartizarea eÞ cient a randamentelor.

Prima de capital În primul portofoliu normaliz m pre ul , ceea ce înseamn c rata f r risc în aceast economie este 1, iar pentru un agent reprezentativ func ia de utilitate este normalizat în a a fel încât . În cazul celui de-al doilea portofoliu, deoarece averea individual este subiect de tranzac ionare, acest portofoliu poate Þ interpretat ca un fond mutual diversiÞ cat de active economice. Pre ul acestui portofoliu de capital este egal cu pre ul tuturor activelor pe care le con ine, cu plata a teptat de . Rentabilitatea capitalui se calculeaza astfel:

(6)

Diferen a dintre i rata f r risc se nume te prim de capital.

Modelul de capital a activelor tarifare (Þ nanciare) - The Capital Asset-Pricing Model

Analiz m Þ xarea pre ului pentru anumite active din aceast economie. Riscurile individuale care nu sunt corelate cu riscurile pie ei sunt taxate actuarial. Ceea ce reprezint o consecin direct a faptului c aversiunea la risc este un efect de ordinul doi în cadrul utilit ii economice EU. Acest lucru arat c agen ii se vor asigura pe deplin împotriva riscurilor diversiÞ cabile în echilibru, ceea ce este compatibil cu eÞ cien a Pareto.

Teorema de separare a doua fonduri În echilibru, oamenii aleg portofolii cu valoare Þ nal comonotonica, deoarece depind de realizarea unei singure variabile aleatoare . Dar în cazuri speciale de toleran liniar la risc, tim c rela ia Ti(c)=ti+ c este liniar . Liniaritatea este o consecin important într-o economie descentralizat . Este suÞ cient s limitezi oferta de active la dou fonduri. Ar Þ un fond ce ofer un portofoliu f r risc în oferta net 0. În plus, ar mai Þ un fond complet diversiÞ cat de stocuri. Ar Þ un fond al c rui scop complet este de a duplica performan a în pia a lui z, pas cu pas. Permi ând oamenilor s vând toate riscurile lor c tre al doilea fond i s cumpere ac iuni de la cele dou fonduri, se poate ob ine un plan de consum care depinde liniar de z. A adar, se poate duplica echilibrul alocat cu aceste dou fonduri. Aceasta este proprietatea de separare a dou fonduri, care are loc sub toleran a liniar la risc, se mai nume te i teorema de fonduri mutuale.


Stabilirea preturilor pentru obliga iuni Agentul i este acum înzestrat cu o avere Þ x de unit i de bun de consum la momentul 0, cu cerere de unit i la momentul urm tor, pentru orice s. Rela ia reprezint averea acumulat la momentul 0.S consider m c agentul î i maximizeaz valorile reduse ale ß uxului de utilitate economic EU de-a lungul vie ii lui. Decizia agentului i poate Þ scris sub forma:

), este factorul de reducere

cu

Rezult c , reprezint rata de cre tere

a economiei. Aceast formul ne permite s determin m valoarea curent de pia pentru orice activ a c rei plat viitoare este cunoscut .

Factori care afecteaz rata dobânzii Pentru a determina agen ii s accepte un consum curent mic astfel încât s Þ e compatibil cu averea curent acumulat , este necesar o rat a dobânzii mai mare. Cu cât este mai mare rata cre terii g, cu atât este mai mare rata de echilibru f r risc. Acesta se nume te efectul de avere. Acest lucru explic de ce rata are tendin a de cre tere în timpul boom-urilor economice i de sc dere în recesiune. Aspectul de mai sus apare în cazul în care toate persoanele au o aversiune la risc relativ constant . Pre ul pentru o obliga iune cu cupon-zero se poate scrie sub forma:

Curba privind randamentul Curba de randament descrie rela ia dintre rata dobânzii i orizontul de timp. Cel mai adesea, curba de randament cre te în economie: o persoan are un proÞ t mai mare când investe te în obliga iuni pe termen lung, decât atunci când investesc în obliga iuni cu termen scurt de maturitate. În anumite circumstan e curba de randament poate Þ inversat . Deoarece efectul de avere i efectul de precau ie merg în direc ii opuse, nu este clar dac rata dobânzii cre te sau descre te odat cu maturitatea activului. Curba de randament este uniform .. Nu va exista nici o recompens pentru investitorii pe termen lung. Acesta este cazul în care efectul de avere crescut i efectul de precau ie crescut se contrabalanseaz .


BibliograÞ e selectiv - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistic . Teorie, concepte, indicatori i

studii ce caz, Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economic , Þ nanciar-

bancar i informatic , Editura Artifex, Bucure ti - Beissner, P., Riedel, F. (2014). Non-Implementability of Arrow-Debreu Equilibria

by Continuous Trading under Knightian Uncertainty, arXiv.org in its series Papers with number 1409.6940.

- Brito, P., Dilão, R. (2010). Equilibrium price dynamics in an overlapping-generations exchange economy, Journal of Mathematical Economics, Volume (Year): 46 (2010), Issue (Month): 3 (May), pp. 343-355.

- Düppe, T., Weintraub, E.R. (2014). Finding Equilibrium: Arrow, Debreu, McKenzie and the Problem of ScientiÞ c Credit, Princeton University Press in Economics Books with number 10206.

- Minseong, K. (2016). Futures market approach to understanding equity premium puzzle, University Library of Munich, Germany in its series MPRA Paper with number 70310

- Radev, Y. (2012). Complete Markets of Arrow and Debreu and the Dynamic Disequilibrium, Economic Thought, Volume (Year): (2012), Issue (Month): 2, pp. 35-56, 57-75


SETTING THE MARKET PRICEProf. Mario G.R. Pagliacci PhD.Universita degli studi di PerugiaProf. Ion Partachi PhD.Academy of Economic Studies of MoldaviaGeorgiana Ni u PhD. StudentAlexandru Badiu PhD. StudentAcademy of Economic Studies, Bucharest

Abstract This paper presents some consideration related to the modeling of the market price. There are treated the competitive markets for guarantees Arrow-Debreu, the theorem of economic welfare, the equity premium, the capital asset-pricing model, the theorem of second funds separation, the pricing of bonds. In this respect, the authors analyze the also the factors that inß uence the interest rate, and the yield curve. The investment in bonds offers a lower risk exposure for the investor, but the expected beneÞ ts are, likewise, smaller, which implies a precise measurement of invested resources and probable proÞ ts. Key words: investment, bonds, market, price, wealth

Main elements regarding the competitive markets for guarantees Arrow-Debreu Markets for risk sharing are introduced. There is an uncertainty on the state š which will take place at the end of the period. We have n agents with risk aversion, i = 1, ...., n and agent i is endowed with a wealth addiction to . - represents the probability of s state, which means that someone has to pay to obtain unity of consumer goods if and only if the state s happen. Agent’s decision problem is to Þ nd a guarantees portfolio Arrow-Debreu

to maximize the utility of the EU’s budget under restriction

(1) Budget restriction: (2) First order condition: (3) For any s. From (2) and (3) we obtain function of demand . To complete the model we add a condition to close the market

(4) for any s. The last condition shows, accumulated consumption in the state s may not exceed what is already available in this state. The main weakness of the model is the assumption that all individual risks can be traded in Þ nancial markets.

The theorem of economic welfare If we have two states s and s' with the same aggregate wealth, the competitive prices must be equal for any agent i, the agent i will consume the same amount of goods in these two states.


Condition (3) can be rewrite : . (5)

We conclude that competitive markets allocate macroeconomic risk in a Pareto efÞ cient manner: by taking decisions decentralized and efÞ cient distribution yields.

The Equity Premium In the Þ rst portfolio we normalize the price , which means that the risk free rate in this economy is 1 and for a representative agent utility function is normalized so that . In the case of the second portfolio, because the individual wealth is subject to trading, this portfolio can be interpreted as a mutual fund diversiÞ ed of economic assets. The price of this portfolio capital is equal to the price of all the assets it contains, with pay overdue of . Return on equity is calculated as follows:

(6)

The difference between and the risk-free rate is called the equity premium.

The Capital Asset-Pricing Model We analyze price Þ xing for certain assets in this economy. Individual risks that are not correlated with market risks are priced actuarial. Which is a direct consequence of the fact that risk aversion is a second order effect in the EU economic utility. This shows that agents will fully ensure against risks diversiÞ ed balance, which is compatible with Pareto efÞ ciency.

Theorem of second funds separation In equilibrium, people choose co monotonic Þ nal value portfolios because they depend on achieving a single random variable . But in special cases of linear risk tolerance, we know that the relationship Ti(c)=ti+ c is linear. Linearity is an important consequence in a decentralized economy. It is sufÞ cient to limit active offer to two funds. It would be a fund that offers a risk-free portfolio in net offer 0. In addition, it would be a completely diversiÞ ed stock fund. It would be a fund whose purpose is to duplicate z performance on market, step by step. Allowing people to sell all their risks and the second fund and to buy shares from the two funds, it can be obtained a consumption plan that depends linearly on z. So, you can duplicate the balance allocated to these two funds. This is the property of separating the two funds, which occurs in linear risk tolerance, also called the mutual fund theorem.

Bond PricingAgent i is now endowed with a Þ x wealth of consumer units at moment

0, units at the next moment , for any s. The relation , expresses the accumulated wealth at the time 0. Let us consider that the agent maximizes his reduced values of the economic ß ow utility EU over his life.


Agent i decision can be written under the form: ), discount factor

with

Compensation market conditions are e .

, represents growth rate of the economy.

This formula allows us to determine the current market value for any asset whose future payment is known.

Factors affecting interest rate To determine agents to accept a low current consumption so that to be compatible with current accumulated wealth, it needs a higher interest rate. The higher the growth rate g, the greater the balanced risk free rate. This is called the wealth effect. This explains why the rate tends to increase during economic booms and to go down during recession. The aspect above occurs in the case when all individuals have a constant relative risk aversion . The price for a zero-coupon bond can be written:

The Curve regarding the Yield The yield curve describes the relationship between interest rates and time horizon. Most often, the yield curve increases in the economy: a person has a higher proÞ t when investing in long-term bonds than when investing in bonds with short maturity. In certain circumstances the yield curve can be inverted. Because the wealth effect and the effect of caution go in opposite directions, it is unclear if the interest rate increases or decreases with maturity asset. The yield curve is uniform. There will be no reward for investors on long term. This is where the effect of increased wealth and increased effect is outweighed caution.

References - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistic . Teorie, concepte, indicatori i studii ce caz,

Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economic , Þ nanciar-bancar i

informatic , Editura Artifex, Bucure ti - Beissner, P., Riedel, F. (2014). Non-Implementability of Arrow-Debreu Equilibria by

Continuous Trading under Knightian Uncertainty, arXiv.org in its series Papers with number 1409.6940.

- Brito, P., Dilão, R. (2010). Equilibrium price dynamics in an overlapping-generations exchange economy, Journal of Mathematical Economics, Volume (Year): 46 (2010), Issue (Month): 3 (May), pp. 343-355.

- Düppe, T., Weintraub, E.R. (2014). Finding Equilibrium: Arrow, Debreu, McKenzie and the Problem of ScientiÞ c Credit, Princeton University Press in Economics Books with number 10206.

- Minseong, K. (2016). Futures market approach to understanding equity premium puzzle, University Library of Munich, Germany in its series MPRA Paper with number 70310

- Radev, Y. (2012). Complete Markets of Arrow and Debreu and the Dynamic Disequilibrium, Economic Thought, Volume (Year): (2012), Issue (Month): 2, pp. 35-56, 57-75


Resursele umane: rolul i dezvoltarea lor în economia na ional

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea „Artifex” din Bucure tiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEUniversitatea „Artifex” din Bucure tiConf. univ. dr. M d lina-Gabriela ANGHEL Universitatea „Artifex” din Bucure tiDrd. Marius POPOVICI Academia de Studii Economice, Bucure ti

Abstract În acest articol, autorii descriu situa ia resurselor umane din economia României. Dup prezentarea principalelor caracteristici, cercetarea se orienteaz c tre analiza nivelului de preg tire a resursei poten iale, evaluarea utiliz rii timpului de munc , activit ile atipice i secundare, popula ia ocupat , respectiv descurajat , distribu ia regional a popula iei active. Fiecare sec iune include o analiz asupra datelor oÞ ciale, interpretarea rezultatelor i concluzii.. Cuvinte cheie: munc , ocupare, preg tire, omaj, regional

Analiza situa iei for ei de munc în România în perioada 2008-2013 este diÞ cil , datele putând, uneori, s Þ e contrazise de riscurile greu de anticipat ce pot Þ determinate de lipsa unui program anticriz real, care trebuie, în cele din urm , s Þ e adoptat, m car pentru perioada urm toare.

Principalele caracteristici Ultimele date deÞ nitive privind popula ia rii dateaz de la 30 iunie 2012, când aceasta era de 21.582.000 persoane (nu avem date, nici primare, privind recens mântul din octombrie 2011). Rata de ocupare a popula iei a fost în 2012 de 55,3%. Num rul estimat al omerilor dup sistemul BIM, la 30 iulie 2013, a fost de 466.932 persoane. Din punctul de vedere al nivelului de instruire, constat m c 67,60% omeri aveau preg tire primar , gimnazial sau profesional , iar dintre ace tia 192.292 erau femei. Cu nivel de preg tire liceal i postliceal erau 109.311 omeri, din care 56.026 femei. La sfâr itul lunii iulie 2013, popula ia ocupat era 8.759.150 persoane din care 4.381.100 salaria i diferen a Þ ind lucr tori pe cont propriu. Salaria ii lucrau în industrie (1.272.500 persoane), servicii i agricultur (98.300 persoane). În cifre relative, la sfâr itul anului 2012, persoanele de 15 ani i peste reprezentau 58,9% din popula ia total a rii. În luna iulie 2014, popula ia rii num ra în total 19.628 milioane de persoane cu re edin a obi nuit în România, fa de 16.435 milioane persoane în luna iulie 2013.


Sporul natural al popula iei înregistreaz un excedent de 338 persoane în iulie 2014, fa de deÞ citul înregistrat în luna iulie 2013 de – 2396 persoane. Natalitatea a înregistrat o cre tere de 1,17% Þ ind 11,4 în iulie 2014, fa de 9,7 înregistrat în luna iulie a anului precedent. Rata mortalit ii stagneaz , iar mortalitatea infantil este în sc dere. În totalul popula iei de 15 ani i peste, ponderea persoanelor inactive din punct de vedere economic era superioar la femei.

Studiu privind gradul de instruire a popula iei Participarea la instruire a popula iei de 15 ani i peste a fost în 2012 de 10,8%. Pe sexe, propor ia a fost apropiat . Diferen e mai accentuate s-au înregistrat pe medii: 13,8% pentru persoanele cu domiciliul în mediul urban fa de 6,9% pentru persoanele cu domiciliul în mediul rural. Rata de participare la cel pu in o form de instruire a fost de 1,5% pentru persoanele ocupate, 1,2% pentru omerii BIM i 23,1% pentru persoanele inactive de 15 ani i peste. Num rul persoanelor care au urmat o form de instruire în cadrul sistemului na ional de educa ie a fost de cca. 1.731 mii persoane. Dintre acestea, ponderile majoritare au fost de inute de femei, de persoanele cu domiciliul în mediul urban i de tineri. Pentru majoritatea dintre aceste persoane durata total a instruirii a fost de doi ani i peste. Timpul alocat instruirii a fost, în medie, de 28,1 ore pe s pt mân . Cele mai multe persoane care au urmat o form de instruire i-au desf urat activitatea instructiv-educativ în s li de curs. Scopul instruirii a fost, în 98,0% din cazuri, preg tirea colar sau universitar de baz . Propor ia persoanelor care au urmat o form de instruire în vederea form rii profesionale era de 5,1% din total. Din totalul celor care au urmat o form de instruire în cadrul sistemului na ional de educa ie, persoanele ocupate au reprezentat 6,0%, iar omerii BIM numai 0,8%. În ceea ce prive te domeniile de preg tire, 24,7% au urmat o form de instruire în domenii speciÞ ce activit ilor industriale, construc ii i arhitectur , 23,1% au aprofundat cuno tin e din domeniul social, economic, Þ nanciar i juridic, iar 19,1% au urmat programe generale care asigur preg tirea de baz a persoanei. În afara sistemului na ional de educa ie au fost organizate diferite forme de instruire (cursuri, seminarii, conferin e etc.) la care au participat 37,0 mii persoane în vârst de 15 ani i peste. Dintre participan i, cei mai mul i erau tineri (15-24 ani), ce domiciliau în mediul urban. 54,2% erau femei, iar 34,5% erau persoane ocupate. Din totalul persoanelor participante la o astfel de form de educa ie, 60,9% s-au instruit simultan, în afara i în cadrul sistemului na ional de educa ie. Preponderente în aceast categorie au fost persoanele cu domiciliul în mediul urban (71,4%) i cele de sex masculin (58,8%). Instruirea în domeniul tiin elor sociale, economice, Þ nanciare i juridice pentru 21,1% din cazuri a fost cea mai recent form de preg tire din afara sistemului na ional de educa ie. În domeniul studiului limbilor str ine erau cuprinse 14,0 % din cazuri. Pentru cea mai recent form de instruire urmat , scopul urm rit prin continuarea studiului în afara sistemului na ional de educa ie a vizat latura profesional .


Considera ii privind utilizarea timpului de lucru În anul 2013, durata medie obi nuit a s pt mânii de lucru pentru popula ia ocupat a fost de 40,1 ore/s pt mân , iar durata medie efectiv , de 38,5 ore/s pt mân . Persoanele care au lucrat cu program complet au reprezentat peste 90% din totalul popula iei ocupate. Durata obi nuit a s pt mânii de lucru a fost de cel pu in 40 ore pentru 84,8% din aceste persoane, iar pentru 65,3% durata efectiv a s pt mânii de lucru a fost de 40 ore. Num rul celor ocupa i cu program par ial de lucru a fost de 784 mii persoane. Cea mai mare parte locuiau în mediul rural, erau lucr tori pe cont propriu, iar 40,6% erau femei. Persoanele cu program par ial i cele cu program complet, dar care au lucrat mai pu in de 40 ore pe s pt mân reprezentau 21,1% din totalul popula iei ocupate. Aceast pondere era mai ridicat pentru femei i pentru cei cu domiciliul în mediul rural. În perioada analizat au lucrat cu program complet de lucru 75,8% dintre salaria i i 93,1% dintre patroni, 70,6% dintre lucr torii familiali neremunera i i 70,5% dintre lucr torii pe cont propriu. Dintre salaria ii cu program complet 85% au lucrat efectiv 40 ore pe s pt mân , în timp ce pentru 56,4% dintre patronii cu program complet de lucru durata efectiv a s pt mânii de lucru a fost de peste 40 ore pe s pt mân . În perioada analizat , 574 mii persoane doreau s lucreze cu program de lucru mai lung decât în prezent, având sau nu aceea i ocupa ie.

Structura popula iei privind op iunea zilei de lucru pe vârste

Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic Lunar nr. 7/2015.

Ponderea persoanelor care doreau s lucreze un num r mai mare de ore decât în prezent în totalul popula iei ocupate era de 6,9%. Acest indicator a atins valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin, pentru cele din mediul rural i pentru tineri. Din aceast categorie de persoane aproape trei sferturi locuiau în mediu rural i erau de sex masculin.


Câteva preciz ri privind activit ile atipice Num rul persoanelor care i-au desf urat activitatea principal în perioade atipice ale zilei sau s pt mânii de lucru, respectiv seara, noaptea, sâmb ta sau duminica a fost de 2.176 mii. Persoanele care au desf urat munc atipic reprezentau 51,3% din totalul popula iei ocupate. Cele mai multe erau de sex masculin, locuiau în mediul rural i aveau vârsta cuprins în intervalul 25-54 ani. Distribu ia dup tipul muncii prestate arat c majoritatea acestor persoane i-au desf urat activitatea în zilele de sâmb t , indiferent dac au prestat sau nu i

alte forme ale muncii atipice (seara, noaptea sau în zilele de duminic ). Analiza pe sectoare de activitate ale economiei na ionale relev c , în totalul celor care au desf urat munc atipic , 51,9% lucrau în ramuri neagricole. Aproape un sfert dintre salaria i au lucrat în schimburi; din totalul acestora, majoritatea locuiau în mediul urban, erau de sex masculin, aveau vârsta cuprins în intervalul 35-44 ani, iar 8,4% erau tineri (15-24 ani). Persoanele salariate care au lucrat în schimburi de ineau ponderi semniÞ cative în totalul salaria ilor din: industria extractiv , hoteluri i restaurante, s n tate i asisten social , transport, depozitare i comunica ii, industria prelucr toare, energie electric i termic , gaze i ap i comer . Din totalul salaria ilor care au lucrat în schimburi, femeile de ineau majoritatea în activitatea de s n tate i asisten social , comer , hoteluri i restaurante, înv mânt i intermedieri Þ nanciare.

Un alt fel de munc atipic îl reprezint i munca la domiciliu. Din totalul persoanelor ocupate 1,2% i-au desf urat activitatea principal la domiciliu. Cele mai multe dintre persoanele care au lucrat la domiciliu au activat ca lucr tori operativ în servicii i comer i ca me te ugari, lucr tori caliÞ ca i în meserii de tip artizanal, de reglare i între inere a ma inilor i instala iilor.

SemniÞ ca ia activit ilor secundare În anul 2013, 249,3 mii persoane au desf urat i activit i secundare, îndeosebi în sectorul agricol. Popula ia cu activit i multiple reprezenta 3,1% din popula ia ocupat , ponderile cele mai mari înregistrându-se în rândul popula iei masculine, al celei din mediul rural, precum i în cel al absolven ilor de înv mânt profesional. Cre terea procentajului celor cu activit i secundare sau multiple are la baz reducerea salariilor i introducerea noului cod al muncii.

Majoritatea persoanelor ocupate cu activit i multiple locuiau în mediul rural i erau persoane de sex masculin.

Dintre persoanele care în activitatea secundar erau lucr tori pe cont propriu sau lucr tori familiali neremunera i, 85,9% locuiau în mediul rural. Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atât în activitatea principal , cât i în cea secundar , au reprezentat numai 6,2% din totalul celor cu activit i multiple. Pe grupe de vârst , majoritatea celor ce desf urau activit i secundare erau adul i. Durata medie aferent activit ii secundare a fost de 12,8 ore pe s pt mân . Activitatea secundar corelat cu nivelul de educa ie absolvit relev c , dintre persoanele ocupate care realizau activit i multiple, 35,1% erau absolven i ai


înv mântului profesional, complementar sau de ucenici, iar 30,8% au fost absolven i ai înv mântului liceal. Din totalul celor care desf urau activit i secundare în mediul urban, cele mai numeroase erau persoanele cu studii liceale inclusiv treapta I, precum i persoanele cu studii superioare. În mediul rural ponderile cele mai mari erau de inute de absolven ii înv mântului profesional, complementar i de uce nici, precum i de absolven ii înv mântului liceal, inclusiv treapta I.

Popula ia inactiv Popula ia inactiv a fost de 11.812 mii persoane, reprezentând 54,7% din popula ia total . Persoanele inactive cu domiciliul în mediul urban au de inut majoritatea, iar femeilor le-a revenit o pondere superioar celei a b rba ilor. Popula ia inactiv de 15 ani i peste a fost de 8.348 mii persoane. Dintre acestea, 59,5% erau femei, 68,9% erau persoane în vârst de munc (15-64 ani), iar 48,8% locuiau în mediul urban. Din totalul persoanelor inactive de 15 ani i peste, mai mult de un sfert erau tineri (15-24 ani). Analizând distribu ia popula iei inactive de 15 ani i peste pe categorii de inactivitate se observ c pensionarii i beneÞ ciarii de ajutor social reprezint cu pu in peste jum tate din total i provin din mediul urban. Elevii i studen ii de 15 ani i peste au de inut aproape un sfert din popula ia inactiv din aceea i categorie de vârst . Din popula ia inactiv de 15 ani i peste, 376 mii erau persoane inactive care au declarat Þ e c nu au c utat un loc de munc , dar erau disponibile s înceap lucrul, Þ e c au c utat un loc de munc , dar nu erau disponibile s lucreze. Acestea erau în mare propor ie femei, locuiau în mediul urban, i se situau în grupa de vârst 15-34 ani.

Popula ia descurajat Persoanele descurajate (persoanele inactive care, de i erau disponibile s lucreze, nu au întreprins nimic pentru a c uta de lucru, Þ ind convinse de insuccesul lor pe pia a for ei de munc ) constituie o categorie defavorizat a pie ei for ei de munc române ti, al turi de omeri i de persoanele subocupate. Din num rul total al persoanelor descurajate, 71,9% erau femei cu domiciliul în mediul urban. Categoriile de persoane descurajate cu ponderile cele mai mari în total apar ineau grupelor de vârst 15-24 ani i 25-34 ani. Persoanele descurajate au reprezentat 0,9% din totalul popula iei de 15 ani i peste i 1,3% din totalul popula iei în vârst de munc . Ponderea majoritar în totalul persoanelor descurajate au de inut-o cele care nu au c utat un loc de munc , restul Þ ind reprezentat de cele care au c utat un loc de munc , dar nu au întreprins nimic pentru aceasta. Analizând motivul principal al descuraj rii pentru persoanele care nu caut un loc de munc , reiese c 58,6% dintre acestea cred c nu au acces pe pia a for ei de munc deoarece au c utat alt dat i nu au g sit de lucru, 24,3% cred c nu exist locuri de munc libere sau nu tiu unde s - i caute de lucru, iar 9,4% sunt descurajate din cauza vârstei; o pondere mic o de in persoanele care nu caut de lucru pentru c nu se simt preg tite profesional.


Distribu ia regional a popula iei active Repartizarea popula iei de 15 ani i peste dup participarea la activitatea economic pe regiuni de dezvoltare este prezentat în tabelul de mai jos. Raportul de dependen economic (num rul persoanelor inactive i în omaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a atins valoarea cea mai ridicat în regiunea Centru i valoarea cea mai sc zut în regiunea Bucure ti-Ilfov. Cele mai ridicate rate de activitate ale popula iei de 15 ani i peste s-au înregistrat în regiunile Nord-Est i Sud-Vest Oltenia, iar cele mai sc zute în regiunile Centru i Sud-Est. Persoanele de sex masculin au înregistrat rate de activitate mai ridicate fa de cele de sex feminin în toate regiunile rii. În regiunea Nord-Est rata de activitate pentru persoanele din mediul rural a fost mai mare comparativ cu mediul urban; la polul opus se situeaz regiu nea Centru, unde rata de activitate din mediul rural este devansat de cea înregistrat în mediul urban. Rata de activitate a popula iei în vârst de munc s-a situat între valori ridicate în regiunile Nord-Vest i Nord-Est. Rata de ocupare a popula iei de 15 ani i peste a fost mai ridicat pentru popula ia masculin decât pentru cea feminin în toate regiunile rii i exceptând regiunile Centru i Bucure ti-Ilfov, pentru mediul rural fa de mediul urban. În regiunea Nord-Vest s-a înregistrat aceea i rat de ocupare în ambele medii de reziden .

Structura popula iei de 15 ani i peste dup participareala activitatea economic , pe regiuni

RegiuneaPopula ia de 15

ani i peste

din care:Persoane ocupate omeri BIM Persoane

inactive(mii persoane) (procente)

TOTAL 18.250 49,8 3,9 46,3Nord-Est 3.062 52,9 3,1 44,0Sud-Est 2.412 47,2 4,4 48,4Sud-Muntenia 2.819 49,3 5,8 44,9Sud-Vest Oltenia 1.950 52,3 4,2 43,5Vest 1.641 49,2 3,3 47,5Nord-Vest 2.288 48,8 3,0 48,2Centru 2.136 46,6 4,6 48,8Bucure ti-Ilfov 1.942 51,7 2,0 46,3


Rata de ocupare a popula iei în vârst de munc a atins cele mai ridicate valori în regiunile Bucure ti-Ilfov i Nord-Est, iar cele mai sc zute în regiunile Centru i Sud-Est.

