I' ,

.. I·

••

I

ROl\I1NIA

I~STlTUTUL ROMAN DE

STANDARDIZARE

0(

STANDARD DE STAT EDIT IE OFICIALA

TEREN DE FUNDARE

PILOn :FORA n DE DIAMETRU llARE , ,

jPreSCriPlii generale df' prOiectare, execufie ~i recepfie

CZU 624.154 :711.71

STAS 2581/4-90

1 nlocuic,te :

STAS 2581/4-85

Claslf\earea al'lIlJumerlCI

G 21

t--:;, Foundation ground 1··-..~

.' ~jARGE DIAMETER DRILLED Terrain dc fondlltion

PIEUX FORES A GRAND DIA"tETRE . Prl'scriptions generales en vue de

I'Hablissement des projets, execu­tion et reception

OCHOBaHHe CHAM HAEMBHbIE E¥PEHlIEM

C EOJIbIIlMM )l;lIAMETPOM . 06U\He upei\UHCaHHII uo UpOeKTBpO­Ba:HIo, IIJI'OTJB"leHIlIO II npHeMKe

0, ' PILES .; t:De~gn, construction and acceptance tf general specifications

: i rio: 4 ~t.' ~::. 1 H ENERALIT ATI 8. c.' U. .1. EIIINESCU-: it,· III I A, I

[.~.;l Obiect ~i domeniu de aplieare I~ /r~~ -.. "Prezentul standard stabile~te prescrip~iile generale de proieetare, executie

a pilo~ilor fora~i de diametl~u mare, utiliza~i la fundatiile construe~iilor. . "i recep~ie

Pilo~ii fora~i de iliarmetl'U mare sint pilotirealiza~i prin forarea unei ga.uri eu diametru 1 de 600 mm sau mai mare, introducerea unei CMcase de annatura. ~i urnplerea eu beton.

Dupa efectul pe care forarea 0 are asupra terenului din jur, pilo~ii· fora~i de diarnetru mare sint pilo~i de dislocuire.

1.2 Uasifit'8re

1.2.1 Dupa modul de sustinere a peretilor gaurilor, pilotii fQrati de diametru mare pot fi:

- forati in uscat ~i netubati;

1.2.2

- forati sub noroi;

- forati cu tubaj recuperabil;

- fora~i cu tubaj ncrecuperabil.

Dupa variatia sec~iunii, pilofij f m1J\"i <Ie diametru mare pot fi:

-- cu seep-unea transversala constanta;

cu sec~iunea transvel'l'lala variabila : eu evazare la baza; eu evazari multiple.

1.2.3 Dupa modul de tran,,;nttere a incarcarilor axiale la. teren, pilo~ii forati de diametru mare pot fi:

- pw'tatori pe virf;

- flotanti.

1.2.4 Dupa pozitia axului pilotului:

- vertical i

- inclinat.

] .3 Prevederi generale

1.3.1 Utilizarea pilo~ilor forati de diametru mare este indicatii. in eazul fundaWlor care transmit terenului inca.reari axiale ~i transversale mari ~i atunci cind baza pilotilor patrunde intr-un strat practic incompresibil, pilotii lucrind ea purtatori pe virf .

OBSERVATIE - Straturi practic incompresibile se considera straturile alclituite din roci stlncoase sau semi­stlncoase (marne sau argile marnoase) sau'din pamlnturi macrogranulare (bloeuri, bolovii~uri, pletrifuri) carae­terizate prin modulul de deformatie liniarii

r t

£laborat de: MJNISTERUL TRANSPORTURILOR-Insti­

tutul de Proletltirl Transportnri Auto, Navale, .. Aerlene "I MINISTERUL INVATAMINTULUI

Institutul de Constrnct" Bucure~ti

E;;;.100000 kPa

AprGbat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Jean Louis Calderon nr. 13

BUCUREf;\TI Telex 11312 I.R.S. R

Data IntraI'll In Ylgoare:

1990 .. 12 .. 01

JJ

STA.S 2561/4-90 -~-

Pilotii forati de diametm mare pot fi folositi l)i ca pilo~i flotanti, pe amplasanwnte in care, pilla la adincimile maxime ce pot fi atinse de piloti, nu se inti1ne~te un Rtrat pmctic incompresibil preeum :;;i pe amp1asame'nte in care ,pre7.en~a in teren a unoI' obstaeole impie­diea introducelea la cota a pilotilol' ue indesare.

In cazurile in care cercetarile de teren pun in evidenta aluned1ri dp t(,1'p11 , Re 1'eco­manda f'olosilea eu plioritate a piloti1or forat~ eu tubaj nerecupeIabil.

Utilizarea pilo~ilor inclinati este indirata in cazul fundatiilor 1)e piloti eu rauiere inalte, supuse la SOliCW1l'i ol'izontale importan te'. La stabilirea inclinih'ii se au ill \'edpl'e per­fonnulltele utilaju1ui de executie.

1~3.2 :tn cazul in care pilotii forati cu diametru mare se executa in indnta unoI' objective indmMiale, pozitia pi101 ilor ke definitiyeaza eu acordul bendiciaru1ui.

2 nAT}~ NECESA IlE l'BKTHU PT{OIECTA HEA FUXDATIILOH PE 1'11,{)'!'I ]<'OIL\TI DE DIAMETRC l\lARE

2.1 Date pl·ivind umplusanwntnl

Pentru proieetarea ~i l'ealizarea pilotilor fCl'uti de diametru lllare trehuil' p,a Re execute cercetari ~i .examinari de teren Cltre sa. punr1 in eyiUentil: 1'8telele subterane (apa, ranali:mre, gaze, electrice, telefol1 iee etc.).

2.2 Date privind leJ'eIlul dp fundal'.'

2.2.1 Intocmirea proieetelol' funuatii10r pe piloti forati de diametru nWIP Re fa(~c- 11(' ba/la studiului geotdmie intocmit confonll STAS 1~42!1-89, Cale trebuie sa euprinuit, in pl';l\('ip~1l, ul'matoarele date:

- ~tratifica~ia terenului de fundare ~i caraeteristicile geot1>hniee (fiziee :;.i mpc~tl\tee) ale fieC!ll'ui strat; estc obligatorie recunoa~terea starii naturale a stl atul'ilor de pamint intilHit,e~ pe baza incercarilor de 1abol'aior pe probe netulburate 9i/';~Hl a incercru'ilor ill "itu (110ne11'O­metrie, presiometrie ete.);

nivelul apei subten)'ne 9i variatia acestuia in timp: varia~ia ni velului in conditii naturale; variatia nivelului cauzaM de aparitia unoI' 1uc1'ari in ZOIl,l;

agrep,ivitatp,t apei subterane, conform STAS 3340/1,2-83;

date 1)l'ivir(1 regimul hidrologie (etiaj, d\'el maxim, niyel mllllm, adincil1le de afuie1'e etc.), in cazlll 1ucr:11ilor pentl'u tl'aversarea unoI' cUl'suri de apa;

- stabilitat(~a ampla~amentului (alunecari, eroziuni, eal'sturi, ebulmente etc.).

2.2.2 Prosp'ectarea tercllului de fundare se face pe 0 adincime stabilita avind in v('clere prevederile STAS 1242/1-89.

:tn euprinsul wnei active trebuie sa se verifice daca sub stratul in carel'le opre~te baza pno~Hor nu exista un strat sau 0 intercalatie foarte compresibiUL

Daca studiile geotelmice efectuate pe amp1asament exc1ud posibilitatea aparit,iei unci intercalatii foarte compresibile, luerarile de prospectare trebuie sa patrunda in stratul portant de 1a baza pilo~ilol', pe 0 adinei~ne de 3d (d fiind diametrul pilotului); in cazul rocilol' COlll­

pacte, trebuie sa se depa~easca Z(,na alterata.

2.3 Date privind acliunile asnpra pilolilor

Ac~iunile asupra pilotilol' forati de diametru mare se exercita, de regula, prin inter­mediul radierului (311 elementului care solidarizeaza capetele pilotilor). in situatii speciale, pilo~ii pot fi aetionati ~i de terenul din jur, ca de exemplu in cazul manifestarii pe suprafata l~terala a piloWor a rezistentei negative, in cazul exercitarii unoI' presiuni laterale sub efec­tu1 unei supraillcarcari locale la suprafata terenului sau sub efectul unei mase de pamint 'in mi~care etc.

2.4 Date privind cUllacitatea portanta a pilo!ilor

2.4.1 Capacitatea portanta a pilotilor se stabile9te pe baza rezultatelor. incercarilor asupra unor piloti de proba, executati pe amplasament cu aceea~i tehnologie ~i aeelea~i utilajc avute in vedel'e in proiectu1 de executie al funda~iei pe piloti, sau asupra unor pilo~i care ramin in

luerare, in cazurile mentionate 131 pct. 2.4.5.

tn fazele preliminare de proiectare, eapacitatea l)Ortanta a piloti10r se stabile~te prin calcul f010sind formule1e empirice precizate 131 pet. 5.3, iar proiectul de executie se defini­tiveaza numai dupa obtinel'ea I:ezultatelor incercarilor pe piloti de proba.

