UDG News, 2012 - Ziar Studentesc

8/19/2019 UDG News, 2012 - Ziar Studentesc

1/12

Asociaţiile de presă,o prezenţă constantăîn presa românească

Festivalul Naţionalal Artelor Combinate,la Galați

Șansa Erasmus

Cel mai vechi

monumentdin Galaţi –Biserica Precista

Metode de învăţareecientă

Universitatea

“Danubius”,prezentăîn Ghidulde Excelenţăde la Cambridge

Pag. 3 Pag. 5 Pag. 3

Pag. 4

Pag. 2

Pag. 7

Pag. 5

Pag. 7

Pag. 8

Pag. 9

Pag. 8

Pag. 12

UDG NEWSAnul I, nr. 6 17 mai 2012Publicaţie gratuită

Jurnaliștii își unesc forţele

Incursiune în istoria orașului

Absolvenţiiînvăţământuluisuperior – cea maimare rată de ocupareîn 2011

Statistic, avem motivede optimism

Casa Macri, bijuteria

orașului Galați,o istorie zbuciumată

Profesorde la Danubiusnominalizatla PremiileUNESCO

Interviu cu poeta și profesoara Alina BeatriceCheșcă„Poezia este însăși esențamea”

Interviu cu Mirella Aur, redac-tor șef al cotidianului „Moni-torul de Galaţi” „E o lume interesantă asta,a presei. Niciodatănu te plictisești”

3 mai,

Ziua libert ţii presei

În ziua în care apărea numărul trecut al acestei publicaţii,

în întreaga lume se sărbătorea Ziua libertatii presei, a a că

am făcut un sondaj pe acest subiect în rândul studenţilor


2/12

Barcelona,echipă

frumoasădar

ghinionistăDestinul este nemilos și cu cea mai bună echipă

din lume, poate chiar cea mai bună din istoriedupă spusele unor oameni din fotbal. Trei meciuriau fost deajuns pentru ca întregul sezon al catalanilorsă e ratat.

Săptămâna a început cu prima manșă a LigiiCampionilor, unde jucătorii Barcelonei au atacat90 de minute și au ratat ocazii mari de gol, însăcei care au marcat au fost jucătorii de la Chelsea,la unicul șut pe poartă. Toată lumea s-a gândit căa fost doar un mic accident. Însă nu a fost așa.

A urmat El Clasico, în care o evoluţie sub stan-dardul normal al echipei plus ghinionul de lacâteva faze cheie au avut ca urmare a doua înfran-gere în două meciuri și prima dupa patru ani peteren propriu în faţa marii rivale. De asemenea,nici Lionel Messi nu a reușit un joc foarte bun și

asta s-a văzut și în rezultatul nal.Meciul retur al seminalei se anunţa un galop

de sănătate pentru catalani, care erau recunoscuţipentru forţa de pe teren propriu. La fel ca meciultur, jocul a fost controlat în totalitate de echipagazdă, care și-a asigurat un avantaj de două goluri

în minutul 43, ce le permitea calicarea. Eliminarealui John Terry părea că a închis meciul însă, launica ocazie din prima repriză, Ramirez a reușit să

îl lobeze pe Valdez și să aducă liniștea pe NouCamp în minutul 45 +1.

A doua repriză a început cu asaltul Barceloneicare a obţinut un penalty în minutul 52. Acesta afost ratat de Messi, mingea lovind bara. A fost ceade-a treia bară în cele două manșe pentru catalanicare erau din ce în ce mai frustraţi de ghinionulavut. Ei au continuat să preseze însă jucătorii lon-donezi s-au așezat pe două linii și nu au făcut altcevadecât să se apere. În minutul 84 același Messi a lovitdin nou bara iar expresia feţei argentinianului părea

să arate o resemnare. Și la ultima fază, când toţi ju-cătorii Barcelonei erau în jumătatea echipei dinLondra, Torres scapă pe contraatac și egalează.

Aceasta a fost lovitura nală într-o dublă manșă în care norocul celor de la Chelsea și-a făcutsimţită prezenţa iar speranţele catalane de a prima echipă ce câștigă de două ori la rând Liga

în noul format s-a spulberat.Și cum necazurile nu vin niciodată singure,

Pep Guardiola a anunţat într-o conferinţă de presăcă nu își va prelungi contractul cu echipa catalană.

Pentru sezonul viitor a fost deja conrmat se-cundul lui Guardiola, Tito Vilanueva. Acesta poate un avantaj pentru echipa blaugrană, deoarecenu va nevoie de o perioadă de adaptare a nouluiantrenor cu jucători și viceversa. Noul principal și-a conturat deja primele ţinte pentru perioada detransferuri prin care spera să întărească echipapentru a recâștiga coroana de campioni. Până lanal, Pep Guardiola mai are două jocuri de disputatca antrenor la Fc Barcelona, unul din ele ind nala

Cupei Regelui. Are ocazia astfel să își ia rămasbun în cel mai plăcut mod posibil, câștigând unultim trofeu. Stilul de joc nu se va schimba radical,

în continuare posesia balonului va esenţialăpentru echipa din Catalunya, însă pe parcusulnoului sezon vom putea observa dacă achiziţiilepe care le vor reuși se vor adapta la jocul imple-mentat de Pep și continuat de Tito. O altă curiozitateeste dacă se va continua fără un vârf împins decareu, lucru ce s-a văzut în momentele cheie alesezonului în curs de încheiere. Ultimul atacant decareu al catalanilor a fost Zlatan Ibrahimovici carea plecat după numai un sezon în urma unui conictcu Pep Guardiola. Sezonul viitor va reveni și DavidVilla după accidentarea urâtă suferită în urmă cucinci luni. Întrebarea pe care și-o pun toţi suporteriieste dacă Villa va putea reveni la forma care l-aadus la Fc Barcelona și pe care a avut-o până lamomentul accidentării.

Rămâne de văzut cum va gestiona Tito Vilanuevaechipa blaugrana și dacă aceasta se va menţine laun nivel ridicat atât în campionat cât și în Europa,pentru a se putea aprecia că Barcelona a scăpatde ghinion.

editorial

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 20122

Liliana AMARIŢEI(DASCĂLU)

Georgeta BOGDAN (COSTE)Gabriel BRAȘOVANU

Ziua mondială a libertății presei estesărbătorită în întreaga lume în ecare anpe data de 3mai. Totul a început la 3 mai1991, în capitala Nomibiei, Windhoek.Atunci a avut loc un seminar regional încare jurnaliștii africani au dezbătut pro-blema instaurării unui climat mediatic,independent și pluralist. Moment prielnicpentru a putea adoptată „Declaraţiapentru promovarea unei prese africaneindependente și pluraliste''. Aceastădeclarație constă intr-un manifest al jur-naliștilor, potrivit căruia cenzura este con-siderată o gravă încălcare a drepturiloromului și prin care s-a cerut tuturor ţărilorsă ofere garanţii constituţionale pentrulibertatea presei. Ziua Libertății Presei aredeci menirea de a susține dreptul la liberaexprimare. Acest lucru este menționat înArticolul 19 al Declarației Universale aDrepturilor Omului.

Studenții de la Comunicareau cuvântul

Livia Ureche (Brașoveanu): Având în vedere că suntem în secolul XXI, LibertateaPresei există într-o oarecare măsură. Spunîntr-o oarecare măsură deoarece existăun Cod Deontologic de care ar trebui săse țină cont. Acum, Libertatea Presei este,după părerea mea, „mână în mănă”' cu li-bertatea de a informat și dreptul de aprimi informații. Presa joacă și un rol im-portant în viața oamenilor, face ca aceastasă e activă. În țara noastră puterea politicăinuențează libertatea presei, astfel mi-siunea instituțiilor media de informarepoate pusă sub semnul întrebării, tocmaidatorită acestei libertăți parțiale, careîngrădește activitatea jurnalistului, pu-nându-l mai mult în slujba patronului depresă și nu în a publicului său, față decare trebuie să-și îndeplinească misiunea

de a-l informa corect și obiectiv asupratreburilor publice și asupra problemelorde interes național.

Roxana Năstasă: ,România ind o tarădemocratică, presa beneciază de libertate,asta se poate observa în presa scrisă și înteleviziune, unde uneori chiar abuzeazăde ea. În unele ziare de scandal din Ro-mânia chiar se scrie orice despre oricine.Acum… poate depinde și de politica zia-rului, dar să m serioși… cel mai bine se

vinde scandalul.Marian Stamate: Faptul că se serbează

Ziua Libertății Presei este un semn aldemocrație,i care uneori este încălcată,dar esențial este faptul că presa are accesaproape oriunde și poate furniza toate

informațiile necesare publicului.Soța Costea: „Teoretic libertatea preseiexistă. În practică, însă, dacă stăm puțin

și analizăm, lucrurile nu stau chiar așa.Se poate vorbi despre o libertate de expri-mare atât timp cât întrebările nu deranjează.Ziariștii nu pun întrebări incomode șiasta deoarece patronii nu au nevoie caaceștia să pună astfel de întrebări. Se știecă până la urmă presa este o activitate co-mercială iar pentru acest lucru este nevoiede o susținere nanciară. Așa se face căîn momentul abordării unui subiect jur-nalistul trebuie să aibă grijă să nu lezezesub nicio formă activitățile și imagineasubiectului său, dar să reușească să deter-mine cititorii să dea atenție articoluluisău sau să facă rating dacă vorbim de te-leviziune.

Andreea Bujoreanu: Sunt de părere călibertatea presei este un lucru normal într-o țară democratică. În România libertateapresei exist,ă însă uneori se exercită pestemăsură, de aceea cred că acestă libertatenu este înțeleasă corect aici la noi. Sunt

jurnaliștii la care pentru ei această noțiunede libertate nu înseamnă decât atac durasupra unei persoane, în cazul politicii,sau dezvaluirea unor intimități din viațaunor persoane publice "vedete". Sunt deacord că și populația României cautănumai cancan, dar dacă demersul de aschimba mentalitatea românilor ar porniși de la ei, această breaslă, a jurnaliștilor,ar privită cu ochi mai buni, iar libertateapresei o vom înțelege mai bine când va

și ascultat glasul poporului, nu doar in-terpretat de jurnaliști.

Mirona Tănase: Nu sunt de acord culibertatea presei, uneori ziariștii nu suntresponsabili de ceea ce scriu sau armă.Până acum libertatea presei a lipsit cudesăvârșire de pe masa discuțiilor de ne-

gocieri dintre noile sisteme membre UEși Comisia Europeasnă. Cu toate acestea,libertatea presei Românești este încă afec-tată de legislația care permite abuzuri.

Nicoleta Banea: Libertatea presei esteun subiect discutat de douăzeci și ceva deani, neavând un răspuns clar. Libertateapresei a fost înțeleasă destul de greșit,încă suntem inuențați politic în toatedomeniile, presa neind o excepție. Câtdespre aceste cancanuri care ne umple te-leviziunile și ziarele, nu cred că sunt ma-nifestări de libertate în presă. Concluziaeste că încă mai avem de lucrat la aceastălibertate.

Roxana Rotaru: În opinia mea, Ziua

Mondială a Libertăţii Presei are o impor-tanţa deosebită deoarece fără presă am total dezinformaţi. Orice om are dreptulla libertatea opiniilor și exprimării, acestdrept incluzând libertatea de a căuta, de aprimi și de a răspândi informaţii și ideiprin orice mijloace și independent defrontierele de stat. Datorită presei sunteminformaţi și putem aa multe lucruri într-un timp record.

