Joseph A. Maciariello este profesor emerit de gtiinge sociale gi

management Marie Rankin Clarke 9i senior fellow la Peter F.

Drucker and Masatoshi Ito Graduate School of Management, dincadrul Claremont Graduate University. A colaborat cu Drucker lamai multe lucriri, printre care se numiri Tbe Effectiue Executiaeiru Action, edigia revizuti a volumului Management qi The Dai[,Drucker. De acelagi autor: Lasting Value: Lessons from a Centuryof Agility at Lincoln Electric; Drucker's Lost Art of Management(in colaborare).

TOSEPH A.tulAclARlELt0

PETER DRUCXXRCURS DT TORIUIAREPEilTRU ti,IAIilA&ERI52 de siptimdni de coachingpentru un leadership eficient

*sv*-_

Carte bazati pe opera lui PETER F. DRUCKER

Traducere din limba englezE de

lrina Brateg

{&

Permisiunea de republicare, acordati de capital Research center, a unuifragment din Comparion and Culture de G*.., purtill, paginile I 9i 2.

Permisiunea de a retipiri rispunsurile date de peter F. Drucker lorduluiBrian Griffiths of Fforestfach, ,,The Business of Values..,

ln C. \Tilliam Pollard (ed.), The Heart of a Business Ethic,University Press of America, 8 septembrie 2005,

contracr de licenp resrrinsi, din partea PARS INTERNATIONAL coRp,dea reproduce fragmente din interviul lui fuch Karlgaard, ,,Drucker on

Leadership: An Interview with peter F. Drucker.., horbes Magazine,l9 noiembrie 2004.

CUPRINS

Mulyumiri... ....................... 13

Introducere ................,..,,....77

LIDERI EFICIENTISiptimAna 1. Formare de lideri, nu de funcgionari ............. ...........25

Siptimina 2. intrebiri pe care si fl Ie pui inainte de a angqao parte a viegii tale in serviciul unei organiza1ii.... ......................33

MANAGEMENTUL ESTE O ACTIVITATE UMANASiptimina 3. Tiei intrebiri fundamentale pentru o societate

funclionali de organi2agii.................. ...................43

Siptimina 4. Educagie gi management ............... ......53

Siptimina 5. Managementul care i9i are ridicinilein narura realitigii ........63

CONCENTREAZA.TE ASUPRAA CEEA CE ESTE IMPORTANT, NU URGENTSiptlmAna 6. Stabilegte-gi ca prioritate de viagi ceea

ce este imPortant, mai curAnd decit ceea ce este urgent ..............75

Siptimina 7. FI management ln doui dimensiuni temporale ........83

HARTA DRUMULUI CATRE EFICIENTA PERSONALASiptimina 8. Concentrarea.............. ........................ 9lSiptimAna 9. O rganizeazi-;i munca pentru rezultate efi ciente ....... 98

Sipti.mAna 10. injelegerea informatieipenrru eficien;i execurivi..... .......... 106

Siptimi.na 1l. Principii de leadershipsi managemenr profesional .................. ..,.....,,,....114

MANAGEMENTUL ESTE O SOCIETATEPLURALISTA DE ORGAN IZNIIISiptimXna 12. Managementul:,,Organul administrativ principal

al tuturor institutiilor societljii moderne"..... ...... 135

Siptimina 13. Prima sarcinl in orice organizagie este si faciconducerea superioarl si fie eficienti................. ,.,................,, U5

SiptimAna 14. Control prin misiune si straregie,nu prin ierarhie........ ...................... 153

SiptimAna 15. Menlinerea spiritului unei organizagli ............._.... L62

CoNDUCEREA UNEr SOCTET]{Tr iN rRaNzrlreSiptimi.na 16. in SUA, problemele noastre

sunt probleme sociale....... .............. l7lSiptimina 17. O perioadl grea de tranzitie asteapri America ...... l7gSS.ptimA.na 18. O perioadi majori de tranzitie pentru

societare gi indivizi..... .................... lg5SiptimAna 19. Si vezi viitorul care s-a intAmplat deja............. .....194SS.ptimAna 20. Si vezi viitorul care s-a intAmplat deja............. .....203

