UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CONTABILITATE SI RAPORTARI FINANCIARECONFORME CU STANDARDELE INTERNATIONALE

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL

SOCIETĂŢII COMERCIALES.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A.

Prof. coordonator:MARIAN SIMINICĂ

Masterand:ONEA MIRELA-ALINA

CRAIOVA2012

1

CUPRINS

Capitolul I

Prezentarea firmei S.C. Avicola Bucureşti S.A....................................3

Capitolul II

Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului...........................................4

2.1. Analiza dinamicii activelor financiare.........................................4

2.2. Analiza dinamicii pasivelor financiare.......................................12

Capitolul III

Diagnosticul echilibrului financiar……................................................20

3.1. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii...............................................20

3.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de

rulment şi trezorerie………………………....................................22

3.2.1. Ratele fondului de rulment………….................................23

3.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment………….............24

3.2.3. Ratele necesarului de fond de rulment……………………24

3.2.4. Analiza trezoreriei nete……………..................................24

Capitolul IV

Analiza ratelor de gestiune (de rotaţie)...............................................25

4.1. Rata de rotaţie a capitalului......................................................25

4.2. Rata de rotaţie a activelor.........................................................26

4.2.1. Ratele de rotaţie ale AT şi Ai………….............................26

4.2.2. Ratele de rotaţie ale AC…………………………………….27

Capitolul V

Sinteza diagnosticului financiar...........................................................29

2

CAPITOLUL I

PREZENTAREA FIRMEI S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A.

Societatea comercială Avicola Bucureşti SA s-a înfiinţat la data de 1 ianuarie 1991 în baza Hotărârii Guvernului 1250 din 4.12.1990 şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu număr de înmatriculare J40/12/1991 la data de 4 ianuarie, având cod fiscal R 1551768, cu sediul în Str. Jandarmeriei nr.2, Sector 1, Bucureşti. Acţiunile societăţii sunt admise la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti, piaţa principală de tranzacţionare prin mecanisme de negociere extrabursieră categoria baza sub simbol AVBW. Obiectul principal de activitate al societăţii s-a modificat în baza Hotărârii AGEA 6/22.11.2005, Act Adiţional nr. 12596/23.11.2005 şi cererea de menţiuni734586/24.11.2005 şi este « creşterea şi valorificarea păsărilor şi a produselor derivate din acestea » cod CAEN 0124. Principalele activităţi desfăşurate includ selecţia, hibridarea şi distribuţia pe piaţa internă şi externă de material biologic păsări şi animale mici, elaborarea tehnologiilor fiecărui hibrid, elaborarea programelor de profilaxie sanitar-veterinară specifice fiecărui hibrid precum şi analize de laborator, consultanţa şi expertiza sanitar-veterinară. Activitatea de producţie din anul 2007 s-a desfăşurat în următoarele direcţii: selecţie rase uşoare, reproducţie rase uşoare, găini ouă consum, pui carne şi producerea furajelor combinate. Consiliul de Administraţie ales în anul 2004, pentru o perioadă de 4 ani, are următoarea componenţă: Alexe Valentina, Silinescu Monica - Oana, Culea Valentina, Dia Corneliu, Van Ilie. Din data de 27.04.2007 Silinescu Monica Oana a fost înlocuită de Dinu Mariana. Conform certificatului constatator 70688/1/22.02.2010 societatea figurează la Registrul Comerţului cu următoarele sucursale, filiale, puncte de lucru:

1. Punct de lucru CSHD MIHĂILEŞTI, Oraş Mihăileşti, Jud. Giurgiu2. Punct de lucru HD BUTIMANU, Jud.Dâmboviţa3. Suc. CSHD CODLEA, Jud. Braşov4. Suc. SALISTE, Jud.Cluj – autorizare de lucru5. Suc. HD CORDUN, jud.Neamţ6. Suc. Genoteca MOSNENI, Jud.Constanţa7. Suc. CSHD Arad8. Suc. HD Arad9. Suc. CSHD Agircia10. Filiala Agircia11. Suc. CSHD Băneasa12. Centrul de Patologie păsări şi animale mici CPPAM Bucureşti, Str. Prislop nr. 2

Piaţa pe care Avicola Bucureşti activează este caracterizată de o concurenţă

3

puternică din partea unor firme solide. Astfel, pe partea de producţie ouă de consum principalii concurenţi sunt: Tonelli Buftea, Jack Moris COM Gorneni, At Grup Drăgăneşti Vlasca, Agrimond Brăila. La producţia de material biologic: Hyssec Carei, Zuras Grecia şi ISA Brown. Pe partea de produse de carne: Tec România, Agrisol şi Avicola Călăraşi, Avicola Buzău, Avicola Braşov, Avicola Bacău.

Pe piaţa internă societatea deţine momentan o cotă de piaţă de 15% pe partea dematerial biologic şi doar de 2% pe partea de ouă de consum şi 1% pe partea de produse din carne de pasăre.

CAPITOLUL II

ANALIZA DINAMICII ŞI STRUCTURII PATRIMONIULUI

Bilanţul financiar

Bilanţul financiar este realizat în optica încetării activităţii firmei, urmărind modul în care elementele de activ sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Pentru aceasta elementele patrimoniale prezentate în bilantul financiar sunt înregistrare în valori reale, de piaţă, şi nu în valori contabile aşa cum sunt prezentate în bilantul contabil. Aceasta presupune reevaluarea activelor bilanţiere şi eliminarea activelor fictive. Scopul bilanţului financiar este acela de a inventaria averea şi angajamenteleîntreprinderii şi de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornindde la informaţiile prezentate în bilantul contabil şi în notele explicative. Informaţiile furnizate de bilanţul financiar sunt utilizate în analiza statică asituaţiei financiare, respectiv în calculul ratelor de structură financiară, a celor delichiditate şi solvabilitate, dar şi a unor indicatori precum fondul de rulment, necesarulde fond de rulment şi trezoreria.

2.1. Analiza dinamicii activelor financiare

Elementele de activ sunt organizate în bilanţ în ordinea inversă a lichidităţii lor, fiind grupate totodată şi în funcţie de modul în care participă la circuitul economic din cadrul întreprinderii, în elemente de activ cu utilizare aciclică care cuprind „activele imobilizate” şi elemente de activ cu utilizare ciclică în care se includ „activele circulante”. În cadrul analizei financiare a elementelor de activ, se observă o scădere a activelor imobilizate pe parcursul celor trei ani, în special în anul 2010, unde scăderea este semnificativă comparativ cu anii 2008 şi 2009, astfel rata activelor imobilizate din anul 2010 a scăzut cu 3,98% faţă de anul 2009 şi cu un procent mai mare de 6.78 faţă de anul 2008, ceea ce reflectă o scădere a ponderii activelor imobilizate în totalul activelor, ca urmare a creşterii valorii activelor totale într-un ritm mai rapid decat cel al valorii imobilizărilor (IAi < IAt).

4

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările necorporale cunosc o creştere majoră în anul 2009 faţă de anul 2008, bazată pe creşterea concesiunilor, brevetelor şi altor imobilizări corporale, întrucat acestea deţin o pondere de 100% în totalul imobilizărilor intangibile, în schimb în anul 2010 faţă de anul 2009, situaţia se schimbă, fapt pentru care se observă o scădere radicală a acestei categorii de active până la nivelul zero, lucru care nu se întamplă cu fondul comercial, avansurile şi imobilizările necorporale în curs, care pe tot parcursul celor trei ani nu cunosc modificări, fiind egale cu zero, în consecinţă acestea nu reprezintă nimic în totalul activelor intangibile. În ceea ce privesc imobilizările corporale, putem spune că acestea reprezintă cea mai mare pondere în totalul activelor imobilizate, alături de imobilizările financiare. Această pondere este evidenţiată şi de rata activelor tangibile în totalul activelor imobilizate, unde faţă de anul 2008 când această rată era de 49,26%, creşte în anul 2010 până la 55,99%, cu o mică oscilaţie în scădere în anul 2009 faţă de anul 2008, şi anume cu un procent relativ nesemnificativ de 0,63.

Terenurile şi construcţiile ca şi categorie a imobilizărilor corporale deţin cele maimari procente în totalul activelor fungibile, însa se poate observa că acestea cunosc un declin lent pe parcursul celor trei ani analizaţi, astfel de la o rată de 62,21% în 2008 continuă să scadă până în anul 2010 ajungând la o rată de 58,58%. Această usoară scădere se datorează faptului că entitatea nu a mai investit în terenuri şi construcţii, din contră s-a axat pe vânzarea, respectiv casarea şi amortizarea acestora: Baracă metalică, pod basculă Mihăileşti (ct.212), în semestrul 1 2010 a fost scoasă din gestiune prin vânzare o suprafaţă de 12.232 m.p. teren la valoarea de 288.606, amortizarea construcţiilor în valoare de 996.689 lei. Terenurile nu se amortizează.

Instalaţiile tehnice şi maşinile deţin şi ele la rândul lor un procent relativ mare întotalul imobilizărilor corporale, ajungând în anul 2010 la o rată de 39,05% faţă de anul 2009 şi 2008 când această rată era de 33,34%, respectiv 35,08%. Astfel, în anul 2009 faţă de 2008, instalaţiile tehnice şi maşinile au scăzut, ca urmare a faptului că întreprinderea a vândut din acestea, au fost casate, amortizate, ori au fost înregistrate ca fiind imobilizări corporale în curs: Echipamente Mihăileşti (ct.2131), Instalaţii Mihăileşti (ct.2132), Vehicule (ct.2133), însă în anul 2010 faţă de 2008 şi 2009 se constată o creştere a acestor imobilizări corporale, creştere ce se datorează fie unor imobilizări corporale în curs ce au parcurs toate fazele de prelucrare şi au fost trecute la instalaţii tehnice şi maşini, fie unor achiziţii de: Calculator şi laptop ( ct. 2132) ; Sistem de marcare ou, maşină spălat ou, maşină ambalat ou, motostivuitor cu furci frontale, umidimetru (ct.2132) ; 5 vehicule de transport marfă Ford, 6 autoturisme Ford (ct.2133).