Florina Buruiană: Cred că libertateapresei este înțeleasă puțin greșit la noi, înRomânia. Libertatea presei presupunerecunoașterea dreptului jurnalistului de acăuta informații și de a exprima opiniifără a îngrădit de vreo autoritate politică,administrativă, economică, juridică etc.,

adică dacă un ziarist crede că e liber deorice, uneori calcă pe cadavre și îți bate

joc de o persoana în ultimul hal fără sățină cont de suetul ei. Din această cauzăsunt blamați pentru ceea ce scriu și sealeg cu procese ce durează ani de zile,ind învinuiți că nu respectă regulile.

În ziua în care apărea numărul trecut al acestei publicaţii,în întreaga lume se sărbătorea Ziua libertatii presei, așa căam făcut un sondaj pe acest subiect în rândul studenţilor

Marian

STAMATE

3 mai, Ziua libertăţii presei

Mesajul Clubului Român de PresăPresa are nevoie de un nou suu, jurnaliștii trebuie să recâștige respectul pu-

blicului.Anul 2012 trebuie să e pentru mass-media românești momentul de la care

să își asume o denire nouă a propriilor valori și standarde, după ce, în ultimii doiani, principala sa preocupare a fost supravieţuirea într-un context economic di-cil.

Criza economică a fost un examen dur, cu costuri mari, dar care a fost trecut

de multe companii din industria mass-media și de către mulţi jurnaliști. Dupăacest examen, continuarea funcţionării mass-media în regim de avarie devinedăunătoare atât pentru integritatea valorilor profesiei noastre, cât și pentrusuccesul mass-media ca afacere performantă.

Managementul inspirat, motivarea jurnaliștilor talentaţi, politicile editorialeconectate cu agenda reală a publicului, respectarea fără rabat a regulilor autore-glementării profesiei sunt căile prin care mass-media românești pot dobândi unsuu nou, de care au nevoie.

Jurnaliștii, la rândul lor, trebuie să conștientizeze că profesia noastră arenevoie acută de recâștigarea respectului publicului și de o relaţie corectă,echilibrată cu factorii de autoritate.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este un bun prilej de reecţie asupra felului în care jurnaliștii își folosesc libertatea, statutul, credibilitatea și cum acestea pot afectate prin implicarea în cauze de felul celor politice, faţă de care ar trebui săpăstreze o necesară distanţă.

De Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Clubul Român de Presă face un apel lasolidaritate în interiorul profesiei, pentru promovarea ecientă a cauzelor buneale mass-media, în scopul redenirii și consolidării statutului jurnalistului în so-cietate.


3/12

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 2012 3

- Ce șanse au tinerii absolvenţi de a angajaţi într-o redacţie de ziar? Mai au angajatoriiposibilitatea să investească timp și bani întinerele talente?

Criza care s-a făcut resimţită în întreagalume în ultimii ani și-a pus amprenta și asupraacestui domeniu de activitate, pentru că presaeste strâns legată de tot ceea ce se întâmplă însocietatea românească. Toate redacţiile au fostnevoite să se reorganizeze, să se recalibreze,pentru că altfel ar fost sortite dispariţiei. Ui-taţi-vă la ceea ce s-a întâmplat cu cele mai pu-ternice ziare centrale din perioada de până întoamna lui 2008, când au început să se facăsimţite primele probleme economice. Vorbimde ziare precum Cotidianul sau Gândul careși-au redus tirajul până la dispariţie și careacum activează doar în zona de online. Alte

ziare, precum Evenimentul Zilei, Capital sauAdevărul, și-au redus formatul și tirajul și încărezistă, dar nu mai sunt ce au fost. E absolutnormal să se întâmple așa. Orice bun manageria astfel de măsuri. Ziarul nostru a început re-organizarea încă din octombrie 2008 și la acelmoment mulţi nu înţelegeau de ce am redusnumărul de redactori și numărul paginilor.Ulterior s-a văzut că noi am trecut prin perioadade criză fără să se pună problema dispariţiei.Cotidianul Impact, de exemplu, s-a transformatîn săptămânal. Și bine a făcut, pentru că astfela rezistat. Adevărul de Seară a dispărut... Re-dacţiile, cum spuneam, s-au redimensionat șie mai dicil să te angajezi în presă dacă nu aiceva experienţă. În ultimul an, spre exemplu,pe piaţa gălăţeană nu s-a schimbat mare lucru.Au apărut două ziare online, ţinute în viaţă decâţiva oameni, care au „migrat” de la alteredacţii sau care mai lucrează și în alte redacţii.

- Diferă pregătirea practică și teoretică astudenţilor de acum, faţă de cea a studenţilorde acum 10 ani?

Nu știu să spun. Eu am terminat printreprimii o facultate de administraţie publică șim-am angajat în presă imediat, pe domeniuladministraţie-politică. A fost o conjunctură,dar a contat și ceea ce am învăţat la facultate.Ulterior am avut colegi de breaslă care auteminat Jurnalismul, dar nu au conrmat înacest domeniu. Poate a fost doar o întâmplare...Unul dintre foștii mei profesori de la Universitate,cu care am o relaţie foarte bună de atunci, îmispune an de an același lucru, când vine vorbade studenţii săi: sunt din ce în ce mai slabi șimai dezinteresaţi. E un semnal de alarmă, dar

nu trebuie să dăm vina numai pe studenţi, cimai degrabă pe sistem, pentru că tinerii pornescîn viaţă cu un bagaj de frustrări și dezamăgiride care noi toţi suntem responsabili.

- Există diferenţe între studenţii pregătiţi

în facultăţile de stat faţă de cei pregătiţi în fa-cultăţile particulare?

Depinde de facultăţi. Eu am văzut tinericare au trecut „ca gâsca prin baltă” printr-o fa-cultate de stat, dar și tineri care, deși au studiatla privat, au avut un parcurs care a scos laiveală niște tare. La fel, în ambele sisteme de în-

văţământ sunt tineri de top. Depinde și destudent, de motivarea sa. Poţi să-i oferi studentuluitoate condiţiile și să nu vrea să înveţe...

- Sunt tinerii angajaţi perseverenţi (deli)sau renunţă când dau de greu?

Mobilitatea în presă e foarte mare. Mulţi vin să se angajeze gândindu-se că e muncăușoară și plăcută. Nu e char așa. E greu. Da, eși frumos. Mulţi, însă, nu mai au răbdare să

vadă partea frumoasă și dau bir cu fugiţii

imediat ce dau de greu. Ulterior regretă și în-cearcă să revină. Din păcare, un om care acedat la primul obstacol nu mai are o a douașansă. Niciun angajator nu are timp și energiede risipit pe oameni neserioși. Spre exemplu,eu, când văd un CV stufos la capitolul „expe-rienţă”, înţeleg din start că persoana respectivăe neserioasă. Nu poţi să treci pe la 3-5 angajatoriîntr-un an și să spui că ai experienţă, ci dim-potrivă, că nu ai dorit niciunde să stai destulpentru a vedea dacă ţi se potrirvește.

- Care este salariul pe care îl primește untânăr angajat?

Depinde. Eu am creat acum vreo 8-9ani un sistem de punctare „pe material”care ţine cont de trei criterii: cantitate,calitate și perioada de lucru. L-am perfec-ţionat în timp, la sugestia redactorilor, iarde vreo 5 ani e bătut în cuie, în sensul căacoperă toată gama de probleme care arputea genera nemulţumiri. Redactorii suntplătiţi în funcţie de acest punctaj, adică înfuncţie de cât de mult și de bine muncesc.Am avut redactori care la un moment datcâștigau mai bine decât mine, care eram re-dactor șef, dar am avut și am și acum re-dactori care abia câștigă un salariu minim,dar asta pentru că sunt colaboratori și laalte organe media și își disipează eforturile.Suma primită de un redactor ca plată pentrumunca depusă nu are legătură cu vechimeaîn activitate, ci cu realele sale capacităţi de ase adapta și a face performanţă.

- Care este perioada medie de ucenicieîntr-o redacţie?

Depinde de ecare, după cum am spus.Dacă eu selectez câţiva candidaţi la funcţia deredactor, le dau de lucru, gradual, apoi, pemăsură ce trece timpul, mă conving dacă suntfăcuţi pentru asta sau nu, dar, de regulă, simtei primii și abandonează dacă văd că nu fac

faţă. Cei care rămân... înseamnă că mi-au con-rmat mie dar și-au conrmat și lor.

- Care sunt avantajele vieţii de ziarist?Cunoști lumea, ești informat printre primii,

participi la acţiuni interesante, ai posibilitateade a te exprima... Avantaje sunt, dar trebuie săai răbdarea de a le descoperi.

- Povestiţi-ne câteva cutume dintr-o redacţiede ziar.

Cutume? Adică reguli... Păi, ca formatorde opinie, trebuie să i tu, în primul rând, așacum vrei să e și cititorii tăi: cinstit, cu bunsimţ, bine informat... În plus, trebuie să respecţiierarhiile și să știi să recunoști atunci când gre-șești. Pentru că și în acest domeniu, ca înoricare altul, se poate greși... Trebuie să respecţi

oamenii, să-ţi placă să vorbești cu ei, să-ţiplacă să colaborezi cu ceilalţi colegi... Și să ireporter 24/24h, 7 zile pe săptămână.

- Există ziare care respectă o anumită orien-tare politică sau este o legendă?

E o întreagă dezbatere pe acest subiect, deani de zile. Eu sunt convinsă că ecare redacţieare oameni care sunt partinici. Și eu, sigur,sunt cetăţean al acestei ţări și al acestui oraș șinu-mi este indiferent ce se întâmplă în jur, ce lise întâmplă cititorilor mei. Asta nu înseamnă,însă, că aș putea impune colegilor un mod degândire sau de acţiune. Cuvântul de ordinetrebuie să e „unitate în diversitate”, pentru căși societatea noastră e diversă ca mod degândire, dar interesul tuturor este același: o

viaţă demnă, într-un climat liniștit.

- Pe o scară de la 1 la 10, care este nivelulde trai al unui ziarist?

La modul general vorbind, între 5 și 9. Dinpresă nu te poţi îmbogăţi, dar poţi trăi demn.

- De câţi ani lucraţi în acest domeniu? Ce v-a ţinut în redacţie?

Am intrat în presă ca redactor în iulie 1999,la „Monitorul de Galaţi”. Din octombrie 2002sunt redactor șef și preţ de un an și jumătateam fost și manager. Ce m-a ţinut aici? Nu știu.Îmi place ceea ce fac. Au fost momente în caremi-a fost extrem de dicil, dar eu cedez greu,în general.

- Procentual, câţi dintre angajaţi au terminato facultate de jurnalism?

Niciunul, în redacţia noastră! Toţi au, însă,

o facultate sau două, un master... Am avut șiabsolvenţi de jurnalism, dar au cedat extremde ușor iar acum activează în alte domenii.

- Care este cel mai mai mare compromis pecare l-aţi făcut din punct de vedere profesional?

Am mers în continuare cu redacţia, deșide-a lungul timpului marca ziarului a aparţinutmai multor societăţi. Nu a fost ușor să lucrezcu patronatele - au fost vreo 5-6 în cei 13 ani -dar pe mine m-a interesat ziarul, nu contacine asigura managementul. La 2 ani de la in-trarea în presă a existat un moment critic, în

care am fost pusă în situaţia de a alege să mergcu echipa care va scrie tot sub marca „Monitorulde Galaţi” sau de a rămâne cu un grup careurma să îninţeze un alt ziar. Am ales să udelă mărcii și ulterior nu am regretat iar toateschimbările care au mai survenit nu m-au maipus în faţa unor astfel de alegeri. Am alespentru totdeauna, cred.

