Primary analyses of the hard animal material industry of the Cernavoda I Culture (Saveni-La Movile...

275

The Cernavoda I culture developed duringthe Late Eneolithic period (Roman 1981.242), although this culture may be dated to

the transitional period between the Eneolithic and theBronze Age or even to the Early Bronze Age according to other scholars (Nikolova 1999. 71).

Its history of research covers a long period of timeand it was marked by a series of reevaluations with regard to the definition of its phases. First it was defined by I. Nestor as belonging to the D phase ofthe Gumelnița culture (Nestor 1950. 217-218), thenD. Berciu changed it to Gumelnița IV (Berciu 1961.85-86, 309). Another Romanian archaeologist, E. Comșa defined it also as belonging to a Gumelnițaphase, but he considered that it had mingled with waveof population originating from north of the Black Seasteppes (Comșa 1955. 428).

Later, S. Morintz and P. Roman put forward thehypothesis, which is now commonly accepted by mostof the scholars: the Cernavoda I culture results from anorth Pontic pastoral population that came into contact with the Gumelnița culture. These authorsalso published the first synthesis on this culture (Morintz and Roman 1968. 553-573).

In the book Istoria Românilor. vol I. Moștenirea timpurilor în de păr tate, the authors considered that the

Evoluția culturii Cernavoda I are loc în pe rioa da eneoliticului târziu (Roman 1981.242), deși există opinii potrivit cărora,

această cultură ar putea fi atribuită perioadei de tran zi ție de la eneolitic la epoca bronzului sau chiar perioadei de început a epocii bronzului (Nikolova1999. 71).

Istoricul cercetării culturii se întinde pe o perioadăînde lungată și este jalonat de o serie de etape de reeva luare a apartenenței culturale. Definită inițial, deI. Nestor, ca faza D a culturii Gumelnița (Nestor 1950.217-218), a fost preluată de D. Berciu, care o consideraGumelnița IV (Berciu 1961. 85-86, 309). E. Comșa odefinea tot ca fază a culturii Gumelnița, dar de aceastădată în amestec cu un val de populație provenită dinstepa de la nordul Mării Negre (Comşa 1955. 428).

Ulterior, S. Morintz și P. Roman vor afirma ipoteza,acceptată în prezent de majoritatea cercetătorilor români, conform căreia cultura Cernavoda I este rezul tatul migraţiei populaţiei pastorale din regiunilenord-pontice, populaţie care a preluat elemente de tradiţie gumelniţeană (Morintz and Roman 1968. 553-573). Tot ei vor realiza și prima sinteză a culturii.

În lucrarea de sinteză Istoria Românilor. vol I.Moștenirea timpurilor în de păr tate, autorii consideră căpătrunderea populațiilor pas to rale a contribuit, pe de-o parte, la asimilarea po pu lației locale, pe de alta, laîmpingerea ultimelor co mu nități gumelnițene cătrezona de dealuri a Munteniei, dând astfel naștere

Primary analyses of the hard animal material industry of the Cernavoda i Culture

(săveni-la Movile site, ialomiţa County, romania)

analiza Primară a industriei materiilor dure animale sPeCifiCă Culturii Cernavoda i

(situl săveni-la Movile, județul ialomița, românia)

Cătălina Cernea*, florin vlad**, radu Coman***Abstract:The settlement site of Săveni- La Movile, attributed to the Cernavoda I culture, is located on the upper terrace of the Ialomiţa

River, south-south east of the Săveni village (Ialomiţa County, Romania) in the southern part of the Bărăgan Plain. This Eneolithicsite revealed an archaeological layer with a maximum thickness of 0.80 m subdivided into two occupational levels (level I and level II). Level I represents the earliest settlement sequence at the Săveni site, assigned to the Cernavoda I culture. The bone andantler industry recovered from the site is poor, both quantitatively and typologically, compared to the pottery and lithic assemblages.Moreover, the analysed material was in a poor state of preservation and exhibited a high degree of fragmentation.

Rezumat:Aşezarea eneolitică Săveni - La Movile, din Câmpia Bărăganului de Sud, este localizată pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, în

partea de SSE a localităţii Săveni (jud. Ialomiţa). Stratul de cultură Cernavoda I are o grosime maximă de 0,80 m şi a fost împărţitîn două niveluri de locuire (nivelul I și nivelul II). Nivelul I reprezintă cea mai veche locuire Cernavoda I, din cadrul aşezării. Inventarulindustriei pe materii dure animale descoperită în sit este, în comparaţie cu cel litic sau ceramic, destul de sărac cantitativ şi tipologic.Alte trăsături ce caracterizează întregul lot studiat sunt: slaba varietate tipologică, starea de conservare precară şi gradul mare defragmentaritate.

Key-words: Eneolithic, Cernavoda I culture, Săveni- La Movile, bone and antler industry, manufacturing techniques.Cuvinte-cheie: eneolitic, cultura Cernavoda I, Săveni - La Movile, industria materiilor dure animale, tehnici de prelucrare.

* Ialomița County Museum, [email protected]** Ialomița County Museum, [email protected]*** Ialomița County Museum, [email protected]

Prehistoric exploitation of hard animal materialsan overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

276

incoming of a pastoral population contributed to theassimilation of the local population, but also to pushback the last groups of the Gumelnița culture communities to the Muntenia hills, where theyformed the Brătești cultural aspect (Petrescu-Dîmbovița 2001. 168).

The area occupied by these groups encompassesthe eastern part of Muntenia, the western Dobrogeaand the north-eastern parts of Bulgaria, although closeconnections with the Cucuteni groups in the northernpart suggest an even larger area (Roman 1989. 52).

In the Bărăgan Plain, one of the largest sub-regionsof the Romanian Plain, the Cernavoda I culture marksan interruption in the evolution of the Gumelnițagroups by waves of populations originating from theeast and indicating the beginning of a process of Indoeuropeanisation (Fig. 1/a).

The Eneolitihc settlement at Săveni- La Movile inthe southern part of the Bărăgan Plain is located onthe upper terrace of the Ialomița River, south-south-east of Săveni, Ialomița County (Fig. 1/b). The surveyof this settlement site by F. Vlad and R. Coman tookplace from 1996 to 2000 and was followed by an excavation campaign (Vlad 2010).

The settlement stratigraphy reveals the presence ofpottery remains assigned to the Boian culture (Giuleștiphase) and of two occupational layers attributed to theCernavoda I culture. In addition, a necropolis dated tothe transitional period between the Eneolithic and theBronze Age and a second one, dated to the Late IronAge, were identified.

The archaeological layer assigned to the Cernavoda I culture, had a maximum thickness of0.80 m and it was subdivided into two occupationallevels. Level I, brown-grey, compact sediment, with athickness of 0.30-0.40 m, it is the earliest occupationallevel. The second consists of a granular brown-grey sediment with a thickness of 0.25-0.40 m. Given thefact that the excavations of the settlement and thestudy of the assemblage are still in process, the attribution of the Săveni settlement to one or the otherof the three evolutionary phases (a, b or c) of the Cernavoda I culture, has to be done with greates caution. Nonetheless, it can be confirmed that the dataavailable at the current level of the study tend to assignthe Eneolithic settlement of Săveni-La Movile to theCernavoda Ib phase (Vlad and Coman 2008).

