UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZ POLITIC )

PARTEA XXII

CHI IN U – 2003

2

CZU 32.001(082)=135.1=161.1=111 M87

MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XXII. / USM. – Chi in u, 2003. – 178 p.

În aceast culegere sînt examinate diferite probleme ale vie ii social-po-

litice din Republica Moldova: cultura i con tiin a politic , rela iile interna i-onale i politica extern a Republicii Moldova, migra iunea popula iei molda-ve, formarea i func ionarea pluripartidismului, interesele politice în perioada de tranzi ie, mass-media i drepturile omului. Materialele sunt dedicate stu-den ilor, profesorilor, celor ce se intereseaz de tiin politic contemporan .

Coordonatori Valeriu MO NEAGA,

doctor habilitat, profesor Victor SACA

doctor habilitat, conferen iar

Recomandat pentru editare de Consiliul Facult ii Rela ii Interna ionale,

tiin e Politice i Administrative

Articolele apar în redac ia autorilor

Descrierea CIP a Camerei na ionale a C ii MOLDOSCOPIE: (Probleme de analiz politic ). / Univ. de Stat din Moldova. Coord. Valeriu Mo neaga, Victor Saca. - Ch.: Centrul Ed. al USM, 2003. P.XXII. – 2003. – 178 p. ISBN 9975-70-237- 50 ex. 32.001(082)=135.1=161.1=111

ISBN 9975-70-237-

© – Chi in u, USM - 2003

3

S U M A R Bucataru I. Aspecte juridico-politice ale procesului de insti-

tu ionalizare a partidelor politice din Republica Moldova

4

Chiorescu Iu. Cultura politic din Republica Moldova: aspecte tranzitorii

21

., .

28

. -

35

., .

: - ( -

)

43

. --

84

. -.

109

Sandu I., Sandu R.

Renovarea valorilor ideologice în con tiin a poli-tic a societ ii de tranzi ie.

121

. - -

: .

132

. - (2003) -

-.

145

4

ASPECTE JURIDICO-POLITICE ALE PROCESULUI DE INSTITU IONALIZARE A PARTIDELOR POLITICE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Igor BUCATARU Republica Moldova, Chi in u

Institutul de Studii Politice i Rela ii Interna ionale Catedra tiin e Politice i Drept

Lector Doctorand la Universitatea de Stat din Moldova,

Facultatea Rela ii Interna ionale, tiin e Politice i Administrative

Catedra Politologie

This article is about evolution of the Moldavian multiparty system from the viewpoint of the juridical effects. Also are analyzed the juridical modali-ties of the system parties consolidation.

1.Legisla ia Republicii Moldova cu privire la partide politice:

studiu retrospectiv Procesul de constituire i optimizare a cadrului juridic preocupat de regle-

mentarea sistemului pluripartidist din Republica Moldova a cuprins mai multe etape succesive. O prim etap este cea cuprins între anii 1989-1991. Dema-rarea procesului de restructurare de c tre conducerea comunist de la Mosco-va a determinat apari ia unui ir de forma iuni “ob te ti” pe tot cuprinsul Uni-unii Sovietice. Acesta este i cazul Republicii Sovietice Socialiste Moldove-ne ti (RSSM). Cre terea numeric a asocia ilor “ob te ti” precum i sporirea influen ei asupra maselor populare au impus organele de conducere ale RSSM

creeze o baz legislativ corespunz toare noilor realit i social-politice. În consecin la 25 august este semnat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovene ti “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asocia i-lor ob te ti ale cet enilor în RSS Moldoveneasc ”.1 Acest document în pre-mier legifera pluralismul socio-politic în societatea moldoveneasc . Forma-iunile ob te ti aveau dreptul de a participa la via a politic , s înainteze can-

1 Decretul Prezidiului Sovietului suprem al RSSM “Cu privire la modul provizoriu de

înregistrare a asocia ilor ob te ti ale cet enilor în RSS Moldoveneasc ", nr.3459, 25 august 1989. // Ve tile Sovietului Suprem i ale Guvernului RSSM, 1989, nr.8, art. 204.

5

dida i la alegeri etc. În consecin , au fost înregistrate 144 de asocia ii ob te ti ale cet enilor, dintre care 127 erau sociale, iar 17 social-politice.2

Urm torul document juridic ce a influen at procesul social-politic din RSSM, ca parte integrant a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, a fost Legea URSS cu privire la alegerea deputa ilor poporului.3 Acest act normativ de importan unional a preparat teren juridic pentru desf urarea alegerilor în Sovietul Suprem al URSS. O consecin logic i legic a acestuia a fost Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldovene ti cu privire la alegerile de deputa i ai poporului ai RSS Moldovene ti.4 Acest act normativ a stabilit cad-rul juridic în vederea viitoarelor alegeri (1990) în Sovietul Suprem al RSSM. Respectiva lege legaliza existen a a 380 de circumscrip ii electorale uninomi-nale (art.15). În consecin num rul de ale i ai poporului era la fel de 380. Aceasta este o cifr destul de exagerat de altfel. Un articol care de asemenea merit s fie analizat este art.31. Aici este stipulat faptul c “dreptul de a pro-pune candida i îl au colectivele de munc (cel pu in 100 persoane), organele raionale, or ene ti i mi rile ob te ti”. Astfel toate mi rile ob te ti inclu-siv cele autoproclamate “social-politice”5 aveau dreptul de a- i promova can-dida ii s i. Acest fapt nu înseamn îns c în 1990 avem de afacere cu alegeri pe baza pluripartidist . Lupta electoral se purta i în continuare între comu-ni ti i oameni “f de partid”.

tre anul 1990 se putea de observat c procesul de “restructurare” i de-mocratizare a sistemului comunist iese vertiginos de sub controlul partidului de guvern mânt. În rezultat, la 10 mai 1990 este aprobat Legea “Cu privire la introducerea unor modific ri în articolele 6,7,49 din Constitu ia (Legea Funda-mental ) a RSSM”6. În conformitate cu aceste modific ri: a fost lichidat de ju-re rolul conduc tor al Partidului Comunist în societatea moldoveneasc (ac-centu m de jure, fiindc de facto el (PCM) îl pierduse anterior); pentru prima dat în cadrul unui act normativ, i anume în Legea Fundamental , este recu-noscut în mod oficial existen a “organiza iilor ob te ti cu caracter politic” –

2 Arhiva curent a Republicii Moldova, 1991. 3 Legea URSS cu privire la alegerea deputa ilor poporului ai Uniunii RSS. // Ve tile

Sovietului Suprem al URSS, 1988, nr.49, art.729. 4 Legea RSS Moldovene ti “Cu privire la alegerile de deputa i ai poporului ai RSSM”.

// Ve tile Sovetului Suprem i ale Guvernului RSSM, 1989, nr.11, art.270. 5 vezi: Programul, statutul, rezolu iile Congresului de Constituire a Frontului Popular

din Moldova. // Argedava. – Chi in u, 1989, p.3. 6 Legea RSS Moldovene ti “Cu privire la introducerea unor modific ri în articolele

6,7,49 din Constitu ia (Legea Fundamental ) a RSSM”, nr. 10-XII, 10 mai 1990. // Ve tile Sovietului Suprem i ale Guvernului RSSM 1990, nr.5, art. 86.

6

partidele politice; se creeaz un cadru juridic, ce ar legaliza existen a pluripar-tidismului.

Situa ia Partidului Comunist din Moldova s-a deteriorat complet ca rezul-tat al e rii tentativei de lovitur de stat din august 1991 de la Moscova. În RSS Moldoveneasc , ca i-n alte republici ale fostei URSS, lupta dus pentru lichidarea situa iei deosebite a Partidului Comunist s-a încheiat cu interzicerea respectivei structuri i confiscarea patrimoniului.7

Odat cu dezintegrarea URSS, statul moldovenesc i-a asumat sarcina de a garanta cet enilor s i existen a într-un stat democratic. Primii pa i spre de-mocra ie i spre un stat de drept au fost: Declara ia de suveranitate i de inde-penden , adoptarea Legii cu privire la cet enie, precum i punerea în aplicare a Legii cu privire la partide i alte organiza ii social-politice. Legea partidelor a fost adoptat la 17 septembrie 1991.8 Ea a marcat începutul unei noi etape în evolu ia bazei legislative a pluripartidismului moldovenesc. Scopul legii este garantarea dreptului la asociere ca o parte inalienabil a drepturilor omului i cet eanului. Prin adoptarea legii statul a permis descentralizarea puterii i dis-tribuirea ei între for ele social politice.

În continuare vom face cuno tin cu principalele prevederi ale acestei legi pentru a ne face o reprezentare general asupra momentelor pozitive i negative ce pot fi detectate în con inut. În art.1 a prezentei legi sunt enumerate tr turile definitorii care determin i structureaz individualitatea unei for-ma iuni politice. Astfel, “partide i alte organiza ii social-politice, în sensul prezentei legi, sunt asocia ii benevole ale cet enilor, …care contribuie la rea-lizarea voin ei politice a unei anumite i ale popula iei , …particip la ela-borarea politicii republicii, la conducerea treburilor statului”. Prin art.2 se con-sacr dreptul cet enilor Republicii Moldova la asociere în partide. Pentru a fi membru a unui partid este impus „cenzul” de 18 ani (art.2).

Cele mai multe probleme i incertitudini ulterioare a provocat art.5 a Le-gii. i anume prevederile urm toare: “Statutul partidului sau al organiza iei social-politice se înregistreaz în cazul în care acest partid face dovad c are cel pu in 300 de membri, program i organe de conducere alese”. Din start era cert faptul c num rul de 300 de membri impu i de prezenta lege este infim de 7 Decretul Pre edintelui Republicii Moldova “Privind suspendarea activit ii structu-

rilor organizatorice ale partidelor politice, organiza iilor ob te ti i mi rilor de mas în organele de stat, institu iile i organiza iile republicii” nr.164, 22 august 1991. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr. 11,12, art.133.

8 Legea cu privire la partidele politice i alte organiza ii social–politice, nr.718, 17 septembrie 1991. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.11-12, art.106.

7

mic. Respectiv , înregistrarea devine un proces extrem de lejer. Ceea ce i s-a produs în scurt timp dup aprobarea Legii: dup întrarea în vigoare a Legii privind partidele i alte organiza ii social-politice, în republic activau 60 de forma iuni politice.9

Art.15 este dedicat completamente drepturilor de care beneficiaz partide-le politice: s participe la alegeri pentru organele reprezentative ale puterii de stat, s dispun de ini iativ legislativ în persoana organelor republicane, s dispun de mijloace de informare în mas proprii etc. În esen partidele poli-tice din Republica Moldova dispun de toate drepturile general recunoscute forma iunilor politice. Art.23 prevede cazurile de suspendare i durata suspen-

rii: activitatea partidului poate fi suspendat pe un termen de pân la ase luni. În caz de înc lcare repetat pân la un an. Articolele 24 i 25 se refer la cazurile de încetare a activit ii partidelor. Astfel sînt deduse dou modalit i: autodizolvarea, în conformitate cu statutul i dizolvarea sanc ionar , prin de-cizia Judec toriei Supreme.

Importan a i valoarea Legii privind partidele i alte organiza ii social-po-litice este incontestabil . În primul rând Legea a reprezentat un fenomen gene-rat. Adoptarea sa a fost “impus ” de evolu ia procesului democratic. Fiindc de facto în Republica Moldova pluripartidismul face primii pa i la r scrucea anilor 1989-1990. Îns aceasta nu era suficient. Se impunea o reglementare juridic , o baz legislativ expres ce ar permite institu ionalizarea propriu zi-

a forma iunilor social politice. Adoptarea legii a reprezentat o urmare logi-i fireasc a evenimentelor de la 1989 încoace. În al doilea rând legea ne

apare în rolul de generator. Prin acest act normativ s-a creat cadrul juridic în interiorul c ruia partidele politice urmau s i promoveze liber i nestingherit ideile i scopurile sale politice, în cazul în care aceste activit i nu contravin Constitu iei i prezentei legi.

Când vorbim despre valoarea incontestabil a acestei legi nu trebuie s ne facem iluzia perfec iunii sale. Este cert faptul c la orice început de cale se co-mit gafe i gre eli. Important este ca ele s fie detectate i modificate la timp. De altfel legea vizat a suferit numeroase modific ri. Acesta este cazul Legii Republica Moldova pentru modificarea i completarea Legii privind partidele i alte organiza ii social politice adoptat la 19 octombrie 1993.10 Revizuirea a

9 vezi: Moraru V. Afirmarea partidelor politice i contextul mediatic. // Pluripartidis-

mul în Moldova: esen a i specificul form rii. / Captes. – Chi in u, 2000, p.93-103. 10 Legea Republicii Moldova pentru modificarea i completarea Legii privind partidele

i alte organiza ii social-politice, nr.1615-XII, 19 octombrie 1993. // Monitorul Ofi-cial al Republicii Moldova, 1993, nr.10, art. 292.

8

inut de a a aspecte ca: finan area partidelor i simbolica acestora, precum i calitatea specific de persoan juridic noncomercial a partidelor.11

În afar de aceste acte normative Parlamentul Republicii Moldova a ado-ptat în perioada dat (1991-1994) un ir de alte acte legislative, care reglemen-teaz indirect rela iile reciproce între partidele politice, condi ia lor juridic i corela ia partidelor politice cu alte institu ii ale sistemului politic. În acest con-text pot fi men ionate urm toarele documente emise de legislativ: Legea cu privire la alegerile Pre edintelui Republicii Moldova, adoptat în toamna anu-lui 199112 i abrogarea Hot rârii Prezidiului Parlamentului prin care era inter-zis activitatea Partidului Comunist ca forma iune politic anticonstitu iona-

.13 Un alt act normativ ce indirect se refer la activitatea forma iunilor social politice este Legea privind alegerea Parlamentului14 precum i Hot rârea Par-lamentului Republicii Moldova privind alegerile anticipate în Parlament.15

În Legea privind alegerea Parlamentului (art.6) se aten ioneaz c princi-palii actori ai companiei electorale sunt partidele, alian ele i blocurile electo-rale. Pentru accederea în Parlament este fixat pragul electoral de 4% (art.6 ali-neatul 2). Durata mandatului de deputat va fi de patru ani i nu de cinci ca în cazurile anterioare.

Etapa a treia (1994 - 2001) de evolu ie a cadrului juridic se caracterizeaz prin optimizarea bazei legislative a pluripartidismului. Institu ionalizarea par-tidelor politice intrând într-o nou faz calitativ . Aceast etap demareaz prin validarea primelor alegeri parlamentare desf urate pe baza pluripartidis-

în 1994.16 Prin aceste alegeri s-a demonstrat c partidele politice devin com-

11 vezi: Dimitriev R. Reglementarea juridic a pluripartidismului i elementele capaci-

ii de drept antreprenorial. // Pluripartidismul în Moldova: esen a i specificul for-rii. / Captes. - Chi in u, 2000, p.52-57.

12 Legea privind alegerile pre edintelui Republicii Moldova, nr.720-XII, 18 septembrie 1991. // Legi i Hot rîri, adoptate la sesiunile Parlamentului Republicii Moldova. / USM. – Chi in u, 2000.

13 Hot rârea cu privire la Partidul Comunist din Republica Moldova nr.1595-XII, 7 septembrie 1993.

14 Legea privind alegerea Parlamentului, nr.1609-XII. // Monitorul Oficial al Republi-cii Moldova, 1993, nr.10, art.289.

15 Hot rârea Parlamentului Republicii Moldova privind alegerile anticipate în Parla-ment, nr.1608-XII. // Monitorul Oficial, 1993, nr.10 (1), art.294.

16 Dup cum am men ionat deja, alegerile din 1990 de jure nu au fost alegeri pluri-partidiste. În pofida faptului c Frontul Popular, “Unitatea-Edinstvo”, “G uz Halkî” au elaborat platforme electorale proprii, aceste erau totu i platforme electo-rale ale forma iunilor sociale nefiind caracteristice forma iunilor politice. În afar

9

ponentele indispensabile ale procesului democratic.17 Ca rezultat al alegerilor a fost realizat practic interac iunea dintre partidele politice i Parlamentul Re-publicii Moldova, legalizat reprezentan a partidelor politice în Parlament, re-alizat i legitimizat mecanismul constituirii democratice, pe baz de pluriparti-dism, a organului legislativ al rii.18 Asupra acestor concluzii ne indic i no-ul Regulament al Parlamentului.19

Moment crucial în evolu ia statalit ii moldovene ti la constituit adopta-rea Constitu iei din 29 iulie 1994.20 Acest document are i un ir de referin e i la partidele politice. Constitu ia Republicii Moldova include în sine un articol separat dedicat partidelor politice. Acesta este articolul 41 “Libertatea partide-lor i altor organiza ii social politice”. Printre men iunile de baz ale acestui articol am putea specifica rolul partidelor i altor organiza ii social politice în definirea i exprimarea voin ei politice a cet enilor. Consider m c trebuie s fie apreciat faptul c în Constitu ia Republicii Moldova partidelor i alte orga-niza ii social politice le este dedicat un articol separat.

Un urm tor act normativ ce a jucat un rol important în legalizarea activi-ii partidelor politice la nivelul puterii publice locale a fost Legea cu privire

la alegerile locale.21 Acest document s-a înscris perfect în irul format de Le-gea cu privire la alegerile în Parlament i Legea cu privire la alegerile Pre e-dintelui. Astfel s-a constituit o baz legislativ deplin ce are permite func io-narea i activitatea partidelor politice la alegerile de toate nivelurile.

Urm toarele documente legislative care au afectat tangen ial existen a forma iunilor politice au fost noul Regulament al Parlamentului adoptat în aprilie 199622 i Legea cu privire la alegerile Pre edintelui Republicii Moldo-

de aceasta ele nu deviau de la cursul politic comunist, nu negau puterea Partidului Comunist.

17vezi: Mo neaga V., Rusnac Gh. Republica Moldova: alegerile parlamentare (1994) i geografia politic a electoratului. / USM. – Chi in u, 1997.

18 vezi: Mo neaga V. Rusnac Gh., Pluripartidismul în Moldova: etapele i tendin ele de baz ale consolid rii. // Pluripartidismul în Moldova: esen a i specificul form rii. / Captes. – Chi in u, 2000, p.103 –115.

19 Hot rârea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului, nr.10, 31 martie 1994. // Monitorul Oficial, 1994, nr.4 art.85.

20 Constitu ia Republicii Moldova. Adoptat la 29 iulie 1994. // Moldpresa - Chi in u, 1994.

21 Legea Republicii Moldova cu privire la alegerile locale, nr.308, 7 decembrie1994. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.1, art.48.

22 Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, nr.797-XII, 2 aprilie 1996. // Par-lamentul Republicii Moldova. – Chi in u, 1996.

10

va.23 În acela i an sunt operate i un ir de modific ri la Legea cu privire la partidele politice i alte forma iuni social politice din 17 septembrie 199124. Modific rile realizate au fost de natur cosmetic i neesen ial . Ele in de schimbarea termenilor de Judec toria Suprem prin Curtea Suprem de Justi-ie (art.3,13,24,25,26).

Un document esen ial al timpului l-a reprezentat Codul Electoral.25 El a marcat atât unificarea procedurii de alegeri la toate nivelurile func ion rii sis-temului electoral cît i interac iunii dintre partidele politice i organele puterii de stat. Prin art. 41 sunt men ionate structurile abilitate cu dreptul de a desem-na candida i pentru alegeri: partidele i alte organiza ii social politice înregis-trate; blocurile electorale; cet enii Republicii Moldova care î i înainteaz pro-pria candidatur . Este cert faptul c partidele politice sunt subiec ii activi prin-cipali ai tuturor campaniilor electorale.

