Vol. 2.1 Conditii Speciale Contract Management Si Supervizare Oradea - 26.02.2016

8/17/2019 Vol. 2.1 Conditii Speciale Contract Management Si Supervizare Oradea - 26.02.2016

1/150

CAIET DE SARCINI

ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU PREGĂTIREA APLICAȚIEI DE FINANȚARE ȘI A

DOCUMENTAȚIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ

DIN

JUDEȚUL GORJ ÎN PERIOADA 2014-2020

- 2015 -

Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020

Proiect cofinanțat din

FONDUL DE COEZIUNE


2/150

CAIET DE SARCINI

ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU PREGĂTIREA APLICAȚIEI DE FINANȚARE ȘI A DOCUMENTAȚIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE AINFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APA UZATĂ DIN JUDEȚUL GORJ ÎN PERIOADA 2014-2020

ii

CUPRINS

1 Definitii si abrevieri --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1-41.1 Definitii ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1-41.2 Abrevieri --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1-7

2 Generalitati ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-92.1 Tara Autoritatii Contractante ------------------------------------------------------------------------------------- 2-92.2 Judetul / Regiunea --------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-9

2.2.1 Structura administrativ teritoriala si demografie ------------------------------------------------------- 2-102.2.2 Geografie ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-112.2.3 Elemente climatice --------------------------------------------------------------------------------------------- 2-122.2.4 Hidrologia, geoșogia și hidrogeologia ---------------------------------------------------------------------- 2-132.2.5 Ecologia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 2-18

2.3 Autoritati responsabile -------------------------------------------------------------------------------------------- 2-272.3.1 Autoritatea Contractanta ------------------------------------------------------------------------------------- 2-272.3.2 Autoritatea de Management --------------------------------------------------------------------------------- 2-28

2.3.3 Organismele Intermediare ------------------------------------------------------------------------------------ 2-282.3.4 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ----------------------------------------------------------------- 2-28

2.4 Situatia existenta in sectorul relevant ------------------------------------------------------------------------- 2-322.4.1 Generalitati ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-322.4.2 Obiective specifice ------------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined. 2.4.3 Cadrul legal ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-34

2.5 Regionalizarea serviciilor de apa in Romania ---------------------------------------------------------------- 2-342.6 Programe relevante in domeniu -------------------------------------------------------------------------------- 2-36

2.6.1 Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP) – finalizat ----------------------------- 2-362.6.2 Programul de dezvoltare a infrastructurii in orase mici si mijlocii SAMTID – (2002 – 2006) -------

2-36

2.6.3 Asistenta Tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali ISPA din SectorulApa – FOPIP I si FOPIP II -------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-362.6.4 Măsura ISPA --------------------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined.

3 Obiective si rezultate asteptate ale proiectului -------------------------------------------------------------------- 3-423.1.1 Obiective generale al Asistentei Tehnice ------------------------------------------------------------------ 3-433.1.2 Obiective specifice ale Asistentei Tehnice ---------------------------------------------------------------- 3-43

3.2 Rezultate asteptate ------------------------------------------------------------------------------------------------ 3-444 Premise si riscuri ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4-44

4.1 Premise ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4-444.2 Riscuri ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 4-45

5 Descrierea serviciilor propuse ------------------------------------------------------------------------------------------ 5-45

5.1 Rezumatul Asistentei Tehnice ----------------------------------------------------------------------------------- 5-455.1.1 Aspecte Tehnice ------------------------------------------------------------------------------------------------- 5-475.1.2 Aspecte Institutionale ------------------------------------------------------------------------------------------ 5-93

5.2 Responsabilitatile Operatorului Regional ------------------------------------------------------------------- 5-1015.3 Mecanismul cooperarii ------------------------------------------------------------------------------------------ 5-101

5.3.1 Consultare si consens --------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined. 5.3.2 Transfer de experienta -------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined. 5.3.3 Eficienta -------------------------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined.

5.4 Descrierea principalelor activitati ---------------------------------------------------------------------------- 5-102


3/150

CAIET DE SARCINI


iii

5.5 Managementul Contractului de Asistenta Tehnica ------------------------------------------------------- 5-1235.5.1 Organismele Responsabile ---------------------------------------------------------------------------------- 5-1235.5.2 Facilitati puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta -------------------------------------------- 5-1235.5.3 Facilitati care intra in sarcina CAT ------------------------------------------------------------------------- 5-123

6 Logistica si planificarea in timp --------------------------------------------------------------------------------------- 6-1246.1 Data de incepere si perioada de executie ------------------------------------------------------------------ 6-124

7 Cerinte ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6-1257.1 Organizare si metodologie ------------------------------------------------------------------------------------- 6-1257.2 Personal ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6-1267.3 Cerinte de Raportare ------------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined.

7.3.1 Rapoarte generale ------------------------------------------------------------Error! Bookmark not defined. 7.3.2 Termene de furnizare ---------------------------------------------------------------------------------------- 6-1307.3.3 Depunerea si aprobarea rapoartelor --------------------------------------------------------------------- 6-1337.3.4 Rezultate asteptate ------------------------------------------------------------------------------------------- 6-133

8 Plati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6-133


4/150


1-4

1 Definitii si abrevieri

1.1 Definitii

Aglomerare: Zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru arealiza colectarea centralizata si eficienta din punct de vedere tehnico-economic a apei uzata precum sidescarcarea acesteia intr-una sau mai multe statii de epurare. O aglomerare poate include una sau mai

multe unitati administrativ teritoriale sau parti ale acestora (conform definitiei din Directiva 91/271/ privindepurarea apelor uzate urbane – art. 2 – punctul 4);

Antreprenor: Oricare executant de lucrari – persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup deastfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii de executie de lucrari;Antreprenorii vor fi stabiliti dupa aprobarea Aplicatiei de Finantare prin procedura publica de achizitii si varealiza Lucrarile prevazute prin Proiect;

Aplicatia de Finantare (AF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru realizarea Proiectului;cuprinde formularul de aplicatie si documente suport (studiu de fezabilitate, analiza cost beneficiu, analizainstitutionala, etc.); aplicatia de finantare va fi intocmita conform regulilor POIM si va fi aprobata de catreautoritatile competente (AM- POIM, UE, dupa caz);

Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare si a Documentatiilor de Atribuire (CAT):Servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT) pentru pregatirea Aplicatiei deFinantare inclusiv a documentelor suport si a Documentatiilor de Atribuire;

Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (AT-MP): Servicii de asistenta tehnica asigurate de unconsultant specializat (CAT-MP) pentru managementul proiectului (ex. Sprijin unitatea de implementare aproiectului, modele hidraulice, GIS, elemente institutionale, elemente economico-financiare, proiectarepentru contracte tip FIDIC Rosu, etc.) dupa aprobarea aplicatiei de finantare;

Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (AT-SL): Servicii de asistenta tehnica asigurate de unconsultant specializat (CAT-SL) pentru Supervizarea de Lucrari pe perioada de executie (ex. activitatispecifice de supervizare in faza pre-constructie, in perioada de mobilizare a Antreprenorilor de lucrari,

perioada de executie, de receptie la terminarea lucrarilor, in perioada de notificare a defectelor si lafinalizarea contractelor de lucrari)

Aria de Proiect: Aria geografica constituita din localitatile din aria de operare a OR si care contine sistemelede alimentare cu apa si aglomerarile care vor beneficia, direct sau indirect, de investitii in infrastructura deapa si apa uzata prin Proiect, ce face obiectul Aplicatiei de Finantare;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI): Organism constituit din Autoritati Publice in scopulcooperarii eficiente pentru implementarea proiectelor de investitii si a furnizarii serviciilor in domeniul apeisi apei uzate;

Autoritatea Contractanta: Autoritate responsabila de contractarea si implementarea contractelor deasistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Autoritate Contractanta = BeneficiarulProiectului = Operator Regional);

Autoritatea de Management: Organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare pentruPOIM;

Beneficiarul Proiectului: Organism care beneficiaza in mod direct ca urmare a implementarii contractelorde asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Beneficiarul Proiectului = AutoritateContractanta = Operator Regional);

Cerere de finantare (CF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru stabilirea Consultantuluide Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare (CAT); cererea de finantare se completeazade catre Beneficiarul Proiectului;

Cluster: Grup de aglomerari atat peste 2,000 l.e., cat si sub 2,000 l.e., care pot fi deservite de o singura saumai multe statii de epurare ape uzate, constituit acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico – economic;


5/150


1-5

Consultant Asistenta Tehnica(CAT): Oricare prestator de servicii – persoana fizica/juridica, de drept publicsau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii deasistenta tehnica; CAT va fi stabilit după aprobarea prezentei cereri de finantare prin procedura publica deachizitii de servicii si va realiza aplicatia de finantare si documentele suport şi documentaţiile de atribuire;

Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (CAT-MP): Oricare prestator de servicii – persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul

care ofera in mod licit pe piata servicii in domeniul asistentei tehnice a proiectului, pentru ManagementulProiectului; activitatile de management al proiectului vor fi prevazute in Proiect iar CAT-MP va fi stabilitulterior prin procedura publica de achizitii de servicii si va realiza managementul proiectului (ex. Sprijinunitatea de implementare a proiectului, modele hidraulice, GIS, elemente institutionale, elementeeconomico-financiare, proiectare pentru contracte tip FIDIC Rosu, etc.);

Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (CAT-SL): Oricare prestator de servicii – persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniulcare ofera in mod licit pe piata servicii pentru Supervizare de Lucrari; activitatile de supervizare vor fiprevazute in Proiect iar CAT-SL va fi stabilit ulterior prin procedura publica de achizitii de servicii si va realizasupervizarea lucrarilor pe parcursul implementarii Proiectului;

Contract de finantare: contract ce se va incheia intre Beneficiarul Proiectului si Autoritatea deManagement care stabileste conditiile de finantare din POIM, pentru realizarea lucrarilor prevazute prinProiect;

Contract de Lucrari (CL): contract ce se va incheia intre Autoritatea Contractanta si Antreprenoriidesemnati prin procedura publica de atribuire; contractul de lucrari stabileste conditiile de realizare aLucrarilor prevazute prin Proiect;

Localitate: comunitate umana (de regula satul; comuna formata dintr-un singur sat; orasul, fara altelocalitati dependente din punct de vedere administrativ), dar care nu se confunda cu unitatea administrativ – teritoriala care poate include mai multe localitati (de ex. comuna care cuprinde mai multe sate). Termenuleste utilizat pentru a stabili daca este necesara alimentarea cu apa potabila conform Directivei 98/83/EC

conform careia nu se aplica prevederile sale pentru deservirea unei comunitati umane mai mici de 50locuitori;

Lucrari: reprezinta toate lucrarile de executie aferente obiectivelor de investitii prevazute prin Proiect siaprobate prin aplicatia de finantare; nu sunt cuprinse in Lucrari activitatile desfasurate de CAT, CAT-MP,CAT-SL;

Luna: Luna calendaristica;

Managerul de Proiect: persoana responsabila pentru monitorizarea implementarii Proiectului din cadrulAutoritatii Contractante;

Master Plan: Document strategic care stabileste planul de investitii in infrastructura de apa si apa uzata pe

termen scurt, mediu si lung, tinand cont de starea actuala a acesteia, de cerintele de conformare lalegislatia in vigoare si la Directivele Europene, de termenele limita negociate pentru conformare si cerintelede eficientizare a serviciului de apa si apa uzata;

Operatorul Regional (OR): Compania responsabila de furnizarea de servicii in domeniul apei si apei uzate inaria de proiect (Operator Regional = Autoritate Contractanta = Beneficiarul Proiectului);

Organismul Intermediar (OI): Organizatii publice, finantate de la bugetul de stat, care opereaza cainterfata intre AM si Beneficiari la nivel regional in cadrul POS Mediu;

Proiect: Totalitatea lucrarilor (ex: asistenta tehnica, executie lucrari) aprobate prin Aplicatia de Finantare sicare urmeaza sa se implementeze; nu sunt cuprinse in Proiect activitatile desfasurate de CAT;

Proiectant: Oricare prestator de servicii – persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de

astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii in domeniul asistenteitehnice a proiectului, servicii pentru proiectarea lucrarilor in vederea aprobarii Proiectului (faza studiu defezabilitate) si pentru implementarea acestuia (Caiet de Sarcini, Proiect Tehnic, Detalii de Executie) si care


6/150


1-6

are obligatii si raspunderi in conformitate cu art.22 si art.29 din Legea 10/1995, privind calitatea inconstructii; proiectantul va fi stabilit prin procedura publica de achizitii de servicii odata cu ConsultantulCAT AF si CAT MP; pentru contracte de tip FIDIC Rosu CAT-MP este si proiectant; pentru contracte de tipFIDIC Galben Antreprenorul desemneaza Proiectantul propriu, responsabil de proiectarea lucrarilorcontractate;

Progam Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu): Program national care stabileste pentru perioada

de programare 2007-2013 modul in care se ating tintele prioritare stabilite prin Capitolul 22 Mediu dinTratatul de Aderare, pentru conformarea Romaniei la cerintele Uniunii Europene;

Programul Operaţional Infrastructura Mare: program elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltareale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şiDocumentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

Sistem de Alimentare cu Apa (SAA): sistem centralizat format din parti, una sau mai multe localitatialimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de aceeasi statie de tratare a apei; stabilirea granitelorsistemului de alimentare cu apa se realizeaza pe baza unor criterii tehnico-economice si a fezabilitatiirealizarii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a obiectivelor si populatiei din aria proiectului;

Zi: Zi calendaristica.


7/150


1-7

1.2 Abrevieri

A AmperADI Asociatie de Dezvoltare IntercomunitaraAF Aplicatia de FinantareAL Autoritati LocaleALPM Agentii Locale de Protectia Mediului

AM Autoritatea de ManagementANPM Agentia Nationala pentru Protectia MediuluiANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati PubliceARPM Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiAT Asistenta TehnicaBAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques)BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si DezvoltareBM Banca MondialaCA Curent AlternativCAT Consultant Asistenta TehnicaCAT-MP Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului

CAT-SL Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea LucrarilorCBO5 Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zileCC Curent ContinuuCCO-Cr Consum Chimic de Oxigen cu metoda cu Dicromat de PotasiuCE Comisia EuropeanaCES Comitetul European de StandardizareCF Cerere de finantareCL Contract de LucrariCPU Unitate Centrala de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)CSNR Cadrul Strategic National de ReferintaDN Diametru nominal

EIA Evaluarea Impactului asupra MediuluiEIB Banca Europeana de InvestitiiEN Norme EuropeneFEADR Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare RuralaFC Fondul de CoeziuneFEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalaFEP Fondul European pentru PescuitFSE Fondul Social EuropeanFS Fonduri StructuraleHz Hertz (ciclu pe minut)ICA Instrumentatie, Comanda si Automatizare

IFI Institutii Financiare InternationaleIP Grad de protectie oferit de carcase (Ingress Protection)ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-AderareISO Organizatia Internationala de StandardizareIVN Indicele Volumetric al NamoluluiJASPERS Asistenta Comuna pentru Sprijinirea de Proiecte in Regiunile EuropeneJT Joasa Tensiunekg KilogramkV KilovoltkW KilowattkWh Kilowatt Ora

kVA Kilovolt AmperL.E. Locuitori echivalentiLED Dioda electroluminiscenta (Light Emmiting Diode)mA Miliamper


8/150


1-8

MB MegabyteMEF Ministerul Economiei si Finantelormg/l miligram / litruMMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor ClimaticeMP Master PlanMTS Materii Totale in Suspensie

MT Medie TensiuneMW MegawattMVA Megavolt AmpermV MilivoltNUTS Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale StatisticeNT Azot TotalOI Organism IntermediarOD Oxigen Dizolvat (Dissolved Oxygen – DO)OM Ordin de MinistruONG Organizatii neguvernamentaleOR Operator Regional

OUG Ordonanta de UrgentaPATM Planul de Actiune pentru Tehnologii de MediuPCO Proiectare Construire OperarePID Diagrama de Proces si Instrumentatie (Process & Instrumentation Diagram)pH Potentialul ionilor de hidrogenPC Computer PersonalPLC Automat Programabil (Programmable Logic Controller)PND Planul National de DezvoltarePO Program OperationalPOIM Program Operational Infrastructura MarePOR Program Operational Regional

POS Mediu Program Operational Sectorial de MediuPT Fosfor TotalRFI Interferente de RadiofrecventaROM Memorie doar pentru citire (Read-Only Memory)SAA Sistem de Alimentare cu ApaSAPARD Program Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare RuralaSAMTID Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si MijlociiSCADA Sistem de control de supervizare si achizitie de date (Supervisory Control And Data

Acquisition)SF Studiu de fezabilitateSEA Evaluare Strategica de MediuSEAU Statie de Epurare Ape UzateSR, STAS Standardele RomanieiSU Substanta UscataSMIS Sistem Unic de Management al InformatieiUE Uniunea EuropeanaUIP Unitatea de Implementare a ProiectuluiUP Unitate de PlataUCVAP Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor PubliceUPS Sursa Neintreruptibila de Alimentare (Uninterruptible Power Supply)VDU Unitatea de Afisare (ecran) Video (Video Display Units)V Volt


9/150


2-9

2 Generalitati

2.1 Tara Autoritatii Contractante

România este localizată in Sud-Est-ul Europei, in avalul cursului inferior al fluviului Dunarea,inclusiv Delta, avand iesire la Marea Neagra in partea de Sud-Est a tarii. Tarile vecine sunt:

Ucraina la nord si est;

Moldova la est;

Ungaria la nord-vest;

Serbia la sud-vest;

Bulgaria la sud;

Elementele caracteristice principale ale Romaniei sunt:

Populatia: aproximativ 21.681.000 de locuitori;

Suprafata: 237.500 km²;

Limba oficiala: Romana;

Capitala tarii: Bucuresti cu o populație de aprox. 2 milioane locuitori pe bazarecensamintelor celor mai recente si care indeplineste functia de centru economic si political Romaniei. Bucurestiul produce peste 40% din productia economica a României sireprezinta 20% din populatia urbana a acesteia. Bucureștiul este traversat de RaulDambovița, care se varsă in râul Argeș la circa 25 km sud-est de oras;

Relief: variat - Muntii Carpati (inaltime maxima 2.544 m), dealuri si depresiuni in centru si

in zona Sub-Carpatica, campii (in Sud, intre Dunare si Muntii Carpati; in Vest); Clima: Temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala;

Fluviul principal este Dunarea cu o lungime aproximativa de 2.860 km din care 1.075 km peteritoriul Romaniei si se varsa in Marea Neagra prin ecosistemul natural Delta Dunarii careare o suprafata de 4.340 km².

