Stratagii Marketing Lansare Ursus in Franta

8/2/2019 Stratagii Marketing Lansare Ursus in Franta

1/24

Program de marketing pentru lansarea

marcii Ursus Premium in Franta

CUPRINS

1. Scurta prezentare a pietei berii in Franta

2. Prezentare generala Ursus, 'Regele Berii in Romania': o valoare cladita intimp

2.1. Piata interna

3. Elemente ale mediului intern si extern

3.1. Mediul extern - micromediul si macromediul extern

3.1.1. MACROMEDIUL intreprinderii

A) Mediul politic

B) Mediul juridic

C) Mediul economic

D) Mediul fizico-geografic

E) Mediul socio-demografic

F) Mediul tehnic si de afaceri

G) Mediul cultural

3.1.2. MICROMEDIUL intreprinderii

A) Clientii

B) Piata si concurenta

C) Intermediarii de distributie

3.2. Mediul intern

3.3. Analiza SWOT


2/24

4. Obiectivele programului de marketing

5. Programul de marketing

6. Politicile de marketing

7. Alocarea resurselor necesare

7.1. Bugetul programului de marketing

8. Controlul si evaluarea programului

1.Scurta prezentare a pietei berii in Franta

In ultimii 30 de ani piata berii din Franta a fost in declin.Acest lucru s-a datoratschimbarilor legislative care au culminat cu "Loi Evin" (a restrictionat sever promovarea

alcoolului).Spoturile TV au fost interzise precum si orice asociere cu sportul cum ar fisponsorizarea.

In prezent se obeserva o usoara crestere a consumului de bere , ajungandu-se la aprox20 milioane hectolitri/an reprezentand 13% din consumul total al bauturilor alcoolicede pe piata.

Consumatorii francezi si-au indreptat atentia asupra bauturilor alcoolice decalitate superioara , drept urmare cererea pentru berea premium continua sa cresca.

Piata berii in Franta este impartita in 30% on-trade si 70% off-trade.

Piata berii on-trade a fost in mod traditional fragmentata,aceasta cuprinzand zeci de mii de baruri ,cafenele,restaurante si hoteluri, fast-food-uri.

Piata off-trade se concentreaza asupra hipermarketurilor si a comertului curidicata .In ambele sectoare cei mai mari producatori sunt in cautare de partenerieficienti care sa-i sprijine in afaceri.

Francezii consuma multe bauturi alcoolice si bere , dar importul acestor produsese afla sub protectia legilor UE.

Valoarea comertului Romaniei cu Franta in anul 2000 a fost de 28,9 mln. USD,ceea ce constituie aproximativ cu 64,3% mai mult decat in 1999. In 2000, Franta s-asituat pe pozitia 8 dupa volumul comertului. Comertul cu Franta constituie 2,2% dinvolumul total al comertului Romaniei.

Principalele categorii de produse exportate in Franta suntfructe proaspete si uscate, nuci, haine, carton, vin din struguri proaspeti, etc.


3/24

Compania Ursus Breweries ar trebui sa ia in calcul tendintele de crestere a pietiiberii din Franta si sa incerce sa penetreze piata franceza prin intermediul

urmatoarelor politici:

Adaptarea produselor la cerintele locale: sa dea consumatorului ce doreste,satisfacerea cerintelor fata de ingrediente si ambalaj ( care ar putea fi cel maiatragator ambalaj?), verificarea preferintelor consumatorilor ( la ce pret poate ficomercializat produsul?)

Studii de piata solide referitor la tipurile specificate de produse Identificarea celor mai eficiente canale de distribuire Lucrul cu agentul economic si distribuitorul pentru a identifica cea mai buna

strategie de promovare a produselor din Romania Investitii in programele de promovare pe piata (ce mijloace promotionale ar

trebui sa adopte compania?

Compania are in vedere atingerea urmatoarelor obiective pentru a patrunde pe piatafranceza:

1. eliminarea barierelor artificiale din calea afacerilor, dezvoltarea acestora,cresterea competitiei si a competitivitatii.

2. consolidarea si dezvoltarea structurilor sale, perfectionarea relatiilor si aconlucrarii dintre membrii sai.

3. urmarirea activa a respectarii legii, eticii profesionale si a normelor privindconcurenta loiala in activitatea economica si in relatiile dintre membri.

4. participarea activa la dialogul social institutionalizat din cadrul ministerului deresort, dar si din alte ministere si institutii centrale sau locale, pentru ca actelenormative si alte reglementari juridice, emise de acestea, sa corespundaintereselor armonizate ale membrilor si sa fie in spiritul aquis-ului comunitar.

5. participarea la negocierea contractului colectiv de munca unic la nivelul ramurii sicolaborarea activa cu alte patronate din strainatatesi structuripatronale ale altortari, precum si cu Confederatia Industrei Alimentare si a Bauturilor din UniuneaEuropeana (C.I.A.A.) si alte organizatii mondiale.

6. preocuparea permanenta pentru crearea unei imagini favorabile a industreialimentare si a bauturilor in randul consumatorilor, autoritatilor si al celorlaltiparteneri sociali sau comerciali care au relatii de colaborare cu membriifederatiei.

2. Istoria Ursus, 'Regele Berii in Romania': o valoare cladita in timp


4/24

URSUS - Peste 125 de ani de istorie a marcii

Istoria este cea care autentifica valorile. Iar istoria celeimai bune beri a romanilor reprezinta mai mult decat o simpla

traditie. Este in primul rand o experienta acumulata, indecursulanilor, o continua perfectionare dusa mai departe de pasiunea oamenilor.

Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878. La aceasta data, fabrica de beredin Cluj producea deja bere sub blazonul ursului.

In perioada interbelica, in anul 1929, fabrica de bere din Cluj urma sa poartenumele nou infiintatei intreprinderi 'Ursus - Fabricile de Bere Unite din Cluj'. In perioadanationalizarii, in anul 1948, Ursus a primit denumirea 'Fabrica de Bere Inainte' - Cluj'.

Dupa lucrarile de investitii din 1958, modernizarea a mers in pas cuimbunatatirea procesului de productie.In aceasta perioada, s-a implementat si procesulde pasteurizare a berii.

