Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | mihai-florin |
View: | 217 times |
Download: | 0 times |
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 1/19
S o u r c e : D a n u b i u s
D a n u b i u s
L o c a t i o n : R o m a n i a I s s u e N r : 0 5 I s s u e Y e a r : 1 9 7 1
A u t h o r ( s ) : E m e r i c M i h a l y , S a r a M i h a l y
T i t l e : Î n c e p u t u r i l e m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i ş i s o c i a l i s t e î n G a l a ţ i
T h e B e g i n n i n g s o f t h e L a b o u r i s t a n d S o c i a l i s t M o v e m e n t i n G a l a ţ i
C i t a t i o n s t y l e : E m e r i c M i h a l y , S a r a M i h a l y . " Î n c e p u t u r i l e m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i ş i s o c i a l i s t e î n G a l a ţ i " .D a n u b i u s 0 5 : 1 6 5 - 1 8 2 .
h t t p : / / w w w . c e e o l . c o m / s e a r c h / a r t i c l e - d e t a i l ? i d = 9 4 2 8 4
T h e C e n t r a l a n d E a s t e r n E u r o p e a n O n l i n e L i b r a r y
T h e j o i n e d a r c h i v e o f h u n d r e d s o f C e n t r a l - , E a s t - a n d S o u t h - E a s t - E u r o p e a n p u b l i s h e r s ,r e s e a r c h i n s t i t u t e s , a n d v a r i o u s c o n t e n t p r o v i d e r s
Y o u h a v e d o w n l o a d e d a d o c u m e n t f r o m
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 2/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
INCEPUTURILE
M I Ş C A R I I M U N I T O R E Ş T I Ş I
SOCIALISTE
IN
G L Ţ I
EMERIC MIHALY SARA MIHALY
Secolul al XIX-lea
s a
caracterizat
prin mari m i ş c ă r i pentru
elibe
rarea n a ţ i o n a l ă s o c i a l ă
a poporului
nostru. M i ş c a r e a
r e v o l u ţ i o n a r ă con-
d u s ă
de
Tudor Vladimirescu din
1821
r e v o l u ţ i a
b u r q h e z o - d e m o c r a t l c ă
din
1848 Unirea Principatelor
î
lR59
r ă z b o i u l pentru
i n d e p e n d e n ţ ă
din
1877 sînt momente cruciale în istoria m o d e r n ă a României- Aceste
eve-
nimente - a r a t ă t o v a r ă ş u l Nicolae
C e a u ş e s c u
-
au
marcat
t o t o d a t ă
in-
trarea ţ ă r i i
pe
calea
d e z v o l t ă r i i
capitaliste
...
1.
In a
doua
j u m ă t a t e
a
seco-
lului trecut o
d a t ă
cu intensificarea
r e l a ţ i i l o r
de
tip
capitalist
are
loc
începutul c r e ă r i i industriei
r o m â n e ş t i .
Un cîmp mai
larg
s a deschis dez
v o l t ă r i i industriale
a ţ ă r i i d u p ă cucerirea i n d e p e n d e n ţ e i n a ţ i o n a l e In
1877.
Adoptarea unor m ă s u r i cu caracter stimulator - cum au fost tari-
ful vamal
din
1886 oare fixa
taxe asupra
unui
n u m ă r
de
peste
200
de
produse industriale s t r ă i n e importatef legea
pentru
încurajarea indus-
triei din 1887 i n t i t u l a t ă M ă s u r i generale pentru a veni în ajutorul in-
dustriei
n a ţ i o n a l e potrivit
c ă r e i a se
asigurau
o serie de avantaje ca seu
tiri de impozite reduceri la cheltuielile de transport pe cale f e r a t ă acor-
darea q r a t u i t ă de terenuri
pentru c o n s t r u c ţ i i
etc . celor ce întemeieu în
treprinderi industriale
care utilizau
m a ş i n i
p e r f e c ţ i o n a t e
dispuneau
de
un capital de 50 000 lei aveau cel p u ţ i n 25 de muncitori - a consti
tuit un ~ a c t o r ce a facilitat
ritmul
de
î n f i i n ţ a r e
a întreprinderilor indus-
triale. In c o n s e c i n ţ ă a crescut
n u m ă r u l
atelierelor de c o o p e r a ţ i e
capita-
l i s t ă s i m p l ă au luat f i i n ţ ă
noi manufacturi mai ales în
ultimul
dece-
1.
Nicolae
C e a u ş e s c u Semicentenarul
glorios
al rtidului omunist Român Expu-
nere la adunarea
s o l e m n ă in
C a p i t a l ă . 7
m i
1971
B u c u r e ş t i
1971 p.7.
2.
B ă i c o i a n u
Istoria politicii noastre vamale comerciale de la Regulamen-
tul Organic p î n ă în prezent 1 partea 1 B u c u r e ş t i 1904 p. 237.
3. C. Hamangiu
Codul general al Romdniei IV Legi uzuale
1861 1906.
B u c u r e ş t i
1906 p 448.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 3/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
E. MIHALY, S. MIHALY
2
niu j u m ă t a t e
al secolului al XIX-l.ea, se
pun
bazele a numeroase între
prinderj
lndustriala
m e ş i n i s t e .
Astfel,
în
1860,
în
Principatele Unite
au
existat 12867
de
stabilimente
industriale , din
care
doar 171
între
buintau f o r ţ a aburului , iar
în
1901-1902,
în vechea Românie
erau
62 188 de
u n i t ă ţ i industr
iale , 625 din ele fiind întreprinderi mar?
In perioada
c o r e s p u n z ă t o a r e
pr.ogrese
însemnate
a
înregistrat
ş i dez
voltarea i n d u s t r i a l ă
a Transilvaniei, a f l a t ă
sub d o m i n a ţ i e h a b s b u r g i c ă ,
r e s p e c t i v a u s t r o - u n q e r
d u p ă încheiere-a
pactului dualist din
1867. De
exemplu d a c ă în preajma r e v o l u ţ i e i de la 1848-1849 aici f i i n ţ a u 4569
de fabrici manufecturi , din care de fapt doar citeva
erau
fabrici
vreo
300
fiind
manufacturi,
iar
restul
n e d e p ă ş i n d
niveluJ.
atelierelor
m e ş t e ş u g ă r e ş t i mici sau al o o p e r ţ i e i
capitaliste simple ,
în 1900
sta
tisticile
m e n ţ i o n e a z ă 35253
de întreprinderi dintre acestea 477 au fost
fabrici,
avînd
fiecare în medie
peste
20 de muncitori
7.
In
procesul a p a r i ţ i e i ş i d e z v o l t ă r i i
industriei
capitaliste
în
ţ a r a noas
t r ă
a s i s t ă m
la
intrarea
pe
scena
istoriei, a l ă t u r i de burghezie, a clasei
muncitoare,
f o r ţ a
cea mai î n a i n t a t ă a s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i ,
c ă r e i a , u ă
cum a r a t ă t o v a r ă ş u l Nicolae C e a u ş e s c u , i-a revenit misiunea i s t o r i c ă
de a duce
mai
departe lupta
r e v o l u ţ i o n a r ă
a poporului, de a
elibera
în
treaga societate de
exploatate
asuprire, de a inaugura epoca drep
t ă ţ i i
sociale .
Din
datele
statisticilor existente,
r e z u l t ă c ă
în a
doua j u m ă t a t e
a
secolului
trecut
n u m ă r u l muncitorilor
s a l a r i a ţ i
a crescut sen.sibil în
ţ a r a n o a s t r ă Astfel, d a c ă în anii
1859-1860
, în vechea Românie erau
Q8252
de l u c r ă t o r i ,
încadrati
în marea lor majoritate în
atelierele
de
c o o p e r a ţ i e
c a p i t a l i s t ă s i m p l ă ,
manufacturi, porturi etc., în primii
rn
ai
secolului 'al XX-lea·aici
existau 98881
de muncitori,
dintre care
35894,
deci peste
o treime
erau
c u p r i n ş i în
industria
mare, de f a b r i c ă .
4
Analele
statistice,
IV, nr.
13-16,
1863, p,
136-137.
5
Ancheta
i n d u s t r i a l ă din 1901-1902,
1, Industria
mere, B u c u r e ş t i ,
1904, p. 6*-7*.
6. Ş t
Irnreh,
Despre începuturile industri
ei
capitaliste în Transilvania in prima
j u m ă t a t e a secolului aL X-lea, ( B u c u r e ş t i ) ,
1955, p.
13;
Idem , Az erdelyi
manufaktura ipat munkcisair6l
a
XIX
szdzud
els6 ieleben (Despre muncitorii
industriei manufacturiere din Transilvania in prima
j u m ă t a t e
a secolului al
XIX-lea , în Csetri Elek, Imreh I s t v ă n , Benko Samu, Tanulmanyok az erdely i
kapi talizmus kezdeteir ii l Studii despre începuturile
capitalismului
in
Tran
silvania , B u c u r e ş t i , 1956, p, 49-50, 56.
7 Magyar stotlsztlkat kOzlemenyek
i l
j sarozat C o m u n i c ă r i statistice
maghiare.
Serie n O U ă ) ,
27,
Budapesta,
1909. p.
248-249;
Augustin
Dea ,
M i ş c a r e a
mun
c i t o t e a s c ă
din
Transilvania,
1890 1895
B u c u r e ş t i ,
1962, p.
24-25.
8.
Nicolae C e a u ş e s c u ,
Part idul
Comunist
Român continuator al luptei o l ~ ţ
nare democratice a poporului român al t r a d i ţ i i l o r m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i
socialiste din România. B u c u r e ş t i , 1966, p. 11.
9
Analele
statistice, IV, nr. 13-16, 1863, p, 136-137.
10
Ancheta i n d u s t r i a l ă
din
1901 1902
I . p. 27, 109.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 4/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
3
Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste ln
G a l a ţ i
7
1
n
Transilvania
în
1868
sînt
î n r e g i s t r a ţ i
aproximativ
114000 de
muncitori din care 24000 sînt incadrati în minerit 80000 în industrie
meserii
iar
restul de
10
000
în
c o m e r ţ
transporturi .
La
s f î r ş i t u l
secolu lui
trecut
începutul celui
de al
XX-lea efectivul
muncitorilor
t r a n s l l v ă n e n i atinge cifra de
158000
f ă r ă transporturi} dintre care
59471
deci
aproape 400/0, erau muncitori de f a b r i c ă .
