MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ

AARRGGEESSIISS

Studii şi comunicări Seria Istorie

XXII

EDITURA ORDESSOS

PITEŞTI 2013

ARGESIS Seria Istorie

Analele Muzeului Judeţean Argeş Piteşti

ARGESIS History Series

Annals of the Argeş County Museum Piteşti

COLEGIUL DE REDACŢIE: Acad. Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI Conf. univ. dr. Spiridon CRISTOCEA Prof. univ. dr. Radu Ştefan VERGATTI Prof. univ. dr. Constantin C. PETOLESCU Dr. Constantin REZACHEVICI COMITETUL DE REDACŢIE: Conf. univ. dr. Spiridon CRISTOCEA - Redactor responsabil Dr. Dragoş MĂNDESCU - Secretar de redacţie Drd. Marius PĂDURARU

EDITORI: CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ Adresa redacţiei: Str. Armand Călinescu, nr. 44, 110047 Piteşti

tel./fax: 0248/212561 e-mail: muzeuarges@yahoo.com www.muzeul-judetean-arges.ro

EDITORS: THE ARGEŞ COUNTY COUNCIL THE ARGEŞ COUNTY MUSEUM

Editorial Office Address: Armand Călinescu Street, 44, 110047, Piteşti Phone/Fax: 0248/212561

e-mail: muzeuarges@yahoo.com www.muzeul-judetean-arges.ro PITEŞTI - ROMÂNIA

Culegere şi tehnoredactare: Ionel DOBRE Traduceri în limba engleză: Dan ZAVULOVICI

Responsabilitatea asupra conţinutului ştiinţific al studiilor şi comunicărilor publicate revine în totalitate autorilor.

I. S. S. N. 1453 - 2182

S U M A R

ARHEOLOGIE DRAGOŞ MĂNDESCU – Două posibile piese de inventar funerar din

situl geto-dacic de la Cetăţeni, păstrate în colecțiile Muzeului Județean Argeș ......................................................................................... 9

CĂTĂLIN BORANGIC – Tarabostele de la Cetăţeni .................................. 17 ION DUMITRESCU, MARIUS MIROIU – Cercetări perieghetice efectuate

la Valea Stânii, punctul „Mărgineanca - Piscul Liliecilor” (comuna Ţiţeşti, judeţul Argeş) .......................................................................... 27

ISTORIE MEDIEVALĂ

LUCIAN CONSTANTIN PALADE – Relaţiile Ţării Româneşti cu Polonia în prima jumătate a veacului al XV-lea ..................................................... 35

NICOLAE CONSTANTINESCU – Mari boieri - şi ceilalţi din Ţara Românească. Ispravnici de lucrări, în umbra ctitorilor (sec. XVI-XVIII) .................................................................................... 51

RADU ŞTEFAN VERGATTI – Mihai Viteazul și Andronic Cantacuzino ..... 79 OCTAVIAN DĂRMĂNESCU – Constantin Şerban Vodă şi Bălaşa Doamna,

ctitori în Piteşti........................................................................................ 89 MARIUS PĂDURARU – Jupâneasa Bălașa, fiica marelui ban Neagoe

Săcuianu și soția clucerului Badea Bucșanu .................................... 105 CLAUDIU NEAGOE – Consideraţii privind protectoratul puterii domneşti

asupra comunităţii catolice din Câmpulung în veacul al XVII-lea ...... 131 ANCUŢA ELENA PUNGOI – Ctitorii câmpulungeni reprezentaţi în tablourile

votive ................................................................................................... 137

ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ MARIN TOMA – Practici vestimentare în Ţara Românească la începutul

secolului al XIX-lea ........................................................................... 151 SPIRIDON CRISTOCEA – Bisericile şi slujitorii lor din fostul judeţ Argeş în

catagrafia din 1833 .............................................................................. 165

DINICĂ CIOBOTEA – Harta satelor moşneneşti din judeţele Argeş şi Muşcel conform izvoarelor statistice din secolul al XIX-lea ........................... 221

EMANUEL BĂDESCU – Sir Stephen Bartlett Lakeman paşă în Bucureşti .............................................................................................. 229

VASILE NOVAC – Pricini „ecstraordinare“ la Episcopia de Argeş ....... 243 LAURENȚIU-ȘTEFAN SZEMKOVICS – Matrice sigilare care au aparţinut

unor subprefecturi din districtul Argeş (1867-1872) ........................... 251 SPIRIDON CRISTOCEA – Biserici şi şcoli protestante la Piteşti în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea ........................................................... 261 GEORGE UNGUREANU – Ion Mihalache (1882-1963) şi Aleksandăr