- Cum aţi descrie atmosfera dintr-o redacţie:o mare familie omogenă sau eterogenă?

Unitate în diversitate... Și redactorii suntoameni, ecare are felul lui de-a . S-au creat,însă, prietenii care au rezistat în timp. Sunt șianimozităţi, desigur, care ţin de orgoliu, care emusai să caracterizeze un om de presă. Echipa,însă, e destul de unită. Acesta e unul din rolurilemele: să mediez, să dau tonul, să veghez...

- Povestiţi-ne câteva întâmplări vesele dinredacţie.

Ce să vă povestesc? Aș vorbi ore întregidespre petrecerile noastre, despre câţiva dintrecolegii noștri, care au însueţit redacţia și ne-au descreţit frunţile atunci când tensiunea erala cote înalte... Când ne întâlnim cu toţii -pentru că e destul de greu, în condiţiile în careredactorii petrec mult timp pe teren - stăm lapovești. Ne povestim unul altuia ce am păţitpe teren, facem glume... Cei care nu lucreazăîn presă poate nu le-ar „gusta” așa cum ofacem noi. E o lume interesantă asta, a presei.Niciodată nu te plictisești. Cei care au lucratcândva în presă și au plecat spre alte domeniiau nostalgii legate de perioada aceea, ne urmărecîn continuare, unii de pe alte continente. E unmicrob, spunem noi, pe care, dacă l-ai căpătat,

îl porţi cu tine toată viaţa. Acest microb te facedur și sensibil în același timp, ceea ce nu epuţin lucru. Ai ce povesti la bătrâneţe...

interviu realizat deSilvia Maria VLAD (GIERLING)

Interviu cu Mirella Aur, redactor șef al cotidianului „Monitorul de Galaţi”

Loredana ANGHELAndreea BUJOREANU

Un lector de la UniversitateaDanubius Galaţi, dr. Florin Posto-lache, este nominalizat la PremiulUNESCO King Hamad Bin Isa

Khalifa pentru folosirea tehnolo-giilor și informaţiei și comunicării

în educaţie. Cadrul didactic a aduso contribuţie deosebită învaţamân-tului românesc prin implementareaplatformei Danubius Online, ceconstituie un model de bune prac-tici în domeniul utilizării tehno-logiilor informaţiei și comunicăriipentru sporirea performanţelorprocesului de învăţare și predareSakai.

Danubius Online este o plat-formă bazată pe proiectul Sakai,dezvoltată de cele mai renumiteuniversităţi din lume, ind orintatăcătre cercetare și învăţare.

Realizată de profesori pentruprofesori, platforma Sakai CLE afost implementată pentru primadată în România în anul 2009 laUniversitatea Danubius din Galaţi

de către o echipă care dorește săpromoveze acest proiect la nivelnaţional.

Unici dezvoltatori pe România,membrii echipei diseminează ex-perienţele întâlnite și promoveazăplatforma atât în cadrul întâlnirilorde lucru cât și în cadrul conferin-ţelor internaţionale, ind cu aceastăocazie membri activi ai comunită-

„E o lume interesantă asta, a presei.

Niciodată nu te plictisești”

Profesor de la Danubius nominalizat la Premiile UNESCO


4/12


Sorin ROTARUDorin BURUIANĂ

Asociaţiile jurnaliștilor, în general, s-au formatpentru a apăra intereselor lor, acestea ind ma-

joritatea mijloacele de informare în masă nealiatepolitic. Fiecare asociaţie are scopuri multiple înfavoarea jurnaliștilor din toată ţara. Din diferitemotive, cum ar creșterea prestigiului public șiconsolidarea autorităţii morale și civice, apărareaintereselor, asigurarea unui climat de colaborare,

jurnaliștii de la diferite ziare s-au grupat înmultiple asociaţii. În ţara noastră există peste 40de asociaţii de acest gen și în continuare vă vomprezenta câteva dintre acestea.

Cea mai renumită din ţară este AsociaţiaJurnaliștilor din România. Ea se constituie ca oasociaţie profesională nonguvernamentală șiapolitică, reunind persoane zice ce iși propunca scop crearea și dezvoltarea cadrului organi-zatoric necesar pentru promovarea intereselorcu caracter profesional, legislativ și economic al

jurnaliștilor.O altă asociaţie din ţara noastra este Uniunea

Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.)Aceasta este asociaţia profesională de creaţie pu-blicistică și jurnalistică a ziariștilor din Româniași din comunităţile românești de peste hotare,continuatoare a organizaţiei omonime îninţatăîn 1919.

Federatia Română a Jurnaliștilor MediaSindeste o altă organizaţiae sindicală reprezentativăa jurnaliștilor din Romania. Peste 9.000 deangajaţi care lucrează în industria mass-mediadin Romania sunt membri ai unuia dintre sin-dicatele aliate FRJ MediaSind. Îninţată în anul

2004, semnatară a Contractului Colectiv deMuncă Unic la Nivel de Ramură, Mass-Media,MediaSind are ca membri peste 24 de sindicatealiate din presa scrisa, radio televiziune, edituriși difuzare.

Asociaţia pentru Jurnalism și Online Mediaeste o altă organizaţie non-guvernamentală, în-

inţată în anul 2011. Misiunea organizaţiei estede a oferi pregătire profesională și de a dezvoltagîndirea critică a jurnaliștilor și studenţilor in-teresaţi de jurnalismul online și de impactul pecare media digitale îl au atât asupra jurnalismului,cât și asupra societăţii în general.

Societatea Jurnalistilor „Dunarea de Jos” afost îninta pe 9 martie 2007. Din asociaţie facparte jurnaliști din presa scrisa, televiziune șiradio, corespondenţi ai principalelor televiziuniși agentii de presă naţionale.

Asociaţia jurnaliștilor muzicali din Româniaeste un nucleu de jurnaliști pentru care muzicaeste mai mult decât o mare pasiune. Sunt jurnaliștiicare apreciază muzica de calitate și își doresc cași generaţiile care vin din urmă să poată ascultao muzică care să le e balsam suetelor.

Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP)

este o asociaţie din România care are ca scop săprotejeze și să promoveze dreptul la liberă ex-primare și libertatea presei.

ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei(AMP) este o organizaţie neguvernamentală,independentă, nonprot. Activitatea sa a începutîn 1994, odată cu îninţarea departamentuluicu același nume. Începând cu iunie 2006, Agenţiade Monitorizare a Presei a devenit o organizaţiede sine stătătoare, cu personalitate juridică, subdenumirea “Asociaţia Agenţia de Monitorizarea Presei”.

Centrul pentru Jurnalism Independent esteo organizaţie non-guvernamentală, non-prot,care acţionează pentru profesionalizarea preseiprin păstrarea standardelor jurnalistice și prindezvoltarea unui mediu echilibrat, onest și res-ponsabil în mass-media. Centrul pentru Jurnalism

Independent militează pentru apărarea libertăţiide expresie ca drept fundamental al omului șicondiţie obligatorie a oricărei democraţii.

Centrul Român pentru Jurnalism de Inves-tigaţie a fost îninţat în 2001, principalul scopind acela de a îmbunătăţi calitatea jurnalismuluide investigaţie din România și de a oferi un

centru de resurse membrilor lor. În ultimii ani,au consolidat în România un centru pentru jur-nalism de investigaţie, independent de surselocale de nanţare.

LJS, respectiv Liga Jurnaliștilor din Sibiu,este o asociaţie compusă din jurnaliști, studenţila comunicare și simpatizanţi ai mass-media.Liga Jurnaliștilor Sibiu are în componenţă jurnaliști

din presa scrisă, online, radio și TV. Scopulprincipal al Ligii este acela de a îmbunătăţimediul jurnalistic local, de a promova valorile

jurnalistice și de a dezvolta proiecte în beneciul jurnaliștilor practicieni, precum și al studenţilorla comunicare.

Asociatia pentru Protejarea și PromovareaLibertatii de Exprimare (APPLE) este o organizaţienăscută în anul 2000, ca urmare a dezvoltăriiprogramului FreeEx Romania gestionat de Agenţiade Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu(AMP).

În al șaptelea an al existentei sale, PatronatulPresei din România ROMEDIA poate spune, pedrept cuvânt, că este o voce importantă pentrusocietătile mass-media din România. Cele aproape40 de societăţi de presă și peste 100 de posturide radio asociate fac din Patronatul Presei un

lider evident în zona sa de activitate.După cum v-am prezentat si mai sus, jurnaliștiicontinuă sa se unească în diferite asociţii, pentrua-și apăra drepturile, interesele poate și datorităfaptului că în ţara noastră se simte nevoia de alupta pentru exprimarea propriului gând întregiinaţiuni, în forma orală sau scrisă.

Jurnaliștii își unesc forţeleCronică de lm“Happy-go-lucky” -Despre fericireși alte nimicuri

Daniela DONOSE

Dacă uneori losoa hollywoo-dyană, bollywoodyană (sau orice altprex care se înscrie în gamă) a l-mului ne oferă ca și terapie în aareafericirii o reţetă în care zahărul subformă de dulcegărie vrea să creascănivelul de serotonină, dar are caefect doar un diabet lmograc, neresemnăm și căutăm adevărul despreviaţă la el acasă, în cinematograaeuropeană, ajungând astfel să des-coperim ,,Despre fericire și alte ni-micuri”. Filmul “Happy-go-lucky”, re-gizor și scenarist Mike Leight, a fostpremiat la Golben Globes și nomi-nalizat la Oscar în anul 2008.

Povestea aduce o pagină de viaţaobișnuită. Personajul principal femi-nin este Poppy, ravă ca o pasărecolibri, cu un simţ al umorului des-ăvârșit, care nu salvează lumea, ciare simpla putere de a se salva pesine, adică de a reuși să facă lucrurilecare îi plac, de a fericită fără ajutorulcelorlalţi, lucru rar întâlnit chiar și într-o societate modernă, în care,dacă nu te înscrii în liniile tradiţionale,ajungi să i criticat și de familia ta.

Poppy nu are nimic din eroinaclasică americană, îmbrăcată uneori în vinilin și cu puteri supranaturale,perfectă, veșnic învingătoare la nal,ea are doar curajul de a trăi fericirea

așa cum o simte, fără compromisuri:iubește viaţa, învaţă dansuri spaniole,ia cursuri de condus auto de la uninstructor coleric, Scott, și, ce mi separe extradordinar, nu uită zâmbe-tul.

Debut editorial

Dan MOMAN

Aș vrea

să-ţi spunCevaCeva ce n-am mai spus vreodatăCă se destramă lumea toatăCă gânduri vechi se-neacă în vinCa o plimbare prin pelinȘi cum rămâne apoi mirosul.Scrieri de gânduri din anostulPrezent, trecut și viitor,Cuvinte spuse ce nu dorȘi lacrimi nu vor să mai curgă.Să-ţi spun că nimic nu se aruncăȘi se păstrează-ntr-un sertarDeparte de orice amarAl timpurilor cele trei.Să-ţi spun ceva așa cum vrei

Și cum n-am spus altădată,Că totul e din ciocolată,Dulce, dulce-amărui,Ceva ce n-am spus nimănui!

