O aşezare aparţinând culturii Wietenberg la Chiheru de Jos (judeţul Mureş), Omagiu profesorului...

OMAGIU PROFESORULUI IOAN ANDRITOIU

' cu prilejul împlinirii a 65 de ani

Studii şi Cercetări Arheologice

Editori Cristian Ioan POPA,

Gabriel Tiberiu RUSTOIU

.Ml... Editura "ALTIP" �/" Alba Iulia - 2005

http://cristiioanpopa.wordpress.com/

'

O AŞEZARE APARŢINÂND CULTURII WIETENBERG

DE LA CHIHERU DE JOS QUDEŢUL MUREŞ)

BERECKI, Sandor (Jârgu Murq)

In 2003 the archaeologists from the 1\lureş County I\fuseum became aware of some archaeological finds near the village Chiheru de Jos. After the surface survey from 2003 and two years !ater, were collected ceramic fragments belonging to the Late Bronze },ge. The land research helped us delimiting the settlement.

The archaeological remains consisted exclusively in ceramic fmds. These were fragments from large vessels, cups, bowls, plates, a miniature vessel and a chariot wheel. The colour of these fragments was mostly red or brown. Some were black or grey. The most fragments had a slightly rough surface. In most cases they were tempered with sand and grog. The forms of the vessels were representative for the period.

By forms, ornaments and the parallels with other sites with a well known stratigraphy one can conclude that the site from Chiheru de Jos belongs to the phase D-Boroffka or I\' -Chidioşan of the Wietenberg eul ture, included in the 1 " phase of the Late Bronze "\.ge, dated before 1 500 B. C.

3 4

Pl. 1 Imagini cu plasarea sitului de la Chiheru de Jos

423


Sandor Berecki

În anul 2003 arheologii de la Muzeul Judeţean Mureş au fost informaţi de către preotul Fărcaş Zaharie despre existenţa unor materiale arheologice în hotarul localităţii Chiheru de Jos. Aceste vestigii preistorice au fost sesizate în urma unor amenajări efectuate la drumul de câmpie, prin săparea unui şanţ de drenaj . Majoritatea fragmentelor ceramlCe Provin din albia acestui sant. ' '

Prin perieghezele din acel an şi din 2005 au fost prelevate materiale ceramice aparţinând bronzului târziu. Cercetările de suprafaţă au reuşit, parţial, delimitarea aşezării, terenul fiind astăzi păşune.

Situ! se află la vest de sat, pe partea sudică a drumului j udeţean DJ 1 53, în hotarul satului spre Nădaşa, la circa 200 m de drum (Pl. 1) . Un pârâu curge la est de sit, având izvorul bogat. Acesta putea fi o posibilă sursă de apă şi în preistorie. Zona este foarte bogată în păduri cu o faună variată, importantă pentru comunităţile \X!ietenberg, a căror sursă de hrană era asigurată în parte de vânae . Aşezările culturii în marea lor majoritate se găsesc la o oarecare altitudine, pe locuri înalte şi împădurite2. Datorită amplasării pe o terasă uşor înclinată spre o sursă de apă aşezarea de la Chiheru de Jos se încadrează în numărul mare de locuiri tip E după Rotea3.

Materialul arheologic constă, în exclusivitate, din fragmente ceramice. Acestea aparţin unor forme ceramice cunoscute: vase mari, ceşti, străchini, farfurii, vas miniatura! şi fragment dintr-o roată de car miniatura!.

Descrierea materialului 1 . Fragment de oală (A5-Horedt, .\1 -Chidioşan, Ia

Andriţoiu; TA2a-Boroffka), se păstrează buza (R3-Boroffka), gâtui şi umărul, dbuză = 1 6 cm, culoare neagrăcenuşie, cu urme de arsură secundară, netezire superficială, ardere reductantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu

t La Derşida din totalul oaselor animaliere 41 ,5% aparţineau unor animale sălbatice, precum cerbul, mistreţul sau ursul (Cbidiolali 1980, p. 99). 2 Rotea 1993, p. 30.

·1 Rotea 1993, p. 36, Pl. II/E.

424

bobul mic şi ceramică pisată; decorat prin impresiuni circulare pe gât (2a-Chidioşan) [nr. inv. 7844/Ch 8+] (Pl. 2/1; 6/1).

2. Fragment de oală de tip sac, se păstrează buza (R2-Boroffka) şi gâtui, dbuză = 1 8 cm, culoare cărămizie, cu urme de arsură secundară, netezire superficială, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip cu pietricele şi pleavă; ornamentat cu brâu alveolar (Ib1 şi Ha_\ndriţoiu, VE2-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 7) (Pl. 2/2; 6/2) .

3 . Fragment de oală de tip sac, se păstrează buza (R3-Boroffka), dbuză = 20 cm, culoare cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip şi pietricele, neornamentat [nr. inv. 7844/Ch 22) (Pl. 2/3; 6/3).

4. Fragment de oală (:\3-Chidioşan, IV-.\ndriţoiu), se păstrează buza evazată, (R1 9-Boroffka) şi gâtui, dbud = 28 cm, culoare brună-cenuşie, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic; buza este ornamentată cu împunsături succesive, de formă uşor ovală (2b-Chidioşan, Ib2-.\ndriţoiu, \'D5-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 25) (Pl. 2/4, 6/4).