Stamboliiski (1879-1923) câteva consideraţii comparative ................. 275 CORNEL POPESCU – Transferul de putere şi populaţia Capitalei în

anul 1916 .............................................................................................. 285 IONELA NIŢU, DAN OVIDIU PINTILIE – Istoricul societăţii petroliere

Foraky românească 1922-1942 ............................................................ 293 IONEL-CLAUDIU DUMITRESCU – Câteva considerații privind ajutoarele

militare germane pentru România în Al Doilea Război Mondial ........ 307 DRAGOŞ CHISTOL – Aspecte ale vieţii cotidiene piteştene în timpul celui de-

Al Doilea Război Mondial ................................................................... 315 AUREL RADU – Armand Călinescu - avatarul unui simbol ........................ 319 VALENTIN MOTREANU – Aspecte privind activitatea Partidului Social

Democrat - Titel Petrescu în Argeş (1945-1948) ................................ 329 ION ŞTEFAN – Aspecte privind aplicarea Reformei agrare în județul

Argeș .................................................................................................... 333

ISTORIA CULTURII, PERSONALITĂŢI TOMA RĂDULESCU – Ordine şi decoraţii româneşti şi străine care au

aparţinut acad. dr. Constantin Angelescu (1869-1948) .................. 343 RADU PETRESCU – Un triunghi neobişnuit: profesorul Nicolae Iorga şi

studenţii Ilie Cătărău şi Gheorghe Cotenescu ...................................... 391 TEODOR DINA – Câteva scrisori inedite de la oameni de cultură argeşeni,

trecuţi în nefiinţă .................................................................................. 399 VALENTINA-ELENA GRIGORE – Câteva toponime vechi, cu rezonanţă

istorică din satele Piscani şi Negreni judeţul Argeş ............................. 409 ROXANA DOROBANŢU-DINA – Pagini inedite din trecutul unei familii

boiereşti din Piscani, județul Argeş - familia Crassan ......................... 415

RECENZII ŞI NOTE BIBLIOGRAFICE TEOFIL GHEORGHIEVICI RENDIUK, Hatmanul Ivan Mazeppa - cunoscut

și necunoscut, Ed. Adef, Kiev, 2010, 445 p., 35 planșe cu ilustrații (Radu Ștefan Vergatti) .......................................................................... 423

DUMITRU TH. PÂRVU – Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (Contribuții la cunoașterea raporturilor diplomatice româno-ruse), ediția II, Editura Bibliotecii Metropolitane București, București, 2013, 431 p., Studiu introductiv, indice și note de Ion Constantin (Radu Ştefan Vergatti) ................................................ 426

ION CONSTANTIN, ION NEGREI – Pantelimon Halippa, apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale, Editura Notograf Print, Chișinău, 2013, 735 p., Studiu introductiv de Ion Constantin și Ion Negrei, Omagiu lui Pan Halippa, un om care n-a vrut să fie sub vremi de Nicolae Nitreanu (Radu Ştefan Vergatti) ............................................ 429

NICOLAE TITULESCU – Corespondență, vol. II, partea I (1920-1939), vol. II, partea II (1920-1939), text îngrijit și prefață de George G. Potra, colaboratori Delia Răzdolescu, Ana Potra, Elena Danielson, Editura Fundația Europeană Titulescu, București, 2013, 574 p. (vol. II, partea I), 510 p. (vol. II, partea II) + ilustrații (Radu Ștefan Vergatti) ................ 431

TEOFIL GHEORGHIEVICI RENDIUK, Pylyp Orlyk: căile moldo-române, Editura Bukrek, Cernăuți, 2013, 231 p. (Radu Ștefan Vergatti) ........... 434

C O N T E N T S ● S O M M A I R E

ARCHAEOLOGY

DRAGOŞ MĂNDESCU – Two Possible Funerary Inventory Pieces from the Gaeto-Dacian Site from Cetăţeni Preserved in the Argeș County Museum Collection .................................................................................. 9

CĂTĂLIN BORANGIC – The Tarabostes from Cetăţeni ............................... 17 ION DUMITRESCU, MARIUS MIROIU – Field Walking Researches

Performed at Valea Stânii, the Site ”Mărgineanca - Piscul Liliecilor” (Ţiţeşti Parish, Argeş County) ............................................................... 27

