Strategii Si Politici de Dezvoltare Rurala

5/25/2018 Strategii Si Politici de Dezvoltare Rurala

1/30

Introducere

Zonele rurale ale UE sunt o parte esentiala din imaginea si identitatea Uniunii. In baza unei

definitii standard, peste 91% din teritoriul UE are un caracter ruralsi constituie caminul a peste 56% din

populatia UE. Mai mult decat atat, impresionanta varietate si frumusetie a peisajelor confera UE

caracterul sau unic - de la muntii la stepa, de la mari paduri la campuri intinse. Aceasta face ca politica

de dezvoltare rurala sa fie un domeniu de importantia vitala. Cresterea animalelor si silvicultura raman

factori esentiiali pentru utilizarea terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale

UE, reprezentand, in acelasi timp, o platforma pentru diversificarea economica in comunitatiile

rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurala a devenit o prioritate pentru Uniune.

Multe dintre zonele rurale se confrunta cu probleme semnificative. Cateva dintre

intreprinderile active in sectorul cresterii animalelor si in cel forestier inca mai trebuie sa depuna eforturi

pentru a deveni competitive. Mai general, venitul mediu pe cap de locuitor este mai scazut in zonele

rurale decat in cele urbane, competentiele sunt in numar mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab

dezvoltat. De asemenea, gospodarirea mediului rural implica de cele mai multe ori un cost financiar.

Pe de alta parte, mediul rural din Europa este de o mare bogatiie. Furnizeza materii prime esentiiale.

Valoarea locurilor de odihna si recreere pe care le ofera, remarcabile prin frumusetiea lor, este evidenta.

Asemenea plamanilor nostri, este un teren de lupta impotriva schimbarilor climatice. Multii oameni sunt

atrasi de ideea de a locui si/sau de a lucra aici, cu conditiia sa aiba acces la servicii si infrastructura

corespunzatoare.Politica de dezvoltare rurala a UE vizeaza solutiionarea problemelor cu care se confrunta zonele

noastre rurale si exploatarea potentiialului acestora.

Romania

Romania este situata in partea de sud-est a Europei, in Peninsula Balcanica, pe tarmul vestic al MariiNegre. Vecinii Romaniei sunt Ucraina (la nord i est), Republica Moldova (la est), Marea Neagra (la sud-est),Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) i Ungaria (la vest).

Din punct de vedere administrativ, teritoriul tarii este impartit in 41 de judete, plus municipiulBucureti. La nivel local, fiecare judet este administrat de catre un prefect i un consiliu judetean. Impartireateritoriului pe judete este dublata de o impartire pe 8 regiuni de dezvoltare, folosite pentru o mai bunacoordonare a proiectelor de dezvoltare regionala.

Relieful tiarii noastre este foarte variat si se caracterizeaza prin patru elemente: varietate,proportiionalitate, complementaritate si dispunere simetrica. Campiile, dealurile si muntiii sunt raspandite inproportiii aproape egale pe teritoriul Romaniei: 35% muntii, 35% dealuri si podisuri, 30% campii.

Partea muntoasa a tiarii este reprezentata de Muntiii Carpatii, care formeaza un arc avand centruDepresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romaniei, din punct de vedere al modului de formare, Carpatiii seimpart in 3 mari grupe muntoase si anume: Carpatiii Orientali, Carpatiii Meridionali si Carpatiii Occidentali.Altitudinea maxima este de 2544 m (Varful Moldoveanu) situate in grupa Fagaras, parte a CarpatiilorMeridionali.


2/30

La exteriorul arcului carpatic se intind Subcarpatiii si Dealurile de Vest, zone in care si concentrareapopulatiiei este mai mare datorita conditiiilor favorabile cultivarii pomilor fructiferi si a vitiei de vie,cresterii animalelor si concentrarii resurselor minerale de subsol: sare, petrol, carbuni. In afara de cele douaformatiiuni de podis, in partea estica a tiarii se mai afla Podisul Moldovei, in sud-est Podisul Dobrogei.

Dupa etajul reprezentat de dealuri si podisuri, urmeaza campiile, dintre care cele mai cunoscute suntCampia Romana, in partea de Sud a tiarii si Campia de Vest, o fasie de verdeatia in partea occidental a

teritoriului.Reteaua hidrograficaa tarii este extrem de variata, raurile cu numeroi afluenti i lacurile putand fi

intalnite in toate colturile tarii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, strabate Romania pe oportiune de 1075 km, intre Bazia i Sulina. Fluviul izvorate din Muntii Padurea Neagra (Germania) istrabate 10 tari europene i 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad. La varsarea in Marea Neagra,Dunarea ne-a "rasfatat" cu una dintre cele mai frumoase delte de pe glob, o bogatie inestimabila a naturii -Delta Dunarii. Dunarea formeaza in zona Portile de Fier un defileu superb.

Alte rauri importante care izvorasc sau tranziteaza teritoriul Romaniei sunt: Someul, Prutul,

Mureul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna. Caracteristic celor mai multe dintre rauri este faptul ca ele strabat ingeneral toate zonele de relief, oferind peisaje deosebite i defilee superbe - in zona muntoasa, firul de apa esteingust i apa curge cu viteze mari printre stanci i pietre, in zonele deluroase, cursul este mai lin, in timp ce inzona de campie latimea este mult mai mare, iar solul este fertil, excelent pentru culturi agricole.

In Romania, putem intalni o sumedenie de lacuri. Carpatii Meridionali (in special grupele Faga raRetezat i Godeanu), dar i Carpatii Orientali (Muntii Rodnei) sunt cunoscuti pentru lacurile glaciare care s-au format in decursul timpului. Amintim aici Lacul Balea, Lacul Bucura - cel mai mare lac glaciar dinRomania, Lacul Zanoaga, Lacul Galcescu, Lacul Capra i multe altele.

Clima tarii este deterimanta de pozitia pe glob i pe continentul european. Clima este temperatcontinentala, caracteristice fiind cele 4 anotimpuri i temperaturi medii anuale de circa 11 grade Celsius.Relieful influenteaza intr-o masura importanta temperaturile i precipitatiile. Zona Dobrogei este cunoscutaca zona cu cele mai sarace precipitatii de pe teritoriul tarii, aproximativ 400 mm anual. Urmeaza CampiaRomana cu 500 mm anual, insa o data cu creterea in altitudine, precipitatiile sunt mai frecvente.