Dupa 1989, Ursus a cunoscut un progres accelerat. Relansarea marcii a venit odata cu privatizarea si achizitionarea fabricii S.C. Ursus S.A. in anul 1992. Incepand cu1994, incepe distributia catre zone invecinate Clujului, precum si in Bucuresti siin Constanta.

In 1994 se lanseaza berea Ursus Premium Pils in sticla Euro, aceasta fiind primabere romaneasca ce poarta denumirea de 'Premium', dar si prima bere romaneasca acarei imagine publicitara a fost sustinuta de reclama TV.In 1995 se lanseaza Ursus Pils care avea sa inlocuiasca Berea Blonda Speciala. Fabricade bere Cluj a fost prima fabrica din Romania care a produs bere Pils. Anul 1996 aduceo alta premiera nationala, Ursus Premium Pils devenind prima bere romaneascaambalata in doza.

In 1996, South African Breweries din Johanesburg preia S.C. Ursus S.A. Aceastaachizitie a insemnat o noua strategie care a facut din Ursus una dintre cele mai binevandute beri de pe piata romaneasca. Distributia a fost extins a la nivel national siinternational.

Cifra de afaceri a Ursus Breweries a crescut, in perioada aprilie-septembrie 2005(primele sase luni ale anului fiscal), cu 28% comparativ cu perioada similara a anuluitrecut. Potrivit unui comunicat al companiei, cu unvolum al vanzarilor de 2 milioane hl inprimul semestru al anului financiar care se incheie in martie 2006, compania detine ocota de 22% din totalul pietei berii din Romania. Pe segmentul premium, Ursus isimentine pozitia de lider de piata, cu o cota de 48%. La nivel international, Ursus a

primit, in acest an, numeroase distinctii, printre care medalia de aur pentru UrsusPremium in cadrul concursului 'Monde Selection' din Belgia. UrsusBreweries este membra a SABMiller, unul dintre cei mai mari producatori de bere dinlume. In afara Statelor Unite, SABMiller este una dintre principalele companii din lumecare imbuteliaza produse Coca-Cola. Marcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timisoreana,Ciucas, Peroni si Pilsner Urquell. (A.G.C.).


5/24

Anul trecut (aprilie 2004 - martie 2005), filiala locala a SABMiller a inregistrat o cifra de afaceri de 122 de milioane dee 444b14e uro si o crestere a volumului vanzarilor de 15% fata de anul anterior, pana la 3 milioane de hectolitri. In aceeasiperioada, cea mai puternica crestere a vanzarilor au inregistrat-o Timisoreana Lux, cu 103%, si Ursus Premium, cu 58%.

Cu un volum al vanzarilor de peste 2 milioane de hectolitri inregistrat in primul semestru al anului financiar, UrsusBreweries detine 30% din volumul total al vanzarilor inregistrate de membrii Asociatiei Berarii Romaniei (care detine 70%din piata, grupand cei mai importanti jucatori) in aceeasi perioada..SABMiller este unul dintre cei mai mari trei producatori de bere din lume, cu un volum de peste 148 milioane de hectolitri de

bere anual. Compania, prezenta in peste 40 de tari de pe patru continente a inregistrat anul trecut venituri totale de 2.409milioane de dolari, in crestere cu 27% fata de anul precedent.Romania a fost, alaturi de Rusia si Bulgaria, principalul motor de crestere pentru SAB Miller in regiune.. Compania are patrufacilitati de productie (ultima preluare derulandu-se anul trecut si avand ca tinta Aurora Brasov pentru 22 de milioane dedolari) si 1.300 de angajati.Istoria celor peste 125 de ani a facut din Ursus un brand puternic, a desavarsit un gust unic,perfect echilibrat si a dat calitatea recunoscuta a celei mai bune beri romanesti.

2.1 Piata interna

Piata berii a atins anul trecut 600 de milioane de euro si 14 milioane de hectolitri, in crestere usoara fata de anul precedent:550 de milioane de euro si 12,8 milioane de hectolitri. Pentru acest an, estimarile merg catre o crestere usoara deaproximativ 4 procente. Liderul pietei a continuat sa fie Brau Union detinut de olandezii de la Heineken, urmati de InterbrewRomania, filiala liderului mondial Inbev din Belgia, sud-africanii de la SAB Miller si URBB. Pe locurile urmatoare se aflaEuropean Drinks, ai caror oficiali sustin ca au urcat anul acesta in top 3, si Bere Mures, o afacere dezvoltata de un grup deoameni de afaceri autotohtoni.

In anul financiar aprilie 2004 - martie 2005, compania a inregistrat o crestere a volumului vanzarilor de 15% fata de anulanterior si o cifra de afaceri de 122 milioane de Euro. In aceeasi perioada, cea mai puternica crestere a vanzarilor auinregistrat-o Timisoreana Lux, cu un procent de 103% si Ursus Premium, cu un procent de 58%.

Cifra de afaceri a Ursus Breweries a crescut, in perioada aprilie-septembrie 2005(primele sase luni ale anului fiscal), cu 28% comparativ cu perioada similara a anuluitrecut. Potrivit unui comunicat al ompaniei, cu un volum al vanzarilor de 2 milioane hl inprimul semestru al anului financiar care se incheie in martie 2006, compania detine ocota de 22% din totalul pietei berii din Romania. Pe segmentul premium, Ursus isimentine pozitia de lider de piata, cu o cota de 48%. La nivel international, Ursus a

primit, in acest an, numeroase distinctii, printre care medalia de aur pentru UrsusPremium in cadrul concursului 'Monde Selection' din Belgia.

3. Elemente ale mediului extern si intern

3.1. Mediul extern - micromediul si macromediul extern

3.1.1. MACROMEDIUL intreprinderii

Franta figureaza printre principalele economii, ocupand locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul debunuri; in ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei catara de origine.Ca si in alte tari industrializate, ponderea serviciilor in PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26%industria si 3% agricultura.

PIB este destinat in principal consumului privat, care a reprezentat 54%, in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungand la 23% din PIB (insotit insa de o crestere a deficituluibugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), Inschimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% in 2001

A)Mediul politic

Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitatade presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine


6/24

atat presedintelui cat si Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 departide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza (1978,alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), PartidulSocialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

Politica de guvernare: Franta se afla intr-o perioada de tranzitie de la o

economie moderna, care se baza pe intreventia intensiva a Guvernului, la oeconomie bazata mai mult pe mecanismele pietei. Guvernul a privatizat partialsau total multe din marile companii, banci. Conducatorii politicirespecta inca forma capitalismului prin care incearca sa mentina echitateasociala, prin masuri legislative, taxe care au acopul de a reduce inegalitateaimpozitelor pe venit.

