' * • , • • • • • * / : ' • • , : . , • ' " - v f : ' , - r - - , " 3 |
V ••-jf »** 1 1 >» » w* jptwuf^Wi
* ' ' J " h ' *' : ^ ' ' • - % • • • . / / ' " • / * ; : i /
i:
iw. r
4 * •
v*P
mum Mm tuşim m ma d. m,mm w is rcr of wwau m, m
f 2sfj\ ww mi w mm, m - itwkwk of ut nesnon, n s. nhesoi nmm mm.
; THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFICIAL AND CULTURAt ' ^s SOCIETIES OE AMEBIC 4
MK,
iEONLYROUl
ciEST CIRCULATION. VOLUME XV.—NO. 281
'^S
IÂN DAILY NfcWS
REACHES 100,000 PEOPLE.
ORGANUL OFICIOS AL UNIUNEI SOCIETĂŢILOR ROMtNE DE AJUTOR Şl CULTURA DIN AMERICA
Cele din *£'<• A ştiri telegrafice din lumea-întreagă. CLEVELAND, OHIO, II, 6 DECEMBRE, 1920. I Cele din urmă ştiri telegrafice din
I lumea întreagă. ANUL XV.—NO. 282.
Constantin clştigă in Grecia REGALIŞTII AU CÎŞTIGAT O MAJORITATE COVIR-
ŞITOARE CU TOATE AMENINŢĂRILE ALIAŢILOR ATENA, 5 Dec.—-Plebiscitul de
Duminică a arătat că o mare majoritate a poporului grec este pentru întoarcerea regelui Constantin pe tronul Greciei.
Localurile de votare au fost des-eliise pînă la sfinţitul soarelui şi rcsultatul va fi p&bjioat, probabil, miine.
Incidente grave n'att avut loc; prinţii care se aflau în At&ia au Votat de dimineaţă.
* Votările n'au fost secrete. Soldaţii mergeau în plutoane^purtînd placate cu fotografia lui Constantin. 1
Una din localurile de votare a lost într'o catedrală, unde un grup 4ţ|e copii împărţia cărţile âe votare Şe care era scris numele lui Constantin, în afirmativ, ori votantul, «Iacă. nu era pentru Constantin, iteria "nu" cu mîna lui. Bucata •ceasta de hîrtie a fost apoi dată. g&lăuntru şi aruncată Iţi cutia de Votare.
Deschiderea parlamentului a fost «minată cu o lună de zile. Aceasta se poate lua ca dovadă că cabinetul are d<* gînd ca se facă alte tioui alegeri spre a Obţine o majoritate în v parlament şi mai mare, ftentru Constantin, pentru ea par->mentMl, cum e .constituit pcilm,
I i*e Î20 de deputaţi contra regelui. Pregătirile pentru reîntoarcerea
lui Constantin, continuă. Premierul Rhallis încurînd va trimite o ltouă notă aliaţilor, în care, din cît «'a aflat, va desminţi că Constantin a lucrat vre-odată contra aliaţilor. V
Miniştrii france* şi englez au cerut instrucţii dela guvernele lor respective, şi sunt foarte ocupaţi cu pregătirile- de plecare. Aderenţii lui Venizelos înfricaţi de cele ce pot urma, şi temîndu-se de o rea tratate din partea rcgajişti-lor fug spre legaţiile străine.
Ziarul "Patris" a apărut azi avînd pe prima pagină, în litere mari, cuvintele: "Jos cu tirania! Trăiască Libertatea!" şi "Constantin vine însă Smirna se duce!"
In portul Piraeus, în ^apropiere jle Atenq, mari unităţi ntţvâlc, franceze şi engleze, sunt ancorate,
£ata de oricţ pe cînd alte cinci vapoare de ră'sboi engleze staţio
nează la o mică distanţa de aci. O not! trimisă de guvernele
* miglo-francez a fost primită da, guvernul grec aseară, în care se a-
jfninteşte acestui guvern că sub înţelegerea din 1897, prin care fi-fjianţele Greciei au fost '• puse sub controlul Angliei şi Franţei, auto
rităţile greceşti nu pot tipări alţi fbani noui, fără permisiunea Angliei şi Franţei.