La 30 septembrie 1998 este semnat Legea pentru modificarea i comp-letarea Legii privind partidele i alte organiza ii social politice.26Adoptarea acestui act normativ a fost impus de procesul de consolidare a pluripartidis-mului. C tre anul 1998 s-a ajuns la o stare calitativ nou care impune modifi-

ri i stipula ii noi. Cele mai importante modific ri s-au operat în articolul 5: “statutul partidului s-au al altei organiza ii social politice se înregistreaz ” da-

: a) are cel pu in 5 mii de membri domicilia i în cel pu in jum tate din unit -ile administrativ teritoriale de nivelul 2, dar nu mai pu in de 150 în fiecare din

unit ile men ionate i, b) dac are program i organe de conducere alese.” S-a realizat modificarea necesar . Cifra de 300 a fost înlocuit cu 5000. În art.2 s-a stipulat necesitatea procedurii de reânregistrare. Procesul de reânregistrarea demarat prin prezenta lege avea drept scop consolidarea sistemului pluriparti-dist din Republica Moldova. Un moment important al consolid rii îl reprezint înregistrarea partidelor care ar dispune de o baz electoral în cel pu in jum -tate din unit ile administrativ teritoriale de nivelul doi din Republica Moldo-va. Sunt necesare nu ni te partide regionale, ci forma iuni cu reprezentare la

23 Legea privind alegerile Pre edintelui Republicii Moldova, nr.833, 16 mai 1996. //

Parlamentul Republicii Moldova. – Chi in u, 1996. 24 Legea pentru modificarea i completarea Legii privind partidele i alte organiza ii

social-politice. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.40-41, art.367. 25 Decretul privind promulgarea Codului Electoral din 8 decembrie 1997. // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.81, art.258. 26 Legea pentru modificarea i completarea legii privind partidele i alte organiza ii

social-politice. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.100-102, art. 613.

11

nivel republican. De aici i acel novator: “150 de membri în fiecare din unit -ile men ionate ”.

tre anul 1999 devenise cert faptul c nu doar legea privind partidele po-litice trebuie supuse modific rilor. Era necesar de a modifica i Codul Elec-toral. Aceast necesitate a fost determinat de alegerile locale ce se apropiau. În consecin la 3 martie 1999 este semnat Decretul privind promulgarea Legii privind modificarea i completarea Codului Electoral.27 În linii generale modi-fic rile in de reforma teritorial administrativ realizat la acel moment (înlo-cuirea cuvintelor „raion”, „raional” cu „jude ”, „jude ean”). O urm toarea lege privind modificarea i completarea Codului Electoral s-a adoptat la 19 mai 199928. Complet rile introduse au inut în mod special de contestarea alegeri-lor deja desf urate. Pentru partidele politice din Republica Moldova aceste modific ri nu au fost importante.

În acela i timp este adoptat i o Lege privind modificarea i completarea Legii privind partidele i alte organiza ii social politice.29 În conformitate cu prevederile prezentei legi în art.5 alineatul 3 cifrele 150 vor fi substituite prin 600. În consecin se impune un num r mai mare de membri domicilia i în fiecare din unit ile teritorial administrative de nivelul doi. La 30 iulie 1999 este emis Decretul Pre edintelui pentru promulgarea Legii privind modificarea i completarea Codului Electoral.30 Stipula iile prezentei legi ating doar tan-

gen ial activitatea partidelor politice (înlocuirea postului vacant de deputat). Prin Legea din 3 februarie 200031 se modific articolele 23-26 din Legea

din 17 septembrie 1991. În a a mod problemele i divirgen ele ce in de sus-pendarea activit ii partidelor i altor organiza ii social-politice, de încetare a activit ii lor, precum i a dizolv rii sanc ionale vor fi judecate de Curtea Sup-rem de Justi ie.

La 6 aprilie 2000 Pre edintele semneaz Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea i completarea Legii privind partidele i alte organi-

27 Legea privind modificarea Codului electoral din 4 februarie 1999. // Monitorul Ofi-

cial al Republicii Moldova, 1999, nr.22-23, art.93. 28 Legea privind modificarea Codului electoral din 14 mai 1999. // Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 1999, nr.50-52, art.236. 29 Legea privind modificarea completarea Legii privind partidele i alte organiza ii so-

cial-politice. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.53-54, art.247. 30 Decretul Pre edintelui pentru promulgarea Legii privind modificarea i completarea

Codului Electoral. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.87–89, art. 426,427.

31 Legea privind modificarea completarea Legii privind partidele i alte organiza ii so-cial-politice. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.19,20.

12

za ii social politice.32Specificul acestui act normativ const în faptul c dac pân la moment toate prevederile legislative cu referin la partidele politice ineau de condi ia juridic extern a partidelor, atunci acest document se refer

la condi ia juridic intern a forma iunilor social politice. Altfel fiind spus le-gea dat se refer la organizarea intern a partidelor: organizarea i desf ura-rea conferin elor i congreselor de partid, existen a subdiviziunilor de partid teritoriale i calitatea de membru de partid.

Multitudinea de modific ri operate în Legea partidelor a determinat adop-tarea unui nou act normativ ce ar ine cont de toate modific rile i complet ri-le anterioare. În aceste condi ii la 4 mai 2000 este publicat în Monitorul Ofi-cial Legea privind partidele i alte organiza ii social-politice în varianta modi-ficat .33 În varianta sa nou Legea con ine 35 de articole fa de 28 din va-rianta original . Principalele modific ri operate variantei ini iale sunt: majora-rea num rului minim de membri necesari pentru înregistrare (de la 300 la 5000) i obligativitatea congreselor i conferin elor, introducerea taxei pentru înregistrare.

Legea privind partidele i alte organiza ii social-politice în varianta 2000 a reprezentat în sine constatarea faptului c partidele politice i pluripartidis-mul în Republica Moldova a realizat un salt calitativ. Ea a înglobat în sine toa-te modific rile i complet rile impuse de procesul politic din Republica Mol-dova pe parcursul ultimului deceniu.

Un urm tor document analizat va fi Legea pentru modificarea i comple-tarea Codului Electoral.34 Prin Legea respectiv se introduc un ir de stipula ii ce vor caracteriza evolu ia ulterioar a evenimentelor: introducerea a unei noi no iuni – alegeri anticipate, ridicarea pragului electoral de la 4% la 6%, de-semnarea candida ilor pentru alegeri doar de c tre partidele înregistrate cu 2 ani înainte de alegerile date. Modificarea respectiv nu a avut totu i sor i de izbînd , ea fiind atacat în fa a Cur ii Constitu ionale a c rei verdict a fost – “anticonstitu ional”35. Deosebit de importante sunt modific rile din art.86 i 87. Articolul 86 alineatul 2 stabile te c partidele i blocurile electorale care

32 Decretul privind promulgarea Legii cu privire la modificarea i completarea Legii

privind partidele i alte organiza ii social-politice. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.39-41, art.283, 284.

33 Legea privind partidele i alte organiza ii social-politice republicat . // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.53, art.340.

34 Legea pentru modificarea Codului Electoral. // Monitorul Oficial al Republicii Mol-dova, 2000, nr.130-132, art.921

35 Hot rârea Cur ii Constitu ionale. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.133-136.

13

au întrunit mai pu in de 6% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ar se exclud din opera ia de retribuire a mandatelor. Pentru candida ii indepen-den i este stabilit pragul de 3%.

Mari schimb ri ai calit ii sistemului politic moldovenesc au fost operate în iulie 2000. Procesul legislativ de transformare a Republicii Moldova într-un stat de tip parlamentar a demarat la 5 iulie 2000 prin adoptarea de c tre depu-ta i a Legii cu privire la modificarea i completarea Constitu iei Republicii Moldova.36 Aceste documente legislative aveau drept scop final edificarea unui cadru juridic specific unui stat parlamentar, dar ele influen eaz indirect i condi ia politic a partidelor. Modific rile operate implic o mai mare res-

ponsabilitate din partea partidelor politice. Aceasta rezult din faptul c Parla-mentul în Republicii Moldova se asociaz în special cu partidele politice.

Evenimentele ce s-au derulat dup alegerile din februarie 2001au determi-nat un ir de schimb ri în baza legislativ a statului nostru. Putem vorbi de o nou faz a procesului de evolu ie a bazei legislative cu referin la partide po-litice în Republica Moldova. Au fost realizate unele modific ri a legisla iei în vigoare, deseori controversate i chiar anticonstitu ionale, care în ultima ins-tan sunt orientate spre simplificarea spectrului politic moldovenesc. Un ir de m suri de acest gen au atins i legisla ia cu privire la partide. Un rol aparte în acest sens a jucat-o Legea pentru modificarea i completarea Codului Ele-ctoral din 25 ianuarie 200237.

Principalul moment asupra c ruia trebuie de insistat este modificarea arti-colului 86 din Codul Electoral, ce se refer ”stabilirea pragului de reprezenta-re”: pentru un partid, organiza ie social politic – 6%; pentru un bloc electoral format din dou partide i/sau organiza ii social politice – 9%; pentru un bloc electoral format din trei i mai multe partide i/sau organiza ii social politice – 12%.

De o rezonan deosebit s-a bucurat Legea Republicii Moldova pentru modificarea si completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele si alte organiza ii social-politice din 13 decembrie 200238. Acest act normativ (abrogat ulterior39) con inea un ir de prevederi noi, printre care ex- 36 Legea cu privire la modificarea Constitu iei Republicii Moldova. // Monitorul Ofi-

cial al Republicii Moldova, 2000, nr.88-90, art.661. 37 Legea Republicii Moldova pentru modificarea i completarea Codului Electoral nr.

796-XV, 25 ianuarie 2002. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.20. 38 Legea Republicii Moldova pentru modificarea si completarea Legii nr.718-XII din

17 septembrie 1991 privind partidele si alte organiza ii social-politice, nr.1534-XV, 13 decembrie 2002. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.185-189.

39 http://www.docs.md/Asp/frames.asp?Lang=ROM

14

celeaz ideea c partidele trebuie “s prezinte Ministerului Justi iei anual, în perioada 1ianuarie - 1 martie, listele membrilor s i pentru reconfirmarea nu-

rului lor minim...” Aceste prevederi au determinat critici vehemente din partea majorit ii partidelor din Republica Moldova. De analiza acestor preve-deri ne vom preocupa în partea a doua a studiului. La acest capitol, îns , urme-az s amintim decizia de revizuire a acestor stipula ii40 printr-o nou Lege, care prevede, c “La articolul 18 alineatul 3 subalineatul 4, textul "în perioada 1ianuarie - 1 martie" se înlocuie te cu textul "pân la 1 decembrie".”

De asemenea merit aten ie i modific rile operate în art. 32 alineatul 1, care sun în felul urm tor: “Curtea Suprema de Justi ie, in baza cererii Minis-terului Justi iei, va constata încetarea activit ii partidului sau a altei organiza-ii social-politice i va dispune procedura de lichidare a acesteia în cazul în

care: partidul sau alta organizate social-politica nu a convocat nici un congres sau nici o conferin a timp de 4 ani; partidul sau alta organiza ie social-politica nu a prezentat, în termenul prev zut de lege, listele membrilor s i, reînnoite anual, pentru reconfirmarea num rului minim de membri stabilit de lege; la data verific rii listelor membrilor partidului sau ai altei organiza ii social-po-litice, se constata ca num rul de membri a sc zut sub limita stabilita de pre-zenta lege pentru înregistrarea statutului.”

Un ultim act normativ41 al studiului nostru retrospectiv este Legea Repub-licii Moldova pentru modificarea i completarea Codului electoral din 13 feb-ruarie 2003, care se refer tangen ial la situa ia pluriparidismului din Moldo-va: “partidele, alte organiza ii social-politice si blocuri electorale pot propune câte o singura candidatur pentru func ia de primar în fiecare circumscrip ie electoral . O persoana nu poate candida în mai multe circumscrip ii electorale de acela i nivel.”

Prezentarea actelor normative, cu referin la structura i calitatea siste-mului de partide din Republica Moldova, elaborate i adoptate în ultimii ani ne indic cu certitudine tendin a de influen are din exterior a procesului de consolidare a pluripartidismuui moldovenesc. În aceast ordine de idei consi-der m oportun studiul separat al modalit ilor i mecanismelor juridico-admi-nistrative de influen are a procesului de consolidare a sistemului pluripartidist din Republica Moldova. 40 Legea Republicii Moldova pentru modificarea si completarea Legii nr.718-XII din

17 septembrie 1991 privind partidele si alte organiza ii social-politice, nr.64-XV, 27 februarie 2003. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.46-47.

41 Legea Republicii Moldova pentru modificarea si completarea Codului electoral, nr. 31-XV, 13 februarie 2003. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.27-29.

15

2.Mecanisme juridico-administrative de consolidare a sistemului pluripartidist din Republica Moldova

În esen putem deduce dou c i principale de consolidare a pluriparti-dismului moldovenesc. O modalitate ine de “selec ia natural ” care are loc pe parcursul evolu iei sistemului de partide. La acest capitol este vorba despre acele partide politice i acei lideri care au fost sanc iona i de c tre electorat pe parcursul “examenelor electorale” i care au con tientizat necesitatea de a abandona via a politic (Interfrontul, Blocul Social-Democrat „Speran a”, Asocia ia Femeilor din Moldova etc.) Dar, acest proces de “selec ie natural ” i de desf urare fireasc a evenimentelor este destul de lent. Mai mult ca atât,

o bun parte a fo tilor lideri politici din Republica Moldova cu greu abando-neaz preten iile lor himerice (V.Matei, A.Popu oi, M.Ghimpu etc.).

În acest sens se impune o a doua modalitate de consolidare a pluriparti-dismului moldovenesc, una “for at i impus ”: cea juridico-administrativ . La acest capitol se refer acele ac iuni care survin din exterior, din partea sta-tului, prin intermediul pârghiilor juridice, cu scopul de a schimba calitatea sistemului de partide din Republica Moldova. În prima parte a studiului am i-nut s evalu m latura cantitativ a acestui proces. În cele ce urmeaz s dedu-cem aspectele calitative ale rela iei: legisla ie - pluripartidism.

În opinia autorilor putem distinge cel pu in trei modalit i legislative de modificare a calit ii sistemului pluripartidist:

2.1.Modificarea sistemului electoral

În Republica Moldova pentru desf urarea alegerilor parlamentare se uti-lizeaz sistemul Reprezent rii Propor ionale (RP). Dup aproape un deceniu de utilizare (din 1994) a acestuia se aud voci tot mai insistente, din partea so-ciet ii civile i politice, de revizuire a sistemului RP. Aceast modalitate de scrutin fiind considerat chiar unul din apii isp itori responsabili de situa ia precar din republic , în pofida faptului c procesul electoral din Republica Moldova este considerat de institu iile interna ionale specializate drept unul democratic i onest42. Este dificil de a ne pronun a asupra necesit ii revizuirii sistemului electoral existent în Republica Moldova, în special din cauza c scurta istorie politic a acestui stat nu ne permite s g sim momente de refe-rin sau compara ie cu perioada actual .

42vezi: Bo an I. Subminarea integrit ii procesului electoral. // www.e-democracy.md/

comments/political/20030117/

16

Din care cauz vom apela la practica interna ional . De altfel RP este cea mai utilizat modalitate de scrutin în cadrul alegerilor parlamentare în demo-cra iile lumii,43 fiind calificat drept cea mai echitabil . Se are în vedere faptul

în esen num rul de mandate corespunde for ei electorale a forma iunilor politice. F când referin la rela ia „sistem electoral-sistem de partide”, este imposibil s nu amintim de “legile” lui M.Duverger expuse înc în 1945 la o conferin de la Universitatea din Bordeaux44. Esen a legilor se reduce la ideea

RP determin fragmentarea i diversificarea e ichierului politic, iar siste-mul majoritar orienteaz spre bipartidism.

Dar aceste postulate nu trebuie de ridicat la gradul de “axiom ”, fiindc dup cum a recunoscut însu i Duverger ulterior “ac iunea sistemelor electorale poate fi comparat cu o frân sau un accelerator”45. Altfel spus, procedura ele-ctoral doar influen eaz dar nu i determin calitatea sistemului de partide. În cazul Republicii Moldova ar fi pur i simplu ironic s credem c utilizarea unui sistem majoritar ar permite evolu ia pluripartidismului spre bipartidism. Pân la urm la baza calit ii sistemului de partide se afl specificul situa io-nal-istoric, cultural i social al rii în cauz . Drept exemplu poate fi utilizat cazul Canadei i a Indiei, unde nu s-a reu it de instaurat bipartidism în pofida tradi iei electorale engleze.

Aceasta din cauza c în Canada exist puternice tendin e etnice centrifu-ge, care sparg ghea a bipartidist (cazul partidului din Quebeque), iar în India istoric s-a format sistemul de partide cu un partid dominant. Revenind la cazul Republicii Moldova subliniem teza c existen a pluripartidismului este legiti-mat de prezen a a cel pu in trei tendin e doctrinare: liberale, na ionaliste i socialiste. La acestea se poate ad uga i nismul.

În acela i timp, accentu m c este eronat ideea despre faptul c RP de-termin o fragmentarea excesiv a e ichierului politic na ional. Evolu ia pro-cesului electoral autohton ne-a demonstrat c la fiecare “examen electoral” se prezentau bine 2-4 forma iuni politice. Mai mult ca atât folosind indicii lui M.Laakso i R.Taagepera46 deducem c pentru Moldova ENVP (effective number of party votes) sau num rul efectiv de partide electorale a oscilat înt-re: 1994 – 3,96; 1998 – 5,7; 2001 – 3,45. Iar ENPS (effective number of party seats) sau num rul efectiv de partide parlamentare este i mai relevant: 1994 –

43 . . - , 2002,

.343. 44 Ibidem, c.351. 45Martin P. Sistemele electorale i modurile de scrutin. - Bucure ti, 1997. p.116 46 vezi: Lijphart A. Modele ale democra iei. Polirom. - Ia i, 2000, p.79-114.

17

2,63; 1998 – 3,5; 2001 – 1,86. Indicii, din câte observ m, nu sunt nici pe de-parte exagera i.

Aceste cifre au fost ob inute în baza urm toarelor formule: ENPV = 1/ Vi2,

unde Vi este procentul acumulat de partide pe parcursul maratonului elec-toral;

ENPS = 1/ Si2, unde Si este procentul mandatelor de inute de partidele parlamentare. RP urmeaz s fie înlocuit , conform ini iativei Alian ei Social Democra-

te din Moldova47, cu sistemul electoral mixt (îmbinarea aspectelor de scrutin majoritar i propor ional). Inten ia are drept suport ideatic teza social-demo-cra ilor despre faptul c scrutinul mixt va crea o “punte” între aleg tori i ale i, va impulsiona colaborarea între acestea, contribuind la un grad mai ridi-cat de institu ionalizare a partidelor politice.