,

t j

,.

\ ..

a ...... 8TAS 2561/4-9 ()

, 2.4.2 fncercarea in teren a pilotilor de proba pentru determinarea capacitatii portante reale se face conform STAS 2561/2-81 ~i pe baza unui proiect intocmit de organizatia de proiectare sau de unitatea care executa lucrarea.

tn functie de natura solicitarilor, proiectul de incercare poate cuprinde incercari la compreRiune, la smulgere ~i la forte orizontale.

tn anexa A, se arata exemplificativ, continutul proiectului de incercare.

tncercarea se efectueaza pina la atingerea incarcarii critice, cu exceptia cazUl'ilor men­tionate la pct. 2.4.5.

2.4.3 Numarul pilotilor de proba se stabile~te in functie de numarul total estimat al pilo­tHor din lucrare, de complexitatea conditiilor geotehnice, de natura ~i tipul solicitarilor, de datele existente asupra unor piloti de proba, realizati in conditii similare, de tipul ~i de clasa de importanta a constructiei.

OBSERVA TIE - fn fnnetic de eomplexitatea eonditiilor geotehniee, in amplasamentnl lnerilrii se pot tnWn i zone en stratificatii diIcritc. Prin zone en stratifieaW difcrite in eontcxtul prezentului standard, se il1\cleg cele la care capacitatl'a portautii. caleulatii. a unor piloti identici diferii. eu mai muIt de ±20 'Yo .

. Numarul minim al pilotilor de proba, in functie de numarul total al pilotilor ~i modul de solicitare, este precizat in tabelul 1.

--Numilrul de piloti

din lncrare san zona

1. .. 20 ---------

21. .. 100

101. .. 200

~201

Tubelul 1

Modul de solieitare I .I

compresinne I I I forte orizon smn gere tale

I 1 1 1

---------------2 2 2

--" ------3 2 2

3 + cite un pilot pentru fie- 2 2 care sutl! de piloti in plus' peste 200

"

2.4.4 tncercarea pilotilor de proba trebuie sa se faca inainte de inceperea executiei pilotilor definitivi din lucrare.

tn cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua incercari chiar in timpul execu­tjei pilotilor :lin lucrare, dar inceperea executiei celorlalte elemente ale infrastl'ucturilor (radi­ere, elevatii etc.) nu se face decit lupa efectuarea incercarilor ~i interpretarea rezultatelor.

2.4.5 tn amplasamente cu un numar redus de piloti, 20 sau mai mic, incercarile se pot efectua pe piloti care sa ramina in lucrare ~i au scopul de a verifica capacitatea portanta stabi­lita prin calcul. tn acest C3JZ, incarcarea maxima la care se incearca pilotul este egal~, cu capacitatea portanta stabilita prin ealcul conform pet. 5.3 tinind seama ~i de prevederile de la pct. 5.2.3 c.

La asemenea lucrari se poate renunta la incercari pe piloti de proba, daea se dispune de rezultatele unor incercari pe piloti executati eu aeeea~i tehnologie ~i in amplasamente asemana­toare.

2.4.6 La constructiile la care este necesara limitarea deformatiilol' (tasal'i, translatii orizon­tale, rotiri etc.) incerdirile pe piloti de proM, se efectuealla indiferent de numal'lll pilotilor din lucrare.

3 :MATERIALE

3.1 Beton

Pilotii se realizeaza din beton de clasa cel putin B 15.

Tipul ~i marca de eiment se stabilesc functie de elasa betonului ~i agresi v itatea me­diului in care se executa pilotii.

Dozajul minim de ciment:

350 kg/ro3 , in cazul betonarii in uscat;

400 kg/m3, in cazul betonarii sub apa sau sub noroL

~TA.S 2561/4-90 -4-

Agregatele trebuie sa fie de riu, sortate.

Dimensiunea maxima a agregatelor trebuie sa fie eel mult egala eu eea mai mica dintre va1orile:

1/4 din oehiul eareasei de armatura;

1/2 din grosimea stratu1ui de aeoperire eu beton a armaturii;

1/! <lin diametrul interior a1 eoloanei de betonare;

31mm.

Raportul A/(l kebuie sa fie mai mie sau eel mult egal eu 0,6.

Se folosese aditivi plastifianti ~i, daea este eazul, intirzietori de pl'izi't.

Oonsishmta betonulni, exprimata, prin tasarea eonnlui, trebuie sa fie de :

10 ... 15 em la betonarea in useat;

15 ... 18 em 131 betonarea sub apa san sub noroi.

Pentru pilotii situati in terenuri en ape agresive, la aleatuil'('a retetpi de uetomue trebuie sa se tina Reama de prevederile S'fAS 3011-83 ~i STAS 3349/1,2-83.

3.2 Armatura

Armaturile pilotilor se realizeaza din otel tip OB 37 sau PO 52 STAS 4.18/1-80.

4.1 Dimensiuni earaeteristiee

4.1.1 Diametrul

Diametrul pilotului se stabile~te funetie de tehnologia de exeeutie ee se adopta.

In eazul piloWor forati in useat ~i netubati preeum ~i in eel al pi!otilor forati sub noroi, diametrul pilotului se eonsidera egal en diametrul uneltei de sapare. In eazul pilotilor forati eu tubaj l'eeU11el'J,bil sau nereeuperabil, diametrul pilotului se eonsidera egal eu diame­trul exterior al tubajdui.

OBSERVATIE - In cazul pilotilor purtatori pc virf precum ~i in cazul unor solicilari orizontalc importantc, cstc rational ca diamctrelc sa fie cit mai marL

4.1.2 Lungimea

Lungimea pilutului forat de diametru mare se determina functie de adineimea 131 eare se intilne~te stratul praetie ineompl'esibil sau, in eazu1 in eare colo ana stratigraJiea Rtabilita prin foraje nu pune in evident a un asemenea strat, de adineimea pina 131 eare se stabile~te ea, prin efeetul eombinat al freearii pe suprafata latera1a ~i a1 rezistentei in p1anul bazei, pilotul trans mite 1a teren inearearea axia1a eare-i revine. Ija pilotii eu solieitari orizonta1e importante, 1ungimea pilotului se stabile~te astfel ineit sa se asigure ineastrarea neeesara in teren.

Adineimea de patrundere a pilotului in stratu1 portant trebuie sa fie de eel putin 2 d la pilotii eu d <1,20 m ~i 1,5 d la pilotii eu d ~ 1,20 m (d diametrul pilotulni). Daea stratnl por­tant este eonstituit dintr-o roea stineoasa, se admite ea ineastrarea sa se faea pe minimum 0,5 m dupa indepartarea stratului de roea alterata.

La stabilirea lungimii pilotului tn'buie sa se aiba in vedere ~i performantele instala­tiei de foraj.

4.1.3 Evazarea la baza

Evazarea la baza pilotului se faee numal III eazul in .eare baza patrunde intr-un strat eu eoeziune mare, avind rezistenta la eompresinne en deformare laterala libera (eompre­siune monoaxiala) de eel putin 21)0 kPa 131 forarea in useat ~i 300 kPa la forarea in apa.

Evazarea se faee sub forma unui trunehi de con, eu ina,ltirnea eel putin egala eu dia­metrul sectiunii eurente a pilotului. Se reeomanda ea aria seetiunii bazei Hl.rgite sa, nu depa­~easea de trei ori seetiunea eurenta a pilotului.

4.1.4 Pentru Rporirea capaeitatii portante a pilotului preeum ~i pentru mie~orarea deforma­tiilor datorate terenului de 131 baza, eventual slabit prin operatia de forare, seA poate preve­dea 0 injectare 1a baza pilotului sau in 1ungul suprafetei laterale a aeestuia. In aeest seop, tevile prin eare urmeaza a se injeeta suspensia (de obicei 1apte de eiment) se inglobeaza in corpul pilotului, fiind eoborite in gaura forata oiata eu eareasa de armatura.

!-----

r

,i

"

(#

I .'

, i' I

, ",

-5- STAS 2561/4-90

Reteta ~i tehnologia de injectare se precizeaza in caietul de sarcini.

4.2 Armare

4.2.1 Armarea pilot;ilor forati de diametru mare se face cu earca~e de armMura formate din bare Iongitudinale, freta, inele de rigidizare ~i distant;ieri.

4.2.2 Carcasa de armatura poate sa aiba sect;iunea constanta sau variabila in Iungul pilotului dupa cum rezulta in urma unui calcul de rezistent;a a elementului de beton annat sau di~ condit;ii constructive.

