5 septembrie 2011 www.politici.ro/download/166/INTRODUCERE CAPITOLUL I EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL 1.1 Importanţ a economică a turismului 2 1.2 Realizări şi tendinţ e semnificative de evoluţ ie ale turismului pe plan mondial 4 1.2.1 Performanţ e economice prezente şi viitoare 4 1.2.2 Aspecte calitative ale evoluţ iei turismului pe plan mondial 6 1.2.3 Caracteristici ale dezvolt ării turismului în ţările Uniunii Europene 8 1.3. Competitivitate regională 9CAPITOLUL II STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC2.1 Informaţ ii generale 11 2.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc 2.3 Starea mediului 13 2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului 13 2.3.2 Factori poluanţ i pentru turism şi agrement care provin din folosirea mediului ambiant 152.4 Starea managerialăşi socio-umană 18 2.5 Cercetarea ştiinţ ifică 21 2.6 Sistemul informaţ ional 22 2.7 Legislaţ ia 22 2.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme 23 2.9 Percepţ ia ofertei turistice româneşti pe pieţ ele externe 24 CAPITOLUL III PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC 3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc 273.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc 29CAPITOLUL IVANALIZA PRODUSELOR TURISTICE 1. Turism montan 31 2. Turism balnear 35 3. Turism de litoral 41 4. Turism cultural 45 5. Ecoturism 47 6. Turism de congrese şi evenimente 52 7. Turism rural 55 8. Turism religios 58 CAPITOLUL VI DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului 60 4.2. Abordarea strategică 63 4.3. Direcţ ii de relansare şi dezvoltare a turismului 66 4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi creareaunei oferte turistice competitive pe piaţ a internăşi externă 674.3.2. Dezvoltarea activităţ ii de marketing şi cercetare 84 4.3.3. Dezvoltarea capacităţ ii umane + formarea profesional ă 95 4.3.4. Integrarea turismului românesc în tendinţ ele europene şi mondiale 4.3.5 Perfecţ ionarea codului legislativ 994.3.6. Asigurarea unui mediu f inanciar-fiscal stimulativ şi stabil 991
EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL 1.1 Importanţ a economică a turismului 21.2 Realizări şi tendinţ e semnificative de evoluţ ie ale turismului pe plan mondial 4
1.2.1 Performanţ e economice prezente şi viitoare 41.2.2 Aspecte calitative ale evoluţ iei turismului pe plan mondial 61.2.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene 8
1.3. Competitivitate regională 9
CAPITOLUL II STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC
2.1 Informaţ ii generale 112.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc2.3 Starea mediului 13
2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului 132.3.2 Factori poluanţ i pentru turism şi agrement care provin din
folosirea mediului ambiant 15
2.4 Starea managerială şi socio-umană 182.5 Cercetarea ştiinţ ifică 212.6 Sistemul informaţ ional 222.7 Legislaţ ia 222.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme 232.9 Percepţ ia ofertei turistice româneşti pe pieţ ele externe 24CAPITOLUL III PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC
3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc 27
3.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc 29
CAPITOLUL IV
ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE
1. Turism montan 312. Turism balnear 353. Turism de litoral 414. Turism cultural 455. Ecoturism 476. Turism de congrese şi evenimente 527. Turism rural 558. Turism religios 58
CAPITOLUL VI DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului 604.2. Abordarea strategică 634.3. Direcţ ii de relansare şi dezvoltare a turismului 66
4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea
unei oferte turistice competitive pe piaţ a internă şi externă 67
4.3.2. Dezvoltarea activităţ ii de marketing şi cercetare 844.3.3. Dezvoltarea capacităţ ii umane + formarea profesională 954.3.4. Integrarea turismului românesc în tendinţ ele europene şi mondiale4.3.5 Perfecţ ionarea codului legislativ 99
4.3.6. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil 99
România a reprezentat o destinaţ ie turistică importantă pentru piaţ a zonală, promovând,cu precădere, produsele turistice de litoral, staţ iunile balneare, programele culturale şi
mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovina. Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenindnecompetitivă în raport cu exigenţ ele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pepiaţ a internaţ ională.
Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite,necompetitive, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitatemodică iar raportul calitate-preţ este neconcludent.
De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externă pentru România.
Pentru a ieşi din competiţ ia turistică internaţ ională este necesară modernizarea,relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi
competitive pe piaţ a turistică. Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a staţ iunilor turistice, şicrearea de produse turistice noi, staţ iuni, programe originale, atractive şi inedite ce ar putea,printr-o activitate susţ inută de promovare pe piaţ a internaţ ională, să direcţ ioneze importantefluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şi dezvoltarea ofertei de agrement şide animaţ ie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuriacvatice, oferte prezente în ţările cu tradiţ ie turistică din lume.
Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice diversificate şi competitivesunt necesare şi măsuri de îmbunătăţ ire şi dezvoltare a activităţ ii de marketing şi promovare,de integrare în turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-fiscalstimulativ şi stabil, corespunzătoare.
CAPITOLUL I EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL
1.1 Importanţa economică a turismului
La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, peplan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai importantgenerator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca osursă principală de redresare a economiilor naţ ionale a acelor ţări care dispun de importanteresurse turistice şi le exploatează corespunzător.
Acţ iunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltăriieconomice la perfecţ ionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătăţ irea condiţ iilor de viaţă.
Privit în corelaţ ie cu ansamblul economiei naţ ionale, turismul acţ ionează ca un elementdinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică debunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţ iei acestora. Cerereaturistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazeitehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producţ iei ramurilor participante la :construirea şi echiparea spaţ iilor de cazare şi alimentaţ ie,
modernizarea reţ elei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţ ii de agrementetc.
În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltăriiturismului, rezultă din următoarele aspecte:
1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoareleeconomice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;2. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţ ite de o promovare
eficientă pe piaţ a externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare alestatului, contribuind astfel la echilibrarea balanţ ei de plăţ i externe;
3. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţ ei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizatedin alte sectoare economice puternic restructurate;
4. Turismul, prin efectul său multiplicator acţ ionează ca un element dinamizant al sistemuluieconomic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează ocreştere în sfera producţ iei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structuriisectoarelor economiei naţ ionale;
a) Infrastructura de transport: - reabilitarea şi modernizarea reţ elei de drumuri naţ ionale care să faciliteze
circulaţ ia şi accesul spre zonele de interes turistic;- relansare şi dezvoltarea aeroporturilor şi a porturilor;- modernizarea transportului pe căile ferate;- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;- programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţ ii în
diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţ ialului turistical tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunării,Delta, programe turistice pe Marea Neagră s.a.).
b)Telecomunicaţ iile - modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţ iale pentru ca întreprinderile sã devinã şi sã se menţ inã competitive.
Turismul şi cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România sãobţ inã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţ iilor şi telecomunicaţ iile la un nivelcompetitiv. O parte din ce în ce mai mare a operaţ iilor turismului şi cãlãtoriilor - precum şi toateoperaţ iile virtuale de vânzãri şi distribuţ ie - comunicã prin sistemele de telecomunicaţ ii.
E-marketing - pe o piaţ ã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua deastãzi, existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţ ional de conducere care sãoptimizeze resursele, sã concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privat,naţ ional, regional şi local - şi sã capteze atenţ ia turiştilor. Aceasta va necesita un interes apartepentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului şi distribuţ iei prin internet în scopul de aoptimiza viziunea asupra României.
Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilitãţ i trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltareainternetului şi a telecomunicaţ iilor la nivelul întregii tari. Recomandarea Onsiliului Mondial alTurismului şi Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României sã urmeze, în continuare, politicaunei pieţ e deschise a telecomunicaţ iilor, care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunãcalitate pentru turişti şi companiile de turism.
c) Organizarea şi finanţ area activităţ ilor de comunicaţ ie - în multe cazuri o destinaţ ie secompune din numeroşi ofertanţ i diferiţ i. Punerea în fapt a cooperărilor între aceştia şi/sau aalianţ elor strategice sunt un mijloc puternic de a face faţă concurenţ ei marilor întreprinderituristice cu sucursale sau activităţ i în toata lumea. Sectorul public trebuie să furnizeze cadrulorganizatoric care să permită crearea şi buna funcţ ionare a unui organism
comercializarea unei destinaţ ii în ansamblul său. Sarcina principală a acestuia este aceea de acomercializa regiunea sau ţ ara ca o destinaţ ie turistică şi de a-i ameliora global imaginea.
5. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţ iei.
Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal : • diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată);preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces lainstrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi decoeziune);
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperăriiinterregionale, interne şi internaţ ionale, care contribuie la dezvoltarea economică şi careeste în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţ ionale încheiate deRomânia.
6. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei oferteispecifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţ ionale,ameliorând condiţ iile de viaţă şi sporind veniturile populaţ iei locale;
7. Diversificarea industriei locale prin susţ inerea înfiinţării de IMM-uri8. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizanat,
mobilă, marochinărie etc.);9. În condiţ iile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie
un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţ ialului cultural, istoric, folcloric şiarhitectural al ţărilor;
10. Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de
protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţ ei umane (ap
ă, aer, flor
ă, faun
ă,ecosisteme, etc.), turismul are în acelaşi timp şi o vocaţ ie ecologică;
11. Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a niveluluide instruire şi civilizaţ ie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber alpopulaţ iei.
• Învăţământ şi cercetare
Absenţ a mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de produc ţ ie esteadesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţ ii. Prin urmare, punerea înfuncţ iune a mecanismelor de creare a factorilor - educaţ ie şi cercetare, programe de investiţ ii înaceste domenii - este instrumentul cel mai important în ob ţ inerea de avantaje concurenţ ialedurabile.
Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentrutrecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţ ii. 12. Promovarea exporturilor, condiţ ionată de întărirea capacităţ ii industriei româneşti de a
exporta pe pieţ ele internaţ ionale.
1.2. Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial
1.2.1. Performanţe economice prezente şi viitoare
Datele oferite de OMT (Organizaţ ia Mondială a Turismului) evidenţ iază faptul că pe planmondial, în anul 2004 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori:
• 763 milioane sosiri (11 % creştere faţă de anul 2003); 5
• 623 miliarde USD încasări (8,9 % creştere faţă de anul 2003),
La încasări în 2004 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2003 în primele 7poziţ ii. SUA (74 de miliarde dolari) continuă să fie pe primul loc la mare distanţă de Spania (45de miliarde) şi Franţ a (41 miliarde).
Încasări din turismul internaţional
% 03/0204*/03
Total mondial
1. Statele Unite aleAmericii2. Spania3. Franţ a4. Italia5. Germania
6. Marea Britanie7. China8. Turcia9. Austria10. Australia
Sursa: WTO,Tourism Highlights, 2005 Edition
Cota
de
piaţă
2004*
10 0
12,07,36,6
5,
7 4,44,4
4,1
2,6
2,52,1
Destinaţii de top în turism
În 2004 primele 10 destinaţ ii turistice în termeni de sosiri au contabilizat împreună 363de milioane de sosiri internaţ ionale de turişti sau aproape jumătate din sosirile de turişti la nivelmondial. În ceea ce priveşte încasările situaţ ia este similară cu o valoare a încasărilor celor 10destinaţ ii turistice de 321 de miliarde dolari.
În 2004 Germania şi-a menţ inut prima poziţ ie ca topul ţărilor care cheltuiesc cel mai mult în turism, poziţ ie pe care a câştigat-o în 2003 în detrimentul SUA. Este important de menţ ionatcă aceste rezultate în dolari SUA, motiv pentru care au fost influenţ ate de cursul de schimb între euro şi dolar, favorabil zonei euro. În consecinţă în ciuda creşterii cheltuielilor turistice aleSUA cu 14% după trei ani de rezultate negative, SUA şi-a menţ inut locul 2. Pe altă parte ca
reflectare a slăbirii dolarului, cheltuielile în turismul internaţ ional ale rezidenţ ilor germaniexprimaţ i în dolari SUA au crescut cu aproape 10%. În aceiaşi situaţ ie a fost şi Canada careaparent a avut o creştere substanţ ială (10,8%) exprimată în USD, care exprimată în monedanaţ ională a fost relativ modestă.
Cheltuieli din turismul internaţional -
miliarde USD - 04*/03
Total mondial
1. Germania
2. Statele Unite3. Marea Britanie4. Japonia5. Franţ a6. Italia7. Olanda8. Canada9. Federaţ ia Rusă
Estimările Organizaţ iei Mondiale a Turismului prevăd că, în perspectiva anilor 2020 turismul seva caracteriza prin:
• 1,56 mld. sosiri turişti internaţ ionali, dintre care 1,2 miliarde vor fi intra-regionaleşi 0,4 miliarde vor fi interregionale;
• totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că, în 2020, primele 3 regiuni vor fiEuropa (717 milioane turişti), Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile(282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud;
• 2.000 miliarde USD încasări;
• peste 253 milioane locuri de muncă, ceea ce reprezintă 9,0 % din totalul locurilorde muncă;
• 10,9 % din totalul investiţ iilor de capital.
1.2.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial
Primele 4 pieţ e emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţ i utilizatori de Internet,conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţ iilor turistice; strategii pentru erainformaticii", SUA, Germania, Japonia şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turiştiinternaţ ionali şi peste 80 % din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de
călătorii externe. Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprinsaproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin Internet au atins 1mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul acestora. Pentru anul 2000 studiul apreciază că î nEuropa Occidentală, cifra de afaceri realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD,reprezentând 2 % din cifra de afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %.
Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendin ţ e ce se înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va amplifica în perspectivaanilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre cele mai semnificativeaspecte, pot fi menţ ionate următoarele:
- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele lorspeciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţ i economice şi interese profesionale;
- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut eisau strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul religios format dinpersoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase;
- creşte cererea pentru noi destinaţ ii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zone
sau asupra îmbunătăţ irii şi extinderii celor existente;- sporeşte preocuparea pentru menţ inerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în
acest fel, stimulează dezvoltarea staţ iunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratamentbalneare; hotelurile clasice din staţ iuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii,incluzând facilităţ i şi unităţ i pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi procedurinetradiţ ionale etc., crescând interesul solicitanţ ilor;
- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţ e de durată mai scurtă;aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţ ii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,ocazia de a oferi facilităţ i şi activităţ i pentru turişti, în toate anotimpurile;
- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de călătorii,fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau din rândulpopulaţ iei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un număr crescând, fapt cedetermină adaptarea serviciilor şi utilităţ ilor pentru necesităţ ile acestui segment de clientelă;
- turiştii devin mai experimentaţ i şi sofisticaţ i şi aşteaptă atracţ ii de bună calitate, utilităţ işi servicii pe măsură şi tarife /preţ uri adecvate calităţ ii în călătoriile lor;
- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţ e, reuniuni etc. continuă să sedezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participă la astfelde acţ iuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zona pe care ovizitează;
- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţ i de problemele de mediu natural sausocial şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţ ii foarte puţ in poluate şi fără probleme demediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţ ii suntpreocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul debună calitate, care evită problemele de mediu sau de natură socială, optimizându-se şibeneficiile economice;
- staţ iunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespundeaşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţ ie;
- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii caservicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot maiimportant de informare şi marketing.
1.2.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene
Industria europeană a turismului va face faţă unei concurenţ e în creştere atât dininteriorul cât şi din afara regiunii. O serie întreagă de factori concură la această situaţ ie(concurenţ a economică şi financiară, factorii politici, schimbările sociale şi demografice,inovaţ iile tehnologice etc.) inclusiv activităţ ile promoţ ionale ale regiunilor concurente.
În acelaşi timp, o serie de bunuri şi servicii vin în concurenţă cu turismul pentru a ocupa
timpul liber al potenţ ialilor turişti ceea ce creează o altă formă de presiune competitivă.Extinderea ofertelor de petrecere a timpului liber în zonele rezidenţ iale (de exemplu parcuriletematice sau de distracţ ie, cluburile de sănătate, evenimentele culturale şi sportive) va duce lascurtarea vacanţ elor şi la vacanţ e petrecute mai aproape de casă. Se aşteaptă ca aceastătendinţă să fie marcată în timp de o creştere economică mai moderată.
De asemenea există şi alţ i factori care vor marca turismul în Europa pentru următoareledecade. Introducerea euro ca monedă comună pentru multe ţări europene va duce la creştereanumărului de călătorii în interiorul Europei. Dereglementarea în transportul aerian a determinatun aflux de noi linii aeriene şi care au costuri reduse, iar aceasta a dus la scăderea tarifelor pecursele pan-europene şi la creşterea numărului de călătorii pentru odihnă, în special pentruaşa numitele scurtele ieşiri”.
Industria turismului a suportat un nivel de consolidare în ultimii ani, care va continua celpuţ in şi în perioada următoare. Această activitate se aplică în principal unui număr mare deturoperatori germani şi britanici, ţări care sunt principalele ţări emiţătoare de turişti. Totuşicompetiţ ia de preţ pe pieţ ele europene pare a fi principalul motiv care duce la aceastăconsolidare.
Turismul receptor În 2004 s-au înregistrat 416,4 milioane sosiri turişti în Europa, iar în 2020 se estimează
că numărul lor va ajunge la 717 milioane. Cota de piaţă a Europei se aşteaptă să scadă la54,5% cât era în 2004 la 46% în 2020, iar aceasta se va face pe seama creşterii cotei de piaţă a regiunilor Asia de Est şi Pacific, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud.
Subregiunea Europa de Vest se prezintă ca cea mai vizitată regiune din Europa,atrăgând 117 milioane de vizitatori în 1995 şi 139 milioane în 2004. Totuşi rata de creşterepentru subregiunea Europa de Vest va fi cea mai mică în această perioadă de numai 1,9% pean. Ca rezultat, această subregiune îşi va pierde cota de piaţă faţă de celelalte subregiuni dinEuropa. Sosirile din subregiunea Europa Centrală şi de Est se aşteaptă să crească cel mairapid, până la sfârşitul anului 2020 această regiune atrăgând cu 40 de milioane de vizitatori maimult decât Europa de Vest. În plus faţă de subregiunea Europa Centrală şi de Est, sosirile dinMediterana de Est şi Europa de Nord vor creşte mai rapid decât media europeană. Sosirile dinsubregiuneile Europa de Vest şi Europa de Sud vor fi mai mici cu rate de creştere inferioaremediei europene.
În anul 2020 Franţ a va rămâne prima destinaţ ie a Europei cu peste 100 de milioane de
sosiri de turişti. Următoarele 5 destinaţ ii europene în anul 2020 vor fi Spania, Marea Britanie,Italia, Federaţ ia Rusă şi Republica Cehă, fiecare înregistrând între 40 şi 75 de milioane desosiri de turişti.
Ratele cele mai mari de creştere pentru perioada 1995-2020 sunt prognozate pentruCroaţ ia (+8,4% pe an în medie), Federaţ ia Rusă (+6,8% pe an), Slovenia (+6,0% pe an),Turcia (+5,5% pe an), Bulgaria şi România (amândouă cu 4,6% pe an).
Revigorarea pieţ ei emitente a Rusiei şi creşterea prosperităţ ii în statele CSI, vadetermina un impuls în creşterea turismului în destinaţ iile din Europa Centrală şi de Est îngeneral. În ceea ce priveşte ţările europene din Mediterana, creşterea va continua să seconcentreze în ţările din est în particular Turcia, Croaţ ia şi Slovenia care vor înregistra rate decreştere peste media europeană. Multe din destinaţ iile mediteranene care au ajuns deja la
maturitate îşi vor pierde cota de piaţă deoarece se aşteaptă ca ele să aibă rate de creşteriiinferioare mediei europene. Cele mai mici rate de creştere sunt prognozate pentru ţările dinEuropa Centrală şi de Vest şi - Germania, Elveţ ia, Austria şi Ungaria.
1.3. Competitivitate regională
Această analiză este bazată exclusiv pe datele oferite de Word Travel and TourismCouncil (WTTC) în cadrul aşa-numitului <<Monitor de competitivitate>> elaborat în parteneriatcu Christel deHann Turism and Travel Research Institute de la Universitatea din Nothingham -Marea Britanie.
Acest Monitor de competitivitate este de fapt un cadru analitic care: > oferă o înregistrare a indicatorilor de politică şi a evoluţ iilor care au impact asupra
industriei turismului şi a călătoriilor > compară statisticile naţ ionale, politicile şi angajamentele guvernamentale > pentru 2004 indică eficacitatea politicilor naţ ionale pentru a atrage investiţ ii străine
directe şi a cheltuielilor ale turiştilor pe o piaţă competitivă > arată importanţ a planificării strategice şi nevoia ca industria turismului şi călătoriilor să
fie inclusă în politicile şi deciziile guvernamentale
Analiza competitivităţ ii în turism se bazează pe o serie de indici de 8 indici - indicelecompetitivităţ ii preţ ului, indicele Human Tourism, indicele infrastructurii, indicele mediului,indicele tehnologiei, indicele resurselor umane, indicele deschiderii, indicele social - a cărorvaloare pe o scală de la 0 la 100 arată performanţ a fiecărei ţări comparativ cu alte ţări. Valoare0 reprezintă cea mai mică valoarea a indicelui, iar valoarea 100 cea mai mare. Sursele de datepentru aceşti indicatori sunt reprezentate în mare parte de indicatorii de dezvoltare elaboraţ i deBanca Mondială, dar şi de rapoarte ale ONU şi ale WTTC.
În analiza competitivităţ ii în turism s-au luat ca ţări de referinţă pentru comparaţ ie 8 ţăridin apropierea României care sunt considerate ţări concurente în turism: Bulgaria, Croaţ ia,
Serbia şi Muntenegru, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Ucraina.
Analiza globală
Analiza globală face referire la compararea ţărilor supuse analizei din punct de vedereal valorilor celor 8 indici. Prezentăm această situaţ ie în cele ce urmează:
Dacă facem o medie simplă a valorilor indicilor presupunând că toţ i aceştia au aceiaşiimportanţă obţ inem un aşa numit indice mediu de competitivitate”. Conform acestuia România în domeniul competitivităţ ii în turism este clar depăşită de Ungaria (78,44) şi Cehia (74,47) darşi de Bulgaria (68,57%), Croaţ ia (68,04), Polonia (66,03) şi Slovacia (62,84). Totuşi ţ aranoastră păstrează un avantaj faţă de vecinele noastre Ucraina şi Serbia -Muntenegru. Trebuie însă să menţ ionăm că aceste rezultate sunt puţ in influenţ ate de lipsa unor date mai ales încazul Serbiei şi Muntenegru, dar şi într-o mai mică măsură pentru Croaţ ia, Ucraina, Polonia şiCehia.
România este mai competitivă faţă de unii dintre concurenţ ii săi în domeniul preţ urilor,al mediului, al deschiderii faţă de comerţ şi turism şi domeniul social şi mai puţ in în cel altehnologiei, al resurselor umane şi al infrastructurii.
Pentru a conchide, competitivitatea României în domeniul turismului faţă de concurenţ iisăi se prezintă astfel:
> faţă de Bulgaria, România este mai competitivă în domeniile preţ uri (la capitolele tarifepe cameră în hoteluri, în 2004; indicele parităţ ii puterii de cumpărare; nivelul impozitării în turism), infrastructură (doar la capitolele drumuri şi căii ferate - cu indici superioriBulgariei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţ ine decât Bulgaria, dar o densitatea populaţ iei mai mare), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), social (laindicele ziarelor şi indicele televizoarelor)
> faţă de Croaţ ia, România este mai competitivă în domeniile preţ uri (doar la capitolulnivelul impozitării în turism), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţ ine decât Croaţ ia,dar o densitate a populaţ iei mai mare), deschidere internaţ ională (la capitolul nivelulimpozitării în comerţ ul internaţ ional) şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indiceletelevizoarelor). De asemenea, trebuie menţ ionat că analiza nu este completă datorită lipsei datelor pentru domeniile infrastructură şi human tourism.
> faţă de Serbia-Muntenegru analiza competitivităţ ii de limitează doar la două domenii
datorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un număr mai mare deutilizatori de INTERNET) şi domeniul deschiderii internaţ ionale (capitolele vize şi nivelulimpozitării în comerţ ul internaţ ional).
> faţă de Ungaria, România este mai competitivă doar în domeniile preţ uri (la capitoleletarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social(doar la indicele televizoarelor)
> faţă de Slovacia, România este mai competitivă doar în domeniile preţ uri (la capitolultarife pe cameră în hoteluri, în 2004), human tourism (doar capitolul implicării oamenilor în turism), mediu, tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), domeniul deschideriiinternaţ ionale (capitolul vize), şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indiceletelevizoarelor).
> faţă de Republica Cehă, România este mai competitivă doar în domeniile preţ uri (lacapitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniulsocial (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)
> faţă de Polonia, România este mai competitivă doar în domeniile preţ uri (la capitoleletarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism), human tourism (doarcapitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturihigh-tech), domeniul deschiderii internaţ ionale (capitolele indicele deschiderii în turism şiindicele deschiderii în comerţ ) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indiceletelevizoarelor)
> faţă de Ucraina, România este mai competitivă în domeniile preţ uri (la capitolele tarifepe cameră în hoteluri în 2004, paritatea puterii de cumpărare şi nivelul impozitării în
turism), human tourism (doar la capitolul implicării în turism a populaţ iei), mediu (emisii 11
de dioxid de carbon mai puţ ine decât Ucraina, o densitate a populaţ iei mai mare),tehnologie (capitolele numărul de utilizatori de INTERNET, telefonie mobilă, exporturihigh-tech), domeniul deschiderii internaţ ionale (capitolul vize, nivelul impozitării încomerţ ul internaţ ional) şi domeniul social (capitolele indicele dezvoltării umane, indiceleziarelor, indicele calculatoarelor şi indicele televizoarelor).
CAPITOLUL II STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC
2.1 Informaţii generale
România este înzestrată cu un potenţ ial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat,caracterizat prin:
• existenţ a unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;• potenţ ial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;
• factori naturali recomandaţ i într-o cură balneară complexă;• patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţ ional cu careRomânia se poate încadra în rândul destinaţ iilor turistice atractive din Europa şi dinlume.
România a fost o destinaţ ie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern dezvoltat cares-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.
În prima jumătate a anilor '60 ţ ara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităţ ilorde cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70 Româniaera deja cunoscută pe piaţ a principalelor ţări europene generatoare de turişti, în special în
Germania, Marea Britanie, Ţările Scandinave, Franţ a, Italia, Austria, Belgia ş.a. Începând cu anii '80 ţ ara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turişti străini,tendinţă care s-a menţ inut, sub forma atenuată, şi în anii '90. Cauza principală o constituie lipsade fonduri pentru investiţ ii destinate dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurilorspecifice ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţ ineadecvate, inexistenţ ei unor facilităţ i în domeniul creditelor bancare etc.
2.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc
În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii indicatori: • 6,6 mil. vizitatori străini ;
• 6,9 mil. plecări ale turiştilor români;• 607 mil. USD încasări din turismul internaţ ional;• 2,13 % contribuţ ie la PIB, după metodologia Institutului Naţ ional de Statistică.• La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel &
Tourism Council), contribuţ ia turismului in P.I.B. este de 4,7%.• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;• Investiţ iile din ramura “Hoteluri şi restaurante ” , în totalul investiţ iilor din economie,
de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinse în anii 1992 – 1,52%, 1995 – 1,68% şi 1999 – 1,41%;
În raport cu potenţ ialul existent în ţ ara noastră, şi comparativ cu celelalte ţări central şi esteuropene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţ ele economice aleindustriei turismului.
Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc
a. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare: • Creşterea în prezent cu 24,9 % a numărului de structuri de primire;• Scăderea capacităţ ii de cazare cu aprox 2,4% faţă de anul 2000;
b. În ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi numărul turiştilor înregistraţ i : • În anul 2004 numărul de turişti români înregistraţ i în structurile de primire a atins
cifra de 4.279.105 turişti însumând 15.167.545 mii înnoptări;• Creşterea cu 13,8 % a numărului total de turişti înregistraţ i în unităţ ile de cazare
faţă de anul 2000, din care cu 5,3 % a turiştilor români şi cu 46,3 % a turiştilorstrăini ;
• Creşterea numărului de înnoptări la total turişti cu 11,4% faţă de 2000, cu 1,3 %la turişti români şi 52,6 % la turişti străini;• Reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile în 2000 (3,8 zile la turiştii români şi 2,5
zile la turiştii străini) la 3,3 zile în anul 2004 (3,5 zile pentru turiştii români şi 2,5zile pentru turişti străini);
• Creşterea 25,4 % a numărului de vizitatori străini la frontieră;.• Creşterea cu 1,7% a numărului de turişti români care au plecat în străinătate;• Creşterea cu 5,1 % a numărului de turişti români sosiţ i pe litoral şi cu aprox 260%
a numărului de turişti străini;• Scăderea cu 2,2 % a numărului de turişti români sosiţ i în staţ iunile balneare şi
creşterea cu 76,7 % a numărului de turişti străini;• Creşterea cu 7,7 % a numărului de turişti români sosiţ i în staţ iunile montane şi cu
32,2 % a numărului de turişti străini;• Creşterea cu 87,6 % a numărului de turişti români sosiţ i în Delta Dunării şi cu 360
% a numărului de turişti străini ;• Creşterea cu 4,8 % a numărului de turişti români sosiţ i în Bucureşti şi în oraşele
reşedinţă şi cu 47,2 % a numărului de turişti străini.
În Anexa 1 este prezentată în detaliu evoluţia indicatorilor turistici care caracterizeazăstarea actuală a turismului.
2.3 Starea mediului
Exceptând calamităţ ile naturale (cutremurele, alunecări de teren, inundaţ ii, secetă prelungită,etc.) şi unele cauze cu caracter conjuctural şi episodic (ex: confruntările armate pe uneleteritorii), degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grupe defactori:
• factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;• factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement.
2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului
Prima grupă de factori sunt rezultaţ i, în principal, din intensificarea activităţ ilor industriale,agricole şi transport, care afectează atât mediul, cât şi cadrul general de desfăşurare aactivităţ ilor turistice cu componentele potenţ ialului turistic luate ca entităţ i aparte, respectivaerul, apa, solul, vegetaţ ia, fauna, peisajele, monumentele naturii şi de arhitectură etc.
Principalele forme prin care se manifestă această categorie de degradări şi care se facresimţ ite de mediul înconjurător al ţării noastre sunt:
Poluarea aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu repercusiuni asuprapotenţ ialului turistic fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivităţ ii următoarele:industria energetică, metalurgică, chimică, petrochimică, a materialelor de construcţ ie,prelucrarea lemnului, alimentară. Emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substanţ e iritante şimirositoare produse de unităţ i ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la bazadesfăşurării de activităţ i specifice turismului balnear, de odihnă şi recreere, cultural, devânătoare şi pescuit sportiv etc.
Printre cele mai poluante surse ale aerului se situează fabricile de ciment, ale căror pulberi depraf ce se pierd în timpul procesului tehnologic, alterează puritatea atmosferei, distrugvegetaţ ia şi peisajul, alungă fauna, atacă clădirile şi monumentele pe care se depun. Uneledintre aceste surse se găsesc în zone turistice importante (Bicaz, Taşca pe Valea Bistriţ ei-Cheile Bicazului, Câmpulung Muscel, Comarnic, Târgu Jiu, Chişcădagu, Hoghiz ş.a.).Poluarea aerului se mai datorează şi altor surse, cum ar fi combinatele de la Hunedoara,Reşiţ a, Suceava, Piatra Neamţ , Ploieşti, Târgu Mureş, Govora, Râmnicu-Vâlcea etc. aflate petrasee turistice în centre sau zone turistice valoroase.
Poluarea apei are implicaţ ii grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor şi Deltei
Dunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora şi producerea unei scăderi aproprietăţ ilor biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de această natură le constituie lacurileterapeutice Techirghiol, Nuntaşi, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sauminerale etc.
Un capitol aparte se constituie poluarea litoralului românesc al Mării Negre, având ca sursăprincipală poluarea Dunării. Împreună cu celelalte râuri care se varsă în colţ ul nord-estic albazinului pontic, Dunărea transportă anual un mare volum de apă (circa 200 km3 transportaţ ide Dunăre şi 55 km3, de Nistru şi Nipru). Prin suprafaţ a extinsă a bazinului hidrografic din carese constituie, aceste ape au o contribuţ ie majoră în domeniul aportului de poluanţ i în MareaNeagră. Dominanta curenţ ilor de la nord la sud determină ca aceste ape să se deplaseze în
lungul litoralului românesc şi astfel, să influenţ eze calitatea zonei.
Poluarea solului cu poluanţ i proveniţ i atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanţ echimice, cât şi direct, prin deversări de deşeuri, pesticide, îngrăşăminte chimice etc. are pelângă urmările de ordin economic şi socio-sanitar şi consecinţ e pentru turism prin degradareaapelor freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism şi agrement. În plus, degradareasolului şi implicit a peisajului se datorează şi păşunatului intensiv şi necontrolat, ca în cazulpajiştilor montane sau alpine din Munţ ii Bucegi, Ceahlău, Rodnei, Parâng, Ciucaş etc., masivemontane cu o intensă circulaţ ie turistică.
Poluarea sonoră, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor, areimplicaţ ii şi asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de linişteşi odihnă la diversele destinaţ ii de sejur. Existenţ a surselor de poluare sonoră din staţ iunilebalneoclimatice are efecte negative în special asupra eficacităţ ii tratamentelor balneare întoate staţ iunile turistice balneare, montane şi de litoral;
Poluarea peisajului se manifestă prin ansamblul factorilor poluanţ i care are acţ iuni distructiveasupra elementelor sale componente (vegetaţ ie, faună, reţ ea hidrografică etc.) la care seadaugă defrişările nedirijate a pădurilor, depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şimenajare, realizarea de construcţ ii neautorizate sau neadaptate la stilul specific arhitectoniczonei etc. (toate staţ iunile turistice şi zonele turistice periurbane).
Tot în această categorie se mai încadrează şi degradările produse de şantierele de construcţ iişi de drumuri industriale sau de alte obiective prezente îndeosebi în unităţ i montane cu peisajepitoreşti; aici în cele mai multe cazuri, în timpul executării lucrărilor sau la terminarea lor nu serespectă măsurile de protejare a peisajului sau de refacere a degradărilor suferite de acestea(Munţ ii Bucegi, Cindrel, Ceahlău, Rodna, Semenic etc.). Lor li se adaugă neajunsurile
provocate de construcţ iile de drumuri forestiere, cu care ocazie se produc defrişări, excavareaversanţ ilor, defolierea copacilor etc., cazuri întâlnite în Munţ ii Apuseni, Cozia sau Bucegi, înrezervaţ ia Bila-Lala din Munţ ii Rodnei ş.a.
Degradări ale peisajului mai sunt provocate de carierele de calcare, cum sunt cele din CheileCorcoaia (monument al naturii şi obiectiv turistic cu caracter de unicat al zonei turistice Por ţ ilede Fier), de la Pecinişca, la intrarea în Băile Herculane şi de la Pietreni - Costeşti (jud. Vâlcea),aflate în zone cu intensă circulaţ ie turistică, sau carierele de pe Valea Ilvei din Munţ ii Bârgăuluişi Cheile Bicazului, de haldele de steril depozitate în preajma exploatărilor miniere (ca cele dela Băile Harghita şi Sântimbru – Băi care îngreunează accesul în staţ iuni şi localităţ i turistice,de la Mintia de lângă Peştera Muierii, de pe Valea Lotrului etc.) sau de depozitele de deşeuri
menajere sau ale diferitelor întreprinderi, frecvente în preajma centrelor urbane, multe deinteres turistic, care au luat locul parcurilor, grădinilor etc.
Degradarea pădurilor cauzate de exploatările forestiere efectuate până în prezent, în Munţ iiApuseni care, pe lângă alte consecinţ e de ordin social-economic, au afectat peisajul carstic dinPlatourile Padiş şi Lumea Pierdută, a căror atracţ ie turistică a constat şi în frumuseţ ea pădurilorcare le-au acoperit, în mare parte tăiate.
