German Economic Team Moldova
Serie de documente de politici [PP/01/2013]
Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politicilor
Ricardo Giucci, Robert Kirchner
Berlin/Chișinău, Aprilie 2013
Despre German Economic Team Moldova ("GET Moldova")
German Economic Team Moldova ("GET Moldova") activează în Moldova din anul 2010 și consultă Guvernul Republicii Moldova și alte autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de probleme de politici economice și dezvoltarea sectorului financiar. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de Oficiul Federal Extern German.
German Economic Team Moldova ("GET Moldova") c/o BE Berlin Economics GmbH Schillerstr. 59 D-10627 Berlin Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0 Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9 [email protected] www.get-moldau.de
© 2013 German Economic Team Moldova
Toate drepturile sunt rezervate.
Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politice
Sumar executiv
În anul 2012 deficitul contului curent a înregistrat 7,0% din PIB, astfel a continuat vechea
tradiție a deficitelor mari. Într-o publicație recentă am indicat că un astfel de nivel nu este
compatibil cu o stabilitate externă pe termen mediu. Mai mult decât atât, există motive
întemeiate de a anticipa o creștere continuă a deficitului de cont curent. Fără îndoială, pe
termen scurt, recuperarea economică anticipată va contribui la mai multe importuri și la un
deficit mai înalt. De asemenea, pe termen mediu, transferurile curente scăzute și în special
remitențele scăzute vor avea tendința să majoreze mărimea deficitului. Prin urmare, problema
deficitului de cont curent are o importanță cantitativă ce prezintă o provocare pentru decidenții
de politici.
În ultimii ani, politica macroeconomică a fost foarte prudentă. Banca Națională a Moldovei
permite leului să fluctueze în raport cu toate monedele internaționale majore și se
concentrează, cu mult succes, pe stabilizarea ratei inflației. Guvernul a implementat o
consolidare fiscală remarcabilă; în anul 2013, deficitul bugetar va înregistra doar 2,0% din PIB.
Prin urmare, deficitul de cont curent nu persistă din cauza politicii macroeconomice, ci în pofida
unui mixaj foarte adecvat de politici. În termeni de politici aceasta presupune că pe viitor nu
vor fi admise politici expansioniste, deoarece astfel de politici ar continua să destabilizeze
situația externă, iar problema deficitului de cont curent ar putea deveni foarte severă.
Aceasta presupune că problemele structurale sunt de învinuit pentru lipsa competitivității
internaționale a economiei moldovenești, după cum indică deficitul de cont curent înalt. Pentru
a recăpăta stabilitatea externă, decidenții de politici trebuie să se concentreze asupra
problemelor structurale. În opinia noastră, două probleme de pe lista cu teme pentru acasă ale
Guvernului, o listă lungă, dar cu siguranță nu nouă, merită cea mai mare atenție. În primul
rând, este crucială atragerea ISD în agricultură și industria prelucrătoare, deoarece are un
efect pozitiv dublu. ISD oferă nu doar o sursă de finanțare pentru deficitul de cont curent, ci
sporește și productivitatea exporturilor nete, prin urmare reduce deficitul de cont curent pe
termen mediu. În al doilea rând, economisirile naționale ale Moldovei sunt prea joase și trebuie
majorate, pentru a reduce deficitul de cont curent. Guvernul și Banca Națională ar trebui să
schițeze și să implementeze măsurile ce ar conduce la economisiri mai mari în sectorul privat.
Autori
Ricardo Giucci [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 0
Robert Kirchner [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 2
Mulțumiri
Aducem mulțumiri către Adrian Lupușor de la Expert Grup și către Woldemar Walter pentru
suportul de date și comentariile valoroase.