Scrutinul mixt este unul relativ nou în ceea ce prive te practica de utiliza-re. În practica interna ional cel mai durabil exemplu de utilizare este cazul Germaniei federale, care utilizeaz scrutinul mixt din 194948. În rest, scrutinul mixt a început s fie folosit în special dup 1990: Rusia (1993), Italia (1993), Japonia (1995) etc. Astfel putem deduce la moment dou concluzii: pe de o parte num rul statelor ce utilizeaz scrutinul mixt este relativ redus, iar pe de alt parte trecerea la acest tip de scrutin este o tendin accentuat a ultimului deceniu.

În cazul Republicii Moldova este dificil de a pronostica calitatea sistemu-lui pluripartidist moldovenesc în condi iile trecerii la scrutinul mixt. Cert, îns în opinia autorilor, este faptul c sistemul de partide autohton nu este preg tit pentru o astfel de încercare dificil . Altfel spus este prematur de a trece la sis-temul electoral mixt. Partidele politice din Republica Moldova, în particular, i societatea moldoveneasc , în general, nefiind preg tite pentru o astfel de în-

cercare, care presupune un grad înalt de institu ionalizare a partidelor politice i o cultur politic paricipativ evoluat .

2.2.Modificarea legii partidelor

La acest capitol se înscrie în primul rând problema num rului minim de membri necesar pentru înregistrarea forma iunilor politice. Ini ial (1991) acest num r era de 300. Un efect firesc a acestor prevederi a fost num rul mare de

47vezi: Bo an I. Subminarea integrit ii procesului electoral. // www.e-democracy.md/

comments/political/20030117/ 48 vezi: . .cit. p.343-351.

18

partide care se puteau înregistra cu lejeritate. Ulterior (1998) num rul a fost rit considerabil de la 300 la 5000. Consider m c aceast modificare tre-

buie analizat prin prisma categoriilor „efect imediat”, i „efect de durat ”. Astfel vorbind despre consecin ele imediate, observ m o mic orare a num ru-lui de partide: dac pân în 1998 existau peste 50 de forma iuni politice înre-gistrate49, atunci procedura de reânregistrare a fost dep it de doar 25 partide. Dar dac ne referim la efectele de durat , strategice, observ m c ideea în linii generale s-a compromis, rezultatele fiind sub a tept ri. Majorarea num rului minim de membri nu a avut ca efect mic orarea substan ial a num rului de partide (c tre anul 2000 num rul de partide înregistrate a trecut peste 30).

Altfel au gândit liderii cre tin-democra i, care au considerat necesar o nou majorare, care în opinia lor va consolida sistemul de partide din Republi-ca Moldova. Ne referim la ini iativa Partidului Popular Cre tin Democrat de a majora num rul de membri necesari înregistr rii partidelor politice la 15 000. La prima vedere aceast procedur se înscrie perfect în logica consolid rii plu-ripartidismului. Dar aten ie! Se merge pe o pist gre it . Este evident c nu-

rul de membri nu este un criteriu elocvent în tentativa de a determina for a electoral a partidelor. Avem multiple exemple de acest gen în istoria politic a Republicii Moldova.50

Un alt aspect ce trebuie analizat se refer la faptul c în opinia unor autori, are loc lezarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale cet eanului de asociere liber în partide (art.41 al Constitu iei Republicii Moldova). Din-colo de aceste opinii, experien a interna ional ne indic asupra faptului c în multe state pentru înregistrarea partidelor se cere un num r minimal (1-5 per-soane) de membri (este cazul Olandei, Germaniei, Austriei)51. Totu i, din mo-mentul în care partidele nu sunt ni te simple asocia ii care influen eaz via a societ ii, ci forma iuni social-politice care o dirijeaz i exercit puterea poli-tic într-un spa iu social-uman, este necesar reprezentativitatea acestora. Principiul reprezentativit ii se refer pe de o parte la num rul minim de membri necesari (în cazul nostru 5000), iar pe de alt parte la repartizarea acestora în cel pu in jum tate din unit ile teritorial-administrative de gradul doi (minim 600). Autorii studiului sunt de acord cu cifrele existente la mo-

49 vezi: Bo an I. Modificarea legii partidelor. // http://www.e-democracy.md/comments/

political/20021021/ 50 Este cazul alegerilor parlamentare din 1994, când Mi carea pentru egalitatea în

drepturi “Unitate - Edinstvo” s-a prezentat cu 390 de membri, acumulând 22%; iar Asocia ia Femeilor din Moldova cu 10.000 de membri au acumulat 2,89%.

51 Partide. Alegeri. Compromisuri. // ADEPT. – Chi in u, 2002, p.18.

19

ment în legisla ie, considerându-le oportune procesului de consolidare a pluri-partidismului moldovenesc.

Un alt moment, cu referin la Legea partidelor, este procedura de reân-registrare care urmeaz s se desf oare anual. Ini ial se presupunea efectuarea acestea în termen de 2 luni (1 ianuarie - 1 martie), ulterior dup numeroase critici s-a ajuns la fixarea doar a termenului limit (1 decembrie). Indiferent de aceste modific ri situa ia în esen nu se schimb . Suntem de p rere c proce-dura de reânregistrare anual este una de prisos, inutil i ineficient . Ea va necesita multiple eforturi zadarnice, în special financiare. Dar calitatea siste-mului de partide nu va fi influen at . Mult mai eficient ar fi de exemplu, pra-ctica Germaniei, unde exist bariere în ceea ce prive te participarea la alegeri i nu în ceea ce ine de înregistrare. A a de exemplu poate fi fixat o interdic-ie partidelor ce nu au reu it pe parcursul a dou campanii electorale s acu-

muleze un anumit num r de voturi (de exemplu de la 1% la 3%) de a mai par-ticipa la scrutinele electorale ulterioare. În acest sens se va efectua o salubriza-re mult mai eficient i pu in costisitoare a sistemului pluripartidist din Repub-lica Moldova.

2.3.Modificarea Codului Electoral

În cadrul acestui compartiment vom analiza implica iile utiliz rii pragului electoral pentru calitatea sistemului de partide moldovenesc. Republica Mol-dova dispune de o istorie bogat în ceea ce prive te practica folosirii pragului electoral. Ini ial el a fost de 4% pentru partidele politice (electorala 1994, 1998), ulterior a fost majorat la 6% (electorala 2001). În prezent avem o si-tua ie i mai drastic : pentru un partid, organiza ie social politic – 6%; pentru un bloc electoral format din dou partide i/sau organiza ii social-politice – 9%; pentru un bloc electoral format din trei i mai multe partide i/sau organi-za ii social politice – 12%.

În practica interna ional utilizarea pragurilor electorale este justificat de necesitatea de a reduce gradul de fragmentare i f râmi are a sistemului de partide. Acesta este un fenomen pe deplin firesc pentru sistemele de partide ce utilizeaz reprezentarea propor ional . Aici se include i cazul Republicii Moldova, pentru care existen a pragului electoral este pe deplin justificat . Altceva, îns este m rimea acestuia. Dup cum am men ionat anterior exist o tendin de continu cre tere.

20

Dac s compar m m rimea pragului electoral utilizat în Republica Mol-dova cu indicii din statele democratice52 ale lumii ( ex. Fran a – 5%, Spania – 3%, Olanda – 1%, Israel – 1% etc.) se observ calitatea exagerat a acestuia.

inând cont de realit ile politice de natur tranzitorie ce caracterizeaz societatea moldoveneasc , autorii studiului consider relativ justificate cifrele ce denot m rimea pragului electoral autohton. În pofida faptului c barajul actual a fost vehement criticat, el a contribuit decisiv (al turi de evenimentele de la 25 februarie 2001) la procesul de fuzionare a partidelor politice din Re-publica Moldova. În acest sens este elocvent indicele Rae53 (Douglas Rae), care indic gradul de fragmentare a Parlamentului. Pentru Republica Moldova avem urm torii indicatori: 1994 – 0,62, 1998 – 0,71, 2001 – 0,46. Calcularea acestor indici s-a realizat în baza formulei:

1- Si2, unde Si este procentul mandatelor parlamentare acumulate de partid. Se observ o sc dere a gradului de fragmentare a Parlamentului dup ma-

jorarea pragului electoral.54 Pragul electoral actual a lovit în special, în prac-tica des utilizat anterior de creare a blocurilor electorale. Aceast procedur ,

un toare de altfel, defavoriza partidele care se prezentau individual la ale-geri. Suntem de p rere c în conformitate cu practica democratic interna io-nal , justificat ar fi coalizarea post-electoral , i nu cea electoral . Pe parcur-sul procesului electoral partidele în mod individual trebuie s demonstreze consisten a preten iilor i aspira iilor la putere. În concluzie, consider m nece-sar p strarea temporar a pragului electoral existent, pân la consolidarea i stabilizarea sistemului de partide moldovenesc. Ulterior aceste cifre vor fi mi-

orate ca valoare. În finalul studiului putem deduce urm toarele concluzii:

1. Pluripartidismul moldovenesc dispune de o baz juridic suficient de so-lid care-i permite o evolu ie relativ stabil i democratic ;

2. Mecanismele juridico-administrative sunt în stare s catalizeze procesul de consolidare a sistemului de partide din Republica Moldova.

52 C . op. cit., p.351. 53 Ibidem, p.326. 54 Spre compara ie în Finlanda acest indice este de – 0,67; pentru Germania avem 0,6;

iar pentru SUA – 0,49.

21

CULTURA POLITIC DIN REPUBLICA MOLDOVA:

ASPECTE TRANZITORII

Iurie CHIORESCU Chi in u, Republica Moldova

Academia de Muzic , Teatru i Arte Plastice Catedra tiin e filosofice

Lector

This article makes an analysis of the political culture in Moldova during the post-communist transnational period. It offers the conclusions and solu-tions on order to change the parochial political culture specific to our society into some participative democracy that would facilitate the end of transition.

„Cultura este apropierea tiin ific i spiritual de solu ionarea problemelor omenirii.” N.Rerich

Republica Moldova, ca i celelalte state est-europene din fosta Uniune

Sovietic , traverseaz o perioad dificil de schimb ri radicale, care cuprind toate sferele vie ii i activit ii. Societatea moldav se confrunt cu o restruc-turare dificil , în mare m sur contradictorie, dar istoric inevitabil . În via a socio-politic se face trecere de la totalitarism la democra ie, în via a econo-mic de la sistemul administrativ de comand la economia de pia . În pofida unor schimb ri cardinale survenite în sfera politic , societatea noastr conti-nu s se zbat în mrejele s ciei economice, crizei de identitate, mizeriei so-ciale, guvern rii ineficiente.

Una din particularit ile cele mai relevante ale procesului de democrati-zare a societ ii post-totalitare rezid în reafirmarea politicii în via a cotidian , în redescoperirea ei de c tre cet eanul de rînd. Complexitatea real a procesu-lui de schimbare i tranzi iei cronice i pu in eficiente, marcate de contradic ii i generatoare de multiple probleme, contureaz obiectivul efectu rii unor

analize pertinente a cauzelor care au determinat momentele de incertitudine i controverse i, eventual, g sirea unor remedii de dep ire a acestora. Unul din ace ti factori cauzali, care poate deveni i remediul al tranzi iei democratice îl constituie cultura politic .

Epoca comunist a distrus institu iile democratice, au alterat considerabil mentalit ile credin ele, conceptele astfel, a creat o contracultur politic cu un profund caracter anticivilizator, întruchipat în acel homo-sovieticus.

22

Perioada de dup 1991 în Republica Moldova indiscutabil a instaurat un regim politic democratic. Dar el este departe înc de caracteristicele unei de-mocra ii consolidate. În privin a democra iei ne afl m într-un punct de echilib-ru instabil. Avem n fa a noastr o variant bun i dou proaste. Cea bun putem s o ob inem prin maximalizarea democra iei. Cele proaste pot fi e ua-rea în autoritarism i democra ie „de vitrin ”. În locul unei societ i moderne, libere i dezvoltate, noi „construim o societate de supravie uire, cu democra ie de vitrin , cu o economie în deriv i vulnerabil .”55 Iar democra ia „de vitri-

” are toate institu iile unui regim democratic, dar nu le folose te decît mini-mal iar uneori deloc.56 Noi am cî tigat prin ie irea din comunism doar o demo-cra ie minimal . Oprirea în acest punct comport riscul alunec rii într-un re-gim autoritar în con inut, de i cu ritual democratic.

Reorganizarea sistemului politic cu scopul democratiz rii societ ii, crea-rea statului de drept i a societ ii civile, putem considera ca un progres pentru societatea noastr . Undeva aceast reorganizare a devenit o realitate, undeva a

mas o iluzie. F ndoial , m sura în care societatea moldoveneasc s-a schimbat vizibil, a f cut-o sub presiunea unor constrîngeri externe, mai ales economice.

Oricum, refuzul de la sistemul administrativ de comand , declararea li-bert ilor politice, libertatea presei, crearea sistemului multipartid, rena terea religiei, inclusiv rena terea na ional au contribuit i la conturarea unei culturi politice democratice. Îns , suma de informa ie cu care ne aliment m zilnic es-te insuficient i nu permite de a ne crea o imagine complet i obiectiv desp-re via a în general, cît i cea politic în special, precum i despre cultura poli-tic care este o parte component a acesteia. Desf urarea procesului de re-formare început în republic a demonstrat oamenilor c ei trebuie s se bizuie, în mod ultimativ, pe ei în i în rezolvarea problemelor, dar s nu a tepte „sa-i dea statul”, cum a fost cîndva.

Cre terea interesului fa de rena terea na ional a fost generat de anu-mite condi ii concrete de existen i dezvoltare a societ ii noastre. Trebuie de men ionat c pentru poporul nostru, care pe parcursul unei perioade istorice îndelungate, a tr it sub comanda ”fratelui mai mare” sub o permanenta tutel statal din partea acestuia, calea rena terii na ionale este unica form real de autoafirmare i autoconservare ca popor.57 Rena terea na ional a fost un pro-

55 Pasti V. România – stare de fapt., vol. I.- Bucure ti, 1997, p.125 56 Ibidem, p.129 57 Mo neaga V. Identitatea etnona ional i statalitatea moldoveneasc independent .

// „Ecoul”, 1995, nr.20, p.3.

23

ces favorabil pentru dezvoltarea rela iilor politice în Republica Moldova. Con-ceptul de na ionalism nu trebuie s ne trezeasc emo ii negative. Anume desp-re un asemenea concept al „na ionalismului” ne vorbe te A.Miller în articolul „Na ionalism ca element al dezvolt rii”. Autorul sus ine „în faza incipient el era practic unicul mijloc de mobilizare specific a maselor”.58 Anume mi -rile de rena tere na ional , care aveau i orientare democratic , alc tuiau poate unicul element politic, ce au dat impulsuri esen iale demonopoliz rii economi-ei i altor sfere ale vie ii sociale i în ultim instan au favorizat lichidarea re-gimului totalitar.

Societatea moldoveneasc contemporan , conform opiniei majorit ii anali tilor str ini i autohtoni, se caracterizeaz printr-o cultur politic frag-mentar i conflictual , atît în aspectul deosebirilor cît i în ce prive te moda-lit ile de exprimare i func ionare a ei59. Specificul acestei culturi politice îl constituie starea de sciziune a ei, lipsa unui acord între purt torii diferitelor subculturi în ce prive te valorile fundamentale, idealurile i obiectivele urm -rite, structura i regimul politic existent în societate. De asemenea, în cadrul culturii politice în cauz se observ o izolare social , lipsa încrederii între di-ferite grupuri i categorii sociale, între elite i mase, care reflect diverse st ri evidente de conflict i de mari tensiuni sociale care genereaz instabilitatea politic în societate. În cadrul culturii politice moldovene ti se contureaz o particularitate care mai persist i anume paternalismul ca form a raporturilor dintre stat i individ. Paternalismul respectiv este primejdios prin aceea c ge-nereaz în con tiin a cet enilor speran e iluzorii i o denaturare a realit ii, cultiv o psihologie de între inere.

În urm cu mai bine de un veac i jum tate Tocqueville afirma profetic: „Nu exist nimic mai fecund în minuni ca arta de a fi liber, dar nimic nu este mai greu decît ucenicia libert ii”. Afirma ia lui Tocqueville este cea mai pot-rivit pentru starea în care se afl societatea noastr în tranzi ie.

Fragilitatea societ ii civile, n scut pe fragmentarea excesiv a culturii politice i prejudec ile trecutului, continu s fie o caracteristic definitorie a societ ii în tranzi ie. Întrucît, majoritatea indivizilor din societatea noastr au 4 Vezi: . . //

, 1992, 1, .127. 59 Vezi: Frunta u P., Rusnac G. Republica Moldova pe calea democratiz rii. – Chi i-

u: USM, 1999, p.76-78; Sandu I. Politologie. Îndrumar instructiv-metodic. – Chi-in u, 1998, p.71; Guzun I. O cultur politic fragmentar . // Arena Politicii, 1997,

nr.9, p.15; Antonesei L. O prostie a lui Platon. Intelectualii i politica. – Ia i, 1997, p.119; . . . – , 2001, .202-203; Brucan S. Îndreptar-dic ionar de Politologie. – Bucure ti, 1993, p.142.

24

mas ancora i în limitele unei culturi politice parohiale sau apatice, ei nu au o viziune minimal asupra orizontului public i politic, mai exact asupra posibi-lit ilor de cooperare i de angajare civic .

Un handicap al societ ii noastre sunt neadev rurile care stau la originea incompeten ei politice a guvernan ilor din Moldova. Ignorarea constant a adev rului, scoaterea lui în afara spa iului public constituie un defect serios al culturii politice. Kant sus inea c „puterea exterioar care îl lipse te pe om de libertatea de a- i comunica gîndurile în public, îl lipse te în acela i timp de li-bertatea de a gîndi”. Motivul t cerii moldovenilor este anume subdezvoltarea culturii politice i comunicative, caracteristic multor societ i posttotalitare.60 O alt limit a culturii politice i a societ ii civile este dat de faptul c o ma-re parte a popula iei nu este con tient de drepturile, libert ile i obliga iile politice i nu are o cunoa tere elementar a datelor constitu ionale fundamen-tale.

Lipsa unei tradi ii coerente a statului de drept, avînd ca consecin generalizarea i acceptarea tacit a arbitrajului politic la toate nivelurile, are cauze istorice care explic fap-tul c indivizii s-au obi nuit s vad în institu iile putere for e „incontrolabile” sau greu de controlat, în fa a c rora singura atitudine „ra ional ” ar fi pîn la urm aceea de t cut docilitate i resemnare. În societatea totalitar , majoritatea popula iei, fiind dominat de complexe autoritare, era de p rerea c a avea opinii diferite de cele oficiale era inutil i chiar periculos. Se acredita ideea precum c oamenii simpli nu pricep în politic i c toate chestiunile urmeaz s fie rezolvate de c tre cei din vîrful piramidei puterii.61 Aceast atitudine pasiv exclude în principiu rezisten a necondi ionat în fa a oric rui ar-bitrar politic i anuleaz aproape orice orizont de anticipa ii pozitive, stimulînd astfel apa-tia politic .

Lipsa unei înalte culturi politice pericliteazî optimizarea deciziilor poli-tice i explic convulsia politic din ara noastr , iar tergiversarea stabilirii unei re ele institu ionale pentru implementarea legisla iei noi, precum i lipsa unor mecanisme func ionale de combatere a crizei completeaz irul unor as-pecte ce reflect incapacitatea elitei politice. Un aspect nevralgic propriu Re-publicii Moldova ar fi i faptul c institu iile guvernamentale sunt preocupate mai mult de problemele curente. Astfel, timpul, eforturile i banii sunt consu-mate mai mult pentru a se lua m suri ad-hoc, fapt care a determinat rezultate nesemnificative.

