1 INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ CAPITOLUL I: Creativitatea in afaceri Structură: Momentul 1: Ce înseamnă să fi creativ? Momentul 2: Care sunt sursele creativităţii? Momentul 3: Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ? Momentul 4: Produsul şi povestea lui Momentul 5: Ce câştigăm dintr-o idee? Momentul 6: Ce este intraprenoriatul? Momentul 7: De ce sunt importante ideile minore? Momentul 8: În ce constă problema recompenselor? Momentul 9: De unde vin ideile de afacere? Momentul 10: Cum se pot clasifica ideile de afacere? Momentul 11: Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Transcript
1
INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
CAPITOLUL I: Creativitatea in afaceri
Structură:
Momentul 1: Ce înseamnă să fi creativ?
Momentul 2: Care sunt sursele creativităţii?
Momentul 3: Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?
Momentul 4: Produsul şi povestea lui
Momentul 5: Ce câştigăm dintr-o idee?
Momentul 6: Ce este intraprenoriatul?
Momentul 7: De ce sunt importante ideile minore?
Momentul 8: În ce constă problema recompenselor?
Momentul 9: De unde vin ideile de afacere?
Momentul 10: Cum se pot clasifica ideile de afacere?
Momentul 11: Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
2
MOMENTUL 1, PASUL 1 Ce înseamnă să fi creativ?
Pildele, picături de înţelepciune –Floarea roşie
Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală. Băieţelul era mic, iar şcoala era mare. Într-o dimineaţă când băieţelul se afla în clasă, profesoara le-a spus copiilor: - Astăzi o să facem un desen. “Grozav", a spus băieţelul, căci îi plăcea foarte mult să deseneze. Ştia să deseneze o mulţime de lucruri: lei şi tigri, pui şi vaci, trenuleţe şi vapoare. Şi şi-a scos cutiuţa cu creioane colorate şi a început să deseneze... Dar profesoara a zis: - Aşteptaţi! Nu începeţi încă!. Şi a aşteptat până când i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi. - Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara. “Grozav" s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze flori frumoase, şi le-a colorat în roz, portocaliu, albastru. Dar profesoara le-a zis copiilor: - Aşteptaţi, vă voi arăta eu cum să coloraţi. Şi a desenat o floare roşie cu o tulpină verde. - Acum puteţi începe! a zis profesoara. Băieţelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasă decât a profesoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina şi a desenat o floare ca cea a profesoarei... Era roşie, cu o tulpina verde. Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasă prin uşa din curte, profesoara le-a spus copiilor: - Astăzi o sa facem ceva din argilă. "Grozav", a spus băieţelul, căci îi plăcea să lucreze cu argila. Ştia să facă tot felul de lucruri din argilă: şerpi şi oameni de zăpadă, elefanţi şi camioane. Dar a aşteptat până ce toţi copiii au fost gata.
3
- Acum o să facem o farfurie, a zis profesoara. "Grozav", s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Şi a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Dar profesoara le-a spus copiilor: - Aşteptaţi, vă arat eu cum se face!. Şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă. - Aşa! Acum puteţi începe!, a zis profesoara. Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult farfuriile lui, decât farfuria adânca a profesoarei. Dar n-a spus nici un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui într-o bila mare de argilă din care a făcut o farfurie adâncă şi mare ca cea făcută de profesoară. Şi foarte curând băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca cele făcute de profesoară, şi foarte curând n-a mai făcut nimic de unul singur. Şi s-a întâmplat într-o zi ca băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un alt oraş. Şi băieţelul a trebuit să meargă la şcoală. Trebuia să urce nişte trepte înalte şi să meargă de-a lungul unui coridor lung până ajungea în clasa lui. În prima zi de scoală profesoara le-a zis copiilor: - Astăzi o să facem un desen!. "Grozav", a zis băieţelul, şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă... Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasă. Când a ajuns lângă băieţel i-a spus: - Tu nu vrei să desenezi?. - Ba da! a zis băieţelul. - Ce desen facem? - Nu ştiu până nu-l faci, a zis profesoara. - Cum să-l fac? zise băieţelul. - Cum îţi place ţie! răspunse ea. - Să-l colorez cum vreau eu? a mai întrebat băieţelul. - Cum vrei tu! a fost răspunsul ei. Dacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel de unde aş şti care este desenul fiecăruia? - Nu ştiu! zise băieţelul. Şi a început să deseneze o floare roşie cu o tulpină verde...
4
Morala
Creativitatea umană este un dar nepreţuit. Îţi aduci aminte de uşurinţă cu care puteai să îţi
imaginezi jocuri când erai copil, sau să vezi în jucăria de cârpe cea mai frumoasă păpuşă din
lume?
Einstein spunea că ” Mintea intuitivă este un dar sacru iar mintea raţională este servitorul ei de
încredere. Am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul. ”
Cine spune că floarea trebuie să aibă petale roşii şi frunze verzi? Puterea de a fi creativi este ceea
ce ne defineşte ca oameni, iar atunci când vom fi înlănţuiţi în proceduri de lucru… nu ne vom
diferenţia prea mult de maşinile care le-am construit.
5
MOMENTUL 1, PASUL 2
Ce înseamnă să fi creativ?
O definiţie consacrată defineşte creativitatea ca fiind capacitatea de a identifica conexiuni între elemente (obiecte, evenimente, legi) aparent fără legătură între ele. A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Procesul de generare a unei idei noi defineşte creativitatea, care poate fi înţeleasă ca o „evadare din înţepeneala mentală”. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă să fi creativ vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video. http://www.youtube.com/watch?v=NugRZGDbPFU&feature=related
6
MOMENTUL 1, PASUL 3 Ce înseamnă să fi creativ?