Indiferent de regiune, rata de ocupare a b rba ilor în vârst de munc a fost mai mare decât cea femeilor; diferen a între cele dou rate avea valori cuprinse între 5,3 puncte procentuale în regiunea Nord-Est i 17,7 puncte procentuale în regiunea Sud-Est. Rata de ocupare a persoanelor în vârst de munc din mediul urban a dep it-o pe cea din mediul rural numai în regiunile Centru i Bucure ti-Ilfov; iar în regiunea Nord-Est rata de ocupare din mediul rural era mai mare decât cea din mediul urban.


În cinci din cele opt regiuni, ponderea popula iei ocupate din mediul urban era superioar celei din mediul rural. Regiunea Bucure ti-Ilfov, prin speciÞ cul ei, înregistra cea mai ridicat valoare: 93,6% dintre persoanele ocupate locuiau în mediul urban. Între cele trei regiuni în care popula ia ocupat se reg sea cu preponderen în mediul rural, regiunea Nord-Est se aß pe primul loc.

Rata de ocupare pe regiuni

Centru11%

Bucuresti-Ilfov11% Nord-Est

18%

Sud-Est13%Sud

Muntenia15%

Sud-Vest Oltenia

11%

Vest9%

Nord-Vest12%


Din distribu ia popula iei ocupate pe grupe de vârst în Þ ecare din cele opt regiuni de dezvoltare se observ c regiunea Bucure ti-Ilfov înregistra cea mai mare pondere a persoanelor ocupate în vârst de 25-54 ani, respectiv cele mai mici ponderi ale tinerilor i persoanelor de 55 ani i peste. În regiunea Sud-Vest Oltenia, 20,9% dintre persoanele ocupate aveau 55 ani i peste, la polul opus situându-se regiunea Centru, cu o pondere de 9,9%, îns cu o propor ie a tinerilor de 9,5%. Distribu ia popula iei ocupate dup nivelul de educa ie eviden iaz c peste 60% dintre persoanele ocupate din Þ ecare regiune aveau nivel mediu de educa ie (postliceal, liceal sau profesional), cu excep ia a trei regiuni: Nord-Est, Sud-Vest Oltenia i Bucure ti-Ilfov. Regiunea Centru de inea cea mai însemnat propor ie a popula iei ocupate cu nivel mediu de educa ie. În regiunea Bucure ti-Ilfov s-a înregistrat cea mai mare pondere a absolven ilor de înv mânt superior, la cealalt extrem situându-se regiunea Sud Muntenia, unde aceast pondere a fost de 3,3 ori mai mic . În ceea ce prive te nivelul redus de educa ie (gimnazial, primar i f r coal absolvit ) ponderea cea mai mare o de inea regiunea Nord-Est. Pe sectoare

de activitate ale economiei na ionale se observ c în regiunile Sud-Vest Oltenia i Nord-Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în sectorul agricol. În regiunile Vest i Centru, 41,6% i respectiv 40,3% dintre persoanele ocupate î i desf urau activitatea în industrie i construc ii. Popula ia ocupat în servicii de inea ponderi semniÞ cative în regiunile Centru, Sud-Est, Nord-Vest, Vest, dar mai ales în regiunea Bucure ti-Ilfov, unde popula ia ocupat în servicii reprezenta 71,2% din total. Analizând structura popula iei dup statutul profesional, se constat c salaria ii de ineau ponderile cele mai mari în regiunile Bucure ti-Ilfov, Centru i Vest, iar cele mai mici în regiunile Nord-Est i Sud-Vest Oltenia.


Structura pe regiuni i domenii a ocup rii for ei de munc în 2015

48,731,1 32,7

45,7

18,627,4

15,91,5

21,8

28,633,7

24,1

40,333,3

41,6

27,3

29,540,3

33,6 30,241,1 39,3 42,5

71,2

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Nord-E

st

Sud-Est

Sud Munte

nia

Sud-Vest

Olte

nia

Vest

Nord-V

est

Centru

Bucure

sti-I

lfov

Agricultura Industrie si constructii Servicii

Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic .

Ponderea patronilor în totalul popula iei ocupate a variat între 2,9% în regiunea Bucure ti-Ilfov i 1,3% în regiunile Sud-Vest Oltenia i Nord-Vest. Regiunile în care lucr torii pe cont propriu i lucr torii familiali neremunera i de ineau ponderi semniÞ cative în totalul popula iei ocupate au fost Nord-Est i Sud-Vest Oltenia. Regiunea Sud Muntenia concentra aproximativ o cincime din totalul omerilor BIM, urmat de regiunea Nord-Est. Cea mai mic pondere o de inea

regiunea Bucure ti-Ilfov, cu numai 38.840 omeri BIM. O serie de alte aspecte privind popula ia activ , popula ia ocupat , gradul de instruire etc. sunt pe larg tratate în capitolul unu al lucr rii.

BibliograÞ e selectiv - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii,

Editura Economic , Bucure ti - Balogh, P., Golea, P. (2010). Inß uence of Population Decline in Romania on Human

Resources Management, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): X (2010), Issue (Month): 2 (October), pp. 23-25

- Demyen, S., Lala Popa, I. (2014). Perspectives And Trends Regarding The Key Indicators Of Human Resource Performance Management In Romania, Annals of Computational Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 42, pp. 115-122

- Nicolae, S. (2014). The Impact Of The Economic Crisis On Human Resource In Romania, Manager, Volume (Year): 20 (2014), Issue (Month): 1 (December), pp. 80-91

- Stoika, R. (2012). Future Policy Actions In Continuous Training Of Human Resources. Case Study: Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 363-369

- Stoika, R., Nen, M. (2014). Future Strategies In Human Resources. Study Case: Romania, Balkan Region Conference on Engineering and Business Education, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (August), pp. 569-572

- www.insse.ro


HUMAN RESOURCES: THEIR ROLE AND DEVELOPMENT IN THE NATIONAL

ECONOMY Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Alexandru MANOLE PhD.“Artifex” University of BucharestAssoc. prof. M d lina-Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of BucharestMarius Popovici PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors describe the situation of the human resources in the Romanian economy. After studying the main characteristics, the article includes an analysis of the training degree of the potential resource, a valuation on the usage of working time, the atypical and secondary activities, the unoccupied and discouraged population, the regional distribution of the active population. Each section includes an analysis on the ofÞ cial data panel, the interpretation of the results and conclusions. Key words: labor, occupation, training, unemployment, regional

Any analysis of the human labor characteristics in Romania between 2008 and 2013 is a difÞ cult task to accomplish, as the data might be contradicted by the risks which are hard to anticipate lacking a real anti-crises program Þ nally adopted at least for the following period of time.

Main characteristics The last Þ nal data regarding the population of Romania are from June 30, 2012, when it comprised 21,582,000 persons. By then, the employment rate was 55.3%. Under BIM system, the number of the unemployed was 466,932 on July 30, 2012. Regarding the instruction level, 67.60% of the unemployed had elementary, gymnasium and professional instruction of which 192,292 were women. 109,311 unemployed were secondary and post-secondary school graduates of which 56,026 were women. At the end of July 2013, the employed population represented 8,759,150 persons of which 4,381,100 were on payrolls, the others were on their own. They were working in industrial branches (1,272,500), services and agriculture (98,300). In relative expression, at the end of 2012, persons who were 15 and over represented 58.0% of the total population of Romania. In July 2014, the population was counting 19,628,000 residing in Romania, as against 16,435,000 persons in July 2013. The population growth rate exceeds by 338 persons in July 2014 as against the deÞ cit for July 2013 which was 2396 persons. The birth rate grew by 1.17% which meant 11.4 in July 2014 as against 9.7 in July 2013. Death rate was stagnant, while infantile death rate decreased.


Regarding the total population of 15 age and over, the unemployed share was greater on women.

On the population instruction study In 2012, the instruction rate for 15 years old and over was 10.8%, the same regarding sex. Bigger differences were registered by social environment as follows: 13.8% for the town residents as against 6.9% for rural residents. The instruction participation rate at least one instruction form was 1.5% for employed persons, 1.2% for BIM unemployed and 23.1% for inactive persons of 15years old and over. The number of those instructed within the national instruction program for at least one form of instruction was 1,731,000. The average rate regarded urban women and young persons. For most of these persons, the total instruction duration was two years and over with 28.1 hours per week, in courses halls. In 98.0% of the cases, the aim of these courses was high school and basic university levels. The professional instruction aimed at 5.1% of the total of participants. Social sciences, economic, Þ nancial and legal studies represented 21.1% from the total number of persons instructed as their Þ rst instruction outside the national educational system. Foreign languages study represented 14.0% of the cases. Outside the national educational study, the instruction aimed to develop the professional aspect of persons’ education.

On working time During 2013, the average working week time was 40.1%, while the actual average time was 38.5%. Those who fully worked represented 90% of the employed persons. The average duration of the working week was at least 40 hours for 84.8% for these people. For 65.3% of these people the actual duration of the working week was 40 hours. 784,000 persons had part-time jobs from which most of them were working on their own in rural environment, while 40.6% were women. For the whole analyzed period, 75.8% of the salary paid persons and 93.1% of the employers had a complete working program; 70.6% were unpaid family members and 70.5% on their own. 85% worked 40 hours/week, while 56.4% of employers had over 40 hour working week. For the analyzed period, 574,000 persons wanted a longer working program than they had, doing what they did or something else.


The population structure by age regarding options on working day

Data source: The National Institute for Statistics, No.7/ 2015, Monthly Statistics Bulletin.

The share of the persons wanting to work longer from the total population was 6.9%.This indicator was higher for males, rural environment, as three quarters lived at the country side and were men.

On atypical activities The number of those whose main activity was displayed during atypical period of time, in the evening, night, Saturdays of Sundays was 2,176, 000. persons having atypical activities represented51,3% of the employed population. Most of them were males living in rural environment, being 25-54 years old. The distribution by the working time indicates that most of these persons worked on Saturdays, regardless the fact that they did some other kind of atypical working (during evening, night or on Sundays). Regarding the national economy sectors, the analysis indicates that 51.9% of the total persons with atypical activities worked outside agricultural environment. Almost a quarter of the salary paid persons worked in shifts; from them, the majority were males from rural environment, being between 35-44 years old, and 8.4% were young between 15-24 years old. The salary paid persons working in shifts made an important share from the total of employed persons from extracted industry, hotels and restaurants, health system and social assistance department, transports, storage and communications, processing industry, electrical and thermal energy, gases, water and commerce. From the total of salary paid persons working in shifts, women were preponderant in health and social assistance activities, commerce, hotels and restaurants, education and Þ nancial intermediary activities. Another kind of atypical work is home based activity. From the total working persons, 1.2% worked mainly at home. From them, there were operative agents in services and commerce or handicraftsmen, persons qualiÞ ed as artisans, or machine and installation adjustment and maintenance.


Secondary activities In 2013, 249,300 persons had secondary activities, especially in agriculture. Population with multiple activities represented 3.1% of the occupied population, shares being bigger among males, from rural environment, as well as among professionals. Percentage increase of people with secondary or multiple activities is based on salary decrease and the introduction of the new working code. Most of the occupied persons with multiple activities lived in rural areas and were males. Among those with secondary activities worked on their own or they were unpaid family members, 85.9% living in rural areas. Persons with salary status, main or secondary, represented only 6.2% of those with multiple activities. Concerning the age category, most of those with secondary activities were adults. The average time for the secondary activity displaying was 12.8 hours per week. The secondary activity correlated to the educational level acquired indicates that from the occupied persons with multiple activities 35.1% graduated from professional, complementary or apprenticeship education, while 30.8% graduated high school. From the total population with secondary activities in the urban environment, most of the persons graduated high school, including Þ rst grade, as well as those with college studies. In rural areas, most persons were graduates of the professional, complementary and apprenticeship education system, as well as of high school Þ rst grade.

Inactive population The inactive population comprised 11,812,000 persons representing 54.7% of the total population. The inactive persons from rural areas were majority, while the number of feminine persons exceeded the number of males. Inactive population over 15 years old and over was 8,348,000, from which 59.5% were women, 68.7% were between 15 and 64, and 48.8% living in urban environment. From the total of inactive persons being 15 and over, more than a quarter were young (15-24). Analysis of the 15 and over inactive population distribution regarding inactivity categories, pensioners and those social assisted represent a little over half of the total and are from urban environment. Schoolchildren and students of 15 years old and over represented almost a quarter of the inactive population of the same age category. 376,000 persons from the inactive population of 15 years old and over were available to start working, either having searched for work or they were not available to work. Most of them were women, from rural areas, and were between 15 and 34 years old.

Discouraged population Discouraged persons (available to any working activity but did nothing for it being convinced they will not succeed on the working market) represent an underprivileged category o the Romanian market of work, together with the unemployed and underemployed persons. From the total of the discouraged persons, 71.9% were women living in urban areas. The most of discouraged person categories were women between 15 and 24 and 25 and 34 years old.


The discouraged persons represented 0.9% of the total population of 15 years and over, and 1.3% of the population having the appropriate age for working. The majority of the discouraged population was searching for work in the past. For the rest of them, they didn’t even search for it. When analyzing the main reason of discouragement for those who don’t search for work, it results that 58.6% don’t believe to have any access of the work market because they tried some other time but they couldn’t Þ nd anything. 24.3% believe that there are no available jobs or they don’t know how to Þ nd any, and 9.4% are age discouraged; a little portion of this category don’t search for work as they consider they are not professionally prepared for it.

Active population regional distribution The population of 15 years old and over was categorized on participation at the economic activity on regions of development as presented further. The economic dependency (number of inactive persons and unemployment at 1,000 occupied persons) reached the highest level in the Central region and the lowest in Bucharest- Ilfov. The highest rate of activity of the population of 15 and over was registered in North-East regions and South-East Oltenia, and the lowest in Central and South-East regions. The masculine population had higher activity rates than the feminine population in all regions of the country.In the North- East region, the activity rate in rural areas was higher compared to the urban activity rate. The Central region is completely opposed to the former, the activity rate in the rural areas being outmatched by the one registered in the urban environment. The activity rate of the working population was among the highest in the North-West and North- East regions.The 15 and over population occupation rate was higher for the males than for women in all regions of the country except for Central region and Bucharest, for the rural areas as against urban areas. The North-West region registered the same occupation rate for both residence areas.

15 years old and over population structure as to participation to the economic activity by region

RegiuneaPopula ia de 15

ani i peste

din care:Persoane ocupate

omeri BIM

Persoane inactive

(mii persoane) (procente)TOTAL 18.250 49,8 3,9 46,3Nord-Est 3.062 52,9 3,1 44,0Sud-Est 2.412 47,2 4,4 48,4Sud-Muntenia 2.819 49,3 5,8 44,9Sud-Vest Oltenia 1.950 52,3 4,2 43,5Vest 1.641 49,2 3,3 47,5Nord-Vest 2.288 48,8 3,0 48,2Centru 2.136 46,6 4,6 48,8Bucure ti-Ilfov 1.942 51,7 2,0 46,3

Data source: The National Institute for Statistics, The Monthly Statistic Bulletin no.7/2015


The working aged population occupation rate was highest in Bucharest-Ilfov and North-East region, and the lowest was in the Central and South-East regions. Regardless the region, men’s occupation rate reached the higher values than that of women, the difference being between 5.3% in North-East and 17.7% in South-East region. In urban areas, the working aged population occupation rate exceeded that in rural areas only in Central and region and in Bucharest-Ilfov, while in North-East region in rural areas it was higher than in urban areas. Among the eight regions, urban population occupation rate was higher than the rural one. Considering its speciÞ city, Bucharest-Ilfov region registered the highest value: 93.6% occupied population in urban area. Among the three regions with mainly rural occupied population, North-East region is the Þ rst of all.

Occupation rate by region

Centru11%

Bucuresti-Ilfov11% Nord-Est

18%

Sud-Est13%Sud

Muntenia15%

Sud-Vest Oltenia

11%

Vest9%

Nord-Vest12%

Data source: The National Institute for Statistics, The Monthly Bulletin for Statistics

From the considered point of view, Bucharest-Ilfov region registered the highest rate of occupied working aged persons between 25 and 54 years old, respectively the lowest rates for young persons and persons of 55 and over, contrary to the Central region that has a rate of 9.9%, with a rate of 9.5% of the young persons. The occupied population rate by the level of education indicates that 60% of the occupied persons in each region had medium education level (post-high school, high school and professional), except for three regions: North-East, South-East Oltenia and Bucharest-Ilfov. Central region is the most important having the biggest share of medium educational level population, while Bucharest-Ilfov region had the biggest number of college graduates, contrary to South-Muntenia region where the number was 3.3 times smaller. Regarding the lower education levels, the highest share came from the North-East region. With regard to national economic sectors of activity it can be seen that the South-West Oltenia and North-East regions registered the highest shares of the people working in agriculture. In West and Central regions, 41.6% and 40.3% respectively of the occupied persons worked in industry and constructions. The service occupied population had a signiÞ cant share in Central, South-East, North-West, West regions, and in Bucharest-Ilfov region especially, where service working population represents 71,2% of the whole population.


Regarding the professional status population structure, we can see that the salary paid persons had the highest shares in Bucharest-Ilfov, Central and West regions, but the lowest in North-East and South-West Oltenia regions.

Working force structure on regions and occupational domains

48,731,1 32,7

45,7

18,627,4

15,91,5

21,8

28,633,7

24,1

40,333,3

41,6

27,3

29,540,3

33,6 30,241,1 39,3 42,5

71,2

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Nord-E

st

Sud-Est

Sud Munte

nia

Sud-Vest

Olte

nia

Vest

Nord-V

est

Centru

Bucure

sti-I

lfov

Agricultura Industrie si constructii Servicii

The share of employers in the total of occupied population varied between 2.9% in Bucharest-Ilfov and 1.3% in South-West Oltenia and North-West regions.The North-East and South-West Oltenia regions had signiÞ cant shares from the occupied total population regarding independent workers and family unpaid workers.South Muntenia region used to concentrate approximately a Þ fth from BIM unemployed persons, followed by North-East region. Bucharest-Ilfov had the lowest rate, with only 38, 840 BIM unemployed persons.


Editura Economic , Bucure ti - Balogh, P., Golea, P. (2010). Inß uence of Population Decline in Romania on Human

Resources Management, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): X (2010), Issue (Month): 2 (October), pp. 23-25

- Demyen, S., Lala Popa, I. (2014). Perspectives And Trends Regarding The Key Indicators Of Human Resource Performance Management In Romania, Annals of Computational Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 42, pp. 115-122

- Nicolae, S. (2014). The Impact Of The Economic Crisis On Human Resource In Romania, Manager, Volume (Year): 20 (2014), Issue (Month): 1 (December), pp. 80-91

- Stoika, R. (2012). Future Policy Actions In Continuous Training Of Human Resources. Case Study: Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 363-369

- Stoika, R., Nen, M. (2014). Future Strategies In Human Resources. Study Case: Romania, Balkan Region Conference on Engineering and Business Education, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (August), pp. 569-572

- www.insse.ro


Comportamentul managerial i cheia succesului Conf. univ. dr. Cibela NEAGU Universitatea ARTIFEX Bucuresti

Abstract

Managementul for ei de munc ar Þ mult mai u or dac toat lumea ar Þ la fel, dar cum oamenii se deosebesc între ei prin capacit i, grad de inteligen , personalitate, preg tire i provenien cultural , managementul difer de la o organiza ie la alta. To i managerii au în obiectul de activitate inß uen area comportamentului în direc ii care s duc la satisfacerea necesit ilor organiza iei.

Cuvinte cheie: manager, managementul for ei de munc , comportamentul managerului, grup de munc

Considera ii generale privind managerul O component important a resurselor umane în organiza ii o reprezint managerii. Managerii sunt speciali tii care fac ca procesul de management, în toate tipurile de organiza ii, s se desf oare Þ resc, corespunz tor cerin elor tiin ei managementului. Ei sunt persoane din cadrul organiza iei care exercit atributele conducerii în virtutea obiectivelor, competen elor i responsabilit ilor cuprinse în func ia pe care o ocup 1. Managerii, indiferent de treapta ierarhic pe care se aß , au cel pu in trei r spunderi majore: - profesional - juridic i - moral . R spunderea profesional revine managerului în calitatea sa de specialist, care trebuie s asigure realizarea obiectivelor propuse ale organiza iei. R spunderea juridic decurge din necesitatea realiz rii procesului managerial prin respectarea legalit ii existente în domeniul condus. R spunderea moral , fa de organiza ie i fa de oamenii din subordine, este determinat de statutul i rolul managerului în realizarea cerin elor managementului resurselor umane. Din punct de vedere psihologic, r spunderile ce revin managerilor constituie un element stresant care, supraad ugându-se activit ii manageriale cotidiene, gr be te instalarea fenomenului de oboseal . Aceasta deoarece managerul r spunde atât de munca sa, de modul cum conduce, cât i de tot ce se întâmpl în compartimentul sau organiza ia respectiv . Indiferent c a tiut sau nu, c a fost implicat direct sau nu, în caz de abateri sau înc lc ri ale legalit ii r spunde solidar cu autorul lor. Aceste griji care îl înso esc permanent pe manager constituie elementul principal al st rii de alert , ea îns i obositoare. De aceea, datorit acestor griji permanente, a r spunderilor ce revin managerilor, f r s mai inem seama de munca pe care ace tia o desf oar , activitatea managerial poate Þ considerat ca o munc grea. Din cauza naturii deschise i ß exibile a muncii lor, managerii trebuie s realizeze o mare varietate de sarcini într-un timp limitat. Cercet rile întreprinse asupra felului în care managerii î i petrec timpul conÞ rm faptul c activit ile

1. Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti.


lor se caracterizeaz prin fragmentare, concizie i varietate1. Aceasta se datoreaz urm toarelor motive: - În general, managerii sunt preocupa i de rela iile cu oamenii. Totu i comportamentul uman este frecvent imprevizibil. Cerin ele i reac iile oamenilor sunt condi ionate de circumstan ele mereu schimb toare în care tr iesc ei, de presiunile la care ei trebuie s r spund i de dorin ele i necesit ile lor individuale. Conß ictele apar brusc i trebuie abordate prompt. - Managerii ac ioneaz frecvent în condi ii de instabilit i i ambiguitate. Ei nu tiu clar ce anume se a teapt din partea lor când apar situa ii noi. De aceea ei tind s reac ioneze fa de situa ii, ocupându-se cu problemele imediate în loc s încerce s le anticipeze. - Managerii nu se g sesc întotdeauna într-o pozi ie din care s controleze evenimentele ce le afecteaz munca. Persoane din interiorul sau din exteriorul organiza iei pot s -i solicite în mod nea teptat. - Se a teapt ca managerii s Þ e preci i i s rezolve situa iile pe m sur ce apar. De aceea, de cele mai multe ori, planurile acestora sunt adesea bulversate i priorit ile pe care ei le-au stabilit trebuie s Þ e abandonate sau amânate. - Managerii r spund în fa a eÞ lor lor, care trebuie, de asemenea, s r spund instantaneu la noile solicit ri ap rute. Ac iunile managerilor vor depinde de func ia lor, de nivelul, organiza ia (tipul, structura, cultura, m rimea) i în general de mediul lor de munc (în ce m sur este agitat, previzibil, lini tit, statornic etc.). Managerii individuali se vor adapta acestor circumstan e în moduri diferite i vor opera cu mai mult sau mai pu in succes, în conformitate cu felul în care percept comportamentul care se a teapt din partea lor i propriile lor caracteristici personale.

Factori care inß uen eaz comportamentul managerului Oamenii î i îndeplinesc rolurile în cadrul unor sisteme complexe denumite organiza ii. Managementul for ei de munc ar Þ mult mai u or dac toat lumea ar Þ la fel, dar cum oamenii se deosebesc între ei prin capacit i, grad de inteligen , personalitate, preg tire i provenien cultural , managementul difer de la o organiza ie la alta. To i managerii au în obiectul de activitate inß uen area comportamentului în direc ii care s duc la satisfacerea necesit ilor organiza iei. Prin urmare, managerul trebuie s Þ e capabil2 s în eleag modelele de comportament observate, pentru a putea prevedea în ce direc ie se va deplasa comportamentul i s utilizeze aceast cunoa tere pentru a controla comportamentul manifestat de-a lungul timpului. Ac iunea managerial eÞ cace impune ca managerul s Þ e capabil s diagnosticheze organiza ia în care munce te. Comportamentul const în ansamblul modalit ilor de reac ie ale organismului, în interac iunea acestuia cu mediul înconjur tor3.

1. M. Armstrong – Cum s Þ i un manager i mai bun, Ed. Meteor Press, Bucure ti, 2007.

2. D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior,

in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.3. E.Mihuleac – tiin a conducerii i proÞ lul conduc torului, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1977.


Când descriem comportamentul cuiva, putem face distinc ia între ce face i cum face acea persoan i considera iile despre de ce face persoana respectiv un anume lucru. În timp ce întreb rile ce i cum aplicate unui anumit comportament, au r spunsuri în general deschise veriÞ c rii obiective, la întrebarea de ce r spunsul nu poate Þ niciodat cunoscut pe deplin, dat Þ ind c ni se cere s consider m motiva ia din spatele comportamentului. Sociologul american Mc Gregor descrie dou ipoteze de comportament: a) oamenii consider munca necesar i pl cut i, între ei trebuie s existe

rela ii de colaborare; b) oamenii ar manifesta o anumit aversiune fa de munc i pentru a munci

ei trebuie constrân i. Din punct de vedere al comportamentului, se întâlnesc dou tipuri de manageri: - unul tradi ional, care admonesteaz pe subaltern, d ordine, pune pre pe

aspectul formal; - altul modern, caracterizat printr-o inut prietenoas , apreciaz competen a

subalternilor, stabile te sarcini i obiective în loc de ordine. Comportamentul managerului are o mare importan pentru formarea unei atmosfere psihologice s n toase în grupul de munc . Comportamentul tipic al unui manager este inß uen at de numero i factori1.

i anume: 1. Organiza ia. Comportamentul unui manager este deseori inß uen at de

apartenen a sa la o anumit organiza ie. Exist organiza ii care au reguli sau exigen e atât de rigide, încât managerului îi este greu s - i pun în practic stilul propriu. În acest caz, stilul de management utilizat reß ect mai pu in preferin ele personale i ia în considerare ceea ce organiza ia consider a Þ „un comportament corect”.

2. Valorile personale. Managementul se bazeaz pe diverse valori, credin e, idealuri personale privind modul de a-i trata pe ceilal i sau de a ob ine rezultate. Practicarea unui stil de management reß ect de fapt valorile personale la care ader o persoan .

3. Trecutul. Stilul dominant al unui manager se poate baza, în multe cazuri, pe experien a lui trecut . Cel mai probabil, într-o situa ie dat , el va Þ atras de modele comportamentale cu care s-a familiarizat, care i-au dat satisfac ie, care îi sunt la îndemân .

4. Hazardul. Ipotezele care orienteaz comportamentul anumitor persoane pot Þ adoptate uneori f r a se proiecta toate consecin ele pe care ele le pot avea. Ca urmare este posibil ca aceste persoane s nu Þ avut niciodat ocazia de a descoperi alte stiluri manageriale i astfel s le înve e i s le aprecieze rezultatele.

Comportamentul poate Þ inß uen at i de percep iile managerului în leg tur cu situa ia care trebuie rezolvat . Termenul de climat psihologic a fost avansat de James i Sells2(1981) pentru a descrie modul în care percep iile oamenilor asupra

1. Corneliu Russu- Managerii – componenta determinat a resurselor umane ale organiza iei, în „Managerii i managementul resurselor umane”, Ed. Economic , Bucure ti, 2004.