Conținut
1. Introducere ....................................................................................................... 1
2. Deficitul de cont curent: Viziunea agregată și analiza de sustenabilitate ................... 1
3. Deficitul de cont curent: Viziunea dezagregată ...................................................... 3
4. Implicațiile politicilor: Cât de severă este necesitatea de acțiune a politicii? .............. 9
5. Implicațiile politicilor: Politica macroeconomică ................................................... 10
6. Implicațiile politicilor: Reforme structurale .......................................................... 12
7. Concluzii ......................................................................................................... 13
Referințe .................................................................................................................... 14
Anexa 1: Balanța de plăți a Republicii Moldova (2009 – 2012) ........................................... 15
Anexa 2: Distribuția detaliată a transferurilor curente (2009 – 2012) ................................. 16
1
1. Introducere
În mod obișnuit, deficitul de cont curent al Moldovei este înalt, și anul 2012 nu este
o excepție, așa cum deficitul a înregistrat 7% din PIB. În acest sens, întrebarea
cheie ține de sustenabilitatea deficitului: este aceasta o situația sustenabilă, sau
sunt necesare ajustări majore de politici pentru a recăpăta stabilitatea externă? Ne-
am confruntat cu această întrebare empirică într-o notă tehnică recentă1 și am
ajuns la concluzia că deficitul de cont curent este prea mare, astfel nu este
sustenabil. Această observație conduce la următoarea întrebare: Care sunt
implicațiile unui deficit de cont curent nesustenabil pentru elaborarea politicilor?
Obiectivul acestui document este de a răspunde la această întrebare de politici.
Structura documentului este după cum urmează. În secțiunea 2 oferim o privire
agregată asupra subiectului și revizuim analiza de sustenabilitate, după cum a fost
realizată în publicația TN/01/2013. În continuare, în secțiunea 3 este oferită o
viziune dezagregată a contului curent, cu intenția de a aduce mai multă claritate
despre structura și natura deficitului. Secțiunile 4 și 6 abordează implicațiile
politicilor, atât la nivel macroeconomic cât și cu privire la agenda structurală. În
încheiere, este prezentată secțiunea 7.
2. Deficitul de cont curent: Viziunea agregată și analiza de sustenabilitate
În trecut, Moldova a înregistrat deficituri de cont curent înalte și persistente, după
cum demonstrează figura 1:
1 Vedeți Nota Tehnică TN/01/2013 „ Durabilitatea conturilor curente din Moldova: Rezultate empirice”, http://get-moldau.de/download/technicalnotes/GET Moldova_TN 01 2013_en.pdf
2
Figura 1
Balanța contului curent în Republica Moldova (1996T1:2012T4)
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Notă: Graficul indică raportul dintre contul curent și PIB pentru ultimele 4 trimestre
După cum indică figura 1, este evident că balanța contului curent a suferit
schimbări drastice de-a lungul timpului, variind între un deficit maxim de circa 20%
din PIB și până la o poziție echilibrată (pe termen scurt). În anul 2012 deficitul a
înregistrat 7,0% din PIB, o valoare ce generează întrebarea ce ține de
sustenabilitatea externă. În Nota Tehnică TN/01/2013 am oferit o evaluare empirică
a sustenabilității deficitului de cont curent în Republica Moldova pe termen mediu și
lung, utilizând trei cadre de contabilitate diferite:
• Abordarea plafonului simplu: Este deficitul de cont curent acoperit pe deplin
de intrările nete de ISD?
• Abordarea intertemporală a solvabilității: Este raportul dintre datoria externă
și PIB stabil?
• Abordarea de portofoliu: Este raportul dintre datoria externă și PIB stabil,
având în vedere necesitățile economiei de a acumula rezerve de valută
străină?
Rezultatele evaluării sunt prezentate în Tabelul 1.
% din
PIB
3
Tabelul 1
Evaluarea comparativă a sustenabilității contului curent
Abordare Valoarea țintă
pentru DCC
Valoarea recentă a
DCC
Evaluare
Plafon simplu -1,5% din PIB -7,0% din PIB Negativă
Solvabilitate
intertemporală
-6,2% din PIB -7,0% din PIB Ușor negativă
Portfoliu -4,4% din PIB -7,0% din PIB Negativă
Sursa: Nota tehnică TN/01/2013, inclusiv o actualizare a valorii recente a deficitului de cont curent.
Toate trei cadre de contabilitate indică un raport țintă pentru o balanță sustenabilă
a contului curent între -1,5% la -6,2% din PIB, în dependență de metoda concretă.
