DREPT ROMANDREPT ROMAN

În dreptul roman, bunurile se În dreptul roman, bunurile se desemnează omonim cu lucrurile prin desemnează omonim cu lucrurile prin noţiunea noţiunea resres cu pluralul cu pluralul reirei. .

Pentru a face distincţia între Pentru a face distincţia între bunuri şi lucrurile care nu se află bunuri şi lucrurile care nu se află în patrimoniu, nefiind susceptibile în patrimoniu, nefiind susceptibile de a fi apropriate, romanii foloseau de a fi apropriate, romanii foloseau expresiile: expresiile: res in patrimoniores in patrimonio pentru pentru bunuri şi bunuri şi res extra patrimoniumres extra patrimonium pentru lucrurile nepatrimoniale. pentru lucrurile nepatrimoniale.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI

Pentru că definiţia bunurilor şi Pentru că definiţia bunurilor şi a lucrurilor se raportează la a lucrurilor se raportează la noţiunea juridică de noţiunea juridică de patrimoniupatrimoniu, , trebuie să arătăm că trebuie să arătăm că patrimoniul patrimoniul constituie o noţiune juridică ce constituie o noţiune juridică ce desemnează totalitatea drepturilor, desemnează totalitatea drepturilor, datoriilor şi sarcinilor unei datoriilor şi sarcinilor unei persoane, care sunt susceptibile de persoane, care sunt susceptibile de o valoare pecuniarăo valoare pecuniară. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIRex extra patrimoniumRex extra patrimonium, aşa cum am , aşa cum am

arătat, desemnează lucrurile care nu pot arătat, desemnează lucrurile care nu pot fi supuse stăpânirii individuale fie din fi supuse stăpânirii individuale fie din cauza naturii lor, fie din cauza cauza naturii lor, fie din cauza destinaţiei lor statornicite prin voinţa destinaţiei lor statornicite prin voinţa comunităţii sau individului, astfel:comunităţii sau individului, astfel:

a) prin natura lor sunt a) prin natura lor sunt res omnium res omnium communecommune, stând deci la dispoziţia , stând deci la dispoziţia tuturor: aerul, tuturor: aerul, aqua profluensaqua profluens (undele de (undele de apă curgătoare) apă curgătoare) et mare et per hoc litora et mare et per hoc litora marismaris până la distanţa unde ajunge valul până la distanţa unde ajunge valul de iarbă. De aceste lucruri care nu pot de iarbă. De aceste lucruri care nu pot fi în proprietatea nimănui poate să se fi în proprietatea nimănui poate să se folosească oricine, iar dacă totuşi folosească oricine, iar dacă totuşi cineva ar fi împiedicat s-o facă el ar cineva ar fi împiedicat s-o facă el ar avea la dispoziţie un mijloc juridic avea la dispoziţie un mijloc juridic eficace contra tulburătorului: eficace contra tulburătorului: actio actio iniuriaruminiuriarum..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI

b) datorită destinaţiei lor speciale, nu pot fi b) datorită destinaţiei lor speciale, nu pot fi proprietate particulară:proprietate particulară:

I. – I. – res publica in publico usures publica in publico usu (lucruri (lucruri publice în folosinţa statului, a tuturor) cum publice în folosinţa statului, a tuturor) cum sunt: teatrele, pieţele, stadiile, băile sunt: teatrele, pieţele, stadiile, băile publice, porturile, fluviile care curg fără publice, porturile, fluviile care curg fără întrerupere ş.a.;întrerupere ş.a.;

II. – II. – res divini iurisres divini iuris, care sunt de trei , care sunt de trei categorii:categorii:1. 1. sacrasacra, consacrate zeilor superiori, ca temple, , consacrate zeilor superiori, ca temple, altare şi obiecte destinate cultului;altare şi obiecte destinate cultului;2. 2. religiosareligiosa, locurile în care s-a făcut o , locurile în care s-a făcut o înmormântare câtă vreme cadavrul sau cenuşa înmormântare câtă vreme cadavrul sau cenuşa mormântului sunt acolo depuse;mormântului sunt acolo depuse;3. 3. res sanctares sancta, sunt zidurile şi porţile cetăţilor , sunt zidurile şi porţile cetăţilor puse sub protecţia zeilor puse sub protecţia zeilor

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIRes in patrimonioRes in patrimonio sau sau qua in qua in

patrimonio nostro suntpatrimonio nostro sunt desemnează desemnează lucrurile care nu intră în categoriile lucrurile care nu intră în categoriile arătate mai sus şi care, fiind arătate mai sus şi care, fiind susceptibile de a fi apropriate, susceptibile de a fi apropriate, constituie patrimoniul fiecăruia. Bunurile constituie patrimoniul fiecăruia. Bunurile din această categorie au fost clasificate din această categorie au fost clasificate după categorii diverse, clasificări care după categorii diverse, clasificări care slujeau anumitor interese practice, după slujeau anumitor interese practice, după cum urmează:cum urmează:

a) din punctul de vedere al formei a) din punctul de vedere al formei exterioare, lucrurile pot fi corporale, exterioare, lucrurile pot fi corporale, care având formă materială pot fi atinse care având formă materială pot fi atinse ((res corporales quae tangi possuntres corporales quae tangi possunt) şi ) şi lucruri incorporale care nu pot fi atinse lucruri incorporale care nu pot fi atinse ((res incorporales quae tangi non possuntres incorporales quae tangi non possunt))..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIb) după modul de funcţionare al unor b) după modul de funcţionare al unor mecanisme juridice, rezultă că romanii mecanisme juridice, rezultă că romanii făceau distincţie între bunurile mobile făceau distincţie între bunurile mobile sau mişcătoare (sau mişcătoare (res mobilesres mobiles), acelea care ), acelea care pot fi mutate din loc fără o atingere a pot fi mutate din loc fără o atingere a valorii lor sau care se mişcă de la sine valorii lor sau care se mişcă de la sine ((res se moventesres se moventes) şi între bunurile ) şi între bunurile imobile sau nemişcătoare (imobile sau nemişcătoare (res imobilesres imobiles sau sau res solires soli))..c) o importanţă juridică redusă c) o importanţă juridică redusă nereceptată de dreptul modern o are nereceptată de dreptul modern o are distincţia făcută de romani sub influenţa distincţia făcută de romani sub influenţa filosofiei stoice între lucrurile simple filosofiei stoice între lucrurile simple în structura lor (în structura lor (corpus quod uno spiritu corpus quod uno spiritu contineturcontinetur) cum ar fi o piatră, o grindă ) cum ar fi o piatră, o grindă ş.a. şi lucrurile compuse (ş.a. şi lucrurile compuse (corpus quod ex corpus quod ex contingentibus constatcontingentibus constat) cum ar fi o casă, ) cum ar fi o casă, o navă ş.a. o navă ş.a.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURId) unele lucruri intră în categoria d) unele lucruri intră în categoria productelor, iar altele în categoria productelor, iar altele în categoria fructelor (fructelor (fructusfructus) care sunt bunuri pe ) care sunt bunuri pe care un alt lucru le produce potrivit cu care un alt lucru le produce potrivit cu destinaţia lui economică. Productele nu destinaţia lui economică. Productele nu au caracterul de periodicitate în vreme au caracterul de periodicitate în vreme ce fructele se produc periodic fără a ce fructele se produc periodic fără a consuma substanţa lucrului. Fructele se consuma substanţa lucrului. Fructele se împart la rândul lor în fructe naturale împart la rândul lor în fructe naturale ((fructus naturalesfructus naturales) cum ar fi recoltele, ) cum ar fi recoltele, lâna, prăsila animalelor şi sclavilor, lâna, prăsila animalelor şi sclavilor, laptele ş.a. şi în fructe civile (laptele ş.a. şi în fructe civile (fructus fructus civilesciviles) ce reprezintă foloasele, foloase ) ce reprezintă foloasele, foloase ce le dă un bun în virtutea unui raport ce le dă un bun în virtutea unui raport juridic, cum ar fi dobânda, chiria, juridic, cum ar fi dobânda, chiria, arenda, plata pentru serviciile unui arenda, plata pentru serviciile unui sclav ş.a. sclav ş.a.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIe) lucrurile se clasifică şi după e) lucrurile se clasifică şi după modul de individualizare, în bunuri modul de individualizare, în bunuri de gen (de gen (generagenera) care se identifică ) care se identifică prin trăsături proprii categoriei prin trăsături proprii categoriei din care fac parte, cum ar fi grâu, din care fac parte, cum ar fi grâu, argint, vin ş.a. şi bunuri ce se argint, vin ş.a. şi bunuri ce se identifică prin calităţi proprii identifică prin calităţi proprii numai lor, deci individual numai lor, deci individual determinate (determinate (speciesspecies) cum ar fi ) cum ar fi fondul Apian, Cornelian sau sclavul fondul Apian, Cornelian sau sclavul StichusStichus..

- - GENERA NON PEREUNTGENERA NON PEREUNT SAU SAU GENUS NON GENUS NON PERITPERIT SAU SAU GENUS PERIRE NON CENSETURGENUS PERIRE NON CENSETUR

--

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIf) lucrurile se mai clasifică şi în f) lucrurile se mai clasifică şi în divizibile şi indivizibile, după cum divizibile şi indivizibile, după cum permit sau nu împărţirea lor materială în permit sau nu împărţirea lor materială în subdiviziuni, fără ca prin aceasta să se subdiviziuni, fără ca prin aceasta să se schimbe destinaţia lor economicăschimbe destinaţia lor economică..g) după felul cum îşi consumă substanţa, g) după felul cum îşi consumă substanţa, lucrurile mai pot fi partajate în lucrurile mai pot fi partajate în consumabile – cele care nu pot fi consumabile – cele care nu pot fi folosite decât o singură dată deoarece folosite decât o singură dată deoarece îşi consumă substanţa, cum ar fi îşi consumă substanţa, cum ar fi alimentele, banii ş.a. – şi neconsumabile alimentele, banii ş.a. – şi neconsumabile care pot fi folosite de mai multe ori, care pot fi folosite de mai multe ori, cum ar fi sclavii, plugul, pământul ş.a. cum ar fi sclavii, plugul, pământul ş.a. Clasificarea prezintă importanţă în Clasificarea prezintă importanţă în materia uzufructului, a împrumutului de materia uzufructului, a împrumutului de consumaţie şi de folosinţă etc.; consumaţie şi de folosinţă etc.;

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIh) în fine, după criteriul valorii h) în fine, după criteriul valorii lor economice, lucrurile se lor economice, lucrurile se clasifică în clasifică în mancipimancipi şi şi nec mancipinec mancipi. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI2. DESPRE PROPRIETATE2. DESPRE PROPRIETATE

Doctrinarii moderni, analizând conţinutul Doctrinarii moderni, analizând conţinutul dreptului de proprietate, au constatat că acesta dreptului de proprietate, au constatat că acesta poate fi decelat în trei atribuţii distincte poate fi decelat în trei atribuţii distincte care numai reunite desemnează dreptul de care numai reunite desemnează dreptul de proprietate, şi anume: proprietate, şi anume: ius utendi, fruendi şi ius utendi, fruendi şi abutendiabutendi. .

După apariţia Legii celor XII table avem După apariţia Legii celor XII table avem confirmarea existenţei proprietăţii individuale confirmarea existenţei proprietăţii individuale încă din secolul al V-lea î.Hr., deoarece era încă din secolul al V-lea î.Hr., deoarece era consfinţită libertatea de a testa şi dreptul consfinţită libertatea de a testa şi dreptul fiecărui moştenitor de a cere ieşirea din fiecărui moştenitor de a cere ieşirea din indiviziune prin indiviziune prin actio familiae herciscundaeactio familiae herciscundae. . Această proprietate individuală a avut vreme de Această proprietate individuală a avut vreme de veacuri o formă specific romană denumită veacuri o formă specific romană denumită dominium ex iure quiritiumdominium ex iure quiritium..