60 ofransky O. T cerea moldovenilor. Reflec ii asupra culturii politice în Moldova. //

Contrafort, 2000, nr.4-5, p.24-25 61 Guzun I. Op. cit., p.15.

25

Analizînd condi ia privind garantarea caracterului democratic al regimu-lui politic, trebuie s recunoa tem c s-a f cut pu in în direc ia edific rii lui. Principalul obstacol rezid în persisten a vechii mentalit i care împiedica ma-turizarea democratic a popula iei din Republica Moldova. Cel mai elocvent argument în acest sens sunt rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 25 februarie 2001. Astfel, în con tiin a social a cet enilor societ ii noastre atest m o percep ie sc zut a unor asemenea valori, cum ar fi: democra ia, drepturile i libert ile omului, demnitatea i responsabilitatea cet eneasc etc., fapt care a condi ionat segmentarea culturii politice moldovene ti, ceea ce presupune c diferite categorii de cet eni, dup criteriul de vîrst , statut so-cial, instruire, percep via a politic în mod diferit, astfel dispunînd de idei, in-terese, orient ri, atitudini politice deseori incompatibile.

Pentru a evita escaladarea conflictelor ce pot ap rea între a a zisele sub-culturi politice pentru asigurarea stabilit ii i continuit ii societ ii trebuie s existe o cultur politic dominant la nivel na ional, or, Republica Moldova duce lips de o astfel de cultur . Aceasta din urm ar viza un consens între acele subculturi politice, în ce prive te valorile, convingerile i idealurile po-litice fundamentale de existen a na iunii într-un stat. La drept vorbind, cul-tura politic a societ ii noastre e o sintez a diverselor valori politice, orien-

ri i standarde ale activit ii politice. Ar fi gre it s presupunem c declara-rea insolvabilit ii valorilor comuniste i a idealurilor culturii dependente de tip sovietic poate duce la formarea culturii politice a civiliza iei na ionale actu-ale62.

Experien a american de constituire a culturii politice democratice a de-monstrat c aceasta este o cale istoric lung i c e imposibil de a crea o na i-une, mai întîi de toate bogat economic i apoi instruit i cultural, cum, se pa-re, gîndesc mul i din guvernan ii moldoveni. Dezvoltarea spiritual a întregu-lui popor i bun starea material trebuie s mearg într-un pas. Altfel spus, re-forma economico-social i construc ia institu ional din Republica Moldova trebuie s se desf oare simultan cu transform ri în interiorul culturii politice moldovene ti, care – în timp – ar putea privilegia valorile democra iei liberale. Începutul culturii politice în Republica Moldova este intim legat i de proce-sul de demonopolizare a mediilor audiovizuale i de apari ie a unor medii in-dependente fa de putere. În principiu, unii cercet tori consider , c televiziu-

62 Sandu I., Cola chi A. Cultura politic : abord ri conceptuale i specificul ei în Re-

publica Moldova. // Analele tiin ifice ale USM, seria „ tiin e socio-umane”. – Chi-in u ,2002, p.106.

26

nea oficial se face vinovat de trei p cate capitale: dezinformarea propriu-zi-, manipularea discret i efectul anesteziant.

Procesul de educa ie, care are o leg tur direct cu cultura politic , repre-zint unul dintre cele mai importante fundamente ale democra iei63. Cultura politic democrat presupune un nivel ridicat de educa ie, informa ie, compe-ten , f de care este imposibil participarea complex pe care o presupune via a politic a unui regim democrat.

Dup G.Mosca64, fiecare clas politic trebuie s se legitimeze printr-o anumit formul politic . Condi iile actuale drastice ale vie ii economice i so-ciale a rii noastre dicteaz imperios necesitatea elabor rii, aprob rii i pro-mov rii unei formule politice, concept considerat de noi ca o strategie a tranzi iei democratice. Aceast formul în literatura de specialitate este denu-mit în mod diferit: doctrin economico-politic , concept nou de dezvoltare, idee na ional , ideologie na ional sau de stat, model sau curs de dezvoltare a societ ii65. Cea mai potrivit i cuprinz toare utilizat , de care are nevoie cu stringen cultura politic moldoveneasc , este „ideea na ional ”, în elegînd prin aceasta un sistem coerent de idei, principii i orient ri valorice recunos-cute de stat i sus inute de c tre cet eni în activitatea social-politic , econo-mic i spiritual 66. Fiind o formul a ra ionaliz rii vie ii sociale, ideea na io-nal , bine conturat i închegat poate servi pentru întreaga societate i pentru individ ca fundament solid în activitatea lor. În acela i timp, ideea na ional serve te statului pentru a determina priorit ile dezvolt rii societ ii i a solu i-ona problemele ce afecteaz interesele fundamentale ale persoanei i comuni-unilor de oameni la care aceasta apar ine, pentru a percepe logica derul rii proceselor social-economice i politice actuale i a celor de perspectiv . În acest context, e plauzibil opinia cercet torilor care sus in c ceea ce ar conso-lida poporul, i-ar insufla siguran i optimism, ar putea fi ideea comunit ii intereselor tuturor cet enilor rii, indiferent de apartenen a lor na ional i social , iar interesul comun const în ie irea din criz , în afirmarea unui trai decent, în rena terea i prop irea societ ii post-totalitare. Printre priorit ile

63 Cr iu u A. Elogiul libert ii. Studiul de filosofie politic . – Ia i, 1998, p.158-159 64 Apud. Kolankiewiez G. Elitele în c utarea unei formule politice. // Polis, 1995, nr.4,

p.113. 65 Vezi: Sobor E., Andrievschi V. Trei componente ale ie irii din criz . // „Moldova Su-

veran ”, 1998, 16 decembrie; Moldova în anul 1999: situa ia social-politic i sce-nariile evolu iei ulterioare. // „Moldova Suveran ”, 1999, 16 februarie; Moldova - „Tigrul Balcanilor”. // „Moldova Suveran ”, 1999, 1 aprilie; Moldova: istoria bolii i speran a t duirii. // „Moldova Suveran ”, 1999, 22 mai.

66 Frunta u P., Rusnac G. Op. cit., p.114-115.

27

na ionale trebuie s figureze i ideea reîntregirii rii, coeziunii i solidarit ii sociale.

adar, aceast situa ie constituie o dovad probant care demonstreaz necesitatea con tientiz rii con inutului i existen ei culturii politice a unei so-ciet i, atît din punct de vedere tiin ific, cît din cel al practicii social-politice. Nu se poate ob ine succes în procesul transform rilor politice i economice,

a cunoa te tendin ele i aspira iile poporului. Altfel spus, principalul ele-ment de care depinde caracterul procesului de tranzi ie i transformare în ara noastr , dup opinia noastr fundamentat tiin ific, îl constituie factorul so-cio-cultural.

Analiza tematicii culturii politice poate reprezenta o diagnosticare a co-munit ii respective în ce prive te palierul de democra ie atins, dar i a nivelu-lui ei de dezvoltare. Problematica culturii politice în societatea noastr , dup opinia noastr , este studiat insuficient, ceea ce ne face s presupunem c nu se con tientizeaz , înc , faptul c f urirea unei democra ii veritabile se face, i prin cultura politic .

Implozia URSS ca stat i ca simbol al lumii „noi socialiste” a avut un ir de repercusiuni asupra situa iei social-politice la scar mondial , cît i asupra situa iei a unui ir de state în parte. Pr bu irea spectaculoas – pe plan mon-dial – a societ ilor totalitare, a avut un impact direct i asupra spa iului geo-politic ocupat de Republica Moldova.

Aceast entitate politic tîn a p it al turi de celelalte state ex-comu-niste din centrul i estul Europei pe f ga ul necunoscut al democra iei. Speci-ficul procesului de tranzi ie moldovenesc rezid în tergiversarea implement rii deciziilor politice. Aceast tergiversare în ultim instan este determinat de lipsa voin ei politice univoce privitor la vectorii orient rii strategice ai sta-tului nostru.

Sus inem teza c organele reprezentative ale rii noastre nu sunt preg -tite nici profesional, nici psihologic pentru o activitate reformatoare. Un reme-diu, în acest sens, este accederea în cadrul organelor respective, a cadrelor po-litice noi, tinere i profesioniste, în baza unei competi ii loiale, care, pe lîng calit i ca: voin , t rie de caracter, spirit de ini iativ , creativitate, perseveren-

, responsabilitate – s dispun neap rat i de spiritul de patriotism, a c rui lips se simte în societatea moldoveneasc .

O alt concluzie, cultura politic este inseparabil unei societ i ce pre-tinde a fi un stat democrat i de drept, or, aceasta constituie o condi ie vital pentru schimb rile esen ial calitative în derulare a societ ilor din centrul i es-tul Europei, în particular a Republicii Moldova.

28

În pofida tuturor criticilor aduse culturii politice moldovene ti, suntem tenta i s insist m asupra recunoa terii faptului c cultura politic poate servi ca „locomotiv ” ce va propulsa societatea moldoveneasc în vederea dep irii tranzi iei.

,

,

In the second half of the XX century the fervent development of the

electronic media had an adverse effect on the print media. In this regard, the newspapers started to look for ways out of the established situation. One of the most important ways of maintaining the usefulness of the print media has been to strengthen and concentrate them. A peculiar means of media concent-ration is their transfer under the direct and complete legal subordination of large financial and industrial groups. Such a concentration transforms the media from a source to support the freedom of expression and free access to information into one of the instruments in the battle of interests between different structures and authorities.

In the given article the authors raise the problems of free access to infor-mation in conditions of media concentration.

-

, -.

29

, .

,

, , , , , -

. -

( ). -

. -, , .

. -

-, -

.

.

, -, ,

, , , , -

.

-,

. -, , .

, , 67,

67 .: , :

. // ; . 18. / '' ''. – , 1999; -

. . , , -. // ; .26. / '' ''. – ,

2000.

30

-,

-

.

---

. -

, -, -

.

, , . -

, , , -

. 1994 -

« », : " -

, -

, -

, , -"68.

1 ,

-, ,

, , -

68 ''

''. // -, http://www.medialaw.ru /laws/other_

laws/european/index.htm

31

. -, -

, --

, -.

-, -

, .

-

. , ,

, -

, .

-,

.

-. , , -

, -

. -. ,

,

. -

-

. ,

.

-

32

69. --

, , , .

, -

, -

, -, -

. , ,

, -

" " . --

. -

" " " -".

, , -

, .2 10. , , -

, , 1976 , -, " -

", -, -

10 ( .2) . ( -

" ") :

, . 2 10 , -

" " " ", -

69 .: Mahr H. Der Zwang zu blutigen Bildern. Labt sich Frieden nicht verkaufen? //

Loccumer Protokolle 69/65, hh.105-118.

33

, , , -

. , ,

"70. , -

, -

, ,

( , ).

, 10 -, -

, -,

.

- 1999

-, , , -

,

. -

, , "

-, ".

, .

70 '' ''. //

. '. / '' ''. - . 2000, .1, .198-231.

34

, --

. --

.

.2 10 1950 .3 - 12 .

, --

10, -. ,

( , ) -

. , -

-. , -

---

, -, -

.

'' ''. // . '. / '' -

''. - . 2000, .1, .198-231.

'' -''. // , http:

//www.medialaw.ru/laws/other_laws/european/index.htm , :

. // ; .18. / '' ''. – , 1999.

35

. . , , . // -

; .26. / '' ''. – , 2000. Mahr H. Der Zwang zu blutigen Bildern. Labt sich Frieden nicht verkaufen? //

Loccumer Protokolle 69/65, hh.105-118.

,

In the modern world the life of the individual as a private person is al-

ways in the spotlight of the media. In the conditions of competition for rea-ders, mass media look for most scandalous pieces of information in order to attract attention. In most particular ways, the lives of famous people, such as politicians, actors, representatives of cultural circles, etc., are reflected in the media. Moreover, in order to discover stories, journalists carefully watch even the lives of average people.

In this article, the author attempts to answer the question of where are the borders of freedom of information in the private sphere of the individual against the background of principles of the European Court for Human Rights.

, -, , -

, ,

'' -''71 , -

71 .: . . / '' ''. –

, 2000, .1-2.

36

, .

, -

, , -, ,

, .

, , -

, -, ,

, , .

, , , -, -

, ,

10, .

, , , -

, -, -

. -. ( ) -

, , -

. , ----

. , -

, , -. -

-, -

, . -

37

, -

, , . -

-

, --

. --

, , -

10 , , -

. , -

, -, , -

72.

-

, ( -, , , , .).

, --

( , -, .),

-, -

.

, , -

72 . 1990- . // European Cen-

ter for security studies George C. Marshall, Advanced Seminar #723, The Role of the Media in a Democracy, Book 2 of 2 Russian.

38

. ,

, , -, -

, . , , -

, -, ,

, , , -. -

, -

( ) -

. , -

, -. ,

, ( )

, -, . -

, , , -

, , -.

-

, , -

. --

. , -,

,

.

39

, -,

'' '', , -, -

. , -

, , - '' -

''. '' '' ,

-

, , -

, , ,

, , -,

. , --

. -

, , -.

,

. -

. ---

.

, -

40

, -,

, - ( -

) , .

-.

, 73.

-, -

, .

, -, , -

. ,

, -, ( -

) . --,

, , , .

'' , , - … , ,

, , ,

''… , -

''74. , , ,

73 Padovani C., Calabrese A. Berlusconi, RAI and the Modernization of Italian Fede-

ralism. - 1995. 74 . : ? // European

Center for Security Studies George C. Marshall, Advanced Seminar #723, The Role of the Media in a Democracy, Book 2 of 2 Russian.

41

-.

, -, ,

, --

. -

.

. -: '' , -, . , , … , –

. , : ,

, -''75.

-,

, -, ,

,

.

, -, -

,

'' '' -

, --

. -, , -

. -

75

42

, --

. ---

, -. , , ,

, , 10. ,

, -, 2 10 -

, -, ,

, -.

, --

, , -.

-

, ,

, , -

-.

. . / '' ''. - , 2000, .1-2. . : ? //

European Center for security studies George C. Marshall, Advanced Se-minar #723, The Role of the Media in a Democracy, Book 2 of 2 Rus-sian.

43

. 1990- . // European Center for security studies George C. Marshall, Advanced Seminar #723, The Role of the Media in a Democracy, Book 2 of 2 Russian.

Padovani C., Calabrese A. Berlusconi, RAI and the Modernization of Italian Federalism. - 1995.

: (

)76.

M ,

,

,

«CAPTES»

– ,

, , -

, . - 76 , , 20

– 20 2003 ( ) - ( «CAPTES»).

15 . -, -

; , -; -

, -; -

. --

, ; , -

.

44

, , -

77. -, -

, , 78. -

, -, -

, , -.

1.

. -

: - 240-270 . ( - 220 ), , -

, , , . – 150 . – 80 . – 30 100 79. -

77 .: . . / «Perspectiva». – ,

1999; ., ., ., ., . -: . / «CAPTES». - , 2000; Moldova, Ro-

mânia, Ucraina: migra iunea for ei de munc i integrarea european . / «CAP-TES». – Chi in u, 2000; :

. / «CAPTES». – , 2000 . 78 :

, , . / 2002 – . / 275 . -

. , -. 150 , -

( , , - 150 ). (C .: -

: 2003 . , . // « », 2003,

18 ). , - 40% . ,

. 79 -

100 . 1,2 . – -

.

45

– 40 . – ( – 20 , – 50 ). – 20 . – 15-20 . – 15

. – 10-15 . ( , ) – 5-7 . – 5 . – 1 .

-.

1. – ( ) – -o , 1999-2000 : -

. -

, , , , ,

, --

, , . , , -

. , , . : - ,

-

. 2. -

. « -» -

, , , --

, , -, , .

. .

, -: , , , .

3. -.

30 . – . -

. -

46

, -, , -

, , , . 4.

. , -.

, , ,

. -, , . -

, , -, , , .

5. -. -

, -,

, , -.

6. . (

, ), -

, -, -

-, , , -

.

2. .

, -

. , -

.

2.1. , . (1990-1994 ). -

-

47

, -. -

« » ( 1990 )80, , -

. , 0,05% -

. ( ) .

, , -, ,

. --

. --

. : - «

-» ( 1991 )81, -

« -,

-» ( 1992 )82,

» ( 1995 -

).83 80 « » ( 418-XII 19.12.1990). // -

. – -, -

. – , . 81 .: Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova nr.717 din 24 decembrie 1991 “Pri-

vind aprobarea Regulamentului de angajare provizorie a cet enilor Republicii Moldova peste hotare i a cet enilor str ini în Republica Moldova”.

82 .: Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 451 din 29 iunie 1992 “Cu privi-re la aprobarea Regulilor de eliberare a certificatelor i licen elor persoanelor juri-dice i fizice, care ac ioneaza în calitate de intermediar la organizarea angaj rii provizorii a cetatenilor Republicii Moldova peste hotare”. // Monitorul, 1992, nr.6, art.144.

83 .: Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova nr.157 din 6 martie 1995 “Cu privi-re la modificarea unor hot rîri ale Guvernului Republicii Moldova” // Monitorul Oficial, 1995, nr.20, art.142.

48

, , -

, , .

.

. -, . -

, , ,

).

, , ,

, « -

» (1992), - (

1993 .), ( 1993 .), ( 1994 .). «

, » 1992 .) « -

, , -» ( 1994 .). 1995

« -» (

1994 .) . (1994-1999 .) -, , -

. , -

, -. -

, .

, -, -

, ,

49

-.

--

. -

, , , -

, . - 24 -

( , , , , , , , , , , , , , , ,

, , , , .) -.

, . ,

. 1997 « , -

-» ,

. 1997 . -

. ,

. ---

29 1996 . 1997 « -

».84 -, «

, -

84 .: Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1077 din 20 noiembrie 1997 “Cu

privire la angajarea provizorie a lucratorilor migran i”. // Monitorul Oficial, 1997, nr.84-85.

50

--

»85. « -

». « », , --

, -, .

, .

, -, -

. --

« », . -, ( -

, .). -, -

. -,

, -

, . , -

-. -

. -

86. ,

85 . 86 , , . -

-, - 1998-2000 , -

«600.000 », -

51

. , -

87. ,

. ( 2000 .) ,

-, .

-

, -88.

, -, -

.89 , -, -

, , -90.

1999-2000 -

. 87 .: ., ., ., ., . -

: . / «CAPTES». – , 2000, .31-35. 88 , -

, -.

… , 30 2001

. ( 450-XV, 30 2001 ). .113-2, -

25 ».(Decretul pentru promulgarea

Legii privind completarea Codului penal i Codului de procedur penal . // Moni-torul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr 97-99, art.802-803)

89 . . // : . /

CAPTES. – , 2000, c.57-65. 90 ,

, « -, , ».

52

. , -

, -. -

. 2000 , 2001 – -

, , ,

. 2003 -, ,

. 2001 ,

, 10 , , -

. - ( ) 2001 -

, - 2,5 .

, . -

, 5 .91

-. ,

. 2001

-.

, ,

, ,

. ,

,

91 . « », 2000, 12

53

92. 2003 --

, , -

.

2.2. . 2.2.1. ,

.

-, -

2002 93. 2002 « -»94, 15 2003 .

, -.

, : -

; , -

( 2002 , - 2002 ).