Sistemul legislativ are la baza Codul Francez.

Sistemul de taxe al Frantei este creat pentru a impulsiona afacerile. Oricarei

companii straine, care are afaceri si obtine profit in Franta, I se aplica unimpozit pe profit de 33,33% mai ridicat decat in cazul altor tari.

In 2004 Franta a acordat 19,2% din PGB pentru investitii.

Exista tarife mai mari pentru companiile din tarile care nu sunt membre UE inceea ce priveste importurile si exporturile de marfuri intre statele membre aleUE si alte tari.

B)Mediul juridic

REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE TEHNICE

Vamuire si documente

In interiorul spatiului UE, marfurile comunitare pot circula liber, toate formalitatile vamale si fiscale fiind eliminate la nivelulfrontierelor intracomunitare.Importurile in cadrul UE se realizeaza pe baza tarifului vamal comunitar, denumit si nomenclatorul de la Bruxelles, careutilizeza sistemul armonizat.Marfurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv Romania, sau care au incheiat acorduri de comert liber cuUE, beneficiaza de eliminarea taxelor vamale la importurile in UE, pentru produsele industriale si pentru unele produseagricole.

Taxe vamale si alte taxe la import

In afara taxelor vamale (daca este cazul), marfurile importate in Franta sunt supuse si aplicarii TVA (Taxa pe valoareadaugata), iar pentru o serie de produse specifice se aplica accize ( bauturi alcolice, tigarete si produse minerale).Cuantumul TVA-ului este de 19,6% pentru produsele nealimentare, 5,5% pentru produsele agro-alimentare si de 2,1%pentru unele produse medicinale si presa.

Regimuri vamale specifice

Sunt exonerate de la plata taxelor vamale si a TVA-ului:- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si filantropic;


7/24

- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.

Regimuri vamale specifice sunt aplicate unor operatiuni de comert exterior si anume:- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);- perfectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor si taxelor, pentru acele bunuri ( materii prime,

materiale, parti detasate-componente), care urmeaza a fi transformate intr-o tara din spatiul UE;- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe teritoriul francez, cu suspendarea TVA-ului;- depozitul vamal;- regimul de inapoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a anumitor marfuri, reimportate in statul dinteritoriul vamal comunitar, dupa ce acestea au fost exportate cu titlu definitiv sau temporar;

Porturi si zone libere

Legislatia franceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii sociale pentru persoanele fizice sau juridicecare-si desfasoara activitatea in acele arii sau zone, denumite zone libere. Multe dintre acestea sunt adiacente aglomerarilorurbane, avand o populatie ce ajunge sau depaseste 10.000 locuitori.Lista cu astfel de zone poate fi obtinuta de la Prefecturile locale sau de la Directiile de munca regionale.Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria manufacturiera, comert, servicii, activitatiprofesionale necomerciale si altele, si prevad exceptarea totala de la plata taxei ( impozitului) pe venit, pentru o perioada decinci ani

Importuri temporare

Regimul de admisie temporara permite importul in interiorul UE, cu exonerarea totala sau partiala a taxelor vamale a acelormarfuri necomunitare, care sunt utilizate ca: mostre pentru diferite manifestari expozitionale ( saloane, congrese), materialeprofesionale (materiale de presa, radio, televiziune, cinematograf, etc).

Restrictii la import

Autoritatile vamale franceze aplica o serie de regulamente si conventii internationale cu privire la masuri de protejare asanatatii publice, de pastrare a ordinii si securitatii nationale, de protejare a patrimoniului si mediului inconjurator, precum siprivind interesele strategice si de aparare ale Frantei.Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o licenta de import) sau restrictiilor la importuri se enumera: produsele textilecare fac parte din acordul multifibre; produsele siderurgice, material de razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare,bunuri culturale si opere de arta, produse farmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si animale.

Comert in compensatie (contrapartida)

Pentru acest tip de comert, a fost infiintat in cadrul MINEFI (Comert) - Bureau des Compensations.

Documentatie solicitata

Pentru tranzactiile comerciale efectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate urmatoarele documente:- factura comerciala;- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul sau exporturile catre tarile care nu sunt membreale UE ( incluzand si DOM - Dpartments de l'Outre Mer, considerate ca parte din teritoriul vamal francez, dar excluse dinteritoriul fiscal). Acesta se prezinta sub forma unui set din 8 exemplare si poate cuprinde in functie de necesitati si alteformulare intercalate.- declaratie a schimburilor de bunuri ( Dclaration d`Echanges des Biens - DEB), utilizata pentru schimburile de marfuridintre statele membre ale UE sau pentru marfurile provenind dintr-o tara terta, care au facut, in prealabil, obiectul

formalitatilor vamale la frontiera comunitara.- declaratiile vamale trebuiesc completate in Euro, incepand cu 1 ianuarie 2003.- documentul de transport.

Reglementari si standarde tehnice; Reglementari privind ambalajul si etichetarea

Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, in ansamblu, au facut necesara adoptarea unor normeinternationale, denumite ISO 9000, care stabilesc reguli de calitate pentru marfuri si servicii si ISO 14000, pentru mediulambiant.


8/24

In Franta, sunt in vigoare circa 20.000 norme - franceze si europene, referitoare la standardele tehnice si comerciale.Organismul national francez care gestioneza problematica standardizarii este AFNOR (Association Franaise deNormalisation). Acesta a publicat alte 1800 de stsndarde, din care 26% sunt franceze, 64% europene si 16% suntinternationale.Aceste norme pot fi clasificate in patru mari grupe si anume:- norme fundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne conventionale, simboluri);- norme specifice (europene - definesc caracteristicile produselor);- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara caracteristicile si prestatia produselor);

- norme de organizare.La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia Internationala de Standardizare, la care sunt afiliateorganisme nationale din peste 100 de tari.La nivel european, principalul organism este Comitetul European de Standardizare.

