ANUL VI. - No. 1582.

illUMERUL 100BANI ,A B4O N A KEN T EL E

INCEP. LA I ;A 15 ALE FIE-CAREI LUNI se plistneotot-d'asuna Inalute

aucureeti la,aasa AdministralieT flin Judete StreincItate prin Mandate poitaia Un ,an in tad 30 lei streinAtate 50 lunT * 15 'to 25 tiel;lunT ,* 1 i ,s 13

Un neon/a, In,strelnAtets ISAssuld

niANUSCiliPTELE 'NU SE 1111dPOIA4,

7 SAMBATA IULIE 183.

Sa te feresti Romine de Cintz strein in casa - 11.tAlevandrl.

NUMERUL 10 BAN1 g.

ANONtIURILE' Din si judele se primesc :

Nuniailla Administratie ' din Streinitate, direct[ta administraVe.si la

toate oficie!e de puiiiicitale Anunciurl la pag. IV

»

a s 11

1 0 3 0 b . 1 i i a

insertiunele si reclamele 3 leT rindul. La' Oaris, ziárui de vénzam cu num- rul la kioveul flo 1;17,,flems!ev.,S1.-rifielliel,

,

ADMINIStRATIA PSS'Ant111.. DANCE! ri A T10 N ALEE( Ca to e le Cnrageorgsvloi)

V.

Director pplitic: At

Am urmärit cu multá atenfiune, cu rnult =interes, miscarea la care a dat loc convocarea Conferintel din. Sibih, printre toti Românit de peste muntl.

Am vzut cm masa poporului in- conjoará i finbärbdteaza pe conclu. catoril ; cum femeile, consciente de adevérata lor misiune, luptä, alä- turea cu seta lor, pentru redobân- direa unor-drepturi nu Perdute dar ripite.

Am admirat .un popor Intreg 4o- Wind, prin delegatii si, continua- rea "-luptel contra mésnrilor arbitrare, brutale de ntaghiarizare, luate de Ungurt, 'asupritoril

mi-am zia ca acolo, peste Car- patl, este o pleiada de erol, ener- gici ineobositi aparätoi nea- Mului românesC ; cd acolo peste Car.;

10001 Románismului, sunt trel milioane de Romani cart, cu toate sfortärile barbare ale Ungu- rilor," \Ter sfirsi prin a träi, in tara lor, liberi, conservandu7s1 religiunea"

limba. Dar, dupd ce al' urniarit cu ad-

miratiune lupta uriash condusa de acesti vulturi ai Carpatilor, îi aruncl privirile asupra regatului roman , triste xeflectiuni 1Y suggereazä

ce se desfasurä Iriaintea ochilor. Românii de dincolo asupritl, per-

secutati pänä In familiile lor, se ri- dica ca un singur orn, pentru a scu- tura despotisrnul rnaghiar.

Românil de dincoace liberi, inde- pendenti, scapati sunt tref-spre-zece.

suzeranitatea turceasca, rabdä cu resignatiune pe un Suveran strein

pe, niste ministri stréitil si el de toate legitimele lor aspiratiuni.

Pot oare pretinde Until Hohen- zollern, nurnai pentru cd ocupa tro- nul roman, sä se interesezé de trista soarta ce s'a nenorocitilor'nos- tri frati clé pesto murrti ? ridicül - Hohenzollern . néamt a ve- nit, neanat a réMas, _neamt va pleca.

Dar am dreptub a pretinde ch acel cari Incunjoard ca Cenailieri 'Ye acest Neamt sa fie Hornani, In cek ma largä acceptiune 'a acestni cnvént.

Insä ce vd ? Un Petre CarP, pentru care cuvintul nationalitate este o zetlemea, care nu s'a rosit a declare ca Ronaânit transilväneni ardeleni merita soarta lor, cacI nu sunt-la -inältimea civilintinnel un- guresti, si care ar Ingenunchea tara la Berlin si- la Viena pentru pästra- rea portofoliulul silt, ministerial.

Un Lascar Catargiu, care si-a per- dut drumul i ciirdrea, un bâtrn itronscient care nu intelege, sail mai bnie zis nu poate intelege di, in momentele fafd, prezeirta until' de- legat roman la Viena, pentru ichee- rea nnei conventiuni comerciale, este un ' act antipatriotic, este o rusine.,

Ce 'mat vd We'd ?-Tineritul nos- tru universitar, in care imi puse- sern toata rtädejdea, colincland toate orasele Wei si tinénd conferinte a- supra teoriei, cu totul platonice, a nationalitätilor. .Bine ca a renuntat la banchete, si cä valoarea lor se varsä. in casa Ligel.

de alinare .poate ()are aduce con- terintele studentesti strigatelor de dnrere ale fratilor nostri

Sh-ini réspunda couterentiariI !

Pand atunci vola spune studenti- lor care este datoria 1or.

Ei trebue sa facií, atat in provin- cie cat si in capitalit, o agitatie netn- trerupta contra incheerei unel con-

EX. V. BELDINIADI

INCOLO S ventiuni comerciale cu Austro-U.n- garia, cdci pe drapelul studentlinel ro- mane trebue sä stea scrise cuvintele ti- nrigui patriot Ion C. Grädisteanu :

Si se gtie atM,la Viena CM la la Pesta cfi, pe cAtii vreme strigâtele de durere ale frati- lor nofpi vor resuna la urechile noastrey prietenie Intre Ro- mAnia gi Austro-Ungaria nu poate fi.

lath' care este datoria .tineritulul nostru studentesc.

cä statni ' met" nu va fl as- cultat, flind-ca soartá marel parti a studentilol- depinde, mal Inuit sa anal putin, de guvern.

Termin stäruind asupra Contras- tului ce exista, pentru rusinea noaS- trä, intre fratii noStrii, si noi. :

Românil de sdinColo forMeazet un popor viguros,, plin de viatei, cons,' 'dent de menirea sa, si care se' luptet farei preget 'pentru conservareci na- tionalitettei sale ;

Romirill de dincoace formeazet o turmet de pitici blazati -care me, ritet si pe Suveranut care std pe stron,

pe ministra cari set resfatd pci foto- hile lor.

Alex. V. Beldimanfi.

A se citi Ultimele telegrame la pag. HI.

SATIRA ZTLEI Papagalul unui politairt

Subiectul ar fi potrivit pentru o ope- retä mai ales cä directia teatrului na- tional la sub aripele-f. protectoare a- ceastii Intreprindere.

Dar nu-I pentru cine se pregateste, ci ,pentru cine se nimereste, spune zic- toarea, i de.o cam-data- v voih spune

despre ce e vorba. Dupii 'cum ni s scrie din Roman, a-

ceI fericit oras ,are un politaih care .se numeste... Niculescu. Numele e cam ..co- mun, nu7.1 verba, dar \Teti vedea indata at nu e tot asa, i omul.

De pildä,mat intaih de toate, pus in gând faca fatadá la easá ; a pus serienfii-Insärcinati ,eu paza averet ce- tätenifor,-de ate stricat sobele, usile si, ferestrele casutei uniii oare care Gheorgh'e Stoleriu, silinAu-1 sa i-o véndä lui ; u- nui alt vecin, un biet -evreu cismar, i-a fäcut la fel, eu ;acelasi scop.

Dar acolo unde iese din cadrul cornu- nulul, e de sigur in urmétorul fapt.

Dupd. declaratia Tirnpului, lozinca lui fascar Catargiu e ca politail sä ia in an treprizä toate localurile de. prostitutie (nu politica, m rog ! prostitutia politica Hind deja in antreprizd de Tache lonescu).

in ,cel nzai rat cdz,-spune .circulara primului . sunt obli- gati a incuraja pe antreprenorii set antreprenoarele acestor stabilimente, in schirnbul unei ,taxe Care va servi la a- plicarea legei geandarmeriei.

politaiul Niculescu e orn de inte- legere, Om devetat guvernutuf ; el a pro- mis concursul sett moral (ei, taci câ mor !...), Madame- I Jeaneta, eu o singura conditie sä-i dea un papagal.

Ce-o fi vrut sä facd. Nieuleseu cu pa- pagalul... Madame? Iata ceea ce nu as patea spune farâ teatna de desmintire.

Destul cä, dupa done' sptärnni, ro- mascanii-cari, cand vor sunt piste ca- raghiosI i jumtate,-ail isbutit sá facä pe .politam sä -dea indärät papagalul.

Gurile rele insa, spun cä altul a, fost adevratul motiv al restituirei : frumoasa pasáre avea obiceih de a Striga hoului sú stapan, de dimineata pânä seara, un cuvént pe care M-nie Jeaneta ti repeta prea des, putin gentilelor ei pen sionare.

,13 CRIMA ASCUNSA,

Sunt trei -septdindni d'atunci. Un terán anume ,Mihalache - in

pérstei de 29 ani, trdia de mai Multd lreme in satul .Bosoteni din Romanati.

Mihalache nu era ,de- fel din 43o- soteni, ci din o alti,:comund, Dobru- .nul, tot din Romanati. El era is- pravnicelul i omul de incredere al D-lui Iancu Dobruneanu proprietar in Bosoteni.

F emeid lui MihalaChe era cdrciu- metreak fiind-kt Milialache tinea edreiumet iri satul Bosoteni. , Ea era o femeie depravatei, i in tot-d'auna feicea zile negre nenorocitului sat beir- bdt. Fireste, Mihakwhe voia set o co- rijeze i d'aceia atreigea mera atentiunea asupra laptelor sale. in tr'una din 'zilele de itinie Mihalache este chernat pe mosie de stdpetnul D. Dobruneanu.

Seara el s'a intors r sdnettos, teafetr de la camp. '

Dupei ce a mai mnrijit d'ale casel, a stat la rnaset, a rmincat si a béitt,. dupe acestea s'a culcat.

Dimineata I nsä Mihalache era mort !I Çorpul lui era plin de Vénettal Top satenif eraii alarma0- de moartea ne- norocitului Mihalache. Autoritatea' co- munalet a instiintat pe medic dar me- clicul de si a venit totusi nu si-a fä- cut datoria. El a inceput sei spue cet Mihalache murit din betie i deci n'ar mczi fi de folos antopsia !

Toatd lumea stie cet' Milutlache a murit otretvit i bettut de nevasta sa.

Dupet ce meclicul a vézut pe neno- roeitul Mihalache .mort; cadavrul a fost inmormeintat in satul séii natal Dobrimul din Roman*.

Mihalache lasd dupet sine. mama., /raft $ i rude nemängeliate. El lase tin urmet o femee care l'a Ucis dar a rémas nepedepsitet1

Cereni ca' autoritätile jUdeMtbresti set orinduiasce de urgentd o anChetd 'spre, a se dovedi

otis settenii sunt 'ingroziti de nepei-' sared cu care procedeazei autoritettile in asemenea imprejuretri.