S i t u a ţ i a clasei muncitoare din ţ a r a noastra era deosebit de grea. In
c o m p a r a ţ i e cu ţ ă r i l e dezvoltate din
punct
de vedere
capitalist
unde revo
l u ţ i a
i n d u s t r i a l ă fusese
î n c h e i a t ă î n c ă pe
la
mijlocul
secolului al
XIX-lea
13,
muncitorii
d in România
t r ă i a u
lucrau în c o n d i ţ i i l e
d e s f ă ş u -
r ă r i i acestei r e v o l u ţ i i , care, d u p ă cum se ş t i e , este î n s o ţ i t ă pretutindeni
de c r e ş t e r e a
c o n s i d e r a b i l ă
a
e x p l o a t ă r i i . A c e a s t ă
împrejurare a
fost relie
f a t ă
de
d e l e g a ţ i a s o c i a l i ş t i l o r români la
Congresul
I n t e r n a ţ i o n a l e i
a
II-a
ţ i n u t
la
Bruxelles
în au
gu
st
1891,
În raportul prezentat subliniindu-se
c ă
în România exploatarea f o r ţ e i de u n ă î m b r a c ă formele cele mai
brutale mai a p ă s ă t o a r e
4
Dezvoltarea
e c o n o m i c ă g e n e r a l ă
a ţ ă r i i a adus, în ultimele decenii
ale veacului
trecut
la
profilarea
unor centre industriale cum
erau
Bucu
r e ş t i , Valea Prahovei
cu
centrul s ă u
P l o i e ş t i ,
porturile d u n ă r e n e
- B r ă i -
la,
G a l a ţ i , Turnu-Severin
etc. bazinul carbonifer
din
Valea Jiului
T i m i ş o a r a , Arad Cluj
altele,
care au
constituit în
a c e l a ş i
timp
centre
de concentrare
t e r i t o r i a l ă
a
muncitorimii
de
f a b r i c ă .
Potrivit datelor
an
chetei industr ia le din 1901-1902 în j u d e ţ u l Ilfov
în special în
Bucu
r e ş t i
împrejurimile sale
, erau 15618 de persoane
încadrate
în indus
tria
mare,
a d i c ă aproape 400 0 din
totalul
muncitorilor din
marea
indus
trie r o m â n e a s c ă . Ancheta r e s p e c t i v ă m e n ţ i o n e a z ă 3 770 de munci tori de
f a b r i c ă în Valea
Prahovei
ş i 2325 la G a l a ţ i 15. In a c e e a ş i p e r i o a d ă ,
con
form r e c e n s
ă m î n t u l u t
din
1900,
la
T i m i ş o a r a erau 3660
la
A red 3261
iar la
Cluj
454
de
muncitori
de f a b r i c ă 6
D u p ă cum
se
vede spre
s f î r ş i t u l
secolului al XIX-l1ea o r a ş u l
G a l a ţ i
el a unul din cele mai
importante
centre industriale m u n c i t o r e ş t i
ale
ţ ă r i i .
In
perroada r e s p e c t i v ă , fiind
principalul port
românesc
dispunînd
de o
b o g a t ă b a z ă
de
materii prime precum
de o
p ţ ă
l a r g ă în
vederea
desfacerii
produselor, acest o r a ş avea c o n d i ţ i i propice pentru dezvoltarea
a c t i v i t ă ţ i i comerciale industriale.
G a l a ţ i u l
- scria
un
c ă l ă t o r francez
la
începutul deceniului
al
ş a p t e l e a
al secolului trecut - o c u p ă
una din-
Il. Din istoria Transilvaniei II
B u c u r e ş t i ) ,
p. 210.
12. Maqyar
statisztikai kozlemenyek.
12, 1906 p, 96,
125-133.
13.
V.
Roman R e v o l u ţ i a
i n d u s t r i a L ă în dezvoltarea
s o c i e t ă ţ i i .
B u c u r e ş t i ,
1965,
p 36 37 .
14.
ocumente din m i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă . 1872-1916 Culese adnotate
de Mi
hail Roller
B u c u r e ş t i )
1947,
e d i ţ i a
a
II-a
c o m p l e t a t ă ,
p. 167.
15.
ncheta
i n d u s t r i a l ă
din
1901 1902
1, p.
38·-39·.
16. Magyar
statisztikai
kozlemenyek 2, 1904,
p, 995-1002.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 5/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
8
E. MIHALY, S. MlHALY
4
tre cele mai bune p o z i ţ i u n i va probabil primul port, întrucît nu se
va mai ridica
un
al t
o r a ş
pe
unul
din maluri le marelui fluviu
la o dis
t a n ţ ă mai a p r o p i a t ă de Marea N e a g r ă . . . ; el va deveni o d a t ă V e n e ţ i a
sau Amsterdamul M ă r i i Neqre . Ş i î n t r - a d e v ă r , într-un timp relativ
scurt, proorocirea
s u s c i t a t ă s-a
împlinit. Cu
patru
decenii mai tîrziu,
re
ferindu-se la G a l a ţ i ,
ancheta
i n d u s t r i a l ă din 1901-1902
e v i d e n ţ i a c ă
s i t u a ţ i u n e a acestui prim port
de
l m p o r t a ţ i u n e al României este favorabi
l ă atît industriilor care
î n t r e b u i n ţ e a z ă
materia p r i m ă combustibilul din
s t r ă i n ă t a t e care deci se b u c u r ă de
mai
m u l t ă înlesnire de transport, cît
industriilor destinate
a exporta în
s t r ă i n ă t a t e
produsele lor' .
E v o l u ţ i a industriei q ă l ă ţ e n e
în a doua
j u m ă t a t e
a secolului al XIX
lea poate
fi
u r m ă r i t ă
mai
ales
în
cazul industriei
de
f a b r i c ă .
Astfel,
.in anul 1840, Nicolae S u ţ u - primul economist a,lPrincipatelor Române
- c o n s e m n e a z ă e x i s t e n ţ a a
patru
fabrici 19. Cu aproape
un sfert
de veac
mai tîrziu, la
începutul
deceniului al ş a p t e l e a al secolului trecut conform
statisticii
lui Dionisie Pop M a r ţ i a n , n u m ă r u l fabricilor q ă l ă ţ e n e ajunsese
la opt 20, iar la s f î r ş i t u l a c e l u i a ş i secol
începutul
celui u r m ă t o r ,
potrivit
unor
statistici
oficiale ş i
l u c r ă r i
de specialitate aici erau 55
de
fabrici
dintre
care
38 erau întreprinderi mari 14 bucurindu-se de avantajul
legii
pentru
încurajarea industriei din 1887
23
•
(Trebuie precizat î n s ă
c ă
a c e a s t ă lege nu acorda avantaje întreprinderilor a p a r ţ i n î n d industriei
m o r ă r i t u l u i
alcoolului
berit etc. care erau
destul
de numeroase în
o r a ş u l
d u n ă r e a n
25.
O d a t ă cu intensificarea a c t i v i t ă ţ i i portuare (ca urmare a introduce
rii în 1837, a regimului
de
porto-franc) a întemeierii, în deceniul al
patrulea al secolului trecut, a celor dintîi întreprinderi industriale de
tip capitalist, în G a l a ţ i are loc a p a r i ţ i a
c r e ş t e r e a n u m ă r u l u i
munci
torilor
s a l a r i a ţ i . L u c r ă r i l e
catagrafice din
anul
1845, de exemplu, înregis
t r e a z ă între
altele, categoria s o c i a l ă de muncitori
27.
Acumularea e l e ~
17. Dictionnaire
universel
theorique
et
pratique
du
comm
erce
et
de
la navigation
1,
Paris. 1863, p.
1301-1302.
18.
Ancheta
i n d u s t r i a l ă din
1901 1902 1, p. 39'.
19. N. S u ţ u
Notions statistiques sur la Moldavie
l ş i 1849, în N. Sutu,
Opere
eco
nomice (în traducerea
sub
îngrijirea lui Ion Veverca), B u c u r e ş t i , 1957.
p. 211.
20.
Analele
statistice IV,
nr .
13-16. 1863, p. 94-133.
21.
Arhivele
statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a
o r a ş u l u i G a l a ţ i
dosar
nr
21/1897.
f
13.
22. Ancheta
i n d u s t r i a l ă din 1901 1902 1. p.
33-34.
28. N. P ă ~ a n u ,
Industria mare
1866-1906 B u c u r e ş t i 1906, p. 82-83 .
4
. C. Hamangiu, COdul general al Romdniei IV, p, 448.
25. Ancheta
i n d u s t r i a l ă
din
1901-1902 1, p, 15---19,
33-34
; E. MihAly, S. M i h ă l y ,
Din istoria
industr
iei alimentare din
G a l a ţ i
in
a doua
j u m ă t a t e
a
secolului
al XIX lea in
Danubius, 1,
Galat
i, 1967, p. 234
-241.
26.
N. S u ţ u ,
p
loc. cit.• p. 211.
27. Arhivele
statului I a ş i
tr. 1423, op. 1619, dosar nr. 951.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 6/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
nceputurile m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i
socialiste
în alati
mentului muncitoresc
î n s ă
a avut loc în mod
treptat,
pe
m ă s u r a
dezvol-
t ă r i i
a c t i v i t ă ţ i i comerciale
industriale
în G a l a ţ i . D a c ă avem în vedere
c ă
din
cele 38 de
întreprinderi industriale mari existente
în
1901-1902,
p î n ă
în
anii
r ă z b o i u l u i de i n d e p e n d e n ţ ă
l u a s e r ă f i i n ţ ă doar
opt
la care
trebuie a d ă u g a t e cîteva
fabrici
mari, precum fabrica de conserve de
car
ne de la
Ţ i g l i n a
sau cea de
l u m î n ă r i
de s t e a r i n ă s ă p u n a lui Foulquier
et Blanc altele, care au d i s p ă r u t p î n ă la s f î r ş i t u l secolului trecut, deci
n-au fost înregistrate de ancheta
i n d u s t r i a l ă
m e n ţ i o n a t ă mai sus
29 ,
trebuie
s ă admitem c ă p î n ă la
s f î r ş i t u l
deceniului al optulea al
secolului
trecut
muncitorii q ă l ă ţ e n i erau p u ţ i n n u m e r o ş i
u p ă
a c e a s t ă
d a t ă î n s ă n u m ă -
rul
lor c r e ş t e
vertiginos: Conform r e c e n s ă m î n t u l u i
din decembrie 1890
aici
au existat
7235 de
muncttorf ,
iar
la
începutul secolului
al
XX-lea
n u m ă r u l
lor d e p ă ş e a 8000 In perioada
r e s p e c t i v ă s f î r ş i t u l
secolului al
XIX-lea începutul celui de-al XX-lea, o r a ş u l G a l a ţ i
este
al doilea
centru
muncitoresc din vechea Românie, urmînd imediat u p ă Bucu
r e ş t i .
