RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Raport privind Impactul asupra Mediului

“CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN EXTRAVILANUL ORASULUI BANEASA – 22 DE TURBINE”

Extravilan oras Baneasa , Judetul Constanta

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TR

Constanta, Strada Decebal, Nr. 75

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI

pentru

„ CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN EXTRAVILANUL

ORASULUI BANEASA – 22 DE TURBINE”


Beneficiar:

S.C. MIRE ENERGIA S.R.L

Elaborator:

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

22001122 PPRROOPPRRIIEETTAATTEE IINNTTEELLEECCTTUUAALLAA::

AAcceesstt mmaatteerriiaall nnuu ppooaattee ffii rreepprroodduuss ssaauu uuttiilliizzaatt ffaarraa aaccoorrdduull ssccrriiss aall aauuttoorruulluuii

„ CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN EXTRAVILANUL ORASULUI BANEASA – 22 DE TURBINE”


CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TR


Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI

pentru

„ CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN EXTRAVILANUL

ORASULUI BANEASA – 22 DE TURBINE”


Beneficiar:

S.C. MIRE ENERGIA S.R.L.

Elaborator:

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2012 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului



CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN


Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 7

1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 8

1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 8

1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 13

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 13

1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 14

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 14

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 15

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 19

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia......................... 20

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor. 20

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 20

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 20

1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 33

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 33

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei ................................................................................. 38

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 39

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 40

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate

in vederea implementarii proiectului................................................................. 52

1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 60

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa .......................................................................... 60

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 77

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,

valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,

zone de protectie sanitara .................................................................................. 80

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


2

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 80

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta ...................................................................................... 81

2. PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................. 83

2.1. Procese tehnologice de productie ................................................................. 83

2.2. Activitati de dezafectare ............................................................................... 90

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate........ 90

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 90

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 91

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 91

3. DESEURI ............................................................................................................ 92

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

................................................................................................................................. 98

4.1. APA............................................................................................................. 100

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ................................ 100

4.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................ 104

4.1.3. Managementul apelor uzate................................................................... 105

4.1.4. Prognoza impactului.............................................................................. 107

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 111

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”........................................................ 112

4.2. AERUL ....................................................................................................... 112

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona.................. 112

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona ....................................... 118

4.2.3. Surse si poluanti generati ...................................................................... 122

4.2.4. Estimarea traficului – structura si cuantificare fluxurilor traficului pentru

fiecare faza tehnologica in parte..................................................................... 126


4.2.6.Masuri de diminuare a impactului.......................................................... 142

4.2.7. Harti si desene la capitolul „Aer”.......................................................... 149

4.3. SOLUL........................................................................................................ 150

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 150

4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 154





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


3

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 156

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 160

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 160

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 160



4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” ........................................................ 170

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 171

4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 171

4.4.2. Impactul prognozat................................................................................ 186

4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 187

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ................................................ 187

4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 188

4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................... 188



4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”............................... 261

4.6. PEISAJUL................................................................................................... 262

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia......................................................................................... 262



4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” ................................................... 294

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 297

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice ..................................................................................................... 302


4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 314

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale. 314

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 314





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


4

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .................................................................... 315

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL

ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR

ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA

MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA .................. 315

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,

VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU

FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE

COMPONENTA DE MEDIU ........................................................................... 315

6. MONITORIZARE ............................................................................................ 317

7. SITUATII DE RISC.......................................................................................... 327

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 327

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 332

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII ......................................................................................... 332

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC ................................................ 337

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 337

7.6. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 337

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ................................................................ 340

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...................................................... 340

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 340

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI

DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI

EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 341

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 342

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE

IMPACTUL ....................................................................................................... 345

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU............................................................................................................... 345





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


5

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE

VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 352

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 353

10. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 356





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA

LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU

CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


7

SCOPUL LUCRARII

Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului

generat de o noua investitie, respectiv construirea unui parc eolian.

Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;

H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*);

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie (*actualizata*);

Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei de

certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza careia a

fost realizata evaluarea impactului asupra mediului este urmatoarea:

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru

protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului;

Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al

lucrarii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


8

1. INFORMATII GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului: S.C. MIRE ENERGIA S.R.L.

Adresa: Bucuresti, Sector 1, Calea Dorobanti nr. 168, bl. 15, sc B, et. 4, ap. 58

Cod Inregistrare Fiscala: 26050746

Numar inregistrare la Registrul Comertului Bucuresti: J40/9554/01.10.2009

Tel: 0213164733

Fax: 0213182214

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata

1.2. AUTORUL LUCRARII

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat

in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM,

RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si

Padurilor nr. 1026/2009.

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395;

Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected];

[email protected]

www.expert-mediu.ro





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


9

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Nr. Crt. Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele

tipuri de studii pentru protectia

mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest

Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

4 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

6 Biolog Pahon Anca - Mariana RM, EA

7 S.C Ecomed Consulting S.R.L

8 Ing. Blanda Raluca

9 Biolog drd. Jianu Loreley

10 Biolog drd. Buhaciuc Elena

11 Biolog dr. Tudor Marian

12 Biolog Iordache Daniela

13 Ecolog Muntean Alina

14 Ecolog drd. Vasile Daniela

15 Ecolog Cugut Artur





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


10





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


11





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


12





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


13

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului este “CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN

EXTRAVILANUL ORASULUI BANEASA – 22 DE TURBINE” si este localizat

in extravilanul orasului Baneasa, Judetul Constanta.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 22 centrale eoliene tip VESTAS V 112 - 3 MW cu o

putere totala de 66 MW, cu instalatiile auxiliare aferente, pe o suprafata totala

detinuta de beneficiar de 131,95 ha. Proiectul consta in instalarea, conectarea la

SEN si exploatarea celor 22 turbine.

Amplasamentul este situat in extravilanul orasului Baneasa, la sud de

localitatea Ioan Corvin, la nord si la est de granita cu Bulgaria, la vest de

Adamclisi si Deleni.

Orasul Baneasa este situat in sud vestul judetului Constanta, localizat la

93km de orasul Constanta si 50 km de orasul Medgidia.

Amplasarea turbinelor eoliene fata de localitati





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


14

Din punct de vedere al regimului juridic

Terenul pe care se va executa lucrarea este situat in extravilanul orasului

Baneasa. Terenul este in Domeniul Public si Privat, proprietatea privata a

persoanelor fizice si/ sau juridice, drumuri de exploatare agricola si este detinut de

catre SC MIRE ENERGIA SRL prin contracte de superficie, in conformitate cu

certificatul de urbanism nr. 23 din 30.10.2012 emis de Primaria orasului Baneasa.

Terenul este identificat prin parcelele : A1221, A1216, A1172, A 1197,

A1147, A 1144, A 1137, A 1126, A 1167, A 1011, De 1221/1, De 1205, De 1215,

De 1188, De 1194, De 1144/13, De 1143, De 1131, De 94, Pp 1213, Pp 1208, Ps

1189, Ps 1134, Pd 1012 conform planului de situatie anexat.

Terenul este detinut prin "Contracte privind constituirea unui drept real de

folosinta si acordul de superficie” Dreptul real de folosinta asupra terenului s-a

transmis la semnarea contractului pe intreaga durata de existenta a parcului eolian

pe o durata de 30 ani cu dreptul de prelungire a termenului contractual cu inca o

perioada cuprinsa intre 10 si 30 ani.

Proiectul propus a fost aprobat in faza de Plan Urbanistic Zonal de catre

Consiliului Local al Orasului Baneasa prin Hotararea nr. 52 din 07.09.2012 si

respecta toate prevederile aprobate in cadrul acesteia.

1.4.1. Accesul public pe amplasament

Accesul public se poate face din drumul judetean DJ 391A si drumul

comunal DC 38 si prin drumurile de exploatare existente si cele ce vor fi nou

construite.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai

de circulatie rutiera – drumul judetean DJ 391A si drumul comunal DC 38.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


15

Drumurile de exploatare existente ce vor fi folosite in cadrul parcului eolian vor

fi amenajate, modernizate si consolidate acolo unde este cazul, pentru asigurarea

conditiilor de transport in siguranta a echipamentelor.

De asemenea este necesar a se construi drumuri de exploatare pentru accesul la

amplasamentul fiecarei turbine, acestea vor fi permanente si definitive cu latimea de

5m.

Panta impusa de tipul utilajelor de transport este de maximum 6 % iar curbele

trebuie sa aiba raza de giratie de 30-50 m. Aceste drumuri vor fi racordate la structura

drumului comunal si de exploatare, conform avizelor de specialitate si a normelor

specifice.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite

Amplasamentul este situat in extravilanul orasului Baneasa, la sud de

localitatea Ioan Corvin, la nord si la est de granita cu Bulgaria, la vest de

Adamclisi si Deleni.

Distantele aproximative masurate de la turbinele cele mai apropiate fata de

localitatile invecinate sunt de:

- cca 850 m de la turbina T18 pana la localitatea Tudor Vladimirescu;

- cca 2,7 km de la turbina T22 pana la localitatea Dobromir;

- cca 3,8 km de la turbina T17 pana la localitatea Dobromir de Deal;

- cca 3,3 km de la turbina T22 pana la localitatea Faurei;

- cca 4,3 km de la turbina T22 pana laorasul Baneasa.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


16

Orasul Baneasa este amplasat in S-V–ul judetului Constanta, avand

urmatoarele delimitari teritoriale:

- la EST – Comuna Ion Corvin;

- la VEST – Comuna Lipnita si Bulgaria;

- la NORD – Comuna Oltina si Ion Corvin;

- la SUD – Comunele Dobromir si Bulgaria.

Orasul Baneasa are arondat patru unitati administrative:

- oras principal;

- sat Negureni;

- sat Faurei;

- sat Tudor Vladimirescu.

Orasul Baneasa ocupa un teritoriu in suprafata de 608,14 ha

compusa din:

- 327,01 ha suprafata intravilan Baneasa;

- 134,12 ha suprafata intravilan Negureni;

- 64,42 ha suprafata intravilan Faurei;

- 82,59 ha suprafata intravilan Tudor Vladimirescu.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


17

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

amplasament)

Retele electrice

Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi

amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este

structurata pe patru sucursale de retele: Constanta, Tulcea, Calarasi, Slobozia.

Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua

nationala electrica de transport se realizeaza prin statiile:

Tulcea 400/110kV 2x2250MVA

Constanta 400/110kV 2x2250MVA

Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA

Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA

Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona + 1x250MVA

pentru combinat)

Mostistea 220/110kV 1x200MVA

Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul

energetic de distributie sunt:

� LEA 110 kV Urziceni – Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE

Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;

� LEA 110 Oltenita Nord – Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud

si care in regim normal este deconectata.

Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex

buclata, functionarea in regim normal fiind – in anumite zone radiala.

Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la

110 kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare

400/110 fiind integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar

cealalta sectie de bare fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia

Nord.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


18

Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu

sistemul energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea – Varna, functionand la 400

kV si Isaccea – Dobruja).

Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de

400 kV (Smardan) – Isaccea – Tulcea – Constanta Nord – CNE Cernavoda – Gura

Ialomitei – (Lacu Sarat) – (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in

alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV

din Gura ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud

(2x250 MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA).

Surse de putere

In zona Dobrogea sunt urmatoarele centrale:

- CNE Cernavoda cu 2x700MW, debitand direct la 400kV;

- CET Palas cu 2x50MW, debitand la 110 pe barele statiei 110 kV Constanta Nord;

- CET Navodari cu 2x50 MW, debitand tot in zona Constanta.

Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW

conform citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007.

Zona de consum Putere consumata (MW) Zona de consum Putere consumata (MW)

Constanta - Navodari 201.9 Mircea Voda 9.0

Nazarcea 3.1 Faclia 0

Constanta 47 Topalu 0

Lumina 0.2 Harsova 2.8

Sitorman 2.0 Mangalia 32

Ovidiu 5.6 Neptun 23.6

Navodari 55.0 Eforie Nord 8.1

Sacele 0 Costimesti 0

Mihai-Viteazu 0 Tulcea 70.2

Fantanele 0 Ostrov 1

CET Palas 57.1 Traian 1.7

Palas Sud 7.9 Macin 5.5

Tataru 0.6 Isaccea 2.2

CNE 8.0 Tulcea 50.4

Basarabi 15.4 Babadag 2.4

Medgidia 55.5 Zebil 2.1

Medgidia Nord 6.9 Topolog 1

Medgidia Sud 31.8 Baia 3.9

Medgidia 1 5.0





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


19

In zona amplasamentului se gaseste linia electrica aeriena (LEA) de 20 kV.

Alimentare cu apa

Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare (nici nu este necesar in cazul

unor astfel de activitati).

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

Terenul pe care se va realiza proiectul propus este inregistrat la categoria de

folosinta teren arabil, pasune si teren cu destinatie speciala – drumuri exploatare.

Pe raza orasului Baneasa functioneaza mai multe unitati economice

importante pe profil agricol, alimentar, comercial si de prestari servicii.

Principala activitate o reprezinta agricultura, orasul dispunand de 655,78 ha

teren agricol intravilan, 7.861 ha suprafata agricola extravilana, din care 5965 ha

suprafata arabila, 1848 ha pasuni si fanete naturale si 48 ha vii.

In structura suprafetei cultivate si a productiei vegetale, ponderea cea mai

mare revine culturilor de porumb, grau si secara. In plus, zona cuprinde paduri si

terenuri cu vegetatie forestiera (929,3 ha).

Categoriile de folosinta a terenurilor pe localitatile apartinand orasului

Baneasa sunt:

Specificatie U.M. Baneasa Negureni Faurei Tudor Vladimirescu

Total

Supr.totala ha 3.400 2.600 1.500 4.064 10.970 ha 354,68 140,00 78,51 84,59 655,78 Supr.agricola, din care:

- in intravilan - in extravilan

ha 2.020 1.866 1.300 2.675 7.861

Supr.arabila ha - 950 - - 5.965 Conform Fisei Localitatii Baneasa (2006)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


20

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

Zona analizata pentru instalarea turbinelor eoliene este caracterizata prin

prezenta habitatelor antropizate - terenuri agricole, pasuni ruderalizate, plantatii de

salcam si habitate naturale - paduri cu stejar brumariu si cer.

Parcul eolian este amplasat in afara ariilor naturale protejate.

In structura agroecosistemelor pe langa plantele cultivate cu valoare

economica se dezvolta o vegetatie insotitoare, segetala fara valoare economica sau

conservativa.

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta

baltirilor

Zona nu este strabatuta de cursuri permanente de apa, reteaua hidrografica

fiind reprezentata doar de cursuri temporare de apa (Valea Catana).

Pe amplasament nu au fost semnalate baltiri. Scurgerea apelor pluviale se

face in mod natural.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive

Se va realiza un parc compus din 22 turbine eoliene VESTAS V 112 – 3MW

ce produc energie neconventionala cu o putere totala de 66 MW.

Cele 22 turbine eoliene vor fi conectate la o Statie de transformare 30/110

kV ce va fi situata in parcul eolian invecinat al aceluiasi beneficiar S.C. MIRE

ENERGIA S.R.L. din extravilanul orasul Baneasa prin intermediul unor cabluri

subterane de 30 kV. Statia de transformare se va racorda la LEA 110 kV prin

intermediul unei linii electrice subterane. Linia electrica subterana si Statia de

transformare 30/110 kV vor reprezenta un proiect separat al beneficiarului si va

urma traseul drumurilor de exploatare existente.

S-au prevazut drumuri de acces si platforme de montaj pentru a permite

transportul de echipamente de mare tonaj precum si montajul turbinelor.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


21

Turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele prezentate in

tabelul urmator:

COORDONATE STEREO 70 Turbina

X Y PARCELA

T1 718215,6869 277877,5622 1221/6

T2 717779,5003 277939,0449 1221/11

T3 718418,5004 278696,9067 1216/2

T4 717674,1643 278621,1468 1221/24

T5 716960,5500 279029,0114 1221/30

T6 718592,3917 279381,0745 1172/21

T7 718136,6191 279548,8198 1172/18

T8 717563,1197 279360698 1197/8

T9 717445,9037 279982,4349 1197/16

T10 717087,7311 280276,9385 1197/22

T11 717861,5595 280745,6850 1172/2

T12 718393,6124 280480,2794 1172/7

T13 720378,1956 278582,4462 1147/2 si 1147/3

T14 720214,4029 279118,5499 1144/24

T15 720062,3623 279590,2830 1144/16

T16 719766,1771 280065,3526 1144/7 si 1144/6

T17 719852,6960 280669,6090 1144/1

T18 718061,2627 281998,0792 1137/7

T19 718503,8303 282159,2102 1126/32

T20 718090,9812 282906,1396 1126/17

T21 718904,9711 280167,6857 1167/10

T22 719443,5382 283954,5859 1011/6

Turbinele eoliene sunt dispuse si conectate corespunzator amplasarii

acestora. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,

structural, electric, al functiilor de control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza in domeniul de viteza in care a fost construita,

fiind actionata independent, de vant, functie de cerintele impuse de beneficiar.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


22

Turbinele sunt prevazute cu cate un post de transformare integrat, au

inaltimea maxima de 175 m si diametrul rotorului de 112 m. Inaltimea turnului este

de 119 m .

Lista obiectivelor de investitie:

-drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj);

-celule de comutatie si masura pentru racord la sistemul energetic

-amplasamente de generare (22 locatii) compuse fiecare din:

*fundatie adaptata la parametrii portanti ai terenului de fundare;

*agregat eolian turbina Vestas V112 - 3MW;

*priza de punere la pamant: R

*cabluri subterane LES 30 kV

Fundatii

Tipul fundatiei este determinat de tipul si caracteristicile turbinei si mai ales

de categoria terenului de fundare.

Pilonii turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton armat cu diametrul

de 20 m. Suprafata ocupata de fundatie – 22 turbine x 314,16 mp ≈ 6912 mp.

Armarea fundatiei se va face pe ambele directii, atat la partea superioara cat

si la partea inferioara. Stratul de umplutura peste fundatie, se realizeaza in jurul

pilonului cu nisip si pamant compactat astfel incat se asigura forma initiala a

terenului, ramanand vizibil numai inelul suprateran.

Potrivit Studiului Geotehnic elaborat de SC Ana Proiect Design SRL, In

conformitate cu NP 074 – 2007, amplasamentele cercetate se incadreaza in

categoria geotehnica 2 si prezinta risc geotehnic moderat.

Avand in vedere:

- succesiunea litologica evidentiata prin lucrarile de cercetare ( foraje

geotehnice si sondaje de penetrare dinamica cu con ) ,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


23

- caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor ce constituie zona de

influenta a fundatiilor,

- categoria geotehnica geotehnica 2 cu risc geotehnic moderat

se fac urmatoarele recomandari :

� Pentru centralele eoliene cu inaltimea de H = 100m, diametrul bazei

centralei de 4,00m si incarcari la nivelul talpii fundatiei de cca. 500 kPa, terenul

natural nu poate asigura capacitatea portanta necesara amplasarii centralelor

eoliene, fiind necesara imbunatatirea acestuia ori realizarea transferului eforturilor

catre adancimi unde exista depozite cu capacitate portanta mai ridicata.

Adancimea maxima de inghet conform STAS 6054-85 pentru zona cercetata

este de 0,90m. Fundatiile se vor proiecta sub aceasta adancime respectand

prescriptiile normativelor STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2 – 85 privind principii

generale de calcul si Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

Rezultatele forajelor efectuate ne indica ca pana la adancimea de 25 m (zona

unde s-au oprit forajele) nu s-a interceptat terenul de baza care sa poate prelua

sarcinile produse de constructii. Din aceasta cauza pentru buna functionare a

centralelor eoliene, amplasamentele cercetate pot fi utilizate numai daca se

intervine asupra lor prin metode severe de imbunatatire pe o grosime care sa

asigure descarcarea in cadrul stratului bun de fundare (strat inbunatatit). Se poate

avea in vedere asocierea dintre imbunatatirea terenului si un transfer in adancime a

incarcarilor, sporind efectul de conclucrare intre teren si elementele finisate, atat la

forte orizontale cat si la forte verticale de compresiune sau intindere.

Se propune analiza a unor variante tehnologice care pe langa executia

pilotilor sa realizeze si senzibilizarea la umezire a complexului loessoid (piloti

Frankli, sonete de tip Uralet, etc).

O solutie de fundare indirecta dupa desensibilizarea la umezire a

depozitelor loessoide, este realizarea transferului eforturilor catre adancime, spre





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


24

depozite cu capacitate portanta mai ridicata prin intermediul unor coloane de

pamant.

Numarul coloanelor de pamant si lungimea acestora se va stabilii de catre

inginerul de rezistenta pe baza fiselor de foraje anexate studiului geotehnic.

� O alta solutie de fundare pentru amplasarea centralelor eoliene ar fi

imbunatatirea terenului prin injectii de beton.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie

adaptat conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin

asigurare a unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de

fundatie.

Dupa realizarea montajului fundatiile se acopera cu strat de pamant vegetal

pe care se va reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in

care aceasta vegetatie exista natural in zona, in cazul de fata se va reda circuitului

agricol. Astfel, suprafata de teren ocupata definitiv de o turbina eoliana va fi

reprezentata de suprafata inelului suprateran adica 17,35 mp/turbina eoliana,

pentru 22 turbine rezulta o suprafata de aproximativ 382 mp.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


25

Executia fundatiilor consta in:

- executia platformelor;

- executia stratului de loess;

- testarea pilonului de proba;

- executarea corpului fundatiei;

- sistematrizarea zonei.

Proiectarea si realizarea structurii de rezistenta a fundatiilor vor respecta:

- codul de proiectare seismica P100 -1/2006;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


26

- calculul elementelor structurale si a armaturilor conform SREN 1998-

5/2004;

- proiectare structuri beton conform SREN – 1192;

- Normativul pentru Proiectarea geotehnica a fundatiilor pe pilot NP 123

2008.

Pentru dimensionarea structurii fundatiilor vor fi respectate specificatiile

normativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire

(proiectare, executie, exploatare. P7-2000).

Cantitatile de pamant si piatra ramase dupa excavatie vor fi transportate si

depozitate in locurile indicate de catre autoritatile locale competente. Pe timpul

executarii lucrarilor de constructii-montaj vor fi afectate suprafete minime de teren

iar dupa terminarea lucrarilor, terenul scos temporar din circuitul agricol va fi adus

la starea initiala. Toate modificarile aduse solului sunt reversibile iar la incetarea

activitatii, toate echipamentele vor fi demontate si evacuate iar terenul va fi readus

la starea initiala.

Drumuri interioare si platforme

Accesul in parcul eolian se vor face prin drumul comunal DC 38 si DJ 391A

prin drumurile de exploatare existente, care sunt evidentiate in Planul de situatie –

Anexe .





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


27

Drumurile de exploatare existente ce vor fi folosite in cadrul parcului eolian

vor fi amenajate, modernizate si consolidate acolo unde este cazul.

Pentru amenajarea drumurilor de acces si platformelor de lucru se vor

realiza structuri nerigide care sa fie dimensionate pentru trafic greu si foarte greu.

In cadrul lucrarilor de amenajare se vor executa pe majoritatea lungimilor

studiate santuri pentru favorizarea scurgerii si colectarii apelor meteorice. Tipul

santului se va stabili in functie de viteza de scurgere si debitul colectat. Prin santuri

si podete se va asigura scurgerea apelor de precipitatii de pe platforme spre vaile

colectoare din zona.

Drumurile de acces se vor realiza cu sisteme rutiere nerigide, avand in

vedere ca pamanturile din zona sunt predominant de tip P4 , tipul climatic este 1,

cu Im< - 20, conditiile hidrologice sunt defavorabile, iar pamanturile sunt foarte

sensibile la inghet-dezghet.

Tinand cont de grosimea redusa a structurii drumurilor existente, se

propune executarea unei impietruiri in baza cu blocuri si bolovanis grosier peste

care se vor aplica strate de balast in strate succesive, compactate controlat. Pentru

stratul de uzura dimensiunea granulelor nu trebuie sa depaseasca 25-40 mm, iar

pentru stratul inferior 50-60 mm.

In cea mai mare parte a drumurilor de acces si a platformelor proiecate unde

grosimea structurii rutiere este minima si fiind practic din praf argilos batatorit se

va prevedea ca executia straturilor de fundare din balast sau din piatra sparta sa se

realizeze prin aplicare peste terenul natural pregatit pentru acest scop. La terenurile

plastice moi sau afanate se va realiza un strat de blocaj din elemente

supragabaritice de piatra bruta. La executia fundatiilor din blocaj de piatra bruta se

va avea in vedere ca asternerea sa se realizeze manual pe un strat din balast sau

nisip, piatra se aseaza cu baza mare in jos, pietrele fiind dispuse cat mai strans

intre ele, cu rosturile pe cat posibil tesute si cu latimea mai mare in sens

perpendicular pe axul, drumului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


28

Golurile dintre blocuri se impaneaza cu piatra sparta, astfel incat sa se

realizeze o buna suprafatare, iar se va realiza o compactare usoara a blocajului,

concomitent cu introducerea de nisip, balast sau piatra sparta in goluri, cu ajutorul

periilor.

Peste stratul de fundatie din blocaj se va realiza stratul de fundare care

necesita urmatoarele operatii:

- asternerea si nivelarea agregatului in straturi de maximum 15 cm, inainte

de compactare, si folosirea unui utilaj de compactare adecvat scopului;

- la stratul de balast sa se adauge prin stropire o cantitate de apa necesara

pentru asigurarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat;

- la stratul de fundare din piatra sparta se impaneaza piatra sparta cu split 16

– 25 mm , care se compacteaza si se raspandeste succesiv pe toata suprafata.

Peste strat de fundare se va realiza practic structura rutiera si stratul de

uzura.

La proiectarea drumurilor se va respecta prevederile Normativului P 82-

1986 privind Instructiunile tehnice pentru proiectarea, executarea si intretinerea

drumurilor de santier.

De asemenea este necesar a se construi drumuri de exploatare pentru accesul

la amplasamentul fiecarei turbine. Acestea vor avea un caracter permanente

Latimea drumurilor va fi de 5 m. Panta impusa de tipul utilajelor de transport este

de maximum 6 % iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 30-50 m. Aceste

drumuri vor fi racordate la structura drumului comunal si de exploatare, conform

avizelor de specialitate si a normelor specifice.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


29

Aspect al drumurilor de acces

Executia drumurilor se va face in etape, corelate cu etapele de realizare a

investitiei.

Pe traseele drumurilor vor fi ingropate traseele de cabluri propuse prin

proiect.

Terenul necesar amenajarilor legate de racordurile drumurilor necesare

transportului cu gabarit depasit se va readuce la starea initiala dupa darea in

folosinta a turbinelor eoliene. Aceste suprafete de teren se vor scoate temporar din

circuitul agricol.

Pentru stationarea macaralei de montaj si a diferitelor elemente pentru

turbina eoliana este necesara construirea unei platforme langa fundatia turbinei.

Acestea insumeaza o suprafata de 50 160 mp pentru platformele temporare si 51

040 mp pentru platformele definitive.

Drumurile nou proiectate precum si cele de exploatare ce vor fi reabilitate

vor deservi 22 turbine eoliene - T1 - T22.

Reteaua de medie tensiune

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de

1,20 m si latimea de 0,8 m. Dupa pozarea cablurilor pe pat de nisip se vor umple

santurile cu pamant compactat si se va reface forma initiala a terenului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


30

Fiecare turbina este prevazuta cu cate un post de transformare propriu

amplasat in interiorul turbinei eoliene.

Fiecare din cele 22 turbine eoliene vor fi conectate la o Statie de

transformare 30/110 kV ce va fi situata in parcul eolian invecinat al aceluiasi

beneficiar S.C. MIRE ENERGIA S.R.L. din extravilanul orasului Baneasa prin

intermediul unor cabluri subterane de 30 kV. Statia de transformare se va racorda

la LEA 110 kV prin intermediul unei linii electrice subterane. Linia electrica

subterana si Statia de transformare 30/110 kV vor reprezenta un proiect separat al

beneficiarului si va urma traseul drumurilor de exploatare existente.

Reteaua de colectare, transformare si transport la reteaua nationala se va

amplasa pe domeniul public, in speta drumurile de exploatare existente, sau dupa

caz pe trasee ce vor tranzita terenurile private dar numai dupa ce s-a semnat in

prealabil un contract in conformitate cu legea energiei intre proprietar si

detinatorul retelei.

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:

• cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate

• trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei

accidentelor

• cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de

tensiune si curent care le vor strabate.

In aceleasi transee, deasupra cablului electric si separat de un strat de nisip,

va fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii

centralei eoliene, la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control

unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Cablurile de fibra optica vor avea acelasi traseu ca si cele de forta.

Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


31

Organizarea de santier

Organizarea de santier se realizeaza in cadrul platformelor de montaj, care

vor fi scoase definitiv din circuitul agricol.

Utilitatile sanitare de pe organizarea de santier se amenajeaza de regula in

containere functionale.

Cantitatile de pamant si piatra ramase dupa excavatie vor fi transportate si

depozitate in locurile indicate de catre autoritatile locale competente.

Toate modificarile aduse solului sunt reversibile iar la incetarea activitatii,

toate echipamentele vor fi demontate si evacuate iar terenul va fi readus la starea

initiala.

Incinta organizarii de santier se realizeaza astfel incat sa se asigure un flux

optim in desfasurearea activitatilor specifice o manevrabilitate ridicata a resurselor

implicate in procesele desfasurate. Se va utiliza un spatiu cat mai compact pentru

reducerea volumului lucrarilor cat si a impactului asupra mediului.

Spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de

transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului sunt interzise in

organizarea de santier, ele trebuie efectuate la statii special amenajate pentru astfel

de operatiuni.

Orice scurgere accidentala de combustibili sau uleiuri de la utilajele de

constructie/mijloacele de transport va fi imediat curatata si indepartata iar zona

afectata va fi decontaminata si adusa la starea initiala.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat

intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate.

Constructorul va elabora proceduri de interventie in situatii de urgenta in

cazul scurgerilor si proceduri referitoare la manipularea / stocarea combustibililor,

a materialelor de constructii si a deseurilor.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile

rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


32

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton etc.) sa fie colectate

selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in

vederea valorificarii lor.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor

Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care

cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele,

lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata

curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc) si

turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat

si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru

fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %

intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la

o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei

turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de

viteze care au loc in zona amplasamentului.

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea

impactului turbulentelor.

O regula comuna impune in general:

• spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;

• spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


33

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate.

1.5.2. Durata etapei de functionare

Durata de functionare estimata a unui parc este apreciata la 49 de ani.

Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani, iar prin

retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de functionare.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau

utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre furnizorul de retea .

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea

energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada

de timp functioneaza in regim de consumator.

Cele 22 turbine eoliene vor fi conectate la o Statie de transformare 30/110

kV ce va fi situata in parcul eolian invecinat ce apartine aceluiasi beneficiar S.C.

MIRE ENERGIA S.R.L. din extravilanul orasului Baneasa prin intermediul unor

cabluri subterane de 30 kV.

Statia de transformare se va racorda la LEA 110 kV prin intermediul unei

linii electrice subterane. Linia electrica subterana va reprezenta un proiect separat

al beneficiarului si va urma traseul drumurilor de exploatare existente.

Reteaua de colectare, transformare si transport la reteaua nationala se va

amplasa pe domeniul public in speta drumurile de exploatare existente, sau dupa

caz pe trasee ce vor tranzita terenurile private dar numai dupa ce s-a semnat in

prealabil un contract in conformitate cu legea energiei intre proprietar si detinatorul

retelei.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


34

In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre

TRANSELECTRICA DOBROGEA.

Utilizarea terenurilor pentru zona studiata

S teren= 131,95 ha

Suprafete afectate de constructii

Suprafata fundatii : 6 912mp Suprafata inele supraterane : 382 mp Suprafata platforme de montaj temporare : 50 160 mp Suprafata platforme de montaj definitive : 51 040 mp Suprafata drumuri de exploatare ce se vor moderniza : 54 700 mp





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


35

Suprafata drumuri noi de exploatare : 33 900 mp Suprafata amenajari ale drumurilor existente : 6100 mp Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol : 63 172 mp Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol : 85 322 mp Suprafata fundatie : diametru 20 m => 314.16 mp/ turbina Suprafat inel : diametru 4,7 m=> 17.35 mp/ turbina Suprafata platforma definitiva: 2320 mp/ turbina Suprafata platforma temporara: 2280 mp/ turbina Lungime drum nou: ≈ 6780 m (x 5 m latime = 33900 mp) Lungime drum modernizat: ≈ 13675 m (x 4 m latime = 54700 mp)

Zona cu P.U.Z. aprobat prin HCL nr. 52 din 07.09.2012

P.O.T. = 1 %

C.U.T. = 0,01

Suprafata ocupata definitiv de turbinele eoliene este foarte mica in

comparatie cu alte metode de producere a curentului electric (panouri solare,

centrale pe carbuni, pe gaze etc.). De asemenea, foarte important este faptul ca

aproximativ 90% din suprafata detinuta de beneficiar va avea in continuare aceeasi

destinatie agricola, astfel activitatile desfasurate in prezent pot fi reluate la

inceperea functionarii parcului eolian.

Astfel, punand in balanta suprafata foarte mica care nu va mai putea fi

folosita pentru activitatile din agricultura cu beneficiile aduse de energia verde

produsa de turbinele eoliene fara un impact semnificativ asupra mediului

inconjurator (nu exista poluanti atmosferici in comparatie cu metodele clasice de

producere a curentului electric – se evita emisiile gazelor cu efect de sera; se evita

epuizarea resurselor naturale), consideram oportuna realizarea acestei investitii.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic)

b. Etapa de executie





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


36

Pentru realizarea parcului eolian se vor desfasura lucrari de constructii

specifice, care, in general, constau in:

• realizarea si amenajarea drumurilor de exploatare noi si a celor

existente;

• realizarea platformelor de montaj;

• montarea cablurilor subterane;

• realizare sapatura pentru fundatie;

• montarea armaturilor si a sistemului de ancorare al turnului;

• turnarea betonului in radier;

• montarea sectiunilor turnului;

• montarea nacelei;

• asamblarea palelor;

• liftarea si fixarea rotorului;

• punere in functiune si testare;

• restaurare amplasament.

.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


37

Imagini din timpul constructiei unui parc eolian

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 49 ani

- operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare

Durata normala de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani. Dupa

aceasta perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau

dezafectat.

Elementele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt: turbinele, drumurile,

statiile de transformare, canalele de drenare, platformele, cablurile subterane si

liniile electrice.

Activitatea de dezafectare in mod normal cuprinde urmatoarele activitati:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata statia de transformare;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


38

- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind

transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare;

- pilonii vor fi dezansamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie;

- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;

- zonele de depozitare posibil afectate vor fi refacute, iar materialele

contaminate vor fi prelucrate conform legislatiei in vigoare;

- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se.

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana. Puterea instalata a parcului rolian este de 66 MW.

In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale

turbinei analizate.

Curba de putere (pentru densitatea aerului de 1225 kg/m3)

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere

a turbinei VESTAS V112 - 3 MW si pe calcule aerodinamice.

Viteza medie (m/s)

Puterea electrica (kW)

4 106 5 243 6 417 7 640 8 940 9 1285

10 1659 11 2052 12 2447 13 2736 14 2923 15 3000 16 3000 17 3000 18 3000





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


39

19 3000 20 3000 21 3000 22 3000 23 3000 24 3000 25 3000

Curba de putere Vestas V112- 3 MW

Centralele eoliene moderne recupereaza rapid toata energia cheltuita in

timpul constructiei, instalarii si intretinerii. O centrala in mod uzual recupereaza

energia cheltuita in 8 luni de functionare.

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Materialele ce vor fi utilizate pentru realizarea investitiei vor fi aduse pe

amplasament, inclusiv materialele de constructie; ele nu vor suporta procese

tehnologice urmand a fi doar puse in opera conform tehnologiilor de constructie si

montaj aprobate de proiect:

- beton de nivelare;

- beton armat;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


40

- armatura de otel;

- armaturi de otel in beton;

- diferite sorturi de agregate,drumurile noi de exploatare:

• piatra sparta ; • piatra sparta ;

- geogrila + geotextil pentru drumurile de exploatare;

- cabluri;

- principalele materiale aferente fiecarei turbine alese :

In timpul functionarii nu este necesara utilizarea de materii prime tinand

cont ca functionarea turbinelor se bazeaza pe energie eoliana.

In functionarea turbinelor eoliene se utilizeaza uleiuri de ungere si racire la

perioadele de verificare stabilite de producatorul echipamentelor.

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Un sistem eolian este un dispozitiv care transforma energia vantului in

energie electrica care va fi utilizata pentru alimentarea electrica a unui obiectiv, un

motor sau transmisa in reteaua electrica.

Energia cinetica a vantului este captata de catre palele aerodinamice ale

turbinelor eoliene care se opun vantului. Cantitatea de energie electrica care se

poate produce de catre o eoliana este in functie de cantitatea de energie cinetica

care poate fi recuperata.

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse

regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a

antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care

la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat

mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca

turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin

intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de

a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


41

distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Generatoarele eoliene se clasifica functie de orientarea axei de rotatie in:

- turbine eoliene cu ax orizontal;

- turbine eoliene cu ax vertical;

- turbine eoliene ce utilizeaza dispozitive mobile (putin utilizate);

- dispozitive statice de recuperare a energiei eoliene.

Cel mai adesea, eoliana cea mai utilizata pentru obtinerea energie electrice

este turbina eoliana cu ax orizontal si cu cu rotorul din pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele cu ax orizontal au elicea pozitionata in amonte fata de directia

vantului sau in aval.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da

cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile

de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


42

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Eolienele moderne sunt echipate cu motor de orientare care permite ajustarea

directiei axei generatorului in functionare, functie de directia vantului, respectiv

determina amplasarea rotorului automat pe directia vantului pentru optimizarea

randamentului.

Are loc astfel un proces de aliniere al rotorului fata directia vantului (fig. a):

Atunci cand vantul este prea puternic, alinierea rotorului permite reducerea

suprafetei de preluare a vantului, energia produsa este redusa si eoliana este

protejata (figura b).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


43

Turbinele eoliene sunt de asemenea echipate cu un sistem special de control

pentru furtuna, care impiedica functionarea in afara domeniului de lucru al

turbinelor.

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de

furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind

acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din

nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos

fata de viteza de pornire. In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme,

ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi considerabile de productie. Prin

utilizarea acestor sisteme se previn opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.

In practica, alinierea clasica a eolienelor tine cont de directia dominanta a

vantului, ca in figura urmatoare.

Turbinele alese pentru parcul eolian analizat sunt cu ax orizontal astfel incat

se vor detalia caracteristicile tehnice ale acestora.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


44

Turbina eoliana cu ax orizontal

Dintre elementele componente ale unei turbine eoliene amintim:

- palele;

- turnul;

- cutia de viteza;

- generatorul;

- arborele principal;

- arborele secundar;

- sisteme de orientare;

- sisteme de control;

- disc franare;

- dispozitiv de masurare vant.

• Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei.

Ele practic sunt partea cea mai vizibila a turbinei eoliene. Ele au rolul de a capta

energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


45

studii aerodinamice complexe, de el depinzand randamentul turbinei. Astfel:

- diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de

puterea dorita;

- latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu

cat palele sunt mai late;

- profilul depinde de cuplul dorit in functionare.

• Arborele primar este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste

arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 400 rot/min. Prin

intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.

Arborele principal al unei turbine eoliene

www.windpower.org

• Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,

caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


46

viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene

este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.

Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si

arborele secundar (al generatorului).

Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:

- multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite

transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de

rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.

- multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de

transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite sateliti

nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.

Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui

multiplicator.

• Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,

sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana

mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul

unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.

Generator

• Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de

turatie ridicata al turbinei eoliene, in energie electrica. Spirele rotorului se rotesc in

campul magnetic generat de stator si astfel, in spire se induce curent electric.

• Nacela are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele

principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


47

sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.

• Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe

arborele primar, intre multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de

rotatie a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea unghiului de inclinare a

paletelor in functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al

turbinei. Dispozitivul de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este

utilizat numai in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a

paletelor nu functioneaza corect, sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in

care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii.

• Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru

evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt

transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod

automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta

dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in

functie de directia vantului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


48

Anemometrul este un dispozitiv de

masurare a vitezei vantului. Prin

monitorizarea vitezei vantului el

comanda pornirea turbinei cand viteza

vantului depaseste o anumita valoare,

functie de tipul turbinei, si oprirea ei

cand este depasita o anumita viteza

pentru care turbina ar reprezenta pericol

in functionare.

• Turnul turbinei are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul

in vederea realizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada

functionarii turbinei. Cu ajutorul turnului, componentele turbinei sunt pozitionate

la o inaltime optima pentru viteza vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz,

majoritatea componentelor find asezate deasupra turnului. In interiorul sau sunt

montate retelele de distributie ale turbinei eoliene si scarile de acces spre nacela.

Limitele tipice de inaltime de constructie sunt cuprinse intre 80 si 150 m.

Evolutia in timp a turbinelor eoliene (soursa: Garrad Hassan)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


49

Racordarea la retea a turbinelor eoliene

Energia electrica produsa de catre eoliana trebuie transmisa in reteaua de

distributie. Uzual, pentru turbine eoliene mai mari de 100 kW, tensiunea de iesire

de la turbina eoliana este de ordinul zecilor de volti. De aceea este necesar un

transformator ridicatior de tensiune care permite racordarea la reteaua electrica.

Legarea la reaua electrica tine cont de particularitatile de functionare ale

eolienelor fata de alte tipuri de obtinere a energiei electrice.

Se tine cont de toate fazele tranzitorii de functionare (demarare, oprire,

absorbtia rafalelor), se ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si

controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de

scurt-circuite sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al

instalatiilor de putere.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


50

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.

Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea,

turbinele ar trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot

suporta asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind

puterea reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata,

turbina eoliana continua sa se alimenteze.

Sisteme de control si monitorizare a parcului eolian

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta.

Preluarea datelor in vederea monitorizarii se realizeaza prin intermediu unor

senzori montati pe turbina: senzor rotatie arbore, senzor vibratie, senzor viteza vant

etc.

Toate datele si semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser

de Internet. Acest fapt face posibila monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin

intermediul unei telecomenzi active la distanta (precum inchiderea si deschiderea).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


51

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de

referinta. Flexibilitatea programului permite descoperirea si evaluarea diferitelor

potentiale defectiuni pe fiecare turbina a parcului eolian.

In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului la

energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in cazul

unei intreruperi de energie.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


52

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere

de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire

scazuta fara restrictii de timp.

Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul

putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa se

adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al

retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din

retea.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi

achizitionate in vederea implementarii proiectului

Turbina VESTAS V112 - 3.0 MW are un rotor cu un diametru de 112 m si

este echipata cu un generator cu o putere nominala de 3,0 MW.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


53

Noul convertizor cu care este dotata turbina asigura un randament stabil al

eolienei. Asociat unei strategii de exploatare flexibil, el permite obtinerea unei

productii de energie mai mari, prin cresterea puterii in conditii favorabile.

Nacela este mult simplificata, iar noua tehnologie utilizata permite ca si

convertizorul de putere sa fie integrat in planseul nacelei pentru a lasa liber spatiul

de lucru pentru asigurarea mentenantei componentelor.

Castigul obtinut din punct de vedere al spatiului este in concordanta cu

ultimele reglementari privind standardele de referinta privind ergonomia si





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


54

securitatea in nacela. In acest mod sunt posibile diverse activitati de mentenanta

fara sa compromita securitatea.

Turbina prezinta facilitatea de a functiona intr-un regim de incarcare redus

ceea ce-i ofera o securitate suplimentara in zonele nefavorabile, in care exista

rafale violente de vant, cu sectoare de vant iesite din limitele obisnuite. Acest mod

de functionare permite eolienelor sa se protejeze automat impotriva unei uzuri

susceptibile de a distruge sau de a reduce durata de viata a eolienei.

Pentru eolienele analizate, sistemul de racire este utilizat de asemenea si ca

sistem de preincalzire, evitand formarea de condens.

Odata cu repornirea eolienei la temperatura scazuta, componentele

principale ca generatorul, multiplicatorul, convertizorul si sistemul hidraulic al

palelor sunt incalzite prin intermediul circulatiei aerului cald prin sistemele de

racire.

Turbina are asigurat un sistem de ungere automata, cu viteza variabila.

Turbinele V 112-3 MW sunt disponibile cu numeroase optiuni specifice care

le permit acoperirea exigentelor din punctul de vedere al functionarii si al

protectiei mediului:

- analiza si supravegherea conditiilor de functionare;

- marcarea palelor;

- lampi de balizaj aeronautic;

- detector de fum;

- sistem de stingere a incendiului in nacela;

- functionarea pana la temperaturi de - 30 0C;

- sistem de detectare a ghetii.

Astfel noile turbine sunt dotate cu sisteme „Cooler top” de protejare a

mediului inconjurator. Acest sistem inovator reduce consumul de energie si

diminueaza emisiile sonore si permite prin sistemul de racire utilizarea eolienelor

la altitudine in diferite locatii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


55

Turbina este astfel construita incat in ciuda dimensiunilor sale mari permite

utilizarea sa in diverse locuri cu viteze moderate ale vantului, respectand de

asemena normele si limitarile impuse de transportul in zona de ansamblare.

Desi palele au dimeniuni de 54,6 m lungime (diamentru rotorului de 112 m),

VESTAS V112 poate fi transportata spre majoritatea locatiilor de interes, fara

costuri suplimentare si amenajari suplimentare si fara restrictii care sa riste sa

intarzie constructia parcului eolian sau sa ridice costurile.

Prin palele nou construite, revolutionare, desi cu aceeasi deschidere ca palele

de 44 m, acestea matura o suprafata cu 55% superioara pentru un randament mult

mai ridicat. Sunt astfel construite incat sa fie mult mai rezistente la murdarire,

oferind de asemenea performante ridicate acolo unde aerul este incarcat cu insecte,

sare sau alte particule.

Eoliana VESTAS V 112 este o turbina putin zgomotoasa la viteze nominale,

si mult mai putin zgomotoasa la viteze scazute comparativ cu alte tipuri de turbine.

Poate fi construita sa functioneze in diferite regimuri configurabile in functie de

cerintele de zgomot ale zonei.

Turbina are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia

vantului in combinatie cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a

unghiului palelor pentru a mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si

optimiza (la viteze mici ale vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua

sisteme ajuta la minimizarea nivelului de zgomot al turbinei.

Pentru parcul eolian in discutie s-a optat pentru varianta cu cu inaltimea

totala a turnului de 119 m.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


56

turbina Vestas V 112 – 3 MW

Turnul

Inaltimea totala a turnului este de 119 m.

In interiorul stalpului, in fiecare tronson se gasesc ascensoare pentru

personalul tehnic care face intretinerea turbinei. Ascensoarele se deplaseaza doar

pe lungimea cate unui tronson si sunt utilizate numai pentru mentenanta. In

momentul efectuarii mentenantei turbina este oprita.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


57

Nacela

Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din turn pe

la baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant si lumini de balizaj.

Tip Fibra de sticla

Inaltime transport 3.4. m

Inaltime instalata 6,8 m

Latime 4 m

Lungime 12,8 m

Generatorul

� Generator cu dubla alimentare;

� Dotat cu rotor cu bobina si inele colectoare;

� Conectat la sistemul convertor Vestas;

� Racit cu lichid.

Tip Generator magnet permanent

Convertor tip Convertor integral GridStreamer™

Frecventa 50 Hz/60 Hz





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


58

Rotorul

Diametru: 112 m

Arie: 9852 m2

Turatie nominala 12,8 RPM

Interval operational 6,2-17,7 RPM

Palele

Palele sunt realizate din fibra de sticla ranforsate cu fibra de carbon. Fiecare

pala este realizata prin lipirea pe un schelet central.

– Pale inguste pentru utilizare eficienta a vantului;

– Lubrifiere automata a lagarelor palelor.