Fauna iflorasunt foarte variate, fiind determinate intr-o mare masura de varietatea reliefului. Dintrecele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe teritoriul Romaniei, 23 au fost declarate monumenteale naturii.

Capitala tarii este municipiul Bucureti, situat in partea centrala a Campiei Romane. In functie denumarul de locuitori, urmatoarele orae importante ale tarii sunt Iai, Cluj Napoca, Timioara, Constanta,Craiova, Galati, Braov, Ploieti, Braila i Oradea, toate avand peste 200.000 de locuitori.

Ceea ce este insa important in aceasta descriere este valoarea inestimabila a bogatiilor de care dispunetara noastra. Pe langa multitudinea de resurse naturale de care dispunem (dar care nu sunt exploatate eficient),avem zone in care peisajele incanta cu adevarat privirile celor care le patrund. Natura este cea mai mare

bogatie pe care o avem i de care trebuie sa ne ingijim aa cum se cuvine. Multe zone ale tarii sunt extrem derar patrunse de turiti, iar promovarea lor este o problema care trebuie sa-i gaseasca o solutie cat mai rapida.


3/30

Portugalia

Republica Portugheza este o tiara situata in extrema sud-vestica a Europei, din Peninsula Iberica,avand granitia cuOceanul Atlantic in vest si in sud, si cuSpania in nord si in est. De asemenea include douagrupuri de insule ale Atlanticului: InsuleleAzore (Aores) siInsulele Madeira.

CAPITALA:Lisabona (Lisboa), oras situat intr-o regiune colinara, in apropiere de litoralul atlantic, pe

tiarmul nordic al estuarului riului Tejo;677 790 locuitori-1991 (2 074 000 locuitori aglomeratiia urbana-1992,peste 1/5 din populatiia tiarii). Lisabona este cel mai mare centru economic al tiarii: financiar bancar,comercial, industrial (constructiie de masini, reparatiii de superpetroliere, rafinarea petrolului, industriachimica si alimentara s.a.).

ReliefulPortugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice si se prezintadiferentiiat la N si S de fluviul Tejo. Portugalia nordica este predominant muntoasa, constituita din lantiuri

paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Maro (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra deCaramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maxima de pe teritoriul tiarii: Pico de Serra, 1 991 m). Portugaliasudica este ocupata de cimpii valurite (Alentejo) si platouri joase, limitate de lantiuri muntoase, intre care, in

S, Serra de Monchique (902 m altitudine maxima) si Serra de Malhao. TIarmul (832 km) este jos si rectiliniu.Partea insulara este constituita din arhipelaguri vulcanice Azore/Aores (2 355 km), aflat la cca 1 500 km Vde Portugalia si compus din 9 insule mari (So Miguel, Pico, Faial s.a.) si Madeira (797 km), cu insulaMadeira (740,6 km), Porto Santo, Selvanges s.a., la 500 km de tiarmul african (Maroc).

Riurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana s.a.) vin din Spania.

Climatemperat-oceanica, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral si cu amplitudini in interior, cuprecipitatiii relativ bogate, care scad de la N (2 500 mm) la S (1 100 mm) si de la V la E.

Padure atlantica (in special de stejar), pasuni in zona montana mai inalta si in regiuni mai umede, iarin rest tufisuri de maquis si garriga, fauna fiind cea specifica acestor asociatiii vegetale,dar mai saraca decit inSpania.In Portugalia se afla 6 P.N. si mai multe R.N.

POPULATIIA. 10.637.713locuitori-2010 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000;1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%;sperantia de viatiala nastere(1995-96): 71,3 ani la barbatii si 78,6 ani la femei; populatiia urbana 37% (1997). Orase principale(mii locuitori-1991):Prto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada(153,0), Matosinhos (152,0), Combra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; in insula Madeira), Seixal(115,2), Setubal (103,2). Portughezi in cvasitotalitate 99%; cca 110 000 straini (africani, brazilieni s.a.).

Zonele mai dens populate sunt orasele Lisabona si Prto, cu imprejurimile (impreuna concentreaza aproape2/5 din populatiia tiarii), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coasta,regiunea Algarve. Intre regiunile maiputiin populate se inscriu cimpia Alentejo, in S, si sectorul montan din N.

Districte si regiuni

Portugalia continentala este formata din 18 districte (distritos, singular - distrito):Aveiro,Beja,Braga,Bragana, Castelo Branco, Coimbra, vora, Faro, Guarda, Leiria, Lisboa (Lisabona), Portalegre, Oporto(Porto),Santarm,Setbal,Viana do Castelo,Vila Real,Viseu.

Pe langa acestea exista doua regiuni autonome (regies autnomas): Azore (Aores) si Insulele

Madeira.Fiecare district este subdivizat mai departe in Municiipile Portugaliei.

Agricultura:

Portugalia este in mare parte rurala. Fermele din nordul tarii sunt mici, adesea avand mai putin de 2hectare. In campia Portugaliei se gasesc fermele mai mari. Culturile tipic mediteraneene de masline,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peninsula_Iberic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oceanul_Atlantic&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aveirohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bejahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bragahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bragan%C3%A7ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castelo_Brancohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coimbrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89vorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Farohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guardahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leiriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lisboahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portalegrehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oportohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santar%C3%A9mhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Set%C3%BAbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viana_do_Castelohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vila_Realhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viseuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azorehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viseuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vila_Realhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viana_do_Castelohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Set%C3%BAbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santar%C3%A9mhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oportohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portalegrehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lisboahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leiriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guardahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Farohttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89vorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coimbrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castelo_Brancohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bragan%C3%A7ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bragahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bejahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aveirohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insulele_Madeira&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azorehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oceanul_Atlantic&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peninsula_Iberic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa


4/30

smochine, struguri, migdale si citrice sunt raspandite in Algarve si Baixo Alentejo. Vita de vie si maslinele secultiva mai spre nord. Maslinele sunt folosite pentru obtinerea uleiului, componenta esentiala a conservelorde sardele.