5. Fragment de oală (.\3-Chidioşan, IV-.\ndriţoiu), se păstrează buza evazată (R19-Boroffk.a), gâtui şi umărul, db'"' = 31 cm, culoare cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic, pietricele şi ceramică pisată; ornamentat pe partea superioară a buzei cu incizii orizontale (3aChidioşan, VD6-Boroffk.a) şi în formă de dinţi de lup (2fChidioşan); partea exterioară a buze1 a fost decoratii cu o linie incizată şi un brâu [nr. inv. 7844/Ch 3) (Pl. 2/5; 6/5) .

6. Fragment de ceaşcă, se păstrează buza evazată, gâtui ŞI umărul, culoare neagră-cenuş1e, neteztre superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic, neomamentat [nr. inv. 7844/Ch 23) (Pl. 3/1).

7. Fragment de oală, se păstrează buza evazată, răsfrântă (R1 -Boroffka) şt gâtui, culoare cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu pietncele şi ceramică pistată, neornamentat [nr. inv. 7844/Ch 1 9) (Pl. 3/2).

8. Fragment de oală, se păstrează buza evazată şi gâtui, culoare exterioară brun-cenuşie, culoare interioară brună, cu urme de arsură secundară, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi ceramică pisată; ornamentat cu împunsături succesive mărunte, executate cu un obiect ascuţit, formând linii oblice, încadrate în registre de linii incizate

+ Muzeul Judeţean Mureş, Târgu ;'\lureş.


O aşezare aparţinând culturii Wietenberg de la Chiheru de Jos (judeţul i\Iureş)

(variantă 3b1 -Chidioşan, variantă \131 -Boroffka), aplicate pe partea exterioară a buzei şi pe gât [nr. inv. 7844/Ch 5] (Pl. 3/3).

9. Fragment de oală, se păstrează buza, care se îngustează (R1 -Boroffka), culoare exterioară brună, culoare interioară brună-cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip cu bobul mic şi ceramică pisată, ornamentat cu brâu alveolat; deasupra acestuia se află două linii de împunsături succesive aplicate cu un obiect lat şi ascu�t (2a-Chidioşan, \'13 1 -Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 3] (Pl. 3/5, 5/7).

1 0 . Fragment de oală de tip sac, se păstrează buza tăiată spre exterior (R9-Boroffka), culoare exterioară neagră-cenuşie, culoare interioară brună-cenuşie, cu urme de arsură secundară, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu pietricele şi ceramică pisată, ornamentat cu doi butoni de dimensiuni mici sub buză (1 c-Chidioşan, Hc-_\ndriţoiu) şi cu incizii oblice pe buză [nr. inv. 7844/Ch 6] (Pl. 3/6, 5/8) .

1 1 . Fragment de oală, se păstrează fundul (B2aBoroffka), dfuml = 8 cm, culoare exterioară brună-roşiatică, culoare interioară brună, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi ceramică pisată, ornamentat cu două linii de împunsături succesive aplicate cu un obiect lat şi ascu�t (variantă 2aChidioşan, \'B 1 -Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 2] (Pl. 3/7, 5/9).

1 2. Fragment de oală, se păstrează fundul (B4aBoroffka), druno = 8 cm, culoare brună Închisă, cu urme de ardere secundară, netezire superficială, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip cu pietricele, ornamentat cu două linii de impresiuni circulare (2c-Chidioşan, Ib8-_\ndriţoiu, VD5-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1] (Pl. 3/8, 5/10) .

1 3. Fragment de oală, se păstrează fundul în două bucă� (B3-Boroffka), drum! = 1 0 cm, culoare cărămizie, cu urme de arsură secundară, netezire superficială, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip cu bobul mic şi cu pietricele, ornamentat cu patru linii incizate (3aChidioşan, IaL\ndriţoiu) şi împunsături în registru incizat (\'D70-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 2] (Pl. 3/9).

1 4. Fragment de oală (?), se păstrează gâtui, culoare exterioară cenuşie-roşiatică, culoare interioară brună, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu ms1p cu bobul mK, ornamentat cu împunsături circulare (2c-Chidioşan, Ib8-_\ndriţoiu, VD5-Boroffka) în registru de linii incizate, deasupra acestuia cu linii incizate oblic, posibil cu pieptenele (3b1 -Chidioşan) [nr. inv. 7844/Ch 24] (Pl. 4/1, 7 /1).

1 5. Fragment de oală, se păstrează gâtui, umărul, o parte din corp şi partea inferioară din toartă, culoare cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de bw1ă

425

calitate, degresat cu nisip cu pietricele, neornamentat [nr. inv. 7844/Ch 1 6] (Pl. 4/7, 7 /7).

1 6 . Fragment de oală, se păstrează două păr� din corp, culoare brună-negricioasă, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu pietricele, ornamentat cu împunsături succesive de linii onzontale, late, aplicate cu un obiect lat şi ascu�t (variantă 2a-Chidioşan, VB 1 -Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 8] (Pl. 4/8, 7 /8).

1 7 . Fragment de oală, se păstrează două părţi din corp, culoare brună, netczire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu pietricele şi ceramică pisată, ornamentat cu meandre având colp.n1le unghiulare, executate pnn 111ozie (6-Chidioşan, Ia13-.\ndriţoiu, vat1antă \'( 1 8-Boroffa), umplute cu impresiuni de cercuri asimetrice (Ib8-_\ndriţoiu, \'D70-Boroffka) [nr. 1nv. 7844/Ch 26] (Pi. 4/9, 7 /9).

1 8. Fragment din peretele unw vas, culoare exterioară brună, culoare intet1oară brună-cărămizie, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu pietricele şi pleavă; ornamentat cu împunsături asimetrice, ovale (2c-Chidioşan, Ib8-_\ndriţoiu, \'D5-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 4] (Pl. 4/2, 7 /2).