The settlement expanded over a surface of approximately 2.5 hectares, 5 % of which were currently uncovered. The archaeological features andthe vestigial remains are associated with three 14C dates1, that make it possible to propose a timespan of 3724-2278 cal BC (Vlad et al. 2013).

The objectives of the study are limited at least fortwo reasons: the small number of the assemblage andthe poor state of preservation of the remains.

aspectului cultural Brătești (Petrescu-Dîmbovița 2001.168).

Arealul ocupat de comunitățile culturii cuprindeestul Munteniei, Dobrogea vestică și Bulgaria de nord-est, contactele strânse cu comunitățilecucuteniene de la limita nordică a arealului sugerândchiar o extindere și mai mare a acestuia (Roman 1989.52).

În Câmpia Bărăganului, una dintre subregiunilecele mai extinse ale Câmpiei Române, cultura Cernavoda I marchează întreruperea evoluţiei natu ralea comunităţilor gumelniţene, prin pătrunderea unor valuri de populaţii răsăritene, nord-pontice și începutulprocesului de indo-europenizare (Fig. 1/a).

Aşezarea eneolitică Săveni – La Movile (Fig. 1/b),din Câmpia Bărăganului de Sud, este localizată pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, în zona de S-SE a localităţii Săveni (jud. Ialomiţa). Cercetarea de suprafaţă a fost efectuată în perioada 1996-2000, decătre F. Vlad şi R. Coman, după 2007 începând cercetarea propriu-zisă a aşezării (Vlad 2010).

Stratigrafia aşezării se compune din materiale ceramice aparţinând culturii Boian-faza Giuleşti, fărăa se constitui într-un nivel propriu-zis de locuire, stratulCernavoda I cu două niveluri de locuire, necropola de înhumaţie, datată în perioada de tranziţie de laeneolitic la epoca bronzului şi a doua epocă a fierului.

Stratul de cultură Cernavoda I are o grosime demaxim 0.80 m şi a fost împărţit în două niveluri de locuire. Nivelul I reprezintă cea mai veche locuire Cernavoda I, din cadrul aşezării, şi se individualizeazăprintr-un sediment brun-cenuşiu, compact, cu o grosime de 0.30-0.40 m. Cel de-al doilea nivel esteconstituit dintr-un sediment maroniu-cenuşiu, granularşi are o grosime de 0.25-0.40 m (Vlad and Coman2008).

Aşezarea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ2.5 ha, din care, până în prezent, s-a cercetat în jur de5%. Cercetarea complexelor de locuire şi a inventaruluiarheologic, împreună cu cele trei date 14C obținute aici1,plasează locuirea în intervalul 3724 – 3378 cal BC(Vlad et al. 2013).

Obiectivele pe care le urmărim în acest articol suntmodeste, din cel puţin două raţiuni: slaba reprezentativitate a eşantionului pentru întreaga aşezareşi starea foarte proastă de conservare a întregului ansamblu. În consecinţă, ne vom limita la analiza tipo-morfologică a obiectelor, la identificarea (acolounde este posibil) a metodelor de transformare a materialelor dure animale, din aşezare și la încercareade a stabili care erau căile de achiziție a materiei prime.

Lotul cuprins în acest studiu este compus din 50de piese, reprezentând întregul inventar descoperitpână în prezent. Acesta provine, deci, din diferitecontexte arheologice şi reprezintă o analizăpreliminară a întregului ansamblu, atâta timp câtcercetarea sitului se află în derulare.

exploatarea materiilor dure animale în preistorieo privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

277

Our analysis was therefore limited to the identificationof the morphological types of the objects and thescheme of technical transformation (if it was possible)as well as the methods of raw material exploitation atthe site.

The assemblage of bone and antler tools studiedhere is comprised of 50 pieces that were discovered up to date at the Săveni- La Movile site. They stemfrom various archaeological features and represent a preliminary analysis because the analysis is still ongoing.

raw materialsThe hard animal material industry from

Săveni- La Movile was made from two types of rawmaterial: red deer antler and animal bone. Of a totalnumber of 50 objects, 14 were made of bone (28%)and 36 of antler (72%) (Fig. 2/a).

The assemblage consists not only of finished objects, but almost all elements of the operational sequence were represented: debitage waste, blanks, finished objects and undetermined fragments (Fig. 2/ b, c)

Except for these two materials there was no othertype of raw material identified at the settlement site.

state of preservationAs mentioned before, the state of preservation of

the entire assemblage is very poor. First, a high degreeof fragmentation can be recognised. In addition tofunctional breaking, some of these friable pieces showcracks, cortical exfoliations or were broken recently.Second, because of taphonomic processes most of thepieces were covered by a lime crust. This made theidentification of the technological or functional tracesalmost impossible. This crust cannot be removed bywashing with water; other attempts to remove it ledto cortical exfoliation of the objects. As a conclusion,preservation work is urgently required for the wholeassemblage in order to prevent from new cracks, exfoliations and splintering.

For the 50 objects analysed here, type, the raw material, the animal species2, a short description, the transformation techniques (if possible), the dimensions, the taphonomic processes and the state ofpreservation were recorded.

red deer antler industryIn the current state of research, the analysis

carried out on the assemblage stemming from theSăveni-La Movile shows that the objects werepreferentially made of red deer antler (30 objects,representing 50-70 % of the whole assemblage). The antler industry is comprised of 13 finished objects,18 pieces of waste, one preform and 4 undeterminedobjects.

materia primăMateria primă utilizată în industria materiilor dure

animale de la Săveni - La Movile constă în două elemente: corn de cerb și os. Dintre cele 50 de obiecte,14 sunt realizate din os (28%) și 36 din corn (72 %)(Fig. 2/a).

Menționăm, de asemenea, faptul că lotul constă nudoar în obiecte finite, dar și în alte elemente ale lanțuluiope rator de transformare: resturi de debitaj, un suport,o preformă, obiecte finite și indeterminabile (Fig. 2/b, c).

Cu excepţia cornului şi a osului, până în prezent, în aşezare nu au mai fost descoperite alte elemente dinmaterii dure animale de altă natură.

starea de conservareAșa cum am menționat ante rior, piesele sunt

puternic degradate în suprafață. Mai întâi de toate, remarcăm gradul mare de fragmen ta ritate. Pe lângăfragmentările funcționale, din cauza friabilității, uneledintre ele prezintă fragmentări recente, fisuri sau exfolieri corticale. În al doilea rând, din cauza proceselor tafonomice, majoritatea acestor piese suntacoperite de o crustă de calcar. Aceasta a făcut ca identificarea stigmatelor tehnologice sau funcționalesă fie aproape imposibilă. Crusta nu poate fi înde păr ta tă prin spălarea cu apă, iar alte încercări de ao înde părta au provocat exfolieri suplimentare aleobiectelor. În consecință, considerăm că întregul ansamblu necesită lucrări de conservare deoarece stareaactuală creează mediul perfect pentru alte fisuri, exfolieri sau așchieri.