MENTINEREA ORGAN IZNIIEIPRIN INTERMEDIUL SCHIMBARIISiptimina 2 l. Continuitate gi schimbare.................................... 2 I 3

SiptimAna 22. Abandonare sistematici gi inovare........................221SiptimA.na 23. Folosirea declaragiei de misiune

pentru a crea unitate in cadrul organizagiei .........229Sipti.mAna 24. ABC-ul cerceririi de piagi privind non-cliengii.....237Siptimina 25. Erapa se schimbi,

pe misurl ce organizatiile cresc gi se schimbi ......247

CUM SA-TI STRUCTUREZI ORGANIZNTIASiptimi.na 26. Centralizare, confederare si descentralizare.......,...259

Sipti.mA.na2T.Organizagiainregea... ......................266

GESTIONAREA MEMBRILORSiptimina 28. Gestionarea vedetelor ......................277

SiptimAna 29 . A dora gansi ...... ... .. .... 284

Siptimina 30. Care este tipul de organizagii de careare nevoie America pentru a consolida societatea?.,.. ,...............292

DECIZIA PRIVIND S UCCESIUNEASiptS"mina 3l.Decizia privind succesiunea.. ...........303SiptimAna 32. Planificarea succesiunii in organi2atii...................312

LECTII DIN SECTORUL SOCIALPRIVIND PUTEREA INTENTIEISiptlmina 33. Misiunea .....................329

Siptimina 34. Adaptarea unor pirgiinteresate diferite intr-o misiune.................. ....... 336

Sipti"m6.na 35. Armata Salvirii ...........344

Sipti.mi.na 36. Diseminarea inovariei - ;colile publice........ .........354Si.ptimXna 37 . Aplicarea metodologiei

lui Peter Drucker privind ecologia sociali ...........363

SATE DEZVOITI DE LA SUCCES LA SEMNIFICATIESiptimnna 38. Urmirirea semnifi catiei dupi succes .................... 37 7

Siptimina 39. Lucreazi. intr-un domeniual contributiei tale unice... .............. 383

SiptimXna 40. Oamenii pot avea nevoie de un procescare si-i ajute si. treaci de la succes Ia semnificagie...................390

Sipti.m6.na 4 I . Unde imi este cu adevirat locul? ..... ..... . , ... ... ...... .. 397

SiptimAna 42. Halftime este o intreprindere antreprenoriali ....... 403

Siptimina 43. Un catalizator care si ajuteoamenii si se gestioneze;i si faci,tranzitiacitre cea de-a doua jumltate a vietilor lor ............................... 410

CARACTER $I MO$TENIRESiptlmi.na 44. Societatea din Statele Unite

si-a pierdut bunitatea..... ................419

SiptimAna 45. Puterea intengiei....... .......................427

Siptimlna 46. Administrurea afl.uengei

gi administrarea infiuenyei ...............434

Siptimina 47. Cum si ne facem utili altora gi noui lngine ..........442

SiptimAna 48. Ce reprezinti liderul? .....,....,........... 448

Siptimina 49. Devii o persoani cunoscindu-gi valorile ..... ........... 454

Siptimina 50. Pentru ce anume vreisi igi aminteasci oamenii de tine? ............:....... .......................460

SiptimAna 51. ,,Facem mentorat [...]pentru ci avem capacitatea de a ne imaginace poate deveni cineva" ...,...,............ ............,.,...468

Sipti.mA"na 52. Cele zece principii ale lui Piter Druckerpentru gisirea sensului in cea de-a doua jumitat e a viegii......... 47 4

Anexd.......... ...................498

Note............ ................... 519

Bibliografie.. ................... 531

1ndice.......... ...................536

Fiilor mei, Pat Si Joe, cu dragoste

SiptimAna I

FORMARE DE LIDERI,

NU DE FUNCTIONARILiderii eficienqi fac ceet ce e de fd.cutqi poyi aaea incredere ln ei

INTRODUCEREPeter Drucker igi punea mari sperante in directorii de firme dinStatele Unite. Aceste speranle au inceput si pileasci rreprat, pe mi-suri ce a fost martorul unei succesiuni de scandaluri ;i a constatat ciacesti conducitori se gAndeau numai la ei. Drucker a sperar ci ma-rile organizatii industriale aveau si ofere un loc in care angajagii pu-teau glsi un spirit comun, simg civic, sens gi scop pentru viegile lor.