1 9 . Fragment de ceaşcă (TC3a-Boroffka), se păstrează buza cvazată, gâtui şi umărul, culoare brunăcenuşie, netezire medic, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi ceramică pisată; ornamentat cu Împunsături succesive cu un obiect ascu�t, formând linii oblice şi verticale, încadrate în registre de linii incizate (nriantă 3 b 1 -Chidioşan, variantă \ '13 1 şi \'133-Boroffka); un alt ornament prezent pe umăr este incizia În valuri, formând triunghiuri, umplute la rândul lor de aceleaşi împunsătut1 succesive (variantă 4b-Chidioşan, IbL\ndriţoiu, VD 1 8-Boroffka) [nr. inv. 7 844/Ch 4] (Pl. 3/4, 5/6).

20. Fragment de ceaşcă, se păstrează o parte din corp, culoare brună, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic, ornamentat cu împunsături de cercuri adânci şi simetrice (2cChidioşan, Ib8-_\ndriţoiu, \'D5-Boroffka) [nr. mv. 7844/Ch 2 1 ] (Pl. 4/3, 7/3).

2 1 . Fragment de ceaşcă, se păstrează gâtui, umărul şi corpul, culoare brw1ă, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi ceramică pisată, ornamentat pe umăr cu împunsături de cercuri adânci şi simetrice (2c-Chidioşan, Ib8-Andriţoiu, VDS-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 1 5] (Pl. 4/4, 7/4).

22. Fragment de ceaşcă, se păstrează o parte din corpul unghiular, culoare brună-cenuşie, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip fin şi cu bobul mic, ornamentat deasupra diametrului maxim cu


Sandor Berecki

linii oblice de împunsături succesive aplicate cu un obiect lat şi ascuţit (variantă 2g-Chidioşan, \'E1 -Boroffka) [nr. inv. 7844/Cb. 7] (Pl. 4/5, 7/5).

23. Fragment de farfurie, se păstrează o parte dinspre fund, culoare brună-cărămizie, cu urme de arsură secundară, netezire superficială, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi pietricele, ornamentat pe interior cu linii punctate oblic (Ib7-:\ndriţoiu) ŞI împunsături circulare (Ib8-c-\ndriţoiu) mărginire de mai multe linii incizate (2c şi 3a-Chidioşan, Ia1 -"-\ndriţoiu, combinaţie VD3 şi VDS-Boroffka) [nr. inv. 7844/Ch 20] (Pl. 4/6, 7 /6).

24. Strachină (B8-Chidioşan, \'I I Id-c-\ndriţoiu, TD1c-Boroffka), întreagă, buza invazată, dbuză = 9 cm, culoare brună-roşiatică, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic şi pietricele, ornamentat cu împunsături circulare În linie, adâncite (2c-Chidioşan, VDS-Boroffka), aplicate sub buză şi în apropierea fundului; partea superioară a buzei este decorată cu incizii [nr. inv. 7844/Ch 9] (Pl. 5/2, 5/5).

25. Fragment de strachină (posibil B4-Horedt sau TD3d-Boroffka), se păstrează două părţi din corp, culoare exterioară brună-cărămizie, culoare interioară cenuşie închisă, netezire medie, ardere oxidantă, de bună calitate, degresat cu nisip cu bobul mic, ornamentat cu meandre având colţurile unghiulare, executate prin incizie (6-Chidioşan, Ia13-"-\ndriţoiu, variantă VC1 8-Boroffa,), mărginire de incizii oblice executate probabil cu pieptenele şi un şir de împunsături circulare în partea inferioară a întregului ornament (2c-Chidioşan, Ib8-�-\ndriţoiu, VDSBoroffka) [nr. inv. 7844/Ch 27] (Pl. 4/10, 7 /10).

26. Vas miniatura! (imitaţia formei TD1 b-Boroffka), întreg, buza uşor invazată, dbuzi = 4 cm, culoare brună, netezire medie, ardere oxidantă, de calitate medie, degresat cu nisip cu bobul mic, neornamentat [nr. inv. 7844/Ch 1 0] (Pl. 5/1).

27. Fragment din roată de car (a-Bader, b.II7-Andriţoiu, TT3a-Boroffka), dmaxim = 8 cm, culoare brună, netezire superficială, ardere oxidantă, de slabă calitate, degresat cu nisip cu pietricele, neornamentat (nr. inv. 7844/Ch 1 1] (Pl. 5/3, 5/4).

Analiza materialului Vaselor mari le-au fost atribuite 1 6 fragmente.

În cazul lor predomină culoarea cărămizie (şase vase), urmată de neagră-cenuşie, brună-cenuşie şi brună (câte două cazuri), şi mai rar brunăroşiatică, brună închisă, brună-negricioasă şi cenuşiu-roşiatică. Cele cinci fragmente cu arsură secundară, dintre care două sunt funduri de vase,

426

reprezintă recipientele care se puneau direct pe foc .

Se poate constata că în cazul vaselor mari şi mijlocii suprafaţa a fost neglijată, în mare parte (circa 80 %) netezirea fiind superficială şi doar în 20 % medie. Această caracteristică este influenţată în mare parte şi de degresantul folosit. În pasta ceramicii cel mai frecvent apare nisipul cu bobul mare şi pietricele, urmat de ceramică pisată - de cele mai multe ori slab fărâmitată - si nisipul cu bobul mic. Într-un ' '

smgur caz s-a constatat prezenţa urmelor vegetale ca degresant.