Cele 50 de piese au fost fișate, înregistrându-setipul de obiect, materia primă, specia de la care provinema teria primă2, o scurtă descriere a piesei, detalii cuprivire la tehnicile de prelucrare – acolo unde acestlucru a fost posibil, dimensiunile, tafonomia si stareade conservare.

industria pe corn de cerbStadiul actual al cercetării așezării cernavodene de

la Săveni-La Movile a condus la concluzia că obiectelerealizate din corn de cerb sunt mai numeroase decâtcele din os. Inventarul nostru a scos la iveală un numărde 36 obiecte lucrate pe corn, din 50 - 70% din întregulansamblu. Industria pe corn curpinde 13 obiecte finite,18 resturi, o preformă și 4 piese indeterminabile.

Procesele tafonomice au reprezentat cea mai serioasă problemă. Crusta de calcar a făcut dificilă,uneori chiar imposibilă, identificarea urmelor tehnologice. Din fericire, alte elemente ale lanțuluioperator de transformare (resturi de debitaj, o preformă, obiectele indeterminabile) ne-au permis reconstituirea parțială a tehnicilor utilizate în procesulde transformare a materiei prime.


278

Taphonomic processes were the most serious problem: the lime crust made it difficult, even impossible to identify traces of manufacturing. Fortunately, there were other aspects, like elements testifying to the technical transformation sequence(waste, blanks, etc) that enabled us to reconstruct someof the techniques used during the process of transformation of the raw materials.

Most of the finished objects are bevelled objects -8 pieces (Fig. 3). According to the morphological criteria we divided them into 3 categories. Thus, 5 bevelled objects (Fig. 3/b, c, d, e, f ) were made onblanks probably by using percussion. Technologicalstigmata of the longitudinal debitage were not visiblebecause of the lime crust. Therefore, in most of thecases the techniques used can only be assumed.

All the five pieces have a single bevel and are broken at the proximal end, probably during use, butthey also exhibit traces of recent breaking. Most likely,the shaping was made by scraping and abrasion. The only visible traces are due to abrasion, which wecan be identified on small portions on top and on bothsides.

The second type (Fig. 3/a) consists of a single bevelled object made from a shed antler (the pedicleis still visible) by scraping. Only scraping stigmata arevisible. The state of preservation is very poor; the toolwas broken into many pieces, which were glued together not in accordance with the techniques of current restoration. The dimensions of the pieces are:L = 330 mm, D prox = 86, D mez = 44 mm, W dist = 41 mm.

Two broken objects were also incorporated to thecategory of bevelled objects (Fig. 3/g, h). Both weremade on blanks, and they were perforated. The firstfragment (Fig. 3/g) is broken longitudinally and itsproximal end was possibly functional. Only one halfof the bevel and of the rectangular perforation are visible. Unfortunately, the poor state of preservationmade it impossible to identify any technological orfunctional stigmata. The distal part is transformed intoa single bevel. The second piece (Fig. 3/h) of this category was cut out of a shed antler. It has a circulartwo-sided perforation and the debitage of the blankmost likely was made by percussion. The active partwas transformed into a double bevelled type by percussion or scraping. It is broken at the distal end,probably during use.

With regard to the category of the points there isonly one object with fire marks on both sides (Fig. 4/d). The debitage stigmata are hardly recognisable, the only traces related to shaping arescraping traces (at the distal part) that transformed theactive part.

The assemblage is also comprised of three percussion tools, all were broken in the perforation area,very likely while they were still in use (Fig. 4/ a, b, c).

Cele mai numeroase obiecte sunt piesele de tipdaltă – 8 obiecte (Fig. 3). După criteriul morfologic,acestea au fost împărțite în trei categorii. Astfel, înregistrăm 5 dălți (Fig. 3/b, c, d, e, f ) de formă aproximativ asemănătoare, realizate pe suporturi învolum, debitate probabil prin percuție. Stigmatele tehnologice ale debitajului longitudinal nu sunt vi zibile, din cauza crustei de calcar, de aceea, în celemai multe cazuri, tehnicile nu pot fi decât presupuse.

Toate cele 5 piese de tip daltă sunt unifaciale și prezintă fragmentare proximală, posibil funcțională șirecentă (doar două dintre ele). Fasonajul a fost realizat,foarte probabil, prin raclage și abraziune. Singurelestigmate vizibile sunt cele de abraziune și acestea doarpe mici porțiuni neacoperite de crusta de calcar, înzona vârfului și pe laturi.

Al doilea tip (Fig. 3/a) constă într-un singur obiectconfecționat dintr-un corn căzut (se păstrează încă pedicelul), prin raclage. Stigmatele de raclage au fost singurele pe care le-am putut identifica. Starea de conservare este foarte proastă, piesa fiind spartă dinvechime în foarte multe fragmente, care au fost lipitelaolaltă, provizoriu, fără a constitui subiectul unei lucrări de restaurare. Dimensiunile acesteia sunt: L = 330 mm, D prox = 86, D mez = 44 mm, l dist = 41 mm.

Două piese fragmentare au fost incluse, de asemenea, în categoria dălților (Fig. 3/g, h). Ambelesunt realizate pe suporturi în volum și prezintăperforații. Primul fragment (Fig. 3/g) este spart longitudinal și proximal, posibil funcțional, păstrându-se practic doar o latură a acestuia, cu jumătatea unei perforații dreptunghiulare, cu colțurilerotunjite. Din păcate, starea precară de conservare aîmpiedicat, și de această dată, lecturarea oricăror stigmate, fie acestea tehnologice sau funcționale. Parteadistală a fost amenajată ca daltă unifacială. Cea de-a doua piesă de tip daltă (Fi. 3/h) a fost amenajatăpe un fragment de rază căzută (păstrează pedicelul).Piesa prezintă o perforație rotundă bilaterală, debitajulpentru obținerea suportului în volum fiind foarte probabil realizat prin percuție. Partea activă a fost amenajată ca daltă bifacială, prin percuție sau raclage.Este fragmentată distal, probabil funcțional.

Din categoria vârfurilor, avem un singur exemplar,cu urme de ardere pe ambele fețe (Fig. 4/d). Stigmateledebitajului sunt estompate, singurele urme de fasonajsunt cele de raclage (extremitatea distală), prin care afost amenajată partea activă.

Percutoarele din corn sunt reprezentate de treipiese perforate (Fig. 4/a, b, c), toate trei fracturate înzona perforației, foarte posibil în timpul utilizării. Stigmatele percuției funcționale sunt vizibile la parteaproximală, în toate cele trei cazuri.

Următoarele cinci piese au fost încadrate ca indeterminabile (Fig. 4/e, f, g, h, i). Gradul mare de


279

Five objects were listed as undetermined (Fig. 4/e,f, g, h, i). Because of the high degree of fragmentation,it was not possible to attribute them to a category.Three of them were perforated by direct percussion.One of the objects bears traces of scraping made inorder to obtain a point type active edge.

The red deer antler industry from the Săveni-La Movile site not only includes finishedobjects, but also elements of the technicaltransformation sequence, one preform and 18 piecesof waste.

