16
The Greater Good Mihail Coşuleţu 12 ianuarie - 3 februarie 2012 Curator: Adriana Oprea
The Greater Good
Mihail Coşuleţu
12 ianuarie - 3 februarie 2012
Curator:Adriana Oprea
CURATOR EXPOZIȚIE:Adriana Oprea
TEXTE INTRODUCTIVE:Adriana Oprea
FOTOGRAFII:Arhiva personală a artistului
DESIGN GRAFIC, DTP:Laura Ionescu
TIPAR:RAR Media
© 2012 Art YourselfNicio parte din acest catalog nu poate fi transmisă în niciun mod, sub nicio formă, fără acordul scris al deținătorilor de copyright
Broadly speaking, există două posibilități de ajunge să o nege, dacă acesta ar fi un caz, și definire a libertății. E mai la îndemână să nu ceea ce este de fapt, adică o generalitate gândești negativul față de care ea se dialectică previzibilă și foarte comună. delimitează decât afirmativul exercitării Libertatea de a organiza devine întotdea- acestei delimitări. Negativul: acele realități una ”ne-am organizat”. Din boboc fraged, față de care ești liber (opresiunea, con- afirmativ al ei, ”organizarea” libertății se strângerea, orice formă de piedică, limitare, îngrașă peste noapte și primește corpolența control intruziv). Afirmativul: libertatea să. stătută a tuturor mătușilor metafizice de Libertatea de a: exprima, acționa, institui. care libertatea fugea mâncând pământul. Prima variantă mută puțin binoclul, de pe Mătuși care există doar pentru a rosti mantra ceea ce este libertatea, înspre ceea ce ea nu justificatoare a propriei existențe: știm-noi-este. Ca și cum, prin excluderea a ceea ce o cum-e-mai-binele. Din produs zglobiu al neagă, ai mai sigur în mâini ceea ce o afirmă, libertății, ”organizarea” devine dădaca ei negarea negației îți dă lucrul. Lucrurile ar acră, preoteasa mai-binelui comun. Stranie deveni interesante când ceea ce ea afirmă conversie, într-adevăr.
1
If God had been a liberal, we wouldn't have had the Ten Commandments - we'd had the Ten Suggestions. (Malcolm Bradbury)
Adriana OpreaCurator
AO: ... totuşi, liberalii nu sunt atât de radicali. fereşti, ci la care poţi apela. Şi, similar, pe cele-Ca tine. Aş zice că sunt ceva mai temperaţi. lalte planuri. De exemplu, economicul, unde
statul nu are ce să caute. Statul nu ar trebui să MC: Cine sunt liberalii despre care vorbeşti aibă proprietăţi. Proprietarii sunt cetățenii, tu? adică ăia care şi-au definit o nevoie şi au creat
statul. Cine e statul, cine e el?AO: Ne putem raporta la ceea ce am putea numi liberalul comun? AO: Dar pentru a ajunge să defineşti statul,
ai nevoie mai întăi de o definiţie a individului, MC: Nu există aşa ceva, liberal comun. Nu unitatea, monada acestui conglomerat. Cine poţi fi aproape liber. Liberalismul se referă la e el, individul, mai întâi? Statutul de proprietar libertăţile individului. Individul fiind sistematic nu îi e de la sine înţeles nici lui.înglobat într-o comunitate, societate sau stat - mai nou -, are o problemă cu libertăţile lui MC: Normal că ai nu ştiu câte teorii politice pentru că nu şi le poate exercita aşa cum care îţi spun cine este individul. Dar ai şi trebuie. A fost nevoie de eforturi uriaşe d oc trine şi teorii „super” etatiste în care statul pentru a i se garanta dreptul la proprietate, e st e şi face şi în care noi ne suprimăm şi ne la exprimare, la autodeterminare, pe care le are cauterizăm toate nevoile, drepturile şi şi nu le are. Pentru că el este sistematic strâns acţiunile, pe care le punem pe stand-by, pentru de gât. Or statul înseamnă, în fond, „noi ne ca statul să ne dea casă, masă, maşină şi ce organizăm”. Dar e imposibil: ori ne organizăm, pune pe masă. Şi metrou.ori suntem liberi. Şi atunci apare un com-promis. Astfel apar liberalii moderaţi. Statul e AO: Ştii foarte bine că paternalismul statal se un rău necesar, aşa că hai să-l ţinem la cote b a zează pe faptul că răul ăsta este bun (da, cât mai mici, esenţiale, dar minore. Dar statul neliber, dar cald, sigur, protector), în timp ce să ne reprezinte pe noi, atenţie, nu pe el însuşi. binele ăla este rău (adică liber, dar dur,
nedezirabil). Pentru individ.AO: Statul însuşi fiind o abstracţiune.
