'l

rl

Robert D. Kaplan este autorul a 16 cirli de politici ex-

terni gi clldtorii, traduse in numeroase limbi, printre care:

In Europe's Shadow: Two CoId Wars and a Thirty-Year lour-ney Thiough Romania and Beyond (2016; lrad. tom' in um-

bia Europei,2016), Asia\ Cauldron: The South China Sea

and the End of a Stable Pacific (2014; trad. rom. Butoiul cu

pulbere al Asiii,Editura Litera, 2016), Monsoon: The Indian-Ocean

and the Future of American Power (2010), WarriorPolitics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos (2002;

trad. rom. Politici de rdzboi,2002) 9i Balkan Ghosts: A lour-ney through History (1993; trad. tom. Fantomele Balcanilor,

2007). in 2011, Foreign Policy l-a desemnat printre,,Primii100 de ginditori ai lumii". Este editor al publicaliei Tfte

Atlantic,in care articolele sale apar de trei decenii, qi senior

fellowincadrul Centrului pentru o Noui Securitate Ameri-

cani din Washington. A fost analist geopolitic principal la

Stratfor, iar din 2009 pdn|in 2011, a fost membru al Comi-

tetului de Politici de Aplrare condus de secretarul ameri-

can al Apirdrii, Robert Gates. Din 2006 pAnl in 2008, a fost

vkiting professor de securitate nalionali al Promoliei 1960

din cadiul ecademiei Navale a Statelor Unite, Annapolis'

www. RobertDKaPlan'com

RonEnr D. I(NPLAN

KAXe{JNAKKA&€OGKAFTKT

CE NE SPUNT HARTA DESPRE CONFLICTELE VIITOARE

$r LUPTA ir'rpOrRlVA DESTINULUI

Tiaducere d,in limba englezd fu Mi.hnea Gaf'la

Prefapd d,e Paul Dobrescu

@lr'Bucuregti

2019

CupmNs

pnrr,tr-A LA EDITIA ilr rtMnA' not"tANA

)RmrqA. FRONTIERE

23

PlRren iurAlVIZIONARII

Gapitolul 1

DIN BOSNIA LA BAGDAD

4lCaPitolul 2

RI,ZNUNENNA' GEOGRAFIEI

75',

CaPitolul 3

HERoDor qt succnsomt sit100

CaPitolul 4

HARTA ruresr.tncAr38

GaPitolul 5

DENATURAREA NIZTSTA

169

CaPitolul 6

TEOR.IA luMrANDUtuI (A TARMURIToR)184

Capitolul 7

ATRACTIA PUTENI MARITIME

207

Capitolul I,,CRIZA DE SPATIU,

224

PARTEA A DOUA

HARTr'. iNCTPUTUTUT DE SECOL )Ofl

CaPitolul IGEOGRAFTA OTVTZAruTOR DIN EUROPA

253

GaPitolul 10

RUSIA II HEARTIAND-UL INDEPENDENT

285

Capitolul 11

GEOGRAFIA PUTERII CHINEZEITI339

Capitolul 12

DILEMA GEOGRAFICA A INDIEI408

CaPitolul 13PIVOTUL IMNIAN

451

Capitolul 14

FOSTUL IMPERIU OTOMAN

497

PARYKA,& YKSI&

DESTINUL AMERICII

S*Pitolu[ 1$

BRAUDEI, MEXICUT $I MAREA STRATEGIE

5,rg

MUITUMIRI.i9;

BIBLIOGRAFIE

s99

INDEX{}25

ji

I

Gapitolul 't

DIN BOSNIA tA BECOEO

Pentru a ne recupera simlul geografiei, trebuie

mai intdi si precizim in ce moment al istoriei recente

nl l-am pierdut cel mai profund, si ne explicbm de

ce l-am pierdut gi si ne limurim in ce fel pierderea

lul ne-a influenfat prezumfiile in legituri cu lumea.