Pildele, picături de înţelepciune – Conducta de milioane
Povestea spune că erau doi veri Pablo şi Bruno care locuiau într-un sătuc italian. Vorbeau tot
timpul cum într-o zi o sa ajungă cei mai bogaţi oameni din sat. Într-o zi ţăranii din sat i-au ales pe
Pablo şi Bruno să care apă cu găleţile de la râul din apropiere până la bazinul aflat în mijlocul
satului. Erau răsplătiţi cu câte un bănuţ pentru fiecare găleata de apă. Bruno era foarte bucuros
de acest lucru şi spunea că li se îndeplineşte visul. Pablo însă nu credea acest lucru deoarece îl
durea spatele şi avea mâinile rănite de la atâta cărat. Gândindu-se cu groaza la ziua ce o sa vină
şi-a jurat că v-a găsi o modalitate mai bună de a aduce apa în sat.
Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video. http://www.youtube.com/watch?v=2JvrKvOTS_g
http://www.youtube.com/watch?v=2JvrKvOTS_g
7
MOMENTUL 1, PASUL 4 Ce înseamnă să fi creativ?
Pildele, picături de înţelepciune – Negustorul şi hoţul
A fi creativ înseamnă, de multe ori, să reuşeşti să ieşi din zona ta de confort şi să-ţi exersezi creativitatea în situaţii total neobişnuite pentru tine. Un negustor bogat a plecat într-o călătorie. Un hoţ, deghizat şi el în negustor, l-a însoţit cu intenţia ca, imediat ce se va ivi momentul potrivit, să-l jefuiască. În fiecare dimineaţă, înainte de a părăsi hanul în care poposiseră peste noapte, negustorul îşi număra banii şi-i punea în buzunar. Seara, mergea să se culce fără cea mai mică urmă de suspiciune. În vreme ce dormea, hoţul începea să-i caute prin toate lucrurile, fără însă a găsi locul în care acesta îşi păstra banii. După mai multe nopţi de căutare zadarnică, hoţul s-a resemnat şi i-a mărturisit negustorului adevărata sa intenţie şi l-a rugat să-i spună unde reuşise să ascundă banii atât de bine. Negustorul a replicat: „Ştiam de la bun început ce doreai să faci. Astfel că, în fiecare noapte, puneam banii sub perna ta. Astfel, puteam să dorm fără grijă, ştiind că acesta este singurul loc în care tu nu ai fi căutat niciodată".
8
MOMENTUL 1, PASUL 5
Ce înseamnă să fi creativ?
Aplicaţie
Desenul reprezintă un personaj feminin. 1) Care este vârsta sa ? 2) Privind mai cu atenţie, puteţi să distingeţi o persoană de o vârstă opusă? Dacă prima oară aţi văzut o femeie tânără, există oare posibilitatea ca la o a doua examinare să vedeţi o femeie în vârstă, şi invers? 3) Vă este uşor să treceţi de la un sistem de reprezentare la altul? Puteţi să le vedeţi pe ambele simultan?
9
MOMENTUL 2, PASUL 1 Care sunt sursele creativităţii?
Printre sursele tradiţionale de creativitate se numără:
Inocenţa
Experienţa
Motivarea
Asocierea, evaluarea şi capacitatea de judecată
Întâmplarea
Teoria cognitivă
10
HYPERTEXT
Inocenţa. Creativitatea, produsul inocenţei, este creativitatea clasică a copiilor. Inocenţa inhibă apariţia restricţiilor şi permite o nouă abordare a oricărei probleme. De exemplu, o fetiţă de trei ani era necăjită pentru că răţuşca ei favorită reuşise să cadă într-o gaură adâncă din peluză, săpată pentru plantarea unui stâlp. Pe când răţuşca se chinuia să iasă afară, tatăl cheamă pompierii, iar fetiţa decide să ia o căldăruşă, să o umple cu apă şi să toarne apa în gaură! Mai multe despre acest subiect în articolul http://www.cariereonline.ro/articol/3-lectii-de-business-si-viata-de-la%E2%80%A6-copii?page=0,0
Experienţa. Creativitatea care vine din experienţă este opusul creativităţii inocente. Aceasta include asumarea riscurilor, dar prezintă riscuri scăzute şi îşi are bazele pe lucruri deja ştiute şi pe restricţiile date de propria experienţă.
Motivarea. Aceasta este sursa fundamentală a creativităţii acelor oameni care sunt numiţi cu adevărat oameni „creativi”. O persoană poate să fie impulsionată să fie creatoare fie extrinsec prin recompensele şi pedepsele oferite de organizaţie, dar mai ales intrinsec prin interesul şi pasiunea manifestate pentru o situaţie.
Asocierea, evaluarea şi capacitatea de judecată. Se referă la faptul că prin aplicarea metodelor unui anumit domeniu al cunoaşterii în alt domeniu pot lua naştere noi asocieri şi astfel de asocieri pot forma baza unor noi idei inovatoare. Se referă la acei oameni care sunt capabili să recunoască potenţialul unei idei foarte devreme.
Întâmplarea. Se referă la acele fapte creative care au apărut din întâmplare, accidental. Istoria umanităţii este plină de exemple. Fleming a descoperit penicilina din întâmplare, Christopher Columb a descoperit America datorită unei greşeli de măsurare.
Teoria cognitivă. Conform acestei teorii creativitatea derivă din procese cognitive cu totul
fireşti, cum ar fi recunoaşterea, raţionamentul şi înţelegerea. Esenţa acestei argumentaţii este faptul că norocul avantajează o minte pregătită.
11
MOMENTUL 2, PASUL 2 Care sunt sursele creativităţii?