T o t o d a t ă trebuie remarcat i faptul c ă în rîndurile muncitorimii g ă
l ă ţ e n e au avut loc nu numai
s c h i m b ă r i
cantitative, ci calitative. Astfel,
d a c ă în deceniile
ş a s e - o p t
ale secolului
trecut
muncitorii de f a b r i c ă aveau
o pondere n e î n s e m n a t ă în c o m p a r a ţ i e cu cei din
port
atelierele de co-
o p e r a ţ i e
c a p i t a l i s t ă s i m p l ă în ultimele d o u ă decenii
ale a c e l u i a ş i
secol
n u m ă r u l
celor dintîi
a
crescut
considerabil,
ajungîndu-se,
în
1901-1902,
la
2325
33
•
In ceea ce p r i v e ş t e p r o v e n i e n ţ a muncitorilor din G a l a ţ i sursa
princi
p a l ă o constituia ţ ă r a n i i l i p s i ţ i de p ă m î n t
sau
cei care aveau lotur i prea
mici
din satele
covurluiene în special
din
cele
din împrejurimile
o r a ş u
lui. Ţ i n î n d
cont
c ă j u d e ţ u l Covurlui ocupa
ultimul
loc pe
ţ a r ă privind
n u m ă r u l î m p r o p r i e t ă r t ţ i l o r
pe
baza
legii rurale
din
1864
au beneficiat
de p ă m î n t pe
baza
acestei legi 6781 de familii) antepenultimul locul
28
din cele
30
de j u d e ţ e
ale
vechii Românii) , relativ la
s u p r a f a ţ a acorda
t ă
33
379
ha c ă la
începutul
secolului al
XX-lea
din
totalul
de 14 041
de contribuabili din j u d e ţ
4290
30,550/0) p l ă t e a u doar impozit
pe
c ă i l e
28 Ancheta
i n d u s t r i a l ă din
1901 1902. I, p. 11,
16-18,
21.
29. Arhivele statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a
o r a ş u l u i G a l a ţ i
dosar nr.
53/1875-1876
dosar
nepaginat ;
P.S. Aurelian,
Terra nostra Schite economice asupra o-
mâniei B u c u r e ş t i . 1880, e d i ţ i a a II-a, p. 192.
30. Arhiva i s t o r i c ă c e n t r a l ă B u c u r e ş t i fond D i r e c ţ i a g e n e r a L ă
a statisticii
dosar
r 1950/1890. f 21.
31.
C.
Codreanu,
Monografia fabricilor
din
G a l a ţ i
G a l a ţ i
1908,
p.
15.
32. Din istoricul
f o r m ă r i i d e z v o l t ă r i i
clasei
muncitoare
din
omânia p î n ă la
primul
r ă z b o i mondial
sub r e d a c ţ i a
lui N.N. Con stantinescu,
B u c u r e
1959, p . 217.
33 Ancheta
i n d u s t r i a l ă
din
1901 1902
I, p. 39·.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 7/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
l ia
E. MIHALY, S. MIHALY
6
de
c i r c u l a ţ i e
a d i c ă
nu posedau mCI un
fel de p ă m î n t
3\ putem afirma
cu
certitudine,
c ă
muncitorimea q
ă l ă ţ e a n ă
în cea mai m are p arte a e i, se
recruta
din
rîndul
ţ ă r a n i l o r
p au pe ri za ti d in
j u d e ţ .
f i r m a ţ i a
n o a s t r ă
este
s p r i j i n i t ă pe
datele
statistice referitoare la m i ş c a r e a d e m o g r a f i c ă a ju
d e ţ u l u i
Covurlui în anii
1865-1899
35
•
N ă s c u ţ i
100478
Populatie
r u r a l ă
o r ţ i
72863
Excedent
28015
N ă s c u ţ i
52210
P o p u l a ţ i a u r b a n ă
M o r ţ i Excedent
59538
- 1328
Din tabelul
de
mai sus, r e z u l t c ă în ultimii 35 de
erii
ai secolului
al XIX-1ea,
p o p u l a ţ î a
O r a ş u l u i G a l a ţ i a s c ă z u t pe cale n a t u r a l ă
cu
1 328 de
persoane. In realitate, ea ,a
crescut
de la 48799 de
locuitori în
1865
5
la
62678 de
locuitori
în
decembrie
1899
37
• D i f e r e n ţ a de
10551
de
locuitori
Între c r e ş t e r e a n a t u r a l ă cea r e a l ă a p o p u l a ţ i e i în ultima treime a vea
cului trecut î n s e a m n ă
c ă
în perioada r e s p e c t i v ă s-au stabilit în
o r a ş u l
Ga
l a ţ i venind din
alte p ă r ţ i în medie
301
oameni
pe an·
T o t o d a t ă din datele
cuprinse
în a c e l a ş l
tabel,
r e z u l t ă c ă în perioada
la
care ne referim,
p o p u l a ţ i a
r u r a l ă
a
j u d e ţ u l u i
Covurlui
a
sporit
natu
ral
cu 28015
de persoane. De
fapt,
s ă
statisticile c o
n s e e a
z
ă O c r e ş t e -
re a p o p u l a ţ i e i
respective
cu 12516 de
locuitori
- de
la
64725 locuitori
în 1865 38
la
81 239 în decembrie 1899 39. Calculînd d i f e r e n ţ a dintre c r e ş
terea n a t u r a l ă cea r l ă a p o p u l a ţ i e i rurale din j u d e ţ u l
Covurlui, con
s t a t ă m c ă în cei 35 de an i la
oare
ne referim, 11 501 de ţ ă r a n i ş i - I a u p ă -
r ă s i t
satele.
34.
G. D. C r e a n g ă roprietatea
r u r a l ă în
România B u c u r e ş t i
1907,
p.
XXXIII,
XXXIV, L
35.
Calculat
pe
baza
datelor
din M i ş c a r e a
p o p u l a ţ i e i în
România
1865-1900 .
36. A rh iv el e s ta tu l u
i
G a l a ţ i fund
P r i m ă r i a
o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr 107/1865-1866
dosar nepaginat),
37. Arhiva i s t o r i c ă c e n t r a l ă
B u c u r e ş t i
fond
D i r e c ţ i a
g e n e r a l ă a statisticii. dosar
nr
.
2176 /1899,
f.
20. In ceea
ce
p r i v e ş t e
n u m ă r u l locuitorilor
din
G a l a ţ i
în
anul
1899, d at el e s ta ti st ic e
sînt diferite.
In
R e c e n s ă m î n t u l
p o p u l a ţ i e i pe anul
899 din
ovurtur
di n Arhiva
i s t o r i c ă
c e n t r a l ă B u c u r e ş t i loc. cit.
apare un u ă r
de 62678 de
locuitori, iar statisticile
contemporane vezi
R e c e n s ă m î n t u l general
al p o p u l a ţ i u n i i
României din
decembrie 1899.
Rezul-
tate
definitive B u c u r e ş t i . 1905
p.
XXVIII;
L.
Colescu
,
opulation
de la
Roumanie. Resume
âettioqraphique
ptesenie li la IX-e session
de
l Institut
international
de
s t a t ţ s t i q u e
B u c u r e ş t i
1903 p. 28
m e n ţ i o n e a z ă
625 45 l oc ui
tori,
deci
o d i f e r e n ţ ă
de
133
de
l oc ui to ri . N oi am luat ca
b a z ă
datele
arhi
-
vistice.
-
33. Analele statistice
VI, seria II, 1865, p. 32, 34.
39
R e c e n s ă m î n t u l general al p o p u l a ţ i u n e i României din decembrie 1899, p.
XXV.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 8/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
7
Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste
ln G a l a ţ i
Avînd în vedere sporul real al p o p u l a ţ i e i
urbane în
a c e e a ş i
p e r i o a d ă
e x i s t e n ţ a unui singur centru
o r ă ş e n e s c
pe ter itoriul
j u d e ţ u l u i
putem
conchide,
c ă
cea
mai
mare
parte
a
celor
ce
ş i a u
p ă r ă s i t
satele, se stab i
l i s e r ă în o r a ş u l G a l a ţ i .
a
a l t ă s u r s ă
a
f o r m ă r i i
d e z v o l t ă r i i muncitorimii din G a l a ţ i o con
stituiau m e s e r i a ş i i r u i n a ţ i . Astfel, d e ş i în a
doua
j u m ă t a t e a secolului
trecut n u m ă r u m e ş t e ş u g a r i l o r g ă l ă t e n i în ansamblu, n r e g s r
e a z
o
c r e ş -
tere s e n s i b i l ă - de la 1 040 de m e ş t e ş u g a r i
b r e s l a ş i
în 1845
4
°, la 4 558 în
decembrie
1899
41
- t o t u ş i
unele
m e ş t e ş u g u r i ca m o r ă r i t u l
p i e l ă r i a t ă b
ă -
c ă r i a altele r e g r e s e a z ă vertiginos 42.
De
asemenea, în
o r a ş u l G a l a ţ i erau muncitori
s t r ă i n i v e n i ţ i
în
c ă u t a r e
de lucru, mai ales din Austro-Ungaria ţ ă r i l e balcanice. Nume
r o ş i
n e m ţ i
unguri
,
greci , bulqarl ,
macedoneni, sîrbi
etc,
a t r a ş i
de
activi
tatea p o r t u a r ă de
c o n s t r u c ţ i i l e
navale altele, i m i g r a r ă în România,
oprindu-se la
G a l a ţ i
sau la B r ă i l a 43. Unii din cei
v e n i ţ i
din alte ţ ă r i r ă -
mîneau aici din p r i m ă v a r ă p î n ă în t o a m n ă cînd
activitatea
p o r t u a r ă sau
diferitele munci legate de c o n s t r u c ţ i i se
d e s f ă ş u r a u
din plin, plecînd apoi
în ţ ă r i l e lor de o r i g i n ă revenind în p r i m ă v a r a u r m ă t o a r e 44 . Cei mai
m u l ţ i î n s ă din a c e ş t i a s-au stabilit definitiv în G a l a ţ i contopindu-se în
masa
muncitorimii
române 45.