Lungime: 54.6 m

Coarda (max): 4 m

Tren de transmisie

– Design compact fara arbore principal;

– Lagarul principal este integrat in cutia de transmisie;

– Cutie de transmisie cu 2 trepte planetare + 1 treapta elicoidala;

– Lubrifiere fortata cu ulei.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


59

Monitorizare

Datele pentru controlarea functionarii turbinei si productia de energie

electrica sunt primite de la diferiti senzori de masurare. Aceste date sunt:

- conditiile de vreme: directie vant, viteza vant si temperatura;

- starea masinii: temperatura, nivel si presiune ulei, nivel apa

racire;

- activitatea rotorului: viteza si pozitie;

- constructie: vibratii, detectori lumina;

- conectare retea: putere activa, putere reactiva, tensiune, frecventa

curent, Cosφ.

In schema de mai jos este prezentat schematic modul in care parcul este

monitorizat prin sistemul SCADA la turbinele VESTAS.

Date operationale

Turbinele sunt proiectate sa lucreze intr-un domeniu de temperatura de -

20°C pana la +40 °C , iar la cerere in domeniu -30 °C pana la +40 °C. Toate

componentele, lichide, uleiuri sunt alese sa reziste la temperaturi de pana la - 40°C.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


60

Trebuie acordata o atentie deosebita la depasirea acestor temperaturi. Daca

temperatura in nacela depaseste 50 °C, turbina trebuie oprita.

Umiditatea relativa poate fi de max 100 % (maximum 10% din timpul de

viata).

Putere nominala 3.0 MW;

Viteza minima a vantului 3,0 m/s;

Viteza nominala a vantului 12 m/s;

Viteza maxima a vantului 25 m/s.

Clasele de vant IEC IA si IEC IIA

Curba de putere

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere

a turbinei VESTAS V112 - 3 MW si pe calcule aerodinamice.

1.5.8. Durata etapei de functionare

Functionarea este estimata la circa 49 ani.

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa

1.5.9.1. Zgomotul

Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana.

In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer

acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s. In medii lichide si solide,

viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar

in otel este de 5000 m/s.

Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la cea

mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaje destul

de mica in raport cu spectrul extrem de variat de presiuni aeriena provocate de alte





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


61

fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie

intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.

Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim

recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este

notata cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.

Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20

kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice produce o prima

afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz

(scotomul auditiv).

In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele

placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.

Zgomotul este orice sunet nedorit, jenant (conform ISO).

Zgomotul profesional este un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi

diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv), ritmice sau aritmice,

produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de

transport, voce omeneasca etc, in timpul activitatii profesionale.

Nivelul de presiune acustica

Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,

pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde

de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.

Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii

acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori

a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare

ale unei scale gradate in dB.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


62

In timpul lucrarilor de constructie

In perioada lucrarilor de constructie se poate vorbi de un impact generat de

traficul rutier si de impactul generat de functionarea utilajelor utilizate in

constructii.

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele de santier produc

zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare,

buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:

buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 112dB(A); excavatoare –cca.

117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata

de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe

santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

Ca o analiza a poluarii calculata produsa de activitate si masurile de

eliminare sau reducere:

Tipul poluarii : zgomotul

Sursa poluare: motoarele utilajelor de constructi; autovehicule edilitare

Nr. surse poluare: multiple

Poluare maxima: 87 dB(A) conform STAS10009 /88

Poluare de fond: 70dB(A)

Pe zona obiectivului: 85dB(A)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


63

Masuri de eliminare/reducere:

• autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii, vor fi

indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarilor

colective;

• utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu

zgomot impuse de normativele in vigoare;

• utilajele specifice pentru decopertare vor fi actionate, cu prudenta

pentru a reduce, la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta,

zgomotul produs de aceste utilaje constituie o sursa de disconfort, dar este

temporara. Se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele rezidentiale,

urmare a distantelor dintre zonele pe care se realizeaza lucrarile si localitati.

In timpul functionarii

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, desi

zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este, in general, acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane

emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,

arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele

eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in

general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


64

sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet

orice sunet de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor

poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep

sunete foarte slabe dinspre turbine.

Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si

intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi

nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.

Separat de chestiunea gustului, este in mod clar o diferenta legata de

continutul informatiei. Valurile marii emit haotic zgomote “albe”, in timp ce

radioul vecinului are un continut sistematic pe care creierul nu il poate discerne si

analiza. Expertii in sunete, in lipsa de o definitie mai buna, definesc “zgomotele”

ca fiind “sunete nedorite”.

De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de

fenomene sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare

Danish DK Teknik pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra

zgomotului provenit de la turbine eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea

lor fata de sursa sunetului, decat sunetul real. Autoritatile din toata lumea folosesc

asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica masuratorile sunetului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


65

In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului. Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului. In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru

obtinerea unui index.

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele

produse de turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice

numite (B) si (C), desi sunt putin folosite.

Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland

presiunea sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100

dB contine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru

masurarea sunetului in acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai

de graba in termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului

insasi.

Multi vor spune ca, daca creste dB(A) cu 10, se dubleaza puterea sunetului.

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.

Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


66

fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB

sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o

anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

In conformitate cu studii efectuate de Asociatia Americana a Energiei

Eoliene se apreciaza ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub

zgomotul produs in interiorul unui autovehicul, intr-o casa sau birou, la distante

mai mari de 400 m.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este, in general, acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Unificarea sunetelor din mai multe surse

Daca avem doua turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va

dubla. Aceasta inseamna ca doua turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A).

Patru turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


67

nevoie de fapt de zece turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in

ordine pentru a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a

crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-107dB pentru turbinele eoliene

moderne. Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene

moderne.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul

turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Zgomotul de tip

aerodinamic este generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului in acest caz

este determinat de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul de tip

aerodinamic poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet.

Marea majoritate a zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a

palelor. Zgomotul de la doua sau mai multe turbine se poate combina creand o

oscilatie sau efectul de lovitura, efectul „Wa-wa”.

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente

intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea

palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


68

procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari

ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea

un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o

viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si

frecventa componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea

scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului

mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele

mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete,

tonuri disticte care pot sa provoace iritari.

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al

zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.

Ilustrarea impactului zgomotului pentru turbinele alese se evidentiaza cel

mai bine prin exemplificarea unui studiu de zgomot efectuat in Suedia in luna

martie 2009 din care reiese ca zgomotul se incadreaza in limite sub 34 dB la o

distanta de 863 m de sursa de zgomot.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


69

Pentru a obtine nivelul sunetului in zona parcurilor se vor efectua studii de

zgomot care pe baza datelor puse la dispozitie de producatorul turbinelor si datele

fizice specifice amplasamentului vor evidentia nivelul de zgomot produs de parcul

eolian.

Pentru turbinele propuse a fi utilizate,VESTAS V 112 de 3 MW, nivelul de

zgomot este prezentat in figurile de mai jos:

Pentru proiectul analizat nu au fost efectuate masuratori ale zgomotului

ambiental la nici una dintre localitatile din zona.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


70

Utilizand programul OpenWind, pentru parcul eolian analizat s-au realizat

simulari ale propagarii sunetului in perioada de functionare.

Modelul de calcul pentru zgomot din OpenWind este bazat pe standardul

ISO 9613-2 (standardul international pentru propragarea si atenuarea zgomotului

industrial). In conformitate cu acest standard, toate sursele de zgomot sunt tratate

ca surse punctuale; toate propragarile de sunet se presupune ca sunt in aceeasi

directie cu vantul; conditiile atmosferice sunt favorabile propagarii zgomotului; si

toate vitezele de vant de 3 - 11 m/s deasupra solului se considera a fi de 1 – 5 m/s.

OpenWind face diverse ipoteze simplificatoare. Si anume, ca reflectiile si

obstacolele pot fi ignorate, deoarece turbinele sunt surse aeriene; zgomotul nu este

directionat; efectul de atenuare topografica este ignorat; si absorbtia zgomotului de

catre vegetatie este ignorat.

Standardul ISO 9613-2 considera urmatoarele tipuri de atenuari:

- atmosferica – conversia energiei zgomotului in caldura;

- raspandirea geometrica – in timp ce sunetul este propagat, energia zgomotului

este imprastiata pe o suprafata proportionala cu patratul distantei;

- efectul terenului – natura terenului favorizeaza absorbtia sau reflectia zgomotului.

Inaltimea observatorului este un factor important pentru a lua in considerare efectul

terenului.

In standardul ISO 9613-2, turbinele eoliene sunt considerate “surse” (de

zgomot) si orice punct la care se calculeaza nivelul zgomotului este considerat

“receptor”.

Cand se creeaza o harta a zgomotului, se determina cea mai mica suprafata

rectangulara care tine cont de toate turbinele eoliene din parc. Apoi, tinandu-se

cont de distanta maxima a unui anumit nivel de zgomot al turbinelor, se mareste

respectiva suprafata.

In OpenWind, conform standardului ISO 9613-2, sunt prezentate si

implementate 3 metode:





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


71

- metoda simpla a nivelelor de presiune sonora de tip „A - ponderat”

- metoda alternativa pentru metoda simpla a nivelelor de presiune sonora “A-

ponderat”

- metoda de raspandire de tip “banda octavei”

Modelul simplu i-a in considerare nivelele de presiune de tip “A – ponderat”

a turbinelor. La evaluarea absorbtiei atmosferice si a efectului de teren, elementele

tipice frecventei de 500 Hz se considera a fi adecvate.

Metoda alternativa, de asemenea, se limiteaza la luarea in considerare a

zgomotului de tip “A – ponderat” alaturi de absorbtia atmosferica pentru frecventa

de 500 Hz. Efectul de sol se calculeaza in mod diferit; se i-a in considerare

diferenta de inaltime dintre sol si linia imaginara ce uneste sursa cu receptorul.

Acest tip de efect se poate aprecia cel mai bine cand se fac deplasari pe teren

in raza auditiva a unei surse de zgomot, cum ar fi o cascada. In timp ce persoana se

departeaza de cascada, sunetul acesteia scade pana la un punct cand aceasta cu

greu se mai percepe. In aceleasi conditii, dar urcand un deal, se poate observa ca

zgomotul de la cascada creste dramatic, odata cu cresterea altitudinii la care se afla

observatorul.

Analizand simularile de propagare a sunetului pe amplasament si vecinatate

rezulta ca puterea sunetului ce poate fi inregistrata la nivelul celor mai apropiate

locuinte (localitatea Tudor Vladimirescu) de obiectivul analizat se incadreaza in

intervalul 33,68 dB – 37, 08 dB ce corespunde unui zgomot obisnuit de fond in

casa.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


72

Exemplu de simulare a propagarii sunetului

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice

Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul

comunicarii.

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat

semnalul direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua

motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei. Interferenta este mai puternica in cazul

materialelor metalice si mai slaba in cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


73

realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si materiale compozite si sunt partial

transparente la undele electromagnetice.

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si

militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema

care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre

exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se

poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

In studiul impactului parcurilor eoliene asupra mediului trebuie sa se tina

cont, acolo unde este cazul de faptul ca, in conformitate cu anumite studii (WIND

FARMS AND THEIR EFFECT ON RADIO NAVIGATION AIDS- Simbo A.

Odunaiya) la un numar de turbine de peste 40 turbine se simt efectele asupra

sistemelor de navigatie radio, de aceea este recomandabil ca parcurile eoliene sa nu

fie construite in apropierea aeroporturilor, fiind necesare studii mai aprofundate.

1.5.9.3. Efectul umbririi

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare, reprezentand

efectul de licarire.

Efectul de licarire este o obstructionare periodica a luminii. Este ceea ce se

intampla cand palele turbinei in miscare intervin intre soare si ochiul uman,

determinand o miscare a umbrei turbinei.

Pana in prezent nu exista o legislatie locala referitoare la durata maxima a

perioadelor de umbrire admisibila pentru zonele locuite supuse influentelor

parcurilor eoliene. In Germania exista de exemplu o prevedere pentru o perioada

de 30 ore de umbrire pe an si 30 minute umbrire pe zi, tinand cont de iradiatia

solara de pe amplasament.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


74

Legislatia din Belgia, regiunea valona prevede ca pentru niste turbine

eoliene de maximum 150 m inaltime si un diamtru de 100 m , o distanta de

minimum 250 m este suficienta pentru ca influenta umbririi eolienelor asupra

factorului uman sa fie neglijabila.

La turbinele moderne (600 – 3000 kW), cu trei pale, ale caror miscari de

rotatie sunt in domeniu 26 – 12 rotatii/minut, daca lumina soarelui trece printre

palele turbinei cu o viteza de 20 rotatii/minut, atunci lumina va licari cu o rata de

3x20=60 umbriri pe minut, respectiv 1 pe secunda. O asemenea frecventa scazuta

nu este nociva sanatatii decat in anumite circumstante. Cand turbina este apropiata

de locuinte, atunci poate exista o inconvenient la citit sau la privitul la televizor.

Pentru ca fenomenul de umbrire sa se manifeste este necesara indeplinirea

simultana a urmatoarelor conditii:

- cladirea sa fie situata la o distanta echivalenta cu 10 diametre ale

turbinei;

- sorele sa straluceasca;

- turbina eoliana sa functioneze;

- sa existe posibilitatea observarii umbrei din interiorul cladirii (de

exemplu, o fereastra ingusta);

- orientarea turbinei si unghiul de altitudine catre observator sa

coincida cu unghiul si pozitia soarelui in raport cu cladirea, astfel

incat umbra sa cada pe cladire;

- situarea locuintelor la nord de locul unde soarele rasare si apune.

Numai prin indeplinirea simultana a acestor conditii, pozitia umbrei poate fi

calculata cu exactitate pentru fiecare punct de observare sensibil si pot fi

detereminate intervalele zilei si anului astfel incat sa se determine potentialul de

aparitie a efectului de licarire. Licarirea este cuantificata de catre un numar de ore

pe an, perioada in care locatia va fi expusa licaririi datorata vecinatatiii cu turbinele

eoliene.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


75

Obstacolele situate intre turbine si privitorul receptor, copaci, stalpi, cladiri,

vor reduce sau elimina durata sau intensitatea efectului de licarire.

Pe baza raportului efectuat de Mount Wachusett Community College:

Shadow Flicker Analysis (mai 2009) s-a ajuns la concluzia ca la distante mai mari

de 1 km, lumina este suficient de dispersata pentru ca palele sa nu produca umbriri

distincte. In consecinta, rotorul turbinei nu va determina aparitia licaririlor peste

aceasta distanta. Iar conform studiului efectuat de l’Agence internationale de

l’énergie - „Government Office for the East of England, Advisory note on planning

and sustainable energy in the east of England, 2004.” efectul de licarire este unul

foarte redus in conditiile in care distanta fata de zonele locuite este mai mare de

300 m.

Oricum efectul de licarire este luat in considerare doar pe perioada cand

oamenii sunt prezenti, iar turbina este vizibila.

Daca turbine nu este in raza vizuala pe perioada orara in care este estimata

aparitia licaririi, acest efect poate fi neglijat (Guide de l’étude d’impact sur

l’environnement des parcs éoliens Actualisation 2010 - Ministère de l’Écologie, de

l’Énergie, du Développement durable et de la Mer,en charge des Technologies

vertes et des Négociations sur le climat).

In conditiile in care efectul de licarire este prezent, se poate diminua prin

plantarea unor arbori sau prin oprirea temporara a turbinelor, recomandari care

sunt valabile si pentru parcul analizat, solutii care vor fi adoptate in functie de

studiile de umbrire care vor fi realizate de beneficiar.

Concluziile unui studiu efectuatin SUA pentru un parc de 62 receptori,

localizati pana la 1200 m de turbinele VESTAS V 112 analizate, sunt urmatoarele:

- pentru 32 de receptori (52%) nu exista efect de licarire;

- pentru 22 de receptori (36%) pot fi afectati de la 0 –10 ore/an;

- pentru 7 de receptori (11%) pot fi afectati de la 10 –20 ore/an;

- pentru 1 de receptori (2%) pot fi afectati de la 20 –30 ore/an.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


76

Parcul este localizat in zona orasului Town – Richfield – SUA.

Efectul de licarire se produce numai in zilele senine, la rasaritul si apusul

soarelui ceea ce inseamna un numar redus de ore pe an. Potentialul impact este

redus de vegetatia arboricola din jurul caselor din zone rurale, dispunerea spatiala a

locuintelor (nu toate locuintele sunt dispuse cu fatada spre parcul eolian), insorirea

specifica a locatiei.

Luand in considerare distantele suficient de mari de la parcul eolian analizat

pana la cele mai apropiate localitati:

- cca 850 m de la turbina T18 pana la localitatea Tudor Vladimirescu;

- cca 2,7 km de la turbina T22 pana la localitatea Dobromir;

- cca 3,8 km de la turbina T17 pana la localitatea Dobromir de Deal;

- cca 3,3 km de la turbina T22 pana la localitatea Faurei;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


77

- cca 4,3 km de la turbina T22 pana laorasul Baneasa.

estimam ca nu va exista un impact negativ asupra sanatatii populatiei cauzat de

efectul de licarire din timpul functionarii obiectivului.

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

NU ESTE CAZUL.

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia dintre ele

Alternativele studiate in cadrul unui proiect pot viza alternative de

amplasament (din punct al localizarii geografice si administrative), alternative

tehnice/tehnologice viabile pentru atingerea scopului pe care si-l propune proiectul,

alternative la solutiile pentru minimizarea impactului, daca se impun in urma

analizei.

Alternative avute in vedere din punctul de vedere al configuratiei parcului si

amplasamentului ales

Terenul a fost ales tinand cont inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate,

cursuri de apa, accesibilitatea amplasamentului). Astfel lucrarile de constructie si

amenajare a parcului eolian vizeaza doar terenuri agricole si drumuri de exploatare

fara sa existe interventii la nivelul suprafetelor ocupate cu habitate naturale din

zona studiata.

Alternative avute in vedere din punctul de vedere al solutiei tehnice de obtinere a

energiei electrice

Se propune analizarea urmatoarelor alternative:

Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare

(prin arderea combustibililor traditionali - hidrocarburi).

Daca vom recurge la producerea de energie electrica din combustibili fosili,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


78

va creste productia de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de

sera. Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica

folosind combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de

calitatea combustibililor utilizati si de reglementarile nationale impuse.

Ca exemplu, a ceea ce inseamna aceste emisii se ia cazul unde pentru

obtinerea a 4,12 milioane kWh de energie electrica (ceea ce reprezinta cantitatea de

energie electrica anuala obtinuta de la o turbina eoliana de 2 MW localizata in

Manchester) se previne generarea anuala a 3.597 tone de bioxid de carbon, 63 tone

bioxid de sulf si 17 tone de oxid de azot (in conformitate cu studiul „Aplication for

Planning Permission – Manchester City Football Club Wind Park).

In conformitate cu studiul „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului”

intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg, o

centrala care produce energie electrica folosind combustibilii fosili, va avea

urmatoarele valori aproximative ale emisiilor produse prin arderea combustibililor:

• Bioxid de carbon (CO2): 670 kg / MWh

• Bioxid de sulf (SO2): 2,4 kg / MWh

• Oxizi de azot (NOx): 2000 kg / MWh

Aceste cantitati sunt exprimate in kg /MWh, deci pentru fiecare MW de

energie obtinuta pe ora se vor evita aceste emisii.

Pe langa cresterea efectului de sera un alt aspect negativ al acestui mod de a

produce energie electrica este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care

este o resursa epuizabila.

Utilizarea combustibililor fosili are efecte negative asupra mediului din

punctul de vedere al eventualelor poluari determinate de depozitarea lor si

eventualele scurgeri din timpul depozitarii si folosirii lor, dar si a substantelor

emise in atmosfera prin arderea lor.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


79

Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile de obtinere a energiei

electrice utilizand panouri fotovoltaice

In cazul in care s-ar genera energie electrica prin folosirea tehnologiei

celulelor fotovoltaice efectul asupra mediului ambiant consta in ocuparea unei

suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri fotovoltaice care sa

furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de turbinele eoliene.

Pentru a produce cu panouri fotovoltaice aceeasi cantitate de energie anuala

ce se obtine cu un parc eolian de 66 MW, trebuie instalata o putere de 464 MW, iar

suprafata ocupata de panorile fotovoltaice fiind de aproximativ 391 ha.

Desi modul de obtinere a energiei este nepoluant, din punct de vedere al

mediului biotic nu este o solutie recomandata, mediul fiind afectat mult mai putin

in cazul parcului eolian datorita suprafetelor mult mai mici ocupate efectiv de

parcul eolian.

Turbina eoliana care produce energie prin transformarea energiei cinetice a

maselor de aer in energie electrica

Avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca este o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de

efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil). Fata de a

doua optiune aceasta solutie are avantajul ca este fezabila din punct de vedere

economic.

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, respectiv alegera unor

turbine cu putere mai mica , experienta internationala a demonstrat ca sunt

preferabile turbinele de puteri mai mari: vitezele de rotatie ale turbinelor mai mari

sunt mai reduse ceea ce inseamna un impact mai redus asupra mediului ambiant. .

Astfel daca s-ar amplasarea pe aceeasi locatie a unui numar mai mare de

turbine de putere mai mica, respectiv de 2 MW, aceasta ar insemna amplasarea

unui numar de 33 turbine eoliene pe aceeasi suprafata, respectiv un impact mai





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


80

mare asupra mediului prin marirea numarului de fundatii, al platormelor de montaj

ca si al drumurilor de acces la turbine.

In concluzie s-a ales varianta de 22 turbine de 3MW.

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii

naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara

Terenul pe care va fi amplasat obiectivul are folosinta categoria de folosinta

teren arabil, pasune si teren cu destinatie speciala – drumuri exploatare.

Conform Raportul de Diagnostic Arheologic in zona analizata sunt prezente

urmatoarele situri arheologice inscrise in Lista Monumentelor Istorice (2010)

Nr.

crt.

Cod L.M.I. Denumire Localitate Adresa Datare

86 CT-I-s-B-02590 – CT-I-s-B-02592

Asezare rurala

oraș Baneasa

Intravilan sec. II - III p. Chr., Epoca romana

225 CT-I-s-B-02657

Necropola oraș Baneasa, sat Faurei

In vatra localitații

sec. IV - III a. Chr. Latène

337 CT-I-s-A-02592

Tumuli oraș Baneasa

Pe teritoriul intregii localitați

sec. I - III p. Chr., Epoca romana

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

S.C. MIRE ENERGIA S.R.L. a obtinut urmatoarele avize:

- certificatul de urbanism nr. 23 din 30.10.2012 emis de Primaria orasului

Baneasa;

- Avizul favorabil privind „ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, PUTERE TOTALA

INSTALATA 27,5 MW” faza P.U.Z. cu nr. 35.310 din 28.07.2011 emis de

Serviciul roman de Informatii, U.M. 0362 BUCURESTI;

- HCL privind aprobarea PUZ eliberata de Consiliul Local al orasului Baneasa





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


81

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta

Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retele de apa, dar instalatiile

propuse nu consuma apa, in consecinta nu este necesara racordarea la retelele de

apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale

Avand in vedere ca nu este prevazuta racordarea la retelele de apa, deoarece

instalatiile nu consuma apa, nu vor fi evacuate ape uzate. De asemenea nu este

aplicabila prezentului proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in sol, sau se scurg gravitational.

Alimentarea cu energie electrica

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru

evacuarea energiei electrice produse.

Fiecare din cele 22 turbine eoliene vor fi conectate la o Statie de

transformare 30/110 kV ce va fi situata in parcul eolian invecinat al aceluiasi

beneficiar S.C. MIRE ENERGIA S.R.L. din extravilanul orasului Baneasa prin

intermediul unor cabluri subterane de 30 kV. Statia de transformare se va racorda

la LEA 110 kV prin intermediul unei linii electrice subterane. Linia electrica

subterana va reprezenta un proiect separat al beneficiarului si va urma traseul

drumurilor de exploatare existente.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


82

proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din

reteaua de conexiune.

In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre

TRANSELECTRICA.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


83

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

Procesul de productie consta in generarea de energie electrica utilizand o

turbina care are la baza energia eoliana.

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul

au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin

intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89- 90 %. Trebuie luate in considerare, de asemenea,

pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


84

Planul de rotatie al rotorului este controlat astfel ca sa fie perpendicular pe

directia vantului. Fluxul de aer rezultant pe pala rotorului (adica vectorul suma al

vitezei vantului cu viteza locala a rotorului) produce o diferenta de presiune intre

partea palei expusa vantului si cea opusa. Aerul ce se scurge peste partea opusa

vantului circula la o viteza mai mare si, deci, la o densitate si presiune mai mici.

Aceasta diferenta de presiune produce o forta de impingere perpendiculara pe

rezultanta fluxului de aer. O componenta a acestei forte produce un moment

mecanic de rotatie care roteste rotorul si axul. Puterea la nivelul axului poate fi

utilizata in mai multe moduri. Sute de ani ea a fost folosita pentru macinatul

graului sau pomparea apei, astazi instalatiile mari moderne, cu generatoare

integrate, o convertesc in energie electrica.

Ratele de putere si de eficienta

Masa in miscare are o anumita energie. Aceasta energie variaza in functie de

produsul masei si patratul vitezei.

Raportata la timp, acesta reprezinta putere. Energia cinetica pe secunda este:

P = 2

1 (mv2)

unde:

P este puterea (Nm/s sau W);

m este masa pe secunda - debitul masic (kg/s);

v este viteza vantului (m/s).

Aceasta lege fizica este de asemenea aplicabila aerului in miscare. Masa

aerului care trece prin rotor este considerata a fi un cilindru. Volumul cilindrului

este dependent de aria suprafetei rotorului si de viteza vantului, adica lungimea

cilindrului care trece prin rotor in unitatea de timp.

Aria masei de aer ce trece prin rotorul turbinei intr-o secunda este:

m = ρAv

unde:





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


85

ρ este densitatea aerului (kg/m3);

A este aria suprafetei rotorului (m2);

v este viteza vantului (m/s).

Aceasta conduce la o importanta caracteristica: energia rezultata depinde de

viteza vantului la puterea a treia.

P = 2

1 ρAv3

Ca exemplu, la viteza vantului de 6 m/s energia este de 132 W/m2. Atunci

cand vantul bate cu viteza de 12 m/s energia creste la 1053 W/m2. Dublarea vitezei

vantului conduce la multiplicare cu opt a puterii.

Nu poate fi convertita in energie utila toata energia vantului de la axul

rotorului. Folosind principii fizice, se poate arata ca eficienta teoretica maxima a

puterii vantului este limitata la cca 59 %. Aceasta limita este, de asemenea, numita

coeficient de putere sau valoarea Cp. In consecinta, ecuatia de mai sus devine:

P = 2

1 Cp ρAv3

unde

Cp este coeficientul mecanic de putere la axul lent (Cp la ‘ax lent’ este

definit ca eficienta conversiei energiei de la puterea vantului (neperturbat) la cea

mecanica de rotatie in raport cu axul principal al turbinei, care este amplasat in

aval fata de rotor si inaintea cutiei de viteze. Viteza de rotatie a axului este egala cu

cea a rotorului turbinei si, din aceasta cauza se refera la ‘ax lent’. Cp poate fi, de

asemenea, definit dupa cutia de viteze, la axul de viteza mare al generatorului,

numit ‘ax rapid’ sau la iesirea transformatorului, Cp din ‘retea’).

Puterea electrica neta la iesirea unei turbine, Pelec, care tine seama de

eficienta mecanica si electrica este data de:

Pelec = 2

1 Cp ρAv3

unde:

Ce este rata eficientei electrice (a energiei electrice) - %.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


86

Astazi, turbinele mari moderne sunt capabile sa realizeze o eficienta neta

totala, Ce , de 42 % la 46 % in raport cu energia vantului neperturbat intr-un tub cu

sectiune circulara a carui arie transversala este egala cu aria bruta a rotorului.

In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa:

fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele

electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si

pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %. Trebuie

luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor

sisteme de conversie.

Cantitatea de energie electrica produsa de o instalatie eoliana depinde de

tipul si de dimensiunile turbinei si de amplasamentul instalatiei. In figura de mai

jos este prezentata curba caracteristica ce reprezinta puterea tipica la iesire in

raport cu viteza vantului (Fred Wien KEMA Nederland BV Noiembrie 2006).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


87

La viteze joase nu se produce energie electrica. De la Beaufort 2

(aproximativ 3 m/s) in sus turbina functioneaza si la Beaufort 6 (aproximativ 12-13

m/s) turbine furnizeaza puterea maxima. La o viteza a vantului de peste 25 m/s

turbinele au fost proiectate ca sa se blocheze intr-un mod controlat pentru a se evita

supraincarcarea si avarierea instalatiei turbinei sau a constructiei.

Energia furnizata este determinata in primul rand de caracteristicile

echipamentului si caracteristicile vantului:

- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica

randamentului determinata de producator. Este vorba despre puterea

furnizata de eoliana la viteza nominala a vantului;

- inaltimea stalpului;

- diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia

palelor eoliene;

- suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria

perpendiculara pe directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul

unei rotatii complete;

- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este

cunoscuta in calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de

energie care se bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight;

- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a

vantului;

- viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului,

in m/s, pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru

curba de putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In

acelasi timp, pentru curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund

valorii anuale medii ale distributiei vitezei vantului;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


88

- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica

puterea) furnizata de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la

inaltimea rotorului pentru care eolienele pot sa functioneza.

Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de

o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de

electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.

Activitati regulate de intretinere si operare

Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii

periodice ale turbinelor si statiei de transformare, vizand in mod special

eventualele defectiuni datorate vandalismului.

Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt:

- controlul automatizarii;

- monitorizarea conditiilor atmosferice;

- strangerea si vizualizarea informatiilor;

- ajustarea puterii;

- urmarirea diagnosticelor de defect;

- urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.

Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian.

Activitatea de intretinere programata este in mod uzual in: intretinere lunara,

bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.

Perioada Activitati de intretinere programata

Lunar Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei electrice

Bianual

Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului, prelevarea de mostre ulei.

Anual Toate activitatile specifice verificarilor bianuale la care se adauga in plus imbinarile palelor si ale turnului. Se va face si o verificare vizuala a sudurilor

La patru ani Toate activitatile anuale, in plus verificarea ansamblarilor nedemontabile,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


89

cuplarilor, aliniarilor masinilor, verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor

La cerere Monitorizarea mediului Oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni

Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor

vehicule cu acces la fiecare turbina in parte si statie de transformare.

Durata de viata normata a turbinei: 20-25 ani. Dupa aceasta perioada

principalele componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata

fiind nevoie de o reinoire majora. Reparatia capitala poate impune inlocuirea

structurilor din nacela sau componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax,

sisteme de ghidare. Este putin probabil ca fundatia existenta ar putea face fata la

noua turbina dupa ce termenul de viata al componentelor turbinei a expirat.

In conformitate cu recomandarile producatorului ungerea componentelor se

face:

- ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu

ulei se face o data la 12 luni;

- ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere;

- sistemul de transmisie – uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde

este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie;

- cutia de viteza – sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat la

fiecare 12 luni;

- sistemul hidraulic – nivelul de ulei este inspectat o data la 12 luni.

Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de

colectare.

Alte activitati de mentenanta

O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,

incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste

verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


90

Substatia va avea nevoie de operatii de intretinere constand in verificarea si

refacerea izolatiei, inlocuirea contactelor si alte activitati de curatare care se impun

a fi necesare.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile

NU ESTE CAZUL.

2.2. Activitati de dezafectare

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate

Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani. Dupa

aceasta perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau

dezafectat.


statiile de transformare, canalele de drenare, platformele, cablurile subterane si

liniile electrice.

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)

Singurele substante continute sunt uleiurile minerale (fara compusi

desemnati) care asigura ungerea diferitelor angrenaje din componenta centralei

eoliene, asa cum sunt ele prezentate in fisa tehnica a turbinei de catre producator si

in concordanta cu Vestas Wind Systems A/S Environmental System certificat -ISO

14001:2004. Substantele continute in turbine sunt:

- antigel care sa previna inghetarea echipamentelor ;

- ulei de ungere pentru cutia de viteza ;

- ulei hidraulic- pentru pale si sistemul de franare;

- vaselina pentru ungere rulmenti;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


91

- diversi agenti de curatare si substante chimice pentru asigurarea

mentenantei turbinei.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.


statiile de transformare, platformele, cablurile subterane si liniile electrice.

Activitatile desfasurate in vederea dezafectarii sunt:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate;

- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind

transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare;

- stalpii vor fi dezansamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie;

- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;

- dezafectare statie transformare;

- zonele posibil contaminate din zona statiei de transformare vor fi refacute,

iar materialele contaminate vor fi prelucrate conform legislatiei in vigoare;

- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se la starea

initiala.

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in

timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare

a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale

pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a

demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a

componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor

adiacente.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


92

3. DESEURI

Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt

urmatoarele:

- Procesul de amenajare a zonei obiectivului;

- Procesul de montaj;

- Procesul de functionare.

Statistic situatia deseurilor rezultate intr-un ciclu de viata a turbinelor este

prezentata in figura urmatoare:

Managementul deseurilor

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele:

- decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces propuse

(circulatie, aprovizionare, parcare);

- excavatii in vederea realizarii fundatiilor;

- pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a statiei de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


93

transformare.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza

de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa

de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va

avea in vedere la readucerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor,

utilizarea pamantului vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform

prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

- deseuri metalice - cod 17.04.05;

- deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;

- lemn – cod 17.02.01;

- resturi de cabluri – cod 17.04.11;

- resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;

- deseuri de plastic - cod 19.12.04;

- materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04;

- deseuri menajere – cod 20.01.08.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile

rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi colectate si depozitate in recipineti speciali, depozitati

separat in spatii adecvate urmand a fi valorificate prin unitati de profil.

Deseurile inerte din constructii care nu pot fi utilizate ca umplutura la

indicatia si cerintele autoritatii locale ce emite autorizatia de construcvtie pot fi





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


94

depozitate in depozite pentru deseuri inerte sau predate firmelor specializate.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) sa fie colectate

selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in

valorificarea lor.

Masurile cu caracter general ce se impun in vederea asigurarii unui

managemnt corect al deseurilor din perioada constructiei obiectivului sunt:

- evitarea formarii de stocuri de deseuri , implicit de cresterea riscului

amestecarii diferitelor tipuri de deseuri prin evacuarea ritmica a deseurilor din

zonele de generare;

- transportul deseurilor prin respectarea legislatie in vigoare: HG 1061/2008

privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase in Romania;

- alegerea ca prim procedeu de gestionare a deseurilor varianta de reutilizare

sau reciclare a acestora;

- interzicerea depozitarii deseurilor in depozite neautorizate sau in locuri

neamenajate;

- evidenta deseurilor in conformitate cu HG 856/2002 si HG 621/2005 cu

completata si modificata prin H.G. 1872/2006 ;

- colectarea selectiva a deseurilor in spatii special amenajate , in containere

inscriptionate cu tipul de deseu caruia le sunt dedicate;

- interzicerea incinerarii deseurilor pe amplasament sau in alte locuri

neamenajate;

- interzicerea depozitarii direct pe sol a deseurilor;

- instruirea personalului in respectarea normelor de conduita privind

gestionarea deseurilor periculoase si nepericuloase;

- elaborarea de plauri de urgenta in cazul aparitiei unor poluari accidentale;

- asigurarea materialelor necesare unei interventii in cazul poluarilor

accidentale;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


95

Managementul deseurilor in perioada de functionare a obiectivului.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt

sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat, in timpul

functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si

transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita

ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu

este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in

exterior.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,

valorificate energetic.

Managementul deseurilor in perioada de dezafectare a obiectivului.

In perioada de dezafectare nu vor exista deseuri toxice si periculoase.

Uleiurile si alte fluide rezultate in perioada de dezafectare pot fi considerate

periculoase functie de cantitate si modul de manipulare. Deseurile fluide vor fi

eliminate din locatia proiectului si reciclate sau eliminate de catre firme

specializate, in concordanta cu legislatia in vigoare. Dupa dezafectare cea mai

mare parte a elementelor componente vor fi refolosite, reciclate sau valorificate,

eliminate.

Deseurile nepericuloase vor fi eliminate prin reteaua municipala.

Deseurile solide

Deseurile solide generate de activitatea de dezafectare a parcului eolian

includ nacelele, rotoarele, turnurile, fundatiile, cabluri subterane, transformatoare

si alte echipamente electrice.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


96

Nacelele, rotoarele si turnurile vor fi dezafectate utilizand macarale si

componentele lor vor fi transportate de pe amplsament cu camioane. Turbinele si

structura turnurilor vor fi reutilizate acolo unde este posibil sau reciclate de catre

firme specializate.

Partea superioara a fundatiilor (pana la adancimi de 1 m) va fi faramitata in

bucati mai mici cu utilaje speciale. Resturile de beton si armaturile metalice vor fi

eliminate de pe amplasament, iar zonele decopertate vor fi recopertate. Deciziile de

reutilizare a componentelor, reciclarea sau trimiterea materialelor spre depozitele

autorizate vor fi luate in urma consultarii cu experti autorizati.

Bucatile de cablu vor fi eliminate/valorificate sau reutilizate.

Transformatoarele si alte echipamente electrice vor fi reutilizate/valorificate

de catre firme specializate.

Materialele ce vor rezulta in urma dezafectarii parcului, estimate sunt

prezentate in tabelul urmator:

Tipul de materiale Cantitatea in tone (t)

Otel si materiale din fier (nespecificate) 11

Aliaje, materiale aliate 9354

Fonta 2033

Al si aliaje de Al 11387

Cupru 2256

Cupru si alije de cupru 0.423

Aliaje Zn 0.014

Materiale speciale 4230g

Termoplastice 2,27

Elastomeri 313

Componente cu elastomeri 6

Duromeri 0,88

Componente polimerice 124





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


97

Lacuri 35

Adezivi, materiale etansare 0.338

Materiale organice modificate 7

Ceramica/sticla 1116

Alte materiale si componente 1265

Electronice 47

Electrice 41

Magneti 23

Lubrifianti 59

Alti combustibili si materiale auxiliare 0.338

Materiale fundatie pe fiecare MW instalat:


Otel si fier (materiale

nespecificate )

210

Termoplastice 4

Beton si mortar 41976

Materiale pentru reteaua interna de cabluri pentru 1 MW instalat:


Aluminiu si alaije de aluminiu 28

Cupru 17

Termoplastice 25





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


98

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA

Regiunea Dobrogei este vizata de un numar ridicat de obiective ce isi propun

obtinerea energiei electrice din resurse regenerabile.

In practica internationala evaluarea efectului cumulat asupra mediului al

unor obiective existente si al unora potential a fi dezvoltate se realizeaza prin

cumularea efectelor asupra factorilor de mediu si corelarea cu amplasarea in zona

studiata din punct de vedere al biodiversitatii, al gradului de antropizare a zonei, a

impactului social si tendintelor de dezvoltare etc.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


99

LEGENDA

S.C.VENTUREAL LIMA S.R.L

S.C.MIRE ENERGIA S.R.L



S.C. ENOL GRUP S.A si S.C. MIDMAR CALLATIS S.A.

S.C. MIDMAR CALLATIS S.A si S.C. MIDMAR ENOL GRUP S.A.

S.C. FEFRAN REAL ESTATES S.R.L.

S.C. NEW EOLIC INVESTMENTS S.R.L.

In imediata vecinatate a zonei studiate se cunosc alte 5 obiective cu acelasi

specific (valorificare energie regenerabila – energie eoliana), aflate in diferite faze

de reglementare, faze pe care elaboratorul le ia in considerare, impreuna cu

obiectivul in cauza, invederea analizei impactului cumulat. Ansamblul eolian astfel

format este compus din 262 de turbine eoliene, amplasamentul fiind reprezentat

preponderent de suprafete agricole.

Ansamblul eolian are o dispunere spatiala din N-E spre S-V cu

dimensiunile aproximative de 35 km lungime si 15 km latime si se suprapune

partial cu ROSCI0353 Pestera Deleni, ROSPA0001 Aliman – Adamclisi si

ROSCI0071 Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa. Din totalul de 262 de

turbine ce apartin ansamblului in cauza, aproximativ 30% sunt amplasate in sit-

urile Natura 2000 mentionate.

Pentru fiecare factor de mediu s-a realizat evaluarea impactului provocat de

constructia si functionarea obiectivului propus, precum si posibilitatea apartiei unui

impact cumulat tinand cont de obiectivele similare din zona, mentionate anterior.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


100

4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: fluviul Dunarea, raurile

interioare ale podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape subterane si

Marea Neagra.

Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul

Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau

dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile

semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul

limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si sistemul lagunar Razelm-Sinoe care

este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina,

Dunareni, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa

semipermanenta din sudul Dobrogei.

Reteaua hidrografica a judetului Constanta este formata de urmatoarele

cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si

Casimcea cu Raul Casimcea, raul Agi Cabul, paraul Nuntasi, paraul Corbu.

Pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai

cu orientari diferite. Dintre cele mai importante vai amintim: Casimcea, Saraturi,

Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua etc.

O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale (lacul

Nuntasi, lacul Corbu, lacul Tasaul, lacul Siutghiol, lacul Tabacarie, lacul

Tatlageac, lacul Bugeac), a lacurilor de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul,

Techirghiol, Mangalia), limane marine.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


101

Principalele lacuri naturale:

Nume Tip Suprafata (ha)

Siutghiol 1900

Tabacarie 94

Tasaul 2335

Corbu 520

Tatlageac 178

Nuntasi 1050

Techirghiol sarat 1227

Techirghiol dulce 240

Oltina 2509

Bugeac 1774

Vederoasa 150

Dunareni 621

Domneasca

Natural

93

Tibrin 120

Hazarlac

Acumulare

272

Lacurile: Corbu, Nuntasi, Tuzla, Istria, Sinoe alcatuiesc un subcomplex

lacustru, care este inglobat in complexul lacustru Razim-Sinoe, parte componenta a

unitatii geografice Delta Dunarii. Trecerea intre lacurile Nuntasi, Tuzla si lacul

Sinoe este facuta prin lacul Istria legat de lacul Nuntasi printr-un canal lung de 200

m, in prezent colmatat si stabatut de soseaua asfaltata care duce spre ruinele cetatii

Histria. La sud sunt o succesiune de cordoane, dune, garle, care sfarsesc prin Gura

Buhazului, pe unde o parte din apa lacului Sinoe se varsa in mare. In prezent apa

din garle stagneaza, iar gura de varsare este colmatata.

Cursurile de apa se incadreaza atat in bazinul hidrografic al Dunarii (raurile

Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac), cat si in cel al Marii Negre (raul Taita). Datorita





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


102

climatului arid, debitele cursurilor de apa sunt reduse, majoritatea acestora avand

un caracter temporar.

Pe amplasamentul parcului eolian nu exista cursuri permanente de apa. In

vecinatea amplasamentului la distanta de peste 10 km in partea de Nord - Vest se

regaseste Lacul Iortmac, la peste 4 km Valea Dobromirului, la peste 500 m Valea

Catana, la peste 2,5 km de Valea Carapeli.

Ape subterane

Directia Apelor Dobrogea Litoral a facut o identificare si delimitare a

corpurilor de ape subterane pe baza urmatoarelor criterii: geologic, hidrodinamic,

starea corpului de apa: calitativa si cantitativa.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele in

care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume

debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In restul arealului, chiar daca exista

conditii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie in

corpuri de apa, conform prevederilor Directivei Cadru 60 / 2000 / EC.

Zonei analizate ii corespunde corpul de apa subterana RODL04 Cobadin-

Mangalia, ape freatice cantonate in depozite de calcare oolitice si lumaselice

sarmatiene (Kersonian) situate in extremitatea SE a Dobrogei.

Depozitele calcaroase sarmatiene se constituie intr-o placa cu grosimi de 10-

150 m usor inclinate spre est care conteaza ape cu nivel liber ce reprezinta

principala sursa de alimentare a litoralului la sud de Eforie Nord. La baza

calcarelor sarmatiene se gaseste un pachet de crete senoniene care reprezinta patul

impermeabil al acviferului. La partea superioara, complexul acvifer sarmatian este

acoperit, in general, de depozitele loessoide permeabile pleistocene (mediu si

superior), dar local apar si strate argiloase impermeabile de varsta Pleistocen

Inferior.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


103

In figura

alaturata este

prezentata

delimitarea

corpurilor de apa

subterana

administrate de

DADL.

Caracteristicile corpului de apa subterana RODL04 Cobadin- Mangalia sunt:

Caracteriz. geol/hidrogeol. Risc Supraf.

Tip Sub pres. Strate acop.

Utilizare

apa

Grad

protectie

globala Calitate Cantitate

Transfrontalier

/ tara

2178/6356 F+K Nu 0.0-20.0 PO, Z PM, PG B B Da/ Bulgaria

Suprafata: este exprimata in km2

Tip predominant: F = fisural, K = karstic

Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor

Utilizare apa: PO = Alimentari cu apa populatie, Z = Zootehnie

Grad de protectie globala: PM – Protectie Medie, PG – Protectie buna

Calitate: B – buna

Cantitate: B – buna

Pe suprafata corpului nu se semnaleaza surse majore de poluare de la

suprafata cu exceptia orasului Constanta unde insa corpul de apa este





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


104

nesemnificativ. Totusi, datorita conditiilor litologice nefavorabile din coperis chiar

in prezenta unei infiltratii eficace destul de reduse (60-90 mm col. de apa /an) dar

posibil de a fi amplificata de prezenta irigatiilor, exista riscul de poluare punctuala

sau difuza asa cum s-a semnalat cu zece ani in urma.

Strat acoperitor constituit din depozite loessoide de grosime variabila (0 – 20

m), cu permeabilitate verticala mare; local, la baza loessului, apar si strate

argiloase impermeabile care determina acumulari locale de apa. Infiltratia eficace

in regiune este de 60 – 90 mm coloana de apa, ceea ce conjugat cu caracteristicile

litologice, in general nefavorabile, ale zonei acoperitoare din areal conduce la

obtinerea unei clase de protectie globala medie (PM) spre buna (PG).

Corpul este transfrontalier cu ape potabile. Practic nu exista surse majore de

poluare de la suprafata cu exceptia orasului Constanta unde se gasesc amplasate

S.C. OIL Terminal si trei amplasamente ale Regiei de Apa - Canal, toate insa

prezentand un redus punctaj ca risc de mediu.

In anul 2011, la nivelul spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral, au fost

monitorizate din punct de vedere calitativ un numar de 102 foraje (din care 12

pompari experimentale) si 4 foraje monitorizate de Ialomita Buzau pentru corpul

de apa RODL07, rezultand urmatoara incadrare pentru RODL04:

Denumire corp de apa Starea chimica 2010 Starea chimica 2011

RODL04 Cobadin- Mangalia Buna Slaba (pentru parametrii NH4, NO3,

PO4)

4.1.2. Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Instalatia propusa nu consuma apa, pe perioada de functionare a parcului

eolian.

Protectia calitatii apelor

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


105

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa


Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

NU ESTE CAZUL.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

NU ESTE CAZUL.

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul

NU ESTE CAZUL.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

propuse

NU ESTE CAZUL.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Ape menajere

In perioada de implementare a proiectului vor rezulta numai ape uzate de tip

menajer provenite din facilitatile igienico-sanitare aflate in dotarea organizarilor de

santier.

Cantitatile de apa uzate generate depind de numarul de lucratori angajati pe

santier si nu poate fi estimat in acest moment, el variind in diferite etape de

dezvoltare a prioiectului.

In zona nu exista retea de canalizare.

In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece

nu exista consum de apa in timpul functionarii acestora.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


106

Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat.

Apele pluviale se vor scurge liber pe teren.

Canalizarea pluviala

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza sau se

scurg gravitational.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.


Sistemul de colectare a apelor uzate

Functionarea obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice

NU ESTE CAZUL.

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

NU ESTE CAZUL.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita

NU ESTE CAZUL.