Prin definiţie, gândirea creativă depăşeşte cunoaşterea, se presupune, că există o tensiune între cunoaştere şi creativitate. Astfel, dacă toată lumea admite că o persoană care speră să creeze ceva nou într-un anumit domeniu trebuie să aibă cunoştinţe din acel domeniu, este recunoscut şi faptul că prea multă experienţă poate duce la rutină, care face să nu se mai poată depăşi reacţia stereotipă. Prin urmare, se presupune că relaţia dintre cunoaştere şi creativitate are forma unui U răsturnat, cu nivel maxim de creativitate pe la jumătatea anilor de studii universitare.
Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video. http://www.youtube.com/watch?v=x_0Lsg1iRsQ&playnext=1&list=PL53D062A8A8216340
MOMENTUL 2, PASUL 3 Care sunt sursele creativităţii?
Ştiaţi că?
Jurnalistul şi editorul maghiar Laszlo Jozsef Biro şi fratele său Györgi, de profesie chimist, au inventat în anul 1938, la Budapesta, pixul cu pastă. Nişte copii care se jucau cu un joc cu bile de sticlă le-au dat ideea: o bilă s-a rostogolit printr-o baltă şi a lăsat apoi pe stradă o dâră de apă.
Lui Dunlop i-a venit ideea unei anvelope cu aer atunci când fiul său s-a plâns de roţile dure din lemn ale tricicletei sale. El a legat marginile lipite ale unui furtun de grădină peste roţi, le-a îmbrăcat cu o pânză impregnată şi l-a umflat cu pompa folosind un ventil. În iulie 1888 a obţinut patentul pentru anvelopa cu cameră de aer.
Culoarea roşie a lichiorului Campari provine de la colorantul Cochenille (roşu carmin) ce se află în sucul unor anumite specii de cactus. Acest suc este supt de o specie de păduchi de plante, care apoi sunt uscaţi şi din care este extrasă culoarea.
Sursa: Tory Czartowski, 500 Cele mai importante mărci ale lumii, Editura Paralelea 45, 2007
13
MOMENTUL 3, PASUL 1 Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?
Principalul avantaj al firmelor mici este flexibilitatea, aproprierea de client, oferirea de soluţii diverse. Pentru a rezista pe o piaţă dominată de firmele mari, cu resurse multiple, firmele mici trebuie să inoveze. Procesul de inovare trebuie să fie permanent şi necesită multă creativitate. Prin inovare se înţelege aducerea cu succes pe piaţă (obţinerea de profit) a unei idei creative. Astfel, se poate spune că creativitatea este punctul de plecare în inovare şi că nu orice idee creativă conduce la inovaţie.
14
MOMENTUL 3, PASUL 2 Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?
Domnul Costel Vânătoru, un cercetător din Buzău, vrea să revoluţioneze botanica şi, de ani de zile, încrucişează diverse soiuri. Toamna aceasta, de exemplu, se laudă că a recoltat pepeni cu gust de vanilie şi de cognac. Tot el susţine c-ar fi obţinut şi castravetele cu insulină verde, perfect pentru bolnavii de diabet. Toate bune, transmit doctorii, dar asta nu înseamnă că bolnavii pot să renunţe la tratament. Excentricul inginer agronom stă de 20 de ani în sera, iar "roadele" muncii lui arată ca nişte culturi extra-terestre din filmele scince fiction: aici au răsărit pentru prima oara castravetele "grenadă" sau cel care ar reduce glicemia. Vedetele grădinii sunt, însa, pepenii galbeni cu diverse arome, numai cu cea de pepene nu. Biologul spune că a făcut diverse combinaţii naturale între mai multe soiuri fără modificări genetice. Excentricul inventator cultivă cu succes roşii multicolore sau cu puf de piersică, dar şi dovlecei lungi de 2 metri.
Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video.
Lui Mark Tudose îi plac poveştile. Sculptorul sighişorean, strămutat din Bucureşti, crede că orice lucru, cât de mic în lumea asta, are o poveste a lui şi totul capătă o cu totul altă valoare dacă în jurul său se ţese o astfel de istorisire. Tot el spune că: ,,Atunci când nu o să mai găsesc povestea din jurul lingurilor mele, probabil, o să mă numesc omul-cutie sau oricum altcumva, numai să pot simţi şi trăi ceea ce fac.” "Eu prefer să spun că vând în prezent poveşti şi nu obiecte, inspirat fiind de filmul românesc "Filantropica" unde se spunea că mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană. Am adaptat puţin ce am auzit acolo şi am încercat şi în cazul lingurilor să vând povestea lor nu neapărat obiectul în sine. De exemplu, am o lingură cu o barză ce stă aşezată pe o casă, iar în tradiţia populară se spunea că atunci când o barză îşi face cuibul pe o casă o protejează de foc, apă şi hoţi. O altă lingură este cea la care îi spun eu lingura binelui şi a răului şi reprezintă o pasăre care se bucură de venirea primăverii, şi fiind euforică căutându-şi jumătatea uită să fie atentă la răul ce pândeşte, reprezentat în partea de jos a lingurii printr-un şarpe care o prinde", îşi prezintă lucrările Marc Tudose.
Pentru a afla mai multe vă rugăm să citiţi articolul - Povestea lui Spoonman http://thespoonman.ro/linguri_de_lemn/
16
MOMENTUL 4, PASUL 2
Produsul şi povestea lui
Este bine ca în spatele produsului să se găsească o poveste credibilă, care să-i confere acestuia o aură de unicitate devenind atractiv pentru cumpărător.