S i t u a ţ i a muncitorilor de aici, ca a celor
din
întreaga
ţ a r ă
a fost
deosebit de grea. Patronii statul în cazul întreprinderilor de stat), ur
m ă r i n d
o ţ i n e r e unui profit cît mai ridicat,
î n g r ă m ă d e a u
în ateliere
strîmte, f ă r ă aer, f ă r ă l u m i n ă cît
mai
m u l ţ i
muncitori. Astfel, d u p ă cum
r e z u l t ă dintr-un
tabel
întocmit la 30 decembrie 1896 de c ă t r e Comisia de
i n s p e c ţ i e
n u m i t ă de P r i m ă r i a
o r a ş u l u i
din totalul de 38 de
b r u t ă r i i
29
nu erau aerate , 26 nu
au
fost ,,luminoase , 35 nefiind î n t r e ţ i n u t e curat,
iar 11 serveau ca dormitor
pentru
l u c r ă t o r i 46. D e ş i
î n c ă
din 1862-1863
exista în acest o r a ş un Consiliu de i g i e n ă
salubritate, care trebuia
s ă
controleze, între altele, c o n d i ţ i i l e de m u n c ă în întreprtnderi , iar în
40.
Calculat
u p ă
r e c e n s ă m î n t u l
fiscal
efectuat
în
G a l a ţ i
în
anul
1845
vezi
Arhi
vele statului I a ş i
tr . 1423 op. 1619,
dosar
nr. 591.
f 154-165, 233-286) .
41.
L
Theodor, Fr. Robin-Derescu,
tarea
statistica
meseriilor B u c u r e ş t i
1901,
p. 18.
42. Emeric M i h ă l y
Sara M i h ă l y C o n t r i b u ţ i i a istoria m e ş t e ş u g u r i l o r
din
G a l a ţ i .
in a
doua j u m ă t a t e
a
secolului
al XIX lea ln Dnnubrus, II-III, G a l a ţ i 1969,
p.
149-167
.
43. P.S. Aurelian, op cit.• p.
184;
Moise N.
Pacu,
Cartea
j u d e ţ u l u i
Covurlui. Note
geografice istorice îndeosebi statistice. Partea 1 II, B u c u r e ş t i 1891, p. 216.
44.
Arhivele statului G a l a ţ i fond
P r i m ă r i a
o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr 3/1885-1891, f
17.
45. L a z ă r
M ă g l a ş u . Nicolae
Deleanu,
Istoricul
m i ş c ă r i l o r
m u n c i t o r e ş t i n
porturi
B u c u r e ş t i
1932,
p. 33.
46. Arhivele statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a
o r a ş u l u i
G a l a ţ i dosar nr. 289/1895-1901
dosar
nepaginat).
47. Ibidem. dosar nr. 47/1863-1865.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 9/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
E. MIHALY, S. MIHALY
1874, Consiliul de m i n i ş t r i a
aprobat regulamentul
pentru
organizarea
serviciul sanitar acesta n e p r e v ă z î n d m ă s u r i eficiente
pentru
asigura
rea v i e ţ i i s ă n ă t ă ţ i i muncitorilor nefiind r e s p e c t a t ă
de
c ă t r e patroni
n-au dat dezultate 48.
Faptul
c ă prevederile de mai sus nu au fost puse în
aplicare, reiese din raportul general al medicului primar al o r a ş u l u i
G a l a ţ i
pe anul 1892, conform c ă r u i a la acea d a t ă în
o r a ş
a
existat
un
total de 76 industrii insalubre incomode sau periculoasev .
Durata zilei de
m u n c ă
oscila în
medie între
12-15
ore
, dar
uneori
se ridica la 17-18 ore. In manifestul dat
p u b l i c i t ă ţ i i
de Comitetul Clubu
lui muncitorilor
din G a l a ţ i
cu
prilejul zilei de 1 Mai 1892,
se
a r ă t a c ă în
intreprinderile din
o r a ş u l
d u n ă r e a n muncitorii l u c r e a z ă o b i ş n u i t cîte
-
15
ore
zilnic
50.
O
c o r e s p o n d e n ţ ă
din
a c e l a ş i
o r a ş p u b l i c a t ă
în
n u m ă r u l
din
4
iulie
1893 al gazetei
Munca
relata
c ă l u c r ă t o r i i brutari din G a l a ţ i
muncesc cîte
18-20
de ceasuri din
24. a c ă
n a ş
fi v ă z u t cu
ochii mei
-
c o n t i n u ă corespondentul
-
mai nu mi-ar
fi
venit
a crede . La fabrica
de cherestea Goetz, în primii ani ai
ultimului
deceniu al secolului al
XIX-lea
,
ziua
de
lucru era
de ,,13 ore
pentru
cei de zi 12
ore pentru
cei de noapte f ă r ă repaus
5\
iar
d u p ă greva l u c r ă t o r i l o r de aici
din
au
gust -
septembrie
1892, ziua de m u n c ă
ajunsese n l
ore
ziua
11 ore
noaptea cu un repaus - noaptea -
de
o o r ă ? In cazul mu
ncitorilor
din p-ort, se
lucra
de d i m i n e a ţ a p î n ă seara
cu
o p a u z ă pentru
masa
de
prî
nz
53.
n ă spre
s f î r ş i t u l
secolului al
XfXs
lea nu era nici o prevedere lega
l ă
în ceea ce- p r i v e ş t e
repausul
duminical. Ca urmare a luptei duse de
c ă t r e clasa
muncitoare
din ţ a r a
n o a s t r ă
la 5 martie 1897,
parlamentul
a
votat
o lege
care
acorda muncitorilor o
j u m ă t a t e
de zi
repaus
pe s ă p t ă -
m î n ă 54, care î n s ă nu întotdeauna a fost r e s p e c t a t ă de c ă t r e patronii din
o r a ş u l G a l a ţ i 55
Salariile
muncitorilor
din
G a l a ţ i au fost mici. Astfel, în 1890 salariul
lunar
al unui l u c r ă t o r de la
Atelierele
C.F.R. era de
91,82
lei
56,
deci, în
medie 3,06
lei
pe zi. La Fabrica
Goetz
potrivit anchetei economice a
48 Monitorul oficial al Romdniei r
214, 1/13 octombri
e
1874,
p.
1253- 1254.
49.
Dr.
C. Stavr
id i, Raport general asupra serviciului sanitar
s t ă r i i
igienei
s a l u b r i
t ă ţ i
publice a o r a ş u l u i G a l a ţ pe anul 1892.
G a l a ţ i
1894, p. 22.
50 Munca
5
apr
1892.
51 Ibidem 30 aug . 1892.
5: .
um
ea n o u ă 3 mai 1895.
53.
Arhivele
statului
G a l a ţ i fond P r i m ă r i a O 7 1 a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr.
110/1882.
f
17 ;
L u c r ă t o r u l 25 oct. 1892.
54 Monitorul oficial al României
r 269. 6/18
marto
1897,
p.
9289 .
55 umea n o u ă 13 mai
1897 , 28, 31
dec.
1897. 28
lan ,
1898, 6
aug
1898 , 6
oct.
1898.
56. Ed, Sava conomia industriei
transportur
i lor
e
volu ti a agriculturii
industrie I
comertului
in
România
1859-1902
1.
Istoricul
P R dez
voltarea pro-
g r e s i v ă a economiei generale a României sub i n f l u e n ţ a transporturilor Bucu
r e ş t i 1904,
p.
396.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 10/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
9
Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste In Galati
173
cotidianului
socialist Lumea n o u ă în
mai 1895, salariul
mediu
pe zi al
unui
muncitor era
de 3,15 lei,
din care
se
retinea 20/0 pentru
casa de
ajutor 57. Privind salariile muncitorilor
din
port,
consilierii
comunali
în
s ă r c i n a ţ i
cu
cercetarea plîngerilor
acestora
împotriva
abuzurilor
v ă t a f i l o r
magazionerilor etc.,
în raportul lor din
9 iulie 1882,
adresat Primarului
o r a ş u l u i ,între altele, a r ă t a u : muncitori i din port.
pe diferite
c ă i
sînt
speculat;
de
magazioneri, v ă t a v i
(sic )
a l ţ i
î n s ă r c i n a ţ i
ai
c o m e r c i a n ţ i -
lor,
luînd
de
la
chiligii
cîte
2
1
/
2
lei la de chile, de la lopatari
b ă n i -
ceri cîte 35
pe zi l u c r ă t o a r e de la praticari cîte 50
pe zi l u c r ă t o a r e
Chiligii
primesc
7
1
/
2
lei
la
de chile ş i casa p l ă t e ş t e
10
le i la
0/0
de
chile
. . .
Praticarii
7
sau
6
1
/
2
lei pe
zi ş i
casa
p l ă t e ş t e 7
1
/
2
lei .
C e i l a l ţ i
muncitori primesc 6 sau 5 lei 900/0
pe
zi casa
p l ă t e ş t e
6
25
.
D a c ă
vreunul
ar
murmura
asupra
r e ţ i n e r i l o r
ce se fac de
v ă t a v i
natural
în
î n ţ e l e g e r e
cu
magazionerii, atunci imediat este î n d e p ă r t a t din
lucru
ş i l ă s a t
a nu avea
nici e x i s t e n ţ a
58 .
Cu
un
deceniu mai tîrziu, în
articolul L u c r ă t o r i i
schelet ,
s ă p t ă m î n a l u l
socialist g ă I ă ţ e a n
- L u c r ă -
torul
-
d e m o n s t r e a z pe b a z ă
de calcul ,
c ă un
l u c r ă t o r
de
s c h e l ă c î ş t i g ă
450
de lei pe
an
cu care t rebuie s ă
î n t r e ţ i n e
pe sine familia
un an
de
zile
59. D a c ă avem în vedere c ă
articolele de
larg
consum,
ca
pîinea,
car
nea ş a .
lemnele,
î m b r ă c ă m i n t e a
serviciile,
erau
foarte
scumpe, iar chi
riile
ridicate ,
ne
putem
da
seama c ă aceste
salarii
nu
puteau s ă
asigure
decît
un
nivel
de
trai s c ă z u t .
Sistemul
amenzilor,
al
retinerilor,
o b l i g a ţ i a
de a cotiza
la a ş a - z i s e l e
I case de
ajutor patronate
de
a d m i n i s t r a ţ i e sau
v ă t a f i
magazioneri în
port, uzanta cantinelor
ş i
gherete lor de aprovizionare cu alimente sau
b ă u t u r i
la
p r e ţ u r i ridicate etc., m i c ş o r a u mai
mult nivelul
salariilor.