Blnelnleles, o asemenea pierdere e graduali. Darmomentul pe care l-am izolat eu, in care pierderea

tlmfului geografiei a pirut cea mai pregnanti, a fost

lmediat dupi ciderea Zidului Berlinului. Degi era

o frontieri artificiali, a cirei pribugire ar fi trebuit sine consolideze sentimentul de respect fa!6 de geogra-

fle gi faln de harta reliefului - gi fali de ce ar fi pututprefigura harta respectivi in regiunea limitrofb a Bal-

canilor gi in Orientul Mijlociu -, desfiinlarea ZiduluiBerlinului ne-a frcut si nu mai vedem adeviratelelmpedimente geografice care ne divizau in continuare

9l care ne pdndeau gi in alte pirfi.Pentru ci ne-am trezit deodati intr-o lume in care

desfiinfarea unei granile ftcute de mdna omului, dinGermania, a condus la presupunerea ci orice alti di-vizare umani era surmontabili, ci democra[ia urma

42 Robert D. Kaplan

se cucereasci Africa gi Orientul Mijlociu la fel de ugorcum se instipdnise in Europa Rlsiriteani, c[ globa-hzarea - care avea si devini curind un termen r6su-nitor - nu era nimic altceva decAt o direclie moraldin care se indrepta istoria gi un sistem de securitateinternafionali, gi nu ceea ce era in realitate, adici purqi simplu un stadiu al dezvoltirii economice gi cultu-rale. Si ne gdndim: o ideologie totalitari tocmai fu-sese infrinti gi, concomitent, securitatea interni dinStatele Unite gi din Europa Occidentali devenea unlucru de la sine infeles. Iluzia picii domnea peste tot.SurprinzAnd la modul profetic spiritul timpului, unfost director-adjunct al echipei de planificare a poli-ticilor din cadrul Departamentului de Stat al StatelorUnite, Francis Fukuyama, publica un articol - cu doarcAteva luni inainte de ciderea ZidrlJ.ti Berlinului - in-titulat ,,Sfirgitul istoriei", in care anunfa sus gi tare ci,degi aveau si mai fie rizboaie gi revolte, istoria in sens

hegelian se sfhrgise de-acum, din moment ce succesul

democrafiilor capitaliste liberale incheiase contro-versa legati de care dintre sistemele de guvernare eracel mai bun pentru omenire.l Drept care nu mai in-semna decit ci trebuia s[ modelim lumea dupi chi-pul gi aseminarea noastri, uneori prin desfbgurareade trupe americane - acliune care, in anii 1990, a ge-nerat relativ mai pufine reacfii negative. Acest primciclu intelectual de dupi Rizboiul Rece a reprezentato eri a iluziilor, o vreme in care termenii ,,realist" gi

,,pragmatic" erau considerali peiorativi, semnul unei

Rdzbunareageografiei 43

irversiuni fald de interven{ia umanitard in locurile inr'are interesul nafional, definit convenlional gi ingust,

piirea unul ambiguu. Cel mai bine, pe-atunci, era si fiirrrr internalionalist neoconservator sau liberal, adici opcrsoani considerati buni gi degteapti, care nu voiatlccAt sd opreasci odatd genocidul din Balcani.

O asemenea ribufnire de idealism nu era ceva

rrcmaivizut in Statele Unite. Victoria din Primull{rizboi Mondial ajutase la desfbgurarea stindarduluirr ceea ce s-a numit ,,wilsonism", concept asociat cu

pregedintele Woodrow Wilson gi care, aqa cum s-a

tlovedit ulterior, linea cont prea pulin de adeviratelesturpuri ale alialilor europeni ai americanilor gi inciqi rnai pufin de realitiple din Balcani gi din Orien-lrrl Apropiat, unde evenimentele din anii 1920 attlcrnonstrat ci democrafia gi eliberarea de sub jugulirnperial exercitat de Imperiul Otoman insemnau mairrlcs o acutizare a congtiin{ei etnice intr-un sens foarte