2.2 Județ ul/Regiunea

Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a Romaniei, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu.

Clima este temperat continentală cu influențe submediteraneene în partea de nord-vest și nord-est.


10/150


2-10

Harta geografică a Județului Gorj

Sursa: Consiliul Județean Gorj

Suprafața județului, de 5641 kmp reprezintă 2,4% din intreaga suprafata a țării si acopera partial trei unitati

fizico-geografice de megarelief distincte ce coboara in trepte de la nord la sud. Cele trei forme de relief sunt

constituite din Carpații Meridionali, Subcarpații Getici si dealurile colinare apartinand Podisului Getic fiind

determinate, pe fondul miscarilor tectonice in mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de

la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

Principalele cursuri de apă care au influențat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea asezarilor omenesti de

pe raza judetului, sunt Jiul, pe cursul caruia se află municipiul Targu-Jiu, Gilortul, pe cursul caruia se afla

orasele Novaci si Targu-Carbunesti, dar si Oltetul, Galbenul, Motrul, Sohodolul, Bistrtia, Amaradia si Jalesul.Vecinii sai sunt judetul Hunedoara la nord, Valcea la est, Dolj la sud, iar la vest Mehedinti si Caras-Severin.

2.2.1 Structura administrativ teritorială și demografie

Organizarea administrativă delimitează 70 de localități dintre care două municipii, Târgu-Jiu și Motru și

șapte orașe (Bumbești-Jiu, Novaci, Rovinari, Țicleni, Târgu-Cărbunești, Turceni și Tismana).

Populaţia totală stabilă a judeţului este de 334.231 persoane. În mediul urban trăiesc 148.725 persoane iar în mediul rural 185.506 persoane. Densitatea populației este de 59,7 locuitori/km².


11/150


2-11

2.2.2 Geografie

Relieful judetului Gorj cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane si o zonă colinară extinsă,coborind in trepte de la nord la sud:

Carpații Meridionali – prezenti in nordul si nord-vestul judetului,reprezentat de versantii sudici almuntilor Godeanu, muntilor Valcanului (sectorul dintre Motru si Jiu), muntilor Paring (sectorul dintre Jiusi Oltet), muntilor Negoveanu (sectorul la vest de Oltet), avind altitudini frecvente peste 2.000 m si cuurme ale glaciatiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); existenta unor roci foarterezistente, granite, sisturi cristaline, calcare, au creat numeroase văi si culoare extrem de spectaculoasedevenite obiective de interes turistic1;

Subcarpații Getici – prezenti in partea centrala a judetului, constituita din mai multe aliniamente dedealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) si depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare s.a.);

Dealurile colinare – prezenta in partea de sud a judetului, ca parte a Piemontului Getic.

Diviziunile geografice in zona judetului Gorj

Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

O scurta descriere a reliefului judetului Gorj, conform „Studiu pentru valorificarea potentialului turistic al judetului Gorj – 2008” , este prezentata in continuare:

Muntii Căpățânii fac parte din grupa muntoasă Parang-Sureanu, împărtind cu muntii Parang fatadasudică a acestei grupe. Cel mai înalt pisc este Varful Nedeia, avand 2.130 m, acesta fiind situat peteritoriul judetului Valcea. Spre sud, limita este poate fi observată clar datorita depres iunii Polovragi.Limita vestică, spre muntii Parang, este formată de Oltet, a cărui vale pătrunde adanc în inima muntilor

pană la curmătura Oltetului, langă creasta principală ce leagă muntii Căpătanii de muntii Parang.

1 Studiu pentru valorificarea potentialului turistic al judetului Gorj - 2008

http://www.apmgj.ro/wiki/Circ_glaciarhttp://www.apmgj.ro/wiki/Lac_glaciarhttp://www.apmgj.ro/wiki/Moren%C4%83http://www.apmgj.ro/wiki/Moren%C4%83http://www.apmgj.ro/wiki/Lac_glaciarhttp://www.apmgj.ro/wiki/Circ_glaciar


12/150


2-12

Muntii Parang cuprinsi între raurile Jiu si Oltet, cu orientare vest-est, au înăltimi maxime de 2519 m învf. Parangu Mare (Mandra), 2337 m în vf. Mohoru, 2136 m în vf. Păpusa. Urmele glaciatiunii cuaternarese desfăsoară pe o lungime de 10 km, pe culmea principală Mandra – Mohoru. De aici se desprind culmisecundare, marcand cel mai complex nucleu glaciar din zonă. Astfel, numeroasele lacuri glaciare dinbazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Gilortului, măresc valoarea peisagistică a acestei arii montane.Pe latura sudică apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat cheile Oltetului, Galbenului, pesterile Polovragi,

Muierii, precum si alte forme carstice mai deosebite (doline, polii, s.a.). Masivul Valcan, cu 1945 metri altitudine, în varful Oslea si 1681 m în varful Straja, reprezinta ramura

montana vestica a judetului si are o dezvoltare de la vest la est, fiind punctul de plecare a numeroaserauri pe care s-au însirat localitati înca din vechime. Este recunoscut prin multimea pesterilor si groteloratat în bazinul Motru, Tismana, Jales cat si prin celebrele chei ale Sohodolului înscrise în patrimoniulturistic national. Înca din vechime masivul a fost intens traversat, înainte de deschiderea defileului Jiului,aici existand drumuri celebre în trecut precum „drumul Neamtului”, acestea fiind în continuare drumuriforestiere si de circulatie locala.

Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie îngusta în partea de nord-vest a judetului. Culmile muntoase aualtitudini medii între 1800-2000 m. Altitudinile cele mai importante se gasesc în vf. Micusa – 1824 m, vf.

Balmezu – 1456, si a vf. Arcanu – 1760 m. Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor deeroziune, aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase prezente si aiciau condus la aparitia unor forme carstice deosebite precum cheile Cernei, cheile Cernisoarei, Pestera cuCorali. Realizarea complexului hidroenergetic Cerna –Motru –Tismana a marit gradul de accesibilitateturistica în Muntii Valcan si Godeanu.

Muntii Mehedinti sunt reprezentati în judetul Gorj prin sectorul nordic în bazinul superior al VaiiMotrului, între Valea Motrului Mare si Valea Brebinei. Aici se diferentiaza trei zone carstice cu elementede interes turistic cum sunt Cheile Corcoaia si Ciucevele Cernei. Cel de-al doilea sector al muntilorMehedinti este sectorul estic cu zona carstica a Vaii Motrului si Piatra Mare a Closanilor, masiv înalt de1420 m, prezentand mai mult interes de cercetare speologica.

Dealurile Subcarpatilor Getici prezinta o desfasurare cu doua aliniamente de dealuri, cu altitudini medii între 300-600 m. Între ultimele culmi montane si primul aliniament de dealuri sunt prezente un sir dedepresiuni submontane mai restranse ca suprafata: Cerna pe raul omonim, Racovita pe raul Taraia,Polovragi pe raul Oltet, Baia de fier pe Galbenul, Novaci pe Gilort, Stanesti pe Susita Verde, Bumbesti-Jiupe Jiu, Runcu pe Jales, Celei pe Tismana, Pades pe Motru. Dupa un alt aliniament de dealuri sedesfasoara o arie depresionara mai larga: Târgu Jiu – Câmpu Mare, o adevarata piata de adunare aapelor.

Aria colinara se continua spre sud cu dealuri mai scunde, cu structura monoclina, cu bogate resurse dezacamant (petrol, gaze, lignit) ce apartin Podisului Getic. Acest spatiu subcarpatic si de podis prezintapeisaje mai putin atractive, regiunea fiind intens populata, terenurile avand în majoritate utilizariagricole. Atractive raman localitatile unde se face simtita existenta apelor minerale sau a unor obiective

cultural-istorice deosebite.