Tăierea necontrolată a pădurilor, poate provoca declanşarea unor procese de degradare asolului, afectând peisajul respetiv, dispariţ ia unor monumente ale naturii de interes ştiinţ ific şituristic etc. (Munţ ii Călimani, Ceahlău, Retezat, Rodna, Gutâi).
În cazul tăierii pădurilor din preajma staţ iunilor balneoclimatice şi, în general, a localităţ ilor, sediminuează cu mult posibilităţ ile de autopurificare a atmosferei din jurul acestora, iar în cazulstaţ iunilor balneare, se pun în pericol zăcămintele hidrominerale, diminuându-le potenţ ialul dedebitare până la dispariţ ie. Există pericolul potenţ ial ca, prin aplicarea legilor de retrocedare apădurilor, să nu se respecte un regim controlat al tăierii copacilor, generalizând astfel, efectelenegative ale acestei acţ iuni, la nivelul întregii ţări.
Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea,potenţ ialul turistic pe care îl lipseşte de aportul ştiinţ ific, cognitiv-educativ şi estetic al unor
obiective cu caracter de unicitate sau de rară spectaculozitate, fie a unor habitate naturale careşi-au păstrat echilibrul biologic.
Degradarea acestor monumente şi rezervaţ ii naturale existente în număr apreciabil în ţ aranoastră, poate fi provocată în mare măsură de activităţ ile economice necontrolate, afectarealor aducând prejudicii irecuperabile atât sub aspect ştiinţ ific, cât şi economic, prin diminuarea
posibilităţ ilor de valorificare turistică a lor (Delta Dunării, Parcul Natural Retezat, peşteriledeclarate monumente ale naturii, rezervaţ iile din Munţ ii Bucegi, Cozia, Gutâi, turbăriile PoianaStampei, Borsec, Sâncrăieni, Mangalia etc.).
Degradarea obiectivelor turistice antropice - datorată substanţ elor poluante ce atacă,degradează şi scurtează "viaţ a" celor mai rezistente şi durabile materiale şi având ca urmare,dispariţ ia unor monumente de rezonanţă istorică, artistică sau culturală, durate de oameni cuveacuri în urmă. Clădirile din zonele impurificate cu fum, cărbune, ciment etc., se deteriorează,se şterg sau îşi schimbă aspectul (frescele exterioare ale unor biserici sau faţ adele unormonumente din unele centre urbane industrializate).
2.3.2 Factori poluanţi pentru turism şi agrement care provin din folosireamediului ambiant
Ca orice altă activitate umană, fără să conţ ină elemente intenţ ionale, turismul, fiind unconsumator de spaţ ii şi resurse turistice, participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător a potenţ ialului turistic, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului, floreişi faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora par ţ ial sau total, fie princoncepţ ia greşită de valorificare şi echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice. Încondiţ iile în care turismul cunoaşte o continuă dezvoltare în întreaga lume, problema devine totmai acută, acţ iunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice prezentând o intensitate şivarietate sporită de la an la an.
Acţ iunile distructive pot fi numeroase, mai ales în zonele sau obiectivele la care se conturează o concentrare turistică şi în condiţ iile în care nu se realizează dotări sau amenajări specifice,necesare practicării diferitelor activităţ i turistice şi îndeosebi pentru vizitare a acestora. Ele suntprovocate în primul rând de circulaţia turistică necontrolată în zonele sau la obiectiveleturistice aflate în afara traseelor marcate, ducând la distrugerea vegetaţ iei şi florei, la rupereacopacilor, distrugerea puieţ ilor sau a seminţ işului natural desprinderea de roci, a stalactitelor şistalagmitelor din peşteri ş.a.
Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii, împiedicarea regenerării plantelor,tasarea solului, braconajul şi tulburarea biotopurilor specifice vânatului şi în general a faunei,mergând uneori până la eliminarea unor specii.
Dispariţ ia unor specii floristice poate fi datorată şi colectării abuzive a florei, în special aplantelor declarate monumente ale naturii, urmare a insuficientei popularizări a plantelorocrotite şi a necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţ ii ce le pot avea acţ iunile lornecontrolate, asupra factorilor de mediu. Aşa se explică de ce floarea de colţ (Leontopodiumalpinum), garofiţ a de munte (Dianthus spiculifoluis) cu varietatea ei endemică "Garofiţ a PietreiCraiului" (Dianthus callizonus) şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţ ie în unele areale,deşi sunt ocrotite prin lege.
Vizitarea intensivă, iluminatul cu lumânări şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sau deplouareau condus la degradarea unor fresce şi picturi din interiorul unor monumente
istorice şi de artă, ca în Bucovina, iar iluminatul în trecut, a unor peşteri, cu feştile, a provocatdistrugerea definitivă a depunerilor calcaroase din interiorul unor peşteri (Peştera Ialomiţ eiş.a.).
- Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării în corturi în zonele şide-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabil
degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului înconjurător, datorită numeroaselorurme reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile în care au poposit. Astfel de situaţ ii se întâlnesc în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă, mai ales în preajmacentrelor urbane, în munţ i, în apropierea cabanelor şi staţ iunilor turistice, pe malul râurilor saulacurilor etc.
- Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile şi abatereaturiştilor de la drumurile principale, prin văi lăturalnice, oprindu-se în poieni pitoreşti şidistrugând în calea lor pajişti, floră, arbuşti, prin strivire sau sub influenţ a gazelor deeşapament, poluând râurile şi lacurile etc. fenomenul poluării naturii a căpătat forme maicomplexe.
- Intensificarea circulaţiei turistice automobilistice în staţiunile turistice, în general şi acelor balneare în special, în lipsa parcărilor situate în afara staţ iunilor, contribuie la alterareacalităţ ilor aerului, ale factorilor de cură, influenţându-se şi tratamentele balneare specificestaţ iunilor.
- Concepţia greşită de valorificare a resurselor turistice a unor zone, concretizată printr-oexploatare neştiinţ ifică şi neraţ ională a acestora sau prin realizarea necorespunzătoare aobiectivelor de investiţ ii cu caracter turistic, conduce în final, la secătuirea sau degradarearesurselor naturale de materii prime necesare activităţ ilor turistice. Această situaţ ie seregăseşte atât în cazul exploatării de substanţ e minerale balneare (Băile Felix, Techirghiol,
Lacul Nuntaşi, Mangalia, Lacul Sărat, Strunga etc.), cât şi în exploatarea zonelor, localităţ ilorsau punctelor de interes turistic.
- O situaţ ie specială o prezintă degradarea sau epuizarea surselor de substanţe mineralebalneare, caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice interven ţ ienefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici, pe bazacărora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei, Buziaş, Călimăneşti, Sovata, OcnaSibiului, Ocna Mureşului etc.).
Fenomenele de degradare întâlnite în cazul substanţ elor minerale balneare, cu deosebire aapelor minerale şi termominerale rezultă de cele mai multe ori, din nerespectarea principiilor
generale de protecţ ie şi exploatare a lor, care impun: limitarea exploatării zăcămintelor înraport cu rezervele omologate de substanţ e minerale balneare, executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate, evitarea exploatăriizăcămintelor până la epuizare şi o exploatare ştiinţ ifică, raţ ională a acestora, instituireaperimetrelor de protecţ ie hidrogeologică şi sanitară în jurul zăcămintelor etc. Unele cazurisemnificative de degradare a resurselor balneare s-au semnalat la zăcămintele hidromineraleCovasna şi Buziaş, la care, exploatarea defectoasă a acestora a dus la scăderea potenţ ialuluisurselor, diminuarea cantităţ ii de CO2 etc. La Băile Felix, supraîncărcarea staţ iunii cu structurituristice balneare şi de cazare, fără o corelaţ ie cu rezervele de apă minerală a dus la ointensificare a exploatării apelor până la limita de exploatare a zăcământului hidromineral,recondiţ ionarea acestuia refăcându-se anevoios.
Nerespectarea şi uneori chiar nestabilirea perimetrelor din punct de vedere hidrogeologic şisanitar şi permiterea activităţ ilor economice poluante în limitele acestora, au condus, deasemenea, la degradarea resurselor balneare (lacurile Nuntaşi, Techirghiol, Amara, Balta Albă şi Lacul Sărat) datorită irigaţ iilor, chimizării agriculturii şi apelor reziduale industriale.
- În plan general, degradările produse obiectivelor turistice se datorează în primul rând
absenţei sau nivelului scăzut al amenajărilor sau organizării lor pentru exploatareaturistică (vizitare, desfăşurare de acţ iuni specifice etc.). Astfel, lipsa sau stareanecorespunzătoare a drumurilor de acces sau de circulaţ ie la un obiectiv într-o zonă montană,rezervaţ ie naturală etc., dispersează turiştii pe suprafeţ e întinse, iar lipsa dotărilor specifice(scări, parapete, indicatoare ş.a.) conduc la o circulaţ ie anarhică, producerea de accidente şi laştirbirea mesajului cultural-educativ, recreativ al zonelor sau obiectivelor respective. Astfel desituaţ ii se întâlnesc în cazul majorităţ ii atracţ iilor turistice din ţ ara noastră dar, îndeosebi, înunităţ ile montane. Nici Parcul Naţ ional Retezat (decretat din 1936) şi nici celelalte parcuri saurezervaţ ii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru vizitare.
Aceasta face ca, sub impactul turistic, cu toate măsurile de protecţ ie adoptate de Comisia
Monumentelor Naturii a Academiei Române, aceste resurse să fie supuse unei continuedegradări cu consecinţ e din cele mai grave asupra unor teritorii, cu elemente de originalitate şireal interes ştiinţ ific, aflate în stare de echilibru natural.
- Altă cauză care conduce la degradarea mediului şi potenţ ialului turistic ca urmare a prestăriiunor activităţ i turistice necorespunzătoare o constituie şi proiectarea necorespunzătoare aobiectivelor de investiţii cu caracter turistic, prin stabilirea de amplasamente neadecvatepentru baza materială turistică, realizarea de construcţ ii inestetice, neadaptate specificuluietnografic, arhitectural sau natural al zonei turistice, ocuparea intensivă cu construcţ ii turisticecare poate afecta chiar echilibru ecologic al teritoriului respectiv etc.
Astfel de situaţ ii s-au creat, de exemplu, în unele staţ iuni balneare, prin realizarea unei bazetehnico-materiale disproporţ ionate ca volum şi structură, comparativ cu capacitatea de primirea teritoriului şi a rezervelor hidrominerale (Sovata, Buziaş, Vatra Dornei, Sinaia, Poiana Braşovetc.). Rezultatul a fost "supraîncărcarea" teritoriului cu echipamente şi structuri turistice,mergându-se până la o urbanizare a staţ iunii (Băile Felix şi parţ ial Sovata şi majoritateastaţ iunilor şi zonelor turistice).
- Exploatarea neraţională a unor zone de mare atractivitate turistică, în special înperioadele de week-end, în lipsa amenajărilor altor zone care să atragă fluxurile de turişti înperioadele de timp în care se înregistrează un "vârf" al cererii (zone periurbane amenajate,insuficiente din punct de vedere al numărului şi capacităţ ii de primire, staţ iuni turistice situate în
apropierea marilor oraşe ca de exemplu: staţ iunile de pe Valea Prahovei, Braşov etc.). - Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace deascensiune care, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţ ie,poduri, viaducte, piloni etc.) poate afecta farmecul peisajului (Munţ ii Bucegi, Postăvari, Cindrel,Lotrului).
- Amenajările necorespunzătoare pentru vizitarea peşterilor, care fiind executate fărărespectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrări, produc degradarea totală sau parţ ială aacestora. Este cazul peşterilor Muierii (Munţ ii Parâng) Ialomiţ ei (Munţ ii Bucegi) şi peştera lui
Ionel (Munţ ii Bihor) la care, amenajările efectuate din iniţ iativa locală nu se ridică la un niveladecvat.
2.4 Starea managerială şi socio-umană
Latura socială a dimensiunii fenomenului turistic este bine reprezentată de indicatorii
forţ ei de muncă. Pentru a se asigura comparabilitatea totală a datelor în intervalul 1990-2003se vor folosi indicatorii populaţ ia ocupată şi numărul mediu de salariaţ i din ramura Hoteluri şirestaurante”.
2.4.1. Popula ţ ia ocupat ă în ramura “ Hoteluri şi Restaurante ” în perioada 1990-2003
Analiza populaţ iei ocupate în Hoteluri şi restaurante în perioada 1990-2003 evidenţ iază tendinţ a generală de scădere a numărului de lucrători din această ramură reflectând foartebine involuţ iile din circulaţ ia turistică şi dificultăţ ile în plan economic şi social ale României.Astfel la sfârşitul anului 2003 populaţ ia ocupată în “Hoteluri şi restaurante” reprezenta doar
56,4% din numărul de angajaţ i în această ramură în 1990. Totuşi este de remarcat că în ultimiidoi ani tendinţ a este una de uşoară creştere după ce în 2001 se atinsese cel mai mic nivel dinaceastă perioadă de numai 79 de mii de lucrători (42% din nivelul atins în anul 1990).
240
210
180
150
120
90
60
30
0
Populatia ocupată în "Hoteluri şi restaurante", înperioada 1990-2003
213
175
136
123
93 95
116
79
105
An i i
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică, Anuare Statistice
2.4.2. Num ărul mediu al salaria ţ ilor în ramura “ Hoteluri şi Restaurante ” în perioada 1990-2003
Şi în cazul acestui indicator situaţ ia este în linii mari identică cu populaţ ia ocupată înaceastă ramură, între cei doi indicatori existând o strânsă corelaţ ie. Această tendinţă generală de scădere este acţ iunea conjugată a mai multor factori cum ar fi reducerea numărului de turiştidin perioada analizată sau scoaterea din funcţ iune a unor capacităţ i de cazare.
Numărul mediu al salariaţilor în "Hoteluri şirestaurante" în perioada 1990-2003
210
180
150120
90
60
30
0
^195
Anii
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică, Anuare Statistice În
România, structura forţ ei de muncă pe sectoare de activitate consemnează faptul că 31,3 %din populaţ ia ţării este ocupată în sectorul terţ iar din care, în comerţ şi turism 10,6 % aceastapăstrând, în continuare, starea de subdezvoltare în oraşe şi mai accentuată în localităţ ilerurale.
Evoluţ ia numărului şi a structurii salariaţ ilor pe principalele ramuri ale economiei, cu puţ ineexcepţ ii, este atipică din perspectiva înscrierii economiei pe traiectoriile unei economiimoderne, competitive, capabilă să susţ ină ocuparea forţ ei de muncă şi securitatea venitului dinmuncă.
Dezvoltarea sectorului privat în România, îndeosebi pe piaţ a serviciilor (comerţ , alimentaţ ie
publică, servicii prestate populaţ iei, turism) şi eliberarea de personal din industrie ca rezultat alrestructurării acesteia va duce însă cu timpul la creşterea populaţ iei ocupate în sfera serviciilor.
În ţările dezvoltate, sectorul terţ iar, din care face parte şi turismul, cunoaşte cel mai înalt gradde ocupare a personalului, industria turistică fiind cel mai puternic absorbant de forţă de muncă comunitară. Ca în orice industrie a serviciilor, participarea feminină în sectorul turism esteridicată (la circa 65 %) iar în toate ţările Uniunii Europene este de 20-30 % din totalulangajaţ ilor).
Problematica resurselor umane în turism este deosebit de complexă şi diversă şi cuprindeaspecte ca: recrutarea personalului, formarea şi perfecţ ionarea lui, repartizarea lucrătorilor pe
diferite sectoare şi perfecţ ionarea lui, repartizarea lucrătorilor pe diferite sectoare în funcţ ie depriorităţ i, implicaţ iile sezonalităţ ii asupra activităţ ii turistice, cooperarea internaţ ională înproblema cadrelor etc. Deosebit de importantă se remarcă însă formarea şi perfecţ ionareapersonalului, nivelul de pregătire şi specializare al fiecărui lucrător din turism. Acest faptcomportă două direcţ ii mari de acţ iune: ridicarea gradului de pregătire profesională şischimbarea mentalităţ ii lucrătorului din turism, proces de durată şi nu lipsit de complexitate.
Analiza procesului formării profesionale a forţ ei de muncă din sectorul turistic pune în evidenţă deopotrivă procesele şi mutaţ iile semnificative sub aspectul modernizării sistemului,
a unei racordări mai bune la valorile europene şi a valorificării tradiţ iilor naţ ionale, dar şinumeroase locuri înguste, incertitudini, tendinţ e mai puţ in pozitive.
Pregătirea profesională a personalului din turism implică atât formarea profesională cât şiperfecţ ionarea pregătirii profesionale prin şcolarizarea publică şi şcolarizareadepartamentală, realizată la nivel central prin institute naţ ionale şi direct de agenţ ii economici.
Învăţământul public se înfăptuieşte prin sistemul naţ ional de învăţământ, constituit dinansamblul unităţ ilor şi instituţ iilor de învăţământ de stat şi particulare şi acoperă practic întreaga gamă a formelor de pregătire profesională: şcoli profesionale, licee de specialitate,reconsiderarea vechii ucenicii, şcoli postliceale şi universitare. Deşi toate aceste tipuri de şcoli asigură la absolvire certificate/diplome care atestă pregătirea într-o ocupaţ ie/profesie a posesorilor acestora, de cele mai multe ori ele nu reprezintă ogaranţ ie a calităţ ii pregătirii. Efectele se regăsesc în primul rând în numărul mare de absolvenţ ineabsorbiţ i de piaţ a muncii, dar şi în slaba calitate a serviciilor oferite. Explicaţ iile se găsesc îndeficienţ e, precum:
• lipsa studiilor de cercetare care să determine nevoile reale de pregătire; • utilizarea în continuare a unor programe şablon fără formularea expresă aobiectivelor, a formelor de evaluare; • lipsa unor discipline care să-i orienteze în viaţ a socio-profesională;• neaplicarea metodelor participative de predare care să implice elevii, să-i motiveze şisă le stimuleze creativitatea;• lipsa dotării laboratoarelor/ atelierelor cu echipamentele/mijloacele pedagogicenecesare demonstraţ iilor şi aplicaţ iilor menite să formeze la elevi/cursanţ i deprinderide lucru; • lipsa unei instruiri realizate concret pe individ şi punct de lucru;• caracterul informativ în şcoli.
Sintetizând aceste neajunsuri, s-ar putea aprecia o lipsă a responsabilităţ ii în domeniulpregătirii tinerilor prin şcoală, care duce nemijlocit, nu numai la neadaptarea acestora lacerinţ ele pieţ ei interne dar şi la o activitate necompetitivă, incapabilă să asigure servicii decalitate recunoscute de piaţ a internaţ ională.
În sectorul turistic apare evidentă necesitatea educaţ iei permanente. Formarea şiperfecţ ionarea profesională în cadrul educaţ iei permanente cade în sarcina MinisteruluiTurismului prin Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT), precum şi a agenţ iloreconomici din turism, cu respectarea reglementărilor legale.
CNIT organizează şi derulează cursuri şi programe intensive cu durata variabilă şi formediferite, satisfăcând o gamă foarte diversă de cereri de instruire:
• cursuri de calificare în meserii de bază din domeniul turistic şi hotelier;• cursuri de specializare profesională pentru diverse ocupaţ ii şi funcţ ii din turism şi
• cursuri de formare managerială pentru toate categoriile de personal cu atribuţ ii deconducere în industria hotelieră şi turistică, inclusiv programe de utilizare a informaticii înactivităţ ile specifice;
• programe de însuşire a limbilor străine de circulaţ ie internaţ ională (limbaj uzual şi despecialitate).
Cursurile şi programele CNIT sunt concepute pentru a fi derulate în stagii de pregătire cât maiscurte, cu caracter intensiv, asigurându-se caracterul de proces de instruire integrat prin caremodule complexe de pregătire teoretică sunt combinate cu activitatea practică de simulare
realizată în laboratoarele institutului şi cu practica efectivă desfăşurată în baza proprie deaplicaţ ii şi în unităţ i din industria turistică, utilizând mijloace audio-vizuale moderne.
Calitatea forţei de muncă utilizată reprezintă un factor cheie, determinant al calităţ iiprodusului turistic în ansamblu. Elementul uman prin intermediul căruia se comercializează şise consumă produsul turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turismastfel încât nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării uneiforţ e de muncă corespunzătoare.
2.5 Cercetarea ştiinţifică
Restructurarea, dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului turistic românesc solicită o nouăorientare a cercetării ştiinţ ifice, în scopul fundamentării, prin studii şi analize, a priorităţ ilor învalorificarea potenţ ialului natural şi antropic la nivel zonal şi pe localităţ i.
În lipsa unui buget special alocat pentru creşterea aportului cercetării - proiectării la relansareaturismului românesc, cercetarea este lipsită de sprijin important pe care îl poate avea înurmătoarele domenii:
• elaborarea de studii pentru fundamentarea politicii de dezvoltare a turismului care să răspundă cerinţ elor pieţ ei mondiale şi de stabilire a priorităţ ilor în acordarea defacilităţ i pentru restructurarea, relansarea şi modernizarea bazei materiale a
turismului;• realizarea de studii de prognoză şi de evaluare a tendinţ elor ce se manifestă înturismul internaţ ional care să fie utilizate de agenţ ii economici pentru elaborareastrategiilor proprii (de firmă), precum şi a studiilor de fezabilitate sau a prognozelorpe termen mediu şi lung;
• studii destinate punerii în valoare pe scară largă a patrimoniului cultural-istoric al ţăriişi includerea acestora în oferta turistică internă şi internaţ ională şi elaborarea unorprograme speciale destinate popularizării ample a valorilor turistice, culturale şiistorice din patrimoniul naţ ional.
2.6 Sistemul informaţional
În sistemul informaţ ional, de marketing şi promovare există nerealizări cauzate de:
• insuficienta dezvoltare a reţ elei interne de birouri de informaţ ii turistice la nivelullocalităţ ilor: sate turistice, centre turistice, staţ iunii turistice;
• resurse financiare limitate la dispoziţ ia autorităţ ilor locale pentru co-finanţ areaacţ iunilor şi/sau activităţ ilor de promovare turistică a localităţ ii, zonei sau regiuniirespective;
• insuficienţ a fondurilor la nivel central pentru realizarea unei promovării eficiente şisusţ inute a României ca destinaţ ie turistică pe plan internaţ ional, fapt ce conduce lao informare insuficientă despre România;
• neabordarea, la nivel central, a tehnologiilor moderne folosite în informare şisistemul de rezervării, existând riscul rămânerii în afara tendinţ elor şi realităţ ilor depe plan internaţ ional.
2.7 Legislaţia
În prezent legislaţ ia specifică sectorului turistic din România este armornizată în proporţ ie de
peste 80 % cu legislaţ ia comunitară. Elementele privind statistica turismului sunt încă într-o
etapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind aspectele economice ale
sectorului (cheltuieli pentru turism, venituri din diferite componente ale consumului turistic
etc.). Perfecţ ionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a turismului, de
creare şi perfecţ ionare a mecanismului de funcţ ionare a acestuia se poate realiza prin:
• evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţ ilor;• armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţ ia internaţ ională;• corelarea activităţ ilor şi a necesităţ ilor de reglementare cu celelalte sectoareeconomice;• eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţ iei specifice turismului în scopulridicării calităţ ii prestaţ iilor turistice.
În vederea transpunerii rapide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a măsurilor/căilor derealizare preconizate, nu sunt necesare schimbări, adaptări sau modificări de acte normativecu excepţ ia prevederilor care se referă la aspectul economico-financiar al activităţ ii de turism, înspecial pentru acordarea de facilităţ i şi reducerea fiscalităţ ii în scopul relansării acestui
domeniu.
2.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme
Turismul ca ramură economică are strânse relaţ ii cu alte sectoare ale activităţ ii economice şisociale cum sunt: agricultura şi industria alimentară, lucrările publice şi amenajarea teritoriului,protecţ ia mediului, sănătate, învăţământ, cultură, finanţ e, ordine publică, administraţ ie publică locală şi altele.
Transporturile, telecomunicaţ iile, ordinea publică, finanţ ele (vămi), administraţ ie publică locală sunt în etapa actuală şi în perspectiva sectoarele cu cel mai mare impact asupra circula ţ iei
turistice.
Transporturile, în calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul rapid şicomod al turiştilor în orice punct al ţării. În prezent reţ eaua de drumuri rutiere nu satisfacecerinţ ele automobilistului european.
Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte transportul de pasageri pe calea ferată. Nicitransportul aerian de pasageri nu poate fi considerat ca satisfăcător. Deoarece eforturilefinanciare de modernizare a reţ elei de drumuri, a transportului feroviar şi a celui aerian suntdeosebit de mari, nu se întrevede o schimbare radicală a situaţ iei în viitorul apropiat.
Telecomunicaţiile trebuie să permită conexiuni rapide şi de buna calitate a turiştilor caresosesc în România cu ţările de reşedinţă sau orice alt punct de pe glob. Deşi au fost realizatemulte îmbunătăţ iri în sistemul de telecomunicaţ ii nici acesta nu este încă la nivelul altor sistemeeuropene similare.
Ordinea publică. Organele de poliţ ie trebuie să asigure protecţ ia turiştilor împotriva oricăroracte de agresiune, care, din păcate, s-au înmulţ it în ultimii ani, fapt ce constituie un elementimportant care determină reţ ineri din partea turiştilor de a vizita România.
Vama şi organele de control al trecerii frontierei, trebuie să permită un flux rapid alcălătoriilor la intrarea şi ieşirea din ţ ară întrucât aglomeraţ iile la frontieră constituie factori dedescurajare a călătoriilor.
Prin lucrările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei, aflate în curs de realizare, şicele avute în vedere pentru perspectivă, vor fi soluţ ionate, în cea mai mare parte, problemeleprivind traficul la frontiera.
Administraţia publică locală trebuie să acorde mai multă importanţă bunei gospodăriri astaţ iunilor, oraşelor şi localităţ ilor de interes turistic. În ultimii ani au fost total nemul ţ umitoarestarea în care s-au prezentat staţ iunile de pe litoral, modul de îngrijire şi protecţ ie a zonelor deplajă.
O bună parte din oraşe şi localităţ i se prezintă cu o infrastructură învechită, sunt prostgospodărite, inclusiv Capitala, ceea ce constituie factori importanţ i în diminuarea atractivităţ iituristice.
2.9 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe
Studiile elaborate în cadrul OMT, bazate pe informaţ iile şi analizele de piaţă realizate în ţărilemari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum şi anchetele întreprinse în rândulturiştilor străini care vizitează România, caracterizează oferta turistică românească prinurmătoarele aspecte:
• toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbă pepieţ ele vest-europene;• destinaţ iile concurente oferă o gamă variată de facilităţ i pentru toate categoriile deturişti;• oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva staţ iuni, iar în cadrulacestora, doar la câteva hoteluri;
• serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţ ii concurente precum Bulgaria, Turcia,Grecia sau Cipru;• agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţ ii;• infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare;• lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi în staţ iunile turistice de interesinternaţ ional;• din punct de vedere al raportului calitate-preţ , România a încetat să mai fie o piaţăturistică atractivă.
desfăşoară activitatea înturism (Bucureşti, Suceava,Constanţ a, Braşov,Timişoara şi Cluj) dezvoltarea sectorului de
agrement în structurilehoteliere (baruri de noapte,cazinouri, centre de jocuri,discoteci, centre de sănătate,centre de conferinţ e şi afaceriş.a.) existenţ a unui climatagreabil, natură bogată şiabundenţ a monumenteloristorice
2. Marketing şi
promovare
oferta turistică bogată prin
internet constrângeri bugetare
publicitate în media turisticădin întreaga lume
insuficienţ a informaţ ieituristice la nivelul staţ iunilorturistice
3. Alte domenii modernizarea instalaţ iilorvamale la frontiere
existenţ a sistemelortehnico-edilitarenecorespunzătoare în uneleoraşe şi staţ iuni turistice
importante
posibilitatea valorificării în
turismul ecologic a ariilorprotejate importante (parcurinaţ ionale şi naturale) sensibilizarea, prin diverseacţ iuni, a populaţ iei privindvaloarea şi necesitateaprotejării mediului
În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze datorită cărora, comparativ cu celelalteţări central şi est europene, România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţ ele
economice ale industriei turismului : • Lipsa unui program de acţ iuni, coerent şi stabil, privind dezvoltarea turismului;• Lipsa fondurilor de investiţ ii destinate dezvoltării modificării şi reabilitării infrastructurii
generale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării uneifiscalităţ i neadecvate, inexistenţ a unor facilităţ i în domeniul creditelor bancare ş.a.;
• Reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reformă
economică au fost făcute încă de la începutul anilor '90, însă durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp;
• Cu câteva excepţ ii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atrăgător pentru investitoriistrăini (sub 1% din capitalul în valută subscris în perioada 1990-2000 pe total economie);
• Lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispoziţ ia întreprinderilor de profil;26
Practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate şi deci, neatractive, în paralel cu
deprecierea permanentă a monedei naţ ionale precum şi persistenţ a unei rate ridicate a
inflaţ iei; Durata mare necesară reconstituirii proprietăţ ii private în cazul activelor naţ ionalizate; Scăderea puterii de cumpărare a populaţ iei şi reordonarea priorităţ ilor; Sistemul de formare profesionala atât pentru învăţământul preuniversitar şi universitar cât şi pentru formarea adultului; Reorientarea unei părţ i a cererii turistice interne către destinaţ ii externe.
CAPITOLUL III PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC
3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc
Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector deactivitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă precum şi o sursă
de redresare a economiilor naţ ionale.
De altfel, specialiştii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul şi călătoriile vor fi alături detehnologia informaţ iilor şi telecomunicaţ ii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifrăde afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în permanenţă, indiferent de stărileconjuncturale şi de mutaţ iile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai mare depopulaţ ie de pe mapamond.
Estimările specialiştilor de la OMT privind tendinţ ele turismului pe plan mondial, la nivelul anilor2010-2020 constituie un argument în acest sens.
Se cunosc implicaţ iile dezvoltării turismului şi a valorificării eficiente a resurselor turistice şi aaltora conexe, cu precădere în turismul internaţ ional, în: sporirea încasărilor valutare şiechilibrarea balanţ ei de plăţ i externe, absorbţ ia forţ ei de muncă şi de redistribuire a celeiadisponibilizată prin restructurarea unor sectoare economice, dezvoltarea şi diversificareasectoarelor economice furnizoare de bunuri şi servicii pentru turism, creşterea economică şisocială la nivel local şi regional şi sporirea veniturilor populaţ iei locale, dezvoltarea durabilă azonelor rurale, protejarea şi conservarea mediului înconjurător, a resurselor turistice naturale şia tradiţ iilor cultural-istorice ale ţării, îmbunătăţ irea stării de sănătate a populaţ iei, educarea şiridicarea nivelului de instruire al acesteia, etc.
Aceste implicaţ ii economice şi sociale constituie argumente în modernizarea, relansarea şi
dezvoltarea turismului românesc, date fiind următoarele elemente:
a) potenţialul turistic natural de mare complexitate şi valoare turistică recunoscute pe plan
mondial: • potenţialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate de resurse
turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale, etc.) şi mari posibilităţ ide valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism şi module de agrement).Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, Parâng, Cindrelul,Şureanu, Retezat-Ţarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-Vlădeasa-MunteleMare, Rodna, etc., staţ iunile şi complexele turistice care oferă mari posibilităţ i devalorificare pentru sporturi de iarnă, drumeţ ie montană, speoturism şi
• potenţialul balneoturistic renumit pe piaţ a internaţ ională prin factorii naturali decură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină,bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. valorificat, parţ ial, prin staţ iunilebalneoclimatice naţ ionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţ i balneare
neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă şi profesionalismulcadrelor medicale precum şi suita de medicamente şi tratamente originalebalneologiei româneşti;
• potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţ iuni turistice legatede un potenţ ial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun,Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apaclorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin şi alte obiective turisticecultural-istorice şi naturale disipate pe circa 70 km între Capul Midia şi Vama Veche;
• potenţialul turistic al Deltei Dunării prin valenţ ele ecologice, peisagistice,faunistice (ornitologică şi piscicolă), croaziere şi expediţ ii într-un peisaj inedit,culturale (tradiţ iile culturale şi economice ale comunităţ ilor locale ruseşti, ucrainene,româneşti), etc.;
• potenţialul turistic al fluviului Dunărea şi aria limitrofă cu zonele de atracţ iepredilecte pentru turism: Defileul Dunării şi Porţ ile de Fier, bălţ ile Dunării, etc.;
• potenţialul faunistic şi floristic al ţării, bogat în specii de interes ştiinţ ific şivânătoresc (pescuit) şi ecosisteme unicate în Europa;
• zonele protejate (Parcuri Naţ ionale şi Rezervaţ ii ale Biosferei) ca destinaţ ii turisticereprezentative pentru geofondul internaţ ional şi activităţ ile de odihnă recreere şieducaţ ional – ştiinţ ifice;
• potenţial speologic şi de alpinism şi de escaladă precum şi pentru sporturiextreme pe care le oferă, cu precădere, aria montană;
• clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regimultermic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie şi durată permitedezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroionizarenegativă, bioclimat tonic – stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv – excitant decâmpie şi litoral etc.);
b) patrimoniul cultural-istoric, de mare reprezentativitate pentru ţ ara noastră, dată fiindistoria multimilenară a poporului român, nominalizat prin:
• existenţ a a peste 680 de valori de patrimoniu cultural de interes naţional, întrecare 197 de biserici şi ansambluri mănăstireşti, 36 de monumente şi ansambluri dearhitectură, 11 castele, conace şi palate, 70 de ansambluri arhitecturale urbane(clădiri civile), 20 de centre istorice şi situri arheologice, etc. (Legea 5/2000). O mare
parte dintre monumentele istorice şi de artă sunt valori ale Patrimoniului CulturalUniversal UNESCO (biserici fortificate, biserici cu fresce exterioare, cetăţ ile dacice,cetatea Sighişoara, etc.);
• tezaurul etnografic şi folcloric românesc de o mare originalitate, reprezentat prinarhitectura populară specifică satelor maramureşene, bucovinene, olteneşti,dobrogene, transilvănene, etc. şi bisericile din lemn din Maramureş şi Sălaj;artizanat, prelucrarea lemnului, arta decorării, manifestări cultural - religioasetradiţ ionale, târgurile şi expoziţ iile muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane,etc.;
c) potenţialul tehnico-economic prin lucrări de artă inginerească, poduri, baraje, furnalevechi, saline şi mine, vechi uzine şi clădiri de gări feroviare, podgorii, herghelii, etc.;
d) poziţia geoturistică îi conferă României câteva avantaje prin: • prezenţ a a trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi
economico-socială a ţării, de valoare şi integrare europeană: Munţ ii Carpaţ i, fluviulDunărea şi Marea Neagră;
• funcţ ia de tranzit turistic, România asigurând legătura între ţările Europei Centrale,Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul apropiat şi mijlociu;
• reţ eaua de drumuri europene cu cele şapte artere rutiere şi coridoarele europenenord-sud (IX) şi est-vest (IV), magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII),care stabilesc legăturile între ţările continentului şi bazinul Mării Negre.
e) infrastructura generală cu o reţ ea de căi de comunicaţ ie bine dezvoltată şi în curs demodernizare (căi de rulare şi mijloace de transport), care permite accesul în toate zoneleturistice importante ale ţării; f) industria turistică bine dezvoltată (peste 280.000 locuri de cazare), structuri de alimentaţ iepublică, de tratament şi agrement, dar, care necesită un proces de modernizare şi adaptare lastandardele internaţ ionale; g) industria călătoriilor destul de extinsă, cu touroperatori cu un profesionalism în
ascensiune (cca. 500 de agenţ ii de turism şi filiale); h) existenţ a unei forţe de muncă bine calificată în marea majoritate a agenţ ilor economici prestatori de servicii sau touroperatori; i) cadrul legislativ corespunzător, aflat în permanentă perfecţ ionare pentru:
• protejarea mediului înconjurător şi a patrimoniului turistic;• asigurarea protecţ iei şi securităţ ii turiştilor;• armonizarea legislaţ iei şi a sistemului informaţ ional în domeniul turistic etc. cu
cerinţ ele sistemului comunitar.Desigur, sunt şi factori defavorizanţ i în dezvoltarea industriei turistice româneşti, precum:
• lipsa fondurilor pentru investiţ ii;• infrastructura generală;
• calitatea serviciilor turistice;• structuri turistice învechite şi cu un grad înalt de uzură, netehnologizarea şineadaptarea la standardele europene; • raport calitate-preţ ;• agrementul şi animaţ ia reduse şi sub nivelul competitiv european;• calitatea telecomunicaţ iilor;• nivelul educaţ iei şi al formării profesionale;• legislaţ ia în turism etc.