Arderea este aproape exclusiv oxidantă. În contrast cu suprafeţele aspre ale vaselor şi cu aspectul zgrunţuros, ele prezintă o calitate a arderii în general bună (circa 70%) sau medie. Elementele de decor constau din . impresiuni circulare, brâie alveolate, împunsături ovale sau circulare, altele succesive mărunte sau mari, incizii, butoni mici şi meandre incizate.

Cele cinci cefti au culoarea brună, brunăcenuşie şi neagră-cenuşie. Netezirea suprafeţelor este de calitate medie sau superficială. Arderea vaselor în toate cazurile este bună. Ca degresant în fiecare caz apare nisipul cu bobul mic, iar la două vase ceramica pisată şi, o dată, şi nisipul fin. O ceaşcă este neornamentată, altele sunt decorate cu · împunsături succesive, adânci şi simetrice, sau mărunte, care formează linii oblice. Apar şi liniile incizate, şi, într-un caz, incizia în valuri, formând triunghiuri.

Străchinile sunt brun-cărămizii sau brunroşiatice şi netezite mediu. Arderea oxidantă este de bună calitate. Sunt degresate cu nisip cu bobul mic, într-un caz fiind amestecate Şl pietricele în pastă. Ornamentele constau în meandre şi împunsături circulare în linie.

Farfuria descoperită este de culoare brunăcărămizie şi are suprafaţa netezită superficial. Arderea este de bună calitate, iar ca degresant s-a folosit ms1p cu bobul mic şi pietricele. Ornamentul constând din linii punctate,


O aşezare aparţinând culturii \\lietenberg de la Chiheru de Jos (judeţul i\Iureş)

împunsături circulare şi linii incizate a fost executat pe interiorul vasului.

Vasul miniatura!, neornamentat, reproduce o formă existentă în cadrul recipientelor de mari dimensiuni. Culoarea este brună, netezirea suprafeţei medie, ca şi calitatea arderii. Ca degresant s-a folosit nisip cu bobul mic.

Roata de car surprinde prin caracterul ei rudimentar. Are culoarea brună, suprafaţa netezită superficial, arderea - în contrast cu cea a vaselor -, de slabă calitate. Ca degresant s-a folosit nisip cu bobul mare şi pietricele. Roata nu este ornamentată.

Analizând fragmentele ceramice descoperite, putem afirma că cel mai des ele au culoarea cărămizie şi brună cu diferite nuanţe. Foarte rar vasele sunt negre sau cenuşii. Există cazuri în care interiorul vasului are o culoare diferită fată '

de ceea exterioară. La 65 % dintre ele suprafaţa este netezită superficial, iar în 35 % netezirea este de calitate medie. Nici un fragment nu are suprafaţa bine netezită.

Arderea este aproape exclusiv oxidantă şi, în general, de bună calitate. Cu excepţia roţii de car, care are o calitate slabă a arderii, cinci vase au o calitate medie a arderii şi în 21 de cazuri (80 %) aceasta este de bună calitate. Degresantul cel mai folosit este nisipul cu bobul mic, foarte des împreună cu pietricele şi cu ceramică pisată. Rareori s-a folosit şi nisip fin sau pleavă.

Încadrarea tipologică şi cronologică Materialul arheologic prelevat în mare parte

se poate încadra în tipologiile cunoscute5. Menţionăm faptul, că aproape întregul material ceramic este fragmentar, ceea ce a îngreunat analiza tipologică.

În cazul vaselor mari a fost identificat un vas zvelt, cu buza uşor evazată şi rotunjită, gât cilindric, tip A5-Horedt6, Al Chidioşan7, Ia-

s Horedt 1 960; Cbidio[on 1980; Andriţoiu 1 99 2; Boro.ffko 1994. 6 Horedt 1 960, p. 1 1 8, .\bb. 12. 7 Chidiof011 1 980, p. 31-32, Fig. 3, Pl. 1 1 /1-2.

427

Andriţoiux sau TA2a-Boroffka9, (Pl. 2/1; 6/1). Acesta este specific tuturor etapelor culturii Wietenberg. Este şi cazul ceştii cu corpul bombat şi profilul în formă de "S", tip TC3aBoroffka1 1 1 (Pl. 3/4; 5/6). Două vase bitronconice, cu buza evazată şi umăr pronunţat se încadrează în tipul A3-Chidioşan 1 1 şi IVAndriţoiu1 2 (Pl. 2/4, 5; 6/4, 5). În aşezarea de la Derşida ele apar în faza II şi se menţin până la sfârşitul locuirii.

Strachina cu profilul în "S", de tip B4-Horedt1 3 sau TD3d-Boroffka1 4 se datează însă în ultima fază a culturii Wietenberg. O altă strachină de tip B8-Chidioşan1 5, VIIIdAndriţoiu1 6 sau TD1 c-Boroffka1 7 apare în faza a doua la Derşida, cunoscând o largă răspândire în cea următoare, fapt semnalat şi pentru sudvestul Transilvaniei1 8.

Un element de sprijin în cazul datării aşezării de la Chiheru de Jos îl reprezintă şi vasul miniatura] (Pl. 5/1), care reproduce la dimensiuni reduse forma TD1 b-Boroffka1 9, specifică doar fazei D (IV).