2.2.3 Elemente climatice

Clima României este temperat-continentala de tranzitie cu influente oceanice dinspre vest,mediteraneene dinspre sud-vest si continental excesive dinspre nord-est (scandinavo-baltic.

Situat in partea sudica a teritoriului Romaniei, judetul Gorj se caracterizeaza printr-o varietate a

nuantelor climatice, determinate de complexitatea reliefului si de diversitatea proceselor atmosferice.In general, clima judetului Gorj este temperat continentala, cu influente sub-mediteraneene in parteade nord-vest si nord-est.


13/150


2-13

Teritoriul judetului Gorj, din punct de vedere al circulatiei generale atmosferice, se afla in cea mai mareparte a anului sub influenta circulatiei maselor de aer sudice, sud-vestice si vestice.

Aceste mase de aer, cu originea in anticiclonul Azorelor, dupa trecerea muntilor Banatului si Mehedinti,capata un efect de fœhn, coborind in Gorj sub forma de aer cald si uscat, mai ales in perioada

primaverii. Existenta fœhnului pe versantii sudici ai muntilor produce in conditiile unor temperaturi de0°C, aparitia avalanselor.

Masele de aer in regim anticiclonal (provenite din anticiclonul nord-uralian), cu caracteristicile initialediminuate, ajung in zona orasului Tg.Jiu cu o viteza de deplasare mai redusa dar cu o temperatura mairidicata.

Harta zonelor bioclimatice ale Romaniei

Activitatea ciclonilor din Marea Mediterana, prin deplasarea din sud-vest catre teritoriul tarii noastre inperioadele de tranzitie (primavara si toamna), determina un timp ploios, cu cer acoperit. Activitateaciclonica puternica provoaca un al doilea maxim de precipitatii tot atit de puternic ca si maximul dinmai-iunie (Tismana, in perioada de toamna).

Geografia specifica a judetului reprezinta un factor activ in nuantarea climei. Existenta defileului vaiiJiului conduce la aparitia unor vinturi locale, de vale, in conditiile crearii unei diferente de presiuneintre aria depresionara (puternic incalzita vara), depresiunea intracolinara Tg.Jiu – Campu Mare sidepresiunea Petrosani (situate la o altitudine mai mare si cu temperaturi medii mai coborite in lunilede vara).

2.2.4 Hidrologia, Geologia și hidrogeologia

Rețeaua hidrografică însumează anual aproximativ 1,6 md. m3 ca volum scurs raportat la debitelemultianuale. Cu excepția cursurilor superioare ale Oltetului si Cernei, intreaga retea hidrografica a judetului


14/150


2-14

este tributara Jiului. Principalele riuri sint Jiul, Gilort, Susita, Jales, Bistrita, Tismana, Motru si Cerna.Numarul lacurilor naturale este mic, in general de natura glaciara; o serie de lacuri artificiale sint amenajatepe cursurile riurilor (mai importante – Motru, Clocotis-Vija). Judetul este bogat in ape subterane, cele decarst din zona calcaroasa muntoasa avind debite importante – izvoarele de la Runcu si Izvarna au peste100l/s fiecare. Apele freatice se intilnesc la adincimi mici, de 2-3 m, in depresiunile subcarpatice si luncileriurilor din zona de podis. Importante amenajari hidrotehnice si hidroenergetice au fost realizate in judet,incluzind 9 lacuri de acumulare si 15 centrale hidroelectrice in exploatare. La nivelul judetului sintidentificate 3 corpuri de apa subterana.

Morfologic, teritoriul judetului Gorj se dispune în trepte ce coboara de la nord catre sud. Muntii, ce fac parte dinCarpatii Meridionali, sunt grupati în partea de nord a judetului si ocupa cca. 29% din suprafata judetului. Acesteizone montane îi apartin doua masive importante : Masivul Parang, cu altitudini de 1900-2200 m în culmea saprincipala, sunt dominati de varfurile Mandra 2519 m, Mohoru 2337 m si Papusa 2136 m; Muntii Valcan,cuprinsi între Jiu, Cerna si Motru, mai josi, cu plaiuri domoale, usor de strabatut, sunt dominati, în culmea lorcentrala, de varfurile Oslea 1946 m, Arcanu 1815 m, Straja 1868 m, iar în partea de SV de magurile calcaroasePiatra Borostenilor 1629 m si Piatra Closanilor 1421 m.

Relieful carstic domina marginea sudica si sud-vestica a muntilor: Cheile Runcului, Sohodolului, Motrului,pesterile Cioaca cu Brebenei, Closani, Fusteica, Izvarna sunt de un pitoresc deosebit.

Între Parang si Valcan, defileul puternic adancit al Jiului, printre abrupturile caruia se strecoara calea ferata sisoseaua, strapunge transversal lantul Carpatilor Meridionali, facand legatura între Depresiunea Petrosani siDepresiunea Subcarpatica Olteana.

Partea de nord-vest a judetului cuprinde o parte din culmile Muntilor Godeanu (Varful Godeanu 2229 m), cecoboara lent catre pitoreasca Vale a Cernei (Cheile Cernisoarei, Cheile Corcoaiei, abrupturi si maguri calcaroase).

Structura geologica a Judetului Gorj este usor inclinata catre nord cu o retea de falii ce impune controaleputernice despre cum si unde curge apa subterana si apa de suprafata. Raurile mari in Judet: Jiul, care curgein directia nord-sudica in Dunare, si afluentii sai Gilort, Motru si Amaradia. Pe teritoriul judetului exista trei mariunitati fizico-geografice ale reliefului, care coboara in trepte de la Nord la Sud:

Carpatii Meridionali reprezentati prin versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang; Subcarpatii Getici dintre Motru si Oltet, cunoscuti si sub numele de Subcarpatii Gorjului; Dealurile Colinare din jumatatea sudica a judetului, apartinand Podisului Getic.

Caracteristicile diferite ale geologiei regionale au influenta directa asupra hidrogeologiei judetului Gorj. In Romania

exista patru arii majore apartinand Mezozoicului si roci mai vechi: Carpatii Sudici, Carpatii Estici, Muntii Apusenisi Dobrogea. Rocile sedimentare ale Tertiarului tarziu se intind peste rocile vechi din bazinul Pannonian,bazinul Transilvaniei si platformele Skytian si Moesian.

Carpatii Sudici cuprind trei unitati structurale si paleogeografice. De la Est la Vest acestea sunt: DomeniulDanubian, Stratele de Severin, Domeniul Getic. Domeniul Danubian si cel Getic cuprind ape putin adanci, rocine-marine din Mezozoic ce se intind peste formatiunile sedimentare si cristaline din Paleozoic si Precambrian.Rocile domeniului Getic au fost impinse inspre rasarit peste rocile Domeniului Danubian, in lungul falieiGetice de incretire. Parti ale Jurasicului superior sau Cretacicului superior de tipul rocilor sedimentare marineapar intre straturile domeniului Getic si cel Danubian. Straturile de Severin pot reprezenta remasite aledepozitelor oceanice care probabil se intindeau la rasarit spre domeniul rocilor sedimentare marine ale

Carpatilor Estici. Amplasamentul straturilor de Severin si a celor Getice nu este datat cu exactitate dar, cel maiprobabil, acestea s-au dezvoltat in timpul Cretacicului superior spre Tertiarul inferior.


15/150


2-15

Geologia ariei studiate

Din punct de vedere geologic, cele doua unitati geomorfologice Depresiunea Getica si Carpatii Meridionali,reprezinta sectoare cu structura geologica deosebita.

Depresiunea Getica, amplasata in partea sudica a judetului, este alcatuita din depozite neogene cu o structurasimpla. Spre nord, zona muntoasa prezinta o structura geologica complexa, ce cuprinde, in cea mai mare parte,

formatiuni ale cristalinului Danubian (seria de Dragasani si Lainici-Paius care suporta seria de Tulisa).

Domeniul Getic

Anteproterozoic superior care este compus din formatiunile cristaline mezometamorfice ale seriei Sebes-Lotru ce se dezvolta la nord de Polovraci, in muntii Vulcan;

Palaeozoicul este compus din Conglomerate, gresii si argile rosii;

Domeniul Danubian. Acest domeniu cuprinde formatiuni cristaline de varsta Proterozoic superior,Carbonifer superior si formatiuni sedimentare apartinand Paleozoicului si Mezozoicului:

- Paleozoic- Proterozoic superior cuprind sisturi cristaline si masive masive de granit.

- Cristalinul domeniului Danubian este localizat in muntii Vulcan si Parang.

- Sisturile cristaline sunt reprezentate prin doua serii cristaline mai vechi: Lainici-Paius si Dragasani.