2. R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erl-baum, 1981.


unei situa ii îi confer acesteia importan i semniÞ ca ie psihologic . Cei doi autori sugereaz c variabilele de mediu cele mai importante sunt: - caracteristicile rolului, cum ar Þ ambiguitatea i caracterul conß ictual

între angaja i, astfel încât s se poat lua m suri de reducere la minimum a stresului;

- caracteristicile postului, a a cum ar Þ autonomia i gradul de diÞ cultate; - comportamentul managerului, inclusiv concentrarea pe obiective i

facilitarea muncii; - caracteristicile grupului de munc , inclusiv cooperarea i spiritul de

amici ie; - politicile organiza ionale, care îi afecteaz direct pe oameni, cum ar Þ

sistemul de remunerare. Pân la un anumit nivel, managerii trebuie s accepte circumstan ele în care ei muncesc, s ac ioneze în condi ii de agita ie, incertitudine i ambiguitate. De aceea una dintre caracteristicile managerilor eÞ cien i este elasticitatea lor: trebuie s Þ e capabili s fac fa acestor presiuni inevitabile. Depinde de ei s Þ e con tien i de aceste cerin e, de comportamentele care se a teapt din partea lor i de aptitudinile pe care le pot folosi pentru a-i ajuta în realizarea responsabilit ilor adesea presante i solicitante. Activitatea de conducere este, a adar, un complex fenomen psihosocial, care implic ac ionarea într-o asemenea manier a psihicului individual sau colectiv încât s se ob in efectele psihosociale dorite, favorabile, pozitive. Pentru aceasta este necesar ca managerul s manifeste grij , în sensul însu irii cuno tin elor i tehnicilor psihosociale care l-ar putea ajuta în favoarea cre rii unei ambian e eÞ ciente.

BibliograÞ e - Corneliu Russu - Managers – determined component of human resources of

the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.

- D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.

- M. Armstrong - How to be a manager and better, Ed. Meteor Press, Bucharest, 2007

- Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti. - R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical

research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erlbaum, 1981.


MANAGERIAL BEHAVIOR AND THE KEY TO SUCCES

Conf.univ.dr. Cibela NEAGUARTIFEX University, Bucharest

Abstract Workforce’s management would be much easier if everyone would be the same, but people separate from each other by their: capacities,degree of intelligence,personality,training and cultural provenience, the management is different from an organization to another. Every manager has a behavior inß uencing in directions that lead to the satisfaction of the organization’s necessities in his object of activity.

Key words: management, workforce’s management, manager’s behavior, work group

General considerations on the manager Managers represent an important component of human resources in organizations. Managers are professionals who make the management process, in every type of organization, to naturally develop, according to the requirements of science management. They are people within the organization that exert the leadership’s attributes contained in the function they occupy. Managers, no matter of the hierarchical step they stay on, have at least 3 major responsibilities: - professional responsibility - juridic responsibility - moral responsibility. Professional liability goes to the manager, in his function of specialist, who needs to ensure the realization of the organization’s objectives. Juridical liability ß ows from the need for process management through respecting existing law in the conducted domain. Moral responding, towards the organization and the people from the subordinate, is determined by the statute and the role of the manager in achieving the requirements of the human resources management. From a psychological point of view, liabilities that managers have form a stressing element , that,adding to the normal manager activities, hurries the installation of tiredness. This happens because the manager responds not only about his work, his way of leading,but also about everything that happens in the compartment or in the organization. It doesn’t matter if he knew or he didn’t, if he was directly involved or not, in case of deviations or law breaking he solidary responds alongside their author. These concerns that permanently accompany the managers form the main reason of the state of alert, being itself tiring. From that reason, because of those permanent concerns, of the liabilities that managers have, not counting the work they do, the manager activity can be considered as a hard work. Because of the open and ß exible nature of their work, managers have to realize a big variety of tasks in a limited time. Researches undertaken on the way managers spend their time conÞ rm the fact that their activities characterize through fragmentation, concision and variety.


That is due to the following facts: - Most of the times,managers are concerned on relationships with people. Though human comportment is frequently unpredictable. Tasks and people’s reaction are conditioned by the always changing circumstances in which they live, by the pressions they have to respond and by their wishes and personal requirements. Conß icts appear quickly and need to be resolved promptly. -Managers act frequently in instability conditions and ambiguity. They don’t know exactly what people expect them to do when new situations appear. That’s why they usually react over situations, solving problems right away, without trying to anticipate them. -Managers don’t Þ nd themselves in a position in which they can control events that affect their work. People from the organization’s interior or exterior can request them unexpectedly. -They expect managers to be accurate and to solve problems right when they appear. Because of that reason, their plans are often puzzled and the priorities they established have to be abandoned or canceled. -Managers are accountable in front of their bosses which are also responsible to other requests. The manager’s actions depends on his function, level, organization (the type,the structure,the culture,the size of it) and mostly on their work environment (quiet, agitated, predictable, steadfast, etc.). Individual managers will adapt faster to those circumstances in different ways and they will operate with more or less succes, according to the way they perceive the behavior expected from them and their own personal features.

Factors that inß uence the behavior of the manager People do their jobs under complex systems named organizations. The labor management would be much easier if everyone would be the same, but people separate from each other by their: capacities, degree of intelligence, personality, training and cultural provenience, the management is different from an organization to another. Every manager has behavior inß uencing in directions that lead to the satisfaction of the organization’s necessities in his object of activity. Thus, the manager has to be capable1 to understand the models of behavior he noticed, in order to predict in which direction will the behavior go and to use this knowledge to control the behavior shown over time. Effective managerial action requires the manager to be able to diagnose the organization he works in. The behavior of the manager consists in the body’s ways of reacting, in its interaction with the environment. When we describe someone’s behavior , we can make the difference between what he does and how he does it and considerations about what makes that person to do a certain thing. While the questions “why” and “how” applied to a particular behavior often have responses opened to objective veriÞ cation, the question “why” can never be fully answered given that we are asked to consider the motivation behind the behavior. American sociologist Mc Gregor describes two behavioral assumptions :

1. D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.


a) people consider the work as being necessary and nice and a collaboration must exist between them;

b) people would show some aversion to work and to work they must be constrained.

In terms of behavior, there are two types of managers: - a traditional one, which admonishes the subaltern, gives orders and values

the formal aspect; - another modern one, characterized by a friendly outÞ t, one who appreciates

the power of subordinates and sets goals and objectives instead of setting order.

The manager’s behavior has a great importance in creating a healthy psychological atmosphere in the working group. The typical behavior of a manager is inß uenced by many factors1. Namely: 1. The organization. The behavior of a manager is often inß uenced by its

membership in an organization. There are organizations that have very exacting rules, whereas the manager Þ nds it hard to implement his own style. In this case, the style of management utilized reß ects less personal preferences and considers what the organization considers it is “a right behavior”.

2. Personal values. Management is based on various values, beliefs, personal ideals concerning the ways of treating others or to obtain results. Practicing a style of management actually reß ects the personal values a person has.

3. The past. The prevailing style of a manager can often be based on his past. Most likely,in a certain situation, he will be more attracted by the behavioral models he’s used to, that gave him satisfaction, that are handy to him.

4. The hazard. Assumptions that guide the behavior of certain people may sometimes be adopted without thinking about all the consequences that they may have. Therefore it is possible that these people never had the opportunity to discover other management styles, thus to learn them and appreciate their results.

Behavior may be inß uenced by the manager’s perceptions about the situation that has to be resolved. The term of psychological climate was introduced by James and Sells2(1981) to describe the way in which people’s perceptions of a situation gives it importance and psychological signiÞ cance. The two authors suggest that the most important environment variables are: - role characteristics such as ambiguity and the conß ictual character between employees so that measures can be taken to minimize stress; - job characteristics such as the autonomy and the degree of difÞ culty; - the manager’s behavior including focusing on objectives and facilitating labor;

1. Corneliu Russu- Managers – determined component of human resources of the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.

2. R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical re-search, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnus-son, Erlbaum, 1981.


- characteristics of the working group, including the spirit of cooperation and friendship;including the spirit of cooperation and friendship; - organizational policies that directly affect people such as the compensation system. Up to a certain level, managers must accept the circumstances in which they work, act under agitation, uncertainty and ambiguity. Therefore one aspect of effective managers is their elasticity: must be able to deal with these inevitable pressures. It is up to them to be aware of these requirements, the behavior expected from them and of the aptitudes they can use in order to help themselves in achieving often pressing and demanding responsibilities. Leading is,therefore, a complex psychosocial phenomenon that involves acting in a manner of individual or collective psyche as to obtain the desired psychosocial effects. This requires the manager to show care to psychosocial knowledge and techniques that could help the establishment of an efÞ cient environment.

BibliograÞ e - Corneliu Russu - Managers – determined component of human resources of

the organization, in “Managers and Human Resource Management”, Economic Education, Bucharest, 2004.

- D.A. Nadler, M.L.Tushman – A congruence model for diagnosing organizational behovior, in Resource Book in Macro-Organizational Behavior, ed. R.H.Miles, California, 1980.

- M. Armstrong - How to be a manager and better, Ed. Meteor Press, Bucharest, 2007

- Ovidiu Nicolescu (coord.) – Management, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti. - R. James, S.B.Sells – Psychological climate: theoretical perspectives and empirical

research, in Towards a Psychology of Situations: An international perspective, ed. D. Magnusson, Erlbaum, 1981.


Aspecte generale privind evolu ia investi iilor de capital în România

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea „Artifex” din Bucure tiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure tiDrd. Cristina SACALAcademia de Studii Economice, Bucure ti

Abstract În acest articol, autorii realizeaz o analiz complex a evolu iei investi iilor de capital din România. Cre terea investi iilor de capital este perceput ca unul dintre factorii care va contribui favorabil la dezvoltarea economic , nu numai în cazul României sau Europei. Autorii descriu evolu ia general a investi iilor, elementele care inß uen eaz eÞ cien a i evolu ia Investi iilor Str ine Directe. Cuvinte cheie: investi ii, capital, solu ie, str in, eÞ cien

Cadrul general Rezultatele economico-sociale înregistrate de România dup 2010 eviden iaz o c dere f r precedent. Unitatea indicatorilor pe baza c rora se poate evalua, canti tativ i calitativ, evolu ia economic marcheaz un trend ascendent fa de perioadele anterioare. Rezervele valutare ale B ncii Na ionale au înregistrat o u oar cre tere, Þ ind satisf c toare la sfâr itul anului 2014, prin atragerea unei cantit i de valut existent la popula ie. Un calcul simplu conduce la concluzia c , în prezent, se mai aß la popula ie, nedepus în conturi bancare, suma de circa opt-nou miliarde de dolari SUA. În condi iile în care exporturile nu se vor men ine la un nivel ridicat, p strându- i trendul manifestat în cursul anului 2011, iar soldul balan ei comerciale va continua s r mân deÞ citar i nu se vor întreprinde m suri atractive care s conduc la atragerea în conturi bancare a valutei existente la popula ie, realizarea rambur s rilor scadente în anul 2012 i în anii urm tori va Þ ceva mai diÞ cil , iar noi împru mu turi sau ree alonarea pl ilor ajunse la scaden , chiar dac nu vor Þ greu de ob inut, vor greva eforturile de implementare a m surilor preconizate în programul de guvernare. Aceast ultim m sur (ob inerea de noi credite sau ree a lonarea celor scadente) va depinde de modul în care România va ac iona în procesul de integrare în Uniunea European va depinde atât accesarea fondurilor europene cât i atragerea de investi ii str ine directe, precum i de rela iile României cu Fondul Monetar Interna ional i cu Banca Mondial , rela ii care sunt concretizate în acordurile de împrumut. Spre ilustrarea celor de mai sus, subliniez c din 1990 i pân în prezent s-a înregistrat constant un deÞ cit al balan ei de comer exterior. În circumstan ele prezentate, nu exist , practic, prea multe m suri salvatoare. Printre acestea: atragerea investi iilor de capital str in în România ar Þ una


de dorit, dar nesiguran a evolu iei economiei române ti i lipsa unui cadru legislativ coerent nu stimuleaz investitorii str ini. În ceea ce prive te redresarea economic pe calea investi iilor de capital, am men ionat atragerea investi iilor de capital str in, deoarece despre perspectiva cre terii importante a capitalului real autoh ton este mai diÞ cil de crezut c va Þ solu ia optim . În situa ia în care s-a ajuns, nici societ ile private care apar consolidate nu vor mai putea s se lanseze în procesul de privatizare din cauza lipsei de surse Þ nanciare. Nu se poate recurge nici la credite în scop de investire sub form de capital, nu numai datorit prevederilor legale, ci i datorit dobânzilor ridicate practicate de b ncile comerciale. În acest context, atragerea de capital i de investi ii autohtone i str ine este o cale de evolu ie real în orice situa ie economic , atât în România, cât i în lume, i în Europa în special. Este lesne de în eles c investi iile str ine majore ar avea ca efecte: înlocuirea împrumuturilor la care trebuie s recurg România; retehnologizarea societ ilor i regiilor autonome; introducerea unui nou model de management; asigurarea caliÞ c rii i specializ rii personalului; folosirea segmentelor de pia externe proprii ale celor ce

investesc, eliminându-se astfel concuren a extern ; ridicarea calit ii produc iei i, nu în ultimul rând, descentralizarea activit ii i dezvoltarea economiei de pia .

Aspecte principale privind evolu ia investi iilor Dup cum este cunoscut, reînnoirea fondurilor Þ xe, perfec ionarea acestora, dezvoltarea de noi capacit i de produc ie dotate la nivelul cerin elor tehnologice pe plan interna ional repre zint priorit i pentru orice economie care dore te s se men in în echilibru i s se înscrie într-un proces constant de dezvoltare la nivel macro. În ri cum este România, care s-a aß at în proces de tran zi ie c tre economia de pia , nevoia atragerii de investi ii în domenii care sunt pretabile a se dezvolta este o necesitate obiectiv . România, ca i celelalte ri est-europene, a mo te nit o dezvoltare industrial integrat în care capacit ile de produc ie lucrau interdependent i asigurau, la un nivel calitativ mai mult sau mai pu in corespunz tor, produsele necesare pie ei interne i un surplus pentru exporturi pe pie e care acceptau calita tea produselor respective.

Din anul 1990, a început un amplu proces de transformare a economiei române ti dintr-una super-etatizat într-o economie de pia . Ideea apare nu numai beneÞ c , ci vital pentru asigurarea unei noi relans ri a industriei din România. De la aceste inten ii, pân la modalit ile con crete prin care s-a încercat realizarea în prac tic a reformei economice i privatiz rii este o cale ceva mai lung . Ne amintim c în anul 1990 s-au emis dou ipoteze care, abor date în asocierea lor, dau o imagine global asupra nivelului eco nomiei române ti din acea perioad , constituindu-se, totodat , în teze ale strategiilor de reform , restructurare i privatizare elaborate ulterior. Pe de o parte, s-a vorbit despre agricultura „produc iilor record“ i cu multe alte aspecte criticabile, f cându-se „marele pariu cu agricultura“. La dou zeci i trei de ani dup lansarea acestui pariu, se poate constata, cu mare dezam gire i îngrijorare crescând , faptul c acest pariu a fost nu abandonat, ci practic spulberat de o realitate care face ca agricultura s Þ regresat, din toate punctele


de vedere (dotare, agrotehnici, rezultate etc.), pân la un stadiu comparabil, eventual, cu cel interbelic. Pe de alt parte, despre industrie s-a aÞ rmat axiomatic cum c ar Þ „o gr mad de Þ are vechi“, rod al unei concep ii „megalomanice“. Acum constat m c aceste Þ are vechi sunt i teribil de ruginite, f r ca în locul lor s se Þ implementat ceva deosebit, în spiritul tehnicii sfâr itului de mileniu. Un aspect important, ce ar Þ trebuit avut în vedere de cei care au preluat destinele economiei na ionale, îl constituia necesi ta tea de a se continua, termina i da în exploatare investi iile aß ate în curs de realizare la acea dat . Din p cate, în multe astfel de cazuri, lucr rile au fost între rupte, amânate sau sistate, inducând mari pierderi atât între prin derilor implicate, cât i economiei în ansamblu. Pe acest fond, evolu ia investi iilor a fost diferit fa de alte sectoare ale economiei na ionale. Astfel, într-o prim etap dup 1990, s-a remarcat o sc dere drastic a fondurilor de investi ii repartizate centralizat, ger menii capitalului privat neputând suplini golul l sat de întreruperea activit ilor i nealocarea de noi sume de la bugetul de stat în acest domeniu. A a se face c , în primii trei-patru ani dup 1990, s-a eviden iat alocarea de fonduri pentru unele moderniz ri, capitalul privat axându-se pe investi ii în domeniul retehnologiz rii (în special prin importuri de utilaje i alte mijloace Þ xe în general) sau construirea de capacit i de produc ie sau desfacere de m rime redus . Desigur, aceasta este o caracteristic a economiei de pia , dar în acest mod s-au irosit multe resurse în cadrul proiectelor de investi ii în curs de realizare. Într-o a doua etap , se constat c resursele create în procesul privatiz rii au fost direc ionate c tre investi ii, proces ce ar Þ putut Þ mai sus inut în condi iile unei legisla ii Þ scale mai stimulative. Pe acest fond, volumul investi iilor, chiar i în condi iile de criz economic puternic , intern i interna ional , s-a men inut la un nivel constant, cu u oare cre teri de la o perioad la alta, pân în 2008, când s-au declan at efectele crizei. SpeciÞ c este faptul c fondurile pentru investi ii au fost direc ionate c tre importuri de utilaje, neglijându-se capacitatea industriei române ti de a deveni, prin retehnologizare, competitiv la nivelul pie ei externe. În aceste condi ii, relansarea industriei române ti, a econo miei în general, în contextul legit ilor i cerin elor economiei de pia , nu numai c r mâne un deziderat, dar se constat c nivelul de degradare, atât a marii industrii, cât i a celorlalte sectoare de activitate, se accentueaz , acest proces c p tând un trend irever sibil. Se remarc atât trendul, cât i ponderea superioare ale in ves ti iilor pentru mijloace Þ xe, comparativ cu cele alocate con struc iilor. Principalele investi ii realizate în perioada analizat au fost direc ionate c tre industria prelucr toare, industria electric i termic , agricultur i sectorul ter iar (comer , po t i teleco mu nica ii, administra ie public ). Investi iile din sectorul public, a c ror principal destina ie o constituie lucr rile de infrastructur , au fost orientate cu prec dere spre domeniile de interes na ional: energie electric , industria extractiv , industria prelucr toare, dar i în domeniul po tei i telecomunica iilor. Se remarc ritmul de cre tere în programe de interes european i ponderea accentuat a investi iilor pentru utilaje. Investi iile din sectorul privat, i ele în cre tere, au fost orientate cu prec dere spre achizi ionarea de utilaje de transport, mai ales din


import. În acest sector, investi iile au fost direc ionate cu prec dere în sfera ter iar , în special în domeniul comer ului.

Elemente care inß uen eaz eÞ cien a Un exemplu extrem de semniÞ cativ în acest sens l-ar putea constitui obiectivul programatic, de mare acuitate i actualitate, c ruia i-au fost subsumate de c tre clasa politic eforturi, demersuri i decizii de sacriÞ ciu, respectiv aderarea României la structurile economice i politice vest-europene, respectiv la Uniunea European i la NATO. În contextul noii situa ii geopolitice i economice din Europa, aderarea la aceste structuri a reprezentat, chiar abstrac ie f când de tema, oricum hiperbolizat , a „reintegr rii României în Europa“, un deziderat cu profunde determin ri obiective, de natur economic i politic , la fel de important i de mult dorit de oricare dintre români. Modalitatea de abordare a problemei ader rii, de c tre România, pe de o parte, i de c tre cele dou structuri, pe de alt parte, a fost îns diferit . Este lesne de în eles c atât NATO, cât i Uniunea Euro pean au acceptat în anturajul lor o ar – România – care s aib stabilitate economic , s dispun de o infrastructur bine pus la punct i, de asemenea, s aib o lini te social i politic intern veriÞ cat i garantat , acestea Þ ind criterii de performan clar enun ate, valabile pentru toate

fostele ri candidate. Aceste criterii induc cu necesitate un raport de cauzalitate, în sensul c îndeplinirea lor conduce la aderare, care, la rândul s u, a devenit o premis pentru o i mai bun stabilitate din punct de vedere economic, politic i social, pe fondul c reia s Þ e posibile noi dezvolt ri ale structurii, suprastructurii i infrastructurii rii. Consider c a fost gre it opinia celor care au crezut c inte grarea României în Uniunea European i în NATO este un fel de panaceu pentru toate problemele i numai în al doilea rând s-au gândit la dez voltarea infrastructurii i a celorlalte activit i macro economice. S sintetiz m situa ia creat dup anul 1990 pân în prezent în felul urm tor: procesul d e restructurare economic nu putea s nu aib , indubitabil, ca o prim consecin , apari ia i cre terea omajului. De aici, probleme noi pentru România, care nu era obi nuit s foloseasc , oÞ cial, cuvântul omaj. În paralel, s-a creat embrionul inß a iei, al c derii monedei na ionale, al eviden ierii pregnante a calit ii precare a unor produse române ti al c ror acces pe pie ele europene a devenit tot mai greu, iar declinul economic general a devenit inevitabil. În acest context, strategia de a for a, numai pe cale politic , p trunderea în Uniunea European i în NATO a fost singura op iune. Oricum, ast zi România este în NATO i de la 1 ianuarie 2007 i în Uniunea European . Cu toate acestea, intuind i ceea ce va urma celor „dou ader ri“, mai ales în contextul politicii promovate de noul pre edinte al României, o retrospectiv a spa iului de dou zeci i trei de ani parcurs are sens, Þ e i numai pentru arhiv . Cred c era mai fertil dac se pornea de la faptul c for a de munc disponibilizat , devenit între timp p tura omerilor, putea Þ utilizat cu eÞ cien sporit în realizarea cel pu in a unuia dintre criteriile de aderare, respectiv dezvoltarea infrastructurii în ara noastr . Statul, ca proprietar al unor activit i industriale, cum ar Þ : produc ia cimentului, a bitumului i a altor produse necesare dezvolt rii oselelor, drumurilor etc., inclusiv a utilajelor necesare, ar Þ putut cu maxim u urin , imediat dup 1990,


s treac la utilizarea for ei de munc disponibilizate i s perfec ioneze acest element al infrastructurii. Ce s-ar Þ întâmplat? În primul rând, o serie de societ i comerciale sau regii autonome, care Þ e s-au privatizat pe sume discutabile, Þ e au intrat în diÞ cult i de produc ie i de resurse Þ nanciare, ar Þ devenit foarte proÞ tabile prin exploatarea i valoriÞ carea la intern a unor mari cantit i de produse. Astfel, cel pu in fabricile de ciment din Fieni, Hoghiz, Medgidia i altele ar Þ realizat activit i cu o mare proÞ tabilitate, ceea ce ar Þ fost de natur s creeze, prin proÞ turile ob inute, surse de venit la bugetul de stat. Pe de alt parte, utilizarea for ei de munc disponibilizate pentru construirea acestor elemente de infrastructur ar Þ degrevat bugetul asigur rilor sociale de stat de plata unor importante sume, sub form de ajutor de omaj sau indemniza ii i alte sume care se ofer popula iei scoase din câmpul muncii. Desigur, în felul acesta, ar Þ devenit mai u or digerabil i trecerea unui num r însemnat de persoane din sfera activit ii productive, a mineritului etc., care, pe m sura trecerii timpului, nu mai sunt eÞ ciente, în activitatea de dezvoltare a infrastructurii, printr-un proces util i eÞ cient de conversie a for ei de munc . În aceste condi ii, ar Þ fost simplu ca România s bene Þ cieze de o infrastructur deosebit , s aib absorbit marea parte a omajului creat i astfel s se confrunte cu mai pu ine probleme socio-economice. Într-o astfel de situa ie, ar Þ fost lesne de presupus c Uniu nea European i mai ales NATO, interesate s Þ e prezente în zon , ar Þ apreciat c România are o

infrastructur demn de invidiat i ar Þ gândit foarte rapid c este nevoie s atrag România în constela ia rilor membre UE i NATO, a a încât s se creeze condi iile de leg tur cu Republica Moldova, Ucraina, Turcia i zona asiatic . Dar aceste evolu ii nu s-au înregistrat, Þ ind, probabil, mai eÞ cient de privatizat sectoare importante ale produc iei de ciment, ale produc iei de bitum .a., pe sume care oricând pot Þ rediscutate, creând astfel mari diÞ cult i refacerii

infrastructurii în ara noastr . Din aceast cauz , am fost l sa i „mai la urm “. Este u or de presupus, în context, c rile din Uniunea European au gândit în al i termeni acceptarea României în structurile uniunii, avansând de multe ori o posibil amânare a lu rii unei decizii pozitive. La nivelurile de decizie ale Uniunii Europene, aderarea României s-a pus în termeni particulari. Grupurile respective de ri i-au dat seama c intrarea României va necesita eforturi Þ nanciare substan iale din partea acestora pentru a moderniza Þ e i numai elementele de infrastructur , iar România nu este preg tit s acceseze asemenea fonduri. Nimeni nu consider c privatizarea infrastructurii este un lucru r u. R u este faptul c , din 1990 pân în prezent, infra struc tura nici nu a fost privatizat , dar nici nu a fost modernizat prin utilizarea resurselor interne de care ara noastr dispunea din bel ug. Revenind la problema de fond, a reformei i privatiz rii în România, nici nu este greu de v zut c în toate rile, dar mai ales în cele care au fost i ele în proces de tranzi ie c tre economia de pia , men inerea unei economii mixte este o necesitate. De aceea, privatizarea unor sectoare de activitate trebuie s se fac numai în momentul în care s-au creat condi iile ca acest proces s se fac în mod eÞ cient i proÞ tabil pentru sistemul macroeconomic. Din p cate, mari întreprinderi, unele


produ c toare pentru export, au fost în mod lent, dar ireversibil, l sate în paragin , având în prezent mari datorii la bugetul de stat, la bugetul asigur rilor sociale i c tre alte regii autonome. Altele au fost privatizate în mare grab , cu participarea limitat a unor investitori str ini, f r o competi ie deosebit , a a încât sumele încasate nu sunt la nivelul pe care l-ar Þ cerut performan ele acestor societ i sau regii autonome, f r a mai men iona privatiz rile ratate din cauza lipsei de bonitate a unor investitori insuÞ cient veriÞ ca i (ai putea aprecia faptul c procesul de degradare a unor întreprinderi a fost rezultatul unor „inten ii” pentru a le aduce sub valoarea „zero” i apoi privatiza în proprietatea cui „trebuie”). Este u or de dat exemple, cum ar Þ : IMGB, DACIA, ROMCIM, ROMTELECOM, dramaticul TEPRO, privatiz rile combinatelor siderurgice Re i a, Gala i, Hunedoara – vedem acum ce rezerv evolu ia acestor privatiz ri –, ca s nu mai vorbim despre o serie de fabrici produc toare de îngr minte chimice a c ror privatizare nu a însemnat saltul calitativ pentru realizarea unor produc ii deosebite i redresarea respectivelor societ i, ci lichidarea acestora. Multe privatiz ri au fost, în cele din urm veritabile exerci ii imobiliare. Acum, pentru a sc pa de traumele „crizei”, încerc m, la indica ia FMI, s introducem managementul privat sau s privatiz m rapid i ultimele regii (întreprinderi) de stat (energie, c i ferate, minerit etc.). Apreciem în acest context c înc nu este târziu pentru a se întreprinde m surile necesare de sporire a atractivit ii pentru cei interesa i i cu disponibilit i Þ nanciare de a participa la procesul de privatizare sau de a investi,

împreun cu parteneri din ara noastr , sume care s asigure echilibrarea i, mai ales, perspectiva relans rii unor activit i prin investi ii interne i/sau externe.