Satyr.

Argus,

DESGUSTATOR

1

RED ACTIA PASAGIUL BANC. I NATIDUALE, (Casele Carageorgevici)

UN NUAIÉR want' 3o RANI

"Tik,732811,013.4 #0Wada051,4.

D C o campanie nedemnä, páckoasá tie care un ziaras din Galati, p duce in contra D-lui Zamfir Filotti, un tin& distins, avocat si unul din conducatorii grevei din Gal'ati. N'a ,foat infamie, n',.a fost ca- lomnie, ca sä nu ;fie debitate de acea .murdarä. feae, care spre necinstea ora- suldi Galati se intituleazd Cu numele

acea 'foae intrebuinteaza un limbagih asa de triVial si ása de obscen, in cât pentru respectui ce datorim cetitorilor nu-1 putem releva.

Am. inteles atitudinea politi4 ea este rolulel când bate si schingiueste,.dar

ca o foae de publicitate sá se coboare asa dejos, ,sá uite cea 'mal-elementard nopune fie 'bura cuviinta sä ealom- nieze Inteun ..mod nedemn pe un (An, care -nu are , altä vinä de cat ea tine prea mult la couvingerile sale, aceasta este tot ce poate mai desgustátor.

Si sá nu se zica cá noi de; la .Aole0- ,rui care suntem violent:1' adese-ori,' acum propagä,m moderatiunea, pentru, cá asa ne convine. Nu, Aar când se cere sa

violent, atunci sá ina cére un lacru, ca violenta sä. fie provocatä de fapte, O. fie la indltimea lor. Se 'al% oare In acest caz acea foae din Galati fatá cu D. Z.- Filotti ? Nu, dei a spune escroc unui orn, de care tu singur esti convins cá nu-I adevrat, si a nu .putea dovedi cu nimica, este o rnielie. A spune unui orn ca exploateazd pe sutede mun- citori in greva, când se s, tie ca tocmai

Filotti contribue 'dint,mult-putinul avut, pentru sustinerea grevel, .este

iarASY o miselie. A Spune 'ea D. Filotti fost dat ahra din redactiunea ziarului

Luptet,- când D. Filotti n'a facut parte din redactiunea acelui ziar, ci ninnai a colaborat scriind diferite articole stiin- tifice, este iaraisr o mie1ie. Mai mult. Fostul directqr- al ziarului Lupta, D. G. Panu ,a 'Wait de nitrite orl elogiurI in articolele sale PAO Filotti, -.asupra competentet du care D. Filotti aborda diferite chestil politice i econornice.

Atunci ce remâne din campania ne- demnd a ,ziaruluI gälätean ?.. Rémâne ca o sumä de .snapant vpr sá dea o d¡rec- tie mizerabilä preset i sä .1 compromitä prestigiul ei ; rémâne unii oarnenl vor Sá fad., din presä .un mijloc de son- tagiu ; rmáne ca o, parte din .presi este abatuta en totu ml de la merea ei imprastie o hoare oträvitoare.

A cauta sá tävälestI in 'norot zile tregi un orn cinstit, corect, si a nu pu- tea produce o cat de mica' ,clevada in eontra-I) este o fapta de o rniseie ffirá seaman.

.

Stine cä D. Z. Filotti n'are nevoe, de apararea noastra i cá D-sa privesté cu zimbet, zvárcolirile acelui ziaras, dar noi ca gazetari, nu putem trece cu vederea asemenea fapte in insult interesul preset.

Noué ziaristilor independent.1 ni se in- cumbä datoria de a Infierea apucaturile rele ale. unor Derntrf cat I* s'atl strecurat in presd i vor s ucidá presa rnorolieeste: Pe acesti intlivizi trebue 'sä-l' pecetluim

sa-1 punem la index. Iatá . de ce aryl' spus cá manevrele po-

litieI din Galati nu ne-a surprins de . ce atitudinea .unui pretins ziar din acel oras ne-a desgustat peste mésurä.

Ed. Dioghenide .

ocazia grevei brutarilor din Galati a trebuit sâ Vedem multe spectacole ne- demne din partea politdei gäratene. Am vzut bätäi arestari, in contra -firma- citorilor chiar devastarea bulul lor. Si toate aceste pentru ca

fólosit si ei de' singura amid pacinica, legara, de grevel, pentru imbunätäti soarta. Azi aceastil arind este in trebuintatä de toy muncitorii de pe glob, si cla rezultate excelente. 0 grevä fácutä la timp i ccindusa.bine, asigurd uh stir- sit bun pentru lucratori, de exemplu o ridicare de salar, o seadere a zilei de lucru sah alte cerinti.

Ei bine, lucrii.toril brutari cart pus' in greva, a,'exasperat peste mäsurä pe patroni. Poiitia -a descins intre dânsil st cä. in totA'a-una nereusind CU ache- nintri i intimidäri s'a dedat la agre- siunf mizerabile. Purtarea politiei gala- tene n'a surprins aproape pe nimenea, eni la ce alta ar servi poli tia la noi dacd nu *al- bate si schingiui Cand e vre-o mirare en de mica cu caracter politic sail economic atunéi politia ca 'o masina se pune In miscare i incepe a functiona.

Duá mai acläugám ea in 'capul poli- tiel din Galati este un asasin ea Gre- cescu, atunef se esplicá i mai bine rolul schrbos al acelel politii.

Cum am spus atacurile infame ale po- litiei azi nu mai fac inipresiune, caci suntem eu totif deprinsi de ani de zile.

Dar ceea-ce ne-a mAnit peste msurá ne-a umplut 'sutletul de desgust, este

0 AGRESIUNE MISELEASCA

CT Ast-fél fácu vént IauIui agresor, care

venise insotir de doui ofiteri. Motivul ,acestei agresiuni este un ar-

ficol apärut in Dacia sub-. titlu mare nenorOcire, in care vorbindu-se de moar- tea regretatulur C. Cotescu, fost rnem- bru la Curte, se ,ziee

Acest gm, respectat de Intreaga societate este o victimä. Ajuns prin suferintele sale in- terioare Inteo stare de compléctä. descurajare a fostitrimis la doetorul Sutu uii ..Bucurestl, unde de durére a murit peste câte-va

JAVA rcUVjnele pentru rrearT D. Ada- mescu a eornis un act,, atât de josnic, desaprobat de intreaga societate. Toata lumea îT zice : Dacei nisté banueli aseund mai' mull saü mai Patin adevér, o a- gresiune degradaloarenu-1 poate nimici ; iar, daca informatiunile primite sunt gresite, de sigur ele se rectified& cu pleicere-de D. Rada, care Grid odata n'a cdutat a lovi in onoarea nimenui, cum a rectificat restul aticolulii dupa simPle asigurdri din partea G. Leonida

De fatá eraü, când s'a petrecut aeest séandal D. L.-colonel Meri- sescu cu familia, D. Gh. .Docan cu 'fa-, mina, D. Ion Nebuneh, directorul zia- rulur Galatii, D. Belu, D. Bastache pro- enrol' de Curte si o multime de lume aleasá.

Indignarea era genaralä. Presenta impasibild si. apol. interveni-

rea D-lui 'procurer de Curte in favortil agresorulul a fcut mult sânge reh public. '

Al, Radti Age D-lufBastaehe;Tand' il solicita sd se linisteascä D-ta ar trebui sel urmetresti pe agresoi., dar nu set-mi dai lectiuni mie, care am fost impedecat sci me. ap6r.

Apoi D Radu zise cu vocea inaltd in fata unul numeroa publie :

Vzend, cd nu mai aM prolectiunea parchetului le rog,, D-le procuror gene- ra/ iei act, ca eft cle astetzi inainte voiü fi inarmat revolverul, pentru a

ape'ra insu mi. publicul se retrase ; iar D. Al.

Radii terminând depesa, pé care o pu- bliéärn 'aStazi," îi constitui martori pe D. locot.-colonel Merisescu i pe D. sub-

Nedelcu... ,

Alte detalir in nutnrul valor.

Sub acest titlu ziarul Dacia din Galatl, relateaza cum directorul ü D. M. Radu, a fost vlctima uneT agresiuM

D. prefesor Mexandrti 'Radu, dirécto- rul ziarului nostru, a fost vied.= unef agresiuni, miselestl.

La 11 curent oarele 11 inainte de a - meazá D. Al, Radu se afla la o 'masa in cofetária Universalä, unde compuse o de-

menitä a fl.trirnisá Marei in truniri din Sibia In Transilvania.

Pe când dicta Domnului Ion Nebh- neli, directorul Ziarului Gcdatii aceastä depesä, D. Gb. Adarnescu, profesor,

nid O explicatiune,. prin sur- prindere, pe D. M. Radii, care-I smuke, umbrela din inând s,i prepara a se a- .pra ; dar în ace! moment interveni intre D. Radu. i agresor D. procuror de carte Bastache, care venise cu o jumé- tate de tiara inainte si care acum, in lac sá urmäreascil pe agresor, se puse in vorbá cu vietima indemnanda-1 sá se hnisteascá.

La' réndul nostru protestant in contra miselesteI agresiuni a, cäreia victimd a fost- confratele nbstru de la Dacia D. profesor Al. Radu.

De la,Conferinla din Sibiu

Reproducem pentru azi frumosul atrioticul discurs rostit de D. Dr.. I. ati u presedintele comitetultif national,

in ziva când s'a inchis conferiuta.

Onoratä. conferintti !

Vé multumesc, domnilor, cd prin atitudinea D-voasträ exemplará, ce ati observat in tot decursul desba- teribir, dar mat presus de toate, prin purtarea calma, lini$itä, dar maies- toasä á mai rnultor mii de Rornâni .tbrani, cad' ca privitori a alergat din toate partite trii la conferinta noastra ; prin aCeste fapte, care inaltd pe poporul nostru i II da dreptul

stima i iubirea luniii culte, care toate s'ag sévérsit prin concursul D-voastra : i dat cea rital strälu- citá clovadá, ed. Stinteti vrednici ül al unul pepor iubitor de ordinecare de ate ori îî vede periclitald viata

desvoltarea nationaiii, constifi de drépturile ce nul se mal pot denega, Aar constifi si de puterea insemna- tatea ce o are In stat, dignitate îi ridica barbateasca voace si cu reso- lutiune, eare este urrnarea unel in- sufletiri generale, reclamdpartea intreaga ce 'I se cuvine In aceastä patrie comuna.

Vé multumese ca ati chibzuit cele mai potri.vite mijloace, prin care In- tre marginile ,legil ad purtam cu perseveranta lupta grea, dar plind de

2 SAMBATA 17 IULIE 1893

sperante, a Orel isbanda dorita aeteptate, nu mat' poate fi departe.