MC: Da, aşa e, dar e absurd ca statul să îl înveţe MC: Da. Însă apare marea problemă: nu pe ăla care creşte porci, împreună cu atâţia suntem toţi la fel. Unii vor matematici, alţii alţii care cresc porci, deci ştiu ce fac, cum se arhitectură, alţii poezie, unii vor să facă una, cresc porcii. Statul nu are ce căuta în viaţa alţii alta, unii sunt mediocri, alţii străluciți, alţii individului. Statul apare în viaţa individului ca tâmpi. Iar confuzia e că ar fi nevoie de consens, o opţiune, când individul are nevoie de el.de organizare unilaterală. Or, nu e nevoie de aşa ceva, nu: oamenii ăştia pot să existe sub AO: Idealizezi individul. Ai creat un binom toate formele lor pentru că statul tocmai asta polar în care statul e negru, iar individul e roz. ar trebui să le garanteze: libertatea de a se Ceea ce e ciudat, de vreme ce primul e creaţia desfăşura cum vor ei. Statul ăsta înseamnă un celui de-al doilea. Ca şi cum ai fi identificat alt număr de oameni care stau acolo nu pentru problema: problema este statul, altminteri, a lua decizii, ci pentru a fi atenţi să funcţioneze ordinea lucrurilor individuale ar fi ok.şandramaua asta: ca toată lumea să îşi păstreze drepturile, să nu existe infringement, cum zic MC: Statul e un rău necesar. E totuşi nevoie englezii, să existe un sistem juridic care te de el. E nevoie de organizare. Una foarte apără pe tine, deci, de care tu nu trebuie să te inteligentă e federaţia, de exemplu.
2
The Greater Good
AO: Tu de altfel porniseşi în proiectul ăsta de AO: Deci tu faci o critică a iraţionalului absurd, la ideea de organizare. inexplicabil, ireductibil, căruia omul, ca să come
to terms with, îi conferă tot felul de sensuri, MC: Da, mai precis de la faptul că în regăsibile mai ales în forma pretins raţională a momentul în care ai ideea de organizare - noi organizării.vrem să ne organizăm -, se şterge cu buretele tot restul. „Organizarea” este o entitate complet MC: Asta s-a întâmplat când s-au uitat în separată, care se suprapune peste realitate, sus. Oamenii şi-au găsit explicaţii pentru fără să se identifice cu ea. Na, trebuie să ne inexplicabil, i-au găsit o argumentare pe adaptăm acum, că a venit Organizarea. măsura posibilităţilor lor cerebrale. Lupta lor Organizarea vine peste noi, de exemplu în va fi de acum încolo să determine care sunt Ghetto, unde unii s-au instalat sus, în timp ce legile după care mai trăzneşte pe câte cineva. alţii, „din motive de organizare”, au rămas jos. E i au organizat acest registru. Avem astfel un Şi au făcut un gard. De ce? Cum de ce? Noi a lt filtru cognitiv ca să putem trata cu norii, cu eram noi, dar mai erau şi unii, ceilalţi, pe care c e rul, cu ploaia. Şi ne întoarcem pe pământ. i-am lăsat jos. Însă nu i-am