Spectroscopia Electronica

8/19/2019 Spectroscopia Electronica

1/53

SPECTROSCOPIA MOLECULARĂSPECTROSCOPIA MOLECULARĂ

DOMENIUL UV-VISDOMENIUL UV-VIS


2/53

Schema principială a unui specr!"!!meru #e a$s!r$%ie UV-VISSchema principială a unui specr!"!!meru #e a$s!r$%ie UV-VIS

M – monocromator P – cuva cu probă

D – detector unde semnalul optic este transformat în semnal electricA – amplificator I – sistem de măsurare şi înregistrare a semnalului

Domeniuspectral Sursă(lampă, bec) Monocromator(prisma) Cuvă Detector

U cu ! sau D cuar" # $aCl,re"ea densă

cuar"Celulă fotoelectrică #

fotomultiplicator %S filament& ' sticlă # cuar",

re"ea mediesticlă #cuar"

C!mp!nenele specr!"!!merel!r #e a$s!r$%ie UV-VIS


3/53

N!%iuni speci"ice uili&ae 'n specr!sc!pia UV-VIS

Cromofor Cromofor – grupare covalentă nesaturată (ce con"ine legăturiduble iolate sau conugate, cicluri aromatice etc*) datorităcăreia are loc absorb"ia în domeniul U+%S* Din aceste grupăfac parte& & C-., C-C/, − $-$, −C-$−, − $-., −C0!1 etc*

Auxocrom Auxocrom − grupare saturată cu electroni neparticipan"i, carenu absoarbe în domeniul U+%S, dar care, fiind ataşată unuicromofor, produce at2t deplasarea ma3imului de absorb"ie spre

lungimi de undă mai mici sau mai mari, c2t şi slăbirea sauintensificarea ma3imului de absorb"ie* 4rintre aceste grupe senumără grupele .!+, $!5, 6alogenii, radicalii alc6il etc*


4/53

Deplasare batocromă (sau deplasare spre roşu) – este deplasareama3imului de absorb"ie spre lungimi de undă mai mari şi energii de

e3citare mai mici* Deplasare hipsocromă (sau deplasare spre albastru) – estedeplasarea ma3imului de absorb"ie spre lungimi de undă mai mici şienergii de e3citare mai mari*

7mbele tipuri de deplasări au loc sub influen"a unor factoristructurali sau a unor factori de mediu (de e3emplu solventul etc*)*


5/53

Efect hipocromic – repreintă descreşterea intensivită"ii absorb"iei,

adică diminuarea culorii* Efect hipercromic – este creşterea intensivită"ii absorb"iei, adicăintensificarea culorii*


6/53

D!menii specraleD!menii specrale

domeniul ultraviolet îndepărtat (sau ultraviolet de vid) situatîntre 100 şi 00 nm*

domeniul ultraviolet propriu!"is (sau ultraviolet de cuar#) cuprins între 00 şi $00 nm*

domeniul vi"ibil cuprins între $00 şi %&0 nm*

domeniul infraroşu foarte apropiat cuprins între %&0 şi 1100 nm*

D!meniul λ( nm ∆E( )cal*m!l

UV #e +i# , . ./0(1 2 ,31(.UV . 3 ,31(. 2 45(0VIS 3 40 45(0 2 10(4

IR "!are apr!pia 40 ,, 10(4 2 .0(


7/53

λa$s!r$iă

6nm7

Cul!area specralăa$s!r$iă

Cul!areac!mplemenară

3 - 315 +i!le 8al$en-+er#e315 - 3/ al$asru 8al$en39 - 5 +er#e-al$asru r!:u5 - 50 +er#e purpuriu

50 - 5/ 8al$en-+er#e +i!le5/ - 595 8al$en al$asru05 - 40 r!:u +er#e-al$asru

Cul!rile c!mplemenare apărue 'n re&ulaulCul!rile c!mplemenare apărue 'n re&ulaul

a$s!r$%iei seleci+ea$s!r$%iei seleci+e


8/53

A$s!r$%ia luminii 'n ca&ul le8ii Lam$er2;eerA$s!r$%ia luminii 'n ca&ul le8ii Lam$er2;eer

l C k I

I ⋅⋅=

8

ln

unde& I − intensitatea luminii transmise (ce părăseşte proba)9 I 0 − intensitatea luminii incidente (ce pătrunde în probă)9ε − coeficient de absorb"ie, numit coeficient molar de e3tinc"ie9C – concentra"ia solu"iei (mol#l)9

l −

grosimea stratului absorbant (cm)