Ingust, in diferitele zone luate individual din vechiulsultanat. Un fenomen similar a insofit victoria Occi-tlcrrtului in Rizboiul Rece, despre care mu\i anctezutt ii avea si aduci libertatea gi prosperitatea sub stin-.lirrde precum ,,democrafia" gi ,pie{ele libere". Mullinrr suslinut cd pini gi Africa, cel mai sirac 9i mai pufinslirbil dintre continente, impovdrat pe mai departe cu

t clc mai artificiale gi mai absurde frontiere din lume,r rrr fi putut afla in pragul unei revolulii democratice,tlt' parci pribugirea Imperiului Sovietic din inimalirrropei ar fi avut o insemnitate supremi pentru cel

rrrai slab dezvoltate naliuni ale lumii, despirfite prinrrrii de kilometri de miri sau degerturi, dar conectate1 Yezi Fukuyama (1989 9i 1992)

Robert D. Kaplan

intre ele prin televiziune.l $i totuqi, la fel ca dupi celedoud rizboaie mondiale, victoria noastri in RizboiulRece avea sd genereze mai pulini democralie 9i maipulini pace globali decAt orice lupti obignuiti pentrusupravieluire, in care doar miqtile riului sunt altele.

Democralia gi o mai buni guvernare aveau si in-ceapi, de fapt, si iasi la lumini chiar ln Africa, nualtundeva. Dar asta numai dupi o stridanie inde-lungati, cu anarhie (precum in cazul mai multor lirivest-africane), cu insureclie gi cu ticilogie (precumin cazul Rwandei) rizbind la suprafall pentru maimult timp. Africa s-a striduit din rdsputeri si defi-neascd deceniul prelungit dintre 9 noiembrie 1989gi 11 septembrie 2001 - dintre cdderea Zidului Ber-linului si atacurile organizaliei al-Qaeda impotrivaPentagonului gi a turnurilor newyorkeze de la WorldTrade Center: un interval de doisprezece ani, in de-cursul ciruia omorul in masl, precum gi intervenliileumanitare lntirrziate le-au produs frustrdri intelectu-alilor idealigti, chiar daci succesul suprem al acelorintervenfii a ridicat triumfalismul idealist la cote ceaveau si se dovedeascd de nivel catastrofic in deceniulinceput dupi 11 septembrie.

in acest nou deceniu, geografia, un factor cert inBalcani 9i in Africa in anii 1990, a continuat si faciprnpid din bunele intenfii ale Americii in OrientulApropiat. Drumul din Bosnia pAni la Bagdad, adicdde la o campanie limitati, aeriani gi terestrd, in par-tea de apus, cea mai dezvoltati, a fostului Imperiu

' Yezi Randall (1990) ' Yezi Garton Ash (1995)

Rdzbunareageografiei 45

Otoman la o invazie in masi., cu infanteria, in parteade rdsirit, cea rnai pu{in dezvoltati, a Mesopotamiei,l fost de naturi sd scoati la lumini limitdrile univer-salismului liberal gi, ftcAnd acest lucru, si generezetun respect innoit faln de harta reliefului.

Perioada de dupi Rizboiul Rece a inceput, delapt, in anii 1980, inainte si cadi Zidul Berlinului,oclat5. cu rcvitalizarea sintagmei ,,Europa Centrali..,definiti mai tdrziu de jurnalistul gi savantul de la Ox-lirrd Timothy Garton Ash ca fiind ,,o distinclie cul-tural-politicd faf| de <Risiritul> sovietic...r Europa( lentrali - Mitteleuropa - era mai degrabi o idee decdto realitate geografici. Ea constituia un exerci{iu dernemorie - a unei civilizalii europene intense, savurosdc neorAnduite gi romantice, sugerdn d strdzipietruitei;i acoperiquri mansardate, vinuri fine, cafenele vie-rreze gi muzici clasice, a unei traditii nobile, umaniste,irrfuzate cu o artd gi o gdndire moderniste incitantegi fAfnoase. Evoca Imperiul Austro-Ungar si numel)recum Gustav Mahler, Gustav Klimt gi Sigmundlrreud gi se complicea intr-o profundi apreciere atrnui Immanuel Kant sau a filosofului olandezo-eweullaruch Spinoza. intr-adevdr, printre multe alte lu-cruri, ,,Europa Centrali" insemna lumea intelectualdprimejduitd a evreimii, dinaintea ravagiilor provo-cirte de nazism si de comunism; insemna dezvoltarer'conomice, fhcdnd o trimitere clard la Boemia detlinaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial, a cirei