(23 2001 ) - (1951) (1967) . -

25 2002 « ». - 1 2003 . -

. , «Adjuta civis» , , -

, -. ,

92 , ( 185 3 2001 ) -

, . -

.

93 .: Monitorul oficial, 2002, N146-148 94 « » -

« » (1990), , .

54

. , -, , -

. , , , ,

, , -, ».

(1949 .). ,

(1977 .). : , -. (95%) -

-, , ,

. , . ,

, , . , -, -

. , , ,

, . , --

. -

, . , -, -

, , , -».

2.2.2.

-. -

, 95,

, . -

95 : « -

( ) . -. , -

, , ».

55

10-12 -, » ( ).

, , -.

, .

-. , -

). , -, 2000-2002 -

( , -, )

, , .

, , -. -

, -96. 2002

500 , -

97. («Adjuta civis») -

-.

, , 500 (400 80 ) .

100 -). 1500 ( ), -

96 , :

, ( -, ), «Ente Scuola Edile»

, ), «Solidarieta» ( , ) . ( . Tu i migra ia, N2, decembrie 2002).

100 .

97 .: Decreto del presidente del Consiglio dei ministri recante la "Programmazione transitoria dei flussi d'ingresso dei lavoratori extracomunitari nel territorio dello Stato per l'anno 2002". // , 2002.

56

. . .

. , ,

». .

, . : -

2005 , « -». -

-

15 2000 . : «

-»).

– .

( , -, , 7 2002 ).

-.

. , ,

, , . . -

, -. 40 . -

, . -, ,

, , . -» ( , ).

. - ( 21 10 2002 ) « -

--

( ) )». -

. -

57

, . --

35-50 . -

, , , .

, -,

. -

, ( , -). -

. , . -

» ( ).

2.2.3.

-. 1 -

. ,

, - « » , -

. --

, 2002 ( -

) -.

, 98. -

. , , -

. -. , -

98 , ,

.

58

, , . 2003 14 . -

».

. ( -), 48 ,

. - , -

. , , -

«Casa Na ional », 620 -. , -

, -, ,

, , .

, . ,

, , , ., -, , -

. . , -

( ) -

»99 ( ). , , ( -

, , , ), ( ), ,

. , , -

-. , , -

, - 99 , ,

, 1997 « » ( .:

Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la angajarea provizorie a lu-cr torilor migran i” nr 1077 din 20 noiembrie 1997. // Monitorul Oficial, nr 84-85, decembrie 1997).

59

, . - ( – « 40 », « 40 ».

80 , 40 )» ( ).

-,

. , ,

, . , , , -

, . -»

, ). -

«Tu i migra ia ( -)», , -

, .100 -

-

101. , -

-.

2.2.4. .

-. ,

, -».

, , -

.

100 .: Tu i migra ia, N2, decembrie 2002. 101 ., , 2002-2003. / «Adjuta civis», «Regina Pacis». –

, 2002.

60

, , -. ,

-. , , -

, . , .

.

, -102.

, . --

, -.

, -, -

. 29 -

. 2002 - 130 . -

( ). -, ,

, , , , -

» ( ). .

, -. ,

, , , . ,

, -. 14 2003 -

102 .: Sub-comitetul UE – Moldova „Vama, cooperarea transfrontalier , sp larea

banilor, combaterea drogurilor, migrarea ilegal ”. Protocol comun. Chi in u, 26 septembrie 2000. // Buletin informativ „Acordul de Partenerat i Colaborare între Uniunea European i Republica Moldova”. / TACIS, martie 2001.

61

.

. ». ,

. -. -

. -, , , -

103. , -

, . - «La Strada». ( -

«La Strada»): 2 35 , , -

1000 , , , , , -

, , , -, .

, , .

«La Strada» -. o -

- 103 .: Ciocanu D. Secolul XXI. Epoca sclavagista-2. // Tu i migra ia, 2002, N1,

iunie 2002, p.5; Traficul de femei – o crim transfrontalier . Interviu cu dna Jana Costachi, director al Centrului pentru previnirea Traficului de Femei. // Tu i mi-gra ia, 2002, N1, iunie 2002;p.6-7; Misiunea noastr este s promovam i s pro-tejam drepturile femeii. Interviu cu Ana Revenco – Pre edinte al Centrului Inter-na ional pentru Protec ia i Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”. // Tu i migra ia, 2002, N1, iunie 2002, p.10-11; Traficul de femei: fenomen i crim . / „Ini-iativa civic ”. – Chi in u, 2001; Traficul de oameni i prostitu ia: cre terea ex-

ploat rii femeilor emigrate din tile Europei Centrale i de Est. // Traficul de femei: fenomen i crim . / „Ini iativa civic ”- Chi in u, 2001; Traficul de femei i copii în scopul exploat rii lor sexuale în, prin i din regiunea balcanic . Republica Moldova. / IOM. – Chi in u, 2001; „Buletin informativ” al entrului na ional de studii i informare pentru problemele femeii. – Chi in u, 2000; Ce spun 24 de femei traficate. – Chi in u, 2001; Costachi J. Traficul de femei i fete în scopul exploat ii sexuale. // Participarea în pactul de stabilitate ca accelerator al reformelor social-economice în regiune. / Institutul Politici Publice. – Chi in u, 2002, etc.

62

, .

2001 «La Strada» « -»,

. ,

100 ».104

2000 -, , -

-. 2002 -

« -

» (12-13 2002 , : -

«Adjuta Civis») « -: » (10-11 -

2002 , : ( ) -). -

- («Ini iativa civic », «Compasiune», «Milena SM»

.). , (

«Adjuta civis»), , . -

, . [ – .] -

, , , . – . -

. , , . .. -

600-700 , 200-300 .

104 Palancean A. La Strada – program de previnire a traficului de femei i de reabi-

litare a victimilor acestui fenomen. // InterAc iunea, 5, octombrie - noiembrie 2001, p.8.

63

, -, ».

, , , -

, -. (1999-2002 )

, 400 , -

. . , -, , , . -

. 12 -. -

, , 6 . 2,5 . -

300 » ( ) , -

. , -

. -, « -

».

, ,

. -, ,

, -

. , ,

-

, . , ( «Adjuta civis») -

, , . -

« -». -

64

, , -, .».

» 2.

2.2.5. . .

2002 , , 364 , - 274 90 , -

105. , ,

106. ( -): « . , -

, , , .

, , . -

, -. ,

, , -, -

». ,

. .

, 20 ,

107. -, 1998 108

105 Anuar statistic privind fluxurile migra ionale în Republica Moldova. Anul 2002. /

SSM. – Chi in u, 2002, p.18. 106 Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la angajarea provizorie a

lucr torilor migran i” nr 1077 din 20 noiembrie 1997. // Monitorul Oficial, nr 84-85, decembrie 1997; Lege cu privire la migra iune. Nr1518-XV din 6 decembrie 2002. // Anuar statistic privind fluxurile migra ionale în Republica Moldova. Anul 2002. / SSM. – Chi in u, 2002, p.31-44; Prisacaru A. Angajarea la munc a ceta-enilor str ini în Republica Moldova, etc.

107 . “ tiri”. // VM, 2002, 14 octombrie. 108 .: . . / «Perspectiva». – -

, 1999, c.326.

65

, . ,

. , , 109.

, 31 ,

. -, , , -

. ,

. . , . ,

, .

-. « », ,

90- , -. -

. , , . , , ,

, . », – .

, . , , -

. . , , , . ,

. , , ,

. .

. -, 5

. , -, . -

.

109 .: ., ., ., ., . -

: . / «CAPTES». – , 2000.

66

700 , -

. , .

, 30 ,

, -. -

, , , 2.000 . , , . -

« ». , , . . ( .

), . , , , -

. . , . ,

. , , -, « ».

, , , -,

, . . ,

. , , , , ,

. – . , .

, 39 , . .

. . .

. , , -

. . , . -

, , . , .

, .

67

, 21 , . . -

. . , , -.

. ( ) 50 .

. 600 , -. .

. . .

, 51 , . .

, . , , , -

, . . ,

. , , .

. -, , , , . -

, . , -, .

, . . -

. . -, .

, , .

. , . . -. … .

, 23 ,

, . -. . .

. .

. . . ?

68

. . -. -

. . .

. 10 -, , -

. , . -

. , .

, 30 , , . -

, , -. , -

. 50 -. . . -

. 1700 ( ). , –

. . , -. , .

. « » -. .

.

, 36 , . 15 , .

. . , -,

. , -.

– , , 50-51% . -

, , . . . .

, . – . , , .

69

. , .

, . -, . -, . -

. . , , ,

, , 10 . , -

. ? , . -

, , , , .

, -, , , , -

5 , – 2 . , ,

. . .

, . . -

. , , (10%

). , -. , , -

. , . , .

, , -. , , « »,

. : . -

. , , .

, , . , .

. , , , -,

, . , ,

70

. -.

, 43 ,

. , . .

, , , . . , ,

. , , , -

. , . , . – , .

, , , .

, , . -, ,

– . , . . ,

, , , . -.

. . – . . , -

, , -, . .

. 4 , 7 ( ).

. 1,5 . . , . ,

. , , . , , . ,

, . , . -

, , . , .

. . -.

. , -. , , , -

71

, . , , .

. – . , , -

, . , . , -

. .

, 38 , . .

. . , .

. , . .

. . , .

– , . , . -

, , , . , -, : , , -

. – , , 7 . – , , - . -

. , . , -.

, -. , ? -

. . . . , ,

. , . ,

. , . , , .

. . . , , . -

, . , .

. . , . , . -

, .

72

, . , . . , ,

. . , ,

. . . -, . , -

. , ? , -

, , . , , . -

, . ? ( ), -

.

, 36 , 7 .

. -.

, -. ,

. -, .

, . -.

. . , , ,

, , -. , .

. , , -

: , . . ,

, . , -

, . , -. ,

. 200 . , -.

73

, -. , , -

. . , -. .

, .

, 53 , .

. -

. , ,

( ) , .

, 550 -. .

. , .

, -.

. , (550 ) -, 3-4 .

. 4 3 .

, . -.

10 : , , . , , .

. -. ,

. , , .

. , – , .

. -. . .

. . - – .

74

, , - 160 . -. , . -

. . , . -

. , , ,

. , .

, -. .

. -, , , . , .

, . 11 2001

, . , ,

. , ,

. .

, . -, , .

, . , ,

. . .

. , -

. , -, , 48. -

.

75

, 35 ,

110. ,

. , , , .

, -.

. , , , .

. , -. , , ,

. , ,

, , , . . -

, . , , .

, , -. , , ,

, . , .

. . -, , -

, . -. , -

. , - ( , , ).

? ,

, , ? -

, -

110 , -

, , -, .

.

76

. « -» « » . , , «

»... . , , -

. -,

. , -.

, -,

, -. , (1949)

« » . - (1977), -

. . , ,

-, .

, . , -

, -

. -

. , . , -

,

.

77

1111.

111

78

79

2.

« ».

« » - «ADJUTA CIVIS» ( ) «REGINA PACIS»

) -,

-

, «REGINA PACIS» -

« IVIS – ».

: 1. , , -

, -.

2. -.

3. -.

.

1. - San Foca di malendugno Lecce ( )

«REGINA PACIS» «CI-

VIS – ». 2. -

( -) :

) REGINA PACIS ,

, --

. ) «CIVIS - -

» « »

80

-

. ) -

. ) RAI 1, RAI 2, RAI 3

. ) -, ;

) , ;

) --

; ) -

-.

) -; ) -

( ); ) -

; ) -

-;

) ;

) -;

) -;

) « »;

) -;

81

) -,

«REGINA PACIS» - «CIVIS - »; -

; - ; - -

; - ,

, « --

»; - -

; -

; - -

, , , ;

- -;

- , ; - -

( );

- -;

- ;

- ; -

; -

; - -

-;

82

-

, .

« IVIS -

»: , ,

, -, -

-, , , ,

, , , ( - « IVIS»),

. « » -

«ADJUTA CIVIS» ( ) «REGINA PACIS» ( ) -

-.

-

« IVIS - ». -

, , , -.

:

;

, ;

, , -

; ,

;

83

-,

.

;

, --

; -

(« »); ,

;

( -);

, -

; -

;

; « » -

-;

; -

,

--

, .

84

, ,

,

Foreign policy of the Republic of Moldova represents multidimensional one. As for many times President Voronin have stated, foreign policy should be there where interests of state are. However in any case it should be scienti-fically based and well considered. For these purposes the analytical center of foreign policies studies has to be created at the Government or other high go-vernmental structure.

, -

. -, -

, . , -

. , « », -

, -, -

, 1. - – .

, -:

; ; --

; -, , -

, -; ,

1 . «Flux» , 2002, 20, 28 noiembrie; 3, 12 decembrie; „Ru ii se bag tare”. //

«Flux», 2002,18 decembrie, etc.

85

17-20 2002 . ( , -

, !)2. – 3.

, » -

– 2001-2002 . , -, . 22

2003 . „Maxima” NIT -,

1,7%, – 28%. , -

« ». – -

. -, , 4.

. - – -

-.

– , -

. -, . -

2 . . .. // « », 2002, 29 . 3 . // « »,

2002, 20 decembrie. 4 . . –

. // , 2002, 3 (17), .3-4; . – . // , 2002, 3 (17), .6; .

( ), . // ,

2002, 4 (18), .4-8; « ». // « -

» 2002, 26 ; -. // « -

», 2002, 26 ; « », 2002, 13 , .12; -. . // « », 2003,

10 .

86

, -5.

« , -,

»6. , -

, – –

-. « » 7. ,

5 . ( -

28 2000 .). // . 2000, 8-9, .10; . . //

. 2001, 2, .6; -. // .

2002, 5, .18; . : . // -. 1998, 7, .18; .

. // . 2000, 1, .40; -. . // .

2001, 4, .23-29; . : XXI . // . 2002, 4, .109-110; . -

. // . 2002, 5, .20,21; . . // . 2002, 12, .30.

6 . . // -. 2001, 1, .9.

7 « ». // « », 1993, 22 ; -., . , -

. // . 1994, 3; . -

, . // . 1995, 2, . 40, 42-43; . C . // . 1997,

9, .33; . . // . 1998, 6,

.42-44; « ». // http://www.smi.ru/2000/10/04/ 970679414.html; . . // . 2001, 2, .39; . . //

XXI . , 2001, .505-521; . « ». // . 2002, 5, .86; .

». // . 2002, 5, .81-83; . , -

? // . 2002, 5, .93

87

, --

– 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14,

15 ( -

16), 2002 . – , -

: « , »17.

– -, -

. , -, , -

18. , -

8 . . // . 1997, 10, .53-56;

. . // XXI , .510.

9 . ( – ). // . 2002, 1, .23.

10 . “Quo Vadis?” - . // . 2002, 6, .8-9.

11 . 1995, 10, .24; . : -. // -

. 1996, 5, .87; . -. // . 2002, 8, .42.

12 . . ., 1993, .136. 13 « », 2000, 22 . 14 . -

. // http://world.ng.ru/dipcorpus/2000-03-23/1_relations.html. 15 . – , -

, -. // .

1997, 3, .5. 16 Prodi R. Europa se va opri pe Prut. // «Flux», 2002, 17 octombrie, p.3. 17 . 2002, 12, .37. 18 . . //

. 1997, 4, .78.

88

( , ). –

2001 . -. -

2001 .19 -,

, . -

, ,

, . -, : -

, ? – , .

.

, . « »: -, -

20. – -. , ,

-

. , , -. , , .

, , « » , -

« ». , -

« » . « » ( -

, « » ), -: -

? - « »,

, ? ,

19 . . // -

. 2002, 5, .81. 20 . : «Flux», 2002, 29 noiembrie.

89

-21. , , –

. , -

: , ( -

22), -. , -

, . , , -

, . -, ,

. , -. -

. « », « » .

, -. -

-, . -

, -

( , 25, , ,

; – : , -). -

, 23. -

-. -

21 , .11. // Monitorul oficial al Republicii Mol-

dova. 1994, , I. 22 . .

. // Anale tiin ifice ale Universit ii de Stat din Moldova. Seria tiin e socio-umanistice. Vol. III. Chi in u, 2001.

23 . . // , 2002, 4 (18), .4-8; . -

. // « », 2003, 10 .

90

. , - « »

. -

, -. -

, . . -

-. -

-,

. ,

, , .

, : , ,

24. « » -

? -,

, -,

, .

. -, , -

« ». ,

, , .

« România Mare».

, .

-

24 . «Flux», 2002, 20, 28 noiembrie; 3, 12, 18 decembrie etc.

91

- – ,

. -, -

. , , ,

, -. -

, , .

, -. -

1992 ., , - 1/3 20% 25.

.

-: -

1988 . 21% ( – 14%)26; -

2/3 , , – 31%, – 27, – 15%, 4%27. -

. -

; , -

; .

25 „ ”, 1993, 25. 26 . . 1991, 12, .6; . . // -

. 1994, 2, .54; . - – : , , . // -

. 1995, 4, .47; . . // -

. 1995, 9, .71. 27 . « », 11-18 1994, .27; -

. 1995, 4, .47; -. 1995, 9, .71; . -

: . // -. 1997, 5.

92

– – -

, , -.

, , -,

. -

-. -

, , -

. ,

, , - 70-80%28.

-. 1990 . 12

) 70% -. , -

- 1-2 .

90% . , ,

95% 29. -, -

(90%). , 80% -, -

, . -, – ,

. 30.

28 . . 1997, 5, .119. 29 . . // . 1997,

9, .83. 30 . , . // -

. 1997, 1, .54-55; . -. // . 1997, 3, .37; . « -

» . //

93

-, -

. -. -

1995 . 1991 .31 1988-1990 . ( -

) -, – 10 %32.

, , . ,

, , -, , -

. , --

, . ,

, . ,

. -, « ».

, , ,

90- . . -

, , , -.

, -.

, . ,

, -

. ,

. 2000, , .28-29; . .

// . 2001, 4, .104. 31 . 1997, 5, .120. 32 ., . . // -

. 2000, 11, .30.

94

, , .

. » ,

, . : ( ,

, ), . ,

. - ( ) -

, , -,

, - « », -

. - ( -

) ,

. -, -

, . « » -, .

. ,

. « » -

« » . , . -

, , -, , . -

-.

, .

- « »

. - « », -

.

95

– « patria-mum Româ-

nia Mare». , -,

, -.

-

. , -, -

, , -, -

. , --

, -

. -

2002 . 33, -. , -

, – , -

, . -

. , -

, -: -

, -,

, – , ,

, -.

33 . // « » 2002, 26 -

; . . // « » 2002, 27 -.

96

– , , ,

, , 34.

, , -

. ? --

, -? -. -

. -, -

. ,

-, -

, -. -

--

. . , -

, -, -

. -. , « -

», « » « -

»35. , « » -,

, 34 . -

« ». // « » 2002, 26 -;

. // « -» 2002, 26 .

35 The New York Times, December 28, 1994, p.15; . . -. // . 2002, 4, .94.

97

, -

, -36. -

, . , -

37. , -

. ,

. – . -

« » , , -

« »38. -

2004 . . , -

, , .

, , - ( , , , , -

), 36 . Asmus R.D., Kugler R.L., Larrabee F.S. Building a New NATO. // Foreign

Affairs, Sept./Oct. 1993; Bailes A.J.K. NATO. Towards a New Synthesis. Survival 1996, 28 march; . // -

. 1996, 5, .90; . , . // . 1996, 5, .53;

. . // . 1996, 7, .24-25; ., . -

– -. 1997, 8, .18, 20; .- . -

? // -. 1997, 10, .32; . -. // . 1997,

12, .19. 37 . ., ., . -

– ( ). , 2002, .17-19.