Roata de car în formă de disc, cu orificiu la mijloc şi cu părţile laterale ale orificiului mai accentuate (Pl. 5/3-4) , se încadrează în tipul aBadel", hii7-Andriţoiu2 1 şi TT3a-Boroffka22. Carul de lut cu patru roţi apare la sfârşitul neoliticului şi cunoaşte o largă răspândire în

� Andrifoiu 1992, p. 35, Pl. 43/1 . 1 . 9 Boro.f(ko 1 994, p. 1 22-1 24, Typentaf. 1 /5. 1 0 BofY!ffko 1 994, p. 1 37-1 38, Typentaf. 2/ 12. 1 1 Chidioton 1 980, p. 32, Fig. 3, Pl. 1 1 /6. 1 2Andnfoiu 1992, p. 35, Pl. 43/1 0-1 7. 1 3 Horedt 1 960, p. 1 1 8, �\bb. 1 2. 14 Borqffko 1994, p. 1 46-147, Typentaf. 3/1 1 . I S CbidiOf0/1 1 980, p . 34, Fig. 3 , Pl. 13/9-1 0. 1 6 Andriţoiu 1992, p. 38, Pl. 35/5 . 1 7 Bor�f(ko 1 994, p. 1 43, Typentaf. 3/3. 1 8 Andrifoiu 1 992, p. 38. 1 9 Bor�/Jko 1994, p. 1 41 -1 42, Typentaf. 3/2. 211 Boder 1978, p. 60, Pl. L�'CVI/7-16. 21 Andrifoiu 1 992, p . 45, Pl . 36/1-4. 22 Bor�ko 1 994, p. 1 74, Typentaf. 7/24.


Sandor Berecki

epoca bronzului23. Piese similare celei de la Chiheru de Jos se cunosc de la Chintelnic2\ B l ?.) Gh. b 2(, P ·n s -1 · ?R arao t- , 1r om , etreştl , a 1şte- , Blandiana29 etc. În mediul culturii contemporane din nord-vestul României, în cultura Otomani, carele cu patru ro� apar prin filiera culturii Wietenberg şi persistă mai târziu ca şi în cultura Suciu de Sus3' ' . Piesa de la Baraolt a fost datată la finele culturii Wietenberg, iar cele din sud-vestul Transilvaniei în fazele B (Il) şi C (III) . Roţile de car nu reprezintă un sprijin în cazul datărilor, mai ales din cauza lipsei ornamentării. Totuşi, modul de confecţionare ar putea indica ultima perioadă din evoluţia culturii. Faptul că fragmentul nu este decorat, nu exclude posibilitatea existenţei elementelor ornamentale pe car.

În cadrul ornamentelor folosite la vasele mari, apare brâul alveolat cu o alveolă mai mare de tip Ibl şi Ha-Andriţoiu3 1 , VE2-Boroffka32 (Pl. 2/2; 6/2) , prezent în toate etapele culturii. La Bistrita acest ornament a fost datat în faza C (III)''. ,

Împunsăturile succesive de formă ovală sau circulară, formând o linie continuă sunt frecvente pe vasele mari dar şi pe ceştile sau pe farfuria de la Chiheru de Jos (Pl. 2/ 4; 3/8; 6/ 4; 5/10) . Uneori sunt încadrate în registru de linii incizate (Pl. 4/1, 3-4, 6; 5/2, 5; 7/1, 3-4, 6). Ele au fost încadrate în tipul 2b- respectiv 2cChidioşan34, lb2-Andriţoiu35 şi VDS-Boroffka3r',

23 Bona 1 960, 94, Pl. LXIV; LX\'; Bader 1978, p. 27; Szekely 1986, p. 1 89 .

2 4 Boro.ffka 1 994, Taf. 33/8 . 2 5 s zekely 1986, Fig. 1 . 26 Andriţoiu 1992, p. 45, Pl. 36/3. 2 7 Andnjoiu 1 992, p. 45, Pl. 36/4. 28 Andriţoiu 1992, p. 45, Pl. 36/1 . 29 Andriţoiu 1992, p . 45, Pl. 36/2. . 1o Bader 1978, p. 73, Pl. XLIX/28-29. . 1 1 Andriţoiu 1 992, p. 42. 32 Borqffka 1994, p. 1 92, Typentaf. 1 1 /4-6. . n Crifan 1970, Fig. 7/10 . 34 Cbidiofan 1980, p. 53, Fig. 4 ; Pl. 1 2/ 5; 1 7/5.

428

fiind datate în toate cele patru etape de către Boroffka şi în fazele II şi III de către Chidioşan. Se pare că acest ornament, împreună cu imprimarea punctată sau dinţată apare cel mai frecvent în faza C (III)37• Existenţa decorului în această etapă este sus�nută de apari�a acestuia la Şimleul Silvaniei alături de împunsături succesive late aplicate în canal'8. Decorul este întâlnit şi în . . l d 1 T' M C 19 B. . 4'' s1tun e e a argu . ureş- etate' , 1stnţa ,

Porumbenii Mici41 etc. În lucrarea de sinteză al lui N. Boroffka

ornamentele încadrate tipologie în categoriile VB şi VD sunt specificate ca fiind mai frecvente

4? > în faza D -. Intr-un caz acest ornament apare împreună cu linii incizate oblic, executate probabil cu pietenele tip 3b 1 -Chidioşan 4', datat în ultimele două faze la Derşida. Incizia lată, de tip 3a-Chidioşan4\ Ia1 -Andriţoiu45 şi VD6-Boroffka46, în combinatie cu incizia în formă de dinţi de lup, de tip 2f-Chidioşan 47 (Pl. 2/ 5; 6/ 5) a fost încadrată la Derşida, dar şi în sud-vestul Transilvaniei în faza C (III). Analogii pot fi menţionate de la Sighişoara48, Şicu Măgheruş49 şi M · 51 1 ereşt1 .