IndustriaPortugalia este doar partial industrializata. Multe din industriile mai vechi se bazeaza peagricultura, silvicultura si pescuit, fabricarea plutei, hartiei, vinuri, ulei de masline si conservarea sardelelor.De mai multi ani industria de textila a capatat importanta la Porto, Braga si Lisabona. Prelucrarea metalelor,

constructiile si bunuurile de consum sunt printre industriile mai noi, infiintate recent. La Lisabona si la Portosunt dezvoltate indsutriile siderurgica, de constructii si chimica. La Lisabona si la Azambuja se producautovehicule. Datorita turismului a crescut recent productia de incaltaminte si de suveniruri. Mineritul siEnergia Langa Porto sunt exploatate mici zacaminte de carbune, insa majoritatea combustibililor necesaritrebuie importata. Pirita, wolframul si tungstenul sunt exploatate in cantitati mici, de asemenea se exploateazacaolina, aur, uraniu si marmura. 51% din productia de electricitate provine de la centrale termice, carefolosesc combustibilili importati, iar restul de 49% provine din hidroelectricitate, in special de pe raurile Teja,Doura si Zezere.

Silvicultura

Padurileacopera aproximativ 20% din suprafata tarii si reprezinta o parte vitala a economiei. Stejarulde pluta ocupa un sfert din paduri. Portugalia fiind pe primul loc in lume la furnizarea plutei, cu o productieanuala de aproximativ 110.000 de tone.

Pescuitul. Multe porturi mici sunt implicate in pescuitul local., cateva dintre marile porturi folosescape indepartate din cealalta parte a Atlanticului. Principala prada sunt sardelele, peste 100.000 de tone pe an,cantitati mari fiind conservate si exportate. Este important si pescuitul de ton, in special in regiunea dincoasta de sud. Codul este principala prada pe vasele mai mari.

1. Analiza diagnostic a spatiiului rural din Romania si Portugalia1.1 Indicatori la nivelul economiei nationale

Stabilirea acestor indicatori este necesara pentru a scoate in evidenta informatii privind aspecteleprincipale ale activitatii economic-sociale, cum ar fi : dimensiunea acesteia i evolutia sa in timp, proportiile

i corelatiile care se formeaza intre diversele categorii economice etc.Astfel, daca acete informatii capata o expresie cantitativa, este mult mai uor sa realizam corelati cu

celelate date detinute. De exemplu, nu este suficient sa spunem ca intr-o tara este inflatie; este necesar saexprimam sub forma cantitativa nivelul inflatiei. In felul acesta nu numai ca detinem o informatie mult mai

bogata, dar putem sa comparam nivelul inflatiei cu nivelul prognozat, cu cel din perioadele trecute, cu cel dinalte unitati teritoriale sau cu cel realizat de catre alti agenti economici. Mai mult, putem realize o corelatie cuceilalti indicatori din economie, cu modul in care acetia se influenteaza reciproc.


5/30

a) Suprafatia (km2)

Din punct de vedere teritorial, Romania are o suprafata aproape tripla fata de Portugalia, lucrufavorabil pentru o dezvoltare economica mai buna a Romaniei.

b) Populatia

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania 21.711.252 21.658.528 21.610.213 21.565.119 21.528.627 21.498.616 21.462.186

Portugalia 10.474.685

10.529.255 10.560.592 10.599.095 10.617.575 10.627.250 10.637.713

% (+/-) 207,27 205,69 204,63 204,20 202,76 202,29 201,75

Conform datelor statistice, populatia portugheza a avut o evolutie ascendenta pe parcursul celor optani analizati, atingand in anul 2010 valoarea numerica de 10637713locuitori, iar populatia romana a avut oevolutie descendenta, scazand la valoarea de 21462186 locuitori. Aceasta evolutie se poate explica si datoritanivelului de trai ridicat din Portugalia, fata de Romania, in care nivelul de trai este foarte scazut, nu exista

suficiente locuri de munca.

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Trendul populaiei

ROMANIA

PORTUGALIA

Specificare Suprafatia

(1000 ha)

Romania 23839

Portugalia 9209

% (+/-) 258,86%


6/30


7/30

d) VAB/locuitor

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008

Romania 109,6 111,5 113,6 118,2 123,3

Portugalia 103,3 138,6 148 164,7 183

In ceea ce priveste valoarea adaugata bruta pe locuitor observam o evolutie pozitiva in cazul ambelor tari.

e) Rata inflatiei

Specificare2004

(%)

2005

(%)

2006

(%)

2007

(%)

2008

(%)

2009

(%)

Romania 11.9 9.1 6.6 4.9 7.9 5.6

Portugalia 2.5 2.1 3 2.4 2.7 -0.9

0

20

40

60

80

100

120

140

160180

200

2004 2005 2006 2007 2008

VAB/locuitor

ROMANIA

PORTUGALIA


8/30

Inflatia este un dezechilibru major prezent in economia oricarei tari, reprezentat de o creteregeneralizata a preturilor i de scaderea simultana a puterii de cumparare a monedei nationale.

Rata inflatiei in perioada analizata prezinta fluctuatii, astfel ca in Romania a avut o evolutie constantapana in anul 2007 cand a atins un punct minim, rata inflatiei fiind de 4.9%, urmand ca in anul 2008 sainregistreze o crestere pana la 7.9%, iar in anul 2009 a scazut pana la 5.6%. In Portugalia rata inflatiei ainregistrat valori oscilante atingand in anul 2009 un minim de -0.9%.In anul 2006, Portugalia atinge un punctmaxim, rata inflatiei finnd de 3%. Se observa faptul ca, in perioada analizata, cea mai mare valoare a rateiinflatiei a fost in Romania in anul 2004, atingand valoarea de 11,9%. Principala cauza a acestei valori ridicateo reprezinta faptul anul 2004 a fost un an electoral, un an in care pomenile electorale nu puteau lipsi, motiv

pentru care s-a produs acest dezechilibru major. Repetare acestui fenomen in anul 2008 ne confirma faptul caperioadele electorale aduc pe piata cantitati mari de moneda nationala, fapt pentru care inflatia atinge coteridicate. Insa, la nivelul anului 2008 au aparut i primele efecte ale crizei, motiv pentru care oamenii i-auindreptat atentia spre consum. Ori, combinarea acestor doua elemente a avut efecte inflationiste, romaniirenuntand la economisire i directionand toata masa monetara in economie.

f) Rata somajului

Specificare2004

(%)

2005

(%)

2006

(%)

2007

(%)

2008

(%)

2009

(%)

Romania 8.1 7.2 7.3 6.4 5.8 6.9

Portugalia 6.7 7.7 7.8 8.1 7.7 9.6

-2

0

2

4

6

8

10

12

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata inflaiei

ROMANIA

PORTUGALIA


9/30

omajuleste termenul folosit in cazul lipsei ocupatiei platite (locurilor de munca) pentru fortele apte i

calificate corespunzator pentru munca. Acest fenomen este caracterizat prin faptul ca o parte din populatie este in

cautare a unui loc de munca. Cand aceasta situatie ia proportii apar probleme economice serioase in cadrul regiunii

sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de intretinere a omerilor.