Alte instalaţii, utilaje şi mobilier prezintă ponderea cea mai nesemnificativă dintotalul imobilizărilor corporale cu o rata de 0,02% în anul 2008 şi 2009, până la o rata de 0.01% în anul 2010. Nivelul activului de acest gen cunoaşte o scădere uşoară în anul 2009 faţă de anul 2008, însă această scădere devine semnificativă în anul 2010 faţă de anul 2009 şi mai mult faţă de anul 2008, scăderi ce se pun pe seama vânzării sau amortizării acestor imobilizări.

Imobilizările corporale în curs, dacă în anul 2009 faţă de 2008, cunosc o creştereaproape triplă, evidenţiată de o rată de 2,69% în primul an, la o rată în creştere de 6,63% în al doilea an, creşteri datorate de : lucrări modernizare şi extindere birouri, lucrări modernizare hale, gard, modernizare reţea de alimentare apă, conducte evacuare ape reziduale, compresor, lucrări de renovare, generator aerosol; în anul 2010 faţă de anul 2009, imobilizările corporale în curs aproape se înjumătăţesc, ceea ce explică faptul că o parte din aceste imobilizări au trecut prin toate fazele de prelucrare, urmând a fi date în folosinţă: de exemplu o parte din aceste imobilizări corporale în curs au fost trecute la

5

instalaţii tehnice şi maşini ca urmare a creşterii acestora în anul 2010 faţă de anii precedenţi.

Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate,împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi. Observăm pe parcursul analizei că imobilizările financiare deţin la rândul lor o pondere suficient de mare, însă în descreştere, întrucât în anul 2010 ajunge la o rată de 44,01% în totalul activelor imobilizate comparativ cu anul 2008 când această rată este de 50,74%. Acţiunile deţinute la entităţile afiliate, în anul 2010 şi 2009 faţă de anul 2008, sunt egale cu zero, ceea ce denotă faptul că entitatea nu mai deţine titluri pe parcursul ultimilor doi ani de analiză, ca urmare fie a vânzării sau retragerii de către asociaţi a acestor acţiuni, fie a dezafilierii de entităţile respective, la care deţinea acţiuni. În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii. Pe parcursul celor trei ani, entitatea nu a acordat împrumuturi entităţilor afiliate sau cu interese de participaţie, acestea fiind egale cu zero şi în consecinţă nu reprezintă nimic în totalul imobilizărilor financiare. Interesele de participare, în anul 2009 faţă de 2008, cunosc o creştere relativ mare, determinată de procurarea de acţiuni, ceea ce nu putem spune în anul 2010 faţă de 2009, când are loc o scădere considerabilă, ca urmare a titlurilor imobilizate cedate. Însă în anul 2010 faţă de 2008 se menţine creşterea, dar într-o proporţie mai mică decât cea din anul precedent faţă de 2008. Investiţiile deţinute ca imobilizări au crescut în anul 2009 faţă de 2008, dar această creştere nu s-a menţinut şi în anul 2010 faţă de 2009, ca urmare a faptului că se înregistrează o scădere a acestor investiţii. La alte împrumuturi acordate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi, acestea cunoscând o creştere de la an la an. Pentru creanţele imobilizate mai mari de un an, în Bilant, la poziţia Imobilizări financiare, este prezentată numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe. Entitatea nu are creanţe cu scadenţă mai mari de un an, menţinându-se în fiecare perioadă la nivelul zero. Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Imobilizările financiare se prezintă în Bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

Activele circulante ale entităţii fluctuează uşor pe parcursul celor trei ani de analiză, astfel în anul 2009 faţă de anul 2008 se observă o creştere de 2.717.376 lei, cu o rată RAc2009 de 26,95 % > decât RAc2008 de 24,15 %, ceea ce semnifică o creştere a valorii activelor circulante într-un ritm mai rapid decât activele totale, întrucât IAc2009 de 114,46 % > decât IAt2009 de 102,56 %, însă în anul 2010 faţă de 2009, entitatea se confruntă cu o scădere de 440.089 lei a activelor circulante, având RAc2010 de 30,93 % > decât RAc 2009 de 26,95 %.

În cadrul activelor circulante, stocurile deţin o pondere relativ bună în totalulacestor active, pondere ce este specifică entităţii, SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, ca urmare a sectorul de activitate pe care îl practică: producţie şi distribuţie, deşi putem observa că atât în anul 2009, cât şi în anul 2010 rata stocurilor nu atinge nivelul echilibrat situat între 40-45%. Aşadar, faţă de anul 2008 atunci când rata stocurilor în

6

totalul activelor circulante este de 41,49 % , în anul 2009 acestea suferă un declin semnificativ atingând o rată de 27,47 %. Nu putem spune acelaşi lucru şi în anul 2010 faţă de anul 2009, când această rată creşte cu 6,68 %, creştere nesemnificativă dacă ne raportăm la scăderea de 14,02 procente suferită în anul 2009 faţă de 2008. Totodată, în anul 2010 faţă de 2008, se menţine scăderea, însă într-un procent mai mic, de 7,35 %, ca urmare a creşterii ponderii stocurilor în totalul activelor circulante în anul curent (2010) faţă de anul de bază (2009).

1. Materiile prime înregistrează oscilaţii pe întreaga perioadă de desfăşurare a celor 3ani, ajungând în anul 2010 la o rată de aproximativ 26% comparativ cu anul 2008 când această rată era de aproximativ 19%, respectiv o creştere cu 600.825 lei, însă în anul curent faţă de anul 2009 rezultă o scădere de 9,26 procente, respectiv o diminuare a materiilor prime cu 214.299 lei.

2. SC AVICOLA BUCUREŞTI SA fiind o întreprindere ce se încadrează în ramurileproductive, cu ciclu de exploatare scurt, fiind specializată în producţia de ouă de consum, înregistrează o rată scăzută a producţiei neterminate (în curs de execuţie) în toţi cei trei ani, cu mici fluctuaţii. Astfel, producţia neterminată la 31.12.2010 este de 50.120 lei, în scădere cu 1,13%, (respectiv 142.620 lei) faţă de 31.12.2008 şi în scădere cu 2,66 procente în anul curent (2010), faţă de anul de bază (2009), ca urmare a diminuării producţiei în curs de execuţie în total stocuri, de la 198.306 lei la 31.12.2009 la 50.120 lei la 31.12.2010. Singura creştere a acestei rate se înregistrează în anul 2009 faţă de 2008, cu 1,53%, creştere ce se datorează majorării producţiei neterminate în 2009 faţă de 2008 cu 55.686 lei.

3. Totodată, fiind şi o întreprindere comercială, sunt preponderente stocurile demărfuri. Acestea fiind spuse, mărfurile deţin în mod detaşat cea mai mare pondere în totalul stocurilor, cu toate că în anul 2009 şi 2010 faţă de anul 2008, rata produselor finite şi mărfurilor este în scădere, cunoscând, însă, o fluctuaţie în creştere în anul 2010 faţă de anul 2009 de 18,18%.

4. Rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri este nesemnificativă în totalulstocurilor comparativ cu celelalte elemente analizate mai sus, prezentând o importantă oscilaţie atât în creştere de 6,57% în anul 2009 faţă de anul 2008, cât şi în scădere de 6,25% în anul 2010 faţă de 2009.

Creanţele înregistrate de societate au cea mai mare pondere în activele circulante,comparativ cu stocurile şi prezintă variaţii mari de la an la an, fiind reprezentate, în special, de creanţele comerciale şi într-o măsură mult mai mica de alte creanţe. Valorile ridicate ale creanţelor în activele circulante pot fi puse pe seama faptului că entitatea nu desfăşoară comerţul cu amănuntul şi nu prestează servicii către populaţie. Nivelul ratei creanţelor depinde de natura relaţiilor întreprinderii, SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, cu partenerii de afaceri, precum şi de termenele de plată pe care le acordă clienţilor săi.

Astfel, în anul 2009 faţă de 2008 avem o creştere de creanţe comerciale de la9.320.427 lei la 12.887.675 lei, creştere ce se datorează majorării termenului de încasare a creanţelor cu 13,5 zile în anul curent faţă de anul de bază (de la 138,3 zile la 151,8 zile), rata creanţelor comerciale din anul 2009 diminuându-se cu 3,94 % faţă de cea din anul 2008. Acest fapt conduce la explicaţia că entitatea îşi încasează creanţele comerciale în anul 2009 cu o întârziere de 13,5 zile faţă de anul 2008. Situaţia se schimbă radical în anul 2010 faţă de anul 2009 şi 2008, unde avem o scădere a creanţelor comerciale de la 12.887.675 lei în anul 2009, respectiv 9.320.427 lei în anul 2008 la 5.743.249 lei creanţe comerciale în anul 2010. Această scădere majoră a creanţelor comerciale în anul curent faţă de anii precedenţi, se datorează diminuării termenului de încasare a creanţelor până la 87,7 zile (o scădere cu 64,1 zile faţă de anul 2009, respectiv cu 50,6 zile faţă de anul 2008). În această situaţie, scăderea creanţelor

7

comerciale în anul 2010 se rezumă la faptul că entitatea îşi încasează sumele băneşti reprezentând contravaloarea bunurilor livrate, lucrărilor executate sau prestărilor de servicii către clienţi într-o perioadă mai scurtă în comparaţie cu anii 2009, respectiv 2008. Deşi rata creanţelor cunoaşte oscilaţii de la an la, ea este în continuare ridicată deoarece există riscul pentru societate ca, pe lângă creanţele aflate în termenele legale de decontare, să existe şi creanţe aflate în afara termenelor de decontare. Creanţele sunt prezentate în bilanţ la valoarea istorică. Pentru creanţele incerte şi debitorii diverşi cu o vechime mai mare de 1 an sunt constituite ajustări pentru deprecierea creanţelor la valoarea integrală. S-au constituit ajustări pentru depreciere deductibile fiscal 100% în baza art. 22 (1) lit. j) din Codul fiscal, pentru clienţii în faliment, pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă. Pentru clienţii în litigiu, cu o vechime mai mare de 270 de zile, s-au constituit ajustări pentru depreciere deductibile fiscal în limita a 30%, în baza art. 22 (1) lit. c) din Codul fiscal. Pierderea finală poate varia faţă de ce se estimează ca ajustare. În lipsa unor informaţii credibile privitoare la situaţia financiară a clienţilor şi datorită lipsei de mecanisme legale de colectare a creanţelor de la clienţi, estimarea pierderilor posibile devine incertă.