46 Robert D. KaPIan

industralizare atinsese un nivel mai inalt decit in Bel-

eia; irrs"mnu, cu toati decadenla qi cu imperfecliunile

3i -otut., o zoni de relativl toleranli multietnicd"

sub umbrela unui Imperiu Habsburgic blajin' chiar

daci din ce in ce mai nefuncgional' Europa Centrald

din ultima fazit a Rdzboiului Rece a fost descrisi la

modul succint de profesorul Carl E' Schorske' de la

Universitatea Princeton, in cartea sa deveniti clasici'

f.",t" ci deopotrivi tulburitoare 9i scrisi dintr-o

i.rtp.aiua deia;at6, Viena fin-de-sidc.le' -Politcd ;i

iuhira, gi de scriitorul italian Claudio Magris in

splendida sa relatare de cllltorie intitulati Dundrea'

Pentru Magris, Mitteleuropa este o sensibilitate "si-nonimi ro-updrur"uparticularului impotriva oriclrui

program totilitar". Pentru scriitorul maghiar Gyorgy

i<"titaa gi pentru cehul Milan Kundera' Mitteleuropa

este ceva -nobil", respectiv o ,,solulie-cheie" pentru

liberalizarea unor aspiralii politice'l

A vorbi despre ,,Eo'opu Centralif in anii 1980 9i

1990 era totuna cu a spune ci o culturl in 9i pentru

sine includeu o g.ogtufie tot aqa cum includea un

lan! muntos sau tancurile sovietice' Pentru ci ideea

J" L"."pa Centrali rePtezenta o imputare la adresa

n"oerafi"i Rizboiului i..tt, tu" niscocise termenul

ln.riopu Risiriteand," pentru a desemna jumitatea

nuropei devenitl comunisti 9i care era controlati de

la Moscova. Germania de Est' Cehoslovacia' Polonia

giUttgutiu fbcuseri cu toatele parte din Europa Cen-

iraln - se argumenta pe buni dreptate -' motiv pentru

f v"ti Schorske (1980); Magris (1986, 1989)' p' 268

Rdzbunareageografiei 47

care n-ar fi trebuit consemnate in acea inchisoare

a naliunilor reprezentat| de comunism 9i de Tratatul

de la VarEovia. Dupi cAfiva ani, cdnd rizboiul etnic

a izbucnit in lugoslavia, ironia sor{ii a frcut ca ,,Europa

Centrali" si devini, dintr-un sinonim al unificlrii, incgal6 mdLsurl unul al divizirii, zona ,,Balcanilor" des-

prinzAndu-se, in minfile oamenilor, de Europa Cen-

iral6 gi aliturdndu-se, in consecinfi, zonei OrientuluiApropiat.

Zona Balcanilor era sinonimi cu vechile imperiiIlizantin gi Turc, avind creste muntoase de nesupus'

care au impiedicat dezvoltarca, gi un standard de vialiin general mai scizut, mergAnd inapoi in timp dece-

ruiili chiar secole, prin comparafie cu !5rile fostelor

irnperii Habsburgic gi Prusac din inima Europei. Pe

parcursul deceniilor monocrome de stipAnire comu-

rristi, firi balcanice precum Rominia 9i Bulgaria au

suferit, intr-adevir, de sirlcie gi de represiune intr-onrisuri necunoscut[ celeilalte jum[tifi,,,centra1-eu-ropene", mai nordice, a imperiului sovietic. Situalia

cra, desigur, una mai complicatl de atAt. Germania de

ll,st era cel mai ocupat dintre statele-satelit 9i, prin ur-rnare, sistemul comunist de acolo se numira printre

ccle mai rigide; Iugoslavia, in schimb - care formal

rru fbcea parte din Tratatul de la Varqovia -, ingiduiao anumiti libertate, indeosebi in oraqe, care nu le era

lirmiliari gi cehoslovacilor, de exemplu. $i totuqi, inlinii generale, nafiunile din sud-estul Europei - aflat,