In ceea ce priveste Romania se observa o scadere a ratei somajului pana in 2008, atingand un punctminim de 5.8%, urmand ca in anul 2009 sa inregistreze o crestere pana la 6.9%. In ceea ce privestePortugalia, aceasta a avut o evolutie ascendenta, ajungand in anul 2007 la o rata a somajului de 8,1%.omajul a cunoscut in Romania un nivel ridicat, in primul rand datorita restructurarilor existente la nivelulmarilor agenti economici. Acestea s-au facut fie datorita introducerii unor noi fluxuri tehnologice, fie datoritarorganizarii intreprinderilor sau pur i simplu prin inchiderea acestora.

In perioada analizata, Romania a inregistrat o scadere a ratei omajului in perioada 2004-2008 pe

fondul investitiilor straine care au antrenat forta de munca disponibila la nivelul economiei. Ulterior, caurmare a efectelor crizei economice din ce in ce mai acute, agentii economici nu au putut sa le contracareze,motiv pentru care au inceput disponibilizarea personalului. De asemenea, un alt motiv al creterii omajului ilreprezinta reintoarcerea in tara a romanilor care lucrau in strainatate i care datorita crizei economice suntnevoiti sa revina. In anul 2009, rata somajului a crescut, atingand un punct maxim in ambele tari, 6,9 inRomania, respectiv 9,6 in Portugalia.

g) Importuri, Exporturi, Balantia comerciala

Importuri-mii euro

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Romania 8.955 12.065 14.931 14.726 17.321 10.381

Portugalia 10.103 11.525 12.945 14.040 16.187 11.001

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata omajului

ROMANIA

PORTUGALIA


10/30

h) Exporturi-mii euroSpecificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Romania 4.796 6.657 7.683 8.277 9.921 7.486

Portugalia 5.725 6.141 7.789 8.769 9.943 7.814

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

18,000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Importuri-mii euro

ROMANIA

PORTUGALIA

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,0006,000

7,000

8,000

9,000

10,000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Exporturi-mii euro

ROMANIA

PORTUGALIA


11/30

i) Balanta comerciala

Specificare 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Romania -4.159 -5.399 -7.248 -6,448 -7,400 -2,895

Portugalia -4.378 -5.384 -5.156 -5.271 -6.244 -3.188

In ceea ce priveste schimburile internationale, importurile, exporturile si balanta comerciala se poateobserva fluctuatii ale acestora pe parcursul intregii perioada atat in Romania cat si in Portugalia.

In ceea ce priveste importurile Extra UE27 se poate observa ca importurile Romaniei sunt aproximativegale cu importurile Portugaliei. Importurile sunt influentate i de nivelul de trai al populatiei, nivel caredetermina o cretere a cererii de produse superioare i de inalta calitate, produse care nu pot fi asigurate de

piata interna. Cele mai mari valori ale importurilor s-au inregistrat la nivelul anului 2008,atat in Romania catsi in Portugalia, ele atingand pragul de 17.321 mii Euro in Romania, respectiv 16.187 mii Euro, inPortugalia.

Observam ca exporturile, la fel ca importurile, sunt aproximativ egale in ambele tari. Au aceeasi evolutieascendenta pana in anul 2008, exporturile Roamaniei ajungand la 9921 mii Euro, respective ale Portugalieila 9943 mii Euro. Urmeaza apoi un declin al exporturilor in ambele tari, in anul 2009 cand se face simtitacriza economica.Balanta comerciala are valori negative pentru ambele tari, unul din motive fiind faptul ca atat in Romania catsi in Portugalia exporturile sunt mai mici decat importurile.

-16,000

-14,000

-12,000

-10,000

-8,000

-6,000

-4,000

-2,000

0

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Balanta comerciala

PORTUGALIA

ROMANIA


12/30

1.2 Indicatori la nivelul agriculturii

a) Potentiial agricol

SUPRAFATA AGRICOLA2004 2005 2006 2007 2008

Romania 14130 14180 14039 13546 13546Portugalia 3817 3680 3588 3496 3460

TEREN ARABIL2004 2005 2006 2007 2008


VII+LIVEZI 2004 2005 2006 2007 2008Romania 429 510 469 460 375

Portugalia 660 649 645 589 585

0

5000

10000

15000

20042005

20062007

2008

AxisTitle

SUPRAFATA AGRICOLA

ROMANIA

PORTUGALIA

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2004 2005 2006 2007 2008

AxisTit

le

TEREN ARABIL

PORTUGALIA

ROMANIA


13/30

PASUNI+FANETE2004 2005 2006 2007 2008


In ceea ce priveste structura terenului pe categorii de folosinta se poate observa ca cea mai mare partea terenului agricol din Romania este destinat terenului arabil, in timp ce in Portugalia cea mai mare parte aterenului agricol este destinat pentru pasuni si fanete.

In ambele tari, se poate observa din graficele de mai sus ca cea mai mica parte a terenului arabil este

destinat pentru vii si livezi.

Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt date de conditiile climaticediferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de relief

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2004 2005 2006 2007 2008

Axis

Title

VII+LIVEZI

PORTUGALIA

ROMANIA

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2004 2005 2006 2007 2008

PASUNI+FANETE

ROMANIA

PORTUGALIA


14/30

Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt date de conditiile climaticediferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de relief.

b) suprafetie irigate

2004

(1000 ha)

2005

(1000 ha)

2006

(1000 ha)

2007

(1000 ha)

2008

(1000 ha)

Romania 327 46 96 320 257

Portugalia - 454 - 421 -

Se observa, in cazul Romaniei, o fluctuatie a suprafetelor irigate ca urmare a evolutiei conditiilor

meteorologice. Astfel, perioada 2005-2006 este o perioada abundenta in precipitatii, motiv pentru care suprafata

irigata este mult mai mica comparativ cu restul anilor analizati.

c) mecanizareTEREN ARABIL+VII+LIVEZI2004 2005 2006 2007 2008


0

100

200

300

400

500

2004 2005 2006 2007 2008

suprafee irigate

ROMANIA

PORTUGALIA


15/30

NUMAR TRACTOARE

2004 2005 2006 2007 2008Romania 171811 173043 174563 174003 174790

Portugalia - - - - -

INCARCATURA PE TRACTOR2004 2005 2006 2007 2008

Romania 54 55 54 52 52Portugalia - - - - -

Se observa faptul ca numarul de tractoare inregistreaza o cretere in perioada 2004-2008, ca urmare ainvestitiilor realizate in agricultura. Concomitent cu acesta dotare a agriculturii, apare i o reinoire a parculuide tractoare, de aici i fluctuatia ce reiese din datele statistice.