MEDIEVAL HISTORY LUCIAN CONSTANTIN PALADE – The Relationship Between Walachia &

Poland in the First Half of the 15-th Century ......................................... 35 NICOLAE CONSTANTINESCU – Great Boyars - in the Shadows of Founders

(the 16-th - the 18-th Centuries) ............................................................ 51 RADU ŞTEFAN VERGATTI – Michael the Brave & Andronic

Cantacuzino ............................................................................................ 79 OCTAVIAN DĂRMĂNESCU – Constantin Şerban Vodă & Bălaşa Doamna,

Founders in Piteşti ................................................................................. 89 MARIUS PĂDURARU – Jupâneasa Bălașa, the Daughter of the mare ban

Neagoe Săcuianu & the Wife of the clucer Badea Bucșanu ................ 105 CLAUDIU NEAGOE – Viewpoints Regardig the Lordly Power Protectorate

Over the Catholic Community in Câmpulung in the 17-th Century ..... 131 ANCUŢA ELENA PUNGOI – Founders from Câmpulung Represented in the

Votive Paintings ................................................................................... 137

MODERN AND CONTEMPORARY HISTORY MARIN TOMA – The Fashion in Walachia in the Beginning of the 19-th

Century ................................................................................................ 151 SPIRIDON CRISTOCEA – The Churches & Their Priests from the Former

Argeş County in the Census from 1833 ................................................ 165

DINICĂ CIOBOTEA – The Map of the Freeholder Villages from the Counties Argeş & Muşcel Conformable to the Statistic Springs from the 19-th Centuries ............................................................................................... 221

EMANUEL BĂDESCU – Sir Stephen Bartlett Lakeman Pasha in Bucureşti .............................................................................................. 229

VASILE NOVAC – ”Extraordinary“ Matters at Argeş Episcopacy .............. 243 LAURENȚIU-ȘTEFAN SZEMKOVICS – Matrices Sigillaires qui ont

Appartenu aux Quelques-Unes Sous-Prefectures du departement Argeş (1867-1872) ......................................................................................... 251

SPIRIDON CRISTOCEA – Protestant Churches & Schools in Piteşti in the Second Half of the 19-th Century ................................................... 261

GEORGE UNGUREANU – Ion Mihalache (1882-1963) & Aleksandăr Stamboliiski (1879-1923). A few Comparative Thoughts .................. 275

CORNEL POPESCU – The Transfer of Power and the Population of the Capital City in 1916 .............................................................................. 285

IONELA NIŢU, DAN OVIDIU PINTILIE – Short History of the Romanian Oil Company Foraky 1922-1942 ......................................................... 293

IONEL-CLAUDIU DUMITRESCU – A few Considerations Regarding the German Military Support for Romania During the World War II ....... 307

DRAGOŞ CHISTOL – Aspects of the Every Day Life in Piteşti During the World War II ....................................................................................... 315

AUREL RADU – Armand Calinescu - The Avatar of a Symbol .................. 319 VALENTIN MOTREANU – Aspects Regarding the Activity of the Social

Democratic Party-Titel Petrescu in Argeş (1945-1948) ....................... 329 ION ŞTEFAN – Aspects Regarding the Carrying of the Agrarian Reform in

the Argeș County ................................................................................. 333

HISTORY OF CULTURE AND PERSONALITIES

TOMA RĂDULESCU – Romanian & Foreign Medals & Decorations That Belonged to the Acad. Constantin Angelescu Ph. D. .......................... 343

RADU PETRESCU – An Unusual Triangle: Professor Nicolae Iorga and Students Ilie Catarau and Gheorghe Cotenescu ................................... 391

TEODOR DINA – Some Inedited Letters of Passed Away Men of Culture from Argeș .................................................................................................... 399

VALENTINA-ELENA GRIGORE – Some old Toponyme Having Historical Resonance from the Villages Piscani & Negreni Argeș County ......... 409

ROXANA DOROBANŢU-DINA – Inedited Moments from the Past of a Boyar Family from Piscani, Argeș County: the Crassan Family .......... 415

REVIEWS AND BIBLIOGRAPHICAL NOTES

TEOFIL GHEORGHIEVICI RENDIUK, Hatmanul Ivan Mazeppa - cunoscut

și necunoscut, Ed. Adef, Kiev, 2010, 445 p., 35 planșe cu ilustrații (Radu Ștefan Vergatti) .......................................................................... 423