Cel mai specific ornament al vaselor mari sunt împunsăturile succesive aplicate într-un canal lat şi efectuate cu un obiect care arc vârful lat şi ascuţit5 1 , numit breite Absatzstici.J (Pl. 3/5, 7;

35 Andn/oiu 1992, p. 42, Pl. 28/9; 32/ 4; 35/12; 37/8. y, Boroffka 1994, p. 1 88, Typentaf. 12/1 3-20. ·17 I-ioredt 1967, p. 1 38; Chidiofall 1974, p. 1 54. 3� Bijinan-,< 200 1 , p. 22, Pl. II/ 4 . .l9 Petică, Apai 2003, p. 21 , Pl. XIV/ 1 -2; XIX/3. 4° Cnjan 1970, Fig. 1 3/7 . 4 1 Szekely 1984, Pl. II/4, 1 1 . 42 Borqflka 1994, p. 251 . 4.\ Cbidiofall 1980, p. 54, Fig. 4. 44 Cbidiofan 1980, p. 54, Fig. 4. 45 Andnjoiu 1992, p. 40. 46 Boroffka 1994, p. 1 88, Typentaf. 12/29-30. 47 Cbidio,ratl 1980, p. 54, Fig. 4; Pl. 36/31 . 4� Boroflka 1 994, Taf. 1 29/9 . 49 Borq[fka 1994, Taf. 1 29/6. 5 0 Borq[fka 1 994, Taf. 92/4-8 . 5 l Soroceanu 1973, p. 495.


O aşezare aparţinând culturii \v'ietenherg de la Chiheru de Jos (juderul 1\Iureş)

4/5, 8; 5/7, 9; 7/5, 8) şi variantele acestuia, de tip VB 1 -Boroffka52 sau variante la 2a-respectiv 2g-Chidioşan51. Acest ornament apare la Derşida datat la sfârşitul fazei C (III)54, dar este de fapt tipic fazei D (IV)55. Decorul amintit constituie tema multor discuţii şi în prezent. O datare mai timpurie, încă în faza C (III), a fost dată pentru descoperirile de la Şimleul Silvaniei din 1 9965r'. La Cluj-Becaş acest ornament apare singur57 sau în combinatie cu impresiuni circulare si unghiulare, Bind datat în faza D (IV)58. La Crasna-Csereoldal ele apar tot în ultima fază a culturii59 . Este şi cazul descoperirilor de la Alba Iulia-Viile Maieri şi Alba Iulia-Ijacw. Acest decor este întâlnit şi în cultura Tei, faza III, fapt ce ar putea determina discuţii pe marginea originii ornamentului în cadrul culturii Wietenberg, mai ales că el se menţine şi în prima fază a culturii Noua61 .

Un element mai rar, constând din butoni de mtci dimensiuni, ornamentali, fără funcţionalitate practică (Pl. 3/6; 5/8), de tip 1 cChidioşan62 şi Hc-Andriţoiu63 caracterizează toate fazele de evolutie ale culturii identificate la

'

Derşida. Butoni-apucători se cunosc din sirurile Wietenberg, dar cele decorative sunt puţine la număr. Un ornament cvasi similar apare pe oala de la Porumbenii Mid'4. Tot acolo, pe un fragment de oală un buton este însoţit de cercuri

52 Borqffka 1 994, p. 1 83, Typentaf. 28/ 1 1 . 53 Cbidio!an 1 980, p . 53-54; Fig. 4. 54 CbidiOi-a/1 1980, Pl. 22/ 1 3. 55 Ciugudean 1997, p. 80; Peticd, Apai 2003, p. 21 , Pl. XIII/9. 5G B!Jinariu 200 1 , p. 22, Pl. II/ 4. 57 Gogâltan el a/ii 1992, p. 10, Pl. XII/3. 5B Gogâllan el a/ii 1 992, p. 1 O, Pl. VI/1 -2, cu lista localităţilor în care apar împunsături succesive late (,-\nexa I). 5'! B!Jinan·u 2001 , p. 23, Pl. VI/9. r,o Ciugudean 1997, p. 79. 61 GogâllatJ el a/ii 1 992, p. 1 0. G2 C/Jidiolall 1980, p. 52, Fig. 4. Gl Andnjoiu 1992, p. 43, Pl. 35/ 1 2. 64 Szeke!J· 1984, p. 16 .

429

imprimate, iar pe un alt fragment dintr-un vas mare apare alături de un brâu alveolat. Situ! respectiv a fost datat la sfârşitul culturii65.

Meandrul unghiular incizat de tip 6-Chidioşan66, Ia1 3-Andriţoiur.7 ŞI VC1 8-Boroffka68 (Pl. 4/9; 7/9), umplut cu împunsături de cercuri asimetrice, de tip VD70-Boroffkam, atât prin tipologia ornamentului, cât şi prin executarea neglijentă se datează în faza finală a culturii Wietenberg. El apare în faza C (III) o dată cu vasele lobate, constituind frecvent ornamentul acestora împreună cu impresiunile dinţate711. Tot în această fază apare meandrul şi în aşezarea de la Derşida, dar şi în sud-vestul Transilvaniei. Un fapt interesant reprezintă şi evoluţia ornamentării din cultura Tei, unde tot după o primă etapă fără ornamente spiralice, acestea apar in faza II, iar în cea de a treia fază

. d 1 71 apar Şl mean re e . Împunsăturile de puncte de tip Ib 7-

Andriţoiu şi VD1 8-Boroffka72, numite Zabnstempelung, se datează în ultima fază a culturii, decorul fiind întâlnit şi în faza C (III) 73• Combinat cu triunghiuri incizate, de tip VB3-Boroffka 74, alăturate şi umplute cu aceste împunsături, decorul apare pe o ceaşcă (Pl. 3/4; 5/6), dar şi pe un fragment de oală (Pl. 3/3). Mai multe analogii pentru decorul Zabnstempelung se cunosc · de la Tureni-Carieră75, Straja76, Ghirbomn, Alba Iulia-Ijac78 etc.