Cea mai recentă valoare de -7,0% din PIB nu se încadrează în acest interval, deși
cu o marjă nu foarte vastă. Prin urmare, din punct de vedere macroeconomic
deficitul de cont curent nu pare a fi foarte sustenabil.
Concluzie: Evaluarea cantitativă cu utilizarea diferitelor metode generează unele
îndoieli cu privire la sustenabilitatea deficitului de cont curent al Republicii Moldova.
3. Deficitul de cont curent: Viziunea dezagregată
Scopul principal al acestui document de politici este de a oferi recomandări de
politici concrete privind abordarea deficitului de cont curent al Moldovei, în special
despre modul de a atinge o poziție pe larg sustenabilă. Cu toate acestea, pentru
formularea recomandărilor de politici este relevantă nu doar viziunea agregată
prezentată în secțiunea 2; la fel de importantă este analiza dezagregată a poziției
contului curent, a componentelor individuale și a surselor acestuia. Această
secțiune abordează o astfel de analiză dezagregată.
3.1 Analiza structurii deficitului de cont curent
Nota Tehnică TN/01/2013 menționată mai sus a tratat titlul despre balanța contului
curent într-un cadru contabil macroeconomic relativ simplu. Cu toate acestea,
contul curent este format din mai multe sub-conturi ce reflectă diferite tranzacții
economice între rezidenți și nerezidenți, și merită de a fi privite individual pentru a
obține observații economice mai profunde.
4
Figura 2
Structura contului curent al Moldovei
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Figura 2 prezintă evoluția componentelor principale ale deficitului de cont curent,
inclusiv deficitul agregat. Pot fi făcute o serie de observații interesante.
În mod obișnuit, balanța comerțului cu bunuri și servicii este în deficit major. Deși
istoric au fost atinse valori și mai joase de -50% din PIB, deficitul curent de 40,6%
continuă să fie extrem de înalt.
Balanța veniturilor ce înregistrează tranzacțiile financiare aferente venitului obținut
din muncă, ISD, portofoliu, și alte investiții, în mod tradițional este în surplus
(11,4% din PIB în 2012).
Transferurile curente (transferuri unilaterale, ce includ remitențele angajaților,
ajutoare și granturi, asistență oficială) sunt, în mod tradițional, în surplus vast,
înregistrând 22,1% din PIB în 2012. Aici, o analiză mai detaliată arată că aproape
jumătate din aceste transferuri (10,4% din PIB) vin în formă de remitențe ale
angajaților.
% din PIB
5
Figura 3
Defalcarea transferurilor curente
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Defalcarea de mai sus dovedește că în pofida faptului că balanța veniturilor și a
transferurilor curente sunt în surplus în mod persistent și semnificativ, în mod
obișnuit, balanța contului curent este în deficit. Aceasta plasează întrebarea ce ține
de stabilitatea contului curent, deoarece este probabil că surplusurile la balanța
veniturilor și a transferurilor curente sunt factori temporari, ce nu se vor extinde pe
termen lung.
Cât ține de declinul potențial al remitențelor angajaților de-a lungul timpului, un
contraargument des prezentat este că în cazul scăderii remitențelor, balanța
comercială va fi îmbunătățită prin intermediul a două efecte:
o Efectul direct: Va avea loc o scădere a importurilor, în special a importurilor de
consum. Într-adevăr, în Moldova există o corelație empirică înaltă între
remitențe și importuri. Cu toate acestea, cercetările empirice pentru alte țări
estimează că o scădere de 1 USD a remitențelor va reduce importurile cu doar
0,13 – 0,2 USD (vedeți Karapetyan/Harutyunyan (2013) și Khan et al. (2007)
pentru mai multe detalii)
o Efectul indirect: O îmbunătățire a balanței comerciale printr-o rată reală de
schimb mai slabă, deoarece mai puține intrări financiare în formă de remitențe
vor reduce aprecierea (de obicei observabilă) ratei reale de schimb.