Vă rugăm să vizionaţi înregistrarea video şi să puneţi în ordine diversele aspecte discutate. http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5693746-video-brainstorming-online-mircea-tomescu-pleon-graffiti-cititorul-online-este-zeul-informatiei-eliza-rogalski-cum-putem-facem-mai-sexy-patlagica-videle.htm
identificarea unei pieţe ţintă pentru ,,pătlăgica românească”
crearea unei istorii a produsului ,,pătlăgica românească”
promovarea produsului ,,pătlăgica românească”
credibilitatea producătorului de ,,pătlăgică românească”
realizarea unui brand referitor la ,,pătlăgica românească”
17
MOMENTUL 5, PASUL 1 Ce câştigăm dintr-o idee?
Fără capacitatea de a obţine idei noi, o organizaţie stagnează, intră în declin şi până la urmă este eliminată de competitori care au idei noi. O idee apare atunci când cineva devine conştient de existenţa unei probleme sau a unei oportunităţi, oricât de mică. În fiecare zi, angajaţii obişnuiţi — cei care fac munca de birou, realizează produsele şi servesc clienţii — văd o mulţime de probleme şi oportunităţi şi vin cu idei despre cum pot fi abordate acestea.
18
MOMENTUL 5, PASUL 2 Ce câştigăm dintr-o idee?
Exemplu Winnebago Industries La Winnebago Industries, producător de rulote motorizate, un muncitor de la montaj a demonstrat că 10% dintre clienţii care comandau sistemul de sonorizare de lux primeau în plus difuzoare pe care nu le foloseau niciodată. Nimeni nu le-a spus echipelor de la linia principală de asamblare, unde se instalau difuzoarele pentru sistemul audio standard, să nu le instaleze şi pentru vehiculele care urmau să primească mai târziu difuzoarele de lux. Difuzoarele standard, încorporate în pereţi, nu erau niciodată conectate. Se vedeau, dar nu se auzeau. Cu toate că şi economiile erau semnificative, cel mai mare câştig a fost următorul: clienţii n-au mai adus vehiculele înapoi la dealeri pentru a repara difuzoarele care nu funcţionau.
Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
19
MOMENTUL 5, PASUL 3 Ce câştigăm dintr-o idee?
De regulă, există concepţia că întreprinzătorul (managerul) trebuie să gândească, iar angajaţii să facă. Diferenţa dintre a gândi şi a face trebuie evidenţiată şi „imprimată" în politicile şi practicile firmei. Majoritatea salariaţilor au o mulţime de idei şi doresc să vorbească despre ele şi să le vadă aplicate. Atunci când ideile angajaţilor sunt aplicate, aceştia se simt implicaţi şi apreciaţi, iar respectul întreprinzătorului (managerului) pentru angajaţi v-a creşte. Astfel, angajaţii vor primi mai multe informaţii, şedinţe de instruire, autoritate. Acestea, la rândul lor, dau naştere la idei mai multe şi mai bune. Întreprinzătorul nu trebuie să ezite în a solicita ideile angajaţilor.
20
MOMENTUL 5, PASUL 4 Ce câştigăm dintr-o idee?
O idee începe atunci când cineva devine conştient de existenţa unei probleme sau a unei oportunităţi. Definiţia unei probleme este „o sursă de perplexitate, nefericire şi frustrare". Este ceva ce oamenii au înclinaţia naturală să repare. Când angajaţii vin cu probleme este bine să li se ceară şi idei pentru rezolvarea acestora O oportunitate este definită ca „un moment, un loc sau o circumstanţă care favorizează dezvoltarea sau progresul" şi devine repede o sursă de frustrare pentru cineva care o identifică şi care nu o poate valorifica. Este bine ca angajaţii să fie implicaţi în identificarea şi selectarea oportunităţilor. Puteţi crea şi promova „Oportunitatea săptămânii" sau „Oportunitatea lunii".
21
MOMENTUL 5, PASUL 5 Ce câştigăm dintr-o idee?
Numai tehnica de a gestiona un număr mare de idei în sine forţează schimbarea. În 1992, Yuzo Yasuda a publicat o carte despre sistemul de idei al companiei Toyota, intitulată 40 Years, 20 Million Ideas (40 de ani, 20 de milioane de idei). Cartea vorbeşte despre cum a primit Toyota mai mult de un milion de idei pe an de la angajaţii ei, şi continuă acest proces de peste zece ani. Trebuie bine înţeles faptul că totul se schimbă în mod constant: tehnologii, concurenţă, clienţi, furnizori, angajaţi, economie, mediu de afaceri în ansamblu — totul. Pentru a rămâne competitivă, o firmă trebuie să reacţioneze. Şi cum o organizaţie este un sistem viu, interconectat şi integrat, o acţiune executată într-un loc influenţează tot restul. Noi probleme şi oportunităţi se nasc în fiecare zi. Niciodată nu vor lipsi, şi cu cât o organizaţie le poate identifica şi poate acţiona mai repede, cu atât mai mult succes va avea.
Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
22
MOMENTUL 6 Ce este intraprenoriatul?
Intraprenoriatul este procesul de elaborare de produse şi procese inovative în cadrul unei organizaţii existente. Una dintre cele mai de succes activităţi intraprenoriale a fost dezvoltarea „Post-it”., foiţa care se lipeşte, de către Arthur Fry. Ca orice produs de succes şi acesta a avut la bază o nevoie. Atunci când Fry interpreta cântece religioase, ca membru al corului bisericii locale, avea probleme cu marcarea paginilor cu pasajele ce trebuiau cântate, pentru că bucăţile de hârtie folosite ca semne de carte nu stăteau la locul lor şi cădeau mereu, cauzându-i neplăceri. Ca inginer chimist la firma 3M, Fry cunoştea descoperirea unui om de ştiinţă Spencer Silver, cu privire la un adeziv cu putere mică de lipire, fapt care reprezenta pentru firmă, în acel moment, o caracteristică slabă pentru un produs. Totuşi, această caracteristică a fost perfectă pentru problema lui Fry, un semn cu adeziv de lipire şi care era uşor de manipulat. Dar, Fry a trebuit să obţină aprobarea de a comercializa ideea. Mostrele distribuite secretarelor de la 3M, precum şi altor companii sau bucurat de un real succes, astfel încât compania a început să vândă produsul sub numele de „Post-it”, un produs cu vânzări anuale de circa 100 milioane $.