Fi sentinelä neadormita in mij- locul familiilor, al amieilor ei al fra- tilor un sange dirt juierl D-voastra.

Priveghiati zi noapte ea spiri- tul national desvoltat in eel mal mare grad sa fie neîneetat nutrit prin fapte patriotiee i româneed.

Luerati dimpreune cu poporul pe terenul legal cad pe nest teren sun- tern tali i nebiruitl.

Desvoltati cea mal mare aetivitate pe toate-eterenele vietfl sociale.

Fitt apostólil pheil si al concor- diet intre fratil de un sâng i v siliti a intari tot mal mult relatiu- nile amicale eu popoarele de un

ei de aceleael suferinte ou noL Pe seurt : lutrati i sperati. Dupe ateasta am onoare a detlara

de Maisel conferinta generald. Tot publieul se ridie î picioare, Insoteete presidiul, eomitetul ei

delegatii pu strigate de eSd traeas- ce, !» Tinerimea intoneazd imnul na- tional «Deeteapta-te Romene», pu- blieul intreg o acornpaniaze, truns de eel mal inalt entusiasm, cea ma saera iubire de ,neam moeie deeerteazd publicul sala.

INFORMATIUNI Lectorii nostri vor gdsi tot-d'a-una

pe pagina a treia Bursa eerealelor din Braila ei la pagina a patra bursa din Bueureeti precum ei plecareaeei sosirea erenurilor din i in Bum- reetL

Slbätäciile unguregti Agentia Romând ne transmite urmä-

toarea stire a cárui gravitate denotä eradul de sälleatacie la care ail ajuns ungurii :

SIBIU, 27 Iulie.-Tribuna aflfi din Turda cfi avocatul Vlidut in- torcanduese de la conferinta romfinfi a fost atacat de mul- time cis loviituri de pietre gi de bastoane. Casa sa fi acelea ale partisanilor sal aú fost stri- cate. Geandarmeria a finterve- nit. Un own a fost omorit gi mai multi riniti.

Ferestrele locuintel D-rului Ratiù awl fast sfaramate.

Aceasta etire nu , s'a confirmat Inca in mod oficial,-zice depeea.

Un mizerabil in lagi Aproape de un an s'a i'irtreprins o

campanie de calomnii odioase In contra Româniel ei a Românilor din toate rile prin ziarele unguresti, feed ca lurnea sá-si dea searná de unde , pornesc infa- mifle ce zilnie le cetim prin ziarele din Budapesta prin enele din Viena. Si mult timp puteail s urmeze Inca aceste calomnii färä sä etirn izvórul ler, deca duoi delegate din Oradea mare ai con- ferintei din Sibit n'ar fi venit in Capi- talä si nu ne-ar fi atras atentia asupra Marelui Galeotto; care treeete In lasi si poseazä ,de un mare patriot, Teclamând mere' drepturi politice pentru evrei prin coloanele Egalitäi

Acest fals patriot, aeest mizerabil ca- lomniator e, un numit Herman ArMin Dux pripasit de mal mutt timp in Ia venit din Óradea mare.

* -

In Oradea mare, Crieiana, apare in

fie-care zi un ziar, Stabadscig, care in- tretine presa ungureased cu informatir privitoare la România. In fie-Care sp- temâne apare In loc de prim articol eke o corespondenfa seMnatä Armin Dux din Iasi In acest ziar si toate ce'responden- tefe sunt o colectiune de mineiuni" ei de

calomnii la adresa României. 0 tare incultk un popor de banditl,

popor de tigani, oameni coruptl gate a

vinde ori-ce pentru ban!, intreaga ad- ministratie si justitie este o adunAturä de pungaer ordinari. N'a rmas nieL un fruntae al vietii noastre publice, nici un ministru sail fost ministru, nid un ef

de partid, care n'ar fi fost insultat .de

catre acest mizerabil i denuntat ca veer-

dut muscalului. Pentre a stistine tot ce avanseazä, in-

venteaza fel de *fel de incidente diplo- matice, scandaleri politice, hotii, etc. El este iscoditoriil tutulor stirilor, cä ho- lera s'ar fi ivlt in tark cavitele noastre sunt decimate de epizootie, dt soldatil nostre ar face Macke' hi granite aus- tro4ingureasca. Despre evreii din tare scrie lucruri oribile, anume ea el" ar fi

impuscati fare" milk cá ar li expulsatl in mesa de prin orav in Austria, ce sunt aruncati in ocne i tinuti la seeret toatil viate br.

In sféreit tot ce fantasia cea mat' co- ruptk tot Ce ura cea mai mare poate sá conceapä se afIä(scris In Szabadsdg (Li- bertatea) i semnat de Dux Armin: Si dupe acest ziar vin toate ziarele din Bu- dapesta din Viena.

Si 'vest Dux Armin scrie ei in Ega- litatea din Bucureeti sustinend Patrio- tismul coreligionarilor see

D. Iustin Ardeleanu, redactorl revis- tel umorietice ,Vulturta din Oradea mare ne-a pus la dispositie mai multe nu- mere din Szabadsdg i ne-a spus, cá Unguril de prin acele ory exploateazä toate infamiile mizerabilului 'din Iasi pentru a descuraja pe Români. Scrisele din Szabadsdg sunt armele cele mai pu- ternice ale ungurilor /din Crieiana pen- tru a lovi in Romani.

Jfl Ungaria, - zice D. Ardeleanu, n'ar putea sgestea un ast-fel de ca-

loMniator nici 24 de ()are, eed imediat ar fi artincat In temnita sat expulsat I

Si D-voastre; lesati ca eel Intel venetic sá vé injure i sä v calomnieze in mo- dul cel mai ordinar posibil. Ah, cet reel ne fac toate aceste I

Oridri

Alianta nationalitfitilor in Aus- tro-Ungaria.

L'Indé.pendance Roumaine primete de 'la co- respondentul din Sibi urmittoarea telegramA :

Am avut in acelag tiMp cu un mem- btu al preset o lungd intrevedere cu D. Dr. _roan Ratiu.

Pre§edintele partidului national né-a afirmat, cci trateirile sunt foarte inain- tate in vederea, unirei tutulor

Se urmeazet trateiri §i cit Cehii, dar nu s' a stabilit incei o intelegere in Vinta politicei exterioare. 'Dace& unirea se va decide, atunci se va inflinta 'in Viend un zzar in limba germanei des- tinatet a apeira cetusa comund. Cehij vor contribui pentru fondarea acestui ziar 200,000 florini iar Romfinii 80,000 florini.

M818Weep....

Àsupra notitel ce ern Publicat dupe cererea Mal multor comercianti despre insuficienta servidului de la biuroul vamal-postal, n1 se comunicil faptul toatä Ineureeturá provine din lipsa de functioned, cad un singur functionar nu poate satisfade ,exigentile numeroase ale publicului.

In ce priveete apreciarea noasträ cá functionarii trebue sá serveasci cu In- destulare publicul, cad îY prineesc "de la él existente, n'am inteles; cum s'a in-

terpretat de unii, ea functionarii ar trai din mile publieului, dar ea" sunt plätiti din budgetul Statului, budget aleatuft din impozitele ce se percep de la locui- torii acestei Ore".

Rtigam pe DJIanu, directorul ge- neral al poetelor, sä bine-voiasca a da

ordin ca corespondehta sositä Sambata la Piatra-N.0 sä fie duse 'Durninece la

Belteeteetl, cum se facea si In anil tre- cuti.

Vizitatorib acelor baL surer pe nedrept intdrzierile si poate -chiar pagubele ce

rezultá din neprimirea la timp a corese pondentei lor.

La 15 Iulie a. c. s'a judecat de Tätre consiliut de revizie al armatei sub pre- eidentia D-1111 general Berendei, recur- sul soldatului Petrescu Dan din regi- mentul Arges ; condamnat de consiliul de resbel din ljucureeti la 5 ni munca

degradatiunea militark pentru fals i ineelaciune.

Asemenea s'a judecat in aceiesI zi recursul sergentului Vasiliu Constan- din din regirnentu 3 Cáldrasi condam- hat acesta de consiliil de resboitt din Bueureeti la 5 ani Inchisoare pentru

,contra-faceri de semnaturá pe o reci- pisa postale in valeare de lei 7 bani68/,

Ambele aceste hoteriri ale consiliulul de resbel din Bucureeti, aft [ost casate si afacerile a fost trimise spre a fi ju- aecate'din noil de catre" consiliul de res- bel din Craiova.

11.111109120711.1,

Mari cantitati de paine confiscat ere i azi avénd lipsa de câte 200-300 de grame la tenter.

De vr'o ceteeva zile bantue scarlatina Craiova.

Ea face mail ravagii intre copil. 01111.7.111111.{.

Renumitul prestidigitator Cazeneuve, care a mai fost in capitala acum vr'o cinci va veni peste cAte-va zile sa deie Me-ye reprezentatiuni la gradina Stavri.

Din cause independentei sale fated de prefectul din Buzeil, consiliul comunal din Mizil va fi dis,olVat.

D-nil L. Catargiu, general Lahovary si Take Ionescu se intorc azi la Sinaia.

Consiliul comunal al capitalei a dis- pus repararea filtrelor de la Arcuda. Spre acest scop a ei votat suma de 85,000 lei.

Lucrarile pentru reparatia acelor file tre incep luna viitoare.

La 21 cUrent se va tine la primarie Iicitaie pentru daree in antreprise a acelor Mcrae.

1111111011101111

Studeretii scoalei normale superioare aa plecat in escursiune cu D. Odobescu, directorul colei, spre Ploeeti, Campine, Sinaia i, Predeal:

101.1.0.111111M 011MislOW.MMM

Judetul Suceava plasa Muntelui Prin raportul D-lui profesor Babes ce-

tre ministrul de interne publicat in Mo- nitorul oficial No. 93 s'a recunoscut ca cea mal bunA ape nrinerale alcaliná bi- carbonatá lipsitá deenicrobl este Dorna. -Se recomanda ca curl in timpul verel.

Ea inlocueete cu mult sueces ori-ce altd ape de but cu vin la masa

Cereti Dorna nu mai beg ape streine.

IRI TELEGRAFICE PARIS 16 Iulie.-Lord Dufferin a con-

ferit in timpul diminetel cn D. Develle. Se asigura ca Frante. intelege 84 regu- leie inainte de toate chestiunile violarei tratatelor i demnitätel nationale ia ca regulä de conduitä de a nu permite nici un amestec strein in aceasta materie.

MADRID,. 16 Julie. - Câteeva cazuri Choleriform urmate de deces s'ae pro- dus In satul Pindo provincia Coruna.

PARIS, 16 Iulie. - Ministrul mari-

nei a fácut se piece doué canoniere la

Siam, una din Toulon,- cea-l'alte. din Brest.