Gospodarirea namolului rezultat

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


107

4.1.4. Prognoza impactului

In timpul lucrarilor de constructii

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite in timpul constructiei parcului eolian. Aceste scurgeri, datorate

unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in

zonele cele mai vulnerabile.

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin

recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/

valorificare /eliminare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a

lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, retele electrice, dar data

fiind adancimea la care se gaseste apa subterana (peste 25 m) si configuratia

litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de

contaminare este aproape nul.

Obiectivul analizat nu implica utilizarea de apa subterana si nici injectarea in

subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta calitatea panzei freatice.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca acesta nu va exista la

nivelul ansamblului eolian tinand cont de faptul ca specificul investitiei nu

presupune utilizarea unor surse de apa de suprafata sau subterane, evacuarea de ape

uzate sau deseuri de orice fel in apa de suprafata sau subterana, etc.

Nu va exista un impact cumulat semnificativ asupra apelor de suprafata

provocat de realizarea lucrarilor de executie a ansamblului de parcuri eoliene din





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


108

zona analizata, deoarece metodele de lucru sunt de tip uscat (exceptie facand doar

operatiunile de turnare a betonului la fundatiile eolienelor, dar care se realizeaza

doar punctual), iar locatiile turbinelor eoliene nu se suprapun cu luciuri sau cursuri

de apa.

In perioada de functionare

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de

mediu apa. Investitia nu este sursa de poluare pentru ape, nu utilizeaza apa in

perioada de functionare, nu necesita personal permanent pe amplasamentul

analizat, nu necesita existenta facilitatilor igienico-sanitare. Nu va exista impact

direct, pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu apa.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza in teren,

sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale

de lubrefianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente

indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste

scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de

nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.

In ceea ce priveste impactul cumulat al parcurilor eoliene din zona analizata,

mentionam ca in timpul functionarii, nu va exista un impact asupra apelor;

investitia nu genereaza surse de poluare pentru acest factor de mediu.

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

Nu se va inregistra un impact secundar asupra componentelor de mediu,

cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


109

In zona nu se vor desfasura activitati care au legatura cu resursele

hidrologice sau depind de resursele hidrologice.

Lucrarile de constructii nu vor determina modificarea conditiilor

hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea influenta calitatea mediului si ca

urmare si alte resurse sau activitati.

In concluzie, datorita caracteristiciilor investitiei analizate, nu se va

inregistra un impact al obiectivului analizat asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice.

Pe perioada de dezafectare a obiectivului impactul inregistrat este similar

celui din perioada de constructie.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,

comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

In perioada de construire a parcului eolian nu vor exista deversari de ape

uzate. Apele uzate de tip menaje vor fi colectate in bazine speciale si vor fi

eliminate prin firme specializate catre unitati autorizate in acest sens.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate eliminate de pe amplsament

transportate catre statiile de epurare nu vor influenta negativ functionarea acesteia

si nici nu vor influenta calitatea receptorului final al efluentului statiei de epurare,

deci nu se pune problemea cuantificarii cantitative a apelor uzate.

4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

Cantitativ si calitativ apele uzate de pe amplasament in perioada de

implementare a proiectului nu vor constitui un factor de presiune asupra corpurilor

de apa subterane si asupra ecosistemelor.

Apa uzata va fi evacuata controlat prin utilizarea unor bazine vidanjabile.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


110

In conditii normale de gestionare a activitatilor de constructie si intretinere a

obiectivului nu va exista un impact negativ asupra corpurilor de apa.

Nu va exista un impact direct, cumulat asupra corpurilor de apa si asupra

zonelor de coasta. Distanta pana la zona de coasta este de aproximativ 70 km.

Calitatea si cantitatea apelor uzate nu vor influenta negativ functionarea

acesteia si nici nu vor influenta calitatea receptorului final al efluentului statiei de

epurare, deci nu se pune problemea cuantificarii cantitative a apelor uzate, in

concluzie nu va exista un impact direct.

4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor

uzate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile

de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu:

spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor

evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care

ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de

obtinere a mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu existe poluare la nivelul solului

sau a apei freatice.

4.1.4.6. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


111

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului


Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona.

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

In vederea minimizarii unui eventual impact asupra apelor subterane

determinat de posibili poluanti in perioada de contructie se vor efectua santuri de

separare care au rolul de a preveni patrunderea apei in gropile de excavatie.


Dat fiind adancimea mare la care se gaseste panza freatica (peste 25 m), iar

cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici si gestionate

corespunzator in timpul reviziilor tehnice periodice, pericolul ca functionarea

turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este inexistent.

De asemenea, apele pluviale provenite de pe platformele mari (incluzand

bazele turnurilor, baza stalpului si platformele de sustinere a macaralei) vor fi

drenate pe terenul invecinat, care va actiona ca si zona tampon pentru a incetini

scurgerea acestora, aceste suprafete reduc cotele maxime in perioadele de inundatie

si permit depunerea sedimentelor.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si

a zonelor de mal ale acestora

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


112

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in

jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor

de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate

pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform

Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

NU ESTE CAZUL.

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele

de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor

uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de

protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale

utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse

pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de

suprafata

NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona

Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta este

influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum

si de particularitatile fizicogeografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


113

temperat-continental prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat

prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de

vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10°C in nordul si centrul

judetului si peste 11°C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4°C.

Precipitatiile anuale variaza intre 400 mm la 500mm, zona cea mai saraca in

precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub

400 mm. Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian

care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor

provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin

toamne lungi si calduroase, si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul

predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o

umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23-24°C in

jumatatea „dunareana” a Dobrogei si 21-22°C in jumatatea „maritima” a climatului

litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


114

spre Campia Romana. Durata de stralucire a soarelui atinge, vara, 10-12 h/zi.

Cea mai apropiata statie meteo fata de amplasament este cea de la

Adamclisi, aflata la aproximativ 19 km, masurati in linie dreapta.

Valorile medii lunare ale temperaturilor in anul 2011

Valorile medii si extreme anuale ale temperaturilor in anul 2011

Incalzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica

internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade

lungi de timp.

Cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, in mod special

a dioxidului de carbon, a fost cauza principala a incalzirii pronuntate din ultimii 50

de ani ai secolului 20 (0.13 ºC/deceniu), fiind aproximativ dublul valorii din ultimii

100 de ani (0.74ºC pe perioada 1906-2005)), asa cum arata cel de-al patrulea

Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbarile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


115

Climatice (IPCC, 2007). 11 din ultimii 12 ani (1995-2006) au fost printre cei mai

calzi din sirul de date inregistrate dupa anul 1850.

Regimul precipitatilor

Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii

atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor

anuale sunt cuprinse intre 300 - 400 mm/an. Astfel, la Constanta se inregistreaza

378,7 mm precipitatii, dupa datele multianuale. Studiind cantitatile de precipitatii

cazute in intervalul de timp considerat, se observa o crestere a cantitatilor de la

acelasi timp, respectiv o crestere ciclica a precipitatiilor fata de media multianuala.

Diferenta destul de mare a cantitatilor de precipitatii si caderea neregulata in

decursul anilor, coroborata cu temperaturile medii anuale ridicate, indica un climat

de nuanta continentala, care in anumite perioade poate duce la aparitia unor

substantiale deficite de apa in sol.

Cele mai reduse cantitati lunare se constata in perioada februarie-aprilie si la

sfarsitul verii, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare

iunie) si in decembrie-ianuarie (cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita

se produc in sezonul rece octombrie-martie si intamplator si in septembrie pana in

mai.

Valorile pentru volumul de precipitatii in Judetul Constanta sunt prezentate

tabelul de mai jos (sursa: institutul Meteorologic Bucuresti):

Regimul lunar al precipitatiilor inregistrate in 2011





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


116

Regimul mediu al precipitatiilor in anul 2011

Regimul eolian

Si acest component climatic reflecta un aspect de individualitate climatica a

Podisului Dobrogean din doua puncte de vedere: pe de o parte, datorita contrastului

termic cel mai accentuat din tara, dintre uscatul dobrogean si acvatoriul marin,

care genereaza vanturile locale, cu caracter de briza, iar pe de alta parte, datorita

vitezei medii anuale, care atinge cotele cel mai mari in zona litorala, comparabile

cu cele din regiunile carpatice inalte.

• Frecventa medie anuala a vanturilor pe directii arata ca in Podisul

Dobrogei aceasta este influentata de altitudinile reduse (sub 500 m), de prezenta

Marii Negre si a Culoarului Dunarii, care dirijeaza curentii de aer. Astfel, in timp

ce, pe latura de vest, la Harsova, vantul dominant este cel de nord (18.9%), pe

latura de est, in sectorul nordic, dominante sunt vanturile de nord (Sulina 18.5%,

Jurilovca 27.9%) si de sud (16.7% si respectiv 10.7%); in sectorul sudic al

litoralului, vanturile dominante sunt cele din vest (Constanta 15.1%) si nord-vest

(Mangalia 16.7%). In interiorul podisului, la Corugea, sunt cele din est (15.1%) si

de vest (14.4%), iar la Adamclisi sunt cele din nord (13.5%) si de vest (12.0%).

Cea mai apropiata statie meteo fata de parcul eolian analizat este cea de la

Adamclisi, aflata la aproximativ 19 km.

• Calmul atmosferic este mai mare in sud (Adamclisi 22.5% anual) si mai

redus in nord (Corugea 10.9%), ca urmare a cresterii frecventei vantului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


117

Vara, din cauza uscaciunii atmosferice, se produc vanturi locale fierbinti,

denumite suhoveiuri, cu aspect de minicicloni, care „spulbera” pamantul uscat

generand furtuni de praf (de unde deriva si alta denumire de Vantul Negru) si

afectand recoltele.

Clima pe teritoriul orasului Baneasa

Regimul climatic in zona Orasului Baneasa este de tip continental – marin

si se datoreaza circulatiei vestice a aerului peste care se suprapune influenta Marii

Negre. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si

secetoase precum si ierni putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in

arealul continental. Influenta Marii Negre asupra regimului termic se manifesta in

sezonul cald al anului prin scaderea usoara a mediei termice lunare iar in anotimpul

rece prin actiunea ei moderatoare, care determina temperaturi mai putin coborate.

Arealul prezinta o clima arida - temperat continentala, avand ca principali

parametrii:

− temperatura medie a aerului + 11,20 C

− temperatura medie a lunii ianuarie - 3,00 C

− temperatura medie a lunii iulie + 22,40 C

− temperatura maxima anuala a aerului + 38,50 C

− temperatura minima anuala a aerului - 25,00 C

− precipitatii medii anuale 378,7 mm/mp

− vanturi dominante NE - E - SV

Iernile sunt relativ blande si scurte.

Precipitatiile sunt foarte variabile si in general sub forma de averse.

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in cursul verii, ploile fiind

repezi si bogate.

Precipitatii atmosferice:

� cantitati medii anuale 378,7 mm





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


118

� cantitati medii lunare cele mai mari 43,5 mm

� cantitati medii lunare cele mai mici 23,8 mm

� cantitatea maxima cazuta in 24 de ore 130 mm

� In anii secetosi, precipitatiile scad sub 200 mm.

Riscurile climatice din Dobrogea

Din Romania, Dobrogea prezinta cea mai diversificata paleta

de riscuri climatice. Fenomenul se explica prin faptul ca aceasta reprezinta zona de

interferenta sau de transformare a aerului polar in aer tropical si a aerului tropical

in aer polar. Este domeniul susceptibil in permanenta de invazii ale maselor de aer

foarte reci si uscate de origine arctica sau polara, care atrag dupa sine intregul

cortegiu de riscuri climatice de iarna (raciri masive, viscole, ingheturi si brume

etc.), ca si de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc

cu sine cortegiul riscurilor climatice de vara (incalziri masive, secete prelungite,

ariditate etc.). In cazul interferentei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene

deosebit de spectaculoase in diferite sezoane din an prin modul de manifestare si

consecinte (ninsori abundente, viscole violente etc.)

Ele sunt cu atat mai periculoase cu cat se produc mai mult in

afara sezonului lor caracteristic, limitand perioada de vegetatie.

Evolutia sezoniera si multianuala a acestor fenomene are un caracter

neperiodic si, de aceea, nu totdeauna pot fi prevazute si preintampinate.

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona

Activitatile desfasurate in zona sunt in general activitati agricole.

Traficul este definit de circulatia pe DC 38 si DJ 391A si drumuri de

exploatare, astfel incat se pot anticipa anumite emisii generate in urma arderilor si

pulberi provenite de la traficul de pe aceste drumuri.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


119

Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin

sulf si azot, iar acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de

sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3), una din surse fiind traficul /

transportul rutier. Dioxidul de azot este un gaz brun care rezulta ca o reactie de

oxidare a monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa

se formeaza acidul azotic sau azotos care confera ploilor un caracter acid.

Impreuna cu monoxidul de carbon si compusii organici volatili, oxizii de

azot formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei solare, care mai este

cunoscut sub denumirea de „ozon rau”.

In timpul lucrarilor agricole se dizloca o cantitate apreciabila de pulberi ce

se transfera catre atmosfera, situatie vizibila pe durata campaniilor agricole.

Se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de

intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de

activitatile desfasurate de utilajele agricole. Nu sunt date disponibile rezultate din

monitorizarea efectuata de autoritarile publice privind calitatea aerului in zona

analizata. Se poate trage concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica

generarea de pulberi sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor

caracteristici arderii combustibililor, in restul anului calitatea aerului este

influentata de pulberile generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o

zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica.

De asemenea in zona nu exista activitati industriale care sa constituie surse

de poluare a aerului.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului

inconjurator responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in

Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


120

Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de

alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt

stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme

cerintelor prevazute de reglementarile europene.

In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule in suspensie

(PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie

este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor

concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.

Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3)

Indice specific

0-49,(9) 1

50-74,(9) 2

75-124,(9) 3

125-349,(9) 4

350-499,(9) 5

>500 6

Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3)

Indice specific

0-39,(9) 1

40-79,(9) 2

80-119,(9) 3

120-179,(9) 4

180-239,(9) 5

>240 6

Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3)

Indice specific

0-39,(9) 1

40-79,(9) 2

80-119,(9) 3

120-179,(9) 4

180-239,(9) 5

>240 6





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


121

Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3)

Indice specific

0-2,(9) 1

3-4,(9) 2

5-6,(9) 3

7-9,(9) 4

10-14,(9) 5

>15 6

Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3)

Indice specific

0-9,(9) 1

10-19,(9) 2

20-29,(9) 3

30-49,(9) 4

50-99,(9) 5

>100 6

In zona studiata nu exista amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului

apartinand Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA). Cele

mai apropiate statiide monitorizare si centre de monitorizare sunt Statiile CT 4-

Mangalia, CT 7 Medgidia, CT 1,2,5 Constanta si si Centrul Local din Judetul

Constanta.

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


122

Calitatea aerului din Orasul Baneasa , conform Ordinului nr. ORDIN nr.

1.269 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul

Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor O. M. nr. 745/2002 privind stabilirea

aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii

aerului in Romaniase regasesc in liste dupa cum urmeaza:

Orasul Baneasa se regasete in Lista 3 pentru anumiti poluanti dupa cum

urmeaza:

- SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai

multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se situeaza intre aceasta si

pragul superior de evaluare - Sublista 3.1.3. Pentru pulberi in suspensie (PM10);

- SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai

multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior

de evaluare - Sublista 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2), Sublista 3.3.2. Pentru

dioxid de azot (NO2) , Sublista 3.3.3. Pentru plumb (Pb), Sublista 3.3.4. Pentru

monoxid de carbon (CO), Sublista 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).

4.2.3. Surse si poluanti generati


Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/asfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


123

• sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante;

• umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

- compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare.

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu

dimensiuni aerodinamice echivalente de 10µm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.

Cantitatea de pulberi emisa in timpul etapei de constructie depinde de o serie

de factori care includ:

- tipul activitatilor de constructie care se executa;

- conditiile climaterice (umiditate, vant);

- volumul materialelor vehiculate;

- suprafata expusa a materialelor depozitate;

- continutul de umiditate si continutul in silt al materialelor;

- distantele parcurse;

- masurile de diminuare a impactului aplicate.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


124

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

• buldozere;

• excavatoare;

• sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/asfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


125

Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului

sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea

pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu

amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii

puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –

cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);

basculante- cca. 80- 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.


In perioada de functionare a obiectivului nu exista surse suplimentare de

presiune asupra calitatii aerului din zona analizata. Sursele de poluare

suplimentare, constituite din mijloace de transport utilizate pentru activitatile de

intretinere a parcului eolian, nu sunt de natura sa modifice intr-un mod

cuantificabil traficul din zona si desi traficul va fi unul mai ridicat, datorita

activitatilor de reabilitare a drumurilor, pe termen lung se va inregistra o scadere a

emisiilor de praf in atmosfera asociat activitatilor agricole din zona.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


126

4.2.4. Estimarea traficului – structura si cuantificare fluxurilor traficului

pentru fiecare faza tehnologica in parte

Informatii generale

Studiul de trafic reprezinta unul din elementele cheie ale studiilor de

fezabilitate, de rezultatele sale depinzand atat dimensionarea capacitatii de

circulatie cat si dimensionarea sistemului rutier.

Studiile de trafic pot fi grupate in doua categorii si anume:

• inventarieri ale retelei rutiere, elementele geometrice, reglementari ale

desfasurarii circulatiei, comportand frecvente diferite de studiu/interventie;

• studii dinamice care implica colectarea datelor in conditii operationale;

Variabilele traficului rutier – care fac obiectul studiilor de trafic – se

impart in doua categorii si anume:

• microscopice, ale vehiculelor considerate individual;

• macroscopice, care permit descrierea fluxului de circulatie.

In studiile de evaluare a traficului rutier pentru o anumita arie de studiu se ia

in considerare in primul rand clasificarea generala a drumurilor din care se preiau

datele necesare situatiei existente la momentul respectiv a drumurilor in cauza.

Clasificarea tehnica a drumurilor dupa gradul de perfectionare tehnica precum si

dupa intensitatea traficului este urmatoarea:

Intensitatea traficului (vehicule/24h) Clasa tehnica a drumului

Categoria drumului Vehicule fizice

(efective) Vehicule etalon (autoturisme)

I Autostrazi >10000 >15000

II Drum international sau drum national

cu 4 benzi de circulatie 7501....10000 11001....15000

III Drum national cu 2 benzi de circulatie 3001....7500 4501....11000

IV Drum national sau judetean cu 2 benzi

de circulatie 501...3000 751....4500

V Drum judetean sau comunal <500 <750





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


127

Totalitatea vehiculelor care circula pe un drum in ambele sensuri formeaza

traficul rutier. Acest trafic este caracterizat de viteza, debit si densitate.

Traficul de perspectiva pentru drumurile publice se determina pe perioade

indelungate, pe baza recensamintelor generale sau a anchetelor de circulatie, dupa

metode de prognoza adecvate. La proiectarea unui drum trebuie precizata in afara

clasei tehnice a drumului si viteza de proiectare. Viteza de proiectare sau viteza de

baza reprezinta viteza maxima care trebuie asigurata vehiculelor rapide in

sectoarele cele mai dificile ale traseului in deplina siguranta a circulatiei, in

ipoteza ca starea imbracamintii drumului este buna si conditiile atmosferice sunt

favorabile

Gestionarea retelei drumurilor publice, din punct de vedere al conditiilor de

circulatie, trebuie sa asigure nivele de serviciu compatibile cu categoriile

administrative/functionale/clasele tehnice.

Pentru autostrazi si drumuri nationale, debitele admisibile tehnice trebuie sa

corespunda nivelului de serviciu C, iar nivelul de serviciu D poate fi adoptat, mai

mult din considerente economice decat tehnice, in cazul drumurilor locale (drumuri

judetene/comunale). HCM 2010 prevede - la drumurile cu doua benzi/doua sensuri

de circulatie – urmatoarele criterii pentru definirea nivelelor de serviciu, criterii in

curs de adoptare si in normele romanesti:

Criterii pentru definirea nivelelor de serviciu

Nivelul de serviciu Clasa I*) Clasa II **) Clasa III ***)

VMP(km/h) PTP(%) PTP(%) PVL(%)

A >90 ≤35 ≤40 >91,7

B >80...90 >35...50 >40...55 >83,3...91,7

C >70...80 >50...65 >55...70 >75,0...83,3

D >60...70 >65...80 >70...85 >66,7...75

E ≤60 >80 >85 ≤66,7





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


128

*) Drumuri nationale europene

**) Drumuri nationale principale secundare

***) Drumuri locale (judetene/comunale)

Simbolurile din tabel reprezinta: VMP – viteza medie de parcurs (ATS -

Average travel speed) PTP – procentul de timp a circulatiei in pluton (PTSF –

Percent time – spent – following) PVL – procentul de viteza de circulatie libera

(PFFS – Percent free flow speed)

S.C. MIRE ENERGIA S.R.L, va dezvolta un parc eolian in zona localitatii

Baneasa, judetul Constanta, pentru care se vor consolida drumurile de exploatare

existente si se vor construi noi drumuri de acces catre turbine si statia de

transformare.

Prin urmare, structura retelei de transport in zona amplasamentului este

reprezentata prin DJ 391A si DC 38, drumurile de exploatare existente ce vor fi

modernizate si alte drumuri tehnologice ce vor urma a fi construite. Accesul si

iesirea in parcul eolian se vor face prin drumul comunal DC 38 si DJ 391A prin

drumurile de exploatare existente, care au fost evidentiate in Planul de situatie:

- De 1221/1, De 1205, De 1215, De 1188, De 1194, De 1144/13, De 1143, De

1131, De 94. Drumurile de exploatare existente ce vor fi folosite in cadrul parcului

eolian vor fi amenajate, modernizate si consolidate acolo unde este cazul, pentru

asigurarea conditiilor de transport in siguranta a echipamentelor.

De asemenea este necesar a se construi drumuri de exploatare pentru accesul

la amplasamentul fiecarei turbine, acestea vor fi permanente si definitive cu

latimea de 5 m. Panta impusa de tipul utilajelor de transport este de maximum 6 %

iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 30-50 m. Aceste drumuri vor fi

racordate la structura drumului comunal si de exploatare, conform avizelor de

specialitate si a normelor specifice. Executia acestor drumuri se va face in etape

corelate cu etapele de realizare a investitiei.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


129

Conform Certificatului de Urbanism nr. 23 din 30.10.2012 terenul pe care se

propune amplasarea parcului de turbine eoline are folosinta de teren arabil, pasune

si teren cu destinatie speciala – drumuri de exploatare, procentul de teren necesar

constructiilor de drumuri va fi total sau partial scos din folosinta, aspect prezentat

in tabelul urmator:

Suprafete afectate de constructii

Suprafata drumuri de exploatare ce se vor moderniza 54700 mp

Suprafata drumuri noi de exploatare 33900 mp

Suprafata amenajari ale drumurilor existente 6100 mp

Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol (cu privire la

constructia intregului parc, nu doar a drumurilor)

63172 mp

Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol (cu privire la

constructia intregului parc, nu doar a drumurilor)

85322 mp

Zona cu P.U.Z. aprobat prin HCL nr. 52 din 07.09.2012

P.O.T. = 1 %

C.U.T. = 0,01

In prezent pe amplasament exista o retea de drumuri de exploatare. Pe planul

de situatie s-a trasat la scara reteaua de drumuri de exploatare existenta pentru a

minimiza numarul de drumuri noi proiectate si construite. Terenul necesar

amenajarilor legate de racordurile drumurilor necesare transportului cu gabarit

depasit se va readuce la starea initiala dupa darea in folosinta a turbinelor eoliene.

Aceste suprafete de teren se vor scoate temporar din circuitul agricol.

Impactul asupra drumului national in etapa de construire si transport a

turbinelor eoliene se va manifesta prin cresterea temporara a traficului si prezenta

pe drumul national a transportului agabaritic (autocamioane / trailere) care va

aglomera traficul in acest interval.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


130

Transportul agabaritic va fi insotit de autoturisme autorizate conform

legislatiei nationale in vigoare, cu echipaje specializate si instruite pentru realizarea

escortelor autorizate.

Pe perioada constructiei vor fi folosite urmatoarele tipuri de vehicule:

• vehicule pentru transport beton (autobetoniere) si utilaje de constructie

• camioane grele pentru instalarea macaralei

• autocamioane grele / trailere pentru componentele turbinei eoliene

(sectiuni turn, pale rotor, nacela, butucul rotorului si trenul de transmisie,

parti mici, etc.)

• diferite utilaje de constructie.

Se va avea in vedere respectarea in totalitate de catre transportator a

incarcarii maxime admise pentru categoria de drumuri care se vor utiliza pentru

transportul echipamentelor si instalatiilor.

Nu se vor aduce modificari asupra drumului national, deoarece legatura cu

drumul national se va face prin supralargirea si modernizarea unui drum de

exploatare existent.

Avand in vedere ca acest impact este doar temporar, pe o perioada limitata

de timp, se estimeaza ca impactul asupra drumului national se va incadra in limite

admisibile.

Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in zona

perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei, cea

de exploatare a turbinelor, va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei

acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta

genofondul si biodiversitate acesteia.

Mentionam faptul ca pe parcursulul perioadei de monitorizare, in cadrul

iesirilor in teren, echipele de monitorizare se vor ocupa pe langa evlauarea

biodiversitatii specifice si de estimarea traficului, astfel incat se se acopere o

evaluare structurala si o cuantificare corecta a acestuia in situ.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


131

Structura si cuantificarea fluxurilor traficului pentru fiecare faza tehnologica

in parte

Pentru o corecta evaluare a structurii traficului au fost luate in considerare

cele patru tipuri de activitati existente sau ce vor exista la nivelul amplasamentului

viitorului parc eolian si anume :

� perioada premergatoare constructiilor

� perioada de constructii

� perioada de functionare propriu-zisa a parcului eolian/mentenanta

� perioada de dezafectare

Structura si cuantificarea fluxului traficului in perioada premergatoare

constructiilor

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie, terenurile aferente

amplasamentului se afla in folosinta de teren arabil, pasune si teren cu destinatie

speciala – drumuri de exploatare. Astfel ca, drumurile existente sunt reprezentate

de drumuri tehnologice ( de pamant) accesul catre acestea efectuandu-se prin

intermediul drumului comunal DC 38 si a drumului judetean J 391A, precum si a

altor drumuri de exploatare deja existente.

Ca urmare a folosintei drumurilor de exploatare, in cadrul amplasamentului

evaluat, vehiculele intalnite majoritar sunt reprezentate de utilajele agricole

(tractoare, combine, etc) precum si atelaje cu tractiune animala (carute).

De asemenea in structura traficului rutier ce utilizeaza drmurile comunale si

judetene mentionate anterior, sunt prezente autovehicule mici, ale loclanicilor,

si/sau, mijloacele de transport in comun – microbuze. Astfel frecventa traficului

rutier prezinta un caracter stabil.

Structura fluxului traficului la nivelul drumurilor de exploatare, in aceasta

perioada este neomogena, aflandu-se in corelatie directa cu perioadele de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


132

practicare a activitatilor agricole, existand perioade de maxim si minim in

dinamica fluxului traficului in cadrul amplasamentului.

Astfel, in perioada practicarii aratului, semanatului si recoltatului, in

structura traficului intalnim utilaje specifice acestor operatiuni cum ar fi: tractoare

agricole si tractoare pentru recoltarea fructelor in zona pepinierelor, combine,

semanatoare si vehicule de transport ale produselor agricole. Viteza, debitul si

densitatea fluxului traficului in aceasta perioada este deasemenea in stransa

corelatie cu activitatile agricole ce se afla in desfasurare. In principal, vitezele sunt

adaptate la activitatea agricola propriu-zisa, specifica perioadei agricole si a

utilajului.

Cu privire la debitul si la densitatea fluxului traficului in perioada

premergatoare constructiilor putem mentiona faptul ca exista o diseminare relativa

a utilajelor agricole deoarece acestea au capacitatea de a acoperi suprafete mari in

cadrul procesului tehnologic pe care il efectueaza.

Structura si cuantificarea fluxului traficului in perioada de constructii

O data cu inceperea constructiilor, fluxul traficului rutier in cadrul

amplasamentului viitorului parc eolian va creste semnificativ. Pe langa utilajele

agricole, vor fi prezente si utilajele de transport piatra si alte materiale de

constructii, camioane de mare tonaj, buldozere, excavatoare, autobetoniere, etc.

utilizate pentru constructia si consolidarea drumurilor tehnologice dar si

autocamioane grele / trailere pentru componentele turbinelor eoliene, macarale etc

utilizate in cadrul constructiei ansamblului de eoliene si a statiei de transformare.

Pe langa acestea vor exista si autovehiculele din categoria B, utilizate pentru

transport angajati si a personalului de paza, cu debit si densitate relativ constante

datorita specificitatii programului de munca. Structura fluxului traficului in cadrul

acestei perioade va fi aproximativ omogena.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


133

Restrictiile cu privire la vitezele de deplasare in cadrul santierului de

constructii se vor aplica conform legislatiei in vigoare, adaptate la conditiile de

drum si in stransa corelatie cu tipul autovehiculelor.

Debitul si densitatea fluxului traficului din aceasta perioada vor fi

semnificativ crescute fata de cele din perioada premergatoare constructiilor.

Fluiditatea fluxului traficului va fi posibila prin respectarea cu strictete a normelor

de legislatie rutiera specifice santierelor de constructii.

Structura si cuantificarea fluxului traficului in perioada de functionare a

parcului eolian/mentenanta

Din momentul punerii in functiune a parcului eolian fluxul traficului va fi

constant, omogen, cu debit si densitate reduse. Structura traficului consta in

prezenta periodica a autovehiculelor utilizate in transportul echipamentelor si a

angajatilor ce efectueaza mentenanta periodica a turbinelor.

Avand in vedere faptul ca mare parte din terenurile din cadrul

amplasamentului vor ramane cu statutul de teren agricol – arabil, in structura

traficului exista deasemenea si utilajele specifice activitatilor agricole. Debitul si

densitatea fluxului traficului sunt usor modificate in perioadele alocate activitatilor

agricole precum: arat, semanat, irigat, stropit, recoltat etc, devenind in aceste

perioade mai intense. Cu toate acestea fluxul traficului este fluid datorita

capacitatii utilajelor agricole de a acoperii suprafete mari in cadrul procesului

tehnologic pe care-l efectueaza si al caracterului punctiform al activitatilor de

mentenanta canalizate la nivelul turbinelor eoliene.

Structura si cuantificarea fluxului traficului in perioada de dezafectare

La finalul perioadei de functionare, va avea loc dezafectarea parcului eolian.

Aceasta operatiune se va desfasura in proces invers activitatii de construire a

parcului. Prin urmare fluxul traficului rutier in cadrul perioadei de dezafectare va





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


134

creste iar semnificativ, pe langa utilajele agricole specifice activitatilor agricole

fiind existente in structura traficului si utilaje de mare tonaj, necesare dezafectarii

parcului si transportului partilor componente ale turbinelor.

Suprafetele de teren alocate drumurilor de acces vor fi restaurate la folosinta

initiala preconstructiilor, sau, vor fi mentinute in folosinta de drumuri de acces

restaurate, in functie de decizia proprietarului/proprietarilor acestor terenuri.

Prin urmare, debitul si densitatea fluxului traficului rutier in cadrul acestei

perioade vor fi crescute si preponderent omogene, lucrarile de dezafectare urmand

a fi efectuate secvential. Restrictiile cu privire la vitezele de deplasare in cadrul

santierului de constructii se vor aplica conform legislatiei in vigoare, adaptate la

conditiile de drum si in stransa corelatie cu tipul autovehiculelor.

Fluiditatea fluxului traficului va fi posibila prin respectarea cu strictete a

normelor de legislatie rutiera specifice santierelor de constructii.



In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu

“aer” va fi influentat de utilajele si mijloacele de transport, care functioneaza cu

motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si

hidrocarburi.

Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe

santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile

tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a

functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori

ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului

eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.

In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie

pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


135

SOx CO NOx particule hidrocarburi

3,24 27,00 44,40 1,56 4,44

Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care

le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin:

SOx CO NOx particule hidrocarburi

97,20 g/h fata de 5.000 g/h

810,00 g/h fata de limita nespecificata

1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

6,80 g/h fata de 500 g/h

133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Simularea dispersiei poluantilor

In continuare prezentam rezultatele simularilor privind dispersia poluantilor

SO2, NO2, CO si particule solide aflate in suspensie (PST), realizate cu ajutorul

programului specializat METI-LIS, fiind luate in calcul urmatoarele aspecte:

- lucrarile se desfasoara, concomitent, la toate locatiile turbinelor

eoliene si in zona statiei de transformare;

- sunt desfasurate utilaje grele atat in zona platformelor de montaj cat

si pe drumurile de acces;

- valorile emisiilor folosite la simulari sunt peste cele medii

inregistrate pentru astfel de obiective, acest fapt permite o predictie a

limitelor maxime de poluare a aerului din zona studiata;

- au fost luate in calcul si datele privind conditiile meteorologice de pe

amplasament, inregistrate in timpul deplasarilor pe teren din cadrul

monitorizarii biodiversitatii;

- directia vantului sa fie spre N, astfel incat sa fie evaluat cel mai rau

scenariu pentru locuitorii din Stalpu (cea mai apropiata localitate);

- simularea dispersiei s-a realizat pentru emisiile de poluanti rezultate

timp de 60 de minute pe amplasament.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


136

METI-LIS este un model de calcul usor de utilizat dezvoltat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Industriei (METI) al Japoniei. Acesta a fost detinat utlizarii pe scara larga, nu numai pentru cercetatori si cadre didactice; dar si de industrii care produc poluanti pentru a emite strategii de aparare a mediului responsabile, organisme guvernamentale pentru a ghida sau instrui industriile, si cetatenilor pentru a participa la comunicarea riscului. In acest scop programul a fost echipat cu instrumente simple si o interfata grafica avansata.

Datele de intrare esentiale sunt rata de emisie si alte conditii de emisie, precum locatia, inaltimea, volumul de gaz, temperatura gazului si conditiile meteorologice. Simularea se poate face pe durate scurte sau lungi.

Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana de tip „pana”, ceea ce presupune o stare de echilibru. Ecuatia este utilizata pentru a modela surse punctuale de emisie. Metoda METI-LIS a adoptat un sistem de tip curent descendent bazat pe modelul de Sursa Complexa Industriala (ISC) al Agentiei de Protectie a Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA), dar parametri caracteristici latimilor de dispersie ce descriu efectul de curent descendent au fost imbunatatiti prin incorporarea rezultatelor obtinute din experimente efectuate in tunele de vant.

METI-LIS se mai diferentiaza de modelul ISC prin posibilitatea de a modifica timpul de evaluare, care afecteaza latimea de dispersie, in special in directia y (adica transversala) a vantului, pentru a simula o dispersie de scurta durata.

Pentru ecuatia Gaussiana de tip „pana” se fac urmatoarele mentiuni: - pentru fiecare sursa de emisie originea sistemului de coordonate a calculului este plasata

la cota 0 a acesteia; - concentratiile calculate pentru fiecare sursa la sunt adunate pentru a obtine concentratia

produsa in combinatie de catre toate punctele sursa in perioada studiata;

unde

C – concentratia in directiile x, y, z (ppb, ppm, etc.) Q – rata de emisii poluante (m3/s) V – element vertical us – viteza medie a vantului la inaltimea de emisie (m/s) σy, σz – parametri de dispersie in directia transversala si verticala a vantului (m)

Elementul vertical V reprezinta distributia „panei” Gaussiene. Acest factor tine cont de cota punctului de calcul si de efectele de inaltime cauzate de ascensiunea „penei”.

unde

zr – elevatia punctului de calcul (m) he – inaltimea efectiva a „panei” (m)

In aceasta metoda de calcul se transforma viteza vantului masurata intr-o viteza echivalenta la inaltimea actuala a sursei de emisie. Formula pentru aceasta conversie:

unde

us – viteza vantului la inaltimea de emisie, hs (m/s) uregf – viteza vantului la inaltimea la care acesta a fost masurat, zref (m/s) hs – inaltimea de emisie (m) zref – inaltimea la care a fost masurata viteza vantului (m)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


137

Exponentul p din aceasta ecuatie este ales in functie de clasa de stabilitate

Clasa de

stabilitate Exponent p

A 0.07

B 0.07

C 0.10

D 0.15

E 0.35

F 0.55

Dispersia CO (pe ora) - directia vantului V

Dispersia PST(pe ora) - directia vantului E





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


138

Dispersia PST(pe ora) - directia vantului V

Dispersia SO2(pe ora) - directia vantului V

Dispersia SO2(pe ora) - directia vantului E





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


139

Dispersia NO2 (pe ora) - directia vantului V

Dispersia NO2 (pe ora) - directia vantului E

Rezultatele obtinute in urma simularii dispersiei poluantilor:

Tip poluant

Valori maxime rezultate

Valori estimate pentru localitatea

Tudor Vladimirescu

Valori estimate pentru localitatea

Dobromir din Deal

Valori limite legale (conform Legii 104/2011)

CO 0,0838 mg/m3 <0.005 µg/m3 <0.005 µg/m3 10 mg/m3

NO2 121,1 µg/m3 0,5- 1 µg/m3 0,1- 0,5 µg/m3 200 µg/m3

SO2 44,71 µg/m3 0,1- 0,5 µg/m3 0,1- 0,5 µg/m3 350 µg/m3

PST 18,63 µg/m3 0,05 - 0,1 µg/m3 0,01 - 0,05 µg/m3 50 µg/m3





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


140

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, chiar si valorile maxime

inregistrate la nivelul amplasamentului in timpul desfasurarii activitatilor de santier

nu depasesc limita legala prevazuta in LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind

calitatea aerului inconjurator, iar valorile estimate pentru intravilanul localitatilor

Tudor Vladimirescu si Dobromir (cele mai apropiate localitati fata de parcul eolian

analizat) sunt insignifiante.

Cantitatile de substante poluante atat pe perioada de constructie cat si pe

perioadele de functionare si dezafectare sunt reduse, fara efecte asupra populatiei

din zona.

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv

legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor de investii impactul asupra

factorului de mediu aer va fi nesemnificativ.

In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) -

tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria

IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.

Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul

produs de aceste utilaje este poluant.

Pe termen scurt pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se

va inregistra impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la

punctul decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementului pamantului

excavat, cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Nu se cuantifica

efecte pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu aer urmare a

perioadei de constructie a obiectivelor propuse prin proiect.

Surselor deschise, necontrolate (manipulare pamant, lucrari de excavatii,

etc) nu le pot fi asociate valori ale concentratiei de emisii. Pulberile rezultate in

urma activitatilor de manipulare materiale excavate (surse la sol) se vor sedimenta





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


141

in imediata apropiere a sursei, fara a crea premisele inregistrarii unui impact

semnificativ asupra mediului pe termen mediu sau lung.

Atmosfera instabila favorizeaza dispersia si transportul poluantilor, un vant

moderat va favoriza dispersia si transportul poluantilor mai mult decat un vant cu

viteza mare care are tendinta de a retine poluantii la sol.

Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului

consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra

calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti

inainte de realizarea parcului eolian.

Nu va exista un impact cumulat semnificativ provocat de realizarea

lucrarilor de constructie a ansamblului eolian asupra factorului de mediu aer.

Faptul ca ansamblul de parcuri eoliene are beneficiari diferiti si termene de

realizare a lucrarilor de constructii diferite, reprezinta un avantaj prin faptul ca

utilajele de constructii folosite in aceasta perioada nu vor functiona simultan pentru

toate parcurile, iar modul de lucru punctual pentru fiecare turbina in parte nu

cumuleaza pe unitate de timp efectele lucrarilor de constructie.


Dupa construire, functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii

poluante pentru aer.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, turbina eoliana utilizata este putin

zgomotoasa la viteze nominale si mult mai putin zgomotoasa la viteze scazute,

comparativ cu alte tipuri de turbine. Poate fi construita sa functioneze in diferite

regimuri configurabile in functie de cerintele de zgomot ale zonei. Turbina are un

sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in combinatie cu

sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru a mentine

constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale vantului)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


142

puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea nivelului de

zgomot al turbinei.

La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o

problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor

eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de

turbina.

Nu va exista un impact cumulat asupra factorului de mediu aer provocat de

functionarea parcurilor eoliene datorita specificului acestora. De asemenea, in

timpul functionarii obiectivelor, interventiile pentru verificarea turbinelor au loc la

intervale mari de timp si se realizeaza pe drumurile amenajate.

In perioada de dezafectare

In perioada de dezafectare a parcului eolian se vor produce aceleasi tipuri de

emisii ca cele analizate in perioada de constructie a parcului eolian impactul asupra

mediului fiind acelasi ca in perioada de implementare a parcului eolian.

4.2.6.Masuri de diminuare a impactului

Principalii poluanti atmosferici din zona analizata au urmatoarele

caracteristici si posibile efecte asupra sanatatii populatie (in functie de concentratie

si perioada de expunere a populatiei).

Dioxid de sulf SO2

Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are

diferite efecte asupra sanatatii umane.

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de

timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


143

persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor

respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate

avea ca efect infectii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ

asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra

vegetatiei si solului.

Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor,

din cauza formarii acizilor.

Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea

si componentele electrice.

In cazul proiectului analizat emisiile de aer nu se vor manifesta ca un factor

de risc pentru populatie, atat in faza de implementare a proiectului cat si in fazele

de functionare si dezafectare.

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Dioxidul de sulf - SO2

Prag de

alerta

500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori

limita

350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivel

critic

20 ug/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


144

Oxizi de azot NOx (NO / NO2)


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru

oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori

mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate

poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.

Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii,

iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la

o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem

pulmonar.

Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor si animalelor

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin

albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamana cu emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza

acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului

ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea

vopselurilor, degradarea metalelor.

Faptul ca in zona orasului Baneasa nu se inregistreaza depasiri ale valorilor

limita, conform datelor puse la dispozite de Ministerul mediului, respectiv

ORDINUl nr. 1.269 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii

localitatilor din cadrul Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor OM nr. 745/2002

privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


145

evaluarea calitatii aerului in Romania se inregistreaza ca un aspect pozitiv in

reducerea riscului de acumulare a poluantilor in sensul in care s-ar putea inregistra

un impact negativ asupra sanatatii umane.


Oxizi de azot - NOx

Prag de

alerta

400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori

limita

200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Nivel

critic 30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei

Monoxid de carbon CO


Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de

aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in

sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular.

La concentratii relativ scazute:

- afecteza sistemul nervos central;

- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in

organism;

- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;

- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli

cardiovasculare;

- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare,

greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de

carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si

cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


146

Efecte asupra plantelor

La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte

asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Benzen C6H6

Efecte asupra sanatatii

Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept

cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos

central.


Benzen - C6H6

Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5


Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte.

O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic

de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare

provocand inflamatii si intoxicari.

Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii,

copiii, varstnicii si astmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta

mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe

gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili ,

deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in

copilarie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri

in piept si dificultati respiratorii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


147

Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza

cancer si moartea prematura.


Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita 50 ug/m

3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m

3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane


Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare tinta 25 ug/m3 - valoarea-tinta anuala

Valori limita 25 ug/m

3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015 20 ug/m

3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As, Ni si Hg

In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos,

functiile renale, hepatice, respiratorii.


Plumb - Pb

Valoare limita 0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane


As, Cd si Ni

Arsen 6 ug/m

3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Cadmiu 5 ug/m


Nichel 20 ug/m


Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene

pentru om.


Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP

Benzo(a)piren 1 ug/m

3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


148

Cantitatile de substante poluante atat pe perioada de constructie cat si pe

perioadele de functionare si dezafectare sunt reduse, fara efecte asupra populatiei

din zona.


Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,

specifice acestui tip de surse.

Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone

special amenajate.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia

etc.

Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.

Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru

a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la realizarea

drumurilor, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii,

astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta

parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul

lucrarilor de constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie

minime.

Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


149

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se

recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta

mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de

putere si control restrictiv al emisiilor.


Parcul eolian ca principiu de functionare nu produce emisii. Singurele emisii

generate de autovehicolele utilizate pentru intretinerea parcului eolian nu maresc

cuantificabil emisiile din zona anlizata datorita periodicitatii la intervale mari de

timp, nefiind vorba despre niste interventii zilnice. Parcul eolian este dotat cu

instalatii automate, faza de operare este automatizata.

In perioada de dezafectare

Masurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer din

perioada de dezafectare a parcului sunt similare celor din perioada de constructie a

parcului eolian.

4.2.7. Harti si desene la capitolul „Aer”

4.2.7.1. Harta potentialului eolian al Romaniei





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


150

4.2.7.2. Harta climatica a Romaniei

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

In conformitate cu datele transmise de O.S.P.A Constanta, din totalul

suprafetei de 707129 ha, inregistrate in evidenta statistica a terenurilor

conform recensamantului din anul 2010, aproape 80% sunt terenuri agricole

(558204 ha), restul de 20% fiind terenuri neagricole (148925ha).

In perioada 2007- 2011, la nivelul judetului Constanta, suprafata de teren

agricol este repartizata astfel:

Suprafata (ha) Nr.

crt

Categoria de folosinta

2007 2008 2009 2010 2011

1. Arabil 485802 485802 485702 485622 484154

2. Pasuni 61779 61779 61779 61779 58693

3. Fanete si pasuni naturale

4. Vii 13343 11541 12048 11459 11563

5. Livezi 3477 3427 3512 3740 3794

TOTAL TEREN AGRICOL 564401 562549 563041 562600 558204

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in jud.Constanta (ha)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


151

Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii

genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de

productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima

perioada, datorita atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea

fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct

de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care

contribuie la degradarea mai rapida a solurilor.

Repartitia in teritoriu a principalelor tipuri si subtipuri de soluri este

conditionata de factorii climatici, de relief si antropici: volumul edafic util,

compactarea, panta terenului, toate acestea se regasesc in formula unitatii de sol.

Conditia climatica si de vegetatie a tinutului de stepa a favorizat o mineralizare

accentuata a partii organice.

Repartitia geografica a unitatilor teritoriale de soluri respecta configuratia

pedologica din Dobrogea, unde se gasesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri,

psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleisoluri si erodosoluri.

Tipuri de sol Suprafata (ha) Procentual (%)

Castanosoluri 56205 20

Cernosoluri 171389 61

Regosoluri 24920 9

Aluviosoluri 8757 3.12

Psamosoluri 3451 1.23

altele 10

TOTAL 264722

Situatia privind tipurile de sol intalnite pe suprafata cartata, in jud. Constanta

Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire

zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si

solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand

ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile

azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri

halomorfe).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


152

Incadrarea terenurilor in clase de pretabilitate se realizeaza pe criteriul

factorilor limitativi ai productiei in cazul unei anumite folosinte (arabil, livezi, vii,

pajisti).

Gruparea terenurilor se face in 6 clase de pretabilitate (I-VI), in functie de

intensitatea factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru productia

agricola.

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Constanta:

Clase de pretabilitate ale solurilor Nr.crt Specif. U.M. (ha)

I II III IV V VI

1. Arabil 484154 471914 12240

2. Pasuni 58693 2836 37806 16363

3. Vii 11563 5901 4086 1473

4. Livezi 3794 1277 1326 65

TOTAL 558204

Specifice zonei studiata si implicit suprafetelor ocupate de ansamblul eolian

sunt cernoziomurile, categorie in care sunt integrate si solurile castanii de paduri

xerofile.

CERNOZIOMURI

Cernoziomurile reprezinta solurile zonei temperate cu ierni reci sau foarte

reci si veri scurte, calde pana la fierbinti. Precipitatiile sunt relativ scazute, cca. 350

- 600 mm/an si limita lor superioara (600 mm) abia egaleaza evapotranspiratia

potentiala anuala. Materialele parentale ale acestor areale sunt reprezentate

predominant prin loess carbonatic sau depozite loessoide. Vegetatia naturala este

dominata de ierburi anuale inalte, cu productie ridicata de biomasa, denumita stepa

cu ierburi inalte in Europa Rasariteana si in Asia si preeria cu ierburi inalte in

America de Nord. Vegetatia ierboasa naturala poate produce 4 - 6 t/ha/an de masa

uscata de radacini concentrata in primii 60 cm ai solului (cca. 80% din masa de

radacini se gaseste in primii 30 - 40 cm). Acest tip de vegetatie, impreuna cu o

pedofauna foarte bogata, conduce la formarea de soluri caracterizate printr-un





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


153

orizont de suprafata profund, cenusiu foarte inchis, foarte bogat in humus (pana la

10 - 16%) si elemente nutritive si cu structura granulara bine dezvoltata.