Pe la mijlocul penultimului secol al Pe la mijlocul penultimului secol al Republicii apare o nouă formă de proprietate Republicii apare o nouă formă de proprietate numită proprietatea bonitară şi care a fost numită proprietatea bonitară şi care a fost creată de pretori. Ambele forme de proprietate creată de pretori. Ambele forme de proprietate au funcţionat multă vreme concomitent, au funcţionat multă vreme concomitent, înregistrându-se totuşi tendinţa de recesiune a înregistrându-se totuşi tendinţa de recesiune a proprietăţii quiritare care va fi desfiinţată de proprietăţii quiritare care va fi desfiinţată de către Iustiniancătre Iustinian..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDreptul roman a cunoscut şi instituţia Dreptul roman a cunoscut şi instituţia

coproprietăţii. Din conturarea conţinutului coproprietăţii. Din conturarea conţinutului dreptului de proprietate puteam trage concluzia dreptului de proprietate puteam trage concluzia că nu se poate concepe ca acelaşi lucru să fie că nu se poate concepe ca acelaşi lucru să fie în acelaşi timp obiectul a mai multor drepturi în acelaşi timp obiectul a mai multor drepturi de proprietate deplină, deoarece acest drept de proprietate deplină, deoarece acest drept complet absoarbe toată puterea juridică ce o complet absoarbe toată puterea juridică ce o poate avea o persoană asupra lucrului său. poate avea o persoană asupra lucrului său.

Acelaşi lucru nu poate aparţine în mod Acelaşi lucru nu poate aparţine în mod integral mai multor persoane în acelaşi timp integral mai multor persoane în acelaşi timp potrivit principiului potrivit principiului dominum plurium in solidum dominum plurium in solidum esse non potestesse non potest, dar se poate ca acelaşi singur , dar se poate ca acelaşi singur drept de proprietate să aparţină după anumite drept de proprietate să aparţină după anumite cote mai multor persoane. cote mai multor persoane. În această În această situaţie nu este împărţit obiectul pentru că situaţie nu este împărţit obiectul pentru că dacă ar fi împărţit, fiecare ar fi proprietar dacă ar fi împărţit, fiecare ar fi proprietar exclusiv asupra porţiunii desprinse din obiect. exclusiv asupra porţiunii desprinse din obiect. Rezultă de aici că nu obiectul, ci dreptul este Rezultă de aici că nu obiectul, ci dreptul este considerat ca împărţit după o cotă matematic considerat ca împărţit după o cotă matematic stabilită, situaţie juridică ce poartă denumirea stabilită, situaţie juridică ce poartă denumirea de de condominiumcondominium. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDESPRE POSESIUNEDESPRE POSESIUNE

Posesiunea este stăpânirea de fapt a Posesiunea este stăpânirea de fapt a unui lucru sau, cum s-a exprimat în mod unui lucru sau, cum s-a exprimat în mod sagace, o stare de fapt ocrotită de sagace, o stare de fapt ocrotită de dreptdrept. .

Posesiunea fiind o stăpânire de fapt Posesiunea fiind o stăpânire de fapt presupune o voinţă şi un obiect material presupune o voinţă şi un obiect material asupra căruia se aplică voinţa de asupra căruia se aplică voinţa de dominare. Aceste două elemente poartă dominare. Aceste două elemente poartă denumirea de denumirea de animusanimus şi şi corpus corpus possessionispossessionis..

AnimusAnimus desemnează fie voinţa desemnează fie voinţa posesorului de a se comporta ca posesorului de a se comporta ca proprietar – proprietar – animus dominiianimus dominii –, fie numai –, fie numai intenţia de a avea lucrul pentru sine intenţia de a avea lucrul pentru sine animus rem sibi habendianimus rem sibi habendi. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURICorpus possessionisCorpus possessionis desemnează nu desemnează nu

numai exerciţiul puterii fizice asupra numai exerciţiul puterii fizice asupra lucrului – ca de exemplu faptul de a lucrului – ca de exemplu faptul de a locui casa sau a păstra gajul – ci poate locui casa sau a păstra gajul – ci poate fi posibilitatea de a dobândi oricând fi posibilitatea de a dobândi oricând puterea fizică. Nu se poate admite puterea fizică. Nu se poate admite posesiunea asupra unui element dintr-un posesiunea asupra unui element dintr-un lucru compus, după cum nu se poate lucru compus, după cum nu se poate concepe posesiunea concepe posesiunea in solidumin solidum asupra asupra aceluiaşi lucru. Se poate însă admite aceluiaşi lucru. Se poate însă admite ideea unei coposesiuni ideea unei coposesiuni pro indivisopro indiviso, , fixând cota de utilitate a fiecărui fixând cota de utilitate a fiecărui posesor.posesor.

Posesiunea, cu toate că este un Posesiunea, cu toate că este un fapt, este apărată în unele cazuri de fapt, este apărată în unele cazuri de lege prin interdicte. Din acest punct de lege prin interdicte. Din acest punct de vedere al protecţiei, se face deosebirea vedere al protecţiei, se face deosebirea între posesiunea apărată prin interdicţie între posesiunea apărată prin interdicţie numită şi numită şi possessio civillispossessio civillis sau sau possessio ad interdictapossessio ad interdicta şi simpla şi simpla detenţiune. detenţiune.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIInterdictele posesiunii sunt de două Interdictele posesiunii sunt de două feluri:feluri:

– – retinendae possessionisretinendae possessionis – date în – date în caz de tulburare a posesiunii şi urmărind caz de tulburare a posesiunii şi urmărind păstrarea stării anterioare tulburării şipăstrarea stării anterioare tulburării şi

– – recuperandae possessionisrecuperandae possessionis – date – date în caz de deposedare şi urmărind în caz de deposedare şi urmărind redobândirea posesiunii pierdute.redobândirea posesiunii pierdute.

Mai existau şi interdictele Mai existau şi interdictele adipiscendae possessionisadipiscendae possessionis acordate de acordate de pretor pentru a dobândi o posesiune pe pretor pentru a dobândi o posesiune pe care partea interesată nu o avusese până care partea interesată nu o avusese până atunci, dar acestea nu îşi au locul aici atunci, dar acestea nu îşi au locul aici pentru că nu ţineau la apărarea pentru că nu ţineau la apărarea posesiunii, ci, aşa cum am arătat, la posesiunii, ci, aşa cum am arătat, la dobândirea ei.dobândirea ei.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIMODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂŢIIMODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂŢIIDobândirea proprietăţii se poate Dobândirea proprietăţii se poate

face în mod originar sau derivat. În face în mod originar sau derivat. În ipoteza dobândirii originare, ipoteza dobândirii originare, proprietarul nu îşi poate întemeia proprietarul nu îşi poate întemeia dreptul său pe un drept anterior, ci şi-l dreptul său pe un drept anterior, ci şi-l creează el singur, ca în cazul ocupării creează el singur, ca în cazul ocupării unui lucru părăsit – unui lucru părăsit – res derelictares derelicta – – asupra căruia nu mai există drept de asupra căruia nu mai există drept de proprietate. proprietate.