The preform (with a length of 224 mm and diameter of D prox = 27-39, D mez = 26-32 mm, D dist = 22 mm) was transformed at both ends to obtain the blank (Fig. 5/a). Stigmata of percussion andbending are visible on the proximal part and scrapingtraces on the distal one. Scraping is also visible on theproximal part on the opposite sides, probably with theaim of perforating. The preform was recently brokenat the distal end.

The 18 pieces of waste have different shapes andsizes (Fig. 5/b-i). They helped us reconstructing a more complete image of the transformation techniques used at the Săveni-La Movile site. Whenthis was possible, we identified the following techniques: percussion and debitage by bending.

Bone industry Five artifacts were attributed to the category of the

points (Fig. 6/a, b, c, d, e). They were made from bones(tibia - 2, femur - 1, ulna - 1, undetermined - 1) of medium size mammals (sheep-goats in 4 cases).They were made by direct percussion (Fig. 6/a, c) ateither end, in one case by grooving and percussion(longitudinal debitage to obtain the flat blank - in another case (Fig. 6/d) there are traces of grooving onthe superior face, but the sides are irregular). In orderto transform the active part, following percussion, thefracture sides were partially shaped by abrasion in allcases, except one point shaped by longitudinal scraping(Fig. 6/d).

Abrasion traces are in most cases blurred by wear.The objects are broken at the proximal end or werenot transformed in the first place. They have a lengthbetween 47 and 130 mm and a medial width of 10.5 -16 mm.

The entire assemblage is in the same state ofpreservation: most of the pieces are covered by a limecrust and some of these bear recent exfoliations at thedistal end.

Three bone hammers were made on a left metacarpus of Cervus elaphus, a left metatarsus of Bos taurus and a radius of Bos sp. (Fig. 6/h, i, j). In allthree cases the epiphysis was removed by percussion.The whole area bears traces of percussion, but it is notpossible to determine whether they stem from

fragmentare a împiedicat includerea lor într-o categorie morfo-tipologică. Trei dintre ele păstreazăurmele unei perforații realizate prin percuție directă.Unul dintre obiecte prezintă stigmate tehnologice deraclage, realizat probabil, pentru amenajarea unui frontactiv de tip vârf.

Industria pe corn de la Săveni – La Movile nu estecompusă doar din obiecte finite, ci conține și alte elemente ale lanțului operator: o preformă și 18 resturide debitaj.

Preforma (cu o lungime de 224 mm și diametrelede D prox = 27-39 mm, D mez = 26-32 mm, D dist = 22 mm) a fost debitată transversal la ambeleextremități, în vederea obținerii suportului în volum(Fig. 5/a). La extremitatea proximală pot fi observatestigmate de percuție și flexiune, iar la cea distală urmede raclage. Stigmatele de raclage sunt vizibile, de asemenea, în zona extremității proximale, dispuse diametral opus, posibil pentru amenajarea uneiperforații. Preforma este fragmentată recent la extremitatea distală.

Cele 18 resturi de debitaj au forme și dimensiunidiferite (Fig. 5/b-i). Aceste resturi de debitaj ne ajutăsă reconstituim o imagine cât mai completă atehnicilor de debitaj utilizate în transformarea materieiprime de la Săveni - La Movile. Astfel, acolo unde afost posibil, am putut identifica percuția și debitajulprin flexiune.

industria pe osÎn categoria vârfurilor au fost incluse 5 piese

(Fig. 6/a, b, c, d, e). Toate acestea au fost realizate pe oase (tibie - 2, femur - 1, ulnă - 1, indet. - 1) de mamifer de talie medie (ovi-caprine în 4 dintrecazuri). Debitajul acestora s-a realizat prin percuțiedirectă (Fig. 6/a, c) la ambele extremități, iar într-uncaz, prin rainurage, plus percuție directă (debitajlongitudinal pentru obținerea suportului plat – în cazulpiesei ilustrată în figura 6/d există urme de rainuragepe fața superioară, dar laturile sunt neregulate). Cu scopul de a amenaja partea activă, după percuție, afost realizat fasonajul parțial al laturilor de fractură,prin abraziune, în toate cazurile, cu excepția unei piesecare a fost fasonată prin raclage longitudinal (Fig. 6/d).

Stigmatele de abraziune sunt, de cele mai multe ori,estompate din cauza utilizării. Dimensiunile pieselorsunt reduse, cu lungimi cuprinse între 47 și 130 mm șilățimi meziale de 10.5 -16 mm, piesele fiind însă fracturate la extremitatea proximală sau neamenajate.

Starea de conservare este identică cu cea a întregii colecții: pe suprafața majorității pieselor observându-se depuneri de calcar, uneori mici desprinderi recente la extremitatea distală.

Cele 3 percutoare de os (Fig. 6/ h, i, j) au fost realizate pe metacarp stânga de Cervus elaphus, metatars stânga de Bos taurus și radius de Bos sp.


280

manufacturing or use. These pieces are between 68.9 and 96 mm long and between 50 and 60 mmlarge.

Two objects can be attributed to the category ofbeveled objects (Fig. 6/f, g), both were made on flatblanks from medium size mammal diaphysis, split intotwo parts by percussion with unshaped fracture edges.The shaping of the active part was probably made byabrasion of one or both sides but these traces were covered by use wear. The two pieces were broken inthe proximal part as well as longitudinally.

Within the bone assemblage, a particular object(Fig. 6/k) was identified, a thong-smoother made of aBos taurus right mandible. The state of preservation ofthis tool is very poor and it is currently subjected torestoring. The mandible showed use-wear of the molars and the area next to them.

Two personal ornaments were identified in the assemblage: a pendant made of a large size mammaldiaphysis and a tubular bead made from the metapodof Canis/Vulpes/Lepus.

The pendant has an oval shape and is made on aflat blank, unfortunately the debitage and shaping stigmata are indecipherable and it is thus not possibleto describe the transformation techniques (Fig. 7/b).

At the upper extremity it has two small unilateralperforations of 6 mm diameter, located centrally on avertical axis. The upper perforation is broken. In thiscase it is possible that we are dealing here with a recycled object, if the lower perforation was made afterthe upper one was broken. The dimensions of thepiece are: D max = 39 mm, D min = 29 mm. It is possibly an imitation in bone of a Gumelnița idol, resembling the golden ones discovered atSultana-Malu Roșu, Călărași County (Fig. 7/ c, d, e).If this hypothesis is confirmed, this shows that in somecases, Cernavoda I communities inherited elements ofthe Gumelnița culture and adapted them to theirneeds.

The tubular bead bears abrasion stigmata whichcovered the debitage traces (Fig. 7/a) at either end. The dimensions of the piece are: L = 33. 6mm, W = 4.7 mm. The piece was fragmented, broken, gluedtogether and it very likely represented a small tubularbead.

The last element of bone industry from the settlement is a flat blank made of a rib of Bos sp. The longitudinal debitage was made by bipartition.The procedure used in this case was direct percussionwithout regulating the edges. The dimensions of thepiece are: L = 85 mm, W = 25 mm, the blank is recently broken at one end (Fig. 7/g).

raw material acquisitionSo far, the preliminary state of the research reveals

three types of raw material acquisition: exploitation of

În cazul celor 3 piese, remarcăm faptul că epifiza a fosteliminată prin percuție. Așchierea întregii zone s-afăcut în urma unei percuții, dar nu putem spune dacăaceasta a fost tehnologică sau funcțională. Dimensiunile sunt: lungimi cuprinse între 68,9 mm - 96 mm și lățimea distală 50 - 60 mm.