Cernoziomurile sunt soluri care prezinta:

a) un orizont molic cu crome ≤ 2 in stare umeda daca textura este mai fina

decat lut nisipos sau < 3,5 daca textura este lut nisipos sau mai grosiera; ambele

crome pana la 20 cm adancime sau direct sub stratul arat;

b) concentratii de carbonati secundari incepand in primii 50 cm de la limita

inferioara a orizontului humifer, dar in primii 200cm de la suprafata;

c) nu exista un orizont petrocalcic intre 25 - 100 cm adancime;

d) nu exista gips secundar;

e) nu exista graunti de praf si nisip dezgoliti pe suprafata agregatelor

structurale.

Parcul eolian analizat





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


154

Tipuri de sol specifice zonei studiate (Institutul de Studii si Cercetari Pedologice, 1976)

4.3.2. Conditii chimice din sol

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea

productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in

considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile

plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea

nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza

rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului

si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la

reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor.

Cunoasterea starii de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta

si echilibrata a ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si

fosfati care au efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in

vegetatie a acestor elemente.

Ingrasaminte chimice si naturale folosite in judetul Constanta, 2005-2011 Anul Ingrasaminte chimice folosite

(tone substanta activa)

N+P2O5+K2O (kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2005 5823 4325 10148 40 39

2006 7002 5194 12196 45 39

2007 6929 8449 15378 69 39

2008 10687 7846 18533 71 0

2009 13412 5945 19357 42 0





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


155

2010 17115 10520 27635 81 0

2011 16426 17827 34253 67 70

Utilizarea ingrasamintelor pe tipuri de culturi, in anul 2011, conform Directiei pentru

Agricultura a judetului Constanta

Ingrasaminte chimice Nr.crt Tipuri de culturi Suprafata

(ha) N (kg/s.a./ha) P2O5(kg/s.a./ha) K2O(kg/s.a./ha)

1 Cereale boabe din care: 350000

Grau 297000 70 70

Porumb 53000 40 40

Orz

Orzoaica de toamna

Orzoaica de primavara

Ovaz

Sorg pentru boabe

Mei boabe

Plante uleioase din

care:

150580 70 70

Floarea soarelui 150580 70 70

Rapita

2.

Soia

Leguminoase pentru

boabe din care:

Mazare boabe

3.

Fasole boabe

4. Cartofi 900 40 40

5. Legume 1000 40 40

6. Plante medicinale

7. Pepeni

8. Plante de nutret 5600 60 60

9. Vii 3000 70 70

Pentru protectia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) si

produse biologice (biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, in functie de

organismul tinta combatut, ca erbicide, insecticide, fungicide, acaricide,

nematocide, moluscocide, raticide si cu actiune mixta.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


156

Insusirea comuna a acestor substante o constituie actiunea chimic activa si

fiziologic activa de tulburare a functiilor fiziologice, respectiv distrugerea partiala

sau totala a micro si macroorganismelor vii.

Produsele sanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si

constituie cea mai periculoasa sursa de impurificare a mediului prin vastitatea

suprafetelor pe care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul actioneaza ca

un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradeaza.

Majoritatea erbicidelor, insecticidelor si fungicidelor se acumuleaza in

stratul superficial de la suprafata solului si multe dintre ele au o remanenta

indelungata, existand pericolul poluarii solului. Pesticidele sunt treptat dispersate

in mediu sau translocate in plante, unele putand totusi persista in sol multi ani de la

aplicare. De asemenea, o problema grava o constituie contaminarea alimentelor si

acumularea continua in plante si animale a anumitor pesticide, precum si impactul

asociat asupra sanatatii si capacitatii lor de reproducere.

Produs fitosanitar Nr.crt Anul

Erbicide Fungicide Insecticide

Total

(tone)

Suprafata

(ha)

1. 2007 138 49 34 221 253503

2. 2008 140 70 32 242 169202

3. 2009 110 157 17 284 258125

4. 2010 137 116 19 272 275600

5. 2011 75.18 15.850 20.260 111.29 280350

Produse fitosanitate utilizate in judetul Constanta in perioada 2007-2011

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii

genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de

productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima

perioada, datorita atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea

fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


157

de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care

contribuie la degradarea mai rapida a solurilor.

Unul din procesele de degradare a solurilor, in teritoriul dobrogean, cu

implicatii directe in vulnerabilitatea la fenomenul desertificarii, il reprezinta

eroziunea. Eroziunea puternica si foarte puternica se inscrie pe latura dunareana a

teritoriului, ca si in lungul vailor cu versanti abrupti. Se suprapune cu fragmentarea

cea mai accentuata din arealele despadurite si din pasunile degradate antropic,

caracterizandu-se prin intensificarea actiunii torentiale, prin inlaturarea

orizonturilor superioare ale solurilor etc.

Eroziunea solurilor in judetul Constanta (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie,

1976)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


158

Unul dintre indicatorii solului, considerat ca expresie a fenomenului de

desertificare este continutul in humus si celelalte elemente nutritive.

In Dobrogea, datorita conditiilor variate de mediu se intalnesc mai multe

tipuri de soluri, din care pondere au cernisolurile (cernoziomurile si

kastanoziomuri) caracterizate ca fiind in conditii naturale soluri cu insusiri fizice,

chimice si biologice favorabile tuturor culturilor.

Rezultatele cartarilor agrochimice efectuate de Oficiul pentru Studii

Pedologice si Agrochimice Constanta demonstreaza scaderea evidenta a

continutului in humus.

In ceea ce priveste continutul solurilor in N, P, K acesta este cu mult mai

mic, fata de caracteristica solurilor. 80-90 % din suprafetele cartate au o asigurare

mijlocie si slaba cu azot si fosfor, si o asigurare dominant buna cu potasiu.

Pe langa aceste procese majore de degradare, s-au extins fara insa a atinge

inca proportii prea mari, suprafetele afectate de exces de umiditate sau salinizare,

suprafete care sunt propuse pentru perimetre de ameliorare la solicitarea

primariilor din zona.

Un alt fenomen vizibil, sub aspect fizic, in ceea ce priveste efectul antropic

asupra starii solurilor, il reprezinta compactarea, cu repercusiuni asupra structurii

initiale al solurilor. O consecinta directa a compactarii orizonturilor superioare o

reprezinta formarea crustei, fenomen care pe masura intensificarii lui impune o

anumita intensitate a proceselor fizico-chimice si un anumit grad de cimentare a

particulelor solului. Pentru remedierea acestor fenomene este necesara

imbunatatirea tehnicilor agricole, coreland sistemele de lucrare a solului cu

conditiile de umiditate a acestuia.

Un alt fenomen care s-a extins mai ales in zonele limitrofe Marii Negre este

cel de salinizare a solurilor cauzat atat de influenta Marii Negre cat si de

agricultura practicata in zona (structura culturilor si irigarea nerationala).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


159

Toate aceste procese nespecifice tipurilor de soluri din zona, s-au accentuat

sub influenta in timp a interventiei omului in activitatea sa economica.

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese in judetul Constanta

Identificarea suprafetelor degradate si gradul de intensitate al limitarilor este prezentata

in tabelul de mai jos

Factor limitativ Suprafata afectata (ha)

Exces periodic de umiditate in sol 16637

Eroziune hirica in suprafata 395917

Eroziunea eoliana 892

Eroziune in adancime 16244

Distrugerea solului prin diverse excavari la zi 249

Saraturarea 16541

Terenuri cu soluri erodate

Terenuri afectate de eroziune

hidrica in adancime

Suprafata

agricola

absenta slaba moderata puternica

eoliana

Siroiri

rigole

ogase

(ha) ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %

558204 357703 64 127964 22.92 51943 9.3 3458 0.62 892 0.16 13632 2.44 2659 0.48

Terenuri gleizate

Terenuri gleizate (ha) Suprafata cartata

(ha) slab moderat puternic Foarte puternic

165306 8852 1058 2634 -

Terenuri salinizate

Suprafata cartata (ha) Salinizare slaba (ha) Salinizare moderata (ha) Salinizare puternica (ha)

82948 8421 4813 3280

In zona studiata, respectiv in Podisul Oltinei, eroziunea torentiala se imbina

cu sufoziunea, tasarea, alunecarile si spalarea solurilor.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


160

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

Tip cultura Suprafata (ha)

Grau si secara 1550

Porumb 1088

Cartofi 30

Floarea soarelui 1622

Legume 50

Tipuri de culturi si suprafete aferente (Strategia de dezvoltare a orasului Baneasa, 2006)

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona

amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole.

Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumurile de

exploatare din zona si de pe drumurile judetene. Conform studiilor de specialitate,

din totalul emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta

de pana la 100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca

plumbul datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat,

dar debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii

normelor europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea

metalelor grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de

reactiile de adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din

care rezulta compusi complexi organici si minerali.

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de

poluanti


Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:

tehnologiile de constructie propriu-zise;

utilajele terasiere si cele de transport;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


161

activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de

constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri

pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si

antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii

de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele

meteorice.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:

pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele implicate in lucrarile de constructie;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


162

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.

Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de

substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel

incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de

suprafata si subterana, sol etc.).

Activitatea umana

Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei

generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,

daca grupurile sanitare sunt improvizate;

manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la

producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


163

factorului de mediu sol si prin:

deteriorarea profilului solului pe amplasamentul platformei de depozitare a

componentelor turbinelor;

scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate

permanent;

pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari;

izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,

asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.


Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot

considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru

intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.

Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este

redus. Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave

asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.



Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului

si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


164

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus

va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de

unde solul fertil va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

Singurele suprafete de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare

vor fi cele corespunzatoare zonelor de depozitare a elementelor componente ale

turbinelor eoliene, inainte de a fi montate. Acest efect nu este considerat ca va

afecta proprietatile solului vegetal, acesta putandu-si reveni in scurt timp la

caracteristicile initiale, tinand cont si de faptul ca solul este arat periodic.

Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare

a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar, cu exceptia suprafetelor

decopertate definitiv. Odata cu decopertarea acestuia, cu depozitarea lui partiala, se

scot din circuitul natural, o serie de elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.).

Cea mai mare parte va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de

sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului

de sol, acolo unde aceasta se va preta.

In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:

- degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe

parcursul excavarilor si a constructiilor. Metalele, uleiurile si lubrifiantii pot

contamina solul din jurul zonei afectate si solul de-a lungul drumurilor.

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


165

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

Impactul direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele

de constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se

vor inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia

fiecarei zone in parte.

Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de

lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi

scoase din circuitul natural pe perioada constructiei obiectivului, urmand sa fie

renaturate la finalizarea lucrarilor.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de

suprafetele de teren scoase definitiv din circuitul natural respectiv fundatia

turbinelor si extinderea drumurilor.

Se considera ca impactul cumulat al ansamblului de parcuri eoliene asupra

solului se manifesta in special pe perioada de constructie, amintindu-se faptul ca

lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp, precum si faptul ca

lucrarile vor fi decalate in timp, prin etapizarea acestora. Astfel apreciem ca

impactul cumulat va fi nesemnificativ avand in vedere ca se vizeaza

amplasamente diferite, cu distante suficiente intre ele, iar impactul asupra solului

se inregistreaza punctual, la locul decopertarii.


Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale

substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


166

ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este

redus.

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra

fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in

timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate

de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice

periodice; acestea sunt insa minime si gestionate corespunzator.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul

depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul

prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.

Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se

scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare

parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol

depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de

sol, acolo unde aceasta se va preta.

Pe amplasamentul vizat solul vegetal se regaseste in plaja de adancimi 0,00 -

0,90 m.

La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact

semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului

fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


167

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare

tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol

NU ESTE CAZUL.

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect).

Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de

constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor

pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere

excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces, a fundatiilor si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa pe

adancimi reduse.

Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi

decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde

va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste in

mod inerent lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si

intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc

in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea de suprafata si

procesele fluvio-torentiale.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


168

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor

de sol, schimbarea densitatii solurilor

Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra

solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor,

dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a platformei de depozitare a

turbinelor, insa pe adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.


NU ESTE CAZUL.


Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a

minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol.


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod

definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a

solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii

de accidente.

Pe amplasament sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor pe perioada lucrarilor de constructie de pe

durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor

va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor,

indiferent de natura acestora au prevazut un management performant.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


169

Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,

care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati

specializate.

Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se

recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia,

de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.

Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele

drumurilor de acces. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului fertil.

Excesul de material nefertil excavat, va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea permanenta

pe amplasamenul analizat.

Decopertarea stratului de sol vegetal se va limita la amprenta

amplasamentului turbinelor, platformelor si drumurilor de acces. Stratul se sol

vegetal decopertat va fi stocat intr-o zona a santierului de constructii astfel incat sa

se evite amestecarea sa cu materialul de umplutura excavat sau antrenarea sa de

traficul vehiculelor.

Executarea fundatiilor sa se faca pe cat posibil intr-un anotimp in care nu

sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamantului si anume primavara sau

toamna.

Locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de

inceperea sapaturilor astfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice.

Pamantul provenit din sapatura, se va depozita la distanta de cel putin 3 m

de peretii gropii de fundare pentru a prevenii eventualele surpari de maluri si

accidente de munca.

Este necesara asigurarea peretilor gropii de fundatie.

Constructorul va elabora proceduri de interventie in situatii de

urgenta/scurgere precum si proceduri cu privire la stocarea si manipularea





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


170

combustibililor, a materialelor de constructie si a deseurilor.

In ceea ce priveste drumurile noi de acces, intreaga suprafata de sol fertil de

pe zonele vizate pentru realizarea drumurilor de acces va fi decopertata inainte de

inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde solul fertil va fi folosit

pentru refacerea suprafetelor din proiect la starea initiala.


Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,

ulei de ungere.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si

subsolului din timpul constructiei.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti).

Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare

ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul

acestora.

Alte masuri

NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL”

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


171

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala

Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi

verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de

actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor

ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m).

Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de

Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Cap Midia.

Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt (cu altitudine maxima de 401m),

cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare.

Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200m), larg ondulat dupa cutele

calcarelor sarmatiene si inclinat de la mare spre Dunare. Vaile au un pronuntat

caracter endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204m, poarta

denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria). Subdiviziunile

Podisului Dobrogei de Sud sunt: zona litorala inalta, Podisul Medgidia (cu Valea

Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata apartine Podisului

Oltinei, situat in Dobrogea de Sud.

Podisul Dobrogei de Sud este un podis structural a carui altitudine absoluta

scade de la 200 m pe dreapta vaii Casimcea, pana la sub 50 m in largul culoarului

transversal al vaii Carasu (in prezent canalul Dunare - Marea Neagra).

Spre sud vest, altitudinea creste ajungand la 200 m, in apropierea granitei de

stat cu Bulgaria.

Podisul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o placa groasa de calcar

cochilifer sarmatian suprapusa peste calcare compacte care la randul lor sunt

deasupra depozitelor de marne.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


172

Aspectul general este de campie inalta, calcaroasa, acoperita cu depozite

groase de loess, care domina prin abrupturi unitatile invecinate mai joase (valea

Dunarii in vest si litoralul maritim in est).

Harta geomorfologica a Podisului Dobrogei

Caracteristica reliefului Podisului Dobrogei de Sud o constituie reteaua de

vai ramificate care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare vaile se

termina cu limane fluviatile - Boasgic, Seimeni, Cochirleni, Baciu (Vederoasa),

Limpezisul, Marleanu, Oltina si Buceag.

Zona dunareana este reprezentata de terasele de abraziune lacustra si fluviala

sapate in marginile vestice ale podisurilor - Casimcea, Medgidia, Cobadin si

Oltina.

Sectorul vestic al Dobrogei de Sud are aspectul unui podis cu straturi usor

inclinate fata de pozitia orizontala, cu aspect de peneplen tipic. Desi uniforma din

punct de vedere al formatiunilor geologice, datorita morfologiei de amanunt,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


173

sectorul vestic al Dobrogei de Sud se poate compartimenta in cateva subunitati

morfologice distincte dupa cum urmeaza:

- podisul Cobadin ocupa partea centrala a Dobrogei de Sud, ce prezinta cote

cuprinse intre 150 -170m cu inclinare spre est si sud, in cuprinsul Podisului

Cobadin se dezvolta forme carstice specifice (poliji), iar in jurul localitatilor

Amzacea se dezvolta zone depresionare endoreice.

- podisul Medgidiei , are cea mai mare desfasurare de la Dunare la Marea

Neagra, situandu-se la 80 -100m, cu relief de podis in nord si boturi de deal spre

Dunare si Valea Carasu. Grosimea mare a stratului de loess favorizeaza procese de

sufoziune, tasare, iar pe versantii vailor principale siroire si tarentilaitate, surpari,

etc. Este strabatut de la est la vest de Valea Carasu.

- podisul Oltinei, aflat in sud – vestul Dobrogei, are altitudinile cele mai

mari (peste 180m). Este fragmentat de vai inguste orientate SE – NW, care se

deschis catre Dunare, unde raurile in spatele unor baraje de aluviuni dunarene, au

dat limanuri. Relief de platouri peste calcare sarmatiene si loess. Spre Dunare

exista terasa levatina.

- podisul Mangaliei, este o unitate joasa (sub 50m ) in care se impun

platourile de calcare sarmatiene si loess, vai scurte care se termina in limanuri

fluvio – maritime, faleze si plaje inguste.

Pe amplasament nu se semnaleaza fenomene de alunecare sau prabusire care

sa pericliteze stabilitatea viitoarelor constructii .

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,

origini, conditii de formare

Din punct de vedere geologic, Dobrogea centrala si de sud, constituie un

sector mai ridicat al Platformei Moesice, cu un fundament cutat alcatuit din sisturi

cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sedimentara este formata din depozite

paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare. Aceste depozite sunt slab cutate sau





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


174

necutate, caracterizate prin grosimi mici si cu lacune de sedimentare numeroase,

datorita frecventelor miscari pe verticala.

Fundamentul Dobrogei de sud nu apare la zi, fiind interceptat numai in

forajele adanci executate la Palazu Mare, Cocosu, Topraisar si Medgidia.

De asemenea, depozitele paleozoice (siluriene) si cele mezozoice inferiore

(triasice) nu apar la zi, fiind interceptate numai in foraje.

Depozitele cretacice sunt foarte raspandite in Dobrogea sudica, fiind

reprezentat prin toate etajele sale. In Cretacicul inferior predomina faciesurile

calcaroase zoogene si cele recifale. Odata cu inceputul Aptianului apar faciesuri

continental-lacustre reprezentete prin nisipuri, pietrisuri, cuartite sedimentare si

argile caolinitice. Incepand cu Senonianul superior reapar faciesurile calcaroase,

reprezentate prin depozite relativ groase de creta.

Depozitele cuaternare din zona apartin Pleistocenului mediu-superior si stau

direct peste depozite sarmatiene, cretacice sau jurasice. Acestea sunt reprezentate

printr-o argila nisipoasa, lipsita de structura macroporica, bogata in

concretiuni calcaroase, peste care stau depozite loessoide alcatuite din prafuri

nisipoase si nisipuri prafoase galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase

individualizate sau in retea.

Dobrogea de Sud prezinta o structura cu trasaturi specifice de platforma,

avand un soclu cristalin, acoperit cu o cuvertura groasa de sedimente necutate.

- soclul este alcatuit din gnaise granitice, peste care stau sisturile cristaline

mezometamorfice;

-cuvertura sedimentara este reprezentata prin ciclul de sedimentare paleozoic de

varsta siluriana si devoniana, alcatuita litologic din argile negre cu intercalatii

calcaroase, gresii cuartoase, marne si marne calcaroase;

- ciclul de sedimentare jurasic- cretacic : in acest ciclu se dezvolta un complex

litofacial predominant carbonatic, reprezentat prin calcare si dolomite;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


175

- ciclul de sedimentare paleogen – miocen superior, reprezentat prin nisipuri verzi

glauconitice peste care stau calcarele organogene;

- in perioada cuaternara platforma Dobrogei de Sud a fost acoperita cu depozite

eoliene de tip loess, care acopere aceasta arie ca o patura aproape continua.

Caracterizarea geotehnica a amplasamentului

Lucrarile de teren executate pentru centralele eoliene au fost:

- 22 foraje geotehnice FG de mare adancime (- 25,00m ), executate cu foreza

mecanica tip ERDFUCHS EF 20, cu diametrul D = 150mm, cu prelevare de

probe turburate si neturburate ;

- 22 sondaje de penetrare dinamica cu con PDU, efectuate cu penetrometrul

dinamic usor.

Cercetarea geotehnica s-a efectuat printr-un numar de 22 foraje (denumirea

turbinei da numarul forajului geotehnic) cu prelevare de probe.

Forajele executate, au pus in evidenta urmatoarea stratificatie:

- forajul FG42DR - turbina 42DR, a carui coordonate STEREO 70 sunt: X – 718415,3399; Y – 278708,6705;

0,00 ÷ 0,90m Sol vegetal

0,90m ÷ 8,90m Praf argilos (loess) galbui cu intercalatii mai argiloase spre baza, plastic consistent

8,90m ÷ 9,70m Argila prafoasa cafenie plastic consistenta

9,70m ÷ 25,00m Praf argilos ( loess ) galbui, plastic vartos si tare



0,90m ÷ 25,00m Argila prafoasa de natura loessoida cu intervale decimetrice de praf argilos, galbuie cafenie, plastic consistenta








Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


176









0,80m ÷ 8,70m Argila prafoasa cafenie galbuie, plastic consistenta

8,70m ÷ 25,00m Praf argilos cafeniu galbui, loess plastic vartos



0,80m ÷ 25,00m Argila prafoasa de natura loessoida cu intervale decimetrice de praf argilos, galbuie cafenie, plastic vartoasa si tare







- forajul FG10WTG - turbina 10WTG, a carui coordonate STEREO 70 sunt: X – 719852,6960; Y – 280669,6089;


0,90m ÷ 9,50m Praf argilos ( loess) galbui cu intercalatii mai argiloase spre baza, plastic vartos si tare

9,50m ÷ 10,30m Argila prafoasa cafenie plastic consistenta

10,30m ÷ 25,00m

Argila prafoasa de natura loessoida galbuie cafenie, plastic consistenta





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


177



0,80m ÷ 25,00m Argila prafoasa de natura loessoida cu intervale decimetrice de praf argilos, galbuie cafenie, plastic consistenta si plastic vartoasa







- forajul FG21WTG - turbina 21WTG, a carui coordonate STEREO 70 sunt: X – 717410,6770; Y – 283933,6077;


0,80m ÷ 25,00m Praf argilos cafeniu galbui cu intercalatii de argila prafoasa plastic consistent si plastic vartos









0,80m ÷ 25,00m Praf argilos cafeniu galbui cu intercalatii de argila prafoasa, plastic consistent si plastic vartos






Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


178


0,80m ÷ 25,00m Argila prafoasa de natura loessoida cu intervale decimetrice de praf argilos, galbuie cafenie, plastic consistenta si plastic vartoasa



0,80m ÷ 25,00m Praf argilos cafeniu galbui cu intercalatii de argila prafoasa, plastic consistent si plastic vartos



0,0m ÷ 25,00m Argila prafoasa de natura loessoida galbuie cafenie, plastic consistenta

In amplasamentul cercetat, s-a intalnit in suprafata un strat de pamant

cenusiu argilos urmat de prafuri argiloase loessoide – loessuri si argile prafoase de

natura loessoida cu intercalatii de prafuri argiloase.

Pentru aprofundarea cunoasterii proprietatilor terenului, au fost executate 22

sondaje de penetrare cu penetrometrul dinamic usor (PDU). Numarul de lovituri

variaza in functie de tipul de pamant intalnit si de consistenta acestuia.

Rezultatele penetrarilor pana la adancimea de 1 m ne arata un numar mic de

lovituri (N 10 < 8) cauzat de consistenta scazuta al solului argilos si de porozitatea

ridicata a materialului loesoid in apropiere de suprafata terenului. Sub adancimea

de 1 m loviturile aplicate inaintarii conului cresc treptat ( N 10 = 8 ÷ 20 lovituri),

ceea ce indica pamant a carui consistenta este in domeniul pastic consistent si

plastic vartos.

Sub adancimi de 15,00 – 16,0m corelatiile dintre penetrare dinamica usoara

si starea de consistenta al terenului ne arata ca depozitele interceptate (argila

prafoasa si praf argilos loessoid) se afla in domeniul plastic vartos si tare (numarul

de lovituri N 10 > 20 lovituri).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


179

Trebuie sa remarcam prezenta intercalatiilor decimetrice in cadrul

complexelor interceptate in care numarul loviturilor scade cu 4-8 lovituri fata de

zona adiacenta.

Se remarca faptul ca predomina rezultate care indica starea de consistenta

plastic vartoasa.

Lucrarile de teren executate pentru stabilirea conditiilor geotehnice de

fundare pentru drumuri de acces si platforme de lucru au constat din observatii de

suprafata si din executarea a 8 foraje geotehnice cu adancimi de cca. 4m.

Zonal drumurile proiectate se suprapun peste drumurile de exploatare

agricola din zona, dar sunt zone unde se vor realiza drumuri noi pe terenuri

agricole.

Drumurile studiate au aspect stabil, cu profil la nivelul terenului. Platforma

drumurilor existente prezinta numeroase defectuni rutiere care ingreuneaza

circulatia rutiera (gropi, denivelari, santuri centimetrice de la siroirea apei pe

carosabil, etc.).

Pamanturile din patul drumului sunt:

- de tip 4 – foarte sensibile la inghet cu adancimea de inghet de 75 cm;

Conform STAS 1709/1 – 90 modulul de elasticitate dinamica al

pamanturilor de fundare – praf argilos are valoarea 70 Mpa, iar valoarea

coeficientului lui Poisson pentru praf argilos este 0,35.

Avand in vedere conditiile hidrogeologice ale complexului rutier, in functie

de posibilitatile de alimentare cu apa a frontului de inghet in pamantul de fundatie

al drumului, conditiile hidrologice in lungul traseului sunt defavorabile.

Dispozitivele de colectare si evacuare a apelor lipsesc de-a lungul traseelor

studiate, permitand infiltrarea apelor sub structura rutiera, drumurile fiind la

nivelul terenului deci regimul hidrogeologic este de tip 2b.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


180

Harta geologica a zonei studiate

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie, in

lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca

MOESICA (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


181

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor

active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.

150 – 200 km distanta.

Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani

pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.

Din punct de vedere al zonarii macroseismice a Romaniei, in conformitate

cu normativul P100/1 - 2006, orasul Baneasa se incadreaza in zona seismica E cu

un coeficient ks =0,16

Conform normativ P100/1 - 2006 „Cod de proiectare seismica”, pentru zona

orasului Baneasa, valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,16g si

are periada de control de Tc = 0,7 sec.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR =

100 ani





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


182

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc aspectrului de raspuns

Din punct de vedere seismic, zona studiata se incadreaza in zona de

macroseismicitate I = 71 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade

medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93

Dupa Normativ NP 074 – 2007 pentru stabilirea categoriei geotehnice a

amplasamentelor s-au analizat :

Factorii care conditioneaza riscul

geotehnic

Descrierea situatiei din amplasamentul

studiat

Punctaj estimativ

Conditii de teren Teren dificil 6 puncte

Apa subterana Nu necesita epuismente 1 punct

Importanta constructiei Exceptionala 5 puncte

Vecinatati Fara risc 1 punct

Seismicitate Zona seismica cu a g = 0,16 g 1 punct

Punctaj estimativ 14 puncte

Analizand punctajul obtinut, amplasamentele cercetate se incadreaza in

categoria geotehnica 2 si prezinta risc geotehnic moderat.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


183

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare

care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta

posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau

alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.

Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de

poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

In amplasamentele cercetate, s-a intalnit la suprafata un strat de sol vegetal

in adancimea de 0.00-0.80 m (0.90 m) urmat de prafuri argiloase loessoide –

loessuri si argile prafoase de natura loessoida cu intercalatii de prafuri argiloase.

Loessurile si pamanturile loessoide sunt pamanturi sensibile la umezire,

pamanturi care, sub o incarcare data sau sub greutate proprie, manifesta tasari

suplimentare atunci cand sunt umezite. In cazul umezirii lor intense tasarea

suplimentara, la unele pamanturi sensibile la umezire, creste relativ brusc,

capatand caracter de prabusire (colaps).

Desi la prima vedere depozitele de loess se prezinta sub forma unor masive

omogene, o cercetare mai detaliata evidentiaza o variatie pe verticala a compozitiei

granulometrice si a continutului de carbonati. Acest fapt se datoreaza intensitatii

variate a vantului, devenit agent de transport a microparticulelor de praf.

Loessurile, sub actiunea apei se inmoaie si se sfarama devenind o pulbere

fina, aspra la pipait dupa uscare.

Caracteristica cea mai importanta a loessurilor este sensibilitatea foarte

ridicata la acatiunea apei. Nivelul hidrostatic are un rol important asupra acestor

depozite.

O alta caracteristica importanta a loessului o constituie continutul ridicat de

particule din fractiunea praf, determinand astfel un continut relativ ridicat de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


184

carbonati (carbonat de calciu sub forma de calcit). In Dobrogea, calcitul variaza

intre 10-25%, sub forma difuza, raspanditi uniform in masa rocii (carbonatii

primari), sub forma de concretiuni calcaroase rotunjite (papusi de calcar) sau ca

vinisoare (carbonatii secundari).

Loessurile si pamanturile loessoide mai pot fi caracterizate prin: porozitate

ridicata, intre 45 si 50% cu pori in principiu de forma tubulara; clivaj vertical ce

face ca peretii loessurilor sa ajunga la inaltimi considerabile; buna permeabilitate;

usurinta la erodare si nu in cele din urma in cazul loessurilor fenomenul de tasare

este evident.

Natura rocii subiacente influenteaza conditia de circulatie a apei de

infiltratie devenind o importanta caracteristica tehnica. Loessul din Dobrogea este

asternut peste roci stancoase impermeabile care face ca apa sa stagneze la partea

inferioara a loessului, la interfata roca stancoasa - loess provocand umezirea

intensa a loessului.

Pe baza rezultatelor analizelor de laborator si a rezultateor penetrarilor

dinamice, au rezultat urmatoarele valori normate ale caracteristicilor fizico –

mecanice ale pamanturilor pentru stratele interceptate:

Pentru praf argilos – loess : CARACTERISTICA SIMBOL PRAF ARGILOS

Umiditatea W(%) 12,30 ÷15,59

Limita de curgere Wl(%) 24,18 ÷ 32,62

Limita de framantare Wp(%) 9,44 ÷ 16,18

Indicele de plasticitate Ip 14,74 ÷ 20,46

Indicele de consistenta Ic 0,72 ÷ 1,14

Greutatea volumica naturala γw(KN/m3) 13,93 ÷ 19,55

Porozitatea n(%) 40,86÷ 53,42

Indicele porilor e 0,523 ÷ 1,147

Gradul de umiditate Sr 0,299 ÷ 0,679

Densitatea scheletului mineral ρs ( g/cmc) 2,67 ÷ 2,68

Modulul de deformatie edometric M2 – 3 ( MPa) 5500÷ 22200

Tasarea specifica εp % 1,95 ÷ 5,10

Tasarea suplimentara la umezire im3 % 1,44 ÷ 6,50

Unghiul de frecare interna Φ( °) 12 ÷ 18

Coeziunea C (kPa) 11 ÷ 28

Pe baza rezultatelor obtinute rezulta ca stratul de praf argilos – loess

conform normativ Np 125-2010 privind fundarea constructiilor pe pamanturi





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


185

sensibile la umezire, este un pamant sensibil la umezire grupa A – PSU ( im3 <

5,00cm) care poate suferi fenomeme de tasare in caz de umezire, numai sub

incarcarile transmise de fundatii.

Rezultatele incercarilor edometrice ne arata ca pana in jurul ml 5-6 (Forajul

T 24 DR), mai rar pana la 10 – 12 m (Foraje T 50 DR si T 49 DR) s-au intalnit

loessuri grupa B – PSU ( im3 > 5,00% ) care la umezire se taseaza suplimentar atat

sub sarcina geologica, cat si sub actiunea incarcarilor transmise de constructie.

Pentru argila prafoasa : CARACTERISTICA SIMBOL Argila prafoasa

Umiditatea W(%) 8,43 ÷19,62

Limita de curgere Wl(%) 29,03 ÷ 39,48

Limita de framantare Wp(%) 10,49 ÷ 17,85

Indicele de plasticitate Ip 14,98 ÷ 23,49

Indicele de consistenta Ic 0,72 ÷ 1,16

Greutatea volumica naturala γw(KN/m3) 16,28 ÷ 19,50

Porozitatea n(%) 34,16 ÷ 47,62

Indicele porilor e 0,57 ÷ 1,05

Gradul de umiditate Sr 0,38 ÷ 0,86

Densitatea scheletului mineral ρs ( g/cmc) 2,70 ÷ 2,71

Modulul de deformatie edometric M2 – 3 ( MPa) 6500 ÷ 21700

Tasarea specifica εp % 1,95 ÷ 5,10

Tasarea suplimentara la umezire im3 % 0,7 ÷ 5,6

Unghiul de frecare interna Φ( °) 12 ÷ 17

Coeziunea C (kPa) 13 ÷ 38

Rezultatele incercarilor edometrice ne arata ca pana la adancimea de 5 m

(Forajele T 56 DR si T36 DR) s-au intalnit loessuri grupa B – PSU (im3 > 5,00% )

care la umezire se taseaza suplimentar atat sub sarcina geologica, cat si sub

actiunea incarcarilor transmise de constructie.

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


186

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren

Procesele geomorfologice actuale sunt in general reduse atat ca diversitate

cat si ca intensitate. Activitatea maxima are loc in timpul ploilor torentiale din

lunile de vara, foarte frecvente pentru Dobrogea. Ca procese specifice se remarca

“eroziunea in suprafata” si “procesele fluviotorentiale”.

Eroziunea in suprafata afecteaza practice toate suprafetele versantilor cu

folosinta agricola, o extindere mai mare, remarcandu-se pe vesantii dunareni, mai

inclinati.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

NU ESTE CAZUL.

4.4.2. Impactul prognozat

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra

subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp si, gestionate corespunzator, nu vor avea impact asupra calitatii

subsolului din zona amplasamentului studiat.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


187

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de

mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.

produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL, datorita specificului nepoluant al obiectivului.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului

NU ESTE CAZUL.

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea

amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.

NU ESTE CAZUL.

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL”

4.4.4.1. Harta geomorfologica a Dobrogei





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


188

Muntii peneplenizati (300-450m) fragmentati in crestesi varfuri cu aspect residual partial inecate in grohotisuri

Dealuri peneplenizate (150-200m) cu martori de eroziune rotunjiti

Podis nivelat (200-400m) cu aspect generat valurit cu forme structurale evidente

Podis peneplenizat (200-350m), slab fragmentat de vai largi, pe alocuri cu martoricalcarosireziduali

Depresiuni de eroziune diferentiala cu aspect deluros (a) sau de ses proluvio-aluvial (b)

Campia deltaica, fluvio-marina, holocena

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice

sau a altor zone problematice

NU ESTE CAZUL.

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Caracterizare generala

Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ

cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,

structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore

si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii

ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii

acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul

de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si

viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


189

primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile

stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile

situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.

Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care

reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi

ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede - atat pe litoralul

maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea

o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete

extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de

asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in

agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si

centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai

mare parte. In prezent, doar in zone accidentate - versanti, platouri pietroase, vai -

mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au

fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de

plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate

de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele

masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de

mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult

mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se

compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa

200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea

compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm - Sinoe pana la Dunare.

Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,

acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta

categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe

instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele - veritabila





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


190

zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat flora cat si

fauna au trasaturi distincte.

Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee

ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi

de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes

serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In

zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de

graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata - alaturi de

specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.

In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund

modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi

ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos

nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de

ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau

de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu

cele de stepa.

Ecosistemele forestiere ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt

localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure - cum sunt cele de la

Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de

interventia omului.

Ecosistemele forestiere pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie

de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se

intalnesc paduri mezo- si xeroterme.

Padurile din prima ctegorie ocupa suprafete restranse in zona Muntilor

Macin si a podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in

Dobrogea, prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q.

dalechampii, Q. petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in

Podisul Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


191

cele mai mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul

Babadag, instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii

inclinati cu expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat

mai racoros si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus

petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra,

paltin de camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.

Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;

numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea

o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens

- stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus - mojdrean - (paduri

vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau

de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,

Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.

Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Sud sunt de

regula speciile de quercinee termofile si rezistente la ariditate Quecus cerris,

Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si

numeroase specii mediteraneene-submediteraneene, ca de exemplu Fraxinus

ornus, Prunus mahaleb, Carpinus orientalis, Cotinus coggygria, Ruscus

aculeatus, precum si alte specii de plante lemnoase ca, Acer tataricum, Ulmus

minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.

4.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri

Parcul eolian este situat in extravilanul orasului Baneasa, judetul Constanta,

pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil, pasune si teren cu destinatie

speciala – drumuri exploatare.

Pe amplasamentul parcului eolian nu sunt prezente habitate prioritare,

aspect justificat si prin faptul ca amplasamentul nu face parte dintr-un Sit de

Importanta Comunitara. Tipurile de habitate prezente in zona de interes sunt deja





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


192

intens afectate de prezenta constanta a omului prin activitatile agricole desfasurate

in cea mai mare parte a anului, fiind lipsite de valoare conservativa.

Vedere asupra amplasamentului

Cea mai mare parte a suprafetelor de teren din zona observata sunt utilizate

in scopuri agricole (agroecosisteme). La marginea loturilor agricole si a drumurilor

de acces se dezvolta comunitati vegetale ruderale (de margini de drumuri) si

segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate in dezvoltarea lor de activitatile

agricole.

Culturi agricole de pe amplasament





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


193

Nu doar extinderea culturilor agricole a dus in timp la modificarea si

afectarea compozitiei calitative a florei si faunei in zona, dar si terasarea terenurilor

inclinate si pasunatul intensiv manifestat atat pe suprafetele cu miriste cat si in

zonele cu vegetatie spontana.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii

Cea mai mare parte a suprafetelor de teren din zona studiata sunt utilizate in

scopuri agricole (agroecosisteme). La marginea loturilor agricole si a drumurilor de

acces se dezvolta comunitati vegetale ruderale (de margini de drumuri) si segetale

(buruieni de culturi agricole) favorizate in dezvoltarea lor de activitatile agricole.

Insular se gasesc corpuri de padure si palcuri de tufarisuri localizate la marginea

zonelor cu vegetatie forestiera, cat si pe suprafetele de pamant nelucrate dintre

culturile agricole.

Dintre plantele de cultura cele mai mari suprafete sunt ocupate de culturile

de prasitoare (Helianthum annuum-floarea soarelui, Zea mays-porumb) si de

culturi de cereale.

Aspecte cu agroecosistemele observate in zona de studiu





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


194

Asociatiile vegetale observate pe amplasamentele unde se doreste

amplasarea turbinelor eoliene sunt in principal comunitati de plante ruderale si/sau

segetale cu cateva elemente stepice, care nu contin specii din Cartea rosie a

plantelor vasculare din Romania (Dihoru & Negrean, 2009), din anexele

Directivei Habitate, Conventiei de la Berna sau anexele O.U.G. 57/2007 cu

modificarile si completarile ulterioare. Speciile stepice care se regasesc in

compozitia floristica a acestor asociatii vegetale sunt comune pajistilor xerofile si

xero-mezofile din Dobrogea.

Prezentam in continuare asociatiile vegetale segetale si ruderale

caracteristice agroecosistemelor din zona studiata:

Setario pumilae – Sorghetum halepensi (Stefan et Oprea 1997)

Vegeteaza in culturile de porumb (Zea mays) si floarea soarelui (Helianthus

annuus). Speciile edificatoare sunt Setaria pumila si Sorghum halepense. Ca specie

insotitoare a fost observata Convolvulus arvensis, Xanthium strumarium, Solanum

nigrum.

Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943)

Mult raspandita pe marginea culturilor, pe terenurile bogate in substante

organice. Cannabis ruderalis, prin portul sau inalt si numarul mare de indivizi,

stanjeneste dezvoltarea altor specii. Dintre insotitoarele mai frecvente mentionam:

Polygonum aviculare, Chenopodium album, Amaranthus retroflexus, Atriplex

tatarica.

Onopordetum acanthi ( Br.- Bl. et al. 1936)

Se dezvolta pe terenurile cu substante organice in descompunere, pe locurile

stanelor vechi si in apropierea localitatilor unde se depoziteaza deseuri menajere.

Speciile dominante sunt plante inalte si cu acoperire foarte mare, fapt pentru care





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


195

le face sa devina exclusiviste. Numai la periferia fitocenozelor se intalnesc putine

specii insotitoare si cu numar mic de exemplare. Specia dominanta/edificatoare

este Onopordon acanthium. Cele mai frecvente insotitoare sunt: Carduus

acanthoides, Hordeum murinum, Lolium perenne, Centaurea solstitialis, Artemisia

austriacum, Consolida regalis, Sisymbrium officinale, Achillea millefolium.

Carduetum acanthoidis (Morariu 1943).

Asociatia se dezvolta pe terenuri pasunate, la marginea culturilor agricole si

in zonele unde exista acumulare de materie organica. Specia edificatoare este

Carduus acanthoides, alaturi de care mai sunt specii din diverse aliante de buruieni

ruderale si specii din vegetatia inlocuita, cum ar fi: Agropyron repens, Centaurea

solstitialis, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis, Daucus carota, Cichorium

intybus, Artemisia absinthium.

Convolvulo – Agropyretum repentis (Felfoldy 1943)

Asociatia s-a intalnit cu precadere in parloage si la marginea drumurilor

dintre culturi.

Specia caracteristice/edificatoare: Convolvulus arvensis, Agropyron repens

Specii insotitoare: Ballota nigra, Setaria viridis, Cardaria draba,

Cichoriumaintybus, Artemisia absinthium, Euphorbia agraria, Cynodon dactylon,

Potentilla argentea, Achillea millefolium, Botriochloa ischaemum, Centaurea

diffusa, Cychorium inthybus, Torilis arvensis, Stachys annua, Linaria genistifolia,

Ajuga chamaepitys.

Hordeetum murini (Libbert 1932 )

Este o asociatie pioniera, in componenta careia participa, in general, specii

anuale, realizand o acoperire de 60-80%. Se dezvolta in special de-a lungul

drumurilor de exploatare si pe izlazurile intens pasunate.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


196

Speciile caracteristice/edificatoare: Hordeum murinum si Bromus tectorum.

Specii insotitoare: Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale,

Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii, Convolvulus arvensis, Bromus hordeaceus,

Euphorbia agraria, Verbascum phlomoides, Agropyron repens.

Bromo squarrosi-Xeranthemetum annui (M. Coroi 2001)

Este o asociatie pioniera, formand fitocenoze compacte pe terenurile unde

vegetatia initiala a fost distrusa. Dintre speciile insotitoare multe sunt ruderale ca:

Bromus sterilis, Bromus tectorum, Sisymbrium officinale, Papaver rhoeas, Urtica

dioica, Capsella bursa-pastoris, Convolvulus arvensis, Stellaria media.

In aceste fitocenoze se mentin si unele specii de pajisti din vegetatia initiala cum

sunt: Euphorbia agraria, Euphorbia stepposa, Artemisia austriaca, Chondrilla

juncea, Achillea setacea, Cynodon dactylon, Salvia nemorosa.

Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940

Ambele specii caracteristice sunt adaptate la terenuri batatorite, acolo unde

solul se prezinta compact (de ex., pe marginea drumurilor), dar si cu un continut

bogat de substante azotoase de natura organica. Fitocenozele asociatiei rezista la

tasare. Speciile insotitoare cele mai frecvente sunt: Atriplex tatarica, Lepidium

ruderale, Bromus tectorum, Hordeum murinum s.a.

Vegetatia segetala si ruderala formeaza fitocenoze ce se incadreaza conform

clasificarii Palearctice in habitatul 87.2 Ruderal communities si prezinta valoare

conservativa redusa.

Vegetatia ierboasa stepica din zona studiata

Pe substratul de loess si pe solurile de tip cernoziom, in conditiile locale de

clima ce presupun precipitatii reduse, un procent semnificativ din suprafata

teritoriului administrativ al orasului Baneasa (aproximativ 23,57%, folosit ca





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


197

pasune) este ocupat de comunitati vegetale stepice. Majoritatea acestor comunitati

din cauza pasunatului excesiv se prezinta ca formatiuni stepice secundare

antropozoogene, degradate prin proliferarea unui numar mare de specii ruderale,

localizate pe vaile de colectare si scurgere a apelor pluviale.

Astfel pe parcursul perioadei de observatii au fost identificate urmatoarele

asociatii:

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Kristiansen 1937, Pop 1977)

Asociatia prezinta o larga raspandire in toata tara. In structura acestor

fitocenoze predomina elementele eurasiatice.

Specia caracteristica/edificatoare: Botriochloa ischaemum

Specii insotitoare: Artemisia austriaca, Bromus hordeaceus, Ballota nigra,

Centaurea solstitialis, Conyza canadensis, Reseda lutea, Poa bulbosa, Echium

vulgare, Setaria viridis, Stachys recta, Melilotus officinalis, Carthamus lanatus,

Verbena officinalis, Lactuca serriola, Scabiosa ochroleuca, Plantago lanceolata,

Eryngium campestre, Festuca valesiaca, Linaria genistifolia, Chrysopogon

gryllus, Convolvulus arvensis.

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae (Pop 1970).

Reprezinta pajisti secundare cu vegetatie degradata in urma proceselor

erozionale si a pasunatului intensiv. Poa bulbosa este specia care apare in timpul

primaverii, in perioada in care solul este bine aprovizionat cu apa. Dupa uscarea

partilor aeriene ale speciei caracteristice, se dezvolta rapid cea de-a doua planta

dominanta, Artemisia austriaca.

Speciile caracteristice/edificatoare: Artemisia austriaca, Poa bulbosa

Specii insotitoare: Cynodon dactylon, Dichathium (Botriochloa) ischaemum,

Chondrilla juncea, Agropyron repens, Eryngium campestre, Setaria viridis,

Bromus sterilis, Bromus hordeaceus, Euphorbia seguierana, Euphorbia agraria.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


198

Cynodonto – Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó1957

Este o asociatie larg raspandita ce vegeteaza pe terenuri plane, fertile, uscate

si insorite, pe cernoziomuri sau soluri aluvionare, uneori slab salinizate. Este o

asociatie secundara cu o compozitie floristica heterogena, pe langa specii xerofile

contine si numeroase buruieni, indiciu al ruderalizarii si degradarii fitocenozelor

respective.

Dintre speciile frecvent intalnite amintim: Poa bulbosa, Achillea setacea,

Dichanthium (Botriochloa) ischaemum, precum si specii ruderale (Agrimonia

eupatoria, Elymus (Agropyron) repens, Chenopodium album, Melilotus officinalis,

Polygonum aviculare, Plantago lanceolata, Xanthium italicum, X. Spinosum)

pentru cenozele acestei asociatii , aflate in stadiul avansat de degradare.

Asociatia Botriochloetum ischaemi (Kristiansen 1937, Pop 1977), observata

mai ales pe vaile de colectare si scurgere a apelor pluviale, conform clasificarii

palearctice apartine habitatului 34.315 Pajisti stepice subpanonice (6240* Pajisti

stepice subpanonice conform clasificarii Natura 2000).