Dacă există un drept de proprietate, Dacă există un drept de proprietate, dreptul actual se dobândeşte în mod dreptul actual se dobândeşte în mod derivat. Persoana de la care dobânditorul derivat. Persoana de la care dobânditorul nu poate primi mai multe drepturi decât nu poate primi mai multe drepturi decât însuşi transmiţătorul are, potrivt însuşi transmiţătorul are, potrivt principiului: principiului: nemo plus iuris ad alium nemo plus iuris ad alium transferare potest quam ipse habettransferare potest quam ipse habet..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIModurile civile de dobândire a Modurile civile de dobândire a proprietăţii de la particulari erau proprietăţii de la particulari erau mancipatio, in iure cessio, usucapio, mancipatio, in iure cessio, usucapio, adiudicatioadiudicatio şi şi lexlex. .

MancipatioMancipatio. . Gaius defineşte mancipaţiunea ca Gaius defineşte mancipaţiunea ca

fiind fiind imaginatia venditio per aes et imaginatia venditio per aes et libramlibram, deci ca o vânzare imaginată prin , deci ca o vânzare imaginată prin aramă şi balanţă. Aceasta deoarece în aramă şi balanţă. Aceasta deoarece în vremea lui devenise o formalitate, deci o vremea lui devenise o formalitate, deci o vânzare imaginară precum şi un mod vânzare imaginară precum şi un mod general de transferare a proprietăţii din general de transferare a proprietăţii din orice cauză cum ar fi vânzare, donaţie, orice cauză cum ar fi vânzare, donaţie, constituire de dotă ş.a. Istoria acestei constituire de dotă ş.a. Istoria acestei instituţii importante a dreptului roman instituţii importante a dreptului roman este strâns legată de destinaţia este strâns legată de destinaţia lucrurilor în lucrurilor în mancipimancipi şi şi nec mancipinec mancipi şi şi cu evoluţia monedei.cu evoluţia monedei.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIOriginar, mancipaţiunea era o Originar, mancipaţiunea era o

vânzare de lucruri mancipi făcute în vânzare de lucruri mancipi făcute în schimbul unei cantităţi de aramă schimbul unei cantităţi de aramă cântărită care reprezenta preţul. Ea se cântărită care reprezenta preţul. Ea se constituia într-un act solemn care se constituia într-un act solemn care se săvârşea înaintea a 5 martori cetăţeni săvârşea înaintea a 5 martori cetăţeni romani şi a unui cantaragiu numit romani şi a unui cantaragiu numit libripenslibripens, însărcinat a cântări arama , însărcinat a cântări arama plătită drept preţ al tranzacţiei. În plătită drept preţ al tranzacţiei. În faţa martorilor, cel care urma să faţa martorilor, cel care urma să dobândească lucrul (dobândească lucrul (accipiensaccipiens-ul) trebuia -ul) trebuia să pronunţe formula solemnă a să pronunţe formula solemnă a mancipaţiunii: mancipaţiunii: hunc ego hominem ex iure hunc ego hominem ex iure Quiritium meum esse aio isque mihi emptus Quiritium meum esse aio isque mihi emptus esto, hoc aere aeneaque libraesto, hoc aere aeneaque libra adică, adică, declar că acest sclav este al meu după declar că acest sclav este al meu după dreptul Quiriţilorşi să-mi fie dobândită dreptul Quiriţilorşi să-mi fie dobândită prin această bucată de aramă (ce prin această bucată de aramă (ce constituia preţul) şi acest cântar de constituia preţul) şi acest cântar de aramă. aramă. ..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDupă apariţia monedei, După apariţia monedei, mancipaţiunea, care originar a putut mancipaţiunea, care originar a putut fi folosită numai pentru operaţiunea fi folosită numai pentru operaţiunea juridică a vânzării, a putut fi juridică a vânzării, a putut fi folosită şi în alte scopuri, cum ar folosită şi în alte scopuri, cum ar fi încheierea căsătoriei cu fi încheierea căsătoriei cu manusmanus ((coemptiocoemptio), în scopul întocmirii ), în scopul întocmirii unui testament sau pentru facerea unui testament sau pentru facerea unei donaţii. În aceste cazuri, unei donaţii. În aceste cazuri, forma cântăririi metalului preţ este forma cântăririi metalului preţ este înlocuită cu gestul simbolic al unei înlocuită cu gestul simbolic al unei singure monede, singure monede, venditiovenditio sau sau mancipatio nummo unomancipatio nummo uno sau sau fiduciarafiduciara. . Rămâne de menţionat faptul că Rămâne de menţionat faptul că mancipaţiunea cu formalismul ei a mancipaţiunea cu formalismul ei a durat până către a doua jumătate a durat până către a doua jumătate a secolului al patrulea. secolului al patrulea.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIIn iure cessioIn iure cessio

Această modalitate de transmitere a Această modalitate de transmitere a proprietăţii, proprietăţii, in iure cessioin iure cessio, avea o , avea o sferă de aplicare mult mai mare sferă de aplicare mult mai mare decât mancipaţiunea, întrebuinţându-decât mancipaţiunea, întrebuinţându-se ca mod de dobândire a se ca mod de dobândire a proprietăţii şi la proprietăţii şi la res mancipires mancipi şi şi nec mancipinec mancipi, aplicându-se şi la , aplicându-se şi la strămutarea unor drepturi strămutarea unor drepturi ((hereditashereditas, servituţi), cât şi , servituţi), cât şi pentru a întemeia unele raporturi de pentru a întemeia unele raporturi de familie ca adopţiunea, tutela familie ca adopţiunea, tutela legitimă asupra unei libertelegitimă asupra unei liberte..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIIn iure cessioIn iure cessio este un mod de este un mod de

transmitere a proprietăţii realizat prin transmitere a proprietăţii realizat prin intermediul unui proces fictiv, motiv intermediul unui proces fictiv, motiv pentru care pentru care in iure cessioin iure cessio a fost privit a fost privit ca o ca o legis actiolegis actio, copiat după modelul , copiat după modelul procesului în care proprietarul îşi procesului în care proprietarul îşi revendică proprietatea. În acest proces revendică proprietatea. În acest proces simultan figurează ca reclamant acela simultan figurează ca reclamant acela care va dobândi, iar ca pârât acela care care va dobândi, iar ca pârât acela care de bună voie transmite proprietatea. La de bună voie transmite proprietatea. La revendicarea reclamantului, pârâtul nu-l revendicarea reclamantului, pârâtul nu-l contrazice, cedând, iar pretorul înaintea contrazice, cedând, iar pretorul înaintea căruia se instrumentează simulacrul de căruia se instrumentează simulacrul de proces, atribuie lucrul revendicatorului proces, atribuie lucrul revendicatorului prin prin addictioaddictio, recunoscând dreptul de , recunoscând dreptul de proprietate al reclamantului. proprietate al reclamantului.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIUlpian rezuma săvârşirea acestui act Ulpian rezuma săvârşirea acestui act astfel: astfel: in iure cedit dominus, vindicat in iure cedit dominus, vindicat is cui ceditur, addicit praetoris cui ceditur, addicit praetor..