lir un moment dat, sub dominalie bizantini, apoi

turci - au avut de suportat regimuri comuniste care

s.iru dovedit nici mai mult, nici mai pulin decdt nigte

48 Robert D. KaPlan

versiuni ale despotismului oriental, un fel de a doua

invazie mongoli, in timp ce naliunile fostei Europe

habsburgice catolice au alut de-a face cu ceva multmai pulin perfid: un amestec respingltot gi acela ingrade difeiite, de populism socialist radical. in sen-

sul acesta, cilitoria din Ungaria relativ liberali, deqi

comunisti, a lui f6nos K6d6r in RomAnia totalitaristia lui Nicolae Ceaugescu a reprezentat o experienli ti-pici. Am trlit-o gi eu adeseori in anii 1980: imediatce trenul in care mi aflam trecea din Ungaria in Ro-

minia, calitatea materialelor din care erau construitecasele sci'dea brusc; autoritllile imi rdLscoleau prinbagaj gi mi puneau s6le mituiesc pentru a-mi putea

pistra magina de scris; hirtia igienici de la veceuri se

evapora, gi luminile slibeau. Ce;i drept, Balcanii erau

profund influenlali de Europa Centrali, dar, in egalimisuri, Ei de Orientul Mijlociu, aflat la fel de aproape'

Stepa prifoasi, cu spaliile ei publice deprimante - 9iuna, gi celelalte importate din Anatolia -, constituiao trisituri a viefii in Kosovo gi in Macedonia, unde

ospitalitatea cultivati a Pragii gi a Budapestei se re-

gdseau mult mai greu. Drept care n-a fost intru totulaccidental, sau exclusiv din catza unor indivizi tdi,faptul cd violenfa a ribufnit in melanjul etnic al Iu-goslaviei, qi nu, si zicem, in state central-europeneunietnice, precum Ungaria gi Polonia. $i aici, istoriagi geografia qi-au avut rolurile lor.

$i totugi, susfindnd ci Europa Centrali ar fi unfel de ,,buric al pimAntului" moral gi politic, mai de-

grabi decdt unul geografic, intelectuali de formafieliberali precum Garton Ash - una dintre cele mai

Rdzbunareageografiei 49

scmnificative voci ale deceniului - au promovat o

viziune a includerii mai mult decit a delimitirii nu

numai asupra Europei, ci asupra lumii intregi' Dintr-o

nr.-"t"u p"rspectivi, nu doar Balcanii s-ar cuveni si

nu fie abandonali subdezvoltirii qi barbarismului' ci

nici un alt loc de pe lume - Africa, de exemplu' C5-

clerea Zidului Beriinului ar trebui nu numai si' afec-

teze Germania, ci chiar si dezlinluie spiritul Europei

(lentrale de-a lungul 9i de-a latul globului' Abordarea

umanisti a constituit esenla unui cosmopolitism la

care internalionaligtii liberali 9i neoconservatorii au

subscris laolalti in anii 1990' Sn ne amintim ci' lna-

inte si devinl cunoscut ca un suslinitor al rdzboiului

rlin lrak, Paul Wolfowttz era un adept al intervenliei

militare in Bosnia 9i Kosovo, dAndu-gi efectiv mAna

cu liberali precum Garton Ash la publicalia stAngisti

't'he New York Review of Books' Drumul spre Bagdad

pornea de la intervenfiile in Balcani din anii 1990' la

."r. ,-uo opus realigtii 9i pragmatigtii, chiar daci res-

pectivele desfbgurlri de forle din lugoslavia s-au do-

vedit fbri echivoc incununate de succes'

Stridania de a-i salva pe musulmanii din Bosnia Ei

Kosovo nu poate fi despir{itl de stridania de a vedea

restaurati d.rropu Centrali, ca un loc deopotrivi real

qi profund imaginar, care at demonstra cum, in ul-

iima instanli, moralitatea qi umanismul sunt cele care

c:onsfinlesc frumosul' (Deqi el insuqi era sceptic in

privinfa eforturilor de idealizare a Europei Centrale'

tlarton Ash reugea si vadi beneficiul moral pozitiv

pe care l-ar fi creat o asemenea idealizare')