DUMITRU TH. PÂRVU – Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (Contribuții la cunoașterea raporturilor diplomatice româno-ruse), ediția II, Editura Bibliotecii Metropolitane București, București, 2013, 431 p., Studiu introductiv, indice și note de Ion Constantin (Radu Ştefan Vergatti) ................................................ 426

ION CONSTANTIN, ION NEGREI – Pantelimon Halippa, apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale, Editura Notograf Print, Chișinău, 2013, 735 p., Studiu introductiv de Ion Constantin și Ion Negrei, Omagiu lui Pan Halippa, un om care n-a vrut să fie sub vremi de Nicolae Nitreanu (Radu Ştefan Vergatti) ............................................ 429

NICOLAE TITULESCU – Corespondență, vol. II, partea I (1920-1939), vol. II, partea II (1920-1939), text îngrijit și prefață de George G. Potra, colaboratori Delia Răzdolescu, Ana Potra, Elena Danielson, Editura Fundația Europeană Titulescu, București, 2013, 574 p. (vol. II, partea I), 510 p. (vol. II, partea II) + ilustrații (Radu Ștefan Vergatti) ................ 431

TEOFIL GHEORGHIEVICI RENDIUK, Pylyp Orlyk: căile moldo-române, Editura Bukrek, Cernăuți, 2013, 231 p. (Radu Ștefan Vergatti) ........... 434

MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XXII, 2013

ARHEOLOGIE

DOUĂ POSIBILE PIESE DE INVENTAR FUNERAR DIN SITUL GETO-DACIC DE LA CETĂŢENI, PĂSTRATE

ÎN COLECȚIILE MUZEULUI JUDEȚEAN ARGEȘ DRAGOŞ MĂNDESCU*

Continuând programul de reevaluare și repunere în valoare a colecțiilor Muzeului Județean Argeș inițiat acum câțiva ani, încurajați de unele rezultate obținute1 și convinși de adevărurile exprimate de butada conform căreia cele mai interesante descoperiri se produc în depozitele și expozițiile muzeelor, am perseverat în această direcție iar surprizele nu s-au lăsat prea mult așteptate. În cele ce urmează ne propunem prezentarea a două fragmente de artefacte aflate în patrimoniul muzeului din Pitești, despre care știm cu siguranță că provin din situl arheologic de la Cetățeni, cea mai importantă rezervație arheologică din județul Argeș. Primul dintre ele, aflat în depozitul secției de istorie și înregistrat în registrul colecției de istorie veche sub nr. inv. 1151, este reprezentat de un fragment ceramic cu dimensiunile maxime de 14 cm x 10 cm x 1 cm provenind dintr-o amforă de Rhodos, cum demonstrează culoarea pastei, arderea ei și angoba specifică de la suprafață (Fig. 1). Fragmentul este din zona umărului amforei, păstrându-se și locul de prindere a uneia dintre toarte (extremitatea inferioară a acesteia). Suprafața anterioară a fragmentului de amforă rhodiană păstrează o porțiune dintr-un graffitti zgâriat pe vas după ardere, alcătuit din trei linii drepte, dintre care două sunt paralele și dispuse în unghi ascuțit pe cea de-a treia (Fig. 1/1). Dacă ne gândim că ar putea reprezenta vreun caracter al alfabetului grecesc, acesta ar aduce cu o tentativă de lambda sau mai degrabă un pi ori un epsilon, dar mai prudent ar fi să vedem în acest semn unul lipsit de o asemenea semnificație literată, realizat de localnici fără vreun sens sau înțeles anume, așa cum sunt multe exemple cunoscute la Cetățeni2. Spatele fragmentului (Fig. 1/2) relevă însă mesaje mult mai interesante. În primul rând, pe suprafața posterioară se observă urme de fum ce par a indica urmele unei arderi secundare sau măcar plasarea în apropierea unui foc. Apoi, chiar marcajul * Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti. 1 Spațiul vechii Dacii în reprezentări cartografice medievale și moderne din patrimoniul Muzeului Județean Argeș. Un catalog al colecției Lelia și Aureliu Popescu întocmit de Dragoș Măndescu, Editura Ordessos, Pitești, 2012; D. Măndescu, De la Marele Orient al Franței în colecția Muzeului Județean Argeș via Câmpulung, în „Argesis“, XXI, 2012, p. 167-177. 2 D. Tudor, Răspândirea amforelor grecești ștampilate în Moldova, Muntenia și Oltenia, în „Arheologia Moldovei“, V, 1967, p. 49, fig. 6.