Drucker dorea ca organizagia comerciali si creeze o relagie

functionali" intre indivizi si idealurile pe care le avem ca nafiune,

25

Peter Drucker. Curs de formore penlru monogeri

ca de exemplu egalitatea de ;anse, libertatea personali. si rispun-derea personali. Acest lucru ar contribui la. crearea unei filosofiide viali care sli funclionez,c i;i carc sI serveasci drept remediu im-potrivrr trcrcrrqitckrr totalitarisntului. [,ipsa unei astfel de filosofiifrrncliorralc irr totalitarism a first subicctul primei sale cilrgi, 7he

l:inrl of'linnomic Man (1939).l,t .'"" de-a doua carte a sa, The Future oflndustrialMan (L942),

a lrrrs laolalti aceste concepte in cadrul comunitdyii industriale au-toguuernate pentru organizaEia industriali care se dezvolta rapid,ftri si o aplice vreunei organizagii anume. Comunitatea indus-triali autoguvernati presupune angalagi autonomi/de incredere

;i responsabili care, prin asumarea rispunderii manageriale ca

indivizi, pot si-si implineasci nevoile personale;i sociale, contri-buind in acelagi timp la activitiEile ce aduc bunistare organizagiei

lor. Conceptul de comunitate industriali autoguvernati a devenito parte integranti pentru o societate stabili a organizagiilor.

in prima sa carte dedicati managementuhi, Concept of the

Corporation (1946), Drucker a propus aceasti idee pentru Ge-neral Motors, dar compania a respins-o. A abandonat apoi curegret ideea de comunitate industriali, degi o serie de organizagii,

mai ales in Japonia si mai recent in Coreea de Sud, au folositun sistem foarte aseminitor, crednd condigii in care asociagii,

asumAndu-si anumite rispunderi manageriale, gisesc intr-adevi.rciaisrnul, sensul qi scopul viegilor lor.

Dupi rerminarea cilrtii Management: Thsks, Responsibilities,

Practices (1974) 9i din cauza dezami.girii din ce in ce mai mari fagi.

de conducerea antreprenoriali din Statele (Jnite, ;i-a intensificateforturile incepute in anii 1950 de aajutaconducerea institugiilordin sectorul social si gestioneze activitatea in mod profesional.Aceste organizagii ajuti la schimbarea in bine a viegii oamenilorpe care ii servesc gi, flcind acest lucru, oferi qi niveluri inalte de

26

Sdptdmdno 1

comunitate, ciuism si sens angajatilor qi voluntarilor lor. Conduce-rca celor mai bine gestionate dintre acesre organizatii din sectorul.social oferi exemple demne de urmat de ci.tre toti directorii.

in siptimina 1, incepem cu o consultare pe care Druckerir avut-o la inceputul anului 2002 cu conducerea superioarS. a

.societigii'World Vsion International. Subiectul slu a fosr: ,,Ceanume fac liderii eficienti penrru a crea organizaEiiperformanre?"Obiectivul siu era si formeze lideri eficienti, mai cur6.nd decAtceea ce numea,,functionari".l

I. DE CITIT

Singura definigie a unui lider este ,,persoana care are adepti". Cindegti lider, fl.lucrul acesta in propriul fel, dupi cum ti se potriveste.Nu incerca si. fii altcineva. Leadershipul inseamni incredere. $tii lace si. te agtepl ;i vezi performangi.;i realizare. Ceea ce conreazS. esre

,,Leadership in ce scop?" Leadership inseamnd sd faci ceea ce ai de

ftcut.Nu existS. doi lideri la fel. Unii sunt foarte gregari, unii suntfoarte distangi, unii sunt charismatici, iar altii sunt cAt se poate deanosti. Unii sunt buni comunicatori gi laudi eforturile celorlati,in timp ce algii nici nu le pomenesc. Togi insl au doui lucruri incomun: fac ceea ce au de frcut gi poti avea incredere in ei.