3.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc
In anul 2006 World Travel &Tourism Council şi partenerii săi economici şi de cercetare -OxfordEconomic Forecasting – au realizat un studiu privind simularea unui Cont Satelit in Turismpentru România, cercetare care este inclusă în standardele internaţ ionale de conturi satelitcare a fost realizată de World Tourism Organization (OMT), Organisation for EconomicCo-operation and Development (OECD) şi Statistical Office of the European Commission(EUROSTAT) şi aprobată de Comisia Naţ iunilor Unite pentru Statistică în anul 2000. In cadrul acestei lucrãri, Oxford Economic Forecasting - (OEF) a urmãrit crearea unui modelprin intermediului căruia să poată fi măsurată contribuţ ia economică a Turismului şi Călătoriilorla nivel naţ ional.
Potrivit datelor furnizate de acest studiu, industria de turism şi călătorii din România seaşteaptă să contribuie în 2006 cu :
> 1,9% din total PIB (impact direct - industria turismului) > 4,8% din PIB (impact direct+impact indirect - economia turismului) > 3,1% din total ocupare (industria turismului) > 5,2% din total ocupare (economia turismului)
> 5,2% din total exporturi > 7,2% din investiţ iile totale de capital > 4,3% din cheltuielile guvernamentale
Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în general foartepozitive. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creştere în următorii 10 ani exprimate carate medii de creştere* în perioada 2007-2016:
> 7,4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE de2,4% şi celei la nivel mondial de 3,2%
> 6,7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UEde 3,1% şi celei la nivel mondial de 3,7%
> 1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare medieila nivelul UE de 1,0% şi celei la nivel mondial de 1,6%
> 1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superioaremediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8%
> 7,9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5% şicelei la nivel mondial de 4,2%
> 8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% şi celei lanivel mondial de 4,9%
> 6,2% a investiţ iilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% şi celei la nivelmondial de 4,6%
Conform acestor date, România se clasează pe locul 4 din 174 de ţări în ceea ce priveşteratele de creştere a cererii pe termen lung. Membră a NATO din 2002 şi proiectata aderare laUniunea Europeană în 2007 înseamnă o creştere a conştiinţ ei despre România la nivelmondial. Modernizarea, investiţ iile şi promovarea sunt vitale ca România să devină odestinaţ ie turistică internaţ ională de succes.
În 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să reprezinte 6,2 miliarde RON (3,4miliarde USD) ajungând la o contribuţ ie de 2.4% din PIB. În acelaşi timp economia turismului şicălătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o contribuţ ie de 5,8% din PIB.
Evoluţia contribuţiei la PIB a domeniului Turism & Călătorii în perioada 2006-2016
2006E 2016P Rate de creştere
anuală2006-2016 (%)
Industria turismului şi a 1,92 2,47 7,6
călătoriilor Economia turismului şi a 4,81 5,78 6,7
călătoriilor
rate reale de creştere ajustate în funcţie de inflaţie
Ocuparea în industria turismului şi călătoriilor va creşte în 2016 ajungând în jur de 315.000locuri de muncă faţă de cele 265.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent din totalullocurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3,83% în 2016 faţă de 3,15% în2006.
Ocuparea în economia turismului şi călătoriilor va atinge în 2016 aproape 570.000 demuncă faţă de 485.000 cât sunt estimate în 2006 rezultând un surplusul de 85,000 de locuride muncă. Ponderea acestora în totalul locurilor de muncă din economie va fi de 6,92% în2016 faţă de 5,75% în 2006.
Evoluţia ocupării în domeniul Turism & Călătorii în perioada 2006-2016
2006E 2016P Rate de creştereanuală
2006-2016 (%) Mii % Mii %
locuri locuri ocuparea
de demuncă muncă
Industria turismului şi a 265,17 3,15 314,67 3,83 1,7
călătoriilor Economia turismului şi a 485,00 5,75 569,53 6,92 1,6
călătoriilor Notă: E- estimări, P – previziuni
CAPITOLUL IV
ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE
1. TURISMUL MONTAN
1.1. Potenţialul natural şi antropic
În România, practicarea turismului montan are condiţ ii foarte bune de dezvoltaredatorită potenţ ialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţ ilor (Carpaţ ii Orientali,Meridionali şi Occidentali), fiecare dintre acestea cu caracteristicile şi peisajele sale.
În munţ ii României se pot practica drumeţ iile montane, alpinismul, escaladă, mountain
bike, zboruri cu parapantă, sporturi de iarnă. Cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iarnă.
Între tipurile de sporturi de iarnă, turismul pentru schi dispune de un potenţ ial natural ridicatpentru dezvoltare.
În prezent, în România există 30 de staţ iuni montane unde se pot practica acestesporturi. Din cele 120 de pârtii existente, doar 30 sunt omologate, 7 sunt dotate cuechipamente pentru zăpadă artificială şi 13 au nocturnă. Dintre cele 30 de staţ iuni montane,doar 7 prezintă dotări adecvate turismului internaţ ional De asemenea, pârtiile de schi nu suntechipate cu plase de siguranţă, sunt mici şi neîngrijite.
Domeniul schiabil actual al României este de câteva sute de ori mai mic decât în ţărilealpine de referinţă ( ex. de 120 de ori mai mic faţă de al Germaniei şi de 510 ori mai mic faţă
de al Franţ ei). Acesta este prezent în 20 de masive montane ( dintr-un total de 72) şi respectiv16 judeţ e cu relief muntos ( din totalul de 27). Cea mai mare parte a domeniului schiabilamenajat se află concentrat într-un singur areal, care aparţ ine judeţ elor Prahova, Braşov şiDâmboviţ a ( revenindu-i astfel 62.9% din suprafaţ a totală).
Echiparea tehnică cuprinde 61 de teleferice – telecabine, telescaune şi teleschiuri, care însumează 65 de km lungime (faţă de cele 3.696 teleferice în Austria, 3.033 în Franţ a, 1.534 înElveţ ia) şi aproape 80 de km de pârtii amenajate (faţă de 9.500 km în Austria, şi 2.500 înFranţ a).
Instalaţ iile de deservire a domeniului schiabil sunt dominate de teleschiuri şi telescaune,ponderea lor cumulată fiind de 86%. În ceea ce priveşte distribuţ ia spaţ ială, aria care cuprindeofertele turistice de interes naţ ional şi internaţ ional concentrează cele mai multe şi maimoderne teleferice.
Un alt element important care caracterizează calitatea ofertelor pentru sporturile deiarnă, îl reprezintă existenţ a şcolilor de schi şi dotarea lor cu monitori şi calificarea acestora,precum şi programele oferite.
În ţările cu turism de iarnă dezvoltat numărul şcolilor şi al monitorilor este impresionant:
practic nu există staţ iune pentru sporturi de iarnă care să nu aibă minimum 2-3 şcoli ( pentruadulţ i, începători şi avansaţ i; pentru copii; pentru schi acrobatic, etc.) astfel că Franţ a şi Elveţ iaau peste 200, iar Austria peste 400.
Zonele şi pârtiile afectate şcolilor de schi sunt în special amenajate, marcate şisemnalizate, sunt dotate cu echipament audio-recepţ ie şi camere de filmat etc. Se organizează cursuri pentru adulţ i, fie începători, fie avansaţ i dar şi pentru copii (preşcolari şi şcolari); seorganizează, de asemenea, de peste două decenii, cursuri pentru schi fond, dar şi cursurispeciale, în anumite staţ iuni, pentru schi acrobatic sau artistic (free style). În România, numărulacestora este foarte redus şi în acelaşi timp nu sunt dotate corespunzător.
Din cele 60 de masive montane analizate, circa 20 dispun de o anumită echiparetehnică, iar numai 13 au o dotare mai bună ( Postăvarul, Bucegi, Gârbova, Cindrel, Semenic,Ceahlău, Muntele Mic, Ţarcu, Făgăraş, Rodnei, etc.). În prezent există aproximativ 61 decabane clasificate, care nu acoperă întreg spaţ iul montan, iar din punct de vedere tehnic, îngeneral sunt necorespunzătoare.
Pentru practicarea drumeţ iilor montane foarte importante sunt traseele montane. Înmunţ ii României existe peste 246 de trasee amenajate. O mare parte dintre acestea nu suntmarcate corespunzător, lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicareadrumeţ iilor montane.
1.2. Indicatorii activităţii turistice
1.2.1. Capacitatea de cazare
La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţ iunile montane reprezintă 11,8 %din totalul capacităţ ii de cazare. În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere uşoară în staţ iunile montane, în 2004 numărul locurilor fiind cu 3,5 % mai mare faţă de anul 2002. Ponderea hotelurilor înlocurile de cazare s-a menţ inut constant în ultimii ani fiind în medie de 30 %.
Numărul sosirilor turiştilor în unităţ ile de cazare din staţ iunile montane au înregistrat înultimii ani o creştere, în 2004 înregistrându-se o creştere cu 19,4 % faţă de 2002, creştere maimare fiind la turiştii romani respectiv de 19,7%. Faţă de 2002 numărul de turişti străini a crescut în 2004 cu 18,2 %. Aceasta s-a datorat în principal timpului favorabil practicării sporturilor deiarna, a modernizării dotărilor domeniilor pentru schi şi a creşterii numărului instalaţ iilor deprodus zăpada artificiala, a instalaţ iilor de transport pe cablu de capacitate mica, de tipteleschi, babyschi,etc.
Evoluţ ia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos:
Innoptarile turistilor în unităţile decazare din staţiunile montane
2500000
2000000
1500000
1000000
500000 0 1999 2000 2001 2002 20032004
ani
Innoptarile turistilor straini in
unitatile de cazare din statiunile
montane
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0 1999 2000 2001 2002 20032004
ani
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
Hotelurile deţ in o pondere de 69 % din numărul total de înnoptări. În 2004 se constată o creştere de aproape 100% a înnoptărilor turiştilor în structurile de
1.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului
1.3 Piaţa turistică
La nivelul anului 2004, 4,5 % din înnoptările din România sunt în staţ iunile montane şi dinacestea 13,9 % sunt înnoptări ale turiştilor străini. Românii reprezintă 86,1 % din turiştii sosiţ i înstaţ iunile montane şi aproape 86,8 % din numărul înnoptărilor.
În cazul turiştilor străini după ţ ara de origine, Israelul ocupa primul loc cu 19 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini, urmată de Germania cu 9% şi Marea Britanie cu 8 %.
Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţăride origine
50% 19% 8%
9% 7%
■ Israel
■ Regatul Unit
□ Germania
□ SUA H
Italia
■ Alte tari
17%
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
1.4. Analiza SWOT
Puncte ţări - potenţ ial turistic montan în toate sezoanele; - varietatea folclorului şi a tradiţ iilor moştenite bine păstrate în zonele montane; - nivelul ridicat de conservare a zonelor montane; - nivelul redus de poluare în aer, apă şi sol; - creşterea suprafeţ ei de arii protejate din zonele montane; - faună şi floră foarte bogate în toate masivele montane; - acces relativ facil în majoritatea staţ iunilor turistice de interes naţ ional şi în masivele
montane importante.
Puncte slabe
- instalaţ ii de transport pe cablu învechite, uzate fizic şi moral; - domeniul schiabil modernizat numai parţ ial; - lipsa instalaţ iilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip teleschi, babyschi, în
multe staţ iuni; - necorelarea dezvoltării domeniului schiabil cu infrastructura generala; - neamenajarea în totalitate a traseelor turistice montane din masivele circulate (
marcaje, elemente de siguranţă pentru turişti); - lipsa structurilor primire turistică cu funcţ iuni de cazare specifice zonelor montane (
- inexistenţ a informaţ iilor cu privire la starea traseelor turistice montane ( grad dedificultate, accesibilitatea în funcţ ie de anotimp, etc.).
Oportunităţ i - creşterea cererii privind ecoturismul/turismul în arii protejate; - creşterea cererii pentru practicarea turismului activ pe pieţ ele europene; - atenţ ia internaţ ionala acordata turismului montan în general şi domeniului schiabil în
principal; - dezvoltarea facilitaţ ilor de cazare în principal în mediul rural; - creşterea interesului touroperatorilor pentru turismul montan în general;
Ameninţări - domeniul schiabil mult mai dezvoltat în majoritatea ţărilor europene; - calitatea şi diversificarea serviciilor turistice de profil pe plan extern; - lipsa avioanelor charter şi a avioanelor de linie de pe principalele pieţ e europene
importante pentru dezvoltarea turismului montan; - reducerea veniturilor populaţ iei în general în paralel cu creşterea preţ urilor la facilităţ ile
pentru practicarea schiului; - lipsa materialelor de promovare pentru zonele montane sau calitatea slabă a informaţ iei
în majoritatea cazurilor; - stagnarea cererii europene pentru schiul de iarnă (ex. numai 10% din francezi merg la
schi o dată pe an), cât şi tendinţ a pentru experienţ e “uşoare”, cu mai multe activităţ i deiarnă în afara schiului;
- costurile relativ ridicate ale unor astfel de produse care limitează accesul la publicul larg; - nivelul ridicat de investiţ ii necesar pentru dezvoltarea staţ iunilor de schi, fie el public sau
privat (câteva comunităţ i locale trebuie să-şi schimbe investitorii după câţ iva ani în carestaţ iunea s-a confruntat cu dificultăţ i), ceea ce ar putea conduce la pierderea unoroportunităţ i mai favorabile (schi fond, mersul pe tălpici de zăpadă, activităţ i de vară);
- nevoia de contractori străini (companii de teleschiuri) pentru dezvoltarea staţ iunilor deschi, care ar putea limita beneficiile locale ale programului Superski în Carpaţ i;
- timpul de viata al produselor de schi, care necesita investiţ ii continue pentru menţ inereateleschiurilor, pentru îmbunătăţ irea dificultăţ ii pantelor sau calităţ ii covorului de zăpada(zăpada produsa artificial) când se îmbunătăţ eşte nivelul de schiere (staţ iunile seuzează moral foarte rapid);
2. TURISMUL BALNEAR
Este acea parte a turismului în care motivaţ ia destinaţ iei este păstrarea sauredobândirea sănătăţ ii, folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.
2.1. Prezentarea potenţialul natural şi antropic pentru turismul balnear
România are un potenţ ial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, datfiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile româneşti în momentul de faţă conţ in peste 1/3din resursele de ape minerale europene, şi o serie întreagă de resurse minerale unice saufoarte puţ in răspândite pe plan european: mofetele din zona Carpaţ ilor Orientali, nămolurilesapropelice de la Lacul Sărat sau Techirghiol.
Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice,incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin şi de salină.
Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similareşi chiar superioare celor existente în staţ iunile balneare consacrate pe plan mondial, în toatecele 14 categorii de afecţ iuni cuprinse în Nomenclatorul Organizaţ iei Mondiale a Sănătăţ ii.
Resursele naturale balneare ale României cuprind : • ape minerale şi termale de nivel internaţ ional;• nămoluri terapeutice cu conţ inut de substanţ e organice şi minerale;• mofete – emanaţ ii naturale de bioxid de carbon• lacuri cu ape mineralizate de diferite concentraţ ii• diferite micro-climate (inclusiv cele din saline)
În România există 160 de staţ iuni şi localităţ i balneare care deţ in resurse de factoriminerali de cură ( ceea ce face ca România să fie una dintre cele mai bogate ţări din lume, subacest raport), din care 24 de staţ iuni balneare sunt de interes naţ ional, celelalte având un rolmai redus pe piaţ a turistică internă şi europeană.
Acestea se află în principalele zone naturale ale României, îndeosebi arcul Carpatic şilitoralul Mării Negre, şi de asemenea în zonele de câmpie, de deal şi în zonele sub – carpatice.În zona Carpaţ ilor Orientali se estimează că există 1500 de izvoare minerale, a cărorcompoziţ ie chimică este foarte variată.
Multe dintre aceste staţ iuni necesită modernizarea şi dezvoltarea reţ elei de scurgere aapei, a sistemului de livrare, îmbunătăţ irea reţ elei de drumuri în acestea, drumurile de acces,etc.
Cele mai mari staţ iuni, incluse în circuitul internaţ ional, cu un număr total de locuricuprins între 2.500 şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane,
Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş. În multedintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cură şi complexesanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi tratament sunt oferite încadrul aceleaşi clădiri. Staţ iunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix,urmată de Herculane.
Staţ iunea Băile – Felix, deţ inea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) dintotalul capacităţ ii de cazare a turismului balnear.
O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparaturamedicală, care, după cum se cunoaşte, influenţ ează în bună măsură aprecierea turiştilorasupra serviciilor medicale prestate în staţ iunile balneoclimaterice. Nefuncţ ionarea multoraparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea şi
întreţ inerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea şi degradarea calitativă atratamentelor, ca şi la uzura permanentă a aparatelor în funcţ iune, suprasolicitate de nevoia dea “face faţă” cerinţ elor de moment.
Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul balnear sebazează încă pe ajutorul social. Societăţ ile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazuldispariţ iei acestei forme de turism. Această formă de turism aduce o categorie specifică deturişti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.
Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de sezonalitate.Aceasta este redusă doar în câteva staţ iuni de interes naţ ional. De exemplu, Călimăneşti – Căciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe importante, a dezvoltat o nouă
formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilităţ i pentru organizareade conferinţ e, simpozioane şi training-uri.
Agrementul balnear se dezvoltă, în general, în funcţ ie de cadrul geografic, profilulstaţ iunii şi grupele de vârstă care frecventează staţ iunea.
În staţ iunile destinate turismului internaţ ional, agrementul cuprinde următoarele ( pentruexemplificare sunt considerate staţ iunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): ştranduri termale înaer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spaţ ii amenajate pentru picnic, bowling,carusele, pârtii de schi, pârtii pentru săniuţ e, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe,biblioteci, muzee, discoteci, săli de spectacole, parcuri, piste pentru atletism, teren cros,cazinouri.
În cazul staţ iunilor situate în apropierea marilor centre urbane, în weekend ştrandurile şipiscinele sunt supraaglomerate, creând disconfort pentru turiştii sosiţ i în ţ ară sau de pestehotare.
În celelalte staţ iuni, agrementul este foarte redus sau chiar lipseşte.
2.2. Indicatori ai activităţii turistice
2.2.1 Capacitatea de cazare
La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţ iunile balneare reprezintă 14,8 %din totalul capacităţ ii de cazare existente.
În ultimii 4 ani, numărul locurilor de cazare în staţ iunile balneare, a cunoscut o scăderepermanentă, în 2004 numărul locurilor fiind cu 10,7 % mai puţ ine faţă de anul 1999. Aceasta sedatorează retrocedărilor vilelor din aceste staţ iuni sau trecerii unora din acestea în regim deexploatare individual.
Cu toate acestea, în ultimii 3 ani, a crescut numărul de locuri în hoteluri de categoriisuperioare (3 – 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datorează fie prin construirea de noihoteluri fie prin modernizarea şi ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.
Evol uţia locurilor de cazare existente înturismul balnear
47000460004500044000 43000 42000410004000039000
38000 1999 2000 2001 2002 20032004
ani
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
Ponderea hotelurilor în totalul locurilor de cazare în staţ iunile balneare, a crescut înultimii ani, de la 63% în 1999 la 70,9% în 2004.
Numărul sosirilor turiştilor străini în staţ iunile balneare, a înregistrat o scădere de 4,4% în2004 faţă de 2003 iar numărul sosirilor turiştilor în unităţ ile de cazare o creştere cu 8 % în 2004faţă de 2002.
Evoluţ ia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos:
Innoptari turisti in unitatile de cazare din statiunilebalneare
total
1999 2000 2001 2002 2003 2004 Ani
Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazaredin statiunile balneare
177768 141725149349
159627156813
184004 straini
1999 2000 2001 2002 2003 2004
ani Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
2.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului Gradul de ocupare în staţ iunile balneare este de 48,6% în 2004, iar hotelurile au avut un
grad de utilizare a capacităţ ii de cazare în funcţ iune de 52,4% - fiind cel mai mare comparativcu celelalte forme de turism.
Durata medie a sejurului este 8,1 zile, pe primele locuri, comparativ cu durata pentrualte produse turistice principale.
2.3. Piaţa turistică
La nivelul anului 2004, 36,9 % din înnoptările din România sunt în staţ iunile balneare,
dar numai 3,3 % din înnoptări sunt ale turiştilor străini. Românii reprezintă 93,3 % din turiştii sosiţ i în staţ iunile balneare şi peste 96,6% dinnumărul înnoptărilor.
Numărul mare de turişti români este realizat în special datorită programelor sociale şisindicale.
În cazul turiştilor străini, Ungaria ocupa primul loc, cu o treime din totalul înnoptărilor,urmată de Germania şi Israel.
Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări deorigine
4%
5%
20% 30%
21% ■ Germania
■ Israel B
Ungaria
□ Austria
□ Italia
■ Alte tari
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
Zona balneară are ca primă piaţă emitentă Ungaria cu o cotă de 26,98% - tarătradiţ ional emitentă pentru zona balneară (locul 4 în perioada 1994-1999 şi 2001, locul 3 înperioada 2002-2003 şi 2000 – a se vedea Anexa I). A doua ţ ară emitentă este Germania cu
19,96%, iar a treia Israel cu 18,82%, aceasta din urmă fiind într-o pierdere de cotă după ce înanii 1994-1995,1998-2001 se afla pe primul loc, iar în anii 1996-1997 şi 2002-2003 pe locul aldoilea (conform Anexei I) . Austria, o ţ ară care nu s-a aflat până acum în top, se află în modsurprinzător pe locul 4 cu 5,13%, iar locul 5 este ocupat de Italia cu o cotă de piaţă de 4,03%.De asemenea, merită remarcat faptul c ă zona balnear ă concentreaz ă cel mai bine fluxurile de turi şti str ăini , cele 5 ţări deţ inând împreună 74,93% din piaţă un procent net superior mediei peţ ară.
Principalul scop al călătoriei este tratamentul, alte motivaţ ii fiind observate în rândulcategoriei de vârstă tânără şi în rândul celor cu studii superioare (odihnă şi relaxare şi distracţ ieşi divertisment).
70% din turiştii staţ iunilor balneare au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentru tratament.50% cheltuiesc în staţ iuni sub 100 de euro pe durata întregului sejur
2.4. Analiza SWOT
Puncte ţări
existenţ a unor de resurse balneare unice pe plan european.; - nivelul de pregătire al cadrelor medicale din domeniu; - gamă variată de proceduri de cură; - preţ uri reduse în comparaţ ie cu alte ţări; - existenţ a unor pieţ e tradiţ ionale pentru turismul balnear din România – Germania,
Franţ a, Belgia, Israel.
Puncte slabe
structuri de primire şi tratament de slabă calitate; - asigurarea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament,
recreere şi divertisment;
- infrastructura de acces, utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită şiinsuficientă; - exploatarea intensivă, a substanţ elor şi resurselor minerale din staţ iunile balneare; - infrastructura locală slabă ( acces, utilităţ i); - mediul ambiant al staţ iunilor prost întreţ inut, lipsa spaţ iilor verzi specifice
şi îmbătrânirea parcurilor balneare ; - acces dificil spre unele staţ iuni balneare; - dotări de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate şi creează disconfort
pentru turişti.
Oportunităţ i
- creşterea solicitărilor pe plan internaţ ional/naţ ional privind turismul balnear; - tendinţ a de îmbătrânire a populaţ iei pe plan mondial; - creşterea facilitaţ ilor specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenţ ie – wellness;
- creşterea numărului de touroperatori specializaţ i şi specialişti în turismul balnear; - atenţ ia factorilor de decizie în politica de muncă /asistentă socială în prevenirea
accidentelor şi păstrarea capacitaţ ii de efort pe perioadă îndelungata; - Interesul crescând pe plan internaţ ional, mai ales, dar şi naţ ional privind tratamentele
tradiţ ionale; - accesarea fondurilor internaţ ionale de asistenţă.
Ameninţări - scăderea puterii de cumpărare a populaţ iei; - oferta similară a unor destinaţ ii tradiţ ionale – Ungaria, Cehia; - creşterea competiţ iei pe plan regional prin apariţ ia unor destinaţ ii noi – Croaţ ia,
Slovenia - superioare din punctul de vedere al facilitaţ ilor; - anularea subvenţ iilor statului, prin intermediul Casei de Pensii, pentru turismul
balnear; - conservarea unor modele de management depăşite în condiţ iile accesului în U.E; - neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor
Litoralul românesc al mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km, de la GurileDunării în partea de nord (braţ ul Chilia – frontiera ţării cu Ucraina) şi până la Vama Veche
situată la graniţ a cu Bulgaria la sud. Între Gura Chiliei şi Sfântul Gheorghe, pe o distanţă de 40km, ţărmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunării. De la Sfântul Gheorghe la CapulMidia se desfăşoară o zonă cu nisipuri joase în mare parte dominată de prezenţ a complexuluilagunar Razelm.
Pe lungimea litoralului se disting două sectoare diferite ca natură: la nord de CapulMidia, litoralul este alcătuit din plaje joase, nisipoase cu formaţ iuni care atestă geneza fluvială(întinderi acoperite cu stuf, lagune, grinduri) şi la sud de Constanţ a, litoralul este alcătuit dintr-osuccesiune de promotorii între care se desfăşoară alveole concave de coastă, cu faleză î naltă,aici întâlnindu-se cordoane litorale care delimitează lacurile Taşaul, Mamaia, Agigea,Techirghiol, Tatlăgeac şi Neptun.
Zona sudică a litoralului, acolo unde se găsesc staţ iunile de litoral amenajate special
pentru practicarea turismului de litoral este situată între paralela de 44° 25‟ şi paralela 43° 25‟latitudine nordică şi se întinde pe 82 km.
Condiţiile climatice ale litoralului românesc sunt dintre cele mai favorabile cu o climăblândă şi uscată, vara zilele fiind lungi şi călduroase. Durata de strălucire a soarelui în luna iulieeste de 10 – 12 ore pe zi. Temperatura medie în timpul verii este de 24°C, iar media anual ă este de 11°C. Iernile sunt moderate, cu vânturi puternice. La acestea se poate adăuga faptulcă Marea Neagră este lipsită de flux şi reflux iar valurile care se formează îşi pierd din forţ a lor în zona ţărmului datorită adâncimii reduse care se continuă sub apa mării, favorizândtalasoterapia.
Salinitatea redusă a apei ce favorizează practicarea sporturilor nautice şi ascufundărilor subacvatice; lipsa curenţ ilor de mare intensitate în sezonul estival şi înălţ imea
mică pe care o au valurile mării; lipsa mareelor ce oferă turiştilor plaje uscate în modpermanent; panta ţărmului este lină, fără adâncimi bruşte şi fără stânci şi pietriş carestânjenesc accesul la mare; faptul că fauna mării este lipsită de elemente periculoase şi nu înultimul rând aerul mării care este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturaliprovenind din sfărâmarea valurilor ajută la mineralizarea organismului.
În ceea ce priveşte unit ăţ ile de alimenta ţ ie public ă de pe litoral , inclusiv Constanţ a şiMangalia, numărul acestora este de aproximativ 800 iar capacitatea acestora se estimează a fi între 145.000 şi 150.000 de locuri la mese, fără însă a lua în calcul unităţ ile şi punctele de lucrude tipul patiseriilor, gogoşeriilor, simigeriilor şi chioşcurilor – care vând produse alimentare şibăuturi răcoritoare. Din calcule se observă că raportul locurilor la mese faţă de locurile decazare este de peste 1,2 locuri de alimentaţ ie la un loc de cazare.
În ultimii ani şi oferta de agrement a staţ iunilor de litoral s-a diversificat, în componenţ aacesteia intrând agrementul terestru de interior şi în aer liber şi agrementul acvatic cuagrementul de plajă şi cel nautic. Agrementul de interior este reprezentat de discoteci, săli de jocuri distractive şi de noroc şi baruri de noapte, iar ca principala funcţ ie a acestuia este cea dedivertisment care se adresează în special turiştilor tineri. Cu unele excepţ ii, baza materială este în general bună, beneficiind de modernizări sau construcţ ii recente şi dotări de bună calitate,simţ indu-se însă lipsa videotecilor şi a cluburilor cu funcţ ionalităţ i multiple.
O formă superioară de agrement de incintă o constituie hotelul organizat pe sistem club de vacan ţă” care începe să prindă contur şi în România, hoteluri de acest gen existând înJupiter (hotel Capitol), în Venus (hotel Adriana), în Mamaia complexul hotelier Yaki şi Club
Scandinavia care pun la dispoziţ ia turiştilor terenuri de tenis, volei, fotbal, minigolf, cluburi,discoteci, terenuri de joacă pentru copii, cazinouri.
Agrementul în aer liber este foarte vast, axându-se în special pe activităţ ile sportive. Înaceastă categorie se încadrează terenurile de sport, parcurile de distracţ ii, închirierea debiciclete, plimbările cu trăsura, echitaţ ie, plimbări cu helicopterul sau cu avionul şi salturi cuparaşuta. Acest tip de agrement este cel mai bine reprezentat de sta ţ iunea Mamaia, încelelalte staţ iuni numărul acestor echipamente fiind prea redus, unele sunt vechi, cum ar fiteatrele de vară pentru care nu s-au făcut deloc investiţ ii de modernizare, sau parcurile dedistracţ ii care au produs chiar şi victime omeneşti.
În staţ iunea Mamaia s-a construit parcul de distrac ţ ii acvatic Aqua Magic plus alte 8baze de agrement nautic, 4 pe malul mării şi 4 pe malul lacului Siutghiol precum şi telegondolă care a atras un număr foarte mare de turişti dornici să admire panorama staţ iunii. În Saturn s-ainvestit pentru realizarea complexului acvatic din zona hotelurilor Hora – Balada – Sirena carecuprinde piscine, fântâni arteziene, tobogan acvatic, bar pe apă, etc.
S-a realizat primul port privat de agrement pentru ambarca ţ iuni u şoare din România ,construit la standarde occidentale – Yacht Club – Europa” din Eforie Nord, primul aerodrom privat autorizat din România la Tuzla, unde se oferă turiştilor posibilitatea de a efectua zboruride agrement şi salturi cu paraşuta. De asemenea Herghelia Mangalia a fost modernizată în2004.
3.2. Indicatori ai activităţii turistice
3.2.1. Capacitatea de cazare
La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţ iunile de pe litoral reprezintă 42,6 %din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii ţări.
În ultimii 4 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o uşoară creştere în staţ iunilelitorale, în 2004 numărul locurilor fiind cu 0,5 % mai multe faţă de anul 2002. Ponderea
hotelurilor în locurile de cazare în ultimii ani a fost în medie de 63%.
Evoluţia locurilor de cazare existente înturismul litoral
În ultimii 2 ani, în România, a crescut de 4 ori numărul de locuri în hoteluri de categoriisuperioare (4 – 5 stele), fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea şi ridicareagradului de confort a unor hoteluri existente.
3.2.2. Circulaţia turistică
Numărul sosirilor turiştilor în unităţ ile de cazare din staţ iunile litorale a înregistrat înultimii ani creştere, astfel, în anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu 10,3 % a numărului deturişti şi cu 44,5 % de turişti străini fata de anul 2002.
Evoluţ ia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos:
Innoptarile turistilor în unităţ ile de cazaredin staţ iunile litorale
Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare din statiunile litorale
I
4600000
4500000
4400000
4300000
4200000
4100000
4000000
2000 2001 2002 2003
2004 ani
700000
600000
500000400000
300000
200000
100000
0 1999 2000 2001 2002 20032004
ani
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
Odată cu creşterea numărului de turişti s-a înregistrat şi o creştere cu 1,1% a numărului înnoptărilor în 2004. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştilor români de la6,1 zile în 2002 la 5,6 zile în 2004.
Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turiştilor străini care a scăzut la 7,5 zile în2002 la 7,1 zile în 2004.
Din totalul înnoptărilor pe litoral, 86,4 % sunt în hoteluri. Unităţ ile de cazare de douăstele deţ in 59,3 % din înnoptări urmate de cele de o stea cu 17,7 % şi 3 stele cu 11,5 %.
3.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului Gradul de ocupare în staţ iunile de pe litoral este de 41,8 % în 2004, iar hotelurile au avut
un grad de utilizare a capacităţ ii de cazare în funcţ iune de 48,1% . Durata medie a unui sejureste 5,7 zile.
3.3 Piaţa turistică
La nivelul anului 2004, 23,5 % din înnoptările din România sunt în staţ iunile de pe litoraldin care 17,8 % sunt înnoptări ale turiştilor străini. Românii reprezintă 88,9 % din turiştii sosiţ i înstaţ iunile litorale şi realizează aproximativ 86 % din numărul înnoptărilor.
În cazul turiştilor străini, Germania ocupa primul loc cu 27 % din totalul înnoptărilorturiştilor străini, urmată de Federaţ ia Rusă cu 11% şi Franţ a cu 7%.
Structura înnoptărilor turiştilor stăini peţări de origine
50%
11%
27% ■ Germania ■ Franta
□ Italia
□ Ungaria
El Fed. Rusa
■ Alte tari
În 2004 pentru zona de litoral principala ţ ară emitentă rămâne Germania cu o cotă de
piaţă destul de mare de 27,22% peste media înregistrată la nivelul ţării. Challangerul” estereprezentat de Federaţ ia Rusă cu 11,17%, ajungând în această poziţ ie după ce în perioada1997-2003 a lipsit din primele cinci ţări emiţătoare de turişti (a se vedea Anexa I). A treia ţ arăemiţătoare pentru litoral este Franţ a cu o cota de piaţă de 6,9%, tară care în perioada1998-2003 deţ inea locul doi (a se vedea Anexa I). Italia este a patra ţ ară emitentă cu 3,93% iarUngaria a cincia cu 1,36%.
3.4. Analiza SWOT
Puncte ţări orientarea geografică a plajei – spre răsărit - permite cura benefică de raze
ultraviolete; - situri istorice din perioada Greciei şi Romei antice;- poziţ ia în teritoriu: regiunea Dobrogea în general şi Litoralul, în particular, au o
importantă poziţ ie strategică, politică şi economică, fiind situate la interferenţ a a douămari zone geopolitice: Europa Central-vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi Sud – Vest;
- drumurile europene E 60 şi E 87, magistrala feroviară Bucureşti - Constanţ a, aeroportulinternaţ ional Mihai Kogălniceanu şi porturile maritime Constanţ a şi Mangalia permit unacces facil spre şi dinspre Europa şi Asia;
- canalul Dunăre - Marea Neagră;- potenţ ialul natural şi antropic al litoralului;- numărul mare de structuri de primire turistice ( 42 % din capacitatea totală de cazare a
României) ;- importanţ a Marii Negre în politica internaţ ionala la nivel regional.
Punctele
poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmul MariiNegre; absenţ a politicilor şi programelor coerente de dezvoltare integrată alitoralului românesc (infrastructură şi echipare tehnico-edilitară, protecţ ia şi reabilitareamediului natural şi construit etc.;
- absenţ a politicilor de dezvoltare economică şi turistică unitară a judeţ ului, în cele treiunităţ i teritoriale specifice: zona litorală, zona centrală şi zona dunăreană, dar toatestrâns legate de zona litorala;
- oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaţ ilor) şiuzată moral din punct de vedere al echipamentelor/instalaţ iilor;
- necolaborarea la nivel regional a factorilor implicaţ i în gestionarea turismului respectiv aautorităţ ilor publice locale şi autorităţ ilor publice centrale;
- nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migraţ iei forţ ei de munca.- durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două luni ;- absenţ a curselor aeriene directe spre aeroportul internaţ ional Constanţ a;- calitatea scăzută a serviciilor în raport cu preţ urile practicate ;- accesul dificil spre litoral, îndeosebi pe calea rutieră ;- imaginea defavorabilă a României în străinătate, ca potenţ ială destinaţ ie turistică.