DRAGOŞ MĂNDESCU 10

de șantier, scris cu creion chimic direct pe spatele fragmentului de amforă: „154“, iar dedesubt „Mr. regal“.

1 2

Fig. 1. Fragment de amforă rhodiană din „Mormântul regal“ de la Cetăţeni.

Cel de-al doilea artefact este unul metalic, și anume un fragment cu dimensiunile maxime de 6,2 cm x 3,5 cm x 2,5 cm provenind dintr-o cămașă de zale din fier (Fig. 2/1). Zalele, cu un diametru de 0,5-0,6 mm și cu grosimea firului de fier de 0,1 cm, sunt dese, rigide, strânse unele în altele, cu un aspect zgurificat ce împiedică identificarea unor eventuale nituri – evidențe clare ale unei arderi puternice la care piesa a fost supusă. Acest fragment, fără a fi individualizat printr-un anumit număr de inventar, era inclus între vestigiile unui atelier medieval de fierărie descoperit la Cetățeni, expuse parțial în expoziția permanentă a muzeului, laolaltă cu alte piese metalice fragmentare sau rebutate (cuie, piroane, scoabe, verigi, lame de fier etc.), mai mult de o sută în total și cântărind mai bine de 3 kg de fier (Fig. 2/2).

1 2

Fig. 2. Cetăţeni. 1 Fragment de cămaşă de zale din fier; 2 Obiecte metalice descoperite într-un atelier de fierărie.

Vom încerca să demonstrăm că ceea ce le unește pe cele două piese este tocmai complexul arheologic menționat pe spatele fragmentului de amforă, și anume

DOUĂ POSIBILE PIESE DE INVENTAR FUNERAR DIN SITUL GETO-DACIC… 11

un aşa-numit „mormânt regal“. Respectivul marcaj de șantier este făcut cu același tip de instrument, în aceeași manieră și cu aceeași grafie cu cel întâlnit pe un alt fragment ceramic important, provenind dintr-o altă descoperire de natură funerară făcută la Cetățeni, și anume „mormântul dintre stânci“, fragment ceramic pe care l-am publicat anterior și asupra căruia nu mai insistăm aici3. Menționăm doar că îl credităm în continuare drept autor al acestor marcaje de șantier, cum este și firesc de altfel, pe cel căruia i-au aparținut descoperirile, și anume arheologul Dinu V. Rosetti. Dintre toate complexele descoperite de el la Cetățeni de-a lungul unei activități prodigioase în acest sit (nu mai puțin de 15 ani de săpături arheologice, după propria mărturisire)4, cel mai bine se încadrează sub eticheta de „mormânt regal“ unul dintre cele două morminte cercetate în perioada anilor 1961-1962, în aval de așezarea geto-dacică (la sud de aceasta), pe malul drept al Dâmboviței, pe terasa deasupra căreia se înalță vertical formațiunea stâncoasă cunoscută de localnici drept Colțul Doamnei. Este vorba de mormântul 1, despre care autorul cercetării ne lasă doar mai puțin de o pagină într-un articol succint, de popularizare5, dar pe care, la aproape patru decenii de la descoperirea sa, profesorul Mircea Babeș reușește să îl descrie în trăsăturile lui esențiale, valorificând in extremis unele informații furnizate disparat și neunitar de Dinu V. Rosetti și de desenatorul ce l-a ajutat atunci pe arheolog, și anume Eusebiu Mironescu6. Fără să mai reluăm aici discuția despre acest spectaculos complex funerar, unic până acum în Dacia preromană și asupra căruia ne-am exprimat propriile considerații nu cu mult timp în urmă7, este necesar a ne argumenta opinia conform căreia cele două piese redescoperite în depozitul și expoziția muzeului argeșean au făcut parte, cu foarte mare probabilitate, din inventarul funerar al mormântului 1. Pentru început, remarcăm faptul că ambele fragmente poartă urme de ardere, iar după cum se știe din informațiile păstrate, mormântul 1 a fost unul de incinerație: fragmentul de amforă are la interior urme de fum și ardere secundară, iar cămașa de zale a suportat o ardere extrem de puternică, aproape până la zgurificare. În materialul de popularizare amintit, Rosetti pomenește de fragmentele unei amfore de Rhodos descoperite în mormânt, informație întărită și de o fotografie ce însoțește textul, dar din care, din păcate, condițiile realizării tipografice nu ne îngăduie să distingem ceva8. Mircea Babeș creditează apartenența unei amfore de Rhodos la mormântul 1, întemeindu-și poziția nu numai pe informațiile lui Rosetti, ci și pe afirmațiile unui alt specialist care a avut în mâini la un moment dat fragmentele ceramice respective, și anume Victoria Eftimie-Andronescu9. Considerăm că nu ar