Iati un exemplu de leadership eficient. M5. aflam la Vermont,in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, la un mic colegiude fete, dar eram si la dispozitia Departamentului de Rizboi gi

lucram pentru secretarul adjunct pentru probleme de rizboi, indomenii specifice. Aveam o calitare: nu purram uniformi. Prinurmare) un general putea si urle la mine, dar nu imi putea daordine. Era foarte important.

Una dintre sarcinile pe care le-am primit era o relagie cuarmata olandezd, inexistenti. Oaspegii si prietenii foarte apropiati

27

Peler Drucker. Curs de formore pentru monogeri

ai prqedintelui Roosevelt - pringesa Beatrix, care a devenit reginla Olandei; sotul siu, care era un pring german, gi trei dintre fratiiacestuia, care conduceau armata germani - doreau provizii care

s5" rispundi specificagiilor tehnice olandeze. Cu toate acestea,

armata olandezS. era inexistentS., iar eu nu aveam si recomand

intreruperea producgiei de rizboi.Am spus ,,Nu". Se pare ci s-au plAns pregedintelui Roosevelt

sau generalului Marshall, ;efi.rl statului major, [sperind] si scape

de mine. Acum, eu nu lucram pentru generalul Marshall. Cu toate

acestea, generalul m-a chemat gi m-a intrebat: ,,Ce se intAmpli?"

I-am rispuns. A spus: ,,Faci ceea ce trebuie si faci, nu te mai gindi.Rezolv eu problema". N-am mai auzit vorbindu-se de asta. Acesta

este leadershipul. Puteam avea incredere totali in Marshall. Dacia spus: ,,De acum mi. ocup eu, nu te mai gAndi", puteam avea in-credere in el.

Peter F. Drucker, Executiue Summary: A Coruuersation

with Peter Drucker on Leadership and Organizational

Deuelopment,5 februarie 2002, p.5, editat de autor

II. DE REFLECTAT

. Concentrarea asupra misiunii gi scopului, precum ;i cAgtigarea

increderii se numiri printre diferengele esenfiale dintre lideriieficiengi gi funcgionari.

. OrganizaEiile se construiesc pe incredere, iar increderea se

construiegte pe comunicare gi ingelegere reciproci. Ca si existe

ingelegere reciproci, trebuie si ingelegi de ce fel de informagii

au nevoie colegii tii de la tine pentru a-gi duce la indeplinire

activitatea, iar ei trebuie si ingeleagi ce ai tu nevoie de la ei.

28

S6ptdmdno 'l

r . cA$ncAREA iNcnrorRllESTE O CONDTTIE OBLIGATORTE

Pentru a ayea incredere intr-un lider nu este nevoie sl.-lplaci. Nu e nevoie nici si fii de acord cu el. increderea esre

convingerea ci liderul crede ceea ce spune. Este credintain integritate. Actiunile liderilor si convingerile lor expri-mate trebuie si fie consecvente sau cel pugin compatibile.Leadershipul eficient - ;i, din nou, tine de ingelepciuneadin vechime - nu se bazeazd, pe inteligenEd., se bazeazl. inprimul rind pe consecvenrS..

Peter F. Drucker, revizuit de Joseph A. Maciariello,Maruagement : Reuis ed Edition, 2008, pp. 290-29 |

z. iNcnroERE gr TNTEGRTTATE

Pentru a fi lider, trebuie si ai adepgi. Si pentru aaveaadepgi,trebuie si te bucuri de increderea lor. Prin urmare, calitateasupremi a unui lider este, ftrI urmi. de indoiali, integrita-t.". i, Iipsa acesteia, nu este posibil nici un fel de ..r.".,real, fie ci ne gindim la tunelul de cale ferat6.,la terenul defotbal, la armati sau la birou. Daci asociatii constati ci tefaci vinovat de falsitate, qti lipsit de integritate totali, nuvei avea succes. Ceea ce spune si ceea ce face liderul trebuiesi fie in acord. Prin urmare, prima necesitate importantieste integritatea gi finalitatea.

Dwight David Eisenhower, comandant suprem al forgelor aliatein cursul celui de-al Doilea Rizboi Mondial gi cel de-al 34-lea

pregedinte aI Starelor Unite, n.d.

. Lucritorii necalificagi, cei din domeniul serviciilor si cei intelec-tuali sunt cu torii capabili si-;i asume rispunderi manageriale.