Armarea constructiva minima eRte de 0,5% la partea snperioara pe 0 lungime egaia cn 5 d (d dianfetrul pilotului) ~i, in rest, 0 sectiune de armatnra corespnnzatoare unui pro­cent de armiue de 0,25 % ; in cazul in care pilot;ii fac parte din radiere inalte, lungimea 5d se majoreaza cu lungimea libera a pilot;ilor masurata de la talpa radierului pina la suprafat;a terenuIui, t,inind seama de afuiere.

4.2.3 Barele longitudinale ale carcasei, in functie de solicitari, pot fi din ot;el tip OR 37 sau PO 52. Ele trebuie sa aiba diametrul cel putin lA mm, sa fie in numar de cel put;in opt, iar distanta intre ele (lumina) sa fie de minimum 10 cm ~i de maximum 35 cm. Trebuie sa se evite rlispunerea barelor longitudinale pc doua rinduri.

Rarele longitudinale se sndeaz~1 pe incle de rigidizare dispuse la 3 .. .4 m in lungul carcasei.

4.2.4 Armarea transversala se face cu freta din otel tip OR 37, avind diametrul de mini-mum:

8 mm la d <0,8 m

10 mm 181 d = 0,8 ... 1,20 m

12 mm 181 d> 1,20 m

in care d eRte diametrul pilotului.

Pasul fretei.se adopta construetiv sau prin calcul, dar nu mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.

La pal'tea superioara a carcasei ~i in zonele de imbinare a tronsoanelor, pc 0 lungime egala cu d, pasul fretei trebuie sa fie de maximum 15 cm.

4.2.5 Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, irma­direa barelor longitudinale in cazul carcaselor alcatuite constructiv se poate face prin suprapunere fara sudura, cind diametrul barelor longitudinale nu depa~e~te 25 mm. !n cazul pilot;ilor la care armatura longitudinala rezulta din calcul sau pentru diametre mai mari de 25 mm, inna­direa se face prin sudare, cu respect area prevederilor STAS 10107/0-90.

4.2.6. Pentru asigurarea centrarii careasei de armatura in gaura de foraj, pc barele longitu­dinale ale carcasei, 181 exterior, se monteaza, 181 distant;a de 2 .. .4 m, distantieri sub forma unor patine din otel beton sau a unoI' role din beton simplu, dispu~i pe circumferinta astfel:

4 . .3

cite 3 in fieeare sect;iune la pilotii eu d <100 em ;

cite 4 in fieeare seet;iune 181 pilot;ii eu d;:;, 100 cm.

Acoperirea Cll bet on

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, mltsurata de In fc*" exterioara a barelor longitudinale, se stabile~te in functie de tehnologia de executic a pilo­tHor. Realizarea acoperirii prescrise se asigura prin centrarea earcasei de armatura in gaura de foraj eu ajutorul distantierilor montat;i conform pet. 4.2.6.

Grosimea tninima a stratului de acoperire se ia de :

5 ... 7 cm (in ftmctie de diametru) 181 pilot;ii forati in uscat ~i netubat;i;

8 em la pilotii forati sub noroi;

6 cm 181 pilot;ii forati cu tubaj reeuperabil;

4 cm 181 pilotii forati cu tubaj nerecuperabil.

4.4 Incastrarea piloti1ol' in radiN'

Oorpul pilotului trebuie sa, patrumla in radier pe 0 lungime de cel putin 10 cm, fara a tine seama de betonul de egalizare.

Rarele longitudinale ale carcasei de armaturi se ancoreaza in radier pe 0 lungime de cel putin 40 dl (dl diametrul barelor longitudinale), evazindu-se.

Ini'ilthnea radierului se ia eel putin egala eu diametrul pilotului. Distanta dintre rata pilotului ~i marginea radierului se ia de cel putin 25 cm.

•

, ", ~TAS 2561/4-90 -6-

Acoperirea cu beton a al'maturii inferioare a radierului se ia de cel putin 10 cm.

4.5 Distan~a minima intre axelc pi1o~ilol' unei ltll1datii se ia egala cu 2 d + ~-100 '

in care d este diametrul piiotului iar D este fi~a reala a pilotului (definita lapct. 5.3.2.1). ReIa­tia se aplica Ia radiere joase ~i pe zona de pilot cuprinsa in teren Ia radierele de tip ina~t.

5 OALOULUL PILO~ILOR FORATI DE DIAMETHU l\TARE

5.1 Prescriplii generale

5.1.1 OaleuIul pilotilor se efectueaza:

- la starea limita de capacitate portanta, pentru toate categoriile de piloti;

- ia starea limita :Ie deformatii, pentru pilotii flotanti ~i in (·~tzurile mentionate la pct. 5.2.3 b ~i c.

Oonsiderarea starilor limita de capacitate portanta ~i de defOl'ma~ii se face conform STAS 3300/1-85. .

5.1.2 Prin calcuIul la starea limita do capacitate portanta trebuie sa Re aRigure reRpoc­tarea conditiei:

8~R (1)

in care

S efortul de calcul ce actioneaza intr-un pilot din fundatie Rtabilit conform STAR 2561/3-90 ;

OBSERVATIE - In valoarra S se include ~i greutatea proprie a pilotului, calculatii \inln<l seama ~i de subpresiunea apei la pilotii flotal1ti.

R capacitatea portanta a pilotului, stabilita conform pet. 5.2.

5.1.3 Prin caicululia starlta limit"a de deformatii trebuie sa se asigure respectarea conditiei :

(2)

in care

A deformatia probabila a fundatiei pe piloti, calculata, conform STAS 2561/3-90;

A deformatia a1misibila a constructiei, stabilita conform STAS 3300/1-85.

5.2 Detel'minarea capacitatii portante a pilotilor pc baza l'czultatelor incercarilor pilotilol' de probii

5.2.1 Oapacitatea portanta a unui pilot izolat, pe baza incarcarii critice stabilita prin incer­carea pilotilor de proba, se determina, cu relatia :

R = k m Per (kN) (3)

'in care

k coeficient de omogenitate egal cu 0,7;

m coeficient al conditiilor de lucru avind valorile 'lin tabelul 2 in functie de modul de solicitare; ,

Per incarcarea critica a pilotului, in kilonewtoni, determinata prin incercari pe teren.

tn functie de modul de solicitare a pilotului, in relaVia (3) 11 ~i Per se inlocuiesc cu:

R capacitatea portanta a unui pilot izolat solicitat la compresiune;

Rsm capaeitatea portanta a pilotului solicitat la smulgere;

Ror capacitatea portanta a pilotului solicit at la forte orizontale;

Per incarcarea critica la compresiune;

P , incarcarea critica la smulgere', Cr sm

P Cr or forta critica orizontala.

"I.PIf

I

I· i

~ i I I

~ f

•• 1

!

I i

• I

!I'

,..

c

. '

-7- STAS 2561 /4-~

Modul de solicilare I cOIllPreSiune! Smulgere Forte orizontal0

m I 1,00 I 0,60 0,70

5.2.2 Daca pentru 0 zona, in urma incercarilor asupra pilotilor de proba, rezulta mai multe valori P cn valoarea P lr carc se introduce in relatia (3) se stabile~te ea me1ie a valorilor individuale, pu exceptia urmiHoareIor situatii :

a) la doua valori Pen daca diferenta dintre cele doua valori ~i valQarea medie este mai mare de 20%, P cr se ia eu vaJoarea cea mai mica.

b) Ia trei sau mai muIte valori Per' Re exclude valoarea ce difcra cu mai mult de 20% fata de valoarea medie ~i se l'Pcalculeaza valoarea mcdie; operatia se repeta, daca eRte cazul, pina ee se ajunge Ia Rituatia de Ia pet. a).

5.2.3 Daea la efectuarea incerearilor se conRtata ca:

a) se atinge Pet (in cOl1(litii1e precizate in STAS 2561/2-81) inainte de a avea valoarea R caleulata conform pet. 5.3, eapacitatea portanta a pilotului se caleuleaza cu relayia (3) in care P cr are valoarpa obtinuta in cursul incercarii;

b) nu se atinge Pm iar valoarea inci'ircarii este superioara valorii R caiculata conform pet. 5 .. '3 (in cazul pilotilol' de proba ineereati pentru determinarea eapaeitayii portante), atunci eapacitatea portanta se ia egal:1 eu R ealculata conform pct. 5.3, cu conditia ca valoarea defor­matiei corespunzatoare acestei incareari sa respecte prevederile de Ia pct. 5.1.3.

c) nu se atinge P cr pin a Ia valoarea estimata R conform l)('t. 5,3 (in cazul pilotilor din lucrare ineercati pentru verificarea capacitaW portante) atunci capaeitatea portanta se ia egala cu R caiculata conform pc't. 5.3, verificind incadrarea deformatiei in prevederile de la pct. 5.1..'3.