omorât, pentru că Hai să organizăm şi aici. Îi avem pe ăştia cu suntem oameni. Doar ne-am organizat. barbă, dar celorlalţi de ce le lipseşte? Ceva nu Apoi. Ne-am uitat o dată, de două ori, de trei ori e în regulă aici. Şi apare prima segregare. Hai pe cer şi parcă am văzut ceva. Şi ce am văzut? să ne organizăm, domnule: ăştia sunt bărbaţi Nu o dată, de trei ori! Ne-am organizat: aia şi ăştia sunt femei. Totul ţine de organizare. trebuie să însemne ceva, dincolo de orice Aşa că oamenii se duc să se organizeze şi în scepticism. E clar. De trei ori ni s-a părut. Şi de natură, vezi We like nature, so yeah!. Se găseşte trei ori avea barbă! un câmp mănos plin de cernoziom din care
poţi scoate grâu bun pentru paste Barilla, dar AO: Lasă-mă să recit: barba e „din cele mai omul ce a făcut? Şi-a făcut într-un colţ, care vechi timpuri” o extensie a corpului care nu e colţul pânzei, ci colţul lumii!, o căsuţă semnifică, emană şi conferă autoritate. Un tâmpită, mică, cu o scară foarte mare, cu o atribut de putere şi autoritate, patriarhal prin curticică mică-mică, unde şi-a plantat un excelenţă. copăcel. La el în curte. Putea să aibă casa cât
toată lumea, dar nu a revendicat nimic din MC: Dar noi vorbeam despre nori. Despre ce-i în jur, şi-a făcut casa într-un colţ. Din vapori de apă aflaţi la o anumită înălţime. Care fericire, pentru că există cazuri în care îi duce nu au bărbi ca semn al paternităţii, fiind vapori capul la mai mult. În Ghetto nu ai orizont. Ai de apă. Dar pentru că avem nevoie totuşi de ghetoul în mijloc şi e interesant să ai în tătuci, am făcut un salt de conştiinţă. De la pri- mijlocul lumii tocmai acel lucru pe care îl mitivul care făcea pe el când venea noaptea, negi. Şi judecând după imagine, aşa e toată ori de câte ori venea, în decursul celor 40 de ani lumea în jur.pe care îi trăia el atunci, oamenii s-au mai enervat puţin. Şi a crescut şi nivelul conştiinţei AO: Şi în Metropolis ai un horror vacui lor şi, odată cu asta, a apărut nevoia de asemănător.organizare. Tot abstractă: stai aşa, ăla de sus unde noi nu ajungem, nu are treabă cu noi. MC: În Metropolis se termină la un moment Nu are, dar l-a trăsnit pe Fănică! Ok, atunci dat, acolo unde începe cernoziomul. Spre facem un templu. Omorâm câte-un iepure şi deosebire de Ghetto, acolo i-au trimis în nu-l mai trăzneşte fără motiv, iar ori de câte ori diaspora, nu i-au îngrădit, pur şi simplu i-au nu trăzneşte pe cineva fulgerul în timpul pus să-şi facă blocul mai încolo, băieţi. Toate furtunii, sensul e clar: iepurele. Şi astfel nimeni tipurile acestea de organizare sunt menite să nu îşi mai pune problema de ce l-a trăsnit, arate un singur lucru: că e artificială, că nu totuşi, şi pe Mitică. are nicio legătură cu realitatea.