6' Szeke!y 1 984, p. 1 6-17 . 66 Cbidio,ran 1980, p. 59, Fig. 4. r,l Andnjoiu 1992, p. 42, Pl. 28/7. r,H Bor�ffka 1994, p. 1 85, Typentaf. 24/ 1 0-2 1 . w Borojjka 1 994, p. 1 9 1 , Typentaf. 20/10 .

7o Crifan 1 970, p. 1 58. 7 1 Horedl 1 967, p. 138. 71 Boro[!ka 1994, p. 1 89, Typentaf. 15/ 1-5. i.l Horedl 1 967, p. 138; Ciugudean, Florea 1 99 5, p. 60, Fig. 3/6. n Boroffka 1994, p. 1 83, Typentaf. 28/ 13 . 75 Gogâltan 1993, p. 368, 370, Fig. 6/6; 1 1 /7 , 9, 1 0, 1 2. 76 Ciugudean 1997, p. 77, Fig. 1 3/4. 77 Andriţoiu 1992, p. 42, Pl. 30/ 1 1 .


Sandor Berecki

Deşi există mai multe elemente, care sunt specifice tuturor etapelor din cronologia internă a culturii, majoritare sunt cele care se regăsesc în ultima fază la Derşida79 sau sunt enumerate ca specifice etapei D în lucrarea lui Boroffka, nu excludem o posibilă datare a aşezării de la Chiheru de Jos cu începere din faza C (III). Suprafeţele aspre ale recipientelor, folosirea pietrişului mărunt şi a nisipului cu bobul mare ca degresant81 1, apariţia rară a lustrului sunt câteva elemente considerate caractenstlce pentru sfârşitul culturii81 • Culoarea cărămizie a vaselor a fost majoritară şi în cazul aşezării de la ClujBecaş, ca şi degresarea cu pietricele, nisip cu bob mare şi, rar, cu cioburi pisate82. În aşezarea Wietenberg D (IV) de la Crasna-Csereoldal la fel s-a remarcat lipsa lustruirii, precum şi netezirea superficială a suprafeţei vaselor, aspectul zgrunţuros, aspru al acestora8·' . Elementele ornamentale, precum triunghiurile haşurate, împunsăturile succesive executate cu un instrument lat, cerculeţele ştampilate, meandrele umplute neglijent cu împunsături, reflectă schimbările intervenite îndeosebi la sfârşitul fazei C (III) şi pe parcursul fazei D (IV). Aceste schimbări împreună cu unele considerente istorice - precum penetraţia culturii Otomani în Transilvania - constituie ipoteza formării unor noi orizonturi, cum ar fi controversatul84 Bădeni III-Deva85 .

Prin urmare, luând în considerare tipologia formelor şi ornamentelor, încadrarea lor cronologică în cazul unor situri cu stratigrafia

78 Ciugudean 1 997, p. 77, Fig. 1 6/ 1 . 79 Desi aceasta nu este identică cu faza IV stabilită de Chidi�şan, etapa nefiind identificată în aşezarea de la Derşida considerăm relevant faprul că ele apar spre sfârşitul locuirii din acest sit. so S oroceanu, lJtrate 197 5, p. 25; Rustoiu 1997, p . 20. 81 Cbidiofan 1 980, p. 82. 82 Gogâltan et a/ii 199 2, p. 8. 83 Bejinariu 200 1 , p. 22. 84 Ciugudean 1 997, p. 8 1 . KS Rotea 1994, p. 42.

430

cunoscută, dar - ce este mai important -, a modului de executare a decorului, neglijarea aspectului suprafeţei vaselor86, considerăm că materialul aparţine fazei finale - D la Boroffka şi IV la Chidioşan a culturii Wietenberg, încadrată în Bronzul târziu I, datat în cronologie absolută înainte de 1 500 î. Hr87•

. ..

RG Cripn el a/ii 1997, p. 28; Peticd, Apai 2003, p. 21 . 8/ Bor�ffka 1994, p. 258, Tabelle 1 4; Rustoiu 1997, p. 21 , Fig. 2; Gogâltan 2000, p. 44.