Era pribeagul dintotdeauna. Își plimbatrupul pe străzi, printre oameni, printre ano-timpuri, printre veacuri, cu aceeași mască,aceeași ţinută și aceleași idei. Însă atunci elcăuta speranţa. Dar nu orice speranţă, ci pecea pură, care vine din priviri și din inimi

curate, care nu știu altceva decât să spere,care nu vor înceta să o facă vreodată și carenu știu că se vor stinge cu ea intactă. Căutareadura demult. Chiar și el uitase când începuseaceastă epopee și pe unde îl purtase ea, pe el,cel care nu putea uita nimic niciodată. Era oidee veche, pe care încetase să o mai hrănească,dar care îl hrănea pe el. Purta în privirescopul de care își lega existenţa. Dacă niciacum n-ar reușit, atunci putea să dispară,erau destui care să-i ia locul, poate aidomalui sau chiar mai buni, dar nimeni nu putea el și nimeni nu avea originea și puterea lui.Era unic dar hotărât să renunţe dacă și deaceastă dată ar eșuat. Una din încercărilesale continua încă să-l bântuie. Era precumcoșmarul de ecare noapte, dar pe care îltrăia în ecare zi. Nu poţi uita niciodată celmai mare eșec, mai ales când erai sigur că veireuși. Se îmbătase cu credinţa asta, pariasetotul pe ea, își vedea eforturile răsplătite, era

gata să-și primească locul binemeritat și săprote de el, să e recunoscut și de neînlăturat.Dar undeva greșise. Își alesese prost omul.Dar fusese omul lui, îl învăţase tot ce puteaschimba o lume în folosul său. Nu pierduseniciodată aproape trei decenii cu un om. Nu

jucase niciodată cu atâta răbdare rolul patern,învăţându-și ucenicul reţeta succesului. El își visase dinainte triumful. Îl scrisese în stele, îlașezase pe buzele celor care credeau că văd șică știu și sădise în suete de pretutindeni aș-teptarea. Aruncase zarurile. Pisele se mutaudupă șablon. Toţi erau actori în tragedia luiși nimeni nu se abătea de la rol. Oamenii re-nunţau la tot și plecau unii în urma celorlalţi– marea lui turmă. Deja gândeau ceea ce tre-buiau să gândească... Atunci i-a mers maibine ca oricând. Și fusese opera lui, era mândrude asta. Muncise mai mult decât ar crezut.A fost profesor pentru elevul care avea să-idesăvârșească opera... dar eșuase. Crezuse căsperanţa și credinţa elevului său sunt intan-gibile, dar s-a înșelat. Elevul său a decis să re-nunţe... prea devreme însă! Totul fusese cal-culat, până și renunţarea fusese anticipată,dar nu trebuia să se termine astfel, așa demodest, fără pompa cuvenită unui plan atât

de măreţ. Și atunci intrase în panică. Nu știapasul care era de făcut și nu mai avea timp.Acţionase din impuls. Decât să piardă totul,mai bine salvează câteva seminţe pentru tim-puri mai rodnice. Și-a aruncat omul în braţelemulţimii care a decis ce a dorit el – jertfă.

Crima se uită mai greu sau nu se uită în veci,pe când o existenţă și un sfârșit care nu iesdin comun nu pot rămâne în memoria uma-nităţii. A trebuit să curgă sânge. De ce sămintă? Nu pierduse iremediabil. Mai multpierduse mândria lui. Dar ar putut să aibătotul ATUNCI, nu mai târziu! Ar fost scutitde celelalte eșecuri. Nu mai putea avea răbdare,nu o mai putea lua de la capăt mereu și iarmereu. Și, mai presus de toate, realizase cănu mai putea original. Nu mai instruia oa-meni, le dădea doar un impuls, iar ei mergeauînainte, obsedaţi de reușită. Dar le lipsea aceacredinţă și speranţă. Pentru scopul lui el deasta avea nevoie. Așa că noii oameni renunţaula rândul lor, dar el le întrezărea dinainte că-derea și îi părăsea în agonie, căutând mereu.De obicei înnebuneau, sau erau orbiţi demândrie, sau pur și simplu întrezăreau și eicăderea și-și trăgeau un glonţ în cap...

Moman Dan - Gabriel

Condei la început de drum… Pribeagul

Asociaţiile de presă, o prezenţăconstantă în presa românească


5/12

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 2012 5

Daniela CAPOTĂGabriel JURUBIŢĂ

Alina Beatrice Cheșcă aparţine, prin fru-museţea sa interioară și exterioară, unei lumiîn care codul de acces îl reprezintă puritateasuetească. Profesor la disciplina limba englezădin cadrul Universităţii ,,Danubius”, poet (vol.de poezie: ,,Fata cu parul de valuri”, ,,Viata cuecare rasuare” , ,,Fetita de la celalalt capatde suet”) fotograf (expoziţii: ,,Egipt, istorieși mister”, ,,Malaezia - paradis tropical”), eane ajută, prin creaţiile sale literare publicateîn (,,Constelaţii diamantine”, ,,Porto-Franco”,,,Dacia Literară” , ,,Cronica” etc.) și prin sen-sibilitatea sa, să descoperim lumi nebănuite.

“Toată copilăria mea mi-am dorit să devinprofesor, voiam «să schimb suete șiconștiințe»”

- De ce aţi ales să deveniţi profesor delimba engleză?

- Trebuie să vă mărturisesc faptul că toatăcopilăria mea mi-am dorit să devin profesor,indcă, așa cum scriam în jurnalul meu deelevă, voiam “să schimb suete și conștiințe”.Este ciudat cât de bine îmi amintesc ceea ceam scriam acum vreo… 27 de ani! Am o me-morie selectivă teribilă! La vârsta aceea eramconvinsă că voi deveni profesor de biologie,indcă totdeauna am iubit enorm natura.Dar, în clasa a V-a, aându-mă la Sinaia cutatăl meu, am întâlnit un grup de tineri turiștienglezi care, într-o Românie comunistă, au

reprezentat pentru mine simbolul libertății șial extravaganței; în plus, plăcându-mi foartemult și accentul lor englezesc, m-am hotărâtsă devin profesoară de limba engleză și... iatăcă deja fac această profesie de 15 ani! Nu voiînceta niciodată să mulțumesc profesorilormei pentru ceea ce sunt astăzi...

- Dacă vorbim despre lectură, ce preferaţi:proza sau poezia?

- Poezia a fost totdeauna parte din mine,este însăși esența mea. Aproape că nu existăzi în care să nu citesc poezie, indcă ea îmidă viață, îmi dă curajul să mai cred înfrumusețea lumii, în sensibilitate și, poatepărea straniu, dar mă face să mă simt însiguranță într-o lume din ce în ce mai nebună.

Cred că omenirea nu poate trăi fără poezie,în orice formă am întâlni-o. Îmi amintescacum versurile poetului Săndel Stamate: “Lăsați,oameni,/ ILUZIILE/ să vină la mine/ Nu leopriți/ Ele sunt/ singurele voastre/ CERTI-TUDINI”.

Totuși, romanul este altceva: este o poveste,o zonă de viață reală sau ctivă, populată cu

personaje mai mult sau mai puțin apropiatede experiența personală; cred că de aceea ro-manul este ceva mai accesibil, este povestea

vieții noastre “văzută în oglindă”. Așadar, nucred că pot alege între proză și poezie, ecaredintre ele îmi acoperă o altă nevoie spirituală.

- Ce înseamnă pentru dumneavoastrăRumi Mawlana?

- L-am descoperit pe Rumi Mawlana – celmai mare poet mistic al tuturor timpurilor -la începutul lui 2007, într-o faimoasă librăriedin Istanbul, dar nu am fost foarte receptivăatunci; l-am descoperit cu adevărat în varalui 2007, când m-am întors în Istanbul. Înce-pând cu vara aceea, Mawlana a devenit poetulmeu de suet, l-am redescoperit cu ecare

lectură și, timp de trei ani, aproape că nu aexistat zi în care să nu îi citesc un poem;aveam nevoie de creația lui, de acolo mi-amluat o parte din lumină și inspirație, cealaltăsursă ind călătoriile spirituale pe care le-amfăcut… În vara lui 2011 am reușit să îmi în-deplinesc un mare vis: am mers în Konya(Turcia), orașul în care acest mare poet și-apetrecut a doua parte a vieții și care a devenitun fel de mausoleu închinat lui.

- Locurile pe care le-aţi vizitat v-au trans-format în ,,fata cu 1001 de patrii’’, iar pentrunoi, cititorii, aţi devenit o Seherezadă prinpoeziile dumneavoastră, care împărtășesc cusensibilitate momentele trăite. Care a fost ceamai frumoasă călătorie?

- Mi-ați pus o întrebare atât de frumoasăși, în același timp, dicilă… Spun acest lucruindcă îmi este greu să aleg, ecare călătoriereprezentând pentru mine lumină, inspirație,fericire, absolut… Totdeauna am pornit încălătoriile mele cu speranța că voi descopericeva nou și, poate, esențial, despre aceastălume minunată, despre oamenii ei și despremine însămi. Probabil știți deja că eu iubescmult Orientul, atât cel Mijlociu, cât și cel În-depărtat. Așadar, inima mea este tot timpul“bântuită” de amintiri și trăiri unice: India șitemplele sale încărcate de spiritualitate; para-disul natural din Malaezia; Siria, cu Damasculcelor 1001 de nopți; fascinantul oraș anticPetra din Iordania; străzile din Beirut, misterulEgiptului cu tulburătoarele piramide, serile șidiminețile în deșert…

"Orientul reprezintă sursamea de inspirație"

- Ca scriitor care sunt temele dumnea- voastră preferate?

- De câțiva ani, Orientul reprezintă sursamea de inspirație, mă face să mă simt fericităpână la extaz. Dar totdeauna am scris despreiubire, despre Dumnezeu (El se aă în aproapeecare poem din cele două volume de poeziepe care le voi publica curând), despre oameniice mi-au trecut prin viață.

- Credeţi că prin creaţiile dumneavoastrăaparţineţi ca formaţie spirituală culturii și ci-

vilizaţiei orientale?

- Cred că, de câțiva ani, creațiile melestau, într-adevăr, într-o anumită măsură, subsemnul spiritualității și viziunii orientale. Înpoemele mele se regăsește ideea împletiriidintre fericirea pământeană și cea divină, cău-tarea lui Dumnezeu în lucrurile simple, regă-sirea propriului eu prin călătoriile inițiatice,prin iubire și prietenie. Îi ador pe poeții suți(printre care și Rumi Mawlana, evident) și peRabindranath Tagore.

- Ce înseamnă pentru dumneavoastră poe-zia de dragoste?

- Cred că majoritatea cititorilor de poezie(mai ales cei tineri) caută în mod specialpoezia de dragoste. Pentru noi toți, poezia dedragoste este cea în care ne căutăm și ne re-găsim poveștile de suet. Destule cititoare alemele mi-au mărturisit faptul că au plâns cândmi-au citit poeziile de dragoste. Și eu amcăutat toată viața poezia de dragoste, cred căaceasta mi-a atins suetul mai mult. Dar, înultimii ani, prefer poezia ce descrie iubirea lamodul ei absolut: iubirea față de Dumnezeuși față de perfecțiunea creației Lui.

- Un traducător poate afecta calitatea tex-

tului?- Sigur că da! Știm cu toții că există

traduceri bune, mai puțin bune și chiar proaste.Traducerea înseamnă înțelegerea esenței tex-tului și a formei în care ea este exprimată și,mai presus de orice, re-creare. Traducătoruleste un al doilea creator al textului, iar acestlucru nu este la îndemâna oricui.

- Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

- Voi publica în curând două volume de versuri de inspirație orientală (ediție bilingvă)și sper ca într-o bună zi să îmi pot scrieromanul la care visez de cinci ani. Dar, dincolode aceste lucruri, îmi propun să evoluez spi-ritual, să învăț în permanență, să u inspiratăși să descopăr în ecare zi frumusețea lumiiși a semenilor mei.

Interviu cu poeta și profesoara Alina Beatrice Cheșcă Festivalul Naţionalal ArtelorCombinate,la Galați

Soţa COSTEA (STOIAN)Fănica DRAGOMIR

(VASILE)

Universitatea Danubius, prin te-leviziunea online Get TV și ziarul UDGNews, a fost partener media al Festi-valului Naţional al Artelor Combinate,care a avut loc la Galaţi la sfârșitullunii aprilie pe scena Teatrului Muzical„Nae Leonard”. Evenimentul s-a adresatliceenilor din întreaga ţară. La concursau fost înscrise 17 trupe de adolescenţiși tineri de la licee din: Piatra Neamț,Botoșani, Focșani, Berești, Corabia,Giurgiu, Slatina și Galați.

Piesele puse în scenă aparțin unorscriitori renumiţi din diferite perioadeale artei dramatice: Matei Vișniec, Mo-liere, P. Madec, Denise Bonal, J.P. Sartre,Jimmy Doucet, Christian Lamblin,Marcel Marien, Patrick Kermann, Eu-gene Ionesco, Francois Fontaine, IuliaGrigoriu, Youssef Maftah El Kheir, Pa-trick de Bouter. De remarcat faptul căpiesele s-au jucat integral în limbafranceză.

Festivalul „Artele-n joc pe scenă”s-a realizat la inițiativa profesoruluiRodica Bîra, secretar al Asociației Ro-mâne al Profesorilor de Limba Fran-ceză. La festival o contribuție impor-tantă au avut atât profesorii cât șielevii unor instituții de învățământdin orașul Galați.

Evenimentul a fost susținut nan-ciar de Consiliul Județean Galați înparteneriat cu Inspectoratul ȘcolarJudețean, Casa Corpului Didactic, Bi-blioteca Franceză „Eugène Ionesco”,Palatul Copiilor, GET TV și UDG Newsde la Universitatea Danubius. Școlide renume din Galați au contribuit șisusținut acest festival. Dintre acesteaamintim: Colegiul Național „CostacheNegri”, Colegiul Național „AlexandruIoan Cuza”, Colegiul Economic „VirgilMadgearu”, Liceul „Emil Racoviță”, LiceulCFR, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”.

"Dor… de satulromânesc" laMuzeul de Istorie

Muzeul de Istorie Galaţi a avutpe 25 aprilie, la sediul din Str. Mr.Iancu Fotea, nr. 2, vernisajul expoziţiei"Dor… de satul românesc", ce se în-cadrează în ciclul "Colecţii și colec-ţionari". Exponatele adunate cu pa-siune și răbdare, având ca temă vatraromânească în toată bogăţia ei, apar-ţin domnului Nicolae Stan, consti-tuindu-se în colecţia de carte poștalăveche, 1894-1945. Expoziţia mai ră-mâne deschisă doar până pe 20 mai2012 și se adresează tuturor celor

interesaţi de acest ciclu generos alcolecţiilor de carte poștală.

„Poezia este însăși esența mea”


6/12


Terapeutul naturistStelian Fulga voiateleviziune

Sorina ALBUOana IORGA

Societatea Full Television Produc-tion SRL a solicitat CNA o licenţă au-diovizuală pentru televiziunea FullTV. Reprezentanţii CNA au declarat,pentru MEDIAFAX, că formatul tele-viziunii Full TV este generalist, fărăștiri, doar cu o emisiune de o oră,de luni până vineri, tip revista presei,iar proiectul este dezvoltat de StelianFulga și familia acestuia.

Potrivit datelor de la RegistrulComerţului, societatea Full TelevisionProduction SRL a fost îninţată pe25 noiembrie 2011 și are sediul social în București. Noul post urma să aibă40% producţie proprie și 60% pro-ducţii audiovizuale ale altor produ-cători și să aibă o echipă din 23 depersoane. Asociaţii societăţii Full Te-levision Production SRL sunt Stelian– Cătălin Fulga (33,34%), Denisa Ste-

liana Alui Gheorghe (33,33%) și Ale-xandru – Marian Fulga (33,33%).

CNA a decis însă respingerea pro-iectului societății Full Television Pro-duction SRL de obținere a licenței au-diovizuale pentru televiziunea Full Tv.

Rupert Murdoch, pus la zidde Comisia pentru Media

Televiziunea ARTEintră în România

Lili AMARIŢEI(DASCĂLU)

Lucian BATOGTeleviziunea franco-germană ARTE

vrea să intre pe piaţa din România.Gottfried Langenstein, vicepreședin-tele ARTE din Germania, și André deMargerie, director de relaţii interna-

ţionale ARTE, au venit în Româniapentru a negocia distribuţia televiziuniiși pe reţelele de cablu românești.

Gottfried Langenstein a declaratpentru Mediafax: „Suntem într-o nouăfază a negocierilor. Înainte era maicomplicat cu distribuţia pe cabluanalog, dar, odată cu digitalizarea,este mai ușor să ne plasăm canalele.Cred că noi avem un conţinut inte-resant și de aceea putem continuanegocierile”. În România, însă, procesulde tranziţie de la televiziunea analo-gică terestră la televiziunea digitalăterestră are întârzieri semnicative.

Televiziunea ARTE a mai fost re-transmisă în România la începutulanilor '90, pentru o perioadă scurtăde timp. Potrivit unor surse din in-

dustria media, preţul pe abonat cerutcompaniilor românești pentru re-transmisia ARTE în reţelele lor de ca-blu a fost unul mare, fapt care i-afăcut pe operatori să renunţe să maidifuzeze televiziunea franco-germană.

ARTE (Association Relative à laTélévision Européenne), creată printr-un parteneriat între Franţa și Ger-mania datând din 1988, s-a lansatpe 30 mai 1992. Cu sediul central laStrasbourg, ARTE are doi membriresponsabili de producţia de pro-grame și distribuţie - ARTE France în Paris și ARTE Deutsch land TVGmbH în Baden-Baden. De-a lungultimpului, ARTE s-a asociat cu alteteleviziuni publice din Europa - RTBF în Belgia, TVE în Spania, T VP în Po-

lonia, ORF, BBC etc. - și este retran-smisă în limbile germană și franceză, în întreaga Europă.

Sorina ALBUAlexandra TONIŢĂ

Institutul Român pentru Evaluare și Stra-tegie (IRES) a întocmit un raport de cercetareprivind consumul de media în România.Acesta a fost înaintat președintelui CNA, Răz-

van Popescu, pentru a analiza rezultatele. Înurma acestei analize, președintele CNA a făcuto declarație prin care își exprimă mulțumireafață de aprecierea publicului pentru măsurileluate de înstituția pe care o conduce.

Rezultatele studiului IRES conrmă în-crederea publicului, în conținutul acestora seconstată o notorietatate de 81% față de CNA,rezultat ce derivă din faptul că această instituțiede reglementare își comunică toate măsurile

în spațiul public. Notorietatea merge până la94% în rândul oamenilor cu studii superioare,85% cei cu studii medii și un procent de 56%la cei cu studii elementare.

Așadar, cei mai mari consumatori de mediasunt, în același timp cei care urmăresc și ana-lizează constant activitatea Instituției CNA.

65% din masa evaluată au o părere bunăși foarte bună despre CNA. Când vine vorbade eciența CNA, 35% din populația Românieicunoaște cel puțin o decizie a Instituției, lucruce conrmă faptul că oamenii sunt interesațide măsurile luate de CNA, măsuri care le re-glementează derepturile privind statutul deconsumatori media.

„Aproape jumătate cunosc deciziile noastrede sancţionare, la modul global, în timp ce

cealaltă jumătate poate menţiona decizii in-dividualizate (pentru publicitate, pentru ob-scenităţi, violenţă, limbaj, pentru unele emisiunispecice etc). Așadar, majoritatea considerămăsurile noastre juste și cumpănite”, declarăpreședintele CNA.

În ceea ce privește sancțiunile pentru te-leviziuni, 55% le consideră potrivite, 16% preamici și 11% le consideră prea mari, născân-du-se astfel o cultură critică a audiovizualului,publicul își exprimă drepturile și pretinderespectarea lor.

Un exemplu este faptul că la întrebareadacă media audiovizuală ar trebui să funcţio-neze în libertate absolută, doar 37% răspundDA, în timp ce 55% consideră că este necesarăo monitorizare media din partea CNA.

Sorina ALBUGabriel JURUBIŢĂ

Industria media americană mai primeșteun șoc din partea unui dintre cei mai inuenţiși mai discreţi investitori, Gordon Crawford,care a anunţat că se va retrage până la sfârșitulacestui an, după mai bine de patru decenii deactivitate în acest domeniu, anunţă AgenţiaReuters, care citează o persoană "la curent cudecizia" acestuia. Gordon Crawford este senior

vice-president la Capital Research and Ma-nagement Company, ce administrează activemedia în valoare de 12,3 miliarde de dolari,inclusiv în grupuri precum Time Warner,News Corp sau Comcast.

Reuters menţioneaza că vestea retrageriilui Gordon Crawford este "neașteptată" și îi

va afecta cel mai mult pe magnaţii media pecare i-a consiliat. Potrivit sursei citate, GordonCrawford, cunoscut drept o persoană careevită ieșirile în presă, îi numără printre prieteniisăi pe John Malone, președinte Liberty Media,sau pe Barry Diller fost șef la Paramount Pic-tures și Fox Broadcasting.

Mișcările lui Gordon Crawford pe piaţăau inuenţat puternică până acum industriamedia în ultimii 20 de ani. În momentul încare, acum 11 ani, a vândut acţiuni în valoarede 1,9 miliarde de dolari deţinute de CapitalResearch and Management în compania WaltDisney, a semnalat faptul că piaţa și-a pierdutîncrederea în șeful de atunci al Disney, Michael

Eisner. Dă rareori interviuri, dar a făcut oexcepţie în 2008, când l-a pus la zid pe preșe-dintele de atunci al Yahoo Inc., Jerry Yang, înlegătură cu o evaluare "nerealistă" a companieice l-a îndepărtat pe miliardarul Carl Icahn.Capital deţinea, atunci, 16% din Yahoo. Jerry Yang a fost înlocuit la conducerea Yahoo laînceputul lui 2009. Este considerat arhitectulstrategiei Lions Gate Entertainment de a cum-păra studiouri cinematograce mai mici, in-clusiv achiziţia de anul trecut a Summit En-tertainment, care a produs lmele din seria"Twilight".

Reuters scrie că, în ultima vreme, GordonCrawford și-a dedicat tot mai mult timp unorcauze de interes public și a început să inves-tească pe cont propriu în companii media.

Industria americană media, tot în recul?