Sectiunea geologica pe directia Nord-Sud Est ne confirma ca structura stratelor geologice este foarte diferita iartertiarul si cuaternarul sunt caracterizate printr- o alternanta de nisipuri, aluviuni, pietrisuri.

Harta geologica a Judetului Gorj


16/150


2-16

Harta geologica a Romaniei

Din punct de vedere tectonic, zona studiata face parte din orogenul carpatic. Zona face parte din Panza Getica,unitate a Dacidelor Mediane din Carpatii Meridionali (Sandulescu, 1984).

Dupa Sandulescu, Carpatii Meridionali cuprind mai multe unitati tectonice: Dacidele Mediane (Panza Getica,Panza de Sasca-Gornjak, Panza de Resita si Panzele Supragetice), Dacidele Externe (Panza de Severin) si DacideleMarginale (Domeniul Danubian). În sudul acestor unitati cutate, în sistem de panze de sariaj, se afla o zona deavanfosa (Depresiunea Getica). Dacidele Mediane din Carpatii Meridionali au fost puse în loc în Senonian, în

cadrul tectogenezei laramice.

Dintre toate unitatile sariate ale Dacidelor Mediane, cea mai mare extindere o are Panza Getica, alcatuita dinformatiuni cristalofiliene prealpine si dintr-o cuvertura sedimentara în cadrul careia cele mai vechi depozite sunt


17/150


2-17

de varsta Carbonifer superior. Panza Getica afloreaza în Muntii Leaota, Muntii Sebes- Lotru, Muntii Capatanii,Muntii Godeanu, sudul Muntilor Poiana Rusca, Muntii Semenic si în petecele de acoperire Bahna, Portile de Fiersi Valari. Datorita eroziunii, depozite sedimentare ale Panzei Getice se întalnesc doar în cateva arii, dintre carecele mai importante sunt Brasov-Dambovicioara, Buila-Vanturarita, Hateg si Resita-Moldova Noua. Acestedepozite sedimentare au fost supuse proceselor tectonogenetice în doua faze. Prima discordanta însemnataeste prealbiana, cand a început sariajul getic si corespunde primei faze getice (Codarcea, 1940), varsta primei

încalecari fiind plasata dupa Aptianul inferior si înaintea sfarsitului Aptianului superior. Cea de-a doua fazagetica, reprezentand sariajul principal laramic, a avut loc în Senonian, cand Panza Getica, avand în baza Panza deSeverin, a acoperit Domeniul Danubian.

Panza de Sasca-Gornjak si Panza de Resita (afloreaza în Banat), aflate între Panza Getica si Panzele Supragetice,sunt panze de cuvertura rabotate de Panzele Supragetice din aceeasi zona, învecinata spre interior cu zonabazinului de sedimentare Resita-Moldova Noua, si cuprind depozite de varsta Triasic inferior si mediu si Jurasic(suite condensate si lacunare), respectiv depozite de molasa de varsta Carbonifer superior - Permian inferior.

Panzele Supragetice sunt panze de forfecare de soclu, alcatuite din formatiuni cristaline prealpine si depozitesedimentare paleozoice superioare si mezozoice, subtiri si lacunare (petece de eroziune). Afloreaza în MuntiiFagaras, nordul Muntilor Poiana Rusca si în vestul Banatului. Panza de Severin, cu arii restranse de aflorare în

Muntii Mehedinti, Cheile Oltetului, Muntii Lotrului si bazinul Jiul de Vest, este situata tectonic deasupraformatiunilor neocretacice ale unitatii danubiene si suporta tectonic cristalinul getic. Panza de Severin a fostpusa în loc în cea de-a doua faza getica, dupa ce în prima faza fusese acoperita de Panza Getica. DomeniulDanubian este situat între Panza de Severin si Platforma Moesica, si este constituit din formatiuni metamorfice sigranitoide prealpine si dintr-o cuvertura sedimentara de varsta Carbonifer superior, Permian si Mezozoic.Afloreaza la vest de Valea Oltului, în Muntii Parang, Muntii Valcan, Muntii Retezat,

Muntii Tarcu si Muntii Cernei. Deformarile post-tectogenetice din Carpatii Meridionali sunt în special de tipruptural. Cea mai importanta ruptura este Grabenul Cernei si elementele asociate prelungirii acesteia spre est(Depresiunea Petrosani, sistemul faliilor Lotrului si Brezoi).

Principalul acvifer al judetului Gorj este cantonat in sesurile aluvionare (cuaternar) ale raurilor: Jiu, Motru, Gilort,Jales si Susita. Adancimea maxima a nivelului hidrostatic este de circa 6m. Aceste acvifere sunt formate instraturi de nisip si pietris (pietris fin si grosier) cu parametri hidrogeologici diferiti. Debitul poate ajunge la ~90l/s (de exemplu in Sadu (Bumbesti-Jiu)), Permeabilitatea variaza intre 1 04 to 1 05 m/s iar debitul specific estede circa 0,2 to 31 l/s.m (de exemplu in Tg. Jiu – captare Curtisoara, Iezureni). Media coeficientului de filtratieeste de 20-35 m/zi cu valori extreme de 10-100 m/zi. Inclinarea stratului freatic variaza intre 1-15% cu omedie de 3-5%.

In general, directia de curgere a apei subterane este dinspre acvifer spre rauri, exceptie facand sesul aluvionar alGilortului, Amaradia-Jiu si Jiu, unde acviferul este alimentat din rau. In arealul TurceniCeplea acviferul din sesulaluvionar al raului Jiu este exploatat prin intermediul a peste 30 de puturi cu un debit total extras de 125 l/s.

In zona Cornesti (front de puturi Targu Jiu) acviferul din sesul aluvionar al raului Jiu este exploatat prinintermediul a 15 puturi cu un debit total extras de 180 l/s.Permeabilitatea nu este foarte mare (~1 0 -4 - 1 0-5 m/s).Bazinul hidrogeologic al izvoarelor din zona Izvarna este delimitat de raul Motru la Vest si de raul Bistrita la Est.Investigatiile cu trasori efectuate in 1984 au pus in evidenta permeabilitati foarte mari ale rocilor calcaroase.


18/150


2-18

Harta hidrogeologică a Județului Gorj

2.2.5 Ecologia

La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 40 de interes national, conformLegii nr. 5/2000 si H.G nr. 1143/2007 iar diferenta de 10 arii naturale protejate sunt de interes judetean conformDeciziei nr. 82/1994 a Consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si doua parcuri nationale.

Situatia ariilor naturale protejate din judetul Gorj

Nr. Crt. Denumirea ariei naturale protejate Suprafata (ha.)

1 Cotul cu Aluni 25

2 Rezervatia Botanica Cioclovina 12

3 Padurea Chitu-Bratcu 1319

4 Padurea Gornicel 85

5 Padurea Gorganu 21,3

6 Padurea Polovragi 10

7 Padurea Tismana-Pocruia 51,68 Padurea de molid de la Macaria 400

9 Padurea de fag de la Macaria 150

10 Padurea Barcului 250

11 Dumbrava Tismanei 363

12 Cheile Corcoaiei 34

13 Ciucevele Cernei 1166

14 Cornetul Pocruiei 70

15 Izvoarele Izvarna 500

16 Cheile Sohodolului 350


19/150


2-19

17 Muntele Oslea 28

18 Cheile Gropului Sec 1562

19 Izbucul Jalesului 20

20 Piatra Closanilor 1730

21 Piatra Borostenilor 28

22 Padurea Rachiteaua 1200

23 Padurea Botorogi 106

24 Cheile Oltetului 150

25 Rezervatia Parîng-Novaci 2000

26 Formatiunile eocene de la Sacelu 1

27 Piatra Buha 1

28 Sfinxul Lainicilor 129 Stancile Rafaila 1

30 Izvoarele minerale Sacelu 1

31 Valea Sodomului 1

32 Valea Ibanului 1

33 Dealul Gornicelu 1

34 Locul Fosilifer Valea Desului 1

35 Locul fosilifer Garbovu 1

36 Locul fosilifer Groserea 1

37 Pestera Closani 15

38 Pestera Cioaca cu Brebenei 20

39 Pestera Gura Plaiului 10

40 Pestera Muierilor 19

41 Pestera Lazului 2

42 Pestera Martel 2

43 Pestera Polovragi 144 Piatra Andreaua 1

45 Piatra Biserica Dracilor 1

46 Pestera Iedului 1

47 Locul fosilifer Buzesti 1

48 Locul fosilifer Saulesti 1

49 Cheile si pestera Patrunsa 78

50 Parcul national Domogled Valea Cernei 29.806

TOTAL 41.794


20/150


2-20

Distributia ariilor naturale protejate la nivelul județului

Parcuri nationale din judetul Gorj

Nr.

Crt.Denumirea ariei naturale protejate Suprafata (ha.)