Detectarea și cuantificarea în mod empiric a impactului general al ambelor efecte
asupra țărilor individuale este foarte dificil (vedeți Jovičić/Mitrović, 2006, pentru
Serbia). După câte cunoaștem, un astfel de studiu cuprinzător pentru Moldova nu
există.
6
Concluzie: Pe termen mediu, reducerea anticipată a surplusurilor balanței
veniturilor și transferurilor curente va aduce mai multe griji în ceea ce privește
nesustenabilitatea deficitului de cont curent. Aceasta consolidează nevoia de acțiuni
de politici.
3.2 Analiza surselor deficitului de cont curent
Deficitul de cont curent doar indică faptul că îndatorarea externă (netă) a unei țări
a crescut de-a lungul unei perioade. Acesta nu este un lucru negative per se, în
special dacă resursele atrase de mai sus sunt utilizate pentru investiții productive.
Prin urmare, întrebarea cheie este: Pentru ce este utilizată datoria externă
adițională? Este aceasta pentru finanțarea investițiilor productive („cazul bun”) sau
pentru consum privat („cazul rău”).
Acest raționament ne aduce la identitatea economică standard ce indică faptul că
balanța contului curent este egală cu decalajul dintre economisirile naționale (E) și
investițiile naționale (I), atât publice cât și private.
Figura 4 prezintă evoluția economisirilor naționale ale Moldovei și a investițiilor de-a
lungul timpului.
Figura 4
Economisirile și investițiile Moldovei
Sursa: Banca Mondială Notă: Sunt indicate economisirile brute (venitul național + transferuri nete – consum)
În Moldova, pe tot parcursul perioadei prezentate, investițiile au fost mai mari decât
economisirile, ceea ce repetă în mod simplu mesajul din figura 1 despre existența
7
deficitului de cont curent pentru acea perioadă. Cu toate acestea, din analiza
individuală a comportamentului E și I pot fi detectate câteva dinamici interesate.
După vârful atins în 2007, până recent, ambii indicatori au arătat o tendință clară
de declin.
Deși până la acest vârf deficitul de cont curent în creștere a fost însoțit de investiții
în creștere (având în vedere economisirile mai mult sau mai puțin stabile), evoluțiile
viitoare de după 2007 au prezentat o situație mai calmă. Investițiile, în special, nu
s-au restabilit după căderea drastică din 2009.
Pentru a obține perspective adiționale asupra naturii și performanței E și I, analizăm
nivelul economisirilor și investițiilor Moldovei în cadrul unei comparații dintre țările
din regiune:
Figura 5
Comparația ratelor de economisire la nivel internațional (% din PIB, 2011)
Sursa: Banca Mondială Notă: Sunt indicate economisirile brute (venitul național + transferuri nete – consum)
Figura 5 prezintă faptul că rata de economisire a Moldovei este foarte scăzută față
de contextul regional, plasându-se la coada grupului de țări similare. Prin urmare,
problema structurală a economisirilor naționale scăzute (ce implică consum
deosebit de înalt) poate fi considerată drept un motiv economic major pentru
deficitul de cont curent înalt și persistent.
8
Figura 6
Comparația ratei investiționale la nivel internațional (% din PIB, 2011)
Sursa: Banca Mondială Note: Ratele investiționale sunt derivate prin scăderea balanței contului curent din economisirile brute din Figura 5
Deși comportamentul ratei investiționale este mai bun în comparație cu rata
economisirilor, încă mai poate fi considerată o performanță sub nivelul optimală în
contextual regional, deoarece multe țări investesc mai mult în stocul de capital
respectiv, cu implicațiile corespunzătoare pentru creșterea economică.
Deoarece deficitul de cont curent (sau altfel, decalajul între economisiri și investiții)
poate fi bine înrădăcinat în sectorul public și/sau privat, următoarea întrebare va fi
de a diviza deficitul în contribuții relevante sectorului. Deși nu avem decalaje între
economisirile individuale și investiții pentru ambele sectoare, private și publice,
putem estima cu aproximare decalajul public între E și I și balanța bugetară. Figura
7 indică combinația dintre contul curent și balanța bugetară.