Ponderea ISD în structura investi iilor Am men ionat mai sus, ca solu ie vital pentru stoparea declinului economic i consolidarea procesului de redresare, atragerea de investi ii de capital str in în

condi iile în care despre perspectiva cre terii capitalului autohton real nu se poate vorbi prea mult. Realizarea de investi ii de capital autohton pe seama unor credite bancare nu poate Þ luat în considerare, atât datorit prevederilor legale în vigoare, cât i datorit nivelului ridicat al dobânzilor practicate i, de ce nu, datorit înse i crizei ce

se contureaz tot mai evident i la nivelul sistemului bancar. În acest context, atragerea de capital i de investi ii str ine este singura cale de evolu ie real în orice situa ie economic , atât în România, cât i în lume, în general, i în Europa în special. Din p cate, i în acest domeniu s-a f cut prea pu in, iar în multe cazuri când s-a întreprins ceva s-a realizat tocmai contrariul. Legisla ia intern i politica Þ scal au fost cele dou mari obstacole în calea p trunderii capitalului str in pe pia a româ neasc . Dup ce lucrurile s-au aranjat oarecum i o serie de investitori str ini i-au manifestat dorin a de a plasa investi ii în România, a explodat o nou bomb . În dorin a de echilibrare bugetar , nu spun de rectiÞ care, pentru a aduce venituri supli mentare s-a recurs la calea simpl a aritmeticii. Adic s-a ad ugat câte ceva la accize, s-a introdus TVA la unele tranzac ii etc., f r s se fac o analiz temeinic i s se încerce o simulare, pentru a se vedea efectul m surilor întreprinse. Concluzia amar va Þ :

investitorii î i mai iau un moment prelungit de analiz i încearc s fac anticipa ii;


m surile nu au efectul scontat, dimpotriv , s-a redus consumul, în consecin , s-a diminuat exportul, iar posi bilii investitori s-au r zgândit;veniturile la bugetul de stat vin din Þ scalitate exagerat i nu din veniturile economice concrete;imaginea extern este afectat , iar anticipa iile noastre se îndep rteaz ;noua calitate a României de membr a Uniunii Europene schimb oarecum datele problemei dar r mâne tot în sarcina noastr s preg tim temeinic proiectele pe baza c rora s se poate accesa fondurile de care dispunem.

Este mai clar ca oricând c pentru România nevoia de capital este vital , în contextul în care cel str in, din motive foarte variate, dar i din cauza unei legisla ii nu tocmai adecvate, manifest mare re inere în a p trunde masiv pe pia a româneasc .

Înmatricul ri de societ i comerciale cu participare str in la capitalul social subscris, în perioada 1991-iulie 2015

Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic i ONRC, Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Investi iile str ine directe în 2009, datorit impactului negativ al crizei, au fost de numai 3.512.610,5 mii euro, Þ ind în 2010 de 3.914.440,6 mii euro, 3.329.432,4 mii euro în 2011, 2.856.416,6 mii euro în 2012, 2.355.803,8 mii euro în 2013, 3.877.239,8 mii euro în 2014 i -153.811,2 în 2015. Situa ia din 2015 exprim de fapt retragere de capital social. Este greu de imaginat de ce în 2009-2012 nu s-au întreprins i alte m suri pe linia stimul rii investitorilor str ini, în condi iile în care situa ia social i politic a constituit o barier în plus în calea celor care ar Þ cutezat s investeasc în ara noastr . Nu trebuie s existe re ineri în sensul legifer rii stimu len telor pentru atragerea capitalului str in i încurajarea capitalului autohton, deoarece tot ce se investe te în România prin societ i comer ciale române ti, indiferent de provenien a capitalului sub scris, constituie avu ie na ional . S-a restrâns foarte mult sfera rilor din care s-a investit în România. În întreaga perioad de dup decembrie 1989 i pân în prezent s-au investit 41.415.773,3 mii euro, care nu înseamn prea mult în contextul în care aceste particip ri nu reprezint , de fapt, v rs minte în valut , ci participa iuni sub form de subscrieri de capital i, de cele mai multe ori, capital în natur . Din anul 2012 s-a eviden iat faptul c investi iile de capital str in sub forma particip rii la înregistrarea de noi societ i comerciale au evoluat lent sau sunt de „amploarea“ pic turii într-un ocean. Astfel, este surprinz toare re inerea unor ri tradi ionale, cum ar Þ SUA, care au investit doar pu in în societ i din România. Din zona vecinilor, în afara Ungariei, Turciei i Moldovei i cele cu particip ri Þ rave, celelalte ri sunt practic absente. Dac pentru rile est- i central-europene, confruntate cu problemele proprii ale tranzi iei pe care o parcurg ele însele, se poate g si o explica ie logic a fenomenului, pentru ri cum ar Þ Grecia, unde „s-au dus“ ß ota i sistemul de comunica ii române ti, o pondere redus în totalul investi iilor str ine de capital în to i ace ti ani este de natur s ridice unele semne de întrebare. Între acestea se deta eaz grupul rilor arabe, care, de i de in o pondere mare sub aspectul num rului de societ i comer ciale înregistrate, în nume propriu mai ales, totalizeaz împreun sub 3% din totalul capitalului str in investit. Acest fapt explic i o serie de fenomene negative (evaziune, fuga banilor în exterior, desf urarea de activit i neesen iale i aparent nerentabile etc.). Dac am compara deÞ citul balan ei comerciale, respectiv devansarea exporturilor de c tre importuri, cu investi iile totale sub form de capitaluri în societ i comerciale, este u or de v zut c , printr-o activitate nechibzuit , neechilibrat , peste 90% din totalul investi iilor s-au dus pe apa sâmbetei, prin practicarea unui comer exterior total dezechilibrat. Situa ia este interesant i dac vom lua în discu ie modul în care s-au înmatriculat societ ile comerciale nou-înÞ in ate în 2010-2012, în proÞ l teritorial, în România. Vom constata c într-o serie de jude e, cum sunt Tulcea, Vaslui, Bac u, Gorj, Buz u, Teleorman i altele, aceste inves ti ii, sub form de capital social subscris în valut la constituirea unei noi societ i, lipsesc sau se situeaz la un nivel foarte sc zut din totalul unor astfel de investi ii. Exist i unele excep ii, cum ar Þ municipiul Bucure ti, jude ele Ilfov, Prahova, Timi , Cluj, Bra ov, Constan a, care se înscriu cu particip ri semniÞ cative la formarea capitalului prin subscriere i v rsare de ac iuni


sau p r i sociale în valut , dar situa ia este total necorespunz toare în contextul general prezentat. Nu este de neglijat nici aspectul c „marii investitori“ provenind din rile dezvoltate sunt, de multe ori, cet eni români stabili i în respectivele ri. Apropierea, pe aceast cale, de ara natal , indiferent de motiva iile acestora, este în sine l udabil i demn de a Þ încurajat , îns , în raport cu con inutul i obiectivele unor investi ii

str ine de capital în România, rezultatele sunt departe de a produce efectele sperate. De asemenea, este de semnalat faptul c , prin astfel de investi ii, România nu a putut s g seasc o surs care s asigure cel pu in men inerea, dac nu revitalizarea dezvolt rii sale industriale. Dac am compara nivelul investi iilor de capital str in prin participare la constituirea de societ i comerciale în ara noastr cu celelalte ri est- sau central-europene, vom constata c România se situeaz în coada unui astfel de clasament. Aceasta este o nou dovad c trebuie s se pun în mod riguros problema modului în care este rearanjat i redirec ionat aceast activitate.

BibliograÞ e selectiv - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii, Editura

Economic , Bucure ti - Diaconu, M. (2012). Characteristics and drivers of venture capital investment activity in

Romania, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XVIII(2012) (2012), Issue (Month): 7(572) (July), pp. 111-132

- Dinu, M., Anghelache, C., Coconoiu, D. (2013). Investitiile straine directe în Romania in perioada 2003 – 2012, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 61 (2013), Issue (Month): 1 (March), pp. 266-284

- Halmi, M. (2012). Foreign Direct Investments and Human Capital Accumulation. The Case of Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 2 (Decembre), pp. 43-47

- Ludosean (Stoiciu), B.M. (2012). Recent trends in foreign direct investments in Romania, Finance - Challenges of the Future, Volume (Year): 1 (2012), Issue (Month): 14 (December), pp. 131-142

- Mungiu-Pupazan, M.C., Enea, C. (2013). Study On Foreign Direct Investments In Romania In 2011, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2013), Issue (Month): (August), pp. 73-76

- www.insse.ro


GENERAL ASPECTS ON DEVELOPMENTS IN EQUITY INVESTMENTS IN ROMANIA

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestProf. Gabriela Victoria ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic StudiesCristina SACAL PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this paper, the authors realize a complex review on the evolution of capital investments in Romania. The increase of capital investments is seen as one of the factors that will contribute in a favorable manner to the economic development, not only in Romania or Europe. The authors describe the overall evolution of the investments, the elements that inß uence the efÞ ciency and the evolution of the Direct Foreign Investments. Key words: investment, capital, solution, foreign, efÞ ciency

General Background The social and economic results achieved by Romania after 2010 provide us an unprecedented drop. The indicators on which one may evaluate from a quantitative and a qualitative point of view, the economic development marks an upward trend compared to previous periods. Foreign exchange reserves of the National Bank have increased slightly at the end of 2014, by attracting a volume of currency from the existing population. A simple calculation leads to the conclusion that at present, the total savings of people being kept outside of the bank accounts, amounts about eight-nine billion US dollars. Under the circumstances of a low level of exports, maintaining the trend shown in 2011 and a weak trade balance, with any economic measures of attracting bank accounts currency, repayments due in maturing in 2012 and subsequent years will be somehow difÞ cult, and new loans or rescheduling payments at maturity, even being difÞ cult to obtain, will lead to efforts that may strike implementation of the measures envisaged in the government program. This last measure (obtaining new loans or rescheduling the one with present maturities) will depend on how Romania will act in the process of European integration and also will depend both on European funds and attracting foreign direct investment and Romania’s relations with the International Monetary Fund and the World Bank, relations that are embodied in loan agreements. To illustrate the above ideas, we may point out that since 1990 and until now a constant deÞ cit of foreign trade was recorded. Under the circumstances presented above, there are not so many saving measures; attracting foreign capital investment in Romania would be one desirable but uncertainty evolution of the Romanian economy and a lack of coherent legislative framework does not stimulate foreign investors. Regarding the economic recovery through capital investments mentioned above, attracting foreign capital investments as important growth prospect of real national capital is difÞ cult to be achieved as the best solution. Under these circumstances, even the consolidated private companies that have a consolidated Þ nancial situation will not be able to launch the privatization


process due to lack of Þ nancing. It cannot be used any purpose loans in the form of capital investment, not only because of the law, but also because of the high interest rates charged by commercial banks. In this context, the attraction of domestic and foreign investment represents a method of real development in any economic situation, both in Romania and in the world, and in Europe in particular. It is understandable that foreign investment would have major effects: replacing the volume of loans that Romania has to refund; refurbishment of companies and autonomous administrations; introduction of a new management model; ensuring the qualiÞ cation and specialization of employees; using own foreign market segments of those who invests, thus eliminating foreign competition; raising the production quality and Þ nally decentralization and development of market economy work.

Highlights on the evolution of investment As it is known, the renewal of Þ xed assets, their improvement, developing new production capacities at the level of technological requirements represent target priorities for any economy that wants to maintain balance and to enroll in a constant development trial at the macro level. In countries like Romania, which has been in a transition process to a market economy, the need to attract investments in areas that are suitable to develop is an objective necessity. Romania and other eastern European countries, inherited an integrated industrial development production capacities, working interdependently and ensuring a qualitative level with more or less appropriate products needed on internal market and a surplus for export markets that accepted the quality of products. Since 1990, it began a long process of transformation of the Romanian economy in one super-nationalized in a market economy. This idea is not only a constructive one, but is also essential to provide a new revival of industry in Romania. From these intentions until the actual ways by which the practice attempted in economic reform and privatization is a long process. Recall that in 1990 were issued two hypotheses, associated in their process, giving an overall picture on the level of the Romanian economy period, representing also the views of reform strategies that were restructured and elaborated later. On the one hand, we talked about agriculture “record production” and many other critical aspects, making “a big bet on agriculture”. Twenty-three years after the release of this market one may observe, with great disappointment and growing concern, that this bet was not abandoned, but basically shattered by a reality that makes agriculture being in regression from all points of view (equipment, agro technical endowments, results, etc.) to an undeveloped economic stage. An important aspect which should have been considered by those who took the national economy, was the necessity to continue, complete and put into operation investments that were in progress at that time. Unfortunately, in many such cases, the work was disrupted, delayed or stopped, inducing great losses for the economic agents involved in the economic activity and overall the economy. Against this backdrop, investment was different from other sectors of the economy. Thus, in a Þ rst stage after 1990, it noted a sharp decrease of the centrally distributed investment funds, along with the fact that the private equity could not Þ ll the emptiness left by the stoppage of new activities and for not assigning the money from the state budget in


this area. That is, the Þ rst three to four years after 1990, highlighted the allocation of funds for some upgrades, private equity focusing on investments in the refurbishment (mainly by imports of machinery and other Þ xed assets in general) or building production capacity or sales of reduced size. Of course, this is a feature of the market economy, but in this way were wasted resources in investment projects in progress. In a second stage, it appears that the resources created in the privatization process were directed to investments, a process that could be supported under an incentive Þ scal legislation. Against this background, the volume of investments, even in conditions of economic crisis stronger domestic and international, was maintained at a constant level, with slight increases from year to year, until 2008, when they triggered crisis. A speciÞ c thing is that the investment funds were directed to imports of machinery, disregarding the Romanian industry’s ability to become, through refurbishment, external competitive on external level markets. In these circumstances, the relaunch of Romanian industry has generally, in the context of legalities and requirements of the market economy, not only remained a dream, but the level of degradation, both in large industry and other sectors activity, increases, with an irreversible trend process. It is remarkable both trend and higher share of invests for Þ xed assets, compared with those allocated to construction industry. The main investments made in the period under review were focused on the manufacturing industry, electricity, agriculture and the tertiary sector (trade, mail and telecommunications, public administration). Investments in the public sector, whose main destination is the infrastructure works, were oriented towards areas of national interest: electricity, mining and quarrying, manufacturing, and also in the Þ eld of Post and Telecommunications. It is well-known the interest in European programs and share of investment increased for machinery. The private sector investment was oriented towards the purchase of transport equipment, mostly imported; in this sector, the investments were directed mainly in tertiary sphere, especially in trade.

Factors inß uencing effectiveness A highly signiÞ cant example in this respect would be the programmatic objective, high perspicacity and relevance, which were subsumed by the political class efforts, steps and decisions of cost that Romania’s accession to the Western-European economic and political structures, namely the European Union and NATO. In the context of the new geopolitical situation and economic situation in Europe, adherence to these structures represents, even aside from the theme anyway hyperbolized, the “reintegration of Romania in Europe”, and an objective with profound economic and political objectives. How to address the issue of accession by Romania, on one hand, and the two structures, on the other hand, however, it was different. It is understandable that both NATO and the EU agreed in their entourage European country - Romania - which have economic stability, to have a well-developed infrastructure and also have a social tranquility and veriÞ ed and guaranteed domestic policy, being clearly stated performance criteria, valid for all former candidate countries. These criteria induce necessarily a causal link, meaning that their performance leading to accession, which in turn has become a requirement for a better stability in terms of economic, political and social, due to be possible new developments of structure, superstructure and infrastructure of the country.We assume that there was a wrong opinion of those who thought the integration into


the European Union and NATO is a kind of solution for all problems and on a second thought to development infrastructure and other macroeconomic activities. To summarize the situation after the year 1990 one may say that economic restructuring process could not be undoubtedly a Þ rst consequence, the emergence and rising unemployment. Hence, new problems for Romania, which was not used to practice ofÞ cially unemployed word. In parallel, on a basis level inß ation was created, the falling national currency, the obvious highlight the poor quality of Romanian products which access to European markets has become increasingly difÞ cult, and general economic decline became inevitable. In this context, the strategy to force, only about politics, entering the European Union and NATO was the only option. Anyway, at present Romania is a NATO member and starting with the 1st of January 2007 a European Union member. However, knowing the consequences of the “two accessions,” especially in the context of the policy of the new president of Romania, a retrospective of space for twenty-three journey makes sense, if only for archive. We assume that it was more productive if it was assumed the dismissal of labor force, the high level of unemployed, can be used with high efÞ ciency to achieve at least one of the criteria for accession, namely infrastructure development in our country. The public administration, as owner of industrial activities, such as production of cement, bitumen and other products necessary for the development of pavements, roads etc., including necessary equipment, could with maximum ease, immediately after 1990, switch to redundant labor and improve this element of infrastructure. First, a number of companies or agencies that were either privatized sums questionable or went into production difÞ culties and Þ nancial resources, would become highly proÞ table by exploiting and capitalizing on the domestic large amounts of products. Thus, at least cement companies as Fieni, Hoghiz, Medgidia and other activities would be carried out with a high proÞ tability, which would have been likely to create, through proÞ ts, revenue sources from the state budget. On the other hand, the use of labor made available for the construction of these infrastructure elements should be suspended from the budget and pay large amounts of money in the form of unemployment beneÞ ts or compensation and other amounts that gives people out of work. Of course, in this way, it would become easier to pass large number of people in the sphere of productive activity, mining etc., which, as time goes on, are no longer effective in the work of infrastructure development, through a useful and efÞ cient process of converting labor. In these circumstances, it would have been easier for Romania to take advantage of a particular infrastructure, have absorbed most of the unemployment created and thus to face more social and economic problems. In such a situation, it would be easy to assume that the EU and especially NATO are interested to be present in the area and have appreciated that Romania has an enviable infrastructure and would have thought very quickly that it takes attracting Romania in the constellation of EU and NATO member states, in order to create conditions related to Moldova, Ukraine, Turkey and the Asian region. But these developments have not registered, being probably more effectively to privatize important sectors of production of cement, bitumen production, etc., in amounts that may be discussed again at any time, thus creating great difÞ culty repairing the infrastructure in our country.


It is easy to assume in this context that EU countries have Þ gured in other words the acceptance of Romania in union structures, moving often to postpone taking a positive decision. At decision-making levels of the EU accession of Romania was placed in private terms. Those groups of countries have realized that Romania’s accession will require substantial Þ nancial efforts on their part to modernize infrastructure elements and Romania is not ready to access such funds. Nobody believes that privatization of infrastructure is a bad thing. Worse is that, from 1990 to present the infrastructure nor was privatized, neither was modernized by using internal resources our country had in abundance. Turning to substantive reform and privatization in Romania, nor is difÞ cult to see that in all countries, but especially in those who were also in the process of transition to a market economy, maintaining a mixed economy is a necessity . Therefore, privatization of certain sectors should be done only when the conditions have been created for this process to be done efÞ ciently and proÞ tably for macroeconomic system. Unfortunately, large businesses, some producing for export, were slowly but irreversibly, left ruined, currently indebted to the state budget, social insurance budget and to other agencies. Others were privatized in a hurry, with limited participation of foreign investors without a competition, so proceeds are not at the level that would have required the performance of these companies or agencies, not to mention privatizations missed lack of creditworthiness of investors insufÞ cient check (you might appreciate the fact that the deterioration of business was the result of “intentions” to bring them below to “zero” and then privatize the property of whom “shall”). It is easy to give examples such as: IMGB, Dacia, ROMCIM, Romtelecom, dramatic TEPRO privatizations of steelworks Resita, Galati, Hunedoara - Find out what the backup progress of these privatizations - not to mention a number of factories producing fertilizer whose privatization has meant a qualitative leap for achieving outstanding production and recovery of such companies, but their liquidation. Many privatizations were ultimately exercises real estate. We appreciate in this context it is not yet late to take the necessary steps to increase the attractiveness to stakeholders and the availability of funding to participate in the privatization process or investing with partners in our country with amounts to ensure balance and, especially, the prospect of recovery of investment activities.

The share of FDI in investment structure We have mentioned above that vital solution to stop the economic decline and strengthen the recovery process, attracting foreign capital investment prospect given that real growth domestic capital cannot give too many evidences. Invest domestic capital on account of bank loans cannot be considered as an investment structure because of both legal provisions and the high level of interest charged and, why not, because of the crisis that looms increasingly evident and the banking system. In this context, attracting capital and foreign investment is the only real way forward in any economic situation, both in Romania and in the world, in general, and Europe in particular. National law and Þ scal policy were the two biggest obstacles for the market entry of foreign capital on Romanian market. Once things have settled somehow and a number of foreign investors have expressed a wish to place investments in Romania,


VAT was introduced on some transactions etc., without making a thorough and try a simulation to see the effect of measures taken. Bitter conclusion will be: • Investors extend their analysis and try to make predictions; • Measures do not have the desired effect, on the contrary, they were reduced

accordingly, and potential investors changed their minds; • State budget revenues come from income tax exaggerated and are not

concrete from the economic point of view; • External image is affected, and our expectations are removed; • Romania’s new status of EU member data exchange problem somewhat

but still remain within our power to prepare thoroughly based on which projects can access their funds.

Is clearer than ever that the need of capital for Romania is vital, especially the foreign one, but also because legislation just not appropriate to show greater restraint in the Romanian market penetration.

Incorporation of trading companies with foreign participation subscribed share capital during 1991-July 2015


Foreign direct investment in 2009 due to the negative impact of the crisis, were only 3,512,610.5 thousand euros, in 2010 3,914,440.6 thousand euros 3,329,432.4 thousand euros in 2011, 2,856,416, 6000 EUR 2012 EUR 2,355,803.8 thousand in 2013, 3,877,239.8 thousand euros in 2014 and 2015. The situation in 2015 -153,811.2 actually express withdrawal of capital.It is hard to imagine why in 2009-2012 have not taken other steps to stimulate foreign investors line, while the social and political situation was an additional barrier in the way of those who would have dared to invest in our country . There should be no deductions for the purposes of regulation stimu¬len¬telor to attract foreign capital and encourage the domestic capital, because all companies investing in Romania by Romanian comer¬ciale, whatever the origin of capital sub¬scris constitutes national wealth. It has greatly restricted the scope of countries that have invested in Romania. Throughout the period after 1989 and until now it have invested 41,415,773.3 thousand euros, which does not mean much given that such participation is not, in fact, payments in foreign currency holdings but as subscriptions capital and, most times, capital in nature. In 2012 it was revealed that investment of foreign capital participation in the registration form new companies has been lowered. From the neighbors outside Romania, like Hungary, Turkey and Moldova and with participation frail other countries are practically absent. If for Eastern and Central European countries, faced with their own problems of transition it travels themselves can Þ nd a logical explanation of the phenomenon, for countries such as Greece, where “went” and ß eet system Romanian communications, a small share in the total foreign investment in all these years is likely to raise some eyebrows. Among them stands out the group of Arab countries which, though they have a large share in terms of number of companies registered in their own name in particular, together totaling less than 3% of total foreign capital invested. This explains a number of negative phenomena (evasion, money running outside, running and seemingly unproÞ table non-core activities, etc.). If we compare the trade deÞ cit, namely advancing exports by imports, with total investments as equity in companies, it is easy to see that by working unreasonable, unbalanced, over 90% of total investments went on drain through the practice of a total foreign trade balance. The situation is interesting and if we discuss how companies were registered start-ups in 2010-2012, in territorial in Romania. We Þ nd that in a number of counties, such as Tulcea, Vaslui, Bacau, Gorj, Buzau, Teleorman and others, these investments form of capital subscribed in foreign currency starting new companies, are missing or are at a very low level of the total of such investments. There are some exceptions, such as Bucharest, Ilfov, Prahova, Timis, Cluj, Brasov, Constanta, falling to meaningful participation in capital formation by subscription and shedding of shares in foreign currency, but the situation is totally inadequate in the general context presented. Not to be neglected appearance that “big investors” coming from developed countries are often established as Romanian citizens in those countries. Near, in this way, the homeland, regardless of their motivations, is in itself commendable and worthy of being encouraged, however, in relation to the content and objectives of foreign portfolio investment in Romania, the results are far from effective hoped.


It is also reported that, through such investments, Romania could not Þ nd a source to provide at least maintaining, if not revitalize its industrial development. If we compare the investment of foreign capital through participation in the establishment of companies in our country with other countries in Eastern and Central Europe, we Þ nd that Romania is in the tail of such rankings. This is further proof that we need to ask the question of how rigorously the activity is reshaped and redirected.


Editura Economic , Bucure ti - Diaconu, M. (2012). Characteristics and drivers of venture capital investment activity

in Romania, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XVIII(2012) (2012), Issue (Month): 7(572) (July), pp. 111-132

- Dinu, M., Anghelache, C., Coconoiu, D. (2013). Investitiile straine directe în Romania in perioada 2003 – 2012, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 61 (2013), Issue (Month): 1 (March), pp. 266-284

- Halmi, M. (2012). Foreign Direct Investments and Human Capital Accumulation. The Case of Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XII (2012), Issue (Month): 2 (Decembre), pp. 43-47

- Ludosean (Stoiciu), B.M. (2012). Recent trends in foreign direct investments in Romania, Finance - Challenges of the Future, Volume (Year): 1 (2012), Issue (Month): 14 (December), pp. 131-142

- Mungiu-Pupazan, M.C., Enea, C. (2013). Study On Foreign Direct Investments In Romania In 2011, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 4 (2013), Issue (Month): (August), pp. 73-76

- www.insse.ro


Elemente semniÞ cative privind rata dobânzii i rolul acesteia în activitatea bancar

Conf. univ. dr. M d lina – Gabriela ANGHELUniversitatea „Artifex” din Bucure ti

Abstract În acest articol, autorul prezint unele elemente semniÞ cative ale ratei dobânzii, care îndepline te o func iune important în modelul activit ii bancare. Metodele de calcul descriu formele ratei dobânzii, utilizate de banca central , precum i pe cele aplicate în institu iile de credit. Sunt prezentate ratele dobânzii nominal i real , precum i rata simpl a dobânzii, rata medie a dobânzii, dobânda compus . Scopul acestor indicatori difer în func ie de cerin ele i activit ile Þ ec rei institu ii. Cuvinte cheie: rata dobânzii, împrumuturi, bilan , contract, rezerv

Câteva no iuni introductive Potrivit Ordonan ei Guvernului nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obliga ii b ne ti, precum i pentru reglementarea unor m suri Þ nanciar-Þ scale în domeniul bancar, dobânda remuneratorie reprezint dobânda datorat de c tre debitorul obliga iei de a da o sum de bani la un anumit termen, calculat pentru perioada anterioar împlinirii termenului scaden ei obliga iei, în timp de dobânda penalizatoare reprezint dobânda datorat de c tre debitorul obliga iei b ne ti pentru neîndeplinirea obliga iei respective la scaden . În literatura de specialitate din domeniu, au fost elaborate o diversitate de modalit i de exprimare a ratei dobânzii, acelea considerate de c tre autoare a Þ cele mai relevante sunt prezentate în cele ce urmeaz : • sum de bani care se pl te te pentru un împrumut, reprezentând un anumit

procent din suma împrumutat (DEX); • pre ul pl tit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani

pentru o anumit perioad de timp, adic suma pe care debitorul este nevoit s o achite creditorului, pentru banii lua i cu împrumut (Wikipedia);

• modalitate de remunerare a creditului de c tre debitor, pentru utilizarea capitalului care a fost împrumutat. Din acest punct de vedere, dobânda reprezint „pre ul” capitalului împrumutat, Þ ind studiat în m rime absolut i în m rime relativ (Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Moned ”).

• rata dobânzii constituie pre ul care trebuie pl tit, la termenul stabilit prin contract, în vederea ob inerii imediate a unui anumit num r de unit i monetare (Jesús Huerta de Soto, „Moneda, creditul bancar i ciclurile economice)”;

• pre al bunurilor din momentul curent (actual) exprimat în bunuri din momente viitoare (Murray N. Rothbard, „Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles”).