Certificarea (de calitate)

Certificarea in Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea conformitatii pentru produs, societate,proces sau serviciu la o serie de exigente specifice.Exista mai multe tipuri de certificare si anume:- certificarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund unor caracteristici precum: securitatea,durabilitatea, etc;- certificarea societatilor, care atesta conformitatea proceselor de fabricatie, furnizare, etc. cu standardele ISO 9000 sau ISO14000;

Etichetarea

Reglementarile franceze in materie de etichetare transpun normele europene inmaterie. Legea 94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca pentruprodusele si serviciile comercializate in Franta, utilizarea limbii franceze este obligatoriein toate etapele aferente ciclului de viata al acestora ( oferta, prezentare si publicitate,etc).

C)Mediul economic

In 2001 a inceput un proces de incetinire a cresterii economice, confirmat in perioadacare a urmat. Caracteristica evolutiei economiei Frantei pentru anul 2002 estedeteriorarea performantelor, reflectata in primul rand de o crestere a PIB estimata lanumai 1,2%. S-a confirmat astfel procesul de incetinire a cresterii economice aparut in2001 (2,1%, comparativ cu varful de 4,2% din 2000). Analisti economici apreciaza caaceasta situatie este cea mai slaba din ultimii noua ani. Semnele de inviorare aparute inprimele luni ale anului 2002 s-au estompat ulterior progresiv, posibilitatea aparitieirelansarii cresterii economice fiind din nou amanata spre sfarsitul anului 2003. In primulsemestru 2003 se estimeaza o crestere de numai 0,3%. Aceasta situatie nu a fostspecifica numai Frantei.Incetinirea cresterii economice a marcat ansamblul economiilordezvoltate; in zona Euro, PIB a sporit in 2002 cu 0,8%.

Performantele modeste ale economiei franceze reflecta, intre altele, climatul de incertitudine si instabilitate prevalent in2002 si prima parte a anului 2003, alimentat de slabiciunea cererii interne din zona Euro, fragilitatea relansarii economieiamericane, volatilitatea pietelor bursiere si reluarea cresterii preturilor petrolului.

Evolutia indicatorilor macroeconomici in 2002 evidentiaza:- productia industriala a scazut, iar utilizarea capacitatilor productive se situeaza la 83%, cu un punct procentual subtendinta de lunga durata;- investitiile au stagnat;- exporturile nu au mai fost, pe ansamblu, un factor de sustinere a cresterii economice; desi au sporit spre zona Euro, spre


9/24

Europa Centrala si de Est si spre Asia, s-au redus masiv spre SUA; pe ansamblu, exporturile au scazut cu 1,3%;- importurile (c.i.f.)au inregistrat un declin de 5,2%;- balanta comerciala continua sa fie excedentara;- consumul final a fost singurul factor al sustinerii cresterii economice, cu o vigoare atenuata spre sfarsitul anului sub efectulpsihologic al unei tendinte de crestere a somajului in ultimele luni si a accentuarii inclinarii spre economisire a populatiei;- rata somajului este estimata la 9,3% (cca. 2,5 milioane persoane);- economiile populatiei au atins 17% din veniturile brute, fata de 16% in 2001;

- inflatia nu constituie un element de preocupare ( cca. 2,0% );- aprecierea Euro a compensat in mare masura efectul cresterii preturilor internationale la unele materii prime, intre carepetrolul.

Economia Frantei este o economie de tranzitie foarte diversificata. Agricultura si industria agro-alimentara formeaza sectorulprimar al economiei franceze, fiind cel mai dezvoltat din vestul Europei avand ca angajati 5% din forta de munca a Frantei sicontribuind cu 3,4% la cresterea PGB-ului.

INDICATORIMACROECONOMICI 2004

2000 2001 2002 2003

PGB pe locuitor($) 25,40126,950 27,500 27,840

Rata de crestere a PGB(%) 4.22 2.08 1.21 0.17

Buget Guvern(% PGB) 23.23 23.23 23.82 24.28Balanta bugetara(%PGB) -1.40 -1.60 -3.10 -4.10

Consumul real(% pa) 1.69 1.63 1.92 2.11

Datorie publica (% PGB) 65.39 64.97 67.12 69.10

Plata pe ora de lucru(%) 15.70 15.91 17.42 21.53

Rata somajului(%) 9.46 8.68 9.03 9.54

Balanta de plati 1.41 1.75 1.79 1.50

Razerve straine de schimb 37,03931,749 28,365 30,187

PGB(valoare)

$1.737 trillion (2004 est.)Rata reala decrestere a PGB 2.1% (2004 est.)PGB per capita

$28,700 (2004 est.)PGB compozitiedupa sectoare: agricultura: 2.7%

industrie: 24.3%

servicii: 73% (2004 est.)Forta de munca

27.7 million (2004 est.)Forta de muncadupa ocupatie agricultura 4.1%, industrie 24.4%, servicii 71.5% (1999)Rata somajului:

10.1% (2004 est.)Nivelul saraciei:


10/24

6.5% (2000)Venitul pegospodarie: scazut 10%: 2.8%

ridicat 10%: 25.1% (1995)Rata inflatiei

2.3% (2004 est.)Investitii

19.2% PGB (2004 est.)Datoria publica

67.7% PGB (2004 est.)Importuri($) 419.7 billion

D)Mediul fizico-geografic

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana).Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari,lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si

Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri(Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoaredepresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhnului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc,Roussillon, Gascogne).Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana(precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltelede citrice.Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine,Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhne). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva(522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy.Peste din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maximade 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean.

E)Mediul socio-demografic

Populatia totala

60,656,178

Structura pe varste

0-14 ani:18,4% (barbati 5,717,761; femei 5,440,060)15-65ani:65,2% (barbati 19,784,749; femei 19,752,432)65 ani si peste:16,4% (barbati 4,084,193; femei 5,876,983)

Rata de crestere a populatiei

0,37%

Rata natalitatii


11/24

12.15/1000 locuitori

Rata mortalitatii

9.08 morti/1,000 populatie

Rata neta a migratiei

0.66 emigrant(i)/1,000 populatie

Rata de mortalitate infantila:

4.26morti/1,000 nasteri

Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 miilocuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse(608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 miilocuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).

Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafataFrantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2),Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergnesi Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2)si in insula Corsica (30 locuitori/km2).