In iure cessioIn iure cessio era un procedeu era un procedeu rezervat numai cetăţenilor romani, după rezervat numai cetăţenilor romani, după cum reiese din formula revendicatorului cum reiese din formula revendicatorului reclamant: reclamant: hunc ego hominem quiritium hunc ego hominem quiritium meum esse aiomeum esse aio, care nu putea fi rostită , care nu putea fi rostită decât cu privire la lucruri romane. decât cu privire la lucruri romane. Transferarea proprietăţii realizându-se Transferarea proprietăţii realizându-se în acest caz prin în acest caz prin addictioaddictio a a magistratului, care nu mai era o magistratului, care nu mai era o înţelegere între părţi, ci un act de înţelegere între părţi, ci un act de autoritate, rezultă că din autoritate, rezultă că din in iure cessioin iure cessio nu putea decurge vreo acţiune ca la nu putea decurge vreo acţiune ca la mancipatiomancipatio. Instituţia . Instituţia in iure cessioin iure cessio a a căzut în desuetudine către sfârşitul căzut în desuetudine către sfârşitul secolului al III-leasecolului al III-lea..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIUsucapioUsucapioUzucapiunea constituie un mod de Uzucapiunea constituie un mod de

dobândire a proprietăţii la care dobândire a proprietăţii la care voinţa părţilor nu este suficientă voinţa părţilor nu este suficientă pentru transmiterea dreptului de pentru transmiterea dreptului de proprietate, rămânând ca timpul să proprietate, rămânând ca timpul să consolideze ceea ce părţile nu pot consolideze ceea ce părţile nu pot înfăptui de la început. În definiţia înfăptui de la început. În definiţia lui Modestin, uzucapiunea este lui Modestin, uzucapiunea este adiectio dominii per continuationem adiectio dominii per continuationem possessionis temporis lege definitipossessionis temporis lege definiti, , deci dobândirea proprietăţii printr-deci dobândirea proprietăţii printr-o posesiune păstrată în tot timpul o posesiune păstrată în tot timpul stabilit de lege. stabilit de lege.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIEa a funcţionat în două cazuri distincte:Ea a funcţionat în două cazuri distincte:

– – când cineva, dorind să dobândească când cineva, dorind să dobândească proprietatea unui lucru, a primit cu bună proprietatea unui lucru, a primit cu bună credinţă lucrul de la o persoană care nu credinţă lucrul de la o persoană care nu era proprietară (era proprietară (a non dominoa non domino), în acest ), în acest caz existând un viciu de fond care caz existând un viciu de fond care împiedica dobândirea proprietăţii pentru împiedica dobândirea proprietăţii pentru că acela care a strămutat posesia nu că acela care a strămutat posesia nu putea transmite un drept pe care el putea transmite un drept pe care el însuşi nu îl avea, proprietate şi,însuşi nu îl avea, proprietate şi,

– – în cazul în care s-au predat în cazul în care s-au predat lucruri lucruri mancipimancipi prin prin traditiotraditio în loc de în loc de mancipatiomancipatio, în acest caz existând un , în acest caz existând un viciu de formă deoarece nu s-a urmat viciu de formă deoarece nu s-a urmat procedura formală solicitată pentru procedura formală solicitată pentru validitatea actului de drept civil. validitatea actului de drept civil.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDupă o lungă şi interesantă După o lungă şi interesantă

evoluţie, uzucapiunea, pornind de la evoluţie, uzucapiunea, pornind de la aceea de doi ani pentru imobile şi de un aceea de doi ani pentru imobile şi de un an pentru celelalte lucruri aşa cum era an pentru celelalte lucruri aşa cum era stipulată în Legea celor XII table, s-a stipulată în Legea celor XII table, s-a fixat sub Iustinian într-o formulă care a fixat sub Iustinian într-o formulă care a penetrat cu unele corecţii până în penetrat cu unele corecţii până în dreptul modern, prevăzându-se o dreptul modern, prevăzându-se o uzucapiune de 3 ani la mobile şi o uzucapiune de 3 ani la mobile şi o prescripţie de 10 sau 20 de ani pentru prescripţie de 10 sau 20 de ani pentru imobile, precum şi o prescripţie imobile, precum şi o prescripţie extraordinară de 30 de ani, păstrându-se extraordinară de 30 de ani, păstrându-se însă din dreptul clasic condiţiile ce însă din dreptul clasic condiţiile ce trebuiau îndeplinite pentru dobândirea trebuiau îndeplinite pentru dobândirea proprietăţii prin trecerea timpului şi proprietăţii prin trecerea timpului şi anume: anume: res habilis, titulus, fides, res habilis, titulus, fides, possessio possessio şi şi tempustempus. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIAdiudicatioAdiudicatioDacă părţile nu se înţeleg Dacă părţile nu se înţeleg

asupra ieşirii din indiviziune cu asupra ieşirii din indiviziune cu privire la un bun, atunci este privire la un bun, atunci este solicitată autoritatea solicitată autoritatea judecătorească. judecătorească.