3 D. Măndescu, Ștampile amforice de la Cetățeni păstrate în colecția Muzeului Județean Argeș - Pitești, în „Argesis“, IX, 2000, p. 71, 75, fig. 18. 4 Dinu V. Rosetti, Cetățeni Argeș. Istoricul cercetărilor arheologice (I), în „Cercetări arheologice“, II, 1975, p. 261-262. 5 Idem, Au fost amazoane în Dacia?, în „Magazin Istoric“, III, 1969, 11 (32), p. 92 cu ilustrațiile de la p. 93-94 și coperta III. 6 M. Babeș, Stațiunea geto-dacă de la Cetățeni. Descoperiri și informații recuperate, în „Studii și cercetări de istorie veche și arheologie“, 50, 1999, 1-2, p. p. 11-19, fig. 1-3. 7 D. Măndescu, Cetățeni. Stațiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviței superioare, Editura Istros, Brăila, 2006, p. 30-31, pl. 7-8/1. 8 D. V. Rosetti, Amazoane, p. 92-93. 9 M. Babeș, op. cit., p. 17, nota 11.

DRAGOŞ MĂNDESCU 12

trebui să existe rețineri serioase în a atribui fragmentul de amforă rhodiană din depozitul muzeului din Pitești mormântului 1 de la Cetățeni. Mai mult, numărul 154 marcat de Rosetti pe spatele fragmentului pare a indica o anumită metodă de documentare și înregistrare primară a descoperirilor din acest complex, arheologul numerotând fiecare element al inventarului funerar. Dacă așa au stat lucrurile, reiese o dată în plus importanța mormântului, prin abundența și varietatea pieselor arheologice asociate în cadrul inventarului funerar și al ansamblului ofrandelor. Apartenența acestei piese ceramice la cel de-al doilea mormânt geto-dacic cercetat de Rosetti pe terasa de sub Colțul Doamnei este imposibilă: importurile de amfore de Rhodos încetează la Cetățeni în primul sfert al sec. I a.Chr., cu mai bine de o sută de ani înaintea amenajării mormântului 2, complex datat în primul secol al erei noi prin intermediul unei fibule puternic profilate din inventarul funerar10. În privința atelierului de fierar descoperit la Cetățeni, între piesele căruia, expuse într-o vitrină a expoziției permanente din cadrul muzeului, se afla și fragmentul de cămașă de zale, aflăm unele detalii dintr-un articol foarte puțin cunoscut, publicat într-un periodic local, cu circulație limitată. Ion Nania, participant din partea muzeului din Pitești la campaniile arheologice coordonate de Dinu V. Rosetti la Cetățeni în anii 1964 și 196511, notează că vestigiile deosebit de abundente ale acestei fierării [„potcoave, piese metalice pentru arcuri, pinteni, cuțite, topoare de luptă, săgeți (patru tipuri!), foarfeci, seceri, nicovale, lacăte, încuietori pentru uși și porți, cuie, amnare, vase de fier, unelte pentru dulgherie, materiale de construcție, mânere de os și corn etc.“], datată în sec. al XIII-lea, au fost descoperite în campania arheologică din anul 196512. Ne este prezentat și locul descoperirii, și anume în punctul „Poiana Târgului“, la distanță de circa 800 m nord, deci în amonte, față de ruinele bisericilor medievale de pe malul stâng al Dâmboviței13. Din articolul semnat de Ion Nania, citat mai sus, se desprinde varietatea pieselor arheologice descoperite în atelierul de fierar. Erau acolo laolaltă arme și piese de echipament militar, piese de harnașament, unelte și ustensile casnice, veselă metalică, materiale de construcție etc., dar din toată această înșiruire care arată dorința de exactitate și de acribie a autorului lipsește menționarea unei cămăși de zale, fie ea și fragmentară. Și credem că această absență nu poate fi pusă pe seama lipsei de precizie a observațiilor făcute atunci de Ion Nania, nici pe capacitatea sa de a recunoaște respectivul fragment în ansamblul inventarului fierăriei medievale. Opinăm că fragmentul de cămașă prezentat aici provine cu foarte mare probabilitate, la fel ca și fragmentul de amforă rhodiană, tot din mormântul 1 de sub Colțul Doamnei, iar prezența sa printre piesele atelierului de fierar din evul mediu se datorează amestecării involuntare printre acestea, fie de către descoperitor (Dinu V. Rosetti) în perioada premergătoare predării inventarului arheologic către muzeul din