Metode de calcul al ratei dobânzii Înainte de a prezenta cele mai importante categorii de rate ale dobânzii practicate în România este important de precizat c unul dintre instrumentele de politic


monetar utilizate de Banca Na ional a României, în calitate de banc central , este reprezentat rata dobânzii (rata de referin ). Totodat , institu iile de credit, în general i b ncile comerciale, în special utilizeaz rata dobânzii ca modalitate în vederea ob inerii de venituri, respectiv de proÞ t, din activitatea de intermediere a cererii i ofertei de capitaluri. Activitatea desf urat presupune derularea de opera iuni cu clien ii nebancari, cu alte institu ii de credit din sistemul bancar i/sau cu banca central , stabilind rate ale dobânzilor în mod diferen iat pentru Þ ecare categorie în parte. Aspecte semniÞ cative ratele dobânzii utilizate de banca central

rata dobânzii de referin se determin ca medie aritmetic ponderat cu volumul tranzac iilor, a ratelor dobânzilor depozitelor atrase, opera iunilor reverse repo i opera iunilor repo din luna anterioar celei pentru care se face anun ul;rata dobânzii de politic monetar este rata dobânzii la care BNR realizeaz opera iuni repo, derulate prin licita ie pe o perioad de o s pt mân la rat Þ x a dobânzii;rata dobânzii aferent facilit ii permanente de credit este rata la care institu iile de credit se pot împrumuta pe termen de o zi de la Banca Na ional a României;rata dobânzii aferent facilit ii permanente de depozit reprezint rata la care institu iile de credit efectueaz depozite overnight (termen de o zi) la sfâr itul zilei la BNR.

În acest context, bilan ul simpliÞ cat al B ncii Centrale are vom considera c urm toarea structur : aur i devize 36.000; titluri de stat 54.000; capital propriu 54.000; depozite ale b ncilor comerciale (altele decât RMO) 18.000 u.m. Bilan ul centralizat al b ncilor comerciale la nivelul economiei cuprinde urm toarele elemente bilan iere: depozite 200.000; numerar i active imobilizate 90.000; împrumuturi de la Banca Central (rescont) 72.000; titluri de stat 36.000; împrumuturi interbancare 18.000; capital propriu 54.000. Ini ial, în momentul 0, rata rezervei minime obligatorii era de 12%, ulterior, Banca Central hot rând sc derea acesteia la 9% (momentul 1) i, respectiv, majorarea acesteia la cota de 14% (momentul 2). De asemenea, b ncile comerciale achizi ioneaz de la Banca Central bonuri de tezaur în valoare de 10.000 mil. u.m. Situa ia prezentat surprinde efectele generate de modiÞ carea ratei rezervei minime obligatorii. Rezervele bancare minime stabilite de autoritatea monetar se calculeaz procentual, separat pe Þ ecare categorie de depozit, utilizând rela ia:

i l unde: RMO = rezerva minim obligatorie exprimat în valoare absolut ; ri = rata minim obligatorie aferent depozitelor de tip „i”; i = tipul de depozit bancar; di = m rimea absolut a depozitelor de tip „i”. În urma calculelor au rezultat datele curpinse în tabele urm toare:


Momentul 0: RMO = 12% · depozite = 12% · 360.000 = 43.200 mil. u.m.

Bilan simpliÞ cat Banca Central (M0) mil. u.mACTIV Valoare PASIV ValoareAur i devize 36.000 Capital propriu 54.000Credite acordate B. Comerciale (rescont) 72.000 RMO (B. Com.) 43.200Bonuri de tezaur 54.000 Depozite (altele decât RMO) 18.000

Numerar (X0) 46.800TOTAL ACTIV 162.000 TOTAL PASIV 162.000X0 = Bancnote emise = 162.000 - (54.000 + 18.000 + 46.800) = 46.800

Bilan ul centralizat al B ncilor Comerciale (M0) mil. u.m.

ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar i active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 43.200 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 36.000 Împrum de la B. Central (rescont) 72.000Depozite la B. Central 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y0 298.800TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y0 = Credite = 504.000 - (90.000 + 36.000 + 36.000 + 43.200)= 298.800

Momentul 1: RMO = 9% · depozite = 9% · 360.000 = 32.400 u.m. Valoarea bonurilor de tezaur: Banca Central : 54.000 – 10.000 = 44.000; B nci Comerciale: 36.000 + 10.000 = 46.000

Bilan simpliÞ cat Banca Central (M1) mil. u.m.

ACTIV Valoare PASIV ValoareAur i devize 36.000 Capital propriu 54.000Credite acordate B. Comerciale (rescont) 72.000 RMO (B. Com.) 32.400Bonuri de tezaur 44.000 Depozite (altele decât RMO) 18.000


Bilan ul centralizat al B ncilor Comerciale (M1) mil.u.m.ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar i active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 32.400 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 46.000 Împrum de la B. Central (rescont) 72.000Depozite la B. Central 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y1 299.600TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y1 = Credite = 504.000 - (90.000 + 32.400 + 46.000 + 36.000)= 299.600


Momentul 2: RMO = 14% · depozite = 9% · 360.000 = 50.400 u.m. Bilan simpliÞ cat Banca Central (M2) mil. u.m.

ACTIV Valoare PASIV ValoareAur i devize 36.000 Capital propriu 54.000Credite acordate B. Comerciale (rescont) 72.000 RMO (B. Com.) 50.400Bonuri de tezaur 44.000 Depozite (altele decât RMO) 18.000


Bilan ul centralizat al B ncilor Comerciale (M2) mil.u.m.ACTIV Valoare PASIV ValoareNumerar i active imobilizate 90.000 Capital propriu 54.000RMO 50.400 Depozite 360.000Bonuri de tezaur 46.000 Împrum de la B. Central (rescont) 72.000Depozite la B. Central 36.000 Împrum interbancare 18.000Credite Y2 281.600TOTAL ACTIV 504.000 TOTAL PASIV 504.000Y2 = Credite = 504.000 – (90.000 + 50.400 + 46.000 + 36.000)= 281.600 Sintetizând, ob inem datele din tabelul urm tor:

M Rata RMO(%)

Rezerva minim obligatorie(mil. u.m.)

Creditarea economiei(mil. u.m.)

Numerar(mil. u.m.)

M0 12% 43.200 298.800 46.800M1 9% 32.400 299.600 47.600M2 14% 50.400 281.600 29.600

Analizând rezultatele ob inute se constat c sc derea rezervei minime obligatorii a determinat majorarea volumului creditelor acordate în economie de institu iile de credit s se majoreze i a cantit ii bancnotelor emise de Banca Central , în timp ce cre terea rezervei minime obligatorii a determinat diminuarea volumului acestor dou elemente bilan iere. Reprezentarea corela iei dintre variabile este reprezentat mai jos:

Corelograma rata rezervei minime obligatorii_credite acordate în economie


Corelograma rata rezervei minime obligatorii_numerar

Ratele dobânzii utilizate de institu iile de creditratele dobânzii aferente opera iunilor cu clien ii nebancari la depozite i credite. Ratele dobânzii aferente depozitelor constituite de c tre clien i sunt denumite rate pasive ale dobânzii deoarece, pentru institu iile de credit, aceste elemente bilan iere sunt surse de Þ nan are, Þ ind cuprinse în categoria de datorii (pasivul bilan ului). Ratele dobânzii aferente creditelor se numesc rate active ale dobânzii întrucât acestea constituie utilizarea resurselor institu iilor de credit i, prin urmare, se reg sesc în activul bilan ului;.ratele dobânzii de pe pia a interbancar reprezint ratele la care institu iile de credit atrag resursele Þ nanciare de la alte institu ii de credit i, respeciv, plaseaz resursele Þ nanciare la institu ii de credit. Pentru

opera iunile interbancare, Banca Na ional a României public dou rate i anume: ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) care este media ratelor

dobânzii la depozitele atrase pe pia a interbancar i ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) care reprezint media ratelor la depozitele plasate (împrumuturi) pe pia a interbancar .

Rata dobânzii nominale i rata dobânzii reale rata dobânzii nominale este exprimat prin rata curent de pia ;rata dobânzii reale este rata ob inut dup ajustarea ratei nominale prin rata inß a iei.

„Efectul Fisher” exprim corela ia existent între cele dou tipuri de rate prin intermediul ur toarei rela ii de calcul:

unde: rdr = rata real a dobânzii; rdn = rata nominal a dobânzii; ri = rata inß a iei Din cele prezentate anterior rezult c rata dobânzii reale este direct propor ional cu rata dobânzii nominale i este invers propor ional cu gradul de depreciere monetar reprezentat de inß a ie.


Rata dobânzii simpledobânda simpl se determin în situa ia în care perioada supus analizei este mai mic de un an, iar dobânda nu este capitalizat , sens în care se aplic urm toarea formul :

unde: D = dobânda, exprimat în m rime absolut ; Ki = capitalul ini ial, reprezentând valoarea împrumutului sau valoarea depozitului constituit; nz = timpul, exprimat în zile; rd = rata nominal a dobânzii, exprimat procentual. Se precizeaz c anul economic este considerat a avea 360 de zile (12 luni, Þ ecare lun având 30 de zile). Determinarea ratei medii a dobânzii în cazul aplic rii dobânzii simple Rata medie a dobânzii este determinat în situa iile în care se apeleaz la mai multe credite/depozite având rate diferite de dobând i contractate pe perioade de timp diferite, utilizând urm toarea formul :

Dobânda compus este utilizat în situa iile în care perioada contractual este mai mare de un an, iar dobânda este reinvestit la Þ ecare scaden .

Determinarea dobânzii compuse calculat pentru un num r întreg de perioade

Cunoscând faptul c Kf = Ki + D rezult c D = Kf – Ki unde: Kf = capital Þ nal; Ki = capital ini ial; D = dobânda, în m rime absolut . Capitalul fructiÞ cat în cazul în care suma anual i rata dobânzii sunt constante se ob ine pe baza rela iei:

unde: Kf = capital Þ nal; Ki = capital ini ial; rd = rata nominal a dobânzii, exprimat procentual; n = timpul exprimat în ani. Pornind de la rela ia anterioar , se pot determina celelalte elemente ale sale:

Determinarea dobânzii compuse în cazul în care suma anual este constant , iar ratele de dobând sunt variabile


D = Kf – Ki

Rata dobânzii boniÞ cate i rata dobânzii perceputeratele dobânzii boniÞ cate reprezint nivelul dobânzii cu care sunt remunerate disponibilit ile b ne ti ale celor care i-au constituit depozite bancare. În cele mai multe cazuri, rata dobânzii boniÞ cate este mai sc zut decât cea perceput la credite. Uneori, dup plata tuturor comisioanelor percepute de banc , se poate ajunge în situa ia în care suma retras de c tre client s Þ e mai mic decât cea depus ini ial. Factorii care inß uen eaz nivelul acestei dobânzii sunt: rata inß a iei, rata dobânzii de reÞ nan are, precum i rata dobânzilor practicate de celelalte b nci comerciale;ratele dobânzii percepute exprim dobânda încasat de institu iile de credit de la clien i s i care beneÞ ciaz de creditele acordate, factorii de inß uen asupra nivelului acestei dobânzi Þ ind: gradul de erodare monetar , nivelul cheltuielilor opera ionale ale institu iilor de credit, gradul de risc, proÞ tul bancar; rezerva minim obligatorie etc.

Opera iuni în conturi curente Opera iunile referitoare la încas rile i/sau pl ile care au loc între institu iile de credit i diverse entit i sunt înregistrate prin intermediul conturilor curente, Þ ind utilizate, în acest sens, urm toarele metode:

metoda direct presupune înregistrarea opera iunilor, în ordine cronologic , în partid dubl , contul curent Þ ind inut orice cont, cele dou p r i ale sale, debit i credit. Prin contract este stabilit data de încheiere periodic a contului, la sfâr itul c reia se calculeaz soldul capitalului, soldul numerelor i dobânda aferent acestuia. În cazul în care ratele dobânzilor sunt reciproc

egale se recurge la soldul numerelor, stabilit prin însumarea algebric a numerelor aferente dobânzii debitoare i a celor creditoare. În cazul în care se practic rate diferite de dobând pentru opera iunile debitoare i creditoare, dobânda se calculeaz ca atare i se determin soldul. Prin

însumarea soldului opera iunilor propriu-zise cu soldul rezultat din dobânzi se stabile te soldul rela iilor reciproce la sfâr itul perioadei respective. Metoda în scar presupune înregistrarea opera iunilor, în partid simpl , în ordine cronologic . Deosebirea fa de metoda precedent const în faptul c , soldul capitalului i soldul numerelor, se calculeaz dup Þ ecare opera iune, precizând tipul acestora, debitor sau creditor, pe intervalul de timp în care acesta a existat ca atare, respectiv de la data opera iunii anterioare pâna la data opera iunii în cauz . Durata în zile se calculeaz ca diferen între data la care apare soldul i data soldului urm tor.

Arbitrajul de dobânzi în optimizarea plasamentelor pe termen scurt În scopul identiÞ c rii i select rii variantei optime de plasare a capitalului pe termen scurt, între pia a intern i cea extern , comparând ratele de dobând practicate, se apeleaz la calculul gradului de valoriÞ care a capitalului.


Pe pia a intern , gradului de valoriÞ care a capitalului se determin astfel:

unde: Gvi = gradul de valoriÞ care a capitalului pe pia a intern ; K = capitalul plasat; rdi = rata dobânzii interne (%).

Plasarea capitalului pe pia a extern trebuie s ia în considerare i riscul de varia ie nefavorabil a cursurilor de schimb, gradul de valoriÞ care a capitalului (Gve) calculându-se aplicând formula:

unde: Gve = gradul de valoriÞ care a capitalului pe pia a extern ; K = capitalul plasat; rde = rata dobânzii externe (%); CVT = cursul valutar la termen; CVP = cursul valutar la momentul (data) plas rii capitalului. Cele trei situa ii ale plas rii capitalului care se pot înregistra sunt sintetizate în cele ce urmeaz :

Situa ia de echilibru (care, de altfel, este imposibil de realizat):(

Plasamentul este optim pe pia a extern

Plasamentul este optim pe pia a intern

Concluzii Rata dobânzii este unul dintre instrumentele aplicate în sistemul economic al institu iilor care reprezint oferta de credit, pentru a ob ine proÞ t. Marja dintre dobânda oferit i dobânda primit constituie nucleul modelului de formare a proÞ tului.Studiul diferitelor tipuri i forme de dobând a eviden iat corela iile relevante dintre indicatorii care descriu dobânda. Astfel, rata dobânzii reale i rata dobânzii nominale sunt direct propor ionale, în timp ce rata dobânzii reale i gradul de depreciere monetar reprezentat de inß a ie sunt invers propor ionale.

BibliograÞ e selectiv - Anghel M.G. (2015). Analiz Þ nanciar-monetar , Editura Economic , Bucure ti - Anghel M.G. (2015). Moned . Teorie i studii de caz, Editura Artifex, Bucure ti - Anghel M.G. (2015). Analiza activit ii institu iilor de credit. Produse i servicii

bancare oferite, Note de curs, format electronic, Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G., Manole A.(2015). Modelare economic , Þ nanciar-

bancar i informatic , Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G. (2014). Modelare economic . Concepte, teorie i

studii de caz, Editura Economic , Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G. (2007). Simple interest and discounting, Revista

Economie Teoretic i Aplicat , Supliment Decembrie, volumul 3, nr. 2 (507) - Dardac N., Barbu T. (2009). Moned , Editura ASE, Bucure ti - Bistriceanu G. (2014). No iuni bancare fundamentale, Editura Economic , Bucure ti - *** www.bnro.ro – site-ul oÞ cial al B ncii Na ionale a României


ELEMENTS OF SIGNIFICANCE CONCERNING THE INTEREST RATE AND

ITS ROLE IN THE BANKING ACTIVITYAssoc. prof. M d lina – Gabriela ANGHEL PhD.“Artifex” University of Bucharest

Abstract In this paper, the author presents some signiÞ cant elements on the interest rate, which plays an important part in the banking activity model. The analysis methods reveal the forms of the interest rate, used by the central bank and those used by the credit institutions. The rates of nominal and real interest are presented, and also the rate of simple interest, the average rate of interest, the composed interest. The purpose of these indicators differs depending on the requirements and activities of each institution. Key words: interest rate, loans, balance, contract, reserve

A number of introductive notions According to the Government Ordinance no. 13 of August 24th, 2011 concerning the remunerative and penalizing interest rate for the money liabilities, as well as the regulation of certain Þ nancial-Þ scal steps within the banking domain, the remunerative interest is representing the interest due by the debtor of the liability bound to give an amount of money at a speciÞ c term, calculated for the period previous to the maturity date of the liability, while the penalizing interest is representing the interest due by the debtor of the money liability for the non-fulÞ llment of the respective liability at the maturity term. In the specialized literature of the domain, there have been elaborated a diversity of modes to express the interest rate, the author considering as the most relevant the ones submitted below: • The amount of money which is paid for a loan, representing a certain

percentage of the borrowed amount (DEX); • The price paid for borrowing, respectively, utilizing an amount of money

over a certain period of time, namely the amount which the debtor is bound to pay to the creditor, for the money taken as loan (Wikipedia);

• The modality to remunerate the creditor by the debtor for the utilization of the borrowed capital. From this point of view, the interest is representing the “price” of the borrowed capital, being studied as absolute value as well as relative value (Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Currency”).

• The interest rate represents the price which has to be paid, at the time agreed by contract, in order to get promptly a certain number of monetary (Jesús Huerta de Soto, „Currency, banking credit and economic cycles)”;

• Price of the goods at the actual moment expressed in goods from future moments (Murray N. Rothbard, „Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles”).


Computing methods for the interest rate Before submitting the most signiÞ cant categories of interest rates used in Romania, it is important to point out that one of the instruments of monetary policy utilized by the National Bank of Romania, as central bank, is given by the interest rate (rate of reference). Meantime, the crediting institutions, generally speaking, and the commercial banks, in particular, are utilizing the interest rate as modality to obtain incomes, respectively proÞ t, from the activity of intermediating the demand and offer of capitals. The run activity implies the operations carried on with non-banking clients, with other crediting institutions from the banking system and/or the central bank, setting up differentiated interest rates for each and every category.

SigniÞ cant aspects of the interest rates applied by the central bank • The interest rate of reference is set up as an arithmetic average weighted with the volume of transactions, the interest rates of the drawn deposits, the reverse repo operations and the repo operations from the month previous to the one for which the announcement is made; • The interest rate of monetary policy is the interest rate applied by the NBR when achieving repo operations, run through auctions over one week period at a Þ x interest rate; • The interest rate relating to permanent crediting facilities is the rate at which the crediting institutions can borrow for one day time from the National Bank of Romania ; • The interest rate relating to permanent deposit facilities is representing the rate at which the crediting institutions are making overnight deposits (one day time) with NBR by the end of the day. In this context, in the simpliÞ ed balance sheet of the Central Bank we shall consider the following structure: gold and foreign currencies 36.000; state bonds 54.000; self-capital 54.000; deposits of the commercial banks (other than the RMO) 18.000 m.u. The centralized balance sheet of the commercial banks at the level of the economy includes the following balance sheet elements: deposits 200.000; cash and immobilized assets 90.000; loans from the Central Bank (rescont) 72.000; state bonds 36.000; inter-banking loans 18.000; self-capital 54.000. Initially, at the moment 0, the rate of the minimum compulsory reserve rata was 12%, afterwards the Central Bank deciding the decrease it at the level of 9% (moment 1) and, respectively, its increase at the level of 14% (moment 2). Meantime, the commercial banks are acquiring from the Central Bank treasury notes amounting 10.000 mil. m.u. The situation submitted above is grasping the general effects of the alterations of the minimum compulsory reserve rate. The minimum banking reserves established by the monetary authority are calculated in percentages, separately for each category of deposit, applying the relations:

where: RMO = the minimum compulsory reserve expressed in absolute value; ri = the compulsory minimum rate applied to deposits of type „i”; i = the type of banking deposit; di = the absolute size of the deposits of type „i”.


The calculations led to the data included by the following tables:

The moment 0: RMO = 12% · deposits = 12% · 360.000 = 43.200 mil. m.u.SimpliÞ ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.

ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 43.200Treasury Notes 54.000 Deposits (other than RMO) 18.000

Cash (X0) 46.800TOTAL ASSETS 162.000 TOTAL PASSIVE 162.000X0 = Issued banknotes = 162.000 - (54.000 + 18.000 + 46.800) = 46.800

Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.

ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 43.200 Deposits 360.000Treasury Notes 36.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000

Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000

Credits Y0 298.800TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y0 = Credits = 504.000 - (90.000 + 36.000 + 36.000 + 43.200)= 298.800

The moment 1: RMO = 9% · deposits = 9% · 360.000 = 32.400 m.u. The value of the treasury notes: the Central Bank: 54.000 – 10.000 = 44.000; the Commercial Banks : 36.000 + 10.000 = 46.000

SimpliÞ ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 32.400Treasury Notes 44.000 Deposits (other than RMO) 18.000


Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 32.400 Deposits 360.000Treasury Notes 46.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000Credits Y1 299.600TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y1 = Credits = 504.000 - (90.000 + 32.400 + 46.000 + 36.000)= 299.600


The moment 2: RMO = 14% · deposits = 9% · 360.000 = 50.400 m.u.

SimpliÞ ed balance sheet the Central Bank (M0) mil.m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueGold and foreign currencies 36.000 Self-capital 54.000Credits granted to Commercial Banks (rescont) 72.000 RMO (Commercial Banks) 50.400Treasury Notes 44.000 Deposits (other than RMO) 18.000


Centralised balance sheet of the Commercial Banks (M0) mil. m.u.ASSETS Value PASSIVE ValueCash and immobilized assets 90.000 Self-capital 54.000RMO 50.400 Deposits 360.000Treasury Notes 46.000 Loans from the Central Bank (rescont) 72.000Deposits to the Central Bank 36.000 Inter-banking loans 18.000Credits Y 2 281.600TOTAL ASSETS 504.000 TOTAL PASSIVE 504.000Y2 = Credits = 504.000 – (90.000 + 50.400 + 46.000 + 36.000)= 281.600

Summarising, we get the data of the following table:

M Rate RMO(%)

The minimum compulsory reserve

(mil. m.u.)

Crediting the economy(mil. m.u.)

Cash (mil. m.u.)

M0 12% 43.200 298.800 46.800M1 9% 32.400 299.600 47.600M2 14% 50.400 281.600 29.600

Analysing the outcomes, we state out that the diminishing of the minimum compulsory reserve generated an increase of the volume of the credits granted within the economy by the crediting institutions and of the quantity of banknotes issued by the Central Bank while the increase of the compulsory minimum reserve generate the decrease of these two elements of balance sheet. The representation of the correlation between the variables is submitted below:

Corelograme of the minimum compulsory reserve – credits granted within the economy


Corelograme minimum compulsory reserve rate - cash

The interest rates applied by the crediting institutions • Interest rates relating to the operations with non-banking clients for deposits and credits. The interest rates relating to the deposits made up by the clients are called passive rates of the interest as, for the crediting institutions, these elements of balance sheet are sources of Þ nancing, being included in the category of debts (balance sheet passive). The interest rates relating to the credits are called active rates of the interest as they are representing the utilisation of the resources of the crediting institutions and, consequently, are located in the balance sheet active. • Interest rate on the inter-banking market are representing the rates at which the crediting institutions are drawing Þ nancial resources from other crediting institutions, respectively, are placing Þ nancial resources at crediting institutions. For the inter-banking operations, the National Bank of Romania is publishing two rates, namely: ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) which is the average of the interest rates at the deposits drawn on the inter-banking market and ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) which represents the average of the interest rates at the placed deposits (loans) on the inter-banking market.

The rate of the nominal interest and the rate of the real interest • The rate of the nominal interest is expressed by the current market interest; • The rate of real interest is the rate obtained after adjusting the nominal rate by the inß ation rate. „The Fisher effect” is expressing the correlation existing between the two types of rates through the following computing relation:

where: rdr = the real rate of interest; rdn = the nominal rate of interest; ri = the inß ation rate Out of the previously submitted aspects, it is resulting that the rate of real interest is directly proportional with the rate of nominal interest and reversely proportional with the degree of the monetary represented by the inß ation. The rate of the simple interest • The simple interest is established in the situation when the period making the subject of the analysis is less than one year and the interest is not capitalized, in which case the following formula applies:


where: D = interest, expressed as absolute size; Ki = initial capital representing the loan value or the value of the deposit made up; nz = the time, expressed in days; rd = the nominal interest rate, expressed as percentage. To underline the fact that the economic year is considered as of 360 days (12 months, each one having 30 days).

The setting up of the average rate of interest in the case of applying the simple interest. The average rate of interest is established in the situations when several credits/deposits are considered, each of them bearing different rates of interest and concluded for different periods of time, applying the following formula:

The composed interest applies in the situations when the contractual period exceeds one year and the interest is reinvested at each maturity term. • The setting up of the composed interest calculated for a whole number of periods. Knowing the fact that Kf = Ki + D it is resulting that D = Kf – Ki where: Kf = Þ nal capital; Ki = initial capital; D = interest as absolute value. The capital valorised in the case that the annual amount and the interest rate are constant, is obtained on the basis of the relation:

where: Kf = Þ nal capital Ki = initial capital; rd = nominal interest rate expressed as percentage; n = time expressed in number of years. Considering the previous relation, we cent established the other elements as follows:

• The setting up of the composed interest in the case when the annual sum is constant while the interest rates are variable.


D = Kf – Ki

The rate of the made up interest and the rate of the perceived interest • The rates of the made up interest are representing the level of the interest remunerating the money availabilities of those who are setting up banking deposits. In most of the cases the rate of the made up interest is lower than the one perceived for credits. Sometimes, after paying all the commissions perceived by the bank, it may happen that the amount withdrawn by the client is smaller than the one initially deposited. The factors which inß uence the level of this interest are: the inß ation rate, the rate of the re-Þ nancing interest as well as the interests’ rate applied by the other commercial banks. • The rates of the perceived interest express the interest received by the crediting institutions from their clients’ beneÞ ciaries of the granted credits, the inß uence factors on the level of this one being: the degree of monetary erosion, the level of the operational expenses of the institutions, the risk degree, the banking proÞ t, the minimum compulsory reserve etc.

Current account operations The operations related to the cashing and/or payments taking place between the crediting institutions and various entities are recorded through current accounts, by utilizing in this respect the following methods: • The direct method implying that the operations are recorded chronological, in double party, as the current account, as any other account is kept with its two parts, debit and credit. By contract, it is agreed a term of periodical closing of the account, at which end the sold of capital, the numbers sold and the related interest are calculated. In case that the interests rates are mutually equal, the numbers sold is considered, this being established by the algebraic addition of the numbers relating to the debiting interest and the crediting ones. In case that there are different rates of interest to apply for the debiting and crediting operations, the interest is calculated such as and the sold is established. By adding the sold of the operations themselves with the sold resulting from interests, we get the sold of the reciprocal relations by the end of the respective period. • The method in scale assumes that the operations are recorded in simple party and chronological order. The difference as against the previous method consist of the fact that the sold of the capital and the sold of numbers are calculated after each operation, underlining their type, either debtor or creditor, over the time interval in which this one existed such as, respectively, from the date of the previous operation up to the date of the respective operation. The duration expressed in number of days is calculated as difference between the date when the sold appears and the date of the next sold.