9
Figura 7
Contul curent și balanța bugetară în Moldova
Sursa: Banca Națională a Moldovei, Ministerul Finanțelor al Moldovei
Deși prezintă dinamici destul de asemănătoare, partea publică a deficitului de cont
curent joacă un rol relativ limitat, în special în ultimii ani. Prin urmare, este evident
că problema este în sectorul privat, ce este responsabil pentru dezechilibrul extern.
Concluzie: Gradul de îndatorare în creștere, sugerat de deficiturile de cont curente
este în mare parte utilizat pentru consum decât pentru scopuri investiționale.
Aceasta continuă să pună la îndoială sustenabilitatea deficitelor de cont curent
existente și apelează la economisiri mai înalte în sectorul privat.
4. Implicațiile politicilor: Cât de severă este necesitatea de acțiune a politicii?
La prima vedere, rezultatele din secțiunea 2 sugerează spre o problemă limitată ce
ține de deficitul de cont curent, deoarece diferența între valorile recente și cele
țintite ale bugetului nu sunt vaste.
Cu toate acestea, concluziile preliminare nu pot fi luate în considerare din cauza
factorilor adiționali importanți. Un astfel de factor pe termen scurt ține de ciclul de
afaceri. În 2012 Moldova a intrat în recesiune, cu un declin de 0,8% a PIB-ului. În
mod obișnuit, în astfel de perioade, deficitul de cont curent se diminuează. Cu toate
acestea, pentru anul 2013 este anticipată o recuperare și o creștere a PIB-ului de
circa 3%. Conform recuperării anticipate, cererea pentru importuri va crește, este
posibil că și contul curent va crește. Prin urmare, deficitul de 7% din PIB în anul
10
2012 subestimează dimensiunea reală a problemei, deoarece deficitul va fi cu mult
mai mare în 2013.
De asemenea, factorii pe termen mediu atenționează spre o problemă substanțială
pentru stabilitatea externă. După cum este indicat în secțiunea 3, Moldova are un
surplus enorm de transferuri curente. Acest surplus contribuie la menținerea
deficitului de cont curent la distanță. Cu toate acestea, după cum arată experiența
internațională, transferurile curente și în special remitențele tind să scadă pe
termen mediu. Odată ce aceasta va avea loc în Moldova, este probabil că deficitul
de cont curent va crește. În final, și natura bazată pe consum a deficitului de cont
curent sugerează existența unor probleme de sustenabilitate pe termen mediu.
Concluzie: Diferența limitată între valoarea țintă și cea curentă a deficitului de cont
curentă nici de cum nu presupune că nu sunt necesare acțiuni de politici. Avem
motive întemeiate să asumăm că magnitudinea problemei va crește atât pe termen
scurt cât și pe termen mediu. Aceasta necesită acțiune imediată și decisivă.
5. Implicațiile politicilor: Politica macroeconomică
În multe cazuri, deficitul de cont curent nesustenabil este rezultatul unui mixaj de
politici inadecvat. Situațiile instabile apar în special atunci când decidenții de politici
încearcă să mențină o monedă supraevaluată, în pofida piețelor ce împing spre o
depreciere a monedei naționale. În consecință, este natural ca mai întâi de toate să
privim asupra politicii macroeconomice a Moldovei și să evaluăm dacă deficitul de
cont curent este în orice mod legat de aceste politici.
După cum indică Figura 8, Banca Națională a Moldovei nu fixează valoarea externă
a monedei naționale. Dimpotrivă, BNM permite leului să fluctueze în raport cu toate
monedele internaționale importante (inclusiv dolarul american) și intervențiile
valutare nete sunt destul de limitate. Prin urmare, politica cursului de schimb nu
este cauza mărimii vaste a deficitului de cont curent.
11
Figura 8
Rata de schimb și intervențiile valutare nete
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Aceasta este valabil și pentru politica monetară. În contextul strategiei de țintire a
inflației, Banca Națională a Moldovei a reușit să stabilizeze inflația la un nivel
rezonabil. Prin urmare, nici politica monetară nu este cauza dezechilibrelor externe.