8 I

I T = l C k

I

I ⋅⋅−=

8

ln l C k I

I ⋅⋅=

8lnsau

T A ln−= l C A ⋅⋅= ε


9/53

Re8ula a#ii+iă%ii

Dacă solu"ia con"ine n componen"i ce absorb lumina şi care nuinterac"ioneaă reciproc, atunci densitatea optică a solu"iei va fi egalăcu suma algebrică a densită"ilor optice ale tuturor componen"ilor*7cest principiu poartă numele de principiul aditivităţii sau regula

aditivităţii&

unde ε 1, ε 2, **** ε n – sunt coeficien"ii molari de absorb"ie a fiecărui

component din amestec9 C 1, C 2, ***, C n – concentra"iile molare alecomponen"ilor şi l – grosimea stratului de absorb"ie (cm)*

4rincipiul aditivită"ii este confirmat e3perimental şi stă la baa

analiei spectrofotometrice ale sistemelor multicomponente*


10/53

Specre #e a$s!r$%ieSpecre #e a$s!r$%ie:3istă mai multe variante de preentare a spectrelor U+%S

T - f(λ), log A - f(λ), ; - f(λ) sau log ; - f(λ)dar cea mai utiliată este varianta repreentării absorban#ei în func#iede lun'imea de undă A f(*)*


11/53

$umărul de ma3ime precum şi forma generală a curbei, repreintăcaracteristica calitativă după care se pot identifica substan"ele9


12/53

Uili&area le8ii Lam$er-;eer 'n pracica analiicăUili&area le8ii Lam$er-;eer 'n pracica analiică

Curba de etalonare av2nd unma3im de absorb"ie la lungimea

de undă λma3 - 0=8 nm

Curba de absorb"ie la diferiteconcentra"ii ale solu"iei apoase

de Co($.>)5


13/53

Tipuri #e ran&i%iiTipuri #e ran&i%ii

Sc6ema generală de .M pe baa căreia se defineşte tipul trani"iilorelectronice într+un sistem molecular


14/53

E=emple #e cr!m!"!ri :i caracerisicile l!r #e a$s!r$%ie


15/53

In"luen%a e"ecel!r #e c!n>u8are a le8ăuril!r #u$leasupra ran&i%iil!r +,+- şi n ,+-


16/53

Deplasarea al$asră a a$s!r$%iei ? C @ O 6ran&i%iaDeplasarea al$asră a a$s!r$%iei ? C @ O 6ran&i%ia n , +- n , +- 77 'n #epen#en%ă #e naura su$siuenului 6au=!cr!mului7

6-( -7B 6-( C1-7B 6C1-( C1-7B 6C1-( Cl-7B 6C1-( N.-7B 6C1-( C.5O-7


17/53

Deplasări hipso! :i bato!cr!me 'n specrele elecr!nice #e a$s!r$%ie su$ in"luen%a s!l+enului (solvatocromia)(solvatocromia)


18/53

Deplasările hips!cr!me ale ran&i%iil!rDeplasările hips!cr!me ale ran&i%iil!r nn→

pentru grupelecarbonilice în şirul solven"ilor& 6e3an, eter dietilic, etanol, metanol, apă


19/53

Deplasările $a!cr!me ale ran&i%iil!rDeplasările $a!cr!me ale ran&i%iil!r→

→

pentru grupelecarbonilice în şirul solven"ilor& 6e3an, eter dietilic, etanol, metanol, apă


20/53

REULI DE SELECIE N SPECTROSCOPIA UV-VIS


21/53

CLASI =8888)9

6en"i 6 (benenoidice) – sunt caracteristice sistemelor aromatice sau

6eteroaromatice* De regulă sunt beni largi cu e3tinc"ii mici9

6en"i E (etilenice) – sunt şi ele caracteristice sistemelor aromaticefiind determinate de trani"iile electronice ale sistemului de legături

duble conugate*


22/53

Tehnica e=perimenului 'n UV-VIS

Sc6ema principială a spectrofotometrului


23/53

Specr!"!!merul 9:!1$7cest spectrofotometru repreintă un aparat de înregistrare cu

fascicol dublu, cu autorul căruia se determină densitatea optică asolu"iilor în domeniul viibil al spectrului* :ste compus din& sursăde radia"ii, monocromator, fotometru de tip polariat, receptor deradia"ii, amplificator şi sistem de evaluare*