38 . 1993, 4, .37.

98

, , , , -.

, , .

, – .

. , -

. , , --

. – , ,

-, .

-. -

, --

. , -

« -,

. , .

– . » -

. « , -… -

-, , -

, »39. .

39 . , . //

. 2001, 12, .28; -. . //

. 1998, 6, .44.

99

. 2002 . 40.

, , -

. , -

. . : « , -

, … -

, . , , -

, … 11 »41.

, , 2002 . 42,

-,

, , -. -

. , ,

- 30- , -

, . . , -

-.

, , -

. - 40 «Flux», 2002, 26 noiembrie, p.1. 41 . , . //

. 2001, 12, .25-26; . . -. // . 2003, 1, .47, 51.

42 . . . -. // « », 2002, 29 ; « -

– : ». // « », 2002, 29 ; ? // http://www.pravda.ru/politics/2002/02/04/36554.html.

100

« -». , -

-. « », « », « -»

. , « -», ,

, -. -

, --

, .

, -, -

. -,

. – , -

-, -

. ,

, . , , ,

, -

, – . , , ,

( ) , , -

, , -.

, -. -

, -. ( )

, « » -, « » « »,

101

, « » . -

, . - « ».

( ), -, ,

. , -

, -

, . ( 15-20 – -

, , 300 43: , -

, , , , , .), (

). -. -

-.

( -): ( 3-5 ):

) « » – ; ) 1» – ; ) « 2» – -

. -. -

, – -

. -, , -

, « » , -

( ). . -

. -, ,

-

43 « », 2002, 12 , .8.

102

. ,

.

. ,

« » -, -

. --

; ; -

-.

( -

) .

, -. « -»: , , -

, , ,

( , , . .), -

. , , ( 80- .)

, , -44,

( - – – -

), -

, , -. -

44 Ibid.

103

. ,

- , -. , -

-. -

, : , .

, , -

, ( -), . -

-.

-, .

, , , , - – -

( – ) ,

(« »). --

. , ( -

) , . , -

, , -, . , -

, -, , -

. – , , -

. , , .

, , -, ,

, -, -

104

. « » – -, . -

, « » -, , « » -

. « » , « » , -

, -, -

. ,

. , , . , -

, , -

: « , , -? ,

?» , « » , .

1992 -, -

, , -, ,

,

45. , , ,

, , , 1941 . .

, . : « -,

. -, ,

, -, -

, »46. -

45 « », 2002, 3 , .5. 46 . 1987, 6, .46.

105

– , , -, , -

, ( ) ( -

) , , -, .

, « » , -? -

, , . , , -

- , -, , , –

. , – -

, , - ( , -

, ). -, -

, -. ,

, ,

. , , , -

, , -, , .

« » , : -

( -, « », -

« -», ), , -

, ( -),

, , -, (

, « -». , -

,

106

) . . « -» .

, ,

. « » , -.

, . , -

, : -

, . ,

( ,

, , -, , ). -

, . -, ,

. -:

« », -, .

-, , -

. -

47. , , -

. , -

. , --

. -

. -, -

47 « », 2002, 31 , .7.

107

. , -

. « » .

, -, « », , -

, . , ,

, , », – , -

, -. , ,

, , – -

. -, .

, . -, , , , -

, -

, , , -. , 1989-1991 . -

( ) - « », -

, , , « » 10-12 .

, -, .

, -

, . , -, , (

), 3-4 , -!

(

108

, ) - 2 . !48

. , -

. -

, -

. « - (

), -, – -

, . – “ ” ,

, … –

»49. , ,

( , , ) - « » -

, -. , , -

. -

, -, -

. , -, -

. « -»,

. , ( , ,

, ) , ,

, , .

48 Ibid. 49 Ibid.

109

« » , -

, -.

, . -, -

-. -

. – -.

, -, « ». – -

, ---

. – . « -

» , . – ,

, , --

, . -, , -

, , -

, . - – -

, -. , -

, .

110

.

,

,

,

The article examines some peculiarities of political interests in condi-tions of modern moldovan society. In addition to that the problem of types of transition period is very important, the influence of these types upon essential, basic, structural, periodical, functional and accumulating aspects of political interests.

In the article the conclusions are drawn and recommendations are made concerning turther rationalization processes of the development of political interests.

, -

, , , ,

-, , , -

, , -. , «

»112. , -

, , -

. -, , , -

-, , , , -

, -, , -

« - 112 . – , . 3, .321.

111

»113. -, , ,

, -, -

– , , , –

, -. -

, -, ,

-,

, , -. ,

, « » ( -), -, , .

, -

, , -

, . --

– , ( ), , -», - -

« » , -

, 114.

, , -115. , , -

113 . 1857-1859 . // ., . .,

.46, .I, .229. 114 . -

. // , 1999, 3, . 30-33. 115

1997 , 1 2000 , 1, -, “Interese

politice i rela ii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chi in u, 2001.

112

, , ,

-.

, , ,

. ,

, ( ) . -

4- -

, . ,

, .

, - ( , , . -

) , -

. , , , , ,

, , -, , , « »

. , -, -

, « », », -

- ( , ),

. -

« », « » ,

-, , -

. , , -

113

-, .

, , , , -

, , , , , , , . -

, - – , – -

– , - – , – , – , – , – ,

– 116. -

, , , -

. -, , -

. - ,

-.

, -, ,

, , , -, , , -

, -. , , -

, ,

. , , -

.

116 . Saca V. Unitatea

na ional între mit i realitate (experien a societ ii în schimbare) // MOLDOSCO-PIE (Probleme de analiz politic ). Partea XX. – Chi in u, 2002, p. 112-119.

114

, - « »117, «

»118, « »119, -, -

-. ,

-,

. --

, -, -

. ,

, . , , -

, . , , -

, - -, - -

, : ( -

, ); ( , , ); ( -

, ); - ( , , ). -

, - « – »,

. -: , -

, -, , -

.

117 Giddens A. The Nation – State and Violence. – Cambridge, 1985. 118 . . – , 1993. 119 Thelen K., Steinmo S. Historical Institutionalism in Comparative Politics. // Structu-

ring Politics (Ed. By S. Steinmo, K. Thelen, F. Iongstreth). – Cambridge, 1992.

115

« – » , , -

, , , . -

--

, ( ) – -, , – -

. , , , -

, -.

, --

, 120. ,

, ,

. -, , –

, , . – -

, . 121:

, , -,

; , , -

, , ,

; ,

, -, , ;

120 , . . – , 1997, .165. 121 . Saca V. Interese politice i rela ii politice: dimensiuni

tranzitorii. – Chi in u, 2001, p.126-149.

116

, . , -,

, ; , , .

– , , -

. ,

, , .

, , . , -

( ) , ,

, .

, , -, , -

, -, ,

. , ., -

, -.

, -

. ( , , , .)

-, , ,

, . --.

, , , -,

, . , -, , -

117

, , , -

. -

, , , .

( ) - -

, -, ( ),

, , . , -

, -. , -

, -; ( -

) ; , ;

.

, , -

, , -

, , , , . , , ,

, . (input), -

, (output) . output

input- , , , . , -

( ), , .

, -, , -

( , , ) - ( ).

118

-

( ), , -

. ,

-, -

, , . -

.

, -

( ), -, , -

. ( , , , ) , -

, , -,

, , - ( ).

: , -, ; , -

; -

; -

, -;

, -, ;

, , ( -), , -

, ;

119

, -

. -, , -

, ;

( ), .

; -

( , ), ,

, , .

--

. , ,

, .

-»122.

, ,

, , , -, . -

, -

, , .

, -

. , -, , -

122 ., ., ., . -

. . – , 2002, .182.

120

, -, ,

. , , -, , -

( , ), -. ,

, -

. : -

-, ;

--

, , , -

, , , ; , -

, , ;

, ,

; -

, , . -

, -

-.

121

RENOVAREA VALORILOR IDEOLOGICE ÎN CON TIIN A POLITIC A SOCIET II DE TRANZI IE

Ion SANDU

Republica Moldova, Chi in u, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Rela ii Interna ionale,

tiin e Politice i Administrative, Catedra Politologie,

Doctor, profesor

Rodica SANDU Republica Moldova, Chi in u,

Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Rela ii Interna ionale,

tiin e Politice i Administrative, Catedra Politologie,

Magistrand

Authors in the article reflect the process of renovation of ideological values in the political consciousness of the society of the Republic of Moldova, which is being in a stage of transition from the totalitarism to the democracy. The authors, in conclusion, establish that the statement of the ideological plu-ralism grounds a democratic political consciousness, which influences the re-interpretation of the ideological values with the function of moderator of the political system.

Con tiin a politic are o importan deosebit , mai ales în perioada de

trecere de la un sistem totalitar la unul democratic. Activitatea institu iilor po-litice progresiste la aceast etap este axat pe crearea unui nou sistem politic. Dar acest proces, dup cum ne demonstreaz realitatea, este destul de compli-cat, i în virtutea unui ir de factori de ordin subiectiv i obiectiv el se desf -oar neuniform i contradictoriu, g sindu- i o reflectare direct i în con inu-

tul con tiin ei politice. Înainte de a analiza con inutul con tiin ei politice în etapa de tranzi ie a

societ iii, e necesar s caracteriz m con tiin a politic totalitar , ideologia to-talitar , care i-a l sat amprenta asupra form rii con tiin ei politice noi.

Apari ia totalitarismului a fost facilitat de o serie de factori, ansamblul rora a creat condi ii necesare instituirii fenomenului în cauz ca sistem.

122

Ace ti factori reprezint condi iile concret istorice ale dezvolt rii comunit ii umane, tradi iile acesteia; caracterul na ional; nivelul culturii; viziunea lideri-lor politici care s-au aflat în fruntea mi rilor sociale, precum i scopurile i sarcinile lor; influen a extern .

Factorul uman este îns acel factor determinant al na terii rela iilor de putere totalitare, deoarece în profunzimile firii omului i societ ii se afl se-min e atît ale totalitarismului cît i ale democra iei. Nici un regim nu se spriji-

doar pe for , ci într-o oarecare m sur se bazeaz pe particularit ile psi-hologice ale supu ilor. Stabilitatea intern a sistemului este asigurat de con-cordan a con tiin ei maselor cu particularit ile fundamentale ale organiz rii societ ii. Statul totalitar se sprijin pe oameni cu un tip de con tiin bine de-finit, îi sus ine pe ace tea i îi stimuleaz . În acela i timp îi demasc i îi nimi-ce te pe cei cu o structur a personalit ii contrar modelului dorit. Tipul tota-litarist de con tiin nu trebuie confundat cu ceva nedezvoltat i imatur: e un sistem complet, necontradictoriu i stabil, cu logica sa intern i mecanismele sale de autoreglare.

Con tiin a politic totalitar fiind înconjurat de cultul personalit ii, de puterea mistifica iei, de mitologie îi permite omului s r mîn orb în fa a evi-den ei îns i i s cread în incredibil. Acest tip de con tiin aminte te în multe privin e de con tiin a copilului, dar spre deosebire de con tiin a infanti-

, care descoper treptat realitatea, con tiin a totalitarist e complet rupt de realitate i nu poart în sine nici o posibilitate de schimbare123.

Imaginea pe care o are con tiin a politic totalitarist despre lume impli- reprezent ri specifice ale cauzalit ii, ale naturii lucrurilor, ale timpului,

omului. Oferind avantaje psihologice substan iale, fiind drumul cel mai scurt spre fericire în condi iile de existen , mitologia totalitarist e acceptat de bu-

voie i chiar cu recuno tin . În con tiin a totalitarist trecutul are un înce-put precis, marcat de venirea la putere a regimului în vigoare. Viitorul, dimpo-triv , e nedefinit i nesfîr it de îndep rtat124. Datorit transpunerii în viitor, e-lurile îndep rtate i planurile irealizabile îmbin idealurile de progres social cu o realitate osificat .

Con tiin a totalitar în R.S.S.Moldoveneasc s-a format prin propagarea ideologiei totalitare, care în cadrul institu ionaliz rii rela ilor de putere sovie-tice, îndeplinea rolul de instrument al mobiliz rii maselor. Caracterul i esen a

123 Gozman V., Etkind A. De la cultul puterii la puterea oamenilor. Psihologia con ti-

in ei politice. – Bucure ti, 1990, p.15 124 . . // , 1991, 3,

.55

123

ideologiei totalitare prevedeau influen a simultan atît asupra p turilor largi sociale, s race i lumpenproletalizate, cît i asupra opozi iei conservative i negativ dispuse fa de noul regim. În acest scop ea justifica i utiliza violen a promovat de c tre doctrina marxist a socialismului fa de „nonconfor-mi ti”. Astfel represiunile ideologice i fizice au devenit principalele metode de tratare a membrilor societ ii. Ideologia de tip totalitar este chemat s di-rec ioneze masele într-un unic torent spre „viitorul luminos”.

Rolul i importan a ideologiei în procesul instaur rii i consolid rii pute-rii comuniste în RSSM pot fi examinate în cadrul a dou etape conven ional desemnate: prima – cînd ideologia supline te func ia de mediator activ între societate i putere, fiind veriga de conexiune între partidul-putere i popor, tot-odat apar inîndu-i rolul de reprimare a stresului social în perioada de adaptare a oamenilor la noul regim politic; a doua – cînd ea reprezint nu doar una din formele domina iei comuniste, ci i unul din factorii determinan i ai sistemului politc, sub influen a c ruia societatea devine ideologic în esen 125.

La fel de important pentru perioada institu ionaliz rii regimului totalitar sovietic în Moldova era i standardizarea con tiin ei politice a oamenilor, cre-area mecanismului de manipulare a ei. În decursul acestui proces au fost serios discreditate tradi iile na ionale, cultural-istorice, adic toate leg turile incluse în conceptul de „societate civil ”; au fost extrem de ideologizate cultura i arta (numit na ional dup form i socialist dup con inut), întreaga via soci-al , public i privat , con tiin a social-politic a R.S.S.M. fiind de fapt lum-penproletarizat 126.

rile cu un trecut totalitar nu pot omite perioada de tranzi ie caracteriza- prin democratizarea pe etape a tuturor laturilor vie ii. În perioada de trecere

de la totalitarism la democratism se acord o mare importan nu doar factoru-lui obiectiv dar i a celui subiectiv, care la aceast etap include mai întîi de toate, capacitatea maselor de a se adapta în noile condi ii, tr turile cognitive i emo ionale ale con tiin ei politice lor, precum i calit ile volitive i în elep-

ciunea, abilitatea clasei conduc toare de a ac iona în situa ii de criz 127. În societ ile de tranzi ie se reg sesc atît tr turi ale sistemului demo-

cratic cît i totalitar. În aceste societ i valorile democratice p trund în profun-zimea con tiin ei maselor i are loc renovarea valorilor ideologice. Dar aceast profunzime nu poate fi atins în etapa de tranzi ie i dep i capacit ile reale 125 Beniuc V. Institu ionalizarea puterii politice totalitare în Moldova postbelic . –

Chi in u, 1998, p.139. 126 Ibidem, p.192 127 . . // -

, 1992, 4, .14

124

ale societ ii date de a asimila noi proceduri i norme. Aceste capacit i sunt legate direct de particularit ile culturii politice na ionale i calitatea con tiin-ei politice a elitelor i a maselor. Iar masele, sunt supuse în societ ile de tran-

zi ie unui dinamism specific. În rile cu un trecut totalitar nu prea îndep rtat pericolul influen ei unei

ideologii devastatoare este destul de mare, deoarece lipsa în rîndul popula iei a unei culturi democratice, a orient rilor stabile spre valori general-umane, men-talitatea posttotalitar a maselor pot duce la influen a oamenilor din partea unor noi ideologii cu caracter na ionalist i religios-extremist128.

Cercet rile sociologice demonstreaz nivelul sc zut de informare a p ii principale a popula iei despre evenimentele politice, nepreg tirea ei la activi-tatea politic , atitudinea negativ fa de politic în general. Acestea stau la baz paradigmei comportamentale specifice în cadrul c reia omul, persoana se afl în afara sferei politice, se consider a fi liber. Deaceea libertatea de la po-litic se identific cu libertatea ca atare129.

Dup cum s-a men ionat anterior, caracteristica principal a con tiin ei poliice de mas este existen a a dou sisteme opuse de valori: totalitare i de-mocratice. Dac dominarea ideologiei este un indicator al statului ideocratic, a regimului totalitar, atunci apare întrebarea: care este rolul ideologiei în statul democratic? Politologii occidentali men ioneaz dou forme de manifestare a acestui rol. La acestea se refer caracterul privelegiat al interac iunii individu-alului i colectivului în sfera politic i explicarea lumii în mod diferit de cel al tiin ei130.

Caracterizînd ideologia, de obicei ne referim la existen a a a numitor poli individuali i colectivi. Polul individual este caracterizat prin dou mo-mente. În primul rînd, fiecare individ posed într-o oarecare m sur capacita-tea de a elabora un fel de ideologie proprie, individual . Cea mai extrem ma-nifestare a acesteia este narcisismul, o supraapreciere a for elor proprii. Este evident c ideologia individual nu are leg tura cu politica. Deseori ea se con-centreaz în jurul problemelor personale i cotidiene.

În leg tur cu polul colectiv al ideologiei, în rela ie cu fiecare individ în parte ideologia se manifest ca realitate extern . Ea exist pentru majoritatea oamenilor (în afar de creatorii ideologiei date) ca o realitate cu scopuri, prin-cipii i valori date. Se prezint într-o form logic , coerent , ceea ce îi confe- 128 . . // , .12, 1992,

3, .8 129 . . // , 1993, 5,

.136 130 . . – , 1996, .11

125

unele elemente ale puterii i suprema iei. În aceasta i const atrac ia mira-culoas a idelogiei pentru adep ii ei.

Acest tip de ideologie are un rol important în sfera politic , rol ce se ex-prim prin faptul c pe „teritoriul” ei are loc fuziunea ori conjunc ia tendin-elor i credin elor individuale cu exprim rile în form colectiv . Pe baza ide-

ologiei, care reflect gîndirea colectiv a oamenilor se formeaz grupul, secte, partide, grupuri de presiune .a.

Ideologia poart i un caracter global, dar exist doar cu ajutorul i prin intermediul con tiin ei individuale dar aceasta nu înseamn c se poate subap-recia rolul polului colectiv. Anume cu ajutorul lui interesele individuale i de grup cap caracter general care este consolidat în opinia public i stimulea-

activitatea social-politic a popula iei. Totodat nu trebuie de hiperbolizat importan a polului colectiv al ideologiei: exagerarea con inutului de grup a re-prezent rilor ideologice, de regul duce la pierderea atractivit ii intelectuale a ideologiei i poate distruge forma cultural ca manifestare spiritual specific . În acest sens, pentru ideologie sunt mai importante acele cuno tin e spirituale care fac leg tura între reprezent rile politice a cet enilor cu activitatea lor practic care motiveaz influen a la trecerea personalit ii la fome politice de comportament.