3
AO: Dar în Lilliput organizarea asta artificială Metropolis s-au mutat în fundul statuii, vezi e cosy şi drăgălaşă. Suburbs. Dar numai unii! De ce ar mai exista
Metropolis dacă toţi s-ar muta în fundul MC: Lilliput e un fel de nota autorului. În statuilor? Dar şi în statuie, unii sunt sus, alţii timp ce voi organizaţi cosmosul, eu v-am pus jos. Nu se ştie unde e mai bine. Pentru că jos ai pe un pervaz. Vă organizez eu pe un pervaz,
panoramă, dar dacă stai sus, din cauza curburii, dar nu foarte aproape, că trebuie să se mai
vezi hăt orizontul. Deci nu se ştie care e mai deschidă şi geamul. Punem şi un zid, să se vadă scump, dar şi aici există o segregare. Sau în frumos, să nu cadă pe jos. Am organizat şi eu. The Science Community, unde au găsit o Dar eu i-am organizat pe ei. Eu nu am organizat statuie în jurul căreia au plasat o pădure de un teren unde nu era nimic sau unde era ceva observatoare astronomice, care toate se uită de profanat, cum au făcut ei. Eu aveam într-o
cameră un pervaz care trebuia organizat. Şi a colo, spre ce le place mai mult, regiunea am făcut o organizare autistă, am ordonat intimă a statuii. În spate avem contraforţi, tot obiecţele şi obiecte. Noima organizării este felul de monturi artificiale care să ţină statuia, dată tot de ei, acela fiind un spaţiu funcţional pentru că i-au făcut şi ăleia ceva, tot felul de nu pentru mine, ci pentru ei. Pentru mine nu e intervenţii, vezi urechile de iepure, astfel că a funcţional fiindcă mi-am compromis pervazul. trebuit proptită. Mai mult, The Science Mai avem gălăgia cu statuile. Care, bineînţeles,
Community e o parte a oraşului albă, pură. nu sunt ale lor. Sunt găsite. Când au invadat Nu doar că au nenorocit un lucru care nu le organizatorii, s-au pus pe organizat, apoi pe aparţinea, dar l-au nenorocit science-like, gestionat. Şi au constatat că au nişte huidume imaculat, alb, frumos. Am dat cu ciocanul, de piatră, fier şi altele, care trebuie să capete dar cu coada nouă. Aceasta e organizarea. Ce şi ele o noimă. Ce au făcut? Le integrăm. Cum?
Ne organizăm. Dar cum? Nu oricum. Unii din e rău în asta, zic ei? Am săpat în nişte statui.
4
4 ianuarie 2011
5
30x30 cmcreion pe hârtie2010
Anatomie militară I01
30x30 cmcreion pe hârtie2010
Anatomie militară II02
100x150 cmulei pe pânză2011
Lilliput03
0201
03
6
200x170 cmulei pe pânză2011
And then Isaw him again!06
50x34 cmulei pe pânză2010
And then Isaw him05
colecţie privată
30x30 cmcreion pe hârtie2010
Apollo07
40 x 75 cmacrilic pe pânză2012
And again04
04 05
07
06
7
colecţie privată
20x20 cmulei pe pânză2011
Autoportret08
50x50 cmulei pe pânză2011
Christmas09
150x170 cmtehnică mixtă pe pânză2010
Diaspora10
50x50 cmulei pe pânză2011
Andy Warhol Day11
100x150 cmulei pe pânză2011
Babel12
08 09
10
11
12
8
50x50 cmulei pe pânză2011
Finally13
200x100 cmtehnică mixtă pe pânză
2009
Strămoş17
50x50 cmulei pe pânză2011
Nightmare14
30x30 cmtehnică mixtă pe hârtie2010
Unreachable18
50x50 cmulei pe pânză2011
Live at Metropolis15
30x30cmcreion pe hârtie2010
În sfârşit stăm foarte departe
19
30x30 cmcerneală pe hârtie2010
Dream House16
30x30 cmcreion pe hârtie2010
Soul shapesI, II
2021
13 16
14
15
9
1917
20
2118
10
85x120 cmulei pe pânză2011
Fără titlu22
100x150cmulei pe pânză2011
The Monastery25
100x150 cmulei pe pânză2011
Ghetto23
85x120 cmulei pe pânză2011
The National Gallery26
80x110 cmulei pe pânză2010
Sunday24
85x120 cmulei pe pânză2011
Penthouse27
22
23
24
25
26
27
11
ulei pe pânză2011
The Science Community28
50x50 cmulei pe pânză2011
We like nature, so... yeah!
30
50x50 cm
100x150 cm
ulei pe pânză2011
Pagan29
115x40 cmtehnică mixtă pe pânză2010
Gold31
28
3029
31
colecţie privată
85x120 cmulei pe pânză2011
The Suburbs32
50x50 cmulei pe pânză2011
Who's who33
20x30 cmulei pe pânză2011
Who are we I, II, III343536
32
34
35
35
33