1. Parcul National Domogled Valea-Cernei 61. 211 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 29.ha.

2. Parcul National Defileul Jiului 11.127 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 10.ha.

TOTAL 72.338

Harta ariilor naturale protejate in județul Gorj

92,923%

7,077%

Judeţul Gorj

Arii naturaleprotejate


21/150


2-21

Harta Parc national Defileul Jiului

Romania, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligatia de a implementa reteaua NATURA 2000,o retea europeana pentru conservarea naturii. Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate lanivel european, constituind instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul UniuniiEuropene. Reteaua Natura 2000 a fost conceputa sa asigure conservarea habitatelor naturale si supravietuireaspeciilor amenintate cu disparitia si a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene, iar baza legala a acestei retele

o reprezinta doua directive: Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si afaunei salbatice, cunoscuta sub numele Directiva “Habitate”, adoptata la 21 mai 1992 si Directiva 79/409/CEEprivind conservarea pasarilor salbatice, cunoscuta sub numele de Directiva “Pasari”, adoptata la 2 aprilie 1979.Astfel, reteaua Natura 2000 este alcatuita din: arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform Directivei Habitate; arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) - constituite conform Directivei Pasari.

Reteaua Natura 2000 are drept principal scop mentinerea într-o stare de conservare favorabila a celor maiimportante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale Europei (enumerate înAnexa II a Directivei Habitate si în Anexa I a Directivei Pasari).

Aceste zone trebuie sa contribuie semnificativ la mentinerea sau refacerea starii de conservare favorabile aspeciilor si habitatelor de interes comunitar si la coerenta retelei în sine (distributia siturilor trebuie sa acopere

în mod echilibrat arealul speciei/habitatului la nivel national).

La nivelul judetului Gorj au fost aprobate prin Ordinul nr. 1964/2008 urmatoarele situri de importantacomunitara :


22/150


2-22

RO SCI 0045 CORIDORUL JIULUI SUPRAFATA 71.394 ha

Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu si inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare si maireprezentative esantioane relictare de lunca europeana putin alterata în disparitie vertiginoasa. Amplasat între23030’02’’ si 24014’05’’ longitudine estica si între 43042’01’’ si 44054’55’’ latitudine nordica, cu lungimea pe

directia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traverseaza 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podisul Getic,Campiile Gavanu-Burdea, Silvostepa Campiei Romane, Lunca Dunarii) ale regiunii biogeografice continentale dinRomania, pe o diferenta de nivel de 355 m, dispusa între 50 si 405 m alt. Din suprafata totala de 147.540 ha,34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care padurile detin 33.543 ha (23 %) si concentreaza un complex deecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabila si o abundenta locala de 764 – 5.000 orisuperioara valorilor medii specifice padurii romanesti, ceea ce-i confera o personalitate biogeografica deexceptie.

Categoriile de arii naturale protejate de interes national incluse în situl Natura2000-CORIDORUL JIULUI

Denumire Localizar Suprafata (ha CategoriaAnul declararii/acte de declarare

locale/nationale

Locul fosilifGarbovu

Turceni 1 Rezervatinaturala

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr.174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1

Legea nr. 5/2000

RO SCI 0063 DEFILEUL JIULUI SUPRAFATA 11.156 ha

Existenta padurilor virgine disparute în restul Europei cu diversitatea si abundenta biologica specifica, alaturi depajisti montane pitoresti, stanci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui si insulitele aferente, paraie nealterate,

grote cu opere ale naturii nevazute, liziere, paduri de fag balcanic cu carpen si tei, elemente termofile aflate subinfluenta climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna bogata.

Situl Natura 2000 Defileul Jiului are si statut de parc national (parcurile nationale fac parte din categoriile de ariinaturale protejate de interes national).

Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000- DEFILEUL JIULUI

Denumire Localizar Suprafata ( CategoriaAnul declararii/acte de declarare

locale/nationale

Sfinxul Lainicil Lainici 1 Monumenal naturii

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

Legea nr. 5/2000

Stancile Rafail Lainici 1 Monumen

al naturii

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1

Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

Legea nr. 5/2000

Padurea ChitBratcu

Bumbesti-J 1319 Rezervatienaturala



RO SCI 0063 DOMOGLED-VALEA CERNEI SUPRAFATA 62.014 ha


23/150


2-23

Importanta sitului consta în bogatia floristica existenta în Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raportbiologic, geobotanic si ecologic, mai ales în ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, carea generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, în care coabiteazanumeroase animale de diferite origini geografice, împreuna cu cele locale.

Situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei are si statut de parc national (parcurile nationale fac parte dincategoriile de arii naturale protejate de interes national).

Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000 - DOMOGLED-VALEACERNEI

Denumire Localizar Suprafata ( Categori Anul declararii/acte de declarare locale/nation

Piatra Closanilor Pades 1730 Rezervatie

stintifica



Legea nr. 5/2000

Pestera Closani Pades 15 Rezervatie

stintifica

H.C.M. 1625/1955



Legea nr. 5/2000

Pestera CioacaBrebenei

Pades 20 Rezervatie

stintifica

H.C.M. 1625/1955



Legea nr. 5/2000

Ciucevele Cerne Cerna Sat

Pades

1166 - Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982


Legea nr. 5/2000

Pestera Martel Pades 2 Monument

al naturii

Dec 174/1982

Decizia Cons. Judetean 82/1994

Legea nr. 5/2000

Cheile Corcoaiei Cerna Sat 34 Rezervatie

naturala


Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994Legea nr. 5/2000

Pestera Lazului Pades 2 Monument

al naturii



Legea nr. 5/2000

RezervatiaDomogled-ValeCernei

Pades 30.000 Rezervatie

naturala



RO SCI 0128 NORDUL GORJULUI DE EST SUPRAFATA 49.114 ha


24/150


2-24

Importanta acestui SCI consta si în padurile seculare de fag, în care se întalnesc specii lemnoase de carpen,mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcam de asemeneaprezenta ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita, coltisorul,etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina. Uneori aceste pajistisunt întrerupte de jnepenisuri. Prezenta este si Floarea de colt - Leontopodium alpinum, simbol al ocrotiriicadrului natural.

Categoriile de ariile naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000 -NORDUL GORJULUIDE EST

Denumire Localizare Suprafat Categoria Anul declararii/acte de declarare locale/natio

Pestera Muierii Baia de Fier 19 Monumentnaturiirezervatiestintifica

H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular JudeGorj nr. 174/1982

Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea5/2000

Pestera Iedului Baia de Fier 1 Monumentnaturii



Legea nr. 5/2000

Padurea Polovra Polovragi 10 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Pestera Polovra Polovragi suprafatainclusa

CheileOltetului

Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Cheile Oltetului Polovragi 150 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Padurea de mMacaria

Novaci 400 Rezervatienaturala



Padurea de

Macaria

Novaci 150 Rezervatie

naturala



Padurea Barculu Novaci 25 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

ROSCI 0129 NORDUL GORJULUI DE VEST SUPRAFATA 87.321 ha

Situl se întinde pe suprafata mare, cuprinzand mare parte din muntii Valcan si o parte mica din Godeanu.Datorita conditiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme naturale alpine si subalpine. Pe

stancariile de calcar se dezvolta plante de talie mare, iar în zona muntelui Oslea întalnim floarea de colt alaturide garofita alba si clopoteii de munte. De asemenea în sit întalnim alunul turcesc, element sudic cu caracterrelict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului sau european. În sit îsi gasesc habitatul propice


25/150


2-25

3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europa (urs, lup, ras), precum si alte specii de mamifere sipasari de asemenea protejate prin legislatia internationala.

Cercetarile romano-germane (Stoiculescu, 2005) releva apartenenta sitului la putinele teritorii cu o valoarefoarte înalta a biodiversitatii. Astfel, cu toate ca ocupa sub 0,64 % din suprafata tarii, focalizeaza o considerabiladiversitate ecologica si biologica. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentata prin: 6 tipuri de ecosisteme (depadure, de pajiste, saxicol, acvatic, riparian si cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale

protejate de legislatia romana si comunitara, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale Romaniei.