Oportunităţ i - creşterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei şi patru stele în
detrimentul celor nemodernizate; - creşterea numărului de structuri turistice cu funcţ iuni de cazare în conformitate cu
tendinţ ele pe plan internaţ ional: all inclusive, de dimensiuni reduse, personalizate
- implicarea touroperatorilor importanţ i pe piaţ a internaţ ionala în incoming pe litoral; - legislaţ ia coerentă în gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei costiere; - proiecte internaţ ionale de asistenta în conservarea şi mărirea plajelor, conservare a
zonei costiere.
Ameninţări - scăderea puterii de cumpărare a populaţ iei; - dezvoltarea net superioară a produsului similar în Bulgaria, Croaţ ia şi Slovenia şi alte
ţări din zonă; - posibila scădere a veniturilor din turism ca urmare a accentuării sezonalităţ ii şi a
tendinţ ei de turism de weekend; - tendinţ a de migrare a forţ ei de muncă în străinătate;
4. TURISMUL CULTURAL
4.1. Potenţialul cultural
România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şiatractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţ ional şiinternaţ ional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi
ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situriarheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egidaUNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţ ile dacice, cetateaSighişoara etc.).
Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiindreprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile delemn din Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestărietnoculturale şi religioase tradiţ ionale; târguri şi expoziţ ii muzeale etnografice în aer liber saupavilioane expoziţ ionale etc.
Această formă de turism este susţ inută de o capacitate de cazare care reprezintă 12,9%din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări, în ultimii ani înregistrându-se o
diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinaţ iilor unor unităţ i de cazare. Numărulturiştilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.
Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate deinfrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura învechită şiinsuficientă, lipsa spaţ iilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivuluicultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţ ii, cetăţ i medievale, biserici, monumenteistorice şi mănăstiri, lipsa spaţ iilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.
4.2. Analiza SWOT
Puncte ţări
- bogăţ ia patrimoniului cultural material şi imaterial al României; - multiculturalitatea spaţ iului românesc; - numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mondial
UNESCO; - existenta unei reţ ele de structuri turistice cu funcţ iuni de primire la nivel de 3* şi 4* în
toate oraşele importante din România respectiv în principalele regiuni etnografice; - existenta unor personalităţ i pe plan mondial în ceea ce priveşte cultura – Enescu,
Brâncuşi; - avantaj competitiv din punct de vedere al turismului cultural în comparaţ ie cu
principalele destinaţ ii din regiune.
Puncte slabe
- nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din turismul cultural (circuite în modspecial) şi al ghizilor de la diferite obiective turistice;
- neperceperea obiectivului turistic ca o sursă financiară suplimentară nici de gestionării
acestora şi nici de comunitatea locală; - marketingul obiectivelor turistice culturale este redus mai ales la nivel regional/localceea ce determina o necunoaştere a valorii acestora;
- cercetări de piaţ a reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au fostrealizate;
- rigiditatea instituţ iilor culturale în desfăşurarea programului de vizită indiferent că estesau nu sezon turistic;
- lipsa evenimentelor culturale care să fie legate de numele unor obiective turistice; - lipsa conştiinţ ei/educaţ iei a ceea ce înseamnă patrimoniu cultural naţ ional şi a
importanţ ei acestuia în prezent dar, mai ales, în viitor; - lipsa de conlucrare între puterea administrativă /societatea civilă, societatea în general;
- un sistem educaţ ional la nivelul şcolii bazat pe evaluare cantitativă şi nu calitativă; - accesibilitatea redusă la unele situri arheologice şi monumente istorice; - lipsa infrastructurii ( parcări, semne de vizitare, etc.)..
Oportunităţ i
- programele culturale şi de finanţ are ale Ministerului Culturii şi Cultelor; - creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţ ie diferite forme de turism
- la nivel internaţ ional, reviriment al turismului care ar putea fi denumit post masa” şi careare conotaţ ii culturale profunde;
- extinderea spaţ iului turistic după căderea comunismului care a izolat România; - extinderea spaţ iului geografic al Uniunii Europene, cu influenţă directă asupra circulaţ iei
turistice,în special afaceri; - diversificarea ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice
reprezentative pentru dezvoltarea spirituală a unei naţ iuni – monumente paleocreştine,biserici rupestre;
- diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice reprezentativepentru dezvoltarea spirituala a unei naţ iuni – monumente paleocreştine, bisericirupestre;
- programele de finanţ are LEADER şi INTERREG pentru turism şi cultură; - programul de finanţ are CULTURA 2000.
Ameninţări - concurenţ a pe plan internaţ ional – biserici de lemn există şi în Ungaria, biserici fortificate
există şi în Slovenia; - concurenţ a la nivelul monumentelor incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO în
regiunea centrală şi estică a României; - urbanizarea populaţ iei rurale cu implicaţ ii directe în pierderea patrimoniului cultural
imaterial; - dezvoltarea economică mai slabă a României comparativ cu ţările din regiune; - dezvoltarea transportului tip charter în capitalele ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi
mai puţ in la Bucureşti.
5. ECOTURISM
5.1. Potenţialul natural
România deţ ine în prezent 12 parcuri naţ ionale cu o suprafaţă totală de 306,989 ha, 14parcuri naturale cu o suprafaţă de 772,128 ha. Suprafaţ a totală a parcurilor naţ ionale, parcurilor naturale şi rezervaţ iilor biosferei este
de 1.655.333 ha (121.779 ha S. maritimă), ceea ce reprezintă 6,43 % din suprafaţ a terestră atării. Acestea sunt grupate astfel: 12 parcuri naţ ionale (306,989 ha), 14 parcuri naturale (772,128 ha), rezervaţ ia Biosfera Delta Dunării ( 576,216 ha).
În afara parcurilor naţ ionale, parcurilor naturale şi rezervaţ iilor biosferei există circa 800de rezervaţ ii ştiinţ ifice, monumente ale naturii şi rezervaţ ii naturale a căror suprafaţă totală nua fost încă determinată însă este estimată la aproximativ 169.000 hectare. Prin urmaresuprafaţ a terestră a ariilor naturale protejate acoperă 7,14% din suprafaţ a terestră a ţării lafinele anului 2004.
Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”
Din reţ eaua naţ ională de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge, atât casuprafaţă, cât şi ca nivel al diversităţ ii biologice, având triplu statut internaţ ional: Rezervaţ ie aBiosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţ ională), Sit al Patrimoniului MondialNatural şi Cultural. În anul 2000, datorită stării favorabile de conservare în care se aflăsistemele ecologice şi speciile din Delta Dunării, Consiliului Europei a acordat DiplomaEuropeană acestei rezervaţ ii. Procentual acestea sunt distribuite astfel:
5.2. Indicatori ai activităţii turistice din Delta Dunării
5.2.1. Capacitate
La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din Delta Dunării reprezintă sub 1,2% din
totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări. În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere continuă în unităţ ile de
cazare din Deltă, astfel în 2004 numărul locurilor fiind cu 40,8 % mai mare faţă de anul 2002. În aceeaşi perioadă numărul unităţ ilor de cazare a cunoscut o creştere cu 64,4 %. Cu toate că ponderea hotelurilor în locurile de cazare a scăzut de la 34,9 %, cât era în anul 2002 la 32,6% în 2004, se constată o creştere a ponderii locurilor de cazare in structurile de
categorie superioară (4 – 3 stele) de la 17,3% la 36,2% pentru aceeasi perioadă.
5.2.2. Circulaţie
Numărul sosirilor turiştilor în unităţ ile de cazare din Deltă au înregistrat în ultimii ani evoluţ iiascendente, astfel în 2004 asistăm la o creştere cu 104 % a numărului de turişti faţă de 2002 şio creştere cu 135 % de turişti străini.
Evoluţ ia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos:
Evol uţia locurilor de cazare existente înDelta Dunării
Innoptarile turistilor straini in unitatile decazare în Delta Dunării
Innoptarile turistilor în unităţ ile de cazare în De lt a D u n ării
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0 1999 2000 2001 2002 20032004
ani
I
140000
120000
100000
80000
6000040000
20000
0
1999 2000 2001 2002 20032004
ani
Sursa: Institutul Naţ ional de Statistică
Odată cu creşterea numărului de turişti s-a inregistrat şi o creştere cu 60,7% a numărului înnoptărilor in 2004. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştilor români de
la 2,1 zile in 2002 la 1,8 zile in 2004. Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turistilor străini care a scăzut de la 2,8 zile în
2002 la 1,8 zile în 2004. Din totalul innoptarilor pe litoral, 72% sunt în hoteluri. Unităţ ile de cazare de categorie
superioară (3 şi 4 stele) deţ in o pondere de 58,3 % din înnoptări urmate de cele de 2 stea cu
25,1 %. 5.2.3. Eficienţa
Gradul de ocupare în zona Delta Dunării a crescut de la 18,6 % în 2002 la 28,3% in 2004, iarhotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţ ii de cazare în funcţ iune care a crescut de la 27,5%la 37,3 % pentru aceeasi perioadă. Durata medie a unui sejur raportată este de numai 1,8 zile.
5. 3. Piaţa
La nivelul anului 2004, sub 0,7 % din înnoptările din România sunt în unităţ ile de cazare dinDelta Dunării şi numai 0,9 % din înnoptările cetăţ enilor străini. Românii reprezintă aproape 77 % dinturiştii sosiţ i în Deltă şi realizează aproape 76,8% din numărul înnoptărilor. În cazul turiştilor străini, Germania ocupa primul loc cu 20 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini,urmată de Italia cu 18 % şi Franţ a cu 7 %.
Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări deorigine
• Diversitatea resurselor turistice naturale;• Fauna şi flora bogata cu specii unicat in Europa;• Existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului;• Infrastructura de acces in ariile protejate insuficient de… • Existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor naturale şi a
zonelor protejate, cat şi conditiile necesare instituirii administratiei pentru zonele protejate, invederea initierii managementului acestora;
6. Puncte slabe ale ecoturismului. • Extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul
ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea şi realizarea ulterioara a unor constructii sau
chiar statiuni turistice;• Supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat şi suprapasunat,
defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat, etc.;• Administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul
acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionante de deseuri;• Nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in teren a
limitelor şi a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;• Nu exista încă organizate în toate zonele protejate a administratiilor care sa
initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite;
Unul dinte avantajele competitive de care beneficiază ţ ara noastră, in comparaţ ie cudestinaţ iile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenta şiactivităţ ile omului. Astfel, in cadrul rezervaţ iilor naturale nu puţ ine sunt speciile de plante şianimale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, România încă maipăstrează in mediul natural nealterat de prezenta omului, exemplare de flora şi fauna care inalte tari au dispărut sau nu mai pot fi vizitate decât in captivitate. Prin slaba dezvoltare in unelezone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premisa importanta de dezvoltare aecoturismului, fapt ce ar impune tara noastră ca o destinaţ ie importanta pentru aceasta formade turism.
Puncte tari - bogăţ ia patrimoniului natural din parcurile naţ ionale şi naturale; - numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mondial
UNESCO şi care sunt amplasate în parcuri; - dezvoltarea permanenta a reţ elei de arii protejate cu implicaţ ii directe în conservarea
patrimoniului natural; - existenţ a cadrului legislativ care permite dezvoltarea reţ elei de arii protejate şiconservarea acestora.
Puncte slabe
- nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din ecoturism/personalului de specialitatecare administrează structurile de cazare;
- capacitatea de cazare la nivelul ariilor protejate este redusă; - oferta de activităţ i şi servicii redusă; - neperceperea ecoturismului/a parcului ca o sursă financiară suplimentară nici de
gestionării acestora şi nici de comunitatea locală; - marketingul parcurilor naţ ionale/naturale este redus mai ales la nivel regional/local ceeace determina o necunoaştere a valorii acestora;
- cercetări de piaţă reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au fostrealizate;
- lipsa conştiinţ ei/educaţ iei a ceea ce înseamnă patrimoniu natural naţ ional şi aimportanţ ei acestuia în prezent dar, mai ales, în viitor;
- tăierile masive de arbori şi depozitarea necorespunzătoare a rumeguşului pe margineapâraielor – ce duc la degradarea mediului în multe parcuri;
- amplasarea haotică a construcţ iilor în unele zone; - lipsa gazului metan în zonă, situaţ ie ce duce la tăieri necontrolate de arbori;
- lipsa reţ elelor de canalizare, cu staţ ii de epurare pentru apele menajere uzate – duce lapoluarea pâraielor.
Oportunităţ i
- creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţ ie ecoturismul; - diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistice reprezentative
pentru patrimoniul natural al României – Delta Dunării, Munţ ii Rodnei sau Munţ iiRetezat;
- promovarea unor evenimente bazate pe calendare ale naturii” (ex.: boncănitul cerbilor, înflorirea bujorului de munte etc.);
- posibile facilităţ i acordate investitorilor din parcurile naţ ionale/naturale de cătreadministraţ ia parcurilor.
Ameninţări
- concurenţ a pe plan internaţ ional; - sistem superior de gestionare a deşeurilor, a ariilor protejate în general în ţările din
regiune; - urbanizarea populaţ iei rurale cu implicaţ ii directe în pierderea patrimoniului cultural
- scăderea veniturilor comunităţ ilor din incinta parcurilor sau din apropierea acestora caurmare a restricţ ionării unor activităţ i economice specifice zonelor;
- dezvoltarea în apropierea parcurilor a diferitelor forme de turism care pot atrageturiştii/vizitatorii.
6. TURISMUL DE AFACERI
6.1. Prezentarea generală
Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industriahotelieră autohtonă. În ultimii ani, o dată cu intrarea pe piaţ a românească a marilor companiistrăine, numărul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut considerabil. Efectelepozitive se văd în Bucureşti şi în marile oraşe. De pe urma acestui fenomen au avut de câştigat în principal marile oraşe.
Destinaţ iile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt Bucureştiul, oraşele mari dinTransilvania şi Banat, Constanţ a şi, într-o mai mică măsură, oraşele din Moldova. Aici s-auconstruit cele mai multe hoteluri de categorie superioară.
Sunt oraşele în care marile firme au deschis filiale şi în care se organizează evenimente cuparticipare internaţ ională. Analizele specialiştilor arată că acestea vor absorbi şi în continuarecea mai mare parte din investiţ ii. Conform acestora se preconizează o creştere a capacităţ ii decazare, mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană.
România este preferată pentru organizarea conferinţ elor din mai multe motive: datorităinfrastructurii generoase – există săli de conferinţ e complet echipate, iar personalul careorganizează astfel de evenimente este bine pregătit. Pe lângă organizarea congresului sau aconferinţ ei, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. Pachetul de servicii care seoferă este complex. În primul rând, cazarea se face la hoteluri 3-5 stele, iar transferurile de laaeroport la hotel, biletele de avion şi serviciile de secretariat sunt incluse în pachet.Organizatorii pun la dispoziţ ie săli de conferinţ e dotate cu toate cele necesare, plus servicii de
traducere simultană. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanţ i, programe dedivertisment şi mese festive.
Costurile sunt mai mici decât în alte ţări europene. Acest fapt se datorează mai alesnivelului de preţ scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehniceşi, uneori, al chiriei sălilor. Pentru primele trei elemente enumerate anterior, costurile sunt de 3până la 10 ori mai mici decât în ţările Europei Occidentale. Pe de altă parte, există diferenţ eimportante între locaţ iile din Bucureşti şi cele din ţ ară, în ceea ce priveşte costurile. La condiţ iide organizare similare, un eveniment poate fi planificat în unele locaţ ii din provincie la treisferturi sau chiar jumătate din costurile pe care le presupune organizarea să î n Capitală.
În opinia organizatorilor profesionişti de conferinţ e, ţ ara noastră este o destinaţ ie nouă şie privită cu oarecare îngăduinţă, dar, în acelaşi timp, cu o atenţ ie sporită. Organizarea, în
ultimii ani, în România a unor conferinţ e şi congrese importante, care s-au derulat în condiţ iifoarte bune, a generat o percepţ ie pozitivă asupra României ca destinaţ ie pentru reuniuniinternaţ ionale.
Este de remarcat faptul că, turismul de afaceri rămâne cea mai solidă ramură aindustriei turismului din România, semn că, deocamdată, cei mai mulţ i dintre străini nu vinatraşi de frumuseţ ile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obţ ine din afacerile derulateaici. Hotelurile cu ţ intă pe oamenii de afaceri, cursele aeriene de linie, agen ţ iile de turism, toţ ipionii implicaţ i în acest sector al economiei, au simţ it o creştere a business-ului anul trecut.
O situaţ ie alcătuită luând în considerare ultimii patru ani arată că majoritatea vizitatorilorsosiţ i în România provin din Ungaria, Moldova, Germania, Italia, Turcia, Polonia,
Franţ a, Austria, Cehia, SUA, Rusia, Marea Britanie, Olanda, Israel. S-au luat în considerareţările care trimit" între câteva zeci de mii şi câteva sute de mii de vizitatori pe an în România,indiferent de motivaţ ia călătoriei. Însă, comparativ cu potenţ ialul, cifrele nu sunt nici pe departesatisfăcătoare.
Specialiştii consideră că în prezent nu există spaţ ii de cazare suficiente pentru a facefaţă organizării tuturor evenimentelor de amploare pentru care există solicitări. Pentru următoriiani se aşteaptă construirea unui număr mare de hoteluri de trei, patru şi cinci stele.
Proiecte hoteliere noi se vor derula atât în ţ ară, Timişoara, Arad, Oradea, Cluj, Sibiu,Alba-Iulia, Iaşi, Constanţ a, în staţ iunile balneare şi Delta Dunării, precum şi în Bucureşti undes-a constatat pentru 2005 o concentrare notabilă a proiectelor de investiţ ii în construirea saumodernizarea unor hoteluri de trei stele, deşi se observă un interes în creştere pentru nivelulde patru stele. Această evoluţ ie este impusă de cererea care va creşte în următorii ani, maiales după intrarea în Uniunea Europeană, fenomen cu care s-au confruntat şi celelalte ţăriadmise.
La toate intrările în Bucureşti, în zona marilor centre comerciale şi pe linia de centură vacontinua dezvoltarea a noi proprietăţ i hoteliere de tip minihotel şi motel, în acord cu tendinţ aascendentă a tranzitului, ca breşă de piaţă. În prezent, numărul total al hotelurilor de 3 steledepăşeşte cu puţ in 40 de unităţ i. Aceste disponibilităţ i sunt extrem de puţ ine faţă de capitalelealtor ţări din Europa Centrală, care dispun de un număr impresionant de asemenea locaţ ii. Nu întâmplător, nivelul de confort 3 stele este cel mai solicitat în lume, tendin ţă deja vizibilă şi înRomânia. Deocamdată însă, lipsa de adaptare a ofertei la cerere face ca în multe cazurioperatorii hotelieri şi organizatorii de evenimente să refuze afaceri profitabile pentru caBucureştiul nu are capacitatea de cazare necesară găzduirii unei manifestări ce impune oparticipare numeroasă (peste 2.000 de persoane).
România se află, în prezent, într-un context similar cazului Ungariei care, în special pesegmentul turismului de afaceri, a înregistrat în preajmă şi după aderare o creşteresubstanţ ială şi bruscă a circulaţ iei turistice cu până la 40%, făcând stringentă nevoia sporirii
ritmului investiţ iilor hoteliere şi a capacităţ ii de cazare şi de reuniuni în această ţ ară. Anual, în România sunt organizate aproximativ 800 de evenimente, dintre care 40% auca beneficiari companii sau organizaţ ii străine. Majoritatea acestor manifestări (600) suntreprezentate de conferinţ e, seminarii sau lansări de produse, în fiecare an fiind înregistrate şi100 de expoziţ ii. Bucureştiul reprezintă de departe cea mai atractivă locaţ ie, atât pentru turism,cât şi pentru investitori, atrăgând aproximativ 75-80% din totalul evenimentelor
Dacă în anii trecuţ i turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultimavreme şi turismul rural a început să ofere soluţ ii pentru turismul de afaceri. Specialiştii care seocupă de turismul rural au constatat că dacă până nu demult se mergea numai pe hoteluri,acum din ce în ce mai multe evenimente se desfăşoară în turismul rural. Anul trecut, au avutloc foarte multe evenimente, cel mai important fiind Conferinţ a Mondială de Turism Rural,
desfăşurată pentru prima oară în România, locaţ ia fiind localitatea Moeciu din judeţ ul Braşov.În accepţ iunea celor implicaţ i, turismul rural este o alternativă mai interesantă, în special pentruprogramele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane, deoarece oferă oplajă mult mai largă de distracţ ii, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aromamâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii şi drumeţ ii. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment careaduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismuluirural. Totodată, este ideal pentru seminarii sau teambuilding, pentru că oferă grupului aceaintimitate pe care un hotel nu o poate oferi.
Câteva dintre serviciile care pot fi puse la dispoziţie:
- Servicii de ticketing; - Servicii de consultanta; - Programe de repunere în forma - special destinate managerilor persoanelor cu un ritm
de lucru alert, expuse la suprasolicitare şi stres; - Pachete "Incentives", respectiv pachete de oferte turistice oferite ca "stimulării
psihologice" echipei(echipelor) pentru atingerea obiectivelor propuse; - Rezervări hoteliere, în hoteluri de 2- 5 stele, din întreaga lume prin intermediul celor mai
importanţ i touroperatori; - Servicii de întâmpinare a oaspeţ ilor la aeroport, hoteluri şi servicii anexe: badge-uri,
hostess, cadouri; - Transferuri cu orice mijloc de transport dorit; - Decorarea/aranjarea sălilor, la cererea clientului şi amplasarea invitaţ ilor; - Dotarea sălilor cu echipamentul necesar susţ inerii prezentărilor: echipamente de
sonorizare, aparatura de proiecţ ie, flipchart-uri, articole papetărie şi altele, la solicitareaclientului;
- Transferuri cu orice mijloc de transport dorit; - Organizarea de cocktailuri, mese festive; - Organizarea de programe sociale pentru participanţ i şi "super party", pe teme diverse
6.2 Analiza SWOT
Puncte ţări
- turismul de acest gen cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp ; - interesul foarte mare al oamenilor de afaceri străini pentru investiţ ii pe piaţ a
românească; - destinaţ ie stabilă economic şi militar;
- preţ urilor mai mici faţă de alte destinaţ ii din Europa.
Puncte slabe
- insuficientă şi inegală distribuţ ie în teritoriu a infrastructurii hoteliere de 3-5 steleadresate segmentului business;
- acută lipsă a resurselor umane şi de management calificat pentru centrele de reuniunidin hoteluri;
- încă nu se pot organiza conferinţ e internaţ ionale cu un număr foarte mare departicipanţ i.
Oportunităţi
- sunt necesare investiţ ii pentru mărirea capacităţ ii de cazare şi sporirea numărului decentre de conferinţă;
Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţ ara noastră. România întruneşte condiţ ii deosebite pentru desfăşurarea acestei forme de turism.
Aşezările rurale româneşti au apărut şi dezvoltat pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor. Acestea încă mai păstrează în bună măsură datinile şi obiceiurilestrăvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat.
După 1989 primele gospodării înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu - Bran -Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureş,Munţ ilor Apuseni, Clujului şi Marginilor Sibiului. Începând cu anul 1990 interesul pentruturismul rural renaşte, iau naştere diverse asociaţ ii şi organisme care prin obiectivele propusedoresc afirmare şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. Dintre acestea merită menţ ionate:Asociaţ ia Operaţ iunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” afost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti,Federaţ ia Română pentruDezvoltarea Montană ( 1990), Agenţ ia Română pentru Agroturism (1995) şi Asociaţ iaNaţ ională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC –1994)-membră afederaţ iei Europene de Turism Rural ( EUROGITES ).
Un număr în creştere de turişti străini vin să se cazeze în casele oamenilor, atraşi de
posibilitatea trăirii unei experienţ e cu totul nouă pentru cei mai mulţ i dintre ei, viaţ a la ţ ară î ntr-ofermă adevărată. În România există în momentul de faţă aproximativ 13000 de localităţ i rurale. În cadrul
acestor aşezări echipamentele de primire sunt clasificate în echipamente tradiţ ionale şiechipamente moderne. Ele pot asigura găzduirea, servirea mesei funcţ ionând în locuinţ elecetăţ enilor sau în clădiri independente.
Structurile de primire turistică din mediul rural pot fi :
- pensiuni turistice , cu până la 10 camere, totalizând 30 de locuri, clasificate de la 1-4margarete
- pensiuni agroturistice, clasificate de la 1-3 margarete, funcţ ionând în cadrulgospodăriilor ţărăneşti şi asigură o parte a alimentaţ iei turiştilor cu produse alimentare dinsurse proprii.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţ ie (tot mai multepensiuni turistice rurale oferă solicitanţ ilor posibilitatea de a călări în spaţ ii special amenajate şisub îndrumarea unui bun cunoscător), drumeţ ii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare,vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti
Capacitatea de cazare
Numărul de locuri în pensiunile turistice rurale şi agroturistice în martie 2005 atingeaucifra de 16.848. Acestea erau repartizate în 1.926 de pensiuni turistice şi agroturistice.
Analiza SWOT∗
Puncte ţări
• faună şi floră bogată cu specii şi ecosisteme unicate în Europa, specii dispărute în ţărileeuropene, existente în prezent numai în areale din România;• factori naturali şi resurse minerale recomandate în cură balneară complexă;• apă potabilă de calitate deosebită şi o mare varietate de ape minerale;• diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la preţ uri foarte mici;
• bucătărie tradiţ ională şi specialităţ i regionale;• ospitalitate influenţ ată de caracteristica etnică latină;• poluare inexistentă sau foarte redusa în majoritatea zonelor rurale;• diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice uşor accesibile şi armonios
repartizate pe întreg teritoriul ţării; •
climă
temperat continentală
favorabilă
practică
rii turismului în tot cursul anului;
• varietatea folclorului şi a tradiţ iilor moştenite bine păstrate şi practicate în viaţ a de zi cuzi;• calendar bogat de târguri tradiţ ionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului şi în
toate zonele;• patrimoniul cultural –istoric şi arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care se
încadrează în categoria destinaţ iilor turistice atracţ iile mondiale şi europene;• existenţ a unei vaste reţ ele de localităţ i rurale partenere cu localităţ i europene;• cultură europeană;• cadru legislativ turistic aliniat la cerinţ ele şi standardele europene;• susţ inerea de către autoritatea administraţ iei publice centrale de turism a promovării la
târgurile internaţ ionale de turism;• existenţ a unui sistem adecvat de control al calităţ ii serviciilor turistice;• existenţ a cadrului general legislativ pentru construcţ iile, dotările şi clasificarea bazei
materiale turistice;
Puncte slabe
• percepţ ia slabă a unei dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanţ eiprotecţ iei mediului şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific;• degradarea incipienta a mediului şi inexistenţ a unui sistem performant de colectare a
deşeurilor în mediu rural;• degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţ ilor şi a
comunităţ ilor rurale;• sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate cu
nivelul de dezvoltare al turismului rural;• lipsa reţ elei naţ ionale de centre locale de informare şi promovare turistică;• fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare, insuficiente şi
subdimensionate;• ofertă de servicii turistice puţ in diversificată şi necoroborată cu preţ ul şi calitatea
serviciilor turistice prestate;• niveluri de câştig nemotivate pentru atragerea/reţ inerea populaţ iei rurale la ţ ară şi în
ţ ară;• cadru instituţ ional la nivel regional şi local pentru dezvoltarea turismului rural slabdezvoltat;
Oportunităţ i
• relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenţ ii speciale loculuiturismului în dezvoltarea economiei naţ ionale;• dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural (podgorii şi
vinuri celebre tipice, bucătărie tradiţ ională cu produse agro-alimentare de tip ecologic,pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna şi flora rara, ecosistemul Delta
Dunării, comunităţ i care întreţ in şi practică vechi tradiţ ii etnofolclorice, medicină naturistăetc.); • realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului
naţ ional cultural-istoric şi de arhitectură tipica rurala;• susţ inerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente
cultural-spirituale şi tradiţ ionale româneşti;• diversificarea ofertei turistice prin derularea şi promovarea unor micro-programe care
răspund tendinţ elor actuale de agrement şi vacanţ e active de tipul circuite de cicloturism,mountainbike, motociclism, deltaplan, rafting, parapantă, circuite pentru practicareaturismului ecvestru, etc.• promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţ iilor naturale;• declanşarea unor acţ iuni promoţ ionale de amploare prin includerea ofertei turistice
româneşti în cataloagele marilor firme touroperatoare;• dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducerea/
extinderea de subvenţ ii şi facilităţ i;• Introducerea sistemului de management al calităţ ii şi în turismul rural.
Ameninţări
• îmbunătăţ irea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărilor vecinedirect concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor;• reorientarea unei părţ i a cererii turistice interne către alte destinaţ ii externe;• firme de turism din ţările europene şi central-est europene recent intrate în Uniunea
Europeană mai eficiente care valorifică resurse turistice asemănătoare celor din România;• existenţ a unei pieţ e româneşti fărâmiţ ate în contradicţ ie cu concentrarea excesivă a
pieţ ei turistice internaţ ionale pe un număr redus de pieţ e şi touroperatori;• consolidarea, în lumea turistică, a percepţ iei de ofertă ieftină în dauna calităţ ii;• lipsa cunoştinţ elor minime de management turistic, în domeniu;• neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţ ii;• nerespectarea principiilor dezvoltării durabile” în evoluţ ia turismului românesc;• amânarea creării structurilor instituţ ionale administrative de turism, la nivel regional şi
local;• micşorarea puterii de cumpărare a populaţ iei, cu efect în evoluţ ia şi planificarea evoluţ iei
cererii de servicii turistice;• influenţ ele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului - activitate economică de
consecinţă;• lipsa unei susţ ineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică, din partea statului,
cel puţ in de nivelul celei din statele vecine concurente;• constrângeri financiare;
• lipsa unui sistem de creditare a investiţ iilor în turism şi restaurarea patrimoniului naţ ionalcultural; fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică, insuficiente;• existenţ a unor dotări edilitar-gospodăreşti subdimensionate şi neadaptate cererilor
determinate de dezvoltarea turismului rural;• infrastructura generală pentru transport, la nivel naţ ional şi mai ales local, insuficient
dezvoltată şi modernizată;• aeroporturi regionale nemodernizate şi neadaptate pentru cursele de tip charter în
• necorelarea furnizării de pregătire minimă precum şi a învăţământului turistic înstructură, cu dezvoltarea actuală a turismului
8. TURISMUL RELIGIOS
Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult, considerate
sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbători de cult, hramurile mânăstirilor şibisericilor atrag, în perioada sărbătorilor religioase tradiţ ionale, un număr considerabil depelerini.
Potenţ ialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentat de:
• monumentele de cult care adăpostesc rămăşiţ e pământeşti ale unor sfinţ i ( mormântulSfintei Paraschiva la Iaşi) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creştini români dela mânăstirea Cocoş din nordul Dobrogei);
• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munţ ii Orăştiei;• bunuri cultural – religioase, cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereţ i
sunt pictaţ i la exterior, mânăstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate din
Transilvania, catedralele catolice ( Şumuleu, Ditrău, Cluj Napoca, Braşov, etc.);• destinaţ iile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legate de
Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş, cu dansurile populare, Bucovina, etc.
Potenţial turistic religios în România
Ţara noastră este binecuvântată cu mii de lăcaşuri sfinte şi monumente religioase, uneleprovenind chiar din primele veacuri creştine. I. Regiunea turistică a câmpiei şi dealurilor de vest
Obiectivele religioase, din grupa bisericilor, catedralelor şi mănăstirilor nu lipsesc în habitatelede mare tradiţ ie, etalând valori arhitecturale, picturi şi sculpturi interioare foarte interesante.Catedralele din Timişoara , Oradea şi Satu Mare; mănăstirile Partos, Săraca, Povârgina;
bisericile din Beltiug, Apa, Stana, Tileag devin puncte luminoase în ghidul turistic al regiunii. II. Regiunea turistică Oaş - Maramureş - Obcinile Bucovinei Bisericile de lemn din Maramureş (Ieudat, Şugatag, Sârbi, Breb, Giuleşti, Moisei, Dragomireşti)constituie repere de marcă ale creativităţ ii şi originalităţ ii artizanilor localnici. Înspre PodişulSucevei mănăstirile Voroneţ , Humor, Moldoviţ a, cu minunatele fresce exterioare, atrag turiştii. III. Regiunea munţilor Apuseni Bisericile din lemn de la Lupşa, Vidra, Garda de Sus, Rieni impresionează prin frumuseţ ea lor.O mănăstire vestită este cea de la Râmeţ i, printre cele mai vechi din Transilvania. IV. Regiunea depresiunii Transilvaniei Obiectivele religioase sunt reprezentate prin bisericile de lemn din zona Sălajului (Fildu de Sus,Agrij), cele ctitorite de Ştefan cel Mare la Vad şi Feleac; ctitoria lui Mihai Viteazul de la Lujerdiu,dar şi prin bisericile fortificate din Podişul Târnavelor (Alma, Biertan, Axente Sever).Catedralele gotice din Cluj-Napoca şi Alba Iulia, cele ortodoxe din Cluj-Napoca, Alba Iulia şiTârgu Mureş precum şi mănăstirile Nicula şi Rohia, întregesc o salbă de atracţ ii recunoscutăprin valoarea să. V. Regiunea Munţilor Poiana Ruscă
La loc de frunte sunt bisericile de piatră ale Depresiunii Haţ egului (Densuş, Sântămaria Orlea,Strei Sângeorgiu). VI. Regiunea grupei centrale a Carpaţilor Orientali şi Subcarpaţii Moldovei
Dacă în perimetrul muntos atracţ iile de provenienţă antropică sunt puţ ine şi se datoreazăetnografiei secuilor, în SubCarpaţ ii Moldovei ele predomină net. Este de ajuns să menţ ionămmănăstirile Agapia, Neamţ , Văratec, Secu, Sihăstria, Bistriţ a, Schitul Durău. În judeţ ul Neamţ , întâlnim monumente religioase de peste 100 ani. Unele dintre ele au facilităţ i de cazare pentrucei care vor să petreacă mai mult timp în preajma lor. VII. Regiunea turistică a Podişului Moldovei
Sunt reprezentative pentru acest subiect bisericile cu fresce Sucevi ţ a şi Arbore, mănăstirilePutna, Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetăţ uia, Bisericile Sf. Ion, Sf. Nicolae, Sf. IoanBotezătorul precum şi cele din Dorohoi: Huşi, Bârlad, Rădăuţ i, Hârlău, Dobrovăţ sunt mărturiapermanentei credinţ ei strămoşeşti. VIII. Regiunea curburii carpatice
De menţ ionat sunt Biserica Neagră şi mănăstirea Cheia. IX. Regiunea turistică a Carpaţilor Meridionali Obiectivele turistice religioase sunt mănăstirile: Sinaia, Sâmbăta, Cozia. X. Regiunea Subcarpaţilor Getici Edificiilor religioase le revine poziţ ia dominantă. Mănăstirile Dealu, Curtea de Argeş, Cozia,Govora, Frăsinei, Bistriţ a, Hurez, Tismana sunt obiective cu o funcţ ie atractivă de multatestată. Niciunde un circuit al mănăstirilor nu este mai dens şi mai uşor de parcurs decât aici,iar faima marilor voievozi aureolează ctitoriile de la Cozia, Curtea de Argeş, Hurez. XI. Regiunea Câmpiei Române
Edificiile religioase, constituite din biserici şi mănăstiri sunt concentrate în Bucureşti(Stavropoleos, Sf. Gheorghe Vechi, Patriarhiei, mănăstirile Snagov, Cernica, Radu Vodă,Pasărea) dar şi în celelalte oraşe, sau în vecinătatea lor. XII. Regiunea Podişului Dobrogei În această regiune amintim: Peştera Sf. Apostol Andrei, Basilica de la Niculiţ el, CetateaHalmirys, Complexul monahal de la Basarabi - Murfatlar.