Apare ş o m a j u l mai întîi
în rîndul
muncitorilor
din
port,
apoi
printre
cei
din
industrie.
D u p ă d e s f i i n ţ a r e a regimului
de
porto-franc sute
sute
de
muncitori portuari au
r ă m a s
f ă r ă
de
lucru 61.
C o n d i ţ i i l e de locuit completau tabloul grelei
s i t u a ţ i i în
care erau
a r u n c a ţ i muncitorii din G a l a ţ i .
Ei au
fost n g r ă d
în
î n c ă p e r i perife
rice,
insalubre,
în
subsolurile
l o c u i n ţ e l o r
celor
b o g a ţ i
în
b ă r ă c i
etc.
Me
dicii
din o r a ş au sesizat
în
repetate
rînduri c ă
aceste c o n d i ţ i i nu pot decît
..
ă
fie
foarte v ă t ă m ă t o r pentru
s ă n ă t a t e a
lor
62
(a
muncitorilor
- n.n.).
Nu-i
de mirare c ă bolile sociale f ă c e a u ravagii
în
rîndurile muncitorilor
din G a l a ţ i
familiilor lor,
secerînd anual
zeci zeci de
v i e ţ i
6.1.
57 Lumea u ă 3
mai
1895.
l8. Arhivele
statului
G a l a ţ i fond P r i m ă r i a o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr . 110/1882,
f.
14,
19.
59
L u c r ă t o r u l 25 oct. 1892.
60. G.
Codreanu,
p
cit
p. 7.
61 bidem p. Il .
62. Dr. C. Stavridi, Opt cit p . 21.
63 bidem p. Il
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 11/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
7
E. MIHALY S. ~ I L Y
10
Toate acestea au creat
o
n e m u l ţ u m i r e
p e r m a n e n t ă
o
stare
de
spirit
r e v o l u ţ i o n a r ă
între
muncitori i din o r a ş u l G a l a ţ i
Ei au
c ă u t a t s ă i a s ă
din
s i t u a ţ i a
lor grea prin lup ta d u s ă împotriva
burgheziei
industriale
co-
merciale
din localitate. Dar primii p a ş i ai
luptei
lor cele
dintîi
greve ca
în
întreaga ţ a r ă se
d e s f ă ş u r a u spontan limitîndu-se
la
r e v e n d i c ă r i eco
mornice :
m ă r i r e a
salariilor î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r de m u n c ă etc. In
o r a ş u l
G a l a ţ i a c e a s t ă f a z ă
i n c i p i e n t ă
a
m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i d u r e a z ă
aproximativ
d o u ă decenii de la începutul deceniului a l optulea p î n ă la
s f ş i t u l deceniului al n o u ă l e a începutul ultimului deceniu al secolului
trecut. I m p o r t a n ţ a acestei
faze
c o n s t ă tocmai în c ă l i r e a
r e v o l u ţ i o n a r ă
a
proletariatuhri.
Referindu
se la
semnificatia primilor
p a ş i ai m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i
Marx
Engels
au
a r ă t a t
c ă
nu succesele imediate sînt
de
terminante
ci
faptul
c ă ele trezesc s i m ţ u l
s o l i d a r i t ă ţ i i unirea
mereu
c r e s c
î n d ă
a muncitorilor
64.
Primele
lupte
greviste mai importante ale muncitorimii g ă l ă t e n e
au
fost
cele ale
portuarilor.
Acest
lucru
se
e x p l i c ă prin faptul c ă l u c r ă t o r i i
din port a ş a cum am v ă z u t sufereau nu numai
de pe
urma c o m e r c i a n ţ i -
lor ci
de
pe urma oamenilor acestora
v ă t a f i i magazionerii
cu
ajutorul c ă r o r a
patronii
îi exploatau
pe
muncitori. Astfel greva c ă r u t a -
ş i l o r din port din 10-11 aprilie 1872 cea dintîi despre care avem
c u n o ş -
t i n ţ ă
în
o r a ş u l G a l a ţ i u r m ă r e a m ă r i r e a
salariilor
limitarea drepturilor
v ă t a f i l o r
magazionerilor.
Organele a d m i n i s t r a ţ i e i
locale
î n s ă
au luat
m ă s u r i grabnice
de
reprimare
a
grevei:
c o n d u c ă t o r i i
ei
au fost a r e s t a ţ i
t o t o d a t ă
s-au adus a l ţ i c ă r u t a din j u d e ţ
pentru a
continua î n c ă r c a r e a
vapoarelor 65. în felul
acesta
prima l u p t ă g r e v i s t ă
a
muncitorimi portuare
din G a l a ţ i fusese
î n f r î n t ă
iar N. Catargiu
prefectul
j u d e ţ u l u i Covurlui
a
putut rapor ta telegrafic la
13
aprilie
1872
Ministerului
de
interne c ă
greva
a
încetat
de tot.
L i n i ş t e p e r f e c t ă 66.
Dar
h o t ă r î r e a
de l u p t ă a muncitorimii g ă I ă ţ e n e
n-a
putut fi
î n f r î n t ă
Peste
trei ani în
februarie
1875 se
pun
în
g r e v ă din nou
cei
circa
500
de
c ă r u ţ a ş i
din
port.
De
data
aceasta
ei
au cerut
ş t e r g e r e a
taxei prea
r i d i c a t ă
p e r c e p u t ă
de
c o m u n ă . Prefectul
de
Covurlui
acelasi N
Catargiu
.
a dat
ordin s ă se a d u c ă a l ţ i c ă r u t a din comunele
apropiate.
Aflînd acest
lucru
g r e v i ş t i i s-au
postat
la barierele
o r a ş u l u i
n-au vrut s ă p e r m i t ă
intrarea în o r a ş
a
c ă r u t a ş i l o r care au r ă s p u n s
la
ordinul
prefectului.
Acesta
din
u r m ă î n s ă în fruntea
unei
companii de
o s t a ş i
a î m p r ă ş t i a t pe
g r e v arestînd vreo
12
dintre
ei.
Sub presiunea
t o v a r ă ş i l o r
lor cei
a r e s t a ţ i în curînd f u s e s e r ă e l i b e r a ţ i dar taxele
nu
au
fost
anulate
64. K.
Marx
F.
Engels
Manifestul
Partidului
Comunist
în
K.
Marx
F.
Engels
Opere
4
B u c u r e ş t i
1963 e d i ţ i a a II-a p. 474.
65. Arhiva i s t o r i ă
c e n t r a l ă B u c u r e ş t i fond Ministerul de interne Divizia admi-
nistrati
vlf
dosar
nr . 65/1872 f. 232.
Ibidem f . 239.
7
Vocea Covurluiului
2 6 8 13
Iebr
1875.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 12/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste
În
Galati
175
In martie 1883
are
loc o
a
g r e v ă în rîndul
muncitorilor
din port.
A c e ş
t i a
a ş a
cum
r e z u l t ă
dintr-o
e d r e s
Ci
Bursei
din
G a l a ţ i
s-.au
pus
în
g r e v ă
au
revoltat pe a muncitori ca s ă nu lucreze 68. Greva a luat
asem
enea
p r o p o r
în cît burghezia c o m e r c i a
a l a r m a t ă
a r ă t a c ă co
m e r
ţ u l
exportului
este.
pus la capriciul
fantezia
101
69.
La
s
r ş
u lunii
ma
i 1885 t o ţ i
munci tori i din
portul
G a l a ţ i d e c l a r ă
din
nou g r e v ă din cauza
s c ă d e r i i salariilor. C o m e r c i a n ţ i i
a u t o r i t ă ţ i l e
pentru a-i
sili
pe muncitori
s ă
accepte salariile m i c ş o r a t e
au adus
mun
citori din B r ă i l a . S o s i ţ aici î n s ă
muncitorii
b r ă i l e n i în loc s ă f i lucrat,
s-au solidarizat cu t o v a r ă
lor
g ă l ă t e n i revendicînd î m p r e u n ă sporirea
salariilor
.
In
f a ţ a
acestei
minunate
s o l i d a r i t ă ţ i
m u n c i t o r e ş t i c o m e r c i a n ţ i i
s-au
v
ă z u t
n e v o i ţ i s ă
r e v i n ă asupra s c ă d e r i i
salariilor
Astfel,
greva
mun
citorilor portuari din G a l a ţ i
a
luat s f î r ş i t cu victoria muncitorilor 70 .
In felul acesta, c o n t r a d i c ţ i i l e dintre muncitori burghezia comer
c i a l ă
i n d u s t r i a l ă
se situau d in ce în ce mai mult
pe
prim
plan
în rela
ţ i i l e
sociale
din
o r a ş u l G a l a ţ i
iar muncitorii
au început
s ă ş i
dea
seama
de
rolul
lor
s ă
capete
o n ş t i i n ţ misiunii
lor istorice.
A l ă t u r i
de
primele
lupte r e v o l u ţ i o n a r e
ale
muncitorilor
din
G a l a ţ i
apare m i ş c a r e a
s o c i a l i s t ă .
Acest
o r a ş
r e m a r c ă Constantin Graur, bun
c u n o s c ă t o r
al
m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i
socialiste
r o m â n e ş t i
a
fost
unul
dintre
primele centre socialiste
atît
din
punct
de vedere
cronologic
cît
ca
p o
r
a
n
ă
71.
În anii
1869-1872
în o r a ş e l e
G a l a ţ i B r ă i l a se
constituie un
grup
de r e v o l u ţ i o n a r i
români
r u ş i bulgari în frunte cu N· Georgescu FIor
Florescu, Serghei
Neceaev (cunoscut
la noi
mai
ales
d u p ă pseudonimul
conspirativ Ivan Ivanovici) Hristo
Botev
a l ţ i i
care
pe l î n g ă unele
curente socialiste
mic
burgheze
iau c u n o ş t i n ţ ă
r ă s p î n d e s c
idei socia
list n ţ c
e 72.
Vestea p r o d a m ă r i i în martie 1871 a Comunei
din
Paris a
fost
pri
m i t ă cu entuziasm
de
membrii grupului. In
cele
d o u ă o r a ş e
-
G a l a ţ i
B r ă i l a
- ei au organizat mai
multe întruniri
de sol idaritate cu Parisul
r e v o l u ţ i o n a r h o t ă r î n d la una din
acestea
s ă t r i m i t ă un delegat în capitala
68.
Ar
hiv el e statului a l a ţ i fond P r i m ă r
o
a u G a l a ţ i dosar nr. 110/1882 f. 23.