Chestia financiară este factorul >$el mai grav din această situaţie,
lingură armata costă 4,000,000 drachme pe zi. Pînă azi armata • fost plătită prin cecuri făcute în jnumele comisiei financiare interaliat*.
că interesele}:j#fiî cer ca el se ab-dice. * ;ţAl CH
Constantin nu aşteaptă ca se afle rcsultatul alegerilor deeît numai pe Luni după aniiazi. El consideră că alegerea recentă din Grecia a fyst adevărata expresiune a do-rinţii poporului. Fostul rege şi d.f Strit pare a da foarte mică însemnătate atitudeni aliaţilor.
Chiar rapoartele din ziare «are spun că Anglia, Franţa şi Italia au decis ca se detragă sprijinul financiar dat pînă acunfi Greciei,' n'a putut tulbura pe Constantin, iar d. Strit a zîmbit numai.
Dl. Strit a refuzat ca să-şi exprime opinia, însă sentimentul general printre grecii cari se află aici e: "Vor aliaţii ca armata grecească să stea în'Asia Minoră, ori sunt ei capabili de a trimite forţele necesare ca se înJceu iască armata grecească, care va trebui rechemară dacă se vt refuza sprijinul financiar?"
Sprijinitorii iui Constantin spun că nota aliaţilor şi ameninţarea cu retragerea sprijinului financiar, cît şi svonurile cu revizuirea tratatului dela Sevres, sunt numai tunete din campania din nainte de alegeri spre a influenţa plebiscitul.
Comentările grecilor asifpra a-meninţărîTor aliaţilor poate fi su-marizate astfel: Azi aşteptăm; mî-ne vom vedea* şi noi cît şi aliaţii ce efect a făcut ameninţările lor."
PARTS. 5 Dec.-—Premierul Leagues s'a reîntors la Paris azi seară. El n'a făcut nici o declaraţie asupra situaţiei greceşti însă în cercurile diplomaţilor însărcinaţi cu afacerile externe se admite că o posibil ca ducele de Sparta, "prinţul de coroană al Greciei," eum îl numesc francezii, care va pleca azi din Constanţa, Romînia, va fi chemat pe tronul Greciei.
f lr
0 CRIMA GROAZNICA Temee r&nltiUr-copli arşi de vii
YOUXGSTOWX, 5 1)<%. — Un a c$?ui identitate nu se fctiq
jft|înfrat noapte îu casa de farmă a lui Thomas Koehler, aproape de Ilubbard, O., a împuşcat de trei ori asiipWi ei şif după aceea a dat foc la ^iâsă. Copiii ei, William, de 2 ani, şi Warren de 5 ani, au ars de vii. Cadavrele lor, pînă astăzi tîrziir nu s'ati' putut descoperi.
D-na^Koehler, care e în etate de 26 ani, se află în stare gravă în spitalul din Youn^Stown.
Harry Haggerty, un vecin, a spus autorităţilor că d-na Koehler a întrat în casa lui cam pela orele şapte într'o stare isto^iiă. Dînsa a spus membrilor familiei Hagger-ty că un bărbat a întrat îu casa lor, încercînd să-i jefuiască şi ea a încercat sa se lupte'cu omul, şi atunci tîlîiarul a tras trei focuri de revolver asupra'ei şi a dat foc
BIRUITOI Noi stăm laolaltă cu cei ce au fot zori ca şi 'n noapte cu ei net Tovarăşi cu morţii cci vii ne-am învingem în luptă prin cei ce-au
%
Cel mort fără preget hiptîndu-s4 In suflet prieten, să moară încei$g ha groapa-i să sune, vorbind de învingem în luptă prin mi ce-at1
Cuei mortul iţi lasă murind lucri De două ori truda-ţi se cade s'o Şi scopul său este uşor de văzut: învingem în luptă prin cei < f a\$
Flăcăi, dragi ftieM, ce $faţi Primejdia luptei a fost pentru votH
Şi vorba să meargă *n întregul Ţii învingem în luptă prin cei ce-au
Cînd pacea se lasă pe ţară acum, Spre dîn.fii grndirea să-şi afle tiu O inimi oprite, vă este ştiut
' Cînd zicem că pace-i prin cei ce-au itî
Neam. Romînesc. (Laurence Hotisi trad, de X. I.)