Disponibilităţile entităţii sunt reprezentate atât de investiţiile financiare pe termenscurt, cât şi de casa şi conturi la bănci, prima categorie deţinând şi cea mai mare pondere în totalul acestora. Disponibilităţile fluctuează în cei trei ani analizaţi, astfel în anul 2009 faţă de anul 2008 se observă o scădere de 45.165 lei, însă în anul 2010 faţă de anul 2009 situaţia se schimbă şi avem de-a face cu o semnificativă ascensiune de 6.705.649 lei. Investiţiile pe termen scurt sunt acţiunile deţinute în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.

1. Entitatea pune accent pe investiţiile financiare pe termen scurt, ca urmare afaptului că acestea reprezintă cel mai mult în totalul disponibilităţilor, aşadar în anul 2009 faţă de anul 2008, valorile rămân constante. La 31.12.2009, societatea deţine investiţii financiare pe termen scurt în sumă de 396.189 lei, din care achiziţionate în 2007 reprezentând acţiuni cotate, tranzacţionate pe o piaţă reglementată din România, în sumă de 395.944 lei şi majorarea deţinerii în 2008 la Banca Transilvania în sumă de 245 lei. Schimbarea se produce în anul 2010 faţă de anii precedenţi, când avem de-a face cu o creştere impresionantă de 6.415.988 lei. Prin creşterea investiţiilor financiare pe termen scurt achiziţionate, entitatea urmăreşte, pe de o parte, utilizarea temporară a unei părţi considerabile din disponibilităţile băneşti de care dispune SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, iar, pe de altă parte, creşterea veniturilor acesteia sub forma dividendelor, dobânzilor şi/sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revânzării. La intrare, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, fără a include comisionul perceput de S.S.I.F. La sfârşitul exerciţiului financiar, investiţiile deţinute ca active circulante se evaluează la costul de deţinere minus ajustările pentru pierdere de valoare.

2. Casa şi conturile la bănci cunosc fluctuaţii de la an la an, cea mai semnificativăfiind creşterea cu 289.661 lei în anul 2010 faţă de anul 2009, creştere ce reprezintă încasarea unor sume importante. Valorile înregistrate de entitate în casa şi conturi la bănci oferă informaţii cu privire la disponibilităţile băneşti de care dispune aceasta atât în numerar cât şi în bănci. Gradul net de asigurare cu disponibilităţi atât faţă de activele circulante, cât şi faţă de activele totale nu atinge nivelul optim situat între 3 şi 5%, respectiv între 1 şi 1,5% în nici unul din cei trei ani supuşi analizei, situându-se mereu sub aceste nivele, ceea ce semnifică faptul că entitatea analizată nu dispune de lichidităţi suficiente pentru a-şi susţine activitatea curentă şi implicit se măreşte riscul de insolvabilitate.

8

Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi atât faţă de activele circulante, cât şi faţă de activele totale nu atinge nivelul de 30%, respectiv de 10% în primii doi ani de analiză, reprezentând o situaţie rea, însă situaţia se redresează în anul 2010, când acest grad reprezintă 34,37% din activele circulante, respectiv 10,63% din activele totale, ceea ce presupune o situaţie normală pentru entitate.

ELEMENTE DE ACTIVAnul 2008

Anul 2009

Anul 2010

ACTIVE IMOBILIZATE 59017725 58291794 47054934Imobilizări necorporale 0 619 0 1. Concesiuni, brevete şi alte imobilizări necorporale. 0 619 0 2. Fondul comercial 0 0 0 3. Avansuri si imobilizări necorporale în curs 0 0 0Imobilizări corporale 29073971 28345144 26344452 1. Terenuri şi construcţii 18085860 17012413 15433464 2. Instalaţii tehnice şi maşini 10200083 9450241 10287720 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 5604 4504 1986 4. Imobilizări corporale în curs 782424 1877986 621282Imobilizări financiare 29943754 29946031 20710482 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 29737750 0 0 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 0 0 0 3. Interese de participare 175810 29737750 20600000 4. Împrumuturi acordate entităţilor cu interese de participare 0 0 0 5. Investiţii deţinute ca imobilizări 0 175810 72086 6. Alte împrumuturi 30194 32471 38396 7. Creanţe mai mari de un an      ACTIVE CIRCULANTE 18789385 21506761 21066672Stocuri 7794980 5908393 7195168 1. Materii prime şi materiale consumabile 1475609 2076434 1862135 2. Producţia în curs de execuţie 142620 198306 50120 3. Produse finite şi mărfuri 6169745 3240315 5253641 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 7006 393338 29272Creanţe 10413309 15062437 6629924 1. Creanţe comerciale 9320427 12887675 5743249 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate 0 0 0 3. Sume de încasat de la entităţi cu interese de participare 0 0 112356 4. Alte creanţe 1092882 2174762 774319 5. Capital subscris şi nevărsat 0 0 0 6. Imobilizări financiare mai mici de un an      Disponibilităţi 581096 535931 7241580 1. Investiţii financiare pe termen scurt 396189 396189 6812177 2. Casa şi conturi la bănci 184907 139742 429403

ACTIVE TOTALE 77807110 79798555 68121606

9

RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE ACTIV  Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

1. Rata activelor imobilizate 75.85 73.05 69.071.1. Rata imobilizărilor necorporale 0.00 0.00 0.001.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor şi licenţelor 0.00 100.00 0.001.1.2. Rata fondului comercial 0.00 0.00 0.001.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0.00 0.00 0.001.2. Rata imobilizărilor corporale 49.26 48.63 55.991.2.1. Rata terenurilor şi construcţiilor 62.21 60.02 58.581.2.2. Rata instalaţiilor tehnice şi maşinilor 35.08 33.34 39.051.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0.02 0.02 0.011.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 2.69 6.63 2.361.3. Rata imobilizărilor financiare 50.74 51.37 44.012. Rata activelor circulante 24.15 26.95 30.932.1. Rata stocurilor 41.49 27.47 34.152.1.1. Rata materiilor prime 18.93 35.14 25.882.1.2. Rata producţiei neterminate 1.83 3.36 0.702.1.3. Rata produselor finite şi mărfurilor 79.15 54.84 73.022.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 0.09 6.66 0.412.2. Rata creanţelor 55.42 70.04 31.472.2.1. Rata creanţelor comerciale 89.50 85.56 86.632.2.2. Rata altor creanţe 10.50 14.44 13.372.3. Gradul net de asigurare cu disponiblităţi * * * - fata de activele circulante 0.98 0.65 2.04 - fata de activele totale 0.24 0.18 0.632.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi * * * - fata de activele circulante 3.09 2.49 34.37 - fata de activele totale 0.75 0.67 10.63

Din graficele de mai jos se observă că, în structura activelor totale, ponderea este deţinută de către activele imobilizate, valoarea maximă atingându-se în anul 2008.

10

Din graficele de mai jos se observă că în structura activelor circulante predomină creanţele în primii doi ani (2008-2009), în anul 2010 avand loc o scădere a acestora. Stocurile cunosc o scădere in anul 2009 fata de 2008, insa in anul 2010 ponderea acestora creste. Gradul de asigurare cu disponibilităţi creşte semnificativ in anul 2010 comparativ cu anii precedenti.

11

2.2. Analiza dinamicii pasivelor financiare

În privinţa elementelor de pasiv, acestea sunt structurate în bilanţ în ordinea descrescătoarea a exigibilităţii lor. Această modalitate de structurare a elementelor de pasiv evidenţiază, pe de o parte, accentul pus pe importanţa acoperirii datoriilor, iar pe de altă parte, rolul de element rezidual al capitalului propriu.

În cadrul bilanţului financiar al societăţii SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, se observă o continuă creştere a capitalului permanent pe parcursul celor trei ani supuşi analizei, creştere ce se pune, în primul rând, pe seama majorării de la an la an a capitalului propriu.

Astfel, creşterea capitalul propriu în anul 2009 faţă de 2008 cu 5.553.537 lei şi înanul 2010 faţă de 2009 cu 7.482.162 lei, se datorează în mare parte valorilor ridicate şi în creştere a rezervelor.

1. Capitalul social subscris şi vărsat, la 31.12.2009, este de 9.348.950 lei, divizat în3.739.580 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,5 lei/acţiune. În perioada iulie 2003 – decembrie 2009 capitalul social nu a fost majorat sau diminuat. În 12.02.2010 s-a înregistrat majorarea capitalului social cu suma de 15.600.000 lei în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare din 25.08.2009, majorare înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului prin Cererea de Menţiuni 57719/12.02.2010. Majorarea capitalului social de la 9.348.950 lei la 24.948.950 lei s-a efectuat prin emiterea unui număr de 6.240.000 acţiuni cu valoare nominală de 2,5 lei, prin conversia a 3.120.000 obligaţiuni deţinute de SIF Muntenia SA în baza prospectului de ofertă aprobat de CNVM prin Decizia 3043/10.11.2005 cu respectarea dreptului de preferinţă al celorlalţi acţionari ai societăţii. La 31.12.2009 nu s-a înregistrat în evidenţa contabilă această majorare de capital social. Majorarea capitalului social, la data aprobării situaţiilor financiare, nu a fost operată la Bursa de Valori Bucureşti.

2. Primele de capital au valori egale cu zero în toţi cei trei ani şi în consecinţă nureprezintă nimic în totalul capitalului propriu.

3. Rezervele din reevaluare sunt în continuă descreştere de la an la an. Rezerveledin reevaluarea mijloacelor fixe, în sumă de 17.531.716 lei, la 31.12.2009, au următoarea componenţă:

- rezerve provenite din reevaluarea terenurilor deţinute la 31.12.2008, construcţiilorconform Rapoartelor de reevaluare la 31.12.2007 în sumă de 7.438.273 lei.