23
MOMENTUL 7, PASUL 1 De ce sunt importante ideile minore?
În general, întreprinzătorii şi managerii sunt interesaţi de ideile revoluţionare. Totuşi, cu cât o idee este mai importantă, cu atât mai mari sunt şansele ca aceasta să fie descoperită de concurenţă şi neutralizată. Dacă influenţează produsele şi serviciile firmei, acest lucru o face vizibilă direct — ba, mai mult, s-ar putea chiar să i se facă publicitate de către firma în cauză. Pe de altă parte ideile minore tind să rămână la proprietarul lor, pentru că este mai greu pentru concurenţi să afle de ele şi chiar dacă ar afla, ideile sunt adesea în strânsă legătură cu o situaţie dată şi nu pot fi copiate. Datorită naturii lor particulare, acestea se acumulează într-un suport pentru avantajul competitiv de durată.
24
MOMENTUL 7, PASUL 2 De ce sunt importante ideile minore?
Exersând, angajaţii îşi dezvoltă capacităţi de observaţie ascuţite. Să luăm, de exemplu, o idee pe care a avut-o o menajeră. După urmele lăsate pe teancul de hârtie pentru notiţe din camere, ea şi-a dat seama că oaspeţii foloseau foi întregi — fiind singurul sortiment de hârtie existent — pentru a face schimb de adrese între ei. Folosirea de hârtie de scris de formar mare în acest scop era incomodă şi costisitoare, s-a gândit ea. De ce să nu se pună la dispoziţie foi de hârtie de mărimea unor cărţi de vizită, cu spaţii pentru nume, adrese, numere de telefon şi adrese de e-mail? Astăzi, fiecare cameră a respectivului hotel are un mic suport conţinând aceste foi de hârtie de mărimea unui portofel. Sunt practice şi le amintesc oaspeţilor de şederea lor Ia hotelul în cauză. Câte hoteluri au angajaţi în departamentul pentru întreţinerea curăţeniei atât de vigilenţi când vine vorba de oportunităţi de îmbunătăţire a serviciilor?
Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
25
MOMENTUL 7, PASUL 3 De ce sunt importante ideile minore?
Deoarece ideile mari vin foarte rar, se ştie foarte puţin despre modul în care acestea pot fi evaluate şi implementate. Există astfel puţine oportunităţi pentru întreprinzători şi manageri de a obţine experienţă în managementul ideilor revoluţionare şi pentru angajaţi să înveţe cum să vină cu astfel de idei. Dar de la toată lumea se poate cere să vină cu sugestii minore în mod regulat. Multe idei minore stau la baza marilor idei, deşi legăturile nu sunt întotdeauna evidente. O mare problemă sau o mare oportunitate se manifestă printr-o mulţime de semne mai mici sau simptome, acestea putând fi observate de oameni diferiţi în momente diferite. Ceea ce pare să fie o idee măruntă poate de fapt să abordeze un singur aspect al acestei probleme mai mari.
26
MOMENTUL 7, PASUL 4 De ce sunt importante ideile minore?
Exemplu Monrovia Monrovia este una dintre cele mai mari sere cu vânzări angro din Statele Unite. Plantele în ghivece şi copacii ei sunt vânduţi în magazinele din întreaga ţară. La puţin timp după ce a iniţiat cutia cu sugestii, a primit o idee importantă de la un muncitor de la o filială din California. Totuşi, timp de câteva luni după ce a fost implementată, nici el şi nici altcineva nu a înţeles adevăratul ei impact. Mare parte din munca pe care Monrovia o face este sa transfere plantele în ghivece mai mari pe măsură ce acestea cresc. Unele plante pot fi transferate de patru sau cinci ori. Solul folosit este creat special pentru fiecare plantă şi păstrat în grămezi mari în afara clădiri. Înainte ca muncitorul să-şi prezinte ideea, operaţiunea de transfer devenise foarte neplăcută mai ales când ploua. Solul conţinea o doză bună de „fertilizator natural" (balegă), care devenea acid şi toxic când se uda. Le intra oamenilor sub unghii, le irita pielea şi mirosea îngrozitor. Mai mult, solul devenea dificil de prelucrat şi, după câteva ore, pe muncitori începeau să-i doară mâinile.
27
MOMENTUL 7, PASUL 5 De ce sunt importante ideile minore?
Exemplu Monrovia Ideea angajatului? Să se cumpere materiale rezistente la ploaie cu care să se acopere grămezile de pământ atunci când ploua. Destul de simplu. Ideea a fost aprobată, iar muncitorului i s-a recunoscut meritul pentru ideea sa de natură să „ridice moralul". Dar nimeni nu a anticipat urmările ideii sale asupra plantelor. Puse în sol uscat, plantele cresc şi se dezvoltă bine în proporţie de aproape 100%. Nimeni nu înţelesese că în solul ud producţia scade dramatic, uneori până la 60%. Pentru că solul formează cruste când se usucă, rădăcinile în creştere îl penetrează mai greu. De asemenea, formează perne de aer la suprafaţă, descoperind rădăcinile care nu pot absorbi apa şi substanţele nutritive. Cu alte cuvinte, de câte ori ploua, compania intra, fără s-o ştie, într-o fază a producţiei scăzute. Pentru că plantele mureau progresiv şi în număr diferit, Monrovia nu a înţeles niciodată ce se petrecea. Şi cum pe liniile de producţie pot fi transferate 2 700 de plante pe oră, iar după o ploaie puternică se lucra cu solul ud mai multe ore, această idee a economisit o sumă imensă de bani.
Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
28
MOMENTUL 7, PASUL 6 De ce sunt importante ideile minore?
Exemplu: Livrarea aparatelor electrocasnice Spre sfârşitul anilor 1990, de exemplu, un agent de vânzări din domeniul aparatelor electrocasnice de la filiala din Chicago a unuia dintre cei mai mari vânzători cu amănuntul din Statele Unite şi-a dat seama de existenţa unui mod simplu de a evita o problemă care apărea adesea după ce vindea un frigider. Când era livrat la domiciliul clientului, nu încăpea întotdeauna pe toate uşile. Echipa de livrare se chinuia cu el, adesea deteriorându-l, ca şi uşile casei, înainte de a renunţa şi de a reîmpacheta frigiderul, ducându-l înapoi la depozit. La nivel naţional, problema costa compania milioane de dolari. Pe lângă faptul că trebuiau să plătească echipele pentru livrările eşuate, electrocasnicele pe care le stricau trebuiau trecute în registre. Pentru agenţii de vânzări, aceasta însemna muncă de birou în plus, clienţi furioşi şi, poate, pierderea unei vânzări. Soluţia agentului de vânzări: ori de câte ori cineva cumpăra un frigider, tăia o bucată de sfoară de dimensiunea părţii cu probleme şi o capsa împreună cu chitanţa. Îi spunea clientului astfel: „Când ajungeţi acasă, măsuraţi cu această sfoară fiecare uşă prin deschizătura căreia va trece frigiderul. Suna-ţi-mă imediat dacă apare vreo problemă."
Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
29
MOMENTUL 8 În ce constă problema recompenselor?
De regulă, recompensa o primeşte numai iniţiatorului ideii. Astfel, este afectată munca în echipă necesară pentru a duce la îndeplinire ideea. Apare indignarea oamenilor implicaţi în evaluarea, testarea şi implementarea idei, care se văd astfel ignoraţi. De ce să muncească în plus pentru a dezvolta o idee, de vreme ce recompensa îi va reveni altcuiva? Este dificil să convingi pe cineva să evalueze şi să implementeze o idee, când cel mai simplu pentru acea persoană este să găsească un motiv pentru a respinge ideea. Este de dorit ca recompensarea să nu vizeze numai pe iniţiatorul idei. Câştigurile generate de implementarea idei trebuie regăsite prin stabilitatea mai mare a locului de muncă şi salarii mai bune. Totuşi, trebuie avut grijă ca persoanelor care au venit cu idei să le fie recunoscute meritele şi eventual să primească chiar şi un bonus.
30
MOMENTUL 9, PASUL 1
De unde vin ideile de afacere?
Nu se poate vorbi despre un mecanism pus la punct care să conducă la idei de afaceri de succes.
Principalele surse pentru ideile de afacere sunt:
experienţa precedentă în muncă,
pasiunile, interesele şi aptitudinile întreprinzătorului,
constatările personale,
clienţii proprii sau cei nemulţumiţi ai altor afaceri,
afacerile existente,
canalele de distribuţie,
identificarea unei „nişe” în cadrul pieţei,
revistele, cărţile de specialitate, ziarele,
Internetul.
consultarea brevetelor neexploatate privind produse şi tehnologii
31
MOMENTUL 9, PASUL 2
De unde vin ideile de afacere?
Experienţa precedentă în muncă Cele mai multe idei de afaceri îşi au originea în experienţa dobândită anterior de întreprinzător. Acesta a dobândit în timp experienţă, şi-a construit relaţii cu diferiţi furnizori şi clienţi, cunoaşte bine concurenţa, toate acestea reprezentând o adevărată „rampă” pentru lansarea propriei afaceri. Pasiunile, interesele şi aptitudinile întreprinzătorului Pasiunile, interesele şi aptitudinile întreprinzătorului generează deseori idei de afaceri de succes datorită faptului că legătura dintre întreprinzător şi afacere este mult mai strânsă iar stresul este mai mic. Constatările personale De multe ori, constatările proprii, de zi cu zi, pot genera idei de afaceri de un real succes.
32
MOMENTUL 9, PASUL 3
De unde vin ideile de afacere?
Clienţii proprii sau cei nemulţumiţi ai altor afaceri Întreprinzătorii trebuie să acorde o atenţie deosebită părerilor clienţilor existenţi sau potenţiali, exprimate din proprie iniţiativă sau în urma unei cercetări de piaţă. Orice afacere trebuie să aibă la bază o nevoie (exprimată prin aceste „păreri” ale clienţilor) - de aceea este important ca aceste nevoi să fie identificate.
Canalele de distribuţie Cei care lucrează în distribuţie sunt surse excelente de idei noi deoarece, fiind familiarizaţi cu cerinţele de pe piaţă, au sugestii pentru crearea de produse noi sau pentru îmbunătăţirea produselor existente. Afacerile existente Copierea sau îmbunătăţirea unei afaceri existente poate să atragă întreprinzătorii. La fel şi combinarea unor idei de afaceri existente într-un mod nou.
33
MOMENTUL 9, PASUL 4
De unde vin ideile de afacere?