The interests arbitrage in the optimization of the placements on short term In order to identify and select the optimum variante for placing the capital on short termbetween the domestic and the external market, by comparing the applied interest rates, we apply to the calculation of the degree of the valorisation of the capital. • On the domestic market, the degree of the valorisation of the capital is established as follows:


where: Gvi = the degree of the valorisation of the capital on the domestic market; K = placed capital; rdi = the rate of the domestic interest (%). • The placement of the capital on the external market must take into consideration also the risk of unfavourable variation of the exchage rates, the degree of the capital valorisation (Gve) being calculated according to the formula:

where: Gve = the degree of the valorisation of the capital on the external market; K = placed capital; rde = the rate of the external interest (%); CVT = exchange rate at term; CVP = exchange rate at the moment (date) of the placement of capital. The three situations of the placement of capital which might be recorded are shynthetized below: Cele trei situa ii ale plas rii capitalului care se pot înregistra sunt sintetizate în cele ce urmeaz : • The situation of equilibrium (which, in fact, is un-achievable)(

• The placement is optimum on the external market

• The placement is optimum on the interbnal market

Conclusions The interest rate is one of the instruments applied in the business system of credit granting institutions, to obtain proÞ t. The margin between the given interest and the received interest form the core of the proÞ t acquiring model. The study on various types and forms of interest outlined the relevant correlations between the indicators that describe the interest. Thus, the rate of real interest and the rate of nominal interest are directly proportional, while the rate of real interest and the degree of the monetary represented by the inß ation are reversely proportional.

References - Anghel M.G. (2015). Analiz Þ nanciar-monetar , Editura Economic , Bucure ti - Anghel M.G. (2015). Moned . Teorie i studii de caz, Editura Artifex, Bucure ti - Anghel M.G. (2015). Analiza activit ii institu iilor de credit. Produse i servicii bancare

oferite, Note de curs, format electronic, Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G., Manole A.(2015). Modelare economic , Þ nanciar-bancar i

informatic , Editura Artifex, Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G. (2014). Modelare economic . Concepte, teorie i studii de caz,

Editura Economic , Bucure ti - Anghelache C., Anghel M.G. (2007). Simple interest and discounting, Revista Economie

Teoretic i Aplicat , Supliment Decembrie, volumul 3, nr. 2 (507) - Dardac N., Barbu T. (2009). Moned , Editura ASE, Bucure ti - Bistriceanu G. (2014). No iuni bancare fundamentale, Editura Economic , Bucure ti - *** www.bnro.ro – site-ul oÞ cial al B ncii Na ionale a României


Aspecte semniÞ cative privind evolu ia activit ii economice în construc ii i

transporturiProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea „Artifex” din Bucure tiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din Bucure tiDrd. Emilia STANCIUAcademia de Studii Economice, Bucure ti

Abstract Acest articol descrie evolu iile economice înregistrate în sectoarele construc ii i transporturi ale economiei na ionale. Subliniind rolul acestor dou domenii de activitate, autorii analizeaz evolu iile care caracterizeaz construc iile i dinamica transporturilor. Analizele se bazeaz pe date statistice, iar rezultatele

sunt interpretare i comentate corespunz tor. Fiecare sec iune a articolului include concluziile relevante desprinse din studiul efectuat. Cuvinte cheie: transporturi, construc ii, investi ii, criz , case

Principalele elemente privind rolul construc iilor i transporturilor În condi iile economiei române ti, aß at în tranzi ie c tre economia de pia , construc iile i transportul continu s ocupe un loc semniÞ cativ pe ansamblul economiei na ionale. Având în vedere procesul pe care îl traverseaz economia în ara noastr în prezent, este normal ca ponderea acestor activit i, mai ales în domeniul construc iilor, s se deplaseze în sfera sectorului privat i al popula iei. În aceste condi ii, sectorul de stat i-a restrâns activitatea în construc ii ceea ce are ca efect i reducerea contribu iei acestei ramuri la realizarea PIB. Un element negativ în activit ile de construc ii i trans porturi îl reprezint faptul c investi iile în aceste domenii s-au diminuat, de la un an la altul, pân în 2000, iar în perioada 2001-iulie 2014 au avut o evolu ie oscilant . În perioada 2010-iunie 2013 sc derea investi iilor a fost pronun at , în trimestrele II (70,3%), III (69,4%), IV (60,1%) din 2010 Þ ind la nivelele prezentate, fa de 2009, trimestre comparabile. i în 2011 i 2012 s-au conÞ rmat reducerile fa de trimestrele comparabile din anii preceden i. În anul 20014 investi iile trimestriale au fost: 9,6% în trimestrul I; 10% în trimestrul II; 0,2% în trimestrul III i o cre tere de 3% în trimestrul IV. Anul 2015 eviden iaz un salt deosebit, Þ ind de 7,9% în trimestrul I i 6,7% în trimestrul II. În ceea ce prive te activitatea în construc ii, este de semnalat c investi ii începute înainte de anul 1990 nu au fost continuate i nici nu au fost valoriÞ cate integral prin scoaterea la privatizare. De aceea, în multe cazuri, valoarea practic a lucr rilor deja executate s-a diminuat, iar procesul de continuare a acestora a impus, de cele mai multe ori, lucr ri suplimentare ce au condus la cre terea costurilor de produc ie. Lucr rile de construc ii preluate de societ ile comerciale cu capital privat au fost unele puse în conservare, iar acolo unde s-a continuat activitatea ritmul a fost lent.


Toate acestea s-au petrecut pe fondul unei acute lipse de locuin e pentru popula ie. Cele mai multe dintre aceste blocuri, înainte de 1990, s-au privatizat în condi ii curioase, neexistând o politic prea clar în domeniu. S sper m c guvernul va face ceva concret, astfel încât acestui sector de activitate s i se acorde importan a cuvenit . Desigur, în ultimii ani (2001-2015), s-a lansat pro gramul de construc ii de locuin e pentru popula ie, dar acestea, realizate prin credit ipotecar, nu sunt accesibile tocmai acelora care au mare nevoie (cuplurile tinere, salaria ii cu venituri modeste etc.). Dac anul 2008 a reprezentat un „bum” al investi iilor, mai ales private, în construc ii, criza, declan at brutal, a lovit cel mai puternic acest sector. Creditele ipotecare, sursa principal de Þ nan are, a condus la cre terea pre ului construc iilor (locuin elor) i paradoxal, imposibilitatea vânz rii la nivelul costurilor.

Evolu ii în domeniul construc iilor În perioada de dup anul 1990, aceast activitate s-a realizat, într-un proces treptat, de c tre societ ile comerciale cu capital privat. În întreaga perioad , din 1990 i pân în prezent, s-a realizat o compensare a reducerii volumului de lucr ri de c tre stat, prin ritmul sus inut în care popula ia a realizat construc ii.

Investi iile realizate în economia na ional pe elemente de structur în perioada 1.I-30.VI.2015

Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.

Indicii investi iilor realizate i ai lucr rilor de construc ii



Din datele publicate de Institutul Na ional de Statistic se constat c , în anul 2015, valoarea lucr rilor de construc ii a crescut, în cifre reale, fa de perioada corespunz toare a anului precedent.

Indicii investi iilor realizate în economia na ional pe elemente de structur

Indicatorul Anii În % fa de perioada corespunz toare din anul precedent trim.I trim.II trim.III trim.IV

Investi ii - total 2008 134,3 130,2 123,2 102,32009 102,7 70,3 69,4 60,12010 72,0 93,0 82,9 94,72011 96,3 93,5 115,6 122,12012 119,3 117,6 115,0 105,02013 99,0 96,4 89,2 84,62014 90,4 90,0 99,8 1032015 107,91 106) - -

din total, pe elemente structur :- construc ii noi 2008 132,5 134,8 127,8 107,3

2009 106,6 91,4 81,4 77,42010 70,6 83,2 77,9 89,02011 93,4 91,5 104,3 114,52012 119,5 115,8 106,7 93,32013 85,3 84,0 97,7 92,52014 91,9 91,7 92,4 106,62015 114,81) 105,72) - -

- utilaje (total) 2008 134,7 123,9 114,4 103,62009 95,0 46,7 56,3 42,92010 96,2 95,4 135,9 135,42011 96,2 95,4 135,9 135,42012 118,7 124,8 127,1 115,92013 113,8 113,2 76,8 69,72014 84,9 83,0 104,0 100,32015 103,61) 110,22) - -

- alte cheltuieli *P)P 2008 146,7 149,9 136,3 78,92009 121,6 95,7 51,4 73,02010 82,2 109,7 95,4 93,32011 103,4 83,9 109,6 112,62012 107,5 94,6 102,6 111,22013 98,7 104,7 102,4 106,32014 115,7 119,3 124,1 98,62015 100,11) 98,22) - -

* Sunt cuprinse cheltuielile efectuate pentru lucr ri geologice i de foraj, planta ii de vii, pomi, împ duriri, cump r ri de animale, achizi ionarea obiectelor de inventar gospodaresc de natura mijloacelor Þ xe etc., la sfâr itul Þ ec rui trimestru raportat.1) Date rectiÞ cate 2) Date provizoriiSursa de date: Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015

Lucr rile de investi ii efectuate în 2011 au manifestat sc deri fa de 2010. Sc derile au fost de -6,5% în trimestrul I, -3,7% în trimestrul II. În 2012-2013 s-a eviden iat o tendin de reducerea tuturor cheltuielilor.În perioada analizat , investi iile pentru utilaje i construc ii au fost superioare. Investi iile agen ilor economici cu capital privat i ale popula iei au reprezentat în 2014, 69,8% din total (vezi graÞ cul urm tor).


Investi iile realizate în economia na ional pe forme de proprietate i pe elemente de structur în 2014


Lucr rile totale de construc ii pe elemente de structur i pe tipuri de construc ii au cunoscut o dinamic oscilant . Ritmuri accelerate de cre tere s-au înregistrat i la lucr rile de construc ii noi, lucr rile de repara ii capitale i lucr rile de între inere i repara ii curente. Datele sunt prezentate în tabelul urm tor. În perioada 2010-iunie 2012 s-a înregistrat un ritm negativ de realizare a investi iilor i lucr rilor de construc ii în toat perioada analizat . În 2013 i 2014 s-a remarcat un proces de redresare a investi iilor.

Sursa de date: Comunicat de pres nr. 192/08.08.2014, Insitutul Na ional de Statistic .

Locuin ele realizate din subven ii bugetare au continuat s de in o pondere inÞ m i au înregistrat o reducere, comparativ cu acelea i perioade anterioare.


Indicii lucr rilor de construc ii pe construc ii pe elemente de structur i pe tipuri de construc iip


Evolu ia lucr rilor de construc ii 2001-2015

109,0110,0109,8109,2109,8

119,3

128,2129,6

75,3

82,3 82,7

91,795,8

99,3 98,3

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


În luna iunie 2015, volumul lucr rilor de construc ii (serie brut ) a crescut, fa de luna mai 2015, cu 13,4%, cre tere eviden iat astfel: lucr rile de între inere i repara ii curente cu 10,8%, lucr rile de repara ii capitale cu 3,6% i lucr rile de

construc ii noi cu 16,6%.


Pe obiecte de construc ii, construc iile inginere ti au crescut cu 13,1%. Sc deri s-au înregistrat la cl dirile reziden iale cu 24,2%. Volumul lucr rilor de construc ii,serie ajustat în func ie de num rul de zile lucr toare i de sezonalitate, în luna iunie 2015, comparativ cu luna mai 2015, a înregistrat o sc dere cu 14,2%. Pe elemente de structur s-au înregistrat sc deri la lucr rile de construc ii noi i la lucr rile de între inere i repara ii curente.

Pe obiecte de construc ii, volumul lucr rilor de construc ii a crescut la cl dirile nereziden iale i la cl dirile reziden iale cu 8,8%, respectiv cu 16,4%. Construc iile inginere ti au crescut cu 9,3%. Pe obiecte de construc ii, au crescut cl dirile nereziden iale cu 17,7% i construc iile inginere ti cu 2,4%. La cl dirile reziden iale, volumul lucr rilor de construc ii a crescut cu 11,5%. Volumul lucr rilor de construc ii, serie ajustat în func ie de num rul de zile lucr toare i de sezonalitate, în 2015, comparativ cu 2014, sa- înregistrat cre teri. Pe elemente de structur s-au înregistrat sc deri astfel: lucr rile de repara ii capitale cu 15,2%, lucr rile de construc ii noi cu 14,2% i la lucr rile de între inere i repara ii curente cu 16,0%. În semestrul I 2015, comparativ cu semestrul I 2014, volumul lucr rilor de construc ii, serie brut , a crescut. Efortul investi ional în sectorul construc iei de locuin e din fonduri private a fost sus inut în propor ie ridicat de agen i priva i sau de popula ie, prin construc ii în regie proprie. Majoritatea locuin elor construite i terminate de popula ie în regie proprie se localizeaz în mediul rural. Unele jude e – Bac u, Cluj, Ilfov, Suceava, Ia i, Vrancea – i municipiul Bucure ti au ob inut rezultate mai bune. Exist îns i unele jude e (Cara -Severin, Giurgiu sau Alba) cu rezultate mai modeste. Din datele prezentate rezult c i în anul 2014 a continuat s scad , ca efect al deterior rii pie ei imobiliare, num rul de construc ii realizate în sectorul privat, precum i cel al popula iei. Pe m sura intensiÞ c rii procesului de privatizare, este de a teptat ca activitatea de construc ii s se realizeze în cea mai mare parte în sectorul privat i de c tre popula ie prin posibilit i proprii. Este necesar fundamentarea i punerea în aplicare a unui program care s vizeze sprijinirea investi iilor din domeniul construc iilor, în special al realiz rii de locuin e. În aceast direc ie, acordarea de credite cu dobând redus , îmbun t irea condi iilor creditului ipotecar, consolidarea societ ilor de construc ii i alte forme de sprijin trebuie s - i g seasc locul în cadrul unui program de perspectiv care s prevad solu ionarea accelerat a nevoii de locuin e pentru popula ie. Structura construc iilor pe ramuri ale economiei na ionale în 2013 i 2014 sunt prezentate în graÞ cele urm toare.


Structura investi iilor pe ramuri ale economiei na ionale (%) în 2013 i 2014

Agricultura; 4,4

Industrie; 36,8

Construc ii; 14,4

Comer /servicii; 37,1

Alte ramuri; 7,3

Agricultura; 4,7

Industrie; 33,5

Construc ii; 17,1

Comer /servicii; 34

Alte ramuri; 10,7

Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic .

Din p cate, programul „Prima cas ” nu vine în sprijinul celor interesa i deoarece evolu ia social i mai ales economic va Þ negativ i reprezint un risc real pentru popula ia ce se aß în nevoie.

Evolu ia activit ii în transporturi pân în 2015 Activitatea de transporturi în România a continuat s se desf oare de c tre institu iile specializate în domeniul trans portului feroviar, rutier, ß uvial i aerian. Transportul de c l tori i de m rfuri s-a desf urat pe cele dou componente ale sale, respectiv transportul intern i trans portul interna ional. Din datele publicate la sfâr itul anului 2014 de Institutul Na ional de Statistic rezult foarte clar c la toate tipurile de transport, atât pentru m rfuri, cât i pentru c l tori, în perioada 2000-2014 s-a înregistrat un proces oscilatoriu. Fa de anul 2008, (ca an de referin la declan area crizei i în România) în anul supus analizei (2015), rezultatele au fost diferite, atât pentru total, cât i pe tipuri de traÞ c de transport. Fluctua iile au la baz , în primul rând, sc derea produc iei de m rfuri, a importurilor i a exporturilor, atât în ceea ce prive te sc derea în transport, cât i pierderea interesului popula iei pentru efectuarea de c l torii interne i interna ionale. Este de apreciat c acestea au avut loc în contextul în care costurile pentru toate tipurile de transporturi s-au majorat în mod constant, iar veniturile popula iei în termeni reali au r mas modeste. În 2014, transportul rutier jude ean, interjude ean i interna ional de pasa geri a sc zut fa de anul 2013.


Indicatorul „pasageri-kilometri“ a fost, în 2014, similar cu cel din anul anterior. Transportul feroviar i cel rutier au continuat s de in pon derea pentru transportul de pasageri din ara noastr . i la transportul ß uvial, se manifest o tendin de sc dere a acestor indicatori. În privin a transportului aerian, datele au manifestat o tendin oscilant , existând perioade în care a sc zut, precum i perioade în care acest indicator s-a majorat. Aceea i situa ie s-a remarcat i în ceea ce prive te transportul de m rfuri, în care ponderea a de inut-o transportul feroviar. To i indicatorii au manifestat o tendin de sc dere de la o perioad la alta, i aceasta din cauza men inerii activit ii economice la un nivel redus. Transportul de m rfuri a avut acela i curs în 2009, cu serioase accente de sc dere în 2010 i 2011. Transportul portuar de m rfuri a urmat o tendin de sc dere, datele sintetice relevând o evolu ie ß uctuant . În 2014 s-a remarcat o u oar înviorare f r rezultate concludente. Cu privire la traÞ cul de pasageri i m rfuri realizat de pe aeroporturile române ti, se constat u oare cre teri ale majorit ii indicato rilor în anul 2010 fa de 2009 i 2011 fa de 2010. Un alt aspect pe care doresc s -l pun în eviden este faptul c transportul de m rfuri rutier s-a dezvoltat în sec torul privat, concomitent cu sc derea acestei activit i desf urate anterior în unit i cu capital de stat. Gradul de înnoire a parcului de transport, la toate cate goriile, a fost în general mai lent, din cauza lipsei fondurilor, precum i ca urmare a sc derii treptate a activit ii de transport m rfuri i c l tori. Pe acest fond, s-a perturbat i activitatea unit ilor industri ale care produceau mijloace de transport pentru economia româ neasc . Din acest punct de vedere, apar ca necesare unele m suri de stabilizare a dot rii activit ii de transport, în contextul mai larg al investi iilor proprii sau atrase, m refer la capitalul autohton sau str in, în cadrul economiei na ionale.

BibliograÞ e selectiv - Alpopi, C., Colesca, S. (2010). Management Of Public Passenger Transport Services During

Economic Crisis, Proceedings of Administration and Public Management International Conference, Volume (Year): 6 (2010), Issue (Month): 1 (June), pp. 104-121

- Anghelache C., Marinescu R.T., Manole A., Dumbrav M. (2008) - „Activitatea de construc ii în România. Tendin e i evolu ie”, Simpozionul tiin iÞ c Interna ional organizat de Societatea Român de Statistic la 23.12.2008 „ROMÂNIA ÎN PROCESUL INTEGR RII EUROPENE”, pp. 265-273, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B

+, revist preluat în baze de date interna ionale

(http://www.icaap.org/list_journal.php; http://journals.index copernicus.com/karta.php; începând din anul 2007, Revista Român de Statistic este monitorizat de ISI Thomson Philadelphia (SUA))

- Anghelache, C., Marinescu, R.T., Manole, A., Prodan, L., Ursache, A., Dinu, A.M. (2014). The Activity in the Constructions and Transportation Fields, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 4 (April), pp. 162-171


- Dragan, C. (2012). Competivity aspects on Romanian maritime transports, Constanta Maritime University Annals, Vol. 17, 2012, Volume (Year): 17 (2012), Issue (Month): 1 (), pp. 253-256

- Gust, M. (2014). Sectoral Dynamics of the Economic Crisis in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 327-332

- Nistorescu, T., Ploscaru, C. (2010). A Strategic Approach Of The Construction Sector In Romania, Annals of the University of Petrosani – Economics, Volume (Year): 10 (2010), Issue (Month): 1, pp. 193-204

- Simion-Melinte, C. (2012). Strategic Alliances In The Construction Sector From Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 137-144

- www.insse.ro


SIGNIFICANT ASPECTS REGARDING THE EVOLUTION OF ECONOMIC ACTIVITY IN

CONSTRUCTIONS AND TRANSPORTS Prof. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies,“Artifex” University of BucharestProf. Alexandru MANOLE PhD.Assoc prof. Aurelian DIACONU PhD.“Artifex” University of BucharestEmilia STANCIU PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract This paper describes the economic evolutions recordered in the construction and transportation sectors of the national economy. After outlining the role of these two Þ elds, the authors analyze the evolutions that characterize the constructions, then the dynamics of the transports. The analyses are based on statistic data, and the results are interpreted and commented accordingly. Each section of the paper includes the relevand conclusions drawn from the study. Key words: transports, constructions, investments, crisis, houses

Main elements regarding the role of constructions and transports In the Romanian economy, in the transition process towards market economy, constructions and transport still play an important role in the national economy. Taking into account the whole process which economy is undergoing in our country, it is absolutely natural for these activities, especially constructions, to move in the private sector and in the population sector. Under the circumstances, the state sector has reduced its activity in constructions which has as a consequence the reduction of its contribution in accomplishing GDP. A negative element in constructions and transports is represented by the fact that investments in these areas have reduced year by year, until 2000 and the period of 20001-July 2014 has an oscilatory evolution. In 2010-June 2013, investitions have dropped considerably, in semesters II (70,3%), III (69,4%), IV (60,1%) in 2010 being at the presented levels, in comparison to 2009, comparable trimesters. In 2011 i 2012 we also had dropping investments comparing to similar trimesters of the previous years. In 20014 trimestrial investments were: 9,6% în trimestre I; 10% in trimestre II; 0,2% in trimestre III and an increase of 3% in trimestre IV. The year of 2015 had a signiÞ cant increase of 7,9% in trimestre I i 6,7% in trimestre II. As far as constructions are concerned, it is worth mentioning that investments which were started before 1990 were not continued or fully brought into value by being privatized. That is why, in many cases, the practical value of the buildings which were already Þ nished, was reduced, and the continuation of their construction led to additional production costs. Constructions undertaken by private companies were either stopped or continued at a slow pace. All these happened in the context of a serious need of houses for population. Many of these blocks of ß ats were privatised in strange conditions before 1990, with no clear policy in this respect.


We can not but only hope that government will do something from the practical point of view, so as this sector to be given the importance it deserves. Nonetheless, in the last years (2001-2015), we have had the programme of building houses and apartments for population, but since these are accesible by mortgage loan,they are not affordable precisely by the people who need them most (young couples, people with average income, etc ) If 2008 represented a „boom” of investments, especially private investments, the crises, which happened suddendly, affected this sector to the full. The mortgage loans, the main source of Þ nancing, led to an increase in the price of constructions (houses and apartments) and as a paradoxal consequence, to the impossibility of selling at the level of costs.

Evolutions in the Þ eld of constructions In the period following 1990, this actvity was realised, progressively, by private companies In the whole period after 1990 up to the present, we realised a compensation of the reduction of the construction volume by the state, due to the sustained rhytm in which population realised constructions.

Investments realised in national economy from the point of view of elements of structure in the period of 1.I-30.VI.2015

Source of data: National Institute of Statistics, Statistic Bulletin no. 7/2015.

Indexes of investments and work constructions

Source of data: National Institute of Statistics, Statistic Bulletin no. 7/2015.


From the data published by the National Institute of Statisctics, we observe that in 2015, the value of constructions has increased, in real Þ gures, comparing to the corresponding period of the last year. Indexes of investments realised in the national economy on structural elements

Indicator YearsÎn % comparing to the corrresponding

period of the last year trim.I trim.II trim.III trim.IV

Investments - total 2008 134,3 130,2 123,2 102,32009 102,7 70,3 69,4 60,12010 72,0 93,0 82,9 94,72011 96,3 93,5 115,6 122,12012 119,3 117,6 115,0 105,02013 99,0 96,4 89,2 84,62014 90,4 90,0 99,8 1032015 107,91 106) - -

Out of the total, on structural elements -new buildings 2008 132,5 134,8 127,8 107,3

2009 106,6 91,4 81,4 77,42010 70,6 83,2 77,9 89,02011 93,4 91,5 104,3 114,52012 119,5 115,8 106,7 93,32013 85,3 84,0 97,7 92,52014 91,9 91,7 92,4 106,62015 114,81) 105,72) - -

- Equipments (total) 2008 134,7 123,9 114,4 103,62009 95,0 46,7 56,3 42,92010 96,2 95,4 135,9 135,42011 96,2 95,4 135,9 135,42012 118,7 124,8 127,1 115,92013 113,8 113,2 76,8 69,72014 84,9 83,0 104,0 100,32015 103,61) 110,22) - -

- Other expenses*P)P 2008 146,7 149,9 136,3 78,92009 121,6 95,7 51,4 73,02010 82,2 109,7 95,4 93,32011 103,4 83,9 109,6 112,62012 107,5 94,6 102,6 111,22013 98,7 104,7 102,4 106,32014 115,7 119,3 124,1 98,62015 100,11) 98,22) - -

* The table also contains the expenses for geological and drilling work, plantations of vineyards, trees, animals, household expenses, etc at the end of every reported trimester. 1) Corrected data 2) Temporary dataSource of data: National Institute of Statistics no. 7/2015

Investments in 2011 were reduced comparing to 2010. The drop was of -6,5% in trimestre I, -3,7% in trimestre II. In 2012-2013 a drop in all expenses was obvious. In the analysed period, the investments in equipment and constructions were superior. Investments of economic agents with private capital and of population represented in 2014, 69,8% out of the total (see the next chart).


Investments realised in national economy from the point of view of nature of ownership and elements of structure in 2014

Source of data: National Institute of Statistics no. 7/2014.

The total works of constructions according to the elements of structure and types of constructions had an oscillatory dynamics. Works of new buildings, major refurbishing, maintenance and current repairings had an increasing rythm. The data are presented in the following table. A negative rythm of investments and buildings was registered in the period 2010- June 2012. Investments were bettter in 2013 and 2014.

Source of data: Press release no. 192/08.08.2014, National Institute of Statistics

Buildings realised from budgetary subventions continued to have a very small percentage and registered a drop, comparing to corresponding previous periods.


Indexes of construction works from the point of view of the elements of structure and types of constructions

Source of data: National Institute of Statisctics, Statistic Bulletin no. 7/2015.

Evolution of construction works 2001-2015

109,0110,0109,8109,2109,8

119,3

128,2129,6

75,3

82,3 82,7

91,795,8

99,3 98,3

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Source of data: National Institute of Statisctics, Statistic Bulletin no. 7/2015.


In June 2015, the volume of construction works (gross series) increased comparing to May 2015 by 13,4%, an increase obvious in maintenance works and routine repairs by 10,8%, works of capital repairs by 3,6% and works of new buildings by 16,6%. Engineering buildings have increased by 13,1%. Residential buildings have dropped by 24,2%. The volume of construction works, adjusted in accordance with working days and seasonality, has dropped by 14,2%, if we compare June 2015 to May 2015. If we consider the elements of structure, works of new constrctions, maintenance works and routine repairs have decreased in number. If we consider items of construction, the volume of construction works increased for non-residential buildings and residential buidings by 8,8%, respectively by 16,4%. Engineering constructions increased by 9,3%. If we consider the items of construction, the volume of non- residential buildings increased by 17,7% and engineering buildings by 11,5%. The volume of construction works, series adjusted according to the number of working days and seasonality in 2015 comparing to 2014, increased. If we consider the elements of structure, they decreased as following: works of capital repairs decreased by 15,2%, works of new buildings by 14,2% and works of maintenance and routine repairs by 16,0%. In semester I of 2015, comparing to semester I of 2014, the volume of construction works, gross series, increased. The investitional effort in the Þ eld of dwelling constructions out of private funds was greatly sustained by private agents or by population. Most of the houses built by people themseves are in the countryside area. Some counties– Bac u, Cluj, Ilfov, Suceava, Ia i, Vrancea – and Bucharest btained better results. But there are counties (Cara -Severin, Giurgiu sau Alba) with more modest results. From the presented data we observe that the number of constructions in the private sector continued to drop as a result of the deterioration of real estate market. It was nonetheless expected for the acivity of constructions to take place in the private sector and by the population with personal means as long as the privatisation process increased. A programme of supporting investments in the Þ eld of construction, especially people’s dwellings, becomes utterly necessary. To this purpose, a prospective programme of giving credit with with low interest, improving credits on security of personal property, supporting the construction companies, and other means of support is necessary to Þ nd more rapid solutions for people’s need of having their own home. The structure of constructions taking into consideration the branches of national economy in 2013 and 2014 is presented in the following charts:


The structure of investments in branches of national economy (%) in 2013 and 2014

Agricultura; 4,4

Industrie; 36,8

Construc ii; 14,4

Comer /servicii; 37,1

Alte ramuri; 7,3

Agricultura; 4,7

Industrie; 33,5

Construc ii; 17,1

Comer /servicii; 34

Alte ramuri; 10,7

Source of data: The National Institute of Statistics

Unfortunately, the programme „Our Þ rst home” does nor meet the necessities of the needy as the social evolution, and especially the economic evolution will be a negative one and represents a real risk for the population in need.