Într-un sistem politic democratic statul pluralist accept cele mai diverse orient ri ideologice i feluri de activitate. El recunoa te dreptul egal la exis-ten a ideologiilor curente, cu condi ia accept rii din partea acestora a reguli-lor i principiilor generale. Pluralismul ideologiilor este reglementat de un me-canism special care nu permite destabilizarea sistemului, pericolul haosului,

zboaie civile .a. dar faciliteaz dezvoltarea for elor intelectuale ale sistemu-lui i mi rile spre progres.131

Capacitatea oamenilor de a gîndi diferit este cea mai principal calitate a omenirii, o surs continu de noi cuno tin e i descoperiri. Pluralismul ideolo-gic reprezint o form natural , obi nuit a gîndirii diferite a omenirii, f ca-re este indispensabil o dezvoltare a societ ii. Pluralismul ideologic i-a de-monstrat eficien a i atuurile sale în compara ie cu monoideologia în via a po-litic real a multor state. La aceste avantaje se refer :

a) extinderea limitelor libert ii individuale în sfera con tiin ei i gîn-dirii, existen a posibilit ilor alegerii ideilor i valorilor, ob inerea unui scop clar con tientizat a propriei vie i, formarea propriei concep ii despre lume;

131 . ” ” -

”. // , 1997, 4, .82

126

b) concentrarea aten iei asupra cerin elor spirituale ale oamenilor, trans-ferul intereselor ideologice din via a exterioar în cea interioar a persoanei, spre activitatea îndreptat spre sine însu i, pe autorealizarea capacit ilor pro-prii;

c) intensificarea rela iei ideologiei cu tiin a, deoarece aceasta trebuie s înfrunte concuren a pe pia a ideologiilor deschise, de aici i renovarea ei per-manent în corespundere cu realitatea politic aflat în schimbare;

d) reducerea posibilit ii transform rii ideologiilor-utopii la nivelul poli-ticii de stat.

În cadrul pluralismului ideologic nu este exclus posibilitatea ca o ideo-logie s fie mai superioar celorlalte, dar aceast ideologie prioritar trebuie

i confirme situa ia în cadrul luptei concuren iale cu alte ideologii. Ba chiar mai mult decît atît, confirmarea ei pe pozi ia de ideologie-hegemon nu trebuie

înl ture ansele de aspirare la aceast pozi ie a celorlalte ideologii132. În sis-temele democratice pluralismul ideologic cunoa te anumite limite care sunt necesare pentru ap rarea democra iei de c tre ideologiile politizate, autodist-rug toare, i mitologizate. Pluralismul ideologic nu este permis de cineva i nu este introdus cu ajutorul unor legi, este un fenomen natural, organic al siste-mului democratic care manifest stabilitate în fa a tendin elor extremiste. Toa-te acestea, nu au loc în mod automat, multe depind de aceea decît de cointere-sa i sunt cet enii în elaborarea mecanismului democratic de primire a decizii-lor politice i de asumarea responsabilit ilor pentru realizarea lor împreun cu organele statale corespunz toare.133

Pluralismul ideologic autentic este imposibil f o societate civil matu-, o cultur politic dezvoltat i existen a efectiv a mecanismului de drept.

În societ ile de tranzi ie trecerea de la o monoideologie la pluralismul ideolo-gic necesit o perioad lung de timp. Spectrul ideologic aici se caracterizeaz prin trecerea de la modelul ideatico-politic de reformare a societ ii bipolar (totalitarist-democrat) i confrunta ional la multipolaritate i consens.

Divizarea, fragmentarea societ ii conform valorilor esen iale nu poate fi dep it cu ajutorul legilor i deciziilor politice. În acest caz înc nu exist premise reale pentru crearea unei ideologii integrative. Se cere aprecierea cri-tic i încercarea de a impune societ ii o ideologie universal . Totodat nu trebuie s confund m ideologia de stat cu procesul utiliz rii ideologiei în poli-tica statal . Elita conduc toare se bazeaz pe o ideologie, dar ea poate utiliza

132 . . .129 133 . ? // , 1991, 2, .23

127

i alte ideologii în dependen de situa ia creat 134. Nici într-un stat democratic nu exist ideologie statal .

Altceva este ideea general-na onal i idealul social care indic direc ia dezvolt rii na iunii, determin valorile, ce sunt acceptate de marea majoritate. Lipsa acestora în societ ile de tranzi ie creaz mari dificult i doarece nea-vînd o orientare în form de valori i idealuri general-na ionale, valorile ce se formeaz în cadrul maselor sunt dificil de identificat cu interesele na ionale ale statului în general: fapt care în mod automat împiedic la determinarea scopurilor i mijloacelor de realizare a politicii interne i externe, în special în cazul Republicii Moldova.

Pentru trecerea de la monoideologie la pluralismul ideologic autentic în societ ile de tranzi ie postcomuniste este necesar elaborarea i implementa-rea procedurilor i normelor de introducere a discursului larg a spiritului to-leran ei dar nu a confrunt rii. Trecerea la sistemul democratic este înso it de pluralismul intereselor, ceea ce exlude crearea unei ideologii ce ar fi acceptat de to i.135 Pluralismul ideologic, la rîndul s u presupune existen a ideii unifi-catoare, ce ar include a a valori ca „dreptate social ”, „calitate i demnitate personal ”, „cet enie”

Dac e s ne referim concret la cazul Republicii Moldova în plan ideolo-gic, atunci observ m c cu diverse ocazii s-a invocat argumentul lipsei unei ideologii de stat. Aceast „regretabil absen ” fiind tratat de c tre mul i po-liticieni locali drept cauz major a tuturor actualelor noastre dificult i. i re-spectiv, ideea c ut rii unei ideologii de stat a devenit una din sarcinile princi-pale ale Real Politicului autohton. Aceasta are loc, de i Constitu ia Republicii Moldova stipuleaz clar prin art. 5(2) c „nici o ideologie nu poate fi instituit ca ideologie oficial a statului”.

Istoria evenimentelor de dup 1991 a fost, din p cate, de natur s ali-menteze str duin ele curentului ideologist pentru a produce multrîvnita integ-rare politic i psihologic a tuturor cet enilor Republici Moldova „într-un tot unitar i indivizibil”.Oricum, în societate continu s domine conflictele et-nice, sociale i politice, ceea ce constituie un factor îngrijor tor pentru stabili-tatea intern a noului stat moldovean136.

Un argument de prim rang în discursul politic contemporan al celor ce sus in necesitatea unei ideologii de stat este c , democra ia în Republica Mol- 134 . . //

, 1991, 3, .79 135 . . . .66 136 Sergentu O. Republica Moldova – periferia unei ideologii imperiale. // “Democra-

ia”, 21, 2002, aprilie, p.7

128

dova se deosebe te de natura democra iilor occidentale. De aceea i elemente-le sale constitutive, reprezentînd principiile formative ale unei democra ii (li-bert ile i drepturile omului, garan iile constitu ionale acordate propriet ii private sau dreptul la via ) trebuie s se deosebeasc de cele occidentale, de-oarece suntem cu to ii „produsul vechiului sistem”, mo tenim mentalit i i obiceiuri colective, specifice, care trebuie luate în calcul de c tre noile elite politice. Numeroasele ocuri sociale i politice de dup 1991 ne-au obi nuit s accept m neadev rul „caracterului specific al democra iei postcomuniste” i implicit, s adeverim printr-o predic ie creativ formarea standardelor duble în evaluarea propriei noastre abilit i individuale, c uzi i de convingerea c Aici este altfel decît Acolo. Adic , Aici în Moldova, democra iile occidentale trebuie adaptate „coloritului local”. Fiindc Acolo – exist o maturitate politi-

a civiliza iei, iar Aici – o civiliza ie apolitic paternalist 137. Astfel, în urma alegerilor (parlamentare din februarie 1994, locale din

aprilie 1995 sau preziden iale din noiembrie 1996, parlamentare din 1998) noii adaptori ai acestei democra ii, unii dintre ei au promis crearea unei ideologii de stat, capabile s men in neîntinat „necesitatea noastr primordial de uni-tate i consens social”. Este necesar de subliniat specificul acestei „ideologii de stat” în Republica Moldova, în care b liile pentru identitatea na ional a popula iei autohtone reprezint tot atîtea anse electorale pentru o protipedan-

anistoric , cosmopolit , înclinat s cread c poate „f uri” na ionalit i cu buldozerul aparatului de stat138.

O societate paternalist , întemeiat pe o ideologie de stat, dore te s r -mîn în istorie drept unitatea ideal de m sur a criteriilor de valoare, un principiu de organizare a institu iilor i rela iilor sociale, obiectiv final în jurul

ruia se îmbulze te popula ia. Într-un asemenea stat, institu iile de in privile-giul unor moravuri în epenite, dorind s reprezinte popula ia în raport cu ade-

rurile în ultim instan , iar puterea este legitimat s aplice voin a sa de stat în pofida oric rei rezisten e, fiindc represiunea este, într-un fel m rturia indi-rect a rezisten ei. O putere paternalist dore te s organizeze societatea în ju-rul unui stat birocratic, supercentralizat, doritor s i asume noi roluri i func-ii care in deja de cîmpul intim al individului.

Aceast c utare febril a unei ideologii de stat poate fi examinat într-o dubl ipostaz : a) ca reflex mental care asociaz tema „statalit ii moldove-ne ti” unor structuri de aplicare a unanimit ii i obligativit ii, spiritul de mo-bilizare total ; b) ca anti-reac ie violent împotriva valorilor liberale. La ni-

137 Munteanu I. Totalitarismul de lîng noi. // Arena politicii, 5, 1996, p.9 138 Ibidem

129

velul discursului politic, tema ideologiei de stat este vehiculat mai ales de o parte a nomenclaturii de stat, a for elor de extrem stîng i a cîtorva grupuri „patriotice”. Unul dintre primii care au pledat pentru elaborarea unei „ideolo-gii de stat” a fost Victor Pu ca argumentînd necesitatea acesteia prin faptul

, de altminteri, statul se va risipi în curente polarizate i adverse139. Partidul Democrat Agrar din Moldova enun a chiar din primele sale de-

clara ii, printre principalele teze politice de program i necesitatea adopt rii unei ideologii de stat în Republica Moldova. Ziarul socialist „Dreptate” (august 1994) formula tezele de baz ale ideolgiei de stat – moldovenismul, cu tr tura caracteristic – interna ionalismul s u (într-un stat populat cu peste 100 de na ionalit i), la care se adaug i alte elemente distincte ca: tenta ia matricial c tre cultura rus , protec ionismul i dezvoltarea prioritar a poten-ialului spiritual i economic local, dev lm ia i respingerea categoric a ex-

ploat rii boiere ti140. În acest scop au fost organizate unele seminare în repub-lic pentru popularizarea ideologiei de stat la nivelul maselor largi, s-a încer-cat modificarea denumirii obiectului ce ine de predarea istoriei neamului .a. În campania electoral din 1996 Petru Lucinschi afirma c „exist m deja de cinci ani, neavînd înc o ideologie de stat integral , care s-ar sprijini pe patrio-tism, stabilitate, pe principiile societ ii civile, ap rarea drepturilor omului, de-zvoltarea bazelor unei vie i na ionale”141. Aceast atitudine continu s predo-mine pîn în prezent, absen a unei ideologii de stat motivînd lipsa progresului politico-social, ceea ce de fapt este o logic absurd .

Tranzi ia anevoioas la rela iile de pia , criza economico-social i cea a puterii, precum i experien a modest a Republicii Moldova au demonstrat c

o idee na ional , f orientarea poporului spre un model de dezvoltare es-te imposibil trecerea la o democra ie.

În literatura de specialitate acest fenomen este denumit drept lipsa unei formule politice, a unei concep ii de ac iune politic , o doctrin economico-politic , concept nou de dezvoltare, idee na ional , ideologia na ional sau de stat, model sau curs de dezvoltare a societ ii. În pofida faptului c ace ti ter-meni nu sunt identici, mul i autori îi utilizeaz într-un sens i context foarte asem tor. Cel mai adecvat din punctul nostru de vedere este îns termenul „idee na ional ” în elegînd sub acesta un sistem coerent de idei, principii i orient ri valorice recunoscute de stat i su inute de cet eni în activitatea so-

139 “Moldovanul”, 1993, 2. 140 Ideologia moldovenismului – baza integrit ii i independen ei statului. // “Drepta-

te”, 1994, august. 141 «Moldova Suveran ”, 1996, 14 noiembrie.

130

cial-economic , politic i spiritual . Ideea na ional determin priorit ile sta-tului în dezvoltarea societ ii.

Noi avem nevoie de o idee na ional , dar nu de o ideologie de stat, deoa-rece în esen a sa, ideologia de stat reprezint o form de tiranie exterioar care poate s anuleze orice idee de progres moral i politic. În prezent e necesar ideea comunit ii intereselor tuturor cet enilor rii, indiferent de apartenen a lor na ional i social . Iar interesul comun const în ie irea din criz , în re-na terea i prop irea societ ii. Printre priorit ile na ionale trebuie s figure-ze i ideea reîntregirii rii, coeziunii i solidarit ii sociale. Pare paradoxal, dar în to i anii de independen a rii noastre nici o elit politic nu a fost în stare s elaboreze o formul politic care s consolideze societatea. Lipsa ace-steia provoc tensionarea social interetnic , separatismul.

La etapa actual societ ile din spa iul ex-sovietic trec printr-un proces complicat de înlocuire a paradigmei valorice: con tiin a de mas se elibereaz de vechiul sistem de valori. Vacuumul de valori se împline te nu doar numai cu valori democratice ci i cu vulgarisme ale anticulturii, ceea ce duce la dezu-manizarea con tiin ei. Pentru etapa de tranzi ie, în dezvoltarea societ ii prin-cipal a devenit contradic ia dintre valorile ei tradi ionale i valorile în forma-re, adecvate democra iei. Astfel, cînd în sfera economic au început s se afir-me diverse forme de proprietate, au ap rut o serie de interese politice noi, ma-sele treptat au început s con tientizeze c nu trebuie s a tepte de la stat ace-ea ce el nu mai e în stare s le dea. Drept una dintre valorile con tiin ei de ma-

a început s se afirme libertatea, în eleas mai întîi de toate, ca posibilitate pentru a- i alege sfera de activitate de sine st tor. Concomitent, în condi iile dezvolt rii instabile a sistemului economic de tranzi ie, se adînce te polariza-rea con tiin ei politice a for elor sociale.

În prezent devine actual problema dac con tiin a politic este adecvat problemelor ce stau în fa a societ ii, condi ie în care în mare m sur determi-

posibilitatea alegerii optimale a orient rii politice, a comportamentului ele-ctoral, asigur eficacitatea politic a institutului alegerilor în ansamblu142. Fap-tul c actualmente con tiin a politic de mas se formeaz cu preponderen sub influen a mijloacelor mass-media poate fi considerat ca o expresie a pro-cesului de modernizare ce se deruleaz în republic , proces ce conduce la de-str marea sistemului precedent de identificare i de autoidentificare, la inten-sificarea procesului de masificare a con tiin ei de grup.

142 Pascaru A. Trecutul totalitarist prin prisma viitorului prezent. // Impactul trecutului

totalitar asupra noilor democra ii din Europa Central i de Est (simpozion interna-ional ). – Chi in u, 1-2 iulie 1999, p.208

131

Aceste circumstan e pun problema dac în structura con tiin ei politice fiin ez sau nu astfel de componente care reflect rela iile de putere. Devine deosebit de actual în prezent întrebarea dac în con tiin a politic multiplele sale niveluri, e posibil în principiu, constituirea unui mecanism care s reflec-te specificul rela iilor politice f ca îns i rezultatele acestei reflect ri - com-ponentele nivelului teoretic (no iuni, idei, principii) s fie înlocuite cu ele-mente ale nivelului cotidian (emo ii, dispozi ii, opinii). Aceast întrebare este foarte actual în cazul Republicii Moldova.

La analiza con tiin ei politice a societ ii contemporane este productiv structurarea acesteia dup subiec ii sau purt torii ei, ceea ce ne permite s evi-den iem nivelul con tiin ei de mas i cel al con tiin ei elitare. Aceast delimi-tare ajut la eviden ierea spectrului larg de rela ii dintre subiectul principal al reformei, adic elita politic i masele largi ale popula iei. În contradic iile dintre con tiin a de mas i cea elitar se întrevede o tendin productiv : la nivelul con tiin ei de mas exist poten ialul p str rii identit ii general na-ionale (etatiste), în timp ce vectorul dominant al evolu iei con tiin ei elitei are

un caracter corporativ sau de clan. Pe de alt parte, la nivel de mas al con -tiin ei politice de mas se men ine necesitatea reglement rii paternaliste i controlul de c tre stat, în timp ce grupurile de elit se opun acestor tendin e143.

Ritmul dezvolt rii con tiin ei politice este în dependen direct de struc-tura social , iar baza social a sistemului politic din ara noastr o constituie majoritatea pauperizat , care foarte u or este influen at de ideile radicalismu-lui de stînga i a extremismului. i aceast situa ie exercit un impact negativ asupra con tiin ei politice. La prima etap a regimului posttotalitar, în Repub-lica Moldova doar o mic parte a popula iei manifest interes fa de eveni-mentele politice i este încadrat activ în transform rile social-politice i eco-nomice. Acest fapt ne demonstreaz c în con tiin a lor politic au loc schim-

ri radicale: s-a format o nou viziune vizavi de esen a i perspectiva dezvol-rii societ ii. Îns în con tiin a politic a majorit ii continu s predomine

elemente ce zeific puterea elitei politice. În societatea moldoveneasc se ma-nifest specificul con tiin ei politice de tranzi ie prin diferen ierea social care aprofundeaz instabilitatea economic , politic , criza de valori i în plan ideo-logic, excluderea majorit ii popula iei din procesele politice ce se desf oar în societate; predominarea analfabetismului politic i juridic; dezam girea i neîncrederea fa de organele puterii; r spîndirea pe larg a concep iilor egalis-te, etc. Con inutul i nivelul con tiin ei politice este determinat i de gradul de

143 . . // , 1991,

2, .10

132

dezvoltare a libert ilor democratice din societate. Procesul de constituire a si-stemului politic democratic se desf oar în condi iile unei discordan e socia-le, a lipsei tradi iilor democratice i a celor mai elementare cuno tin e teoreti-ce cu privire la via a politic . Ace ti factori exercit influen negativ asupra evolu iei con tiin ei politice a societ ii.

Con tiin a politic a societ ii noastre necesit unele condi ii indispensa-bile pentru a se forma i dezvolta i anume pluralismul ideologic, odat cu de-mocratizarea valorilor ideologice refulate în incon tient, doar în acest caz pu-tem vorbi despre un mecanism eficient de func ionare a sistemului democratic, de afirmare a cet eanului în plan social-politic. În Republica Moldova acest mecanism de reglementare a vie ii democratice, o con tiin politic civic ac-tiv i afirmarea unui pluralism ideologic se afl la etapa incipient fiind intr-o oarecare m sur influen at de factori atît de ordin obiectiv cît i subiectiv, cre-area societ ii civile reprezentînd un element primordial în acest proces. Crea-rea condi iilor de afirmare a pluralismului ideologic în Republica Moldova constituie suportul, baza dezvolt rii unei con tiin e politice adecvate, în spirit democratic. În esen , aceste dou elemente se manifest într-o conexiune evi-dent , iar renovarea valorilor ideologice se poate afirma doar în situa ia unei con tiin e politice civice i a unui pluralism ideologic.

:

,

,

--

. , -, -

.

133

, ( , -

, .), , -. , ,

-

, , , -.

, , . -

. -

. -,

, -. , -

, -

, -.