Gaulois aflä din Saigon 6. 500 de oamenl aü plecat pe uscat ea sä ocupe provicia Battambang. Alte detasamente vor urma.

.111111111411001.11120411M31.WIIMMOIM

GUY DE MAUPASSANT

IT 13 _PA. LI a 1.7"

(Urmare i sfar*t)

Erarrr la o inaltime de doué mil" de metri, prin urmare plutim la aproape o mie cinci-sute metri de-asupra norilor ei nu vedern nimic afare de valuri -ne- marginite de argint, sub azurul nesfer- sit al cerului.

Pe ici pe colo, câte o gaura violetä, präpästii al teror fund nu-1 poll zäri. Impinei incet de un véntivr pe care nu-1 sinetim de Joe, mergern catre una din sparturile astea. De departe, ai zice ea s'a därâmat un ghetar in nernargi- nirea aceasta, lasând intre dol muntl o

cräpdturd nemasuratk Jaü ochianul ca sa cercetez crapatura

albastra e präpastiei, i zarese in fund o bucate de livede, edou drumuff, un sat mare. Indatasuntem deasupra. Uite, niste berbeci p temp, vaci, träsuri ! Cat e ae departe, mic, neInsemnat.

Dar ,norii cari fug pe dedesubtul nos- tru, tnehid repede gaura racuta 'in ta- . vanul esta de fortuni.

D. Malfet, repeta achm la fie-ce mi- n ut : eGreu CA tile, arunca ti greu tä tile. e

Balonul, desumflat de dilatarea gazului ei licit de o datá de apropierea serel, cade ea o piaträ.

In firu-ne, foile de hartie de tigark aruncate inteuna cá sä putern judeca urcarea i scoborerea, sboard ca niste fluturi albi. Acesta e cel mal bun mij- loc de a sti ce face un aerostat. Cenci se uree, liartia de tigara pareä pica spre 'clement ; tend se scoboark foita pare cl sboard la cer. - eireutatile. Aruhcati greutatile.

Noi deeertám sacil cu nisip aruncând tot cate un pumn, eeea-ce face sub noi ea o ploae blonde' auritä de soare. Borla se scoboare meree si vedem aratandu-se din note foarte aproape de noi, ca când ar veni sa ne iasa in cale, nepu- tándu-ne urma, balonul-stafie cu au- reola lui.

Acum, ne atingern de marea de nouri nacela noasträ, pare eke o date cá

se inmoae in spume valurilor care se vaporizeaza, in jurul ei.

MI6 din noil gäuri prin care zärim pämentul, un caste], o biseried betrânä, iardel drumuri si tarine verzi.

Tot aruncând greutatile, am ajuns sä hnpiedecern caderea, dar balonul moale are infatiearea unei carpe galbene ei se subtie vézénd cu ochile coprins de fri- gul cetelor care condenseaza repede gazul.

Din noil intränr in nourf, ne inneeäni valurile de brume..

Sgemotele lumei ajung la noi mar deslueite, läträturi de dine tipete de copil, huruiturt de träsuri, poenete de bice.

latá pamntul, nemärgenita harta geo- grafica pe care am vzut-o jumetate de minut, la plecare. Suntem de-asupra-i de abia le, vase sute de metri si deo- sebim cele mai midi aménuntee Inteo curte mare, niete gaini sboarä. speriate, luendu-ne fara thdoiald, drept un uliü groaznic care se roteste pe de-asupra lor.

Ce Animal ciudat fuge prin tarina ceea ? E vr'un curcan alb, un miel sae o &ca. ? Nu. E un baetae, imbrecat cu pantaloni i cu carneee, all* care ne-a vzut ei care, cu nesul in vent, a ea- zut ; ceea ce m'a facut sá recunosc ern corp omen esc.

Strigärn mereil catre pamént, cu u n

corn. Oamenii ne reepund cu tipete ei

ne insotese fugind peste tarine, Mien- du-eI caSele si lucrul. Cäräusii Isi lase

eärutele in arum, iar In mijlocui grâ- nelor verzi, vedem o multime Ingrozite care fuge.

* *

Aerostatul se scobOara mereu. Intaiul guide-rope se tare() pe de-asupra cope- cilor, eel de al doilea e aproape sa se atinge de pämânt, când suntem in drep- tul unel linii de :drum de fier, ale ca.-

reia sarme telegrafice ati sä ne opreasei trecerea.

Trebue se sarim peste linie, strige Sovis

' cad telegraful e ghilotina aero-

n au telor. Si' arunca cel din urnee sae cu nisip,

aproape dintr'o data, iar balonul in a- gonie face o ultima sfortare, pareä se sbate pentru cea din urine, oará din ae

rip!, trece peste stalpi tocmai In ape In care soseete un tren, al &drill me- canie ne saluta cu o flueratura

lata-ne din noe la tree-zed metri de asupra paméntului. Dintr'o singurd lo- vitura de cutit, Jovis taie leeitura an- eerei ce cade Intern): Ian de grate Usurat de greutatea asta, Horla se mal ridied putin, dar noi tragern, din toate pute- rile, de frânghia supapel, i nacela se apazä pe parnnt, fära nici o sgudui- turk In mijlocul unui popor de tárani cad o apuca ei o tin neclintitd.

Si sarim jos, nemângaiati ca vedeam sfe'reindu-se aceastä scurte si minunata eälätorie, acest neinchipuit sbor prin spathe, inteo feerie de nod albi pe care met un poet nu o poate visa.

Un proprietar foarte placut de la Thieux unde cazuseram

' D. Gilles, care s'a un-

cat cu balonul, de mai multe ori ne-a eeit in cale ea sa ne ofere ospitalitatea in case sa i un prânz minunat.

E. V.

DIFERITE 4TIIII INSTITUTUL METEOR. BUCURESTI

Bucuregi 15 Julie 1893.

Inältimea barometrica la . . 754.7 ' Temperaterra aerului . . . . 29.°2 Véntul slab de la E Starea cerului senin Temperature maxima de erf . . 29

minima de asta-zi . 17 Temperature la nol a variat intre

31 si 11. ErI si astäezi timp frumos, barome-

trul scade foarte Meet.

DIN TARA Suntem rugati a atrage atentiunea

membrelor societätei (Salvatorul» din capitalä ca presidenta actualä, D:era Vero- nescu, a convocat in seara de elf) mue cornitetul administrativesi coMitetele au- xiliare pentru a-i da autorizatiunea sa ridice capitalul societätei. aflat la casa de depunere, faná insá sa explide cauzele care necesitä aceasta ridieare a capi- talultif.

Multarnita numal impotrivirei energice a cator-va membre din comitet, D-na Veronescu n'a putut reuei sa smulgá ferneilor un asemenea vot destul de serios.

Ar trebui, ca membrele acestei socie- täi cauté sä Inläture de la presiden- tie pe aceaste D-nä dace nu vór ca In- tr'o Mine' dimineatä sa se trezeascd cu cef vre-o 2.000 lei päpati cum ail mat fost papati i alti bani de catre Nae Pe- trescu i cäpitanul Veronescu care ac- tualmente se Oa In inchisoare pentru histe furturi feptuite in armatd.

Eri D-nil I. C. Atanasiu, Z. Filotti 3 lucrátori brutari s'aft presentat D-lui N. Constantiniu, loco-tiitor de primar, caruia i-a expus situatia creata Jura- torilor brutari prin laptul cá dupa ce

FOITA ZIARULUI ADEVERUL

53

ROBERT SCREFFER

illIZERIE REGALA

Partea a treia

-e Si cend vei piece ? Mriar asta searä, data ' imi dä voe

M. V. - Fárá indoiala. Lavrik racu un pas catre uä. eSa-I

intind mâna ? se intreba Regele. Ar fi

marinimos din partea mea. La urma ur- me)", e foarte frumos din partea lui cá pleackase, fera se-mi face greutati.e intinse men& - SO, crezi ca-mi pare rir.,. De ce ?

nu spuse, intrerupendull fraza, turbu- rat de privirea Jimpede i ascutite a ti- nruluL Acesta se inehina Inca odata ie i

egele chema pe generalul V erelli ei-i zise :

Domnul Lavrik asta seará la Genua ; yeti lua mésurile trebuin- cioase pentru a v asigura de telul ea- látoriel sale ei ca se fie supravegiiiat cAt- va burp pentru a se vedea dad intea- devr el se stabileete la Pegli.

Dupä intrevederea asta cu Regele, La- vrik se simtea Ingretoeat.

Rege e asta ? ! ii venea sá strige ;

orn e esta ? Mieiul ! Mizerabilul ! eare-ei insulte femeea dinaintea mea, pe Regina, care e ,curätenia care me crede amantel ei si cu toate Astea me priMeete

intinde mAnal... Se asteptase ea sá gaseasce. pe Regele

George poate trist, abätut, desnádájduit de cele intamplate-sair din potrivä, f u-

amenintätor, grozav,-ei cand colo (Muse peste un orn, care voia se se a- rate iret, subtil, care se Meuse predi- cator ei gasise pilde ce pilde ! Lola Montez. Un ris nervos îl zguduia la a- mintirea acestor cuvinte. Lola Monetz !

El comparat cu Lola Monetz si Regina cu Regele Ludovic al BavarieLl/oamne !

e atet de ridicol, atât de ridicol in cât itl vine a plânge, cad asta dovedeeee ea el credé pe Regina vinoVatä... Regina LI.

Lavrik sunk puse pe un lachal pregateased bagajele. Singur nu era in stare sa fad mmic.

Cu ce ton spusese el : irEa te tra- ta ca pe un favorit !» Ce eutemism gra- tios ! Fie-care cuvéot din dialogul pre- cedent era vie in amintirea sa, cu in- tonatiile particulare, cu accentul Mbar- tat al Regelui ckinuia creerul.

El se rezemá la fereastrk privi mult intinderee epe verzi sub cerul redevenit albastru, cupolele Doeanei, a bisericei santa Maria della Sarute, in depertare linia monotone a Lidului, foarte aproape creasta inverzitá de la Giardini Publici, pe care le astupatl in parte douse vase de rzboi ancorate ; el privi toate a- cestea ea pentru lua rmas bun de la oravl acesta delicios i blestemat.

Zari o gondola cu trai váslael, care zbura spre dreapta i intra in canalul Mare. - El este, Opti Lavrik. Intoarce de sigur eizita ducelui de Milano.

Recunoscuse in furidul gondola' pe Regele, aeezet alene cu tigara in gurd ei de o parte, pe seäunCeul din dreapta, pe Verelli. Amândoi erail in civil.

Lavrik eeei de odata din odaia sa si zise lacheuluf Reginei :

Roaga pe Domnivara Delianu ea m primeascá pentru o clipá, i intra in odaia fetei.