5.2,.4 Daca din diagrama incarcare - deformatie stabilita Ia incercare, valoarea deformayiei eorcspunzatoare eapaeitatii portantc R este mai mare decit cea admisibila (pet .. 5.1.3) capa­citatea portanta se limiteaza la valoarea corespunzatoare deformatiei admisibile.

5.3 Determinarea capacitiilii portante prin calcnl

5.3.1 Capacitatea portanta Ia compresiune R a pilotilor purtatori pe virf se caiculeaza eu relatia :

in care

k = 0,70

m = 1,00

R = k m PvA (kN) (4) ,

A aria sectiunii maxime in pianul bazei pilotuIui, in metri patrayi, care se considera :

A = 7t:2

Ia piloti cu 5eet;iune eirculara constanta cu diametrul d;

A = 0,9 7td~ Ia pilot;i cu baza Iargita, cind se poate controia diametl'Ui bazei Htr-4

gite db;

pv l'ezil,;tent;a de ealeul a puminLului ~mb vil'ful pilotului, in kilopascali, care Re adopta astfel : • pelliru pilotii carc reaZt'ma eu baza pe roca stincoasa sau semistincoasa:

( t '

pv = (Jrs d + 1,5 )

(1'8 rezi"tenta medie la eompresiune a roeii, determinat~L conform STAS 6200/5-71 pe epruvete in stare saturata, in kilopal:lca.Ii;

t adincimea de incastrare in stillca a bazei pilotuIui, in metd;

rAS 2561/4-90 - 8 -

5.3.2

d diametrul pilotului in planul bazei, in metri .

• pentru pilotii care reazema cu baza in straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolovani~, pietri~), conform relatiei (8) pct. 5.3.2.2.

OBSER\CATII 1 In cazlIl exislen~ei in stratul portant, sub virfuI piIotului, a unor orizonturi stineoase putt'rIlie fisurate sau a un or intercalatii nestincoase este obHgatorie, in toate situatiiIe, verificarea capacitatii portante prin incer­cari pe piloti de proba 2 In cazurile mentionate Ia observatiile 3 ~i 4 de Ia tabeluI 5, va:!oarea R Be reduce eu un tcrnIl~n eorl'spun­zator rc~istentei negative pe suprafata Iaterala a piIotului.

Oapacitatea portanta la compresiune R a pilotilor flotanti se ealculeaza eu relatia :

(kN) (6)

in care

k = 0,7

1nl coeficient ce depinde de iphnologia de betonare a pilotului, dat in tabelul 3 ;

1nz coefieient ee depill(Ie de modul de sustinere a peretilor gaurilor, dat in tabelul J;

A conform pct. 5.3.1;

Pv rezistenta de calcnl a pamiutullli :,ub virful pilotului, in kilopaseali, care Ke adopt a conform pct. 5.3.2.1 sau pet. 5.:3.2.2;

U perimetrul sectiunii tran,;verKale a pilotului, in metl'i;

Ji rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului in dreptul stl'atului i, in kilopascali, conform tabelnlui 5;

II lungimea pilotului in contact eu stratul i, in metri.

Tabelul 3 _~_ ~ __ c_.-_______ ~ __ _

I Categoria piimintului \ de Ia baza piIotului

Tehnologia de bdonare a piIotulni c

_~~ __ ,;--_co_e_z-_iv---:lml necoeZi~J I 1,0 : ___ 1_,o __ 1

-~---l-O'~ ___ l--,--,o_1

Betonare in useat

Betonare sub apa:

- eu injcetie Ia baza

~-___ fi'_ir_a_i_n-,,--je_e-,-t_ie_Ia_b_a_z_a ___ ~ _____ I __ ~,_~~ ___ ~ ____ 0:..., 9_~ __ 1

_~~,8 II 0,9\ Betonare sub noroi :

- eu injeetie Ia baza

- fara injeetie Ia baza

ModuI de sustincre a peretilor gaurilor

0,6 0,8 I

TabcluI 4

Categoria pamintului din juruI piIotului'

eoeziv I necoeziv

m 2 -----------~----------___'c_----,----"-------I

Pilot forat in useat ~i netubat I 0,6 -- -----'---0,7

0,5 --~ 0,6

---0,7

--

0,6 0,8

Pilot forat sub noroi I

Pilot forat eu tubaj re-:uP~~bil --=-=-:~_II-----'---­Pilot forat eu tubaj nereeuperabil

I ---------------------------------------------------------------------------

,..

-9- STAS 2561/4-90

Tabclul 5

/

' -------Piimi;;luri n~eoezive ------ _I Piiminturi eoezive eu Ie

m~d~~n~n~~:a_ -----:- .-1- -----'I-------I------------;--------;-I----I----I! -tului imafI ~I medii

l fine prMoasc, ~O, 8 0, 7 (~~~_~_~_~'~_

m [ __ .. ___________________ _

I f, kPa ---------;---------,-------------,---------,-----;:--------;-----c------.-----~---

1 2 3 4 ;; 7

10 15 20 25 30 35

3.5 42 48 53 5G GO G5 72 70 XI; 9:-)

100

23 15 35 23 15 30 20 42 30 20 35 25 48 35 25 38 27 53 38 27 40 20 56 40 2() 4:1 32 GO 4:1 32 46 34 G5 4G 34 51 38 72 51 38 56 41 79 56 41 ()1 44 8G 61 44 oG 47 93 66 47 70 50 100 71 50

12 5 2 17 7 3 20 8 4 22 () 5 24 10 6 25 11 7 26 12 8 28 14 10 30 16 12 32 18 :-)4 20 36 22

'----- - -- ---------------____ I ______ -' _______________ _

---~.-.--

OBSERVATII

1 Valorilc f sc adopt,l pcnlru adincimile mcdii, corespunz5toare distantei de la mijlocul grosimii slratului i plnii la suprafa\a tercnului natural. ,

-Cind mnpluturile sau dccapilrilc sint mai mari de 3111, adincilllca sc milsoarii de la un nivel superior, respectiv inferior, cn 3 m nivclului t('renului natural. In eazul unor straturi eu grosimi mai mari de 2 m, dcterminarea valorilor f se face prin !lIIplirtirea tn ori­zonturi eu grosimea de maximum 2 m.

2 Pcnlru valori intermediarc ale adineimilor sau eonsistentei, f se inlerpoleazli !iniar.

3 Dadl in Iimitcle lungimii piIotului existii 0 intercalatie de pllmtnt puternie eompresibil, de eonsistentii redusii (turbii, mil niimol etc.) de eel putin 30 em grosime, iar suprafata terenului urmeazii a fi supratneiireatii (In urma sistematiziirii sau din aIte eauze), valorile f pentru stratul puternie eompresibil ~i pentru cell' de deasupra lui se determinii astfel:

cind supralneiirearea este plnii la 30 kPa, pentru toate straturile situate pinil la Iimita inferioari a stratului puternie eompresibil (inelusiv umpluturile) se ia f = 0 ;

cind supra!neiirearea este euprinsii intre 30 ~i 80 kPa pentru straturiJe situate deasupra stratului foarte com­presibil (inelusiv umpluturile) se ia f dill tabel multiplicat cu 0,4 ~i eu semn negativ, iar pentru stratul puternic eompresibil f = - 5 kPa ;

cind supraincilrcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte com­presibil se ia f din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia f = - 5 kPa.

4 Daca pilotul striibate umpluturi recente, straturi argiloase in curs de consoli dare sau straturi macroporice sensibile la ul11ezire cu grosimi mai marl de 5 m, valorile f se iau din tabel cu semn negativ.

5.3.2.1 Pentru pilotii care reazema cu baza pe paminturi coezive, valoarea Pv se calculeaza cu rela~ia (7), eu conditia asigurarii patrunderii bazei pilotului in stratul respectiv pe 0 adincime egala cu cel pu~in diametrul pilotului sau al bulbului.

(7)

in care

Nc = 9 factor de capacitate portanta;

Cu valoarea de calcul a coeziunii, dBterminata in condi~ii nedrenat e a siratului, in kilo­pascali ;

Y1 media ponderata, prin gI'o~imil(' ~traturilor, a valorilor de calcnl ale greutatilor \"olu­mice ale ~traturilor ~t,rab~itute de pilot, in kilonewtoni pe metru cub;

D fi~a reali'i a pilotului (adincinH'<l. la care :-le gase~te baza pilotului, maKurati1 de la nivelul terenului nat ural, san - pentru infrastrncturile podurilor - de la nivelnl fundului albiei, tinind Reama de adincimea de afuiere), in metri.