AdiudicatioAdiudicatio este deci modul de este deci modul de dobândire a proprietăţii civile dobândire a proprietăţii civile strămutată de judecătorul care era strămutată de judecătorul care era autorizat de pretor prin formulă să autorizat de pretor prin formulă să atribuie proprietatea în procesele atribuie proprietatea în procesele de ieşire din indiviziune. de ieşire din indiviziune.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIAceste procese se puteau deschide prin Aceste procese se puteau deschide prin trei acţiuni:trei acţiuni:

– – actio familiae herciscundaeactio familiae herciscundae – – intentată de unul dintre moştenitori intentată de unul dintre moştenitori pentru a se împărţi moştenirea indiviză pentru a se împărţi moştenirea indiviză cu ceilalţi moştenitori;cu ceilalţi moştenitori;

– – actio communi dividundoactio communi dividundo – pornită – pornită de unul din asociaţi sau copărtaşii la o de unul din asociaţi sau copărtaşii la o communio incidenscommunio incidens pentru a-şi separa ceea pentru a-şi separa ceea ce li se cuvine şi,ce li se cuvine şi,

– – actio finium regundorumactio finium regundorum – – intentată în caz de controversă asupra intentată în caz de controversă asupra hotarelor proprietăţii hotarelor proprietăţii

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIMModurile naturale de dobândire a odurile naturale de dobândire a

proprietăţiiproprietăţii sunt: sunt: traditio, occupatio, traditio, occupatio, specificatiospecificatio, dobândirea fructelor, , dobândirea fructelor, accessio, commixtio şi confusioaccessio, commixtio şi confusio. . TraditioTraditio

Tradiţiunea este deci actul de Tradiţiunea este deci actul de predare a lucrului, adică de strămutare a predare a lucrului, adică de strămutare a posesiunii, însoţit de voinţa părţilor – posesiunii, însoţit de voinţa părţilor – tradenstradens şi şi accipiensaccipiens de a se transfera şi de a se transfera şi a dobândi proprietatea (a dobândi proprietatea (animus animus transferendi et aquirendi dominiitransferendi et aquirendi dominii). ). Această voinţă trebuie să rezulte dintr-Această voinţă trebuie să rezulte dintr-un act juridic încheiat spre a transfera un act juridic încheiat spre a transfera proprietatea, cum ar fi împrumutul de proprietatea, cum ar fi împrumutul de bani, donaţia sau vânzarea care se bani, donaţia sau vânzarea care se numeşte titlu sau numeşte titlu sau iusta causa iusta causa traditionistraditionis, condiţie , condiţie sine qua nonsine qua non de de transferare a proprietăţii. transferare a proprietăţii.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIOcupatioOcupatio

Ocupaţia este unul din cele mai Ocupaţia este unul din cele mai vechi moduri de dobândire a vechi moduri de dobândire a proprietăţii, constând în luarea în proprietăţii, constând în luarea în posesie a unui lucru fără stăpân – posesie a unui lucru fără stăpân – res nulliusres nullius, cu intenţia de a , cu intenţia de a dobândi proprietatea. dobândi proprietatea. SpecificatioSpecificatio

Specificaţiunea este un mod de Specificaţiunea este un mod de dobândire a proprietăţii în cazul dobândire a proprietăţii în cazul confecţionării unui lucru nou cu confecţionării unui lucru nou cu materialul altuia (materialul altuia (ex alia materia ex alia materia speciam aliquam facerespeciam aliquam facere) )

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDobândirea fructelorDobândirea fructelorÎn sensul cel mai restrâns, acela de În sensul cel mai restrâns, acela de

produse organice, fructele sunt dobândite produse organice, fructele sunt dobândite în mod originar deoarece devin lucruri de în mod originar deoarece devin lucruri de sine stătătoare din momentul în care s-au sine stătătoare din momentul în care s-au separat de corpul care le-a produs. Din separat de corpul care le-a produs. Din momentul separaţiei, fructele devenind momentul separaţiei, fructele devenind obiect de proprietate deosebită, aparţin obiect de proprietate deosebită, aparţin sau proprietarului corpului care le-a sau proprietarului corpului care le-a produs în virtutea dreptului său de produs în virtutea dreptului său de proprietate, sau pot fi dobândite de alte proprietate, sau pot fi dobândite de alte persoane în virtutea drepturilor lor persoane în virtutea drepturilor lor speciale, persoane care pot fi: posesorul speciale, persoane care pot fi: posesorul de bună credinţă, emfiteotul, uzufructul de bună credinţă, emfiteotul, uzufructul şi arendaşul. şi arendaşul.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIAccesiunea Accesiunea (accessio)(accessio) constă în constă în

întruparea unui lucru accesoriu într-un întruparea unui lucru accesoriu într-un altul principal. altul principal.

Romanii cunoşteau principiul Romanii cunoşteau principiul accessio cedit principaliaccessio cedit principali (lucrul accesor (lucrul accesor aparţine lucrului principal) preluat de aparţine lucrului principal) preluat de dreptul modern în formula dreptul modern în formula accesorium accesorium sequitur principalemsequitur principalem (accesoriul urmează (accesoriul urmează principalul). principalul). Pentru a se explica Pentru a se explica regula accesorialităţii se cer regula accesorialităţii se cer următoarele condiţii:următoarele condiţii:

1. să existe un lucru principal şi 1. să existe un lucru principal şi unul accesoriu (între un lucru imobil şi unul accesoriu (între un lucru imobil şi unul mobil, primul e cel principal, iar unul mobil, primul e cel principal, iar dacă ambele sunt mobile atunci principal dacă ambele sunt mobile atunci principal este cel care îşi păstrează numele şi este cel care îşi păstrează numele şi identitatea; valoarea nu e un criteriu). identitatea; valoarea nu e un criteriu). 2. proprietarul lucrului principal să fie 2. proprietarul lucrului principal să fie diferit de proprietarul lucrului diferit de proprietarul lucrului accesoriu. accesoriu.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIPrin forţa naturii se măreşte proprietatea unui Prin forţa naturii se măreşte proprietatea unui fond în caz de:fond în caz de:

I) I) alluvioalluvio (aluviuni) adică prin adaus adus (aluviuni) adică prin adaus adus treptat şi în particule mărunte de apele treptat şi în particule mărunte de apele curgătoare;curgătoare;

II) II) avulsioavulsio (avulsiune) constând în ruperea (avulsiune) constând în ruperea unei bucăţi dintr-un fond vecin şi alipirea ei unei bucăţi dintr-un fond vecin şi alipirea ei fondului de pe celălalt mal al apei sau pe un fondului de pe celălalt mal al apei sau pe un fond situat în aval. În acest caz, adaosul nu fond situat în aval. În acest caz, adaosul nu devine parte integrantă a pământului la care s-a devine parte integrantă a pământului la care s-a aplicat decât dacă şi-a pierdut caracterul aplicat decât dacă şi-a pierdut caracterul distinct; spre exemplu, în cazul în care arborii distinct; spre exemplu, în cazul în care arborii aduşi odată cu fondul au prins rădăcini în fondul aduşi odată cu fondul au prins rădăcini în fondul principal;principal;