Figura 9
Inflația (IPC)
Sursa: Oficiul Național de Statistică
În final, și politica fiscală a fost adecvată în ultimii ani. În 2012, deficitul bugetar a
înregistrat 2,1% din PIB, iar în 2013 este anticipată o valoare de 2,0% din PIB.
După orice standarde, acestea sunt nivele sensibile ce nu contribuie la
dezechilibrele externe.
12
Concluzie: Dezechilibrul extern existent în forma unui deficit de cont curent nu
este din cauza politicilor macroeconomice inadecvate. Din contra, dezechilibrul
persistă în pofida politicilor macroeconomice responsabile.
Implicațiile de politici din această analiză sunt evidente: Nu mai este spațiu pentru
nicio politică macroeconomică expansionistă. Dacă politica fiscală sau monetară ar
deveni mai expansionistă, atunci deficitul de cont curent ar putea crește și
problema substanțială existentă s-ar putea transforma într-o problemă severă. Fără
îndoială, continuarea cooperării cu FMI este o cale foarte eficientă de a asigura o
politică macroeconomică adecvată.
6. Implicațiile politicilor: Reforme structurale
Un deficit de cont curent nesustenabil reflectă lipsa competitivității economiei. După
cum indică secțiunea 5, lipsa competitivității nu este cauzată de factori
macroeconomici. Prin urmare, rădăcinile problemelor ce țin de competitivitate ale
Republicii Moldova sunt în economia reală.
Aceasta ne aduce la întrebarea despre cum putem face ca economia Moldovei să fie
mai competitivă. Lista reformelor structurale urgente este lungă, și cu certitudine
nu este o listă nouă. Pentru a evita repetiția, ne vom concentra pe două probleme
selectate, ce merită a fi abordate drept priorități înalte: atragerea ISD și
economisirile naționale.
ISD. În contextul sustenabilității externe, atragerea investițiilor străine directe
(ISD) în agricultură și industria prelucrătoare sunt de o importanță deosebită. ISD
în aceste sectoare sporesc productivitatea și prin urmare competitivitatea țării, și
conduc la exporturi nete mai înalte și la un deficit de cont curent mai scăzut. În
același timp, ISD oferă finanțarea pentru deficitul de cont curent respectiv. Prin
urmare, ISD în agricultură și în industria prelucrătoare contribuie îndoit la
restabilirea stabilității externe.2
Zonele economice libere. În acest context, merită să subliniem importanța pe
termen mediu a zonelor economice libere. Deși zonele economice libere cu
siguranță nu sunt instrumentul ideal pentru atragerea ISD pe termen lung, credem
că acestea ar trebui menținute și promovate activ pe termen mediu. Dialoguri
intensive cu investitorii actuali și potențiali din industria prelucrătoare au
demonstrat o preferință puternică pentru condiții stabile în forma unei zone
2 Pentru mai multe recomandări detaliate despre ISD în Moldova vedeți documentul nostru de politici PP/02/2012, “Atragerea ISD în Moldova: Date, Potențial și Recomandări”, www.get-moldova.de.
13
economice libere. Și succesul recent al zonelor selectate pentru atragerea
producătorilor străini, așa cum ar fi Bălți și Ungheni, pare să sugereze că acest
instrument are de jucat un rol pentru Moldova în viitorul apropiat.
Reforma învățământului vocațional și educațional. Resursele umane sunt un
element cheie în atragerea investițiilor. În prezent, învățământul vocațional în
Moldova nu produce forța de muncă în cerere pentru businessul modern. Drept
consecință, companiile străine trebuie să cheltuie cantități mari de bani și timp
pentru instruire. După părerea noastră, o viziune mai puternică conform cererii
învățământului vocațional ar avea un impact pozitiv pentru atragerea investițiilor.3
Economisirile naționale. Și economisirile naționale sunt o temă importantă
pentru recăpătarea stabilității externe. După cum arată secțiunea 3, economisirile
naționale ale Republicii Moldova sunt destul de joase în comparație cu contextul
regional, și prin urmare contribuie la un deficit de cont curent înalt. Guvernul ar
trebui să proiecteze și să implementeze măsuri pentru promovarea economisirilor
de către gospodării. Cu toate aceasta, este necesară continuarea cercetării pentru
înaintarea recomandărilor în acest domeniu.