I '. ST.AS 2561/4-90 "'""" 10 -

In lipsa, datelor privind rezhlten~a la, forfecare a stratului (Ie la baza pilotului, se admite pentl'u paminturi coezive utilizarca va1orilor pv, din tabe1ul 6.

Tabelul 6

\--Adln:imea b'-l-Z-_C-i -.------=--------==I==---~~~~--~~:~~-~~~~~~~-----------_--_I-c=~_--,---------------------------~-------Pi10~Jlli, ~ 1 _____ o~___ __ 0_,_8 _____________ 0,_7 __ ---' ___ 0_, 6 ________ ~~ _______ 0_,4 __ _

3 5 7

1'", kPa ---- ---~5-0------75-0--- --~~0--'----~5-0-0---r--- - 400 ---1--- 30(-) -----;:--

10 12 15 18 20 30 40

1000 850 750 650 500 400 :l;-)()

1150 1000 850 750 600 500 4c,/,

1350 1200 1050 950 800 700 501

1550 1400 1250 1100 950 800 701, 1800 1650 1500 1300 1100 1000 801l 2100 1900 1700 1500 1300 1150 D50 2300 2100 1900 1650 1450 1250 1050 3300 3000 2601) 2300 2000 4500 4000 3500 3000 2500

---------------- ---------------'------ -----~---------------

OBSERVATII : 1 Pentru valori intermediare ale ilHlicelui de cOllsislentll Ie ~i ale adlncimii, valorile p" j'c7ulltl prill inlcr­polare linearll 2 tn cazul stratului coe7iv avlnd iIHlicele porilor e> 0,5, se utilizeaza valorile Pv COr dcdusc Cll rela\ia :

flv ",' = p,( 1 _ 0,5_e_~_,~~)

5.3.2.2 Pentru 'pilo1;ii care reazema eu ba/'::l in straturi necoezive, va10arca P. se ca1eu1eazlt eu relatia:

(8)

in care

a coeficient dat in tabelul 7, in fl1nctie de gradul de indesare ID al pamintului de 1a baza pilotu1ui;

Y va10area de calcu1 a greutatii "olumice a pamintului de sub baza pilotului, in kilo­newtoni pe metru cub;

Yl media ponderata, prin grosirnile straturilor, a valorilor de calcul ale greuWtilor volumice, ale straturilor strabatute de pilot, in kilonewtoni pe metru cub;

db diametrul pilotului la nivelul bazei, in metri; Dc fi~a de calcu1 a pilotu1ui, in metri, care se stabile~te asHe1 :

daca D;:::: Pdb, se considel'a Dc = ~db; daca D< ~db' se considera Dc = D;

D fi~a rea1a a pilotu1ui (adincimea la care se gase~te baza pi1otului, rna surata de 1a nive1ul terenului natural, sau - pentru infrastrueturile podurilor - de 1a nive1u1 fundatiei albiei, tinind seama de adincimea de afuiere), in metri;

i~ coeficient, in functie de gradul de indesal'e ID a1 pamintu1ui de la haza pilolului, conform tabe1ului 7 ;

Y'n N q fnctori de capacitate portanta, daF in tahelu1 8, in fum'tie de va1oal'ea de cal­cuI a nnghiului de frecare interioara (1)' a1 stratu1ui de 1a har.a piiotului.

OBSERVATIE - eiml dca~tlpra slratulvi (:c vtn'int rtcoc7iv in carl' Jjatrunde baza piJotului se afla un strat de umplutura rccentii, necompnctatii, sau de pamint coe7i" plf-stic n:oale ,;,u plastic cllrgator sau un strat de turba, drcpt fi~a D se considerii doar adlr.cirrca pe C2re patrunde pilotul in strallll portant iaw la exprcsia Pv definita prin relatia (8) se adallgii termcnul Izh In care: 12 valo;u'('a de caln:l a greutalii volumice a str8tului ~h 11, ill kiloncwtoni pc metru cull; h grosinwa s tratullli slab, in metri.

TalJelul 7 --r- _._-- -I In I

(1. ~

0 ... 0,33 I 0,5 10

0,34, .. 0,66 0,4 15

0,67, .. 1 0,3 20

Tabelul 8

40°

~ ___ ~,_5 _____ 12-,,_6 ______ 1-,7,,-3 __ 1 __ 2_4"-,4 __

1 ___ 3_4-,-, _6 __

1 ____ 48_,_6 ____ 7_1-=-,_3 ___

1 ___ 1_0_8,-,0 __

1

18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0

«

•

,..

•

11 STAS 2561/4-90

0.3.3 Oapacitatea portanta a unui pilot solicitat 131 smulgere se calculeaza cu relatia :

in care

k = 0,7

m = 1n2 din tabelul 4 ;

U ; It; l; au semnificatiile ~i valorile de la pct. 5.3.2.

OBSERVATII : 1 Relatia (9) se aplieii in eazul pilotllor eu seetiunea eonstanhl. 2 In toate eazurile ft se ia eu valoare pozitivii.

5.i.i:4 Oapacitatea portanta a unui pilot solicitat la inca-rcari orizontale

(9)

Pentru determinarea capacitatii portante la incarcari orizontale a pilotilor verticali sau inclinati, pentru calculul deformatiilor probabile ale acestor fundatii supuse atit la incarcari verticale cit i}i la inca,rcr~ri orizontale, precum ~i pentru determinarea solicitarilor in diferite sootiuni ale pilotilor sub efectul incarcarilor orizontale, pot fi utilizate diverse metode de cal-cuI; se recomanda utilizarea metodelor bazate pe teoria grinzilor pe mediu elastic.

tn STAS 2561/3-90 se prezinta 0 metoda de calcul a unui pilot izolat SUpU8 la 80-licitari tr<1nwersale i}i 0 metoda de caJcul a unui grup de piloti cu radier rigid.

0.4 Dimensionarea pilotiJor

Pilotul se dimensioneaza ~i se verifica la solicitarile maxime care pot apare in diferite sectiuni ale lui, provenite din incarcari de calcnl in gruparea cea mai defavorabila, stabilita con­

form STAS 10101/0-75.

La dimensionarea pilotilor conform ST AS 10107/0-90, in calcul se introduce ca excen­t ricitate aditionairt valoarea abaterii limita precizata la pct. 6.8.

Valorile rezistentelor corespunzatoare clasei betonului se afecteaz~ cu urmatorii coefi­cienti de reducere:

la betonare in uscat 0,95;

la betonare sub apa 0,85;

- In: betonare sub Iloroi 0,75.

OBSERVATIE - Coefleientii de redueere mentionati slnt supHmelltart fatii d"e coeftclentli conditiilor dei lueru care tin seama de dimellsiunile sectiullilor transversale ~i de po:zitia de turnare a betonului, stabilit conform STAS 10107/0-90, . .

6 EXEOU'fIE

6.1 Jlrevederi generale

6.1.1 Inainte de inceperea execuiiei, executantul trebuie sa aiM, acordul scris a1 beneficia­ru1ui privind eliberarea amplasamentului de toate retclele subterane.

6.1.2 Oondiiiile de executie ale fundatiilor pe piloti forati de diametru mare de pe un ampla­sament se precizeaza intr-un caiet de sarcini iritocmit de proiectant, cu acordul unitatii care executa pilotii.

In anexa B) se arata exemplificativ, continutul caietului de sarcini.

6.1.3 Pentru fiecare pilot iu parte se intocme~te fi~a de forare-betonare apilotului, data exem­plificativ in anexa C.

6.1.4 Principalele faze la ex~cutarea pHo~ilor forati de diametru m1re flint: trasarea pe teren a pozitiei pilotilor, instalarea utUajului pe po:dtic, saparea gamii, curatirea fundulni gaurii,intro­ducerea c)'rcasei de armatnra, bfltonarea, injectarea la baza (d.-tCa este ca,zul), pregatirea capului pilotului in vederea lnglob'l,rii m radier.

6.2 Forarea

6.2.1 Forarea in uscat, far:t tuharea gaurii

Forarea in uscat, fara tubarea gaurii e"te permisa numai in paminturi cn coeziune ridi­cata ~i deasupra nivelului apei subterane .

. I

ST ~ ST.AS 2561/4--90 ·0 _ 12 _

tntrucit existariscul surparii pamintu1ui din p e ca urmare a destindcl'ii, expunerii 1a soare sau 1a precipitatii, trepidatii10r produse de util<lJ~, infiltratiilor din scurgeri de hI, reteie subterane etc., se recomandi1 ·ca interva1ul de timp intre terminarea forarii ~i betonare sa fie cit mai scurt fili in nici un caz sa nu depa~easea 24 ore ~i sa, se protejeze peretji gi1urii, 1<1 partea superio.1ra, cu tuburi metaliee, pe 0 adincime de eel putin 1,5 m.