69 Ib idem
70 Dr
epturil
e
omului
30 mai 1885.
71.
Const.
Gr
aur,
C î ţ i
v a
i n ş i .
B u c u r e ş t i
p.
18.
72. P.
o n s t a n t i n e s c u I a ş i Liberali români vechi revolutionari bulgari
I a ş i
1924
p. a 1 ; Idem
I n l u e n ţ a
d
e m o c r t { l ţ i l o r
r e V O l u ţ i o n a r i r u ş i
din secolu l al
XIX lea asupra cur entelor ideologice din ţ a r a n o a s intre 1850 1880 în
Studii R e v i s t ă de istorie filoz ofie III nr. 3 1950 p. 55 59 ; Vasile Hrl
stu,
Hristo Botev
o c i a l i ş t i i romd
ni
în Ş a n
t i e r III nr . 4 1 a
pr
. 1935 p . 8.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 13/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
7
E.
MIHAL
Y S.
MIHAL
Y
F r a n ţ e i ,
ca lupte pe baricade din partea lor . La 30 martie 1871
mem
brii grupului e x p e d i a z ă o t e l e g r a m ă de salut la adresa Comunei din
Paris
.
Mai mult
d u p ă
prototipul
acesteia
s-a
constituit
o
o m u n ă
în
o r a ş u l G a l a ţ i . In l e g ă t u r ă cu aceasta
s-a
p ă s t r a t
un
docwnent - Sim
bolul
de
c r e d i n ţ ă
a
Comunei
g ă l ă t e n e
datat
20
aprilie
1871
semnat
de
Hristo
Botev.
Simbolul
de c r e d i n ţ ă
este
un
imn închinat
luptei pentru
libertate
egalitate
f r ă ţ i e
între
popoare pentru succesul
triumful
comunismului. . . în t o a t ă Iumea? .
Dar p o l i d e s c o p e r ă activitatea
membrilor
grupului ia m ă s u r i
represive
: Hristo Botev FIor
Florescu
l ţ i i sînt a r e s t a ţ i n c h ş 75.
Mai tîrz
iu
muncitorii
din
G a l a ţ i ş i a u
p ă s t r a t vie în
amintire a c ţ i u -
nile
de
solidarizare ale
grupului
de
r e v o l u ţ i o n a r i
din
o r a ş u l
lor cu
Comu
na p a r i s i a n aproape an de an ziua de 18
martie ziua
cuceririi puterii
politice de c ă t r e
proletariatul din capi tala F r a n ţ e i
a fost a n i v e r s a t ă ca
s ă r b ă t o a r e a celor ce muncesc 76.
Pe la
mijlocul deceniului a l
optulea
al secolului
trecut pe terenul
fertil p r e g ă t i t
de grupul de r e v o l u ţ i o n a r i români r u ş i bulgari
poate
chiar
cu participarea unor f o ş t i membri ai lui Nicolae
Codreanu
C.
Dobrogeanu-Gherea a l ţ i i ,
pun
bazele cercului
socialist g ă l ă t e a n a
c ă -
rui
membri
n îndemnul
lui
Nicolae
Codreanu
s t u d i a z ă p o p u l a r i z e a z ă
diferite
l u c r ă r i
socialiste între
care operele
lui
Karl Marx
77.
T o t o d a t ă
pe
vasele care
circulau
pe
D u n ă r e
Marea
N e a g r ă între G a l a Con
s t a n ţ a porturile din sudul
Rusiei
precum
prin c o n t r a b a n d ă
peste
rîul
Prut ei
o r g a n i z e a z ă transportarea c l a n d e s t i n ă
a
literaturii r e v o l u ţ i o -
nare în
Rusia Dintr-o n o t ă
a
ohranei ţ a r i s t e p o l i ţ i a
p o l i t i c ă
din
18
octombrie
1874 de
exemplu r e z u l t ă
c ă
toate proclamatiile
r e v o l u ţ i o n a r e
slave ale I n t e r n a ţ i o n a l e i
1
destinate Rusiei
sosesc în
România
pe
adresa
unui r e v o l u ţ i o n a r care t r ă i e ş t e
la
G a l a ţ i c ă tipografia i n t e r n a ţ i o n a l ă
l a v ă
o r g a n i z a t ă la Londra
sub
conducerea
lui
Valerian
Wroblevski a
trimis în
ultimul
timp la
Geneva cîteva
mii de exemplare de p r o c l a m a ţ i i
cu
c o n ţ i n u t social-re
v
olutionar
în
limbile
r u s ă
î r b ă .
Aceste
p r o c l a m a
73. P. C o n s t a n t i n e s c u I a ş i omuna
din Paris ecoul
ei in
presa c o n t e m p o r a n ă din
România 1871-1880 .
in
Studii.
IV nr . 1 1951 p. 49.
74. Christo
Botev
Morceaux choisis, ous la redaction de Georg es
Tsan
ev,
Sofia
1948 p. 33 ; P. C o n s t a n t i n e s c u I a ş art. loc. cit. p. 49.
75. P. C o n s t a n t i n e s c u - I a ş i , Liberali
român
i
vech
i r e v o l u ţ i o n a r i bulgari, p. 10 ;
Idem
Hristo otev
in
România, B u c u r e ş t i
1947 p. 12.
76.
Lumea n o u ă 19
febr.
1895 10
marto
1896 8 marto 1897 11 marto 1898.
77. Zamfir C.
Arbore
In exil. Din amintirile mele,
Craiova
1896 p . 218;
Alexandru
Nicolau Pagini din istoria
m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i
din România, in Dezrobirea ,
5
apr.
1926 ;
L a z ă r
M ă g l a ş u
Nicolae
Deleanu
op.
cit.,
p. 38
urrn.
:
78.
Zamfir
C. A
rbore
op
ii
p 199 218 391 ; L a z ă M ă g l a ş u Nicolae
Deleanu op.
clt. p.
38-40.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 14/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
Inceputurile
m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste
ln
G a l a ţ
77
- se
a r a t ă
în continuare în documentul citat - au fost imediat trimise
la G a l a ţ i de
unde exemplarele
r u s e ş t i
trebuiau trimise
la Moscova...
7 9.
R e v o l u ţ i o n a r u l la car-e face referiri nota
m i sus
c i t a t ă a ohranei ,
nu
era
altcineva
decît Nicolae Codreanu, care,
începînd
cu
1874
p î n ă la
moartea sa p r e m a t u r ă
în
decembrie 1878,
primea
numeroase transpor
turi
de
publicatii
r e v o l u ţ i o n a r e de la Londra, Geneva etc. le trecea
peste Prut l î n g ă G a l a ţ i 80.
In ceea ce-l p r i v e ş t e pe C. Dobrogeanu-Gherea, acesta a f ă c u t parte
o p e r i o a d ă s c u r t ă din conducerea cercului socialist g ă l ă t e a n întrucît la
finele lunii octombrie
1878,
a g e n ţ i i ohranei
ţ a r i s t e
îl
i d e n t i f i c ă
ş i - l ares
t e z ă la
G a l a ţ i 81.
u p ă
aceasta
î n s ă
cercul socialist
din
localitate
n u - ş i î n c e t e a z ă
exis
..
t e n ţ a . L a z ă r
ă g l a ş u
Nicolae Deleanu, s p e c i a l i ş t i în istoricul m i ş c ă r i
lor m u n c i t o r e ş t i socialiste din
porturile r o m â n e ş t i
referindu-se la
constituirea Clubului muncitorilor din G a l a ţ i 1891 , a f i r m ă c ă
aici
exis
ta de mult prospera vechea o r g a n i z a ţ i e v d i ă cercul socialist. Con
ducerea cercului, d u p ă arestarea lui Dobrogeanu-Gherea, este p r e l u a t ă de
a l ţ i m i l i t a n ţ i
activitatea
sa, inclusiv transportarea
c l a n d e s t i n ă
a publi
c a ţ i i l o r r e v o l u ţ i o n a r e în Rusia, c o n t i n u ă -
Zamfir Arbore, de exemplu
unul dintre
întemeietorii m i ş c ă r i i socia
liste
r o m â n e ş t i
r e l a t e a z ă
expedierea
din
G a l a ţ i
la
începutul anului
1879,
a unei mari c a n t i t ă ţ i de p u b l i c a ţ i i socialiste a n t i ţ a r i s t e chiar a unei
tipografii,
destinate
m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e din Rusia .
M e n ţ i o n ă m
c ă
trecerea prin
c o n t r a b a n d ă
a literaturii
r e v o l u ţ i o n a r e
în Rusia,
d e s f ă ş u r a t ă
decenii
de-a
rîndul, era
l e g a t ă
în mod direct de
popularizarea ideilor marxiste din o r a ş u l d u n ă r e a n
întrucît
conform
obiceiului, o
parte din
p u b l i c a ţ i i l e sosite
din Apus
destinate Rusiei,
r ă m î n e a în posesia s o c i a l i ş t i l o r
g ă l ă t e n i urm
înd s ă fie difuzate apoi
studiate 84. :
In
anii de
d u p ă r ă z b o i u l pentru i n d e p e n d e n ţ ă
în G a l a ţ i ideile
mar
xiste
sînt r ă s p î n d i t e prin
intermediul ziarului Besarabia
prin
unele
c ă r ţ i b r o ş u r i de
popularizare
a
marxismului
precum
Un studiu
psy
chiatric urmat de cîteva comentarii asupra ideilor s ă n ă t o a s e de Dr.
79. Arhiva i s t o r i c ă
c e n t r a l ă
Moscova, fond
109
s e c ţ i a III. e x p e d i ţ i a 3, dosar
nr
144/1874,
partea
V, f. 257-258 pud Augustin Deac, Internat
ionala întîi
România B u c u r e ş t i 1964, p. 106-107.
80. Zamfir C. Arbore. op cit p. 218.
81.
C.
Dobrogeanu-Gherea
Din
trecutul î n d e p ă r t a t un fragment din amintirile
mele
în
Calendarul
muncii
pe
1907
B u c u r e ş t i 1906, p. 70
urm
.
82.
L a z ă r M ă g l a ş u
Nicolae Deleanu
op cit
p. 43.
83. Zamfir C.
Arbore. op cit
p. 421-422.