Aspecul e=eri!r al specr!"!!merului 9:!1$H= – sursă de iluminat9 5 – tambur cu blanc6etă pentru înscrierea spectrului9> – peni"ă9 B – camera cuvelor9 1 – suport pentru camera cuvelor9 =8 – reglator

al viteei de descriere a spectrului


24/53

Specr!"!!merul 9:!& Spectrofotometrul СФ2! repreintă un aparat monofascicular şi este

destinat pentru măsurarea transmitan"ei şi absorban"ei (densită"iioptice) a substan"elor lic6ide şi solide (în solu"ii) în domeniul =0 –==88 nm*

Aspecul e=eri!r al specr!"!!merului 9:!& H= – monocromator9 5 – scara lungimilor de undă9 > – aparatul de măsură9 1 –camera cuvelor9 0 – buton de deplasare a cuvelor9 – camera fotoelementelor şiamplificatorului9 – m2ner de comutare a fotoelementelor9 E – m2ner de stabilirea sensibilită"ii9 =8 – buton de aducere la @eroA9 == – buton de reglare a fantei deintrare9 =5 – buton de reglare a fascicolului de radia"ii9 => – m2nerul de

măsurare9 =B – m2ner de compensare, =1 – butonul reglării lungimii de undă


25/53

Specr!"!!merul 9:!$& Fa baa principiului de lucru al spectrofotometrului GH+B0 este pusă

măsurarea raportului dintre două fascicole de lumină& cel care a trecut prin cuva cu proba analiată şi fascicolul trecut prin cuva cu etalon*7cest aparat, analog spectrofotometrului GH+50 este monofascicularşi are aceeaşi sc6emă structurală cu aceea e3cep"ie, că valoareaînregistrată este fi3ată pe panoul electronic*


26/53


27/53

– filtrude lumină neutru9 B – filtru de lumină colorată& 1 – cuva cu solu"ia analiată saude referin"ă9 0 – placă de scindare a flu3ului de lumină în două fascicole9 –fotodiod, – fotoelement

Aspecul e=eri!r al "!!c!l!rimerului J-.H= – sursă de lumină9 5 – m2nerul de conectare afiltrelor de lumină9 > – camera cuvelor9 B – m2nerulde deplasare a cuvelor9 1 – m2nerul de reglare asensibilită"ii9 0 – m2nerul de reglare a aparatului la otransmitan"ă de =88I9 – microampermetru


28/53

Pre8ăirea pr!$el!rCuvele5 De regulă proba cercetată se diolvă în cantitatea necesară

de solvent şi se toarnă într+un vas tran"parent #ptic predestinatmăsurărilor – cuvă*Deoarece sticla obişnuită absoarbe radia"iile ultraviolete, pentruefectuarea măsurărilor în domeniul ultraviolet al spectrului sefolosesc cuve de cuar"* 4entru măsurările în domeniul viibil pot fi folosite cuvele dinsticlă sau din masă plastică* Cuvele din plastic pot fi utiliate numai pentru solven"ii care nu le diolvă*


29/53

Concentra#ia solu#iilor pot fi estimate din legea Fambert+Weer,"in2nd cont de faptul, că lă"imea stratului absorbant este de = cm*

Deoarece, de regulă, valorile ma3imale ale absorban"ei laspectrofotometrele uuale sunt egale cu 5, este necesară alegerea

concentra#iilor optimale de lucru*


30/53

;olventul utiliat trebuie să fie $transparent % (să nu absoarbă) în domeniulinvestigat*


31/53

In"luen%a p-ului asupra specrel!r UV-VIS

A$s!r$an%ele s!lu%iil!r rea8enului la #i"erie +al!ri ale p-ului


32/53

?ie că reagentul organic disociaă ca un acid monobaicconform ecua"iei&

&A ↔ & ' ' A

7tunci, constanta de disociere a reagentului, poate fi redatăde e3presia matematică&