6.2.2 Forarea sub apa, eu tubaj recnperabil

Aeest proeedeu de forare poate fi utilizat in oriee condiW de teren, unea1ta; de s~pare adaptindu-se in functie de natura stratului stri1batut. E::;te obligatorie prevederea, ta baza tubajului, a unei coroane dintate.

tn cazul forarii sub apa, tubat, in nisipuri ~i in paminturi slab eoezive, deoarece dato­rita vitezei mari de excavare ~i efeetului de piston a1 benei se pot produce fenomene hidl'odi­namice, manifestate prin antrenareapilIllintu1ui de la ,baza forajului, insotiti"i. de slalJirea terenului din jur, redueerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau altor tipuri de fun­daW aflate in apropiere, trebuie sa se adopte urmi1toarele masuri :

- se interziee introducerea in pa,mint a tubajului cu ajutorul jetului de apa suh pre­siune (subspiHare);

-se evita folosirea dispozitivelol' de sapat eu vacuum;

'0 _ baza tubajului se mentine in permanenta cu cel.putin 1/2 din diametrul tuhajului sub talpa forajului (tubare in devans);

- nive1ul de apa in interiorul tubajului se mentine in permanenta eu 001 putin 1,00 m deasupra nlvelului hidrostatie; .~~'

- se imprima un ritm de excavare moderat, urmarindu-se ridicarea lina a lJenei (graifit­ruIui) de pe fundul forajului.

Intervalul de timp intre terminarea g~urii ~i ineeperea 'betonarii trebuie sa nn depa­fileasca 36 ore.

6.2.3 Forarea sub noroi

Stabilitatea peretilor gaurii in cursul saparii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de 'apa cu bentonita) de calitate corespunzatoare.

N oroiul se recomanda sa aiba urmatoarele caracteristici:

densitatea 1,05 ... 1,10 g/cm3 (exceptind noroaiele grele sau cele pe bazi't de argiHl);

viscozitatea (determinata eu pilnia Marsh) 35 .. ,50 s;

filtratia mai miea de 20 cm3/30 min;

turta sub 3 mm ;

eontinutu1 in nisip mai mic de 3 %. Caracteristieile noroiului de foraj se specifica in caietul de sare1ni.

Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 d de peretele pilotului vecin, nu poate incepe decit dupa ce betonul din pilotul executat anterior a nicut priza.

Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta, cu cel putin 1,0 ni deasupr a nivelului hidrostatic. Este indicat ca peretii gaurii la partea superioara sa fie protejati cu tuburi metalice, pe 0 adincime de cel pu~in 1,5 m.

Interva1ul de timp intre terminarea forarii ~i betonare trebuie sa nu fie mai mare de 8 ore.

6.2.4 Forarea sub apa, cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizeaza din elemente cilindriee din beton armat sau metalice care se infig in teren ~i care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea miezului de pamint din inte­riorul tubajului se face eu unelte de sapat alese eorespunzator naturii stratului intilnit. Fora­rea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa doar in argile tari sau roci compaete.

tn eazul forarii sub apa in nisipuri ~i in paminturi slab coezive trebuie sa se respecte masurile arMate 1a pet. 6.2.2.

6.3 Curatirea talpii forajulni

Curatirea talpii forajului se face, obligatoriu, inainte de a se introduce carcasa de arma­tum ~i de betonare, indiferent de proeedeu1 de forare utilizat.

~ I

I .I

1 '!

i

- 13 - ISTAIS ::!5lil/4-BO

In cazu1 foral'ii sub noroi, curatirca talpii forajului se face cu cel mult trei ore inain­tea ineepel'ii betonal'ii. In nisipUl'i ;;au paminturi slab coezive, se intel'zice cUl'a~irea fundului forajului prin vehicularea nOl'oiului cu ajutorul acrului comprimat (pompe Mammut).

6.'1, Introdncel'ea cal'cast'i de al'lllaturii

Oarcasa de al'matura, dupa introducorea in gaur a forata, se i:m1ipendi1 1a fa~a supe­rioara a gaurii. In caznl in care carcasa de armiltura se re,11izeaza din mai multe tronsoane, in cursul operatiei de innadirc tl'om;o~mcle coborite ~tnterioI' se suspen<1a Ia fat-a superioara a gaUl'ii.

Dupa terminarea innadililor, He inte1'zice la::;area carcasei pc fundnl ga.lll·ii.

Dnpa ce se aduce pc poziPe, tl'cbuie sa se ia masuri care sa impinlice ridica,rea ~i dezaxarea carcasei in timpul hctoni"il'ii.

6.5 Betonarea

6.5.1 Betonarca gaul'ii fonde ill u:'caL, nctnlmt

La betona,I'ea gaurii fOl'<ttp in ll,(ut" IlpLulmt f;O inLel'zico (lescal'care;t bet.ollullli tlirect de la gura forajului deoarece existil p;~l'icollll de f;eg'l'egare a betoIlului, de <1ezaxal'e a careasei de armatura ~i de desprinderi de pillllint sul) deetul betonulni proiectat pc pereti. Betonarea se face folosind 0 pilnie care se centn\lz:L 1lU ax ni pilotului ~i se prelunge~te cu uu buI'lan de diri­jare coborit la baza forajului, can, so l'irliea pe masura betonarii. Betonarea se mai poate face f010sind furLunu1 pompei de beton, coborit pe fundul gaurii.

6.5.2 Betonarea sub apa sau sub noroi

Betonarea suh apa, 1a gauri forate en tuhaj recuperabil sau ncrecuperahil, preculll ~i betollarea sub noroi se efecteaz{1 cn metoda pilniei fixe ridicatoal'e (Contractor), pentru a evit}1 contactu1 intre masa betonului tUl'Ilat ~i apa (noroi).

Diametrnl tubului de betonare RC alege in func~ie de dimen:-;iunile agl'egatelor betonulu i ~i de diametrul pilotului, fara a cobori sub 20 em.

Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca 0 operatie continua, care se efec­tueaza intr-o singura repriza, la un debit de betonare stabilit pI' in caietul de sarcini, in func­tie de diametrul ~i lungimea pilotului, care s{t fie de cel pu~in 4 m 3/ora. La prima sarja tre­buie sa se asigUl'e separarea betonului de apa (noroi) ; cantitatea de bet on se stabile~te astfel incit tubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de hetonare trebuie Ha SP gaseasci'i, in permanent-a, Cll eel pll~il1 2 m Nuh nive1ul betollului, dar I1U mai mult de 4 l1l.

6.6 Illj('ctarea Ia baza l'iIotului

Injectarea la baza pilotu1ui sau pe suprafata lateralrt a lui, cu 0 NUspensie (de obieei lapte de ciment) se face prin tevi inglobate in corpul pilotului care se coboara in gaura forata odata cu carcasa de armiHura sau se introduce ulterior in teren.

Reteta suspensiei ~i tehnologia de injectare se precizeaza in caietul de fmrcini.

6. 7 l)rt~gatil'{la caIHllui pilotului

Betonarea capului pilotului He executa la 0 001,a superioarrL cotei capului pilotlllui intact inglolmt in mdier, dupa cum urmeaza :

a) 1a pilo~ii forati in uscat, eu sau fiir{t tub!:lj, inal~imea suplimentari}, de tllrnan~ tl'ebuie sa fie df~ eel putin 0,5 d dar minimum 0,50 111 1a piiotH eu fi~a pina la 20 m ~i de eel putin 0,75 m la pilotii cu fi~a peste 20 m ;

b) la pilotii for.ati betonati sub apa sau sub noroi, illilltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de eel putin 1 d dar minimum 1,0 m la pilotii cu fi~a pina la 20 m ~i de eel putin 1,5 d dar minimum 1,5 m la pilo~ii eu fi~a peste 20 m.

La terminarea betonarii se indeparteaza betonul pe intreaga iniHtime pe care se cons­tata ea este necorespunzator, completindu-se dupa eaz pentru a asigul'a ina1timea minima de incadl'are in radifl' prccizata la pct. 4.4. -.

6.8 Abatl'ri limWi

6.8.1 Abaterea limit a admisa la pozitia in plan a pilotilor la nivelul bazei radierului, fa~a de cea prevazuta in proiect este de: .

7,5 em 1a pilotii 'dispu~i pe un rind;

10 em la pilo~ii dispu~i pe mai multe rinduri.

6.8.2 Abaterea limita admisa la inelinal'ea axei pilotului fata de este de 2%.

., cea prevazuta in proieet

STAB 2561/4-90 - 14 -

6.8.3. Almteri limita la dimensiuni:

l)t1nt ru diametrul pilotului - 2 em

l)eniru diametrul bazei largite + 15 em - 5em

6.8.4 Abaicrile limit a admise la cote fata de cele prevazute in proiect:

pc ntru cota bazei pilotului ±20 em

ppntru cota capului pilotului ± 5 cm

6.8.5 In cct,mri temeinic justificate, in conditii de executie deosebite (lucrari in apa, lucrari pe teren aceidentat etc.), se pot adopta alte valori ale abaterilor limita decit cele mentionate la pct. 6.8.1 ... 6.8.4. Abaterile limita se consemneaza, in caietul de Rarcini.