*
DE ALE ZILEI
, Princesa Christofor, fosta d-nă la casă. , • ŞRf. B. Leeds d,in Cleveland, 0., stu-, Dînsa zice că înefercârîJfe de iliază limba franceză şi grecă. Ea fi'a făcut nici o vizită la ambasada americană, pînă acum. ' Bogăţia
1 |>rincesei Christofor se spune ct pu He în siguranţă familia regală.
j, LUCER>TE, Elveţia, 5 Dec. — : iFostul rege Constantin al Greciei
. J|?i cei din jurul lui sunt âtît de ' figuri că plebiscitul din Grecia va
v ,da lui Consiântin o majoritate co-^vîrşitoaite, încît'nici nu mai urmă-
^ ir esc cu atenţie ştirile ce sosesc. •/ Ei admit îasa că dacă aliaţii au
( ^ protestat serios, atunci Constantin, N? idupă ce va sosi la Atena, va decide
lâk *£*^tit ii
salvk copiii au fost zadarnice. Cînd a a sosit vecinii la faţa locului flăcările eoprinseseră casa şi toate încercările de a scăpa copiii au dat greş. Casa a fost cu totul mistuită de flăcări.
Trei bărbaţi suspecţi au fost a-restaţi în scurt timp după săvîrşi-rea crimei şi sunt' deţinuţi la închisoarea din Warren. >
D-na "Koehler a fost rănită în spate, la c'ap şi la braţul drept.
Bărbatul ei, *care lucrezaă în Youngstown, n'a fpst acasă în timpul tragediei.
'. . • . "" .• r '*
Ştirile din Ungaria zic că hi ziua cînd Ungaria a semnat tratatul <V pace cu aliat ii ifi toată ţara s'a arborat drapele negre ţi « fo$i un doliu general.
Au de ce jeli şi cerni. Nu e bine, tiw-i %man să te bucuri de întristarea şi nenorocirea altuia, fie chiar duşmanul tău de moarte, şi nu ne bucură nîbi întristarea şi nenoroci-rea ungurilor, cu toate că neamul nostru a suferit multe defa ei, mai presus de toate hula fi batjocura degradatoare. '•"*>
Refledind seri o* la "catul lor nu sunt tocmai atît de nenorociţi. N'au perdut nimic din al lor, au perdut numai prada pe care an cucerit-o dela alţii, în cele mai multe cazuri prin intrigă şi viclenie, ca dupăl aceea s'o stăpînească ,prin forţă, mreganţă j* # mîndrie semeaţă.
Că prada a fost bogată şi perde-rea ci le sîngerează inima, o ştim, admitem, dar tot ei sunt de vina. Nemulţumiţi cu ce-au avut, împreună cu militarismid german au ştiricit răsboiul, în vederea imor noul prăzi, ţi dam l'ar fi cîş-tigat, astăzi nu ar fi qrlforat drapele negre în Ungaria ci drapelul un§uresc ar fi fUf rit asupra nouilor prăzi şi mîndria semeaţă ungurească sfar fi întins şi peste ele, mărind numărul Hoţilor pe cari să-i stoarcă de vlagă ca apoi să-i umilească, să-i batjocurească, aşa cum ne-au batjocorit p$ nOi timg de zece veacuri.
j "Ale tale dm ale tale,'f şi "cel sunveţ se va umili," zice sfînta scriptură, şi cnvîntul s'a înfăptuit.
CĂRĂBUŞ.