- rezerve din reevaluarea la 31.12.2002 pentru toate imobilizările corporale deţinutela 31.12.2008 în sumă de 10.093.443 lei.

Reevaluările au fost efectuate de evaluatorii independenţi IPSCAIA SA, la31.12.2002 şi FIN CONTROL CONSULTING SRL, la 31.12.2007, membri ANEVAR.

La 31.12.2010, rezervele din reevaluare scad, faţă de anul 2009, cu 67.838 lei, caurmare :

- creşteri din reevaluare 3.870.663 lei;- transfer 1065 în suma de 353.769 lei;- diminuări din reevaluare 3.128.895 lei;- diminuare rezervă activ Clinceni retrocedat 455.837 lei, înregistrând un sold la

31.12.2010 de 17.463.878 lei.4. Rezervele societăţii prezentate în bilanţ prezintă o creştere de 308.398 lei în anul

12

2009 faţă de 2008 (D2009/2008 fiind de 308.398 lei), indicele din anul 2009 faţă de anul 2008 fiind de 101,31%, precum şi o creştere de 371.978 lei în anul 2010 faţă de 2009, cu un indice de 101,56%. Rezervele existente în sold la 31.12.2009 în sumă de 23.855.458 lei se explică astfel : Rezervele legale, existente în sold la 31.12.2009, constituite conform Legii 31/1990, Republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt în sumă de 302.922 lei, reprezentând 3,24% din capitalul social subscris şi vărsat la 31.12.2009 ; Rezerve reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe în sumă de 23.419.650 lei; Alte rezerve existente în sold la 31.12.2009 în sumă de 132.886 lei. Rezervele existente în sold la 31.12.2010 în sumă de 24.227.436 lei se explică astfel : Rezervele legale, existente în sold la 31.12.2010, constituite conform Legii 31/1990, Republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt în sumă de 321.131 lei, reprezentând 1,29% din capitalul social subscris şi vărsat la 31.12.2010; Rezerve reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe în sumă de 23.773.419 lei; Alte rezerve existente în sold la 31.12.2010 în sumă de 132.886 lei. 5. Rezultatul reportat înregistrat de SC AVICOLA BUCUREŞTI SA în bilanţ este diferit de la an la an. Acesta prezintă mari fluctuaţii, înregistrând la 31.12.2009 faţă de 31.12.2008 o creştere de 4.237.244 lei. Evoluţia rezultatului reportat în cursul anului 2009 se prezintă:

La 31.12.2009, soldul contului 1171 în sumă de 956.936 lei, reprezintă pierdereaînregistrată aferentă anului 2003 .

Pierderea reportată provenită din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţinIAS 29, în sold la 31.12.2007 este în sumă de 7.002.568 lei, înregistrate la retratarea soldurilor bilanţiere la 31.12.2002, conform O.M.F.P. nr. 94/2001. La 31.12.2009 s-a diminuat pierderea cu suma de 3.972.026 lei reprezentând sume aferente convenţiilor încheiate cu AVAS în perioada 1993-1997 nerambursabile conform Deciziei irevocabile nr. 3166/3.12.2009 eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia Comercial.

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabileconforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, ct. 1176, este în sumă de 788.359 lei şi reprezintă sumele din Convenţiile de eşalonare 2002-2004, transpuse din ct. 1173 la 01.01.2006, conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005.

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale ct. 1174 însumă de 3.619.461 lei.

Astfel la 31.12.2009 se înregistrează un sold de 427.342 lei.

La 31.12.2010 faţă de 31.12.2009, situaţia se schimbă şi avem de-a face cu opierdere de 7.316.586 lei, pierdere ca urmare a:

La 31.12.2010, soldul contului 1171 în sumă de 131.986 lei, reprezintă profitulaferent anului 2009.

Pierderea reportată provenită din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai putinIAS 29, în sold la 31.12.2007 este în sumă de 7.002.568 lei, înregistrate la retratarea soldurilor bilanţiere la 31.12.2002, conform O.M.F.P. nr. 94/2001. La 31.12.2009 s-a diminuat pierderea cu suma de 3.972.026 lei reprezentând sume aferente convenţiilor încheiate cu AVAS în perioada 1993-1997 nerambursabile conform Deciziei irevocabile nr. 3166/3.12.2009 eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia Comercial, înregistrând la 31.12.2010 o pierdere de 3.030.542 lei.

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile

13

conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, ct. 1176, este în sumă de 788.359 lei şi reprezintă sumele din Convenţiile de eşalonare 2002-2004, transpuse din ct. 1173 la 01.01.2006, conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005.

Rezultatul reportat din corectarea erorilor fundamentale în sold la 31.12.2010(ct1174) este în sumă de (4.786.047) lei.

6. Rezultatul exerciţiului prezintă o modificare semnificativă, în creştere, în anul 2009 faţă de 2008, în sumă de 888.578 lei, precum şi o modificare în scădere în anul 2010 faţă de anul 2009, de 799.689 lei. 7. În ceea ce priveşte repartizarea profitului, acesta se face asupra rezerveilegale, înregistrând scăderi în anul 2009 faţă de 2008 şi creşteri în 2010 faţă de 2009. 8. În bilanţul firmei, veniturile în avans scad de la un an la altul, ceea ce înseamnă că se înregistrează o scădere a sumelor încasate de entitate pe parcursul exerciţiului financiar curent în schimbul unor bunuri livrate/servicii prestate pe parcursul exerciţiilor financiare ulterioare, venituri provenite din chirii, abonamente şi alte venituri anticipate. 9. Activele fictive sunt formate din cheltuieli de constituire, active de regularizare şi cunosc fluctuaţii în decursul celor trei ani supuşi analizei, cea mai semnificativă fluctuaţie înregistrându-se în anul 2009 faţă de 2008, când se poate observa o creştere de 558.040 lei. În schimb, în anul 2010 faţă de 2009 se înregistrează o scădere de 5.142 lei. Nivelul celorlalte componente ale capitalului propriu este egal cu 0 în toţi cei trei ani analizaţi, deci nu reprezintă nimic în totalul capitalului propriu.

Datoriile pe termen mediu şi lung, a doua componentă a capitalului permanent, înregistrează, în bilanţ, o continuă scădere de la un an la altul, ca urmare a scăderii altor datorii, inclusiv fiscale şi sociale de la 294.702 lei la 175.063 la 31.12.2008 faţă de 31.12.2009, respectiv de la 175.063 lei la 36.349 lei în 2009 faţă de 2010. Celelalte elemente ce compun datoriile pe termen mediu şi lung sunt nesemnificative în cei trei ani, fiind nule. În cadrul bilanţului financiar al societăţii SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, se observă o continuă scădere a datoriilor pe termen scurt în decursul celor trei ani analizaţi, scădere pusă pe seama diminuării datoriilor financiare curente de la an la an, dar şi a scăderii semnificative înregistrate de datoriile de exploatare în anul curent (2010) faţă de anul de bază (2009). În anul 2010 datoriile pe termen scurt fiind chiar egale cu datoriile din exploatare pe termen scurt, şi anume 5.536.724 lei, întrucât datoriile financiare curente ating în acest an nivelul zero.

Datoriile de exploatare pe termen scurt, înregistrează majorări în 2009 faţă de2008, majorare pusă, în cea mai mare parte, pe seama creşterii altor datorii cu 4.081.640 lei. În 2010 faţă de 2009, se observă o scădere semnificativă de 18.120.397 lei comparativ cu creşterea din 2009 faţă de 2008 de 4.317.876 lei. Această scădere, de mare importanţă, se datorează plăţii altor datorii, care în 2010 ajung la 465.215 lei, comparativ cu cele existente în 2009, si anume 9.797.122 lei

1. Avansurile încasate în contul comenzilor în cadrul datoriilor din exploatare petermen scurt, sunt în continuu declin, cea mai accentuată scădere având loc în anul 2010 faţă de 2009 de 242.285 lei, scădere aproximativ dublă faţă de cea din 2009 comparativ cu 2008 de 125.436 lei, ceea ce semnifică o diminuare a avansurilor încasate de entitate ca urmare a comenzilor prestate.

2. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre datoriile comerciale care sunt în creşterede la an la an, fiind considerat un aspect negativ pentru situaţia firmei. Astfel, creşterea cu 161.672 lei în 2009 faţă de 2008 se datorează ca urmare a creşterii: furnizorilor cu 174.357 lei, furnizori facturi nesosite cu suma de 2.058 lei, precum şi a scăderii furnizorilor de imobilizări cu 14.743 lei. În 2010 faţă de 2009 creşterea datoriilor

14

comerciale cu 791.545 lei este mai semnificativă ca urmare a creşterii: furnizorilor cu 564.178 lei, furnizori de imobilizări cu 83.443 lei, furnizori facturi nesosite cu suma de 143.924 lei.

3. Sumele datorate entităţilor în cadrul grupului sunt constante în primii doi ani, înanul 2010 faţă de anii precedenţi fiind nule.

4. Alte datorii prezintă o creştere în anul 2009 faţă de 2008 cu 4.081.640 lei, fiindun aspect negativ pentru firmă, însă în 2010 faţă de 2008 se înregistrează o scădere substanţială de 9.331.907 lei ce se poate interpreta în mod pozitiv pentru situaţia firmei.

5. În ceea ce privesc provizioanele mai mici de un an, în anul 2009 faţă de 2008,acestea cresc cu 200.000 lei, creştere datorată constituirii de provizioane pentru participarea salariaţilor la profit. În anul 2010 faţă de 2009, provizioanele mai mici de un an scad cu 200.000 lei ajungând la un nivel 0 ca urmare a anulării acestora.

Datoriile financiare curente prezintă o scădere semnificativă în anii 2009 şi2010 comparativ cu anul 2008, acestea ajungând la un nivel nul în ultimul an, întrucât împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni ating şi ele nivelul zero în 2010, iar întreprinderea nici nu a contractat credite în acest an.