A$s!r$%ia solu"iei reagentului care con"ine at2t forma

disociată, c2t şi cea nedisociată conform legii Wug6er+Weer şi principiului aditivită"ii este&

unde * este ponderea formei disociate X A

Y9(1 – *) + a celei nedisociate X &AY9 şi sunt coeficien"ii molari de e3tinc"ie ai formei

disociate şi nedisociate la lungimea de undă λ +C – concentra"ia molară a solu"iei de reagent, care este

constantă în toate e3perien"ele*


33/53

Me!#a #e calcul 6me!#a puncel!r is!$esice7

&A ↔ & ' ' A

λ λ

λ λ

a, A

&Aa,

- -

- - (

−

−

=

−


34/53

Me!#a 8ra"ică

Depen#en%a D f(p


35/53

DETERMINAREA COMPOGIIEI COMPUKILOR COORDINATIVI

Diagrama de stare a unui sistem triplu alcătuit din solvent S,generator de comple3 M şi reagent fotometric R


36/53

etoda Bstromîslensii!ob sau metoda seriilori"omolare

,M Z n[↔

Mm[ n

Depen#en%a ran#amenului "!rmării c!mple=ului #e c!mp!&i%ia s!lu%iei

unde C . şi C / sunt concentra"iile ini"iale ale componen"ilor ce reac"ioneaă M şi [


37/53

4entru realiarea analiei se pregătesc solu"ii ale ambilor componen"i cu aceeaşiconcentra"ii şi se amestecă în anumite propor"ii (cel mai des =&E sau E&=), păstr2ndnesc6imbat volumul total al solu"iei 6 > 7 const 7, precum şi suma

numărului de moli ai ambilor componen"i în volumul sumar răm2ne întotdeaunaconstant 6C > C 7 C const 7*De e3emplu&

olumul solu"iei sării metalului, ml = 5 > B 1 0 E

olumul solu"iei de ligand, ml E 0 1 B > 5 =

Depen#en%a #ensiă%ii !pice #e rap!rul c!ncenra%iil!r m!lareale su$san%el!r reacane


38/53

Me!#a #e saura%ie sau me!#a rap!ruril!r m!lare

:sen"a metodei constă în stabilirea dependen"ei densită"ii optice de

concentra"ia unuia din componen"i la concentra"ie constantă acomponentului al doilea*

Cur$a #e saura%ieH1 2 penru un c!mple= sa$ilB 2 penru un c!mple= pu%in sa$il sau

nesa$il4unctul de fr2ntură pe curbă corespunde raportului coeficien"ilorstoec6iometrici ai reagen"ilor egal cu raportul concentra"iilor lor în

punctul de ec6ivalen"ă ( *)*


39/53

Caracerisicile specrale ale su$san%el!r !r8anice

Specrele #e a$s!r$%ie UV-VIS "urni&ea&ă in"!rma%ie #espreH

natura i p#iţia cr#,#f#ril#r n ,#leculă+ "tere#c3i,ia ,#leculel#r+ e*i"tenţa legăturil#r de 3idr#gen puritatea "u4"tanţel#r+ identificarea c#,plecil#r cu tran"fer de "arcină5

Caracerisicile specrale #i"eră aprecia$il la cr!m!"!rii i&!la%i

c!mparai+ cu cei c!n>u8a%iF


40/53

Specrele cr!m!"!ril!r i&!la%i Alcani şi cicloalcani5 7ceşti compuşi con"in numai legături de tip σ şi, deci, în moleculele lor

sunt posibile doar trani"iileσ→σ

* 7ceste trani"ii necesită energii mari şi ma3imele deabsorb"ie sunt plasate în domeniul U de vid* λma3(C!B) - E> nm, λma3(C5!0) - 1 nm*Ciclobutanul, ciclopentanul şi ciclo6e3anul sunt @transparen"iA p2nă la =1 nm, iar absorb"iaciclopropanului la =1 nm este cauată de o oarecare nesaturabilitate a ciclului său triatomic*

Compuşii satura"i ce con"in 6eteroatomi (., $, S, 6alogeni) în afară de electroni pe orbitalii σ

con"in şi electroni pe orbitaliin de nelegătură* \rani"iile n

→σ

necesită energii mai micidec2t trani"iile σ→σ∗, deci, spectrele electronice ale acestor compuşi con"in beni deabsorb"ie în domeniul U apropiat (deplasare batocromă)*

Caracerisicile specrale ale $en&il!r #e a$s!r$%ie ale un!r c!mpu:i saura%i ce c!n%in heer!a!mi