ÎNCERCARE DE K TRIMITE ARME DIN GERMANIA
LA ROMA MILAN, 5 Dec. <—«• O încercare
mdsterioasă a fost făcută <de nişte nectinosouţi din Beriir^ de a trimite un vagon de tunuri^ explozibile,'re voliv ere şi ibinlocurd. militare' Toate aceste au fost «trimise
•sub masca de transport diplomatic, care e imun cercetărilor,
Pe vagon era o%eţiehetă mare care spunea: Conţine acte şi documente destinate ambasadei germane, însă când a sosit la Ins-'bruck, lucrătorii d<e cale ferată italieni, au descoperit adevărata natură a conţinutului ««ti au înştiinţat aceasta la consulat, din â cărui ordin tot conţinutul, * fost dus la primărie. - Afacerea est$ foarte sensaţio-nală. * •
PRINŢUL PUEACHATRA, Fratele regelui din tiiam, care a sosit în Statele Unite cu vaporul " Mauretania," spre a studia căile ferate ale Statelor Unite. El e un bărbat foarte democrat şi vorbeşte
limba engleză excelent de bine.
COMPANIA DE PUBLICITATE A UNIUNEI SOC. ROBDNE.
CONCURS Ziarul America ~avînd lipsă de
un Expeditor, prin presenta publicaţie deschide concurs, salarul este de $140 lunar.
Doritorii de a ocupa acest post sunt rugaţi a trimite ofertele la Administraţia Ziarului.
Condiţiile sunt următoarele: Să fie o persoană cu trecut cinstit, şi menţru al organizaţiei noastre, să cunoaccă limba Engleză, şi de preferat ar fi şi dacă ştie a oon-duce Automobilul, ofertele să se trimeată pînă la 15 a lunei Decembrie iar postul este a se ocupa cu începere de 25 Deotmbrie.
Cleveland, Ohio 6 Dec. 1980* I. O. Hooa, Preşedinte. N. Nestor, Secretar.
(82—84). "7
Ptatm HoaonenM Ecalow* '
Snma cea din urmă: $1220.0.3 Colecta if acută de: N. Toma şi
J. Ciuii. , N. Tdrtfca 4t.<K) I. Guia $1.00 I. Dumitraş $1.00 1. Dămian ' $1.00 Aldea Husea $1.00 Dan Stănilă $1.00 George lovan \ $1.00 Vacile ftorşa $1.00 I. Po<p Văduy $1.00 Soni ca Tom* $1.00 G. Rus Vfdtt % $1J00 Secţia Ligei N. R. A. din
E. Cleveland $5.00 loan Haller $3.00 Petru Ma naţie $1.00 Teodor Mit'lea . •»... Pavel Mailov George Tanchina .. Tenasiu Achim ....
Colecţia făcută <§i ereţia 1. Dam ian. L. I. Dami^n iMicke Mandrean .. Pavel Xegru $1.00 Elisaibeta Ghidu ... Elena Campean ... Ana Isac iParaschiva Toms .. Marinca X. Tonâl . Domnica V'lâdeseu . iXicolae Truţa IParascihiva Stanflft. .
... —.50
... —.50
... —.50
. . . —.25
D-ntf Lu-
... $i.oo .. t $2.00
£-.25 .10 .50 .25 .25 .50 .50 jo
Ana V. B o r ş a . . . . . . . . . . . . % — -.20 Ana Start —''7 J
.z.) ElisaWta Vidu —.25 Maria Mailov —.25 Paul Morany —.50 Maria G,. Urde-a. —.50 Andy Vijole —.50 Xirigorie Modoroea ....... —.50 Elisaibeta Apolzaa ........ —.50
Colecta făcută de LH-erbţia I. Dam ia n şi Ana Dumitraş. M. Limibaşan Stefan Moroşu Ga vrii Giurcan ...» loan Buibaş Teodor Borzea Teodor Cuceie Vanilie Buna Florian Harji George Vancu George Rusu D-na John Iova ....... P. Clglugly Petru Paipuia» —.50 Hlorea Bar ........... loan Vanciiji Vasilie Trial ... . v Vasile Ferel 1., Ya&ile Blidar • *........