84. Const. Graur Paul xelrod în A d e v ă r u l 29 apr. 1928; M. Gh.
Bujor
ctivitatea
primelor biblioteci m u n c i t o r e ş t i ln C ă l ă u z a
bibliotecarului
XI,
nr
5, mai
1958, p. 29.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 15/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
78
E. MIHALY, S. MIHALY
4
Russel
Primejdia s o c i a l ă Valoarea
de schimb Procesul f r a ţ i l o r
N
ă d e j d e
îna
intea juriului universitar
etc.,
editate
sau
multiplicate
de
cercul socialist
i e ş e a n
Astfel, d u p ă recomandarea e x p r e s ă a
lui
Dobro-·
geanu
-Gherea se expediau în o r a ş u l d u n ă r e a n prin p o ş t ă 20 de exem-·
plare
din .Besarabia? .
T o t o d a t ă numerele ac
estui ziar
, î m p r e u n ă cu alte
p u b l i c a ţ i i
socialiste,
erau
aduse aici de
c ă t r e
s t u d e n ţ i i elevii din locali-o
tate care studiau la
I a
erau, în
l e g ă t u r ă
cu Dr. RusseL
f r a ţ i i
N ă d e j d e 86.
Din a doua
j u m ă t a t e
a deceniului al
n o u ă l e a
a1 secolului
trecut
, ideile·
sociali
smului ş t i i n ţ i f i c
n
c e p u s
e
r ă s ă
fie r ă s p î n d i t e nu
numai
în rîndu l
intelectualilor
cu
stare de
spiri
t
r e v o l u ţ i o n a r ă
sau unii
muncitori
înain
t a ţ i
ci
printre
diferitele
d e t a ş a m e n t e
ale
miilor
de
muncitori
din
fa
brici port.
P ă t r u n d e r e a
r ă s p î n d i r e a
ideilor marxiste
c r e ş t e r e a
e x p e r i e n ţ e i
proprii de l u p t ă au dus la dezvoltarea c o n ş t i i n ţ e i de
c l a s ă
a
muncitorimii
g ă l ă t e n e ceea ce se x p r i m ă între altele, prin
intensificarea
luptei de
organizare
, la început cu caracter profesional apoi politic. Ca
urmare
î n c ă in deceniul al n o u ă l e a al seco lului trecut,
muncitorii
tipografi, cizmari
.
a l ţ i i
din G a l a ţ i s-au constituit în
o r g a n i z a ţ i i
profesionale.
Astfel
, în
1881 a luat f i i n ţ ă .,Societatea junilor m e s e r i a ş i la 1 februarie 1885
Tipograful
la
15
august
1887
societatea
Î n f r ă ţ i r e a
muncitorilor
, la
1
iunie
1888 Cizmarul
etc
. ,
Societatea
junilor
m e s e r i a ş i
Tipogra
Iul . Cizmarul , ca cele
mai multe
o r g a n i z a ţ i i profesionale din tara
n o a s t r ă din
perioada
r e s p e c t i v ă
av
eau
o
e x i s t e n ţ ă relativ c u r t
S
pre
deosebire
î n s ă
de acestea,
Î n f r ă ţ i r e a
muncitorilor
era
o
o r g a n i z a ţ i e
t r a i n i c ă
fiind
una
din cele mai
importante
mai puternice
o r g a n i z a ţ i i
profesionale m u n c i t o r e ş t i de la s f ş i t u l secolului trecut nu numai din
G a l a ci chiar din întreaga ţ a r ă . Ea a fost î n t e m e i a t ă de Gh. N. Darle,
mu
ncitor cizmar, N. Damian, in
stitutor
Tatovici , mic
antrepre
nor de
l u
c r ă r i etc. cuprindea pe t o ţ i
muncitorii
c o n
ş t i e n ţ i
indiferent în ce
b r
a n
ş ă
lucrau
,
precum
pe
inte
lectualii
s o c i a l i ş t i
din
G a l a ţ i
La con
stituirea
ei
. l n f r ă ţ i r e a
muncitorilor avea aprox
imativ
70 de membri
fondatori
8 9 iar peste
c î ţ i v a ani, la începutul anului 1893, n u m ă r u l
membrilor
s ă i
a ajuns s ă
d e p ă ş e a s c ă
cifra de 300
90.
Î n f r ă ţ i r e a muncito
rilor p ă r
int
eresele profesionale ale muncitorilor conducea
luptele
lor
85. Docum
ente
privin istoria României. R ă z b o i u l
pentru
i n d e p e n d e n ţ ă 1, partea 1,
u c u r e ş t 1954.
p.
656.
86. S e n t i n ţ a
comisiuni
i judiciare a U n i v s i t ă ţ de l a ş i în procesul f r a ţ i l N ă â e j â e .
1881, p. 22.
87.
Em
er i
c
y Sara
i
h
O r g a
n i z a ţ
profesionale ale
munci
torilor
din
G a l a ţ i
de la f î r ş
i t u l
secolului al ·lea în a
nubius
II-III p. 169-177.
88.
upta 6
ian.
1888 ;
Le. Atanas iu ,
a a o
1881-1900,
B u c u r e ş t i
p.
77. .
89.
upta 29
ian.
1888.
90. Munca ,
21
mart
. 1893.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 16/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
Inceputurile m i ş c ă r m u n c i t o r e ş t i socialiste în
G a l a ţ i
179
greviste, propaga sociali
smu
l ş t i i n ţ i f i milita pentru constituirea
unui
partid politic al clasei muncitoare, opus partidelor burgheze ' , e arti
co
lul
2
din
statutul
ei
a r ă t a c ă
societatea are
ca
scop
ajutonarea membri-
lor s ă i
în caz de b o a l ă înmormîntare,
incapacitate
de lucru , ş o m a j etc ,
în
acti
vitatea sa de fiecare zi, I n f r ă ţ i r e a muncitorilor d e p ă ş e a
cu
mult
limitele unei o r g a n i z a ţ i i profesionale o b i ş n u i t e Acest lucru r e z u l t ă mai
clar dintr-un nou
articol
introdus
în statutul
modificat al ei , în
anul
1891,
care
,
între altele
,
d e f i n e ş t e
scopul s o c i e t ă ţ i i în felul u r m ă t o r :
a
s ă
t a t o r n i c
e a s c ă
f r ă ţ i a
solidaritatea în
tr
e
muncitorii
din G a l a ţ i a se
pune în
g ă t u r ă cu t o muncitorii
din ţ a r ă
precum s ă lupte
pentru
î m b u n ă t ă ţ i r e a
s t ă r i i materiale morale a muncitorilor
93.
Constituin-
du-se
în
a c e l a ş i
an
(1887)
cu cercurile
m u n c i t o r e ş t i
din B u c u r e ş t i
I a ş i
I n f r ă ţ i r e a muncitorjlor-' avea un rol identic sau
cel
p u ţ i n similar cu
acestea. O formulare mai p r e c i s ă
în
ceea ce p r i v e ş t e scopul sarcinile
lor, nu
g ă s i m
nici la cercurile m u n c i t o r e ş t i
amintite- In ş e d i n ţ a
sa din 13
februarie 1888, spre exemplu,
s-a
h o t ă r î t ca Cercul muncitorilor din
B u c u r e
; s ă fie a ş a organizat
încît ă p o a t ă
aduce foloase
reale
mem
brilor s ă i
94. Intruc
it statutele c
er
curilor m u n c i t o r e ş t i din B u c u r e ş t i
I a ş i
nu
s-au
g ă s i t p î n ă
acum, nu putem face c o m p a r a ţ i i mai a m ă n u n ţ i t e
în tre aces te o r g a n i z a ţ i i
95.
Sublinierea i d e n t i t ă ţ i i sau
cel
p u ţ i n
similitudinii rolului I n f r ă ţ i r i i
muncitortlor din G a l a ţ i
cu
ce'
al
cercurilor m u n c i t o r e ş t i din
c a p i t a l ă
respectiv I a este cu atît mai
n e c
e s a r ă cu cît marea majoritate a l u c r ă -
rilor din literatura de specialitate, chiar cele a p ă r u t e
în
ultimii ani
cu p r e t
e n ţ i i
de clarifi
care
a problemelor ,
privind
a c e a s t ă p e r i o a d ă a
m i ş c ă r i i noastre m u n c i t o r e ş t i a f i r m ă c ă
d u p ă
constituirea cercurilor
m u n c i t o r e ş t i din u c u r e I a a
luat f i i n ţ ă
la
G a l a ţ i
paralel
cu
societatea I n f r ă ţ i r e a muncitorilor , care avea un caracter pur profesio
nal, un
cer
c
mun
citoresc. Din
c e r c e t ă r i l
e noa
stre
r e z u
c ă
ni ci un
astf
el
de c
erc
nu
a exi
stat.
Ro
lul
lui,
a ş a cum
s-a
a r ă t a t
mai
sus, cel
p u ţ i n
p î n ă la î n f i i n ţ a r e a Clubului
mu
ncitorilor din localitate
,era îndeplinit
de
I n f r ă ţ i r e a muncitorilor .
91. Statutele S o c i e t ă ţ i i . I n f r ă ţ i r
e a
muncitorilor G a l a ţ 1888, p. 12.
92 Ibidem p . 5-6 .
93. Statutele S o c i
e t ă ţ i i 1 n f r ă ţ i r
e a muncitorilor
G a l
1891, p. 7.
94. Dezrobirea 20 febr. 1888.
95.
na
lele nstitutului de istori e a partidului de pe l î n g ă C.C. al P.C.R. IX nr. 2.
1963, p . 127.
96. Presa
m u n c i t
o r
e a s c ă
s o c i a l i s t ă
din
România 1, p
arte
a 1, u
c u r
e ş t i 1964, p. 512.
546, 547 ; i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă din România 189
3
900 B u c u r e ş t 1965, p.
7; nal e de istorie XV, nr. 1, 1969, p . 110.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 17/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
180
E. MrHALY S. MIHALY
16
Pe la mijlocul
lunii aprilie 1888
societatea scoate un ziar
F r ă ţ i a
gazeta partidei muncitorilor
97
care a avut un rol însemnat în
r ă s
pîndirea
ideilor
s o c i a l i s t
- ş t i i n ţ i f i c e
printre
muncitorii
din
G a l a ţ i
contri
buind
la
unirea organizarea ş i ridicarea c o n ş t i i n ţ e i de c l a s ă
I n f r ă ţ i r e a
muncitorilor
a f a r ă
de F r ă ţ i a ulterior a mai scos
alte
publicatii. Dintre acestea m e n ţ i o n ă m Calendarrul muncitorului mai
exact 1 Calendarul pozitivist pe
anul 1892
prima p u b l i c a ţ i e de acest gen
din ţ a r a n o a s t r ă care
s-a
t i p ă r i t într-un
mare tiraj a fost
t rimis spre
difuzare
mai
tuturor o r g a n i z a ţ i i l o r m u n c i t o r e ş t i din România
De asemenea
I n f r ă ţ i r e a muncitorilor
a
vea
o
b i b l i o t e c ă b o g a t ă
dis
punînd de numeroase c ă r ţ i
b r o ş u r i
reviste ziare necesare
e d u c ă r i i
politice
culturale
profesionale a
membrilor
s ă i
100.