Identificarea unei „nişe” în cadrul pieţei Identificarea unei „nişe” în cadrul pieţei, adică o parte a pieţei destul de importantă ca mărime şi putere de cumpărare, cu potenţial de creştere ridicat şi neglijată cu bună ştiinţă sau nu de concurenţi. Revistele, cărţile de specialitate, ziarele Revistele, cărţile de specialitate, ziarele pot fi de un real folos. Internetul Câteva site-uri se evidenţiază în demersul de a prezenta o serie de oportunităţi de afaceri:
Luaţi o foaie de hârtie şi alcătuiţi o listă cu cinci avantaje şi cinci dezavantaje ale situaţiei dumneavoastră actuale. Faceţi, apoi, acelaşi lucru şi în ipoteza aventurării dumneavoastră în afacerea la care vă gândiţi. Spre ce înclină balanţa argumentelor este, oare, pornirea unei firme pe cont propriu alternativa potrivită pentru dumneavoastră?
Ce calităţi credeţi că vă sunt necesare pentru a reuşi? Care sunt atuurile şi slăbiciunile dumneavoastră ca întreprinzător?
Petreceţi cinci minute înşirând pe o listă cât mai multe lucruri care v-ar interesa şi la care sunteţi priceput. Pentru fiecare dintre ele încercaţi să vă gândiţi la o idee de afaceri care vi s-ar potrivi. V-aţi descurcat? Au fost suficiente cele cinci minute?
35
MOMENTUL 9, PASUL 6
De unde vin ideile de afacere?
Recomandări pentru identificarea ideii de afacere
Faceţi o listă cu firmele din zona dumneavoastră, firme de mici dimensiuni, care par a avea succes. Vă atrage vreuna? Puteţi aduce îmbunătăţiri vreuneia dintre firmele existente?
În legătură cu firmele care vă atrag, încercaţi să faceţi o listă cu lucrurile care merg prost. Ce schimbări aţi putea face unei anumite firme pentru a-i îmbunătăţi activitatea?
Care este ultima afacere, pe care aţi remarcat-o, şi care are la baza combinaţia de diverse idei de afacere? Puteţi găsi noi moduri de a combina idei de afaceri deja existente?
Ascultaţi ce spun oamenii. Dacă un număr suficient de oameni spun acelaşi lucru, s-ar putea să existe o nişă în cadrul pieţei.
36
MOMENTUL 10, PASUL 1
Cum se pot clasifica ideile de afacere?
Ideile de afacere sunt diverse. Astfel, se poate vorbi despre idei de afacere:
normale
inovative
trăsnite
retro Toate aceste tipuri de idei pot conduce la succes.
37
MOMENTUL 10, PASUL 2
Cum se pot clasifica ideile de afacere?
Idei normale Aceste idei corespund activităţilor curente care satisfac cerinţele de bază, elementare ale clienţilor: procesarea alimentelor, panificaţia, frizerie, transportul local, turismul clasic (hotelier), construcţia de locuinţe etc. Aceste afaceri au în general o piaţă stabilă, fără riscuri mari, apropiată de locul de producţie sau de sediul prestatorului, oferă o atmosferă de siguranţă, dar nu oferă rate mari ale profitului. În aceste sectoare există multe firme concurente, de unde tocmai caracterul stabil al afacerii. Idei inovative Total deosebită de cea prezentată anterior, afacerea este mai complicată, fiind vorba despre noutăţi tehnice şi tehnologice. Clienţii nu cunosc produsele/serviciile, piaţa trebuie formată, estimările care se pot face nu au nici un suport în acţiuni anterioare similare. Exemple: telefonul mobil, monitorul cu plasmă (la momentul apariţiei acestora).
38
MOMENTUL 10, PASUL 3
Cum se pot clasifica ideile de afacere?
Idei trăsnite În această categorie intră ideile apărute „înainte de vremea lor”, neînţelese de majoritatea întreprinzătorilor sau clienţilor. Este foarte greu de abordat o astfel de idee ţinând cont că la momentul apariţiei acesteia nu există nici măcar formulată concret necesitatea clienţilor. Până când apare necesitatea (respectiv piaţa) poate să treacă un timp mai lung sau mai scurt, oricum întreprinzătorul este catalogat drept un vizionar. Exemplu: vaci pe post de panouri publicitare prin utilizarea de şorţuri inscripţionate cu diferite reclame, scutece reciclabile, aplicație pentru telefonul mobil care transformă display-ul în icoana Sf. Niculae și care incantează cântece religioase în momentul în care depășești o anumita viteză. Idei retro Aceste afaceri se adresează nostalgicilor, întreprinzători îndrăgostiţi de vremuri de mult apuse, de pieţe (clienţi) care între timp şi-au modificat radical necesităţile. Ceea ce este caracteristic pentru aceste afaceri este faptul că răspund unor cerinţe ale unui segment foarte îngust al pieţei, uneori greu de abordat din cauza distanţelor, dar care pentru un întreprinzător motivat pot să ofere şansa unei afaceri de succes. Exemplu: ventilatoarele de tavan pentru crearea „atmosferei de epocă” în unele baruri.
39
MOMENTUL 11, PASUL 1
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Cea mai banală idee care s-a transformat într-un business global este Smiley – faţa galbenă care zâmbeşte. Ea a adus un profit de aproximativ 500 de milioane de dolari, dar cel care a desenat-o nu a câştigat decât 45 de dolari pentru că nu şi-a înregistrat creaţia. Jarvey Ball a desenat primul smiley în 1963 pentru o campanie de PR a companiei de asigurări State Mutual Life Insurance. Dar cine a câştigat milioanele dacă el nu a primit decât o suma cu două cifre? E vorba de fraţii Bernard si Murray Spain care i-au văzut potenţialul şi au cumpărat dreptul de a folosi desenul pe orice se putea împreună cu mesajul “Have a nice day”. Faţa galbenă zâmbăreaţă a devenit imediat un fenomen naţional şi a făcut destul de repede înconjurul lumii. Cei doi fraţi şi-au vândut lanţul de magazine în anul 2000 contra sumei de 500 de milioane de dolari. Iar părintele smiley-ului a rămas un filantrop.