Plec , astd-seara ; intrebati pe Ma- jestatea Sa, deed pot sä-i zic rémas bun, ruge Lavrik pe Dera. Ea-1 privi, turbu- ratä de misiunea asta ciudatá. - Nu etie dace pot respunse Natalia, Majestatea Sa e atilt de boinava totusi ea intre la Regina ei se intoarse dupá câte-va minute zicend :

Intratl ! Lavrik se opri pe prag tremurând,

privi inaintea sa i, ca printr'o ceate, descoperi pe Regina, asezatä in,tr'un &- tone, foarte aproape, foarte aproape de dénsul.

Era Imbraeata in alb, ea tge d M ata când o vézuse. Privea tinte, dinaintea sa cu ochib sel mari, alb'aetri, cu o ex- presiune desnadajduite, cu capul plecat pe spate, cu meinele mid", trensparente, eeind din menecele largi ale rochiei. La- crimi mute curgeati de ,a lungul obra- jilor si sIábii. , - IAA ce aü facut dinteensa zece zile de chinuri, &Idea un gemet i-se urea In eat- Inainta, incerca sa

yorbeasek, nu putu.-Soarele umplea o- daia prin täterea asta mare, dure- roask se auzea de pe cheie un cântee banal de vesel. - Va sä zick zice intaiii Regina, pled? Glasul ei era ciudat de cristalin, Inge- rese de dulce. - Da, zise el aproape seei izbucnea- sea lacrimele din ochl.

Natalia, miscatd ea insa-ei, se retrase discrete In odaia de alaturi"...

Ea incearca sá sureda -Viitorul e, al D-tale.

Ertare, eopti el. Voile ea M. V. sa-mi spue ca m'a ertat. - SA te ert ? pentru ee ea-I intinse mâna. El se apleca asa ae jos, in cat pérul lui atinse genunchii Regi- net ei luá mâna care-i se Intinse-se

cea-l'al mend et le saute cu foc, plangénd--ca un pacatos mare, care s- rutá sfintele icoane-ei se !idled imple- ticindu-se i zise : - Adio ! adio 1...

Regina se seula Meet, se ridica dine- intea luf ea o vedenie albá si slabind, se rezirna de prete. El se retregea In- eet, ea tras afard de o putere superi- (rare vointel sale, care-1 irnpingee spre dense, spre Regina, spre mult iubita, seumpa, divine... - Ivan I vpti ea, der el n'o mai auzi.

Partea a patra Oblier ? Las ! il 'n'en troublie Pas ainsi son mal, qui se deult. Cbacun dit bien : oblie, oblie !

Mais il ne le fait pas qui veult. (Main Chartier)

Regina Magda ar fi voit sa rrnee 'in veci la Venetia, sd nu mar" valá pe ni- meni acolo, si tráiaste acolo inteun vis statornic de durere si de dragoste orno- ritoare i, peste palatele strälucite derdpanate, se priveasch fárá incetare suprafata tristá a nesfersiteldr ape, In care soarele se culte seara cu Incetul, respendind peste ele dire de senge' ca o inima ce se sfarma. Si, pe tend, intinse pe 'pernele de piele neagrä, cu ocMi pe jumätate închii, cu fata galbnä ca ceara, era dus5 de gondola funebre pe cane- lele inguste, care o vzusee feric, dusa departe spre vr'o suferinte node, necunoscutä Mee, ei se 'Area ed nu ea se ducea ci o alta, cä sufletul see, asista la vr'o ciudatä ceremonie mortuáre, ca liberate: in curind, va: trebui sd plutea- sca in voe pe deasupra cetkei dezolate

sa n'o mai päräseascä Mel odata. o ! cat de dulce ar fi sa 'aibá de aci

inainte ca unica hrena durerea sa ne- Impertasite, pe care n'ar mat citi-o niSte priviri inchizitoriale pe fruntea sa, pe care n'ar mai despera-o 'in Mima sa niste vorbe chinuitoare... O ! ce fericire ne- spusk neasteptatá I

(Va urma).

DE VANZARE Dou garniturl. de ma0nl de treer sistem

RANSON et HEAD, LINCLLN (Englitera) una de 8 0' alta 10 CO forta.

Doritorii se pot adresa la D. ANTON CINGU, Tecueiù.

"Visioson

s'ag invoit cu patronil, politia a adus soldati dând cu forta atard ° pe lucrätori

Inlocuindu-1 cu soldati. In acelas timp s'a prezentat D-lui primar mai multe OM fabricate de soldati, cari nu se pot maraca. D. Constantiniu a antat foarte multä bunä-vointá i a recunoscut lucrätorii aü dreptate. Apoi D-sa spre a se incredinta cá faptul inlocuirei lucrä- torilor cu soldatil dupä ce se invciisen cu patroniT, este adevrat, a- chemat la D-sa mai mulÇi patroni cari ati confir- mat plângerea lucritorilor. Fatä de a- ceasta D. Constantiniu a asigurat pe lu- crátorii brutari cA va da ordin imediat de a se retrage sold atil din brutärii.

*

Politaiul Grecescu aflând de interven- tia lucrätorilor pe MO D. primar a adus cu forta pe patronil brutari la po- litie i sberând la dênsil le-a declarat ca nu-I nimeni mai mare ca cl hi Galati si Ca ce face el e sfânt ; apol a silit pe pa- troni sä iscAleascá o declaratie cä sunt multumiti cu soldatii.

*

o teroare de nedescris a cuprins pe patroni i lucrul se explica, pentru cä nici un patron - brutar din Galati nu este Roman, toy sunt strini. Pänea fa- bricatä astä noapte de soldati nici por- cii riu 'o pot mânca. Singur D. dr. Monfe- rato declará ca pânea e buná.

Patronii ali fost nevoiti sä scadä pre- tul la 15 bani si inci n'o pot vinde. grevä a Patronilor brutari e mal mult de citt sigun.

* *

Lucritorii brutdri din Bräila s'ail sin- dicat i afiliat la clubul muncitorilor din Galati. ET ail comuniCat patronilor cA cer intocmai imbundtAtirelor pe care le cer lucrAtoril grevisti gáláteni. Politia a- vizatá -de patroni a recunoscut de juste

modeste cererile lucntorilor bräileni si a obligat pe patroni de a le acorda.

Si BrAila e tot in tam româneascá. La' Galati din potrivä patronil ail primit cererile i poliia ii impedica pune la arest.

Ministrul de rzboig a luat decisiunea de a dispensa anul acesta de concen- trare pe rezervistii functionarI, a cäror prezentd e absólut necesarä an servi- chle lor:

Eri s'a tinut licitatiune la ministerul de rézboiil pentru crearea In tan a u- nel fabrice de conserve care sä furni- seze armatel pe timp de 10 ani diferite conserve.

Licitatiunea s'a adjudeeat asupra uner case Belgiene care a oferit pretul cel mai mic adicá 2 lei 95 bani pentru un chilogram de conserve.

DIN STREINATATE Serbärile centenarului al 4-lea de la

Introducerea in Muntenegru a imprime - riei s'ag celebrat in mod strálucit.-Toate discursurile rostite ail avut un caracter exclusivamente stiintific i literar fan' nici un amestec de politicA.

Se asigurá cá la Smirna s'ati consta- tat casuri de boalá suspecl, bastimen- tele strine refusá de a lua &Maori'. Se pretinde c boala a fost adusa de o co- rabie francesä.

File rupte din Album Omul e pururea bogat, cänd stie sá

se *tie ; i tot-d'a-una sarac, când nu se lipseste de nimic.

de Blocgueville

Un om de valoare nu-si pastreazA a- ceastä valoare, de cât cu cOnditie de a stárui, fan släbire, in dispretu-I instinc- tiv pentru opinia publicä.

Ed. de Goncourt

Jurnalistul este un scriitor care minte pentru ca sá träiascá, si care trAeste pen- tru ca sá mintd.

Extras din Constitutionalul (din 11123 Tillie 1893)

Gura paccitósului adevr greieste.

Ultim cuvent Ce mai fad, Anico? Cum si unde

stai acum 9-intreabá D-na M....F pe o servitoare, pe care nu o vzuse de mult. - &rut nidna, Cuconitá Acum dad bine. M'am tocmit nemloaica la coi D-nd1R , P

01111.111111101.611NMMININIIMMINIMMANIMMI .10.116101111

INSERTIUNJ Domnule Redactor,

Sub-semnatul Preot din cátunu Tar- pesti, comuna Petricanii, plasa de sus judetul Neamtu, vig a v pofti sá bine- voitI a publica in ziarul D-voastrá urrna- toarele bine faceri a D-liff doctor Ale- xandria. Butä de la spitalul din orasu Neamtu si anurne :

Eti fiind foarte greil bolnav, suferind mal peste trei ani, alergAnd in toate pärtile si mal pe la totl doctoril din ju- detul- N'earntu, cheltuind sume nenum- rate fan, ca sA pot folosi ceva, stand chiar i prin spital i acum prin iscu- sinta numitului Donau doctor i cu o retetä numai de doi lei noi m'am lent sänätos in cinci minute.

I-aduc cele mai marl multumiri ca la tan adevrat crestin si un orn din cei mai blänzi ; care prin mânierile i bunä- tatea ce o aratá cdtre cel bolnav vindecá cu mai multä usurintä, de cat nenum- ratele medicamente ce le data alti me-

cAci iatA i alte fapte ce am vézut cá a lent i cu alti bolnavi :

Femeea preotuluI Toma Scobai tot din zisa comund fiind thlburatA la minte din suparare, ian-si In 24 de ore a fost vindecatä. De asernenea o fati a mea fiind máritatá, din supärare s'a atacat

in done sptämani s'a fácut sAna- toasA. Tot ast-fel, dupá mai multe in- formatiuni captate de la mai multi bol- navi mai toll vindecat din mama lui.

Acest om prin stiinta, bunAtate blândeta lui face mintani de vindecare, de aceea acest Domn doctor Buta, me- ritä a fi numrat intre medicii eel mai SCUSTq cäci. altul asemenea rar poate

sä fle. 'De aceea din partéa mea ii aduc cele mai marl multämiri ca la un ade* rat pArinte. '

In mai mull() prti din diferite térI medicil prescrita cu toatä Increderea Perlele de Santa! ale Doctorului Clertanf contra inflamatiunilor din ca- nalul udului (urethre) in toate fasele sa perioadele boalei.

Perlele de Santal Clertan contin esenta purä sub un înveIi subtire gelantinos, transparent, cu totul solubil i digestiV:

Modestia pretului-de 3 1. 50 b. sti-- cluta-permate la fie-care bolnav intre- buintarea bor.

Preotul Nil, Stamate.

OVINE INFORMATITIN1

Réscoala din Turda Astd noapte s'a primit' la Ligd o

telegramd in privinla unor nuoi van- dalisme comise de hordele unguresti in . Turda.