Gordon Crawford, unul dintre cei mai inuenţiinvestitori în industria media, se retrage

Andreea BUJOREANUGina BULBOACĂ (BĂDĂLAN)

După o anchetă de peste nouă luni în scan-dalul interpretarilor praticate la tabloidul Newsof the World, Comisia pentru Media a constatfaptul că Rupert Murdoch a ignorat ce se în-tamplă în societate și în publicaţiile sale. Aceastaprecizează în raportul său nal de 121 paginifaptul că „Rupert Murdoch nu este apt să asumeconducerea unui mare trust internaţional”. Ală-turi de Rupert Murdoch, în acest raport estede asemenea criticat și James Mudoch, ulmagnatului, care a ignorat ce se întâmplă întabloid, ceea ce „ridică întrebări privind com-petenţa sa”. "News of the World și News Inter-

national (liala din care fac parte ziarele britaniceale trustului Murdoch) au înșelat Comisia pri-

vind adevărata natură și amploare a investigaţiilorpe care au armat că le-au efectuat în cazul in-

terceptărilor telefonice", se mai spune în raport.Magnatul media, în vârstă de 81 de ani,alături de ul său, James Muroch, au apărut înfaţa instanţei în iulie 2011. James Murdoch, în

vârstă de 39 de ani, a demisionat la sfârșitul luifebruarie de la președinţia News International,apoi, la începutul lui aprilie, de la președinţiagrupului prin satelit BskyB.

Comisia pentru Media, constituită din 11parlamentari, a fost îninţată de premierul bri-tanic David Cameron pentru a face lumină înscandalul interceptărilor telefonice practicatede „News of the World". Ea a efectuat investigaţiiși audieri în paralel cu alte anchete, realizatede poliţie și de o comisie independentă.

Pe de altă parte, investigaţii sunt efectuate șide Ofcom, organizaţia ce monitorizează media,

care se asigură că trustul lui Murdoch, NewsCorp., constituie în continuare un acţionar "aptși convenabil" pentru lanţul de posturi de tele-

viziune prin satelit BSkyB, așa cum cere legea.

CNA și-a analizat ecienţa


7/12

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 2012 7

Nicoleta MĂRGĂRITGina BĂDĂLAN

Bursele Erasmus sunt o provocare în e-care an pentru studenţii Danubius, pe care

aceștia o acceptă bucuroși. În luna aprilie auavut loc înscrierile studenţilor care vor be-necia anul viitor de o bursă prin programulErasmus. Zeci de doritori au participat laprogram și s-au întâlnit în Aula Magna cucoordonatorul programului la nivel de uni-

versitate, conf. univ. dr. Anișoara Popa. Li s-au prezentat oportunităţile, dicultăţile, re-gulile pe care trebuie să le respecte cei care

vor să participe la program.

Ce înseamnă Erasmus?Să înveţi un semestru într-o ţară străină,

să mergi la cursuri care sunt predate în limbafranceză sau engleză, să vii în contact directcu o altă civilizaţie, cu o altă mentalitate șieventual să faci faţă unei imagni nu tocmai

bune pe care o au românii în Europa suntprovocări ce ar putea speria la prima vedere.Pentru ca viitorii bursieri să înţeleagă cătotul nu este atât de dicil pe cât pare,studenţii care au beneciat în anii trecuţi deasemenea oportunităţi au venit să-și împăr-tășească experienţa.

De cele mai multe ori, după un drumobositor, de o zi, cu mașina, cu avionul, stu-dentul Erasmus nu-și dorește decât să ajungăîn cămin. Însă abia când ajunge în aeropeortulstrăin își dă seama că timp de șase luni nu se

va mai simţi nicăieri acasă și starea deneliniște începe să-l cotropească. În hărmălaiaaeroportului, însă, apare ca prin vis o persoanăcare vorbește românește și deja acasă numai pare atât de imposibil. Este studentul

care are vechime la universitatea respectivăși care va avea grijă de boboc să înveţe rapidregulile, locurile comune, orarul. Primelezile sunt mai grele. Trebuie să te adaptezinoului ritm, să te deprinzi cu limba, săîncerci să iei notiţe într-o limbă străină. Șitot ceea ce părea imposibil se transformă înrealitate și îţi dai seama cât de puternic ești.

De câţi bani ai nevoie?Programul Erasmus oferă posibilitatea

de a opta pentru o bursă de studiu, prin in-termediul căreia poţi studia un semestru sauun an universitar într-o altă ţară sau pentruo bursa de plasament, care constă într-unprogram de practică de trei luni într-o altăţară. Dacă peste obstacolul „teamă de necu-noscut” s-a trecut și cu sprijinul colegilor,mai rămâne de trecut peste obstacolul -nanciar.

Unele universităţi sunt dispuse să le

asigure studenţilor români cazarea în familiesau într-un cămin studenţesc la un preţ

modic, pe când altele, uneori din aceeașiţară, nu se interesează deloc de această che-stiune.

Transportul reprezintă o componentăimportantă în cazul unei șederi de trei luni,minimul în programul Erasmus, dar ponderealui scade mult în bugetul unui sejur de 9-10luni. În general, pentru mâncare trebuie pre-

văzut în buget echivalentul a circa 200 deeuro pe lună. În momentul selecţiei trebuiesă aveţi o schiţă de buget din care să rezulte

volumul aproximativ al nanţării necesarepentru durata studiilor pe care le aveţi în

vedere. Trebuie să luaţi în calcul și posibilitateaca sumele alocate prin program să întârzieși ar trebui să aveţi o sursă temporară de -nanţare. Oricum, nanţarea respectivă nu

acoperă costurile mobilităţii, așa că trebuiesă mai aveţi și voi bani din alte surse. Finan-ţarea complementară poate obţinută dintr-o varietate de surse, din interiorul sau exte-riorul universităţii, din surse naţionale sauregionale, publice sau private.

Grantul alocat lunar studenţilor este cal-culat în funcţie de bugetul total Erasmusdisponibil la nivel naţional și de numărulstudenţilor selecţionaţi pe baza deciziei uni-

versităţilor; el nu poate acoperi decat o partedin cheltuielile de transport și de subzistenţă:cazare, masă, taxe de folosire a unor facilităţiîn cadrul universităţilor gazdă etc. Statutulde "bursier Erasmus" exceptează însă pe be-neciarii de mobilităţi de plata taxelor decurs. Dar asigurarea tuturor cheltuielilor di-recte implicate de desfășurarea unei perioadede studiu într-o universitate gazdă reclamăsuplimentarea grantului Erasmus din resursele

proprii ale beneciarului.

Reguli de procedurăpentru mobilităţi

studenţeștiStudenţii Erasmus sunt scutiţi de plata

taxelor de studii la universitatea gazdă, iarcreditele obţinute în urma mobilităţilor suntrecunoscute de către universităţile din careprovin studenţii. O bursă Erasmus poateavea minim trei luni și maxim 12 luni. Pentruperioade de studiu mai mari de trei luni pot prevăzute și stagii de practică, în continuareaperioadei de studii. Un student poate selectat pentru o bursă Erasmus o singurădată în cadrul unui ciclu de studii (universitarși postuniversitar), pentru o perioada demaximum un an universitar. Instituţiile im-plicate în schimbul de studenţi trebuie să

convină, cu ecare student în parte, asupraunui program de studiu bine determinat, în

vederea asigurării recunoașterii academicea studiilor efectuate, înaintea începerii pe-rioadei de mobilitate. La sfârșitul ecăreiperioade de studiu în străinătate, studenţiitrebuie să solicite instituţiei gazdă atestarearealizării programului convenit, ca și o foaiematricolă cu rezultatele obţinute. În cazul încare studentul nu a realizat integral programulstabilit, el este obligat să ramburseze fondurileprimite. Studenţii Erasmus nu pot benecia,pentru perioada cuprinsă în contract, dealte burse sau alocaţii, de orice natură, prinalte programe comunitare ale UE. De ase-menea, bursierii nu pot utiliza, pentru aco-perirea aceleiași cheltuieli eligibile, surse denantare diferite. De exemplu, nu pot acopericostul biletului de transport din două sursede nanţare diferite, simultan, ci doar cumulat.

Universitatea„Danubius”,prezentă în Ghidulde Excelenţăde la Cambridge

Georgeta BOGDAN (COSTE)Dorin BURUIANĂ

Universitatea Cambridge din MareaBritanie a publicat Ghidul excelenţei2012, o colecţie de povești inspiratoare,inovatoare, modele de excelenţă în do-meniul învăţământului, toate adunatedin experienţa mondială.

Ghidul Excelenţei 2012 cuprindeexemple de bună practică în educaţie,pornind de la propriul exemplu – Uni-versitatea Cambridge, și asta pe bunădreptate, dacă avem în vedere clasareape locul I în topul celor mai bune uni-versităţi din lume.

În capitolul dedicat învăţământuluiuniversitar, un produs valoros care per-

mite dezvoltarea abillităţilor și obtinereaunor calicări vitale, este regăsită siUniversitatea „Danubius”. Titlul sectiuniieste intitulat Heat of Europe (Inima Eu-ropei), unde sunt regăsite câteva in-formaţii despre Universitatea „Danubius”.

Singura universitate din Româniaprezentă în Ghidul Excelenței, povestea„Danubius” este prezentată drept unmodel de bună practică, creionat deUniversitatea. Cambridge pentru a re-ecta provocările și punctele forte ale învățământului universitar global.

România, la Salondu livre 2013

Violeta GRIGORENicoleta POPA

România a fost aleasa, pe data de11 aprilie 2012, de Sindicatul Naţionalal Editorilor (Syndicat national de l’édi-tion) din Franţa, ca ţară invitată deonoare la Salonul internaţional de Cartede la Paris. Alegerea României ca ţarăinvitată de onoare este o consecinţă -rească a implicării tot mai consistentea parţii române, de la creșterea constantăa numărului de titluri traduse în francezăși disponibile la stand, la multiplicarealansărilor de carte și organizarea unorevenimente de o înaltă calitate inte-lectuală, precum colocviul „Cioran – lepessimisme jubilatoire“ organizat de

Institutul Cultural Român în 2011, carea devenit în lumea literară și pentrupresa franceză o referinţă pentru totceea ce s-a scris ulterior cu ocazia cen-tenarului nașterii losofului.

Standul naţional al României la Salondu Livre este organizat, din 2009, deInstitutul Cultural Român.

Salonul Internaţional de la Paris afost creat în 1981 iar în 2013 va ajungela ediţia cu numărul 33. Prin statutulde ţară invitată de onoare la Salon duLivre – ediţia 2013, România își conso-lidează poziţia ascendentă pe piaţa li-terară internaţională. Ascensiunea esteconrmată de prezenţa României caţară invitată a Salonului Internaţionalde Carte de la Torino, în luna mai aacestui an, precum și, în 2013, la TârgulBok & Bibliotek de la Göteborg, cel maimare târg de carte din Scandinavia.

Andreea BUJOREANUFănica DRAGOMIR

UNESCO, în colaborare cu Goi PeaceFoundation, Japonia, invită tinerele talentede peste tot să participe la concursul inter-naţional de eseuri, ediţia 2012.

Tema comncursului este „Să creem vii-torul pe care ni-l dorim”. Cu siguranţă te

gândești la un viitor strălucitor pentru tineși cei din jurul tău încă de când erai mic șinu îţi puteai așterne gândurile pe hârtie.

Acum ai ocazia să ne împărtășești ideile taleși visul tău poate chiar să devină realitate.Lasă-ţi imaginaţia să pună stăpânire pe gân-durile tale, elaborează un eseu și trimite-l laconcurs până la data de 30 iunie 2012. Poţicâștiga unul dintre cele trei premii oferite defundaţia UNESCO și Goi Peace Foundation,dacă te numeri printre primele trei eseurievaluate ca ind cele mai bune. Cel de pe

Premiul I va primi diplomă, 1.300 usd dar șio excursie în Japonia, pentru Premiul II seacordă diplomă și 650 USD, iar premiul III -

diplomă și cadou.Pentru a unul dintre câștigători trebuie

să respecţi și câteva reguli ale concursului.Vârsta maximă de participare este de 25 deani, eseul trebuie să aibă cel mult 800 de cu-

vinte, să e cu idei originale și nepublicateîn alte părţi, tipărite în engleză, spaniolă,germană, franceză sau să aibă cel mult 1.600de caractere în japoneză. Mai multe detalii

vă sunt ofer ite pe site -ul conc ursului:http://www.goipeace.or.jp/english/activities/programs/1201.html.