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae (Pop 1970) si Cynodonto – Poetum

angustifoliae (Rapaics 1926) Soó1957 sunt incadrate conform clasificarii

Palearctice in habitatul 34.92 Stepe ponto-sarmatice (62C0* Stepe ponto-

sarmatice conform clasificarii Natura 2000) datorita existentei unor subasociatii ce

pot contine o serie de specii rare (ramasite ale pajistilor naturale initiale) precum:

Allium saxatile, Coronilla scorpioides, Helianthemum salicifolium, Ononis pusilla.

Aceste specii de plante nu au fost identificate, asociatiile fiind extrem de

ruderalizate datorita presiunilor antropice constante din aceasta zona cum ar fi

pasunatul intensiv.

Vegetatia lemnoasa

Vegetatia lemnoasa din zona studiata este reprezentata in general de paduri

tinere de salcam, plantate pe terenuri degradate in care domina speciile: Robinia





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


199

pseudoacacia, Gleditschia triacanthos, Crataegus sp., Rosa canina, Prunus

spinosa, Elaeagnus angustifolia.

Plantatiile de salcam bogate in buruieni in stratul erbaceu sunt grupate in

alianta Robinion pseudacaciae (M. Csuros-Kaptalan 1968). In covorul vegetal,

speciile caracteristice identificate sunt: Bromus sterilis, Ballota nigra, Urtica

dioica, Torilis arvensis, Rubus caesius, Artemisia vulgaris, Capsella bursa-

pastoris.

Plantatie de salcam

Corpurile de padure mai varstnica sunt alcatuite din specii termofile de

arbori: Quercus cerris (cer), Q. pubescens (stejar pufos), Q. pedunculiflora (stejar

brumariu), Carpinus orientalis (carpinita), Acer campestre (jugastru), Acer

tataricum (artar tataresc), Fraxinus ornus (mojdrean), Pyrus pyraster (par paduret).

Corpuri de padure alcatuite din specii de quercinee





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


200

4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale;

specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii

rare de pesti

In cadrul deplasarilor in teren, avand in vedere vecinatatea amplasamentului

cu ariile naturale protejate de interes comunitar, membrii colectivului elaborator au

urmarit cu precadere speciile de fauna pentru care au fost declarate ariile protejate,

relatia acestora cu amplasamentul parcului eolian.

Entomofauna reprezinta cel mai important grup de nevertebrate intalnite in

zona. Speciile de insecte apartin principalelor ordine de insecte terestre – Odonata

(libelule), Orthoptera (lacuste si cosasi), Homoptera (cicade si paduchi de plante),

Heteroptera (plosnite), Coleoptera (gandaci), Lepidoptera (fluturi), Diptera (muste

si tantari), Hymenoptera (viespi, bondari, albine). Alaturi de acestea, in zona apar

si specii ale unor ordine minore – Collembola, Thysanura, Mecoptera, Neuroptera

etc.

In deplasarile efectuate pe teren in zona unde urmeaza a se amplasa viitorul parc

eolian nu au fost identificate specii de insecte incluse pe anexele OUG 57/2007 cu

modificarile si completarile ulterioare. Astfel de specii au fost identificate insa in

zonele impadurite din zona: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Helix pomatia.

Odonata (libelule). Dintre libelule, in zona sunt prezente specii ale genurilor

Agrion (A. puella), Sympetrum (S. vulgatum), Aeshna (A. mixta, A. cyanea), Anax

(Anax imperator). Odonatele au larve acvatice insa adultii pot zbura la distanta si

pot vana departe de sursele de apa.

Mantodea. Dintre calugarite, in zona analizata este prezenta calugarita

comuna – Mantis religiosa, specie comuna in pajistile stepice cu vegetatie

arbustiva sau pe liziere.

Orthopterele (lacuste, cosasi, greieri) sunt reprezentate in zona prin specii

comune, care pot dezvolta uneori populatii importante, mai ales in zonele de la

limita culturilor, unde mai exista benzi inguste de vegetatie naturala. Astfel, in

zona au fost identificate specii ca Phaneroptera falcata, Poecillimon sp.,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


201

Tettigonia viridissima, Gryllus campestre – greierele de camp, Oecanthus

pellucens, Gryllotalpa gryllotalpa - coropisnita, Calliptamus italicus – lacusta

migratoare italiana. Specii ca Acrida ungarica, Oedipoda coerulescens, Oedipoda

germanica etc., apar mai ales in habitatele de stepa de pe versanti cu vegetatie

ierboasa si cu tufisuri si cu zone expuse de stancarii.

Heteropterele (plosnite) sunt reprezentate prin specii comune, cele mai

multe din zonele deschise incadrandu-se in categoria speciilor daunatoare culturilor

agricole – Eurygaster maura, Eurygaster integriceps, Aelia rostrata, Aelia

acuminata (toate fiind cunoscute sub denumirea generica de plosnite de cereale, si

care nu lipsesc niciodata in zone cu culturi agricole de cereale paioase), Eurydema

ornata, Eurydema oleracea (prezente pe plante din familia Brasicacee), Pentatoma

rufipes, Graphosoma italicum (frecvente in habitate antropizate). Alte specii cum

sunt, Carpocoris mediterraneus, Lygaeus equestris, Palomena prassina, Dolicoris

baccarum, Pyrrhocoris apterus, etc sunt prezente atat in habitate naturale cat si in

agroecosisteme, toate fiind caracterizate prin rezistenta la impactul antropic.

Homopterele (cicade, paduchi de plante) sunt reprezentate de asemenea prin

specii comune atat in zonele cu vegetatie naturala sau seminaturala (Cicadella

viridis, Cercopsis sanguinolenta) cat si din specii antropofile, prezente pe plante de

cultura, mai ales dintre afide. In padurile din zona apar specii de cicade ca Tibicina

haematodes, Cicada plebeja, Cicada orni, toate caracteristice strict ecosistemelor

silvicole.

Collembolele sunt reprezentate de specii commune in zonele de stepa,

prezente atat in fasiile de la marginea culturilor cat si in culturile agroicole. Dintre

genurile de collembole prezente pot fi mentionate Sminthurus, Tomocerus,

Entomobrya, care apar mai abundente in habitatele forestiere.

Lepidoptere. Dintre lepidoptere (fluturi de zi si de noapte), putem mentiona

specii de fluturi diurni ca Iphiclides podalirius, Papilio machaon (fluturi cu coada

de randunica), Pieris rapae, Pieris napi, Pieris brassicae (fluturi de varza), Colias





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


202

hyale, Colias croceus, Pontia edusa, Vanessa atalanta, Argynnis lathonia,

Argynnis pandora, Argynnis paphia, Melitaea phoebe, Aricia agestis,

Polyommatus icarus, Lycaena phlaeas, Lycaena thersamon, Coenonympha

pamphilus, Maniola jurtina, Pararge megera. Toate acestea sunt specii

caracteristice zonelor ruderalizate si ecosistemelor antropizate. Dintre fluturii

nocturni, domina speciile de noctuide cum este cazul speciilor de Euxoa segetum –

buha semanaturilor, Autographa gamma – buha legumelor, Trachea atriplicis,

Macdunoughia confusa, Helicoverpa armigera, Heliothis maritima, Dysgona

algira, Noctua pronuba, alaturi de care apar arctiide - Ammobiota festiva, Arctia

villica, Hypanthria cunea etc. Dintre sphingide, apare in zona Macroglossum

stellatarum, specie foarte comuna, Agrius covolvuli, Hyles euphorbiae.

Coleoptera (gandaci). Coleopterele sunt reprezentate prin relativ putine

specii, dat fiind tipul de habitat la care ne referim. Ca urmare, gandacii sunt

reprezentati in habitate ca cel analizat prin specii de carabide – Carabus

cancellatus, Carabus violaceus, harpalide – Harpalus sp., scarabeide – in special

carabusei din genurile Anisoplia, Rhizithrogus, Amphimalon, cerambicide –

Dorcadion sp., Agriotes sp. (gandaci pocnitori, viermi sarma), etc. Dintre speciile

daunatoare apartinand acestul grup, in zona pot fi intalnite Zabrus tenebrioides,

Anisoplia austriaca, Rhizotrogus aequinoctialis, Amphimalon solstitialis, Anoxia

vilossa, Epicometis hirta, Dorcadion aethiops, Agriotes lineatus etc. Dintre

speciile cu impact pozitiv asupra diferitelor specii daunatoare pot fi amintite

coccinelidele – Adalia bipunctata, Coccinella septempunctata, etc, harpalidele

(Harpalus rufipes), cicindellidae (Cicindella hybrida), carabide (Carabus

violaceus, Carabus coriaceus), staphilinide (Staphilinus cesareus). O pozitie

deosebita o prezinta cele doua specii de interes comunitar – Lucanus cervus si

Cerambyx cerdo, ambele prezente in padurile de quercinee din imediata apropiere

a locului de amplasare al turbinelor eoliene. Situatia lor va fi discutata separat.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


203

Himenoptrele (viespi, albine, bondari). Plantele segetale ca si plantele din

zonele de la marginea culturilor atrag de regula un numar insemnat de

himenoptere, intre care se remarca specii de albine solitare – Halictidae, alaturi de

albine domestice, bondari – Bombus agrorum, Bombus hortorum, viespi – Scolia

hirta, Polystes gallicola, Vespa germanica, Bembix sp – toate prezente atat in

habitate de stepa cat si in zonele antropizate din imediata vecinatate a acestora.

Dintre speciile daunatoare culturilor de cereale, in zona apare viespea paiului –

Cephus pygmaeus.

Diptera (muste, tantari). Dipterele sunt reprezentate de specii caracteristice

zonelor antropizate. Mustele sunt cele comune in locuri antropizate - Erystalis

tenax, Calliphora vomitoria, Sarcophaga carnaria, Lucillia caesar, syrphidae,

toate legate de substante organice de origine menajera. De asemenea, apar in zona

specii de diptere daunatoare cum sunt Chlorops pumilionis, Mayetiola destructor,

Contarinia tritici, care se dezvolta in special pe culturile de cereale.

Specii de nevertebrate identificate in zona analizata

Nr. Grup taxonomic/specie Gasteropoda

1. Cepaea vindobonensis

2. Helix pomatia

3. Pomatias elegans

4. Chondrula tridens

5. Cernuella virgata

6. Helicopsis striata

7. Limax flavus

8. Limax cinereo-niger

Arachnida 9. Argiope bruennichi

10. Argiope lobata

11. Aranea diademata

12. Alopecosa sp.

13. Pardosa sp

Chilopoda 14. Scolopendra cingulata

15. Lithobius forficatus

16. Geophilus sp.

Diplopoda 17. Julus sp.

18. Blanjulus sp.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


204

19. Isopoda 20. Armadilidium vulgare

21. Porcelio scaber

22. Oniscus sp.

Insecta Collembola

23. Sminthurus sp.

24. Tomocerus sp.

25. Entomobrya sp.

Odonata 26. Anax imperator

27. Agrion puella

28. Sympetrum vulgatum

29. Aeshna mixta

30. Aeshna cyanea

Mantodea 31. Mantis religiosa

Othoptera 32. Tettigonia viridissima

33. Decticus verrucivorus

34. Phaneroptera falcata

35. Isophia sp.

36. Poecillimon fussi

37. Gryllotalpa gryllotalpa

38. Oecanthus pellucens

39. Gryllus campestre

40. Acrida ungarica

41. Calliptamus italicus

42. Oedipoda coerulescens

Heteroptera 43. Eurygaster maura

44. Eurygaster integriceps

45. Aelia rostrata

46. Aelia acuminata

47. Graphosoma lineata

48. Pentatoma rufipes

49. Carpocoris mediterraneus

50. Lygaeus equestris

51. Palomena prasina

52. Dolicoris baccarum

53. Pyrrhocoris apterus

54. Eurydema ornata

55. Eurydema oleracea

Homoptera 56. Cercopsis sanguinolenta

57. Cicadella viridis

58. Tibicina haematodes

59. Cicada orni





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


205

60. Cicada plebeja

Coleoptera 61. Carabus cancellatus

62. Carabus violaceus

63. Carabus coriaceus

64. Cicindella hybrida

65. Harpalus rufipes

66. Anisoplia austriaca

67. Rhizothrogus equinoctialis

68. Amphimalon solstitialis

69. Anisoplia agricola

70. Anoxia villosa

71. Dorcadion aethiops

72. Cerambyx cerdo

73. Lucanus cervus

74. Staphilinus cesareus

75. Agriotes lineatus

76. Adalia bipunctata

77. Coccinella septempunctata

Lepidoptera 78. Iphiclides podalirius

79. Papilio machaon

80. Pontia edusa

81. Pieris rapae

82. Pieris napi

83. Pieris brassicae

84. Colias hyale

85. Colias croceus

86. Vanessa talanta

87. Argynnis lathonia

88. Argynnis pandora

89. Argynnis paphia

90. Melitaea phoebe

91. Aricia agestis

92. Polyommatus icarus

93. Lycaena thersamon

94. Lycaena phlaeas

95. Maniola jurtina

96. Pararge megera

97. Pararge maera

98. Coenonympha pamphilus

99. Tyta luctuosa

100. Dysgona algira

101. Macroglossum stellatarum

102. Agrius convolvuli

103. Hyles euphorbiae

104. Euxoa segetum

105. Autographa gamma





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


206

106. Trachea atriplicis

107. Macdunoughia confusa

108. Helicoverpa armigera

109. Heliothis maritima

110. Noctua pronuba

111. Ammobiota festiva

112. Arctia villica

113. Hypanthria cunea

Diptera 114. Contarinia tritici

115. Mayetiola destructor

116. Chlorops pumilionis

117. Lucillia caesar

118. Sarcophaga carnaria

119. Calliphora vomitoria

120. Erystalis tenax Hymenoptera

121. Halictidae varia

122. Bombus agrorum

123. Bombus hortorum

124. Scolia hirta

125. Polystes galicola

126. Vespa germanica

127. Bembix sp.

128. Cephus pygmaeus

Clasa AMPHIBIA

In zona au fost identificate specii de amfibieni doar in apropierea locurilor

cu apa. In aceste zone apar specii ca Bufo (Pseudepidalea) viridis, Rana ridibunda.

Efectivele acestor specii sunt destul de mici si circumscrise strict la zonele

umede din apropierea amplasamentului CEE Baneasa.

Rana (Pelophylax) ridibunda identificat in zona Tudor Vladimirescu (FOTO: M.TUDOR)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


207

Speciile de amfibieni identificate in perimetrul amplasamentului CEE Baneasa

Nr.Crt. Denumirea speciei

Lista Rosie IUCN

Lista Rosie europeana

Lista rosie a statelor UE

O.U.G. 57/2007

1 Bufo

(Pseudepidalea)

viridis

LC LC LC A4a, A4b

2 Rana

(Pelophylax)

ridibunda

LC LC LC A5a

Bufo (Pseudepidalea) viridis identificat in zona Tudor Vladimirescu (FOTO: M. TUDOR)

Clasa REPTILIA

In zona, cele mai comune specii de reptile sunt soparlele. Din cadrul acestui

grup au fost observate exemplare de Podarcis taurica (soparla de stepa), specie

extrem de toleranta la impactul antropic, prezenta si in localitatile din zona rurala,

dar si in orase. Pe versantii calcarosi apar coloniile de Podarcis muralis specie

putin intalnita in Dobrogea, dar care aici dezvolta populatii relativ stabile. De

asemenea, au putut fi observate exemplare de Lacerta viridis (guster comun) si

soparlite de frunzar (Ablepharus kitaibelii). Dintre ofidieni sporadic au fost

observati sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele rau (Coluber (Dolichophis)

caspius) si vipera cu corn dobrogeana (Vipera ammodytes montandoni).

Dintre testudine in zona am intalnit numai specia Testudo graeca (testoasa

dobrogeana), intr-un numar relative mare de exemplare (peste 200 inventariate pe

parcursul studiului). Populatia acestei specii prezinta o stare de sanatate foarte





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


208

buna si un fitnes populational, de asemenea, foarte bun, comparabil doar cu cel al

exemplarelor din populatia Dumbraveni (Romania) si Yailata (Bulgaria).

Podarcis muralis fotografiat pe rapele din apropierea amplasamentului studiat (FOTO: M.

TUDOR)

Testudo graeca fotografiat pe la liziera padurii de langa Valea Tapului (FOTO: M. TUDOR)

Ablepharus kitaibelii fotografiat la liziera padurilor de stejar si cer de langa Tudor Vladimirescu

(FOTO: M. TUDOR)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


209

Speciile de reptile identificate in vecinatatea perimetrului viitoarei CEE Baneasa

Nr. Crt.

Denumirea speciei Lista Rosie IUCN

Lista Rosie

europeana

Lista rosie a statelor

UE

O.U.G. 57/2007

1 Coluber (Dolichophis) caspius LC LC LC A4a, A4b

2 Natrix natrix LC LC LC - 3 Vipera ammodytes

montandoni LC LC LC A4a

4 Lacerta viridis LC LC LC A4a 5 Podarcis taurica LC LC LC A4a 6 Podarcis muralis LC LC LC A4a 7 Ablepharus kitaibelii LC LC LC A4a 8 Testudo graeca EN EN EN A4a

Juvenil de Coluber (Dolichophis) caspius fotografiat pe rapele din apropierea amplasamentului

studiat (FOTO: M. TUDOR)

Adult de Vipera ammodytes montandoni fotografiat pe rapele din apropierea amplasamentului

studiat (FOTO: M. TUDOR)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


210

Clasa AVES

Datele privind speciile de pasari identificate pe parcursul studiului si statutul

acestora de conservare sunt redate in tabelul de mai jos. In functie de categoria

avifaunistica, speciile vor fi tratate separate in capitolele care urmeaza.

Statutul de conservare al speciilor de pasari din zona investigata

Nr. crt Denumire stiintifica (denumire populara acceptata)

OUG 57/2007 Categorie Categorie IUCN

1 Accipiter brevipes

(uliu cu picioare scurte) Anexa 3 2 LC

2 Accipiter gentilis

(uliu porumbar) - Non-Spec LC

3 Alauda arvensis

(ciocarlie de camp) Anexa 5 C 3 LC

4 Anser albifrons albifrons

(garlita mare) Anexa 5C, 5E Non-Spec LC

5 Anthus campestris

(fasa de camp) Anexa 3 3 LC

6 Anthus trivialis

(fasa de padure) - Non-Spec LC

7 Aquila heliaca

(acvila de camp) Anexa 3 1 VU

8 Aquila pomarina

(acvila tipatoare mica) Anexa 3 2 LC

9 Athene noctua

(cucuvea) Anexa 4 B 3 LC

10 Buteo buteo

(sorecar comun) - Non-Spec LC

11 Carduelis cannabina

(canepar) Anexa 4 B 2 LC

12 Carduelis spinus

(scatiu) Anexa 4 B Non-SpecE LC

13 Carduelis chloris

(florinte) Anexa 4 B Non-SpecE LC

14 Buteo lagopus

(sorecar incaltat) - Non-Spec LC

15 Buteo rufinus

(sorecar mare) Anexa 3 3 LC

16 Calandrella brachydactyla

(ciocarlie de stol) Anexa 3 3 LC

17 Ciconia ciconia

(barza alba) Anexa 3 2 LC





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


211

18 Circaetus gallicus

(serpar) Anexa 3 3 LC

19 Circus aeruginosus

(erete de stuf) Anexa 3 Non-Spec LC

20 Circus cyaneus

(erete vanat) Anexa 3 3 LC

21 Circus macrourus

(erete alb) Anexa 3 1 NT

22 Circus pygargus

(erete sur) Anexa 3 Non-SpecE LC

23 Coccothraustes coccothraustes

(botgros) Anexa 4 B Non-Spec LC

24 Columba palumbus

(porumbel gulerat) Anexa 5C, 5D Non-SpecE LC

25 Coracias garrulus

(dumbraveanca) Anexa 3 2 NT

26 Corvus cornix

(cioara griva) Anexa 5C Non-Spec LC

27 Corvus frugilegus

(cioara de semanatura) Anexa 5C Non-Spec LC

28 Coturnix coturnix

(prepelita) Anexa 5C 3 LC

29 Cuculus canorus

(cuc) - Non-Spec LC

30 Delichon urbica

(lastun de casa) - Non-Spec LC

31 Dendrocopos major

(ciocanitoarea pestrita mare) - Non-Spec LC

32 Dendrocopos medius

(ciocanitoare de stejar) Anexa 3 Non-SpecE LC

33 Dendrocopos syriacus

(ciocanitoare de gradina) Anexa 3 Non-SpecE LC

34 Emberiza citrinella

( presura galbena) - Non-SpecE LC

35 Emberiza hortulana

(presura de gradina) Anexa 3 2 LC

36 Erithacus rubecula

(macaleandru) Anexa 4B Non-SpecE LC

37 Falco peregrinus

(soim calator) Anexa 3 Non-Spec LC

38 Falco tinnunculus

(vanturel rosu, vinderel) Anexa 4B 3 LC

39 Falco vespertinus

(vanturel de seara) Anexa 3 3 NT

40 Ficedula albicollis

(muscar gulerat) Anexa 3 Non-SpecE LC

41 Fringilla coelebs

(cinteza) - Non-SpecE LC





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


212

42 Galerida cristata

(ciocarlan) – 3 LC

43 Garrulus glandarius

(gaita) Anexa 5C Non-Spec LC

44 Hieraaetus pennatus

(acvila pitica) Anexa 3 3 LC

45 Hirundo rustica

(randunica) – 3 LC

46 Lanius collurio

(sfrancioc rosiatic) Anexa 3 3 LC

47 Lanius excubitor

(sfrancioc mare) – 3 LC

48 Lanius minor

(sfrancioc mic) Anexa 3 2 LC

49 Lullula arborea

(ciocarlie de padure) Anexa 3 2 LC

50 Melanocorypha calandra

(ciocarlie de Baragan) Anexa 3 3 LC

51 Merops apiaster

(prigorie) Anexa 4B 3 LC

52 Milvus migrans

(gaie neagra) Anexa 3 3 LC

53 Motacilla spp.

(codobatura) Anexa 4B Non-Spec LC

54 Muscicapa striata

(muscar sur) Anexa 4B 3 LC

55 Oenanthe oenanthe

(pietrar sur) – 3 LC

56 Oenanthe isabellina

(pietrar rasaritean) – Non-Spec LC

57 Oriolus oriolus

(grangur) Anexa 4B Non-Spec LC

58 Parus caeruleus

(pitigoi albastru) - Non-Spec LC

59 Parus major

(pitigoi mare) - Non-Spec LC

60 Passer domesticus

(vrabie de casa) – 3 LC

61 Passer hispaniolensis

(vrabia spaniola) Anexa 4B Non-Spec LC

62 Passer montanus

(vrabie de camp) - 3 LC

63 Perdix perdix

(potarniche) Anexa 5C, 5D 3 LC

64 Pernis apivorus

(viespar) Anexa 3 Non-SpecE LC

65 Phasianus colchicus

(fazan) Anexa 5C, 5D Non-Spec LC





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


213

66 Phoenicurus ochruros

(codrosul de munte) Anexa 4 B 2 LC

67 Phylloscopus collybita

(pitulice) Anexa 4 B Non-Spec LC

68 Pica pica

(cotofana) Anexa 5 C Non-Spec LC

69 Picus canus

(ghionoaie sura) Anexa 3 3 LC

70 Riparia riparia

(lastun de mal) - 3 LC

71 Saxicola rubetra

(maracinar mare) - Non-SpecE LC

72 Saxicola torquata

(maracinar negru) - Non-Spec LC

73 Serinus serinus

(canaras) Anexa 4 B Non-Spec LC

74 Streptopelia decaocto

(gugustiuc) Anexa 5C Non-Spec LC

75 Streptopelia turtur

(turturica) Anexa 5C 3 LC

76 Sturnus vulgaris

(graur comun) Anexa 5C 3 LC

77 Sylvia atricapilla

(silvie cu cap negru) - Non-SpecE LC

78 Sylvia curruca

(silvie mica) - Non-Spec LC

79 Turdus merula

(mierla) - Non-SpecE LC

80 Turdus pilaris

(cocosar) Anexa 5C Non-SpecE LC

81 Upupa epops

(pupaza) Anexa 4B 3 LC

OUG 57/2007:

- ANEXA 3 - SPECII de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A – SPECII DE INTERES COMUNITAR – Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B – SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A – SPECII DE INTERES COMUNITAR – Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B – SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C – SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D – SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR – a caror comercializare este permisa





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


214

- ANEXA 5 E – SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR – a caror comercializare este permisa in conditii speciale Categorie SPEC:

SPEC 1 – specii Europene, periclitate la nivel global SPEC 2 – specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa SPEC 3 – specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa Non-SPECE - specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa Non-SPEC - specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa Not Evaluated – neevaluate

Categorie IUCN: • Disparut (EX) • Disparut in salbaticie (EW) • Amenintat critic (CR) • Amenintat (EN) • Vulnerabil (VU) • Aproape amenintat (NT) • Nepericlitat (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluat (NE)

19%

13%5%

33%

30%

Nementionat in legislatie

Anexa 3

Anexa 4B

Anexa 5C

Anexa 5C, 5D

Categoria de protectie a speciilor de pasari identificate in zona analizata (conform OUG

57/2007)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


215

Clasa MAMMALIA

Dintre mamifere, in zona analizata au fost identificate catrite (Talpa

europaea), soareci de camp (Microtus arvalis), popandai (Spermophylus citellus),

arici (Erinaceus concolor), dihori (Mustela eversmanii), vulpi (Vulpes vulpes),

sacali (Canis aureus) si orbeti (Spalax (Nanospalax) leucodon). Efectivele de

cartita apar in zone de pasune cu vegetatie ierboasa - dupa cum indica prezenta

musuroaielor. Efectivele sunt relativ reduse datorita tipului de culturi agricole din

zona. Popandaii apar in aceleasi tipuri de zone, preferand agroecosisteme cu iarba

scunda, unde isi pot construi usor adaposturi si unde se pot hrani. Colonii de

popandai au fost identificate peste tot unde tipul de teren si vegetatia permitea.

Statutul de conservare al mamiferelor de interes comunitar observate in perimetrul CEE Baneasa


Lista Rosie IUCN



O.U.G. 57/2007

1 Talpa europaea LC LC LC -

2

Spalax

(Nanospalax)

leucodon

LC

LC LC A4b

3 Spermophilus

citellus VU

VU VU A3, A4a

4 Canis aureus LC LC NT A5a 5 Vulpes vulpes LC LC LC A5b

6 Mustela

eversmannii LC

LC LC A4a

7 Microtus arvalis LC LC LC -

8 Erinaceus

concolor LC

NA NA -

In zona luata in studiu nu s-a reusit punerea in evidenta a prezentei

chiropterelor. Totusi, deoarece la distanta mica pe directia sud se afla colonii de

lilieci ce-si gasesc adapostul in grotele si galeriile de exploatare parasite de la

Canaraua Fetii, s-a considerat oportuna efectuarea inventarierii speciilor de aici,

tinandu-se cont de posibilitatea ca liliecii sa intersecteze, in cautarea hranei, zona

viitorului amplasament al CEE Baneasa.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


216

Astfel, in perioada februarie 2011 - mai 2012 au fost efectuate un numar de

opt deplasari in zona coloniilor amintite, fiind vizitata cu precadere grotele de la

Canaraua Fetii.

In urma vizitelor de inventariere au fost gasite exemplare din urmatoarele

specii:

- Myotis myotis

- Rhinolophus ferumequinum

Statutul de conservare al chiropterelor observate in apropierea perimetrului CEE Baneasa


Lista Rosie IUCN



O.U.G. 57/2007

1 Myotis myotis LC LC A3, A4a

4 Rhinolophus

ferumequinum

NT NT A3, A4a

Din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene (atat in

timpul constructiei cat si in timpul functionarii) a rezultat ca marea majoritate a

paseriformelor nu sunt deranjate de executarea lucrarilor de constructie si de

functionarea parcurilor eoliene, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor

eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata.

In ceea ce priveste speciile de pasari rapitoare mentionate in cadrul

Formularului Standard al SPA Baneasa - Canaraua Fetei mentionam ca nu au fost

observate cuiburi ale acestora in zonele afectate de proiect si vecinatatile acestora.

Analizand factorii generali periclitanti ai speciilor de pasari rapitoare:

- degradarea habitatelor prin secarea mlastinilor, taierea padurilor batrane,

deranjarea permanenta a locurilor de cuibarit, deteriorarea habitatelor speciilor care

constituie hrana;

- transformarea terenurilor mozaicate in monoculturi;

- electrocutare si coliziune cu fire electrice respectiv elicele turbinelor de

vant in special in timpul migratiei;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


217

- turismul necontrolat;

- practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta),

practicarea motosporturi, prezenta localnicilor in apropierea cuiburilor;

- braconajul;

- impuscarea exemplarelor pe caile de migratie;

- recoltarea timpurie a cerealelor;

- utilizarea pesticidelor in agricultura.

Apreciem ca prin implementarea parcului eolian nu se vor exercita presiuni

antropice care sa determine afectarea semnificativa a populatiilor existente de

pasari rapitoare, eliminandu-se in schimb o parte dintre posibilii factori periclitanti.

Zona analizata constituie parte a arealului de hranire pentru pasarile ce au

stat la baza declararii SPA Baneasa - Canaraua Fetei.

4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie;

specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta

economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.

Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de

habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate

acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de

padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si

turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pesteri).

Dintre cele 54 de tipuri de habitate naturale prezente sau posibil prezente, 6

sunt habitate naturale prioritare la nivel european si 25 necesita masuri

speciale de conservare la nivel national, fiind caracterizate printr-o valoare

conservativa mare si foarte mare.

Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervatii naturale

(categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5

sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN) 36 de arii protejate sunt declarate la





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


218

nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale (Raport

privind starea mediului in judetul Constanta in anul 2009).

Diversitatea biogeografica este mare, pe teritoriul judetului intersectandu-se

caile de migrare a elementelor geografice din zone foarte diferite: pontice, ponto-

caspice, ponto-mediteraneene, balcanice, eurasiatice, continentale etc. Pe teritoriul

judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice, stepica si a Marii Negre (pontica) cu

un numar de 24 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord.

2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000, de 21 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 971/2011

privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000.

SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA (SCI) din judetul Constanta

Suprafata aferenta judetului constanta

Nr. Cr

Judet

Codul Sitului Numele Sitului Suprafata totala (ha)

% Ha 1. ROSCI0012

Bratul Macin 10.235 12 1228.2

2. ROSCI0022 Canaralele

Dunarii 25943 51 13230.93

3. ROSCI0053 Dealul Alah Bair 194 100 194 4. ROSCI0065

Delta Dunarii 45037 7 31782.59

5. ROSCI0071 Dumbraveni -

Valea Urluia -

Lacul Vederoasa

17971 100 17971

6. ROSCI0073 Dunele marine de

la Agigea 11 100 11

7. ROSCI0083 Fantanita

Murfatlar 578 100 578

8. ROSCI0114 Mlastina

Hergheliei -

Obanul Mare si

Pestera Movilei

232 100 232

9. ROSCI0149 Padurea Esechioi

- Lacul Bugeac 2966 100 2966

10

Constanta

ROSCI0157 Padurea Hagieni -

Cotul Vaii 3618 100 3618





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


219

11. ROSCI0172 Padurea si Valea

Canaraua Fetii -

Iortmac

13631 100 136331

12. ROSCI0191 Pestera Limanu 12 100 12 13. ROSCI0201 Podisul Nord

Dobrogean 92.72 - -

14. ROSCI0215 Recifii Jurasici

Cheia 5686 100 5686

15. ROSCI0269 Vama Veche - 2

Mai 7196 100 7196

16. ROSCI0273 Zona marina de la

Capul Tuzla 1738 100 1738

17. ROSCI0197 Plaja submersa

Eforie Nord -

Eforie Sud

140 100 140

18. ROSCI0094 Izvoarele

sulfuroase

submarine de la Mangalia

382 100 382

19. ROSCI0066 Delta Dunarii -

zona marina 123374 - -

20. ROSCI0281 Cap Aurora 13453 100 13453 21. ROSCI0293 Costinesti – 23

August

4878 100 4878

22. ROSCI0353 Pestera- Deleni 2508 100 2508 23. ROSCI0398 Straja-Cumpana 1117 100 1117 24. ROSCI0006 Balta Mica a

Brailei

20872 1 208

ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) din jud.Constanta

Suprafata aferenta judetului constanta

Nr. Cr

Judet

Codul Sitului Numele Sitului Suprafata totala (ha)

% Ha 1. ROSPA0001 Aliman -

Adamclisi

19468 100 19468

2. ROSPA0002 Allah Bair -

Capidava

11645 77 8966.65

3. ROSPA0007 Balta Vederoasa 2144 100 2144 4. ROSPA0008 Baneasa -

Canaraua Fetei

6096 100 6096

5. ROSPA0017 Canaralele de la

Harsova

7406 20 1481.2

6. ROSPA0019 Cheile Dobrogei 10929 100 10929 7. ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim

- Sinoie

512820 9 46153.8

8.

Constanta

ROSPA0036 Dumbraveni 2056 100 2056





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


220

9. ROSPA0039 Dunare -

Ostroave

16224 55 8923.2

10 ROSPA0040 Dunarea Veche -

Bratul Macin

18759 22 4126.98

11. ROSPA0053 Lacul Bugeac 1392 100 1392 12. ROSPA0054 Lacul Dunareni 1261 100 1261 13. ROSPA0056 Lacul Oltina 3303 100 3303 14. ROSPA0057 Lacul Siutghiol 1849 100 1849 15. ROSPA0061 Lacul Techirghiol 2939 100 2939 16. ROSPA0066 Limanu -

Herghelia

874 100 874

17. ROSPA0076 Marea Neagra 140143 53 73621.45 18. ROSPA0094 Padurea Hagieni 1374 100 1374 19. ROSPA0100 Stepa Casimcea 22226 - - 20. ROSPA0101 Stepa Saraiu -

Horea

4186 100 4186

21. ROSPA0060 Lacurile Tasaul -

Corbu

2701 100 2701

Zona analizata pentru instalarea turbinelor eoliene este caracterizata prin

prezenta agroecosistemelor.

In cadrul agroecosistemelor (ecosisteme antropizate bine reprezentate in

zona) din zona analizata nu se regasesc caracteristicile unui habitat stabil si prielnic

cuibaririi si odihnei speciilor de avifauna si fauna terestra incluse in OUG 57/2007.

Parcul eolian este situat in afara ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Distante aproximative masurate in linie dreapta de la amplasamentul

parcului eolian pana la cele mai apropiate arii naturale protejate sunt:

− peste 80 m de la turbina 12 pana la ROSPA0008 Baneasa - Canaraua

Fetei;

− peste 3,4 km de la turbina 22 pana la ROSCI0172 Padurea si Valea

Canaraua Fetii – Iortmac.

Amplasamentul este situat la aproximativ 6.2 km fata de Rezervatia Naturala

Padurea Canaraua Fetii – cea mai apropiata arie protejata de interes national.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


221

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000

Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor

naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 4.6.2.4 “Relatia dintre proiect si

zonele protejate…”

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,

odihna, iernat.

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza

sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau

superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure

pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte

mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii

sau epuizarea.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


222

Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari

de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni

mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza

oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada

reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de

reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din

locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an

o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.

Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si

vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate

fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana

pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai

calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,

profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.

Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin

intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile

hormonale par sa fie elemente determinante esentiale.

Rutele migratiei de primavara pentru principalele specii care isi petrec sezonul cald in Europa

(dupa Institute für Vogelforschung „Vogelwarte Helgoland”)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


223

Romania se afla pe traseul unui mare culoar de migratie. Culoarul principal

urmat de pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta

Dunarii, de unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt

culoar este cel Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si

merge catre Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care

traverseaza central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la

Nord fie pe Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-

Brasov, pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe

lacurile de acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si

se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar

din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se

indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,

Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se

indreapta catre Dunare.

In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de

toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile

februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul

Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,

apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste

pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in

primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in

luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi

petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul

Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de

trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,

randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


224

Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si

Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte

asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei

folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.

Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu

temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea

pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia

plecarea.

Referitor la rutele de migrare din zona, s-au avut in vedere atat datele si

hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si observatiile

din teren.

Principalele rute ale migratiei de primavara fata de zona obiectivului analizat





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


225

Principalele rute ale migratiei de toamna fata de zona obiectivului analizat

Concluzia la care a ajuns elaboratorul, in urma consultarii bibliografiei

sus-mentionate si a analizelor de teren, este ca parcul eolian nu se afla pe

rutele principale de migratie, acestea urmand cursul Dunarii care reprezinta

reper in timpul migratiei precum si loc de odihna, hranire si cuibarire pentru

speciile de avifauna.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”,

Midwest Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea

auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatate fata

de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi

afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o

distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de

vant, iar pe amplasamentul parcului eolian nu s-au identificat cuiburi.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


226

4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii

care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora

NU ESTE CAZUL.


Analiza efectelor asupra biodiversitatii s-a realizat pe intreaga suprafata

aferenta obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin proiect.

S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii

obiectivului (infrastructura parcului eolian si a turbinelor eoliene) deoarece

interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte asupra factorilor de

mediu din cadrul intregii suprafete aferente parcului (si implicit asupra biodiversitatii).

Subliniem ca utilizarea energiei verzi in detrimentul celei furnizate de

combustibili fosili se promoveaza in colaborare cu ingrijorarile globale privind

schimbarile climatice generate de emisiile de CO2. In perspectiva, astfel de

schimbari vor afecta ireversibil nu numai oamenii, ci orice componenta vie a

ecosistemelor. Privind pe termen lung, in perspectiva, utilizarea energiei verzi

poate genera un efect indirect pozitiv asupra oricarei specii de fauna si flora. Este

oricum greu de apreciat la momentul actual gradul in care incalzirea globala va

influenta starea de conservare unei specii sau a unui habitat.

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul

fiecarei zone de lucru in parte (element component al proiectului) si nu va

exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru

realizarea investitiei.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare.

Data fiind folosinta actuala a terenului - arabil, ce implica prezenta in mare parte a

unui agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia

periodica a culturilor si de interventiile utilajelor, se apreciaza un efect





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


227

nesemnificativ in timpul implementarii proiectului si in timpul functionarii

obiectivului asupra biodiversitatii locale.

Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu

reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista

un impact indirect asupra biodiversitatii.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a proiectului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de

praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea

lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate,

urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest

sens ca, datorita conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui

impact pe termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata

prin studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii

parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor

exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor

de mediu la nivel local.

Efecte pozitive

Atat la nivel global cat si regional, principala activitate umana responsabila

de saracirea biodiversitatii o constituie transformarea terenurilor pentru agricultura,

respectiv pierderea si degradarea habitatelor in favoarea culturilor intensive. In

momentul de fata, un numar mare de specii de plante si animale se confrunta cu

problema restrangerii arealelor de distributie; biodivesitatea Dobrogei nu face

exceptie de la aceasta situatie. Utilizarea terenurilor deja transformate de

agricultura intensiva pentru implementarea unor activitati precum obtinerea

“energiei verzi” reprezinta un plus pentru conservarea diversitatii specifice, atat din





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


228

punct de vedere al economiei de teren ce va fi afectat de constructia

agregatelor, cat si a tehnologiei nepoluante utilizate; nu trebuie omis faptul ca

odata cu finisarea lucarilor de constructie a parcului, interventiile antropice

implicate sunt minime. Mai mult decat atat, implementarea unui astfel de

obiectiv, implica urmatoarele beneficii pentru biodiversitatea zonala:

eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului

eolian – ceea ce ofera un plus de protectie pentru speciile de avifauna si

fauna terestra ce utilizeaza amplasamentul pentru hranire;

interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian - suprafete de

protectie pentru fauna protejata si neprotejata;

interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi

redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe

suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna

din afara culturilor agricole.

zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

biologi/ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna este

redusa semnificativ.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin

decopertari si recopertari (necesare pozarii LES, realizarii fundatiilor etc.),

respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul pentru

hranire (inclusiv unele specii din Formularul Standard al ROSPA0008 Baneasa -

Canaraua Fetei, ROSCI0172 Padurea si Valea Canaraua Fetii – Iortmac observate

pe amplasament), catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor de

constructie.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect

sinergic asupra biodiversitatii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


229

Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si

a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului

eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului, datorita faptului ca nu se va

pune problema devierii rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de

comportament ale populatiilor de pasari din vecinatatea obiectivului. Amintim

faptul ca, in urma analizelor de teren si a consultarii bibliografiei de specialitate,

reiese faptul ca ca parcul eolian nu se afla pe rutele principale de migratie, acestea

urmand cursul Dunarii si lacurile parafluviatile care reprezinta reper in timpul

migratiei precum si loc de odihna, hranire si cuibarire pentru speciile de avifauna.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.


In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra

biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in

principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlaltor activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si

prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru pot determina indepartarea

temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, in

zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat diversificate. Datorita etapizarii

lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la

nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se

realizeaza interventii si la nivelul drumurilor principale de acces.

Drumurile folosite pentru utilajele implicate in constructia parcului precum

si cablurile electrice urmaresc in general drumurile de exploatare existente unde in

prezent se desfasoara activitati antropice.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


230

De asemenea adaugam faptul ca atat din monitorizarea altor parcuri eoliene

din Dobrogea, cat si din observatiile inregistrate la nivelul amplasamentului, in

timpul deplasarilor in teren, s-a constatat faptul ca speciile de fauna terestra si

avifauna nu sunt deranjate de prezenta elementelor straine (prezenta utilajelor,

macaralelor, turbinelor) sau de activitatile necesare constructiei parcului.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot dar si de poluare cu praf a aerului

atmosferic cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand

insa in vedere ca este o zona care se caracterizeza prin prezenta vantului, cu

intensitati variabile, ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de

poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale

proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost

identificate suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe structura de

drumuri existenta nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in

prezent, ci doar o intensificare temporara a acestora, prin urmare efectele asupra

speciilor din vecinatate sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin

schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele

obiectivului. Avand in vedere ca: suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol

ocupa doar 8,5322 ha din 131,95 ha (adica 6,46% din suprafata aferenta

obiectivului), si nu s-au intalnit specii de flora protejata si adaposturi/ cuiburi/

vizuini, apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul constructiei parcului se

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor

si a drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita

zgomotului produs de utilajele folosite. Dat fiind numarul nu foarte mare de

turbine (22 turbine), faptul ca drumurile necesare accesului utilajelor sunt in mare





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


231

parte drumuri existente ce necesita doar amenajare, cablurile electice vor fi

ingropate de-a lungul acestora, iar in zona amplasamentului nu au fost identificate

specii de plante de interes conservativ, flora locala fiind reprezentata in mare

majoritate de culturile agricole si specii ruderale si segetale, apreciem un impact

nesemnificativ asupra vegetatiei.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor

prevazute prin proiect. In zonele destinate constructiei obiectivelor propuse prin

proiect nu au fost identificate specii de plante/habitate, cuiburi ale speciilor de

avifauna si fauna terestra protejata prin O.U.G. 57/2007.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta

o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si

traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare

propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar

structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul

studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta,

dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.

Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul

de fata, poate fi reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de

constructie a parcului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire este un

teren antropizat asupra caruia se intervine periodic, consideram ca efectele

drumurilor de acces asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in

cazul de fata.

Habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de realizarea si

functionarea turbinelor eoliene dat fiind specificul obiectivului, caracteristicile

locale de mediu, distanta suficienta pana la acestea si faptul ca nu vor exista

interventii directe asupra altor zone decat cele prevazute prin proiect.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


232

In cazul speciei Spermophilus citellus, populatiile acesteia identificate intr-o

zona cu vegetatie stepica din apropierea palcurilor cu vegetatie lemnoasa, nu vor fi

afectate de lucrarile de constructie desfasurate la nivelul parcului eolian.

Populatiile de amfibieni precum si specia Natix natrix, ale caror habitate

sunt strans legat de zonele umede (parauri si balti), nu vor fi afectate prin

implementarea proiectului datorita etapizarii lucrarilor de constructie si a

masurilor propuse pentru reducerea impactului. Stiind faptul ca, migratia

amfibienilor spre zonele de reproducere se desfasoara in cea mai mare parte

noaptea, iar majoritatea lucrarilor de constructie vor fi efectuate in timpul zilei,

consideram ca lucrarile de constructie si traficul desfasurat pe amplasament nu se

vor constitui in efect de bariera pentru aceste specii.

In ceea ce priveste speciile de soparle, precizam ca prin constructia parcului

nu vor exista interventii asupra zonelor unde au fost observate exemplare ale

acestor specii. Astfel, exemplarele de soparla de iarba (Podarcis taurica)

colonizeaza numai zone necultivate (cu habitate naturale si seminaturale); gusterii

(Lacerta viridis) au fost observati pe versantii vailor, in zone cu tufarisuri;

soparlele de ziduri (Podarcis muralis) dezvolta populatii in zonele cu aflorimente

stancoase cu expozitie preponderent sudica, iar soparlitele de frunzar (Ablepharus

kitaibelii) nu au fost observate decat in zonele de la marginea trunchiurilor de

padure de stajar si cer.

Populatiile speciilor: Testudo graeca, Dolicophis caspius, Vipera

ammodytes montandoni nu vor fi afectate in timpul implementarii proiectului,

avand in vedere masurile propuse precum si faptul ca nu va fi afectat habitatul

acestora, iar perioada de executie are o durata limitata.

Mustelidele au fost observate in afara amplasamentului parcului eolian, in

zonele impadurite, care nu vor fi afectate prin implementarea proiectului.

In timpul lucrarilor de constructie consideram ca exemplarele de Talpa

europea si Spalax (Nanospalax) leucodon se vor indeparta temporar de suprafetele





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


233

agricole ocupate de parcul eolian ca urmare a detectarii vibratiilor produse de

utilajele implicate in constructia parcului.

Pentru a se evita perturbarea etologica a speciilor de interes comunitar

identificate la nivelul zonei studiate se va avea in vedere respectarea intocmai a

proiectului, astfel incat sa nu fie afectate fizic suprafete suplimentare de teren

(suprafete cu vegetatie spontana din vecinatatea parcelelor vizate direct de

componentele proiectului).

Se apreciaza ca nu va exista un impact asupra liliecilor, cauzat de

implementarea si functionarea parcului eolian, in timpul deplasarilor in teren, dat

fiind faptul ca nu s-a reusit punerea in evidenta a prezentei chiropterelor pe

amplasament.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter

temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.


faptul ca acesta consta in pierderea definitiva (pe perioada existentei parcului

eolian) a unor portiuni de teren prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv de constructia parcului.

In perioada de functionare a obiectivului

In timpul functionarii obiectivului nu va exista un impact asupra

biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De

asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”

face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se

pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest

aspect fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Distantele aproximative masurate in linie drapta de la parcul eolian la

principalele puncte de interes biologic si geografic sunt:

14 km pana la lacul Oltina;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


234

22,5 km pana la Dunare;

6.2 km pana la Padurea Canaraua Fetiii.

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece

procentul de ocupare a terenului este de 6,46% in raport cu totalul suprafetei

parcului eolian 131,95 ha.

De asemenea, este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna (inclusiv

cele de interes cinegetic).

De asemenea, este limitat riscul producerii incendiilor in zona parcului

eolian si este interzisa survolarea avioanelor utilitare, stropirea cu insecticide

realizandu-se astfel controlat la nivelul culturilor, fara a se dispersa si la nivelul

habitatelor din vecinatate.

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in

vedere toate aspectele pe care le implica constructia si functionarea parcului

inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu reprezinta un

aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- diversitatea habitatelor din vecinatatea amplasamenului ce ofera speciilor de

fauna posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii;

- dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului contribuie de asemenea

la reducerea riscului de aparitie a coliziunilor dintre avifauna (pentru care s-a

desemnat SPA Baneasa - Canaraua Fetii si nu numai) si rotoarele in functiune.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


235

Riscul de coliziune a fost luat in considerare ca posibil efect negativ asupra

speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete pentru reducerea la minim

a acestui risc.

Referitor la rutele de migrare din zona, s-au avut in vedere atat datele si

hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica etc.) precum si

informatiile din diverse studii (”Fundamentarea normelor privind turbinele

eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva

Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea” -

INCDD”), realizandu-se o trasare cu caracter orientativ a acestora.