Andnjoiu 1 992

Bader 1 978

Bo/inariu 2001

Bona 1 960

Bor�ffka 1 994

Cbidio,ran 1 974

Cbidio,.-an 1 980

Ciugudean 1 997

Ciugudean, Florea 1995

Cri,ra1z 1 970

Cri,ran el a/ii 1997

Gogâltan 1 993

Gogâltan 2000

Gogâltan et a/ii 1992

Horedt 1960 Horedt 1 967

Petică, Apai 2003

Rotea 1 993 Rotea 1 994

Rustoiu 1 997

S oroceanu 1 9 7 3

S oroceanu, Istrate 197 5

s zikeb• 1 984

Szikeb' 1986

O aşezare aparţinând culturii Wietenberg de la Chiheru de Jos Gudeţul i\fureş)

BIBLIOGRAFIE

- I. "\ndriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în epoca bronzului, Bibliotheca Thracologica, II, Bucureşti, 1 992. - T. Bader, Epoca bronzului În nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică fÎ tracică, Bucure[ti, 1 978. - I . Bejinariu, Consideraţii privind sfârp'tul culturii Wietenberg la vest de Munţii Mesef, În RB, 15 , 2001 , 21 -32. - I . Bona, Clqj• models of Bronze Age !Wagons and Wheels in tbe Middle Danube Basin, în Acta Arcbaeologi,-a Academiae Scientarum Hungarime, XII, 1 4, p. 83-1 1 1 . - N . Boroffka, Die !F'ietenberg-Kultur. Ein Bei trag zur Eiforschung der Bronzezeit in Siidosteuropa, Teil 1 und 2, Bonn, 1 994. - N. Chidioşan, Simronismele apusene ale cultrmi Wietenberg stabilite pe baza importunlor ceramice, în Crisia, 4, 1 974, 1 53-1 76. - N . Chidioşan, Contribuţii la cu1zoa,rterea tradlor din nord-vestul României. A,rezarea Wietenberg de la Der[ida, Oradea, 1 980. - H. Ciugudean, Consideratii privind s(âr[ilul culturii Wietenberg, în Cemtări privind epoca bronzului ,ri prima vâr.rtă a fiemlui Îll Transilvania, Bi\L\, VII , _\Iba Iulia, 1 997, p. 65-219. - H. Ciugudean, I. Florea, Contn'buţii la reperton'ul arheologic al /ocalităţti Pianu de Jos, în Apulum, X.X.'\II, 1 995, p 59-66. - I . H . Crişan, 1\lecropola de imineraţie aparfinând culturii lf7ietenberg de la Bistriţa, În Materiale, IX, 1 970, 1 37-1 60. - S . Crişan, _\. Gligor, C. Inel, i\L \'oinaghi, Descoperiri arheologice la Jeu,.-a-"La Cărarea Moni" (com. Ciugud,jud. Alba), în BCJS, 3, 1 997, p. 27-40. - FI. Gogâltan, Săpături de .ralvare la Ture ni-Carieră, judeţul Cluj (1985- 1986), În ActaMN, 26-30, I/2, 1989-1 993, p. 365-387. - FI. Gogâltan, Aspecte privind metalurgia bronzului Î11 Ba:;jnul Carpatic. Ciat-anele ,ri nicovalele cu toc de ÎllmăiiUfare din România, În EphNap, IX-X, 1 999-2000, p. 5-59.

· - FI. Gogâltan, S. Cociş, }., Paki, Săpături de salvare la Cluj-Bem,.-- 1989, în Eplu\Tap, Il, 1 992, p. 7 - 17 - K. Horedt, Die !Vietenbergkultur, În Dada, .Z\T. S., IV, 1 960, p. 1 07-137. - K. Hore�t, Problemele t·eramtâi din pen·oada bronzului evoluat În Transilvania, în StComSibiu, 1 3, 1 967, p. 1 37 - 153 . - i\L Petică, E. _\pai, Materiale prei.rtorice de la Târgu-Afuref , .Cetate ", în Marisia, X.'\VII, 2003, p. 9-48. - i\L Rotea, Afezănle culturii !Wietenberg, în EphNap, III, 1 993, p. 25-41 . - i\L Rotea, Penetra(ia mltuni Otomani În Transilvania. Între realitate ,ri himeră, în Apulum, X.X.XI, 1 994, p. 39-57. - G. T. Rustoiu, Câteva t'Oizsideraţii. culturale fÎ cronologice privind bronz_ul târ:;ju în bazinul mijlociu al Mure,rului, în BCJS, 3, 1 997, 1 9-26. - T. Soroceanu, Descopen.rile din epoca bronifilui de la Obro/a (jud. Alba), În ActaMN, X, 1 973, p. 493-515 . - T. Soroceanu, T. Istrate, Fazajinală a mltuni Wietenberg, în StComSibiu, 1 9, 1 975, p. 21-28 . - Z. Szekely, Cemtăn' arheologice la Porumbenii Mici (judeţul Harghita). Partea I, A,rezarea de mltură U7ietenberg, în Alu! a, X\ri, 1 984, p. 1 5-28. - Zs. Szekely, Co11tribuţii la răspândirea cărucioarelor de lut in epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei, în Aluta, XVII-XVIII, 1 985-1 986, p. 1 89-1 96.

43 1


Sandor Berecki

3

- -

Pl. 2 Chiheru de Jos. Ceramică Wietenberg

432


O aşezare aparţinând culturii Wietenberg de la Chiheru de Jos (judefUl l'IIureş)

� 3

4

5 6

-


433


Sandor Berecki

4 5 6

7 8

9

-


434


O aşezare aparţinând culturii Wietenberg de la Chihem de Jos (judeţul 1\fureş)

w ' '

' / - -3

- -

6 7

8

9 -

Pl. 5 Chiheru de Jos. Ceramică \Xfietenberg

435


Sandor Berecki

2

3

4

- -


436


O aşezare aparţinând culturii Wietenberg de la Chiheru de Jos Gudeţul i\fureş) u-----2 3

4 5 6

u-------


437


Date post:	09-Feb-2023
Category:	Documents
Upload:	muzeumures
View:	0 times
Download:	0 times

O aşezare aparţinând culturii Wietenberg la Chiheru de Jos (judeţul Mureş), Omagiu profesorului...

Documents