Din categoria dăltițelor, menționăm două piese(Fig. 6/f, g), ambele amenajate pe suporturi plate dindia fize de mamifer de talie medie. Suporturile au fostobținute prin bipartiție în percuție, laturile de fracturărămânând, în general, în stare brută. Fasonajul părțiiactive s-a realizat posibil prin abraziune bifacială șimonofacială, stigmatele find acoperite de uzurăfuncțională (lustru). Ambele piese sunt fracturate proximal și longitudinal.

În cadrul industriei pe os, regăsim o piesă mai deosebită (Fig. 6/k). Este vorba de un thong-smooter,amenajat pe o mandibulă dreapta de Bos taurus. Piesase află într-o stare foarte proastă de conservare, în prezent constituind obiectul unei lucrări de restaurare.Mandibula nu a suferit o transformare tehnologică, ciuna funcțională, observată prin tocirea nenaturală amolarilor și a zonei învecinate acestora.

Două obiecte de podoabă se regăsesc în inventarulanalizat. Este vorba de un pandantiv amenajat pe unfragment de diafiză de mamifer de talie mare și un tubpe metapod de Canis/Vulpes/Lepus.

Pandantivul de formă ovală a fost amenajat pe unsuport plat (Fig. 7/b). Din păcate, stigmatele debitajului și fasonajului sunt estompate, deci nuputem descrie tehnicile utilizate pentru transformareapiesei.

La partea superioară, prezintă două mici perforațiiunilaterale de 6 mm diametru, dispuse central pe o axăverticală, cu 5 mm distanță între ele. Perforația de deasupra este fragmentară. În acest caz, ar putea fivorba de o piesă reciclată, iar cea de-a doua perforațiesă fi fost realizată ulterior ruperii primeia. Dimensiunile piesei sunt: D max = 39 mm, D min = 29 mm. Pare să reprezinte o imitație, din os,a unui idol gumelnițean din aur, asemănător celor descoperite în așezarea de la Sultana-Malu Roșu, jud.Călărași (Fig. 7/c, d, e). Dacă asemănarea este într-adevăr reală, aceasta ar putea sugera faptul că, înunele cazuri, comunitățile Cernavoda I au moștenitelemente de cultură gumelnițeană, pe care le-au adaptat propriilor nevoi.

Piesa de tip tub prezintă la ambele extemități stigmate de abraziune (Fig. 7/a); în această situație nuputem preciza care a fost procedeul de segmentare, deoarece abraziunea a acoperit toate celelalte stigmate.Dimensiunile: L= 33.6 mm, diam= 4.7 mm. Este fragmentar, spart și apoi lipit. Este foarte posibil să reprezinte o mică perlă tubulară.

Ultimul element al ansamblului este un suport platdebitat pe o coastă de Bos sp. Debitajul longitudinal s-a realizat prin bipartiție. Procedeul utilizat în acest


281

domestic species, hunting and gathering (shed antlerof red deer).

The preliminary zooarchaeological report presentsa general situation, as it was made for the entire archaeological layer (the two occupational levels I andII were analysed together). The analysis of the faunalremains documents the predominance of domesticfauna (80%,) over the wild fauna (20 %). The domesticspecies identified here are comprised of cattle (64%),small ruminants (14,5 %) and pig (0,5%). This composition may be indicative of a semi-nomadicpopulation continuously seeking for pastures(Bălășescu and Radu 2008). When we compare thesedata with the bone and antler industry, we obtain a different picture. For instance, if we take into accountthe red deer antler objects (Fig. 8/b), the domestic-wild ratio changes radically. If we do not take theminto account (Fig. 8/a), domestic fauna clearly predominates and the ratio is similar to that obtainedby the zooarchaeological analysis.

Nonetheless, the low number of pieces of the assemblage under study makes it impossible to determine the mammal species that were selected forthe manufacturing of the objects. From the 14 boneobjects determined to species, eight are made ofmedium size mammals and six of large size mammals:sheep-goats: four items, Bos sp.: four items, Cervus elaphus: one item, Canis/Vulpes/Lupus: one item (Fig. 8/e).

The anatomical parts identified show a relativepreference for the member bones: tibia - two items,femur - one item, metatarsus - one item, ulna - oneitem, metacarpus - one item, ankle bone - one item.Other skeletal parts like a Bos taurus mandible and a rib are also documented amongst other 4 undetermined bone fragments.

The gathering of shed antler (red deer) is also oneway of acquiring raw material, as we found three objects which still conserve the pedicle. Although shellremains were identified among the faunal remains recovered from the settlement site (Bălășescu andRadu 2008), attesting to the gathering of molluscs forfood, there was not a single object made of this typeof material.

The archaeological contextThe assemblage under study presented in this

paper stems from three excavation sectors: S I, S A andS B, and from were associated with different archaeological features: waste pits and waste zones, occupational layers, two buildings and a hearth structure, assigned to the two occupational phases ofthe settlement.

At the Săveni- La Movile site both waste pits andwaste zones were excavated. It was noticed that theyfrequently contained hard animal material industry.

caz a fost percuția directă, fără regularizarea marginilor.Dimensiuni: L restantă = 85 mm, l = 25 mm, piesafiind fracturată recent la una dintre extremități (Fig. 7/g).

modalitățile de achiziție ale materiei primePână în prezent, au fost înregistrate trei modalități

de achiziție a materiilor dure animale: exploatarea faunei domestice, vânătoarea speciilor sălbatice și colectarea (în cazul coarnelor de cerb).

Raportul arheozoologic preliminar a fost realizatpe întreg nivelul cultural Cernavoda I din așezare (niv. I și niv. II), prezentând, în acest caz, o situație globală.

A fost înregistrată astfel preponderența faunei domestice - 80%, față de cea sălbatică – 20%. Speciiledomestice reprezentate în așezare: 64% vite, 14.5%ovi-caprine și 0.5% porcine ar putea descrie o comunitate semi-nomadă, care, în cadrul activității decreștere a animalelor, era nevoită să caute noi locuri depășunat (Bălășescu and Radu 2008). Comparândaceste date cu cele ale industriei materiilor dure animale, obținem un tablou diferit. De exemplu, dacăincludem în calcul și obiectele din corn de cerb (Fig. 8/b), raportul domestic-sălbatic se schimbă radical. Dacă, în schimb, le scoatem din ecuație (Fig. 8/a), atunci ponderea domesticului devine multmai mare, raportul fiind mai asemănător celui arheozoologic.

Numărul prea mic al eșantionului nu ne permiteafirmarea folosirii cu precădere a mamiferelor de taliemare sau medie, însă putem observa că, din cele 14 obiecte din os, 8 sunt lucrate pe mamifere de taliemedie și 6 pe mamifere de talie mare. Ca specii determinate înregistrăm ovi-caprinele - 4 piese, Bos sp. - 4 piese, Cervus elaphus – 1 piesă, Canis/ Vulpes/Lepus – 1 piesă (Fig. 8/e).