Categoriile de arii naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000 - NORDUL GORJULUIDE VEST

Denumire Localizarea Suprafata CategoriaAnul declararii/acte de declarare

locale/nationale

Piatra Andreaua Tismana 1 - Legea nr. 5/2000

Izvoarele Izvarna Tismana 500 Monument

naturii

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj

174/1982Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

Legea nr. 5/2000

Izbucul Jalesului Runcu 20 Monumentnaturii

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj174/1982


Legea nr. 5/2000

Pestera Gura Plaiului Tismana 10 Monument

naturii

H.C.M. 1625/1955



Legea nr. 5/2000

Dealul Gornacelu

(Gornicelu)

Schela 1 Monumentnaturii



Legea nr. 5/2000

Cotul cu Aluni Tismana 25 Rezervatienaturala Decizia Cons. Popular Judetean Gorj174/1982


Legea nr. 5/2000

Rezervatia botaCioclovina

Tismana 12 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Padurea Tismana-

Pocruia

Tismana 51,6 Rezervatienaturala




26/150


2-26

Legea nr. 5/2000

Cheile Sohodolului Runcu 350 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000Muntele Oslea Tismana

Pades

280 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Cornetul Pocruiei Tismana 70 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Piatra Borostenilor Pestisani 28 Rezervatienaturala



Legea nr. 5/2000

Cheile si pestera Patru Runcu 78 Rezervatienaturala

HG 1143/2007

Padurea Gornicel Bumbesti-Jiu 85 Rezervatienaturala



Cheile Gropului sec Runcu 1562 Rezervatienaturala



Padurea Rachiteaua Tismana 106 Rezervatienaturala



*Dumbrava Tismanei Tismana 363 Rezeervatienaturala



RO SCI 0188 PARÎNG SUPRAFATA 29.907 ha

Importanta acestui SCI consta în padurile seculare de fag, în care se întalnesc specii lemnoase de carpen,mesteacan, soc rosu etc. Se remarca peisajul deosebit de impresionant cu paduri întinse si pajisti alpine. Estesingurul sit din tara în care apare specia balcano-dacica Potentilla haynaldiana, alaturi de alte specii saxicole deorigine daco-balcanica.

Categoriile de arii naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000- PARÎNG

Denumire Localizare Suprafata ( Categoria Anul declararii/acte de declarare locale/nationa


27/150


2-27

Parang-Novaci Novaci 2400 Rezervatienaturala



RO SCI 0198 PLATOUL MEHEDINTI SUPRAFATA 29.907 ha

Se remarca prin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline si lapiezuri,pesteri renumite prin dimensiuni si ornamentatie (Topolnita, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.). Pe rocilecalcaroase se întalnesc tufarisuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de sibleacuri. Compozitiafloristica a pajistilor este abundenta în elemente sudice, iar padurile pastreaza amestecuri de fag, brad si pinneafectate de taieri. În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversitatii mediilor de viata, se întalneste o bogatasi heterogena fauna de origini diferite, dar cu preponderenta a elementelor sudice.

Ariile naturale protejate de interes national incluse în situl Natura 2000 –PLATOUL MEHEDINTI

Denumire Localizare Suprafata (h Categoria Anul declararii/acte de declarare locale/nationale

*Padurea Gorga Pades 21,3 Rezervatie

naturala



Legea nr. 5/2000

Dintre siturile de importanta comunitara ale judetului Gorj, 5 din acestea se suprapun peste arii naturaleprotejate din reteua nationala, exceptie fiind aria naturala protejata Coridorul Jiului care nu se suprapune pestenici o arie naturala protejata Suprafata totala a SCI-urilor din judetul Gorj este de 218.552,2 Ha iar suprafata

judetului este de 560.174 ha,deci ocupa 39 % - procent raportat la suprafata totala a județului Gorj.

Distribuția siturilor Natura 2000

2.3 Autorit ăț i responsabile

2.3.1 Autoritatea Contractantă

1 Nume: S.C. APAREGIO GORJ SA

2 Adresa: Strada Vasile Alecsandri Nr 1, Municipiul Tg – Jiu, Jud. Gorj , ROMÂNIA

3 Contact: DIRECTOR GENERAL: Ing. Traian Pătrăşcoiu

60,985%

39,015%

Judeţul Gorj

Situri Natura2000


28/150


2-28

SEF DIRECȚIE CONTRACTARE INVESTITII: Ing. Butiuc Florin

4 Telefon: 0253/211308;

5 Fax: 0253/211457

6 E-mail: [email protected]; [email protected]

7 Web site: www.aparegio.ro

2.3.2 Autoritatea de Management

Autoritatea de Management (AM POIM) este structura din cadrul Ministerului FondurilorEuropene (MFE), responsabilă pentru implementarea Programului Operațional InfrastructuraMare 2014-2020. În aceasta calitate, AM POIM are un rol determinant în accesarea finanţării încadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient alresurselor , Obiectivul Specific (OS) 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate

urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei .

Nume: MINISTERUL FONDURILOR EUROPENEDirectia Generală Programe Infrastructură Mare

Adresa: bd. Ion Mihalache, nr.15-17, sector 1 , Bucureşti, România Contact: Cătălin Gheran, Director General Adjunct Tel.: +40-372.838.781Fax: +40-372.838.501-E-mail: [email protected]

2.3.3 Organismele Intermediare

Organismele Intermediare (OI), in numar de 8, au fost infiintate in fiecare din cele 8 regiuni dedezvoltare ale Romaniei (NUTS II). Ele au indeplinit un rol important in implementarea POS la nivelregional actionand ca interfata intre AM si beneficiari. Organismele intermediare se vortransforma in Directii Teritoriale iar AM va delega catre acestea anumite responsabilitati acestora.

Nume: DGPIM- OIR CraiovaAdresa: Str. Amaradiei 93 –95, cod 200170, CraiovaContact: Adina Nuţoaica Drăgolici - Director

Tel.: 0040-0251 598 170Fax: 0040-0251 598 170

E-mail: [email protected] ; [email protected]

2.3.4 Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

Asociația de Dezvoltare Intercomunitara „ADIA” a fost înființată la data de 30.05.2007 , potrivitHotararii Consiliului Judetean Gorj nr. 49/24.05 2007, privind aprobarea Statutului si Actului

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.aparegio.ro/http://www.aparegio.ro/mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.aparegio.ro/mailto:[email protected]:[email protected]


29/150


2-29

constitutiv al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „ADIA”. Asociația a f ost înregistrată

conform dovezii eliberate de Ministerul Justitiei cu numarul 52.920 din 30.05.2007.

Potrivit Actului Constitutiv si Statutului, Asociatia este constituită ca persoana juridică de drept

privat, cu statut de utilitate publica, pe o durata nedeterminată. Sediul Asociației este în

Municipiul Târgu Jiu, Bulevardul Constantin Brâncuși, nr. 19, județul Gorj.

Actul Constitutiv și Statutul Asociației îndeplinesc cerințele agreate in cadrul POS Mediu pentru

constituirea Asociatiei si respecta intocmai prevederile minimale ale Hotararii de Guvern nr.

855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si statutului-cadru ale asociatiilor de

dezvoltare intercomunitare cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice.

Misiunea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara ADIA este aceea de regionalizare a

infrastructurii de apa si apa uzata prin crearea Operatorului Regional, ca element cheie al atingerii

tintelor asumate si asigurare a sustenabilitatii investitiilor, prin imbunatatirea calitatii si araportului – cost-eficienta al infrastructurii si serviciilor privind alimentarea cu apa si colectarea si

epurarea apelor uzate.

ADIA Gorj include la acest moment următorii membri: Consiliul Judetean Gorj (care reprezinta si

comuna Turcinesti), municipiile Tg. Jiu si Motru, orasele Bumbești-Jiu, Târgu Carbunesti si Ticleni.

Hotărârile prin care unitățile administrativ – teritoriale si-au exprimat acordul de a fi membre ADIA

Gorj sunt urmatoarele:

o Consiliul Judetean Gorj, in baza Hotararii Consiliului Judetean nr. 49 / 24.08.2007;

o Municipiul Targu Jiu, prin Consiliul Local al Municipiului Targu Jiu, in baza HotarariiConsiliului Local nr. 223/28.05.2007;

o Municipiul Motru, prin Consiliul Local al Municipiului Motru, in baza Hotararii Consiliului

Local nr. 72/28.06.2007;

o Orasul Bumbesti Jiu, prin Consiliul Local al orasului Bumbesti Jiu, in baza Hotararii

Consiliului Local nr. 45/31.08.2006;

o Orasul Targu Carbunesti, prin Consiliul Local al orasului Targu Carbunesti, in baza Hotararii

Consiliului Local nr. 48/26.06.2007;

o Orasul Țicleni, prin Consiliul Local al orasului Ticleni, in baza Hotararii Consiliului Local nr.

34/31.08.2006.

Prin actele de aderare, toti membrii au aprobat Actul Constitutiv si Statutul ADIA Gorj si au

desemnat reprezentanți în Adunarea Generala.

Organul de conducere al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara ADIA Gorj este reprezentat de

Adunarea Generala a Asociatiei, formata din toti reprezentantii unitatilor administrativ-teritorialeasociate, desemnati prin hotarare a autoritatilor deliberative ale acestora.