1. În cadrul datoriilor financiare curente, se observă în anul 2009 faţă de 2008 ocreştere a sumelor datorate instituţiilor de credit cu 900.000 lei ca urmare a contractării unor credite agricol. La 31.12.2010 faţă de 31.12.2009, acestea ajung la nivelul 0, ca urmare a rambursării creditelor agricol contractate. 2. Entitatea înregistrează la 31.12.2008 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni în sumă de 7.800.000 lei cu o dobândă ataşată obligaţiunii de 860.329 lei. În anul 2009 şi 2010 faţă de anul 2008, aceste împrumuturi ating nivelul 0.

ELEMENTE DE PASIVAnul 2008

Anul 2009 Anul 2010

CAPITAL PERMANENT 49807536 55241434 62584882Capital propriu 49512834 55066371 62548533 1. Capital social 9348950 9348950 24948950 2. Prime de capital 0 0 0 3. Rezerve din reevaluare 17767563 17531716 17463878 4. Rezerve 23547060 23855458 24227436 5. Rezultatul reportat -3809902 427342 -6889244 6. Rezultatul exerciţiului 272896 1161474 361785 7. Repartizarea profitului (se scade) -14677 -72552 -18209 8. Acțiuni proprii 0 0 0 9. Castiguri legate de instrum de capital propriu 0 0 0 10. Pierderi legate de instrum de capital propriu 0 0 0 11. Provizioane nejustificate       12. Venituri în avans 2960797 2815796 2460892 13. Active fictive (se scad) -559853 -1813 -6955Datorii pe termen mediu şi lung 294702 175063 363491. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 0 0 0 2. Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 4. Datorii comerciale 0 0 0 5. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0

15

6. Sume datorate entităţilor afiliate 0 0 0 7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare 0 0 0 8. Alte datorii, inclusiv fiscale şi sociale 294702 175063 36349 9. Provizioane mai mari de un an      DATORII PE TERMEN SCURT 27999574 24557121 5536724Datorii de exploatare pe tr scurt 19339245 23657121 5536724 1. Avansuri încasate în contul comenzilor 435119 309683 67398 2. Datorii comerciale 4050894 4212566 5004111 3. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0 4. Sume datorate societăţilor în cadrul grupului 9137750 9137750 0 5. Sume datorate priv interesele de participare 0 0 0 6. Alte datorii 5715482 9797122 465215 7. Provizioane mai mici de un an 0 200000 0Datorii financiare curente 8660329 900000 0 1. Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 8660329 0 0 2. Sume datorate instituţiilor de credit 0 900000 0

Analiza ratelor de structura ale elementelor de pasiv

A. Structura pe forme de proprietate:

Rata autonomiei financiare globale înregistrată de societate este ridicată şi încontinuă creştere în decursul celor trei ani analizaţi, fapt ce poate fi apreciat favorabil.În fiecare dintre cei trei ani, nivelul acestei rate depăşeşte nivelul minim de 33% pentruasigurarea echilibrului financiar, însă depăşeşte şi nivelul normal de 50%. Astfel, pesteaceste limite firma poate apela la credite bancare cu condiţia ca rata rentabilităţiieconomice să fie mai mare decat rata dobânzii beneficiindu-se de un efect de levierfinanciar pozitiv. Astfel, în anii 2008 şi 2010 firma analizată nu contractează credite,rata rentabilităţii economice atingând un nivel de 0,5828%, respectiv 0,60437%.Presupunând că rata dobânzii este de 8%, vom observa că rata rentabilităţiieconomice este mai mică decât rata dobânzii, beneficiindu-se de un efect de leviernegativ şi firma nu poate contracta credite. În anul 2009, deşi efectul de levier semenţine negativ ca urmare a ratei dobânzii mai mare decat rata rentabilităţii economicede 2,63369%, firma contractează credite, însă cu riscuri mari de nerambursare. Rata autonomiei financiare la termen cunoaşte o tendinţă de creştere de-alungul celor trei ani, de la o rată de 99,41% în 2008 la o rată de 99,94% în 2010,situându-se peste limita minimă recomandată de 50%, ceea ce denotă o reducere ariscului de insolvabilitate. Situaţia este favorabilă, întrucât tendinţa de creştere a ratei sedatorează atât creşterii capitalului propriu în cei trei ani, de la 49.512.834 lei în 2008până la suma de 62.548.533 lei în 2010, cât şi reducerii datoriilor pe termen mediu şilung de la 294.702 lei în 2008 până la 36.349 lei în 2010. Rata de îndatorare globală se situează sub nivelul normal de 50% în decursulanilor analizaţi, însă această situaţie se poate aprecia favorabil, deoarece nivelul acesteirate este în continuă scădere ajungând de la 36,36% în 2008 la 8,18% în 2010. Aceastăscădere se datorează rambursării creditelor contractate. Rata de îndatorare la termen calculată, atât din perspectiva capitalului permanent,

16

cât şi a capitalului propriu este în tendinţă de scădere, nivelul primei rate situându-sesub nivelul maxim de 50%, respectiv nivelul celei de-a doua rate sub nivelul maxim de100%, ceea ce semnifică existenţa unor datorii pe termen mediu şi lung mai mici decâtcapitalul propriu. Această situaţie reprezintă o garanţie a rambursării creditelorcontractate de la bănci. Levierul financiar înregistrat de firmă este într-o continuă scădere, ajungând, la31.12.2010 faţă de anii precedenţi, la o valoare nula. Nivelul levierului financiarînregistrat în fiecare dintre cei trei ani este sub valoarea 1, ceea ce semnifică că entitateanu îşi finanţează activitatea în proporţii egale pentru sursele propii şi cele împrumutate. Rata creditelor bancare şi rata datoriilor de exploatare calculate din perspectivadatoriilor totale, înregistrează ponderi total diferite. Astfel, rata creditelor bancareprezintă ponderi nesemnificative în totalul acestor datorii, cunoscând uşoare majorări în2009 faţă de 2008, deoarece firma în cauză contractează credite agricol în aceastăperioadă, însă nivelul acestei rate se reduce în 2010 faţă de 2009, atingând un nivel nul,ceea ce înseamnă că entitatea şi-a achitat creditele bancare contractate. Rata datoriilorde exploatare, spre deosebire de rata analizată anterior, prezintă o pondere foarte mare şiîn creştere în totalul datoriilor totale, cea mai semnificativă pondere fiind deţinută înanul 2010 de 100%, o creştere cu 3,64 procente faţă de anul 2009. Rata creditelor bancare şi rata datoriilor de exploatare calculate din perspectivacapitalului total prezintă, de asemenea, ponderi diferite şi fluctuante în totalul acestuicapital.STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE * * *1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt) 63.64 69.01 91.822. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 99.41 99.68 99.943. Rata de îndatorare globală (Dt/Kt) 36.36 30.99 8.184. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 0.59 0.32 0.065. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 0.60 0.32 0.066. Levierul financiar 0.175 0.016 0.0007. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 0.00 3.64 0.008. Rata creditelor bancare (CB/Kt) 0.00 1.13 0.009. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt) 69.39 96.36 100.0010. Rata datoriilor de exploatare (De/Kt) 25.23 29.87 8.18

B. Structura după criteriul exigibilităţii:

Rata stabilităţii financiare prezintă un nivel ridicat în decursul celor trei ani, în primul an această rată fiind de 64.01%, situându-se între nivelul minim 50% şi nivelul normal 66%. În anul 2009 faţă de 2008 această rată creşte până la 69,23%, urmând să înregistreze o creştere şi în 2010 faţă de 2009, ajungând la o rată de 91,87%. Se observă că în ultimii doi ani, această rată nu se mai încadrează între limitele 50%-66%. Un nivel ridicat al ratei stabilităţii financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii, având un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Nivelul acestei rate a crescut de la an la an ca urmare atât a majorării capitalului social prin aporturi suplimentare ale acţionarilor, creştere înregistrată în fiecare an, cât şi a achitării unor datorii pe termen scurt, datorii care înregistrează scăderi în fiecare an. Rata datoriilor pe termen scurt, în anul 2008 fiind de 35,99%, se situează întrevaloarea normală 33% şi valoarea maximă admisibilă 50%. În anul 2009 faţă de 2008această rată scade până la 30,77%, însă o scădere considerabilă se înregistrează în 2010faţă de 2009, când se atinge nivelul de 8,13%. Ca urmare a faptului că în niciunul dintreanii analizaţi, rata datoriilor pe termen scurt nu depăşeşte valoarea maximă de 50%, nu

17

există riscul de a fi compromisă stabilitatea financiară şi gradul de îndatorare. Dintre ratele ce compun rata datoriilor pe termen scurt, în număr de trei, ratadatoriilor comerciale este preponderentă şi în creştere, în special în anul 2010 faţă deanii precedenţi, când nivelul acestor datorii urcă până la 90,38%, creştere vizibilădatorată relaxării termenelor de plată a datoriilor, respectiv reducerii nivelului creditelorbancare. Rata datoriilor financiare scade an de an ca urmare a diminuării în fiecareperioada analizată a acestor datorii în totalul datoriilor pe termen scurt, în anul 2010atingând chiar un nivel nul. Rata altor datorii nefinanciare înregistrează o creştere aproximativ dublă în anul2009 faţă de anul 2008, creştere datorată majorării cu 4.081.640 lei a altor datorii întotalul datoriilor pe termen scurt. În 2010 faţă de 2009, această rată cunoaşte o scăderebruscă cu 31,5 procente, ca urmare a diminuării altor datorii. Rata structurii finanţării cunoaşte în anul 2008 un nivel de 56,22%, în schimb în 2009 faţă de 2008 această rată scade până la 44,45%, menţinându-se aproape de nivelul normal de 50%. Această situaţie se schimbă radical în anul 2010 faţă de 2009, când observăm o rată a structurii finanţării cu mult sub nivelul normal de 50%, şi anume 8,85%.

STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂŢII * * *1. Rata stabilităţii financiare (Kper/Kt) 64.01 69.23 91.872. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Kt) 35.99 30.77 8.13 2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 30.93 3.66 0.00 2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 14.47 17.15 90.38 2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 20.41 39.90 8.403. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) 56.22 44.45 8.85

Analiza capitalului angajat

Capitalul angajat (investit) desemnează ansamblul surselor de finanţare utilizate de întreprindere, pentru care aceasta trebuie să asigure remunerarea. Deci, el cuprinde numai acea parte a capitalului total pentru a cărei utilizare firma trebuie să asigure o contraprestaţie financiară sub formă de dividende sau dobânzi. În cadrul acestuia nu se includ sursele atrase de la terţi ca urmare a desfăşurării normale a ciclului de exploatare (datorii comerciale, datorii faţă de personal, acţionari, bugetul statului etc.).

Ratele capitalului angajat

Rata capitalului angajat prezintă valori ridicate în decursul anilor analizaţi, astfel ponderea mare a capitalului angajat în structura capitalului total conferă entităţii o mai bună stabilitate financiară, însă generează costuri mari cu atragerea resurselor financiare. Rata datoriilor de exploatare în anul 2009 fata de 2008 înregistrează o creştere de 4,64 procente, ceea ce semnifică că această crestere poate provoca un cost de atragere al resurselor de finanţare mai mic, dar poate face firma să devină mai vulnerabilă în faţa scadenţelor la plată a datoriilor. În 2010 faţă de 2009, situaţia se schimbă radical,

18

înregistrându-se o scădere importantă de 21,69 procente, ceea ce înseamnă că o astfel de scădere poate provoca un cost de atragere al resurselor de finanţare mai mare, dar totodată poate face ca firma să devină mai puţin vulnerabilă în faţa scadenţelor la plată a datoriilor.

RATELE CAPITALULUI ANGAJAT * * *1. Rata capitalului angajat 74.77 70.13 91.822. Rata datoriilor de exploatare 25.23 29.87 8.18

a) Analiza pe baza elementelor de pasiv

După cum se poate observa, stabilitatea capitalului angajat cunoaşte creşteri din an în an, în 2009 faţă de 2008 creşterea fiind de 13,28 procente, pe când în 2010 faţă de 2009 creşterea este de doar 1,61%, ajungând la un nivel de 100%. Creşterea nivelului acestei rate se apreciază favorabil, fiind în special determinată de creşterea nivelului capitalului propriu în decursul celor trei ani. În ceea ce priveşte exigibilitatea capitalului angajat, acesta scade în 2009 faţă de 2008 cu 13,28%, ajungând în 2010 faţă de 2009 la un nivel 0, determinat de scăderea a 1,61 procente. Aşadar, scăderea nivelului acestei rate, reprezintă o situaţie favorabilă entităţii, ca urmare a scăderii datoriilor financiare curente pe parcursul celor trei ani, ajungând la 31.12.2010 la valoarea nulă. Autonomia capitalului angajat are o evoluţie ascendentă pe parcursul celor trei ani de analiză, situaţie apreciată ca fiind favorabilă, deoarece capitalul propriu creşte într-un ritm superior creşterii capitalului angajat, semnificând o rentabilitate normală a activităţii, ceea ce îi permite firmei să capitalizeze o parte din profit. Nivelul ratei îndatorării globale a capitalului angajat este în scădere pe parcursul anilor prezentaţi, scădere pusă pe seama achitării creditelor contractate anterior. Un nivel al ratei îndatorării la termen a capitalului angajat apropiat de cel al ratei îndatorării globale semnifică faptul că în ansamblul capitalului împrumutat ponderea principală o deţin împrumuturile pe termen mediu şi lung, nivelul acestora fiind apropiat în special în ultimii doi ani, mai ales în anul 2010 când nivelul celor două îndatorări este chiar egal cu 0. Acest lucru conduce la ideea că firma apelează la capital împrumutat în principal pentru a-şi finanţa investiţiile şi nu activitatea de exploatare.

ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV * * *1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 85.11 98.39 100.002. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 14.89 1.61 0.003. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka) 85.11 98.39 100.004. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 14.89 1.61 0.005. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 0.00 0.00 0.00

b) Analiza pe baza elementelor de activ

În cadrul acestei analize, se observă că în cei trei ani cel mai mare nivel revine ponderii activelor imobilizate, ceea ce exprimă un grad mare de investire al resurselor disponibile. În anii 2008 şi 2009, capitalul angajat este folosit integral pentru finanţarea activelor imobilizate.

19

În ceea ce priveşte ponderea necesarului de fond de rulment, aceasta scade în 2009 faţă de 2008 cu 2,66 procente, în schimb în 2010 faţă de 2009 şi 2008 se înregistrează o creştere până la 13,19%. Ponderile înregistrate de NFR în capitalul angajat sunt relativ mici, ceea ce nu reflectă unele deficienţe ale ciclului de exploatare. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor nu poate să depăşească 10 % din totalul capitalului angajat. Această pondere este relativ constantă în 2009 faţă de 2008, situându-se sub nivelul de 10%, însă devine o problemă în anul 2010 faţă de anii precedenţi când se ajunge la un nivel de 11,58%, ceea ce semnifică o nevalorificare a disponibilităţilor şi plasamentelor.

ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV * * *1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 101.45 104.16 75.232. Ponderea necesarului de fond de rulment (NFR/Ka) -2.45 -5.11 13.193. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor (Db/Ka) 1.00 0.96 11.58

CAPITOLUL III

DIAGNOSTICUL ECHILIBRULUI FINANCIAR

3.1. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Deşi lichiditatea curentă creşte în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 20,47%, ajungând la 87,58%, se recomandă ca acest indicator să depăşeaşcă nivelul de 100%. Nivelul acestei rate mai mare de 100%, se atinge în anul 2010 faţă de anii precedenţi, şi anume 380,49%, un nivel prea ridicat al lichidităţii curente ce ar putea să semnaleze un management defectuos, concretizat în surplus de numerar nevalorificat, stocuri supradimensionate devenite inutile, o gestiune ineficientă a creditului comercial. În ceea ce priveşte lichiditatea imediată, se poate observa că aceasta nu atinge valorile cuprinse între 80% şi 100% în niciunul dintre anii analizaţi. În 2008 şi 2009 valorile lichidităţii imediate sunt sub limitele admise, problemă care ridică semne de întrebare în privinţa capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, însă în 2010, valoarea mult prea ridicată de 250,54%, îi permite firmei să-şi onoreze atât toate datoriile pe termen scurt, cât şi o parte din datoriile pe termen lung. Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor cu surse proprii. Solvabilitatea generală cunoaşte creşteri de la an la an, situându-se mereu peste nivelul de 200%, ceea ce înseamnă că activele totale reprezintă dublul datoriilor totale. Aceasta este o situaţie normală pentru firmă, exprimând totodată securitatea de care se bucură creditorii entităţii. Solvabilitatea patrimonială cunoaşte creşteri, însă nu atinge valoarea cuprinsă între nivelul minim acceptabil de 30% şi nivelul normal de 50%, în fiecare an aceasta situându-se peste limita normală. Rata solvabilităţii este considerată ca fiind bună dacă

20

este de peste 50%, medie între 30% şi 50% şi slabă sub 30%. Prin urmare, S.C. Avicola Bucureşti S.A., poate fi încadrată în categoria societăţilor cu o solvabilitate bună.

LICHIDITATEAAnul 2008

Anul 2009

Anul 2010

1. Lichiditatea curentă 67.11 87.58 380.492. Lichiditatea imediată 39.27 63.52 250.54

SOLVABILITATEAAnul 2008

Anul 2009

Anul 2010

1. Solvabilitatea generală 274.99 322.65 1222.332. Solvabilitatea patrimonială 63.64 69.01 91.82

Analizând graficul de mai jos se observă evoluţia lichidităţii generale şi a solvabilităţii patrimoniale.

Corelaţia creanţe - obligaţii

Creanţele clienţi cresc în 2009 faţă de 2008 cu 3.567.248 lei ca urmare a creşterii termenelor de încasare a creanţelor în 2009 faţă de 2008 cu 13,5 zile, ceea ce explică faptul că entitatea vinde pe credit comercial. În 2010 faţă de 2009, aceste creanţe scad cu 7.144.426 lei, ceea ce semnifică că entitatea încasează sumele de la clienţi mai rapid ca urmare a scăderii termenelor de încasare a creanţelor în 2010 faţă de 2009 cu 64,1 zile. Datoriile către furnizori cresc de la an la an, ceea ce nu reprezintă o situaţie bună pentru entitate, mai ales in anul 2009 faţă de 2008 când termenul de plată al datoriilor scade de la 60 de zile la aproximativ 50 de zile, dar situaţia se redresează în 2010 când acest termen creşte până la 76 de zile. Creşterea acestui termen poate fi apreciată favorabil dacă este pusă pe seama unor înţelegeri în prealabil între entitate şi furnizori,

21

însă poate fi negativă dacă este rezultatul unor lipsuri de lichidităţi din partea firmei în vederea onorării obligaţiilor.

3.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezorerie

Fondul de rulment înregistrează creşteri în decursul celor trei ani, datorate creşterii fondului de rulment propriu, spre deosebire de fondul de rulment străin care este în scădere de la an la an. Astfel, în anul 2008 şi 2009, capitalul permanent este mai mic decât activele imobilizate rezultând un fond de rulment negativ (<0). Ca urmare, avem o situaţie de dezechilibru financiar, respectiv un deficit de fond de rulment, deoarece o parte din activele imobilizate sunt finanţate prin datorii pe termen scurt, cu consecinţe nefavorabile asupra menţinerii echilibrului financiar. Întreprinderea va avea dificultăţi în achitarea datoriilor pe termen scurt, fiind afectată lichiditatea acesteia. În anul 2010 faţă de anii precedenţi, situaţia se schimbă favorabil. Asadar, avem de-a face cu un fond de rulment pozitiv (>0), ca urmare a faptului că se înregistrează un capital permanent mai mare decât activele imobilizate, ceea ce ne asigură un echilibru financiar pe termen scurt, existând un surplus de resurse ce va fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt. Creşterea fondului de rulment în 2009 faţă de 2008 cu 6.159.829 lei şi în 2010 faţă de 2009 cu 12.479.588 lei, se datorează în cea mai mare parte reducerii activelor imobilizate prin vânzarea sau casarea acestora, de la 59.017.725 lei în 2008 ajungând la 47.054.934 lei în 2010. Fondul de rulment îmbracă două forme şi anume: fondul de rulment propriu care înregistrează majorări în fiecare an şi permite aprecierea autonomiei întreprinderii în ceea ce priveşte finanţarea imobilizărilor; fondul de rulment străin, care spre deosebire de cel precedent, cunoaşte scăderi continue şi exprimă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante, fiind egale cu Dtml.