7 CONTROljUlj CALITA.'rII

7.1 Controlul calitatii pc parcUl'sul cxccutiei

7.1.1 Oontl'olul calitatii trebuie si"'t se faca pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor, conform prevederilor din caietul de sarcini.

Principalele obiective ce trebuie urmarite in fazele de executie a pilotului sint precizate in tabelul 10.

7.1.2 In cazul forilrii wb noroi, irebuie sa Re verifice, prin laboratorul de ~antier, calitate,a • noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui ~i din

gaura de foraj.

In cazul in care noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, aceflta fle reeircula pina prezinta caracteristicile mentionate in caietul de sareini.

7.1.3 Pe parcursul betonarii trebuie sa se efectueze urmatoarele determinari:

- la fiecare 10 m 3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de turnare ~i se'determina consistenta lui prin metoda tasarii conului, conform STAS 1759-80 ;

- la fiecare 20 m 3 de beton pus in opera, dar cel putin 0 data pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (trei cuburi) de beton de la locul de turnare ~i se determina clasa beto­nului conform STAS 17 59-80 ~i STAS 1275-81;

- penll'u fiecare pilot trebl1ie sa se intocmeasca 0 curba de betonare, portie eu portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anor­male (sub profil Rau cu peste ;30% peflte profil) trebuie sa se ia masuri COreRpunzatoare .

..

r \

1 !

, ,

f' ~J (':~\~.;'-.

• •

Cind se face eontrolul

La instalarea utilajului

Inainte de ineeperea foriirii

In timpul ~i la term ina­rea sapaturii

Dupa terminarea sapa­turii (eventual dnpa eoborirea eareasei de armatura)

Dupa eonfectionarea car­easei de armatura

Inainte de eonfeetiona­rea betonului

Inainte de turnarea be­tonului

-. ,

Ce se eontroleaza

pozitia utiIajului

utilajul de forat

noroiul de foraj

natura terenului

f)

Cine face controlul*

E

E

E.B

E.B

.~ IF • #. " ...

" , Tabelul 10

Proeedeu ce se folose~te la exeeutia pilotului

forat in useat ~i netubat torat eu tubaj forat sub noroi

Obieetive de urmarit

concordant a intre eentrul forajului ~i eentml pilotului I

diametrul exterior al uneltei de sapat

diametrul exterior al uncUei de sapat ~i diametrul exlerior al tronsonului de eapilt pre­vazut eu' eutit, al tllbajului

se examineaza pamintul adus la supratata de um'alta de sapat, se intocme~te un profil geologic, se compara cu cel cunoscut Ia eereetarea terenului

diametrul exterior al uneItei de sapat I

nivelul noroiului, densitatea, viscozi­latea, filtra\ia etc.

-----

se examineaz<i p[nninlul adus la supra­tap odala eu noroiul de foraj ~i se intoeme~te lin profil gelogie care se

I compara eu cel stabilit la cereetarea terenului

I

I adincimea gauriii E.B I~urmare~te in permanentil adineimea gilurii s'lpat!'

I fnndul gaurii forate

eareasa de armatura

ealitatea materialelor folosite la prepararea be­tonului

E B '-'N

E,B

E

asigurarea eantitatii de I E,B beton

cali tate a betonului care se pune in opera I E,B

se eurata fundu! de depuneri eu graifer sau eu alte mijloaee

materialul grosier lndepartat I eirenlatia aetiva de noroi ~i utilizarea eu graifer; ! instalatiilor de absorbtie sau aerlift depunerile fine prin raeordarea : pina la euriltirea fundului burlannlni de betonare la 0 I

______________ --'--'p~o_m_pa de suetiune .

se verifiea aldituirea eareasei de armatura in eonformitate eu proieetuI: forma, dimensiuni, pozitia barelor longitudinale, a etrierilor, a inelelor de rigidizare, a distantierilor. Dupil eaz daca de eareasa de armatura sint fixate ~i tuburile pentru eontrolul nedistructiY, tevile sau zitive care servese pentru injeetarea la baza pilotu!ui

se verifiea daea tipul ~i marea eimentului eorespund eu eelc din eaietul de sareilli; se verifiea dad dimensiunile agregatelor eorespund eu eele preserise in reteta betonului

se verifiea daca este asiguratii eantitatea de beton necesara pentru pilot

numarul ~i

se verifiea alte dispo-

se verifieil daea eonsistenta betonului se inserie in Iimitele prcserisc in eaietul de sareini ~i dad s-au reeoltat probele in numarul preeizat in eaietul de sarcini

----------~-- -

i

I

"

~ 01

U1

~ U1

~ Ot ~ '-' --f-~ o

- --:..~- ... ~ .. _:--.,-,:;,-:",~~.10.. ~ ;-. ~~_ ~ ... ;..u~~ ... _ ..... _____ ,~,._ ~_ ,*_.'tt"1J·}"..Jl,_::;:;aliW .• ~'"''''"''''~~''·fi'-'''

T'llJelul 10 (c:mlinua1'e)

Procedeu ce se folose~te la executia pilotului

Cind se face controlul Ce se controleaza Cinet falcel* forat in uscat si netubat forat cu tubaj con 1'0 u ' forat sub noroi

Obiective de unnarit

In timpul betoniirii \ relatia di~tre lniiltimea \ \ se masoara ~n perma~e~~a inaltimea ?e b~ton in ~purl ;,i se c :l~nle IZl volumul Inlnr! In considerare dia-betonului III gaura ~i vo- E,B metrul nomlllli al glUm. Se complra eu volUlnul pus III ope 'a

lumul de beton turn at

adincimea in beton a \' I se urmare~te ca pilnia de hetonare s'\ se gaseasca in permanenta cu cel pilniei de turnare ,E,B J putin 2 m sub nivclul betonulni turnat

pozitia tubajului E,B se urmare~te ca baza tullajului sa fie in permanenti\ Cll eel putin 2 III mai jos dedt niwlul bctonului turn at

-------------------------

... ___ ,_ ..... _ ,B sc urmare~te daca sc mcntinc carcasa in pozitic conform proiectului: coaxialitatea ei rati! de gaur a foratii E turii in cursul operatiei de betonare ~i nivelul carcasci in timpul bctonarii ~i al extragerii tubajului

Dupa betonare

E,l:S

injectarea la baza E se verifica efeetuarea in conformitate cu prevederile caietului de sarcini

_____________ \ pozitia pilot!1lui E, B I se stabilesc: pozitia in pIau ~i cota capului pilotului ~i se compara cu prevedcrile din proiect

_ _ se stabilc5 te iniltimea betonulni in exee" care urmelza a fi indcpirbt, precum ~i a bctonului alterat; fJupa intiirirea betonului pregatirea capului pilo­

tului I se iau masuri, daca este cazul de com pIe tare a c'}rpului pilotului peiltru a se respect a prcvederile din

proiect eu privire la incJ.strarea pilotului in radicr

Pe toata durata exeeu- I tehnica seeuritiitii munciil E \ se urmiire~te in permanenta respcctarea normelor de tehnica securitiltii muneii tiel pilotului I -------- ._-----,---- -----------------

* E _ executantul; B - benefidarul; OBSERVATIE _ Controlul proiectantului se face conform reglementarilor legale In vigoare ~i la solicitarca beneficiarului sau executantului

) ,}

"7 ...... ' -,.

;!JI._'~'" .". ____ ~_*'.~~ ,~ .. #o ,...~~~-~".~' .... •

(Jl

8 >­CI1

t.:> Ot O'l -' -'l'" ~ o

.... C

, .

- 17 - STAS 2561/4-90

7.:3 Controlul calitiitii dUI1U ex('culie

7:2.1 Controlul calitatii pilotilor forati de diametru mare dupa executie comlta din: veri-flCarea pozitiei in plan ~i a inclinarii, controlul calitl1tii betonului din cOl'pul pilotului, verifi­carea continuitatii corpului pilotului ~i incarcarii de control pe piloti.

7.2.1.1 Oontrolul calitaFi betonului pus in opera se face:

a) la pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute hL pct. 7.1.3 nu a dat rezultate corespunzi1toare claFiei preFicriFie in proiect;

b) la pilotii la care in timpul executiei s-au produs deficiente care pot afecta calitatea betonului ; . . c) 131 un numar de piloti stabilit prin proiect (minim 10 % din numarul tot~11 de piloti

~l cel putin un pilot 131 fiecare fundatie), ale~i prin intelegere Intre beneficiar, proiectant ~i executant.