41/53

Alchene şi alchine5 \rani"iile specifice alc6enelor şi alc6inelor sunt de tip π→π , benilecaracteristice fiind cuprinse în domeniul =08 – 558 nm* Wanda de absorb"ie a etileneicorespunătoare acestei trani"ii electronice apare la =05 nm şi are o intensivitate mare, aşa

cum trani"ia respectivă este @permisăA*7lc6enele alc6il+substituite absorb în domeniul =5 – =E1 nm* 4oi"ia benilor depinde denumărul substituen"ilor lega"i de legătura dublă, precum şi de caracterul geometric al poi"ieilor (ci" sau tran")*


42/53

ntroducerea substituentului ce con#ine un heteroatom este înso"ită de interac"iunea perec6iide electroni neparticipan"i ai acestuia cu electronii π ai legăturii duble şi formarea a doiorbitali completa"i cu electroni*

Tran&i%ia .1 necesiă ! ener8ie mai mică 'n c!mpara%ie cu eilena nesu$siuiă :i$an#a #e a$s!r$%ie se #eplasea&ă la lun8imi #e un#ă mai mari 6#eplasare $a!cr!mă7F


43/53

C!mpu:i car$!niliciF Cromoforul compuşilor carbonilici este grupa>

C@O*Spre deosebire de cromoforul etilenic, cu care formal se aseamănă,

cromoforul carbonilic dă naştere la două beni de absorb"ie, determinate detrani"iile

π→π

şi n→π

*

;en&ile c!respun&ă!are ran&i%iil!rπ→π

apar în domeniul lungimilorde undă λ

ma=

@ ,9 2 . nm şi posedă valori mari ale coeficientului dee3tinc"ie* 7nalog cromoforului etilenic, preen"a substituen"ilor alc6ilicidetermină efecte batocrome* Substitu"ia atomului de 6idrogen prin diferi"isubstituen"i induce, de regulă, mărirea energiei orbitalilor π∗ şi practic nuinfluen"eaă energia orbitalilor n* Ca reultat absorb"ia are loc la lungimi de

undă mai mari, în compara"ie cu caul lipsei substituentului*

Tran&i%iile elecr!nice n→π

determină apari"ia în spectrele U+%S alecompuşilor carbonilici a benilor de absorb"ie în domeniul .4 2 .9 nm*Deoarece aceste trani"ii sunt formal @interiseA, aceste beni au o

intensivitate mică*


44/53

rupe cr!m!re cu a&!

7ceste grupe de tipul 2N@O( >C@N( 2N@N2 se comportă analogcromoforului >C-.*


45/53

Specrele cr!m!"!ril!r c!n>u8a%iSpecrele cr!m!"!ril!r c!n>u8a%iAlchene c!n>u8aeF Conugarea se manifestă în spectrele electronice deabsorb"ie ale alc6enelor prin deplasarea batocromă a benii π→π∗* 7cest efect see3plică prin conugarea orbitalilor π, adică suprapunerea lor* Ca reultat seformeaă c2te doi orbitali noi& de legătură şi de antilegătură, ceea ce micşoreaădiferen"a dintre energiile lor, deci uşureaă trani"iile electronice n→π∗ şi π→π∗&


46/53

C!mpu:i car$!nilici nesaura%iF Conugarea grupei carbonilice cu legăturile duble

(analog efectului de conugare a legăturilor duble între ele) este înso"ită în spectreleelectronice de deplasarea batocromă a benilor caracteristice de absorb"ie* 7stfel,alde6idele nesaturate posedă o bandă intensivă de absorb"ie (εma3 - =8B) la λma3 -5=1 – 518 nm, care corespunde trani"iei π→π∗* Wanda de absorb"ie n→π∗ apare îndomeniul >88 – >18 nm şi este mai pu"in intensivă (εma3 - =88)*

Aci&i car$!=ilici :i #eri+a%ii l!rF Cromoforul carbonilic este preent în moleculeleaciilor carbo3ilici şi a deriva"ilor lor& aceştea pot fi considera"i drept compuşicarbonilici, în care cromoforul >C-. este conugat cu diverşi au3ocromi* Datorităconugării legătura dublă >C-. capătă un caracter par"ial de legătură simplă care see3cită cu energii mai mari*


47/53

C!mpu:i ar!maici

Wenile de absorb"ie caracteristice compuşilor aromatici apardatorită trani"iei unui electron π de pe orbitalul de legătură peorbitalul de antilegătură neocupat (trani"ii π→π∗)*