Aceasta revitalizare a agriculturii prin reinoirea numarului de tractoare se datoreaza proieteloreuropene care permit finantarea unor astfel de investitii.

In ceea ce privete incarcatura pe tractor, se contata faptul ca acesta este mult inferioara mediei

europene de 12,7 hectare/tractor.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2004 2005 2006 2007 2008

TEREN ARABIL+VII+LIVEZI

ROMANIA

PORTUGALIA

171811

173043

174563174003

174790

2004 2005 2006 2007 2008

Numrul de tractoare


16/30

d) Chimizare

IngrasamantRomania

2004 2005 2006 2007 2008

Azot(t) 270.131 299.195 252.201 265.487 279.886

Fosfat(t) 94.073 138.137 93.846 103.324 102.418

Potasiu(t) 15.800 24.060 16.837 18.405 15.661

Consum total

ngrasaminte

chimice (t)380.004 461.392

362.884387.216

397.965

Suprafatiaagricola (mii

ha)14.130 14.180

14.03913.546 13.546

Substantia

activa la ha

(kg)26,89

32,5425,85 28,59 29,38

Datele privind chimizarea arata o fluctuatie a cantitatii folosite in anii analizati. Referitor la consumul deingraaminte, se observa o fluctuatie a acestuia in perioada analizata, cea mai mare valoare fiind inregistrata

in Romania la nivelul anului 2005 cand cantitatea utilizata a fost de 461392 tone. Aceasta fluctuatie sedatoreaza i faptului ca suprafata agricola variaza.

e) efective de animale

Efective de animale

(capete)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Romania Bovine 2897000 2808000 2862000 2934000 2819000 2684000

Porci 5145000 6495000 6622000 6815000 6565000 6174000

Oi 7447000 7425000 7611000 7678000 8469000 8882000

Capre 678000 661000 687000 727000 865000 898000

Portugalia Bovine 1389000 1443000 1440800 1407270 1442800 1438700

Porci 2249000 2348000 2344000 2295450 2373800 2339700

Oi 3356000 3541000 3583000 3549000 3356100 3144600

Capre 502000 546730 551310 508900 495900 485000


17/30

Din datele prezentate mai sus reiese faptul ca efectivele de animale au o valoare oscilanta in perioadaanalizata.

Conform datelor obtinute se observa ca cea mai mare pondere o are efectivul de oi atat pentruPortugalia cat i pentru Romania iar cea mai mica pondere efectivul de capre.

In ceea ce privete bovinele, numarul de capete existente la nivelul Romaniei este de 2 ori mai maredecat cel existent la nivelul Portugaliei. Aceeai proportie se pastreaza i in ceea ce privete efectivul de oi side porci.

f) animale la 100 ha

Animale la 100 ha = (numarul de animale pe fiecare specie/suprafata agricola)*100

Animale la 100 ha 2004 2005 2006 2007 2008

Romania

(Capete la

100 ha)

Bovine 20.50 19.80 20.39 21.66 20.81

Porci 36.41 45.80 47.17 50.31 48.46

Oi 52.70 52.36 54.21 56.68 62.52

Capre 4.80 4.66 4.89 5.37 6.39

Portugalia

(Capete la

100 ha)

Bovine 36.38 39.21 40.15 40.25 41.69

Porci 58.92 63.80 65.32 65.65 68.60

Oi 87.96 96.22 99.86 101.51 96.99

Capre 13.15 14.85 15.36 14.55 14.33

Maximul atins de Romania in ceea ce privete numarul de animale la 100 ha a fost :

- la Bovine de 20.81 in anul 2008;

- la Caprine de 6.39 in anul 2008;

- la Porcine de 50.31 in anul 2007;

- la Ovine de 62.52 in anul 2008.Se poate observa faptul ca la capre Portugalia are de aproximativ de 3 ori mai multe capete la 100 de

ha, iar la bovine, porci si oi Portugalia are de aproximativ 2 ori mai multe capete la 100 de ha.


18/30

2. Managementul fondurilor europene pentru dezvoltare rurala inRomania si in Portugalia

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala contribuie la promovarea uneidezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, venind in completarea politicilor de piata si de sustinere aveniturilor aplicate in cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune in

domeniul pescuitului.

Obiective FEADR:- Imbunatatirea competitivitatii agriculurii si siviculturii prin sprijinirea restructurarii,

dezvoltarii si inovatiei;- Imbunatatirea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;- Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor

economice.

Principalele fonduri europene ce pot si accesate in vederea obtinerii unei dezvoltari rurale durabile astatelor member ale Uniunii Europene sunt:

Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2009;Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013;Fondul European pentru Garantare in Agricultura.

Politica de dezvoltare rurala se bazeaza, in principal, pe trei instrumente juridice: orientarilestrategice ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rurala, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentrudezvoltare rurala acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si

regulamentul de punere in aplicare al Comisiei.Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) are ca scop cresterea

competitivitatii in sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural si imbunatatirea calitatii vietii in zonele ruraleprin promovarea diversitatii activitatilor economice.

Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastrich in 1992 pentru a furniza contributiafinanciara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura detransport. Fondul este rezervat Membrelor care au introdus programul de convergenta si al caror PIB pe

locuitor este sub 90% din media Comunitatii. In present acopera Spania, Grecia, Irlanda si Portugalia. Fondulde coeziune nu co-finanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale.1

Politica de coeziune, in noua sa forma, are trei obiective: Convergenta (sprijinind regiunile ramase inurma din punct de vedere al dezvoltarii economice), Competitivitate Regionala si Ocuparea fortei de munca(sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea tintelor AgendeiLisabona) si Cooperare Teritoriala Europeana (promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriucomunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE). Ultimulobiectiv va avea trei axe de actiune, si anume: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala.Romania, ca viitoare beneficiara a fondurilor structurale, este eligibila pentru toate cele trei instrumente si

pentru doua dintre obiective - Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.