D. dr. Vkidut intorcdndu-se ,aseara de la conferinta din Sibid, o koldä de unguri fanatizati i-aü atacat casa, ad spart toate ferestrile, oglinzile `si

tablourile din odd:4 aü umplut toate oddile cu bolovani, pietre alte

De aid aceastä hordd s'elbaticii a trecut la casele D-lor protopop Lugo- seanu, advocat Mesaras, ,coafordl Ohio- reanu, judeceitor Mezeiü 0 la casele bawd poporale rometne Aviesiana spdrgénd pretutindeni toate geamurile

devaskind toate ()Aide. Pe urmd harda s'a dus a casele

D-lui dr. loan Ratiu, care a rèmas aceeasi stare ca anul trecut ditpet,

devastare. Cu ciomege, s&uri, topoare 0 drugi de fer, aceastd bandd cam- pusci din cdte-va sute de caPete s'a aruncat asupra caselor D-lui dr:

in cate-,va minute aceasti casá Cu ease ode., bucätärie, &A-

mara', etc. a fost in mina desayir- zitä ast4el ca n'a mai rémai nici un zid.

Protopopul Lugoseanu, vroind set

ineargd spre a reclama interventia autoriteitilor, pe- drum a fost atacat zi gray rânit. Starea fni este des- peratä.

Dupd toate' aceste vandalisme, care aft urmat trei Ore intregi, a interve- nit $ i poliia. Cinci geandarmi ad incercat sd restabileascd ordinea: Dar in zadar; did horda vroia stt navel- leased asupra bisericei romdne. 0 luptd, s'a incins intre geandarmi Hsvrätitori, ; s'a sChirnbat mai multe focuri. Unul a cizut mort i sunt mg multi râniti.

Toatd noaptea orasul a fost in pi- cioare. In satele romdne din vecind- tate domneste o mare panic&

Mal multe case' aa ars eri in malía- Jana St. Stefan din Isi, Pagubele nu, sunt mart

Casele erati asigurate.

In comuna LAceni plása Marginea ju- detul Vlasca, anghina diftericá face ra- vagii printre copal

Medicul primar i medicul de plasá ati plecat In localitate pentru a da su- ferinzilor ajutoarele necesare.

Duoi copil a i murit eri.

Drapelul albastru al tinerimei romane de peste munti, care a fost scos din sala conferintef din Sibig este actualmente proprietatea studentilor români.

Acest drapel va fi primit cu mare ce- remonie la gara Predeal, Duminecá 18 curent 3 ore d. a. de cktre numeroasá delegatie a studentilor universitari din Romania.

Suntem informati, ca un numeros pu- blic din Bucurestl, Ploesti, Simla etc. va asista la aceasta solemnitate.

SAMBATA 17 IULIE 1893

Domnipára liélne Rosenberg, fiica D-lui Ferdinahd Rosenberg,, cancelärul consulatului olandez, s'a logodit cu D. M. Mathias, inginer al crdlor ferate ro- mâne.

Trimetem vii le noastre felicitári tine- rilor logoditi urându-le o viata fericitä

prosperä.

OPOPOOMINOR

1.001171.1MMIR6

TArgul de vite ce urma sd se tinä la 17 Iulie in comuna urbanä TArgu-Frn- mos s'a inchis pentru vite marl' din causa epizootiel' de febrä aftoasä.

Serviciul veterinar lucreazá acum la un nog regulament al inspectorilor ve- terinari, asa ca serviciul acesta sá fie reorganizat dupä modelul din Franta.

D. N. Tenovipi, comisar In Pitesta a bá- tut Intr'un mod barbar pe A. Rádulescu a ca.]. Ili stare este desperatA.

Parchetul fiind avisat instrueste afa- cerea.

Procurorul local a $ i depus pe acest , .

comisar bätäus.

Ministerul de interne a dat ordin cir- cular ca toate 'comunele sA itlilinteze ci- mitire ' speciale pentru animalAe ucise saü moarte.

Aceastä. msurà este minunatä, cdci stint o multime de boale, 'care se trans- mit de la animale- la orn in urma- arun- cArii cadavrelor prin toate pártile.

Constatám cu satisfactie, cá D. dr. Fe- lix isi dá toate silintele pentru imbuna- tátirea serviciului nostru Sanitar.

In urma denuntárilor primite In con; tra D-lui dr. Nisescu _medic de plasá in Calafat, denuntäri inregistrate si de -noi in numrul nostru de ell' D. dr. Felix ca pedeapsá a tránsferat o plasä din Ialomita pe D. dr. Nisescu si a numit in locul seta pe D. dr. Macri.

Eminentul oculist D. dr. Popovid, fost medic ;de oraa in Drägäsani, a fost numit medic 'al ,spitalului si plásei Fi- liasi in Doljiil in locul D-lai adr. Lupescu transportat la Burdujenl.

ULTIME TELEGRAME

CONSTANTINOPOL, 16 Iulie. - Din causa aparitiunei cholerei la Smirna, provenientele golfuluiSmirna vor fi su-7 puSe la o carantiná de 10 zile fäcute in lazaretele din Clasomene, Beyrouth sag Tripoli.

VIENA, 16 lulie. Oficialul publicä textul conventiunei märcilor de fabricA' si de comert austro-româná.

BELGRAD, 16 Iulie. - Neintelegeri s'ati produs intre cabinetul i comisiu- nea de anchetá. - Cabinetul s'a decla- rat 'In contra mäsurilor judiciare cerute de Comisiune si mai cu deosebire in contra arestárii acusati. - Cabinetul a amenintat cá demisioneazä - Circulá stirea cä D. Sava Gruicl a fost insärcinat cu formarea noulul cabinet.

Regele este contra -másurilor aspre propuse' de comisiune ;: el vrea sá se 'lase afacerei sA-si urmeze cursul regulat. - Nuol conferinte s'ati tinut hate gu- vernul si comisiunea de anchetá. - Ma- joritatea comisiunei este dispusä, sä adopte puntul de vedere al cabinetului. Se sperá cá crisa ministerial va fi inläturatä Multumitá ihtervenirei Reaélul. ,

M'ALTA, 16 Iulie. - Cui?tea martialä a recunoscut cá Sitgur. 'culpabil in ca- tastrofa Victoria era amiralul Tryon ;

cApitanul Bourke si ofiteri nu meritá ici o imputá.

BURSA CEREALELOR

Braila 15 Iulie 1893

IF elul Hect. Libr. Prelul Observatii

Porumb 2500 °Jo k' 8 80 Magazie Grail 3500 55 3/4 8 20 lep

1250 55 1/2' 8 22 1/2 Magazie » 1050 54 7 20

Porumb 449000 58 Slip 6 95 58 1/2 7 05

250058 1/21 710 CEREALE SOS1TE

Pe apii Pe uscat Porumb » 21000

I Porumb

Casa : Athanase M. Thanno ....OP-7-

THATRE CaNCERTE -- Vineri 16 Iulie

Gradina Casino.- Trupa francezá de operetä de stab directia D-lor Claudits

Jeanroy va juca diseará Muschetarii in mdneistire.

Terasa Frascati. - Concert Rubin- stein.

Grädina- Hugo.- Representatil variate in fie-care searä.

Eliseul Luther. - Musicá militarä in fie-care zi de la orele 4-12.

ColoseuI Oppler. - In fie-care srean musicd

CORESPONDENTÁ E. R... v.7-- M scrisori: la mine, de

vr'o trei sptárnâni. Al. Ig instit. - Dacä pánd in zece

zile nu-ti vei achita datoria de un an trecht, voig silit sá fac alt-fel.

Al. 01... - Ti-ai dat cuvéntul de cinste cá Oa In trel zile aduci (Parazliii» Indäräpt. De atunci a tiecut de dou ori trei... luni. Ce sit' mai zie ,? E. V.

NITA REDACTIEI

D-lui W. Leonard.-Fárd altele, dar : uM apropiez C? !) de &Asa depun

pe fruntea-i o srutare.... aDar atât de dulce fuse gurita....» Cum adecá, gurita era pe frunte ?

Ori fruntea pe guilt& !

*

D-lur din éomuna ce zi anume s'i intamplat cazul despre care vorbiti la inceputul scrisorei D -v. din 5 Iulie c. ?

BIBLIOGRAFIE 051141111111/1

A apärut : Primele Principii de geografie gene-

ralá pentru clasele primare de profe- sorul G. T. Buzoianu.

Editia III, aprobatá de minister. Idem Atlasul respectiv. Dupä cerere se trimete die un exem-

plar gratis i franco spre consultare. Depositul general la tipografia Ralian Ignat Samitca, Craiova..

Bo toiid La Sinal casele D-lui Be- ICU logeovam, vas-a-vas de Lu-

ther. Informatiuni calea Mosilor 2$0. Bu- euresti.

Maud. S141E1011 D. itistall De_ la facultatea din Paris

Cu o practicá de 18 ani in splialele din Franta, s'a stabilit in Capitalá, Strada élopotari No. IO.

Consulatii de la 2-5 p. na. Pentru studenti i, sAraci gratuit.

Doetorul Mirineseu Laureat al facultátii de mediciná din Paris, medic si sef ,cle clinicá la spitalial de copil. Consultalii de la 27-41 Str. Dionisie 82

IffiliPORTAMIT Pentru D-nil Agricultori zi Comer-

ciang. Mupmalele de panza empermiata curata de

cânipa, soliditatea garantata, pentrn invelit pro- ducte i ori-ce marfa, contra umezelei i ploaei, in ori-ce marimi. La cerere pretuP si probe.

Se Ond cu pretul fabricel f'oarte eftin. M. Littman

10. str. Lipscani 10 mossoveamessrea,m. ,,.somen-rxwone,..r.wolmse,..x...ertax, mows.

13r. .1. 1.-iriac Loqiitor al D-lui Prof. ASSAKY

DA consultatii de boalele chirurgicale sifilitice de la ora 5-6 p. m., In toate

zilele, in strada PrimAverel No. 38. 01111i11.

HOTEL POPESCU Lama! Sárat

Instalatiune not& 120 camere bine mobilate.-Situat la cea mai frumoasá

lavoritä. pozitiuné. In fatá cu parcul statuliff, in apropiere de stabilimentul de

de statiunea Tramcarebk. Serviciul prompt si preturi moderate. Restaurant de I-a ordine, bucatärie

franceet si romând. Sal de spectacole grädinál. Ori-ce cerere a se adresa la

proprietar : Bräila i Calea Regaiä. WIMMIS460/1.0IMIN

BHT NA 811SHITI tlia (U.-Oclia) Renumite pentru eficacitatea apelor minerale ce

poseda, vindeband in timp scurt ort-ce cronice i invechite, loosedit camere suficiente, res- taurant, o vas% graiima i o bung musica, pre- turile cele mai scazute Bunt deschise de la 20 Iunie.