, , -

, . -

, -,

, , --

, -. ,

-,

. ,

, ,

.

134

, , -

. , 1917 -

90- . --

. . , . -

, ,

, , , . " -

" : - 1917-1933 . - -

; - 1933 . – 40- – ; - 60- – 70- – ; - 70- – 90- – .

, , , , , -

, – --

144. " " -.

, -, -

: , , , . -

, -. ,

, , , , -

, , -.

, ( ) -

144 . . // – :

, , , 2001, 6, .79.

135

, . ,

. -, , : (

, , -, ,

, .) -.

. ,

, , , -, , -

, -. -

, --

. , -. , , , -

.

-.

1989 ., 1991 . , -

. -: -

-, , -

. -

. , ,

. -,

, , . , -

, , . , , ,

136

. , --

. : 1992 .

.

, ---

, -,

. , -

. ,

, , .

, -

. --

. , -

, , -

, . -

: , -, -

. , ,

, -.

: - , -

; - -

, -;

137

- -.

. -, ,

. -

. , , -, , -

.

. , -, ,

, . ,

. --

, , , -

. , , ,

, -, . ,

, , 90- -,

, , -. -

, , , , -

, -,

. , -

, -.

, , , , --

,

138

145. ,

-146.

. -

: " ", " -", 90- , ,

.

, , .

, --

. , .

, -, -.

, . -

, , -

. ,

, -, -

, , .

, -, -

. , , -

. , -, , -

145

. // , 2000, 6, .36. 146 . – , 2000, .5.

139

, , -, .

-. -

, -,

, , , -.

,

- - -

. , -, ,

. , -

, , -. , -

. , -

. , -, .

-. -

, , -, ,

, -.

-

, , – -, , -

, ,

. , -

, , -, -

, , -

140

, , , -, . -

-, -

, ,

. , -

, -. , , -

, . -, , -

,

. , – , -

, . , , ,

. ,

( , , , ), -, , -

, -.

-, , -

; « », , , . -

. -.

-, -

, -, -

, -.

- . . -

, , -

141

. , , -

. -, , , -

, , , .

, , -,

, , 147.

--

, -, . ,

, :

1993-1995 . – -: -

, , ; – , -, .

1996-1997 . – -: -

; -

. , " ", -

, -.

, -, – -

– , 148. -

,

147 . . // , 2000, 7, .58. 148 .

// . . 18, 2001, 1, .78.

142

-.

, ,

, . : -

, , , , -, . -

-149.

,

,

. .

1. -.

XXI

-.

-, -

â

– ,

, -.

-. -

,

.

-. -

.

149 ., . . – , 1999,

.332.

143

– --

--

-.

-

. -, , .

– --

.

-.

– -

, .

-.

, -

-.

, , , ,

, , , -, .

, -, -

-, , , , ,

, , . . , -

-, -

. -,

144

, , , .150

, , -

, . -

. , , . , XXI

-, -

.

. : -

. // Analele tiin ifice ale USM. Vol. III. – Chi in u, 2002.

. . // 2000, 7. ., . . . – ,

1999.

. // , 2000, 6. . -

. // . . 18, 2001, 1.

– , 2000. . . // – -

: , , , 2001, 6.

150 . :

. // Analele Stiintifice le USM, Vol. III. - Chi in u, 2002, .243.

145

(2003)

.

,

,

,

1. .

1.1. – -, . «

– »151, .

, , , .

- (25 2003) , -

-, -

, 152. -

« ». « » .

-. C ,

,

151 – . ( -

). // », 2003, 15 .

152 .: . : . // MOLDOSCOPIE (Probleme de

analiz politic ). Partea XXIII. / USM.- Chi in u, 2003.

146

. -.153

, , -

, 19 2003 , 10 :

, -, , -

, , -, ,

« », «For a nou », - «Speran a- »154. , ,

, 155. -,

. -156

. -2003, -

-. , -

2002 ,

153 . . « » . // « »,

2003, 12 .

, . ,

-.

154 « », 2003, 20 . 155 , , « -

» ( ). , -, « » . -

. .

156 , , .

« », -

. 14 2003 6 .

147

-, -

(2005) « »157, « », 158. ,

, 159 ( ), , ,

« » ( ).

, , , -

, (2005) . , ( -

« ») , , , -

9 12 160. » -

, , -, -2005 161. -

, , -.

157 (2001) , 6-

« » ( ). .

158 , , , . -

( « »), -. -2001

, -, . -

, « » - 2001 .

159 / .: . -

: . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz po-litic ). Partea XIX. / USM. – Chi in u, 2002, p.23-83.

160 Codul electoral. . / CUANT. – Chi in u, 2003, p.54, 142. 161 , ,

, . ( . TV NIT, 2003, 24 ). , 19

2003 .

148

, , ( , , -

« ») .

, , - ( , ,

...) -.

1.2. -. 12 ,

- 1997 ,

( 2001 ), , . -

33 . a 2002 , 7 .

, , -, -

-2002 ,

, -. 1.3. -

– . -. ,

. – , , , -, -

, - (2005) .

, , , - (1999)

-2001. , , « » , « »,

( -), ( -

.) . -

-

149

, -.

, - « » («

») . -

, , -

. .

1.4. 12.833 47.256 , 3,68 . 898

3.466 , 3,86 -. 11.935 43.790 , 3,67

. 1995 12.652 (11.856 796 )162. 1999 6.954

(6.311 643 -). 5,5 ,

5 -163.

, - 1995 2003 , -

1999 « » 2 . , 1995 2003

-. 1999 -

-. -

2003 1999 .

162 . -

. // MOLDOSCOPIE ). VII. / . – , 1995,

.179-180. 163 ., . -

. // MOL-DOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XII. / USM. – Chi in u, 1999, p.122.

150

. -1995 60,02% 164.

-1999 (58,45%)165. (2003) - 58.66%166.

, -167.

1.5. 2 , 11 - 1544 . 26

, - ( . 1),

19 . 2 -, 8

. : -

« » , - «

»168. -, «Alian a ver-

de», 169. , , -

, -170.

164 Electorala’95. Documente i cifre. / Edi ie a Comisiei Electorale Centrale. – Chi i-

u, TISH, 1995, p.68. 165 .: .

: . // MOLDOSCOPIE (Probleme de ana-liz politic ). Partea XIX. / USM. – Chi in u, 2002, p.71.

166 2003 .

167 .: . : . // MOLDOSCOPIE (Probleme de ana-

liz politic ). Partea XIX. / USM. – Chi in u, 2002, p.70-72. 168 TV NIT, 2003, 24 . 169 « », 2003, 8 170

, , , , ». , -

.

151

11 . , -

, , « », -

, , -, , -

«For a nou », , «Speran a- ».

7 : -, , -

, -, , -

, « ». , , ,

, 171. 1.6. ( .

2-4), . . -

, - 2/3 , -

.172 , , (2003) . -

2-4% 173. , (8,90%), -

(6,35%) , , ,

171 , , -

, .

172 , (IPP), , ,

67 ( . Aprilie 2003. Barometrul de opinie public . Republica Moldova. / IPP. – Chi in u, 2003, p.52).

173 , , -

( . Bo an I. Alegerile locale – primele concluzii. 28 mai 2003. // www.e-democracy.md)

152

-2005. .

- «Moldova noastr » .

. , ,

-2005 ( ) XVI .

«Moldova noastr »

, , ( - 6%) ( )

( , ).

, .

- -.

, , ,

6- . , - 1998 ,

(2001) , ,

-2001. , « -» , ,

174. « /

» -. ,

-2005 . . ,

, , 174 -

, - « » -

, 10 -.

153

: , – . « -

» . , -

, -

. , , -.

1.7. - 7 , 2 9

. -:

- 25 (43,5%); «Moldova noastr » - 14 (25,29%); -

– 8 (14,87%), - « » - 1 (3,1%); -

– 1 (2,81%); / – 1 (2,96%), 1 -

– ( ).

175. 8 -

, 6 2 . -

-2003 « ». 1995 ,

(50%) . 1999 : - 41,62% 176.

. 2003 -, .

, 23 2003 , , : -

, 175

2003 . 176 (1999) : ,

1/3 . - 2003 .

154

, . , 2 -

– 8 2003 , . --

5. -

, . - « -

», . -. -

-: -

, .

2. 2.1. .

. . -. ,

-. ,

177. , -, , .

, -

: , , -, .

.

-. :

-. : -

-, -

. , ,

177 ,

( ) ( ). , - .

155

. , . -

-2003. , , .

, : ».

, », « ». , – ,

. , .

, -. -

-.

( « ») ( «Sens»), -

– «Moldova Suveran » « -»178, « 1», -

. -, , -

, . , -

. , , « » , -

« », , , , .

-,

.

178

(10 – 6 2003 ) , « » «Moldov Suveran » - 3.832

, « » - 4.172 -. « » «Moldov Su-

veran » - 12.693 , « » - 15.880 « » « »

( .: Ciu-mac L. Mecanismul influien rii în campania electoral . Teza de magistru. – Chi i-

u, USM, 2003, p.60).

156

, -, .

179. ,

. -, , , -

, , , , « »180. -

, «

» -, « , , » -

. , , -

. , -,

, . , -,

( -),

, . ?

179 , -

. -

, (2001) ( . Jurnal de Chi in u, 2001, 15 februa-

rie). -2003 . .: Hodoroja V. Comunicarea politic : propaganda i publicitatea. Teza de magi-

stru. – Chi in u, USM, 2003. 180 , , -

«Moldova noastr » , ,

« » : « tirile serii», « » -

10 , « » ) «Argument» ( ) - 6 . -

«Teleradio-Moldova» .

157

181 . , -. ,

« , » .

, , . -

, -, , .

? , , -,

. ,

. , -, VIP- -

. « » , , , « -

»182 .

.

. . -

, --

. , , . -

181 « »,

, , . , , -: – -

– ( ). -, ,

1998 2001 , « » . -

, , , .

182 . EURO TV Chi in u, 2003, 25 mai.

158

, . -183.

. , , « -

». , -

. -, , ,

. « -

», , , . , -

. .

, -. -

, . , -, , -

, -.

, --

, -,

, , , -

. ,

- , , -

– -. , -

, , -.

« » ( ), «Antena C». -

183 .

.

159

, , , , . -

, , .

. - 40,8% ,

. , -

, , . , , – -

, -. -

- ,

. , , .

, -,

, , ,

? , , , , « -

» ( ) « » ( ) -. ,

, - – , ,

, . . ,

. , -. -

, , , : -

-. -

« » . , 1996

, -.

160

« -» « nt », «

», , . -, , -

, . , , -

. , 1996 , 28 , -

2003 , - 39-42 (

45-47 ). ( -

, , .) -, , -

, . (« ») , « -

» , ( , -

) . 46,9% , , , .

, 2003 , -

, , , .

, . ,

, .

. ,

(« » – , « » - ) . -

, . . -

. , , (2003) -

, . , (1996) . . -

: - .

161

. -

, -, « » -

. , -.

, -184, -

185. , - « », , , « » -

. --

« ». , « -». .

2.2. . , .

«Moldova noastr » ( ), 6 :

», , -, «Alian a verde», -

, . , .

, , « »,

. , -

, , , . -

184 ,

.

185 , -

-. , -

, ,

, , .

162

, « » -, « », -

, -, , -, ,

, - «

» . . ». -

( , , , , -

, , .), ,

, , -

. -, , -

«R mîn al vostru» «F rficu a lui Urechean»186. ,

( «Antena C», - «Euro TV Chi in u», «Capita-

la», «Capitala- », «Capitala-magazin», «In-fo-prim»187. , -

, -188, : «Timpul», «Accente», «Jurnal

186 .: Cristal O. Rela iile

cu publicul în campania electoral . Teza de magistru. – Chi in u, USM, 2003. 187 -

« », - « ».

188 , « / -

» , . -

, , -

. , ( ), « » ( .

«Flux», 2003, 23 mai).

163

de Chi in u», «S pt mîna», « Plus», « », », « ».

, , - «Moldova noastr », - «Glasul na iunii» ( -

), «Alian a» ( ) .

, , , --

-1999189. , -,

. , - » - -

1999. , « . ». 1999

, : , -

, , 2003 « -» , ,

, ,

. -.

. ( , )

1999 -. ,

, « » -. -

, --

. - « », -

, . ,

,

189 .: ., . (1999)

. // MOLDOSCOPIE (Proble-me de analiz politic ). / USM. – Chi in u, 1999, p.122-153.

164

, « ». -, «

»... -

« ». , -, -

(2001) -,

. , , -, ,

, , -.

, , , -, . , -

, : -

.

, -, -

. , -, -

-.

190. ,

, , -

190 , -

« », -. , -

-. -1999 -

, 1 . -

-2003 . , .

», : - - .

165

, , -, ,

.

. -

. , : ( , -

191), (« 4-6 -»)192, ( -

SA «Apa-canal Chi i-u» )193. « -

»194 . , -

, 70 .195 -? .

, , -. , , ,

-. , , -

.

191 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 23 aprilie. 192 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 1 mai. , -

, ( ), -.

. 193 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 21 mai.

. , -. , -

. 194 . Planul ac iunilor speciale de discreditare a lui Serafim Urechean. // „S pt mî-

na”, 2003, 18 aprilie, p.14,19. « » « », -

. . -, « »

. -. .

Anghel A.. Groparii lui Voronin / Zgardan. // «Timpul», 2003,13 iunie. 195 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 4 iunie.

166

, , ,

« », - , , -.

. -

, 9 , 196.

, -, -

. - 16

197. , , -

, «Circuit electoral» «Euro TV Chi in u», .

-. 8 -

. , ,

« ».

, , , -

. , -

198 « » -. -

. --

. -

, « », -.

196 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 1 mai. 197 AP «Info-prim», banda rom. 2003, 4 iunie. 198 , -

2 . (“Democra-ia”, 2003, 20 mai, etc).

167

-, « » , , .

. . ,

-. .

. , 2003 , 1999 .

2.3. . . -

. . , .

kidnapping- , , , -. -

, , ,

.

(1999) -, -

– . ,

, , ,

. -,

. « », -, -

. , -

, -. -

, -: –

, -. , ,

168

1999 ( , , -» ’90- ) -

. 1999 -,

, , , . . -

, , « »

, 199.

, : -

. -

. , -

, , « ( -)» . , -

« » « / -

», « ». ,

-, -

. , , 200 -

. -, , ,

, , - ,

. : «Stagnare – Urechean, Pr -bu ire – Zgardan, Dezvoltare – Cubreacov” ( – , –

, - ).

199 ,

(IPP), 8 ( . Aprilie 2003. Ba-

rometrul de opinie public . Republica Moldova. / IPP. – Chi in u, 2003, p.50). 200 . «Flux», 2003, 23 mai

169

-, .

. - « , , »

. , --

, ( : « . »; : « – -

»; : « ». - »). 7,80%

, 1999 . , -

-2003 -1999. , -. , -

-, . -

, .

2.4. . , « -

– ». -, , «selfmaking man»,

, . , -

. , .

-. . , -

, , , , ,

. -.

, ,

. , -

, -

170

, -

. . ,

, -, -

. , ( ,

) . , « - – », « », -

, « », -.

. , .

, – -, . , -, .

, , -

, . . . , , , -

, , « » -, ,

. , , , , -

. , , , , -

. , ,

, -. , , - -

. . -.

2.5. , .

2.5.1. . 2.5.2. .

2.5.3. .

171

, . .

. , --

. -

, , -

. « -», .

, , « ». -

? - « » . .

. . -

. , .

2.6. . . .

, . , - «Primarul t u» ( ), -

: . , – !

, , -. -

, , -, ( ).

, - « , ». -

( -?) «Tu meri i o via mai bun , Mihai Severovan» ( : « -

, »). . , ( )

, , -, « -

». ? , ( ) « »?

172

, -. , -

, , , .

, -, VIP- -

. « » , « » -

. , : , 201,

, . .

.

201

, . , « » 2003

. ( . Legea pentru modificarea si completarea Codului Electoral. Nr. 31-XV din 13 februarie 2003. // Monitorul oficial Nr.27-29 din 28 februarie 2003).

173

1.

,

21 2003 202 1 25.12.1998 2 15.01.1999 3 15.01.1999 4 29.01.1999 5 11.02.1999 6 11.02.1999 7

11.02.1999

8 11.02.1999 9 17.02.1999 10 «Speran a- » 17.02.1999 11 17.02.1999 12 17.02.1999 13 20.02.1999 14 20.02.1999 15 20.02.1999 16 «For a nou » 25.02.1999 17 25.02.1999 18 « » 26.02.1999 19 «Alian a verde» 26.02.1999 20 05.03.1999 21 -

12.03.1999

22 05.10.1999 23 05.10.1999 24 « » 12.11.1999 25 17.05.2000 26 « » 18.10.2001

202 « », 2003, 2

174

2.

% %

- 95011 7.67% 92 8.17%

595267 48.07% 615 54.62%

«Moldova Noastr » 247746 20.01% 229 20.34%

- 32198 2.60% 31 2.75%

- 2507 0.20%

110166 8.90% 82 7.28%

"Spe-ran a- " 2227 0.18% 2 0.18%

« - / -

54852 4.43% 36 3.20%

- « -

» 10514 0.85% 3 0.27%

- 961 0.08%

19703 1.59% 13 1.15% 67257 5.43% 23 2.04%

1238409 1126

175

3. ( ) ( -

)

% % -

91109 8.64% 946 8.71%

473532 44.90% 5417 49.88%

«Moldova Noastr » 215807 20.46% 2391 22.02%

- 27934 2.65% 279 2. 57%

- 1951 0.19%

24 0.22%

66966 6.35% 570 5.25%

"Spe-ran a- " 2297 0.22% 19 0.17%

« - / -

49729 4.72% 497 4.58%

- "For a Nou " 162 0.02% 2 0.02%

1814 0.17% 19 0.17%

- « -

» 4557 0.43% 35 0.32%

- 626 0.06% 2

0.02%

19437 1.84% 163 1.50% 19437 9.35% 495 4.56%

1054573 10859

176

4. (2003)

I

II

266 101 367 (41,14%)

«Mol-dova noastra»

102 87 189 (21,19%)

26 46 72 (8,07%) « -

/ -»

13 30 43 (4,82%)

-

6 14 20 (2,24%)

6 12 18 (2,02%)

3 14 17 (1,91%) «Speran-

ta- » 2 1 3 (0,34%)

-

1 2 3 (0,34%)

- 2 2 (0,22%)

- « -

»

- 2 2 (0,22%)

- "For a Nou "

- - -

- - - 76 80 156 (17,49%)

501 391 892 (100,00%)

177

5.

– 25 2003 – 8 2003

I II

, 536.777 555.202 ,

21.858 9.200

558.635 564.402 253.807 262.852

253.783 262.787 % 45,4% 46,6%

249.633 260.953 4.150 1.886

110.817 140.692 % 44,4 53,9

101.370 120.261 % 40,8 46,1

19.901 - % 7,8 -

7.809 - % 3,1 -

4.478 - % 1,8 -

3.158 - % 1,3 -

1.012 - % 0,3 -

485 - % 0,2 -

178

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZ POLITIC )

Partea XXII. ____________________________

Bun de tipar 30.06.2003. formatul 60x84 1/16. Coli de tipar 9,0. Coli editoriale 11,0.

Comanda 84. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial al USM. Str. A.Mateeevici, 60, Chi in u, MD, 2009