5A Robert D. KaPlan

Scrierile umaniste ale lui Isaiah Berlin au surprinsacel spirit intelectual din anii 1990. ,,Ich bin ein Ber-

linert, ziceam eu, vrdnd si spun, de fapt, un IsaiahBerlin-ez" - scria Garton Ash intr-o memorabildrelatare a perioadei petrecute de el in Germania de

Est.2 Acum, cAnd comunismul fusese smuls din rd-ddcini, iar utopiile marxiste, demascate ca iluzorii,Isaiah Berlin devenea un antidot perfect la teoriilemoniste aflate in mare vogi gi care sfdqiaseri mediileacademice in ultimele patru decenii. Berlin, care fu-sese profesor la Oxford 9i a cirui viafi coincisese cu

secolul XX, susfinuse intotdeauna pragmatismul bur-ghez gi ,,compromisurile temporizatoare" in faqa ex-

perimentelor politice.3 El combitea determinismelegeografice, culturale qi de orice alti formi', refuzdndsi consemnezepe oricine, oriunde, unei sorli anume.Vederile sale, prezentate in articole gi conferinfe de-a

lungul unei viefi intregi, adeseori precum un glas

academic strigAnd in pustiua, cuprindeau sinteza per-

fecti a unui idealism temperat, indreptat in aceeagi

misuri impotriva comunismului gi impotriva ideii cd

libertatea gi securitatea sunt numai pentru anumitepopoare, nu gi pentru altele. Filosofia lui Isaiah Berlinse potrivea perfect cu idealul Europei Centrale.

,,Eu sunt berlinez" (germ.), trimitere la formula utilizata de pre-

gedintele John F. Kennedy intr-un discurs tinut in Berlinul

Occidental pe 26 iunie 1963, ca s6-qi demonstreze atagamentul

fa{d de cauza democraliei in acel spaliu scindat (n'tr.).

Vezi Garton Ash (1997), p. 51

Vezi lgnatieff (1998), p. 24

Cf. ,,...Eu sunt glasul celui ce strigdin pustie: lndrepta{i calea

Domnului, precum a zis lsaia prorocul" (Ioan,1,23) (n.tr').

Rdzbunareageografiei 51

Dar, cu toate cdL noliunea de Europa Centrali' aqa

cum era ea expusi de toli aceqti intelectuali inlelepli

qi elocvenfi, sJconstituia intr-o cauzi cu adevirat no-

file, .ur" urma si joace in perpetuitate un rol in po-

liticile externe ale tuturor naliunilor occidentale, aEa

cum imi propun si demonstrez, ea se lovea totuqi de

un obstaiol .o .ut" mi vid de asemenea obligat simi confrunt.

RimAne o problemi legati de aceastl viziune

exaltati, o realitate urdti care de-a lungul istoriei a

transformat adeseori noliunea de Europa Centrali in

ceva tragic. Europa Centrali pur 9i silPlu nu existi

concret pe harta reliefului' (Garton Ash a intuit acest

lucru cdnd gi-a intitulat articolul: ,,Exist6 Europa

Centrali?"1) Aici intrl in sceni determiniEtii geogra-

fici, atAt de aspri 9i de neinduplecali prin comparalie

cu vocea blAtrie a iui tsaiah Berlin - mai ales vocea din

epoca edwardiani a lui Sir Halford |' Mackinder 9i cea

a discipolului siu, |ames Fairgrieve, pentru care ideea

unei Europe Centrale se loveqte de ,,un impediment

geografic fatal". Europa Centrali, ttt tpYt.yuckinder

ii riitgti.rr., aparfine ,,zonei de ciocnire" aqezate la

mijlocintre Europa maritimi, cu,,interesele ei ocea-

nice", gi ,,perspectiva continentali a masei terestre

eurasiatici'. Vtai pe scurt 9i in termeni strategici' din

punctul de vedere al lui Mackinder 9i al lui Fairgrieve'

,nu existi spa{iu' pentru Europa Centrall'2 Celebra-

iea Europei-Centrile, indulgenfa justificabili pe care

I Vezi Garton Ash (1986)2 Vezi Parker (1982), p. 201; Sinnhuber (1954); Dugan (1962)'

p. 250