Pentru informatil a se adresa direct adminis- tratorulul Bäilor, D, Hristea Cerchea Ocna.

v.111.11M1111a

BMLE GOVORA Sub-semnatul vechiü birtas, i dupa o noua

experienta Matta in anul trecut la Mile Govora tot in calitate de birtas, aduce la cunostinta onor. visitatori ca si in anul acesta, cu incepere de la 1 Iunie, voiü fi mult mai bine aranjat, cu cea mai bung bucatarie si in perfectä curatenie , de ase- menea i cu, vinurile cele me fine de Dragasani.

Cu stima D. PREDESCU.

SOINATIUNE

STEFAN FIL1PESCII PROPRIETAR DRAGAANI

Dupá o cultivare de zeceani a vinuri- lor din propriele sale vii, se gAseste in pläcuta positiune a anunta Depoul sal eu vinuri albe si negre (via Bordeaux). Avis celor ce 'doresc a obhne la masá un vin natural. Preturile ° dupä etatea vinurilor incepAnd de la 8-42 fr. deca, litru, Vin alb recolta anulut1888 except. 8 fr: decalitru Vin alb » 1886 » 42 fr. »

Vin alb » s 1883 » 16 fr, p

Vin negru (vita Bordeaux) de la 15-20 fr. n'i

P. S. Spre a fl servit de indatá consciincios, ori ce comandá, va fi insotitá aproximativ de a patra parte din costul

diferenta se va rambursa. Pentru bu- to' se va opri caupune pAná la 'napoiere.

Pentru Karl Lukatschy care de la 1855 pAná la 4859 ar fi fost stabilit In Bucur eti ca zaraf sag mijlocitor de irn. prumuturl, se aflä depusä o sumá de bani la tribunalul din Viena si subsem- natul a fost urânduit drept curator pen- tru D-sa.

Este dar somat Karl Lukatsch sag mostenitorul de drept al acestuia ca cel mult päná la 31 Decembra 1893 st. n. (19, Decembre 1893 st. S e adre- seze Curatorului instituit; contrarig; dupá espirarea acestul termen, ,se va prócede cu suma depusä conform legilor a-ustriace.

Viena 12 Iulie (30 Iunie) 1883. Curatorul

Dr. Anton Perghelt advocat in Viena

I Mölkerbastei No. 3 0.

MUSAMALE IMPERMEABILE De Prima, calitate, in toate dimensiu-

nile, se gases& de vénzare la depositul de

INaoini agricole '13

immrsaimmamMalWW.O..............pamosasemaamsw.

Ili laborotorol B cliiminialouR de pe Ihngh farmacia AL. BOZOCEANU

STRADA CLEMENTEI, 27

se esecutä analize cualitative i cuanti- tative de : urmá, materii fecale, exudate de tot felul, laptele mamelor si al doi- cilor al sputei, etc., 'eta preturi moderate.

Chimist expert. N. H. Stinghe. Doctor in §tiintele fisico-chimice.

COMITETUL TEATRAL CRAIOVA

PUBLICATIE Se aduce la cunostinta D-nelor i D-lor

artisti si artiste; din tará earl doresc sá facä parte din societatea dramatieä din Craiova pe stagiunea anului 1893-94, fie ca societari gagistI i corkti adreseze cererile comitetulni cel mult páná la 1 August 4893.

Presedinte, Ulisse Boldescu. No. 3.

1893 Iulie 2.

Hop §iefi en TATA LINA! §i Ura! Ura! de trei ori!!!

Oameni büni ! Ca sä v ingrijitl pieptul, fumati numai Hârtiea de Tigara

feriti-vä de contrafaceri ! ca aceasta bu- nuoarä a frafilor Schiler di pi Ie, ticluitä, ia aa cu ine§tem :

Ca sä-T oträveascä fumätori. Comandevi Informatiuni la D-na Olga C. Creanga, Bucu- rqti, strada Silciilor, No. 8.

BACAN1A LA TRE1 COCOS1 St% Doane! 6,-L-casele Carageorovici

IOADI R. CHE4IIAINU Recomandd magazinul ,sil bine asortat cu

colonial& 0 delicateie, precum mezeluri i brän- zeturI Intr'una proaspete.

Brânza ementalet (svaiter) kilo Lei 3.60 Icre negre tescuite,adeverate de

taigan . . . . . . . » » 14.- Vinuri vechl negr&de Orevita vadra » 15,- VinurI albe de Drag. rec. 4883 », » 20.-

» » » v, de 4 ani » » 14.- » » » » de 2 anI decalitru

Tuicä veche natural& i pelin de Dräglpni, Rom de Rremen pentru vi0natä, Vin- Vermut adevrat de Turino, Chimpagne, LicorurI CognacurI 'din cele ma l. rénumite case fran- cese. Ape minerale proaspete din toate sursele.

Preturile cat se poate de moderate.

SE CAUTA un elev , , având 4 clase gimnaziale, pentru farma-

cia din Mizil. .2011611MMIONINGSM1101.1011111110

o TINERA CunoscAnd limba germaná, francezá,

românä, italianá i polonä, cautä un loc ca vinzátoare intr'un magazin din Ca- pital.

A se adresa sub initialele D. G. ad- ministratia ziarului nostru.

118 ¡mat In dosul,Atheneului o casä Hil mica mobilatd, cu grädini

in total sag in parte. A se informa stradá Po§ta-lreche 18.

D-rul Henri Grossman Dupä o indelungatä practicd In spitalul ge-

neral din Viena s'a stabilit In capital& 0 &I consultatiuni in special de boalele interne, de git, de piele 0 de boalele cdilor urinare.

Orele de consultatiuni : 3--5. m. Strada &lari No. 11.

MMINIMIIIIIMMI:17.41.111MINSIMIMMO

Aprobat de onor. consilig medical superiör oe

Strada Bibescu-Vodá No. '1, 2 si 4 si In localitätile unde nu se gäsesc se poate Strada Smardan No. 2 trirnete fránco contra 1 leg_ 40 bani la

BUCURESCI Farmacia N. Dimitriu, Gimpu-Lung

4 10ST

C82 11P, Sallb alERCURUL ROMAN»

'MAC 111A1111111AS Bucullesci, Strada Suinrdan, 15.

In fata lateralei a Mined' Nationale, partea clespre Post& alcituri cu dasa de bana a Chr. f. Zerlendi.

CurpO n Isi vitae tot feint de efecte.publice, bonurT, actiuni, lo- permise ronabe i trein, sconfead cupoane i thee orl-ce

schimb de MonezT. Impeurnuturi de bani pe deprasite de efeete i lozuri

Oursu! pe riva 'de IC, ludie 18 93.

Cais'it Pon:lath in 1884. camp. Via&

5 0/0 4 o/o 5 o/o 5 o/o 5 o/o 5 o/o 5 o/o 6 oio

Renta amortizabilg 0

Imprismutul comumd 4883 a 1890

Strisuri lunciare rurale O e. urbarie « urbane de Iasf

Obligatiunl de Stat (Cony. Rurale) florinT val.' austriaeg. . . . .

MArci germane Ruble hnkie

96 51 82 - 89 95 91 - 95 25 90 79

101 2 1

50 50 04 23 65

97,25 82 75 90 91 96 90 80

102 .2 1

2

75 50 21' 67 5

70

Rimini 5 lei [lye an. - OrT-eine- poate cere im num& de, probil din ziarut nostru inti tulat ',Mercury"! Re- nyfin's care publieä isursul Si listele de tragerT la sorp ale tuturor bonurilor i lozurilor Ronine i streine i irnediat se va trimete gratis vi franco in toatä tare.

Abonamentul anual, pentru toata tara costl numaf 5 let El se

plAteste inainte in timbre, mgrc1Isali mandate postale. Domnil abos,

nati participa gratnit la nial multe premil importante prevzute in

ziar. Apare 'de 2 orT pe lung. Tot-d'a-una acesf ziar este sin MA- `

tuitor smcer i impartial pentru ori-ce daraveri de finance si cp. merciü. A se adresa la case de °schist:if), "Mercury"! RomAil'! Bucureset, Strada Smárdan No. 15.

,

LA PRINCIPELE FERDINAND

SAMBATA 17 IULIE' 1893

PlicAri din Rucureti AIkER1 L011

Sosiri In Sucuresli TRENURTL VIN DE,LA:

AITISIDOMNI.L.OR AGRICULTCR1 t,

0 R A ,TRENURTLE MERGISpRE:

5.- 5.35 6.15 7.-

7.30

7.45 8.01 8.10

8.501 11.45

I

2.50 Sears I 3.20

4.03

dim. Giurgiu. a Giurgiu, Constantinopol. o Ciulnita, Slobozia, Fete.sti, Clint-V. o Ploegi ° Brun, FocsanT, Adjud, B3.-

011, 'Roman, Ptisenni, Iasi, Stink (Prahova).

Pitesti, Graio'vre, R.- Vileea , Corabia, T.-Ji, Vérciorova.

a Ploiesti, Predeal, Viena, Paris. « Giurgiu. a Pitesti, Tergoviste, C.-Lung, Rosiort, 12.20

T.-Mggurele. . 12.55 a Ploesti, Predeal, Doftana,,Brasov.1 1 3.56 a Ploesti, Buzen, Faure, Brgila, Galay,

R.:Sgrat, '111grAsesti., 4.55 Pitesti,s CAung, Craiova, Tqgoviste. 5A0

a PlouSti, Predeal. a Pitesti, Craiova, Vèrciorova, Viena ' 7.20

Paris (Express-Orient). 7.35 a Ciulisita. o Ploesti, Predeal, Brasov i FocsanT. 8.15

, , a Giurgiu. a PilestI, Térgoviste, Craiova,Vércioro- 8.30

. va, Viena, Paris (Express-Orient) 8.45 « , I Ph.esti, Buzd, FoesanT. « °' Ploesti ,- Buz , FocsanT, Teem-is', 9.15

Bérlad, Vaslui; Iasi, HusT. 9.55 « PleestT, Buzén, Roman, Paseard, Iasi,

. T.-Ocna I Piatra-N. 10.55 a Ploésti,'13dzn; FaureT, Braila, Galay. « Pitesti, Graiova; Véreiorova. ' 11.-

R A

5.30 dim. 6.25 a

7.15 a

8.- 9.10

.10.45 11.20 11,40

° 4.10 .4.40 5.25 5.50

6.10 9.00

.1 10.05

11.05 11.25

'ALROMANIEI COLTUL CÄLEAVICTORIE i STRADA LIPSCANI

PALATUL DACIA-ROMANIA.

vis-à-vis de Libr&ria+ Sócec & Comp;

j, MARE MAGASIN DE HAINE PENTRU

BIABATI I COPII sost pentru sesonul-de;-varà,

UN BOGAT ASORTIMEMT -

D e haiwe ga\ta si store fiRe Pentru comenzi

CROI,ALA ELEGANTA PRETURI,ErFTINE'l

L. H. LEBOVICI

0

seara

a

a

a

I

Ploiesti, Bunn, Vnriorova, Craiova, Pitesti. IasT, PliscanT, Roman, Buznn, PloqtTj IasT, Ring, Tend Marasesti, Vastiff

R.-Sarat, Buzd, Nedeal, Giurgiu. Cinfnita Paris,Viena (Express.Orient),Vérci0-

rove, Cralova, Tergoviste, Brasov, Predeal, Ploiet, F'ocsa. Craiova, PitestI, C.-Lung, Targoviste,i Constantinopol, Giurgiu (Express-#'

Orient). Giurgiu. Tecuci, Marasesti, Galati, iträila,:..