7. Concluzii
Moldova se confruntă cu o problemă în ceea ce privește stabilitatea externă. La o
primă privire, problema nu este majoră, după cum sugerează devierea limitată a
deficitului de cont curent recent de la valoarea țintă. Cu toate acestea, există
motive întemeiate de a asuma că deficitul va crește odată cu recuperarea
economiei după încetinirea recentă din 2012. Mai mult decât atât, analiza
dezagregată atenționează către mai multe probleme de sustenabilitate în viitor,
odată cu o importanță scăzută a remitențelor și altor transferuri curente. Dar și
natura bazată pe consum a deficitului de cont curent este un motiv pentru
îngrijorare.
Prin urmare, credem că decidenții de politici ar trebui să abordeze această
problemă. Cu toate acestea, concentrarea politicii ar trebui să fie pe măsuri
structurale, și nu macroeconomice. Reechilibrarea sectorul extern și necesitatea de
îmbunătățire a competitivității internaționale a Moldovei sunt sarcinile cruciale la
nivelul economiei reale.
3 Pentru mai multe detalii vedeți următorul raport al Berlin Economics la subiect.
14
Referințe
Aristovnik, A. (2006): Current account deficit sustainability in selected transition
economies. William Davidson Institute, Working Paper No. 44.
Cuestas, J.C. (2012): A Note on the Current Account Sustainability of European
Transition Economies, Working Paper. Sheffield Economic Research Paper
Series.
Josic, H., Josic, M. (2012): Non-Interest Current Account Sustainability in Central
and Eastern European (CEEC) and Baltic Countries, University of Sarajevo,
School of Economics and Business.
Jovicic, M., Mitrovic, R.D. (2006): Macroeconomic Analysis of Causes and Effects of
Remittances: A Panel Model of the SEE Countries and a Case Study of
Serbia, The wiiw Balkan Observatory, Working Papers Series, No. 063.
Karapetyan, L., Harutyunyan, L. (2013): The Development and the Side Effects of
Remittances in CIS Countries: the Case of Armenia, Consortium for Applied
Research on International Migration, CARIM East Research Report 2013/24,
Robert Schuman Centre for Advanced Studies, San Domenico di Fiesole:
European University Institute.
Khan, M., Khattak, N.U.R., Bakhtiar, Y., Nawab, B., Rahim, T., Ali, A. (2007):
Remittances as a Determinant of Import Function (An Empirical Evidence
from Pakistan), in: Sarhad J. Agric. Vol. 23, No. 4.
Milesi-Ferretti, G.M., Razin, A. (1996): Sustainability of Persistent Current Account
Deficits, NBER Working Paper, No. 5467.
Milesi-Ferretti, G.M., Razin, A. (1998): Current Account Reversals and Currency
Crises: Empirical Regularities, NBER Working Papers, No. 6620.
Reisen, H. (1998): Sustainable and Excessive Current Account Deficits, OECD
Technical Papers, No. 132.
Zorzi, M.C., Chudik, A., Dieppe, A. (2009): Current Account Benchmarks for Central
and Eastern Europe. A Desperate Search?, European Central Bank,
Working Paper Series, No. 995.