Sursa: http://www.ziare.com/afaceri/idei-afaceri
40
MOMENTUL 11, PASUL 2
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Icanhascheezburger.com a început cu poza unei pisici grase despre care Eric Nakagawa şi Kari Unebasami spun că le-a creat o criza de râs de 73 de minute. Ei au scris deasupra pisicii “I can has cheezburger” şi au decis să o arate tuturor. A urmat o serie de poze în care pisici îşi primeau cheezburger-ul, iar apoi fanii au început să trimită propriile creaţii. Site-ul a ajuns să aibă 35 de milioane de vizitatori pe luna, iar Eric Nakagawa şi Kari Unebasami l-au vândut în 2007 pentru 2 milioane de dolari. Actualul proprietar, Ben Huh, a creat încă şase site-uri de acest fel şi a obţinut un contract pentru a scoate o carte ajunsă best-seller.
Sursa: http://www.ziare.com/afaceri/idei-afaceri
41
MOMENTUL 11, PASUL 3
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Slinky este jucăria în formă de spirală care poate să coboare scările şi pe care am cunoscut-o şi noi la începutul anilor 1990, la aproape 50 de ani de la inventarea ei. Totul a început în 1945, când inginerul naval Richard James a scăpat un arc şi l-a văzut cum se mişcă pe podea. După ce soţia l-a ajutat să găsească un nume amuzant, el a lansat afacerea în Philadelphia. A fost atât de emoţionat încât chiar a rugat un prieten să se prefacă interesat de jucărie şi să devina primul cumpărător. A avut o surpriză totuşi când toate cele 400 de jucării s-au vândut în 90 de minute. De atunci, jucăria de un dolar a adus încasări de 250 de milioane de dolari.
Sursa: http://www.ziare.com/afaceri/idei-afaceri
42
MOMENTUL 11, PASUL 4
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Snuggie este de fapt o pătură cu mâneci, un fel de halat purtat invers, dar marketingul l-a ajutat pe Scott Boilen să câştige cu ajutorul ei aproximativ 200 de milioane de dolari. Ideea este atât de ridicolă încât nici nu poate fi patentata, dar în primul an de la lansare s-au vândut 20 de milioane de bucăţi. Unii cred că succesul s-a datorat publicităţii de 10 de milioane de dolari făcute la începutul crizei financiare. Umorul a fost cel care a asigurat succesul păturii cu mâneci, iar reclamele amuzante au devenit virale la acea vreme. La apariţia fenomenului au contribuit inclusiv Jay Leno, Jon Stewart, Whoopie Goldberg sau Ellen DeGeneres.
Sursa: http://www.ziare.com/afaceri/idei-afaceri
43
MOMENTUL 11, PASUL 5
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Încă o metodă de a câştiga un milion de dolari a fost site-ul The Million Dollar Homepage. Un student britanic, Alex Tew, a creat în 2005 un site cu un milion de pixeli şi şi-a propus să vândă publicitate pentru fiecare pixel cu 1 dolar. A reuşit să o facă în mai puţin de un an şi jumătate. Rezultatul este o pagina de Internet cu reclame foarte mici care au câte un URL şi un slogan ce apare când cursorul trece peste ele. Povestea lui Alex Tew a captat atenţia presei şi a fost prezentata la BBC, Sky News, în Daily Telegraph, Financial Times, Wall Street Journal şi China Daily, printre altele. Câteva sute de site-uri i-au copiat planul de a vinde milioane de pixeli de publicitate, dar ideea nu putea sa funcţioneze decât o dată.
Sursa: http://www.ziare.com/afaceri/idei-afaceri
44
MOMENTUL 11, PASUL 6
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
O idee de afacere inspirată după site-ul Million Dollar Homepage au avut şi doi fraţi din Brăila. Cei doi au lansat marilor companii europene provocarea de a licita pentru a reprezenta o ţară. Ideea lor pare să conducă spre o afacere ideală: investiţie spre zero, potenţial nelimitat. Ideea de afacere: Orice companie poate reprezenta o ţară de pe harta Europei în schimbul sumei iniţiale de
20 de euro. Brandul va fi imaginea ţării alese (Tycoon) cel puţin cinci zile sau până când o altă
companie va plăti o sumă mai mare. Licitaţia se face prin e-mail, iar plata prin Paypal. Rotaţia mărcilor va duce la creşterea sumelor implicate în licitaţie, dar şi a traficului. Practic, fiecare brand manager va face evaluarea propriei sale mărci, iar cel care va plăti
cel mai mult va fi imaginea ţării alese, pe o perioadă nelimitată.
Idei de afacere ridicole din care s-au câştigat mulţi bani
Rachel Sequioa s-a prezentat de curând în faţa clubului caritabil deţinut de comunitatea Venture Capital din Silicon Valley pentru a cere investitorilor suma de 500.000 de dolari pentru un nou start-up denumit “Share the Air” (Să împărţim aer). Ideea lui Rachel e de a îmbutelia aer de pe tot globul pentru ca apoi să-l vândă ”plantelor, animalelor şi oamenilor”. Clienţii pot deschide în casele lor un borcan cu aer proaspăt din Nepal sau cu aer boem din Paris. Ideea pare stupidă dar prezentarea lui Sequioa, mâzgălită pe o coală de hârtie, a fost considerată originală şi autentică câştigând votul publicului. Femeia s-a înfăţişat în faţa investitorilor acoperită în piercinguri şi cu picioarele goale ca un adevărat hippie. Ce părere aveţi? S-ar putea să reuşească?
Prezentarea lui Rachel disponibilă în înregistrarea video