Oontrolul Fie face, la alegere, prin:

dezvclirea pilotilor respectivi; extragerea de carote (dupa dezvelire S~1U pI' in forar'e de Fiuprafata cu mijloacc adecvate) ; metode nedistructive.

7.2.1.2 Verificarea continuitaW corpului pilotului

Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:

- carotare pe intreaga lungime a pilotului; procedeul fiind cOFitisitor ~i reclamind utilaje speciale, se aplica numai la acei piloti la care datele din fi~a de forare - betonare precum ~i alte observatii pe parcursul executiei pun 131 indoiala continuitatea;

- met ode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica etc) ; acestea se aplica atit piloWor suspectati de lipsa de continuitate cit :;;i pI' in sondaj, in conditiile specificate la pct. 7.2.1.1 c pentru controlul calitatii betonului PliS in opera.

7.2.1.3 Dintre metodele de control nedistructiv, se recomanda metoda carotajului sonic. Apli­carea metodei implica echiparea pilotului cu 2 ... 4 tuburi (in fUllCtie de diametru) coborite in gaura forata 0 data cu carcasa de armatura ~i inglobate in corpul pilotului.

Oontrolul nedistructiv prin sondaj se poate efectua ~i cu met ode care nn prempun echiparea prealabila a pilotului, ca de exemplu metoda impedantei mecanice.

Oontrolul pilotilot prin metoda nedistructivit poate fi efectnat doar (Ie ca,tre uniti1ti cu experienta in acest gen de lucrari, dotate coreFipunzil,tor.

7.2.1.4 Incarcari de control pe piloti Incarcarile de control se prevad pentru pilotii C~1re nu corespund condit,iilor de cali­

tate prevazute in caietul de sarcini. Intrucit pilotii f<lmin in lucrare, incarcarile se limiteaza conform pct. 2.4.5.

Se programeaza incarcari de control la cel putin 25 % din totalul pilotilor care nu corespund condit iiI or de calitate. In functie de rezultatele obtinute, proiectantul decide daca pilotii incarcati se inglobeaza in lucrare ~i daca este cazul sa se extinda incl1rcruile de COll­

trol ~i 131 ceilalti piloti. In urma acestor incarcari se precizeaza solutii1e de remeclicre care sa asigure conditiile de rezistenta 9i stabiFtate ale fundatiei.

7.3 Rcceptia pilolilor lorali de diametl'u mare

7.3.1 Receptia gaurii forate inainte de betonare Receptiagaurii forate inainie de betoane consta din masurarea diametrului 131 nive­

luI terenului ~i adincimii gaurii forate ~i din stabilirea pozitiei carcasei de armatura. Se verifica totodata datele referitoare 131 forare din fi~a de forare-betonare. Fi~a de

forare-betonare serve:;;te ca document de receptie a lucrarii ascunse.

7.3.2 Receptia pilotului dupa betonare

Receptia pilotului dupa betonare consta din stabilirea pozitiei iIi plan ~i a inclinarii, din verificarea datelor referitoare la betonare precum ~i din examinarea documentelor de control al calitatii efectuat conform prevederilor pct. 7.2.

7.3.3 Receptia lucrarii I,a receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente:

fi~a de for are - betonare a fiecarui pilot din lucrare; registrul lucrarii.

8 MASURI DE TEHNIOA SEOURIT A+n MUNOn

La executia pilotilor forati de diametru mare trebuie sa se respecte masurile de teh­nica securitatii muncii prevazute in reglementarile tehuice in vigoare ~i in fi~ele tehnologice ale utilajelor.

TAS 2561/4-90 - 18 -

ANEXA A

OON'fINUTUll PROIEOTULUI DE INOEROARE

1. Date generale: denumirea obiectul.ui, amplasamentul, beneficiarul, antreprenorul general, antrepr(>nor de specialitate, proiectant, perioada de executie.

2. Hcurt memoriu tehnic de descriere a luerarii, dispozitie generaUl, pbn de Ritufttic, diRpozi\ie general a a inecl'cari4 numarul ~i pozitia pilo1;ilor de proba.

:1. Date asupra pilotilor : tipul pilotilor, dimensiuni, caracteristicile sect,iunii de beton armat, earacaRa de armatura, inclusiv dottLrile pentru control ~i injectie.

L Date asnpra terenului : Rtratificatia rezultata din forajele execntate in fiecare alt1pla­sament .

. 5. Modul (modurile) de wlicitare ~i tipul inccrcarii (de determinare sau de verifical'e a capaciUttii portante).

6. Modul de realizare a inearcarii de proba; dispozitive de tranRmitere a incarcarii; dispozitive de montare a aparaturii de masnrare, 1ncrari Kau operatii auxiliare necesal'e incar­carii de proba.

7. Date de ca1cul: capacitatea portanta calculat~, solicitarile minime ~i maxime din exploatare, deformatiile calculate (conform STAS 2561/3-90) ~i admisibile (conform S'rAS 3300/1-85) pentru fiecare mod de solicitare.

-r;. Devizul lucrari10r necesare pentru efectuarea incercarii pilotilor.

, "

-.

..

.. ,-

' •.

- 19 - STAS 2561/4-90

ANEXA B

CONTINUTUL CAIETUI,UI DE SARCINJ

] . Memoriu de prezentare a lucrarii.

2. Caracteristici geometrice ale piloWor: diametre, lungimi, inclinari.

3. Caracteristici ale sectiunii de beton armat:

a) betonul: tipul ~i marca cimentului, dozajul de ciment, natura agregatelor, raportul A/C; clasa betonului, consistenta, aditivi;

b) armiltura: marca de otel in armatura longitudinal a ~i transversalil,.

4. Conditii de calitate pe faze ale procesului tehnologic :

a) forarea : conditiile de executie prevazute diferentiat functie de procedeul utilizat;

b) curatirea fundului gaurii forate : conditiile de executie prevazute diferentiat functie de procedenl utilizat;

c) introducerea carcasei de armatura;

d) betonarea: masuri pentru evitarea segregarii betonului (la betonarea in useat); pozitia relativa a tubului de betonare (la betonare sub apa sub noroi), controlul cali­tatii betonului la locul de turnare, numar de probe, caracteristici de determinare etc. ;

e) injectarea la baza : reteta suspensiei, volume estimative, tehnologia de injectare (in­tr-o repriza sau in mai multe reprize), eriteriipentru aprecierea calitatii injectarii etc. ;

f) controlul calitatii ~i continuitatii betonului din piloti.

5. Conditii de receptie: abateri la pozitie in plan ~i la inclinare, verificarea caracteristi­cHor betonului pus in opera etc .

· . !

STAS 2561/4-90 - 20 -

Flf?A DE J;---OHARE - BETON ARE A PILOTULUI

~t) D~te generale

Locali1 a i (>~1 f?antier. . Proiectant. Antreprenor general . . . Antreprenor de spechtlitaio pentrn forare Obiect ..... Pilot Ill'. . . . .

Utilaj (10 forare . Data.

h) Date referito~rc la pilot

Diameil'u, m Fi~a, m .. !nclin~re ..

Armare longitudina,l{t. . Beton cla~;a·. . .

Proiect

..

Retet~l de betonare previ1zuta prin c~ietul de sal'cini

ANBXA 0

Realizat

ot,el

Marca de ciment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dozaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... kg/m3

Dimensiune maxima agregate mm Raport A/O . Tasare b con. . Adaosul'i . . ..

c) Forare

Data ~i ora inceperii forajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D.1ta ~i ora terminarii fora~ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Diametl'ul gaUI'ii forate III nivelul terenului Oota fUlldului for~1jului I~ungimea forata. Observatii . . . . . . .

COIDANA STRATIGRAFIOA REOUNOSOUTA

.. __ ... - .... __ .- ._._._--- ----_ ......... --

AUincimca Denumire stratului Nivelul hidrosta,tic Observatii conform ST AS 124:i-88

.---. -------------------------------------------------

CON TROI~ UL CALIT .!'PI NOROIUllUI DE FORAJ

------------------------

Proba nr. Ora recoltarii Densit~te Viscozitate Filtratia Turta Oontinut nisip

-----.----------------_._-------

..

•

r.

..

- 21 - STAS 2561/4-90

d) Betonare

Numarul Ora prepararii Ora sosirii pe Ora de terminare a Cantitate Tasare Curba de Obs. ~arjei amplasament turnarii turnata proba

. ..

DAOA BETONAREA SE FACE SUB APA SAU SUB NOROl

Ziua Ora Nivelul betonului Nivelul bazei Nivelul bazei burla- Nivelul capului car- Obs. in gaura tubajului nului de turn are casei de armatura

f;lEF BRIGADA, ~EF ECHlPA FORARE-BETONARE,

DlRlGlNTE,