Brogeostrogote
?n cotaborare cu BRITISH MUSEUM
Text de
Dr. SIMON JAMES
Bust de bronza[ Minervei
Erou in Lupt5,statuie de bronz
Retiarius ':
[tip de gtadiatorl,pe sticl.S aurit5
t
Cupri ns
Ascensiune
imp5ralii Romei
Legiunite
Via!5 cazonE
Via!5 de soldat
CetSleni 9i sctavi
Femeile in Roma
Cop'r,l.5ria
Viala de familie
Casa 9i gospod5ria
Arhitecli geniaLi
Colosseum
Lu pt5 m o rta [5
0 zi La curse
La teatru
BEiLe pubtice
TotuI se noteaz5
Meserii si tehnologie
in bucEtErie
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
34
36
38
40
42
44
CinE festiv5
Muzica
Zei roma n i
Preo!i 9i cutte
Vi ndeca rea suferi nzi[or
Rituri funerare "
Viafa ta !arE
Comerl;i cEL5torii
AmurguI Romei
Stiai c5?i-lmparatil
AftE mai multe
G[osar
lnd ice
46
48
50
52
54
55
58
60
62
64
66
58
70
72
r
C
AscensiunePotrivit Legendei, Roma a fostintemeiat5 in 753 i.Hr. de gemeniiRomu[us si Remus, fiii zeutui Marte.
nl
ln urm5torii 1 000 de ani, ea a devenitcapitala unuia dintre cete maiputernice imperii din istorie. Romaa incepr4 ca mic oras-stat condusde regi. ln 509 i.Hr., ultimuI regea fost alungat 9i Roma a devenitrepubLicS. Civiliza]ia romanEtimpurie a fost inftuenlat5 de douEpopoare vecine: etruscii gi grecii.
Arti greaciRomanii au admirat
9i copiat figuriLereatiste din artag reaci.
EtrusciiPopuLalia etrusc5 [ocuiain orage-stat af[ate[a nord de Roma
9i a fost profundinftuenlat5 de greci.Etruscii eraunegustori, arhitec!i
9i ingineri pricepuli.
Zeu a[ r6utuiFigurE de tutdemonstrAndp ri ce pe rea
grecitorLa oLErit.
rrli' Arti etrusci'' ScuIpturd etruscE
de bronz cu un car cu
trei cai trecSnd pesteun om c5zut.
Poate cE etruscii
,, i-au inspiratoe romanl
i, in privinlai curselor de
care Ip.341.
G reciiGrecii au intemeiat cotonii in
suduI ltaLiei, construind mutteorage infloritoare, cu tempte
9i case superbe. Acestecotonii grecegti au ajuns sub
st5pAnire romanS, aduc6nd cuete arta si cuttura Greciei.
AfroditaZeita romanE
Venus a fostinspiratE de
Afrodita, zeiladragostei [a vechiig reci.
Armat5 de elefantiin 2'l 8 i.Hr., general.ut
cartaginez HannibaIa trecut Atpii cu armata
Lui si 37 de eLefanli dinHispania (Spania de azi).
HannibaL a cSgtigat multebltbtiiin ltaLia, dar nu a
atacat Roma. Et a Luptatani de zite in peninsutS,in vreme ce romanii au
atacat bazete cartaginezedin Spania 9i norduI
Africii. in cete din urmE,cartaginezii s-au retras
9i Roma a cucerit nor
teritorii, dar cu marisacrif icii.
Simbot aI victorieiRomaniiigi imaginauspiritul victoriei miLitareca zei!5, precum in aceast5statuet5 de bronz.
Zei.ta.tineo coroanddin frunze
de laur
ImperiuI Roman a fost impdr!it in provincii.BazinuI Mediteranei se afta aproape integraIin miiniLe romanitor pe ta 50 d.Hr. lmperiu[
a cunoscut apogeuL in seco[uI ll d.Hr.
lulius CaesarGeneratul lutius Caesar
9i-a invins rival.ii si
a inceput sE conducERoma ca un rege.A fost asasinat de
un grup de senatoriromani Ip. 16).