29

Siptimina 26

CENTRALIZARE, CON FEDERARE

$I DESCENTRALIZARE

INTRODUCERE

futicolul acestei siptimAni abordeazi. aspecte generale privindorganizarca, cu ridicini istorice, ln guvern. Se gisesc exemple decentralizare, confederare gi descentralizarein diferite forme de gu-vernare si acestea se aplici direct managementului organizatiilordin toate sectoarele.4e

Toate coloniile americane au fost organizate de britanici, inprimul rAnd pentru a promova interesele comerciale britanice.Regele Angliei a numit guvernatori ai coloniilor, iar cele mai im-portante decizii erau luate de rege. Acesta este un exemplu deformi centrdlizatd sau unitard ile organizare, in care cea mai mareparte a autonomiei gi autoritigii rimine la vArfl

259

Peler Drucker. Curs de formore pentru monogeri

Ca rispuns la o serie de legi prin care li se aplicau impozite,coloniile au infiingat Congresul Continental in 1877, Pentru a

coordona opozigia impotriva conducerii britanice. Fiecare dintrecolonii funcgiona sub jurisdicgia propriei Constitugii. Congresul a

adoptat Actul constitutiv la 20 octombrie 1774 gi a inceput pro-cesul de incercare de a cAgtiga independenga fagd' de Marea Bri-tanie. A promulgat Declaragia de Independeng5. la 4 iulie 1776.

Congresul Continental a devenit guvern naEional. Guvernul ce-

lor 13 colonii, de-a lungul perioadei Declaragiei ;i a rizboiuluirevolugionar, a fost o confederayiq care funcEiona in conformitatecu Actul constitutiv, cu autoritate maximi acordati coloniilor,dar cu funcgii de coordonare centrali desftgurate de Congresul

ContinentalConvengia ConstituEionali s-a reunit apoi in 1787, penuu

a discuta problemele create de o guvernare centrali slabi.ConstituEia Statelor Unite a fost ratificati in 1789 ;i a consfinEit

un sistem federal de guvernare cu un organ executiv, un congres

;i o putere judecitoreasci. Toate puterile care nu au fost delegate

in mod specific guvernului federal au fost acordate statelor gi

poporului, prin cel de-d, Zecelea Amendament la Constitugie.

Sistemul de guvernare consfinEit de Constitufa Statele Unite este

adesea numit descentralizare federald.

I. DE CITITintr-u.r amplu interviu cu Tom Ashbrook, la 8 decembrie 2004,Drucker a ariltat ci lumea se va indrepta cltre sisteme politicegi culturale non-occidentale, dar ci se va baza pe economia

occidentali gi, prin urmare, tendinga va fi citre organizagii bazate

Pe cuno$tinfe.

Tom AshbrookCare este plrerea ta despre direcgia in care se indreapti lumea?

260

Sdpt6mdno 26

Peter DruckerUn lucru stim cu siguranEi. Ya avea produqie occidentali gi

competitivitate occidentali gi va fi ginuti laolalt| dz inforrnafie,nu dcputne. Aceasta e direqia in care merge lumea.

,,Management Guru Peter Drucker",'WBIJR pentruRadioul Public Na,tional, 8 decembrie 2004

Pe misuri ce corporalia se deplaseazl. ciltre o confederali-zare sau o sindicalizare, va avea nevoie din ce in ce mai marede o conducere superioate., care si fie separati, puternicigi responsabili. Rispunderile acestei conduceri superioarevor acoperi intreaga conducere a organizagiei, planificarea,strategia, valorile gi principiile; structura sa 9i relaEiile din-tre diferiEii membrii; aliantele, parteneriatele gi asociaflilein participaEiune ale acesteia; de asemenea, cercetarea, pro-iectarea si inovarea. Conducerea superioari va trebui si-;iasume managementul celor doui resurse comune tuturorunitiEilor organizaEiei: oarnenii-cheie gi banii. \/a. reprezentacorporatia in faga celor din afari.;i va menEine relatiile cuadministragiile, publicul, media gi sindicatele.