Principalele directii de zbor observate in perioada migratiei de primavara





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


236

Principalele directii de zbor observate in perioada migratiei de toamna

Concluzia la care a ajuns elaboratorul, in urma consultarii bibliografiei sus-

mentionate si a analizelor de teren, este ca parcul eolian nu se afla pe rutele

principale de migratie, acestea urmand cursul Dunarii care reprezinta reper in

timpul migratiei precum si loc de odihna, hranire si cuibarire pentru speciile de

avifauna.



Midwest Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea


de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi

afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o

distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de

vant, iar pe amplasamentul parcului eolian nu s-au identificat cuiburi.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


237

In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca

impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai

scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In

acelasi timp, dezafectarea parcului eolian, cu respectarea stricta a masurilor impuse

pentru perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de

ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate initial, reprezinta o marire a suprafetelor

disponibile pentru hranire (suprafetele ocupate de elementele parcului). Subliniem

ca desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si

masurilor din timpul existentei acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in

privinta incendiilor etc., stropirea cu substante chimice) ajungandu-se in final la

actualele presiuni antropice.

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene

asupra populatiilor de pasari

Tinand cont ca in Romania nu exista o baza de date care sa permita analize

personalizate la specificul tarii noastre, s-a considerat oportuna utilizarea

experientei dobandite de alte state europene in acest domeniu, in conditiile in care

detin parcuri de eoliene functionale, monitorizate.

Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a

observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea

unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si

constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul amplasarii parcului de

eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si amenajarea parcului eolian

poate produce modificari in comportamentul pasarilor. Pasarile isi modifica

comportamentul cand se apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe

dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe

dintre ele zonele populate nu sunt potrivite pentru cuibarit.

Precizam o serie de date bibliografice din strainatate care prezinta

exemplificat impactul inregistrat asupra avifaunei in diferite locatii cu parcuri





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


238

eoliene in functiune (ASPECTE PRIVIND ENERGIA EOLIANA SI PASARILE -

American Wind Energy Association; PARCURILE EOLIENE SI PASARILE: O

analiza a efectelor parcurilor eoliene asupra pasarilor, ghidul criteriilor de

evaluare ale mediului inconjurator si controverse in alegerea amplasamentului -

Raport intocmit de Bird Life. Din partea Conventiei de la Berna (RHW Langston

& JD Pullan), 2002; STUDIUL INTERACTIUNILOR DINTRE ENERGIA

EOLIANA SI PASARI: Ghid de Documentare - Subcomitetul Aviar si NWCC,

Comitetul National de Coordonare Eoliana, 1999; Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats -

Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005 etc.). In acest sens

dorim sa mentionam doar o parte din concluziile unor studii efectuate pe parcuri

eoliene din strainatate care scot in evidenta capacitatea de adaptare a avifaunei fata

de acest gen de structuri antropice, precum si nivelul scazut sau absent al

coliziunilor:

“- La Port-la-Nouvelle in sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate intr-o

importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare,

mai ales in timpul migratiilor. Studiul, intocmit de Liga Franceza pentru Protectia

Pasarilor a constatat ca majoritatea pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in

jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga

nici o pasare ranita sau omorata.

- Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor

eoliene provin dintr-un studiu facut la Nasudden - insula Gotlan din Suedia. S-a

gasit o densitate mare de pasari care cresteau in apropierea unui mare parc

eolian (35 cuiburi din 6 specii diferite au fost gasite in aria respectiva). Un studiu

de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate apropiate

dar fara turbine.

- In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de

migratie se gaseste un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


239

deranjate de turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu

pasteau la distante mai mici de 25 m de turnurile turbinelor.”

Conform extraselor din studiul “Migration of birds ”, U.S Fish & Wildlife

Service, precizam urmatoarele informatii ce prezinta o serie de aspecte legate de

migratia nocturna si posibilitatea foarte redusa a afectarii acesteia de catre

functionarea parcurilor eoliene, raportandu-ne la cazul de fata:

“Observatiile nocturne cu ajutorul radarului arata ca pasarile migreaza la

diferite altitudini in diferite momente ale noptii. Pasarile isi incep zborul imediat

dupa apusul soarelui si ajung in scurt timp la altitudinea maxima. Aceasta

inaltime este mentinuta in jurul miezului noptii pentru ca odata cu apropierea

rasaritului, altitudinea de zbor sa scada. Astfel exista mari diferente de altitudine

ale zborului insa s-a observat faptul ca cele mai multe pasari de talie mica zboara

la o altitudine cuprinsa intre 100 si 1500m. Unele pasari nocturne (pasari de

coasta) zboara deasupra marilor si oceanelor la 4500 - 6000 m. Pasarile nocturne

zboara deasemenea la inaltimi mai mari decat pasarile migratoare de zi. Deoarece

marea majoritate a pasarilor sunt diurne, pare remarcabil faptul ca foarte multe

aleg perioada noptii pentru migratie. Pasarile de talie mica precum cristeii,

muscari, grangurii, vrabiile, pitulicele, sturzii sunt migratori nocturni. Se

presupune faptul ca pasarile de talie mica migreaza noaptea pentru a evita

pradatorii. In plus migratia pe timp de noapte presupune consum energetic mai

mic. Digestia se petrece foarte rapid in stomacul pasarilor iar pentru a inlocui

energia necesitata de zborurile lungi, este esential fie ca hrana sa fie obtinuta la

intervale mici de timp fie ca depozitele de grasime sa fie inmagazinate in prealabil.

Daca pasarile mici ar face drumuri lungi pe timp de zi, ar ajunge la destinatie pe

timp de noapte, epuizate. Din moment ce sunt pasari diurne, nu ar fi capabile sa

obtina noi resurse de hrana decat dimineata zilei urmatoare. Imposibilitatea

hranirii ar duce la intarzierea zborului, la epuizare sau chiar moartea daca

aceasta situatie coincide cu conditii climatice violente (furtuni). Calatorind





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


240

noaptea, pasarile se pot odihni la rasarit si pot dedica intrega zi pentru a alterna

hranirea cu odihna. Acest program le permite o recuperare fizica completa si o

reluare a calatoriei in urmatoarea seara dupa ce depozitele de grasime au fost

refacute.

S-a presupus de asemenea ca migratia pe timp de noapte este avantajoasa

deoarece temperatura este mai scazuta. Efortul pe care il presupune migratia

genereaza caldura iar modul principal prin care pasarile pierd caldura pentru a

obtine un optim de temperatura la nivelul corpului este prin evaporatia apei la

nivelul sacilor respiratori. Intr-adevar, deshidratarea necesara reglarii

temperaturii corpului, limiteaza probabil distanta pe care o pasare poate zbura

non-stop. Astfel, prin zborul in aer mai rece, care scade pierderea de caldura

datorita evaporatiei, se pot parcurge distante mai mari.”

Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene

Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a

masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de

analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,

+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva

din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indica faptul ca deplasarile palelor

turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului in intregul spectru.

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o

inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB

mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustica scade

cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Cand zgomotul datorat palelor

turbinelor scade cu 1,5dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi

auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


241

Distanta minima pana la care pasarile se apropie de centralele eoliene

Studiile efectuate in tarile cu traditie in constructia de parcuri eoliene au

relevat faptul ca pasarile in perioada de reproducere, zboara la distante mari fata de

ansamblurile eoliene.

Pasarile caracteristice unor habitate deschise ca de exemplu: gastele, ratele,

pasarile de coasta, au evitat in general turbinele pe distante destul de mari (sute de

metri); speciile mai sensibile cuibaresc la cel putin 400-500 m fata de turbine.

Din motive tehnice de evaluare, studiile efectuate au luat ca subiecti un

numar redus de specii si anume: sorecarul comun (Buteo buteo), vanturelul rosu

(Falco tinnunculus), graurul (Sturnus vulgaris) si cioara griva (Corvus corone).

Rezultatele acestor studii sunt sintetizate in graficele urmatoare:

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de

parcurile eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


242

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de

parcurile eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de parcurile eoliene (sau

distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


243

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de parcurile eoliene (sau

distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

In afara perioadei de reproducere pasarile se comporta diferit si anume: cu

cateva exceptii (starcul cenusiu, ratele scufundatoare), cu cat turbina este mai mare

cu atat distanta de apropiere este mai mare. Pasarile cantatoare nu sunt afectate de

functionarea turbinelor eoliene deoarece ele evolueaza mult sub nivelul acestora.

S-a observat ca unele specii de pasari, singure sau in formatii de zbor

(stoluri) mai sensibile la obstacole, se dezorganizeaza in zbor atunci cand intalnesc

un parc eolian; in schimb, pasarile de dimensiuni mai mari (anseriforme,

falconiforme) sunt mai putin dispuse sa-si modifice directia de zbor sau locurile de

cuibarire.

Efectele de bariera ale parcurilor eoliene asupra pasarilor

Un alt impact cunoscut al parcurilor eoliene este ca acestea pot constitui

bariere in calea pasarilor migratoare sau pentru pasarile ce se deplaseaza in diferite

zone (zone de cuibarire, hranire sau zone de odihna).

In unele cazuri s-a observat ca unele pasari se intorc sau ca formatia de zbor

a stolului se dezorganizeaza cand intalnesc un parc eolian.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


244

Pasari de dimensiuni mai mari (cormorani si starci), rate, pasari de prada

(uliul pasarar, sorecarul comun, vanturel rosu), pescarusi si chire, grauri si ciori

sunt mai putin sensibile sau mai putin dispuse sa isi schimbe directia initiala de

migrare, cand se apropie de turbinele eoliene. Aceste specii sau grupuri de specii

evita destul de rar parcurile eoliene si populatiile lor locale sunt mai putin deranjate

de parcurile eoliene.

Evitarea turbinelor eoliene inseamna un consum mai mare de energie pentru

pasari in timpul migratiei sau in timpul zborului obisnuit zilnic.

Populatiile de pasari din zona arealului studiat, de regula ocolesc asemenea

dispozitive aflate in calea rutelor de migrare, fiind adaptate si dotate cu sisteme de

orientare complexe in mod natural. Observatiile stiintifice arata ca pasarile

migratoare evita zonele locuite, iar cuibaritul are loc in habitate de maxima

siguranta. Zonele cu retele electrice de inalta/medie tensiune sunt bine memorate

de pasari si ocolite in consecinta in timpul migratiei. In cazul pasarilor rapitoare de

zi acestea ajung in zonele parcurilor eoliene pentru a se hrani cu animale mici

rozatoare al caror habitat este reprezentat de zona de la baza turnurilor de sustinere

a turbinelor.

Acuitatea vizuala, abilitatile lor deosebite in zbor, ca si altitudinea zborului

pe care il executa la peste 200 m, face ca aceste pasari sa evite impactul cu

turbinele.

Amplasarea centralelor eoliene in apropierea localitatilor beneficiaza de

drumurile de acces atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul functionarii

acestora, fara a afecta semnificativ zonele de cuibarit de la nivelul solului ale

pasarilor.

Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari a generat multe

dezbateri, studii, analize in randul specialistilor de profil.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


245

Un studiu efectuat in Germania, care a analizat cca 20.000 de turbine, a

concluzionat ca o turbina omoara 0,037 de pasari/an, ceea ce inseamna de 20 ori

mai putin decat un km de linie de inalta tensiune.

Rata de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene este foarte redusa, dupa

cum arata graficul de mai jos:

Datele culese pana in prezent din literatura de specialitate indica faptul ca

impactul pasarilor cu paletele turbinelor eoliene este foarte scazut. Mortalitatea in

randul pasarilor provocata de impactul cu paletele turbinelor este variabila de la un

parc eolian la altul, variind de la 0 pana la 37 de pasari moarte/an/turbina,

(Howell & Noone (1992). In astfel de coliziuni sunt implicate atat specii

migratoare cat si sedentare. Datele sunt specifice pentru parcurile eoliene din SUA

care cuprind intre 3500-4000 de turbine, parc eolian, instalate pe o suprafata de mii

de hectare, in zone fara importanta majora in migratie.

Coliziunea migratoarelor nocturne cu turbinele de vant poate avea loc in

primele ore dupa caderea intunericului cand pasarile sunt inca la altitudini mici si

migratia este mai intensa.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


246

Dintre pasarile sedentare majoritatea studiilor arata ca se pot inregistra

mortalitati mai ales in randul rapitoarelor (falconiforme si strigiforme).

Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai

importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua

posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:

1. - vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora in

perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,

2. - incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea

terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele

de energie ale turbinelor eoliene.

Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa

neglijabila, putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii la pasari precum

trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc.

Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu

mult mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul

altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor

structuri statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care

pasarile se lovesc.

IMPACTUL CUMULAT ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

BIODIVERSITATE

In imediata vecinatate a zonei studiate se cunosc alte 5 obiective cu acelasi

specific (valorificare energie regenerabila – energie eoliana), aflate in diferite faze

de reglementare, parcuri pe care elaboratorul le ia in considerare, impreuna cu

obiectivul in cauza, in vederea analizei impactului cumulat. Ansamblul eolian

astfel format este compus din 262 de turbine eoliene, amplasamentul fiind

reprezentat preponderent de suprafete agricole.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


247

○ S.C. VENTUREAL LIMA S.R.L.

S.C. NEW EOLIC INVESTMENTS S.R.L.

S.C. MIDMAR CALLATIS S.A. SI S.C. MIDMAR ENOL GRUP S.A.

S.C. ENOL GRUP S.A. S.C. MIDMAR CALLATIS S.A.


S.C. FEFRAN REAL ESTATES S.R.L.



Impactul cumulat prognozat in timpul lucrarilor de constructie a obiectivelor

De mentionat este faptul ca realizarea lucrarilor de constructie aferente

ansamblului eolian analizat, atat pentru constructia turbinelor cat si pentru executia

infrastructurii de drumuri si retele de cabluri necesare, se va realiza etapizat.

Etapizarea se va realiza pe de-o parte, in ceea ce priveste realizarea lucrarilor,

pentru fiecare parc eolian in parte, dar si pentru fiecare turbina eoliana din cadrul





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


248

ansamblului analizat. Astfel, impactul cumulat provocat de realizarea ansamblului

eolian va fi nesemnificativ, ocupandu-se suprafete nesemnificative in raport cu

locatia vizata.

Un efect pozitiv al etapizarii constructiilor turbinelor si a infrastructurii

aferente, este reprezentat de reducerea la minim a impactului din punct de vedere

al zgomotului asupra biodiversitatii.

Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri

eoliene va viza in special imbunatatirea drumurilor existente si crearea de noi

drumuri. Acest fapt insa, nu presupune formarea uni impact cumulat semnificativ,

dat fiind faptul ca populatiile existente vor putea tranzita zona fara a intampina

obstacole.

Realizarea ansamblului eolian presupune reducerea suprafetei habitatelor

initiale, insa parcurile eoliene sunt cunoscute ca avand efecte minime asupra

habitatelor naturale si cu atat mai putin asupra celor antropizate, prin faptul ca

suprafata la sol afectata definitiv prin constructiile necesare este extrem de redusa

in raport cu suprafata totala a parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza pe

folosirea zonelor inalte (zona de actiune a palelor turbinelor) si nu necesita lucrari

de amploare la nivelul solului, ce ar putea avea efecte semnificative asupra

habitatelor existente.

In plus, suprafetele necultivate din cadrul zonei analizate sunt vizibil

afectate de suprapasunat, cu efecte atat asupra florei cat si a faunei locale, iar odata

cu realizarea ansamblului eolian si cu limitarea pasunatului in aceste zone, se

apreciaza chiar o imbunatatire a starii ecosistemelor locale.

In ceea ce priveste dislocarea temporara a mamiferelor, reptilelor si a

pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu va exista un impact cumulat,

deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta conditii de

habitat asemanatoare (preponderent teren agricol), fauna putandu-se temporar

orienta catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


249

unitatilor eoliene, dupa care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult,

datorita executiei etapizate, vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se

va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din

fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea

ansamblului de eoliene.

Mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de reprezentanti de

specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului elaborator, nu au fost

observate cuiburi sau galerii ale exemplarelor de specii din fauna protejata a sit-

urilor Natura 2000 mentionate anterior.

In timpul implementarii obiectivelor propuse la nivelul ansamblului eolian,

efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel,

zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii

lucrarilor de constructie, dar si a celorlalte activitati din cadrul organizarii de

santier si determina deplasarea temporara a exemplarelor de fauna in zonele

invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Deplasarea speciilor de

fauna din zonele unde se realizeaza lucrari de santier se datoreaza in primul rand

prezentei fizice a elementelor noi din cadrul arealului. Datorita etapizarii lucrarilor

de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va se manifesta la nivelul

suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza

interventii, si la nivelul drumurilor principale de acces. Se va inregistra un efect

direct pe termen scurt asupra speciilor de fauna ce utilizeaza zona de studiu ca

zona de hranire, urmand ca la momentul in care se va finaliza lucrarea si toate

suprafetele ocupate temporar vor fi redate circuitului initial, fauna sa poata

reutiliza zona aferenta.


faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni reduse de habitat

(culturi agricole) prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv de realizarea ansamblului eolian.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


250

Impactul cumulat prognozat in timpul functionarii obiectivelor

In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de

poluanti datorita tehnologiei folosite, prin urmare nu va exista un impact cumulat

asupra biodiversitatii din acest punct de vedere.

In ceea ce priveste refacerea ecosistemelor la stadiul initial, s-a recomandat

folosirea pentru recopertare a stratului de sol decopertat initial si interzicerea

aportului de sol sau plante alohtone, pentru a mentine compozitia floristica

caracteristica zonei.



Midwest Research Insittute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea


de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, nu va exista un

impact semnificativ asupra avifaunei tinand cont de faptul ca la o distanta de 300m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant.

Avand in vedere ca intensitatea maxima a zgomotului se inregistreaza la

nivelul rotorului (la nivelul zonei de actiune a palelor) se apreciaza un impact

nesemnificativ asupra speciilor de fauna terestra.

Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene

si posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta principalele aspecte

care au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul

functionarii ansamblului de turbine eoliene. In acest sens, colectivul elaborator,

a studiat zona analizata pentru a evidentia eventualele trase, pasaje de migratii ale

avifaunei inzona amplasamentului. Mentionam faptul ca nu au fost observate

aglomerari de avifauna care sa indice o posibila ruta de migratie inzona studiata.

Este important faptul ca in urma monitorizarilor sus mentionate

concluziile colectivului elaborator au evidentiat un impact nesemnificativ al





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


251

functionarii turbinelor eoliene asupra avifaunei. In urma monitorizarii nu s-au

observat modificari importante in comportamentul speciilor de pasari din zona.

Analizand intreaga locatie a ansamblului de turbine eoliene se apreciaza un

impact cumulat nesemnificativ, cu privire la posibilitatea aparitiei coliziunilor sau

a crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor de zbor ale pasarilor, date

fiind aspectele prezentate mai sus.

Mai mult, dispunerea generala a turbinelor in cadrul ansamblului analizat

este pe directia Nord-Sud, fiind astfel aproximativ paralela cu presupusa directie a

rutelor de migrare a pasarilor la nivelul Dobrogei, diminuand astfel posibilitatea

crearii unui efect de bariera in calea posibilelor rute de migratie. Din datele

detinute, migratia se realizeaza cu precadere de-a lungul litoralului, a Deltei

Dunarii si a cursului inferior al Dunarii.

De asemenea, zona analizata este caracterizata printr-un relief domol, cu

aspect de podis. Speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele

peisagistice reprezentate de formele de relief pozitive si negative (precum cele

doua culmi ale Muntilor Macin sau Padurea Babadag).

In ceea ce priveste rutele de migratie din zona analizata, alaturi de

observatiile colectivului elaborator s-au analizat inclusiv datele si hartile prezentate

in lucrarile de referinta in domeniu (ex.: „Dinamica si migratia pasarilor” – Ciochia

V.). Acestea au insa un caracter general, fiind prezentate principalele rute ale

pasarilor marcate la nivelul intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt

specificate rute precise de migratie.

Pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu centralele

eoliene, in cadrul evaluarilor de mediu s-au propus o serie de masuri dintre care

amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori vii pentru a creea un effect de

contrast usor detectabil e catre pasari si semnalizarea pe timp de noapte a turnurilor

centralelor eoliene cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre

doua aprinderi consecutive. Respectarea acestor masuri la nivelul intregului





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


252

ansamblu de turbine eoliene le va face mai usor de observat de catre pasari, chiar si

in conditii meteo extreme.

Mentionam de asemenea ca monitorizarea efectelor ansamblului eolian

asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii trei ani de

functionare pentru fiecare parc eolian. Elaboratorul considera necesara

implementarea unui program de monitorizare a intregului ansamblu de

centrale eoliene, dupa finalizarea lucrarilor de constructie a parcurilor

componente. Astfel se va putea realiza o baza de date concludenta si, impreuna cu

cea existenta, vor conduce acolo unde va fi cazul, catre luarea unor masuri

suplimentare cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor eoliene pe

anumite perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in cazul in care se

constata efecte semnificative in ceea ce priveste mortalitatea pasarilor ca urmare a

coliziunilor cu turbinele eoliene sau devieri ale rutelor de migratie cu efecte

negative asupra populatiilor de pasari.

CONCLUZII REZULTATE IN URMA ANALIZEI EFECTELOR CUMULATE

ASUPRA BIODIVERSITATII

• Realizarea etapizata a lucrarilor de constructie in cadrul ansamblului

eolian contribuie la diminuarea efectelor cumulate asupra florei si

faunei locale;

• Prin realizarea ansamblului eolian se va permite in continuare libera

circulatie a exemplarelor de fauna salbatica;

• Realizarea ansamblului eolian presupune suprafete reduse de habitat

afectat, ca urmare a suprafetelor construite foarte mici necesare

centralelor eoliene;

• Prin realizarea ansamblului eolian nu vor exista efecte negative asupra

integritatii SPA si SCI (inclusiv asupra Rezervatiilor Naturale de pe





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


253

teritoriul comunelor) si asupra actualei stari de conservare a

habitatelor si speciilor pentru care s-au desemnat aceste situri Natura

2000.

• Limitarea pasunatului pe suprafatele necultivate din cadrul

ansamblului eolian va duce la o imbunatatire a starii si capacitatii de

suport a ecosistemului local;

• Intreaga zona analizata, cat si zonele necultivate invecinate prezinta

conditii de habitat asemanatoare, existand posibilitatea ca fauna sa se

orienteze temporar catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de

executie;

• Utilizarea zonelor cu altitudini ridicate pentru amplasarea centralelor

eoliene este favorabila nu numai din punct de vedere tehnic, dar si

pentru ca datorita conditiilor pedo-climatice, zonele inalte prezinta o

biodiversitate mai scazuta fata de cele mai joase;

• In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista

emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite;

• Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate

temporar si eliminarea oricaror resturi de materiale folosite in timpul

constructiei turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea pe cale

naturala a procesului de refacere a covorului vegetal;

• Dispunerea generala a turbinelor din cadrul ansamblului eolian

analizat este pe directia Nord-Sud, paralela cu presupusa directie

rutelor de migratie a pasarilor la nivelul Dobrogei si in concordanta cu

recomandarile din bibliografia de specialitate;

• Ca urmare a amplasarii ansamblului eolian fata de zonele protejate

prin programul Natura 2000, monitorizarea efectelor turbinelor asupra

pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii trei ani de

functionare pentru fiecare parc eolian.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


254

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a

tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie

Nu este cazul, zona analizata nu este inclusa intr-un Sit de Importanta

Comunitara (SCI), iar locatiile turbinelor eoliene vizeaza exclusiv terenuri arabile.

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante

Terenul pe care se vor amplasa centralele eoliene are folosinta de teren

arabil, iar suprafetele afectate definitiv sunt restranse.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul

potential asupra mediului

In timpul functionarii turbinelor, imediat in aval de turbine viteza vantului

scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea

locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


255

vegetatiei/culturilor in aceste zone. Aceeasi influenta pozitiva asupra umiditatii

locale este data si de efectul de umbrire al parcului eolian.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.

Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Raport privitor la refacerea

terenului afectat pe perioada de constructie a turbinelor, se apreciaza mentinerea

conditiilor initiale ale habitatelor.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate

Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau

animale protejate, care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea

obiectivului.

Pe perioada lucrarilor de constructie se apreciaza o indepartare a

mamiferelor, reptilelor si partial a pasarilor ce ar putea ajunge pe suprafata

amplasamentului in vederea hranirii, urmand ca in timp sa fie in mod natural

repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului.

Astfel, avand in vedere conditiile locale de biotop si biocenoza (teren arabil)

precum si limitarea in timp a interventiei antropice necesara constructiei, se

apreciaza ca nu se va pune problema alterarii starii populatiilor sau speciilor de

pasari, mamifere, amfibieni, reptile sau nevertebrate.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale

In interiorul parcurilor eoliene, este stiut faptul ca se interzice vanatoarea,

ceea ce va duce la amplificarea gradului de protectie si conservare a speciilor de

vanat, si nu numai, care pot ajunge in zona amplasamentului. De asemenea, prin





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


256

supravegherea/monitorizarea parcului eolian va fi diminuat pericolul producerii

incendiilor, putandu-se interveni prompt.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Mentionam faptul ca la nivelul amplasamentului nu se inregistreaza rute

principale de migratie atat din datele bibliografice existente cat si din observatiile

efectuate in teren de colectivul elaborator. Se recomanda monitorizarea avifaunei

conform planului de monitorizare prezentat in cadrul CAP. 6, acordandu-se atentie

perioadelor de migratie si a celor ulterioare conditiilor meteo nefavorabile.

4.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,

hrana, crestere, contra frigului

Amplasarea obiectivului nu va avea un efect semnificativ asupra

biodiversitatii (inclusiv pasarile), iar in cadrul amplasamentului, nu sunt conditii

prielnice pentru cuibarit, odihna si adapost.

Impactul parcului eolian asupra pasarilor care folosesc zona pe care se va

dezvolta proiectul, pentru procurarea hranei se va manifesta in timpul perioadei de

constructie, cand prezenta utilajelor, zgomotul si lucrarile de santier vor conduce la

indepartarea temporara si punctuala (in functie de durata de executare a fiecarei

operatiuni si in functie de locatia afectata) a faunei din cadrul amplasamentului si

reorientarea acesteia in vederea hranirii catre zonele invecinate ce ofera conditii de

habitat similare amplasamentului. Odata incheiate lucrarile de constructie, speciile

de fauna terestra si avifauna vor reutiliza in totalitate zona studiata.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


257


NU ESTE CAZUL


4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale

suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa

(lacuri, rauri, etc.) si plajelor

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL

4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL unor masuri de restaurare a rutelor de migratie,

insa recomandam monitorizarea functionarii parcului eolian conformd

Planului de Monitorizare propus.

4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei

Se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se

realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie,

iar recopertarea aceluiasi sol sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca aceste lucrari

impun costuri suplimentare. In acest fel, proprietatile solului agricol nu vor fi

afectate de procesul de decopertare-recopertare.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


258

4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

Masurile de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante

Ca masura generala se recomanda limitarea pe cat posibil a fenomenului de

ridicare de pulberi (praf) mai ales pe timpul verii, pentru a limita ulterioara lui

depunere pe aparatul foliar al arborilor din palcurile de padure din vecinataea

amplasametului. Acest lucru se poate face prin stropirea regulata cu apa a

drumurilor tehnologice, mai ales in perioada de constructie a parcului eolian,

perioada in care traficul de utilaje grele pe amintitele drumuri se estimeaza ca va fi

unul destul de intens.

Masurile de reducere a impactului asupra nevertebratelor

Evitarea deversarilor accidentale de substante chimice (inclusiv deseuri

petroliere si uleiuri).

Limitarea taierilor de arbusti de pe marginea drumurilor tehnologice pentru a

nu destabiliza ecosistemele din aceste zone ecotonale, destabilizarea cu efect

imediat mai ales asupra populatiilor speciilor de insecte.

Padurile din zonele situate in vecinatatea amplasamentelor turbinelor eoliene

aferente acestui proiect sunt paduri tipice de silvostepa, vitale pentru supravietuire

unor specii ca Lucanus cervus si Cerambix cerdo.

Masurile de reducere a impactului asupra amfibienilor

-Se va evita amplasarea de turbine in imediata vecinatate a habitatelor de

reproducere ale speciilor inventariate (baltile temporare si derele).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


259

-Nu se vor depozita materiale de constructii, pamant, moloz etc in balti sau

in zonele limotrofe acestora.

Masurile de reducere a impactului asupra reptilelor

-Se va urmari ca in timpul lucrarilor de santier si dezafectarii parcului

eolian, sa nu apara fenomenul uciderii directe (mai ales in cazul ofidienilor).

Masurile de reducere a impactului asupra pasarilor cuibaritoare

In perioada de cuibarit (mai-iulie), in punctele de lucru (turbinele T 12, T 21,

T17) ce se afla la o distanta mai mica de 300m fata de zonele forestiere, nu se vor

efectua lucrari generatoare de zgomot intens, pentru a nu produce deranj speciilor

cuibaritoare din ecosistemele naturale aflate in vecinatate.

Masurile de reducere a impactului asupra pasarilor rapitoare

Monitorizarea efectelor rezultate prin implementarea proiectului este

obligatorie pentru fiecare specie de rapitoare identificata in zona de studiu. Dupa

cum se cunoaste, pasarile rapitoare sunt situate in varful piramidei trofice. Orice

dezechilibu aparut la nivelurile trofice inferioare se reflecta in fitnesul populational

al rapitoarelor. Astfel, speciile de pasari rapitoare pot fi folosite cu succes ca

bioindicatori ai starii generale a mediului din locatia supusa monitorizarii.

Masurile de reducere a impactului asupra chiropterelor

In cazul prezentei chiropterelor in zona CEE Baneasa se vor lua urmatoarele

masuri in urma unor studii de monitorizare ce se vor desfasura pe durata a cel putin

cinci ani de la darea in folosinta a turbinelor eoliene. Astfel, studiul din anul 1 va

include:

-monitorizarea speciilor care sunt prezente in zona inainte de constructie

pentru a se vedea care dintre ele se hranesc sau trec prin sit in timpul migratiei.

-verificarea adaposturilor cunoscute (dar si inventarierea adaposturilor pe o

raza de 10 km);





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


260

-studierea folosirii habitatelor (cu ajutorul unui detector de lilieci la nivelul

solului si la diferite inaltimi – optional si cu aparate de fotografiat in infrarosu).

Monitorizarea in anul al doilea va tine cont de acele specii care nu reapar in

timpul constructiei (verificarea impactelor asupra habitatelor si perturbarile asupra

liliecilor, din cauza lucrarilor):

- monitorizarea adaposturilor;

- continuarea studiului asupra folosirii habitatului.

Monitorizarea in anii 3 – 5: evaluarea impactului asupra speciilor rezidente

pe durata fazei de functionare (atractivitatea, schimbarile comportamentale si

mortalitatea) si asupra celor migratoare (obiceiuri comportamentale si mortalitate):

minimum 3 ani si conform rezultatelor, daca este nevoie - alti 3 ani, pentru noi

analize.

Aceasta se poate realiza cu detectorul de lilieci (automatic sau manual) la

nivelul solului si la diferite altitudini atunci cand acest lucru este posibil;

Observatii vizuale dupa-amiaza tarziu si utilizarea aparatelor de fotografiat

in infrarosu pentru evaluarea particularitailor comportamentale si migratiei;

Monitorizarea mortalitatii liliecilor.

Masuri de reducere a coliziunii/mortalitatii pasarilor:

-Infrastructura/reteaua electrica se recomada a fi subterana pentru a evita

electrocutarea pasarilor;

- Evitarea iluminarii permanente a turbinelor ;

- Experimentele realizate in acest sens au determinat ca daca se vopseste una

dintre pale, sau se marcheaza cu un model, va creste rata de detectabilitate.

Modelul trebuie sa fie perpedincular pe axul rotorului. Marcarea varfului palelor cu

culoare creste detectibilitatea lor doar din lateral.

Daca, in urma efectuarii monitorizarilor in timpul functionarii parcului

eolian, se vor inregistra o rata crescuta a mortalitatii cauzata de coliziunea cu

elementele in miscare ale turbinei eoliene, recomandam beneficiarului





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


261

achizitionarea si montarea in zona de operare a CEE Baneasa a unui sistem de

radare mobile de tip Doppler, cu baleiaj orizantal si vertical. Un asemenea

echipament permite elaborarea unor masuri punctuale de reducere a impactului

asupra avifaunei si chiropterofaunei.

4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”

4.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in Dobrogea

Siturile SPA sunt colorate in galben, siturile SCI sunt colorate in albastru, iar suprapunerile au

culoarea verde





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


262

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia

Informatii generale

Peisajul reprezinta una dintre componentele de baza a patrimoniului natural

si cultural, incluzand valori naturale, istorice, etnografice, practici agricole, aspecte

ce definesc identitatea umana europeana Conform Conventiei Europene a

Peisajului, adoptata la Florenta, in anul 2000, peisajul desemneaza „ o parte de

teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul

actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani.”

CCMESI, (1996), afirma ca peisajul reprezinta o portiune dintr-un spatiu

perceputa de populatie si al carui aspect rezulta din interactiunea in timp dintre

mediul fizic initial, exploatarea biologica si factorii antropici.

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel:

- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

-factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


263

Incadrarea in regiune


urmatoarele delimitari teritoriale: la EST – Comuna Ion Corvin, la VEST –

Comuna Lipnita si Republica Bulgaria, la NORD – Comuna Oltina si Ion Corvin,

iar la SUD – comuna Dobromir si Republica Bulgaria. Reteaua stradala a orasului

Baneasa s-a dezvoltat avand la baza reteaua de drumuri nationale, judetene si

comunale care il traverseaza. Reteaua stradala a orasului, prezinta o schema

neordonata ca trasee si dimeniuni, axata pe drumul national DN3, asfaltat. Reteaua

de strazi din zona centrala este amenajata, starzile fiind asfaltate, DJ 391 A din

intravilanul loc.Baneasa, fiind asfaltat in intregime.

Ramura economica dominanta in cadrul orasului este agricultura, ramura ce

a dezvoltat sectoarele :

• cultura mare cerealiera si plante tehnice;

• zootehnie, cu sectoarele: porcine, ovine si bovine;

In orasul Baneasa ca si in imprejurimi exista rezervatii, monumente si

manastiri de mare interes pentru iubitorii de natura, istorie si spiritualitate cum

sunt: Padurea Negureni, Rezervatia Naturala Canaraua Fetii, Pacuiul lui Soare,

Manastirea Sfantul Andrei, Manastirea Dervent si Monumentul de la Adamclisi.

Teritoriul administrativ al orasului Baneasa este strabatut de parauri

alimentate de precipitatii si de cismele. Apa freatica se afla cantonata in prafuri

argiloase, resturi organice cu intercalatii de pietris sistos. Orizontul acvifer este

caracterizat prin ape care circula in regim carstic, cu potential in general mare si cu

adancimi mari ale nivelului freatic (40-50 m pe interfluvii si 10-20 m pe vai). La

circa 7 km de Baneasa exista o cariera de piatra de calcar.

Suprafata agricola totala, in anul 2010 este de 7839 ha, reprezentand 71,3 %

din suprafata totala a comunei, din care:

- suprafata arabila – 5943 ha – 75 % din suprafata agricola totala

- suprafata vii si pepiniere viticole – 48 ha – 1,5 % din suprafata agricola totala





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


264

- suprafata pasuni – 1848 ha – 23,5 % din suprafata agricoal totala.

Zona studiata este ocupata in cea mai mare parte de terenuri agricole, insular

fiind intalnite corpuri de padure. Peisajul poate fi caracterizat ca fiind un peisaj

rural. Din imaginea de mai jos putem observa faptul ca zona este clasificata ca

zona de culturi complexe si terenuri arabile neirigate si alte terenuri predominant

agricole, in amestec cu vegetatie naturala.

Principalele tipuri de utilizare a terenului din zona zona studiata si vecinatatile acesteia

(preluat din Corine Land Cover)

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Partea de sud a teritoriului cuprins intre Dunare si Marea Neagra a fost

cunoscuta, de-a lungul timpului, sub diverse denumiri: Dobrogea Noua, Dobrogea

de Sud si Cadrilater.

Podisul Dobrogei de Sud este un podis structural a carui altitudine absoluta

scade de la 200 m pe dreapta vaii Casimcea, pana la sub 50 m in largul culoarului

transversal al vaii Carasu (in prezent canalul Dunare - Marea Neagra). Spre sud





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


265

vest, altitudinea creste ajungand la 200 m, in apropierea granitei de stat cu

Bulgaria. Podisul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o placa groasa de calcar

cochilifer sarmatian suprapusa peste calcare compacte care la randul lor sunt

deasupra depozitelor de marne. Aspectul general este de campie inalta, calcaroasa,

acoperita cu depozite groase de loess, care domina prin abrupturi unitatile

invecinate mai joase (valea Dunarii in vest si litoralul maritim in est). Diferentierile

fizico-geografice existente in cadrul Podisului Dobrogei de Sud au condus la

stabilirea mai multor subunitati:

• Valea Carasu • Podisul Medgidiei • Podisul Cobadin • Podisul Oltina • PodisulNegru Voda • Podisul Topraisar

Caracteristica reliefului Podisului Dobrogei de Sud o constituie reteaua de

vai ramificate care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se

termina cu limane fluviatile - Boasgic, Seimeni, Cochirleni, Baciu (Vederoasa),

Limpezisul, Marleanu, Oltina si Buceag. Zona dunareana este reprezentata de

terasele de abraziune lacustra si fluviala sapate in marginile vestice ale podisurilor

- Casimcea, Medgidia, Cobadin si Oltina. In dreptul podisului Casimcea si podisul

Medgidia, intre localitatile Harsova si Rasova, relieful are doua trepte, una intre 35

- 55 m si a doua intre 55 - 85 m altitudine, corespunzatoare teraselor de abraziune

lacustra.

Aceste terase sunt taiate de vai adanci, destul de late si cu fundul plat,

puternic aluvionate.

Vaile sunt tributare Dunarii (Crucii, Stupina, Tichilesti, Tortomanu si Valea

Vaii). Intre Rasova si Ostrov (granita cu Bulgaria), relieful este reprezentat de o

treapta limanica de abraziune. Spre sud se pune in evidenta platforma levantina, cu

aspectul unei trepte bine individualizate (atat la balta Ialomitei, cat si de Podisul

Oltinei). Si in acest sector sunt numeroase depresiuni golfuri ocupate in prezent de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


266

limane fluviatile: Vederoasa, Baciu si Canaraua-Fetei, puternic meandrate (de tip

canion), Cochirleni, Seimeni (foarte alungite), Buceag (cu forma oval poligonala),

Marleanu (cu forma oval alungita) si Oltina (cu forma oval circulara).

Acest tip de relief este format pe un fundament cristalin prin depunerea de

calcare si gresii, peste care s-a asternut un strat gros de loess, alcatuit din micro-

depresiuni numite crovuri, formate prin tasarea si sufoziunea loessului (apa

infiltrata a spalat afara roca de dedesubt, iar straturile de loess de deasupra s-au

prabusit, formand la suprafata crovurile), fiind alcatuit astfel din roci sedimentare

dintre care predomina calcarul si gresia. Are altitudini mici care rar depasesc 200

m, cea mai joasa zona fiind traseul Vaii Carasu, unde a fost construit canalul de

navigatie Dunarea–Marea Neagra. Aceasta zona are o inclinare spre Dunare, astfel

spre Mare Neagra se termina prin tarm inalt, faleza, care domina plaja cu nisip fin.

Din acest tip de relief carstic, este bine dezvoltat endocarstul, care se remarca prin

pesterile Movile (unic prin diversitatea faunei subterane) si Pestera Limanu.

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice

Din punct de vedere hidrografic si hidrogeologic raurile semipermanente

din sudul Dobrogei, se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre

Ostrov si Cernavoda. Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta,

varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse,

a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul Dunare-Marea

Neagra; acest canal, in lungime de 64 km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre

Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.

Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar

in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica.

Pe amplasamentul parcului eolian nu exista cursuri permanente de apa. In

vecinatea amplasamentului la distanta de peste 10 km in partea de Nord - Vest se





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


267

regaseste Lacul Iortmac, la peste 4 km Valea Dobromirului, la peste 500 m Valea

Catana, la peste 2,5 km de Valea Carapeli.

Prin respecatrea suprafetelor prevazute in proiect nu vor fi afectate cursurile

de apa din vecinatatea amplasamentului.

Nivelul apei freatice nu a fost interceptat, in forajele executate in

amplasament, pana la adancimea de 25 m.

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului

In zona studiata au fost observate zone forestiere amenajate in urma unor

lucrari de reampadurire in care predomina salcamul, si paduri mixte cu stejar care

nu vor fi afectate prin implementarea proiectului.


In timpul perioadei de constructie

In evaluarea impactului vizual este necesar sa se tina cont de faptul ca

diverse persoane pot manifesta atitudini diferite fata de proiectele de constructie a

parcului eolian. Perceptia estetica este unul dintre cei mai importanti factori de

influenta in ceea ce priveste impactul vizual, iar atitudinea poate fi diferita,

pozitiva sau negativa in functie de atitudinea individuala. Din bibliografia

existenta, se stie ca perceptia negativa in faza initiala se diminueaza in timp , mai

ales pentru locuitorii din zona.

In plan regional si local nu exista politici de mediu specifice referitoare la

managementul si amenajarea peisajului, al carui continut sa poata fi aplicat in

cadrul proiectului .

In evaluarea impactului s-au luat in considerare puncte de observatie

considerate a fi reprezentative pentru gama de panorame si tipurile de privitori care

ar putea fi afectati de proiect. Din punctul de observatie s-au realizat fotomontaje

cu proiectul propus.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


268

S-a evaluat sensibilitatea peisajului si s-a evaluat nivelul de semnificatie al

impactului asupra fiecarui tip de peisaj si punct de observatie .

Evaluarea impactului vizula si asupra pesiajului s-a realizat pe baza

urmatoarelor date:

- studii de teren;

- harti ale zonelor de influenta;

- fotomontaje realizate cu sofware computerizat;

descrierea peisajului din zona amplasamentului si din regiunea Dobrogea din

literatura de specialitate.

In timpul perioadei de constructie

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora lucrarilor de constructii si este determinat de urmatoare

tipuri de activitati:

- indepartarea vegetatiei;

- construirea drumurilor definitive si temporare;

- sapaturile pentru fundatii;

- organizarea de santier;

- ingradirea temporara;

- montarea turbinelor;

- realizarea statiilor de conexiuni.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de

lucrari (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a

lucrarilor.

Impactul este unul temporar, dupa finalizarea lucrarilor de constructie ,

refacerea zonelor va necesita ceva timp, dar impactul se va resimti la distante mici.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


269

Avand in vedere ca terenul este unul cu folosinta de teren agricol, impactul vizual

va fi unul care se va manifesta timp de o perioada de aproximativ 1 an, dupa care

are loc reducerea acestuia, vegetatia supunandu-se unui proces de refacere.

In timpul functionarii obiectivului

Evaluarea impactului si asupra peisajului are la baza:

- clasificarea sensibilitatii peisajului in raport cu tipul proiectului;

- prognozarea magnitudinii schimbarii pesiajului si masurile de diminuare a

impactului;

- evaluarea semnificatiei impactului rezidual si asupra peisajului functie de

sensibilitatea peisajului sau privitorilor si de magnitudinea schimbarii.

In conformitate cu Ghidul de planificare nr. 45, Departamentul Scotian de

amenajare a teritoriului, 2002 perceptia turbinelor eoliene este prezentat ca in

tabelul de mai jos:

Distanta = D Perceptia turbinei eoliene

Sub 2 km Reprezinta un element proieminent in pesiaj

Intre 2 si 5 km Element relativ proieminent

Intre 5 si 15 km Element proieminent numai in conditii de vizibilitate

buna: se vede ca o parte a peisajului indepartat

Intre 15 si 30 km Se vede numai in conditii de vizibilitate buna, ca

element minor de peisaj

Liniile electrice subterane nu sunt vizibile dupa constructie si au impact

redus asupra peisajului.

Ca impact pe termen scurt se poate discuta de impactul asupra peisajului

detereminat de prezenta utilajelor si personalului implicat in activitatea de

mentenanta a turbinelor eoliene.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


270

Pe perioada efectuarii lucrarilor de mentenanta vor fi prezente un numar de

camioane si macarale pe amplasament care vor circula si pe drumurile nationale

din zona de acces.Impactul generat de aceasta activitate este unul scurt, temporar si

nu constituie un impct semnificativ asupra peisajului.

Pe termen lung, pe perioada de functionare a parcului eolian au loc

urmatoarele efecte pe termen lung asupra peisajului generat de proiect:

- montarea turbinelor va stabili o noua trasatura a peisajului si un punct de

referinta pentru panoramele asupra zonei extinse a proiectului.

- pierderea vegetatiei, desi restrictionata la minimul necesar va afecta

terenurile agricole;

- constructia statiei de transformare va modifica peisajul din zona.

Principalele zone de unde teoretic se vor putea vedea turbinele sunt

localitatile invecinate, drumurile care fac legatura intre localitati, unitatile si

campurile agricole.

Alte componente ale proiectului, precum drumurile de acces si substatia vor

fi mult mai putin vizibile si vor afecta panoramele numai in apropierea proiectului.

Iluminatul in perioada de functionare si circulatia vehicolelor vor avea un impact

nesemnificativ.

Tinand cont de aceste observatii si de faptul ca vizibilitatea poate varia in

functie de conditiile meteorologice, anotimp, moment al zilei, directia de

observatie, numarul turbinelor si elementele constructive. In ceea ce priveste

peisajul, se poate considera ca modificarea acestuia, urmarea realizarii investitiei,

nu va avea impact major. Desi aprecierea din punct de vedere estetic al unui peisaj

este un proces subiectiv, ce difera de la individ la individ, consideram ca aportul

adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si

induce ideea de ecologism si energie verde.

In plus, pe parcursul procedurii, comunitatea nu si-a manifestat ingrijorarea

fata de acest aspect. Reamintim ca analiza calitatii unui peisaj prezinta caracter





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


271

subiectiv, iar comunitatea fata de care proiectul este vizibil are un rol important in

definirea efectelor schimbarii rezultate in peisaj.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea

utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene sunt

reprezentate de terenuri arabile.

Amplasamentul analizat se situeaza intr-o zona cu peisaj rural, caracterizat

de prezenta agroecosistemelor, intercalate de ecosisteme forestiere.

Cu toate ca valoarea peisagistica a terenurilor agricole este in general

considerata mai scazuta decat a celor ocupate de ecosistemele naturale, diversitatea

si perioada de vegetatie a culturilor, precum si tipul de activitati agricole

desfasurate la momentul vizualizarii, toate combinate cu anumite forme de relief

sau structuri antropice pot crea peisaje inedite cu valoare peisagistica ridicata.

Caracterul peisajului este deja afectat de prezenta liniilor electrice, a

pilonilor si cladirilor folosite in scopuri agricole.

Aspect peisagistic al amplasamentului





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


272

Utilizarea terenului va fi modificata prin realizarea elementelor componente

ale parcului eolian : montare turbine, constructie drumuri, care vor duce la

schimbarea peisajului in zona, fara a exista un impact semnificativ asupra

peisajului.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din

zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui

raport

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

NU ESTE CAZUL

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,

stadiul de protectie si stadiul folosirii lor

Parcul eolian este situat in afara ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Distante aproximative masurate in linie dreapta de la amplasamentul

parcului eolian pana la cele mai apropiate arii naturale protejate sunt:

− peste 80 m de la turbina 12 pana la ROSPA0008 Baneasa - Canaraua Fetei;

− peste 3,4 km de la turbina 22 pana la ROSCI0172 Padurea si Valea

Canaraua Fetii – Iortmac.