D)Mediul tehnic si de afaceri

Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare (R&D), situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tarimembre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000sunt cercetatori.Activitatea de cercetare si dezvolater in domeniul industrial este concentrata in special, in zonele : Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte d`Azur, principalele sectoare fiind : automobile, farmacie, telecomunicatii, aeronautica si

instrumente de precizie.

Comertul exterior cu statele candidate la aderarea la UE

Cele 12 state candidate la aderare in Uniunea Europeana au avut in 2002 o pondere cumulata in exportul francez de 3,71%(3,08% in 2000), iar in importul francez de 2,57% (2,05% in 2000). In ordine, la exportul francez se situau Polonia (1,09%),Cehia (0,61%), Ungaria (0,56%), Romania (0,34%), Slovenia (0,33%), Slovacia (0,18%), Malta (0,17%), Cipru (0,14%),Bulgaria (0,12%), Lituania (0,08%), Estonia (0,05%)si Latvia (0,04%), iar la import Polonia (0,61%), Ungaria (0,47%), Cehia(0,46%), Romania (0,35%), Slovenia (0,23%), Slovacia (0,12%), Lituania (0,1%), Bulgaria ((0,09%), Malta (0,06%), Cipru ,Latvia si Estonia cu circa 0,02% (conform datelor EUROSTAT).Comertul exterior al Frantei cu cele 12 state candidate la aderare la Uniunea Europeana a avut, in 2002 fata de 2001, odinamica pozitiva, spre deosebire de descresterea inregistrata pe ansamblu, respectiv o crestere de 3,71% la exportul catreaceste tari si o crestere de 3,45% la import (conform datelor EUROSTAT). In context se poate nota ca exportul si importulcatre/din Romania au avut, ca si in anii precendenti, o dinamica superioara celei a statelor candidate, respectiv de +10,2%la export si +16,3% la import. Aceasta crestere urmeaza unui spor al schimburilor de peste 20% in 2001 si confirma evolutia

buna a relatiilor comerciale intre Romania siFranta .

Comertul exterior romano-franceze

Schimburile comerciale romano-franceze s-au multiplicat de sase ori intre 1989 si 2002. O puternica crestere s-a inregistratin ultimii doi ani, iar in 2002 s-a depasit bara de 1 miliard de Euro atat la exportul cat si la importul Romaaniei spre/dinFranta. Tendinta de crestere se mentine si in 2002, chiar daca la un ritm mai putin intens fata de cel inregistrat cu UniuneaEuropeana si majoritatea statelor membre ale acesteia, influentat in principal de performantele mai putin satisfacatoare aleeconomiei franceze in aceasta etapa.


12/24

Franta este al treilea partener comercial la Romaniei la export, dupa Italia si Germania, si al patrulea partener la import,duupa Italia, Franta si Federatia Rusa, cu ponderi (2002) de 6,92% in totalul comertului exterior, 7,61% in export si 6,38% inimport.In paralel, in 2002 ponderea Romaniei in importul total al Frantei a fost de 0,35% (locul 35) iar in exportul total al Frantei de0,34% (locul 41). Pozitia Romaniei in comertul exterior al Frantei s-a ameliorat fata de anul 2000 (detinand o pondere de0,22% si ocupand locul 43 la import si locul 52 in exportul Frantei).Structura exportului romanesc este dominata de produse textile si imbracaminte (33,2% din totalul exportului in 2002),masini, aparate si echipamente electrice (26,8%), mobila (13,6%), incaltaminte (5,8%) si produse minerale (5,1%).

Structura importurilor Romaniei din Franta este constituita, in principal, de masini, echipamente si aparate electrice (25,1%),produse textile (23,1%), produse chimce (18,8%),, produse din materiale plastice si cauciuc (6,4%), metale comune siarticole din metal (4,7%) si produse alimentare (3,1%).

E) Mediul cultural

Cultura franceza, la fel ca toate marile culturi ale lumii, are istorie, are personalitate si are orgoliu. Cei care servesc sautraiesc in spatiul unei astfel de culturi, cu referinta in Franta, au intima convingere ca universalitatea le apartine. Paradoxal,marea cultura din patria lui Moliere revendica in anumite perioade istorice modele si elemente din alte culturi doar pentrusimplul motiv ca geniile altor popoare au trait o perioada a vietii pe malurile Senei. Culte prezente in Franta: catolicism 90%,protestantism, islamism si iudaism.

3.1.2. MICROMEDIUL

A) Clientii:

Comerciantii cu ridicata si cu amanuntul

Persoane fizice cu varsta peste 18 ani, atat femei cat si barbati.Desi francezii sunt recunoscuti pentru consumul de vin,bauturi spirtoase si lichioruri, in zilele noastre mai ales tinerii prefera sa bea bere. Au trecut de mult zilele in care putinifrancezi erau vazuti consumand bere in baruri, fie din cauza legislatiei foarte severe in privinta consumului de alcool lavolan, ori din cauza ca berea este considerata o bautura ieftina.

B) Piata si concurenta:

Franta nu are o cultura indigena a berii, insa consumul este relativ ridicat in anumite regiuni, cum ar fi nord-estul tarii.Producatorii de bere au ca strategie focalizarea pe berea de tip premium.In anul 2004, piata berii din Franta a scazut la 6%de la 8% numai in primele luni ale anului. Intre anii 2000-2004 au fost pierduti 2.5 milioane de hectolitri, iar principaliiproducatori de bere au in vedere un obiectiv important:relansarea pietei care este in criza.

Tipurile de bere:

Berea bolnda de tip Pils

Berea blonda speciala

Berea galben/rosiatica

Berea bruna

Berea alba


13/24

Concurentii sunt cei doi producatori principali de bere din Franta, BrasseriesKronenbourg S.A. si Brasseries Heineken, K1664, Kanterbrau.

Brasseries Kronenbourg S.A. este producatorul de bere principal de pe piata

franceza din punctul de vedere al volumului vanzarilor. Prin intermediul sucursaleisale Kronenbourg Holding, anterior Elidis Holding, Brasseries Kronenbourg S.A. are

o retea nationala de distributie en-gross care distribuie bere si alte bauturi, in special

pe piata interna. Sediul principal al companiei se afla in Strasburg..Trei din cele mai vandute beri de pe piata franceza seafla in portofoliul acestei companii.(Kronenbourg,K1664 si Kanterbrau).Printre specialitatile de bere intra si Grimbergen,Brugs si beri premium precum Carlsberg si Budweiser.