Alocarea Fondurilor Structurale si de Coeziune

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,668 miliarde Euro,din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale in cadrul obiectivului Convergenta,

6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului

Cooperare Teritoriala Europeana (inclusiv transferurile la IPA si ENPI, Instrumentul de Pre-Aderare si

1http://www.caravanafs.ccina.ro/PDF/ghid_institutii.pdf


19/30

Instrumentul European de Vecinatate si Cooperare). Pentru urmatorii 7 ani (2007-2013), Romania a pregatit

o serie de documente strategice si operationale pentru a stabili prioritatile de dezvoltare ale Romaniei si

pentru a define alocarea fondurilor comunitare pe fiecare obiectiv in parte.

Planul Natiional de Dezvoltare (PND) cuprinde strategia nationala de dezvoltare a Romaniei. In

acest document, finalizat la sfaraitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, actiunile planificate

si sursele de finantare din perspective multi-anuala.

Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) are la baza Planul National de Dezvoltare siidentifica legatura dintre prioritatile nationale si regionale si proritatile comunitare sustinute de Comisia

Europeana. In CSNR se specifica alocarea anuala a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare

instrument sip e fiecare program operational.

Programele Operationale (PO)sunt documentele ce identifica, pentru fiecare obiectiv strategic din

CSNR, axele prioritare si domeniile de interventie, furnizand detalii despre finantarea nationala publica si

private si co-finantarea de la Unitatea Europeana.

Fiecare Program Operational este completat de un Program Complement, documente ce nu sunt

supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind proiectele si cheltuielileeligibile, potentialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autoritatilor etc.2

Asistenta financiara nerambursabila complementara in cadrul Politicii Agricole Comune aUniunii Europene insumeaza 8,022 miliarde Euro acordandu-se Romaniei prin Fondul European deDezvoltare Rurala. Prioritatile au fost stabilite prin Planul National Statregic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.

Orientarile strategice ale Uniunii identifica domeniile importante pentru indeplinirea prioritatiilorcomunitare, impreuna cu o serie de optiiuni pe care statele membre le-ar putea integra in planurile strategice

natiionale si in programele lor de dezvoltare rurala. Planurile strategice natiionale transpun orientarile incontextul natiional, tiinand cont de necesitatiile regiunilor, si sunt puse in aplicare prin intermediulprogramelor de dezvoltare rurala.

Pentru o cat mai buna gestionare a acestor fonduri europene in Romania sunt implicate o serie deinstitutii si organisme, dintre acestea fac parte:

Autoritatea de management Organismul intermediar Beneficiarul

Autoritatea de plata Autoritatea de certificare Autoritatea de audit

Autoritatea de management este autoritatea publica natiionala, regionala, locala sau unorganism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia saumai multor programe operatiionale. In Romania aceasta autoritate este reprezentata de

2http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm


20/30

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; in timp ce in Portugalia este reprezentatMinisterul Agriculturii, Alimentatiei si Mediului Inconjurator.

Organismele intermediare sunt institutiiile desemnate de autoritatiile de management,

care, prin delegare de atributiii de la acestea si/sau de la autoritatiile de plata, implementeazaoperatiiunile din programele operatiionale.

Autoritatiile de management si/sau autoritatiile de plata raman responsabile pentruindeplinirea corespunzatoare a atributiiilor delegate, precum si a operatiiunilor finantiate

prin instrumentele structurale.In Romania organismele intermediare sunt reprezentate Agentiia de Platii pentru

Dezvoltare Rurala si Pescuit, dar si de Agentiia de Platii si Interventiie pentruAgricultura.

Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori privat,responsabil cu executiia proiectelor sau a operatiiunilor finantiate.

Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si inainteazacatre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele aferente FondurilorStructurale si Fondului de Coeziune.

In Romania acest organism este reprezentat de catre Ministerul Finantielor Publice. Desifondurile structurale pentru Portugalia fac parte din bugetul UE, modul in care sunt cheltuite se

bazeaza pe un sistem de responsabilitate partajata intre Comisia Eropeana si autoritatile nationale:- Comisia negociaza si aproba programele de dezvoltare propuse de statele member si aloca

resurse;- Tarile/regiunile UE gestioneaza programele, le implementeaza si selectioneaza proiecte,

pe care le monitorizeaza si le evalueaza;- Comisia participa la monitorizarea programului, angajeaza si achita cheltuielile aprobate

si verifica sistemele de control.3

Autoritatea de audit este reprezentata in Romania de catre Autoritatea de Audit dincadrul Curtiii Romane de Conturi.

In Portugalia a fost infiintiata Retieaua Rurala Natiionala (RRN) care functioneaza din

martie 2009. Scopul acesteia este crearea de conditii favorabile pentru sporirea dezvoltariirurale, prin rolul active acordat tuturor participantilor implicate in acest proces.

Unitatea de Sprijin a Retielei (USR) a RRN se afla in cadrul Ministerului Agriculturii,Dezvoltarii Rurale si Pescuitului (MADRP), la Directiia Generala Agricultura si DezvoltareRurala (DGADR). Exista, totusi, extensii ale acestei structuri in cadrul fiecarei DirectiiiRegionale pentru Agricultura din Portugalia si in fiecare Secretariat Regional pentruAgricultura din regiunile autonome.

Activitatii ale Retelei Rurale Nationale ( RRN)Programul RRN este implementat printr-un plan de actiiune aprobat de Autoritatea de

Gestionare. Planul de actiiune aprobat este pus in practica prin planuri de activitate anuale.Programul anual de activitate include urmatoarele prioritatii:

Competitivitatea, inovatiia, antreprenoriatul si gestionarea afacerilor;Turismul rural;

3http://ec.europa.eu/regional_policy/financial/index_ro.cfm


21/30

Agricultura;Mediu si planificare;Calitatea vietiii si asigurarea asistentiei sociale;Cooperarea;Guvernantia;Implementarea si evaluarea politicilor;Informatiia si diseminarea informatiiei referitoare la PDR-uri si ajutor auxiliar asigurat

zonelor rurale, inclusiv identificarea noilor tehnologii si a bunelor practici.

3. Analiza gradului de accesare al FEADR in Romania si statulmembru UE.

Intr-o analiza comparativa a datelor din tabelele privind gradul de accesare al FEADR din

Romania si din Portugalia pot fi observate o serie de disparitatii in ceea ce priveste proportiiile in

care aceste fondurile destinate dezvoltarii spatiiului rural din cele doua tiari, fonduri ce au fost

accesate in perioada 20072009.

In Romania din totalul de 8,124 mld euro au fost accesatii in aceasta perioada doar

620,178 mil euro,in timp ce in Portugalia din totalul de 4,059 mld euro au fost accesatii circa

625,034 mld euro.