Concursul Internaţional de Eseuri pentru Tineri

Șansa Erasmus


8/12


Sorina ALBUGina BULBOACĂ

(BĂDĂLAN)

Casa Macri este unică în România. Eaa fost construită în anul 1910 în Galați, decătre Dimitrie Climis, pentru a întregi dotaicei sale Elena, care se căsătorise în 1889cu medicul Nicolae Macri. Construcțiaeste din cărămidă cu var, tencuită cu piatrămăcinată, tablă și zinc la parter și etaj. Arepatru odăi tapițate la pereți cu Tekko, or-nament cu gips la tavan n lucrat, precumși lambriuri de jur împrejur, mai ales însufragerie, unde lambriurile de doi metri

înaltime sunt din mahon cu corniere lucrateîn stilul mobilei. Ușile din hol au toategeamurile de cristal linotat și două dintreele au oglinzi linotate. În hol este amplasatăo oglindă de trei metri lăţime și doi metriînalțime încadrată în ramă de lemn orna-

mentat în stilul lambriurilor. Casa Macriera un imobil superb, avea candelabre deVeneţia, draperii ţesute cu r din aur, co-

voare lucrate manual în Europa, piese rarede mobilier, confecţionate pe comandăspecială la o celebră rmă din Anglia.

Pe 26 octombrie 1927, Christofer Macri,ul medicului Nicolae Macri, este numitconsul onoric al Portugaliei la Galați. Caurmare, începând din acest an, în imobiluldin str.Domnească nr.80 a funcționat Con-sulatul Portughez, unde aveau loc recepții,întruniri, discuții ale reprezentanților con-sulari la Galați. La unele dintre aceste pe-trecri era invitat și George Enescu, artistuldelectându-i pe cei prezenți cu acordurile

sale cântate la impozanta orgă construităla comandă în anul 1910, în Germania, deE.F. Walcher. Orga face parte din planularhitecturii interioare, ind amplasată însalonul de recepții.

Clădirea, o bijuterie arhitecturală de

la începutul secolului XX, a fost înapoiatăfamiliei Macri, după aproape 50 de ani,devastată. Vitraliile care se aau cândvala intrarea principală au fost scoase deniște funcţionari pe motiv că nu aveau

destulă lumină. În cei 50 de ani, casaMacri a fost transformată în sediu de în-treprinderi, sediu pentru Uniunea Tine-retului Comunist sau sediu pentru ColegiulMedicilor. Acum, celebra Casă a fost trans-formată în Clubul de noapte Pasha.

Incursiune în istoria orașului

Cristina TOMA

Violeta GRIGORE„Dereglare hormonală”, avem de multe

ori tendinţa de a ne pune singuri diagnos-ticul atunci când suferim de acnee, ne în-grășăm brusc sau pierdem re de păr.Stresul zilnic, alimentaţia necorespunzătoare,dietele de slăbire sau excesul de medicamentepot contribui la dereglarea hormonală. Darce sunt până la urmă aceste dereglări hor-monale? Medicul Mihaela Ciolac, Șef secţieEndocrinologie la Spitalul de Urgenţă „Sf.Ap. Andrei” Galaţi, ne ajută să înţelegemmai bine ce reprezintă aceste dereglări.

„Bolile endocrinese manifestă mai frecvent

la sexul feminin”

- Dereglările hormonale reprezintă ocauză frecventă de prezentare la medic.Puteţi să ne explicaţi un pic ce sunt acestedereglări hormonale?

- Dereglările hormonale pot reprezentao cauză relativ frecventă de prezentare lamedic, în măsura în care adresabilitateabolnavului este bine dirijată de către me-dicul de familie. La ce se pot referi acestedereglări hormonale? Se știe că există oaxă hipotalamo-hipoză-tiroido-suprare-naliană și sexulă, deci ovariană sau testi-culară, care, ecare în parte poate, de-reglată, iar dereglarea unei axe la un

anumit nivel poate să deregleze tot axulhormonal, care, este bine știut, are reglare

prin mecanism de feed-back.

- Care sunt simptomele care pot sem-nala o dereglare hormonală? Și când esterecomandat primul consult la mediculendocrinolog?

- Ele pot ascunse în diverse alte ma-nifestări de boli, cum ar , spre exemplu,modicări ale tensiunii arteriale, care suntde multe ori de cauză hormonală. Mediciise gândesc dacă anumite valori ale tensiuniiarteriale care nu răspund la tratamenteantihipertensive pot legate de modicăriale glandelor hormonale. Simptomologia,în afară de valorile tensiunii arteriale cres-cute, poate legată de modicări în ceeace privește greutate corporală, dispoziţiaacesteia, aspectul pielii etc. Alte simptome

sunt legate frecvent de glanda tiroidă, careare o patologie destul de frecventă înrândul populaţiei.

- Bolile endocrine se manifestă maides la femei și mai puţin la bărbaţi sau in-

vers? Există o regulă în acest sens?- Bolile endocrine se manifestă mai

frecvent la sexul feminin, poate și adresa-bilitatea este ceva mai redusă, în general labărbaţi, cu toate că există boli și ale acestuisex , dar ei se încăpăţănează de regulă să nuajungă la doctor, sunt refractari și vin îngeneral când boala este destul de evidentă.

- Ce dezechilibre hormonale pot apăreala o femeie adultă?

- La o femeie adultă există dezechilibrehormonale frecvente, care pun foarte multe

probleme și cardiologilor și psihiatrilor șiginecologilor și, în speţă, endocrinologului,care trebuie să le rezolve. Sunt problemelegate de climax, care, așa cum spuneam,pot să genereze foarte multe suferinţeodată ce apare hipertensiunea arterială,apar dezechilibre legate de retenţie hi-drosalină, deci de retenţie de lichide,excese ponderale, tulburări de somn, tul-burări vaso-motorii, anxietate.

- Care sunt cauzele apariţiei dereglărilorhormonale?

- Foarte multe din cauzele acestor de-reglări sunt autoimune, deci boli autoi-mune, foarte multe îndeosebi în ultimultimp. Spre exemplu, patologia t iroidiană,histoa endemică psihopată, legată deci

de lipsa de iod care exista înainte și a fostfoarte frecventă este înlocuită de aceastăapariţie de tiroidite autoimune. Excesulde iod tinde să devină o problemă naţio-nală, cum a fost și histoa endemică.

- Ne puteţi oferi câteva sfaturi pentrua ne ajuta să ne păstrăm un echilibru hor-monal?

- Ca să pastrăm echilibru hormonal,deci de a preveni aceste boli, este nevoieca încă de la naștere copiii să e preluaţiși investigaţi îndeosebi pentru hipotiroi-dism, deci mixedemul congenital, careeste o problemă foarte gravă legată dedezvoltarea neuro- psihică a copilului.Trebuie făcute și teste de screening. Un

copil care se naște cu decit de hormonitiroidieni devine un copil cretin.

Cel mai vechimonument din Galaţi –Biserica Precista

Dorin BURUIANĂLivia DOCA

Incendiată, asediată, atacată cu sare la temeliisau chiar grav afectată în mai multe rânduri decutremure, Biserica Precista a rezistat miraculospână astăzi tuturor atacurilor venite din parteadușmanilor, oamenilor sau naturii, continuândsă încânte ochii vizitatorilor, cărora le prezintăun crâmpei din istoria zbuciumată a locurilor.

Biserica Precista din Galaţi este cel mai vechimonument istoric din orașul nostru, datând dinanul 1647. A fost ctitorită de doi negustoribrăileni și unul gălăţean, sub domnia lui VasileLupu, domnitor în Moldova la acea perioadă.

Monument arhitectural de o mare importanţăistorică, Biserica forticată Precista a avut odublă funcţionalitate, având rol de biserică-for-tăreaţă. Martor stau zidurile groase ale bisericii,

de până la 1,80 metri lăţime, și de asemeneacrenelurile de luptă așezate la nivelul superioral bisericii, de unde ostașii puteau apăra mo-numentul.

Din punct de vedere arhitectural, BisericaPrecista îmbină mai multe stiluri arhitecturale.Amintim de “brâul brâncovenesc” amplasat de-a lungul întregii faţade, la mijlocul înălţimii zi-durilor. Nu trebuie să uităm nici arcadele elegantesau prezenţa stilului moldovenesc prin acoperișulcu panta frântă și ciubucele din ceramică, ro-tunde. Stilul muntenesc este reprezentat derândurile de cărămidă în dinţi de erăstrău, pre-zenţi la exterior la baza cornișelor, dar și la bazaturlelor pe interior. De asemenea, trebuie luat în seamă faptul că ideea de biserică forticatăcu acces prin perete și creneluri de luptă de jur- împrejur aparţine stilului ardelenesc.

În timpul perioadei comuniste, după repetate încercări de demolare a bisericii, aceasta a fost închisă și transformată în muzeu, însă dupăanul ’90 a fost redeschisă și dată spre folosinţăca lăcaș de cult, care funcţionează și astăzi și își

deschide porţile pentru oricine dorește să o vi -ziteze.

Medicul Mihaela Ciolac:

„Excesul de iod tinde să devinăo problemă naţională”

Casa Macri, bijuteria orașului

Galați, o istorie zbuciumată


9/12

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 2012 9

Lili BĂLAN (GHINIEȘ)Gabriela PAVEL

Vine sesiunea și trebuie să ne apucăm de

învăţat. Zeci de pagini ne așteaptă și parcă nuștim de unde să începem, cum să facem săînvăţăm repede și bine. A învăţa înseamnă a

veni în contact cu informaţii noi, a le prelucrapână când le înţelegem, a le interioriza și asi-mila. Nota denitorie a învăţării este schim-barea comportamentului, pentru ca în nalsă acţionăm fără să uităm că am învăţat ceva.

Actul învăţării debutează cu stabilireaobiectivelor învăţării: ce trebuie să facem șila ce nivel, ce trebuie să știm la nalul actuluide învăţare. Putem spune că am asimilat onoţiune atunci când suntem capabili să o de-nim reproducând-o din memorie și cândputem opera cu ea, concret. Memoria estecel mai bun sfetnic. Ea este cea la care, nu depuţine ori, apelăm. Dacă ne ajută sau neînșeală depinde doar de noi.

Se spune că în urmaunei activităţi de învăţare

reţinem:10% din ceea ce citimCând citim un text, trebuie să întocmim

un rezumat, care ne va ajuta la recapitulare șine va menţine atenţia. Notiţele ne testeazăabilitatea de a recunoaște informaţia importantădar și abilitatea de a le reţine. La ecare 50 deminute de citit este bine să luăm o pauză de5-10 minute pentru relaxare. Apoi, trebuie săne concentrăm asupra textului pentru aînţelege corect ideile autorului.

20% din ceea ce auzim„Avem două urechi și o singură gurăpentru a asculta de două ori mai mult decât

vorbim”. Este important să ascultăm pe cinevapentru a putea înţelege cele auzite. Ascultândsupercial, înţelem supercial. Atenţia înju-mătăţită nu poate percepe toate elementeleunei conversaţii. Este nevoie de o ascultareecientă pentru a înţelege mesajul. Ascultândcu adevărat, înţelegem mai mult și comunicămmai bine.