10 Ibidem, p. 17. 11 Sp. Cristocea, Argeș. Dicționar de istorici, Pitești, 2003, p. 187. 12 Ion Nania, Cetățeni – important centru de la începutul epocii feudale din Țara Românească, în „Tribuna școlii argeșene“, III, 1971, p. 47. 13 Descoperirea atelierului de fierărie în sectorul „Poiana Târgului“ în timpul uneia dintre campaniile anterioare anului 1967, an în care a început să-l însoțească pe Dinu V. Rosetti la săpăturile de la Cetățeni, a fost confirmată verbal şi de dl. Teodor Mavrodin, fost muzeograf și arheolog la muzeul din Pitești. Îi mulțumim și pe această cale pentru sprijinul acordat.

DOUĂ POSIBILE PIESE DE INVENTAR FUNERAR DIN SITUL GETO-DACIC… 13

Pitești, fie de personalul muzeului, în momentul preluării inventarului sau în contextul amenajării expoziției permanente de istorie (1974), rămasă de atunci neschimbată în sala respectivă. Un amestec produs pe șantier pare puțin probabil, de vreme ce între momentul cercetării mormântului (1961-1962) și descoperirea atelierului de fierărie (1965) sunt totuși câțiva ani diferență, iar locurile descoperirilor în ansamblul sitului sunt cu totul diferite, despărțindu-le o distanță considerabilă de peste 1 km în linie dreaptă: mormântul se afla în extremitatea sudică a sitului, la circa 350 m sud-est distanță de ruinele bisericilor medievale de pe malul stâng al râului, iar atelierul la circa 800 m nord-vest de ruinele respective, în extremitatea nordică a sitului. Faptul că printre piesele de inventar funerar descoperite fie în urna mormântului 1 de la Cetățeni, printre oasele calcinate și uneori chiar prinse de acestea, fie chiar pe rugul pe care defunctul fusese incinerat în același loc, se numărau și fragmente dintr-o cămașă de zale de fier împodobită cu aplice din foaie subțire de aur, este clar menționat de descoperitorul monumentului funerar de sub Colțul Doamnei14. Asemănarea caracteristicilor generale ale fragmentului de cămașă de zale prezentat acum cu cele ale singurului fragment ilustrat de Dinu V. Rosetti15 este evidentă. Soarta fragmentelor din cămașa de zale cu care personajul de rang înalt de la Cetățeni, după unele opinii poate chiar tarabostesul locului16, fusese incinerat, avea să fie una tulbure, după descoperire acestea intrând în proporții, momente și circumstanțe diferite în colecțiile a nu mai puțin de trei muzee: Muzeul Militar Național, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Orășenesc Câmpulung17. În ciuda unor diferențe mărunte ce constau mai ales în diametrul zalelor (variind între 0,6 cm și 0,9 cm, grosimea firului fiind de 0,1-0,15 cm)18 și care pot justifica întrebarea dacă la Cetățeni nu au fost cumva descoperite vestigiile a cel puțin două cămăși de zale, tehnica de execuție și urmele trecerii lor printr-un foc puternic sunt elemente ce pledează pentru apartenența acestor fragmente la același lot unitar descoperit în cadrul complexului funerar de sub Colțul Doamnei. Fragmentul prezentat aici pare a se înscrie ușor, prin caracteristicile amintite, în acest lot. Până acum, în patrimoniul Muzeului Județean Argeș nu fusese semnalat vreun fragment din cămașa de zale descoperită în mormântul de la Cetățeni. Singurul fragment de cămașă de zale deținut de muzeu și provenind din acest sit19 este de o cu totul altă factură și cu siguranță nu a făcut parte din complexul arheologic de sub Colțul Doamnei. Dacă acest fragment cunoscut mai demult nu este cumva de factură medievală, ci făcea parte dintr-o cămașă de zale din cea de-a doua epocă a fierului, atunci cele mai bune analogii pentru respectivul tip de zale se regăsesc în exemplarul aproape întreg de la Radovanu20.