T o t o d a t ă a c e a s t ă a s o c i a ţ i e a antrenat pe
membrii s ă i
la V I a ţ a p o l i t i c ă
a o r a ş u l u i . Astfel în 1888 cu ocazia alegerilor generale parlamentare
d u p ă c ă d e r e a gu
vernului
liberal
prezidat de LC.
B r ă t i a n u din
partea
I n f r ă ţ i r i i
muncitorilor au candidat printre
primii din
ţ a r ă
unii
con
d u c ă t o r i
ai
ei pentru colegiile Camerei.
Bine
î n ţ e l e s în
c o n d i ţ i i l e
terorii
c a n d i d a ţ i i o r g a n i z a ţ i e i m u n i t o r ş t i g ă l ă t e n e n-au r e u ş i t s ă p ă t r u n d ă în
parlamentul ţ ă r i i 101.
Pe
l î n g ă
munca
i d e o l o g i c ă p o l i t i c ă
asociatia
a
d e s f ă ş u r a t
o
l a r g ă
activitate p r a c t i c ă în rîndurile muncitorilor q ă l ă ţ e n i : ea organiza con
ducea lupta
lor
împotriva
burgheziei
comerciale industriale în vederea
m ă r i r i i saâaritlor pentru
î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r
de
m u n c ă
de
trai
etc-
Astfel
la
începutul anului
1888
. I n r r ă t t r e a
muncitorilor a
s u s ţ i n u t
r e v e n d i c ă r i l e muncitorilor c e f e r i ş t i
privind curmarea
amenzilor
î m b u n ă -
t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r de u n ă etc. Dar în momentul în care un muncitor
membru
în
conducerea
o r g a n i z a ţ i e i
a
fost
concediat
sub îndrumarea
I n f r ă ţ i r i i muncitorilor s-a
declarat
g r e v ă . In f a ţ a acestei s i t u ţ i i direc
unea
atelierelor
a
promis
satisfacerea r e v e n d i c ă r i l o r economice dar
muncitorii
n-au
mai acceptat continuînd lupta p î n ă
la
reprimirea con-
97. Muncitorul
21 apr 1888.
98. Presa
m u n c i t o r e a s c ă
s o c i a l i s t ă
din Romdnia
1 partea 1 p. 544.
99.
Munca
6 oct 1891 Dr L.
Ghelerter storia socialismului
ro ân
alendarul
muncii
1925 p. 38 ;
Presa m u n c i t o r e a s c ă
s o c i a l i s t ă
din Romdnia
1
partea
a
II-a
p
269-278.
100. 1. C. Atanasiu
op cit.
p. 81 ; N.
Oprea Biblioteca S o c i e t ă ţ i i . I n f r ă ţ i r e a munci-
torilor din
G a l a ţ i
în Revista bibliotecilor. XX
nr.
5 mai 1967. p.
300-303.
101.
r
C.
Atanasiu op. cit.
p. 77.
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 18/19
CEEOL copyright 2016
CEEOL copyright 2016
Inceputurile m i ş c ă r i i
m u n c
i / o r e ş l i socialiste in Galati
8
d u ă t o r u l u i
lor
concediat.
In
felul acesta pe
prim
plan revenise p ă r -
rea o g a
n
a e m u n c i t o r e ş t i a c o n d u c ă t o r u l u i ei ceea ce i m p r i m ă
un
cara
ct
er politic gr
evei.
102
n ă e a muncitorilo r a condus gr eva
cef
er i
st
ilor q ă l
ă ţ e n i din
august - septembrie
1888
103
pre
cum
a
ltele
.
Muncit or ii di n G a l a ţ i sub
co
nducerea
n ă muncitorilor ,
lupt
în d
pentru
satisfa
cerea
r e v e n d i c ă r i l o r lor
au
avut o
atitu
dine de
simpatie de sprijin ă de a c ţ i u n i l e ţ ă r ă n i m I din j u d e ţ u l
Covur
lui
înd
re
ptate împotriva e x p l o a t ă r i i m o e r e a abuzurilor a d m i n i s t r a ţ i e i
ale
a
u t o i t ă ţ i l o comunale. ş a de exemplu î n timpul r ă s c o a l e l o r
din
p r m ă
v a r a anulu i
1888
muncitorime a q ă l e a n a organizat o adu
nare de simpat ie a ţ ă de lupta
ţ ă a n i l o
104 iar în zilele de 21 22
mai
1888
la sediul
I
n f r
ă
r
s-au
î
nt
ocm
it
p e t i
pentru
o b
n e r e a
de
p
ă -
mînt cel
or
peste 800 de
s
ă t e n i veniti în o r a
ş
din
p l ă
ş i l e Prut
ş
Siret 105.
In urma acestor a c ţ i u n i cercurile r e a c ţ i o n a r e din ţ a r ă au
cerut
ca
c o n d u c ă t o r i i
partidului
socialist s ă
dezavueze
pe f a ţ ă comitetul
din
G a l a ţ i 106 iar
organ
ele a d m i n i s t r a ţ i e i de stat au tr
ecut la repr
esiuni,
efectuînd a r e s t ă r i rî ndul c
o
n d
u c ă t c r i l c
r
n f r ă ţ i r
mun
citori
lor
: .
Intensiftoarea
te ro rii
di
n partea o
rgan
el
or
de
stat b u r g
h e
z o - m o ş i e
r e
a ă c u t ca
m i ş c
a
e a
m u n
c i t o r
e a s c ă din o a ş
u G a
ca de
altfel
în
în
treaga ţ a r
ă
s ă
înre
gistreze o s c u r t ă p
e
o a d ă de
re
flux. In 1890
1891
se
o b s e r
v ă semnele unui
nou
avînt al
m i ş c ă r i i
m u n
c i t o r e ş t i .
In
ac
est
e
p
e
u
ă
ca
rezultat
al
lupt
ei
îndelungate d e s f ă ş u r a t e de
muncitorii q e n i ca urmare a p r o p a g ă r i i t
eoriei
marxiste de-a lun
gul anilor de c ă t r e o c i a l i ş t din acest o r a ş la r ş u anului 1891 ia
f i i n ţ ă Clubul muncitorilor din G a l a ţ i 108. Aceasta era
o r g a n i z a
ţ i a p o l i t i c ă
a muncitorilor q ă ţ e n i iar d u p ă
cr
earea P.S.D .M.R. devine e c ţ i u n e a
o a l ă a part idu lui. O d a t ă cu n f i i n ţ a r e a î n t ă e a Clubului munci
torilor soci
etatea
n f r ă ţ i r e a
mun
cit
orilor se
t r a n s f o m ă
în tr-o
s
e c ţ i e
de
ajutor
reciproc a primului p e r z
î n
d u - ş i oaracte rul politic. Cu toate
acestea, n ă
e a
muncitorilor a a
vut
o
i m p o r t a n ţ ă
e o s
e b i t ă
în
102. N. G. M
untea
nu
O r g a n i z a ţ i i
profesionale
de
a
ă
ale
mu
nci tori lor d
in Romd-
nia
in a doua
u m ă a
a veacu lu i a l XIX-lea
in
A
nal
ele
Ins
t
itutului de
is to-
r ie a par t
idulu
i de pe n g
ă
C C al P C R XI
nr
. 5 1965 p . 19 ; E .
h
Lupte le gre viste ale muncitorilor de la Ate liere le f erate di n G a d
in
anu l 1888
in
D
in
istor ia luptelor gr eviste ale
pro
letar iatului din România IV
u r e
1970 p. 23.
103. E. M
ihaly,
loc cit
104 R o a l a
ţ ă r a n i l o r
din 1888. Documente m ă r t u r i i privind istoria R P R t
grijitli de M. Roller B u c u r
1950 p.
VII.
105 V ocea Co
vurluiulu
i
24 mai 1888.
106 Lupta
mai
1888.
107
F r ă ţ i
a
15
30
mai
1888;
Voce a
Covu
ui
ulu
i
24
mai
1888.
108
Mu
nca 5 ian. 1892 ; A lmanahu l social democrat pe 1894 p. 18 ; Le . A
tan
asiu
op
cit.
p.
78 urrn .
8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF
http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 19/19
CEEOL copyright 2016
8
E.
MIHAL
Y S. MIHALY
8
m i ş c a r e a
m u n c i t o r e a s c ă
de aidi fiind
prima o r q a n l z a ţ l e care avea
un
caracter
politic al muncitorimii q ă l ă ţ e n e constituind începutul
unirii
m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i
cu teoria
r e v o l u ţ i o n a r ă
în
G a l a ţ i
Constituima
Clubului muncitorilor
din o r a ş u l a l a ţ i
încheie
etapa
începutunllor m i ş c ă r i i
m u n c i t o r e ş t i
de aici,
inaugurînd
o e t a p ă n o u ă
s u p e r i o a r ă
lupta
n e m i j l o c i t ă pentru crearea partidulul politic al clasei
muncitoare din România.
LES DE UTS DU MOUVEMENT OUVRIER ET SOCI LISTE
L Ţ I
RESUME
Utilisant
une
bibliographie large et variee dont les documents de
notre parti
concernant
le mouvement ouvrier de la
deuxieme
moitie du
XIX eI\le siecle, un riche materiei d archives, la presse ouvriere et so-
cialiste des memoires
de militants
de l ancien mouvement socialiste
roumain,
des publications contemporaines,
ainsi
que
les travaux des his-
toriens
roumains,
les auteurs
de ert
ouvrage presentent
la
sltuation eco-
nomiqua de G a l a ţ i la naissance et le developpement de la classe ouvri-
ere ealariee, Sa
situation
sociale
et
economique
pendant
la
deuxieme
moitie
du
siecle passe,
les
luttes
ouvrieres
de
cette periode
et
l organi-
sation
professionelle
et polit ique des ouvriers de G a l a ţ i L ouvrage
defi-
nit la place du mouvement ouvr ier et
socialiste de
G a l a ţ i dans l ensem-
ble du
mouvement ouvrier
et socialiste roumain.