ANALIZA FONDULUI DE RULMENT    

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3Capital permanent 49807536 55241434 62584882Capital propriu 49512834 55066371 62548533Active imobilizate 59017725 58291794 47054934Fond de rulment -9210189 -3050360 15529948 - Fond de rulment propriu -9504891 -3225423 15493599 - Fond de rulment străin 294702 175063 36349

3.2.1 Ratele fondului de rulment

În ceea ce priveşte finanţarea imobilizărilor, este indicat ca aceasta să aibă un nivel al ratei mai mare de 100%, nivel care nu se înregistrează în anii 2008 şi 2009, însă acest nivel este în creştere în 2009 faţă de 2008 cu 10,38%, ajungând astfel la un procent de 94,77%. Nivelul recomandat de peste 100% se atinge în 2010 şi anume

22

133%, o creştere cu 38,23% faţă de anul precedent 2009, imobilizările fiind finanţate prin resurse permanente. Finanţarea imobilizărilor prin Kpr cunoaşte o situaţie favorabilă atunci când nivelul acestei rate este în creştere, situaţie care se întâlneşte şi în cazul firmei SC AVICOLA BUCUREŞTI SA. În anul 2009 faţă de 2008, această rata creşte cu 10,58%, iar în 2010 faţă de 2009 se înregistrează o creştere mai accentuată cu 38,46 procente, atingându-se nivelul de 132,93%. Aceste creşteri semnifică majorarea proporţiei în care capitalul propriu asigură finanţarea activelor imobilizate de care dispune o firmă. Acoperirea capitalurilor investite înregistrează în decursul celor trei ani un nivel al ratei situat în jur de 100%, cel mai bine acest nivel fiind atins în anul 2009, respectiv 99,35%, ceea ce semnifică că resursele permanente sunt suficiente pentru a finanţa imobilizările, dar şi cea mai mare parte din NFR. Ponderea FR în Kper este negativă în primii doi ani, însă în creştere pe parcursul celor trei ani, ca urmare a faptului că numărul mediu de rotaţii al activelor circulante scade în 2010 faţă de 2009 cu 0,41 procente, ceea ce înseamnă că activele circulante vor avea o rotaţie lentă. Rata de finanţare a activelor circulante permite aprecierea proporţiei în care fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar, activele circulante (respectiv stocurile dacă numitorul ar fi reprezentat de acestea). Această rată se manifestă negativ in primii doi ani, însă în creştere de la an la an. În anii 2008 şi 2009, fondul de rulment nu este capabil să acopere din punct de vedere financiar activele circulante, însă în 2010 situaţia se redresează favorabil. Rata de finanţare a stocurilor permite aprecierea proporţiei în care fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar stocurile. Această rată are aceeaşi explicaţie ca şi cea a activelor circulante, în anul 2010, din punct de vedere financiar, fondul de rulment fiind capabil să acopere în totalitate stocurile, lucru care nu se realizează şi în anii precedenţi. Rata de acoperire a NFR depăşeşte în fiecare an nivelul de 100%, ceea ce înseamnă că fondul de rulment a asigurat finanţarea integrală a necesarului de fond de rulment şi o parte din trezoreria de activ. Rata de finanţare a cifrei de afaceri prezintă creşteri semnificative pe parcursul anilor şi semnifică o recuperare mai lentă a fondurilor şi deci, un necesar mai mare de resurse permanente pentru realizarea aceleiaşi cifre de afaceri. În niciunul dintre cei trei ani, această rată nu atinge nivelul recomandat cuprins între 30 şi 90 de zile.

RATELE FONDULUI DE RULMENT Anul1 Anul 2 Anul 31. Finanţarea imobilizărilor 84.39 94.77 133.002. Finantarea imobilizarilor prin Kpr 83.89 94.47 132.933. Acoperirea capitalurilor investite 86.04 99.35 113.084. Ponderea FR în Kper -18.49 -5.52 24.815. Rata de finanţare a AC -49.02 -14.18 73.726. Rata de finanţare a stocurilor -118.16 -51.63 215.847. Rata de acoperire a NFR 814.37 113.55 187.378. Rata de finanţare a cifrei de afaceri -136.69 -35.94 237.16

3.2.2 Analiza necesarului de fond de rulment

23

Între necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri exista o strânsa legatură, deoarece creşterea vânzărilor este în strânsă dependenţă, pe de o parte, cu deţinerea de stocuri şi acordarea de credite clienţi, iar pe de altă parte, cu obţinerea unor credite furnizori. Necesarul de fond de rulment al firmei este negativ şi în scădere în 2009 faţă de 2008 cu 1.555.335 lei ca urmare a creşterii datoriilor de exploatare mai mult decât stocurile şi creanţele întreprinderii. Situaţia se schimbă radical în 2010 faţă de 2009, când comparativ cu anii precedenţi, stocurile şi creanţele cresc peste datoriile de exploatare cu 8.288.368 lei, înregistrându-se un necesar de fond de rulment pozitiv.

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3Stocuri 7794980 5908393 7195168Creanţe 10413309 15062437 6629924Datorii de exploatare pe termen scurt 19339245 23657121 5536724Necesarul de fond de rulment -1130956 -2686291 8288368

3.2.3. Ratele NFR

Rata NFR cunoaşte o scădere în 2009 faţă de 2008 cu 14,87 zile, ceea ce semnifică o ameliorare a trezoreriei, având un efect pozitiv asupra trezoreriei. În 2010 faţă de 2009, această rată în loc să scadă aşa cum ar fi normal, creşte excesiv de mult ajungând la

126,58 de zile, neîncadrându-se în condiţiile normale situate între 30 şi 60 de zile. Rata de finanţare a NFR prin trezorerie oscilează de la an la an. Astfel, în anul 2009 faţă de 2008, această rată scade impresionant de mult, ca urmare a creşterii trezoreriei nete, în timp ce necesarul de fond de rulment este în descreştere. În 2010 comparativ cu 2009, rata respectivă creşte, datorită majorării atât a trezoreriei cu 6.877.511 lei, cât şi a necesarului de fond de rulment, respectiv 5.602.077 lei.

RATELE NFR Anul 1 Anul 2 Anul 31. Rata NFR -16.78 -31.65 126.582. Rata de finanţare a NFR prin T 714.37 13.55 87.37

3.2.4. Analiza trezoreriei nete

În anul 2009 faţă de 2008, trezoreria netă a firmei este în creştere cu 7.715.164 lei, însă se menţine negativă, deoarece disponibilităţile băneşti sunt insuficiente de mari încât să acopere datoriile financiare curente. Această situaţie poate reprezenta semnalul unei stări de dezechilibru financiar pe termen scurt, deoarece necesarul de fond de rulment nu poate fi acoperit în totalitate prin resurse permanente, întreprinderea fiind obligată să apeleze la împrumuturi bancare. Una din cauzele care conduc la o trezorerie negativă poate fi o politică financiară deficitară care se întâlneşte atunci când firma realizeaza investiţii masive pentru care nu-şi asigură surse de finanţare stabile, recurgând la credite pe termen scurt. Are loc astfel o diminuare a fondului de rulment, sau chiar înregistrarea unui fond de rulment negativ. Remedierea situaţiei necesită

24

majorarea capitalului propriu, contractarea unor împrumuturi pe termen lung sau chiar vânzarea unor imobilizări neproductive. În anul 2010 faţă de 2009, trezoreria netă continuă să crească ajungând la 7.241.580 lei, având de-a face cu o trezorerie pozitivă ce semnifică realizarea echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii, deoarece întreprinderea dispune de lichidităţi care să îi permită acoperirea fără probleme a datoriilor pe termen scurt, mai ales că datoriile financiare curente sunt egale cu 0. În plus, o trezorerie pozitivă conferă întreprinderii şi o autonomie financiară sporită, aceasta neavând credite pe termen scurt. Însă, pe termen lung, menţinerea unui nivel aşa ridicat al trezoreriei nete pozitive poate afecta performanţele financiare ale întreprinderii datorită costurilor de oportunitate, cu efecte negative asupra remunerării capitalurilor.

ANALIZA TREZORERIEI NETE      

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3Disponibilităţi băneşti 581096 535931 7241580Datorii financiare curente 8660329 900000 0Trezoreria netă -8079233 -364069 7241580

Pe baza analizei FR, NFR şi T, putem observa că în anul 2010 faţă de 2009, se înregistrează un FR pozitiv de 15.529.948 lei, (FR>0), un NFR pozitiv de 8.288.368 lei, (NFR>0) şi o trezorerie pozitivă de 7.241.580 lei, (T>0). Această situaţie se defineşte printr-un echilibru financiar stabil şi în acest caz, întreprinderea dispune de fond de rulment pozitiv, ceea ce înseamnă că resursele sale permanente finanţează în totalitate imobilizările şi degajă un excedent de resurse din care o parte serveşte la finanţarea nevoilor rezultate din ciclul de exploatare, adică a necesarului de fond de rulment, iar restul constituie trezoreria pozitivă.

CAPITOLUL IV

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE (DE ROTAŢIE)

4.1.Rata de rotaţie a capitalului

Ratele de rotaţie ale capitalului permanent, capitalului propriu şi capitalului angajat exprimă numărul de rotaţii realizate de aceste capitaluri pe parcursul unui exerciţiu financiar. Se apreciază că valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a capitalurilor respective este de două rotaţii pe an, însă în cazul firmei, SC AVICOLA BUCUREŞTI SA, nu se atinge numărul minim de rotaţii în niciunul dintre cele trei cazuri. Rata de rotaţie a datoriilor totale prin cifra de afaceri este în creştere pe parcursul celor trei ani, însă abia în anul 2010 se atinge nivelul minim de patru rotaţii pe an, şi anume 4,23, ceea ce înseamnă că, în medie, în 2010 datoriile se reînnoiesc prin cifra de afaceri la un interval de 90 zile.