Brasseries Kronenbourg detine Elidis,care este unul dintre cei mai mari distribuitori de bere din Franta.Elidis detine larandul lui peste 70 de depozite intr-o retea ce acopera intreaga tara..

Brasseries Kronenbourg detine o cota de piata de 39% si 46% din piata off-trade.

Comapnia are mai mult de 3500 de angajati, aproximariv jumatate in afacerile cu beresi jumatate in distributie.Dispune de 2 fabrici de bere cu o capacitate de a produce 10milioane hectolitrii de bere.

Kronenbourg,K1664 si Kanterbrau inglobeaza 80% din vanzarile Brasseries Kronenbourgsi un sfert din piata berii franceze.

Cel putin una din patru beri vandute in Franta este Kronenbourg.Cu vanzari ce depasesc5 milioane hectolitrii in Franta si 8 milioane de hectolitrii in Europa este de departe ceamai vanduta bere in Franta si ocupa locul 10 in Europa.Vanzarile ei continua sacreasca,campanile de marketing accentueaza excelenta berariilor si energia asociata cubrandul.Berea Kronenbourg se comercializeaza in sticle in format de 25cl,33cl si 75 cl siin butoiase de 5l.

Brasseries Heineken, este cel de-al doilea producator ca marime pe piata

franceza de bere. Brasseries Heineken este o sucursala detinuta in intregime de

Heineken France. Aceasta controleaza de asemenea France Boissons S.A., ale

carei sucursale distribuie bere si alte bauturi pe piata interna printr-o retea nationala

de distributie en-gross.

K1664 este in prezent lider pe piata berii premium din Franta.Volumul vanzarilor aatins 1,7 milioane hectolitrii.Anul trecut cresterile au fost mai rapide pe piata off-tradeunde K1664 detine aproximativ 10% din piata.Aceste cresteri se datoreaza uneicontinue investitii in noile ambalaje si extensii de branduri cum ar fi Single


14/24

Malt,facuta exclusiv din malt de calitate superioara, 1664 Fleur to Houloncare folosestedoar "miezul" hameiului,Strisselspalt

Elementul sau de atractie este reprezentat de o inovatie unica,o sticla de 33 clconceputa de Philippe Starck.

Kanterbrau

Detine locul 5 in topul celor mai bune beri din Franta, cu un procent de 7%.Imaginea"Maitre Kanter"marele eponim de fabrici de bere care a fondat un numar mare debraserii in estul Frantei producand berea lor unica .

Fabricile de bere :

Obernai Brewery, Strasbourg

- capacitate:6,5 mil hectolotrii;

- detine o linie de imbuteliere a berii in butoiase,8 linii de inbuteliere in sticle si 2 deconservare a berii.

- Principalele branduri: Kronenbourg,K1664,Fosters,Carlsberg;

- 650 de angajati

Champigneulles Brewery,Nancy

- capacitate:3,2 milioane hectolitrii;

- detine o linie de imbuteliere a berii in butoiase,5 linii de inbuteliere in sticle ;

- Principalele branduri: Kanterbrau,Gold,Tourtel,Grimbergen,Brugs;

- 350 de angajati.

C) Intermediarii de distributie sunt comerciantii cu ridicata si amanuntul din oraseleStrasbourg si Lille.

3.2.Mediul intern

Ursus Breweries, subsidiara a SABMiller plc, este al doilea mare producator de bere depe piata romaneasca cu o cota de piata anuala estimata la 24%. Ursus Breweries detinein acest moment 4 fabrici de bere, cu o capacitate totala de peste 3 milioane dehectolitri si aproximativ 1.300 de angajati. Compania isi desfasoara activitatea inCluj-Napoca, Timisoara, Buzau, Brasov si Tunari.


15/24

3.3. Analiza SWOT

Analiza Swot a Companiei Ursus Breweries in Romania

Puncte forte :

experienta companiei in fabricarea si distributia produselor sale ; produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala; calitatea superioara a produselor; se incadreaza in categoria de pret low (9000 -15.000 lei) notorietatea marcii si a sloganului Regele berii in Romaina gradul inalt de acoperire a pietei tinta ; tehnologia avansata utilizata de companie; ambalaje de inalta calitate,moderne ; retea de distributie bine dezvoltata pe plan national; contracte stabile cu furnizorii ;

Puncte slabe :

gama restransa de produse ; lipsa unei politici de marketing clare si eficiente ; slab promovata ;

Oportunitati :

ritmul rapid de dezvoltare a piatei ; cresterea consumului de bere ; potential amplu al segmentului tinta ;

Amenintari :

existenta numerosilor concurenti puternici ; puterea scazuta de cumparare a potentialilor consumatori ; majorarea accizelor, aliniate la normele UE; asociatiile impotriva consumului de alcool ; instabilitatea mediului economic si politic in Romania ;

Analiza Swot a Companiei Ursus Breweries in Franta

Puncte forte:

Ursus Breweries este membra a SABMiller, unul dintre cei mai mari producatoride bere din lume;

Calitate pe masura asteptarilor consumatorilor;

Puncte slabe:


16/24

produsele companiei reprezinta o noutate pe piata franceza; lipsa unei forte de vanzari proprii si a unui canal de distributie propriu;

Oportunitati:

Tendinta de crestere a pietei ; Practicarea unor taxe medii de import;

Amenintari:

Existenta unor concurenti experimentati; Adoptarea unor prevederi legislative care interzic promovarea bauturilor

alcoolice; Cresterea pietei vinului;

4. OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE MARKETING

Obiectivele urmarite sunt:

patrunderea pe piata din Franta in scopul cresterii vanzarilor pentru marca Ursus,cresterea notorietatii marcii (gradul de popularitate a marcii, gradul de informareaconsumatorilor potentiali in privinta) in procent de 75% din segmentul de piatatinta. Aceasta decizie este motivata de calitatea produselor realizate, de costurilede productie reduse, productivitatea muncii si calitatea personalului angajat.