Părțile anatomice identificate ilustrează o relativăpreferință pentru utilizarea oaselor membrelor: tibie – 2 exemplare, femur – 1, metatars – 1, ulnă – 1,radius – 1, metacarp – 1, metapod – 1. Alte părți anatomice utilizate, cum ar fi o madibula dreapta deBos taurus și un suport pe coastă, împreună cu alte 4 piese, a căror poziție anatomică nu a putut fi determinată.

Culesul coarnelor de cerb reprezintă o modalitatede achiziție a materiei prime, trei dintre obiectele descoperite păstrând încă pedicelul. Deși între resturilefaunistice din așezare au fost descoperite numeroasefragmente de scoici (Bălășescu and Radu 2008), confirmând astfel culesul moluștelor în vederea suplimentării rației de hrană, în lotul nostru nu au fostdescoperite, până în prezent, obiecte amenajate pe astfel de materii.

Contextul arheologicAnsamblul nostru provine din trei suprafețe

cercetate: S I, SA și SB, din contexte arheologice


282

For instance, six objects (one piece of waste (antler), a bone thong-smoother, three percussion tools - twomade of bone, one made of antler- and a fragment ofa bevelled object made of antler) were discovered in C 5 (S I) and five objects (three pieces of waste andtwo undetermined objects, all made of antler) in C 29(S B). But the largest number of artifacts was foundin SL 3, a pit-house. Nine bone and antler pieces wereassociated with this feature: a preform, one undetermined piece, three bone points, two pieces ofwaste (antler), an antler percussion tool and a tubularbone bead.

With regard to the manufacturing of bone andantler pieces in the Cernavoda I culture, only twoworkshops are mentioned in the literature. At theRâmnicelu- Popină (Brăila County) settlement site, a large number of flakes was discovered, and the presence of unfinished and finished objects led the authors to confirm the existence of a hard animal material workshop within the settlement(Hașotti 1997. 133). A second example stems from theSărata-Monteoru site (Buzău County). Here, a workshop was identified within the settlement. Thisfeature yielded antler fragments with cutting tracesalongside flint tools (Nestor et al. 1954. 499). By contrast, at the Săveni-La Movile site, we are notin the presence of workshops for the manufacturingof bone and antler industry because all the nine objectswere discovered in the filling of the pit-house SL 3,although initially they did not necessarily belong tothe goods of the house. However, the large number ofantler waste (18 pieces including a preform and a ribblank), all found within the settlement, outside thehouses or in waste zones (only four inside the dwellingfeatures) led as to conclude that the raw material wastransformed inside the settlement, probably outsidethe houses but not necessarily in special places such asworkshops.

With regard to other settlement sites no detailedanalogies can be drawn with the Săveni - La Movilesite as there are no studies of the Cernavoda I antleror bone industries. The publications referring to theCernavoda I culture only provide very few details onthis type of material. A first attempt to summarise thedata was made by P. Hașotti (Hașotti 1997. 133).Here are mentioned the more important discoveriesfrom the Râmnicelu-Popină, Sărata-Monteoru and Hârșova-tell sites. Similarities with the Săveni-La Movile assemblage can be highlighted. For the moment, awls are the most frequent objects inthe bone industry, bevelled objects are rare, and theantler industry is more various.

At Hârșova-tell, also mentioned in the work of P. Hașotti, a personal adornment, a perforated, oval-shaped bone pendant, is similar to that recoveredfrom Săveni (Fig. 7/f ). At Hârșova-tell the hard animalmaterial assemblage described also shows little

variate: zone și gropi menajere, niveluri de locuire,două locuințe și o structură de combustie, din ambeleniveluri Cernavoda I ale așezării.

În așezarea de la Săveni – La Movile au fost înregistrate atât gropi, cât și zone menajere. Legat deacestea, am remarcat faptul că aici frecvența pieselordin materii dure animale este cea mai ridicată. De exemplu, în C 5 (S I) au fost descoperite 6 obiecte(un rest de debitaj din corn, un thing-smoother - os, 3 percutoare - 2 din os și unul din corn și un fragmentde daltă din corn), iar în C 29 (SB), 5 obiecte (treiresturi de debitaj din corn și două obiecteindeterminate, de asemenea, din corn). Dar cea maimare aglomerare de artefacte a fost descoperită în SL3, o locuință tip bordei. Inventarul acesteia consta într-o serie de 9 obiecte: o preformă, un obiectindeterminabil, trei vârfuri de os, două resturi dedebitaj de corn de cerb, un percutor din corn și o perlătubulară din os.

Referitor la prelucrarea materiilor dure animale, în ca drul culturii Cernavoda I, au fost menționate doar două ateliere. Astfel, în așe zarea de la Râmnicelu – Popină (jud. Brăila), desco pe rirea unuinumăr mare de așchii, unelte inde terminate și a unuilot de piese, a permis presu pu ne rea existenței unor ateliere în cadrul așezării (Hașotti 1997. 133). Un altexemplu este înregistrat în așezarea de la Sărata–Monteoru, unde, într-o locuință definită caatelier, au fost descoperite coarne de cerb tăiate, împreună cu unelte din silex (Nestor et al. 1954. 499).Totuși, în cazul așezării de la Săveni – La Movile, nuputem afirma existența unui atelier, deoarece toate cele9 obiecte menționate mai sus au fost descoperite înumplutura bordeiului SL 3, nefăcând deci parte dininventarul inițial al locuinței. Totuși, numărul mare deresturi de debitaj din corn (18 piese, o preformă și unsuport pe coastă), toate în interiorul așezării,descoperite în exteriorul locuințelor sau în zonelemenajere (în doar 4 cazuri în interiorul locuințelor),ne conduc către afirmarea ipotezei conform căreiamateria primă era prelucrată în interiorul așezării,probabil în afara locuințelor, nu neapărat în locurispecial amenajate, de genul atelierelor.

Comparații mai detaliate ale lotului studiat de laSăveni - La Movile, cu alte loturi provenite din așezăriale culturii Cernavodă I, nu putem face, deoarece studiile de specialitate din cadrul așezărilor cernavodene sunt, deocamdată, inexistente. Publicațiilereferitoare la cultura Cernavoda I oferă puține detaliiasupra acestui tip de material. O încercare de sinteză aacestui tip de date îi aparține lui P. Hașotti (Hașotti 1997. 133). Aici sunt menționate descoperirile semnificative, făcute în așezările de laRâmnicelu-Popină, Sărata-Monteoru și Hârșova-tell.Remarcăm câteva similitudini cu ansamblul nostru.Pentru moment, împungătoarele sunt cele mai


283

typological variation and small numbers (Hașotti and Popovici 1992. 40).

Other finds similar to those of the inventory fromSăveni - La Movile can be found mentioned in publications concerning a few more Cernavoda I settlements. For instance, at Râmnicelu-Popină (Brăila County) pointed tools, hammers, a mattock,bevelled objects, handles, bladgeons and a antler toolfor processing the soil (Harţuche, 1980. 49-52) werediscovered. At Oltenița-Renie I (Călărași County)pointed tools form bone and antler hammers werementioned (Morintz and Ionescu 1968. 97) and at Ulmeni-Tăușanca (Călărași County) were found(Morintz and Ionescu 1968. 111-115) awls and a bone figurine.