The evolution of the activity in transports up to 2015 The activity of transports in Romania continued to be undertaken by the specialized institutuions in the Þ eld of train, car, river and air transportation. The transportation of travellers and goods was divided into internal and foreign transportation. From the data published at the end of 2014 by the National Institute of Statistics, it is obvious that all means of transportation, both for people and goods, have an oscillatory development in the period 2000-2014. In comparison to 2008, (as a year of refference when the crises occured in Romania) and the year subject to analysis (2015), the results were different, both for the total and for each means of transportation. The ß uctuations are caused mainly by the reduction in merchant production, in imports and exports, but also in the people’s interest in travelling (across country or abroad). What is to take into consideration is that these ß uctuations happened in the context in which costs for all types of transportation constantly increased and population’s wages remained modest. In 2014, county transportation, inter-county and international car transportation dropped in comparison to 2013.


The indicator „passengers-kilometres“ was, in 2014, similar to the one in previous year. Train and car transportation continued to have majority for passenger trasportation in our country. These indicators have a decreasing tendency for river transportation. As far as air transportation is concerned, the data had an oscillatory tendency, with periods of decreasing and periods of increasing this indicator. The same situation was for goods transportation, where goods were mainly transported by train. All indicators manifested a decreasing tendency from one period to another, and this because of maintaining the economic activity at a reduced level. The transportation of goods had the same course in 2009, with serious decreasing tendencies in 2010 i 2011. The goods transportation in harbours had a dcreasing tendency, synthetic data showing a variable evolution. A slight increase was registered in 2014, without noticeable results. As far as air passengers’ and good’s transportation is analysed in Romanian airports, slight increases of most indicators are registerd in 2010 comparing to 2009 and in 2011 comparing to 2010. Another aspect I want to emphasise is that goods’ transporttaion by car developed in the private sector in comparison to the state companies where this activity decreased signiÞ cantly. The number of cars for all categories increased solowly mainly due to the lack of funds and as well to the gradual decrease of the activity of goods’ and people’s transportation. Because of that, the industrial factories which produced means of transportations for Romanian economy considerably reduced their activity. From this point of view, certain steps of stabilizing the transportation activity need to be taken, in the larger national economic context of both internal and foreign investments.

References - Alpopi, C., Colesca, S. (2010). Management Of Public Passenger Transport Services During

Economic Crisis, Proceedings of Administration and Public Management International Conference, Volume (Year): 6 (2010), Issue (Month): 1 (June), pp. 104-121

- Anghelache C., Marinescu R.T., Manole A., Dumbrav M. (2008) - „Activitatea de construc ii în România. Tendin e i evolu ie”, Simpozionul tiin iÞ c Interna ional organizat de Societatea Român de Statistic la 23.12.2008 „ROMÂNIA ÎN PROCESUL INTEGR RII EUROPENE”, pp. 265-273, cod ISSN 1018-046x, CNCSIS, categoria B

+, revist preluat în baze de date

interna ionale (http://www.icaap.org/list_journal.php; http://journals.index copernicus.com/karta.php; începând din anul 2007, Revista Român de Statistic este monitorizat de ISI Thomson Philadelphia (SUA))

- Anghelache, C., Marinescu, R.T., Manole, A., Prodan, L., Ursache, A., Dinu, A.M. (2014). The Activity in the Constructions and Transportation Fields, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 4 (April), pp. 162-171


- Dragan, C. (2012). Competivity aspects on Romanian maritime transports, Constanta Maritime University Annals, Vol. 17, 2012, Volume (Year): 17 (2012), Issue (Month): 1 (), pp. 253-256

- Gust, M. (2014). Sectoral Dynamics of the Economic Crisis in Romania, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, Volume (Year): XIV (2014), Issue (Month): 1 (May), pp. 327-332

- Nistorescu, T., Ploscaru, C. (2010). A Strategic Approach Of The Construction Sector In Romania, Annals of the University of Petrosani – Economics, Volume (Year): 10 (2010), Issue (Month): 1, pp. 193-204

- Simion-Melinte, C. (2012). Strategic Alliances In The Construction Sector From Romania, Proceedings of the INTERNATIONAL MANAGEMENT CONFERENCE, Volume (Year): 6 (2012), Issue (Month): 1 (November), pp. 137-144

- www.insse.ro


Metode statistice privind controlul proceselor de fabrica ie

Conf. univ. dr. Sorin Gabriel GRESOIUniversitatea „Artifex” din Bucure ti

Abstract Lucrarea este o scurt introspec ie despre utilizarea Þ elor de control statistic al proceselor de fabrica ie, prezentând principalii parametri ce se stabilesc in acest scop. Key words: control, limite, capabilitate, toleran

Metodele privind controlul proceselor de fabrica ie vizeaz pe de o parte analiza capabilit ii proceselor, iar pe de alta parte stabilirea unor limite – criterii de control curent si de dirijare a proceselor. DeÞ nind capabilitatea ca o m sura a preciziei cu care procesul realizeaz caracteristicile de calitate urm rite, metoda statistica va trebui sa aprecieze performantele utilajelor de a realiza o încadrare corespunz toare a câmpului de împr tiere (acolo unde caracteristica de calitate ia valori) in câmpul de toleranta (acolo unde caracteristica de calitate trebuie sa se încadreze conform normelor de calitate). Analiza capabilit ii necesita efectuarea unor demersuri premerg toare, având drept scop:

Stabilirea caracteristicii sau ansamblului de caracteristici ce urmeaz a Þ controlate (ca de inând importan a major în deÞ nirea calit ii globale a produsului) ;

VeriÞ carea stabilit ii procesului de produc ie;Determinarea parametrilor pe baza c rora se va efectua controlul.

In timp ce primul obiectiv se rezolva, de obicei, pe baza unor tehnici de tratare descriptiva a datelor – graÞ ce, dintre care cea mai utilizata este diagrama Pareto, celelalte doua obiective se ating prin aplicarea unor metode complexe, analitice, diferen iate dup tipul produc iei tratate1 :

Pentru procese de produc ie de productivitate medie – metoda sondajului de volum mare ;

Pentru procese de productivitate mare – metoda sondajului de volum redus. În cazul metodei sondajului de volum mare se lucreaz pe un e antion de dimensiune cuprinsa între 100-300 exemplare, ap rând necesara veriÞ carea omogenit ii datelor in vederea estim rii corecte a parametrilor statistici speciÞ ci procesului de produc ie. Metoda sondajelor de volum redus (a probelor curente) presupune relevarea mai multor probe (e antioane, cca. 25) de dimensiuni mici (4-10 elemente pentru caracteristici m surabile si 20-60 elemente pentru caracteristici atributive), Þ ind necesara veriÞ carea omogenit ii sondajelor din punct de vedere al mediilor si al dispersiilor. VeriÞ carea normalit ii reparti iei experimentale se va realiza in ambele cazuri prin teste speciÞ ce, in al doilea caz pentru Þ ecare proba in parte.

1. Baron T. amd –Calitate i Fiabilitate, Ed Tehnic 1988


Determinarea frac iunii defective probabile p – probabilitatea ca valorile caracteristicii x sa dep easc limitele câmpului de toleran – va caracteriza precizia utilajului, speciali tii considerând ca un proces poate Þ apreciat ca Þ ind controlabil statistic daca p 0,02. Ti, Ts = limite de toleranta inferioara i si superioara s F(x)=P(X x) este func ia de reparti ie speciÞ c a caracteristicii X Pentru o caracteristic de reparti ie normala: P=1-[ (zs)- (zi)]=1-2 (zs), unde zs=(Ts-Ti)/2 =abatere medie p tratic a caracteristicii studiate În practic , se va putea determina Þ e frac iunea defectiv probabil p, pornind de la câmpul de toleranta prescris, Þ e se va putea planiÞ ca un câmp de toleranta T=2zp* , unde zp este variabila Laplace tabelata în func ie de frac iunea defectiva p aleas . Pe baza normalit ii reparti iei se poate aproxima i intervalul de împr tiere a caracteristicii produselor fabricate : L 6 Li=3 ; Ls=3 deoarece se demonstreaz ca 99,7% din valorile înregistrate intr-o observare se g sesc in acest interval (teorema celor 3 a lui Cebisev). Intr-adev r, daca X este o caracteristica cu reparti ie normala cu parametrii si 2, folosind propriet ile acesteia (simetria in x= ) avem : XÎN(x, , 2) si a,bÎR : P{a X b} = fx(x ; , 2).dx = F0 (b- / ) – F0 (a- / ) P{| X- |< } = 2F0( / )-1

Daca =3 ==>P{|X- |<3 } = 2F0 (3 / )-1 = 2F0(3)-1=0,9974

Metodele de control curent – de dirijare pe ß ux – vor avea in vedere stabilitatea procesului – eviden ierea faptului ca se aß a numai sub inß uenta unor cauze de produc ie întâmpl toare sau si sub impactul unor cauze de produc ie sistematice, care induc abateri de la speciÞ ca ii, trebuind depistate si eliminate. Stabilitatea se evalueaz din doua puncte de vedere :

Ca pozi ie a centrelor celor doua câmpuri de interes pentru caracteristica studiata: câmpul de toleranta si câmpul de împr tiere, ceea ce caracterizeaz reglarea ma inii, si poate Þ pusa in evidenta cu ajutorul indicatorilor statistici de pozi ie – medie, mediana, mod ;Ca m rime a celor doua câmpuri – încadrarea câmpului de împr tiere in câmpul de toleranta – ceea ce caracterizeaz precizia ma inii si poate Þ eviden iat prin indicatori statici de împr tiere (varia ie) : abaterea medie liniara sau p tratic , amplitudine, coeÞ cient de varia ie.

Procesul de produc ie va Þ considerat stabil, atunci când parametrii statistici ce m soar centrul de grupare (reglajul), respectiv împr tierea (precizia) r mân constan i în timp. VeriÞ carea corelata a celor doua deziderate presupune folosirea unor metode combinate de control :

Metoda mediei aritmetice si abaterii mediei p tratice ;Metoda mediei aritmetice si amplitudinii împr tierii ;Metoda medianei si amplitudinii împr tierii.


Mersul procesului de produc ie poate Þ , astfel, apreciat cu ajutorul probelor formate dintr-un num r mic de piese, luate in ordinea fabric rii lor, extrase întâmpl tor. Indicatorul probei nu va coincide decât întâmpl tor cu indicatorul întregului lot, îns , in cazul stabilit ii procesului, va trebui sa apar in unor zone de control (zona de încredere sau zona erorilor admise). Aceasta presupune ca intr-o etapa ini ial sa putem stabili astfel de limite pentru parametrul regl rii si pentru cel al preciziei (împr tierii). In general, se aleg ca probabilit i de lucru 99,8% pentru limitele de control si 95% pentru limitele de supraveghere, ceea ce corespunde unor frac iuni defective de a de 0,2%, respectiv 5%. Reprezentând pe o axa pozi ionarea ca valoare ordonata a limitelor de control si de supraveghere, remarcam ca pentru parametrul împr tierii nu avem limitare inferioar , precizia putând Þ oricât de mica. (Þ g. 8.2.a si b).

Pozi ionarea limitelor de control si de supraveghere

TI LCI LSI TC LSS LCS TS m(x) LCI – limita inferioar de control LCS – limita superioar de controlLSI – limita inferioar de supraveghereLSS – limita superioar de supraveghereTI – limita inferioar a câmpului de tolerantaTS – limita superioar a câmpului de tolerantaTC – Centrul câmpului de toleran

Demersul practic efectiv consta in prelevarea periodica din proces a unor probe de volum n, înregistrându-se valorile efective atinse de caracteristica pentru Þ ecare produs i din cel n: X1,…,Xn. Calculându-se pentru Þ ecare proba indicatorii statistici necesari (medie sau mediana, abatere medie p tratic sau amplitudinea împr tierii), i comparându-se cu limitele de control/supraveghere stabilite aprioric, in etapa studiului preliminar de capabilitate, se identiÞ ca în ce m sura procesul corespunde sau nu ca reglaj si precizie, luându-se masuri suplimentare de supraveghere în cazul în care parametrii se g sesc în intervalul dintre limitele de supraveghere i cele de control, oprindu-se si identiÞ cându-se cauza perturbatoare, daca parametrii se g sesc în afara limitelor de control.


Combina ii ale st rilor procesului de fabrica ie ca precizie si reglajTabelul 1

Parametrul

reglarii

X, Me

Parametrul

Preciziei , R

LSI m LSS

LSI Me LSS

LCI m<LSI

LCI Me LCS

Sau

LSS<m LCS

LSS<Me LCS

m<LCI

Me<LCI

Sau

m>LCS

Me >LCS

LSS

R LSS

*proces stabil ca reglaj si precizie

*continua I

*proces stabil ca precizie, la limita stabilitatii pentru reglaj

*continua II

*proces instabil ca reglaj, stabil ca precizie

*procesul se opreste

V

LSS< LCS

LSS<R LCS

III IV VI

>LCS

R>LCS

VII VIII IX

proces stabil proces la limita stabilit ii proces instabil

Nota: n – volumul e antionului; - abaterea medie p tratica este evaluata prin studii precedente; - prag de semniÞ ca ie ales ; de obicei Î{0,002 ;0,05}; za – valoare tabelata a func iei Laplace


X(1-a/2,n) = ),2/1(2 nax = valoare tabelata din tabelul func iei X2

ta/2,n = valoare tabelata din tabelul func iei Student

Fi ele de control statistic sunt instrumente practice prin care se aplic aceste metode în întreprinderi, diagramele de control constând in reprezentarea graÞ ca a indicatorilor statistici urm ri i comparativ cu limitele de control/supraveghere admise. Trebuie s ad ug m faptul ca, plecând de la teoria Þ selor de control create de W.A. Shewhart, mul i autori reconsider utilitatea acestora mai ales in faza de analiz a procesului i de instalare a st rii de control statistic. Scopul construirii Þ selor (X, R), in aceasta perioada consta în eviden ierea a a-numitelor ,,comport ri nenaturale’’ ale acestuia, precum i în g sirea unor ac iuni corective. Observam ca aceasta relevare a Þ selor, de i poate Þ cuantiÞ cata statistic, î i are cauzele in procesul însu i i ca urmare, ac iunea corectiv - privit ca o interven ie la nivelul centr rii si/sau preciz rii procesului-este o problema pur tehnologica. De aceea, ,,nici o lucrare de control statistic al calit ii nu poate furniza cunoa terea necesara a diferitelor procese de fabrica ie. Totu i o anumite indica ie poate Þ data asupra aspectelor statistice de interpretare a Þ selor de control cu scopul de a detecta cauzele de varia ie excesiv ’’. Subliniem de asemenea, limitarea practica a acestor Þ se ca urmare a caracterului lor unidimensional, în sensul c se pot aplica numai la o singur caracteristica m surabil a reperului luat în studiu. Datorit caracterului mult mai complex al calit ii produselor moderne – determinata printr-un ansamblu de caracteristici – Þ sele de control vor Þ utilizate numai în cadrul unei analize speciale a unor caracteristici de calitate care fac obiectul unui program separat de investiga ie sau în cazul în care procesul tehnologic nu dispune de mijloace automatizate de reglare iar posibilitatea de culegere i prelucrare a datelor în timp util se poate face f r diÞ cultate. De asemenea, în instituirea cu succes a unei astfel de cercet ri nu trebuie uitata componenta de asigurare metrologic , una din cauzele comportamentului nenatural al Þ selor de control Þ ind eroarea de m surare. O forma speciÞ ca de Þ sa de control care evita in primul rând dezavantajul legat de calcul si care se poate constitui intr-un instrument de autocontrol este Þ sa de control pentru valori individuale. Aceasta presupune folosirea directa a valorilor individuale m surate (f r calculul statisticilor de selec ie), prin reprezentarea acestora pe diagrama de control. Procesul este considerat normal (satisf c tor scopului propus) dac are loc una din situa iile :

In Þ ecare grup de n valori înregistrate, toate valorile sunt cuprinse intre limitele de supraveghere ;In Þ ecare grup de n valori, nici o valoare nu cade in afara limitelor de control, cel mult o valoare cade in Þ ecare din zonele de aten ionare, restul in intervalul de supraveghere.

Procesul este considerat nesatisf c tor daca are loc una din situa iile :O valoare iese din limitele de control;Doua valori din acela i grup cad in zone de aten ionare


F r sa necesite efectuarea unor calcule, ci doar m surare i reprezentare graÞ c pe Þ sele standardizate, urmate de anun area tehnologului de linie în cazul constat rii unor abateri de la regulile prin care procesul este considerat satisf c tor, acest procedeu se constituie într-un instrument efectiv al autocontrolului.

BibliograÞ e - Baron T. amd – Calitate si Þ abilitate, Ed Tehnic 1988 - Gresoi Sorin, Managementul si gestiunea calitatii, editura Pro Universitaria 2011 - Rede Al., Purc rea E.I., Stanciu C. – “Managementul calit ii. Tehnici i instrumente”, Ed.

ASE, 1999;


STATISTICAL METHODS MANUFACTURING PROCESS CONTROL

Assoc. prof. Sorin GRESOI PhD.“Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper offers a short introspection on the use of the statistical control Þ ches for manufacturing processes, representing the parameters that are established under this purpose. Key words: control, limits, capability, tolerance

Control methods of manufacturing processes aimed on the one hand process capability analysis, and on the other hand set limits - criteria for current control and routing processes. DeÞ ning capability as a measure of how accurately the process achieves quality characteristics pursued statistical method will have to assess the performance of machinery to achieve a framing appropriate Þ eld scattering (where the feature which takes values) in the Þ eld of tolerance (where feature which must fall under quality standards). Analysis capabilities make approaches require pre aimed: • Establishing feature or set of features to be controlled (as having importance in deÞ ning the overall quality of the product); • Check the stability of the production process; • Determining parameters based on which it will carry over. While the Þ rst objective is solved, usually based on treatment techniques and descriptive data - graphics, of which the most common is Pareto chart, the other two objectives are achieved through the application of complex methods, analytical, differentiated by type of production treaties1 : • For the average productivity of production processes - High-volume survey method; • For high productivity processes - survey method low volume. If the survey method of working on a large sample size may range between 100-300 copies, appearing necessary to check the homogeneity of data in order to estimate the correct parameters speciÞ c statistical production process. Polls low-volume method (current evidence) revealing involves several samples (samples, approx. 25) small (4-10 elements measurable characteristics and features attributive elements 20-60), being necessary to verify the uniformity surveys point environmentally and dispersions. Experimental veriÞ cation of normality distribution will be done in both cases the tests, in the second case for each sample individually. Likely determine the fraction defective p - the probability x characteristic values to exceed the limits of the tolerance - will characterize precision machine specialists considering that a process can be assessed as if p 0,02 statistical control. p=P(X<Ti ;X>Ts)=1-P(Ti X Ts)=1-[F(Ts)-F(Ti)], where Ti, Ts = tolerance limits their upper and lower

1. Baron T. amd – Quality and Reliability, Ed Tehnic 1988


F(x)=P(X x) specify is the distribution function of the characteristic X For a normal distribution feature: P=1-[ (zs)- (zi)]=1-2 (zs), unde zs=(Ts-Ti)/2

= feature standard deviation studied In practice, it can lead to either fraction defective probable p, starting from the speciÞ ed tolerance either will be able to plan a Þ eld of tolerance T = 2zp * , where zp is variable Laplace table by the fraction defective p chosen. Based on the distribution can be approximated normality and scattering characteristic range of manufactured products: L 6 Li=3 ; Ls=3 because it demonstrates that 99.7% of the values recorded in an observation found in this interval (the theorem of Chebyshev 3 ). Indeed, if X is a normal characteristic parameters division and 2 using its properties (symmetry x = ) we have: X N(x, , 2) and a,b R : P{a X b} = fx(x; , 2).dx = F0 (b- / ) – F0 (a- / ) P{ X- < } = 2F0( / )-1 If =3

P{ X- <3 } = 2F0 (3 / )-1 = 2F0(3)-1=0,9974 Control methods current - routing the ß ow - will consider process stability - highlighting the fact that it is only under the inß uence of causes production random or under the impact causes the production systematic, inducing deviations from speciÞ cations should be traced and eliminated. Stability is assessed in two ways: • As a center position of the two Þ elds of interest for the characteristic studied: Þ eld of tolerance and Þ eld scattering, which characterizes the adjustment work, and can be put out with statistical indicators of position - mean, median, mode; • As the size of the two Þ elds - Þ eld scattering employment in the Þ eld of tolerance - which characterizes the precision machine and can be evidenced by indicators static scattering (variation): linear or quadratic deviation, amplitude, coefÞ cient of variation. The production process will be considered stable when statistical parameters that measure the center of a (control) or scattering (precision) remain constant over time. Checking correct two goals involves the use of combined methods of control: • method of arithmetic mean and standard deviation; • arithmetic mean and amplitude scattering method; • median and amplitude scattering method. Walking production process can thus be assessed using samples consisting of a small number of pieces taken in order manufacture, incidentally extracted. Indicator test will not only coincide by chance pointer whole lot, but when process stability, you have to belong control areas (the trust or the authorized error). This implies that one initial stage we can set such limits for parameter adjustment and the accuracy of (spreading).


In general, choose the probabilities working for 99.8% and 95% control limits for supervisory limits, which corresponds to defective fractions of 0.2% and 5%. Representing a value axis positioning control limits and orderly supervision, notice that we have no limitation for scattering parameter lower accuracy can be as small.

Positioning control limits and surveillance

TI LCI LSI TC LSS LCS TS m(x)

CLI - lower control limitLCS - the upper limit controlLSI - lower limit surveillanceLSS - the upper limit surveillanceTI - the lower limit of the toleranceTS - the upper limit of the toleranceTC - Center Þ eld tolerance

Effective practical approach consists in taking periodic samples from the process of Volume n, registering actual values achieved for each product and feature of the n X1, ..., Xn. Calculated for each sample statistical indicators needed (mean or median, standard deviation or amplitude scattering), and comparing the limits of control / supervision established a priori, the stage preliminary study capability, identify to what extent the process complies not as in control and precision, taking additional measures of supervision if parameters are within the limits of surveillance and control, stopping and identifying the cause disruptive if the parameters are outside the control limits.

Combinations of states as precision manufacturing process and adjustmentTable 1

parameters adjustment

X, Me

parameters precision

, R

LSI m LSS

LSI Me LSS

LCI m<LSI

LCI Me LCS

or

LSS<m LCS

LSS<Me LCS

m<LCI

Me<LCI

or

m>LCS

Me >LCS

LSS

R LSS

* as stable process control and precision

* continue I

* stable process as precision, stability limit for adjustment

* continue

II

* process control unstable as stable as precision

* process stops

V

LSS< LCS

LSS<R LCS

III IV VI

>LCS

R>LCS

VII VIII IX

stable process process stability limit unstable process


Note : n – sample volume; - the standard deviation is evaluated by previous studies; - threshold of signiÞ cance chosen; usually {0,002 ;0,05}; za – table value-

function Laplace X(1-a/2,n) = ),2/1(2 nax = table value- function X2

ta/2,n = table value- function Student Statistical control sheets are practical tools that apply these methods in enterprises, control charts consisting watch graphical representation of statistical indicators compared with the limits of control / supervision admitted. We must add that, based on the theory of checklists created by W.A. Shewhart, many authors consider their usefulness especially in the analysis phase of the process and installation of the state of statistical control. The purpose of building sheets(X, R), during this period consists in emphasizing so-called “unnatural behavior » its, and Þ nding corrective actions. Note that this achievement records, although it can be quantiÞ ed statistically, has its causes in the process itself and as a result, corrective action - seen as a centering level intervention and / or specify the process-is a purely technological problem.


Due to the more complex quality modern products - determined by a set of features - checklists will be used only within a speciÞ c consideration of quality features that subject to a separate investigation or where the process It has no means automatic adjustment and the possibility of collecting and processing data in a timely manner can be done without difÞ culty.Also in the successful establishment of such research should not be forgotten insurance component metrology, one of the causes of unnatural behavior checklist is measurement error. A speciÞ c form of control sheet which avoid disadvantage primarily related to computing and that can be a tool of self-control is control sheet for individual values. This involves the direct use of individual values measured (without calculating statistics selection), through their representation on the control chart. The process is considered normal if there is one statement: • In each group of n values recorded, all values are between the limits of

surveillance; • In each group of n values, no value falls outside the control limits, the more

value falls in each of the warning areas, the rest in the range surveillance.

The process is considered satisfactory if one of the situations occurs: • A value out of control limits; • Two values of the group fall in the warning areas Without requiring further computation, but measurement and graphical representation on chips standardized, followed by the announcement line technology in the event of deviations from the rules under which the process is considered satisfactory, this process constitute an effective instrument of self-control.

Bibliography - Baron T. amd – Quality and Reliability, Ed Tehnic 1988 -Gresoi Sorin, Management and quality management, Pro Universitaria Publishing 2011 - Rede Al., Purc rea E.I., Stanciu C. – “Managementul calit ii. Tehnici i instrumente”, Ed.

ASE, 1999;


Considera ii privind evolu ia num rului de pensionari i a pensiilor

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure tiUniversitatea „Artifex” din Bucure tiConf. univ. dr. Aurelian DIACONUUniversitatea „Artifex” din Bucure ti

Abstract Acest articol descrie evolu ia pensionarilor i a pensiilor în România. Acest segment al popula iei i veniturile lor reprezint o situa ie particular a sistemului demo-economic national. Autorii se preocup de evolu ia categoriei pensionari, nivelul pensiilor, pensionarii sistemului de asigur ri sociale de stat, aspectele teritoriale. Cuvinte cheie: popula ie, pensioanre, asigur ri sociale, vârst , compensare

Evolu ia categoriei pensionari Începând cu anul 1990, pe fondul unor m suri economico-sociale care in de restructurarea economiei române ti, s-au produs modiÞ c ri esen iale în structura socio-economic a popula iei din ara noastr . În aceea i direc ie a ac ionat i evolu ia demograÞ c din ultimii ani, în care natalitatea a sc zut în mod îngrijor tor, iar mortalitatea se situeaz pe o curb ascendent .

Gruparea num rului pensionarilor pe nivele de pensii la 30.06.2015Niveluri de pensii 2015

TOTAL - mii pers 5.307 din care, în %sub 171 1,9între 171-210 1,6între 211-250 2,0între 251-290 2,7între 291-350 6,1între 351-500 16,2între 501-1000 49,9Peste 1000 19,6


În condi iile unei regresii evidente a sporului natural al popula iei i, pe fondul procesului de îmb trânire demograÞ c accentuat, corelate cu reducerea constant a num rului locurilor de munc , persoanele încadrate în categoria pensionari i beneÞ ciari de ajutor social de in o pondere tot mai mare în totalul popula iei rii i,

mai ales, în totalul popula iei inactive, num rul acestora încadrându-se, de asemenea, pe o traiectorie ascendent . Astfel, la sfâr itul trimestrului doi al anului 2015, se remarca un curs constant al num rului pensionarilor. În cifre absolute, la 31 iulie 2015, se aß au în categoria pensionari peste 5.307.000 de persoane.