III) III) insula in flumine natainsula in flumine nata (insula născută (insula născută dintr-un fluviu) va aparţine proprietarului de al dintr-un fluviu) va aparţine proprietarului de al cărui mal se apropie mai mult. Dacă insula atinge cărui mal se apropie mai mult. Dacă insula atinge linia mediană a fluviului, atunci pe această linia mediană a fluviului, atunci pe această linie se trasează linii perpendiculare de la linie se trasează linii perpendiculare de la hotarele proprietăţilor de pe ambele maluri, şi hotarele proprietăţilor de pe ambele maluri, şi părţile astfel determinate aparţin proprietarilor părţile astfel determinate aparţin proprietarilor de pe malurile învecinatede pe malurile învecinate. .

IV) IV) alveus derelictusalveus derelictus (albia părăsită) – albia (albia părăsită) – albia de râu părăsită devine proprietatea celor mai de râu părăsită devine proprietatea celor mai apropiaţi proprietari după aceleaşi reguliapropiaţi proprietari după aceleaşi reguli..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIDatorită intervenţiei omului, Datorită intervenţiei omului, accesiunea poate avea loc în accesiunea poate avea loc în următoarele cazuri:următoarele cazuri:

I) I) In aedificatioIn aedificatio – clădirea durabil – clădirea durabil făcută pe un fond aparţinând făcută pe un fond aparţinând proprietarului fondului potrivit proprietarului fondului potrivit regulii juridice: regulii juridice: superficies solo superficies solo ceditcedit (partea de deasupra se dă (partea de deasupra se dă părţii de jos, pământului). părţii de jos, pământului).

SUPERFICIES SOLO CEDITSUPERFICIES SOLO CEDIT (PARTEA DE DEASUPRA CEDEAZĂ (PARTEA DE DEASUPRA CEDEAZĂ

PĂMÂNTULUI) PĂMÂNTULUI)

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIII) II) Implantatio, satioImplantatio, satio (însămânţarea, (însămânţarea, plantarea). Proprietarul unui ogor plantarea). Proprietarul unui ogor însămânţat sau plantat cu seminţe sau însămânţat sau plantat cu seminţe sau plante străine, devine şi proprietarul plante străine, devine şi proprietarul seminţelor şi plantelor, din momentul seminţelor şi plantelor, din momentul când acestea au germinat ori au prins când acestea au germinat ori au prins rădăcinirădăcini..Accesiunea faţă de bunurile mobileAccesiunea faţă de bunurile mobile

a) Dacă cineva a scris un discurs, o a) Dacă cineva a scris un discurs, o poezie etc., pe pergamentul altuia, poezie etc., pe pergamentul altuia, manuscrisul aparţine acestuia din urmă, manuscrisul aparţine acestuia din urmă, deoarece scrisul este considerat ca deoarece scrisul este considerat ca accesoriu care se încorporează în accesoriu care se încorporează în pergament.pergament.

b) Accesiunea în caz de b) Accesiunea în caz de ferruminatioferruminatio. Dacă două obiecte de metal . Dacă două obiecte de metal au fost intim legate între ele, de au fost intim legate între ele, de exemplu lipirea prin sudare a braţului exemplu lipirea prin sudare a braţului unei statui, ne găsim în prezenţa unei unei statui, ne găsim în prezenţa unei asemenea accesiuni mobiliare. asemenea accesiuni mobiliare.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIConfuziunea şi amesteculConfuziunea şi amestecul

Confuziunea (Confuziunea (confusioconfusio) şi amestecul ) şi amestecul ((commitiocommitio), ca modalităţi de dobândire a ), ca modalităţi de dobândire a proprietăţii după dreptul natural, proprietăţii după dreptul natural, rezultă din amestecarea de lucruri rezultă din amestecarea de lucruri lichide (de exemplu băuturi) în primul lichide (de exemplu băuturi) în primul caz, sau de lucruri solide (de exemplu caz, sau de lucruri solide (de exemplu grâu) în al doilea cazgrâu) în al doilea caz..

Găsirea unei comori (Găsirea unei comori (thesauri inventiothesauri inventio))Thesauri inventioThesauri inventio constituie de constituie de

asemenea un mod natural de dobândire a asemenea un mod natural de dobândire a proprietăţii. Prin comoară se înţeleg proprietăţii. Prin comoară se înţeleg lucrurile de valoare ascunse în pământ de lucrurile de valoare ascunse în pământ de atâta vreme încât nu se mai ştie cine a atâta vreme încât nu se mai ştie cine a fost ultimul lor proprietar.fost ultimul lor proprietar.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIAPĂRAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATEAPĂRAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE

A. Acţiunea de revendicareA. Acţiunea de revendicareProprietatea quiritară era apărată prin Proprietatea quiritară era apărată prin

acţiunea în revendicare (acţiunea în revendicare (revindicatiorevindicatio). Este ). Este acţiunea proprietarului lipsit de posesiunea acţiunea proprietarului lipsit de posesiunea lucrului şi care cere restituiea acestuia de la lucrului şi care cere restituiea acestuia de la persoana care îl posedă fără a fi proprietar.persoana care îl posedă fără a fi proprietar.

În epoca veche, acţiunea în revendicare se În epoca veche, acţiunea în revendicare se desfăşura sub forma sacramentului desfăşura sub forma sacramentului in remin rem, iar în , iar în perioada clasică, sub forma unui proces cu perioada clasică, sub forma unui proces cu formulă.formulă.

Condiţii pentru exercitarea acţiunii Condiţii pentru exercitarea acţiunii rei rei vindicatiovindicatio::

a) reclamantul să fie proprietar quiritar a) reclamantul să fie proprietar quiritar şi să nu posede lucrul pe care îl revendică;şi să nu posede lucrul pe care îl revendică;

b) pârâtul trebuie să posede lucrul. b) pârâtul trebuie să posede lucrul. Totuşi, la sfârşitul perioadei clasice s-a admis Totuşi, la sfârşitul perioadei clasice s-a admis revendicarea nu numai împotriva posesorilor ci revendicarea nu numai împotriva posesorilor ci şi împotriva unui detentor (de exemplu, un şi împotriva unui detentor (de exemplu, un chiriaş).chiriaş).