• _
—.50 $1.00 •1.00 —.50 —.50
—.10 —.10 $1.00 —.25 —.10 —.2~>
.25
.25
.25
.50
Cite-va date statistice oficiale privitoare la muncile agricole Intr'un articol precedent, aan
arătat că ne aineiiinţâ spectrul foamei, în faţa căruia autorităţile stan cu braţele încrucişate.
Timp de doui ani < de zile nu s au adus uneltele, maşinile agricole distruse din, cauza războiului; nu s a-udat vite .muncitorilor de pămînt; iar bonurile de rechi-ziţie ale armatei pentru vitele* luaU' de săteni, au rămas şi astăzi, n^plătite.
Nu s'a făcut nimic ipentru o dreaij>tă repartizare a vitelor pe toată suprafaţa României, invo-ciudu-se 'cit motivul care a exasperat şi pe cei mai liniştiţi oameni : ' 'criza mijloacelor 4e tran»-port". * .
Frigul timpuriu â grăbit dezastrul datorit lipsei de «pirit gospodăresc al autorităţilor. Pămîn-tul îngheţat nu se mai poate lucra, eu toată circulara ministerului de domenii, care nu poate desţeleni pămîniul.
Căci ministerul de domenii a trimis tuturor consilierilor agricoli, din ţară, o circularii «lut care extragem următoarele;
"Faţă de criza ce ameninţă producţia viitoare a griului, duaţi măsuri energice pentru activarea semănăturilor de griu §i secară, sfă t u iiulf ^e. % iie^arn . ţeaii^ semene cel puţin un sfert din terenul arabii ce posedă, ca grâu şi secara".
$i pentru a evidenţia conseein-iacut, cu această circulară, toată datoriei.
Şi pentru a evidenţa conwin-' ţele acestei circulari, dăm mai jos, deoeaftidat» fără nici un comentariu, datele statistice oficiale, primite de ministerul de domenii, pînă la 6 Xovembrie a. c. .
In vechiul regat, a semănat griu: marea iproprietate: 18.102 ha. obştiile 25.7!>9; mica proprietate 28.062 ha.
In total 71.96.'} ha. Secară : marea iproprietate 62
lia.: obştii 483 ha.; mica proprietate 2.347 ha.
In total 3892 ha. Rapiţă: marea proprietate 275
ha.; obştiile 60'J ha.; mica proprietate 148 ha.
Jn total 1032 ha. Orz: marea iproprietate 390 ha.;
oibştiile 165 ha.; mica proprietate 1601 ha.
In total 2156 ha. • In Basarabia s'a «emanat: Grîu: marea proprietate 6867
obştiile 17.823 lia.; mica proprietate 66.697 ha.
in total 91.387 ha. Secară : marea proprietate. 1328
ha.; obştiile 604# ha»; mica proprietate 16.929 ha.
In total 24.305 ha.' Orz: marea proprietate M)3 ha.; Rapiţă : marea (proprietate 14
ha.; mica proprietate 20 ha. 1
Total 34 ha. In Bucovina s'a semănat: Grîu : marea propri<»tate 292 ha.
mica proprietate 1025. Total 1371 ha. Secară : marea proprietate 331:
ha.; mica .proprietate 1419. Total 1758 lia. In Transilvania a'a eeouănat: Grîu: marea proprietate 638 ha.
mica proprietate 29..917 ha. Total 30.555 ha.
• «Secară : marea proprietat 180| ha.; mica .iu"<«n:ieUa*x
Orz: marea proprietate 25 ha ; mica proprietate 145 ha.
Total 170 ha. Aeestea sunt datele. Frigul care
s'a mai temperat, <poate schimba, foarte puţin, starea actuală a semănăturilor, dat fiind obiceiul sătenilor m tragă brazde «in pn-runvbişte, în lunile Octombrie şi Novembrie.
Pericolul persistă ineă. Credem interesant să se cunoască ce măsuri înţeleg să ia autorităţile pentru activarea muncilor agricole şi promiitem să aşteptăm, pînă c aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţa opinie publice, lesritim adarmate. R. Matei.
("Dacin" V '
Umi conplat iapr s Arieai Un nou oomploi unguresc con
tra statului s'a, descoperit la Turda. Organizatorii acestui complot au fost arestaţi şi uşi la Cluj, unde vor fi daţi In judecate Curţii marţiale.