Este de remarcat faptul c , din anul 2000 num rul pensionarilor scade în mod constant de la o perioad la alta. Astfel, în 2000 erau înregistra i 6.154.000 pensionari, care în iulie 2015 s-au redus la 5.307.000 pensionari. Aceast reducere de aproximativ un milion de persoane are la baz dou cauze. Prima este cea legat de faptul c piramida vârstelor s-a diminuat la baz . A doua se refer la faptul c procesul de îmb trânire a popula iei va avea dou efecte. În primul rând se va reduce num rul de pensionari. A doua va consta în mutarea popula iei pe grupe vârstnice, datorit sc derii natalit ii. Desigur, este diÞ cil de luat în considerare cre terea sau mo diÞ carea situa iei pensionarilor de asigur ri sociale din agri cultur , unde cre terea este nesemniÞ cativ . Ie irile din sistemul de plat a pensiilor au fost rezonabile, Þ ind cauzate, într-un procent mare, de decese. La acest punct trebuie s observ m c în ultimii ani a crescut num rul deceselor i s-a scurtat speran a medie de via a popula iei. Important ar Þ de analizat i modul în care au evoluat structura i distribu ia pensionarilor i a beneÞ ciarilor de ajutoare sociale, în func ie de sistemul în care ace tia au fost inclu i. Astfel, în iulie 2015, num rul pensionarilor de asigur ri sociale a fost de 5.303.000, din care 4.679.000 sunt pensionari de asigur ri so ciale de stat, iar 468.000 sunt pensionari de asigur ri sociale ale sa laria ilor ce provin din agricultur . În semestrul I 2015, num rul pensionarilor de asigur ri sociale a fost de 5.303.000 persoane, din care pensionari de asigur ri sociale de stat 4.679.000 persoane. Ceilal i pensionari reprezint beneÞ ciari de ajutor social i pensionari IOVR. Subliniez faptul c în prezent, când industria i celelalte ra muri ale economiei na ionale sunt supuse unui proces de restruc tu rare, persoane care îndeplinesc condi iile de vechime neîntrerupt în munc i vârst vor ie i anticipat la pensie. În aceast situa ie, este clar c num rul pensionarilor va cre te.

Num rul mediu al pensionarilor i pensia medie lunar la 30.06.2015Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL 6154 6351 6378 6306 6233 6067 5806 5745 5701 5694 5661 5597 5531 5413 5357 5307

-asigurari sociale 6110 6311 6342 6274 6205 6042 5785 5726 5685 5683 5451 5588 5523 5407 5352 5303

asigurari sociale de stat 4246 4426 4535 4570 4597 4611 4633 4643 4664 4716 4777 4744 4720 4679 4677 4679

agricultori 1751 1767 1677 1572 1474 1292 1005 932 866 790 714 684 642 570 518 468

TOTAL 72 104 134 156 204 246 298 389 572 708 724 754 766 807 846 892

asigurari sociale 72 104 133 156 204 246 298 389 573 708 719 755 767 808 847 893asigurari sociale de stat 91 131 163 187 232 267 311 399 593 734 741 775 777 812 845 886

agricultori 19 27 34 38 74 88 117 159 253 307 309 311 313 328 342 361Sursa de date: Institutul Na ional de Statistic , Buletinul Statistic nr. 7/2015.


Raportul anual dintre num rul de pensionari i cel al sala ria ilor a fost de cca. 1,3 pensionari la un salariat. Num rul de pensionari de asigu r ri sociale a crescut, i aceasta, în special pe seama pension rilor pentru munca depus i limit de vârst cu vechime integral .

Studiu privind evolu ia nivelului pensiilor În contextul în care num rul pensionarilor cre te, se impune g sirea surselor pentru sumele necesare a Þ pl tite drept pensii i ajutoare sociale. De asemenea, se pune problema ca, în condi iile cre terii indicelui pre urilor de consum, s se g seasc acele posibilit i de sporire a pensiilor prin compensa ii, index ri sau indemniza ii, acordate în conformitate cu legisla ia în vigoare. Precizez c , în 2011, pensiile s-au diminuat sau crescut prin recalculare dup ce, în 2009 s-au majorat, succesiv, în inten ia de a acoperi mai bine efectele inß a iei. Dup 2015, pensiile au ajuns la un nivel relativ corespunz tor, Þ ind în cre tere

Evolu ia pensiei medii nominale i reale în perioada 2000-2015(%)


Aparent, aceste cifre relative ar pune în eviden o cre tere semniÞ cativ a sumelor pl tite pensionarilor. Cifrele respective nu sunt îns pe deplin gr itoare, deoa rece, în foarte multe cazuri, cre terile s-au efectuat pornindu-se de la sume de baz extrem de mici. Astfel, exist înc persoane care au pensii de câteva zeci sau sute de mii de lei pentru care, pe fondul adâncirii crizei i a lipsei de resurse Þ nanciare, chiar cre teri de 100% nu înseamn , practic, nimic. Cuantumul indemniza iei lunare a crescut comparativ cu to i anii anteriori. Un alt element de analiz îl constituie pensia medie lunar a pensionarilor i beneÞ ciarilor de ajutor social. i aceste sume, în termeni comparabili, arat o

sporire a resurselor de care au beneÞ ciat pensionarii, dar aceasta nu a fost pe deplin îndestul toare, inând seama de indicele pre ului de consum al popula iei, care a fost superior nivelului de cre tere a pensiilor i, de asemenea, a reprezentat, în cifre abso-


lute, o cre tere aproape nesemniÞ cativ dac se iau în conside rare nivelurile la care s-a aplicat aceast majorare. Media pensiei de asigur ri sociale a fost de 808 lei/lun , inß uen at negativ de nivelul pensiilor cuvenite agricultorilor. De i, fa de perioada 1999-2009 (în 2010-2011 pensiile practic au stagnat) pensia medie a agricul torilor a crescut, raportul, în compara ie cu nivelul pe care l-au înregistrat pensiile cuvenite celor din sistemul asigur rilor sociale de stat, se men ine înc prea ridicat. O diferen iere accentuat se manifest i între categoriile de pensii. O analiz din acest punct de vedere eviden iaz c , pentru munca depus i limit de vârst , un pensionar provenit din rândul agricultorilor prime te, în medie, 415 lei/lun . Aceast situa ie eviden iaz un decalaj în defavoarea nive lului pensiilor salaria ilor din sistemul agricol fa de cei din sistemul asigur rilor sociale de stat. Situa ia este diÞ cil i pentru c suma pri mit drept pensie este insuÞ cient pentru o persoan ca s î i pl teasc obliga iile pri vind chiria sau impozitul (dac este proprietar al unui apar tament), gazele, electricitatea, telefonul, agentul termic etc. Toate acestea, mai ales în contextul în care pre urile i tarifele aferente principalelor produse i servicii pentru popula ie sunt ajustate în ritm galopant, Þ e în func ie de ritmul devaloriz rii monedei na ionale, Þ e în func ie de necesit ile de venituri la bugetul statului, nu reprezint nimic, în sensul c întreaga sum , dac nu mai mult decât atât, se consum pentru aceste obliga ii. Nu se mai poate pune în discu ie faptul c aceast cate gorie, respectiv pensionarii, reprezint i categoria cea mai afectat de anumite boli, pentru îngrijirea c rora trebuie neap rat s - i rezerve sume din care s cumpere medicamentele necesare, com pen sate sau necompensate, în situa ia în care respectivele medi ca mente nu sunt cuprinse în categoria compensatelor, dup cum nu mai poate intra în discu ie problema asigur rii unei alimenta ii corespun z toare. În aceste condi ii, eventualele nevoi de odihn , recreere, tratamente balneoclimaterice sau necesit i spirituale sunt, pentru pensionarii din România, de domeniul SF. Iat de ce pensionarii, oamenii de vârsta a treia, devin, dup o via de munc , una dintre categoriile defavorizate din România, iar prin compara ie cu posibilit ile unor categorii similare din alte ri, exempliÞ c unul dintre cele mai triste, frustrante i lipsite de bucurii moduri de via la anii senectu ii. Facem aceast apreciere global de i în perioada 2001-2009, dar mai ales în anii 2008-2009, guvernul a f cut o serie de concesii (a se citi facilit i) fa de pensionari i alte persoane în nevoie acut de mijloace de subzisten , deoarece acoperirea nevoilor acestora este înc departe de un raport normal de supravie uire. Eforturile de majorare a pensiilor, mai ales cele ale agricultorilor, au avut la baz interese electorale, f r a se analiza i posibilit ile concrete bugetare de acoperire din venituri.

Situa ia actual a pensionarilor din sistemul asigur rilor sociale de stat A a dup cum am men ionat, în categoria pensionarilor, ponderea cea mai important este de inut de pensionarii din sistemul asigur rilor sociale de stat. De aceea, se impune a face o scurt prezentare i a modului în care a evoluat pensia primit de aceast categorie de pensionari. Astfel, pe total pensia medie a fost, în 2011, de 775 lei/lun , în 2012 de 767 lei-lun , în 2013 de 808 lei/lun , în 2014 de 847 lei/lun i 893 lei/lun la 31 iulie 2015, reprezentând o cre tere comparativ cu septembrie 1999. În 2011, nu s-au acordat alte m riri, iar în 2012, 2013, 2014 i 2015 au fost ajustate cu rata inß a iei. U oara majorare are la baz modiÞ carea structurii pensionarilor pe nivel de marime a pensiilor i nu o decizie guvernamental . Raportul între pensia medie de


asigur ri sociale de stat pentru munca depus i limit de vârst cu vechime integral în munc i salariul mediu net în 2014 a fost de 42,7%. Se constat deci o oarecare men inere a decalajului între pensia medie de asigur ri sociale de stat i salariul mediu încasat în cadrul eco nomiei na ionale, iar pe o treapt valoric absolut superioar . Aceast modiÞ care are la baz , în pri mul rând, ritmul mai accelerat în care au crescut unele pensii, precum i reducerea num rului pensio narilor din categoria celor care beneÞ ciau de o pensie modest . Dup 2011, cre terea pensiei medii de asigur ri sociale de stat pentru munca depus i limit de vârst cu vechime integral în munc s-a situat aproape de cre terea câ tigului salarial mediu. În urm torii patru ani, pensiile s-au majorat cu rata inß a iei. În consecin , putem aprecia c , în ciuda unor eforturi f cute, cu rezultate mai mult simbolice, din cauza limitelor pe care le are bugetul asigur rilor sociale, nivelul de majorare a pensiilor a fost redus, Þ ind departe de a acoperi decalajul înregistrat în raport cu nivelul alarmant de cre tere a pre urilor pentru acele produse/servicii vitale activit ii i vie ii pensionarilor. M refer aici la consumul de gaze, agent termic, între inere, taxe pentru telefon, po t , radio etc., acestea neÞ ind dimensionate dup nivelul veniturilor pensionarilor, ci în raport cu consumul ce se realizeaz .

Evolu ia pensiei suplimentare Un element important în efectuarea analizei privind num rul mediu al pensionarilor de asigur ri sociale îl reprezint i situa ia în care s-a g sit aceast categorie de persoane în ceea ce prive te modul în care a beneÞ ciat de pensia suplimentar . Astfel, în 2015, au beneÞ ciat de pensie suplimentar peste 3,09 milioane de persoane. Sumele care au fost pl tite drept pensie suplimentar au crescut an de an, începând cu 1999.

Evolu ia pensiilor în proÞ l teritorial În cadrul analizei situa iei pensionarilor din ara noastr , important apare i varia ia în proÞ l teritorial a pensiilor de care au beneÞ ciat ace tia. Din acest punct de vedere, se constat c exist o mare varia ie a nivelului pensiilor asigur rilor sociale de stat de la un jude la altul. Astfel, nivelul cel mai sc zut se înregistreaz în jude ele Giurgiu, Ialomi a, C l ra i, Boto ani, Bistri a. Pensii ceva mai ridicate se înregistreaz în municipiul Bucure ti, iar la nivel de jude e, în Hunedoara, Bra ov, Cluj, Prahova. Aceste date arat c , pân i în jude ele apreciate a avea un nivel ridicat al pensiilor, cuantumul acestora este mic în compara ie cu cerin ele normale ale vie ii. Tabloul mai sus conturat eviden iaz , de fapt, o agravare a situa iei acestei categorii de persoane, respectiv a pensionarilor, atât prin prisma men inerii unui nivel redus al pensiilor i celorlalte categorii de facilit i ce li se acord , cât i prin prisma eviden ei c , an de an, num rul pensionarilor cre te concomitent cu reducerea num rului salaria ilor. Din p cate, în condi iile actuale, în care, pe lâng ma jo r rile succesive de pre uri la energie electric i termic , telefon, trans port în comun, medicamente etc., se pune problema ine vi ta bil a unor noi major ri de pre uri la carburan i (la petrol i deri vate), de natur s angreneze o spiral a cre terii pre urilor i la alte produse i servicii, este greu de presupus c se vor g si acele re surse cu care s sporeasc bugetul asigur rilor sociale pentru perioada urm toare.


Trebuie îns subliniat faptul c , din analiza nivelurilor de cre tere, aceast majorare apare nesemniÞ cativ , mai ales pentru categoria pensionarilor cu niveluri actuale foarte reduse, c rora nici recenta hot râre de indexare i rea ezare lunar a pensiilor nu le poate aduce o relaxare minim a situa iei materiale cu care se confrunt . Pe fondul în care popula ia activ ocupat va sc dea, prin trecerea în omaj sau disponibilizare a unui num r important de salaria i, este de a teptat ca

valorile sau sumele înregistrate sub form de contribu ie pentru asigur rile sociale i contribu ie pentru pensie suplimentar s Þ e, în cifre absolute, relativ constante sau în u oar cre tere. În condi iile crizei economice, probabil, va Þ diÞ cil de g sit resurse alternative prin care s se m reasc veniturile pentru asigur rile sociale, astfel încât acestei categorii a pensionarilor, cea mai defavorizat sau printre cele mai defavorizate din România, s i se poat ameliora situa ia prin unele cre teri, Þ e i simbolice.

References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii, Editura

Economic , Bucure ti - Craciuneanu, V., Stefan, D. (2015). Budget Level of Social Security Pension in Romania

Compared to Social Aid Established by the Legislator, Faculty of Finance, Banking and Accountancy Bucharest,"Dimitrie Cantemir" Christian University Bucharest in its journal Knowledge Horizons – Economics, Volume (Year): 7 (2015), Issue (Month): 1 (March), pp. 116-121

- Florea Ianc, M.M. (2014). Necessity To Supplement The Public Pension System From Romania With Private Pension System, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): (February), pp. 277-281

- www.insse.ro - *** International Monetary Fund (2010). Romania; Financial Sector Stability Assessment, International Monetary Fund in its series IMF Staff Country Reports with number 10/47.


CONSIDERATIONS ON THE EVOLUTION OF THE NUMBER OF PENSIONERS AND

PENSIONSProf. Constantin ANGHELACHE PhD.Bucharest University of Economic Studies, "Artifex” University of BucharestAssoc. prof. Aurelian Diaconu PhD. “Artifex” University of Bucharest

Abstract This paper describes the evolution of the retired people and pensions in Romania. This segment of the population and their incomes represent a particular situation of the national demo-economic system. The authors develop on the evolution of retirees, the level of pensions, the state social insurance system’s pensioners, the territorial aspects. Key words: population, retirement, social insurance , age, compensation

Evolution of the category pensioners Starting with the year 1990, under the circumstances of a number of economic and social steps related to the restructuring of the Romanian economy, essential modiÞ cations occurred in the socio-economic structure of the population from our country. The demographic evolution of the last years followed the same direction, when the birth rate decreased alarmingly while the mortality is placed on an up warding curve.

Grouping the number of pensioners by levels of pensions at 30.06.2015Levels of pensions 2015

TOTAL – thousand persons 5.307 Of which, in %under 171 1,9between 171-210 1,6between 211-250 2,0between 251-290 2,7between 291-350 6,1between 351-500 16,2between 501-1000 49,9Over 1000 19,6

Data source: National Institute of Statistics, Statistical Bulletin no. 7/2015.

In the conditions of an obvious regression of the natural increase of the population and on the ground of the marked demographic ageing process, correlated with the steady diminishing of the number of jobs, the persons taking part of the category of pensioners and beneÞ ciaries of social assistance holds an increasingly higher weight in the total of the country population and, mainly in the total of the inactive, their number following also an up warding trajectory.


Thus, by the end of the second quarter of the year 2015, one can remark a constant course of the number of pensioners. In absolute Þ gures, by July 31st, 2015, a number of over 5,307,000 persons was recorded by the category pensioners. To note the fact that, as from the year 2000 on, the number of pensioners is steadily decreasing from one period to another. Thus, in 2000 there were 6,154,000 pensioners recorded, which number went down to 5,307,000 pensioners in July 2015. This reduction of approximately one million persons is based on two causes. The Þ rst one is thee on connected to the fact that ages pyramid diminished at its basis. The second one refers to the fact that the process of the population ageing is going to have two effects. In the Þ rst place, the number of pensioners will get reduced. The second one will consist of the movement of the population on groups of full age, due to the decrease of the birth rate. Of course, it is difÞ cult to take into consideration the increase or the modiÞ cation of the pensioners of social security from agriculture where the increase is insigniÞ cant. The outputs from the payment system of pensions were reasonable, being generated to a large extent, by deceases. At this point, we must notice that during the last years the number of deceases increased and the average life expectation of the population shortened. It would be interesting to analyse also the way in which the structure and the distribution of pensioners and beneÞ ciaries of social assistance developed depending on the system in which those categories have been included. Thus, in July 2015, the number pensioners of social security counted for 5,303,000, of which 4,679,000 are pensioners of state social security while 468,000 are pensioners of social security of the employees coming from agriculture. In the Þ rst half 2015, the number of pensioners of social security counted for 5,303,000 persons, of which 4,679,000 persons are pensioners of state social security. The other pensioners are represented by the beneÞ ciaries of social assistance and pensioners IOVR. To underline the fact that presently, when the industry and the other branches of the national economy make the subject of a restructuring process, the persons observing the conditions of non-interrupted length of service and age would get retired with anticipation. Under the circumstances, obviously the number of pensioners will increase.

Average number of pensioners and average monthly pension by 30.06.2015Indicators 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL 6154 6351 6378 6306 6233 6067 5806 5745 5701 5694 5661 5597 5531 5413 5357 5307

-social security 6110 6311 6342 6274 6205 6042 5785 5726 5685 5683 5451 5588 5523 5407 5352 5303

- state social security 4246 4426 4535 4570 4597 4611 4633 4643 4664 4716 4777 4744 4720 4679 4677 4679

- agriculture workers 1751 1767 1677 1572 1474 1292 1005 932 866 790 714 684 642 570 518 468

TOTAL 72 104 134 156 204 246 298 389 572 708 724 754 766 807 846 892

-social security 72 104 133 156 204 246 298 389 573 708 719 755 767 808 847 893

- state social security 91 131 163 187 232 267 311 399 593 734 741 775 777 812 845 886

- agriculture workers 19 27 34 38 74 88 117 159 253 307 309 311 313 328 342 361

Data source: National Institute of Statistics; Statistical Bulletin no. 7/2015.


The annual ration between the number of pensioners and that of the employees counted for about 1.3 pensioners per one employee. The number of pensioners of social security increased as well, mainly on the account of retiring for the performed activity and age limitation with integral length in service.

Study concerning the evolution of the pensions’ level In the context of the increase of the number of pensioners, Þ nding out sources for the amounts required by the payment of pensions and social assistance becomes a must. Meantime, there is one issue to consider, namely, under the circumstances of the increase of the consumption prices index, to Þ nd out those possibilities to increase the pensions by means of compensations, up-dating or indemnities, granted in accordance with the legislation in force. I point out the fact that, in 2011, the pensions have been diminished or increased through recalculation, subsequent to the successive increases made in 2009 aiming a better covering against the inß ation effects. After 2015, the pensions reached a relatively suitable level and keep on increasing.

Evolution of the nominal and real pension during the period 2000-2015(%)

Data source: National Institute of Statistics; Statistical Bulletin no. 7/2015.

Apparently, these Þ gures relative might underline a signiÞ cant increase of the amounts being paid to the pensioners. But the respective Þ gures are not entirely convincing as, in many situations, the increases have been made starting from basic amounts extremely low. Thus, there are still persons having pensions of some tens or hundreds lei in which case, on the ground of the crisis deepening and the shortage of Þ nancial resources, even increases of 100% do not mean practically nothing . The quantum of the monthly indemnity increased comparatively with all the previous years. Another element of analyses is given by the average monthly pension of the pensioners and beneÞ ciaries of social assistance. These amounts also, in comparable terms, are showing an increase of the resources the pensioners took advantage of but this situation was not entirely satisfactory if considering the index of the consumption


price of the population which has been superior to the level of the pensions increase and, meantime, represented, in absolute Þ gures, an increase almost insigniÞ cant if to consider the levels to which this increase applies. The average of the pension of social security counted for 808 lei/month, being negatively inß uenced by the level of the pensions due to the agriculture workers. Although, comparatively with the period 1999-2009 (in 2010-2011 the pensions stagnated practically) the average pension of the agricultural workers increased, the ratio comparatively with the level recorded by the pensions due to those of the state social security system , keeps on maintaining too high. A pronounced difference is also marked between the categories of pensions. An analysis from this point of view is underlining that for the performed work and age limit a pensioner from the ranks of the agricultural workers is getting, averagely, 415 lei/month. This situation emphasizes a gap unfavourable to the level of the pensions of the employees from the agricultural system as against those from the state social security system. The situation is difÞ cult also because the amount received as pension is insufÞ cient for a person to pay the obligations concerning the rent or taxes (if owner of an apartment), gas, electricity telephone, thermic agent etc. All these, mainly in the context of galloping adjustments of the prices and tariffs for the main goods and services for the population, depending either on the rhythm of the depreciation of the national currency or on the needs for incomes to the state budget, do not represent anything in the sense that the entire amount, if not even more, is consumed by these obligations. Not to consider the discussion on the fact that this category, respectively the pensioners, is representing also the category the most affected by certain illnesses for which care they must compulsory save the necessary amounts for buying the necessary medicines, either compensated or non-compensated when the respective medicines are not included in the category of compensated, not to mention the fact that out of the discussion is also the issue of securing an adequate alimentation. In these conditions, the eventual needs for rest, recreation, balneary and climatic treatment or spiritual requirements are, for the pensioners of Romania, virtually SF. That is why, the pensioners, people of the third age, are becoming after a working lifetime, one of the most un- favoured categories from Romania and, in comparison with the possibilities of some similar categories from other countries, they are the very example of one of the most sad, frustrating and joyless modes of living by the time of the old age. We are making this global evaluation although in the period 2001-2009, but mainly in the years 2008-2009, the government made a series of concessions (see facilities) for the pensioners and other persons in acute need for means of subsistence, view that covering their needs is still far away from a normal surviving level. The efforts meant to increase the pensions, mainly for the agricultural workers, have been based on electoral interests, without analysing the concrete budgetary possibilities for covering out of the incomes.

The present situation of the pensioners from the state social security system As already mentioned, in the category of pensioners, the most important weight is held by the pensioners of the state social security system. This is why it becomes necessary to submit a short presentation of the mode in which the pension received by this category of pensioners evaluated. Thus, per total the average pension in 2011 counted for 775 lei/month, in 2012 767 lei/month, in 2013 808 lei/month, in 2014 847 lei/month and 893 lei/month by 31st July 2015, representing an increase


comparatively with September 1999. In 2011, no increases were granted while in 2012, 2013, 2014 and 2015 they were adjusted with the inß ation rate. The slight increase is based on the modiÞ cation of the pensioners’ structure by level of size of the pensions and not on governmental decisions. The ratio between the average pension of state social security for the performed work and age limit with integral length of service and the average net salary in 2014 counted for 42.7%. Consequently, we can state out a certain keeping up of the gap between the average pension of state social security and the average salary paid in the frame of the national economy but at a superior absolute value degree. This modiÞ cation is based, Þ rst and foremost, on the more accelerated rhythm of increasing for certain pensions, as well as on the reduction of the number of the pensioners from the category of those beneÞ ting of a modest pension. After 2011, the increase of the average state social security pension for the performed work and age limit with integral length of service almost levelled up with the increase of the average net wage gain. For the subsequent four years, the pensions have been increased with the inß ation rate. Consequently, we can ascertain that, despite some efforts done, with outcomes mostly symbolic because of the limits constraining the social security budget, the level of the increase of the pensions has been a reduced one, far away from covering the gap recorded in connection with the alarming level of prices increase for those goods/services vital for the activity and life of the pensioners. I am referring here to the consumption of gas, thermic agent, servicing, duties for phone, poste, radio etc., which are not sized according to the pensioners’ incomes but according to the recorded consumption.

The evolution of the additional pension A signiÞ cant element of analysis as to the average number of state social security pensioners is given also by the situation faced by this category of persons as regards the way of beneÞ ting of the additional pension. Thus, in 2015, the additional pension went to a number of over 3.09 million beneÞ ciary persons. The amounts being paid as additional pension increased from one year to another, as from 1999 on.

The evolution of the pensions in territorial proÞ le In the frame of the analysis of the situation of the pensioners from our country, the variation in territorial proÞ le of the pensions they took advantage of seems to be signiÞ cant as well. From this point of view, we note that there is a large variation of the levels of the state social security pensions from one district to another. Thus, the lowest level is recorded in the districts Giurgiu, Ialomi a, C l ra i, Boto ani, Bistri a. Pensions a little bit higher are recorded in the municipality of Bucure ti, and districts wise, in Hunedoara, Bra ov, Cluj, Prahova. These data are showing that, even in the case of the districts considered as having a high level of the pensions, their quantum is small in comparison with the normal living requirements. The above sketched picture is emphasizing, in fact, a worsening of the situation of this category of persons, respectively the pensioners, if considering both the maintenance of a low level of the pensions and other categories of granted facilities and the fact that, year by year, the number of pensioners increases simultaneously with the diminishing of the employees number.


Unfortunately, under the present conditions, when besides the successive increases of prices for electric and thermic energy,, telephone, public transportation,, medicines etc., it is unavoidable that new increases of prices for fuels (oil and derivate products) are to be considered, of the kind to generate a spiral of prices increase for other goods and services as well, it is hard to assume that those resources meant to increase the budget of the social security could be found out for the period next to come. However, we must underline the fact that, out of the analysis of the increase levels, such an increase seems to be insigniÞ cant, mainly for the category of pensioners with very low present levels, who cannot rely on the recent decision meant to apply a monthly indexation and reconsideration of the pensions as potentially bringing them a minimum relaxation of the material situation they are facing. In the context of the decrease of the occupied active population, as a result of dismissal or passing to unemployment of a signiÞ cant number of employees, it is to be expected that the values or sums recorded as contribution for the social security and contribution for the additional pension remain relatively constant as absolute Þ gures or slightly increasing. In the conditions of the economic crisis, most probably, it will be difÞ cult to Þ nd out alternative resources meant to increase the incomes for social security, so that this category of the pensioners, the most un-favoured or among the most un-favoured ones from Romania can take advantage of improvements of their situation through some increases even only symbolic

References - Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economic pe calea redres rii, Editura

Economic , Bucure ti - Craciuneanu, V., Stefan, D. (2015). Budget Level of Social Security Pension in Romania

Compared to Social Aid Established by the Legislator, Faculty of Finance, Banking and Accountancy Bucharest,"Dimitrie Cantemir" Christian University Bucharest in its journal Knowledge Horizons – Economics, Volume (Year): 7 (2015), Issue (Month): 1 (March), pp. 116-121

- Florea Ianc, M.M. (2014). Necessity To Supplement The Public Pension System From Romania With Private Pension System, Constatin Brancusi University of Targu Jiu Annals - Economy Series, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): (February), pp. 277-281

- www.insse.ro - *** International Monetary Fund (2010). Romania; Financial Sector Stability Assessment,

International Monetary Fund in its series IMF Staff Country Reports with number 10/47.

Date post:	07-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

REVISTA ROMÂN DE STATISTIC SUPLIMENT SUMAR / … · Þ nanciar , la adunare minusul cu minusul d...

Documents