Amplasamentul este situat la aproximativ 6.2 km fata de rezervatia naturala

Padurea Canaraua Fetii – cea mai apropiata arie protejata de interes national.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


273

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000

In continuare vom prezenta caracteristicile siturilor in ordinea apropierii fata

de parcul eolian analizat, conform Formularelor Standard din anexa Ordinul

2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta

comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania respectiv din HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG 1284

din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


274

ROSPA0008 Baneasa - Canaraua Fetei

2.2. Suprafata sit (ha)

6.096

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv. Izolare Global

A090 Aquila clanga 1-5 i C C C C A404 Aquila heliaca 1-5 i B B C C A031 Ciconia

ciconia

1000-1500 i

C B C C

A030 Ciconia nigra 300-400 i

C B C C

A081 Circus

aeruginosus

200-250 i

C B C C

A082 Circus cyaneus 5-10 i D A083 Circus

macrourus

5-10 i C B C B

A084 Circus

pygargus

50-100 i

C B C C

A429 Dendrocopos

syriacus

20-26 p D

A098 Falco

columbarius

5-10 i C B C C

A097 Falco

vespertinus

50-200 i

C B C B

A075 Haliaeetus

albicilla

5-6 i D

A092 Hieraaetus

pennatus

4-6 p 20-30 i B B C B

A094 Pandion

haliaetus

5-10 i C B C C

A072 Pernis

apivorus

4-6 p 500-600 i

C B C C

A234 Picus canus 20-26 p D A255 Anthus

campestris

200-300 p

C B C C

A215 Bubo bubo 1 p C B C B A338 Lanius collurio 400-

500 p D

A246 Lullula

arborea

50-200 p

C B C C

A224 Caprimulgus

europaeus

50-60p C B C B

A307 Sylvia nisoria 100- C A C B





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


275

200p A077 Neophron

percnopterus

1-3 i C B C B

A089 Aquila

pomarina

1-3p 600-800i

C B C B

A403 Buteo rufinus 4-6p B B C B A080 Circaetus

gallicus

2-3p 40-80i C B C B

A402 Accipiter

brevipes

8-10p 60-100i

B B C B

A243 Calandrella

brachydactyla

80-150p

C B C C

A231 Coracias

garrulus

80-120p

C B C B

A339 Lanius minor 80-100p

C B C B

A242 Melanocorypha

calandra

200-300p

C B C C

A236 Dryocopus

martius

5-10p D

A379 Emberiza

hortulana

100-200p

C B C B

A238 Dendrocopos

medius

60-80p C B C C

3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conserv. Izolare Global

A244 Galerida

cristata

RC D

A086 Accipiter nisus C D A256 Anthus trivialis P D A226 Apus apus RC D A228 Apus melba R R D A087 Buteo buteo C C D A366 Carduelis

cannabina

C D

A364 Carduelis

carduelis

C D

A363 Carduelis

chloris

C D

A373 Coccothraustes

coccothraustes

C D

A113 Coturnix

coturnix

C D





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


276

A208 Columba

palumbus

RC D

A212 Cuculus

canorus

P D

A382 Emberiza

melanocephala

R B A B A

A096 Falco

tinnunculus

C C D

A299 Hippolais

icterina

R D

A252 Hirundo

daurica

P B B B B

A251 Hirundo

rustica

P D

A233 Jynx torquilla C D A271 Luscinia

megarhynchos

RC D

A230 Merops

apiaster

C D

A262 Motacilla alba C D A319 Muscicapa

striata

RC D

A277 Oenanthe

oenanthe

P D

A337 Oriolus oriolus RC D A214 Otus scops C D A273 Phoenicurus

ochruros

RC D

A315 Phylloscopus

collybita

P D

A314 Phylloscopus

sibilatrix

R D

A353 Sturnus roseus P? A B B B A351 Sturnus

vulgaris

C D

A311 Sylvia

atricapilla

P D

A310 Sylvia borin R D A309 Sylvia

communis

C D

A308 Sylvia curruca C D A283 Turdus merula P D A285 Turdus

philomelos

P D

A232 Upupa epops C D A085 Accipiter

gentilis

3-5 p D

A247 Alauda C D





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


277

arvensis

A088 Buteo lagopus P P D A099 Falco subbuteo RC RC D A383 Miliaria

calandra

C D

A210 Streptopelia

turtur

C D

LEGENDA STATUT i - indivizi; p - perechi; RC- relativ comun; V - foarte rar; F - frecvent; A - abundent; C -

comun; R - rar; P - prezent POPULATIE A - 100 p > 15%; B - 15 p > 2%; C - 2 p > 0%; D - populatie nesemnificativa IZOLARE A - populatie (aproape) izolata; B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie;

C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa CONSERVARE A - conservare excelenta; B - conservare buna; C - conservare medie sau redusa GLOBAL A - valoare excelenta; B - valoare buna; C - valoare considerabila POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii i - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie: I - elemente in stare excelenta II - elemente bine conservate III - elemente in stare medie sau partial degradata ii - posibilitati de refacere: I - refacere usoara II - refacere posibila cue fort mediu III - refacere dificila sau imposibila

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale al sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N09 6 321 Pajisti naturale, stepe N12 30 211-213 Culturi (teren arabil) N15 9 242,243 Alte terenuri arabile N16 55 311 Paduri de foioase





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


278

Alte caracteristici ale sitului:

Rezervatia Naturala Canaraua Fetii prezinta specii floristice caracteristice

regiunii ponto-caspice si regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate

aproximativ 1000 de specii de plante superioare, reprezentand 27% din flora

Romaniei. In ceea ce priveste fauna aria naturala protejata cuprinde numeroase

specii de animale rare, de origine submediteraneeana, balcanica sau pontica.

Rezervatia este deosebit de importanta prin multitudinea de habitate si specii rare,

protejate pe care le detine, multe fiind specii de pasari migratoare care poposesc

aici datorita conditiilor climatice. Habitatele caracteristice rezervatiei sunt: paduri

termofile cu Quercus pedunculiflora si Carpinus orientalis, zone de stepa calcifila,

grote si suprafete mlastinoase.

Calitate si importanta

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protjate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:

a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 36

b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

spciilor migratoare (Bonn): 50

c). numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Accipiter brevipes Buteo ruffinus

Dendrocopus syriacus Dendrocopus medius Emberiza hortulana

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


279

Vulnerabilitate

� rezervatia naturala Canaraua Fetii se caracterizeaza printr-o vulnerabilitate

relativ redusa datorita amplasarii rezervatiei departe de localitatile din zona.

Activitatile umane cu impact asupra rezervatiei sunt: pasunatul, agricultura,

tratamentele agrochimice, exploatarile forestiere, exploatarile miniere din

limita rezervatiei, vanatoarea, braconajul, colectarile de material biologic si

turismul sporadic, neorganizat;

� in restul sitului vulnerabilitatea este data de aceleasi tipuri de activitati

umane.

�

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):

Rezervatia naturala Canaraua Fetii a fost pusa sub ocrotire prima data prin

Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Judetean Constanta.

Rezervatia naturala Padurea Canaraua Fetii este declarata rezervatie conform

Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul national- Sectiunea a III-a arii

protejate de interes national, cod 2363. Suprafata actuala prevazuta in Legea

5/2000 de 168,3ha va fi extinsa ca urmare a propunerii de extindere avizata de

C.M.N. a Academiei Romane (aviz nr. 1679/16.02.2006).

Tip de proprietate:

Fondul forestier al Rezervatiei Naturale Padurea Canaraua Fetii este

proprietate publica de stat in administrarea RNP Romsilva, O.S. Baneasa.

In restul sitului terenurile sunt proprietate privata in proportie de

aproximativ 60% restul fiind proprietate privata de stat si individuala.

Documentatie:

Inregistrarile cu caracter stiintific au ca sursa S.O.R.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


280

STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURA CU SITURILE

CORINE BIOTOPE

Clasificare la nivel national si regional

Cod Categorie %

RO04 Categoria IV IUCN 2,87

Relatiile sitului cu alte arii protejate-

desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate

RO04 Rezervatie naturala

+ 2,87 2.363.- Padurea

Canaraua Fetii

Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Tip % Nume

J092CT * CANARAUA FETII

J092CT * 7,829 NEGURENI





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


281

ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN

VECINATATE Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului Cod Activiate Intensitate % Infl. 100 Cultivare B 15 - 140 Pasunatul B 10 - 160 Managementul forestier general B 20 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in

curs de uscare C 1 0

230 Vanatoare B 10 - 240 Luare / Indepartare de fauna A 1 - 250 Luare/Indepartare de flora A 1 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 1 - 301 Cariere A 0 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 5 0 421 Depozitarea deseurilor menajere A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0

Activitati si consecinte in jurul sitului

Cod Activiate Intensitate % Infl. 100 Cultivare B 20 0 140 Pasunatul B 5 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


282

ROSCI0172 Padurea si Valea Canaraua Fetii - Iortmac

3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluare sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel

Conserv.

Global

91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

4 A B B B

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 11 A B B B 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte

higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

1 B C B B

40C0 *

Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2 A B B B

62C0 *

Stepe ponto-sarmatice 5 B C B B

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

0,1 B C B B

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

1,5 B C B B

LEGENDA

REPREZENTATIVITATEA A - reprezentativitate excelenta; B - reprezentativitate buna; C - reprezentativitate semnificativa; D - prezenta nesemnificativa

SUPRAFATA RELATIVA A - 100 ≥ p > 15 %; B - 15 ≥ p > 2 %; C - 2 ≥ p > 0 % STADIUL DE CONSERVARE A - conservare excelenta; B - conservare buna; C -

conservare medie sau redusa EVALUARE GLOBALA A - valoare excelenta; B - valoare buna; C - valoare

considerabila

3.2.c Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie:

Rezidenta

Reproducere

Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1302 Rhinolophus

mehelyi

V C B B B

1355 Lutra lutra P C B C B 1310 Miniopterus P P C B C B

2.2. Suprafata sitului (ha) 13.631





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


283

schreibersi

1321 Myotis

emarginatus

P C B C B

1304 Rhinolophus

ferrumequin

um

P C B C B

1303 Rhinolophus

hipposideros

P C B B B

1335 Spermophilu

s citellus

P C B C B

3.2.d Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Rezidenta

Repro

ducere


Conserv. Izolare

Global

1188 Bombina

bombina

P C B C B

1220 Emys

orbicularis

R C B C B

1217 Testudo

hermanni

V C B B B

1219 Testudo

graeca

C B A C B

3.2.e Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidenta

Repro

ducere


Conserv. Izolare

Global

1130 Aspius

aspius

P C B C B

1124 Gobio

albipinnatus

P C B C B

1145 Misgurnus

fossilis

P C B C B

2522 Pelecus

cultratus

P?

1134 Rhodeus

sericeus

amarus

P?





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


284

3.2.f Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidenta

Reproducere


Conserv.

Izolare

Global

1088 Cerambyx

cerdo

P B B C B

4053 Paracalopten

us

caloptenoides

R B B B B

4033 Erannis

ankeraria

R B B A B

1060 Lycaena

dispar

RC C B C B

1078 Callimorpha

quadripuncta

ria

R C B C B

1052 Euphydryas

maturna

P B B C B

1083 Lucanus

cervus

RC B B C B

4043 Pseudophilot

es bavius

R B C C B

1074 Eriogaster

catax

RC B B C B

3.2.g Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Rezidenta

Repro

ducere

Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv.

Izolare

Global

2125 Potentilla

emilii-popii

R B B A B

4067 Echium

russicum

V C B C B

LEGENDA

STATUT i - indivizi; p - perechi; RC- relativ comun; V - foarte rar; F - frecvent; A - abundent; C - comun; R - rar; P - prezent

POPULATIE A - 100 p > 15%; B - 15 p > 2%; C - 2 p > 0%; D - populatie nesemnificativa IZOLARE A - populatie (aproape) izolata; B - populatie neizolata, dar la limita ariei de

distributie; C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa CONSERVARE A - conservare excelenta; B - conservare buna; C - conservare medie sau redusa GLOBAL A - valoare excelenta; B - valoare buna; C - valoare considerabila POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


285

respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii i - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie: I - elemente in stare excelenta II - elemente bine conservate III - elemente in stare medie sau partial degradata ii - posibilitati de refacere: I - refacere usoara II - refacere posibila cue fort mediu III - refacere dificila sau imposibila

3.3 Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populatie Motiv Cat. Specie Populatie Motiv

A Hyla arborea R C P Asparagus

verticillatus

RC D

P Caragana

frutex

V A P Carex hallerana R A

P Centaurea

rutifolia ssp.

jurineifolia

V D P Centaurea

varnensis

V D

P Coronilla

scorpioides

R D P Crocus flavus R D

P Crucianella

angustifolia

R D P Cytisus agnipilus V D

P Daucus

guttatus ssp.

zahariadii

R D P Dianthus

nardiformis

R D

P Dianthus

pseudarmeria

R D P Dictamnus albus R D

P Echinops

ritro ssp.

ruthenicus

C D P Festuca callieri R D

P Galium

volhynicum

R D P Himantoglossum

hircinum

V A

P Jasminum

fruticans

R D P Koeleria lobata R D

P Koeleria

nitidula

R D P Minuartia

bilykiana

R D

P Onobrychis

gracilis

R D P Ononis pusilla V A

P Orchis

purpurea

V D P Paeonia

peregrina

R D

P Paeonia

tenuifolia

R D P Parietaria

lusitanica ssp.

serbica

R D





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


286

P Ranunculus

oxyspermus

C A P Ruscus aculeatus V D

P Saponaria

glutinosa

V D P Stipa ucrainica R D

P Thymus

zygioides

R A P Valerianella

pumila

R D

P Vicia

narbonensis

V D R Ablepharus

kitaibelii

R A

R Anguis

fragilis

R A R Coluber caspius V A

R Elaphe

longissima

R A R Vipera

ammodytes

R A

LEGENDA Categorie Populatie Motiv

A - amfibieni A- abundent A - lista rosie de date nationale B - pasari C- comun B - endemic F - peste F- frecvent C - conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn

si cea privind biodiversitatea) I - nevertebrate

P- prezent D - alte motive

M - mamifere R - rar P - plante RC - relativ

comun

R - reptile V - foarte rar

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale al sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06 20 511,512 Rauri, lacuri N07 7 411,412 Mlastini, turbarii N09 7 321 Pajisti naturale, stepe N12 22 211-213 Culturi (teren arabil) N15 19 242,243 Alte terenuri foioase N16 23 311 Paduri de foioase N21 2 221,222 Vii si livezi





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


287

Alte caracteristici ale sitului:

Rezervatia prezinta specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice si

regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ 1000 de specii de

plante superioare, reprezentand 27% din flora Romaniei.

In ceea ce priveste fauna aria naturala protejata cuprinde numeroase specii

de animale rare, de origine submediteraneeana, balcanica sau pontica.

Rezervatia este deosebit de importanta prin multitudinea de habitate si specii

rare, protejate pe care le detine, multe fiind specii de pasari migratoare care

poposesc aici datorita conditiilor climatice.

Habitatele caracteristice rezervatiei sunt: paduri termofile cu Quercus

pedunculiflora si Carpinus orientalis, zone de stepa calcifila, grote si suprafete

mlastinoase.

Calitate si importanta:

Valoarea remarcabila a sitului este data de prezenta speciilor rare de flora, a

speciilor de ornitofauna protejate la nivel international, a speciilor

submediteraneene, balcanice si pontice de mamifere, reptile si a speciilor de

nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxima valoare.

Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea este relativ scazuta datorita amplasarii rezervatiei departe de

localitatile din zona.

Activitatile umane cu impact asupra rezervatiei sunt: pasunatul, agricultura,

exploatarile forestiere, exploatarile miniere din limita rezervatiei, vanatoarea,

braconajul, colectarile de material biologic si turismul sporadic.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


288

STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURA CU SITURILE

CORINE BIOTOPE

Clasificare la nivel national si regional

Cod Categorie %

RO04 Categoria IV IUCN 1,28

Relatiile sitului cu alte arii protejate-

desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate

RO04 Rezervatie naturala

+ 1,28 2.363.- Padurea Canaraua

Fetii

Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Tip % Nume

J092CT * CANARAUA FETII

J092CT * 5,975 NEGURENI





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


289

ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN

VECINATATE

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Influenta 140 Pasunatul A 10 - 501 Poteci, trasee, trasee pentru

ciclism A 5 -

160 Managementul forestier general A 5 0

Activitati si consecinte in jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Influenta 100 Cultivare B 10 0 502 Drumuri, drumuri auto C 5 - 301 Cariere A 5 -

LEGENDA

Intensitate Influenta A - influenta mare + - influenta pozitiva B - influenta medie 0 - influenta neutra C - influenta scazuta - - influenta negativa





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


290

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de

apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de

observare

Pentru parcul eolian analizat s-au realizat harti ale zonei de impact vizual

(ZVI - zone of visual influence)

ZVI - orizontal

ZVI - vertical





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


291

Pentru determinarea impactului vizual s-a luat in considerare unghiul

orizontal si vertical de vizualizare a obiectivului propus (conform matricei

HASSEL), fiind folosite ca referinta puncte de reper fixe (situate in intavilanul

localitatilor Tudor Vladimirescu, Dobromir, Dobromir de Deal si Faurei).

Impact vizual orizontal - preluat din matricea HASSEL

Unghiul de vizualizare Valoare Descrierea modificarii vizuale

161-360° (80-100% din campul vizual) 4 Impact vizual major

121-160° (60-80% din campul vizual) 3 Impact vizual crescut

81-120° ( 40-60% din campul vizual) 2 Impact vizual moderat

0-80° (0-40% din campul vizual) 1 Impact vizual minor

Impact vizual vertical - preluat din matricea HASSEL

Unghiul de vizualizare Valoare Descrierea modificarii vizuale

121-200° (80-100% din campul vizual) 4 Impact vizual major

91-120° (60-80% din campul vizual) 3 Impact vizual crescut

61-90° ( 40-60% din campul vizual) 2 Impact vizual moderat

0-60° (0-40% din campulvizual) 1 Impact vizual minor

In urma analizarii hartilor ZVI, au fost obtinute urmatoarele rezultate:

Impactul vizual orizontal pentru punctele fixe analizate

Puncte fixe Unghiul de vizualizare Impact vizual

Tudor Vladimirescu 137.69º-168.95 º Ridicat

Dobromir 75.16 º -106.43 º Moderat

Dobromir de Deal 43.90 º -75.16 º Scazut

Faurei 43.90 º -75.16 º Scazut

Impactul vizual vertical pentru punctele fixe analizate

Puncte fixe Unghiul de vizualizare Impact vizual

Tudor Vladimirescu 64.03 º - 82.92 º Moderat

Dobromir 26.26 º - 45.15 º Scazut

Dobromir de Deal 26.26 º - 45.15 º Scazut

Faurei 26.26 º - 45.15 º Scazut

De asemenea, a fost calculata magnitudinea impactului vizual in functie de

distanta de la cele mai apropiate turbine eoliene pana la punctele fixe de

vizualizare utilizand modelele de calcul prezente de mai jos.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


292

Perceptia generala a uni parc eolian intr-un spatiu deschis

Distanta = D Perceptia turbinei eoliene

Sub 2 km Reprezinta un element proieminent in pesiaj

Intre 2 si 5 km Element relativ proieminent

Intre 5 si 15 km Element proieminent numai in conditii de vizibilitate buna: se

vede ca o parte a peisajului indepartat

Intre 15 si 30 km Se vede numai in conditii de vizibilitate buna, ca element minor

de peisaj

Magnitudinea impactului in functie de distanta dintre obiectivul analizat si punctele de reper

Distanta Magnitudinea impactului

0.-2 Ridicata 2-5 Moderata 5-15 Scazuta 15-30 Nesemnificativa

Magnitudinea impactului in functie de punctele de reper stabilite

Puncte fixe Distanta fata de localitati

Perceptie generala Magnitudinea impactului

Tudor Vladimirescu 850 m Element proeminent in peisaj Ridicata Dobromir 2.7 km Element relativ proeminent Moderata Dobromirul din Deal 3.8 km Element relativ proeminent Moderata Faurei 3.3 Element relativ proeminent Moderata

In concluzie, in urma analizei zonelor de impact vizual (ZVI - zone of visual

influence) si a magnitudinii impactului in functie de distanta de la cele mai

apropiate turbine eoliene pana la punctele fixe de vizualizare, rezulta ca impactul

vizual cel mai ridicat se manifesta in punctul de reper situat in intravilanul

localitatii Tudor Vladimirescu, unde elementele parcului eolian sunt elemente

proeminente si dominante in peisaj. Pentru celelalte puncte de reper luate in calcul

impactului vizual este moderat, elementele parcului eolian fiind relativ

proeminente in peisaj.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


293

4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si

rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de

observare

Trasaturile peisajului din zona amplasamentului parcului eolian se modifica

prin introducerea unor structuri si a unor activitati noi care vor avea un impact

asupra calitatii panoramelor din zona pentru locuitorii satelor invecinate sau pentru

cei care muncesc pe campurile agricole din zona.

Parcul eolian va fi vazut atat din puncte fixe dar si de persoanele care se vor

afla in miscare pe drumurile din zona amplasamentului . Punctele de observatie

stabilite pot fi cele de la iesirea din orasul Baneasa, localitatile: Tudor

Vladimirescu, Dobromir, Dobromir de Deal, punct de pe DN 3.


4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau

renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ

NU ESTE CAZUL

4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului

obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a

materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief

si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic

Integrarea proiectului in peisaj a fost facuta pe doua tipuri de abordare a

peisajului, prin selectarea sau excluderea de sit-uri.

Abordarea conceptuala prevede o imagine de ansamblu a parcului eolian





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


294

raportata la peisajul zonei, prin impartirea peisajului in unitati de peisaj, demarcate

in mod clar in ceea ce priveste utilizarea terenurilor si caracteristicile de peisaj ale

fiecaruia in parte.

In cazul parcului eolian analizat, in amplasarea turbinelor eoliene s-a luat in

vedere si respectarea Conventiei Europene a Peisajului (EUROPEAN

LANDSCAPE CONVENTION CEP-CDPATEP – mai 2011) :

- turbinele vor fi amplasate in zone uniforme, evitandu-se terenul accidentat,

cu multe schimbari morfologice, dens structurate pe diverse componente;

- respectarea liniilor de forta (rauri, drumuri, vai, creste, etc);

- respectarea principiului de covizibilitate;

- pastrarea morfologiei peisajului ;

- relatia cu zonele construite;

- respectarea proportionalitatii zonei .

4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ”

Zonele de vizibilitate teoretica a proiectului propus au fost ilustrate in

fotomontajele urmatoare.

Vedere asupra parcului din localitatea Baneasa





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


295

Vedere asupra parcului din localitatea Tudor Vladimirescu

Vedere asupra parcului de pe DN 3





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


296

Vedere asupra parcului din localitatea Dobromir

Vedere asupra parcului din localitatea Dobromir de Deal

4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural

si asupra zonelor protejate

NU ESTE CAZUL.

4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si care

asigura recreerea

NU ESTE CAZUL.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


297

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

ORASUL BANEASA Localizare


urmatoarele delimitari teritoriale: la EST – Comuna Ion Corvin, la VEST –

Comuna Lipnita si Republica Bulgaria, la NORD – Comuna Oltina si Ion Corvin,

la SUD – comuna Dobromir si Republica Bulgaria.

Orasul Baneasa are arondate patru unitati sdministrative, orasul principal si

alte trei sate:

- Negureni;

- Faurei;

- Tudor Vladimirescu.

Istoric

Localitatea Baneasa, este atestata istoric in jurul anului 1750, fiind initial un

punct de intalnire al negustorilor care traversau tinutul Dobrogei, din stanga

Dunarii, sat care purta numele Parachioi (satul cu bani). Din anul 1850 este atestata

ca localitate cu statut juridic, respectiv comuna, avand biserica, in anul 1850 si

scoala romaneasca la 1869.

In anul 2004, prin Legea nr. 83/2004 privind declararea ca orase a unor

comune publicata in Monitorul Oficial nr. 310/7.04.2004, comuna Baneasa, judetul

Constanta, a fost declarata oras avand ca sate apartinatoare orasului, satele

Negureni, Faurei, Tudor Vladimirescu.

Satul Negureni, apartinator orasului Baneas, judetul Constanta, este

localitate atestata istoric in jurul anului 1780 fiind situate la punctul actual “Trei

cismele”. Din cauza unei epidemii locuitorii s-au mutat pe locul actualului sat in

jurul anului 1800, cand este atestata localitatea ca si comuna pana in anul 1968

cand localitatea a fost atasata ca sat al comunei Baneasa.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


298

Satul Faurei este localitate atestata istoric in jurul anului 1800.

Satul Tudor Vladimirescu este localitate atesata istoric in jurul anului 1800,

pana in anul 1946 avand statut de comuna, dupa care pana in anul 1951 localitatea

a fost atasata ca sat al comunei Dobromir Vale. Din anul 1951 localitatea Tudor

Vladimirescu a devenit comuna pana in anul 1968, dupa care a fost atasata ca sat

component al comunei Baneasa.

Demografie

Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica Constanta, la nivelul anului

2010, populatia orasului Baneasa, era de 5521 locuitori, aceasta prezentand o

scadere fata de anul precedent. Referitor la repartitia pe sexe a populatiei se

observa un procent usor mai ridicat al populatiei de sex masculin (50.05%), fata de

cea de sex feminin (49.95%).

Populatia totala a orasului Baneasa

(conform datelor statistice ale Directiei Judetene de Statistica Constanta)

Structura populatiei pe sexe, orasul Baneasa






Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


299

Forta de munca

In ceea ce priveste forta de munca, din totalul salariatilor, cei mai multi

lucreaza in sanatate si asistenta sociala (16.30%), un procent semnificativ si in

invatamant (12.66%).

Ponderea populatiei ocupate pe activitati economice


Educatie si cultura

In cadrul orasului Baneasa se afla 11 institutii de invatamant, din care 4

gradinite, un liceu, 4 scoli.

Sistemul educational insumeaza 26 de sali de clasa si cabinete scolare si 3

laboratoare scolare.

Sanatate

In orasul Baneasa functioneaza un centru de sanatate, 2 cabinete medicale si

o farmacie. Isi desfasoara activitatea 3 medici de familie, 3 medici specialisti, 2

medici generalisti, 19 cadre medii, 4 asistenti.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


300

Centrul de sanatate Baneasa, are o sectie de psihiatrie care functioneaza,

precum si 2 compartimente de interne si pediatrie. In cadrul Policlinicii

functioneaza un cabinet de tehnica dentara, laborator de analize, laborator de

radiologie.

Asistenta sociala

Consiliul Local si Primarul orasului Baneasa, ca autoritati publice locale, au

datoria de a crea conditiile necesare de aplicare si derulare a programelor sociale.

Pentru aceasta, autoritatea locala dispune de un compartiment de specialitate care

urmareste realizarea la nivel local a masurilor de asistenta sociala in domeniul

protectiei persoanelor cu venituri mici, a persoanelor singure, a persoanelor

varstnice, a persoanelor cu handicap, protectiei copilului si familiei.

Economie Mediul de afaceri

Pe raza orasului Baneasa functioneaza mai multe unitati economice, pe

profil agricol, alimentar, zootehnic, comercial sau de prestari servicii.

Astfel exista un numar de 27 societati comerciale cu obiect de activitate

comert si alimentatie publica, 16 asociatii familiale, cu acelasi domeniu de

activitate, iar la capitolul prestari servicii functioneaza 2 ateliere auto si 1 statie de

morarit.

Agricultura

Suprafata agricola a orasului este de 7839 ha, din care : arabil 5943 ha,

pasuni 1848 ha si vii si pepiniere pomicole 48 ha. Ramura economica dominanta in

cadrul orasului este agricultura, ramura ce a dezvoltat sectoarele :

• cultura mare cerealiera si plante tehnice;

• zootehnie, cu sectoarele: porcine, ovine si bovine .





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


301

Suprafata agricola dupa modul de folosinta


Industria Pe teritoriul orasului Baneasa, sunt urmatoarele unitati industriale,

depozitare, agricole : fabrica de branzeturi; siloz Baneasa; R.A.J.D.P. Sectia

Baneasa; Ocolul Silvic; punct de valorificare a laptelui Negureni, o cariera de

piatra care functioneaza sporadic (SC Dobromin).

Obiective turistice

Orasul Baneasa este situat intre doua importante obiective turistice: Manastirea

Dervent si Manastirea Sfantul Apostol Andrei situate pe D.N.3. Pe teritoriul

localitatii se afla Rezervatia de mufloni din padurea Negureni si rezervatia naturala

Canaraua Fetii cu flora si fauna unice in Europa.

- Padurea „Canaraua Fetii„ constituie o rezervatie faunistica. Se intinde pe

o suprafata de 168 ha si reprezinta unul din cele mai carasteristice canioane din

Romania. Cuprinde o vegetatie specifica de stepa si este flancata de o padure de tip

balcanic. Exista specii interesante ,unele foarte rare cum este Phytoecia praetextata

(denumirea populara – scarabeu cu corn), in cel mai vestic punct din Europa.

Cariera de piatra sapata in mal calcaros dand aspect de canion, relieful este de tip





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


302

carstic, in centrul rezervatiei fiind reprezentat de o vale larga - Valea Canaraua

Fetii - cu aspect de canion, cu pereti de calcar de pana la 40 m inaltime, brazdati de

fisuri, nise, uneori grote, chiar pesteri cum ar fi Pestera Canaraua Fetii pe doua

nivele, 54 m lungime. Aria protejata are o spectaculozitate aparte datorita structurii

particulare a substratului geologic ce ofera premisele unui relief de tip carstic.

- Rezervatia de mufloni din padurea Negureni- detine al doilea efectiv de

mufloni din tara, numiti "antilopa" Dobrogei

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie

Tinand cont ca parcul eolian va fi localizat in extravilanul orasului Baneasa,

pe teren arabil, la o distanta de cel putin 850 m de cea mai apropiata localitate

(Tudor Vladimirescu), constructia acestuia nu va avea un impact asupra numarului

de locuitori din orasul Baneasa si din localitatile arondate.

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor

Statistica privind migratia populatiei in orasul Baneasa in perioada 2005-2010 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Stabiliri de domicilui in localitate 108 148 70 49 85 112 80

Plecari cu domiciliu din localitate 106 119 84 95 125 123 82

Stabiliri de resedinta in localitate la 1 ianuarie

(pana in 2000 la 1 iulie)

96 56 51 46 53 63 63

Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie

(pana in 2000 la 1 iulie)

71 39 42 31 35 46 37

4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa

varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


303

Datele disponibile la momentul elaborarii prezentului studiu privind

structura etnica, dupa religie, pe sexe si varsta a populatiei din orasul Baneasa, au

la baza recensamantul populatiei din anul 2002.

Prezentam in continuare principalele caracteristici ale populatiei orasului

Baneasa, in extravilanul caruia se propune amplasarea parcului eolian :

Romani 4374

Romi 14

Turci 963

Greci 1

Germani 1

Structura etnica a populatiei orasului Baneasa

Structura etnica a populatiei orasului Baneasa

Ortodoxa 4372

Romano-catolica 6

Penticostala 5

Baptista 5

Musulmana 961

Alta religie 4

Structura populatiei dupa religie a orasului Baneasa

(Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala-recensamant 2002)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


304

Structura populatiei dupa religie a orasului Baneasa

In ceea ce priveste structura populatiei pe grupe de varsta si sexe, aceasta s-a

reprezentat cu ajutorul piramidei varstelor. Piramida varstelor orasului Baneasa,

este o piramida in forma de urna (sau amfora) ce caracterizeaza o populatie in curs

de imbatranire demografica, ca urmare a natalitatii scazute (ponderea grupei de

varsta 0-14 ani fiind de 21.56%). Se observa o ingustare a bazei piramidei si o

crestere a populatiei adulte (64.06%). Ingustarea bazei semnaleaza o populatie in

declin, o ’’ crestere negativa’’.

Structura populatiei pe clase de varsta si sexe (Recensamant 2002)





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


305

Varsta Barbati Femei

0-4 ani 220 174

5-9 ani 149 166

10-14 ani 234 211

1154

21.56%

15-19 ani 213 217

20-24 ani 205 221

25-29 ani 220 192

30-34 ani 200 197

35-39 ani 138 113

40-44 ani 165 175

45-49 ani 187 161

50-54 ani 171 165

55-59 ani 112 118

60-64 ani 118 141

3429

64.06%

65-69 ani 137 171

70-74 ani 105 118

75 ani si

peste

92 147

770

14.38%

Structura populatiei pe clase de varsta si sexe

Raportul de dependenta demografica este raportul dintre numarul

persoanelor de varsta ‘’dependenta’’ (persoane de sub 15 ani si de peste 64 de ani)

si populatia in varsta de munca (15-65 ani) exprimat la 100 de persoane. Acest

raport este de obicei folosit ca un indicator al poverii economice pe care populatia

productiva o poarta chiar daca unele persoane definite ca ‘’ dependente’’ sunt

active, iar alte persoane in varsta productiva (de munca) sunt intretinute

(dependente din punct de vedere economic).

In orasul Baneasa, raportul de dependenta demografica este de 56.10,

aceasta insemnand 56 de persoane tinere (0-14 ani) si varstnice (65 ani si peste) la

100 de persoane in varsta de munca (15-64 ani).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


306

4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special

este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara

redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante

poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se

produc deseuri.

Toate proiectele eoline au suscitat de la inceput interes din partea

comunitatii. Acest lucru este perfect normal atat timp cat populatia trebuie sa

traiasca in prezenta eolienelor pentru urmatoarele decenii. Din experienta

eleboratorului se poate afirma ca in general, comunitatile si autoritatile locale au o

atitudine pozitiva vis-a-vis de implementarea proiectelor parcurilor eoliene.

In ceea ce priveste impactul la nivel social si economic acesta este unul

notabil. La constructia parcurilor va lucra un mare numar de oameni, o buna

perioada de timp. De asemenea pe perioada de functionare a parcului vor exista

persoane din zona angajate.

Impacturile indirecte ale acestor proiecte desi greu de cuantificat, vor fi de

asememea foarte importante. Aceste proiecte vor da un suflu nou in intreaga

regiune permitandu-i sa se situeze pe un loc important pe esichierul mondial al

energiei eoliene.

Parcurile eoliene pot revitaliza economia comunitatilor rurale, oferind venit

stabil prin concesionare sau a redeventelor de plata catre agricultori si alti

proprietari de terenuri. O astfel de suma poate creste in mod semnificativ venitul

net din agricultura. Fermierii pot cultiva terenurile sau sa le utilizeze in continuare

in scopul pasunatului in vecinatatea turnurile eoliene. Parcurile eoliene se pot

extinde pe o arie geografica larga, dar "amprenta" lor efectiva acopera doar o parte





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


307

foarte mica din teren, ceea ce face dezvoltarea eolienelor un mod ideal pentru

agricultori de a castiga venituri suplimentare.

Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre

Consiliile Locale, a unei contributii la bugetul local.

Venituri suplimentare vor fi generate si de platile contractorilor,

constructorilor si a furnizorilor in timpul instalarii parcurilor eoliene cat si de

platile catre personalul de intretinere a turbinelor pe termen lung. Parcurile eoliene,

de asemenea, contribuie la extinderea bazei locale de impozitare.

In cele din urma, exploatarea energiei eoliene, este de asemenea benefica

pentru economie prin reducerea "costurilor ascunse" care rezulta din poluarea

aerului si din cheltuielile pentru sanatate. Mai multe studii au estimat ca 50.000 de

americani mor prematur in fiecare an din cauza poluarii aerului

(sursa:http://www.eoliene.eu/energia-eoliana-si-economia).

Un impact care trebuie evidentiat este si acela privind utilizarea terenului.

Prin construirea ansamblului eolian, are loc schimbarea destinatiei terenurilor

(preponderent arabil), astfel incat pentru o parte din terenul utilizat impactul va fi

temporar (dupa terminarea lucrarilor de constructie suprafetele vor fi redate

circuitului agricol), iar pentru restul este definitiv (ocupat de turbine, statii de

transformare etc.).

Ca impact asupra populatiei trebuie evidentiate si eventualele restrictii

temporare aplicate in timpul amenajarii ansamblului eolian, determinate de

activitatea de transport, desfasurarea lucrarilor de constructie la turbine, de

realizarea drumurilor si de reabilitarea celor existente.

Realizarea obiectivului nu genereaza efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a

turbinelor eoliene, la normele de poluare in vigoare.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


308

Ca un impact pozitiv, trebuie subliniat ca pe amplasament vor aparea

drumuri de acces noi si vor fi reabilitate cele existente ceea ce va duce la o

imbunatatire a retelei de transport din zona.

Un alt impact pozitiv asupra comunitatii locale din zona va fi acela de creare

a locurilor de munca, indirect, prin cresterea activitatii de comert in vedrea

furnizarii de bunuri si servicii necesare implementarii si functionarii proiectului,

dar si prin cresterea economica a salariatilor.

Asadar, infiintarea parcului eolian va avea efecte benefice asupra

comunitatilor locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin

crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia

de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)

Parcul eolian reprezinta o investitie importanta in domeniul energetic care

nu va avea un impact negativ asupra activitatilor economice desfasurate in orasul

Baneasa.

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


309

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii traficul reprezinta un aspect

important ce ar putea nemultumi publicul din zona, astfel trebuie analizat in

vederea impunerii de masuri care sa diminueze potentialul impact asupra factorilor

de mediu si riscurile provenite din desfasurarea traficului. In aceasta perioada

traficul se desfasoara in vederea transportului materiei prime si a altor incarcaturi

speciale, a fortei de munca, deplasarile utilajelor de constructie (pentru excavari,

umpluturi, compactari, etc.), deplasarile mijloacelor de transport (pentru aducerea

pe teren a componentelor turbinelor eoliene), etc.

Fluxul de vehicule grele in aceasta etapa va fi consistent pe tot parcursul

zilei, dar la inceputul si la sfarsitul fiecarei zi de lucru traficul va fi suplimentar din

cauza vehiculelor cu care personalul soseste si pleaca de pe santier.

Programul de desfasurare propus pentru lucrarile de constructie este de luni

pana sambata intre orele 07:00 si 19:00. In aceste conditii personalul va ajunge pe

santier in intervalul 06.00-07.00 si va pleca de pe santier in intervalul 19.00-20.00,

astfel:

- intre orele 06.00 si 07.00 – intrare vehicolelor pentru personal;

- intre orele 06.00 si 08.00 – intrarea vehicolelor de mare tonaj pentru

constructie;

- intre orele 08.00 si 18.00 – circulatie in ambele sensuri a vehicolelor de

mare tonaj;

- intre orele 18.00 si 19.00 – iesirea vehicolelor de mare tonaj pentru

constructie;

- intre orele 19.00 si 20.00 – iesirea vehicolelor pentru personal.

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari, si pe

masura ce tehnica evolueaza, centralele eoliene devin suficient de silentioase

pentru a nu deranja locuitorii din satele invecinate parcului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


310

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,

au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat

nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei

tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii

hranei)

In timpul constructiei parcului eolian

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora realizarii lucrarilor de constructii. In aceasta perioada,

ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de lucrari (muncitori, utilaje,

mijloace de transport etc).

De asemenea, prin prelucrarea si transportul acestor materiale utilizate la

realizarea fundatiilor si drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi

sedimentabile ducand astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Datorita

distantei de peste 850 m pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea

Tudor Vladimirescu), localnicii nu vor resimti efectele derularii activitatilor

necesare construirii parcului eolian.

Realizarea parcului eolian nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la lucrarile de executie a constructiei, la desfasurarea activitatii de

ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


311

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.

Impactul cumulat asupra asezarilor umane este nesemnificativ datorita

distantei suficiente dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate si

are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe santierele

de constructie si a pulberilor sedimentabile.

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.

In timpul functionarii parcului eolian

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de

50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta

aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre

locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


312

dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea

amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.

Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute

direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai

mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele

senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia

privitorului.

Conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by

Wind Turbines ” realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul

electromagnetic al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o

distanta de aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel

generat de un uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost

inregistrat nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric

prin cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar

valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane.

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa

obisnuita.

Analizand impactul cumulat al ansamblului de eoliene din zona analizata,

mentionam ca infiintarea acestuia va avea efecte benefice asupra comunitatii locale

atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri

de munca.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


313

Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact negativ asupra sanatatii

oamenilor deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.

Aceasta afirmatie are la baza experienta generata de functionarea unor astfel de

parcuri atat in Uniunea Europeana, cat si in America de Nord.


Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele

admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de

rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem

“pitch” o au.

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului

natural si economic

Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de

diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de

aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il

are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de

functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este

supus activitati umane in limite admisibile.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special

este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


314

redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante

poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se

produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel

de deseuri.

In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le

genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la

bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice

In timpul perioadei de constrcutie

Lucrarile de construire la drumuri, platforme si fundatii pentru turbinele

eoliene si orice alte lucrari de constructi se vor efectua cu obligativitatea cercetarii

arheologice preventive in vederea descarcarii de sarcina arheologica in zonele de

protectie ale siturilor arheologice, conform prevederilor legii.

In tmpul functionarii parcului eolian

Nu va exista o presiune antropica suplimentara asupra siturilor arheologice

prin functionarea parcului eolian studiat.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


315

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL

ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR

ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE

AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU

INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA

FACUTA

Terenul a fost ales tinand cont inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate,

cursuri de apa, accesibilitatea amplasamentului). Astfel lucrarile de constructie si

amenajare a parcului eolian vizeaza doar terenuri agricole si drumuri de exploatare

fara sa existe interventii la nivelul suprafetelor ocupate cu habitate naturale din

zona studiata.

S-a luat in calcul alternativa amplasarii unui numar mai mare de turbine

de putere mai mica, respectiv de 2 MW. Aceasta ar insemna amplasarea unui

numar de 33 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv un impact mai mare asupra

mediului prin marirea numarului de fundatii, al platormelor de montaj ca si al

drumurilor de acces la turbine si printr-o perioada de executie a lucrarilor mai

mare.

In concluzie s-a ales varianta unui parc format din 22 turbine cu o putere

nominala de 3 MW, pe teren arabil in afara siturilor de interes comunitar.

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,

VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE

PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE

COMPONENTA DE MEDIU

Dupa cum s-a mentionat anterior, prezenta alternativa de amplasament a fost

considerata optima.

In ceea ce priveste varianta amplasarii unui numar mai mare de turbine de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


316

putere mai mica, rezulta un impact mai mare asupra mediului prin marirea

numarului de fundatii, ca si al drumurilor de acces la turbine, deci in special efecte

asupra factorilor de mediu sol si biodiversitate (suprafete suplimentare ocupate

definitiv), asupra factorilor de mediu aer si (suplimentarea numarului de ore de

functionare a utilajelor si dislocarea/manipularea unei cantitati mai mari der sol

vegetal - pulverulent). In concluzie s-a ales varianta de 22 turbine de 3 MW.

Din punct de vedere calitativ si al sigurantei, alternativele studiate pentru

tipul de turbine si furnizor a condus la alegerea finala (turbine moderne, cu sisteme

de degivrare, de control al vitezei, etc.).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


317

6. MONITORIZARE

Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian

pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau

flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si

prevenire.

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin

utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin

personalul angajat.

Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase

unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

Din punct de vedere al biodiversitatii, inainte de inceperea constructiei

obiectivului, mentionam ca in vederea realizarii evaluarii de mediu, elaboratorul a

studiat zona aferenta parcurilor eoliene incepand cu anul 2011, acordand atentie

tuturor factorilor de mediu, si relatiei amplasamentului cu vecinatatile. Rezultatele

obtinute au condus la elaborarea capitolului de biodiversitate din prezentul Raport

la Studiul de Impact asupra Mediului.

In vederea identificarii speciilor de fauna (mentionate in Formularul

Standard al Ariilor Protejate de Interes Comunitar de pe amplasament si

vecinatate) si a analizarii carcateristicilor floristice ale zonei, s-au efectuat

deplasari pe teren in care s-au folosit materiale precum harti ale locatiei, planuri,

carti de specialitate pentru indentificarea avifaunei si florei, atlase, aparat GPS

precum si o serie de instrumente de observatie dintre care: binocluri BAIGISH,

NIKON; BUSHNELL, luneta CELESTRON ULTIMA 80; aparate foto Fujifilm F50

12 MP, Fujifilm A800 8MP, CANON EOS 550 D 18 MP obiectiv 18-270 mm;

NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-300 mm. In vederea studierii faunei terestre s-

a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

Procedura de lucru presupune utilizarea aparatelor foto, colectari de exemplare

atunci cand este cazul, folosirea atlaselor si determinatoarelor botanice





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


318

(Ex:“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V.,

2004: Flora segetala a Romaniei, “Habitatele din Romania”, Nicolae Donita,

Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris,

2005, “Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea

and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation”).

In urma constatarii folosintei terenului - arabil, elaboratorul a acordat atentie

si zonelor imediat invecinate in vederea unei evaluari cat mai complete,

materializata prin recomandarea de masuri corespunzatoare, adaptate situatiei din

teren, precum si prin elaborarea unui plan de monitorizare optim pentru obiectivul

analizat.

Plan de Monitorizare

Atat in perioada constructiei cat si a functionarii obiectivului se recomanda

asistarea activitatilor (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in

domeniul biodiversitatii si protectiei mediului, in vederea respectarii masurilor

impuse in capitolele anterioare pentru reducerea impactului asupra tuturor

factorilor de mediu. Respectarea masurilor impuse decurg din implementarea unui

management judicios al lucrarilor de constructie si dintr-o relatie bine stabilita intre

constructor si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile privind protejarea

mediului in timpul implementarii proiectului. Se propune o monitorizare

cantitativa si calitativa a urmatorilor parametrii si/sau factori de mediu, iar

raportarile lunare/trimestriale ce vor cuprinde rezultatele monitorizarii vor fi

inaintate autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Calitatea Aerului:

In perioada de constructie:

- analiza trimestriala pentru pulberi sedimentabile, cu prelevare continua de

30 zile/trimestru de raportare;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


319

- prelevare trimestriala de pulberi respirabile;

- raport cu numarul mediu de utilaje active saptamanal in perioada de

raportare, cantitati de combustibil utilizate lunar;

In perioada de functionare:

- masuratori trimestriale ale umiditatii aerului la limita parcului eolian si in

centrul acestuia, la o distanta de 10 m de pilonul turbinei, in comparatie cu

monitorizari ale umiditatii efectuate la momentul zero (inainte de punerea in

functiune a parcurilor;

Zgomot:

In perioada de constructie:

- masuratori lunare sau de cate ori este nevoie (la momentul desfaurarii

activitatii cu utilaje grele ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului,

in timpul desfasurarii lucrarilor de constructii;

In perioada de functionare:

- masuratori trimestriale ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului

efectuate in timpul functionarii a cel putin 95% din turbinele parcului eolian,

in functie de intervalul 4-10 m/s al vitezei vantului, la o inaltime de 10 m.

Monitorizarea zgomotului in timpul perioadei de functionare a obiectivului,

inceteaza dupa minimum 6 luni de la punerea in functiune a acestuia, in

functie de rezultatele obtinute;

Deseuri:

In perioada de constructie se recomanda raportarea lunara catre autoritatea

de mediu privind gestiunea deseurilor generate in timpul lucrarilor de constructie

va contine: tipurile de deseuri codificate conform HG 856/2002, cantitatile

rezultate din activitate, destinatia finala a acestora. La prima raportare catre





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


320

autoritatea de mediu se vor prezenta contractele incheiate cu unitati autorizate

pentru preluarea fiecarui tip de deseu in vederea tratarii / eliminarii / reciclarii.

Sol:

- raport preliminar privind cantitatile de sol vegetal decopertat, modul de

depozitare in vederea reutilizarii;

- raport final prezentat autoritatii de mediu dupa terminarea lucrarilor de

constructie, care sa cuprinda modalitatile implementate pentru reintroducerea in

circuitul natural al suprafetelor de teren ocupate temporar de elementele

proiectului; procentul de sol vedetal reutilizat, precum si modul de valorificare a

surplusului (daca va exista).