Din datele existente la nivelul Retielei Europene pentru Dezvoltare Rurala reiese faptul

ca exista disparitatii majore intre cele doua tiari, in ceea ce priveste gradul de aceesare al

sprijinului financiar alocat de catre Uniunea Europeana prin intermediul FEADR. Aceste

disparitatii sunt vizibile si daca este analizata fiecare axa a FEADR, dar si fiecare masura ce

compune o anumita axa a FEADR.

AXA MASURA ROMANIA PORTUGALIA111 0% 0,2%

112 1,8% 1,7%113 0% 33,5%114 0% 0%115 0% 0%121 12% 1,7%122 0% 0%123 3,7% 0,6%

124 0% 0,0%30


22/30

A

X

A

1

125 0% 4,3%126 0% 0%131 0% 0%132 0% 0%133 0% 0%141 1,9% 0%142 0% 0%

143 0% 0%144 0% 0%Total Axa 1 4,4% 3%

A

X

A

2

211 15% 35,2%212 6,9% 44,1%213 0% 0%214 14,5% 45,4%215 0% 0%216 0% 0%221 0% 38,7%222 0% 0%223 0% 0%224 0% 0%225 0% 3,3%226 0% 0%227 0% 0%

Total Axa 2 11,6% 34,1%

A

X

A

3

311 0% 0%312 0,6% 0%313 0,2% 0%321 0% 0%

322 15 0%323 0% 0,5%331 0% 0%341 0% 0%

Total Axa 3 0,8% 0,1%A

X

A

4

411 0% 0%412 0% 0%413 0% 0%421 0% 0%431 0% 4,6%

Total Axa 4 0% 0,9%511 0,4% 5,7%611 49,1% -

TOTAL 7,7% 15,4%


23/30

3.1AXA 1 Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si ferestier

-Portugalia-

-Romania-

La nivelul Romaniei nu a fost depus in perioada 2007 - 2009 niciun proiect care vizeaza obtiinerea de

fonduri structurale prin intermediul masurii 111 - Formare profesionala, informare si difuzare decunostintie; in timp ce in Portugalia aceste fonduri, aferente acestei masuri, au fost accesate in proportiie de0,02%.

Masura 111 are ca obiective specifice cresterea calitatiii managementului la nivel de ferma,restructurarea si modernizarea in sectoarele de procesare si comercializare pentru produsele agricole si


24/30

forestiere. Imbunatatiirea si dezvoltarea competentielor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate inactivitatii forestiere pentru practicarea unui management durabil al padurilor in vederea cresterii suprafetielorforestiere, prelucrarii lemnului si valorificarii eficiente a produselor padurii.

In ceea ce priveste masura 112 Instalarea tinerilor fermieri, aceasta a fost accesata in proportiie1,7% in Portugalia, spre deosebire de Romania, unde a fost accesta doar in proportiie de 1,8%. Aceasta are caobiectiv specific cresterea veniturilor exploatatiiilor conduse de tinerii fermieri.

Pentru masura 121 Modernizarea exploatatiiilor agricole situatiia se prezinta astfel: la nivelul

Romaniei au fost accesatii aproximativ 12% din total fonduri FEADR destinate acestei masuri, in timp ce inPortugalia gradul de accesare a fost de 1,7%. Aceasta masura are ca obiective principale:

introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiiei, ajustareaprofilului, nivelului si calitatiii productiiei la cerintiele pietiei, inclusiv a celei ecologice, precum si producereasi utilizarea energiei din surse regenerabile;

adaptarea exploatatiiilor la standardele comunitare;cresterea veniturilor exploatatiiilor agricole sprijinite; sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii

fenomenului de asociere.

Masura 122 Imbunatatiirea valorii economice a padurii a fost accesata in proportiie de

0% in Portugalia, iar spre deosebire in Romania nu a fost deloc accesata, cu toate ca Romania se confrunta cu un

grad mare de defrisari. Aceasta masura are ca obiectiv principal cresterea numarului de proprietari de padure

care imbunatatiesc valoarea economica a padurii la nivel de exploatatiie forestiera; cresterea suprafetielor ocupate

de pepiniere particulare.

Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere a fost accesata in

proportiie de 3,7% in Romania, iar in Portugalia aproximativ 0,6%.

Masura 125 - Imbunatatiirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea

agriculturii si silviculturii are ca obiectiv specific cresterea eficientiei activitatiii agricole prin imbunatatiirea

aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate si a fost accesata in proportiie de 4,3%

spre deosebire de Romania unde nu a fost deloc accesata.

Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzistentia este masura situata pe locul doi ca

grad de accesare in Romania, respectiv 1,9%; in timp ce in Portugalia aceasta masura nu a fost deloc accesata.

Masura are ca obiective cresterea volumului productiiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-

subzistentia sa devina viabile economic si diversificarea productiiei in functiie de cerintiele pietiei si introducerea de

noi produse.

Infiintiareagrupurilor de producatori Maura 142 nu a fost accesate in niciuna dintre cele doua

tiari. Cu toate ca obiectivul sau principal este incurajarea infiintiarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si

silvic in vederea obtiinerii de produse de calitate care indeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea

unor tehnologii de productiie unitare si sprijinirea accesului la piatia a propriilor membri.

Aditiional la aceste masuri ce fac parte din Axa 1 - Cresterea competitivitatiii sectoarelor agricol si

forestier, Portugalia a mai accesat o masura care in Romania nu a fost promovata ca facand parte din Planul

Natiional de Dezvoltare Rurala 20072013. Aceasta masura este:

Masura 113Pensionare timpurieaccesata in proportiie de 33,5%;


25/30

3.2Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

-Portugalia-

-Romania-

In cazul Axei 2 Imbunatatiirea calitatiii mediului si a zonelor rurale poate fi constat un

interes major, astfel ca in ambele tiari analizate gradul de accesare este superior celui aferent Axei 1.


26/30

Masura 211 Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane a fost accesata la

nivelul Romaniei in proportiie de 15%, iar in cazul Portugaliei in proportiie de de 35,2%.

Opusul masurii 211 este masura 212 Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decat

cele montane; masura ce a fost accesata in proportiie de 6,9% in Romania si 44,1% in Portugalia.