Avand in vedere climatul puternic concurential existent pe pietele vest-europene,

in aceasta prima etapa a patrunderii nu se urmareste definirea clara cotei de piatasi nici volumul vanzarilor. Se urmareste in principal folosirea capacitatilor deproductie la maxim, utilizarea completa si eficienta a personalului angajat siextinderea dimensiunilor firmei.

Strategia de piata a firmei

Strategia de produs

Produsul principal pe care il vom lansa pe piata din Franta este Ursus Premium. Isi vapastra toate caracteristicile, atat din punct de vedere al ambalajului cat si al

continutului. Produsul va fi imbuteliat in cutii metatlice si sticla de 0.5 l.

Strategia de distributie

Ursus Breweries este principala filiala a companiei SAB Miller in Romania, de aceeapoate apela la resursele financiare ale acesteia pentru a-si putea asigura distributiadin Romania(Cluj) pana in Franta(Strasbourg, Lille).


17/24

Strategia promotionala

Conceptul creativ se va baza pe o campanie integrata, comunicarea se va face prinintermediul TV, radio, presa scrisa, internet si postere. Activitatea de promovare amarcii se va realiza si prin participarea la targuri si expozitii, organizarea unor

concursuri atractive.

Strategia de pret

Se va incerca alinierea preturilor proprii la preturile mondiale in functie de tip, calitatesi volumul de munca incorporat in produs. Preturile vor fi exprimate in franci saueuro.

5. PROGRAMUL DE MARKETING

Pentru realizarea obiectivelor mentionate compartimentul de marketing trebuiesa realizeze un plan. Realizarea acestui plan se face tinand cont de diagrama Gantt.

Lista activitatilorCod activitate Denumire activitate Durata activitatii (nr.

zile)Activitatea directprecedenta

A Luarea deciziei de lansare a produsului pepiata din Franta

1 -

B Selectarea ideilor si solutiilor optime deintroducere a produsului pe piata

4 A

C Realizarea prototipurilor de ambalaj si mostre 5 B

D Cercetare calitativa(test de produs, deambalaj, de marca)

15 C, B

E Decizia de adoptare a variantei optime deambalaj si a unui tip de eticheta

3 D

F Testarea produsului in forma finala hotaratapentru Franta

8 E

G Omologarea produsului si inregistrarea marcii 30 F

H Stabilirea pretului de vanzare 2 F

I Fixarea zonei teritoriale de lansare 2 D

J Stabilirea canalelor de distributie 3 I

K Contact agentii de publicitate 2 J

L Realizare comanda agentii publicitare 10 J


18/24

M Comanda editare materiale publicitare 5 L

N Realizare materiale publicitare 10 M

O Informare distribuitori 5 F

P Contact cu media 10 L

R Transmitere materiale publicitare ladistribuitori

5 N, O

S Difuzarea primelor spoturi publicitare 1 PT Distribuirea seriei de lansare 3 R, S

U Lansarea 1 U

Diagrama Gantt

octombrie noiembrie decembrie ianuarie

sapt2

sapt3

sapt4

sapt1

sapt2

sapt3

sapt4

sapt1

sapt2

sapt3

sapt4 sapt 1

AB

CD

E

F

G

H

I

J

K

L

MN

O

P

R

S

T

U

Luarea deciziei de lansare a produsului

In acesta etapa are loc:

- pregatirea planului de lansare;

- consultarea serviciilor antrenate in operatiune;

- estimarea bugetului planului de lansare;


19/24

- evaluarea rentabilitatii actiunii de lansare;

- prezentarea si sustinerea planului de lansare la nivelurile ierarhice superioare;

- consultarea directiei vanzari;

- informarea serviciilor promotionale;

- aprobarea planului de catre directorul de marketing si directorul comercial;

- integrarea planului de lansare in schema planificarii de marketing si a planificariibugetare.

Selectarea ideilor si solutiilor optime de introducere a produsului pe piata.Este necesar sa se realizeze o campaniepublicitara care sa puna in valoarea produsul si mai ales calitatea acestuia, concursuri atractive.

Realizarea prototipurilor de ambalaj si mostre se bazeaza pe realizarea unui ambalaj care sa fie cat mai usor de

transportat si utilizat,iar eticheta sa fie in limba franceza deoarece exista perceptii negative ale consumatorilor fata deacest aspect.

Cercetarea calitativa

Se va apela la o firma specializata in cercetari de marketing -in special cercetari calitative pentru a se vedea daca acestprodus este dorit pe piata in forma lui actuala, asa cum este el comercializat in Romania, sau daca trebuie modificateanumite caracteristici, ce fel de ambalaj este dorit pe piata din Franta si pentru a se testa daca este acceptat acest produs.

Decizia de adoptare a variantei optime de ambalaj si a unui tip de eticheta

Se decid prestatorii de servicii, adica firma care se va ocupa de realizarea si

multiplicarea ambalajelor si etichetelor. Testarea produsului

Ajuns in forma lui finala produsul trebuie testat pentru a se vedea daca s-a ajuns la cea mai buna deciziepentru piata franceza.

Omologarea produsului si inregistrarea marcii

Acest lucru este absolut necesar, deoarece firma trebuie sa functioneze in conditii de legalitate, pentru a nuavea probleme cu justitia din Franta si sistemul taxelor si accizelor pentru bauturi alcoolice .

Stabilirea pretului de vanzare

Se va acorda o mare atentie pretului de vanzare, acesta nu trebuie sa fie cu mult mai mare decat pretulpracticat de concurenta pentru produsul similar produs pe piata. Pretul concurentei este de 0.33 euro. Se va avea in vederepracticarea unui pret promotional.

Fixarea zonei teritoriale de lansare

Ursus Premium va fi distribuit in zonele de N-E, in orasele Strasbourg si Lille, deoarece sunt aproape degranita cu Germania, iar consumul de bere este mai ridicat aici, imprumutand caracteristici ale culturii germane.


20/24

Stabilirea canalelor de distributie

Compania va apela la propria retea de distributie .

Contract agentii de publicitate

Dupa ce s-au stabilit obiectivele campaniei promotionale, acestea suntcomunicate unei agentii de publicitate, care va trebui sa conceapa spotul publicitar silook-ul materialelor publicitare. Reclamele vor fi concepute pe acelasi pe aceeasi idee,Ursus Regele Berii, muzica, petreceri, prieteni.