Lastly, a tool that has analogies in the Early BronzeAge rather than in the Cernavoda I culture (Fig. 6/k)is mentioned here: a thong-smoother. The way this isdefined, the thong-smoother is a type of tool used to straighten, depilate or soften the thong (Olsen 2001. 197). This tool type is widespread at thebeginning of the Bronze Age across an area fromKazakhstan to Slovenia, Hungary and the Czech Republic and it is part of the bridle used to direct thehorse (Choyke 2010. 27).

Conclusions As mentioned at the beginning of this paper the

poor state of preservation of the entire assemblage(lime crust, breaks, cortical exfoliations and friability)made it hard, sometimes even impossible to read thetechnological stigmata. However, we can mention afew technological aspects observed on some objects.

With regard to bone debitage two methods wererecorded: bipartition and segmentation. In the firstcase, the longitudinal debitage was made by direct percussion. In the second case, segmentation was performed either by percussion or by sawing. In mostcases the shaping of the bone tools was made by abrasion, only sometimes by scraping. Debitage of reddeer antler was made by percussion or percussion followed by bending, while the shaping was done byscraping, abrasion and perforation.

We also noticed some objects very little or not atall transformed (the three percussion tools made ofbone and the thong-smoother), bearing probably onlyuse-wear. From a typological perspective, the wholeassemblage does not distinguish through variety orquantity. Among the studied objects are artifacts madeof antler (bevelled objects, a point, percussion tools, a preform and pieces of waste) and those made of bone (points, percussion tools, bevelled objects, a thong-smoother, two personal ornaments and a blank).

Although we cannot speak of workshops at theSăveni-La Movile site, the pieces of waste, the preform

frecvente obiecte, dăltițele sunt rare, iar o mai mare varietate putând fi observată în rândul industriei pecorn.

În așezarea de la Hârșova-tell, menționată de asemenea în lucrarea lui P. Hașotti, găsim ilustrat unobiect de podoabă – un pandantiv din os, de formăovală, cu o perforație pentru a fi suspendat, asemănător celui descoperit la Săveni (Fig. 7/f ). Tot laHârșova-tell, concluziile descriu un inventar sărac tipologic și cantitativ (Hașotti and Popovici 1992. 40).

Alte descoperiri din arealul culturii Cernavoda I,asemănătoare celor din inventarul de la Săveni-La Movile au fost descoperite la Râmnicelu-Popină (jud. Brăila): împungătoare pe os,ciocane, o săpăligă, dăltițe, mânere, măciuci și un râmoc din corn (Harţuche 1980. 49-52). LaOltenița-Renie I (jud. Călărași) sunt menționate împungătoare din os și ciocane din corn (Morintz and Ionescu 1968. 97), iar la Ulmeni-Tăușanca (jud. Călărași) - împungătoare și ostatuetă din os (Morintz and Ionescu 1968. 111-115).

În fine, o unealtă care are analogii mai degrabă înepoca bronzului, decât în cultura Cernavoda(Fig. 6/k),este un thong-smoother. Așa cum este el definit în literatura de specialitate, thong-smoother-ul este un tipde unealtă folosită pentru a îndrepta, curăța de păr sau a conferi moliciune și suplețe fâșiilor de piele(Olsen 2001. 197). Astfel de piese din mandibulecarac terizează perioada de început a epocii bronzului,din Khazahstan, până în Slovenia, Ungaria și Republica Cehă, fiind puse în legătură cu producțiaelementelor de harnașament din piele, pentru controlulcailor (Choyke 2010. 27).

ConcluziiAșa cum am menționat la începutul articolului,

starea proastă de conservare a întregului lot de materiale studiat (depunerile de calcar, fisurile, exfolierile corticale și friabilitatea) au îngreunat, de celemai multe ori, sau au făcut imposibilă lecturarea stig ma telor tehnologice. Totuși, putem menționa câteva aspecte tehnologice observate pe unele dintrepiese.

Astfel, la nivelul debitajului pe os au fost înregistrate două metode: bipartiția și segmentarea. În primul caz, debitajul longitudinal a fost făcut prinpercuție directă. În cel de-al doilea caz, segmentareas-a realizat fie prin percuție, fie prin sciage. Fasonajulpieselor din os s-a realizat în cele mai multe cazuri prinabraziune, doar uneori prin raclage. Piesele din corn aufost debitate fie prin percuție, fie prin percuție urmatăde flexiune, în timp ce fasonajul acestora s-a făcut prinraclage, abraziune și perforare.

Remarcăm, totodată, existența unor piese foartepuțin transformate tehnologic (cele trei percu toare dinos, thong-smoother-ul), ale căror stigmate sunt probabil


284

and the blank found there suggest that the raw material was brought to and transformed within thesettlement, probably outside the houses.

With regard to the relationship between the Cernavoda I culture and the Gumelnița culture, thereare similarities between the pendant made of bone ofSăveni and those made of gold respectively.

Being aware about the limits of this study, we intend to present here a preliminary analysis as the excavation at the Săveni-La Movile site is still ongoingand as only 5% of the area occupied by the settlementwere uncovered. Our work continues and according tonew data, regular updating will enable us to fill the gapcurrently existing with regard to the bone and antlerindustries of the Cernavoda I culture in Romania.

1. The three radiocarbon dates were made within the National Authority of Scientific Research CNCS- UEFISCDI,PN-II-ID-PCE-2011-3-1015 program. They were calibratedusing the software program Ox Cal 4.2 of the Oxford University.The bone samples stem from three archaeological contexts (a dwelling feature and two refuse areas) belonging to the secondoccupational layer.

2. We would like to thank Adrian Bălășescu (National Museum of Romanian History, București) for the identificationof mammal species used for the manufacturing of the hard animal material industry from the Săveni- La Movile site.

doar funcționale. Tipologic, întreg lotul analizat nu seremarcă prin varietate și nici prin cantitate. Lotulconține obiecte confecționate din corn (dăltițe, un vârf,percutoare, o preformă și numeroase resturi de debitaj),și din os (vârfuri, percutoare, dăltițe, un thong-smoother,două obiecte de podoabă și un suport).

Chiar dacă nu putem vorbi despre ateliere propriu-zise de prelucrare a osului și a cornului la Săveni-La Movile, resturile, preforma și suportul găsiteaici sugerează faptul că materia primă era adusă șitransformată în așezare, probabil în afara locuințelor.

În ceea ce privește relația dintre culturileGumelnița și Cernavoda I, menționăm asemănareadintre pandantivul de os de la Săveni și cele din aurgumelnițene.

Fiind conștienți de limitele acestui studiu, intențianoastră este de a prezenta aici o analiză primară, atâtatimp cât săpăturile de la Săveni-La Movile sunt încăîn desfășurare, până în prezent, fiind cercetat maxim5 % din suprafața totală a sitului. De mersul nostru vacontinua și, pe măsura acumulării noilor date, vomcontribui la umplerea golului de infor mație ce caracterizează cercetarea industriei ma te riilor dure animale, specifică comunităților Cer navodă I din România.