30/150


2-30

Consiliul Director reprezinta organul executiv de conducere al Asociatiei de Dezvoltare

Intercomunitara ADIA Gorj si este format din presedintele Asociatiei, care este si presedintele

Consiliului Director, si inca doi membri numiti de Adunarea Generala a Asociatiei, pe o perioada de

4 ani. Controlul financiar intern al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara ADIA Gorj este asigurat

de un cenzor , numit de Adunarea Generala a Asociatiei pentru o perioada de un an, cu

posibilitatea prelungirii mandatului.Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ADIA Gorj este organizata si functioneaza conform

Organigramei adoptate prin Hotararea AGA nr. 13 / 22.12.2010. Potrivit acesteia structura

administrativa a ADIA Gorj este formata din:

1 director executiv;

1 director adjunct;

1 secretar;

2 cenzori;

1 responsabil resurse umane;

1 consilier juridic;

1 contabil;

3 membri ai Compartimentului Proiecte;

5 membri ai Compartimentului Monitorizare;

5 membri ai Compartimentului Administrativ

ADIA Gorj nu desfasoara nici o activitate economica directa, având buget propriu de venituri siincasari. ADIA Gorj are controlul general al activitatii si performantelor Operatorului Regional – SC.

APAREGIO GORJ SA – prin Contractul de Delegare, in conformitate cu Actul Constitutiv alOperatorului Regional. Conform actului de asociere, ADIA beneficiaza de un patrimoniu initialconstituit prin capitalul varsat de catre fiecare membru, in cadrul contributiei anuale specificata indocumentele statutare.

Operatorul Regional

SC. APAREGIO GORJ SA. a fost înființată în anul 2007 prin Hotararea Consiliului Municipiului Târgu-

Jiu nr. 75/2007, ca societate comercială pe acțiuni, acționarii inițiali fiind localitățile: Târgu-Jiu,

Motru, Rovinari, Targu-Cărbunești, Bumbești-Jiu, Țicleni și Novaci, prin Consiliile Locale și județul

Gorj, prin Consiliul Județean Gorj, cu scopul de a crea un Operator unic comun, în conformitate cu

prevederile Ordonanței 72/2002, care să asigure serviciile de alimentare cu apă și de canalizare,

sub jurisdicția autoritatilor locale asociate, in baza unui contract unic de delegare de gestiune.

Ulterior, orașele Rovinari și Novaci s-au retras, astfel incit, prin Hotararea Consiliului Municipiului

Târgu-Jiu nr. 76/2007 s-a aprobat actualizarea actului constitutiv al societatii, avand ca actionari:

Târgu-Jiu, Motru, Targu-Cărbunești, Bumbești Jiu, Ticleni, prin Consiliile Locale și judetul Gorj, prin

Consiliul Județean Gorj.

Astfel, SC. APAREGIO GORJ SA este Operatorul Regional desemnat oficial ca furnizor al serviciilorde alimentare cu apa si canalizare in localitatile membre ADIA Gorj, în 2007, prin semnarea actului

constitutiv al Operatorului Regional cuprins în Anexa nr.1 si nr.2 la Hotararea Consiliului Judetean


31/150


2-31

Gorj nr. 76/ 27. 09. 2007 si a Contractului de Delegare inregistrat la Aparegio cu nr.

231/16.01.2008 semnat de catre Operatorul Regional SC. APAREGIO GORJ SA și Asociatia de

Dezvoltare Intercomunitară ADIA Gorj.

Operatorul Regional este înregistrat la Camera de Comert si Industrie Gorj sub nr. J18/6/2007, cu

sediul oficial în Tg.Jiu, Str. Vasile Alecsandri nr.2.

După semnarea Contractului de Delegare la inceputul anului 2008, SC. APAREGIO GORJ SA asigură

servicii de alimentare cu apă și servicii de colectare si epurare ape uzate de tip menajer in 5 orașe

și in localitatile lor componente si limitrofe. În cursul anului 2013 aria de operare a SC. APAREGIO

GORJ SA s-a extins, incluzând comuna Turcinesti și orasul Turceni, și se preconizează preluarea

operări de noi localiățti din județul Gorj în perioada imediat următoare în contextul pregătirii

proiectului de investiții pentru perioada 2014-2020.

Situația acționarilor și a capitalului social inițial subscris și vărsat, si majorarea de capital conform

hotaririlor de Consilii Locale, la data de 01.09.2013 sunt descrise în tabelul de mai jos:

Nr.

crt.Denumire actionar

Capital

initial

varsat

Majorare

hotarita

Total

capital

hotarit

Numar

actiuni

totale

Cota de

participare

(%)

1 Municipiul Tg. - Jiu 44.937,50 200.000 244.937,50 97.975 17,63

2Consiliul Judetean

Gorj15.262,50 370.285

385.547,50 154.21927,76

3 Municipiul Motru 12.915,00 313.305 326.220,00 130.488 23,48

4 Oras Bumbesti-Jiu 6.760,00 163.965 170.725,00 68.290 12,29

5 Oras Tg. Carbunesti 5.940,00 144.100 150.040,00 60.016 10,80

6 Oras Ticleni 4.185,00 101.525 105.710,00 42.284 7,61

7 Oras Turceni 0,00 5.940 5.940,00 2.376 0,43Total 90.000 1.299.120 1.389.120 555.648 100,00

Operatorul Regional înregistrează o cifra anuală de afaceri de 25,3 milioane lei și are un număr

total de 378 de angajați.

SC. APAREGIO GORJ SA își desfășoară activitatea prin intermediul a 5 Centre de Exploatare si

Distributie:


32/150


2-32

Nr.

crt.

Centru Exploatare și

Distribuție

Nr.

personalAria de operare

0

Administrație centrală,

Dispecerat central

SCADA

69Municipiile Tg. Jiu, Motru; orașele Bumbești-Jiu, Tg.

Cărbunești, Țicleni, Turceni; comuna Turcinești

1 CED Tg. Jiu 166

Municipiul Tg.Jiu, inclusiv localitatile componente –

Barsesti, Dragoeni, Iezureni, Polata, Preajba Mare,

Romanesti, Slobozia, Ursati; Comuna Turcinesti –

Turcinesti, Cartiu, Horezu, Rugi

2 CED Motru 63

Municipiul Motru, inclusiv localitatile componente –

Dealul Pomilor, Horasti, Insuratei, Leurda, Plostina,

Lupoita, Ripa, Rosiuta; Comuna Catunele – Lupoaia

3 CED Bumbesti-Jiu 40Oraș Bumbești-Jiu, inclusiv localitatile componente – Curtisoara, Lazaresti, Plesa, Tetila

4 CED Tg. Carbunesti 31

Oraș Tg. Cărbunești, inclusiv localitatile componente –

Carbunesti – Sat, Cojani, Cretesti, Curteana, Floresteni,

Macesu, Pojogeni

5 CED Ticleni 9 Oraș Țicleni

Total 378

Operatorul Regional SC. APAREGIO GORJ SA derulează în prezent în cadrul POS Mediu 2007 -2013Proiectul “Extinderea și reabilitarea sistemelor de apa și apă uzată în județul Gorj” (Cod CCI: CCI2007 RO 161 PR 007), cu o valoare totală la data semnării de 322.592.032 lei.

2.4 Situația existentă în sectorul relevant

2.4.1 Generalitati

Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 continuă finanțarea investițiilornecesare în sectorul de apă/apă uzată în cadrul priorității de investiții 6ii - Investiții în sectorul apei,

pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și pentru a răspunde unor nevoi deinvestiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe și a Obiectivului Specific 3.2.Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei.

Prin POIM vor fi continuate acţiunile integrate de dezvoltare a sistemelor de apă şi apă uzată,contribuind la obiectivul global de asigurare a colectării şi epurării integrale a încărcării organice

biodegradabile în aglomerările cu peste 2.000 l.e. Valoarea totală a investiţiilor estimate pentru ungrad de conformare de 100% este de cca. 12,6 mld. Euro (4,23 mld. euro pentru apa potabilă şi8,38 mld. euro pentru apa uzată), din care necesarul ce ar trebui asigurat în perioada 2014 -2020pentru acoperirea valorii investiționale cuprinse în proiectele aflate în pregătire este de aprox. 6,2


33/150


2-33

mld. euro. În ceea ce privește proiectele fazate, se estimează că necesarul ce trebuie acoperit seridică la un total de cca. 434 mil. euro. Finanţarea disponibilă va contribui la realizarea obiectivelorgenerale ale directivelor în proporţie de cca. 25% comparativ cu situaţia anului 2013.

România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să implementeze prevederile DirectiveiCadru Apă 2000/60/CE, respectiv să evalueze starea ecologică şi starea chimică a corpurilor apelor

de suprafaţă, care se realizează conform Directivei 2008/105/CE și a Directivei 2013/39/EC prinidentificarea şi monitorizarea de noi substanţe prioritare, precum şi extinderea matricilor deinvestigare la diverse nivele de biota şi a stării chimice a corpurilor de apelor subterană (conformDirectivei 2006/118/CE). Aceasta presupune monitorizarea substanţelor prioritare şi a altorpoluanţi specifici identif

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	aimee-nona
View:	224 times
Download:	0 times

Vol. 2.1 Conditii Speciale Contract Management Si Supervizare Oradea - 26.02.2016

Documents