Comanda editare materiale publicitare

Avand o experienta bogata, Ursus va selectiona in functie de calitate,preturi, promptitudine, o editura care sa realizeze afisele publicitare.

Realizarea spoturilor si materialelor publicitare

Este etapa in care firma primeste pe baza contractului materialelecomandate agentiei de publicitate.

Realizarea materialelor publicitare

Pe baza comenzii primite, editura va livra la timp materialele realizate.

Informarea distribuitorilor

Distribuitorii din diverse zone vor fi informati despre campania ce urmeazasa se desfasoare si rolul lor in aceasta campanie. Aceasta activitate cuprinde:

-redactarea materialelor de informare;

-multiplicarea materialelor;

-transmiterea lor prin fax, prin e-mail.

Contracte cu media

In aceasta etapa, dupa anumite criterii se vor stabili tabelele de repartitieale anunturilor publicitare, nivelul ponderilor fiecarui tip de mediu folosit. Se vor incheiacontracte cu diverse posturi TV, de radio si cu presa scrisa.

Transmiterea materialelor distribuitorilor


21/24

In aceasta etapa, distribuitorilor le sunt trimise materialele publicitarenecesare desfasurarii campaniei promotionale.

Difuzarea primelor spoturi

Tinand cont ca publicitatea ce se va face va fi una progresiva, primelespoturi se vor difuza inaintea aparitiei pe piata a produsului.

Distribuirea seriei de lansareDupa producerea primelor cantitati, se poate trece la distribuirea lor, cu

mentiunea datei la care vor aparea efectiv pe piata.

LansareaLansarea oficiala aprodusului se va face pe data de 1 ianuarie 2006.

6. POLITICILE MIXULUI DE MK INTERNATIONAL

Politica de produs

Produsul principal pe care il vom lansa pe piata din Franta este Ursus Premium. Isi vapastra toate caracteristicile, atat din punct de vedere al ambalajului cat si alcontinutului. Produsul va fi imbuteliat in cutii metatlice si sticla de 0.5 l. Este unprodus de calitate superioara, un produs matur pe piata romaneasca si in lansare pepiata franceza.

Politica de distributie

Ursus Breweries este principala filiala a companiei SAB Miller in Romania, de aceeapoate apela la resursele financiare ale acesteia pentru a-si putea asigura distributiadin Romania(Cluj) pana in Franta(Strasbourg, Lille).

Politica promotionala

Conceptul creativ se va baza pe o campanie integrata, comunicarea se va face prinintermediul TV, radio, presa scrisa, internet si postere. Activitatea de promovare amarcii se va realiza si prin participarea la targuri si expozitii, organizarea unorconcursuri atractive.

Politica de pret

Se va incerca alinierea preturilor proprii la preturile mondiale in functie de tip, calitatesi volumul de munca incorporat in produs. Preturile vor fi exprimate in franci saueuro. Pretul Ursus Premium va fi de 0.29 euro.

7.ALOCAREA RESURSELOR NECESARE


22/24

Pentru realizarea acestui program este necesara mobilizarea mai multorresurse de natura tehnica, umana si financiara. Costurile pe care le genereaza unastfel de program sunt foarte mari, dar el a fost conceput in ideea ca va aducebeneficii companiei. In continuare, va fi schitata estimarea bugetului pentru aceastacampanie, tinand cont de activitatile pe care le contine acest program.

7.1. Bugetul programului de marketing

NR. CRT. Postul de cheltuieli Suma (euro)

1. Cheltuieli pentru cercetarile de piata 50.000

Reuniuni de grup 20.000

30.000Cercetare cantitativa

2. Cheltuieli promotionale 650.000

Publicitatea in reviste de specialitate 100.000

100.000

300.000

150.000

Editarea de brosuri, pliante, prospecte

Publicitate mass-mediaParticipare la targuri si expozitii

3. Alte cheltuieli 200.000Total 900.000

8. CONTROLUL SI EVALUAREA PROGRAMULUI

Doar privind suma uriasa de mai sus ne putem da seama de importanta pe care oare bunul mers al acestui program, de aceea putem vorbi despre controlul programului.

Acest termen poate avea doua acceptiuni:

1. Controlul indeplinirii corecte si la timp a fiecarei sarcini din program.

Prin prisma acestei acceptiuni, controlul are mai mult un caracter managerial, ce tine in primul rand de seriozitatea celorimplicati in program, de responsabilitatile pe care si le asuma,etc.

2. Controlul indeplinirii obiectivelor propuse, pe masura desfasurarii activitatilor. Inceea ce priveste acest al doilea punct de vedere, este foarte important pentruspecialistul in marketing sa evalueze impactul campaniei in derulare, modul incare piata raspunde la semnalele emise de firma. Astfel se propune:

Evaluarea efectului publicitatii asupra influentarii comportamentului decumparare, prin urmarirea si compararea cantitatilor ce se cumpara.

Compararea efectului duratei campaniei publicitare asupra rezultateloracesteia.


23/24

Relatia dintre durata campaniei de publicitate si efectele generate deaceasta in plan temporal se poate modela matematic.

Indicatori necesari pentru controlul si evaluarea programului

- gradul de satisfacere al consumatorilor - numarul consumatorilor satisfacuti / totalconsumatori (se realizeaza prin efectuarea unei cercetari cantitative pe un esantionreprezentativ)

- nivelul actiunii - monitorizarea fluctuatiilor actiunilor pe piata de capital (pretul realal actiunii)

- costul unei cumparari - numarul de unitati vandute / costul total al promovariiprodusului in aria geografica tinta

- costul de distribuire al unei unitati - numarul de unitati vandute / costul total aldistribuirii unitatii respective pana la consumatorul final

- rata rentabilitatii activitatii de export

- durata medie a stocului pe farmacie - numarul de zile in care se epuizeaza stocul inunitatile distribuitoare (farmacii)

- durata medie a reaprovizionarii - numarul de zile in care se face reaprovizionarea

Bibliografie:

www.cia.gov

www.economist.com

www.investinfrance.org

www.euromonitor.com

www.markmedia.ro

www.admaker.ro

www.imagoo.ro


24/24

www.ziarulfinanciar.ro

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-giurgi
View:	236 times
Download:	2 times

Stratagii Marketing Lansare Ursus in Franta

Documents