1. Cele trei datări radiocarbon au fost realizate în cadrul programului grant al Autorității Naționale de CercetareȘtiințifică CNCS- UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-2015și au fost calibrate cu programul Ox Cal 4.2, dezvoltat de cătreUniversitatea Oxford. Probele de os au fost prelevate din trei contexte arheologice (o locuință și două zone menajere), ce aparțin nivelului II de locuire.

2. Am dori să-i mulțumim lui A. Bălășescu (Muzeul Naționalde Istorie a României) pentru identificarea speciilor folosite înprelucrarea industriei materiilor dure animale din situl de laSăveni- La Movile.


285

REFERENCESBălășescu, A., Radu, V. 2008. Paleoeconomia animalieră a comunității preistorice de la Săveni (jud. Ialomița).

40 de ani de muzeografie ialomițeană. Sesiune internațională de comunicări științifice. SloboziaBerciu, D. 1961. Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări. Bucureşti.Choyke, A. M. 2010. Not the Plastic of the Past: The significance of worked osseous materials in archaeology.

Bone and Leather. History, archaeology and ethnography of crafts utilizing raw materials from animals 19-30. GomoriJános- Kőrosi Andrea. Budapest.

Comşa, E. 1955. Săpături de salvare şi cercetări de suprafaţă în regiunea Bucureşti. SCIV 6(3-4): 428.Harţuche, N. 1980. Complexul cultural Cernavoda I de la Râmnicelu, jud. Brăila. Istros I: 49-52.Hașotti, P.1997. Epoca neolitică în Dobrogea. Biblioteca Tomitana. Constanța. Hașotti, P., Popovici, D. 1992. Cultura Cernavodă I în contextul descoperirilor de la Hârșova. Pontica XXV:

15-44.Morintz, S., Roman, P. 1968. Asupra perioadei de trecere de la eneolitic la epoca bronzului la Dunărea de

Jos. SCIVA 19(4): 553-573.Morintz, S., Ionescu, B. 1968. Cercetări arheologice în împrejurimile oraşului Olteniţa (1958-1967). SCIV

XIX: 95-128.Nestor, I, Zaharia, E. 1955. Şantierul arheologic Sărata-Monteoru (1954) (r. Buzău, reg. Ploiești). SCIV

6(3-4): 497-513.Nestor, I. 1950. Probleme noi în legătură cu neoliticul în R. P. R. SCIV 1(2): 217-218. Nikolova, L. 1999. The Balkans in later Prehistory. Periodization, Chronology and Cultural development in the

Final Copper and Early Bronze Age (Fourth and Third Millenia BC). Bar International Series 791. Oxford.Olsen, S. L. 2001. The importance of thong-smoothers at Botai, Kazakhstan. In Choyke, A., Bartosiewicz,

L. (eds.), Crafting Bone: Skeletal Technologies through Time and Space. BAR International Series 937. Oxford:197-206.

Petrescu-Dîmbovița, M., Vulpe, A. 2001. Istoria românilor, vol. I, Moștenirea timpurilor îndepărtate. AcademiaRomână. Secția de Științe Istorice și Arheologice. Ed. Enciclopedică. București.

Roman, P. 1981. Modificări în structura etno-culturală a Europei de sud-est în eneoliticul târziu. SCIVA 32:241-245.

Roman, P. 1989. Fenomenul indoeuropenizării și constituirii neamului tracic la Dunărea inferioară în luminacercetărilor arheologice. Al XII- lea Simpozion Național de Tracologie Symposia Thracologica 7: 49-55

Vlad, F. 2010. Evoluția comunităților preistorice din eneolitic în Câmpia Bărăganului (culturile Gumelnița șiCernavoda I). Teza de doctorat susținută la Universitatea Valahia din Târgoviște.

Vlad, F., Coman, R. 2008. Plastica antropomorfă descoperită în aşezarea Cernavoda I de la Săveni – La Movile (jud. Ialomiţa). Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos. Orient și Occident. Sesiune Internațională deComunicări Științifice. Călărași.

Vlad, F., Coman, R., Bălășescu, A., Cernău, I., Cernea, C. 2013. Așezarea Cernavoda I de la Săveni – La Movile. Probleme de stratigrafie și cronologie. Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos. Orient și Occident. Sesiune Internațională de Comunicări Științifice. Călărași-Razgrad-Ruse.

Institutul Național al Patrimoniului 2014. Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național.Accesat pe 19.05.2014 de pe 8E2AE13AA43DCB1.


286

a

Fig. 1: a. Cernavoda I culture settlements in Bărăgan Plain (Vlad 2010); b. Săveni- La Movile, Ialomița County, satelite image.Fig. 1: a. Așezările culturii Cernavoda I din Câmpia Bărăganului (Vlad 2010); b. Săveni - La Movile, județul Ialomița, imagine

satelitară.

b


287

Fig. 2: a. Raw material; b. Technical transf. sequence-antler; c. Technical transf. sequence-bone.Fig. 2: a. Materia primă; b. Lanțul tehnic de transformare - corn; c. Lanțul tehnic de transformare - os.


288

Fig. 3: Red-deer antler industry: bevelled objects - b, c, d, e, f- type I; a- type II; g, h- type III.Fig. 3. Industria pe corn de cerb: obiecte de tip daltă - b, c, d, e, f - tipul I; a - tipul II; g, h - tipul III.


289

Fig. 4: Red deer antler industry: d - point; a, b, c - percussion tools; e, f, g, h, i - undetermined.Fig. 4: Industria pe corn de cerb: d - vârf; a, b, c - percutoare; e, f, g, h, i - indeterminabile.

290


Fig. 5: Red deer antler industry: a - preform; b, c, d, e, f, g, h, i, j - wastes.Fig. 5: Industria pe corn de cerb: a - preformă; b, c, d, e, f, g, h, i, j - resturi de debitaj

291


Fig. 6: Bone industry - a, b, c, d, e- points; h, i, j - percussion tools; k - thong-smoother.Fig. 6: Industria pe os: - a, b, c, d, e - vârfuri; h, i, j - percutoare; k - thong-smoother.


292

Fig. 7: Bone industry: a- tube; b- bone pendant; c, d, e- golden Gumelnița idol, Sultana-Malu Roșu (www.cimec.ro); f- pendant,Hârșova-tell; g- blank.

Fig. 7: Industria pe os: a - tub; b - pandantiv; c, d, e - idol gumelnițean din aur, Sultana-Malu Roșu (www.cimec.ro); f - pandantivos, Hârșova-tell; g – suport.


293

Fig. 8: a. Domestic-wild ratio- without antler; b. Domestic-wild ratio with antler; c. Identified species; d. Identified specieswithout antler; e. Types of objects, species and anatomic parts table.

Fig. 8: a. Raportul domestic – sălbatic - fără corn; b. Raportul domestic – sălbatic - cu corn; c. Speciile determinate; d. Speciiledeterminate fără corn; e. Tipuri de obiecte, specii și părți anatomice.

Date post:	28-Feb-2023
Category:	Documents
Upload:	independent
View:	0 times
Download:	0 times

Primary analyses of the hard animal material industry of the Cernavoda I Culture (Saveni-La Movile...

Documents