Vas de rEzboiiomanii au invSlat de [a cartaginezi cum sE Lupte:e mare. Ptaca de tut infS!igeaz5 o gaterl de rEzboi:roputsat6 de v6ste gi av6nd in falE un berbec:entru scuf undarea vasetor inamice.
Expansiune' DupE rEzboaiete
,r cu Cartagina,l: Roma a invins.
si atte statei.i puternice din:, est. GeneratiiI triumf5tori
in aceste confrunt5riau inceput sE se[upte intre ei pentruputere, generands6ngeroaserEzboaie civi[e.
Umbra Romei
r, l$*r,;-r1::-i-,-
lmpEra[ii RomeiRoma nu a fost condusd mereu deimpErali. Ea a fost republ.icE timpde aproape 500 de ani, condus5 deo adunare aleas5 numit5 Senat.Dar repubtica a dispErut in haosuLr5zboaietor civi[e, at6t inainte, c6t 9idupE moartea Lui Caesar. in 27 i.Hr.,fiul. adoptiv aL Lui Caesar, 0ctavianInumit utterior Augustus),a reformat statuI si a readuspacea in [umea romanS.E[ a devenit primuIimpdrat a[ Romei; dup5moarte, in 14 d.Hr.,pe tron a urcatfiuL sEu adoptiv,Tiberius. Romaa fost condus5de impEraliin urm5torii400 de ani.
Cal.iguLa [37-41 d.Hr.)a innebunit 9i a fostasasinat
Claudius[41-5l* d.Hr.la cuceritBritannia
(5/*-68 d.Hr.la fost u[timuIimpirat dindinastialul.io-Ctaudiand
Capete 9i povegtiMonedeLe etaLau imagineaimpEratutui si faptele sa[e.Aceste monede sunt emisede succesorii Iui Tiberius.
Triumf romanC6nd oblinea o marevictorie, impdratuI eraonorat intr-o paradE
numitd triumf; avea dreptuIde a-9i conduce trupete
9i prizonierii prin Romain ovaliil.e popuLaliei.
lmpirat nebunUnora dintre imp5rali puterea
Le-a furat min!iLe. Mutli romanit-au acuzat pe Nero cE a
incendiat Roma in anul 64. d.Hr.pentruaconstruionoud
capitaLE pe ruinete ei.
Arma impEratuluiTeacE impresionant5infS!i96ndu-l pe impEratulTiberius; a fost gEsit5 infl.uviuL Rin, in Germania.
Tiberius primindu-tpe nepotul sdu,generaluIGermanicus
Vopseaua pur-purie provinede [a metculmarin murex
.:;- t :'1.
Culoarea puteriiPurpura, cea mai scump5
. vopsea, era rezervatd mai',;;:1,, ales vegmintetor'E.li.. imperiate. Senatorii
1.-1,' purtau togi cu o
bandd purpurie.
i..;;l&. ir ,
, .. ;,r, ..rl i
,- "1 l.* -'t-- a
o rtl-i&Bi{i
Cununi de taurimpEratii romani nupurtau coroane de aur -nu voiau sE f ie consideratiregi. Dar purtau adeseacununi de [aur, simboIaI puterii si succesetormiIitare - mai ates dupEo cucerire.
Coroana cunestemate a fostaddugatd multmai tdrziu
Camee cu zeuCameea de mai sus i[ reprezintE
pe impEratuI Augustus. A fostproctamat zeu dupd moarte.
lutia 9i LiviaLivia, sotia I.ui Augustus, e infSligat5
ca zeila lunona, iar fiica sa, lulia, ca zei]aRoma, purt6nd coif. Livia a fost c5s5torit5cu Augustus timp de 53 de ani, exercit6ndo inf[uent5 considerabi[5 asupra Lui.
DrusiltaStatuet5 din piatr5infltis6nd o t6nErE dinfamil.ia IuiAugustus,probabiI Drusitta.
MogtenitoruI tronutuiAdesea, impEralii adoptau untAnEr promildtor spre a-i urmaLa tron. impEratul. AntoninusPius l-a adoptat pe LuciusVerus, prezentat in acestsuperb bust de bronz.
Portret alimpdratului
Tiberius
Urme de lemn dinteacd imprimatein lama de oleL
Emblemd cu acviLa uneilegiuni, intr-un altar
.;" '- ",{:;