Ei sunt: Egerhasi L&jos, preot reformat. Dese Imre fost judecător, Kemeny Osfcer, fost prefect Lorincs prof. d$ Hceu, Dr. M. VarfalVy advocat» Frenkel Lipot comerciant şi
Arestările \LVm-aml.
% • " l X V * J 1
*>* ' •
. i
*s v4* A j
ii§.
la Turda
Total ........ $1262.65 Odată cu înmiînarea acestei
sume am primit următoarea scrisoare :
Stiate d-le Pascu: Primiţi din partea societăţii Di\
Constantin Angeleseu suma de $42.60 pentru monumentul Eroinei Ecaterina Teodoroiu, colectaţi de la membrii societăţii noastre şi prietenii noştrii.
Văaînd aipelurile publicate pentru acest scop în ziarul America, cu toată că celelalte socigţiăţi şi cluburi din Cleveland încă nu s'au mişcat ne-am decis ca şi noi să venim în ajutorul realizării nobilului scop, şi în una din şedinţele societăţii s'a hotărât sa se înceapă colecta, al cărui resultat regretăm că n'a fost după cum am dorit, fiind-că eolectatorii au suferit batjocuri şi ocară din partea unora cari nu înţeleg ce
^însemnează ridicarea unui monument spre amintirea unei eroine ca*e a murit în luptă pentru în-ifăptuirea României Mari.
Lista alăturată cu numele donatorilor, vă rog. a'o publicaţi spre certificare.
Mulţumim cildwo* ; 1 - v • . . . ,
încercare de a face pace — Lloyd George şi Republicanii
Irlandezi au început ;
negocierile.
DUBL1X, 5 Dec. — Preotul Michael O'Flanagan, interimarul de preşedinte al organizaţiei Sinn Fein, a trimis următoarea telegramă premierului Lloyd George:
"D-fca ma ji informat că eşti dornic de a pune pace imediat, fără a aştepta »să sosiaseă Crăciunul. La 'fel şi Irlanda doreşte. Care este primul pas pe care doriţi al 'propune?44
O înţelegere pe ziua Crăciunului a fost sugerată de Roger X. Sweetman, un membru repuibli can irlandez din parliament, care a insistat ca să se folosiască de
prilejul cercetărilor făcute de comisia muncitorilor englezi, ia fel a «se chema toţi irlandezii mii moderaţi şi a pune "pace'4.
E uu sentiment general. în cea anai mare parte suportat de influenţa Wdesisiastică de a înrola toate elementele mai modorate, insă nu se aşteaptă nimeni* că fruntaşii republicani cu posiţii autorita-tive &ă fie satisfăcuţi cu propunerile guvernului englez. Fruntaşii repulblicani desmint zvonurile că ei au participat în aceste negociaţii.
Organele republicanilor «pun că măsurile de represiune sunt luate de Anglia rnumai ca să forţeze un 'compromis, şi insistă că irlandezii trebuie să resiste.
A
au sprijinit această colectă, care e o faptă frumoasă şi naţională din partea românilor din America. -In numele Societăţii "Dr. C.
Angeleseu". N. Toma, Preşedinte. P. Manaţie, Secretar I. In numele ideei, care as va
(înfăptui din darul Românilor din America, aducem cele anai vii mulţumiri donatorilor'acestui fond socotit de nobilă de toţi acei cari înţeleg însemnătatea ei.
* . . . , • . . • • * {.
CHURCHILL VA IN INDII
t ^
* ,II
v v
-•i i
AUJHABAD, Indiiile engleze, 5 Dec. — După cum scrie ziarul Poineer, Winston Spencer Char-chill este de a fi numit, vice-rege ai Indiilor.. D. Cîhurchidl este de present ministru de război ia SA* J binetul englez. v.
Baronul Chelmsford este kt presant vice-rege şi guvern or gheneral al Indiilor El a fost numit
^ In 19M»* • . <
. /'"î >1 H
¥$ • '•
, 4