Peter F. Drucker 9i Joseph A. Maciariello, Maruagemerut:

Reaised Edition,2008, p. 58

II. DE REFLECTAT. ,Cu cit existi mai mult control, cu atet crefterea este mai limi-

tat5., stiu sigur acest lucru. Marea lecEie a secolului )O( este ciplanificarea de la centru nu funcgionelzi," Rick\Tarren (Dialo-gul Drucker-'W'arren, 22 ianuafie 2003)

261

Peter Drucker. Curs de formore pentru monogeri

I.PLANIFICAREA DE LA CENTRU NU FUNCJIONEAZA:,,LEADERSH|p gl ORGANTZARE PENTRU B|SERICICARE CRESC RAPID."

RickWarrenPlanul nosrru nu esre numai sL descentralizim congregagianoastri in afara campusului, prin grupuri mici, dar si incadrul campusului, tinAnd mai multe slujbe, in mai multeclidiri, in acelasi timp. Credem cd acest lucru ua permite ocreftere exponenyiala. Modelul nosrru este sala de cinemaCineplex - care oferi diferite locatii, stiluri ;i date inac.lagi campus. Nu-mi plac bisericile de dimensiunea unorstadioane, din cAteva motive. in primul rAnd, cu cAt esre maimare clidirea de cult, cu ater vor fi mai mulgi participangi -spectatori pasivi. in al doilea, istoria aratd, ci, generagiaurmitoare niciodati nu umple templele uriage consrruirede generaEia anterioari. Gmplul lui Spurgeon din Londraare acum o pitrime din dimensiunea pe care aavur-o odati.in cel de-al treilea, esre o risipi si lonstruiesti o clidirecu 7 000 de locuri, care se poate umple numai o dati pesiptimlni gi sti goali tot restul si.ptimAnii.

Am un pasror angajat, pe care il trimit si. yiziteze altebiserici aclionare de intengie in domeniu si si-mi rapor-teze. Mi. gAndesc intotdeaunale cei pe la care na a)ungem.Personalul si misionarii laici se ocupi de cei la care amajuns deja.

Peter DruckerLa aceasra mi refer cind spun ci ai nevoie de un pasroranga)at care este disponibil, pentru a-ti permite si. analiz,ezilucrurile acestea. Pentru ca un astfel de iistem si nu devini

262

Sdpt6mdno 26

birocratic, e nevoie de o persoanl. care si faci ceea ce faci tu

;i care este destul de liberi pentru managementul a ceea ce

devine marele tiu sistem, dar care si nu fie izolat de acesta. Inbiserica noastri mici, solul;i sogia sunt amindoi misionari.

El este director gi ea este director adjunct, dar ea este spiritulacestei intreprinderi, pentru ci este eliberati de indatoririleadministrative gi poate vizita ;i discuta cu un grup de

lucru sau cu un grup de studiu al Bibliei. Miercuri seara

este reuniunea micului nostru grup ;i in fiecare siptimAniparticipi la intilnirea unuia dintre cele 40 de grupuri. Ea

ii susgine, dar are griji in acela;i timp de controlul calit4ii,gi poate spune unui grup cl.gazda nu a fost la inilgime, iar

membrii grupului trebuie si faci ceva in acest sens.

Acum, in cazul tiu, in zece ani, vei avea 50 000-60 000 de

membri. Lucrurile nu vor mai funqiona ca intr-o bisericimici. Tu trebuie si ai libertatea de a pistra spontaneitatea

bisericii tale. Acesta este rolul tiu. Iar descentralizare nueste cuventul potrivit pentru ceea ce faci. Descentralizarea

implici ideea de reguli sub care opereazi unitigile. Noiacum vorbim despre o confed.eralizare.Yrei ca aceste biserici

si fie unitigi independente, dar si duci mai departe spiritul,nu-i aga? Aceasta se numegte confederalizare.

Dialogul Drucker-\7arren, 22 ianuarie 2003

2. GENERAL MOTORS: UN EXEMPLU

DE DESCENTRALIZARE FEDERALA

General Motors nu a putut funcgiona ca un holding, cu

diviziile organizate in calitate de companii independente, sub

un control financiar lejer (o confederaEie). Managementulcentral nu numai ci trebuie si gtie ;i cele mai mici detaliiprivind managementul diviziilor, dar functionarii superiori

263