Cu toate a principalul obiectiv al masurii 214 Platii de agro mediu este reprezentat de dezvoltarea

durabila a spatiiului rural prin incurajarea utilizatorilor de terenuri sa introduca sau sa continue metodele deproductiie agricola compatibile cu protectiia si imbunatatiirea mediului, a biodiversitatiii, apei, solului,

peisajului rural, aceasta a fost accesata doar in proportiie de 14,5% in Romania si de 45,4% in Portugalia.

Fondurile puse la dispozitiie prin intermediul masurii 221 Prima impadurire a terenurilo

agricole, in Romania nu au fost deloc accesate, in timp ce in Portugalia au fost accesate in proportiie de 38,7%.

La fel ca si in cazul axei 1, exista anumite masuri care in cazul Romaniei nu au fost incluse in Planul

Natiional de Dezvoltare Rurala, dar au fost incluse in cazul Portugaliei, acestea este:

Masura 225Platii pentru padure mediucu o pondere de3,3%

3.3AXA 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificareaeconomiei rurale

-Romania-


27/30

-Portugalia-

Din totalul fondurilor alocate prin FEADR Axei 3 Imbunatatiirea calitatiii vietiii in zonele

rurale si diversificare economiei rurale au fost accesate doar in proportiie de 0,8% in Romania si 0,1%in Portugalia.

Masura care a fost cea mai accesata in ambele tiari este Masura 322 - Renovarea, dezvoltareasatelor, imbunatatiirea serviciilor de baza pentru economia si populatiia rurala si punerea in

valoare a mostenirii rurale; in Romania procentul accesarii este de 1%, iar in Portugalia de 0%.Pe locul secund se afla masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro

intreprinderi, cu o proportiie de 0,6% in Romania si de0% in Portugalia.

Iar pe ultimul loc se situeaza masura 313 Incurajarea activitatiilor turistice,in Romania cu un

procent de 0,2%, iar in Portugalia 0%.La fel ca si in cazul axei 1 si 2, exista anumite masuri care in cazul Romaniei nu au fost incluse in Planul

Natiional de Dezvoltare Rurala, dar au fost incluse in cazul Portugaliei, acestea este:

Masura 323Conservarea si abgradarea patrimoniului rural acesta are o pondere de0,5%


28/30

3.4AXA 4- Axa Leader

-Portugalia-

-Romania-

O mare diferentia intre cele doua tiari este resimtiita in cazul Axei 4 Promovarea

initiativelor locale de tip Leader, adica in Romania din totalul de 188.059.896 euro nu a fost

acordata finantiare pentru niciun proiect, in timp ce in Portugalia au fost accesatii circa 0,9% adica

397,741,509.00 euro din totalul de 496,622,278.84 euro.

Obiectivele strategice ale acestei axe sunt:

- promovarea potentiialului endogen al teritoriilor;- imbunatatiirea guvernantiei locale.


29/30

4.Propuneri pentru imbunatatirea managementului fonduriloreuropene pentru dezvoltare rurala in vederea cresterii gradului

de accesare

In urma studiului comparativ efectuat intre cele doua tari, Portugalia i Romania, am

remarcat faptul ca Portugalia este o tara in care agricultura este puternic dezvoltata, in primul

rand in ceea ceprivete dotarea tehnica.

Astfel, se poate afirma ca Portugalia este una dintre cele mai importante tari ale Uniunii

Europene, ocupand aproximativ 11,33% din suprafata acesteia, iar prin pozitia geografica de

care beneficiaza, reprezinta un important nod comercial. Politica agricola comnua a fost mult mai

bine implementata in Portugalia fata de Romania.

In ceea ce privete comparatie referitoare la gradul de accesare al fondurilor europene

destinate dezvoltarii rurale in cele doua tari, poate fi observant faptul ca Portugalia a accesat in

perioada 2007 2009 circa 16,3% din totalul fondurilor puse la dispozitie de UE, in timp ce la

nievelul Romaniei gradul de absorbtie al acestor fonduri este de doar 7,7%.

La nivelul Romaniei principala problema care i-a impiedicat pe majoritatea agricultorilor

sa acceseze banii oferiti de UE, prin intermediului Fondului European pentru Dezvoltare Rurala,

este reprezentata de lipsa banilor de care acetia au nevoie pentru a putea cofinanta proiectul. De

exemplu pentru ca proiectul unui agricultor sa poate fi finantat prin intermediul Masurii 121

Modernizarea exploatatiilor agricole, agricultorul in cauza trebuie sa aiba 50% din valoare

proiectului.

Pentru a creste nivelul de accesare al fondurilor europene propun sa fi eavute in vedere, inmod diferentiat etapele specific din viata unui proiect de investitii. Astfel pentru etapa defundamentare si elaborare a proiectelor propun:

- Optimizarea modului de identificarea prblemelor si stabilirea sistemului de nevoi;- Analiza detaliata a problemelor si a caracteristicilor acesteia;- Definirea corespunzatoare a modului in care se defines scopul si obiectivele proiectelor;- Dezvoltarea unui model de comunicare si diseminarea a informatiilor leate de

posibilitatile de accesare a fondurilor;- Definirea unor porceduri concrete care sa elimine, pe cat posbil, lipsa de uniformitate si

coerenta in aprecierea (punctarea) proiectelor, in procesul de evaluare a propunerilor.

Pentru etapa de implementare si evaluare a poriectelor pot fi avute in vedere urmatoarele:- Simplificarea documentatiei necesare a fi dispuse in cadrul sicitarii de finantare;- Reorganizarea procesului de evaluare a documentatiei de proiect prin gruparea unor etape;- Eliminarea pe cat posibil, a sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene inchise si

transformarea lor in sesiuni cu depunere continua;- O mai buna strategie de comunicare pe durata de implementare in ceea ce priveste

calendarul de lucru;- Eliminarea elementelor birocratice inutile;


30/30

- Optimizarea sistemului de urmarire a progresului proiectului prin intermediul rapoartelor.Un alt impediment care a stat la baza cotei reduse de accesare a fondurilor europene pana la

nivelul anului 2012 a constat si in gradul mare de faramitare al terenuli agricol. Metoda care arputea contribui la reducerea gradului de faramitare a terenului agricol, ar putea fi transferulparcelelor ce apartin unu mic agricultor, catre o exploatatie agricola de dimensiuni mari, urmandca la sfarsitul fiecarui an agricol micul agricultor sa primeasca o anumita cota stabilita princontract, din totalul productiei obtinute pe hectar.

Date post:	15-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	ruxy-spirleanu
View:	34 times
Download:	0 times

Strategii Si Politici de Dezvoltare Rurala

Documents