14 D. V. Rosetti, Amazoane, p. 92, fig. de la p. 94, foto coperta III. 15 Ibidem, foto coperta III. 16 C. Borangic, Tarabostele de la Cetățeni, în acest volum, p. 17-26. 17 Idem, Războinici nord-dunăreni în armuri de zale (sec. II a.Chr. – sec. II p.Chr.) – partea I, în „Terra Sebus“, 3, 2011, p. 174-176, pl. 6-8. 18 Idem, Armuri de zale, meșteri și ateliere în Dacia preromană, în „Acta Musei Porolissensis“, 33, 2011, p. 139, anexa 1. 19 D. Măndescu, O nouă piesă din armamentul defensiv geto-dac, în „Revista de istorie militară“, 2000, 3 (61), p. 58. 20 A. Velcu, Tezaurul militar de la Radovanu, în „Buletinul Muzeului Militar Național“, 1, 1937, 2, p. 52-56.

DRAGOŞ MĂNDESCU 14

Fig. 3. Locul descoperirii mormântului 1 de la Cetăţeni. Vedere către sud-vest de pe monticolul Cetăţuia. Foto Dragoş Măndescu, 2008.

Fig. 4. Locul descoperirii mormântului 1 de la Cetăţeni (astăzi ocupat de construcţii recente). Vedere către sud-est de pe DN 72 A. Foto Dragoş Măndescu, 2003.

DOUĂ POSIBILE PIESE DE INVENTAR FUNERAR DIN SITUL GETO-DACIC… 15

După mărturisirea lacunară a lui Dinu V. Rosetti, mormântul 1 de la Cetăţeni se afla „pe malul drept al Dâmboviţei, la vreo trei sute de metri de limita sudică a așezării [...], pe terasa de sub Colțul Doamnei“21. Reconstituirea amplasamentului acestui mormânt, propusă de Mircea Babeş după schiţele realizate la faţa locului de Eusebiu Mironescu în momentul cercetării arheologice22, este plauzibilă şi corespunde realităţilor topografiei actuale (Fig. 3). Din păcate, orice tentativă de verificare a vechilor săpături și a monumentului în sine în acest loc este sortită eșecului, de vreme ce terenul dintre DN 72 A Târgoviște – Câmpulung și apa Dâmboviței, adică tocmai acolo unde ar fi trebuit să se regăsească vestigiile impresionantului mormânt, este în prezent ocupat de locuințele din extremitatea sudică a satului Valea Cetățuia (Fig. 4). Prin urmare, acest complex funerar unic în peisajul arheologic al Daciei preromane este iremediabil pierdut, distrus de nepăsare și de compromisuri de tot felul. Iată de ce considerăm că orice informație ce ar putea fi relaționată cu descoperirile de pe terasa de sub Colțul Doamnei, oricât de neînsemnată, fragilă și chiar nesigură ar părea la prima vedere, trebuie valorificată și pusă în circulație spre o nesperată dar totuși posibilă realcătuire a tabloului arheologic.

TWO POSSIBLE FUNERARY INVENTORY PIECES FROM THE GAETO-DACIAN SITE FROM CETĂŢENI PRESERVED

IN THE ARGEȘ COUNTY MUSEUM COLLECTION Abstract

The article presents two archaeological inventory pieces discovered at Cetățeni: a fragment from an amphora from Rhodos & a fragment of an iron corselet on which traces of a strong burning could be seen. The author brings evidence that proves that they belong to the same archaeological complex, i.e. the incineration tomb no. 1 discovered by Dinu V. Rosetti in 1961 in the southern part of the Gaeto-Dacian site from Cetățeni. This tomb dated from the 2-nd Century BC. It is a sole exemplar in the entire archeological landscape of the pre-Roman Dacia.

The list of illustrations: Fig. 1. Fragment from an amphora from Rhodos from the ”Royal Tomb“ from

Cetăţeni. Fig. 2. Cetăţeni. 1 Fragment of an iron corselet; 2 Metallic items discovered in a

blacksmith workshop. Fig. 3. The place where the tomb 1 from Cetăţeni was discovered. View toward south-

west from the hill Cetăţuia. Photo Dragoş Măndescu, 2008. Fig. 4. The place where the tomb 1 from Cetăţeni was discovered (today recent constructions are found here) seen from DN 72 A. Photo Dragoş Măndescu, 2003.

21 D. V. Rosetti, Amazoane, p. 92. 22 M. Babeş, op.cit., p. 14-15, fig. 2.

DRAGOŞ MĂNDESCU 16