Biodiversitate:

Programul de monitorizare asupra florei, vegetatiei, habitatelor si faunei

trebuie desfasurat astfel:

1. Pe o perioada de minim doi ani inainte de inceperea lucrarilor de constructie;

2. In perioda de constructie a infrastructurii necesare functionarii parcului eolian si

de a amplasare a turbinelor;

3. In perioda de functionare a turbinelor eoliene si a infrastructurilor conexe (pe o

durata de 6 ani).

4. In perioada de dezafectare a parcului eolian

Programul de monitorizare trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata

releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in

ampalsamentul parcului eolian si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari

cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari

migratoare (specii de pasaj), care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci

care ar putea migra prin zona, mamifere (altele decat chiropterele).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


321

Va fi necesara efectuarea de observatii in special in zonele din apropierea

suprafetelor de pasune si zonele forestiere din cadrul ariilor naturale protejate in

vederea observarii posibilelor efecte asupra acestora.

Se recomanda beneficiarului o monitorizare a exemplarelor moarte de

pasari si chiroptere incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian,

chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod

normal in timpul perioadei de functionare.

Perioadele in care se vor efectua monitorizarile faunei

Ian. Feb. Mar.

Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Nevertebrate

Amfibieni

Reptile

Pasari

cuibaritoare

Pasari

sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care

ierneaza

Lilieci

Mamifere

(altele decat

liliecii)

Perioada favorabila

Perioada nefavorabila

Perioada de hibernare in

adaposturi

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii

fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se

stabileasca date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici

sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date stricte pot

influenta negativ calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in

cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de

colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


322

1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de

cuibarit cat si cea de crestere a puilor;

2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de

migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si

sfarsitul perioadei de migratie;

3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea

pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor

catre locurile de cuibarit;

4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile

cuibaritoare si cele care ierneza.

Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie

de gruparea taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv

stabilit fiind masurabil prin intermediul indicatorilor specifici.

PLANUL DE MONITORIZARE AL FAUNEI

Gruparea taxonomica

Obiective Indicatori

Nevertebrate Monitorizarea populatiilor de nevertebrate prezente in cadrul amplasamentului

1. Identificarea tuturor speciilor de nevertebrate;

2. Derularea lucrarilor doar in perioadele recomandate

Amfibieni Monitorizarea populatiilor de amfibieni prezente in cadrul amplasamentului

1. Identificarea tuturor speciilor de amfibieni;

2. derularea lucrarilor doar in perioadele recomandate

Reptile

Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; Minimizarea impactului pe durata activitatilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabila a planului de constructii si stabilirea unor masuri clare in cadrula cestuia.

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. derularea lucrarilor doar in perioadele recomandate





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


323

Pasari cuibaritoare

Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor de pasari cuibaritoare in cadrul amplasamentului; Monitorizarea etologiei speciilor de pasari cuibaritoare atat pe perioada amplasarii turbinelor, cat si pe perioada de functionare; Planificarea etapelor de constructie a parcului eolian astfel incat sa nu interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor specii.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare;

2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial;

3. Respectarea

perioadelor recomandate.

Pasari in pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul parcului eolian, cat si in zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului speciilor speciilor de pasaj pe durata amplasarii turbinelor precum si pe durata functionarii lor pentru asigurarea unor conditii optime de pasaj.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare.

2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial (de dinaintea implementarii proiectului);

Pasari oaspeti de iarna

1. Monitorizarea deplasarilor sezoniere ale populatiilor de pasari oaspeti de iarna in sectorul de iernare.


Mamifere (altele decat liliecii)

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente, cat si a celor care pot tranzita amplasamentul; 2. Monitorizarea dinamicii speciilor de mamifere in cadrul amplasamentului.


2. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


324

monitorizare.

Chiroptere

1. Monitorizarea speciilor de chiroptere rezidente, cat si a celor care pot tranzita amplasamentul; 2. Monitorizarea dinamicii speciilor de chiroptere in cadrul amplasamentului.



Suprafata cuprinsa in planul de monitorizare este reprezentata de suprafata

amplasamentului eolian la care se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip

de habitate ca si amplasamentul. Aceste zone invecinate reprezinta de fapt zonele

martor care sunt un punct de referinta intre situatia initiala din cadrul

amplasamentului si cea finala, reprezentata de exploatarea parcului eolian. In

functie de datele colectate din zona amplasamentului si zonele martor, eventualele

diferente dintre datele analizate vor evidentia evolutia biodiversitatii de pe

amplasamentul parcului odata cu punerea in functiunea a acestuia. Datele colectate

in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre

autoritatile competente.

Inventarierea speciilor de mamifere de interes comunitar din zona

investigata se va realiza prin metoda transectelor, a cautarii active si a statiilor de

urme. Transectele parcurse vor fi selectate randomizat in habitatele potentiale ale

speciilor vizate. Parcurgerea transectelor se va realiza in toate sezoanele pentru a

maximiza detectabilitatea speciilor. Vor fi selectate transecte care vor fi realizate

repetat in vederea estimarii detectabilitatii si a curbelor de acumulare de specii,

utilizat ca si criteriu de completare al inventarului.

Toate datele rezultate din activitatea de inventariere si cartare vor fi integrate

intr-o baza de date ce va contine si fotografii edificatoare pentru fiecare intrare in

parte si care va servi la alcatuirea hartilor de distributie.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


325

Baza de date va avea un format unitar si va fi construita cu ajutorul unui soft

accesibil si usor upgradabil.

Planul de monitorizare a speciilor tinta va fi elaborat astfel incat sa asigure

evaluarea periodica a statutului de conservare, sa permita initierea proactiva a unor

masuri de conservare, sa permita corectarea rapida a masurilor de management si

sa poata fi aplicat cu costuri rezonabile de catre beneficiar. Planul de monitorizare

cuprinde parametri vizati (populationali si de habitat), metoda de inregistrare a

parametrilor, metode de stocare si interpretare a parametrilor, frecventa etc.

Observatiile asupra florei si vegetatiei se vor realiza din puncte fixe si pe

itinerar.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se va realiza pe transecte

itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Vizitele de studiu in

vederea realizarii inventarului complet al florei locale vor fi efectuate periodic

astfel incat sa fie surprinse toate stadiile de vegetatie si cele mai multe specii

existente. Perioda favorabila pentru efectuarea observatiilor asupra florei si

habitatelor, in cazul nostru, fiind vorba de pajisti stepizate ruderalizate si teren

arabil, este mai - iulie, cand tipul de vegetatie studiat inregistreaza cel mai mare

numar de specii complet dezvoltate.

Datele colectate din teren vor fi completate cu date bibliografice. Pentru

taxonii greu identificabili in teren, acestia vor fi fotografiati astfel incat sa fie

posibila identificarea ulterioara.

In vederea monitorizarii vegetatiei, relevanta este abordarea fitocenologica

ce presupune atat realizarea unui inventar floristic cat si de relevee fitocenologice,

folosite ulterior in caracterizarea asociatiilor vegetale si habitatelor.

Pentru descrierea habitatelor se vor folosi in principal datele obtinute in teren,

sursele bibliografice precum si imagini satelitare. Vor fi efectuate fotografii

sugestive care sa permita localizarea, dar si recunoasterea tipului de habitat.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


326

Principalii parametri ce vor fi urmariti in monitorizarea habitatelor

Structura biocenozelor Functiile

biocenozelor

Efect / impact /alte cauze

tipul de vegetatie dinamica sezoniera a

tipului de vegetatie

- deranj reprezentat de circulatia

vehiculelor, de practicile agricole

etc.

- depozitare de deseuri etc.

- cauze naturale (de ex. schimbari

climatice)

- masuri propuse (daca este cazul)

caracteristici calitative si

cantitative

schimbari ale

compozitiei specifice

si dinamica

populatiilor

- deranj reprezentat de circulatia


etc.



climatice)

- masuri propuse (daca este cazul)

specii de interes

conservativ

fenologie - deranj reprezentat de circulatia


etc.



climatice, presiunea din partea

unor specii concurente, ierbivore

etc.)

- masuri propuse





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


327

7. SITUATII DE RISC

Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi

umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru un

anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de

producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale si valoarea

pagubelor produse.

Riscurile pot fi clasificate:

- naturale

- tehnologice

- biologice

Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de

incendiu.

Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,

nationale, regionale, judetene si locale.

In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de

tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele

caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare.

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare

se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene

meteo periculoase, precum ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura -

inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica,

respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.

In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si

in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


328

alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti,

precum si pagube materiale importante.

Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata,

efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local,

regional, central.

Riscurile naturale in cazul parcurilor eoliene apar ca urmare a unor

fenomene precum:

- inghetul;

- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;

- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;

- cutremure;

- alunecari de teren;

- inundatii.

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Constanta poate determina la

un moment dat inundatii de mari proportii, datorita ploilor abundente determinand

cresteri de nivel pe fluviul Dunarea si pe cursurile de apa interioare ale judetului;

Predispuse la inundatii sunt zonele din arealul localitatilor Ostrov, Baneasa,

Rasova, Seimeni, Cogealac, Topalu, Harsova.

Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea consecinte

nedorite este cutremurul.

Cutremurele de magnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume. Cele

mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.

Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor

de constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci sau

sute de ani. Dat fiind perioada medie de viata a unei turbine, in mod normal de 20

ani, cea mai mare parte a turbinelor eoliene nu au fost supuse efectelor unor

cutremure mari, devastatoare, dar prin tipul de lucrari de constructie, turbinele sunt

supuse unor riscuri seismice.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


329

Este importanta sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru a

fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.

Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie respectate

de catre producatori in privinta riscului seismic la turbinele eoliene.

Ca urmare a conditiilor geografice, geologice si meteorologice in cadrul

judetului Constanta exista:

- pericolul de aparitie a unor miscari seismice cu epicentrul in zona Vrancea care

se pot manifesta pe teritoriul judetului Constanta;

- pericolul de aparitie a unor miscari seismice cu epicentrul in zona Marii Negre

care se pot manifesta pe teritoriul judetului Constanta;

- pericolul producerii unor alunecari de teren ca urmare a miscarilor seismice sau

ca urmare a conditiilor geologice si meteorologice favorabile acestora;

- pericolul producerii unor fluidizari, surpari, fisurari sau modificari ale scoartei

terestre ca urmare a miscarilor seismice;

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale

Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea,

etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua

treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult

la hazardul seismic local.

Seismicitatea in Romania se incadreaza celei a lantului muntos alpin, iar pe

plan local, liniilor de grabene si horsturi sau diferitelor falii inca active. Teritoriul

Romaniei este afectat in proportie de peste 50% de seisme puternice sau moderate.

In raport cu Japonia insa, cantitatea de energie seismica eliberata anual este de 400

de ori mai mica.

La nivel European, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept

medie, dar avand ca particularitate faptul ca seismele cu focarul in sursa

subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


330

invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au

atins 2 milioane de km2.. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei,

activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte.

In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania

prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona

Banatului. In tabelul urmator este indicata frecventa absoluta pe regiuni seismice a

cutremurelor , pana in anul 1801 (Radu, 1995).

Seismicitatea Romaniei, Geoscience Interactive

Databases - Cornell Univ./INSTOC





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


331

Frecventa absoluta a cutremurelor in Romania, pana la 1801 (Radu, 1995).

Ne - numarul total de seisme (evenimente) identificate (Radu)

I0 min - intensitatea seismica minima estimata

I0 max - intensitatea seismica maxima estimata.

Regiunile seismice sunt (Radu, 1995):

VRA - Vrancea MRM - Maramures

CPR - Campia Romana MLD - Moldova

CMP / OLT - Campulung/Oltenia TRS - Transilvania

BNT - Banat BCV - Bucovina

CRS - Crisana DBR - Dobrogea.

Se observa clar ca sursa Vrancea este cea mai activa sursa din Romania (227

cutremure dintr-un total de 290 cutremure repertoriate).

Focarul sau zona seismica: cutremurele de pamant localizate in zona

Vrancea se resimt pe teritoriul judetului Tulcea . Sunt aproape in totalitate de

natura tectonica. Cele mai puternice si care afecteaza o arie intinsa sunt cele care se

produc la adancimi de 100-150 km si au magnitudini medii de 7 grade pe scara

Richter si conduc la intensitati seismice de VII - VIII grade pe scara Mercalli.

Fenomenele meteorologice extreme, in contextul actual al schimbarilor

climatice poate aparea mai frecvent in ultima perioada de timp. Turbinele eoliene

sunt echipate cu sisteme de protectie care sa impiedice aparitia unor defectiuni la

cresterea peste anumite limite a vitezei vantului sau la aparitia unor fenomene de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


332

”freezing” in conditii speciale de umiditate si temperatura sau sa impiedice

incendierea turbinelor in cazul actionarii fulgerelor.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au

drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a

unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor

sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.

Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.

Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus pe

mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si personalizat pe

fiecare categorie in parte.

Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a

parcului eolian sunt:

a) incendii;

b) accidente de transport;

c) accidente de munca;

d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;

e) esecul utilitatilor publice (retele electrice) - avarii;

f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;

g) periclitare intentionata

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII

La inceputul anilor 90, ECN Wind Energy au fost abordati pentru a raspunde

la intrebarea daca sunt sigure turbinele eoliene intr-o anumita locatie. In figura de





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


333

mai jos este desenat cazul turbinelor eoliene plasate in apropiere de diferite

obiective si care trebuie luate in calcul in analiza riscului.

In fapt se pun doua intrebari:

1. Reprezinta turbinele eoliene un pericol pentru obiectele si activitatile din

imediata vecinatate?

2. Daca da, insumarea cu riscurilor deja existente indeplinesc criteriile privind

limita de risc asumata?

Pentru a raspunde la aceste intrebari este necesar sa se raspunda la urmatoare

intrebare:

1. Ce fel de riscuri cauzeaza turbinele eoliene mediului inconjurator?

2. La ce distanta trebuie plasate obiectele vulnerabile pentru a fi analizat

riscul?

3. Care ar trebui sa fie probabilitatea ca o persoana sau obiect sa fie lovite

de un fragment de turbine eoliana?

4. Care sunt criteriile de risc si suguranta de care trebuie sase tina seama ?

In graficul urmator este prezentata situatia riscurilor individuale pentru

turbinele eoliene cu trei pale, in cazul mai multor scenarii.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


334

.

Pentru analizarea tuturor acestor aspect se recomanda intocmirea unui studiu

de risc privind amplasarea si functionarea turbinelor eoliene.

Conform statisticilor, prima cauza a incidentelor datorate turbinelor eoliene

sunt incidentele datorate pierderii partiale sau totale a unei pale determinate de

slabirea structurii palei sau a mijlocului de fixare fie de cresterea peste limitele

admise a vitezei de rotatie.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


335

Accidentele datorate palelor se pot limita la aruncarea unei bucati de pala

sau datorita vibratiilor violente ansamblul format din pale si turbine se poate

dezechibra si poate antrena distrugerea eolienei, asa cum sunt prezentate cazurile

din figurile urmatoare.

Accident la Pleber-Christ en Bretagne

O alta cauza a accidentelor turbinelor eoliene este incendiul, fie provocat de

o supraincalzire a unor mecanisme fie datorat trasnetului. Desi eolienele sunt in cea

mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva componente

care sunt supuse riscului de incendiu:

- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice

si fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice;

- uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice;

- furtunuri si alte mici piese din plastic.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


336

Incendiul poate fi datorat accidental fulgerelor care pot provoca incendierea

turbine.

Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe

palele turbinei. In anumite conditii atmosferice, de exemplu de „freezing rain”

diferite parti ale turbinei sunt incarcate de gheata. Aceasta gheata poate fi aruncata

la o anumita distanta fata de turbina prin miscarea rotorului putand duce la

accidente.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


337

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC

NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Se recomada realizarea unor studii de risc si elaborarea unor planuri de

minimizare a posibilelor riscuri care pot aparea in perioada de functionare a

turbinelor eoliene.

7.6. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Pentru a diminua posibilitatea aparitiei unor accidente in zona parcului

eolian beneficiarul va lua masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile.

In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt

montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare

a terenului. Restrictiile de utilizare a terenului trebuie sa tina cont de toate tipurile

de riscuri existente: incendiu, explozie, desprindere parti eoliana, desprindere

bucati de gheata.

Diminuarea pericoleleor determinate de fulgere se face cu ajutorul unor

sisteme de protectie speciale, paratrasnete, care protejeaza diverse parti ale turbinei

eoliene asa cum se vede in figura de mai jos.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


338

Pentru diminuarea pericolelelor la incendii se va proceda la adoptarea unor

masuri de detectare a incendiilor. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor sonde

de temperatura care masoara temperatura in interiorul nacelei si in diverse alte

locuri expuse acestui pericol. In cazul depasirii anumitor valori limita, este emis

un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita. Centralele eoliene

sunt dotate si cu echipamente precum detector de fum si sistem de stingere a

incendiului in nacela.

Pentru evitarea pericolelor datorate bucatilor de gheta care se pot desprinde

de pe turbina este necesar a preintampinata formarea straturilor de gheta prin





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


339

implementarea unor sisteme de incalzire a palelor, care impiedica formarea

straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului si prin

curatarea periodica a acestora .

Pentru preantimpinarea pericolului la riscul de cutremur, este necesar ca atat

producatorul turbuinelor eoliene cat si constructorul si proiectantul sa respecte

legislatia comunitara si romaneasca in vigoare.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


340

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

La intocmirea prezentului Raport privind Impactul asupra Mediului poate fi

considerata ca dificultate lipsa experientei nationale specifice pentru parcuri

eoliene mari.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 22 centrale eoliene tip VESTAS v 112 - 3 MW cu o

putere totala de 66 MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul Orasului Baneasa, pe un

teren cu suprafata de 131.95 ha .

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai

simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


341

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron.

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI

DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT

SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile

umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA

unde:

CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza

mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima

calculata(Cmax).

CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor

stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori

recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din

Scara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


342

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul

1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv,

iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei

cinci considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare

Ip.

SCARA DE BONITATE

Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Ip=Cmax/C.M.A.

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


343

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de

mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-

un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei

de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va

capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei

figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara

de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de

disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari

formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Valorile Ip calculate sunt:

• pentru factorul de mediu apa:

• Ip = 0,00 nota 10

• pentru factorul de mediu aer:

• Ip = 0,15 nota 9,50





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


344

• pentru factorul de mediu sol-subsol:

• Ip = 0,35 nota 8,50

• pentru factorul de mediu biodiversitate:

• Ip = 0,50 nota 8

• pentru factorul de mediu asezari umane:

• Ip = 0,25 nota 9

• pentru factorul de mediu peisaj

• Ip = 1 nota 7

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

APA

AER

SOL-SUBSOL

BIODIVERSITATE

ASEZARI UMANE

PEISAJ

Starea reala

Starea ideala

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 259,808

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 194,314

IPG = Si/Sr => IPG = 1,33

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,33





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


345

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,33 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE

IMPACTUL

In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot

afecta zona limitrofa.

Consideram ca impactul cel mai pronuntat se manifesta asupra factorului de

mediu peisaj datorita numarului relativ mare de turbine eoliene preconizate a fi

amplasate si a specificului peisajului din zona analizata.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin

vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie

diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aibe consecinte cat mai mici.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau

eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor

principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt

prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectului de executie si

legislatia de mediu in vigoare.

Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


346

naturale existente in zona.

Deseurile vor fi adunate selectiv, in containere speciale si transportate in

locuri special amenajate.

Cantitativ si calitativ apele uzate de pe amplasament in perioada de

implementare a proiectului nu vor constitui un factor de presiune asupra

corpurilor de apa subterane si asupra ecosistemelor sustinute.

Apa uzata va fi evacuata controlat prin utilizarea unor bazine vidanjabile.

In conditii normale de gestionare a activitatilor de constructie si intretinere a

obiectivului nu va exista un impact negativ asupra corpurilor de apa.

In vederea minimizarii unui eventual impact asupra apelor subterane

determinat de posibili poluanti in perioada de contructie se vor efectua

santuri de separare care au rolul de a preveni patrunderea apei in gropile de

excavatie.

Materialele de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale,

putand polua solul, subsolul si apele subterane, trebuie depozitate in spatii

inchise sau acoperite.

Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului nu trebuie

efectuata in organizarea de santier, ci in statii special amenajate pentru astfel

de operatiuni.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se

in zone special amenajate;

2. materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa

asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea

materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


347

3. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

4. drumurile ce vor deservi parcul eolian vor fi permanent intretinute prin

nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;

6. manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul lucrarilor de

constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime;

7. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor

prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat

pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte

pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;

8. se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel

incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele

admise.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si zona de actiune a utilajelor trebuie sa se desfasoare pe

cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru

a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete

suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente;

2. pe amplasament se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;

3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


348

vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si

valorificat de unitati specializate;

4. colectarea deseurilor de pe durata executarii lucrarilor de constructie se va

face in spatii special amenajate iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de

firme specializate ;

5. imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie

se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru

recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de

vedere tehnic;

6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile

de acces;

7. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea

constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate

avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare

pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului

din timpul constructiei;

8. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul

eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora;

9. excesul de material nefertil excavat va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea

permanenta pe amplasamenul analizat;

10. constructorul va elabora proceduri de interventie in situatii de

urgenta/scurgere precum si proceduri cu privire la stocarea si manipularea

combustibililor, a materialelor de constructie si a deseurilor;

11. se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti).





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


349

Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;

2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune

pentru a se asigura respectarea limitei legale.

Pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia.

Pentru a evita raspandirea speciilor invazive in zona, se recomanda cu

strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului sa

urmareasca in cea mai mare parte drumurile de exploatare existente, minimizandu-

se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Recomandam ca toata perioada de constructie a parcului eolian sa fie

asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate,

contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a

obiectivelor propuse prin proiect.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni cu turbinele in functiune.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


350

Interzicerea aducerii, hranirii si adapostirii pe amplasamentul parcului eolian

a cainilor hoinari, care pot avea o influenta negativa asupra faunei salbatice locale.

Nu trebuie permisa baltirea apei (nici temporar) in perimetrul parcului

eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme

dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de

habitat afectat de decopertari-recopertari.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88. Impunerea de restrictii referitoare la orele de lucru pe perioada zilei sau

a anului astfel incat impactul zgomotului sa fie cat mai mic. Atat cat este posibil

din punct de vedere tehnic, rutele vehiculelor si a utilajelor grele care sustin

acitivitatile de constructie vor fi stabilite cat mai departe de receptorii sensibili.

Masuri pentru protectia speciilor de avifauna protejata conform OUG 57/2007

In timpul functionarii parcului, monitorizarea se va realiza pe o durata de 6

ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.

Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte

in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze

de date concludente. In cazul in care se observa o scadere notabila (in functie de

specia monitorizata) a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu se va

decide sistarea temporara a activitatilor si aplicarea unor masuri de reducere a

impactului. Tot in acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune

achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni din timp in managementul

parcurilor eoliene.

Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta

observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire

la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor si relatia acestora cu





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


351

diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor

rapide si eficiente in cazul observarii de efecte neprevazute.

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina

va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine

sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in

defavoarea celei continue.

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel

putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu

acestea.

Masuri pentru protectia habitatelor si speciilor de flora si fauna din zona parcului

eolian

Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea

cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi

terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea

habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar

perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

De asemenea, se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se

interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor

de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru

impune costuri suplimentare.

Trebuie sa fie luata in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta

procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-

recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitate, contractata

de catre beneficiar, in vederea implementarii durabile a obiectivului, va muta

exemplarele de Testudo graeca ibera, in cazul in care acestea vor ajunge din cadrul





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


352

zonelor invecinate, in zonele ce urmeaza a fi abordate tehnologic, catre zone ferite

de activitatile antropice.

Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitatii va semnala

orice act/interventie ce poate avea efecte asupra integritatii speciilor de fauna si

flora pentru care au fost declarate Ariile Protejate de Interes Comunitar. In acest

sens va acorda atentie suprafetelor de padure si a celor acoperite cu vegetatie

arbustiva si de asemenea a celor acoperite cu vegetatie caracteristica pajistilor

stepice din vecinatatea parcului eolian, importanta pentru ecologia speciilor.

Pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective de

interes public

Lucrarile de construire la drumuri, platforme si fundatii pentru turbinele

eoliene si orice alte lucrari de constructi se vor efectua cu obligativitatea cercetarii

arheologice preventive in vederea descarcarii de sarcina arheologica in zonele de

protectie ale siturilor arheologice, conform prevederilor legii.

Sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii

asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si

vibratii.

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE

VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPACT

Prezenta parcului eolian in zona poate influenta in mod pozitiv comunitatea

din zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin

implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare

a parcului.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


353

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic

pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea

emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica

folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare

economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in

conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui

proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt

limitate.

Interferenta cu undele radio, TV, telecom si alte unde electromagnetice nu

poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale

radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme.

De asemenea, in urma evaluarii impactului cumulat al parcurilor eoliene

din zona analizata, s-a ajuns la concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ.

Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu

sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor

eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii

parcului eolian.

Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si

profesionala asupra functionarii ansamblurilor eoliene si depistarea/evitarea

oricaror efecte negative asupra mediului.

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,33.

In conformitate cu „Scara de calitate” pentru IPG = 1,33 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


354

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,

a datelor statistice etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura

producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor

metode.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o

„energie verde”.

C. Parcul eolian analizat este situat in afara Ariilor Protejate de Importanta Comunitara, pe un teren cu folosinta actuala teren arabil,

pasune si teren cu destinatie speciala – drumuri exploatare

D. Parcul eolian va contribui la dezvoltarea economiei locale.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


355

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de mediu a

Acordului de Mediu pentru obiectivul

„ CONSTRUIRE PARC EOLIAN IN EXTRAVILANUL ORASULUI

BANEASA – 22 DE TURBINE”


deoarece impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


356

10. BIBLIOGRAFIE

1. ALBERTS DANIEL J./2006: Adressing Wind Turbine Noise

2. ARNOLD E.N., BURTON J.A./1979 - Pareys Reptilien und Amphibienführer Europas,

Hamburg/Berlin.

3. ARNTZEN J.W., 1978 - Some hypotheses on postglacial migrations of the fire-bellied

toad, Bombina bombina and the yellow-bellied toad, Bombina variegata. Journal of

Biogeography.

4. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea

Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic

5. BAILLIE J.E.M., HILTON-TAYLOR C., STUART S.N./2004 - 2004 IUCN Red List

of Threatened Species. BAVARU A., GODEANU S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea

Naturii

6. BANICA G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele eoliene de

la Baia asupra avifaunei;

7. BAVARU A., GODEANU S., BUTNARU GALLIA, BOGDAN AL./2007 –

Biodiversitatea si ocrotirea naturii.

8. BACESCU M./1934 - Contribution á la faune des Reptiles de Dobrogea.

9. BICA I./ 2000: Elemente de impact asupra mediului.

10. BLEAHU M./2004 – Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii.

11. BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL./1994 - Lista rosie a plantelor vasculare

disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. med.

inconjurator, Bucuresti.

12. BOULENGER G. A./1885 - Catalogue of Lizards in the collection of the British

Museum. - In: Catalogue of Lizards in the collection of the British Museum, edition II.

13. BRANDZA D./1898 - Flora Dobrogei.

14. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The facts.

15. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The facts.

16. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency Noise and Wind

Turbins Technical Annex.

17. BRUUN, B., DELIN, H., SINGER, A./1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R.,

Hamlyne Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.

18. CALINESCU R./1931 - Systematischer und zoogeogratischer Beitrag zur Erforschung

der Amphibien und Reptilien in Rumaenien.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


357

19. CASTELLANO S., CUATTO B., RINELLA R., ROSSO A., GIACOMA C./2002 -

The advertisement call of the European treefrogs (Hyla arborea): A multilevel study of

variation.

20. CHINERY M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der

Europaischen Insekten.

21. CIOCARLAN V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II.

22. CIOCARLAN V./ 2004: Flora segetala a Romaniei.

23. CIOCHIA V./1984: Dinamica si migratia pasarilor.

24. COGALNICEANU D./2007: Ecologie si Protectia mediului

25. COGALNICEANU D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul National Muntii

Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007

26. COGALNICEANU D., AIOANEI F., CIUBUC C., VADINEANU A./1998 - Food and

feeding habits in a population of common spadefoot toads (Pelobates fuscus) from an

island in the lower Danube floodplain.

27. COGALNICEANU D., AIOANEI F., MATEI B./2000 - Amfibienii din Romania.

Determinator.

28. COGALNICEANU D., MIAUD C./2004 - Variations in life history of a Bombina

bombina population from the lower Danube floodplain.

29. COLLAR N.J., CROSBY M.J., STATTERSFIELD N.J./1994 – Birds to Watch 2.

The World List of Threatened birds, BirdLife Conservation Series, No. 4

30. CRUCE M./1971 c - Variabilitatea unor populatii de de Lacerta taurica Pallas, Stud.

Cercet. Biol., Seria Zool

31. CRUCE M./1971 - Observatii privind raspandirea geografica si ecologia populatiilor de

Lacerta taurica Pallas din Romania, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool.

32. CRUCE M./1972 b - Spatiul vital si comportamentul intr-o populatie de Lacerta taurica

Pallas, Stud. Cercet. Biol.

33. CRUCE M./1972d. - Variatia sezoniera a hranei intr-o populatie de Lacerta taurica

Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool.

34. CRUCE M./1973. Distributia topografica si dinamica unei populatii de Lacerta taurica

Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool.

35. CRUCE M./1977 - Structure et dynamique d'une population de Lacerta taurica Pallas,

Terre et Vie (Revue d'écologie appliquée), France.

36. CUZIC M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania.

37. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power.

38. DEVILLERS P., DEVILLERS-TERSCHUREN J./1997 – A classification of

Palearctic habitats. Nature and Environment, no. 78, Strasbourg, Council of Europe.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


358

39. DIHORU GH./1983 - Liste des éspeces endemiques et des éspeces nonendemiques,

rares et ménacees-Roumanie. In Liste de plante rares, ménacees et endemiques en Europe

(Conseil de l’Europe-Centre de surveillance de la conservation de l’UICN. Collection

Sauvegarde de la Nature, 23, Strasbourg.

40. DIHORU GH., DIHORU ALEXANDRINA/1994 - Plante rare, periclitate si endemice

in flora Romaniei – lista rosie, Bucuresti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucr.

Grad. Bot.

41. DIHORU GH./2004: Plante invazive in flora Romaniei.

42. DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS

A.I./2005 – Habitatele din Romania.

43. DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS

A.I./2005 – Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de

Romania si Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006.

44. DZUKIC G., BESKOV V., SIDOROVSKA V., COGALNICEANU D., KALEZIC

M./2008 - Contemporary chorology of the spadefoot toads (Pelobates ssp.) in the Balkan

Peninsula. Zeitschrift fur Feldherpetologie.

45. ECKSTEIN H-P./1993 - Untersuchungen zur Ökologie der Ringelnatter (Natrix natrix

Linnaeus 1758)- Jahrb. Felderpetol. Beiheft 4, Duisburg (Ökologie und Faunistik)

46. ENCULESCU P./1913 - Contributiune la flora Dobrogei, Bul. Soc. St. Romane,

Bucuresti.

47. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association / 200l: Wind farm

development and nature conservation.

48. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 .

49. European Wind Energy Association : European Best Practice Guideline for Wind

Energy Development.

50. FAGARAS M., GOMOIU M.T., JIANU L., SKOLKA M., ANASTASIU P.,

COGALNICEANU D./2008 - Strategia privind conservarea biodiversitii costiere a

Dobrogei.

51. FEINSINGER, P. 2000 - Designing field studies for biodiversity conservation. Island

Press, Washington.

52. FLOREA N., MUNTEANU I., RAPAPORT C., CHITU C., OPRIS M./1968 -

Geografia solurilor Romaniei.

53. FUHN E.I., GHERASIM V./1995 – Arachnida – Salticidae, Fauna Romaniei, Vol.V,5.

54. FUHN E.I., NICULESCU-BURLACU FLORIANA/1971 – Arachnida – Lycosidae,

Fauna Romaniei, Vol.V, 3.

55. FUHN E.I./1960 - Amphibia. Fauna Republicii Populare Romine. Vol. 14, fasc. 1.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


359

56. FUHN E.I./1969 - Broaste, serpi, soparle, Edit. Stiintifica, Bucuresti, seria Natura si

Omul.

57. FUHN E.I., VANCEA S./1961 - Reptilia. Fauna R.P. Romane.

58. GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (coord.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS

M., BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I.,

GROZA GH., MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A.,

NICULESCU M., OPREA A., OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU

I., SUTEU AL/2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania,

Elaborat si tiparit in cadrul proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO

“Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”.

59. GASC J.P., CABELA A., CRNOBRNJA-ISAILOVIC J., DOLMEN D.,

GROSSENBACHER K., HAFFNER P., LESCURE J., MARTENS H.,

MARTINEZ RICA J.P., MAURIN H., OLIVEIRA M.E., SOFIANIDOU T.S.,

VEITH M., ZUIDERWIJK A. (Eds.)/1997 - Atlas of Amphibians and Reptiles in

Europe, SEH, MNHN and SPN, Paris.

60. GASCON C., COLLINS J.P., MOORE R.D., CHURCH D.R., MCKAY J.E.,

MENDELSON J.R. III (eds)/2007 - Amphibian Conservation Action Plan. IUCN/SSC

Amphibian Specialist Group. Gland, Switzerland and Cambridge.

61. GIBBONS J. W., SCOTT D.E., RYAN T.J., BUHLMANN K. A., TUBERVILLE

T.D., METTS B.S., GREENE J.L., MILLS T., LEIDEN Y., POPPY S., WINNE

C./2000 - The global decline of reptiles, Déjà Vu amphibians.

62. GOMOIU, M., T., SKOLKA, M./2001. Ecologie – Metodologii pentru studii ecologice.

Ovidius University Press.

63. GODEANU S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat.

64. GODEANU S./ 2004: Ecotehnie.

65. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of exploitation of

renewable energy sources: the example of birds and bats .

66. IFTIME A./2005 - Amfibia si Reptilia. In: Botnariuc, N., Tatole V. (Editori) 2005.

Cartea rosie a vertebratelor din Romania.

67. IFTIME A./2001 - Lista Rosie comentata a amfibienilor si reptilelor din Romania,

Ocrotirea Naturii si Mediului Inconjurator.

68. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de

turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna,

incluzand ca studiu de caz Dobrogea

69. IONESCU A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor.

70. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


360

71. IORDACHE, I., STANESCU, D./1992 - Ornitologia practica. Universitatea “Al. I.

Cuza”.

72. JOHNSON O., MORE D./2006: Collins Tree Guide

73. KABISCH K./1999 - Natrix natrix Linnaeus, 1758-Ringelnatter.-In: Böhme (Hrsg.)

Handbuch der Reptilien und Amphibien Europas, Band 3/IIA, Sclangen II, Wiebelsheim

(Aula).

74. KIS B./1985 – Heteroptera, in Fauna Romaniei, Vol.VIII, 8, Edit.Academiei, Bucuresti.

75. KNECHTEL W., POPOVICI-BAZNOSANU A./1950 – Orthoptera, in Fauna

Romaniei, Vol VIII, 4.

76. KREINER G./2007 - The Snakes of Europe, Chimaira, Frankfurt am Main.

77. KRONE A., KUHNEL K.D. (edit.)/1996 - Die Rotbauchunke (Bombina bombina).

Ökologie und Bestandssituation. Rana. Sonderheft I.

78. LAFRANCHIS T./2004: Butterflies of Europe.

79. LAMBERT M. /1997 - Testudo graeca. In: GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of

Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas Europaea Herpetologica si Muséum

National d` Histoire Naturelle.

80. LUNGU M./2008. Resurse si riscuri climatice din dobrogea. TEZA DE DOCTORAT

81. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and avoidance of wind

turbines .

82. MOHAN GH., ARDELEAN A./2006 – Parcuri si Rezervatii Naturale din Romania.

83. MOLDOVAN I, PAZMANY D., SZABO A., CHIRCA E., LEON C./1984 - List of

rare, endemic and threatened plants in Romania (I). Not. Hort. Bot.Agrobot.

84. MOLDOVAN I, PAZMANY D.,DRAGOS L./1989 - List of rare, endemic and

threatened plants in Romania (II), Not. Hort. Bot.Agrobot.

85. MOLDOVEANU A. M./2005: Poluarea aerului cu particule.

86. MORARIU I./1963 - Contributii la studiul florei litoralului Marii Negre si a Dobrogei,

Lucr. St. ale Instit. Politehnic, Brasov, Facult. de Silvicult.

87. MORARIU I., BELDIE A./1976 - Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol.

XIII.

88. MUNTEANU, D., TONIUC, N., WEBER, P., SZABO, J., MARINOV./1989 -

Evaluarea efectivelor pasarilor acvatice in cartierele lor de iernare din Romania,

Ocrotirea Naturii si a Mediului Inconjurator, t. 33, 2, Bucuresti.

89. MURARIU D., DECU V., GHEORGHIU V./2003 - Chiroptere din Romania, ghid

instructiv si educativ. 521 p., Inst. Speol. “Emil Racovita”, Bucuresti.

90. NEAMU GH., TEODOREANU EM./1972 - Clima Dobrogei, Studii si Cercet. de

Geogr. aplicata a Dobrogei, Constanta.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


361

91. NEGREAN G./2001 – Lista rosie a plantelor din Romania existente in pajisti, inclusiv

endemite si subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea si

inventarierea pajistilor seminaturale din Romania, Sarbu Anca (ed.) & Coldea Gh.,

Sarbu I., Negrean G.

92. NEGREAN G., ANASTASIU P./2003 - Rare plants concentrations in the SE of

Dobrogea., Analele St. Univ. Iasi, Sect. II-a. Biol. Veget.

93. OTEL, V. (coordinator)/2000. The Red List of plant and animal species from the Danube

Delta Biosphere Reserve Romania. Ed. Fundatia Aves, Tulcea.

94. PETERSON, R., MOUNTFORT, G., HOLLOM, P., A., D./1989 – Guide des oiseaux

d’Europe.

95. PETRESCU M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor.

96. POPESCU A., SANDA V./1998 – Conspectul florei cormofitelor spontane din Romania.

Acta Bot. Horti Bucurest.

97. POPESCU MARIA, POPESCU MIRON/ 2005: Ecologie aplicata.

98. POPOVICI I., GRIGORE M., MARIN I., VELCEA I./1984 - Podisul Dobrogei si

Delta Dunarii. Natura, om, economie.

99. PRODAN I./1935 – Conspectul Florei Dobrogei.

100. PRODAN I./1935-1936 - Conspectul florei Dobrogei II, Bul. Acad. de Inalte St.

Agronomice.

101. PRODAN I./1938 - Conspectul florei Dobrogei III, Bul.Facult. de Agronomie, Cluj.

102. PUMNEA O./ 1994: Protectia mediului ambiant.

103. RAFINSKA, A./1991 Reproductive biology of the fire-bellied toads, Bombina bombina

and B. variegata (Anura: Discoglossidae): egg size, clutch size and larval period length

differences, Biological Journal of the Linnean Society, Volume 43, Issue 3.

104. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine Acoustic Noise .

105. RUDESCU L. /1958: Migratia Pasarilor.

106. RUSTI D./1994 – Additional data to the checklist of Romanian lepidoptera (Insecta:

Lepidoptera), Trav.Mus.Hist.Nat.“Gr.Antipa”, XXXIV.

107. SANDA V, POPESCU A, BARABAS N./1998 - Cenotaxonomia si caracterizarea

gruparilor vegetale din Romania, Muz. de St. Nat. Bacau, Studii si Comunic., Biol. veget.

108. SANDA V./2002 - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romania.

109. SANDA V., ÖLLERER K. & BURESCU P./2008: Fitocenozele din Romania.

Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie.

110. SAVESCU A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor

cultivate, Vol.II.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


362

111. SNOW D.W. & PERRINS C.M./1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I, Non-

Passerines.

112. SANDA V., POPESCU A., STANCU I.D./2001 - Structura cenotica si caracterizarea

ecologica a fitocenozelor din Romania.

113. SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G.,

CRISTUREAN I., SARBU I., OPREA A., POPESCU GH./2007 – Arii speciale pentru

protectia si conservarea plantelor in Romania.

114. SAVULESCU T. (ed.)/1952-1976 – Flora Romaniei. Vol. 1-13.

115. ŠCERBANK N./2003 - Guide to the Reptiles of Eastern Palearctic.

116. ŠCERBANK N., BÖHME W/1993 - Coluber caspius Gmelin 1789 – Kaspische

Pfeilantter oder Springnatter- in: Böhme (Hrsg.): Handbuch der Reptilien und Amphibien

Europas, Band 3/I, Schlangen I, Wiesbaden (Aula).

117. SCHULTE U./2008 - Die Mauereidechse, Beicheft der Zeitschrift für Feldherpetologie

12, Laurenti-Verlag.

118. SINSCH U., LESKOVAR C., DROBIG A., KONIG A., GROSSE W.R./2007 - Life-

history traits in green toad (Bufo viridis) populations: indicators of habitat quality, Can. J.

Zool.

119. SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G./2005 – Biodiversitatea Dobrogei.

120. SKOLKA M., FAGARAS M., COGALNICEANU D./ 2008: Biodiversitatea zonei

costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra.

121. State Energy Resources Conservation and Development Commission - Sacremento

California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource

Area .

122. STUART S.N., CHANSON J.S., COX N.A., YOUNG B.E., RODRIGUES A.S.L.,

FISCHMAN D.L., WALLER R.W./2004 - Statut and trends of amphibian declines

and extinctions worldwide, Science.

123. SVENSSON L., MULLARNEY K.& ZETTERSTROM D./2009: Collins

Bird Guide.

124. SZEKELY P., PLAIASU R., TUDOR M., COGALNICEANU D./2009 - The

distribution and conservation statut of amphibians in Dobrudja (Romania). Turkish

Journal of Zoology, in press.

125. TAUBER F./1980. Preocupari pentru conservarea florei autohtone, Ocrotirea naturii

mediului inconjurator.

126. TEMPLE, H.J., COX, N.A./2009. European Red List of Amphibians. Luxembourg:

Office for Official Publications of the European Communities.





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


363

127. TUTIN, T.G., BURGES, N.A., CHATER, A.O., EDMONSON, J.R., HEYWOOD,

V.H., MOORE, D.M., VALENTINE, D.H., WALTERS, S.M. & WEBB, D.A. (eds.,

assist. by J.R. AKEROYD & M.E. NEWTON; appendices ed. By R.R. MILL)/1993

– Flora Europaea. 2nd ed. Vol. 1. Psilotaceae to Platanaceae.

128. TUTIN, T.G., HEYWOOD, V.H., BURGES, N.A., MOORE, D.M., VALENTINE,

D.H., WALTERS, S.M. & WEBB, D.A. (ed.)/1964-1980 – Flora Europaea. Vol. 1-5.

129. VALENCIUC N./2002 - Chiroptera – Colectia Fauna Romaniei. Mammalia. 166 p, vol.

16, fasc. 3.

130. ZINNER H./1972 - Systematics and Evolution of the Species Group Coluber jugularis

Linnaeus, 1758 – Coluber caspius Gmelin, 1789 (Reptilia, Serpentes), Thesis submitted

for the Degree “Doctor of Philosophy”.

*** Raport privind starea factorilor de mediu pe 2011, judetul Constanta

*** Harta pedologica a Republicii Socialiste Romania, Institutul Geologic si

Institutul de Studii si Cercetari Pedologice, 1979

*** Harta Eroziunii Solurilor, Republica Socialista Romania, Bucuresti, 1976

*** Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor

*** Influenta modificarilor geo-climatice globale si regionale asupra dezvoltarii

durabile in dobrogea coordonator proiect Coordonator: Cdor. dr. Romeo Bosneagu,

iunie 2009.

*** Strategia de dezvoltare a orasului Baneasa, 2006

*** Fisa localitatii Baneasa, Institutul National de Statistica (2003-2010)

*** Visual assessment of windfarms. Best Practice. Scottish Natural Heritage

Commissioned Report, 2002

*** Environmental screening report. Plateau wind project. Appendix J., Visual

Impact Assessment, 2009

*** Rutland Landscape Sensitivity and Capacity Study-Wind Turbines, 2012

*** Analysis of Zone of Visual Influence, Taralga Wind Farm Visual Assessment,

2005





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


364

Bibliografie electronica

www.mmediu.ro www.anpm.ro www.apmct.anpm.ro www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro www.avibirds.com www.eea.europa.eu www.esri.com http://ro.wikipedia.org http://www.scrigroup.com http://www.primaria-baneasa.ro http://www.edrc.ro/recensamant.

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

Legi

Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 cu modificarile si

completarile ulterioare; publicata in M.O. nr. 51 din 23 ianuarie 2007;

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;

publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011;

Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,

cu modificarile si competarile ulterioare;

Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in

M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011;

Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in M.O., Partea I nr. 582

din 30 iunie 2004;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


365

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in M.O., Partea I nr. 327/11.04.2006;

Hotarari de guvern

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si

completata de HG nr. 17/2012;

HG nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea si sanctionarea

contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice; publicata in: M.O.

nr. 621 din 1 septembrie 2011;

HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea HG

nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata in M.O. nr. 862 din 22

decembrie 2010;

HG nr. 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; publicata in

M.O. nr. 160 din 24.02.2004;

HG nr. 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor

policlorurati si ale altor compusi similari; publicata in M.O., Partea I nr. 131

din 28 martie 2000; modificata si completata de HG nr. 975/22 august 2007,

publicata in: M.O. nr. 598 din 30 august 2007;

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.

187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,

Partea I nr. 800/02.09.2005;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


366

HG nr. 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si

nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in M.O. , Partea I nr.

672/30.09.2008;

HG nr. 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M.O. 639 din 20.07.2005; modificata si completata de

HG 247/17.03.2011;

HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.

nr. 659/5.09.2002;

HG nr. 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; modificata de

HG 358/11.04.2007;

HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al

deseurilor de baterii si acumulatori; publicata in M.O., Partea I nr. 667 din

25.09.2008; modificata si completata de HG 1079/26.10.2011;

HG nr. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii

lichizi, publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007; modificata si

completata de HG 1197/02.12.2010;

HG nr. 741 din 20 iulie 2011 privind reorganizarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului

in politicile si strategiile sectoriale la nivel national ; publicata in M.O. nr.

556 din 4 august 2011;

HG nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea si functionarea

Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate

in subordinea acesteia; publicat in: M.O. nr. 643 din 15 septembrie 2010;

HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


367

HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in M.O.

nr. 715 din 11 octombrie 2011;

HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea

Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata

in: M.O. nr. 862 din 22 decembrie 2010;

Ordonante de Urgenta

OUG nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea si completarea Legii

nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

din surse regenerabile de energie (*republicata*), publicata in: M.O. nr. 736

din 19 octombrie 2011;

OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:

M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006

OUG nr. 196 din 22.12.2005 privind fondul pentru mediu, publicata in M.

O. nr. 1193 din 30.12.2005;

OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.

nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare;

OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile

si completarile ulterioare;





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


368

Ordine

ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

ORDIN nr. 44 din 20 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi, publicat in: M.O.nr.

784 din 4 noiembrie 2011;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si

private, publicat in: M.O. nr. 274 din 27 aprilie 2010;

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003;

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 - Procedurile de realizare a studiilor de

impact si a bilanturilor de mediu; publicat in: M.O. nr. 303 bis din 6

noiembrie 1997;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6

noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile

publice pentru protectia mediului”; publicat in M.O. Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul

Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,

publicat in M.O. nr. 966 din 01.11.2005; cu modificarile si completarile

ulterioare





Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178


369

Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care

trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui

depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit

de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:

MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si

completarile ulterioare;

Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

publicat in: M.O. nr. 393 din 4 mai 2004

ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; publicat in:

M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008; modificat de Ord. 2387/29.09.2011

publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011;

STAS-uri

STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;

STAS 10009/1988 - Acustica urbana;

Conventii

Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000;

ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 224 din 22.05.2000).

Date post:	21-Apr-2023
Category:	Documents
Upload:	khangminh22
View:	0 times
Download:	0 times

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Documents