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURICele trei forme de introducere a Cele trei forme de introducere a acţiunii în revendicare:acţiunii în revendicare:

a) Pe timpul procedurii civile a a) Pe timpul procedurii civile a legisacţiunilor, acţiunea în legisacţiunilor, acţiunea în revendicare se intenta sub forma revendicare se intenta sub forma sacramentului in remsacramentului in rem. .

b) A doua formă de introducere a b) A doua formă de introducere a acţiunii acţiunii rei vindicatiorei vindicatio era era per per sponsionemsponsionem. .

c) A treia formă de introducere c) A treia formă de introducere a acţiunii în revendicare este a acţiunii în revendicare este per per formulam petitoriamformulam petitoriam. .

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIPrincipalele excepţii care pot fi invocate de pârât:Principalele excepţii care pot fi invocate de pârât:

Exceptio rei venditae et traditaeExceptio rei venditae et traditae (adică excepţia lucrului vândut şi (adică excepţia lucrului vândut şi predat), când pârâtul deţine lucrul pe predat), când pârâtul deţine lucrul pe baza unui contract de vânzare-cumpărare, baza unui contract de vânzare-cumpărare, iar reclamantul ar fi ţinut de o iar reclamantul ar fi ţinut de o obligaţie de garanţie;obligaţie de garanţie;

Exceptio doliExceptio doli (o excepţiune de dol), (o excepţiune de dol), în diferite cazuri şi în special cu în diferite cazuri şi în special cu privire la unele cheltuieli făcute de privire la unele cheltuieli făcute de posesor;posesor;

Exceptio usus fructusExceptio usus fructus (când pârâtul (când pârâtul invocă un drept real care îi permite să invocă un drept real care îi permite să păstreze posesiunea).păstreze posesiunea).

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIB. Acţiunea negatorieB. Acţiunea negatorie

Era acţiunea proprietarului unui Era acţiunea proprietarului unui fond tulburat în exerciţiul dreptului său fond tulburat în exerciţiul dreptului său prin faptul că un terţ pretinde că are un prin faptul că un terţ pretinde că are un drept deservit asupra fondului (de drept deservit asupra fondului (de exemplu, un uzufruct, un drept de trecere exemplu, un uzufruct, un drept de trecere etc). Deoarece există prezumţia că etc). Deoarece există prezumţia că dreptul de proprietate e liber de orice dreptul de proprietate e liber de orice sarcini, adversarul era obligat să sarcini, adversarul era obligat să dovedească existenţa servituţii. Acţiunea dovedească existenţa servituţii. Acţiunea era arbitrală. Înainte de era arbitrală. Înainte de condamnatiocondamnatio, , judecătorul dispunea încetarea judecătorul dispunea încetarea tulburării; dacă erau indicii că tulburării; dacă erau indicii că tulburarea se va repeta, se putea cere tulburarea se va repeta, se putea cere celui reclamat să promită că se va abţine celui reclamat să promită că se va abţine în viitor de la tulburare (în viitor de la tulburare (cautio de non cautio de non amplius turbandoamplius turbando))..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURIC. Acţiunea C. Acţiunea publicianapubliciana

Se folosea pentru apărarea Se folosea pentru apărarea proprietăţii pretoriene.proprietăţii pretoriene.

Era tot o revendicare, dar Era tot o revendicare, dar cuprindea o ficţiune: se presupunea cuprindea o ficţiune: se presupunea că reclamantul ar fi îndeplinit că reclamantul ar fi îndeplinit termenul de uzucapiune. Se cerea termenul de uzucapiune. Se cerea îndeplinirea tuturor condiţiilor de îndeplinirea tuturor condiţiilor de uzucapiune (posesie, lucru uzucapiune (posesie, lucru susceptibil de uzucapiune, justul susceptibil de uzucapiune, justul titlu şi buna-credinţă); cu excepţia titlu şi buna-credinţă); cu excepţia termenului care trebuia parcurs, termenului care trebuia parcurs, trebuia ca reclamantul să fi posedat trebuia ca reclamantul să fi posedat măcar un singur momentmăcar un singur moment..

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURID. Alte mijloace de ocrotire a proprietăţiiD. Alte mijloace de ocrotire a proprietăţii

În afară de acţiunile arătate mai sus, În afară de acţiunile arătate mai sus, proprietarul mai avea la îndemână, pentru proprietarul mai avea la îndemână, pentru apărarea dreptului său, şi alte mijloace:apărarea dreptului său, şi alte mijloace:

a) a) Actio ad exhibendumActio ad exhibendum (acţiunea relativă (acţiunea relativă la înfăţişare). Prin această acţiune personală la înfăţişare). Prin această acţiune personală se cere unei persoane să înfăţişeze (se cere unei persoane să înfăţişeze (exhibereexhibere) ) un lucru pe care-l deţine. De obicei aceasta e o un lucru pe care-l deţine. De obicei aceasta e o acţiune premergătoare revendicării, introdusă cu acţiune premergătoare revendicării, introdusă cu scopul de a se convinge că lucrul pe care urma scopul de a se convinge că lucrul pe care urma să-l revendice se află sau nu la persoana pe să-l revendice se află sau nu la persoana pe care intenţionează s-o cheme în judecată.care intenţionează s-o cheme în judecată.

b) Acţiunile care reglementează raportul de b) Acţiunile care reglementează raportul de vecinătate. E vorba de limitări aduse fiecărui vecinătate. E vorba de limitări aduse fiecărui proprietar în interesul general.proprietar în interesul general.

Acţiunea de restabilire a cursului apelorAcţiunea de restabilire a cursului apelor ( (actio aquas actio aquas pluviae arcendaepluviae arcendae); prin aceasta, proprietarul ); prin aceasta, proprietarul vecin este împiedicat să mărească masa apelor de vecin este împiedicat să mărească masa apelor de ploaie care se scurg de pe fondul său pe terenul ploaie care se scurg de pe fondul său pe terenul situat mai jos. Proprietarul fondului inferior situat mai jos. Proprietarul fondului inferior poate să ceară refacerea cursului normal al poate să ceară refacerea cursului normal al apelor şi repararea daunelor.apelor şi repararea daunelor.

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI

DESPRE BUNURIDESPRE BUNURI