În ceea ce priveşte România, numărul turiştilor implicaţ i în turismul religios a depăşit500000. Această cifră, din păcate, nu este exactă, putând fi amplificată de numărul pelerinilorcare merg la marile sărbători religioase, cum este Sf. Paraschiva la Iaşi, Sf. Dimitrie cel Nou laBucureşti, 15 august la Nicula, sau Rusaliile la Şumuleu ( numai în ultimul caz numărulpelerinilor sosiţ i aici depăşesc cifra de 100.000 de oameni anual.
Există şi câteva Centre de pelerinaj. Cel mai important este Centrul de pelerinajSf.Paraschiva, care a organizat peste 354 de pelerinaje dintre care:
• 31 de pelerinaje în străinătate;• 323 de pelerinaje în România;• pelerinaje în România, în special în regiunea Moldovei.
CAPITOLUL IV
DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI
4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului
În prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concuren ţă puternică întredestinaţ ii. Unele dintre acestea reuşesc să facă faţă concurenţ ei internaţ ionale iar alteleeşuează. În aceste condiţ ii destinaţ iile au din ce în ce mai mult nevoie de un nou model depolitică turistică care să le influenţ eze poziţ ia concurenţ ială în condiţ iile concurenţ ei mondiale.
Măsurile care se pot lua la nivel central pot ameliora poziţ ia concurenţ ială a proprieidestinaţ ii sau pot să-i aducă prejudicii.
Măsuri importante în acest sens pot fi: • politica în materie de rate de schimb şi de dobânzi;• politica veniturilor;
• politica şi structura de încurajare a investiţ iilor;• lupta contra poluării mediului;• legislaţ ia concurenţ ei;• structura şi obiectivele organismelor naţ ionale/regionale/ locale pentru turism;• politica relativa la piaţ a forţ ei de muncă;• politica în materie de formare şi cercetare.
În mediul concurenţ ial de astăzi, strategia în domeniul turismului trebuie să ajute lacrearea unui mediu favorabil acestui sector; el este o “î ntreprindere pluridisciplinara” care arenevoie de o strategie îndrăzneaţ a, proprie sectorului, stabilita cu concursul responsabililor lanivel operaţ ional, care să ofere o viziune, un model capabil să orienteze producţ ia şi
comercializarea produselor turistice.
Punctul de plecare în stabilirea strategiei pentru ameliorarea pozi ţ iei concurenţ iale adestinaţ iei îl constituie elementele determinante ale competitivităţ ii, care sunt date în principalde:
1. Condiţ iile factoriale, respectiv: • resursele naturale şi culturale (peisaj, cursuri de apa, lacuri, plaje, climat,
populaţ ie, monumente, oraşe istorice, obiceiuri, opere de arta, patrimoniu cultural, colecţ ii dearta s.a.);
• resursele de capital şi infrastructura; turismul are nevoie de infrastructura şisuprastructuri dezvoltate, mijloace de transport, de cazare, amenajări regionale şi locale;
capitalul unei tari şi potenţialul naţional şi internaţional de investiţii influenţ eazăsemnificativ competitivitatea destinaţ iei în cauza.
• resursele umane. 2. Un alt element de baza îl constituie calitatea şi structura ofertanţ ilor care reprezintă
destinaţ ia şi experienţ ele legate de aceasta. Poziţ ia concurenţ ială a unei destinaţ ii este determinată într-o mare măsura de
diversitatea sa, gradul său de specializare şi nu în ultimul rând de calitatea ofertanţ ilor. Un important factor concurenţ ial este calitatea produselor turistice care, la rândul ei
este data de: • calitatea naturală (condiţ iile mediului); • calitatea materiala (echipamente hoteliere, de servire a mesei, transport,
3. Structura pieţ ei, circuitele de distribuţ ie, în calitatea lor de determinante ale poziţ ieiconcurenţ iale a destinaţ iei, sunt puternic influenţ ate de dimensiunea întreprinderii. Faţă înfaţă cu concurenţ a mondială, numeroasele întreprinderi mici şi mijlocii au dificultatea înconstituirea unei destinaţ ii unice şi în distribuirea produselor lor în lumea întreaga. Situaţ iaeste general valabila pentru întregul continent european. Pe de altă parte, acestea au costuride producţ ie şi comercializare de nivel mediu şi dovedesc în general dificultatea în a realizaeconomii interne, necesare dezvoltării. Având în vedere aceste dificultăţ i, în contextulconcurenţ ei companiilor de talie mondiala, pătrunderea şi rezistenţ a acestora pe piaţ a
concurenţ ei va deveni din ce în ce mai dependentă de gradul în care aceştia vor fi deschişi lacooperare şi vor fi capabili să renunţ e la o parte din autonomia lor antreprenorială în scopulasigurării supravieţ uirii lor economice în sectorul turistic.
4. Condiţ iile de manifestare a cererii şi de adaptare a ofertei, elemente de baza alecompetitivităţ ii, determinate de dimensiunea şi structura pieţ ei (ponderea pieţ ei turisticespecifice, nivelul veniturilor şi nivelul social, gradul de saturaţ ie s.a.), de experienţ a călătorilorfaţ a de noile produse şi noile norme. Turiştii şi consumatorii evoluaţ i sunt un factor importantpentru avantajul concurenţ ial al unei destinaţ ii; turiştii care dau prioritate calităţ ii servesc dreptcontrol permanent al calităţ ii şi pot contribui substanţ ial la avantajul concurenţ ial. Pentru aadapta oferta la necesităţ ile consumatorilor trebuie reperate fără întârziere noile tendinţ e şinoile posibilităţ i de realizare a produsului turistic.
Măsura în care aceste determinante pot contribui la poziţ ia concurenţ ială depind de tipuldestinaţ iei, respectiv de nivelul de dezvoltare socio-economica, particularitatea topografice,climat, cultura, regim politic, factori speciali s.a..
Politica turistică durabilă trebuie să aibă în vedere şi să rezolve pe termen lung problemeprincipale date de slăbirea pieţ ei şi de necesitatea eliminării distorsiunilor acesteia, care, însectorul turistic, cel mai des se manifestă în domeniile:
• Învăţământ şi cercetare
Absenţ a mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de produc ţ ie esteadesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţ ii. Prin urmare, punerea înfuncţ iune a mecanismelor de creare a factorilor - educaţie şi cercetare, programe deinvestiţii în aceste domenii - este instrumentul cel mai important în obţ inerea de avantajeconcurenţ iale durabile.
În domeniul învăţământului se manifestă o necesitate crescândă de a se insista peeducaţ ie; este vorba de exemplu de a dezvolta mijloacele de învăţământ pentru a furnizaturismului un personal cu spirit de întreprinzător, un "savoir - faire" în materie de organizare,capacitatea de a rezolva probleme şi conflicte, o competenţă socială şi cunoaşterea limbilorstrăine, sau noi profiluri de post în materie, de ex., de gestiunea destina ţ iilor sau organizarealoisir-ului, fără însă a neglija pregătirea de baza în domeniul prestării serviciilor turistice.Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecereade la concurenta preturilor la concurenta calităţ ii.
• Modernizarea infrastructurii Avantajele naturale ale unui loc (frumuseţ ea şi diversitatea peisajului, factorii climatici,
aerul s.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară. Nu este vorba numai de aeroporturi, drumuri, cai ferate şiservicii publice; centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special îndomeniul culturii, sporturilor şi spectacolelor. Construcţ ia unor asemenea echipamente este
costisitoare. În măsura în care o asemenea infrastructura îmbracă un caracter public,subvenţ iile statului sunt de dorit şi necesare. • Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie
În multe cazuri o destinaţ ie se compune din numeroşi ofertanţ i diferiţ i. Punerea în fapt acooperărilor între aceştia şi/sau a alianţ elor strategice sunt un mijloc puternic de a face fataconcurenţ ei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţ i în toata lumea. Sectorulpublic trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţ ionare aunui organism pentru comercializarea unei destinaţ ii în ansamblul sau. Sarcina principala aacestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţ ara ca o destinaţ ie turistică şi de a-iameliora global imaginea.
Cum campaniile publicitare şi de creare a imaginii pentru o întreaga tara sau pentru o
destinaţ ie mai mare au efecte externe şi repercusiuni asupra economiei regiunii sau tarii 61
respective, activitatea organismelor respective îmbrăca un caracter public şi au nevoie de ofinanţ are publica.
Un exemplu de efecte externe datorate unei campanii de imagine este ameliorareacondiţ iilor structurale şi a imaginii unei destinaţ ii determinate, ceea ce atrage industrii şi serviciiimportante care îşi vor stabili aici unităţ i comerciale şi/sau sedii. Ulterior, necesităţ ile clienteleişi ale oamenilor de afaceri vor obliga întreprinderile locale să-şi diversifice oferta şi să îmbunătăţ ească calitatea.
• Politici promoţionale în industria turistică
Încurajarea îmbunătăţ irii competitivităţ ii destinaţ iei trebuie să fie unul din obiectivelemajore ale politicii turistice. Este necesar sprijinul financiar pentru dezvoltarea software-uluituristic, stimularea cooperării şi a alianţ elor strategice. Îmbunătăţ irea condiţ iilor economicegenerale pe care le antrenează reforma legislaţ iei fiscale şi sociale şi eliminarea obstacolelorbirocratice întăreşte de asemenea poziţ ia concurenţ ială a industriei turistice pe piaţ ainternaţ ională.
• Protecţia şi valorificarea resurselor
Mai multe regiuni turistice riscă să atingă limitele creşterii cantitative iar starea mediuluiriscă să se degradeze. Aceasta situaţ ie este datorată în general supradezvoltarii ofertei, de-alungul timpului, în anumite regiuni, precum şi puternicei concentrări spaţ iotemporale aturismului. Se pot adopta măsuri de reglementare a turismului în zonele protejate, mai ales înzonele turistice supraaglomerate, unde este necesar să se fixeze limite de capacitate pentruprotejarea naturii împotriva dezvoltării turistice. Această gestionare a capacitaţ ii se poate pune în practică într-o maniera suplă: limitarea numărului de locuri de cazare şi restauranteconstruite, a amplasamentelor pentru staţ ionări, limitarea fluxurilor turistice la anumiteobiective, s.a.
Din acest punct de vedere politica şi strategia de dezvoltare a turismului trebuie săstabilească principiile şi condiţ iile necesare îmbunătăţ irii poziţ iei concurenţ iale, prin prisma: • dezvoltării produsului turistic astfel încât să asigure o valorificare superioară a condiţ iilor
factoriale existente şi ridicarea calităţ ii acestuia;• stimulării cererii, în condiţ iile dezvoltării şi adaptării ofertei turistice în cadrul unui program
de dezvoltare şi promovare a produsului turistic;• dezvoltării învăţământului şi cercetării turistice necesare asigurării calităţ ii şi diversităţ ii
ofertei turistice şi depistării din timp a tendinţ elor pieţ ei, în scopul reglării din mers a pieţ eiinterne;
• modernizării şi dezvoltării infrastructurii, ca o condiţ ie de baza a existentei pieţ ei interneşi a pătrunderii acesteia pe piaţ a concurenţ ei;
• asigurării comunicaţiei cu piaţa şi disiparea referitoare la oferta turistica şi condiţ iileacesteia;
• îmbunătăţirii climatului economic general; • organizării şi dezvoltării spaţiale, prin urmărirea valorificării şi conservării elementelor demediu ca şi componente de baza ale ofertei prezente şi de viitor.
• îmbunătăţ irii cadrului general de funcţ ionare a sectorului într-o economie de piaţă
concurenţ ială.
4.2. Abordarea strategică (principii)
Rolul Autorităţ ii Naţ ionale pentru Turism în prezent şi în viitor, va fi acela de a stabiliprincipiile de bază, planificarea strategică devenind cu timpul, mult mai importantă decâtcompetenţ ele administrative.
Poziţ ia Uniunii Europene şi a Organizaţ iei Mondiale a Turismului privind turismul şi rolulstatului în stimularea dezvoltării acestuia sunt :
1. “Creşterea susţ inută pe care o constatăm de la începutul deceniului şi procesulaccelerator în curs dovedesc ca turismul este unul din sectoarele economice cele maidurabile şi cele mai dinamice din lume” (Francisco Frangialli, Secretar General al
Organizaţ iei Mondiale a Turismului). Prin acordul internaţ ional exprimat în Declaraţ ia de la Rio şi adoptarea Agendei 21,dezvoltarea durabilă s-a constituit în opţ iunea strategică globală pentru acest secol. Problemacheie a dezvoltării durabile presupune susţ inerea:
- necesităţ ii continuării dezvoltării economice şi sociale- îmbunătăţ irii şi conservării stării de mediu ca singura cale pentru creşterea calităţ ii
vieţ ii- principiului fundamental al echităţ ii în cadrul aceleaşi generaţ ii, respectiv justeţ ea
distribuirii prosperităţ ii în cadrul societăţ ii- conservării biodiversităţ ii ecosistemelor.
Practicile managementului şi dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de
turism în orice tip de destinaţ ie, incluzând turismul de masa precum şi alte segmente turistice
variate. Astfel turismul durabil trebuie :
o Să folosească optim resursele mediului care reprezintă un element cheie în dezvoltareaturismului,menţ inând procesele ecologice esenţ iale, ajutând la prezentarea moşteniriinaturale şi biodiversităţ ii. o Să respecte autenticitatea socioculturala a comunităţ ilor gazda,să păstreze moştenirea lor culturala existenta,valorile tradiţ ionale şi să contribuie la înţ elegerea şi toleranta interculturala. o Să asigure operaţ ii economice de lungă durată şiviabile furnizând beneficii socio-economice la toţ i participanţ ii, care să fie distribuite în modegal incluzând locuri de muncă stabile, servicii sociale pentru comunitatea, şi care să contribuie la îndepărtarea sărăciei.
Dezvoltarea turismului durabil cere ca toţ i participanţ ii să fie bine informaţ i, precum şi un
leader-shep politic puternic, pentru a asigura o participare mai vastă. Obţ inerea unui turism durabil este un proces continuu care necesita o monitorizare constanta
a impactului,introducând masuri preventive necesare precum şi corective atunci când este
necesar. Miniştrii turismului din peste 20 de tari au adoptat Declaraţ ia de la Vilamoura, prin care se
solicita responsabililor politici: • să facă din turism o prioritate strategică a politicii de dezvoltare economică şi a forţ ei de
muncă;• să dezvolte pieţ e deschise şi competitive;
• să promoveze o dezvoltare durabilă;• să elimine obstacolele în dezvoltarea turismului.• să considere turismul ca şi export, mai ales atunci când se iau masuri generale de
încurajare a exporturilor;
2. Adoptarea Principiilor ecoturismului conferinţ ei declaraţ iei din Quebec mai 2002.Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil.Principiile specifice care îl disting de conceptul mai larg al turismului durabil:
- contribuie activ la conservarea moştenirii culturale şi naturale
- include comunităţ ile indigene şi locale în planurile sale, în dezvoltare şi operare,contribuind la îmbunătăţ irea vieţ ii. Descrie moştenirea culturala şi naturala a destinaţ iilorvizitatorilor.
3. Respectarea Principiilor Codul Global de etică pentru turism adoptate de Organizaţ iaMondiala a Turismului prin care se afirmă ca turismul :
- are contribuţ ii la înţ elegerea reciprocă şi a respectului între popoare şi societăţ i- este un vehicul pentru împlinirea individuală şi colectivă - este un factor al dezvoltării durabile- este un utilizator al moştenirii naturale a omenirii şi contribuabil la îmbogăţ irea ei- reprezintă o activitate avantajoasă pentru comunităţ ile şi ţările gazdă
4. Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şipromovate de autorităţ ile administraţ iei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşiactori (privaţ i, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şidurabile, prin valorificarea eficientă a potenţ ialului regional şi local, în scopul îmbunătăţ iriicondiţ iilor de viată.
Cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională îl reprezintă regiuneade dezvoltare, constituită ca o asociere benevolă de judeţe vecine. Regiunea de dezvoltarenu este unitate administrativ-teritorială şi nu are personalitate juridică.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele:
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltăriiechilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată);preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la
instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi decoeziune);• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării
interregionale, interne şi internaţ ionale, care contribuie la dezvoltarea economica şi careeste în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţ ionale încheiate deRomânia.
Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:
• Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,spre cel al comunităţ ilor regionale;
• Parteneriatul între toţ i actorii implicaţ i în domeniul dezvoltării regionale;• Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe şi proiecte) în vedereaatingerii unor obiective stabilite;
• Cofinanţ area - contribuţ ia financiară a diverşilor actori implicaţ i în realizareaprogramelor şi proiectelor de dezvoltare regională.
MISIUNE
Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unei destinaţ iituristice pe plan internaţ ional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune
România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrulsistemului economic naţ ional.
OBIECTIVE GENERALE
• crearea unei oferte turistice diversificată şi competitivă prin susţ inerea dezvoltăriiinvestiţ iilor interne şi internaţ ionale, care să conducă la creşterea volumului activităţ iituristice şi respectiv, a circulaţ iei turistice;
• stimularea dezvoltării ofertei turistice de calitate permite creşterea încasărilor - în leişi valută - a contribuţ iei sectorului turistic în PIB şi a veniturilor nete ale populaţ ieiprecum şi sporirea gradului de absorbţ ie a forţ ei de muncă;
• crearea condiţ iilor de integrare a turismului din România în tendinţ ele de dezvoltaremondiale şi europene etc.
OBIECTIVE SPECIFICE
• creşterea numărului de turişti străini cu 10% anual;• sporirea contribuţ iei turismului la formarea PIB, în perioada 2007-2013, la 6%;• creşterea anuală a numărului de turişti romani cu 5%;• crearea unui număr de peste 350 mii de noi locuri de muncă în sectorul turistic, în
perioada 2007-2013;
4.3. Direcţii de relansare şi dezvoltare a turismului
Realizarea obiectiv(elor)ului strategic în turism vizează unele direcţ ii de acţ iune, care privesc
> modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţ a turistică; > îmbunătăţ irea şi dezvoltarea activităţ ii de marketing şi promovare; > integrarea turismului românesc în tendinţ ele europene şi mondiale, prin asigurarea
cadrului legislativ simplificat şi eficient al domeniului, armonizat cu legisla ţ ia interna ţ ional ă;
> crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care s ăîncurajeze cre şterea, exportul, investi ţ iile, infrastructura şi crearea de noi locuri de munc ă.
Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţ ial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţ ie atât a
investitorilor cât şi a turiştilor (români străini). Acest lucru este însă îngreunat de concurenţ a
puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţ ia) şi deamploarea
problemelor legate de competitivitatea turismului românesc. Marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţ a resurselor
naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu, care dau
posibilitatea practicării întregii game de forme de turism. Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificată în prezent, România dispune
de numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat, în vederea acoperirii întregului an
calendaristic. Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naţ ionale şi naturale, ariile protejate, rezervaţ ia Biosferei Delta Dunării, bogăţ ia şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăstiri, cetăţ i, biserici, monumente), comunităţ ile umane care păstrează valorile civilizaţ iei culturale
rurale în viaţ a de zi cu zi, oportunităţ ile de practicare a turismului de aventură oferite de râurilenaţ ionale, a speoturismului, turismului ecvestru, turismului de croazieră pe fluviul Dunărea,turismului uval, favorizat de faptul că România este a cincea ţ ară în ceea ce priveşte viticultura,oportunităţ ile pentru practicarea cicloturismului, a mountain-bike dar şi a concursurilorout-of-road. Toate acestea conferă României potenţ ial pentru dezvoltarea produselor turistice complexe şi
creşterea numărului total de turişti. De asemenea, oportunităţ ile pentru atragerea turiştilorstrăini în special sunt din ce în ce mai diverse: oferta staţ iunilor turistice balneare, diferite formeale turismului de afaceri generate de congrese, simpozioane şi expoziţ ii, acţ iuni cu caracterdiplomatic generate de aderarea României la NATO, intrarea României în UE, viaţ acultural-ştiinţ ifică, deschiderea de afaceri cu firme multinaţ ionale etc.
În acţ iunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie să se punăaccent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora), pecalitatea şi funcţ ionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în ceea cepriveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţ urile şi tarifele impuse deprestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.
In baza analizelor şi studiilor efectuate există necesitatea să fie prioritizate următoarelesectoare:
• Turismul montan – schiul pe timp de iarna şi drumeţ iile în timpul verii• Turismul cultural• Turism rural – dezvoltarea traseelor (vin/mânăstiri) şi promovarea festivalurilor• Turismul balnear• Turism de afaceri şi evenimente
O concentrare asupra noilor tipuri de turism, şi asupra noilor produse, va încuraja dezvoltareaunei industrii diverse atât în oportunitate cât şi ca sezonalitate.
4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unei oferteturistice competitive pe piaţa internă şi externă
La baza stabilirii şi detalierii acestui obiectiv stau analizele efectuate privind evoluţ iacererii şi a ofertei turistice interne şi internaţ ionale, sintetic prezentate în Volumul 2, precum şievaluarea patrimoniului turistic al României, realizat printr-o serie de studii anterioare.Aspectele principale ale obiectivului privind dezvoltarea produsului turistic vizează:
- modernizarea şi dezvoltarea produsului turistic naţ ional, astfel încât România să sedistingă de alte ţări ca destinaţ ie turistică;
- diversificarea ofertei turistice prin adâncirea specializării şi creşterea calităţ ii oferteiconsacrate şi promovarea pentru dezvoltare de noi oferte conform tendinţ elor pieţ ei;
- crearea unor centre/zone/staţ iuni turistice model în zone şi domenii selectate, cu sprijinfinanciar din partea administraţ iei centrale şi locale precum şi prin investiţ ii de pe pieţ eleinternaţ ionale de capital;
- optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vedereaatragerii unor schimbări profitabile în structura clientelei;
- creşterea calităţ ii amenajărilor turistice şi dezvoltarea capacitaţ ii turistice în zonele încare cererea turistică este mai mare decât oferta specifică;
- stabilirea de priorităţ i în propunerile de infrastructură generală, pentru depăşireadificultăţ ilor existente pentru turism;
- ridicarea standardului serviciilor turistice de baza şi complementare în conformitate cucategoria de confort şi tariful practicat;
- agrementarea ofertei;- stimularea dezvoltării unor forme de turism sau produse turistice
complementare/paralele necesare asigurării unui răspuns la anumite segmente alecererii interne (turism de tineret, turism rural, turism social);
- dezvoltarea turismului în contextul durabilităţ ii, presupunând în toate obiectivele,programele şi acţ iunile de dezvoltare:
* protejarea şi îmbunătăţ irea mediului în zonele turistice; * programe şi planuri de dezvoltare a mediului construit care să respectelegislaţ ia privind protecţ ia mediului, privind urbanismul şi amenajarea teritoriului şicele specifice turismului, care au ca efect armonizarea cu mediul şi optimizarealui;
4.3.1.1. Turism montan
Turismul montan românesc se caracterizează prin următoarele: • oferta de servicii învechită, necompetitivă pe piaţ a internaţ ională;• structuri turistice de primire cu un grad de uzură înaintat;
• oferta de agrement săracă şi de slabă calitate;• domeniul schiabil neamenajat şi mijloace de transport pe cablu învechite tehnologic;• necorelarea între capacităţ ile de cazare din staţ iuni şi dotările pentru sporturi de iarnă,
care sunt subdimensionate;• concentrarea structurilor turistice pe Valea Prahovei – Poiana Braşov, celelalte masive
montane fiind slab dezvoltate;• reţ eaua de cabane turistice este redusă şi cu structuri turistice
de primire necompetitive ca dotare şi categorie de confort, etc.
Direcţii strategice
a) Îmbunătăţ irea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu din România.b) Delimitarea exactă a domeniului schiabil în staţ iunile turistice de interes internaţ ional înconcordanţă cu legislaţ ia din domeniului mediului şi agriculturii.
c) Îmbunătăţ irea infrastructurii specifice agrementului şi creştereanumărului de servicii/structuri specializate pe agrement.
d) Modernizarea structurilor turistice cu funcţ iuni de cazare.e) Creşterea reţ elei de cabane şi refugii montane în masivele montane care nu
beneficiază de adăposturi.
Acţiuni • Dotarea la standarde internaţ ionale şi în conformitate cu legislaţ ia de specialitate a
tuturor pârtiilor din principalele staţ iuni turistice de schi.• Dezvoltarea şi diversificarea agrementului cu accent pe agrementul après ski” întoate staţ iunile de schi.
• Modernizarea reţ elei de cabane şi refugii, existentă în prezent în masivele montane dinRomânia.
• Creşterea circulaţ iei turistice (numărul de turişti) din masivele montane care nubeneficiază de structuri turistice cu funcţ iuni de cazare.
Programe
a) Programul Superschi în Carpaţ i - dezvoltarea şi modernizarea domeniului schiabil dinRomânia.
b) Reţ eaua de cabane şi refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zonade creasta a masivelor montane şi construirea unei reţ ele noi de cabane în masivemontane care nu beneficiază de structuri de primire.
c) Salvamont. Sprijinirea dezvoltării reţ elei salvamont din România cu accent pe creştereasecurităţ ii turiştilor.
Proceduri - amenajarea de pârtii noi de schi.- construirea de instalaţ ii de transport cu cablu pentru persoane.- instalarea de echipamente de producere a zăpezii artificiale.- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi.- dotarea cu echipamente pentru întreţ inerea pârtiilor de schi.- reamenajarea şi amenajarea pârtiilor destinate practicării sporturilor de iarna, altele
decât schiul-biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină, patinoare şi echiparea cu instalaţ iile şiechipamentele aferente.
- reamenajarea şi construirea de refugii montane pentru asigurarea siguranţ ei şiprimului ajutor în caz de accidente.
- reamenajarea şi construirea reţ elei de cabane de creastă.- amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turiştilor (marcaje, cablu de
asigurare, panouri indicatoare).• iniţ ierea unui Program complex de modernizare şi dezvoltare a reţ elei de cabane, cu
precădere în masivele deficitare în astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotărilor pentruagrement şi sporturi de iarnă, de modernizare şi amenajare a traseelor montane. Se realizează astfel o ofertă competitivă, se asigură o dispersie corespunzătoare în aria montană benefică pentru siguranţ a circulaţ iei turistice şi securitatea turiştilor;
• crearea unui cadru instituţ ional şi legislativ privind amenajarea complexă a arieimontane cu precădere pentru turism prin:
- elaborarea unor norme pentru proiectarea, executarea, marcarea şi întreţ inereatraseelor turistice montane” prin care se reglementează unitar toate problemele legate dereţ eaua de trasee turistice montane;
- elaborarea unui Ghid al marcajelor turistice” pe unităţ i montane cu o Schemă maregenerală a marcajelor turistice în munţ i” (în baza H.G. nr. 1269/1996) care să permităintegrarea în sistemul european de marcaje turistice;
- constituirea Comisiei Centrale pentru Amenajarea şi Integrarea Traseelor TuristiceMontane”, organism de consolidare a activităţ ii la nivelul ţării subordonată MinisteruluiAdministraţ iei Publice; la nivel de judeţ se vor constitui Comisii Judeţ ene.
- iniţ ierea şi susţ inerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilităţ isimilare pensiunilor şi pensiunilor agroturistice pentru agenţ i economic sau persoane fizice
care investesc în construirea şi exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine.4.3.1.2. Revitalizarea ofertei balneoturistice
În ansamblu, România are un potenţ ial bun fiind o importantă ţ ară de destinaţ ie turistică în viitor. Acest lucru se va realiza în condiţ iile în care se vor aduce îmbunătăţ iri substanţ ialeasupra produsului turistic şi nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice din staţ iunilebalneare este considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale României turistice. Ofertabalneoturistică românească are o concurenţă mare pe piaţ a balneoclimatică europeană, fiindrigidă, neperformantă şi neadaptată la cerinţ ele moderne ale pieţ ii turistice. Oferta europeană de profil s-a orientat spre curele de susţ inere a sănătăţ ii, venind în întâmpinarea clienţ ilor cuamenajări moderne de lux, ca piscine de agrement, jacuzzi-jet pool,
saună, săli de gimnastică, instalaţ ii de siguranţă în exploatarea acestor dotări, terenuri desport, programe speciale, facilităţ i turistice etc.
Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a conştientizării la nivelulpieţ elor internaţ ionale că România este o destinaţ ie balneoturistică de prestigiu în Europa.
Direcţii strategice - Extinderea în toate staţ iunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu
medicamente originale romaneşti.- Dezvoltarea unei reţ ele de 5 parcuri balneare în prima faza pentru tratamente
wellness.- Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali în toate
staţ iunile balneare modernizate.- Dublarea capacitaţ ii tuturor facilitaţ ilor de petrecere a timpului liber.- Îmbunătăţ irea tuturor facilitaţ ilor din staţ iunile balneare modernizate pentru
exploatarea resurselor naturale. - Îmbunătăţ irea accesului pe cale rutieră, feroviară şi aeriană, în staţ iunile balneare
modernizate;
Acţiuni - Crearea unei reţ ele de minim 15 staţ iuni balneare echipate la standarde
internaţ ionale şi în concordanţă cu tendinţ ele pe plan internaţ ional – wellness. - Includerea a trei saline în circuitul turistic internaţ ional.- Reabilitarea infrastructurii necesare exploatării resurselor minerale (de la izvoare de
apă minerală la nămol terapeutic) în staţ iunile modernizate.- Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea şi ridicarea gradului
de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi dotărilor de agrementspecific şi general;
- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi acces în staţ iunilebalneare.
Programe
Revitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare şi manageriale deosebite.Acestea se pot realiza treptat în baza unor studii de piaţă şi proiecte concrete, începând custaţ iunile necunoscute ca profil balnear pe pieţ ele externe. Se au în vedere următoarele:
- Programul Staţ iuni balneare - modernizarea şi introducerea în circuitul turisticinternaţ ional a unui număr de 15 staţ iuni balneare.
- Programul Salina Verde. Modernizarea infrastructurii generale şi specifice la treisaline - Praid, Slănic Moldova şi Slănic Prahova.
Proceduri - Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/tradiţ ionale
specific romaneşti.- Construirea de bazine cu apă termală /minerala sub forma unor complexe de relaxare
şi odihna.- Amenajarea de trasee turistice pentru întreţ inerea condiţ iei fizice/petrecerea timpului
liber în staţ iuni/parcurile din staţ iuni şi împrejurimi.- Modernizarea modalităţ ilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesului la
- Construirea de structuri adaptate organizării evenimentelor culturale în aer liber sauspatii închise - expoziţ ii, concerte, festivaluri de muzică etc.
4.3.1.3. Turism cultural
România deţ ine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare turistică şireprezentativitate pentru poporul român. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice culturale,precum şi conştientizarea la nivelul pieţ elor internaţ ionale că România este o destinaţ ieculturală cu obiective şi atracţ ii turistice de valoare europeană şi universală (biserici cu fresceexterioare, biserici fortificate, cetăţ i medievale, arhitectură populară, artizanat etc), suntobiective prioritare în dezvoltarea produsului turistic cu componentă culturală.
Direcţii strategice
- Stabilirea elementelor de patrimoniu material identitare pentru cultura româneasca.
- Stabilirea elementelor de patrimoniu imaterial reprezentative pentru România,inclusiv pentru minorităţ i.
- Promovarea turismului religios din România pe plan internaţ ional.- Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţ i în turismul cultural.- Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata în apropierea
acestora şi a incintelor.- Dezvoltarea unei reţ ele de centre de informare turistica în zonele cele mai
reprezentative din punct de vedere al turismului cultural
Acţiuni - Includerea monumentelor de pe lista patrimoniului mondial UNESCO în programele
touroperatorilor din România.
- Includerea în programele touroperatorilor a tuturor obiectivelor turistice legate de celemai proeminente figuri ale culturii romaneşti pe plan internaţ ional: George Enescu,Constantin Brâncuşi, Ciprian Porumbescu, Tristan Tzara, Gustav Klimt.
- Creşterea numărului de programe turistice care includ oraşul Bucureşti şi a calităţ iiacestora prin extinderea programelor şi în zona limitrofa (case şi conace boiereşti).
- Stabilirea unui calendar cu minim 12 evenimente internaţ ionale la nivel naţ ional pentrupromovarea internaţ ionala şi atragerea de turişti (festivalul George Enescu, festivalulde Crăciun etc.)
- Crearea unei reţ ele de 15 centre de conservare şi dezvoltare a patrimoniului cultural şimaterial în principalele regiuni turistice din România.
Proceduri
♦ Elaborarea unor programe complexe de dezvoltare, amenajare şi diversificare a oferteituristice şi crearea unui produs turistic integrat” şi competitiv pe piaţ a externă, în carecomponenta culturală este reprezentativă. Aceste programe se adresează unor zone turisticecare concentrează o multitudine de obiective turistice naturale şi de factură cultural-istorică şireligioasă, unele reprezentative pentru spiritualitatea românească.
Aceste zone turistice, pe care le considerăm reprezentative, sunt: • zona turistică Sibiu se suprapune sudului Transilvaniei între localităţ ile Sebeş la vest,Făgăraş-Şercaia la est, Sighişoara -Mediş la nord şi versanţ ii Munţ ilor Făgăraş şiCindrel la sud. Deţ ine biserici fortificate, cetăţ i medievale, tradiţ ii etno -
folclorice, peisaje montane şi domenii schiabile, podgorii, centre turisticereprezentative (Sibiu, Făgăraş, Sighişoara, Sebeş, Mediaş), staţ iuni montane şibalneare, sate turistice etc.
De altfel, prin O.G. nr. 5/1999 municipiul Sibiu şi zona înconjurătoare a fost declarat ca
obiectiv turistic de interes naţ ional. • zona turistică Braşov ocupă, în general, Depresiunea Braşovului (parţ ial), aria
montană limitrofă şi brăneană. Printre localităţ ile deţ inătoare de importante obiectiveturistice culturale (biserici fortificate, cetăţ i ţărăneşti, vestigii medievale, biserici şicatedrale, castele, tradiţ ii etnofolclorice) se numără: oraşele Braşov, Codlea,Râşnov, Zărneşti sau comune ca Bran, Hărman, Prejmer, etc. alături de renumitelestaţ iuni montane Poiana Braşov şi Predeal.
• zona turistică Transilvania de Nord, care cuprinde judeţ ele Cluj, Alba şi Bistriţ aNăsăud, cu importante obiective cultural-istorice (biserici fortificate, vestigiimedievale, palate, castele, edificii de arhitectură etc.) ape minerale şi domeniumontan. Centre turistice reprezentative: Cluj Napoca, Alba Iulia, Bistriţ a, Năsăud.
• zona turistică Maramureş - Oaş se suprapune celor două depresiuni şi aria montană
limitrofă (Munţ ii Oaş - Gutâi - Ţibleş - Rodna- Maramureş) şi depresiunile Lăpuş -Chioar. Reprezentative sunt elementele etno - folclorice (arhitectură populară,biserici din lemn, artizanat, port popular, prelucrarea lemnului, folclor coregrafic şimuzical, tradiţ ii şi obiceiuri, sate turistice cărora li se adaugă alte monumente istoriceşi de arhitectură, muzee, domeniul montan, schiabil şi peisagistic).
Centre şi localităţ i turistice: Baia Mare, Sighetu Marmaţ iei, Tărgu - Lăpuş, Negreşti-Oaş,staţ iunile Borşa şi Ocna Şugatag.