15
Anexa 1: Balanța de plăți a Republicii Moldova (2009 – 2012)
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Item, USD m 2009 2010 2011 2012
Contul curent -446,70 -448,99 -790,37 -510,87
Bunuri -1.948,82 -2.219,52 -2.869,43 -2.924,18
- Export total (FOB) 1.326,92 1.590,44 2.277,06 2.227,98
- Import total (FOB) -3.275,74 -3.809,96 -5.146,49 -5.152,16
Servicii -39,75 -63,51 -2,60 -21,08
Venituri 321,24 507,12 565,90 829,29
Transferuri curente 1.220,63 1.326,92 1.515,76 1.605,1
Contul de capital și financiar 415,01 420,78 704,05 427,01
Contul de capital -17,54 -28,36 -29,72 -34,78
Contul financiar 432,55 449,14 733,77 461,79
Investițiile directe (ISD) 138,57 193,90 260,45 139,43
Investiții de portofoliu -5,82 5,64 4,74 16,51
Alte investiții 98,91 544,60 746,50 803,72
Active de rezervă 200,55 -294,37 -278,11 -497,63
Erori și omisiuni 31,69 28,21 86,32 83,86
16
Anexa 2: Distribuția detaliată a transferurilor curente (2009 – 2012)
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Item, USD m 2009 2010 2011 2012
Transferuri curente 1.220,63 1.326,92 1.515,76 1.605,1
- Intrări 1.323,99 1.416,32 1.615,99 1.710,41
- Ieșiri -103,36 -89,4 -100,23 -105,31
Guvernamentale 172,44 243,46 227,29 235,68
- Intrări 186,16 250,25 236,77 244,78
- Ieșiri -13,72 -6,79 -9,48 -9,1
Remitențele angajaților 627,24 589,23 685,98 755,85
- Intrări 635,21 608,47 701,37 769,29
- Ieșiri -7,97 -19,24 -15,39 -13,44
Alte transferuri 420,95 494,23 602,49 613,57
- Intrări 502,62 557,6 677,85 696,34
- Ieșiri -81,67 -63,37 -75,36 -82,77
17
Lista documentelor de politici recente
• ZLSAC dintre Moldova și UE – Evaluarea riscurilor, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 03, septembrie 2012
• Atragerea FSD în Moldova: Fapte, potenţial şi recomandări, de Ricardo Giucci şi Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2012
• Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al îmbunătăţirii eficienţei energetice: Opţiunile şi potenţialul Moldovei, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Ciclul de studii de politici 01, februarie 2012
• Creşterea creditului în Moldova: analiza empirică şi recomandări de politici, de Enzo Weber şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 03, iulie 2011
• Opţiuni pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, de Matthias Luecke, Alex Oprunenco şi Valeriu Prohniţchi, Ciclul de studii de politici 02, mai 2011
• Propuneri pentru reducerea poverii administrative a reglementărilor fiscale în Moldova, de Ricardo Giucci, Alexander Knuth, Natalia Cotruta şi Ana Popa, Ciclul de studii de politici 01, martie 2011
• Cadrul regulatoriu al ÎMM în Moldova: Recomandări din perspective economice, de Alexander Knuth, Ciclul de studii de politici 02, noiembrie 2010
• Sectorul electroenergetic în Moldova: Evaluarea opţiunilor strategice, de Georg Zachmann şi Alex Oprunenco, Ciclul de studii de politici 01, septembrie 2010
Lista notelor de politici recente
• Criza din zona euro și impactul asupra Moldovei, de Ricardo Giucci, Notă de politici 03, noiembrie 2012
• Regimul de țintire a inflației 2013-2017: Analiză și recomandări, de Ricardo Giucci și Cyrus de la Rubia, Notă de politici 02, septembrie 2012
• Al treilea pachet energetic şi reforma pieţei energiei electrice, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Notă de politici 01, iunie 2012
• Situaţia creditelor de carbon ale Moldovei după anul 2012, de Georg Zachmann, Notă de politici 09, decembrie 2011
• Comentarii asupra proiectului de lege privind întreprinderile mici şi mijlocii din octombrie 2011, de Alexander Knuth, Notă de politici 08, octombrie 2011
• Propuneri privind reforma documentaţiei primare în Moldova, de Alexander Knuth şi Natalia Cotruţă, Notă de politici 07, octombrie 2011
• Propuneri privind reforma standardelor de contabilitate pentru micro-întreprinderile din Moldova – Prezentarea proiectului complet şi discutarea aspectelor conexe, de Alexander Knuth, Natalia Cotruţă, Alexandru Nederiţa şi Natalia Ţiriulnikova, Notă de politici 06, octombrie 2011
• Monitorizarea sectorului IMM din Germania, de Alexander Knuth, Notă de politici 05, iulie 2011