7ceşti compuşi preintă beni caracteristice E (etilenice) şi 6

(benenoidice)*Wanda caracteristică 6 apare în spectru cu valori mici ale

coeficientului de e3tinc"ie, deoarece trani"ia π→π∗, care ogenereaă, este @interisăA*

4reen"a substituen"ilor nesatura"i conuga"i cu nucleul aromaticdetermină apari"ia unei beni 8 (conugată) datorită preen"ei a încăun sistem π→π∗*


48/53

7supra poi"iei benii din domeniul 588 – >88 nm esen"ialin"luen%ea&ă su$siuen%ii :i s!l+en%iiF

%nfluen"a substituentului asupra poi"iei benii de absorb"ie ainelului aromatic este determinată de natura şi caracterul acestuisubstituent*

As"elH

]substituen#ii ce posedă doar efect inductiv (+C!>, $Z!>) practicnu influen"eaă poi"ia benii de absorb"ie benenoide,

]substituen#ii acceptori de electroni sau cei ce sunt capabili să participe la con4u'are cu sistemul al inelului aromatic (+.!,

+.[, +$!5, +C-C+, C-., +$.5) influen"eaă semnificativ formaspectrului* 4reen"a substituen"ilor de acest fel induce trani"ii cutransfer de sarcină, adică în spectru apare banda respectivă detransfer a sarcinii (electronului)*


49/53

Fa aşa transfere se referă orice transfer al electronului de pe unorbital localiat într+un sector al moleculei pe un orbital localiat înalt sector al ei*


50/53

6anda etilenică a c!mpu:il!r ar!maici su$siui%i ese #eplasaă $a!cr!m 'nc!mpara%ie cu $en&enul( in#i"eren #e naura #!n!ră sau accep!are a su$siuenuluiF] 4reen"a unei legături duble conugate (de e3emplu caul stirenului) determină apari"ia

unei beni intensive deplasate batocrom* aloarea deplasării şi intensivitatea acestei beni creşte o dată cu intensificarea efectului de conugare*] ^rupările au3ocrome cu efect donor Z: (–$!5, –$[ 5, –.!, –.[, –!al) produc o

deplasare batocromă a benilor de absorb"ie, care este datorată con4u'ării electronilorneparticipan#i la le'ătură ai 'rupelor auxocrome cu electronii ai inelului aromatic,ceea ce duce la creşterea densită"ii electronice în inel şi, respectiv, micşorarea energiei

necesare pentru realiarea trani"iei*] ^rupările au3ocrome cu efect acceptor de electroni (+:) determină deplasări batocrome

ale benilor corespunătoare trani"iilor π→π∗ ca urmare a e3tinderii sistemuluicromofor în reultatul conugării* Deplasarea batocromă în aceste cauri este cu at2t maiaccentuată cu c2t este efectul acceptor de electroni a grupei au3ocrome este mai pronun"at*

] Deplasări batocrome pot apărea şi în reultatul deprotonării compuşilor aromatici*

7stfel, deprotonărea fenolilor (formarea fenola"ilor) duce la apari"ia sarcinii negativelocaliate pe atomul de o3igen9 ca reultat are loc o deplasare batocromă a benii deabsorb"ie cu o creştere concomitentă a intensivită"ii ei* .+alc6ilarea fenolilor induce unefect invers& în acest ca perec6ea de electroni neparticipan"i ai atomului de o3igenfenolic interac"ioneaă cu grupa carbonilică şi practic nu are loc deplasare de sarcinăspre inelul aromatic*


51/53


52/53

. dată cu creşterea numărului de substituen"i alc6ilici în inelul

aromatic are loc deplasarea benii de absorb"ie în domeniullungimilor de undă mai mari&


53/53

Efecte sterice în compuşii aromatici ?actorii sterici influen"eaă esen"ial spectrele de absorb"ie ale

compuşilor aromatici9 în cauri foarte rare doi cromofori conuga"imanifestă doar ma3imele de absorb"ie proprii* 7stfel, în cauldifenilului se observă o deplasare batocromă condi"ionată de efectelede conugare a celor două inele aromatice, pe c2nd introducerea a doisubstituen"i în poi"iile para + de e3emplu în 5,5+dimetildifenil +împiedică conugarea inelelor aromatice şi spectrul devine analogspectrelor deriva"ilor monociclici ai benenului&

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alina03
View:	219 times
Download:	0 times

Spectroscopia Electronica

Documents