25

Rata de rotaţie a Dtml prin cifra de afaceri înregistrează un nivel ridicat prin creşteri importante de la an la an, ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează investiţiile prin surse proprii. Rata de acoperire a riscurilor este nesemnificativă şi în scădere în cei trei ani, fiind o situaţie favorabilă pentru întreprindere. Această rată măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi achita împrumuturile contractate pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care utilizează întreaga capacitate de autofinanţare în acest scop, exprimând

perioada de timp (numărul de ani), necesară pentru rambursarea acestora. Rata de rotaţie a Dts este în creştere în decursul celor trei ani, în 2010 ajungând la un număr mediu de rotaţii de 4,26, întrucât cifra de afacere creşte, în timp ce datoriile pe termen scurt scad ca urmare a plăţii acestora. Rata de rotaţie a furnizorilor înregistrează scăderi, în timp ce termenul mediu de plată al furnizorilor este în creştere în 2010 faţă de 2009 cu aproximativ 17 zile. Creşterea nivelului acestei rate semnifică folosirea de resurse atrase mai mari pentru finanţarea ciclului de exploatare, pentru care firma nu plăteşte dobânzi, şi se apreciază favorabil în măsura în care este rezultatul unor înţelegeri prealabile cu furnizorii şi nu ca rezultat al lipsei de disponibilităţi.

ANALIZA      Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3Rata de rotaţie a capitalului permanent 0.49 0.55 0.38Rata de rotaţie a capitalului propriu 0.49 0.55 0.38Rata de rotaţie a capitalului angajat 0.42 0.55 0.38Rata de rotaţie a datoriilor totale 0.86 1.24 4.23Rata de rotaţie a Dtml 82.31 174.54 648.53Rata de acoperire a riscurilor 0.12 0.04 0.01Rata de rotaţie a Dts 0.87 1.24 4.26Rata de rotaţie a furnizorilor * 8.80 6.22Termenul mediu de plată a furnizorilor * 41.48 58.65

4.2. Rata de rotaţie a activelor

4.2.1. Ratele de rotaţie ale AT şi AI

Rata de rotaţie a activelor totale exprimă numărul de rotaţii al activelor totale într-o perioadă de timp, caracterizând în mod sistemic eficienţa utilizării acestora. Valorile ratei în fiecare din cei trei ani sunt fluctuante şi ating un nivel sub valoarea minimă de cel puţin două rotaţii. Rata de rotaţie a activelor imobilizate prezintă, de asemenea, uşoare fluctuaţii, cea mai mare eficienţă dintre cei trei ani a avut-o în 2009 de 0,52 rotaţii. Această creştere din 2009 comparativ cu 2008 are loc ca urmare a majorării cifrei de afaceri, pe când activele imobilizate scad de la an la an. Uşoara descreştere din anul 2010 faţă de 2009 se datorează atât a diminuării cifrei de afaceri, cât şi a activelor imobilizate. Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale înregistrează rezultate puţin mai mari comparativ cu ratele anterioare, fiind utilizată cel mai eficient în 2009, cu o rată de rotaţie de 1,08. Rata de uzură a imobilizărilor corporale oferă informaţii cu privire la starea tehnică a mijloacelor fixe ale întreprinderii. În cazul de faţă, această rată ia valori

26

cuprinse între 0 şi 1, aşa cum este şi recomandat. Situaţia se apreciază favorabil şi semnifică o uşoară uzură a imobilizărilor corporale. În ceea ce priveşte termenul de recuperare a valorii IC, acesta scade în 2010 faţă de 2009 cu aproximativ 4 ani, ceea ce înseamnă că în anul 2010 se recuperează investiţia într-un timp mai scurt (ani) decât cel înregistrat în 2009. Un nivel scăzut al acestei rate conferă întreprinderii o mai mare flexibilitate, dar şi posibilitatea de a înlocui mai rapid imobilizările uzate. În 2009 rata de modernizare a IC este mai mare decat cea a scoaterii din functiune, ceea ce înseamnă faptul că societatea fie a înlocuit în perioada respectivă o serie de imobilizări scoase din funcţiune în perioadele anterioare, fie are loc o dezvoltare a activităţii firmei. În anul 2010, situaţia se schimbă, astfel că rata modernizării este mai mică decât rata scoaterilor din funcţiune, ceea ce înseamnă că întreprinderea a decis scoaterea din funcţiune a unor elemente de capital fix pentru care nu există surse financiare de înlocuire în perioada respectivă, sau are loc o restrângere a activităţii firmei.

RATELE DE ROTAŢIE ALE AT ŞI AI      Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3Rata de rotaţie a activelor totale 0.66 0.60 0.70Rata de rotaţie a activelor imobilizate 0.41 0.52 0.50Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale 0.83 1.08 0.89Rata de uzură a imobilizărilor corporale 0.28 0.32 0.22Termenul de recuperare a valorii IC ? 16.40 12.74Rata de modernizare a IC ? 0.0455 -0.0428Rata scoaterilor din funcţiune ? 0.0110 0.4035

4.2.2. Ratele de rotaţie ale activelor circulante

Numărul mediu de rotaţii ale AC exprimă, în medie, de câte ori activele circulante au parcurs toate stadiile circuitului economic în cursul unei perioade de timp determinată. Se observă că are loc o uşoară scădere a numărului mediu de rotaţii în 2010 faţă de 2009, ceea ce semnifică reducerea vitezei de rotaţie. Durata medie în zile a unei rotaţii prezintă creşteri semnificative în 2010 faţă de 2009, de aproximativ 89 de zile. Astfel, creşterea nivelului acestui indicator semnifică reducerea vitezei de rotaţie ce conduce la imobilizarea de capital circulant în circuitul economic. Numărul mediu de rotaţii al stocurilor cunoaşte, de asemenea, scăderi în 2010 faţă de 2009 ce presupune încetinirea vitezei de rotaţie şi totodată semnifică o reducere a eficienţei folosirii lor având drept efect imobilizarea de resurse financiare şi scăderea rentabilităţii. Creşterea în 2010 faţă de 2009 a duratei medii a unei rotaţii a stocurilor înseamnă reducerea vitezei de rotaţie. Durata medie a unei rotaţii a materiilor prime prezintă creşteri din 2009 până în 2010, cu aproximativ 9 zile, conducând la o viteză de rotaţie mai lentă. Durata unei rotaţii a producţiei neterminate prezintă un nivel relativ mic şi în scădere în anul curent faţă de anul de bază, nivel scăzut ce poate fi pus pe seama faptului că firma analizată face parte din industria alimentară. Scăderea acestui indicator conduce la accelerarea vitezei de rotaţie a producţiei neterminate, ceea ce înseamna că producţia neterminată se transforma intr+un timp mai scurt în producţie finită.

27

Durata unei rotaţii a produselor finite creşte în 2010 faţă de 2009 cu aproximativ 10 zile, creştere ce conduce la încetinirea vitezei de rotaţie. Termenul mediu de încasare a creanţelor client este relativ mare şi continuă să crească în 2010 faţă de 2009 cu aproximativ 8 zile, fiind o situaţie favorabilă pentru entitate dacă această creştere se datorează unui accord comun între entitate şi client, precum şi o situaţie nefavorabilă pentru entitate, în cazul în care majorarea termenului mediu de încasare a creanţelor are loc ca urmare a lipsei de disponibilităţi din partea clientului pentru efectuarea plăţii. De asemenea, termenul mediu de încasare a creanţelor creşte în anul curent faţă de anul de bază, cu aproximativ 16 zile, care comparativ cu termenul mediu de plată a datoriilor furnizori, este cu mult mai mare, termenul mediu de plată al furnizorilor fiind de 59 zile în 2010 faţă de 41 zile în 2009. Această situaţie este una nefavorabilă, întrucât creanţele sunt încasate mult mai târziu decât sunt plătiţi furnizorii, generând un deficit de resurse financiare.

RATELE DE ROTAŢIE ALE ACTIVELOR CIRCULANTE    Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3Numărul mediu de rotaţii ale AC * 1.52 1.11Durata medie în zile a unei rotaţii * 240.68 329.59Numărul mediu de rotaţii al stocurilor * 4.46 3.60Durata medie a unei rotaţii a stocurilor * 81.85 101.44Durata unei rotaţii a materiilor prime * 21.22 30.49Durata unei rotaţii a producţiei neterminate * 2.04 1.92Durata unei rotaţii a produselor finite * 56.20 65.76Termenul mediu de încasare a creanţelor clienţi * 111.46 119.70Termenul mediu de încasare a creanţelor * 152.16 167.94

În graficele de mai jos se obsevă rotaţia activelor circulante în perioada anilor 2009, respectiv 2010. Durata unei rotaţii a materiilor prime este exprimată în zile şi creşte de la 21 de zile la 30 de zile pe parcursul anilor de analiză, durata unei rotaţii a producţiei neterminate cunoaşte o mică scadere, durata unei rotaţii a produselor finite creşte de la 56 la 65 zile, iar termenul mediu de încasare a creanţelor creşte cu aproximativ 16 zile.

28

CAPITOLUL V

SINTEZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

Puncte slabe ale societăţii:

Situaţia economică dificilă din anul 2010 s-a reflectat şi în activitatea economicfinanciară a societăţii. Astfel, cifra de afaceri a cunoscut o descreştere faţă de anul 2009 cu 6.982.128 lei.

Societatea prezintă o trezorerie netă negativă în primii doi ani de analiză, caurmare a disponibilităţilor băneşti insuficiente pentru acoperirea datoriilor financiare curente.

Fondul de rulment înregistrat de societate este unul negativ în primii doi ani

Puncte forte ale societăţii:

Fondul de rulment cât şi trezoreria neta sunt pozitive în ultimul an de analiză, 2010.

Gradul de uzură este optim Solvabilitate generală şi patrimonială crescută, ceea ce îi conferă

întreprinderii o mai bună siguranţă în viitor.

29