30% din ceea ce vedemMemorăm mai ușor atunci când asociem

informaţia cu o formă vizuală și o plasămîntr-un cadru afectiv. Reţinem mai ușor cândne imaginăm lucrurile și faptele la care sereferă textul respectiv. Învăţarea prin ceea ce

vedem este o transpunere în plan mental a

elementelor informaţiilor.50% din ce vedem și auzim în același

timpMemorăm foarte ușor ceea ce a fost mai

bine perceput de organele de simţ, adică văzulși auzul, care se aă în stare totală de dispo-nibilitate. Atunci spiritul și corpul se aă înstare de receptivitate maximă. Curba randa-mentului, sau perioada optimă de învăţaredintr-o zi, este între orele 8.00 - 13.00 și 16.30- 21.30

80% din ceea ce spunemEste ecientă și metoda învăţării prin co-

laborare sau grupuri de studiu. Echipele al-cătuite din 3-5 persoane, unde ecare membrual echipei contribuie la efortul comun, se

sprijină și se susţin, caută soluţii pentru re-zolvarea problemelor și extinderea cunoștin-ţelor legate de subiectul studiat.

90% din ce spunem și facem în acelașitimp

O atitudine pozitivă ne ajută sa ne păstrammintea deschisă. Când luăm notiţe, mai întâiascultăm câteva minute, între trei și cinci mi-nute, sintetizăm și reţinem esenţialul, refor-mulăm cele reţinute și le notăm în formaproprie de concepţie și exprimare, adică pa-rafrazăm. Învăţarea în condiţii ușoare de stresși anxietate este superioară învăţării în condiţiide relaxare totală.

Alte sfaturi utile:- Prostul obicei al amânării somnului este

criticat de psihologi; respectarea orelor deodihnă te ajută să te relaxezi și xează maibine în memorie cunoștinţele

- „Repetitio est mater studiorum” (repetiţia

este mama învăţăturii), adică este bine să re-produci textul de cât mai multe ori- Folosește în mod corect capacitatea de

memorare, astfel vei crea o bază perfectăpentru cunoștinţele pe care le acumulezi

- „Nu îngrășa porcul în ajun” , folosește re-sursele educaţionale pe tot parcursul anului,nu doar în perioada premergătoare exame-nelor

- „Ești ceea ce mănânci” conţine mult ade- văr. O alimentaţia bogată în dulciuri și grăsimiîngreunează activitatea creierului, te face săte simţi lent și obosit. Consumă mult pește,fructe și legume proaspete și vei avea de câș-tigat

Ce să mănânci ca să înveţimai ușor

1. Dacă mănânci zilnic alimente bogateîn vitamine, vei mai plin de energie și veiputea învăţa mai ecient. Medicii recomandăalimentele care conţin er și vitamina B, pre-cum: cereale, spanac, ouă, nuci, pește și soia.

2. Nu prefera suplimentele nutritive înlocul alimentelor în sine care conţin vitaminelerespective. O pastilă de vitamina C îţi va facebine, dar o portocală este mult mai nutritivă.O portocală conţine nu numai vitamina C ciși bre și alte minerale – în concluzie, aceastanu poate înlocuită de o pastilă. Așa căînainte să pleci la bibliotecă, ia-ţi în rucsacun măr, o banană sau o clementină, iar dacăstai acasă să înveţi, mănâncă un morcov sau

caise uscate.3. Mănâncă la intervale regulate. Dacă tealimentezi în mod regulat, nivelul tău deenergie va stabil și nu vei mai tentat sămănânci tot felul de snacksuri.

4. Ia mai degrabă 5-6 mese mai ușoare pezi, în loc de trei mese mai consistente, care îţi

vor încetini ritmul atât zic cât și mental.Aceste mese mai dese și mai ușoare te vorajuta să te simţi mai bine și astfel vei avea șimai mult spor.

5. E foarte important să mănânci miculdejun, iar o cafea și un covrig nu sunt sucientepentru organismul tău. Este foarte importantsă mănânci alimente bogate în proteine, calciu,bre și un fruct sau o legumă, așa că un bolde lapte cu cereale și un fruct este tocmai ce-

ţi trebuie în această perioadă solicitantă.

Metode de învăţare ecientă Festivalul Naţionalal Cărţii „AXISLIBRI”, la a patraediţie

În perioada 23-27 mai 2012, Bi-blioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Ga-

laţi în parteneriat cu Editura Eikon,sub patronajul Ministerului Culturiiși Patrimoniului Naţional, cu sprijinulConsiliului Judeţului, Consiliului Localși Primăriei municipiului Galaţi, Uni-versităţii „Dunărea de Jos”, CentruluiCultural „Dunărea de Jos”, Inspecto-ratului Școlar, Palatului Copiilor și încolaborare cu instituţiile de cultură:Teatrul Muzical „Nae Leonard”, TeatrulDramatic „Fani Tardini”, Teatrul dePăpuși „Gulliver”, Muzeul de Istorie,Muzeul de Artă Vizuală, Casa de Cul-tură a Sindicatelor și Casa de Culturăa Studenţilor, organizează a IV-a ediţiea Festivalului Naţional al Cărţii „AXISLIBRI”, adresat iubitorilor de carte șilectură, atât cititori cât și creatori,editori și difuzori, pe care îi invită săparticipe la un program generos prindiversitate și calitate.

Dedicat tuturor vârstelor și etniilor,evenimentul va avea loc pe AleeaDomnească (Zona „P”-urilor spre Eli-ce), unde va fi realizat un complexexpoziţional cu minimum 30 de stan-duri mobile outdoor și două caravanede carte, cuprinzând produsele acirca 180 de edituri românești și stră-ine.

Târgul de carte din cadrul Festi-valului își propune să stimuleze in-teresul pentru lectură, să cultive sa-

tisfacţia dialogului viu între produ-cătorii și consumatorii produselorculturale specifice, dăruindu-le bu-curia întâlnirii cu cei mai cunoscuţiscriitori prin organizarea unor dez-bateri deschise pe teme de interescultural, care să aducă în atenţie celemai recente apariţii.

Programul Festivalului va oferiparticipanţilor ateliere de creaţie șiconcursuri cu premii pentru copii șitineret, lansări de carte, spectacole,recitaluri de poezie, muzică, tombolăși alte surprize.

Deschiderea oficială va avea locmiercuri, 23 mai, orele 11.00, pe AleeaDomnească (spre Elice).

Parlamentul European reunit în minise-siune plenară la Bruxelles, a adoptat joiatrecută un raport ce prevede reducerea tarifelorserviciilor de roaming de la 1 iulie acest an.Raportul, elaborat de eurodeputata germanăAngelika Niebler (PPE), a fost susţinut deprincipalele grupuri europarlamentare.

Acordul de principiu dintre ParlamentulEuropean și Consiliul UE în acest dosar afost convenit la nalul lunii martie, în cadrulprocedurii de conciliere.

Raportul prevede că, pentru serviciile en-detail, preţul fără TVA al unui minut la

apeluri efectuate în regim de roaming nu vadepăși nivelul de 29 de cenţi de la 1 iulieacest an, 24 de cenţi de la 1 iulie anul viitor și19 cenţi de la 1 iulie 2014.

În cazul apelurilor primite în regim deroaming, plafonul tarifelor fără TVA va de8 cenţi de la 1 iulie acest an, 7 cenţi de la 1iulie 2013 și 5 cenţi de la 1 iulie 2014.

Pentru SMS-uri, preţul maxim fără TVA va de 9 cenţi de la 1 iulie acest an, 8 cenţide la 1 iulie 2013 și 6 cenţi de la 1 iulie 2014.

Pentru transferurile de date, preţul de la 1iulie acest an va plafonat la 70 de cenţi, la

45 de cenţi de la 1 iulie anul viitor și la 20 decenţi de la 1 iulie 2014.

În privinţa serviciilor en-gros, preţulpentru un minut de convorbire în roaming

va de maxim 14 de cenţi de la 1 iulie acestan, de 10 cenţi de la 1 iulie 2013 și de 5 cenţide la 1 iulie 2014, iar al unui SMS de 3 cenţide la 1 iulie acest an și de 2 cenţi de la 1 iulie2013, rămânând la fel de la 1 iulie 2014.Preţul unui megabyte la transferul de date va plafonat la 25 de cenţi de la 1 iulie acest an,

la 15 cenţi de la 1 iulie 2013 și la 5 cenţi de la1 iulie 2014.

O veste bună

PE a adoptat un raport privind reducerea tarifelor la roaming de la 1 iulie


10/12

UDG NEWS - nr. 6, 17 mai 201210

Lupta împotriva depresiei la locul de muncătrebuie să e o prioritate la nivelul Uniunii Eu-ropene, potrivit unei campanii lansate de oasociaţie care luptă împotriva acestei afecţiuniși care le-a trimis europarlamentarilor o scrisoaredeschisă în acest sens.

Eurodeputaţii și decidenţii politici ai UEtrebuie să facă din lupta împotriva depresiei oprioritate în toate politicile care au impactasupra lucrătorilor, inclusiv în viitoarea strategiea UE privind sănătatea și siguranţa la locul demuncă, se arată în scrisoarea deschisă a EuropeanDepression Association (EDA), citată de the-parliament.com.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,depresia este una dintre cele mai epuizante

stări și se anticipează că ar urma să devină ceamai importantă cauză de dizabilităţi până în2030.

Depresia este cea mai răspândită provocareasupra sănătăţii mintale a persoanele la vârstaactivă, 11% din cetăţenii UE spunând că au su-ferit de această problemă la un anumit momentdin viaţă.

Costurile socio-economice ale depresieisunt 'semnicative' și reprezintă o povară pentrufamilii, sistemele de sănătate, societate și eco-nomie în general, precizează EDA. Costurileconcrete ale tulburărilor de dispoziţie în Europa

erau estimate la 113,4 miliarde de euro în 2010,însă dimensiunea întregii probleme nu este pe

deplin recunoscută.Majoritatea costurilor, 72 de miliarde deeuro (63%), sunt considerate a costuri indirectecum ar , spre exemplu, scăderea productivităţiila muncă sau concediile medicale.

Numai jumătate din toţi pacienţii sunt diag-nosticaţi și numai jumătate din cei diagnosticaţiprimesc tratament corespunzător.

"În contextul celor 20 de milioane de euro-peni de vârstă activă care suferă de depresie, alunei crize majore care trebuie depășită și alunei viitoare provocări demograce, lupta îm-potriva depresiei la locul de muncă este mai

importantă ca oricând", a armat VincenzoCostigliola, președintele EDA.

"Facem apel la decidenţii politici din UEsă-și arate sprijnul și angajamentul pentru a veni cu o soluţie imediată, comprehensivă șiintegrată la nivelul politicii UE pentru aceastăcalamitate a epocii moderne", a adăugat el.

Simptomele depresiei sunt lipsa atenţiei,pierderi de memorie și slăbirea funcţiilor exe-cutive, iar 94% din pacienţii care suferă de de-presie experimentează aceste simptome.

"Deși a în depresie nu este un semn deslăbiciune, pacienţii care suferă de această tul-burare mintală sunt, din păcate, deseori stig-matizaţi", precizează EDA.

Niponii proiecteazăun elevator către

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-beatrice-chesca
View:	218 times
Download:	0 times

UDG News, 2012 - Ziar Studentesc

Documents