• zona turistică Moldova de Nord cuprinde judeţ ele Suceava, Neamţ , Botoşani şiIaşi, cu renumitele biserici cu frescă exterioară (Bucovina), bisericile şi mănăstirile în stil moldovenesc, vestigii medievale, muzee, palate şi castele, tradiţ ii etno -folclorice, creaţ ii ale unor mari personalităţ i ale ştiinţ ei şi culturii româneşti, sate
turistice, ape minerale, domenii schiabile şi peisaje montane etc.
♦ Iniţ ierea unor proiecte de valorificare şi amenajare turistică a unor centre turisticereprezentative prin valoarea patrimoniului cultural: Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara, Arad,Oradea, Satu Mare, Sighişoara, Târgu Mureş etc. Sunt necesare:
• restaurarea şi conservarea centrelor istorice şi a principalelor monumente istorice şivestigii arheologice;
• marcarea circuitelor pietonale de interes istoric, cultural sau arhitectural,semnalizarea monumentelor istorice şi arhitecturale, a siturilor arheologice etc. şirealizarea unor panouri - hărţ i.
• modernizarea şi dezvoltarea structurilor turistice, a spaţ iilor comerciale şi a dotărilorrecreaţ ionale.
♦ Iniţ ierea unor programe turistice tematice culturale, religioase (pelerinaje ale creştinilorla mănăstiri - Putna, Rohia, Cozia, Tismana, Goria şi Trei Ierarhi, pelerinaje ale adepţ ilor altorreligii etc), istorice (legate de voievozii Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, ConstantinBrâncoveanu etc, de daco-romanitate, altele), aşezări şi civilizaţ ie germană, armeană, cehă,slovacă, maghiară, etc, dezvoltarea structurilor turistice adecvate în localităţ ile vizitabile.
♦ Realizarea de proiecte privind punerea în valoare a creaţ iei_artizanale şi artei
prelucrării lemnului în zonele tradiţ ionale (Maramureş, Oaş, Bucovina, Oltenia de Nord, Praid 71
- Corund, Mărginimea Sibiului etc.) şi în zone cu concentrări mari de fluxuri de turişti, care să
cuprindă:
• identificarea (prin instituţ iile specializate) a satelor cu producţ ie mare de artizanatpentru a asigura asistenţă pentru dezvoltarea meşteşugurilor, selecţ ionareameşterilor populare, identificarea pieţ ei de export şi sprijin pentru crearea,promovarea şi comercializarea artizanatului tradiţ ional. În acest sens, s-au obţ inutrezultate apreciabile de către muzeul Astra - Sibiului, în zonele etnografice Bistriţ a,Năsăud, Maramureş, Ţinutul Codrului, Sălaj etc.
• crearea de centre de producţ ie, expunere şi comercializare a produselor artizanale,ceramică, sticlărie, etc. în principalele zone etnografice, staţ iuni turistice.
• promovarea târgurilor populare, festivalurilor şi a spectacolelor populare în centreturistice, staţ iuni şi centre artizanale.
• promovarea artiştilor populari în cadrul târgurilor de turism, festivaluri, expoziţ ii deprofil organizate în staţ iuni şi centre turistice.
• realizarea unui proiect - tip privind realizarea design-ului producerii, ambalării şi
promovării produselor de artizanat.• promovarea unor programe turistice tematice pentru valorificarea artei populare dinprincipalele zone etnografice: Drumul Lutului” (ex.: în Moldova: Marginea -Rădăuţ i,Poiana Deleni - Iaşi, Garoafa - Focşani; Maramureş - Oaş: Săcel, Vama); Civilizaţ ialemnului” (Bucovina, Maramureş, Ţara Moţ ilor, Vâlcea etc); Portul populartradiţ ional” (în fiecare zonă folclorică); reprezentative (Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca,Oradea, Timişoara, Sighetu Marmaţ iei, etc; arhitectură populară”, biserici din lemn” (din Maramureş şi Sălaj).
♦ Program complex de selectare, restaurare, conservare şi amenajare pentru vizitare,dezvoltarea infrastructurii generale şi a structurilor de primire turistică pentru introducerea în
circuitul turistic a unor obiective cultural-istorice de rezonanţă pentru România:
• bisericile fortificate şi cetăţ ile ţărăneşti din sudul Transilvaniei, zona Braşov şi zonaBistriţ a, multe trecute pe lista Patrimoniului Cultural Universal - UNESCO (Biertan,Prejmer, Hărman, Ghimbav, Rupea, Călinic, Sânpetru etc).
• oraşele - cetăţ i medievale din Transilvania, Banat, Crişana, Moldova şi Muntenia.• situri arheologice de mare valoare istorică din Moldova (Cucuteni, Ruginoasa),
Dobrogea (Capidava, Niculiţ el) ş.a.• lăcaşe rupestre de cult: Basarabi, Ion Corvin, Niculiţ el (Dobrogea), mănăstirile din
nordul Dobrogei (Niculiţ el, Saon, Cocoş, Celic Dere).• edificii arhitectonice şi monumente istorice şi de arhitectură (foste palate şi castele)
din Sibiu, Cluj Napoca, Alba Iulia, Târgu Mureş, Braşov, Oradea, Timişoara etc.
♦ Introducerea în circuitul turistic a tradiţ iilor spirituale şi obiectivelor culturale aparţ inândminorităţ ilor naţ ionale în scopul dezvoltării şi promovării turismului etnic. Se pot realizaprograme turistice speciale pentru turişti etnici originali din România (evrei, germani, armeni,maghiari, slovaci, cehi etc). Se poate iniţ ia amenajarea pentru turismul rural a unor sate săseştidin zona Sibiu - Braşov sau sate şvăbeşti din zona Timiş - Arad - Caraş - Severin.
♦ Extinderea ofertei pentru turismul de afaceri şi reuniuni (structuri turistice de cazare decategorie superioară, săli de conferinţ e, săli expoziţ ionale, mobilier şi instalaţ ii adecvate dotării
comerciale, programe turistice pre şi post reuniuni) expoziţ ii (târguri etc.) în principalele oraşeale ţării (Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Braşov, Constanţ a, Iaşi etc.) şi 72
4.3.1.4. Turism de litoral Litoralul românesc al Mării Negre a fost unul dintre principalele produse turistice oferite
pe piaţ a externă, dar în ultimele decenii, oferta acestuia s-a învechit şi a rămas sub exigenţ ele
actuale ale cererii pe plan mondial, fiind necesare măsuri de reabilitare, modernizare şipromovare. Turismul de litoral pe piaţ a internaţ ională a ajuns la un nivel în care accentul este pus pedezvoltarea calitativa în detrimentul extinderii cantitative, în special a structurilor de primire.Oferta internaţ ională a staţ iunilor de litoral prezintă următoarele tendinţ e în dezvoltareastructurilor de primire:
- structuri de primire de lux, dezvoltate pe orizontala, în hoteluri şi vile grupate; - structuri parahoteliere (case de vacanta, campinguri); - structuri extrahoteliere ( cazare la particulari). Ritmurile cele mai mari de creştere sunt înregistrate de ultimele doua tipuri de structuri,
reflectând tendinţ a cererii internaţ ionale. Piaţ a internaţ ionala a litoralului este puternic
concentrata în Europa de Sud-Est, în cadrul căreia destinaţ ia majora este Grecia, cu 5-6milioane turişti estivali pe an, Bulgaria şi Turcia.
Direcţii strategice
- extinderea sistemului de pregătire profesională în colaborare cu APC şi APL pentrurealizarea cursurilor de pregătire profesionala anual.
- dezvoltarea infrastructurii generale pentru plajele/staţ iunile litoralului respectiv a celeispecifice.
- dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali în toatestaţ iunile balneare modernizate.
- dublarea capacitaţ ii tuturor facilitaţ ilor de petrecere a timpului liber.- creşterea numărului de tari care au legătura directa cu aeroportul N. Kogălniceanu dinConstanţ a.
- modernizarea porturilor amplasate în lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră:Cernavodă, Medgidia şi Basarabi.
- modernizarea şi extinderea activităţ ii de turism prin dezvoltarea componenteloragrement şi divertisment cultural.
Acţiuni
- creşterea calităţ ii serviciilor turistice (training anual pentru toţ i angajaţ ii) în principal înstructurile hoteliere cu funcţ iune de cazare respectiv alimentaţ ie din cadrulcomplexelor hoteliere.
- creşterea calităţ ii serviciilor oferite pe plajele litoralului – respectarea criteriilor BlueFlag de către toate plajele.
- diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea a doua noi produse turistice în legăturadirecta cu litoralul - turism activ, turism cultural.
- modernizarea tuturor bazelor de tratament din staţ iunile de la mare. - modernizarea hotelurilor care beneficiază de baze de tratament şi dotarea acestora cu
sisteme de încălzire pentru mărirea perioadei de funcţ ionare. - dezvoltare programe speciale pentru conservarea, reabilitarea plajelor respectiv
pentru prevenirea poluării plajei şi apei de îmbaiere.
- protecţ ia mediului şi a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologică a litoraluluiromânesc, prevenirea poluării şi degradării mediului.
Proceduri a) dezvoltarea infrastructurii generale şi echiparea teritoriului pentru a facilita
dezvoltarea turismului. • realizarea autostr ăzii Bucureşti - Cernavodă - Constanţ a şi a drumurilor expres:
Tulcea - Constanţ a - Vama Veche, Râmnicu - Sărat - Hârşova - Constanţ a şiSlobozia - Hârşova - Tulcea.
• Modernizarea transportului feroviar prin dublarea şi electrificarea unor segmente decale ferată (Constanţ a - Mangalia, Medgidia - Tulcea şi Medgidia - Negru Vodă), precum şiintroducerea unor trenuri moderne de mare viteză pe relaţ ia Bucureşti - Constanţ a (şi eventual,Mangalia);
• echiparea turistic ă a porturilor situate în lungul Canalului Dun ăre-Marea Neagr ă: Cernavodă, Medgidia şi Basarabi;
• modernizarea aeroportului Constanţ a - Mihail Kogălniceanu şi asigurarea unor facilităţ i
turistice adecvate;• construirea unui pod la C ăl ăra şi cu implicaţ ii şi în turismul judeţ ului Constanţ a;• modernizarea punctelor de frontier ă şi vamale Vama Veche şi Negru Vodă;• turistic Marea Neagră - Marea Baltică, între Constanţ a - Gdansk (Polonia), ca variantă a
culoarului european K 9 (în proiect);realizarea podului de la Smârdan - Brăila pentru traficulcomercial ;
b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea şi dezvoltarea formelor de turismconsacrate - odihnă şi recreere, cură balneară şi tranzit; promovarea altor forme de turismprecum: turismul itinerant, cu valenţ e culturale şi religioase, turismul rural şi agroturismul,turismul de afaceri şi reuniuni, turismul specializat (echitaţ ie, ştiinţ ific, speoturism, naturismetc); diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundări, filmări subacvatice,
sporturi, piscine etc). c) modernizarea şi extinderea activităţ ii de turism prin dezvoltarea
componentelor agrement şi divertisment cultural; - amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement
(Mamaia); • construirea de miniporturi pentru ambarcaţ iunile de agrement (Năvodari,
Eforie Nord, Costineşti, Jupiter, Venus şi Vama Veche); - realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip Aqua Land” (Neptun - Olimp,
Costineşti, Venus şi 2 Mai);- creşterea atractivităţ ii generale a staţ iunilor prin:
• îmbunătăţ irea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor şi punctelorde agrement;
• extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general; • asfaltarea şi repararea căilor de acces în staţ iuni; • eliminarea echipamentelor şi dotărilor de agrement învechite şi înlocuirea lor cu
echipamente moderne; • reamenajarea spaţ iilor verzi şi a grădinilor de agrement (ex: grădina japoneză
din staţ iunea Venus etc); - creşterea funcţ ionalităţ ii şi atractivităţ ii plajelor prin :
■ amenajarea acestora conform normelor tehnice consacratepe plan internaţ ional,
■ instalarea unor panouri cu informaţ ii privind temperatura (aer, sol, apă),umiditatea, viteza vânturilor etc;
■ asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu precădere în zonele maifrecventate;
■ dezafectarea tuturor construcţ iilor şi improvizaţ iilor care creează un aspectestetico-ambiental necorespunzător şi dezagreabil.
d) protejarea mediului natural şi construit, cu precădere a celui costier care este cel maipredispus degradării de către factorii naturali şi entropici;
e) integrarea în programele europene şi internaţ ionale pentru Marea Neagră şi înspecial în politica de dezvoltare a turismului în bazinul Mării Negre, aspect reiterat şi în şedinţ aAdunării Generale a Comitetului “Dezvoltarea turismului în regiunea Mării Negre”, Istanbul, 23iunie 1999;
f) accentuarea politicilor promoţ ionale în domeniul promovării ofertei turistice; g) dezvoltarea unor acţ iuni de instruire şi informare a populaţ iei cu privire la relaţ ia
turism-mediu şi necesitatea protecţ iei acestuia din urmă, inclusiv prin cunoaşterea cadruluilegislativ specific;
h) dezvoltarea turismului în teritoriu şi introducerea în circuit a noi arii şi valori turisticeprin: • valorificarea optim ă a resurselor turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre,
cu precădere a celor legate de talasoterapie şi agrement nautic prin reabilitareacu maximă urgenţă a celor două componente de bază ale potenţ ialului turistic -faleza şi plaja mării;
• promovarea unor noi puncte de atrac ţ ie pe litoral: Vama Veche (curăheliomarină, sporturi nautice, agroturism), Istria - Nuntaşi (cură balneară,agroturism);
• introducerea în circuitul turistic a arealului dun ărean al jude ţ ului, cu resurseturistice importante pentru diversificarea şi promovarea unei oferte ce poate
deveni competitivă pe piaţ a turistică românească (pescuit sportiv, vânătoaresportivă, agroturism, odihnă şi recreere, într-un peisaj ce poate rivaliza cu celdeltaic etc.) şi crearea de noi poli ai turismului ca: Ostrov - Oltina - Dunăreni,Hârşova - Topalu - Capidava etc;
• reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene şi introducerea lor încircuitul turistic;
• promovarea turistic ă a axei mediane a Dobrogei - Canalul Dun ăre-Marea Neagr ă, prin valorificarea principalelor localităţ i riverane (Cernavodă şi Medgidia)precum şi a resurselor turistice de mult consacrate şi peste hotare (podgorii,canalul, vestigiile romane şi ansamblul rupestru de la Basarabi), axate peviitoarea autostradă şi pe coridorul IV european;
• valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele două judeţ e Constanţ a şiTulcea) şi dezvoltarea unei armături turistice adecvate pe viitorul coridoreuropean nord-sud: Gdansk - Constanţ a - Salonic (cetăţ ile Măcin, Turcoaia,mănăstirile Uspenia şi Vovidenia din judeţ ul Tulcea pe DN 22 D şi monumenteledin judeţ ul Constanţ a).
i) Constituirea a doua centre de pregătire permanentă a adultului la Constanţ a şi Mangalia. j) Îndeplinirea criteriilor pentru acordarea distincţ iei Blue Flag. k) echiparea
turistică a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre şi construirea
centrelor de informare turistica în aceste porturi. l) atragerea de noi companii aerieneinternaţ ionale în utilizarea facilitaţ ilor oferite de
aeroportul internaţ ional M. Kogălniceanu Constanţ a.
Din analiza anterioara a oportunităţ ilor şi constrângerilor dezvoltării ecoturismului în Româniarezultă necesitatea :
1. Imbunătăţ irii resurselor de bază pentru ecoturism în zonele protejate: resursanaturală principală pe care se va dezvolta ecoturismul, managementul AriilorProtejate (AP), infrastructura şi serviciile publice oferite turiştilor.
2. Creării condiţ iilor favorabile pentru intensificarea dezvoltării afacerii în domeniulecoturismului.
3. Clarificarii politicii şi cadrului legal la toate nivelele.
Direcţii strategice
- Elaborarea planurilor de management pentru fiecare parc naţ ional şi natural.- Dezvoltarea parteneriatelor dintre administraţ ia parcurilor, autorităţ ile publice locale şi
touroperatori.- Promovarea ecoturismului pe plan intern şi pe plan internaţ ional.- Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţ i în ecoturism.- Dezvoltarea unui sistem educaţ ional în învăţământul preuniversitar cu accent pe
unităţ ile şcolare din incinta/apropierea parcurilor naţ ionale/naturale.
Pentru obiectivele de mai sus ar trebui adoptate proceduri specifice ţ inând cont de diversitateahabitatelor naturale implicate în dezvoltarea ecoturismului şi de vulnerabilitatea ecosistemelorcu o separare clara intre zonele de munte şi Delta Dunării.
Acţiuni
- Crearea infrastructurii specifice ecoturismului în ariile protejate incluse în program.- Dublarea numărului touroperatorilor care promovează programe de ecoturism în toate judeţ ele care includ parcuri naţ ionale şi naturale şi în Bucureşti.
- Crearea unui sistem informaţ ional pentru fiecare parc,- Dezvoltarea unui sistem de rangeri voluntari pentru fiecare parc în vederea protejării
patrimoniului natural (flora, fauna şi peisaje) în toate ariile protejate propuse pentrudezvoltarea ecoturismului şi atragerea de turişti (festivalul George Enescu, festivalulde Crăciun etc.)
- Certificarea tuturor produselor ecoturistice în concordanta cu normativele U.E şilegislaţ ia din România.
♦ Imbunătăţ irea resursei de baza pentru ecoturism în zonele protejate
Ariile protejate sunt resurse de baza ale dezvoltării ecoturismului şi ele pot fi transformate înatracţ ii puternice şi brand-uri. Astfel, prioritatea este să se consolideze aceste resurse, încăproaspete în România, să se îmbunătăţ ească calitatea mediului lor şi să se dezvolte oinfrastructura şi facilităţ i care să permită primirea unui număr mai mare de turişti romani şistrăini fără impact negativ asupra mediului.
♦ Stabilirea reţ elei şi managementul ariilor protejate din România
Statutul actual şi sistemul de conservare şi management al ariilor protejate din România
asigura un context favorabil şi un bun potenţ ial pentru dezvoltarea ecoturismului în aceste
teritorii. Cerinţ ele de baza pentru un management minimal al fluxului de turişti sunt stabilite : perimetrele ariilor protejate sunt delimitate, echipele de management sunt stabilite şi câteva
reguli sunt aplicate (controlul campării, colecţ ionarea de specii).
Totuşi, pe termen mediu ar trebui introduse câteva îmbunatăţ iri şi schimbări în următoareledomenii:
> Îmbunătăţ irea calităţ ii mediului Ariilor Protejate şi prevenireaimpacturilornegative existente şi viitoare ale turismului Pentru Îmbunătăţ irea calităţ ii mediului în turism este necesar a se acţ iona atât la nivel de firmacat şi la destinaţ ie. Fata de încă slaba conştientizare despre mediu a turiştilor şi operatorilorprivaţ i se recomanda următoarele acţ iuni :
- Campanii de informare (instruire, seminarii, conferinţ e, filme video) despremanagementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţ i : probleme implicate şi soluţ ii oferite(etichete “eco”, certificare, indicatori de dezvoltare durabila a turismului).
- Dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi sistemelor de certificare, bazatepe oportunităţ ile oferite prin finanţările de la UE, de exemplu prin instrumentele financiareLEADER şi LIFE. Iniţ iativele EU actuale, cum ar fi “Ecolabel” în cazarea turistica în Europa(“Floarea” UE) sunt de asemenea bune oportunităţ i.
- Introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale cazăriicare pot fi o modalitate suficienta de prevenire a impacturilor fata de reînnoirea turismuluiromanesc (s-au construit multe pensiuni şi hoteluri noi).
- Dezvoltarea proiectelor pilot privind managementul mediului în turism în AriileProtejate prin parteneriat cu Ministerul Mediului. Acestea pot include o campanie na ţ ionala de
comunicare pentru prevenirea murdăririi cu gunoaie a zonelor naturale şi de asemenea unproiect pilot pentru administrarea deşeurilor (sortare pe categorii) şi folosirea energiilorreînnoibile (lemn şi hidro-enegie la munte, energie solara şi eoliana în Delta Dunarii).
- Acordarea unei priorităţ i ariilor protejate pentru infrastructura de mediu : ca strângereaşi îndepărtarea deşeurilor, aprovizionarea cu apa şi staţ ii de tratare a apei.
> Stabilirea de infrastructuri şi facilităţ ilor de turism pentru tipuri diferite deutilizatori şi activităţ i Ariile protejate romaneşti nu sunt încă potrivite pentru potenţ iale activităţ i de turism şi pentruprimirea nivelului dorit de turism [ex. trasee (poteci, drumuri) turistice proaste, foarte pu ţ ineindicatoare şi puncte de informare], prin urmare trebuie să fie făcute îmbunătăţ iri în câtevadomenii :
Îmbunătăţ irea aleilor (potecilor) de acces, conform cu recomandările fiecărui plan demanagement.
Îmbunătăţ irea telecomunicaţ iilor (telefoane celulare) în cele mai îndepărtate parţ i aleAriilor Protejate, în scopul informării şi siguranţ ei turistului.
Dezvoltarea parcărilor în locaţ ii strategice în scopul managementului vizitatorilor(informarea despre reglementările zonelor protejate şi sporirea conştientizării privindconservarea). Toalete şi alte facilitaţ i (colectarea de gunoi la locurile de parcare)
Îmbunătăţ irea informaţ iei pentru vizitatori : trasee explicite, materiale educaţ ionale(broşuri, video), centre pentru vizitatori. Poate fi acordata o prioritate zonelor protejate încadrul programului naţ ional pentru birouri de turism (de informare turistica).
♦ Crearea condiţ iilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor de ecoturism
Ecoturismul poate genera venituri pentru comunităţ ile locale care sunt în apropierea ariilorprotejate. Contribuţ ia sa economica poate deveni importanta în sate, dar nu ar trebuisupraestimata în contexte urbane : turismul nu poate fi unica solu ţ ie pentru rezolvareaproblemelor uriaşe din zonele de depresiune economico-sociala ca Zărneşti sau Petroşani (dinpreajma parcurilor naţ ionale Piatra Craiului şi Retezat).
> Îmbunătăţ irea mecanismelor de finanţ are În prezent exista unele oportunităţ i de finanţ are pentru dezvoltarea ecoturismului.Instrumentele SAPARD şi PHARE finanţ ează pana la 50% (zone rurale) şi 65% (munte) dinpensiunile şi casele de oaspeţ i. Dincolo de aceste oportunităţ i, schemele de finanţ are ar fi putut să fie îmbunătăţ ite prin câtevacai :
- Dezvoltarea ecoturismului solicita eforturi simultane în toate domeniile pentru ca să fieeficient (instruire şi crearea aptitudinilor, infrastructura, marketingul, managementulde mediu). Trebuie definite arii prioritare şi priorităţ i tematice (ex. schi-fond) conformcu strategia naţ ională. Dezvoltarea ecoturismului în zonele protejate ar trebui în modcategoric considerat ca o prioritate, fata de trăsăturile naturale şi culturale remarcabile
găzduite înăuntru lor şi adiacente lor. - Să ajute investitorii romani (în special micii investitori) să aibă acces la fondurileexistente, în special fondurile actuale şi viitoare ale UE, de vreme ce procedurile suntadesea foarte tehniciste şi necesita asistenta.
- Diversificarea tipului de proiecte sprijinite financiar, concentrate nu numai pe cazare ciacordând o prioritate activităţ ilor (ex. servicii de ghid, tur operatori, activităţ i sportive) şialte facilităţ i turistice (ex. birouri de informare turistică).
- Introducerea instrumentelor usoare pentru finanţ area proiectelor simple şi ieftine [ex.lansarea afacerii (instrumentului financiar) mountain bike]. Aceasta ar putea să fiefacilitata de exemplu prin colaborarea cu băncile comerciale pentru a crea împrumuturi cu dobânzi mici, clauze de garantare de câtre guvern, micro-credite,
fonduri comunitare şi alte mijloace. - Introducerea unor criterii clare pentru garantarea subvenţ iilor pentru afacerile de
turism care necesita fonduri pentru cazare şi dezvoltarea serviciilor (ex. nivele destandarde de mediu sau profesionalism, cerinţ e de instruire preliminara, afilierea la oasociaţ ie profesionala pentru marketing).
> Asigurarea asistentei tehnice şi organizaţ ii de sprijin colectiv ale actorilor privaţ iimplicaţ i
Pentru ca să dezvolte cazări specifice precum “cazarea eco”, să organizeze produse complexe
sau să vândă produse de nisa de piaţ a cum sunt « observatorii de păsări britanici », adeseaecoturismul solicita anumite abilităţ i tehnice. Dincolo de finanţ are, în România exista o nevoieevidenta de asistenta tehnica la factorii din domeniul privat sau public.
În aceasta perspectiva, crearea unui “grup operativ” de ecoturism în cadrul ANT ar putea fiutila. Acest grup operativ ar putea asigura asistenta tehnica operatorilor locali şi destinaţ iilormai degrabă decât controlul legal.
Pana acum, câteva iniţ iative de ecoturism în România au fost răspândite în tara, cu foartepuţ ine legături intre ele. Crearea unei reţ ele şi parteneriate intre factorii implicaţ i şi micileafaceri, pare o prioritate pentru schimb de experienţ a, pentru conducerea de campanii
comune de promovare, sau să vândă împreuna cu tur operatorii internaţ ionali de ecoturism.Aceasta iniţ iativă ar trebui să demareze cu un inventar complet (baza de date) a operatorilorimplicaţ i acum în ecoturism.
> Dezvoltarea cazării adaptată la cerinţ ele şi speranţ ele (aşteptările) ecoturiştilor
Ecoturismul nu solicita un fel special de confort şi poate fi găzduit în multe tipuri de cazări, de lacampinguri la hoteluri de 5 stele. Ecoturiştii au totuşi unele cerinţ e specifice, cum ar firespectarea arhitecturii tradiţ ionale, integrarea în natura, asigurarea materialelor educaţ ionaleşi de traducere (ghiduri, harţ i, binocluri, etc).
Pot fi realizate ghiduri naţ ionale pentru crearea cazării în contextul ariilor protejate şiar putea fi sprijinita o schema pe baza de voluntariat de certificare a cazării şi aproduselor de ecoturism.
Ar trebui dezvoltata (extinsa) cazarea în cabanele RNP-ului. Aceste cabane au înprezent un grad foarte scăzut de ocupare şi pot fi utilizate eficient pentru ecoturism fiindun uriaş potenţ ial de generare a veniturilor pentru parcuri. Intr-adevăr, folosind aceste
cabane pentru dezvoltarea turismului s-ar putea crea o mare originalitate pentruturismul în parcuri şi ar putea fi de ajutor pentru finanţ area conservării.
> Acordare de prioritate activităţ ilor în aer liber
Analizarea turismului rural şi montan în România cat şi situaţ ia din Delta Dunarii au arătat catara are potenţ ial bun dar slab exploatat pentru desfăşurarea activităţ ilor în aer liber. Vânzareacazării nu mai este suficienta şi eforturile din trecut s-au concentrat excesiv pe dezvoltareacapacităţ ii de cazare.
> Implicarea populaţ iei locale în “iniţ iative, responsabilităţ i şibeneficii aledezvoltării turismului” Pentru ca existenta lor să fie mai bine acceptata, Ariile Protejate trebuie să contribuie mai binela dezvoltarea locala. Aceasta presupune implicarea popula ţ iei locale - în special cea maisăracă - în realizarea de noi afaceri de ecoturism cat şi, de asemenea, căutarea căilor de îmbunătăţ ire a efectului de multiplicare locala a turismului, prin asigurarea de bunuri şi serviciilocale.
- “Pachete” specifice de afaceri (inclusiv instruire, asistenta tehnica şi finanţ are prinmicro-credit) ar putea să ajute familiile sărace în lansarea afacerilor.
- Dezvoltarea legăturilor intre oferta turismului rural şi activităţ ile de ecoturism alepacurilor (ex. cazarea şi ospitalitatea în sate, atracţ ii culturale, stil de viata rural).Poate fi utila combinarea strategiei de ecoturism cu strategia na ţ ională a turismuluirural pentru care Ariile Protejate sunt atracţ ii puternice şi satele înconjurătoare potbeneficia de fluxul de turism din parcuri.
> Adaptarea instrumentelor de promovare şi marketing la piaţ a de ecoturism dinRomânia
Ecoturismul romanesc trebuie să se concentreze mai întâi pe piaţ a interna şi pieţ ele dinEuropa centrala şi de est, care sunt mai accesibile decât să ţ intească Europa de vest sau tarilede peste ocean.
- În ceea ce priveşte turismul intern, chiar daca situaţ ia actuală arată că cetăţ eniiromani nu au tradiţ ii ale produselor bazate pe natura, exista dovezi ca pot fi
dezvoltate astfel de produse spre tineret care este deja foarte prezent în unele ariiprotejate. Parcurile ar trebui să îndeplinească obiectivele lor de educaţ ie de mediu
prin organizarea acestui turism (parcări organizate, cu informaţ ii despre probleme deconservare, de exemplu în perioada sezoanelor de vârf).
- Piaţ a din Europa centrală şi de est a fost excesiv de neglijata în trecut, deşi are unputernic potenţ ial de creştere în domeniul ecoturismului. Aceste produse ar trebui săfie vândute atât câtre turişti individuali cat şi câtre grupuri insistând asupra
potenţ ialului munţ ilor României pentru activităţ i în aer liber, asupra accesibilităţ ii şiasupra preturilor rezonabile.
- Potenţ ialul pieţ ei ruseşti este necunoscut : în ciuda celor 250 milioane de clienţ ipotenţ iali, Rusii nu par a fi atraşi de produsele ecoturistice având şi ei în propria lortara majoritatea lucrurilor pe care le oferă România. Totuşi aceasta piaţ a nu este încă bine cunoscuta (este nevoie de un studiu de piaţ a).
- Pieţ ele din Europa de vest (şi altele mai depărtate) ar trebui să fie abordate ca o nisade piaţ a pentru turiştii specializaţ i cu ajutorul tur operatorilor romani de ecoturism şicăutând parteneriate cu tur-operatori internaţ ionali. Intr-un stadiu ulterior când accesulşi infrastructura vizitatorului va fi îmbunătăţ ită în ariile protejate, ar putea fi ţ intiţ i turiştide ecoturism individuali din aceste tari prin activităţ i intense de marketing (ex. Internet,târguri internaţ ionale şi târguri specializate de calatorii)
Stabilirea mecanismelor de coordonare şi încurajarea parteneriatelor la toate nivelele. Elaborarea strategiei naţ ionale de ecoturism actuale a demarat un parteneriat intre ANT,Ministerul Mediului, Academia Romana şi RNP.
Mai precis, coordonarea dezvoltării ecoturismului ar trebui realizată la nivele diferite.
- Înfiinţ area unei Comisii Naţ ionale de Ecoturism sau un multi-grup de lucru al factorilorimplicaţ i, cu implicarea reprezentanţ ilor de la autorităţ ile publice principale, sectorulprivat, ONG-uri şi instituţ ii academice. Pentru continuarea procesului consultativ
condus până acum este foarte recomandata stabilirea unei comisii naţ ionalepermanente sau grup de lucru cu puncte focale (centrale) marcate la principaleleautorităţ i şi organizaţ ii. Aceasta ar putea să servească ca o organizaţ ie oficiala deconsultanta pentru următoarele faze de dezvoltare şi implementare a strategiei. Unadin principalele recomandări ale Organizaţ iei Mondiale a Turismului către guverne, înperioada Anului internaţ ional al ecoturismului 2002, a fost să se înfiinţ eze comisiinaţ ionale de ecoturism, care exista şi funcţ ionează acum în multe tari.
- La nivel regional, utilizând agenţ ia de dezvoltare regională recent înfiinţ ata, cat şiasociaţ iile regionale de turism (Maramureş, Bucovina...) ca puncte focale (centrale) şibaza pentru coordonarea regionala pentru dezvoltarea ecoturismului.
- În fiecare arie protejata, înfiinţ area grupului factorilor implicaţ i în dezvoltareaecoturismului, asocierea în final cu autorităţ ile locale, operatorii privaţ i şi echipele demanagement ale ariilor protejate.
4.3.1.6. Turismul rural şi agroturismul
Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţ iilor poporuluiromân, ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă şi creează în acelaşi timp
premisele obţ inerii de către populaţ ia din zona rurală, în special din spaţ iul montan, deimportante venituri suplimentare.
Totuşi, turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţ ei turistice interne şi internaţ ionale.Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţ ii reduse şi grad de riscscăzut, reprezintă o alternativă ocupaţ ională pentru forţ a de muncă rurală, o modalitate dediversificare a activităţ ilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare apopulaţ iei din zonă. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă de dezvoltaredurabilă şi oferă o cale de integrare în UE a societăţ ii rurale româneşti.
Legea muntelui stabileşte unele facilităţ i pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zonamontană, pentru susţ inerea iniţ iativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fiautorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.
Pentru încurajarea şi dezvoltarea agroturismului sunt necesare şi următoarele amendamente:
• valorificarea experienţ ei Organizaţ iei satului românesc” (OVR), care, subpatronajul PHARE, a elaborat în anii 1996 - 1997 un program de dezvoltare asatelor agroturistice”, iar nucleul acestui program este Asociaţ ia locală pentrudezvoltarea turismului”, care are menirea să dezvolte şi promoveze un turism cusprijinul şi sub controlul populaţ iei locale având ca partener autorităţ ile locale”.Deci, este benefic pentru comunităţ ile locale organizarea şi dezvoltarea turismuluirural prin asociaţ ii locale şi nu alte asociaţ ii independente de acestea.
• elaborarea unor criterii de identificare şi omologare a satului românesc ca “satturistic” şi legiferarea acestei categorii de “produs turistic” prin Lege sau Hotărârede Guvern.
Argumente: satul românesc prin valoarea turistică atestată poate deveni un “produs turistic”
-“satul turistic” (format din mai multe subproduse: culturale, istorice, gastronomice, pensiuneaturistică şi agroturistică, etc.) de mare originalitate şi de marcă pentru turismul românesc. • pentru a da imaginea reală a spaţ iului rural românesc cu spiritualitatea să
ancestrală, turismul rural şi agroturismul nu pot fi promovate ca ofertă turistică decât în contextul “satului turistic” şi al “zonei etnografice” căreia se integrează. Ex:Nu promovăm judeţ ul Sibiu şi pensiunea turistică “x” ci zonele etnofolcloriceMărginimea Sibiului, Braşov sau Mureş cu pensiunile respective, din judeţ ul Sibiu.
4.3.1.7. Alte forme de turism
Obiectiv specific
Valorificarea potenţ ialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a tradiţ iiloretnofolclorice, tradiţ iilor şi a legendelor poporului roman, în vederea creării de noi produseturistice cu specific românesc, care să constituie atracţ ii inedite în turismul internaţ ional.
Proceduri ♦ Realizarea unor produse turistice sau structuri de primire turistică de tip sate de vacanţă
pentru tineret, cu toate dotările specifice acestui segment al cererii în staţ iuni şi zoneturistice atractive:
• pe litoral: Mamaia Nord, Vama Veche sau Venus;• în staţ iuni balneare: Sovata (Stâna din Vale), Stâna de Vale;
• în zone montane: Buşteni (Valea Cerbului), Băile Herculane (Cerna Sat), DefileulDunării (Dubova sau Golful Mraconia);
• în delta Dunării: localitatea Sf. Gheorghe sau pe plaja de la Sulina;• pe trasee turistice: spaţ ii de cazare de 2 stele în motelurile sau în campingurile ce se
realizează.
♦ Iniţ ierea, în colaborare cu departamentele de resort, a unor programe speciale pentrupromovarea turismului de vânătoare şi pescuit_sportiv pentru care România are o maredisponibilitate prin fauna variată, abundentă şi trofee valoroase.
♦ Iniţ ierea uni program de dezvoltare şi promovare a unor forme de turism specializat ca:
• turismul pentru echitaţ ie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmbăta (Făgăraş),etc.