Giurgiu, Vnrciorova, Corabia,

cea Pitesti.

'

T.-Mkurele Rosiorl, goviste,

Calgrasl, Fetesff, Slobozia, Fgurei. Brasov, Predeal, Dofthnd, P1ofest11°'

Slansc (Prahova). Paris, Viena;,Predeal,' IasT, Pfsseani, Roman, Piatra-N.,

jud, Focsanl, Galati, Braila, Ploesti. Vi'ena , Vèreiorova , Pitestl

(Train' Eclair). ,.°a

R.-Sgrata, Buzn.n. ,°

11411 tda

-

In interesul D-v. proprig Mtuese.a nu eurnpra ventu- rgtorl piing nu I/eV vedea re- numitele Vénturietori comparikile Lin. 5, (Marca depusn la tribunal), astAzi cele Taal' perfectionate si care se ..41sesc spre vinzre numai ia depositu1 med.

Asemenea ofer renumitele ruguri universale itentatele doT brazdarT,

jIlerfectionate originfile Lehnigk care i'sl-an dobandit un °mare

renume atar in' lard cht si in streinnate. In "depozitul men se maT gnsese orT-ce masine agricole, precurn masini de treerat, si ame. ricane, Tricri originate Reid,. semSnivtoare in lat i rinduri; grape flexibile etc. etc , toate de constructiune Aolidg si care le vind in foake avantagioase.

Musamale gudronate calitate si foarte eftine. IGNATZ SCHLESINGER

DepositAe Mashie Agricole, Calea Mosilor 2h

1, ., "10.4«!t

%

Hiienica,faiIibiiâ i Preservaiiv5. - Singura care vindeca, fail a ,se adgoga ceva ; scurgerile veehi sati not 30, anT de

vind in principalele farmacil din Univers. - La Paris la D. I. Ferré, farmacist, 192' rue .Richeleu .sueeesorul lui

La Tipo-litografia Dor. Pi Cucu. se aflA de vinzare tot felul de imprimate.

Ffiria rival

,

ESPERANCE YIN DE.U1NQUINA CU

Ittconstituantsi contra Frigurilor-Toni9intedtor-\

1.1 digeativ.

De un gust deficios si de o eficacitate sigua ceintra -ma- ladiilor urmAtoare : a' boalelor de stomac, a slcibiciunilor, a convalscenfelor prelungite' i contra tutulor boalelor de M-

.' gurt rcele mal,'Indelungate. o PretuI imui flacon de 350 gramel 3 Lei'

Dépozitul general la Drogueria i farmacia BRUS, Strada Notiä No. 1,si. Calea' Victoriel No. 48, preeum si la 'toate farmaciile din tara.

Garantat

ammrsoismaarazaz....,..135..aralmaisszna

PRAFURI. DE. DERMATOL Rernedlu (usnic) P!'ba si cu desAvérsire inofensiv contra rAnilor

proaspele, arsurI, sgArriturT de piele; orf-sce fel, de asudärf de t' piele si de piciore, opärelf la copir si femei, lupus etc.

ge vinde in Bucuresti la .toate npogneriile, la farmacia 3ru9 Calea Victopieis Farmacia Victor Thariager Ca- lea esliNctoriei, Farmacia E. I. Risadiirfer Strada Carol ,

Farmacia Victor lacobi Calea tici la D-nu Gustav Rietz Str.' Carol I.

0

!!,

tiponlifografia Dar. P. Cumuli se an de vinzare

tot &lid de registre pentrii mo§ii

R I IEL,J S E

Curde tJ Tranismisiune prima 'civalitate englezeascii

FUHT.UNI DE CAUCIUCt Rondele, Coarde Table de cauciuc,

furtuni de , chnepk. Asbest ; manometri, Stiole

de nivel, Bumbac pentru §ters

IMIU4ANIALE tobinete peutru ap-lirentile de aburi

POIVIPEpentru VIM vi APA cu preturi foarte recluse depositul

fabricei

0110.1[111111SA

41 Strada Acadamiei, 41, vis-à-vis de Minist. de ,Interne

FLORI ARTIFICIALE

COROANE cele mai frumoase

COROANE cele mai elegante

COROANE parisiene

COROANE uitimele creatiunI

LA LAMPA ELEGANT DEPOU DE LAMPI, PORCELAN

toomemanormia..0000 s'T R Faiaritg,' Tacâmirri de, Alpacca B: M. F. di-

ferite ' artible de lux si Pasturl; derfér -de bronzy Lavoare,

ese, scauite i cdrucioare de copii, sobe, closete englezegi franceze, pisoare 0' Mi.

Petroleii fin egai cu lei 3 bani 50 Decalitru ,

Practica dek multi 'any in aceastti bransä si sortirnentul de märfurl ce avem, sne pune in pozitieA de a vinde cu, preturl foarte 'recluse din cauza micelor spese ce avem.

En gros 0 detail C. H. Dinfitriu St 1. Steinhart

,

COROANE. loate mArimele

COROANE de nfärgele -

C0i1OANE de porcelan

COROANE pentru toate mcasiunile 'oee 'gäseSc In mare asortirnent i en preturile fearte recluse' la magazinul dé mode al 0.nei

OLYMPIA 8=Strada -Regali-8

Elxpeditluni in ,proyincii

"FarOks,

SOCIETATEA DE

BA311 artificial si de Ceramicg de 13 C01113Ce5: Capital social Lei 1.500.000 deplin r&sciti

8, Strada 8 (Casele Maior Misti)

BUSTE, STATUETE, VASE, MEDALWANE

Sobe de portelan albe colorate

Stte4XXX441444-44444444MAX

FABRICA,dePARCHETE

* TEMPLARIE IVIECARICA .

Deposit de lemne de cherestea §I DE !GC

RUCHE & DEEMER BLICURESCI

27-SOSEMIA BASARAB-29 Lányd Regia TutunUrilor

' monotlitstst

0111. on..P.. fonlvoNY*,...-

Weil real de Nu( 2500-3000 pe an, ofern persoanelor capabile si in- teligente, eyelid eunostinti intinse prin diferite ptiturT ale societgtel, in schimbut unei ocupatiunT pläcute, farg capital .

risic. Adresa Post. Offic. Bo'x 162. Am.

sterdani-. Olanda.

DE ARENDAT

Ofrt' OBSERVATI

' L.1.4111a11GfraMallItg.

Deposiful este numai in CALEA VICTORIEI flo. 44

langa cofetariasCapsa (subt.ClubuL Liberal-National)

200 pOgoane- arabile. situate la capul rnosiei UrzicenT, pendinte de comuna Urziceni, plasa 'Cam-

Judetul Ialomita, tate a D-nel Smaranda Barbu" Pitisteanu. Se sub arendeaza cu incepere de la 23 Aprilie- 1894.

Amatorll se 'pot adresa la' sitb- SerimatutiVi. Luca 53; -Calea Victoria, care am' in arenda zisa mosie, cu contractele autentig- cate de Trib. Ilfov sub No. 7721/89 ksi No. 5244/90 si transorisa de Trib.

M. Luca Calea Victoria No. 0

Vestita earturiireasA: IULIA POLONEZA

bine cunoscutä de public, sade in strada Minotaruld No. 41, casa proprie, Dealul Spire1.

DRAGÉES de Fer Rabuteau Laureatul InStitutului de Franta. Premift de There leutica.'

Intrebuintarea 1n iiediiná al'Ferul Rabuteau este bug pe sciinta. Adveratele Dragées de Fer Rabuteau sunt recomandate in casurile

de Chrorosd, Anemie, Culori palide, Perderi de &tinge, Debilitate, Sldbiciune, Convalescent& , Slabiciunea copiilor, Lipia i .Alteratiunect sdagelui; in mina ostehelilor i nedórmirilor i excesurilor de töte feluri.A lua4-CdrageurS pe cJi

I 'Niel Consiipatiune, nici Diarrhee, Assintilare complectli. Elixir de Fer Rabuteau este recomandat persófielor cari nu pott

inghiti drageuri. Un paharut lá fie-care masä. Sirop de Fer Rabuteau, in special destinat copiilor.

Modul tintrebuinlarei detaliat insoteve fie-care Flacon

A se cere : Le Veritable ,Fer Rabuteau CLIN & Cie, de PARIS,core Ere

pjte gdsi la pp: Droghistii i Furmacistii. °. °A ttGAMid*

DEPOS1TAR GENERAL DE LA

1

-

OBSERVATI!

.1111AIR..

Depositul este nurnaT in CALEA VICTORIEll No. 44

lângn cofethria Capp (sub Clubul .Likeral-National)

CEL D'INTEIU I CEL MAI ,MARE MAGSIN ¡DIN TARA. DE MA$[NE DE CUSUT PATENT-SDIMER PERE'ECTiORIAT .

Premiate la 'toate-exposgiunile 'eu Prinzele Medalii Diplome dé onoare.-Reputatiune universald in soliditate, lucrare j. eleganp.

Peste 5 milioaae s.f . Intrebnintare

-

CEL MAI MARE DEPOZIT , al

RenumiteIor' VELO,CIPEDE de si,gu,,ran,t4 ,,SPORT,44 care stint cele mal bane vcdocipede din ,lume

Constructiune neintrecutâ 1 Mers user 1,Cea mal maps solinitatel Elegantia complectAl

Cereti catalogul ilustrat care se trimite gratis si franc*

DEPOZITARUL GENERAL E. .Z i s M A. IT

ca neintrecute ,tt

Gales illot*Plei No 44e. Suovireloti, **vela trobu* stA' se adviosea. *rt.** oorreepondevole (Lingi cokeliria Galva, subt Clubul Liberal-N4iussr,s4.0,

Tipo-Lifografia §i fenderia .de Wm, Dot. P. rs.ucu,' Bulevardul Elisaveta,

I valor,.