• turismul uval pentru degustări de vinuri, în renumite podgorii, unde se află cramedotate în acest scop: Recaş, Giarmata - jud. Timiş, Mineş - Pâncota, Arad, Oradea,
Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold - Sibiu, Valea Călugărească - Prahova,Pietroasele - Buzău, Panciu, Costeşti, Odobeşti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Iaşi,Huşi, Niculiţ el - Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constanţ a, Segarcea - Dolj, Carcova-Mehedinţ i;
• turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat, Maramureş,Bucovina, Neamţ , Iaşi, Braşov, Sibiu, Mureş, Delta Dunării, Dobrogea etc. ariirenumite pentru bucătăria specializată;
• speoturism, valorificând cele peste 300 de peşteri vizitabile Necesită amenajăripentru acces şi amenajări în general, costisitoare a peşterilor, costume şi dotărispeciale, ghizi profesionişti, spaţ ii de cazare de tip camping, cabană şi locuri deparcare;
• turismul pentru alpinism şi escaladă practicat, empiric, în cele mai importante ariimontane: Munţ ii Bucegi, Cheile Bicazului, Munţ ii Piatra Craiului, Munţ ii Retezat etc.Se pot dezvolta şi dota ca centre internaţ ionale pentru şcoli specializate staţ iunileBuşteni şi Lacul Roşu, oraşul Zărneşti. Necesită dotări şi amenajări tehnice speciale,o accesibilitate uşoară şi spaţ ii de cazare adecvate (cabană, camping sau teren decampare);
• turismul pentru sporturi extreme (de aventură) are mari posibilităţ i de dezvoltare,precum: rafting, plutărit şi canoeing pe râurile Bistriţ a (Vatra Dornei - Poiana Teiului),Mureş (Topliţ a - Reghin), Olt (Avrig - Cozia), Trotuş, Someşul Mic, Someşul Mareetc; delta-plan şi parapantă (în Munţ ii Parâng, Bihor, Ceahlău, Rarău în ariile
depresionare montane şi Transilvania etc); schi nautic, surfing şi hidroscuter pelacurile interne şi pe Marea Neagră; schi extrem şi snowboard în toate staţ iunilepentru sporturi de iarnă; roling şi skate-boarding în toate staţ iunile turistice; mountainbike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.
Deoarece practicarea acestor sporturi extreme necesită o anumită pregătire, dotări şiamenajări speciale, este necesară iniţ ierea unor proiecte speciale pentru dezvoltarea şipromovarea lor în turism, ca amatorism sau competiţ ie.
♦ Iniţ ierea şi susţ inerea unor proiecte de modernizare şi dezvoltare a dotărilor de agrement în staţ iunile şi centrele turistice în raport cu:
• funcţ ia şi poziţ ia în teritoriu: staţ iuni montane şi complexe turistice pentru sporturilede iarnă (agrement “apres schi”) şi odihnă - recreere (în sezonul estival sauhivernal); staţ iuni balneare cu diverse profile terapeutice (care necesită un agrementdiferenţ iat) dar şi pentru odihnă şi recreere (agrement comun), poziţ ionate în munte(deci şi sporturi de iarnă) deal, câmpie şi pe litoral (agrement diferenţ iat), staţ iuni delitoral pentru odihnă şi recreere la unele dintre acestea se alătură şi tratamentulbalnear (deci şi un agrement diferenţ iat şi specific profilului terapeutic); centreturistice aşezate într-o arie de concentrare a fluxurilor turistice sau pe trasee detranzit; Delta Dunării cu un agrement specific, adaptat la cerinţ ele ecologice aleRezervaţ iei;
• tipologia agrementului: sub acoperiş; în hotel, restaurant, centru de agrement, salăpolivalentă, club etc; în incinta staţ iunii (în aer liber sau pavilionar, parcuri dedistracţ ii), în apropierea staţ iunii sau centrului_turistic (de regulă terenurile de sport,cluburile de nautism, echitaţ ie, parcurile de distracţ ie tematice, etc); agrementcomun (jocuri de club); agrement sportiv (sport sau sport dirijat; piscină, etc),agrement nautic şi_sporturi nautice; divertisment cultural, muzical şi sportiv, parcuri
de distracţ ie tematice.♦ Program pentru valorificarea complexă prin ecoturism şi agroturism a Rezervaţ iei Biosferei
Delta Dunării: dezvoltarea structurilor de primire turistică, infrastructură generală,selectarea formelor de turism, monitorizarea circulaţ iei turistice organizate şi individuale,personalizarea materialelor de promovare turistică etc
♦ Elaborarea unui program de valorificare integrală a potenţ ialului turistic al fluviului Dunăreaşi integrarea acestuia în turismul european (Defileul Dunării şi zona Porţ ile de Fier, zona debălţ i (inclusiv Insula Mică a Brăilei, declarată arie protejată de interes naţ ional prin Legea
nr. 5/2000), zona Giurgiu - Călăraşi, Canalul Dunăre - Marea Neagră). ♦ Iniţ ierea de proiecte de valorificare şi amenajare turistică a zonelor periurbane prin
includerea în circuitul turistic a atracţ iilor naturale şi cultural-istorice, modernizarea şidezvoltarea infrastructurii generale a structurilor turistice de primire, agrementului şidotărilor sportive. Asemenea proiecte se pot realiza pentru ariile periurbane ale marilororaşe: Timişoara, Arad, Oradea, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Craiova, Braşov, Iaşi,etc.
♦ Promovarea unor proiecte de amenajare turistică, agroturistică, recreaţ ională şi sportivă azonei periurbane a municipiului Bucureşti cu arealele Snagov, Cernica, Pasărea,
Căldăruşani, Ţigăneşti, Mostiştea - mănăstirea, Buftea - Mogoşoaia, Străuleşti, Băneasa,Cornetu - Buda. Iniţ ierea unei Hotărâri de Guvern privind atestarea localităţ ii Snagov castaţ iune turistică.
♦ Program de modernizare şi dezvoltare a structurilor turistice de primire şi echipare tehnicăpe principalele trasee turistice, artere rutiere de tranzit şi în ariile turistice prioritare prin:
• amenajarea la standarde europene a principalelor arii turistice limitrofe cu structurituristice hoteliere şi de alimentaţ ie, dotări comerciale, parcări, auto-service, utilităţ ipublice. Este vorba de zone şi trasee intens utilizate pentru turism din Bucovina,Maramureş, Neamţ , Transilvania de Sud, Oltenia de Nord, Braşov - Valea Prahovei.
• amenajarea şi dotarea principalelor artere rutiere de tranzit şi de intrare/ieşire din ţ ară şi aoraşelor limitrofe cu dotări turistice moderne de infrastructură rutieră, parcări, utilităţ ipublice, centre de informare turistică, puncte de prim ajutor etc. Se impun drumurileeuropene magistrale şi secundare, pe care se canalizează fluxurile turisticeinternaţ ionale dar şi cele interne.
4.3.2 Dezvoltarea activităţii de marketing şi cercetare
Studiile de opinie, realizate1 de Autoritatea Naţ ională pentru Turism în colaborare cuinstituţ ii de cercetare specializate din străinătate, în rândul vizitatorilor potenţ iali şi efectivi din12 pieţ e turistice internaţ ionale au indicat următoarele probleme:
4- existenta/ persistenta unor probleme de imagine a României ca destinaţ ie turistica, ±infrastructura pentru turism din multe zone ale ţării necesită ample lucrări de
dezvoltare şi de modernizare, 4 produsele turistice şi aranjamentele de călătorie oferite deoperatorii de tururi din
România nu sunt atractive sau nu sunt competitive ca preţ şi/ sau structura cu produse
similare oferite de alte destinaţ ii turistice din lume, i- calitatea serviciilor din majoritateafacilitaţ ilor de cazare, restaurante şi alte facilitaţ i
pentru turişti nu se ridică la nivelul celor oferite de destinaţ ii turistice din Europa
Centrala, i- eforturile de marketing ale României, pe pieţ ele turistice internaţ ionale, aufost
inconsecvente şi/ sau insuficiente.
Concomitent cu susţ inerea eforturilor de actualizare şi dezvoltare a ofertei turistice aRomâniei, Autoritatea Naţ ionala pentru Turism va analiza în mod curent dimensionarea
corectă a eforturilor de promovare a turismului pe pieţ ele turistice internaţ ionale şiconcentrarea acestora în ţările/ zonele cu cel mai important potenţ ial pe termen mediu şi lung.
A. Tendinţe ale cererii turistice internaţionale de produse turistice / aranjamente de călătorie
Următoarele decenii vor aduce schimbări semnificate în structura demografica a lumii(vârsta medie, ponderea grupurilor etnice şi religioase). Principalele tendinţ e care vor influenţ adirect circulaţ ia turistica la nivel mondial includ insa nu se vor limita la următoarele:
1. Populaţ ia lumii se va dubla în următorii 50 de ani. Speranţ a de viaţă şi implicit media devârsta a populaţ iei ţărilor lumii2 vor creste. Seniorii (pensionarii) vor dispune de timp şi de
resurse pentru a calatori. Imaginea generala a destinaţ iilor turistice, securitatea personala şi calitatea asistenţ eimedicale sunt şi vor rămâne aspecte extrem de importante. Cererea pentru produse turism vafi elastică în funcţ ie preţ însă potenţ ialul acestui segment de piaţ a pentru atenuareasezonalităţ ii nu trebuie ignorat.
La sfarsitul anului 2005
Mai ales tarile din Europa de Vest, SUA si Japonia
2. Reţ eaua Internet va fi utilizată de tot mai mulţ i turişti şi vizitatori potenţ iali3 atât pentruobţ inerea de informaţ ii de vacanţă cât şi pentru achiziţ ionarea de produse turistice şi dearanjamente de călătorie. Accesul la informaţ ie, la opiniile turiştilor în legătura cu experienţ ele lor de călătorie şi cuatractivitatea destinaţ iilor turistice (blogs) va fi liber şi universal. 3. Dezvoltarea transporturilor aeriene, diversificarea şi creşterea vitezei de deplasare a
mijloacelor de transport terestru vor permite accesul relativ facil (şi ieftin) la destinaţ ii turisticeaflate la distante mari (extracontinentale). Unul dintre efectele directe ale acestor fenomene va fi probabil scăderea duratei de şedere la oanumita destinaţ ie/ facilitate de cazare. 4. Creşterea interesului pentru programe turistice/ vacanţ e care combină relaxarea şidivertismentul cu posibilităţ ile de cunoaştere a culturii şi istoriei popoarelor lumii“Edutainment”. Zonele care vor reuşi să îşi păstreze caracterul şi autenticitatea, modul tradiţ ional de viaţă vorprezenta interes pentru tot mai multe segmente de turişti şi de vizitatori potenţ iali. 5. Efectele globalizării vor fi evidente pe toate meridianele lumii. Cele mai multe facilita ţ i decazare şi de relaxare vor oferi condiţ ii uniforme, vor fi similare dar probabil nu identice. În
aceste condiţ ii individualizarea serviciilor şi conservarea/ evidenţ ierea caracterului destinaţ ieidevin extrem de importante.6. Calitatea mediului înconjurător, lipsa poluării, curăţ enia şi atitudinea populaţ iei locale vor fimai importante pentru turiştii potenţ iali decât varietatea posibilităţ ilor pentru divertisment şicumpărături.7. Deşi vor fi interesaţ i de experienţ e inedite, cei mai mulţ i dintre turiştii potenţ iali vor dori să îşipoată continua stilul sănătos de viaţă atunci când vor călătorii. Facilităţ ile pentru sport,alimentaţ ie şi accesul la informaţ ie vor rămâne elementele motivaţ ionale importante.
B. Obiectivele strategiei de promovare a turismului
Obiective Generale
• Poziţ ionarea României drept o destinaţ ie turistica care oferă atracţ ii turistice şiexperienţ e de călătorie unice, o destinaţ ie cu oamenii primitori şi cu servicii comparabilecu cele oferite în ţările din Europa de Vest,
• Stimularea interesului turiştilor potenţ iali din străinătate de a vizita România, de a îşipetrece vacantele în una sau mai multe din numeroasele zone turistice din tara,
• Promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau caresă determine prelungirea duratei vizitei/ vacantei în România şi implicit creşterea încasărilor din activitatea de turism.
Următoarele principii au stat la baza elaborării şi vor guverna implementarea de cătreAutoritatea Naţ ională pentru Turism a Strategiei de Promovare a Turismului:
1. Valorificarea potenţ ialului turistic al tuturor zonelor turistice din România în condiţ iileprotejării mediului înconjurător şi al conservării particularităţ ilor culturale ale acestora.Programele şi a acţ iunile de promovare.
2. Concentrarea asupra tendinţ elor şi a exigentelor pieţ ei potenţ iale. AutoritateaNaţ ională pentru Turism va analiza natura şi amploarea eforturilor destinaţ iilor turistice
3Cele mai recente statistici indica faptul ca la sfarsitul anului 2005 a fost inregistrat utilizatorul Internet
‘numarul 1 miliard’, o tanara de 24 de ani din Beijing. 85
care au înregistrat succese notabile în promovarea turismului insa nu va trebui să leimite în mod automat.
3. Parteneriatul dinamic şi flexibil cu reprezentanţ ii industriei turismului din România-companii hoteliere, companii de transport, prestatori de servicii, operatori de tururi,instituţ ii de învăţământ pentru turism.
4. Coordonarea programelor de promovare derulate de Autoritatea Naţ ională de Turism cu
cele ale altor organizaţ ii şi instituţ ii naţ ionale, regionale, judeţ ene sau locale. Susţ inereainiţ iativelor locale care susţ in îndeplinirea obiectivelor generale cu privire la depromovarea şi dezvoltarea turismului.
5. Modelarea şi dimensionarea eforturilor de promovare în funcţ ie de limitele produselorturistice oferite de România, de ciclul de viata al acestora.
C. Principalele pieţe turistice pentru România grupe de produse turistice
În baza cercetării4 potenţ ialului pieţ elor turistice internaţ ionale şi a situaţ iei/ perspectivei în legătura cu principalele produse turistice ale României au fost identificate 20 pieţ e turisticede interes major pentru România. Urmare analizei principalelor pieţ e turistice internaţ ionale - prin prisma criteriilor prezentate înpagina anterioara - Autoritatea Naţ ională pentru Turism a grupat pieţ ele turistice potenţ iale întrei categorii majore:
a. Pieţe Turistice de Prioritate Maxima:
o Germania
o Marea Britanie
o Ungaria
o Olanda şi Belgia
o Ţările Scandinave
o Statele Unite ale Americii o Austria
b. Pieţe Turistice de Prioritate Medie
o Franţ a o
Italia o Israelo Polonia oCehia oSpania oRusia oTurcia
c. Pieţe Turistice de Perspectiva
o Ucraina o
Canadao
China oJaponia
Grupe de Produse Turistice pentru Pieţele Turistice Principale
Cererea efectiva pentru turism este determinata în mare măsura de atractivitateaprodusului turistic. Din acest motiv Autoritatea Naţ ională pentru Turism va monitoriza
4 Au fost analizate aspecte cu privire la caracteristic demografice, venituri, stiluri de calatorie, educatie, aspiratii, stil de
implementarea Programelor de Dezvoltare a Turismului şi va stimuladiversificarea produselor turistice şi creşterea calităţ ii serviciilor oferite.
Principalele grupe de produse turistice care vor face obiectul eforturilor de promovare înperioada 2006 - 2011 vor include:
Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de vara:
• Tururi tematice sau de interes general în România
• Tururi combinate: România şi una sau mai multe ţări vecine• Vacante active şi de recreere, hobby în aer liber• Vacante la tara/ turism rural• Vacante pe Litoralul Marii Negre• Croaziere pe Dunăre şi în Delta Dunarii
Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de iarna:
• Ski şi alte sporturi de iarna,• Evenimente culturale şi sociale (obiceiuri şi tradiţ ii, sărbătorirea Crăciunului şi aAnului Nou)
Programe/ Pachete Turistice pentru tot timpul anului:
• Vacante sau călătorii scurte în principalele oraşe/ centre culturale ale ţării• Conferinţ e, Incentives and Evenimente (MICE)• Călătorii de interes special• Tratament medical, odihna şi refacere în staţ iuni de tratament• Evenimente cultural - artistice
D. Direcţii de acţiune
o Poziţionarea României ca destinaţie turistică
Succesul eforturilor de promovare a turismului în România depinde în mare măsură depoziţ ionarea5 ofertei turistice a ţării pe principalele pieţ e turistice internaţ ionale.
România se va diferenţ ia de destinaţ iile concurente prin diversitatea şi unicitateaatracţ iilor sale turistice, concentrate intr-un spaţ iu relativ restrâns.
România va fi prezentata aşa cum este: o tara cu oameni ospitalieri, dinamica şi sigura,care oferă experienţ e de călătorie inedite, multidimensionale.
Obiectivul cu privire la poziţ ionarea destinaţ iei turistice România se va realiza princampanii complexe de comunicare care vor include promovarea de programe tematice6.Programele tematice vor reliefa multitudinea de valori culturale şi artistice ale României: artevizuale, muzica, dans, tradiţ ii, gastronomie.
Strategia de Promovare pune accent pe aspecte legate de atmosfera şi de spiritualitateşi nu pe atributele fizice ale produselor turistice oferite.
Oamenii şi nu calităţ ile infrastructurii vor reprezenta România. În campania de imagine generala a României vor fi atraşi cei mai cunoscuţ i artişti şi
sportivi romani - solista de opera Angela Gheorghiu, artista plastica Alexandra Nechita,campioana la gimnastica Nadia Comănaci - dar şi oameni simpli ale căror inteligenta şi talentpot oferi vizitatorilor momente unice (Comorile Vii ale României - Programul “Romanian LivingHuman Treasures”).
Imaginea turistică „neutră‟ a României va fi schimbată prin promovarea autenticitaţ ii, aatributelor intangibile ale ţării, prin accentuarea elementelor de provenienţă (“provenance”) şi aexperienţ elor rezultate din interacţ iunea cu mediul natural şi cultural.
5Modelarea perceptiilor in legatura cu ...
6De exemplu: vestigii culturale ale comunitatilor germane si evreiesti, muzica romanilor, pictori si artisti
plastici romani, Sibiu - Capitala Culturala Europeana. 87
Campaniile de Comunicare Integrată de Marketing care vor fi derulate de AutoritateaNaţ ională pentru Turism pe principalele pieţ e turistice internaţ ionale vor reflecta elementelemotivaţ ionale în paralel cu schimbările majore care au/ vor avea loc în România7 până lasfârşitul primului deceniul al secolului 21.
Promovarea turismului pentru piaţă românească, creşterea cotei din piaţă turisticăinternă reprezintă un alt element al Strategiei de Promovare a Turismului în România care vaface însă obiectul unui program distinct.
Având în vedere faptul ca atât gradul de cunoaştere al destinaţ iei turistice România câtşi volumul circulaţ iei turistice diferă semnificativ de la ţ ară la ţ ară şi de la continent la continentam considerat oportună formularea unor direcţ ii de acţ iune distincte pentru principalele grupede ţări şi anume:
1. Pieţe Turistice Europene
2. America de Nord
3. Asia de Sud-Est
Principalele canale de comunicare care vor fi utilizate vor fi similare însă ponderea lor în mix-ulde comunicare va avea în vedere particularităţ ile culturale şi de consum ale turiştilor potenţ iali. În plus priorităţ ile şi obiectivele strategice vor fi raportate la imaginea României în rândul pieţ eipotenţ iale şi vor diferi semnificativ de la continent la continent. Trebuie notat faptul ca pentru fiecare dintre pieţ ele turistice internaţ ionale vor fi dezvoltatecampanii de comunicare care se vor raporta strict la principalele segmente de piaţă careprezintă potenţ ial pentru România.
1. Pieţe Turistice Europene - Direcţii de Acţiune
Acţiuni: 1. Recâştigarea pieţ elor tradiţ ionale - Germania, Benelux, Ţările Scandinave, Polonia şi
Cehia şi atragerea unor noi segmente de piaţă, cu venituri disponibile substanţ iale,2. Explicarea/ eliminarea percepţ iilor negative în legătură cu România şi crearea unei
identităţ i puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice aleţării. România poate şi trebuie să redevină una dintre principalele destinaţ ii turistice dinEuropa Centrala şi de Est,
3. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite dedestinaţ iile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poarte marca“Numai în România”.
Audienţă: Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţ i noi pentru România şi
stimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal cătreurmătoarele categorii de Audienţă:
• populaţ ie adulta cu vârstă de peste 40 de ani,• familii cu copii din ţările/ zonele cu venituri medii anuale de peste 25.000 de Euro,• seniori interesaţ i în relaxare, tratament şi vacante la mareCanale de comunicare:
Dezvoltarea infrastructurii, aderarea la Uniunea Europeana
• publicaţ ii cotidiene de interes general,• târguri şi expoziţ ii pentru turism,• reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi,• radio,• afişaje şi reclame stradale,• Internet
2. America de Nord
Acţiuni: 1. Crearea unei identităţ i puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse
turistice ale ţării.2. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite de
destinaţ iile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poarte marca“Numai în România”.
3. Atragerea interesului/ „activarea‟ americanilor de origine romana în acţ iunile depopularizare a publicului american cu România şi cu atracţ iile sale turistice.
Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali:
Mesaj:
România este o destinaţ ie care oferă vizitatorilor un mix de atracţ ii şi cultura unice înEuropa!
Va invitam să vizitaţ i mai mult din Europa! (“Come and See More of Europe”) va fisloganul utilizat în America de Nord8, în anii 2006 şi 2007.
- “Come” are nota personală, directă - “See” sugerează sinceritate – nimic de ascuns, participare, impact vizual- “More of Europe” – România, tara sigura şi stabila ca toate celelalte ţări din Uniunea
Europeana.Sloganul va fi completat cu menţ iunea în legătura cu numărul considerabil de atracţ iiaflate pe lista UNESCO a valorilor culturale mondiale şi cu faptul ca americanii şi canadieniisunt bine primiţ i în România
Accesul facil din marile oraşe europene şi aderarea la Uniunea Europeana vor fiaspecte care nu vor fi omise din mesajele adresate publicului american şi canadian. Cursul deschimb euro/ dolar ii determina pe mulţ i americani să asocieze destinaţ iile turistice din UniuneaEuropeana cu preturi şi tarife ridicate. Din acest motiv nu va fi omisa menţ iunea ca România nuutilizează moneda unica europeana.
Audienţă:
Următoarele categorii de Audienţă se vor afla în centrul strategiei de comunicare înAmerica de Nord: • populaţ ie adulta cu vârstă de peste 45 de ani, persoane care au vizitat cel puţ in o
data destinaţ ii turistice din Europa,• familii sau călători independenţ i cu venituri medii anuale de peste 65.000 de dolari
SUA,• persoane şi asociaţ ii interesate cu interes special în atracţ ii sau activităţ i prezente în
România (călătorii de interes special).
8Pana la sfarsitul anului 2007 speram ca eforturile de comunicare in America de Nord vor reusi sa capteze atentia
• publicaţ ii periodice specializate în turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor detururi,
• Internet,• evenimente speciale inclusiv expoziţ ii pentru turism,
• publicaţ ii cotidiene de interes general,• Televiziune (cablu).
3. Asia de Sud-Est
Acţiuni:
a. Crearea unei identitatea puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice ale ţării.
b. Poziţ ionarea României drept tara cu cea mai mare diversitate de atracţ ii turistice din
Europa Centrala şi de Est, tara cu cele mai bine păstrate tradiţ ii, tara care nu trebuieomisa în timpul călătoriei în Europa Centrala. c. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite de
destinaţ iile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poartemarca “Numai în România”.
Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali:
Mesaj:
România este o destinaţ ia turistică din Europa care a reuşit să îşi păstreze tradiţ iiancestrale şi vestigii ale istoriei naţ ionale şi europene!
Tara sigura şi primitoare, uşor accesibila din marile oraşe europene. Audienţă: Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţ i noi pentru România şi
stimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal cătreurmătoarele categorii de Audienţă:
• populaţ ie adulta cu vârstă cuprinsa intre 35 şi 65 de ani,• persoane care au călătorit în Europa cel puţ in o data, cu venituri medii anuale de
peste 40.000 de dolari,• persoane şi asociaţ ii interesate cu interes special în atracţ ii sau activităţ i prezente în
România (călătorii de interes special).Canale de comunicare:
• publicaţ ii cotidiene de interes general,• reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi,• afişaje şi reclame stradale,• târguri şi expoziţ ii pentru turism,• Internet
Activitatea de Relaţii Publice
Întreţ inerea şi dezvoltarea relaţ iilor cu reprezentanţ ii mass-media şi cu creatorii deopinie va ocupa un rol primordial în Strategia de Promovare a Turismului în România.
Studiile realizate recent de Autoritatea Naţ ională pentru Turism indica faptul caoperatorii de tururi îşi modelează oferta în funcţ ie de percepţ iile şi de preferinţ ele clienţ ilor. Dinacest motiv este esenţ ial ca periodic, mass-media de interes general dar şi cele specializate însubiecte despre turism şi călătorii, stil de viata, hobby să conţ ină în paginile lor relatări pozitive în legătură cu România.
Autoritatea Naţ ională pentru Turism va continua să susţ ină financiar călătorii dedocumentare pentru reprezentanţ i ai mass-media din Europa în scopul publicării de editoriale încotidiene şi periodice care se adresează principalelor segmente de piaţă de interes pentruRomânia.
Menţ inerea României în atenţ ia editorilor şi reporterilor va fi realizata şi prin următoarelemijloace:
• Crearea şi transmiterea ritmica a unor buletine informative şi ştiri de presa care săpermită publicarea - cat mai frecventa a - unui volum însemnat de ştiri pozitive înlegătură cu România,
• Punerea la dispoziţ ia mass-media internaţ ionale a informaţ iilor cu privire laevenimente culturale şi sociale din România, la noutăţ ile din industria turismului carepot să prezinte de interes pentru editori şi pentru vizitatorii din străinătate,
• Participarea la evenimente pentru reprezentanţ ii mass-media în scopul stabilirii decontacte şi al stimulării interesului acestora pentru România,
• Organizarea de evenimente speciale pentru reprezentanţ ii mass-mediainternaţ ionale, inclusiv a unei întâlniri/ conferinţ e anuale sponsorizate de AutoritateaNaţ ională pentru Turism. În mod tradiţ ional asemenea evenimente au fostorganizate cu ocazia participării la principalele târguri pentru turism din Europa insa în anii care vor urma prezentările pentru creatorii de opinie vor constitui uneveniment în sine.
• La sfârşitul fiecărui an Autoritatea Naţ ională pentru Turism ii va onora pe editorii şirealizatorii de emisiuni care realizat, în cursul anului, cele mai originale editoriale/
emisiuni despre România, care au adus în atenţ ia publicului străin atracţ iei turistice,aspecte culturale sau experienţ e inedite care ii pot inspira pe turiştii potenţ iali să viziteze România.
• Comunicarea prin mijloace electronice (Internet şi E-mai) va completa eforturile derelaţ ii publice desfăşurate prin mijloace tradiţ ionale. Atât Autoritatea Naţ ionalăpentru Turism cat şi reprezentantele sale din străinătate vor avea până la începutulsezonului de vara 2006 site-uri Internet noi care vor prezenta informaţ ii actualizate înlegătura cu potenţ ialul turistic al României, programe turistice şi oferte specialepentru călătorii în România.
Site-urile Internet speciale pentru fiecare piaţă turistica/ reprezentanta în străinătate vorpermite personalizarea conţ inutului şi a formei de prezentare şi vor facilita dezvoltarea
parteneriatelor cu operatori de tururi şi mass-media locale.
Relaţiile cu operatorii de tururi şi cu distribuitorii de aranjamente de călătorie
Operatorii de tururi şi agenţ iile de turism continua să reprezinte principalul canal dedistribuţ ie pentru aranjamentele de vacanta şi de călătorie, în ţările europene şi din Asia deSud-Est. Deşi numeroşi analişti susţ in ca reţ eaua Internet va ocupa un loc tot mai însemnat înmix-ul distribuţ iei de produse turistice ei nu neaga ca distribuitorii tradiţ ionali vor reuşi să şipăstreze rolul important.
Câştigarea încrederii operatorilor de tururi, oferirea de facilitaţ i şi stimulente materiale şisprijinirea eforturilor lor de publicitate şi reclama vor romane o prioritate, cel puţ in pentruurmătorii cinci ani.
Prezenta unui număr cat mai însemnat de programe pentru România în cataloagele şisite-urile Internet ale operatorilor de tururi prestigioşi va aduce un plus de credibilitate şi poatestimula interesul turiştilor potenţ iali. Din aceste motive Autorităţ ii Naţ ionale pentru Turism vaacţ iona în următoarele direcţ ii:
• Amplificarea colaborării cu operatorii de tururi care oferă în prezent programe pentru
România şi dezvoltarea de relaţ ii cu operatori de tururi care se adreseazăprincipalelor segmente de piaţă interesate de vacante în România. Atenţ ie deosebitava fi acordata operatorilor de tururi care oferă cu succes programe în destinaţ iituristice concurente (Bulgaria şi Turcia pentru vacante pe litoralul Marii Negre,Polonia, Ungaria şi Turcia pentru excursii şi vizite scurte în oraşe mari şi centreculturale, Cehia, Slovacia şi Ungaria pentru sejururi în staţ iuni de tratament),
• Reprezentantele din străinătate ale Autorităţ ii Naţ ionale pentru Turism şi vorintensifica activitatea în cadrul organizaţ iilor profesionale în scopul dezvoltăriirelaţ iilor cu parteneri potenţ iali,
• Sponsorizarea de vizite de documentare şi evenimente pentru agenţ i de turism şipentru operatori de tururi în scopul stabilirii de relaţ ii directe şi al câştigării
entuziasmului lor în legătură cu produsele turistice româneşti,• Dezvoltarea de parteneriate cu cluburi automobilistice, cu companii de transport
feroviar din Europa,• Organizarea începând cu anul 2007 a unui eveniment anual pentru operatorii de
tururi din străinătate: Bursa Anuala pentru Incoming9 (“Welcome to România-Incoming Workshop”).
• Dezvoltarea în colaborare cu operatorii de tururi specializaţ i din Europa şi dinAmerica de Nord a unui program de dezvoltare şi de promovare a facilitaţ ilor pentruconferinţ e, expoziţ ii şi incentive (MICE - Meetings, Incentives, Conferences andExhibitions) pentru principalele pieţ e internaţ ionale.
Reclama în mass-media
Eforturile de relaţ ii publice vor fi dublate de campanii de reclama în mass-media.Reclama în mass-media va avea rolul de a sprijini pozi ţ ionarea României pe pieţ ele turisticeprincipale şi de a informa pe turiştii potenţ iali în legătura cu produsele turistice pe care le oferă România.
Strategia cu privire la reclama în mass-media care se adresează turiştilor potenţ iali şioperatorilor de tururi va fi modelata în funcţ ie de gradul de conformitate a ofertei turisticeromâneşti cu exigentele pieţ ei turistice şi de mijloacele financiare aflate la dispoziţ ia Autorităţ iiNaţ ionale pentru Turism.
Fragmentarea accentuata a mass-media şi tendinţ a de personalizare a mesajelorpromoţ ionale face tot mai dificila stabilirea mix-ului ideal pentru orice campanie de reclama. Întabelul care urmează sunt prezentate principalele categorii de mijloace de comunicare care forfi utilizate pentru campania de reclama pentru România în anii 2007 şi 2008:
Pieţe Europa America de Nord Asia de Sud-
Turistice: Est Tip Mass - Media: intensitate intensitate intensitate
Secţ iunea pentru turism a medie redusa medie
publicaţ iilor cotidieneReviste/ publicaţ ii pentru turism/ maxima maxima medie
9Bursele anuale pentru incoming au dat rezultate excelente pentru diferite destinatii turistice ale lumii intre care
Iniţ ierea unei ample campanii de reclama la televiziune - în anii 2006 şi 2007 - nu ar fieficienta din punctul de vedere al raportului cost/ beneficii. Autoritatea Naţ ională pentru Turismva stimula insa realizarea şi difuzarea de filme documentare despre România. O alta direcţ iede acţ iune care va avea drept scop aducerea României în atenţ ia telespectatorilor din întreagalume va consta în încheierea de parteneriate cu posturi de televiziune care să ofere - cu ocaziaemisiunilor de divertisment care se adresează turiştilor potenţ iali - premii care constau învacante şi tururi în România şi în produse româneşti.
Buget
Principalele categorii de activităţ i de promovare şi propunerile pentru buget pentru celetrei grupe de pieţ e turistice sunt prezentate în continuare. Este puţ in probabil ca în anii 2006 şi2007 companiile pentru turism din România sau autorităţ ile locale vor susţ ine financiar acesteeforturi insa Autoritatea Naţ ională pentru Turism va iniţ ia discuţ ii pentru încheierea departeneriate în scopul susţ inerii acţ iunilor care implica acordarea de servicii în România(transport, cazare, masa, vizite la atracţ iei turistice, cadouri publicitare).
Suplimentarea fondurilor pentru promovare a turismului va fi discutata cu reprezentanţ iiorganizaţ iilor internaţ ionale reprezentate în România (UE, USAID)
Bugetul pentru activităţi de promovare a turismului în anul 2007
Relaţii Publice/ ComunicareEvenimente SpecialeExpoziţii pentru TurismE-Marketing/ Internet DirectMarketing / SuporturiComunicare Reclama şiPublicitate StimulareaVânzărilor Alte Acţiuni de
Promovare Total pe grupede pieţe TOTAL GENERAL:
Europamld lei
15
10
40
5
15
20
2
3110
America deNord
mld lei 5 4 1 5
5
41227
Asia deSud-Est
mld lei 3 2 3 2
2
31218
Autoritatea Naţ ională pentru Turism va analiza trimestrial executarea programului de
implementare a Strategiei de Promovare a Turismului şi rezultatele (preliminare) obţ inute. Strategia va fi adaptată ori de cate ori schimbările pieţ ei, acţ iunile competiţ iei şiconjunctura internă sau internaţ ională vor impune acest lucru.
Modul în care produsele turistice oferite de companiile româneşti de turism răspundexigentelor pieţ ei se va afla în permanenta în atenţ ia reprezentantelor din străinătate aleAutorităţ ii Naţ ionale pentru Turism. Vor fi urmărite în mod special:
• Atitudinea personalului din turism şi calitatea produselor şi a serviciilor oferiteturiştilor şi vizitatorilor,
• Generalizarea acceptării mijloacelor de plata electronice - cârti de debit/ credit - înscopul facilitării operaţ iunilor de plata a prestaţ iilor şi a îmbunătăţ irii sistemului deevidenta a turiştilor. Autoritatea Naţ ională pentru Turism va analiza oportunitateaincluderii intre condiţ iile eliberării autorizaţ iilor de funcţ ionate a facilitaţ ilor de cazareacceptarea mijloacelor de plata electronice,
• Semnalizarea şi marcarea obiectivelor turistice,• Percepţ ia turiştilor romani şi străini în legătură cu raportul dintre calitatea produselor
şi serviciilor şi preţ ul plătit pentru acestea,• Facilitatea comunicării cu personalul din industria turismului şi cu reprezentanţ ii
autoritarilor naţ ionale şi locale. Accesul la servicii: telecomunicaţ ii, asistentamedicala, informare.
Nota : Prezentul document a fost elaborat în baza următoarelor studii/ surse:
- Raportul cu privire la situaţ ia turismului în România (United States Agency forInternaţ ional Development, 2004),
- Studiu privind fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în România încontextul aderării la Uniunea Europeana (Institutul Naţ ional de Dezvoltare şi Cercetare înTurism – I.N.C.D.T. , 2005),
- Profilul Turistului/ Vizitatorului străin care vizitează România (United States Agency for
Internaţ ional Development, 2005),- Raport 2005 : Turismul în România (World Travel and Tourism Council),- Studii de percepţ ie a României ca destinaţ ie turistica pe 11 pieţ e turistice europene
(Austria, Danemarca, Finlanda, Franţ a, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia Spania,Suedia, Ungaria), 2005,
- România: Percepţ ii şi intenţ ii de călătorie ale vizitatorilor potenţ iali din Statele Unite aleAmericii (Smithsonian Magazine/ Biroul de Turism New York, 2005),
- Studiu de Atitudine a operatorilor de tururi americani specializa ţ i în ţări europene(Biroul Naţ ional de Turism al României - America de Nord, 2004),
- Interviuri cu unii dintre reprezentanţ ii Autorităţ ii Naţ ionale pentru Turism în cadrulbirourilor de promovare a turismului din străinătate,Strategia de Promovare a Turismului va fi analizata şi actualizata din sase în sase luni sau oride cate ori conjunctura interna sau internaţ ională impun acest lucru
4.3.3. Dezvoltarea capacitaţii umane – formarea profesională
Pregătirea personalului de specialitate pentru turism este realizată în cadrulsistemului naţ ional de învăţământ/formare profesională iniţ ială şi continuă.
Autoritatea Naţ ională pentru Turism apreciază că turismul are maturitatea de ainvesti în educaţ ie şi este în măsură de a se implica în activitatea de formare profesională potrivit competenţ elor atribuite de legislaţ ia în vigoare.
Situat în topul sectoarelor implicate în implementarea principiilor formăriiprofesionale a adulţ ilor”, turismul este conştient de faptul că orientarea către o societate
bazată pe cunoaştere presupune investiţ ii în dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a încuraja angajaţ ii să dobândească noi competenţ e şi în acest context, acţ ionează pentrupromovarea calităţ ii ofertei de formare şi asigurarea relevanţ ei acesteia în raport cuabilităţ ile, cunoştinţ ele şi nevoile persoanei.
Autoritatea Naţ ională pentru Turism recunoaşte că schimbările rapide în turismdetermină un spectru al nevoilor de noi competenţ e mult mai dinamic şi îşi propune să
sprijine logistic şi financiar acest domeniu, astfel încât asigurarea calităţ ii în formareaprofesională din sector să prindă viaţă, să se transpună real în practică, să nu rămânădoar un simplu deziderat.
Pentru planificarea strategică a obiectivelor, Autoritatea Naţ ională pentru Turism apornit de la o radiografie a situaţ iei învăţământului/formării profesionale a adulţ ilor din şipentru turism şi în urma unei analize, având la bază date statistice publicate de InstitutulNaţ ional de Statistică şi date culese şi prelucrate de sector, se poate concluziona faptulcă, o parte din greutăţ ile cu care se confruntă turismul românesc are drept cauză şinumărul redus de unităţ i, facultăţ i, respectiv furnizori şi programe de pregătire pentruacest sector.
Monitorizarea reformei sistemului naţ ional de învăţământ în plină desfăşurare, cudese evaluări, armonizări a reuşit să identifice, parţ ial, principiile de îmbunătăţ ire a calităţ iieducaţ iei şi a stabilit, respectiv a implementat mecanisme instituţ ionale şi procedurale deevaluare, asigurare şi control asupra calităţ ii.
Cu toate acestea, apare ca necesară implicarea politică şi strategică a MinisteruluiEducaţ iei şi Cercetării în pregătirea elevilor/studenţ ilor pentru turism, pentru ca învăţământul preuniversitar şi universitar de specialitate, să fie în concordanţă cu nevoilepieţ ei muncii şi să fie articulat cu pregătirea continuă, cu formarea profesională a adulţ ilor.
Specialiştii din turism constată că, pentru învăţământul preuniversitar,implementarea şi actualizarea periodică a programelor lasă de dorit, planurile deşcolarizare nu se coroborează cu cerinţ ele de pe piaţ a muncii, învăţământul preuniversitar
nu este în concordanţă cu nevoile pieţ ei muncii. Această situaţ ie coroborată cu situaţ ia unităţ ilor/claselor de învăţământ profesionalşi tehnic pentru turism ca areal geografic, slab reprezentată în principal în zona rurală, cudificultăţ ile înregistrate în organizare, cu diferenţ ele economice între zonele rurale şi celeurbane, legate de lipsa dotărilor în şcoli (echipamente didactice, baze de aplicaţ ii),demonstrează că mai sunt multe de făcut în domeniul investiţ iei în resursa umană despecialitate, că apare ca necesară obligativitatea Ministerului Educaţ iei şi Cercetării de aconsulta Autoritatea Naţ ională pentru Turism pentru a se implica în acest domeniu.
Pornind de la analiza învăţământului universitar de specialitate se apreciază că oreformă curriculară pentru unităţ ile de învăţământ cu facultăţ i sau specializări specificedomeniilor turism, hoteluri, restauraţ ie, trebuie să lanseze un învăţământ superior care să
promoveze şi să asigure pregătirea practică necesară absolvenţ ilor de a se integraimediat în activitatea agenţ ilor economici din turism. Problema formării profesionale a adulţ ilor pentru şi din turism este importantă
pentru susţ inerea transformării forţ ei de muncă, fiind principalul instrument prin careaceasta se poate adapta la noi cerinţ e, prin care se facilitează mobilitatea forţ ei de muncă disponibilizată din sectoarele economiei care se restructurează către turism.
Studiile efectuate până acum cu privire la utilizarea programelor de formareprofesională pentru adulţ i şi preferinţ ele exprimate de cei care sunt direct interesaţ i indică tendinţ a marii majorităţ i de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire ca o şansă în plus pentru persoană de a-şi construi o carieră. Tendinţ a este mai
semnificativă în rândul persoanelor tinere pre-calificate, care se dovedesc mai mobile dinpunctul de vedere al reorientării profesionale, dar se simte nevoia articulării sistemului deformare profesională continuă cu sistemul educaţ ional şi de formare profesională iniţ ială.
Situaţ ia actuală a formării profesionale a adulţ ilor din şi pentru turism, impuneimplicarea Autorităţ ii Naţ ionale pentru Turism în definirea unor direcţ ii strategice petermen mediu şi lung pentru formarea profesională a adulţ ilor din şi pentru acest sectorul,
care să aibă în vedere contextul de politici sectoriale, naţ ionale şi europene, promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţ i şi atingerea ţ intelor privind performanţ ele sectorului dinstate ale Uniunii Europene cu tradiţ ie în domeniu.
Urmărind o schimbare a mentalităţ ii în ceea ce priveşte formarea profesională, însensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţ a învăţării continue, agradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţ elor şi dezvoltarea competenţ elor angajaţ ilordin turism, Autoritatea Naţ ională pentru Turism îşi propune să acţ ioneze, în principal,pentru sprijinirea acestei forme de pregătire ca fiind cea mai perfectibilă şi mai apropiată,organizatoric, structural şi tematic de cerinţ ele sectorului.
Fără a se limita la responsabilităţ ile instituţ ionale atribuite de legislaţ ia în vigoare,de a colabora cu Ministerul Muncii, Solidarităţ ii Sociale şi Familiei şi cu MinisterulEducaţ iei şi Cercetării în elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul formăriiprofesionale continue, Autoritatea Naţ ională pentru Turism consideră necesar să-şielaboreze propriul plan strategic şi un plan de acţ iune, urmărind structura Strategiei petermen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă, 2005 – 2010, cunominalizarea activităţ ilor prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic,direcţ iile de acţ iune şi responsabilităţ ile partenerilor implicaţ i.
Planul strategic de formare profesională continuă a personalului din şi pentruturism, vizează două obiective strategice.
Obiective strategice
A. Sprijinirea sistemului de formare profesională continuă a personalului dinşi pentru turism.
Direcţiile de acţiune specifice se referă la: 1. Conştientizarea cu privire la beneficiile formării profesionale continue
pentru persoane, angajatori şi alţ i factori interesaţ i; Activit ăţ i : 1.1. Susţ inerea de activităţ i formative specifice care să conducă la conştientizarea
şi schimbarea atitudinii persoanelor şi agenţ ilor economici din turism, în favoarea creşteriimotivării participării la formare profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţ ii,respectiv: campanii mass-media destinate unor grupuri ţ intă, elaborarea de materialerelevante pentru factorii interesaţ i, referitoare la formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţ ii, seminarii, conferinţ e, programe de pregătire etc.
1.2. Diseminarea exemplelor de "bune practici" şi "istorii de succes" pentru asensibiliza persoanele, partenerii sociali din sector asupra beneficiilor pe care le poateaduce formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţ ii.
1.3. Diseminarea informaţ iilor privind oferta de servicii de formare, posibilităţ ile deacces la aceste servicii, modalităţ ile de finanţ are a formării profesionale continue şi a învăţării pe tot parcursul vieţ ii (inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselorumane şi perspectiva utilizării Fondului Social European).
2. Susţ inerea investiţ iilor publice şi private în formarea profesională continuă şi eficientizarea lor;
2.1. Susţ inerea organismului de profil constituit şi a altor structuri cu atribuţ ii îndomeniul formării profesionale continue, de drept public sau privat, identificareaoperaţ ionalizarea şi implementarea unor scheme de cofinanţ are public-private pentruinvestiţ ii în dezvoltarea capacităţ ilor administrative, de funcţ ionare a acestor structuri şi acapacităţ ilor formative specifice pentru dezvoltarea instrumentelor specifice sectorului:standarde ocupaţ ionale, programe cadru, completarea, modificarea Registrului Naţ ionalal Calificărilor etc.
2.2. Sprijin logistic şi financiar acordat sectorului în implementarea mecanismelorde cofinanţ are din fonduri publice şi private în vederea accesării Fondurilor Structuralepentru dezvoltarea resurselor umane.
2.3. Susţ inerea şi introducerea unor stimulente administrative, formative,financiare etc. în sector, pentru ca angajatorii din sector să investească mai mult înformarea profesională a angajaţ ilor şi perfecţ ionarea personalului propriu.
3. Promovarea unui sistem de formare profesională continuă flexibil şitransparent;
Activit ăţ i: 3.1. Sprijin acordat actorilor din turism pentru implementarea unui sistem formativ
care să permită evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţ ei şi învăţării anterioare,inclusiv a competenţ elor dobândite în contexte de învăţ are non-formale şi informale, unsistem de certificare a competenţ elor, a calificărilor parţ iale, care să permită practicareauneia sau a mai multor ocupaţ ii şi a calificărilor complete.
3.2. Dezvoltarea şi implementarea, etapizată în turism a unui sistem unitar decredite transferabile pentru formarea profesională continuă şi formarea profesionalăiniţ ială.
B. Creşterea calităţii şi eficienţei sistemului de formare profesională continuă printr-un management orientat spre rezultate.
Direcţiile de acţiune specifice vizează:
4. Consolidarea structurilor instituţ ionale şi a parteneriatelor în formareaprofesională continuă; Activit ăţ i : 4.1. Definitivarea rolurilor şi a responsabilităţ ilor instituţ ionale, în cadrul sectorului
pentru funcţ iile şi structurile sistemului de formare profesională continuă, avându-se învedere, evitarea conflictului de interese.
4.2. Semnarea unor acorduri şi stabilirea de parteneriate între instituţ iile, actoriireprezentativi din sectorul şi instituţ iile cu atribuţ ii în dezvoltarea şi actualizarea CadruluiNaţ ional al Calificărilor, a Registrului Naţ ional al Calificărilor, în dezvoltarea, validarea şiactualizarea Standardelor Ocupaţ ionale (SO), implementarea metodologiilor pentrudefinirea şi validarea calificărilor, ca şi pentru înscrierea acestora în Registrul Naţ ional ai
Calificărilor (RNC).4.3. Sprijinirea furnizorilor de formare existenţ i şi a celor potenţ iali, pentrudezvoltarea unei oferte de formare profesională continuă relevante şi adecvate nevoilorde formare identificate;
4.4. Perfecţ ionarea profesională a persoanelor care lucrează în domeniul formăriiprofesionale continue în vederea dezvoltării competenţ elor de identificare a cererii şiofertei de formare profesională continuă în sector.
Direcţiile de acţiune transversale sunt: 5. Realizarea de studii, analize şi statistici reprezentative privind formarea
profesională continuă a personalului din turism; Activit ăţ i:
5.1. Evaluarea cererii şi a ofertei de formare profesională pentru turism: sondaje şistudii privind gradul de satisfacere a aşteptărilor beneficiarilor de formare profesionalăcontinuă, de apreciere a ofertei de formare profesională continuă existentă pe piaţă,precum şi a calităţ ii şi relevanţ ei formării furnizate în şi pentru sector.
5.2. Evaluarea impactului investiţ iei realizată în formarea profesională continuăasupra performanţ elor profesionale ale angajaţ ilor din sector.
5.3. Anticiparea nevoilor de formare viitoare, la nivel sectorial, pe bazaprogramelor de dezvoltare naţ ionale, sectoriale, a informaţ iilor colectate sistematic, astudiilor, analizelor şi prognozelor elaborate de instituţ ii de specialitate şi alţ i actorireprezentativi ai sectorului.
6. Adaptarea cadrului legal propriu care face referire la sistemului de formareprofesională a adulţ ilor din şi pentru turism.
Activit ăţ i : 6.1. Corelarea actelor normative proprii cu legislaţ ia specifică formării
profesionale continue. 6.2. Modificarea cadrului legislativ propriu privind formarea profesională a adulţ ilor
din şi pentru turism, astfel încât să satisfacă cererile de formare la nivelul sectorului, să acopere cât mai multe domenii ocupaţ ionale, să abordeze proactiv viitoarele nevoi deformare profesională, să răspundă nevoilor de formare a spiritului antreprenorial pentru adezvolta libera iniţ iativă a persoanelor individuale.
6.3. Reglementarea calităţ ii în formarea profesională a adulţ ilor luând înconsiderare criteriile şi condiţ iile majore stabilite de EFQM (Fundaţ ia Europeană pentruManagementul Calităţ ii) şi prevederile privind necesitatea parcurgerii "ciclului calităţ ii",respectiv: stabilirea şi planificarea obiectivelor, implementarea, analiza şi evaluarea,feed-back-ul şi schimbarea.
6.4. Sprijinirea formatorilor din sector în introducerea mecanismelor de asigurarea calităţ ii în sistemul de formare profesională a adulţ ilor.
Pentru implementarea planului strategic, Autoritatea Naţ ională pentru Turismelaborează, anual, Programe de formare profesională a adulţ ilor din şi pentru turism şi desprijinire a învăţământului turistic, detaliate, cu obiective coroborate cu prevederileProgramului de guvernare, cu ale Planului Naţ ional de Acţ iune în domeniul Ocupării, cunominalizarea de acţ iuni şi măsuri prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv înparte cu stabilirea responsabilităţ ilor instituţ ionale, structurale, a termenelor, surselor definanţ are şi a feed-back-ului.
4.3.4 Integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale prin:
a) Oferta turistică: • iniţ ierea de proiecte de modernizare şi dezvoltare a unei oferte turistice competitive
pe piaţ a turistică europeană legată de Munţ ii Carpaţ i (sporturi de iarnă, drumeţ iamontană, vânătoare şi pescuit sportiv, sporturi extreme, etc.), fluviul Dunărea şiDelta Dunării (croaziere, turism ecologic şi ştiinţ ific, etc.), Marea Neagră (sejur,croaziere), staţ iuni balneare, patrimoniul cultural (german, slovac, ceh, maghiar,ucrainean, armean, etc.);
• iniţ ierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia, Bulgaria, R.Moldova şi Ukraina, prin crearea de zone turistice transfrontaliere şi a unorprograme turistice cu toate ţările din bazinul Mării Negre;
• dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere şi în ţ ară.b) Cadrul legislativ şi de cooperare
• armonizarea cu legislaţ ia din ţările UE pentru standarde de calitate; standardepentru construcţ ii şi amenajări turistice; standarde tehnice; uniformizarea şiutilizarea indicatorilor statistici pentru turism, a înregistrărilor şi analizelor statistice;alinierea la standardele ecologice şi de pregătire profesională în domeniu;
• dezvoltare cadrului de colaborare internaţ ională la nivel guvernamental şi alsectoarelor public şi privat, a asociaţ iilor profesionale din turism;
• participarea activă în cadrul organismelor internaţ ionale şi elaborarea documentelornecesare pentru integrarea europeană pe linie de turism.
c) Asigurarea protecţ iei, securităţ ii şi siguranţ ei turiştilor • protecţ ia turiştilor faţă de riscuri privind sănătatea şi siguranţ a acestora;• reglementarea protejării intereselor turiştilor şi disponibilitatea agenţ ilor economici
pentru despăgubirea acestora faţă de daunele aduse;• facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informaţ iile adecvate;• promovarea codurilor de conduită al agenţ ilor economici şi al turiştilor faţă de mediu.
4.3.5. Perfecţionarea codului legislativ prin iniţ ierea în colaborare cu asociaţ iileprofesionale, patronale, sindicale şi neguvernamentale a unor reglementări, care să impună
în domeniul turismului acte normative unitare, simplificate şi funcţ ionale, urmărindu-se:
• promulgarea unei legi cuprinzîtoare a turismului;• realizarea cadrului de cooperare între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţ i ale
administraţ iei publice centrale şi locale privind iniţ ierea, aprobarea, executarea şifinanţ area noilor proiecte de investiţ ii majore în domeniul turismului;
• asumarea de către Autoritatea Naţ ională pentru Turism a rolului exclusiv dereglementare a metodologiei de atestare a localităţ ilor şi staţ iunilor turistice şi a zonelorcu potenţ ial turistic;
• realizarea unor reglementări ale regimului juridic al plajelor, falezelor şi zoneloradiacente, al terenurilor aferente pârtiilor şi instalaţ iilor pentru sporturile de iarnă.
4.3.6. Corelarea politicii în domeniul turismului cu politicile la nivel naţional şirespectiv integrarea politicii în domeniul turismului în politica economica naţ ională, prinstabilirea de propuneri legislative şi masuri concrete care sa faciliteze dezvoltarea turismului
1. Politica fiscală şi bugetară
Din punct de vedere financiar, statul nu a făcut multe pentru a stimula creşterea calităţ iişi atragerea investitorilor în domeniul turismului. Comparativ, Grecia şi Turcia au creat un climatextrem de propice pentru investitorii care vor să dezvolte afaceri în turism. Creditele suntrezonabile iar condiţ iile sunt excelente, ca să nu mai vorbim de sprijinul pe care statul oferă prinsumele generoase destinate promovării. În România, principalele slăbiciuni identificate în
sistemul fiscal sunt : • Serviciile publice se plătesc de două ori din cauza faptului că administraţ iile localeoferă servicii îndoielnice iar plătitorii sunt obligaţ i să-şi gestioneze infrastructura pe contpropriu.
• Fiscalitatea excesivă obligă agenţ ii economici din turism să achite 14 impozitecentrale şi 3 locale (taxele reprezintă 35% din preţ urile practicate de hoteluri şi restaurante),19% TVA. În 2003 acesta s-a redus la 9%, 4% pt. bucătărie şi bar, taxe progresive în funcţ ie demărimea capitalului fix de până la 15% din costuri. Nivelul actual de 9% pentru hoteluri şi B&Beste sub media din regiune.
• Rata profitului în turism este de 2-6% anual (cel pu ţ in cel declarat oficial; realitateapoate să fie diferită în funcţ ie de nivel şi locaţ ie) una dintre cele mai scăzute în economie. Deaici şi frauda fiscală, fenomen conştientizat la nivel de autorităţ i. În Turcia şi Grecia, taxele sunt de 4-5 ori mai mici decât în România pentru că autorităţ ile au înţ eles că pe lângă sectorul turism se pot dezvolta şi alte domenii conexe. Operatorii din zonacostierã plãtesc 29 de taxe diferite. În timp ce turismul ar trebui sã-şi plãteascã partea corectãde taxe, prosperitatea şi creşterea industriei - inclusiv investiţ iile necesare pentru generarea devenituri viitoare - depind, în mare mãsurã de competitivitatea turismului românesc. Acestadepinde, de asemenea, de faptul cã turismul trebuie sã fie tratat ca orice alt domeniu, în ceeace priveşte taxele.
Existã o tendinţ ã, la nivel global, ca guvernele sã ia ca ţ intã turismul, ca generator de venitpentru obiectivele pe termen scurt, fãrã sã se ia în considerare consecin ţ ele termen lungasupra cererii şi creerii de locuri de muncã. WTTC recomanda guvernului sã asigure regimulfiscal în turism care sã încurajeze creşterea, exportul, investiţ iile, infrastructura, inovaţ iile înafaceri şi crearea de locuri de muncã. Principiul platã - beneficiu ar trebui sã fie implementatastfel încât fondurile colectate din turism sã fie îndreptate spre infrastructurã sau promovareturisticã.
Este, de asemenea, vital ca taxele aplicate sã fie echitabile şi, acolo unde este posibil,ipotecate. Este important ca autoritãţ ile din România sã îşi aminteascã principiile şi liniileWTTC de Taxare inteligen ţ ã - care recomandã echitate, eficienţ ã, simplitate, generare corectãde venituri şi stimularea efectivã a creşterii - care sã se refere la aceste principii, atunci când seconsiderã noi taxe sau ajustãri ale celor existente. Asigurarea unui mediu financiar-fiscalstimulativ şi stabil prin:
- stimularea dezvoltării economice, investirii şi creării de noi locuri de munca în sectorulprivat;
- creşterea ponderii subvenţ iilor bugetare în totalul cheltuielilor bugetarepentru
susţ inerea noii politici privind promovarea exporturilor; - raţ ionalizarea cheltuielilor bugetare în funcţ ie de priorităţile reformei; - îmbunătăţ irea sistemului finanţ elor locale în scopul:- corelării necesarului de resurse financiare locale cu necesităţ ile de dezvoltare şiadministrare locala; - stimulării mobilizării de resurse proprii locale s.a..- scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;- stimularea investiţ iilor noi, cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta Dunării,
staţ iunile balneare, parcurile turistice), în staţ iunile turistice sezoniere, precum şi pentruanumite forme de turism (agroturism, turismul la cabane) precum şi a altor forme de turism şicategorii de turişti (tineret, pensionari, persoane cu dizabilităţ i);
- acordarea de credite cu dobândă preferenţ ială pe termen mare;- subvenţ ionarea cu 50% a nivelului dobânzii din Bugetul Naţ ional2. Politica comercială;
- promovarea exporturilor, condiţ ionată de întărirea capacităţ ii industriei româneşti dea exporta pe pieţ ele internaţ ionale;
3. Protecţia consumatorului - extinderea cadrului legislativ în acord cu directivele Comisiei Europene (Directiva pentruturism organizat-excursii şi vacante organizate);- programe de educare şi informare a turistului;- diversificarea instrumentelor de finanţ are a programelor;- dezvoltarea resurselor umane;
- dezvoltarea parteneriatului internaţ ional în domeniul turismului s.a.4. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor
Relansarea turismului românesc va face necesară şi corelarea politicii în domeniul turismuluicu politica economică naţ ională, prin stabilirea propunerilor legislative şi a măsurilor completecare să faciliteze dezvoltarea turismului. Evidenţ iem, ca importante: politica fiscală şi bugetară,politica de dezvoltare regională şi locală, politica pentru dezvoltarea infrastructurilor generale şireforma structurală şi organizatorică.
• Transporturi eficiente şi moderne: - reabilitarea şi modernizarea cu prioritate a reţ elei de drumuri naţ ionale şi cai
ferate care sa faciliteze circulaţ ia şi accesul spre zonele de interes turistic;- program de relansare şi dezvoltare a aeroporturilor şi a porturilor;- modernizarea transportului pe căile ferate;- lansarea programelor de autostrăzi şi cai ferate situate pe marile coridoare de
transport N-S şi E-V;- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;- relansarea programului de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţ ii în
diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţ ialului turistical tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii,Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.).
• Telecomunicaţ iile
Modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţ iale pentru ca întreprinderile sã devinã şi sãse menţ inã competitive. Rãspândirea facilitãţ ilor de internet şi a computerelor personale esteuna dintre cele mai sărace din Europa. Din punctul de vedere al Eurostat, numãrul întreprinderilor din România, care angajeazã mai mult de 9 salariaţ i, având acces la internet, înanul 2004 a fost de numai 13%, comparativ cu o medie de 52% în cele 25 de ţ ãri membre UE.
Turismul şi cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România sãobţ inã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţ iilor şi telecomunicaţ iile la un nivelcompetitiv. Un bun exemplu îl reprezintã telecomunicaţ iile. O parte din ce în ce mai mare aoperaţ iilor turismului şi cãlãtoriilor - precum şi toate operaţ iile virtuale de vânzãri şi distribuţ ie -
comunicã prin sistemele de telecomunicaţ ii. Acolo unde existã un monopol asupratelecomunicaţ iilor, existã adesea restricţ ii în ceea ce priveşte accesul, costurile mari şicondiţ iile de operare nerezonabile. Aceasta în schimb, limiteazã poten ţ ialul expansiuniiturismului şi cãlãtoriilor orientat spre piaţ ã, având efecte negative, atât la nivel naţ ional, cât şiinternaţ ional, din punct de vedere al costurilor, eficienţ ei operaţ ionale şi serviciului de clienţ i.
Recomandarea WTTC este ca Guvernul României sã urmeze, în continuare, politica uneipieţ e deschise a telecomunicaţ iilor, care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunã calitatepentru turişti şi companiile de turism. E-marketing şi distribuţia
Pe o piaţ ã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi, existã o marenevoie pentru un puternic branding naţ ional de conducere care sã optimizeze resursele, sã
concentreze într-un nucleu interesele- sectorul public şi privat, naţ ional, regional şi local- şi sãcapteze atenţ ia turiştilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatãasupra marketing-ului şi distribuţ iei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupraRomâniei.
Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilitãţ i trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltareainternetului şi a telecomunicaţ iilor la nivelul întregii tari. Cu toate acestea, planurile ar trebuifãcute, în primul rând, pentru un site al brandului de ţ arã de calitate, care sã punã în evidenţ ãprodusele turistice şi care sã ofere turiştilor informaţ ii şi sfaturi despre România ca destinaţ ieturisticã. In al doilea rând, o listã a serviciilor de cazare precum şi a persoanelor de contact, artrebui adaugatã. În prezent existã planuri de a dezvolta un asemenea serviciu la nivelulsectorului Bed and Breakfast şi cã aceastã iniţ iativã trebuie sã fie sprijinitã de autoritãţ ile
competente. Cum disponibilitaţ ile tehnologice ale ţ ãrii cresc, mai ales în zona ruralã - lucrucare se va întâmpla încet - pregãtirile pentru o bazã de date on-line ar trebui începute, pentru a îi face conştienţ i pe vizitatori de toate serviciile turistice din ţ arã şi, în timp, de a le permite sãfacã rezervări on-line. O abordare coordonatã va ajuta la creşterea expunerii afacerilor mici şila o creştere a rãspândirii vizitatorilor internaţ ionali în ţ arã.
4.4. Monitorizare şi evaluare
Strategiile de turism necesită proceduri de monitorizare şi evaluare complete, corecte şi clarepentru a asigura succesul implementării strategiei. Implementarea actualei strategii dedezvoltare a turismului din România este planificată a se desfăşura în perioada 2007-2013.Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare implică colectarea datelor şi a rezultatelorprivind realizarea obiectivelor propuse astfel incât să permită iniţ iatorilor să facă aprecieriasupra progreselor realizate şi totodată să iniţ ieze ajustările necesare. Monitorizarea şievaluarea vor fi realizate la o scară largă, faţă de principalele obiective ale strategiei şi la oscară mai redusă de implementare. Procesul de evaluare este planificat a se realiza anual pentru revizuirea (analiza) indicatoriloriar rezultatele obţ inute să permită efectuarea ajustărilor necesare privind redefinireaobiectivelor şi acţ iunilor.
Monitorizare şi Plan de Evaluare
Obiective IndicatorProduse turistic şi Marketing
1. Creşterea circulaţ ieituristice
Indicatori ai activităţ ii decazare in structurile deprimire
Date statistice furnizatede INS
2. Creştereaperformanţ elor pe piaţ aturistică internă
Indicatori ai activităţ ii decazare în structurile decazare turistică
Date furnizate de INS
3. Creşterea ponderiicapacităţ ilor de primire cufuncţ iuni de cazare turistică de categorii superioare (3şi 4 stele)
Indicatori specifici privindcapacitatea de cazareturistică
Date furnizate de INS
4. Susţ inerereacompetitivităţ ii industrieituristice
Numărul de locuri demuncă directeContribuţ ia sectorului
turism la PIB Investiţ iade capital în turism
Date statistice furniyatede INS
Rapoarte BNR Rapoarte
Cont Satelit
4.5. Condiţionări interne
Condiţ ionările interne care influenţ ează dezvoltarea turismului privesc:
1. Evoluţia economiei naţionale
Până în anii 2006-2010 cu toate că economia naţ ională va înregistra un ritm ascendent,veniturile realizate nu vor fi suficiente pentru modernizarea generală a
transporturilor rutiere, feroviare, aeriene şi navale, a telecomunicaţ iilor, pentru înfrumuseţ areaşi buna gospodărire a localităţ ilor şi staţ iunilor turistice, pentru reducerea poluării în zoneleafectate etc. De aceea se impune cu necesitate etapizarea şi stabilirea obiectivelor strategiceprioritare pentru această perioada, atât în turism cât şi în ramurile conexe şi corelareastrategiilor sectoriale cu urmărirea realizării acestora la termenele şi volumele stabilite.
2. Dinamica evoluţiei veniturilor reale ale populaţiei
Deşi se considera că perioada următorilor ani va consemna o creştere a veniturilor realemedii, aceasta nu va fi suficient de importantă ca să determine modificări esenţ iale în structuraconsumului.
Pentru marea majoritate a populaţ iei nu se vor produce modificări majore în structura deconsum, volumul cheltuielilor afectat turismului rămânând în continuare la un nivel redus.Apare deci ca necesara intervenţ ia statului pentru protejarea consumului turistic al unei buneparţ i din populaţ ia ţării - pensionari, tineri, salariaţ i cu venituri modeste etc., în special înperioada 2006-2010.
3. Schimbări demografice şi sociale
Structura demografică a României pana în anul 2010 îşi va menţ ine tendinţ elemanifestate în prezent, generate de o rată scăzută a natalităţ ii, emigrări etc. Va creşteponderea persoanelor în vârsta în totalul populaţ iei a cărei consecinţ a va fi o uşoara creştere acererii pentru turismul balnear.
Sub aspect social se pot anticipa, în mod deosebit în perioada 2006-2010, modificăriimportante în structura populaţ iei determinate de accelerarea procesului de extindere aactivităţ ilor private în economie fie prin libera iniţ iativa, fie prin trecerea în proprietatea privată acapitalului de stat deţ inut de societăţ i comerciale. Ca urmare se va dezvolta clasa micilor proprietari, care va avea un comportament turisticcontradictoriu.
Pe de o parte vor avea venituri care să le permită cheltuieli suplimentare pentru turism,iar pe de altă parte activităţ ile private le vor limita mult timpul liber care ar putea fi dedicat
turismului. De asemenea este probabilă creşterea numerică a celor cu venituri mari, care vordispune de resurse pentru turism de categorie superioara.
4. Evoluţii politice şi legislative
Climatul politic intern constituie un important factor de influenţ are atât a circulaţ ieituristice internaţ ionale, cât şi a celei interne.
Stabilitatea politică dă o mai mare încredere turiştilor şi investitorilor străini, creează oimagine favorabilă ţării şi o face mai atractivă ca destinaţ ie turistică.
Având în vedere tendinţ ele evidente de consolidare a democraţ iei, de creştere amaturităţ ii clasei politice româneşti se poate considera că în viitorii ani climatul politic dinRomânia va fi favorabil dezvoltării turismului.
Cadrul legislativ general din ţ ară şi cel specific necesită îmbunătăţ iri în sensul favorizăriicreşterii economice în general şi dezvoltării turismului. În măsura creşterii resurselor ladispoziţ ia statului vor putea fi promovate reglementări care să stimuleze mai mult dezvoltareaturismului. Se are în vedere, pe lângă propunerile făcute la capitolul privind reglementareasectorului turistic şi acordarea unor facilităţ i pentru acele segmente turistice care trebuiesprijinite, cum ar fi turismul pentru tineret, alocarea unor resurse pentru dezvoltareainfrastructurii generale şi pentru îmbunătăţ irea gospodăririi localităţ ilor şi staţ iunilor.
5. Relaţiile cu sectoarele conexe
Turismul ca ramura economica are strânse relaţ ii cu alte sectoare ale activităţ iieconomice şi sociale cum sunt: transporturile, comunicaţ iile, unele sectoare industriale,agricultura şi industria alimentara, lucrările publice şi amenajarea teritoriului, protecţ ia
mediului, sănătate, învăţământ, cultura, finanţ e, ordine publică, administraţ ia publică localaetc.
Transporturile, comunicaţ iile, ordinea publică, finanţ ele (vămi), administraţ ia publicălocala sunt, în etapa actuala şi în perspectiva, sectoarele cu cel mai mare impact asupracirculaţ iei turistice.
Transporturile,
În calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul rapid şi comod alturiştilor prin orice punct al ţării. În prezent reţ eaua de drumuri rutiere nu satisface cerinţ eleautomobilistului european. Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte transportul depasageri pe calea ferată. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi apreciat casatisfăcător.
Eforturile financiare de modernizare a reţ elei de drumuri, a transportului feroviar şi acelui aerian sunt deosebit de mari şi în consecinţ a nu se întrevăd schimbări radicale alesituaţ iei transporturilor în viitorii 3 ani, previzionându-se o îmbunătăţ ire a acesteia înperspectiva anului 2005.
Comunicatiile
Trebuie să permită turiştilor care sosesc în România conexiuni rapide şi de bună calitatecu ţările lor de reşedinţ a sau oricare alt punct de pe glob.
Contribuţ ia tehnologiilor avansate şi a comunicaţ iilor în dezvoltarea economicăgenerala este deja bine cunoscută în toată lumea. Statisticile internaţ ionale, care descriucalitatea vieţ ii, considera accesul la mijloacele de comunicaţ ii (telefon,telex, fax, postă,radio,TV, mijloacele electronice de comunicaţ ie) ca element de comparaţ ie a nivelului dedezvoltare generala;
Ordinea publică. Organele de politie trebuie să asigure protecţ ia turiştilor împotriva oricăror acte de agresiune,care, din păcate, persistă şi în ultimii ani, fapt ce constituie un element important caredetermina reţ ineri din partea turiştilor de a vizita România.
Vama şi organele de trecere a frontierei Trebuie să permită un flux rapid al călătorilor la intrarea şi ieşirea din ţ ara, întrucâtaglomeraţ iile la frontiera constituie un factor de descurajare a călătorilor.
Prin lucrările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei realizate, aflate în cursde realizare, sau avute în vedere în perspectiva, vor fi solu ţ ionate în cea mai mare parteproblemele privind traficul la frontiera.
Administraţia publică locală
Trebuie să acorde mai multă importanţă bunei gospodăriri a staţ iunilor, oraşelor şilocalităţ ilor de interes turistic.
În ultimii ani a fost total nemulţ umitoare starea în care s-au prezentat staţ iunile de pelitoral, modul de îngrijire şi protecţ ie a zonelor de plaja.
O bună parte din oraşe şi localităţ i se prezintă cu o infrastructura învechită, sunt prostgospodărite, inclusiv Capitala, ceea ce constituie factori importanţ i de diminuare a atractivităţ iituristice.
6. Situaţiile de criză
Atacurile teroriste, actele de război şi calamităţ ile naturale au adus nori negri asuprasectorului turistic în multe părţ i ale lumii, subliniind nevoia urgentă pentru un managementeficient al turismului în situaţ ii de criză. Într-un mod cât mai simplu o criză este reprezentată de orice eveniment care afectează încrederea turistului într-o anumită destinaţ ie turistică şi care împiedica desfăşurarea activităţ ii în mod normal”.
Strategiile de management al situaţ iilor de criză sunt necesare pentru a ajutamenţ inerea încrederii turiştilor în industria turismului şi pentru minimizarea impactului crizeiasupra destinaţ iei turistice.
Indiferent de natura crizei, tehnicile de înfruntare a acesteia sunt aproximativ aceleaşi. Obună comunicare bazată pe principiile sincerităţ ii şi transparenţ ei reprezintă cheia succesuluipentru managementul crizei, dar şi alte caracteristici ale turismului sunt necesare a fi implicate, în special:
