studiu evaluare adecvată lea 400 kv gutinaş - smârdan

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ – LEA 400 KV GUTINAŞ - SMÂRDAN

Beneficiar: C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. Elaborator: S.C. Mediu Research Corporation S.R.L. Bacău

1

STUDIU EVALUARE ADECVATĂ

LEA 400 KV GUTINAŞ - SMÂRDAN

Beneficiar: C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.

Elaborator: S.C. Mediu Research Corporation S.R.L. Bacău

Dr. biolog Guşă Delia Nicoleta

Dr. biolog Zaharia Lăcrămioara

Rang N. Catalin

Guşă George

2020

Toate drepturile asupra folosirii prezentului proiect aparțin SC MEDIU RESEARCH CORPORATION SRL. În cazul înstrăinării, copierii sau

multiplicării prezentului proiect, elaboratorul îsi rezervă dreptul de a acționa conform legislației în vigoare.



2

Table of Contents

I. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII: ................................................... 5 I.1.Informaţii privind proiectul propus: 5

I.1.a. Denumirea: ................................................................................................................................................................. 5 I.1.b. Descrierea: ................................................................................................................................................................. 7

Obiectivele şi scopul investiţiei ...................................................................................................................................... 7 Caracteristicile lucrarilor proiectate ................................................................................................................................ 9

I.1.c. Informaţii privind producţia care se va realiza: ........................................................................................................ 17 I.1.d. Informaţii despre materiile prime: ........................................................................................................................... 17

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70: 20 I.2.a.Localizarea administrativ - teritorială ....................................................................................................................... 20 I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70..................................................................................................... 24

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:32 I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: ...................................................................... 32 I.3.b. Modificările fizice în perioada de functionare: ........................................................................................................ 33 I.3.e. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: ............................................................................................. 34

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile

etc.): 34 I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi

utilizate la implementarea planului/proiectului: 35 I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de

eliminare a acestora: 35 I.6.1. Principalele emisii generate de proiect în perioada construcţiei, modalităţi de eliminare: .................................. 35 I.6.2. Principalele emisii generate de proiect în perioada de exploatare, modalităţi de eliminare: ............................... 37 I.6.3. Factorul de mediu zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 38 I.6.4. Factorul de mediu ape de suprafaţă ..................................................................................................................... 42 I.6.5. Factorii de mediu sol, subsol şi ape subterane ..................................................................................................... 45 I.6.6. Gestiunea deșeurilor ............................................................................................................................................ 46

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului: 50 I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ............................................................................................................................ 50 I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus: ........................................... 50

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus respectiv modalitatea în care accesarea

acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/

ROSCI0162 Lunca Siretului 58 I.8.1. Defrişarea vegetaţiei forestiere – suprafețe defrișate, modalități/tehnologii 58 I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP: 67 I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului propus: 67 I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: 67 I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP

care este în procedură de evaluare şi care poate afecta ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/

ROSCI0162 Lunca Siretului 71 1.12.1 Stabilirea limitelor în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate ................................................. 90 1.12.2. Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative. .................................................... 90 1.12.3. Identificarea căile posibile de cumulare a impacturilor ................................................................................... 90 1.12.4. Evaluarea impactului rezidual.......................................................................................................................... 91

I.13. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere amodului în care s-a efectuat

evaluarea, inclusiv orice dificultati întâmpinate în prelucrarea informatiilor cerute 92

II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR/ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ROSPA0071 LUNCA



3

SIRETULUI/ ROSCI0162 LUNCA SIRETULUI AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI ................................................................................................................................... 94 II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 - ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului 94

II.1.a. Suprafaţa sitului Natura - ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior/ ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior ............ 96 II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate ce constituie obietivul mamagementului şi conservării în siturile ROSPA0071-

Lunca Siretului Inferior/ ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior conform Formularului Standard: .................................. 97 II.2. a. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar

prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior 99 II.2. b. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar

prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior 146 II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu

ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora: 173 Descrierea factorii abiotici din perimetrul lucrărilor; ...................................................................................................... 174 Descrierea comunităţilor vegetale şi animale identificate în zona lucrărilor propuse prin prezentul proiect. ................. 176

Prezența specie Lucanus cervus a fost identificată numai în zona Urechești 2, în vecinătatea ecosistemelor forestiere.

În perioadele de studiu au fost identificate 5 exemplare ale acestei specii. 185 În zonele analizate au fost identificate și alte specii de insect prezentate în tabelul de mai jos. 185 Table 28 Rezultate monitorizare nevertebrate 186 II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: 192 II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei) în cadrul

ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului 192 II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate ROSPA0071

Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului 225 II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 230 II. 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor; 233 II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale protejate de

interes comunitar; 236

III.IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................. 239 III.1. Identificarea impactului 239 III.2. Descrierea metodologiei de evaluare 249 III. 3. Evaluarea globală a impactului direct şi indirect din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare asupra

speciilor și habitatelor protejate 255 III. 4. Evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor ce constituie obiectivul managementului conservativ in

siturile de interes comunitar şi avifaunistic 260 III.5. Evaluarea semnificaţiei impactului asupra integrităţii siturilor 278 III. 6. Evaluarea impactului rezidual după implementarea masurilor de reducere a impactului 284

IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................... 285 IV.1. Măsuri legislative generale de reducere a impactului prevăzute în OUG 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011285 IV.2. Măsuri operationale de diminuarea impactului asupra florei şi faunei în perioada de construire 286 IV.3. Măsuri operationale de diminuarea impactului asupra florei şi faunei în perioada de funcţionare a liniei LEA286 4.3. Măsuri operationale de diminuare/reducere a impactului asupra factorilor de mediului în perioada de

construcţie 287 4.4. Măsurii specifice de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP

şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.288 4.5. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului, corelat cu perioada de

reproducere a speciilor din zonă 294



4

4.6. Conditii necesare obligatorii de respectat pentru desfăşurare activităţilor specifice etapelor de construire şi

funcţionare a liniei LEA 400 kV Gutinș - Smârdan 300

V. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND

SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ....................... 305

METODOLOGIA DE REALIZARE A INVENTARIERILOR ȘI EVALUARILOR ............... 305 Aspecte legislative – obligatorii de respectat 305 PERIOADELE DE MONITORIZARE 306 Surse bibliografice studiate 328 Lista personalului implicat 331

CONCLUZII ...................................................................................................................................... 332 Bibliografie: ................................................................................................................................................................ 352 ANEXE ....................................................................................................................................................................... 352



5

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea:

Denumirea lucrării:


elaborat conform Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010.

Justificarea realizării Studiului de Evaluare Adecvată a fost elaborat ca urmare a notificării nr.

37318/09.09.2019 a CNTEE TRANSELECTRICA SA datorită modificărilor aduse proiectului – LEA

400KV GUTINAȘ-SMÂRDAN amplasat pe teritoriul județelor Bacău, Vrancea și Galați, pentru care

ANPM a emis Acord de Mediu nr. 8/27.11.2013 și Decizia etapei de încadrare nr. 23/15.10.2015.

Ulterior acestei notificări , s-a elaborat și depus la ANPM – MEMORIUL DE PREZENTARE elaborat

conform Legii 292/2018. Ca urmare a modificărilor legislative apărute prin apariției Legii 292/2018 s-

a anticipat necesitatea unor revizuiri a Studiului de Evaluarea adecvată elaborat in 2013 și a Raportului

de Evaluarea impactului asupra mediului.

ANPM prin Decizia etapei de încadrare nr. 94/07.07.2020, modificările aduse proiectului se

încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 / anexa 2, pct.1,lit.d; pct.13,lit.a, se supun evaluării

impactului asupra mediului și se supun evaluării adecvate.

Titular:

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.

Autori STUDIU DE EVALUARE ADECVATA:

Registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului conform ORD.1134/2020.

SC MEDIU RESEARCH CORPORATION SRL, , sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel

0721240686, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],

[email protected]

o CERTIFICAT DE ÎNSCRIERE IN LISTA EXPERȚILOR CARE ELABOREAZĂ

STUDII DE MEDIU– pozitia 46 - RM, RIM, BM,RA/RSR, RS, EA

- Dr. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA - Expert Evaluator de Mediu - CERTIFICAT

DE ÎNSCRIERE IN LISTA EXPERȚILOR CARE ELABOREAZĂ STUDII DE

MEDIU– pozitia 48 - RM, RIM, BM,RA/RSR, RS, EA

- Dr. biolog ZAHARIA LĂCRĂMIOARA - Elaborator studii pentru protecţia mediului:

RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 321 - Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii

pentru Protecția Mediului: www.mmediu .ro

mailto:[email protected]



6

- GUȘĂ GEORGE - Evaluator de Mediu, - CERTIFICAT DE ÎNSCRIERE IN LISTA

EXPERȚILOR CARE ELABOREAZĂ STUDII DE MEDIU - pozitia nr. 44, pentru

elaborarea de RM, RIM, RS.

Data întocmirii documentatiei: februarie 2019 - octombrie 2020



7

I.1.b. Descrierea:

Obiectivele şi scopul investiţiei

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” este prevăzut în Strategia Energetică a României

pentru perioada 2007 – 2020, strategie prin care este prevăzută continuarea procesului de dezvoltare,

modernizare şi retehnologizare a reţelei de transport şi distribuţie în conceptul de reţea integrată, cu

pregătirea corespunzătoare a conectării la reţea a resurselor regenerabile, precum şi, creşterea gradului

de interconectare cu statele din Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre, pentru ca România să

poată beneficia de poziţia sa strategică în tranzitul de energie electrică.

Noua linie 400 kV, dublu circuit Smârdan – Gutinaş este oportună şi necesară în contextul

concluziilor rezultate din analizele de planificare a dezvoltării sistemului electroenergetic naţional

(SEN), responsabilitate de bază a Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice

Transelectrica S.A.

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” se încadrează în categoria proiectelor de utilitate

publică.

Analizele efectuate au evidenţiat următoarele aspecte:

- sunt necesare dezvoltări ale RET, ca urmare a aglomerării unor mari surse de putere în

zone cu consum relativ redus, o pondere importantă având-o sursele regenerabile şi în primul rând

sursele eoliene, apărând necesitatea ca excedentul să fie evacuat spre alte zone ale SEN;

- eliminarea suprasarcinilor şi reducerea pierderilor de energie electrică în SEN, ţinând

cont de faptul că la construcţia acestei linii electrice se folosesc cele mai noi tehnologii, în condiţii

de calitate şi cu respectarea principiului dezvoltării durabile;

- sunt necesare dezvoltări ale reţelelor de transport care să permită îndeplinirea cerinţelor

ENTSO–E – Organismul European al Operatorilor de Transport, conform Planului de dezvoltare a

reţelelor pentru etapa 2010 – 2020;

- creşterea siguranţei şi flexibilităţii în exploatare a SEN;

- ca beneficii indirecte asupra mediului se menţionează faptul că prin scăderea pierderilor

de energie şi facilitarea conectării surselor regenerabile la SEN se reduce cantitatea de energie

electrică necesară să fie produsă din surse neregenerabile, poluante (combustibili fosili).

Lucrările de construcţie aferente traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan traversează un

număr de 26 unităţi administrativ teritoriale din cadrul judeţelor Bacău (comunele Bucium, Ştefan cel

Mare, Căiuţi, Coţofăneşti şi Urecheşti), Vrancea (oraşele Panciu şi Mărăşeşti, comunele Rugineşti,

Păuneşti, Pufeşti şi Moviliţa) şi Galaţi (oraşele Galaţi şi Tecuci, comunele Cosmeşti, Nicoreşti,

Munteni, Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă,

Schela şi Smârdan), iar linia va fi amplasată pe terenuri din următoarele categorii de folosinţă: arabil,

păşuni, păduri, fâneţe, ape, drumuri, neproductiv.

Lungimea totală a traseului este de circa 140 km.

Reglementarea regimului juridic a terenurilor necesare investiţiei “LEA 400 kV d.c.

Gutinaş – Smârdan” se va realiza:



8

- conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,

necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean, local cu modificările şi

completările ulterioare şi a prevederilor Legii nr. 123/2012 legea energiei electrice şi a gazelor

naturale cu modificări şi completări ulterioare.

- prin Hotărâre de Guvern privind transferul dreptului de administrare, în cazul terenurilor aflate în

proprietatea publică sau privată a statului şi în administrarea instituţiilor publice, regiilor

autonome, etc.

Pentru acest proiect au fost obţinute Ordinul Ministrului nr. 743/2017 şi Hotărârea de

Guvern nr. 840/2017 privind declanşarea procedurii de expropriere a terenurilor necesare

realizării investiţiei.

În prezent, se impune ca necesară pregătirea corespunzătoare a conectării la reţeaua de

transport şi distribuţie a resurselor regenerabile, precum şi, creşterea gradului de

interconectare cu statele din Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre.

Reglementări specifice realizării lucrărilor

Lucrările vor respecta reglementări tehnice aflate în vigoare, cum sunt:

- EUROCODES - pentru proiectarea fundaţiilor LEA,

- NTE 003/04/00 – „Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni

peste 1000 V”,

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificări şi

completări ulterioare;

- Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-

economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu

modificări şi completări ulterioare;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii republicată în 2016 cu modificări şi completări

ulterioare,

- OG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale

(aprobată prin Legea nr.440/2002) cu modificări şi completări ulterioare;

- Ordinul MLPAT 31/N/2.10.95,

- HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora cu modificări şi completări ulterioare;

- Ordinul MLPAT 75N/5.03.97, indicativ PC 009-97.

- Ghid privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

- Ghid privind stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări.



9

Caracteristicile lucrarilor proiectate

Proiectul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan are profil energetic, respectiv modernizarea

infrastructurii de transport a energiei electrice în cadrul Sistemului Energetic Naţional (SEN) şi

este prevăzut în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020.

Investiţiile care fac obiectul proiectului de realizare a LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan,

traversează un număr de 26 unităţi administrativ teritoriale (inclusiv LEC) din cadrul judeţelor

Bacău, Vrancea şi Galaţi.

Lungimea totală a LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va fi de circa 141,5 km şi va fi

alcătuită din două tronsoane:

- un tronson de linie electrică subterană în cablu (LEC 400 kV) între Staţia de

Transformare 400/110 kV Gutinaş şi stâlpul terminal nr.1, cu lungimea de circa 2,3 km;

- un tronson de linie electrică aeriană (LEA 400 kV), între stâlpul terminal nr.1 şi

celula din Staţia de Transformare Smârdan, cu lungimea de circa 139,2 km.

Traseul LEA 400kV nu a suferit modificări semnificative faţă de cel pentru care s-a emis

Acordul de mediu nr. 8/2013 şi Decizia nr. 23/15.10.2015 de păstrare a valabilităţii Acordului de

mediu, lungimea modificându-se ca urmare a creşterii numărului de stâlpi cu 2 bucăţi, creştere

datorată atât avizului CFR, cât şi a activităţilor de retehnologizare a staţiei electrice Smârdan.

Table 1 Modificări survenite după obţinerea Acordului de mediu nr. 8/2013

Nr.

crt.

Caracteristicile

proiectului

Acord de mediu

8/2013

Decizia nr.

15/2015

Modificări anul

2019

Diferenţe 2019 –

2015

1 Lungime LEA (km) 138 139 139,2 0,2

2 Lungime LEC (km) 2,5 2,5 2,3 -0,2

3 Nr UAT-uri (buc) 24 26 26 0

4 Nr. stâlpi (buc) 433 443 445 2

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

Descrierea constructivă a liniei este prezentată în continuare:

→ Stâlpi LEA 400 kV

Pentru realizarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan se vor fi utiliza 445 stâlpi, dublu

circuit, cu coronament tip ”DONAU care sunt construcţii metalice cu zăbrele realizate din oţel

laminat pentru construcţii, în varianta bulonată, cu înălţimea standard până la punctul de

prindere a conductoarelor de 21 m.

Stâlpii utilizaţi pentru LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan vor fi de mai multe feluri:



10

- stâlpi de susţinere DONAU tip Sn 400250-5.3.B;

- stâlpi de întindere şi colţ greu DONAU tip ICn 400280-5.3.B;

- stâlpi de întindere şi colţ uşor DONAU tip ICn 400270-5.3.B şi

- stâlpi terminali DONAU tip ITCn 400290-5.3.B.

Protecţia anticorozivă a stâlpilor metalici se va realiza prin zincare, sistem de acoperire termică

(AT), iar pentru stâlpii de traversare a drumurilor naţionale, a căilor ferate şi a râurilor cu lungimea de

peste 100 km, sistemul de protecţie anticorosivă va avea în plus componenta Ava (acoperire prin

vopsire) (AT+Ava) care va fi realizată în culori de balizaj, alb – roşu.

Stâlpii a căror înălţime depăşeşte 45,00 m vor fi prevăzuţi si cu instalaţii de balizaj

pentru noapte cu panouri fotovoltaice.

→ Conductoare LEA

Linia nouă LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va fi echipată iniţial cu un circuit

trifazic, fiecare fază fiind formată din 3 conductoare active tip ALOLS300/69 mm2, tip funie

din aluminiu-oţel, protejate anticoroziv prin zincare sau prin acoperire cu aluminiu

Conductoarele active vor fi protejate în clemele de susţinere prin manşoane din spire

preformate.

Conductoarele active vor fi protejate împotriva oscilaţiilor de unde scurte

(vibraţii) şi a oscilaţiilor de unde medii prin utilizarea distanţierelor amortizoare care vor

fi montate în deschideri, la intervale inegale, pe baza unor studii „Damping Efficiency

Study”. Pentru diminuarea efectelor împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) se vor

utiliza antivibratoare tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă.

În porţiunea cuprinsă între râul Siret şi staţia de transformare 400/110 kV Smârdan se

propune montarea pe conductoarele active a pendulelor tip TDD, în zonele în care traseul LEA

400 kV este amplasat perpendicular pe direcţia dominantă a vântului, pentru atenuarea

fenomenului de galopare.

Deoarece fazele LEA 400 kV se vor monta pe ambele circuite ale stâlpilor (două faze

pe un circuit, iar a treia fază pe al doilea circuit) este necesară montarea a două tipuri de

conductoare de protecţie, astfel:

- un conductor de protecţie clasic tip ALOL 170/95 mm2, pe o lungime de cca. 3 km de la stâlpul

terminal nr. 1, precum şi pe o lungime de cca. 1 km, la intrarea în Staţia Smârdan şi de tip ACS 95

mm2, în restul liniei;

- un conductor de protecţie tip OPGW cu fibră optică înglobată OPGW 95 mm2, pe toată lungimea

liniei.

Conductoarele de protecţie vor fi conectate la prizele de pământ, pentru care se propune

adoptarea unei rezistenţe minime de 10 Ω. Deoarece conductorul OPGW se livrează pe

tamburi de maxim 4,5 km, diferitele tronsoane vor fi îmbinate în cutii de joncţiune.

Conductorul OPGW cuprins între clema de întindere şi cutia de joncţiune se va fixa pe

montantul stâlpului cu ajutorul unor bride.

La traversarea DN, CF şi a râurilor cu o lungime mai mare de 100 km se vor

monta pe conductoarele de protecţie, balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de

minimum 600 mm, distanţele între balize fiind de 50 m.



11

În zonele în care LEA 400 kV traversează situri Natura 2000, pe conductorul de protecţie

se vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni coliziunea

pasărilor aflate în zbor cu acesta.

În sectoarele unde tronsoanele LEA intersectează rutele de migraţie ale păsărilor vor fi

montate pe stâlpi dispozitive avertizoare. Aceste pot fi:

SH693 Dispozitiv protecție vulturi

Dispozitivul de protecție a vulturilor este atașat pe traverse. Acest produs

este dezvoltat împreună cu clienții Ensto pentru a preveni electrocutarea

păsărilor mari.

SP48 Balize de avertizare

Marcajele de cablu sunt utilizate pentru marcarea liniilor și cablurilor

aeriene. Acestea pot fi folosite la traversarea de cursuri de apă și drumuri,

trasee pentru migrația păsărilor și în apropierea aeroporturilor. Balizele de

avertizare SP48 au un diametru de 600 mm. Sunt disponibile în diferite

combinații roșu – alb.

SP43 Marcaje cabluri

Marcajele de cablu sunt utilizate pentru marcarea liniilor și cablurilor

aeriene. Acestea pot fi folosite la traversarea de cursuri de apă și drumuri,

trasee pentru migrația păsărilor și în apropierea aeroporturilor. Aceste

marcaje împiedică conductoarele să se încrucișeze între ele. Instalarea este

ușoară, cu orice tijă standard, cum ar fi CT48.64. Marcajele de cablu SP43

[…]

SP38.3 Set protecție păsări

Carcasă flexibilă pentru manșoane, transformatoare și motoare de joasă

tensiune. Fixare ușoară, prin legare. Fabricat cauciuc rezistent la intemperii

și raze UV. Livrat în seturi complete a câte 3 buc.


Utilizat pentru manșoane, izolatoare și descărcătoare cu diametrul de 100-

180 mm. Poate fi folosit împreună cu dispozitivul flexibil de protecție

SP31.3. Fixare ușoară, prin legare. Fabricat din plastic rezistent la

intemperii și raze UV. Livrat în seturi complete a câte 3 buc. pentru un

transformator.

SP31.3 Set protecție cabluri

Carcasă flexibilă pentru fire sau conductoare aflate în apropierea

izolatoarelor. Poate fi utilizat împreună cu SP36.3 pentru izolatoare bară sau

manșoane ale transformatoarelor. Fixare ușoară, prin legare. Fabricat din

plastic rezistent la intemperii și raze UV. Livrat în seturi complete a câte 3

buc

https://boniplast.ro/sh693-dispozitiv-protectie-vulturi/

https://boniplast.ro/sp48-balize-de-avertizare/

https://boniplast.ro/sp43-marcaje-cabluri/

https://boniplast.ro/sp38-3-set-protectie-pasari/


https://boniplast.ro/sp31-3-set-protectie-cabluri/

https://boniplast.ro/sh693-dispozitiv-protectie-vulturi/

https://boniplast.ro/sp48-balize-de-avertizare/

https://boniplast.ro/sp43-marcaje-cabluri/



https://boniplast.ro/sp31-3-set-protectie-cabluri/



12


Dispozitivele de protecție păsări SP60.3 previn defecțiunile la liniile izolate

sau neizolate, cauzate de păsări sau alte animale. Aceste dispozitive sunt

potrivite pentru diferite izolatoare bară și montate pe stâlp. SP60.3 sunt ușor

de instalat chiar și în unghiuri drepte sau când conductorul este atașat de

gâtul izolatorului. Setul constă din 3 unități de protecție


Dispozitivele de protecție păsări SP45.3 previn defecțiunile la liniile izolate

sau neizolate, cauzate de păsări sau alte animale. Aceste dispozitive sunt

potrivite pentru diferite izolatoare bară și montate pe stâlp. Acestea sunt

ușor de instalat chiar și în unghiuri drepte sau când conductorul este atașat

de gâtul izolatorului. Dispozitivul de protecție păsări SP45.3 are o […]

SP46.3 Set protecție păsări pentru terminale de cabluri subterane

Previne scurt-circuitarea descărcătoarelor de supratensiune sau a

terminalelor de cablu de către păsări mari sau reziduuri purtate de curenții

de aer, în rețelele de medie tensiune. Conductorii neizolați pot fi protejați cu

dispozitive de protecție flexibile SP31.3. fabricate din plastic rezistent la

intemperii și raze UV. SP46.3 constă din 3 unități de protecție.

→ Cablul subteran cu fibre optice înglobate (OPUG)

Pentru realizarea continuităţii reţelei de fibre optice între staţiile Gutinaş şi Smârdan se va

monta un cablu cu fibre optice subterane – OPUG (Optical Under Ground cable). Astfel în porţiunea

dintre perimetrul de trecere LEC-LEA şi staţia Gutinaş, cablul OPUG va fi montat în şanţul în care se

va poza cablul de energie de 400 kV, iar pe teritoriul staţiilor Gutinaş şi Smârdan în canalele de cabluri

existente.

→ Izolaţie LEA

Noua LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan va fi echipată cu lanţuri de izolatoare de susţinere din

capă-tijă din sticlă călită şi lanţuri de întindere din materiale compozite. Acestea vor fi dimensionate

conform nivelurilor II, III şi IV de poluare.

→ Prize de legare la pământ

Legarea la pământ a stâlpilor LEA 400 kV dublu circuit Gutinaş - Smârdan se va realiza

conform prevederilor Standardului SR HD 637S1 „Instalaţii electrice cu tensiuni alternative nominale

mai mari de 1 kV – partea referitoare la instalaţii de legare la pământ” şi conform proiectului E 292-

88

– „Prize de legare la pământ pentru stâlpii din LEA de 110-400 kV”.

Priza de legare la pământ a stâlpilor se va executa din platbandă de oţel zincat 40 x 6 mm şi vor

fi prize pentru zone cu circulaţie frecventă şi prize pentru zone cu circulaţie redusă.

În funcţie de rezistivitatea solului, rezistenţa prizei de legare la pământ a fiecărui stâlp la

curenţii de frecvenţă industrială nu trebuie să depăşească valoarea de 5 Ω în soluri cu rezistivitate de

până la 102 Ωm. În solurile cu rezistivitate de la 102 Ωm şi până la 5*102 Ωm inclusiv, se vor realiza

prize având rezistenţa maximă de 10 Ω.



https://boniplast.ro/sp46-3-set-protectie-pasari-pentru-terminale-de-cabluri-subterane/



https://boniplast.ro/sp46-3-set-protectie-pasari-pentru-terminale-de-cabluri-subterane/



13

În cazul nerealizării rezistenţei maxime de 10 Ω, rezistenţa prizei va fi îmbunătăţită prin

folosirea electrozilor verticali.

→ Fundaţii stâlpi

Fundaţiile LEA 400 kV vor fi fundaţii normale turnate, tip cvadribloc sau fundaţii speciale

forate în funcţie de recomandările geologului.

Din punct de vedere al riscului geotehnic, traseul LEA se situează în categoria 2, cu risc

geotehnic moderat (Normativ NP074-2007).

Din punct de vedere seismic, regiunea de interes se încadrează în gradele 7 şi 8 de intensitate

macroseismică (SR 11100-1/93), iar adâncimea de îngheţ în zonă este de 80-100 cm, conform STAS

6054-85.

→ Protecţie anticorozivă a LEA

Protecţia anticorosivă va fi realizată astfel:

stâlpii metalici noi prin zincare la cald;

inimile de oţel ale conductoarelor OPGW şi ALOL prin zincare la cald;

clemele şi armăturile din componenţa lanţurilor de izolatoare

şi a legăturilor conductoarelor de protecţie la stâlpi prin zincare la cald;

electrozii şi platbanda din componenţa prizelor de pământ prin zincare;

organele de asamblare a elementelor lanţurilor de izolatoare (şuruburi, şplinturi)

prin zincare electrolitică.

Stâlpii tip “DONAU” ce vor fi montaţi pe LEA 400 kV sunt alcătuiţi din profile zincate,

nefiind necesare lucrări de protecţie anticorosivă.

→ Plăcuţe indicatoare, avertizoare şi aeriene

La stâlpii LEA se vor monta plăcuţe suport, plăcuţe avertizoare, plăcuţe de numerotare,

inscripţionate cu lăţimea culoarului de trecere şi siguranţă de 75 m şi plăcuţe aeriene.

→ Balizaj LEA 400 kV

La traversarea drumurilor naţionale, a apelor cu lungimea mai mare de 100 km şi a căilor

ferate, stâlpii adiacenţi traversării vor fi balizaţi în culori alb-roşu, alternând tronsoanele din 3 în 3 m,

iar balizele de avertizare de zi se vor monta pe conductoarele de protecţie în deschiderile menţionate în

Lista de pichetaj.

Pentru balizarea de zi a stâlpilor, protejaţi din fabrică prin zincare la cald, aceştia vor fi vopsiţi

în alb-roşu utilizând un sistem de protecţie bazat pe grund bogat în zinc sau grund reactiv compatibil

cu suprafeţele zincate. Balizajul se va realiza prin vopsire cu un strat de grund şi 2 de vopsea.

Pe porţiunea ST Constanţa la stâlpii care delimitează traversarea peste LEA, canale de irigaţii,

drumuri comunale se va baliza prin vopsirea tronsonului de bază cu vopsea alb roşu.

La stâlpii care depăşesc înălţimea de 45 m se va monta şi un sistem de balizaj de noapte

complet, alimentat cu energie solară, sursa luminoasă fiind de tip LED (Light Emmiting Diode) de

culoare roşie.

Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Proiectul nu include realizarea de clădiri sau alte structuri, pentru care să fie necesare materiale

de construcţii specifice clădirilor sau altor structuri.



14

În Anexa B, este redat Planul de situaţie (scara 1: 50000): Anexa B1 Planul de situaţie pentru

lucrările desfăşurate pe teritoriul judeţului Bacău, Anexa B2 Planul de situaţie pentru lucrările

desfăşurate pe teritoriul judeţului Vrancea şi Anexa B3 Planul de situaţie pentru lucrările desfăşurate

pe teritoriul judeţului Galaţi;

În Anexa C, este redat Planul de încadrare în zonă (scara 1:100000), Anexa C1 Planul de

încadrare în zonă pentru lucrările desfăşurate pe teritoriul judeţului Bacău, Anexa C2 Planul de

încadrare în zonă pentru lucrările desfăşurate pe teritoriul judeţului Vrancea şi Anexa C3 Planul de

încadrare în zonă pentru lucrările desfăşurate pe teritoriul judeţului Galaţi.

Traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan este format din 2 tronsoane şi cuprinde 2,3 km de

traseu în cablu subteran (primul tronson) şi 139,2 km LEA având 445 stâlpi din care 96 stâlpi de

întindere, 349 stâlpi de susţinere (al doilea tronson).

În Anexa D sunt prezentate coordonatele stâlpilor amplasaţi pe traseul LEA 400 kV d.c.

Gutinaş - Smârdan.

În procesul tehnologic de realizare a proiectului propus se vor utiliza materiale de construcţii

compozite, realizate industrial, astfel:

cabluri monofazate din cupru, cutii terminale din material compozit, manşoane de

înnădire, descărcătoare, cleme şi accesorii necesare montării/fixării cablurilor, cutiilor

terminale şi manşoanelor;

beton de ciment (circa 19.200 m3), care se aduce în şantier de clasa/marca prevăzută în

documentaţia de execuţie, gata pregătit în staţii centralizate;

stâlpi metalici (circa 7.030 tone) de susţinere şi de întindere (confecţii metalice –

produs industrial agrementat tehnic);

materiale diverse pentru montaj (electrozi, etc.);

vopsea ecologică pentru protecţia anticorozivă a stâlpilor;

conductoare electrice (circa 2.085 tone) şi alte componente specifice (produse

industriale agrementate tehnic).

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de

6 m pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful

arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii

în funcţiune a liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul

liniei.

În conformitate cu prevederile Normativului NTE 003/04/00, dimensiunile zonelor de

protecţie şi siguranţă sunt de 75 m, câte 37,5 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin terenurile

descoperite, şi de 54 m, câte 27 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin terenurile împădurite.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice

Linia electrică LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va fi formată din următoarele tronsoane:

Tronson LEC 400 kV: Acest tronson porneşte din staţia 400 kV Gutinaş, din dreptul

celulelor noi, situate în partea de sud a staţiei, cablurile fiind pozate în pământ şi introduse în ţevi

de PVC. Traseul va subtraversa drumul comunal DC 121, iar apoi va ocoli prin spate locuinţele

existente urmărind valea pârâului Gutinaş, apoi după subtraversarea acestuia, LEC se va amplasa

lângă DJ 119F până în apropierea DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud unde se va realiza trecerea din

LEC în LEA.



15

Trecerea din LEC în LEA se va face pe un teren având suprafaţa de 900 m2

care va fi

îngrădit cu un gard metalic. Pe gardul metalic vor fi montate plăcuţe avertizoare inscripţionate

cu mesajul ”Nu atingeţi. Pericol de electrocutare”.

Pe terenul unde se va face trecerea din LEA în LEC se va monta un cadru metalic (rigle şi

stâlpi). Pe acest teren se vor monta şi capetele terminale ale cablului şi setul de descărcătoare

aferent şi se va realiza legătura electrică de la LEA la LEC.

Tronson LEA 400 kV: După traversarea aeriană a DN 11A şi CF Oneşti – Adjud, traseul

LEA merge paralel cu DN 11A, trece pe la est de localităţile Ştefan cel Mare şi Negoieşti, după

care traversează râul Trotuş în dreptul localităţii Căiuţi.

După traversarea acestui râu, traseul merge în paralel cu LEA 220 kV Gutinaş – FAI –

Munteni şi cu cele două LEA 110 kV existente, până în dreptul localităţii Coţofăneşti.

Traseul trece în continuare pe la est de localitatea Cornăţel şi la vest de localitatea Lunca

Dochiei, ocoleşte pe la vest localitatea Copăceşti, traversează DJ 119C Rugineşti - Angheleşti şi

ocoleşte pe la est localitatea Păuneşti evitând plantaţiile de viţă de vie din zonă.

De aici, traseul LEA 400 kV se apropie de E 85, la cca. 1 km, aflându-se la vest de

localităţile Pufeşti, Călimăneşti, Pădureni şi Haret.

Din dreptul localităţii Haret, traseul LEA se orientează spre est ocolind localitatea

Modruzeni pe la sud şi oraşul Mărăşeşti pe la nord, după care traversează râul Siret la nord de

localităţile Cosmeşti Vale şi Cosmeşti. În zona de traversare a râului, LEA 400 kV se situează în

paralel cu LEA 110 kV Mărăşeşti – Tecuci şi cu conducta magistrală de gaze Focşani – Tecuci.

După traversarea râului Siret, traseul păstrează orientarea spre est, traversează râul Bârlad,

ocolind apoi pe la nord şi est municipiul Tecuci.

După traversarea DJ 251 Tecuci – Matca, traseul se orientează spre sud, trecând pe la est

de localităţile Drăgăneşti şi Barcea, la nord de Iveşti şi Călmăţui, ocolind pe la nord localităţile

Pechea şi Negrea, evitând astfel limita poligonului militar Smârdan situându-se pe la vest

localităţile Cişmele, Mihail Kogălniceanu, întrând apoi în Staţia de Transformare 400/110 kV

Smârdan.

Implementarea proiectului presupune parcurgerea următoarelor etape:

- Etapa pregătitoare cuprinzând stabilirea culoarului liniei electrice, defrişarea şi

îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA în zona împădurită, amenajarea

drumurilor de acces existente;

- Etapa construcţiei conform prevederilor documentaţiei tehnice de execuţie (DTE):

organizarea de şantier pentru construcţii, trasarea reţelei conform planului de trasare, execuţia

şanţului pentru linia electrică subterană, desfăşurarea şi pozarea cablurilor, astuparea

şanţului LEC, execuţia fundaţiilor stâlpilor pentru LEA, aducerea în amplasamentul reţelei a

betonului şi turnarea fundaţiilor, aducerea în amplasament a elementelor de confecţii

metalice şi montarea stâlpilor, aducerea în amplasament a conductoarelor electrice şi

montarea liniei, probe tehnologice, efectuarea remedierilor, dacă este cazul.

- Execuţia LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan necesită realizarea etapizată a

următoarelor lucrări:

o realizarea tronsonului de linie electrică subterană în cablu;

o trecerea din LEC în LEA prin intermediul unei platforme de tranzit şi echiparea

acesteia cu echipamentele necesare;

o realizarea tronsonului LEA 400 kV s400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan;

o reamenajarea căilor de acces temporare existente, acolo unde este cazul;



16

o decopertarea stratului de sol fertil de pe culoarul LES şi depozitarea temporară a

copertei, până la folosirea ei la recopertarea suprafeţelor decopertate de pe culoarul

LES;

o gradual, pentru fiecare stâlp, în momentul în care încep lucrările de montare,

decopertarea stratului de sol fertil de pe suprafaţa de teren pe care va fi amplasat stâlpul

LEA şi de pe terenul pe care va fi amenajată platforma tehnologică din jurul acestuia,

acolo unde este cazul, şi depozitarea temporară a copertei, până la folosirea ei la

recopertare, peste circa o lună pentru fiecare stâlp LEA (timp necesar pentru montarea

unui stâlp LEA).

- Etapa punerii în funcţiune cuprinzând dezafectarea organizării de şantier, retragerea din

amplasamentul proiectului propus a utilajelor tehnologice şi a mijloacelor de transport,

aducerea la starea iniţială a terenurilor utilizate temporar, recepţie la terminarea lucrărilor,

punerea în funcţiune a obiectivului prin conectarea permanentă la SEN.

- Etapa de exploatare, refacere şi folosire ulterioară cuprinzând exploatarea reţelei electrice

se va face de beneficiar, cu respectarea prevederilor legale. În perioada de exploatare,

beneficiarul are obligaţia de a menţine reţeaua în stare de funcţionare prin execuţia lucrărilor

prevăzute în normativele tehnice de întreţinere a reţelelor electrice de înaltă tensiune.

Asigurarea cu utilităţi a obiectivului se va face astfel:

Traseul propus pentru amplasarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan, în cea mai mare

parte nu este dotat cu reţele de utilităţi: alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, telefonie.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor proiectului utilităţile vor fi asigurate astfel:

Alimentarea cu apă

Modalitatea de alimentare cu apă în incinta organizării de şantier se va face în funcţie de

condiţiile concrete ale zonei în care va fi amplasată.

Apa potabilă necesară personalului de execuţie al lucrărilor va fi asigurată de executant,

de comun acord cu beneficiarul, fie din reţeaua publică sau fântâni din zona traseului LEA, fie

utilizându-se recipiente de plastic. Recipienţii din plastic goliţi la punctele de lucru vor fi colectaţi în

saci din polietilenă şi predaţi unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să

achiziţioneze acest tip de deşeu.

Pentru lucrările ce urmează a fi executate apa tehnologică va fi asigurată, dacă este cazul, din

reţeaua publică sau fântâni din zona traseului LEA şi transportată cu cisterna în punctul de lucru.

Canalizare

Apele uzate menajere aferente personalului de execuţie se vor colecta în toaletele ecologice şi

vor fi evacuate de către firme specializate.

Din procesele tehnologice sau lucrări nu rezultă ape uzate şi care să necesite condiţii speciale de

tratare sau evacuare. Utilizarea apei pentru stropirea frontului de lucru, dacă va fi necesar, nu va pune

probleme de colectare şi evacuare ca apă uzată.

Alimentarea cu energie electrică

Pe traseul LEA nu se vor realiza branşamente la reţelele electrice, energia electrică asigurându-

se prin grupuri generatoare mobile.

Telecomunicaţii

Pe traseul LEA nu se vor realiza racorduri la reţelele de telecomunicaţii.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită consum de apă, energie electrică, etc., deci nu

sunt necesare racorduri la utilităţi.



17

Pentru funcţionarea LEA (transportul energiei electrice) nu sunt necesare racorduri la utilităţi.

I.1.c. Informaţii privind producţia care se va realiza:

Proiectul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan nu cuprinde unităţi de producţie, acesta

presupune realizarea unor structuri care să asigure transportul energiei electrice.

În conformitate cu Normativul PE 026/1992, capacitatea de transport a unei linii electrice se

stabileşte având în vedere încărcarea maximă admisibilă în reţelele de transport.

Table 2 Capacitatea de transport a LEA

Tensiunea nominală

(kV)

Secţiunea conductoarelor de

OLAL mm2

Curentul maxim admisibil de

durată A*

400 2 x 450 1740

3 x 300 1995

3 x 450 2610 *) La temperatura aerului de +300C şi temperatura finală a conductorului de +700C.

I.1.d. Informaţii despre materiile prime:

În procesul tehnologic de realizare a proiectului propus nu se utilizează materii prime ci se vor

utiliza materiale de construcţii compozite menţionate în capitolul III.4 Formele fizice ale proiectului

(planuri, clădiri, structuri, materiale de construcţie etc.).

Echipamentele şi materialele necesare execuţiei lucrărilor vor fi procurate de executant şi vor fi

depozitate până la punerea în operă la baza sa de producţie. Punctele de lucru ale executantului vor fi

asigurate cu utilităţi (a se vedea capitolul III.7.5 Racordarea la reţelele utilitare existente in zonă).

Energia electrică necesară în perioada de realizare a lucrărilor proiectului revine în sarcina

executantului şi poate fi asigurată de grupuri generatoare mobile.

Asigurarea combustibililor şi lubrefianţilor specifici utilajelor necesare lucrărilor proiectului va

fi în sarcina executantului.

Aprovizionarea mijloacelor de transport cu combustibili şi schimbul de ulei se va face numai la

staţiile PECO.

Alimentarea utilajelor tehnologice cu combustibili şi lubrifianţi se va face pe suprafeţe

impermeabilizate, fără a afecta factorii de mediu şi biodiversitatea.

Pentru realizarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan se vor utiliza următoarele tipuri de

utilaje şi mijloace de transport:

utilaje – excavator, utilaj forat, betonieră, macara, greder, cu scopul realizării

fundaţiilor, amplasării structurilor metalice care vor alcătui stâlpii, întinderii cablurilor electrice,

nivelării terenului;

mijloace auto pentru transportul materialelor şi echipamentelor;

mijloace auto pentru transportul personalului implicat în implementarea proiectului.

Materii prime necesare în etapa de construcţie

Lucrările de construcţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de reconstrucţie ecologică a

suprafeţelor de teren ocupate temporar şi afectate de implementarea proiectului.

Materii prime utilizate



18

Nu se utilizează materii prime.

Materiale şi echipamente utilizate

Toate echipamentele vor fi concepute şi construite astfel încât să nu producă interferenţe.

Materialele şi echipamentele utilizate vor fi achiziţionate de la furnizori care respectă cerinţele tehnice:

- stâlpi de susţinere, de întindere şi terminali tip DONAU – 10.600 tone;

- cablu cu fibră optică tip OPUG/ADSS - 2.500 m;

- cablul 400 kV XLPE - 7.500 m;

- conductoare active 3 x 3 x 300/69 mm2 ALOLS - 1.307.070 m;

- conductoare de protecţie 1x 170/95 mm2 ALOL – 3.000 m;

- conductoare de protecţie 1x ACS 95 mm2 - 139.100 m;

- conductor de protecţie cu fibră optică tip OPGW 95 mm2 - 142.100 m;

- lanţuri de izolatoare din materiale compozite dimensionate pentru 3 conductoare pe fază tip

ALOL 300/69 mm2 - 1.310 bucăţi;

- lanţuri de izolatoare de susţinere cu elemente de tip capă - tijă realizate din sticlă călită pentru 3

conductoare pe fază tip ALOL 300/69 mm2 - 250 bucăţi;

- platbandă din oţel zincat pentru prize de legare la pământ – 35 tone;

- distanţiere amortizoare – 8.400 bucăţi;

- amortizoare de tensiune cu defazare TDD – 2.286 bucăţi;

- amortizoare de vibraţii tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă – 1.780 bucăţi;

- cutii terminale din material compozit – 6 bucăţi;

- manşoane de înnădire – 12 bucăţi;

- descărcătoare montate în derivaţie – 6 bucăţi;

- cleme şi accesorii necesare montării/fixării cablurilor, cutiilor terminale şi manşoanelor - 100

bucăţi;

- balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum 600 mm - 50 bucăţi;

- beton armat utilizat pentru fundaţiile turnate cvadribloc clasa C8/10 - 1.700 mc;

- beton pentru fundaţii C 16/20 - 22.000 mc;

- casete prefabricate sau turnate din beton, cu dimensiunile de 1 x 1 x 1 m – 150 tone.

- sistem de monitorizare temperatură cablu - 1 bucată;

- cofraje din placaj folosite la fundaţii, refolosibile – 20.000 mp;

- cauciucuri auto – 20 bucăţi.

Substanţe şi/sau preparate chimice utilizate

- Vopsea pentru realizarea culorilor de balizaj (alb – roşu) a stâlpilor LEA folosiţi la

traversarea drumurilor naţionale, căilor ferate şi râurilor cu lungimea de peste 100

km. Stâlpii vor fi achiziţionaţi gata vopsiţi sau această operaţie se va face în incinta

organizărilor de şantier – 8.000 kg;

- Diluant vopsea – 100 l;

- Motorină (combustibil) – 3.000 tone;

- Baterii auto – 10 bucăţi;

- Uleiuri minerale pentru mijloacele auto şi utilaje (lubrifiant) – 1.300 l.

Aprovizionarea mijloacelor de transport cu combustibili se va face la staţiile PECO iar schimbul de

ulei la unităţi specializate.



19

Alimentarea utilajelor cu combustibili şi lubrifianţi se va face pe suprafeţe impermeabilizate, fără a

afecta factorii de mediu şi biodiversitatea.

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia căreia

intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte. Conform Fişei Tehnice de Securitate,

motorina prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele încălzite, cu scântei sau

flăcări deschise şi formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

o inferioară - % vol. 6,0;

o superioară - % vol. 13,5.

Energie electrică utilizată

Energia electrică va fi asigurată cu ajutorul grupurilor generatoare mobile, cu excepţia organizărilor de

şantier.

Utilaje şi mijloace de transport utilizate:

- Utilaje pentru săparea şi nivelarea terenului, construcţia fundaţiilor, amplasarea structurilor

metalice care vor alcătui stâlpii, întinderea cablurilor - excavator, utilaj

foraj, betonieră, macara, greder;

- Mijloace auto pentru transportul materiilor prime, materialelor, echipamentelor şi

personalului implicat în implementarea proiectului.

Aprovizionarea cu materii prime, materiale, echipamente, energie electrică, substanţe sau preparate

chimice, utilaje, mijloace de transport se va face conform prevederilor contractuale dintre părţi,

titularul proiectului şi contractor.

Materii prime necesare în etapa de punere în funcţiune

Punerea în funcţiune a instalaţiilor nu necesită alte materiale, echipamente, utilaje; se va face după

verificările prevăzute de normele tehnice în domeniu.

Etapa de funcţionare

După punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora, exploatarea lor va fi asigurată

de către utilizator, CNTEE Transelectrica SA, prin personalul de specialitate, fiind necesare lucrări

periodice de mentenanţă.

În această etapă, lucrările, materialele, echipamente, combustibilii şi utilajele folosite depind de

frecvenţa şi amploarea avariilor şi/sau defecţiunilor care apar.

Pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă se folosesc următoarele substanţe şi/sau preparate chimice:

- motorină;

- uleiuri minerale (lubrifiant) pentru mijloacele auto şi utilajele folosite pentru lucrările de

mentenanţă;

- vopsele pentru refacerea culorilor de balizaj (alb-roşu) a porţiunilor deteriorate a

stâlpilor – 100 kg/10 ani.

Materii prime necesare în etapa de dezafectare şi refacere a terenului la starea initiala

În această etapă se utilizează:

- utilaje pentru dezafectarea echipamentelor/construcţiilor şi reconstrucţia ecologică a

suprafeţelor afectate;

- mijloace auto pentru transportul deşeurilor rezultate;

- sol vegetal pentru reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate;

- combustibili pentru utilaje şi mijloace auto.



20

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70:

I.2.a.Localizarea administrativ - teritorială

Investiţiile care fac obiectul proiectului de realizare a LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan,

traversează un număr de 26 unităţi administrativ teritoriale (inclusiv LEC) din cadrul judeţelor

Bacău, Vrancea şi Galaţi.

Lungimea totală a LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va fi de circa 141,5 km şi va fi

alcătuită din două tronsoane:

- un tronson de linie electrică subterană în cablu (LEC 400 kV) între Staţia de

Transformare 400/110 kV Gutinaş şi stâlpul terminal nr.1, cu lungimea de circa 2,3 km;

- un tronson de linie electrică aeriană (LEA 400 kV), între stâlpul terminal nr.1 şi

celula din Staţia de Transformare Smârdan, cu lungimea de circa 139,2 km.





Traseul LEC 400 kV porneşte din Staţia 400 kV Gutinaş, din dreptul celulelor noi,

situate în partea de sud a staţiei, cablurile fiind pozate în linie, într-un canal de beton (format din

casete prefabricate sau turnate cu dimensiunile de 1 x 1 x 1 m) sau direct în pământ.

Figură 1. Amplasamentul Staţiei de Transformare Gutinaş şi celelalte LEA care ies din staţie

Traseul va subtraversa DC 121, va ocoli prin spate locuinţele existente urmărind valea

pârâului Gutinaş, după subtraversarea acestuia, LEC se va amplasa pe lângă DJ 119F până în



21

apropierea DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud unde se va realiza trecerea din LEC în LEA, cu

ajutorul unei platforme speciale (de tranzit) care va fi împrejmuită cu un gard metalic.

Traversarea DN 11A şi a CF Oneşti – Adjud se va face în varianta aeriană.

În continuare, traseul LEA 400 kV, după traversarea DN 11A şi CF Oneşti – Adjud, traseul

LEA merge paralel cu DN 11A, trece pe la est de localităţile Ştefan cel Mare şi Negoieşti, după

care traversează râul Trotuş în dreptul localităţii Căiuţi.

Figură 2. Aspecte din zona în care LEA traversează lunca şi râul Trotuşului

După traversarea acestui râu, traseul merge în paralel cu LEA 220 kV Gutinaş – FAI –

Munteni şi cu cele două LEA 110 kV existente, până în dreptul localităţii Coţofăneşti.

Traseul trece în

continuare pe la est de localitatea Cornăţel şi la vest de localitatea Lunca Dochiei, ocoleşte

pe la vest localitatea Copăceşti, traversează DJ 119C Rugineşti - Angheleşti şi ocoleşte pe la est

localitatea Păuneşti evitând plantaţiile de viţă de vie din zonă. De aici, traseul LEA 400 kV se

apropie de E 85, la cca. 1 km, aflându-se la vest de localităţile Pufeşti, Călimăneşti, Pădureni şi

Haret.

Din dreptul localităţii Haret, traseul LEA se orientează spre est ocolind localitatea

Modruzeni pe la sud şi oraşul Mărăşeşti pe la nord, după care traversează râul Siret la nord de

localităţile Cosmeşti Vale şi Cosmeşti. În zona de traversare a râului, LEA 400 kV se situează în

paralel cu LEA 110 kV Mărăşeşti – Tecuci şi cu conducta magistrală de gaze Focşani – Tecuci.

După traversarea râului Siret, traseul păstrează orientarea spre est, traversează râul Bârlad,

ocolind apoi pe la nord şi est municipiul Tecuci. După traversarea DJ 251 Tecuci – Matca, traseul

se orientează spre sud, trecând pe la est de localităţile Drăgăneşti şi Barcea, la nord de Iveşti şi

Călmăţui, ocolind pe la nord localităţile Pechea şi Negrea şi pe la vest localităţile Cişmele, Mihail

Kogălniceanu, întrând apoi în Staţia de Transformare 400/110 kV Smârdan, în culoar comun cu

cele 2 LEA 400 kV existente.

Pe teritoriul judeţelor Galaţi şi Bacău, LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan nu sunt bunuri ale

patrimoniului istoric, cultural, arhitectural, arheologic şi paleontologic cunoscute.

Pe teritoriul judeţului Vrancea, LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan traversează zone cu

patrimoniu arheologic reperat, respectiv pe teritoriul comunei Rugineşti şi a oraşului Mărăşeşti, motiv



22

pentru care a primit Aviz nr. 434 din 15.05.2012, emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi

Patrimoniu Naţional Vrancea, cu recomandarea de supraveghere arheologică, conform OUG nr.

43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de

interes naţional.

În figura de mai jos este prezentată poziţionarea amplasamentului LEA 400 kV d.c. Gutinaş –

Smârdan în raport cu obiectivele menţionate anterior.

Figură 3. Amplasamentul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan

Traseul LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan este situat în partea de sud-est a României şi străbate teritoriul

a 26 unităţi administrative teritoriale ale judeţelor Bacău, Vrancea şi Galaţi.



23

Figură 4. Amplasarea traseului LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan



24



CĂILE DE ACCES

Căile de acces la amplasamentul LEA sunt reprezentate de reţelele de drumuri naţionale

(DN11A, DN2(E85) şi DN24), drumuri judeţene, drumuri comunale sau drumuri de exploatare

precum şi reţeaua de căi ferate (CF Adjud-Oneşti, Bucureşti – Bacău, Tecuci - Munteni).

Din punct de vedere geomorfologic traseul liniei studiate se înscrie în prima porţiune în

depresiunea Caşinului între localităţile Oneşti şi Adjud.

De la staţia de transformare 400/220/110 kV Gutinaş traseul liniei urmăreşte în principal valea

râului Trotuş până în zona Cornăţel.

Între localitatea Cornăţel şi localitatea Păuneşti se traversează interfluviul Trotuş-Siret cu un

relief deluros caracterizat prin pante domoale şi văi largi cu energie redusă de relief şi care nu pun

probleme de stabilitate a terenului.

Din această zonă traseul liniei urmăreşte terasa superioară din malul drept al râului Siret până

în zona localităţii Mărăşeşti. De aici traseul liniei se înscrie în zona de câmpie din malul stâng al râului

Siret până la staţia de transformare 400/110 kV Smârdan. Aici relieful este relativ plan la altitudini

reduse şi nu se semnalează fenomene fizico-geologice speciale care ar putea periclita execuţia liniei

electrice în condiţii de siguranţă..

În figura următoare este prezentat traseul LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan fiind trasat cu linie

albastră fiind tronsonul subteran în cablu, iar cu linie roşie tronsonul aerian.

I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70



Mai jos sunt date coordonatele Stereo 1970 şi geografice ale punctelor de capăt ale traseului

LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan.

Table 3. Coordonatele Stereo 1970 şi geografice ale punctelor de capăt ale traseului LEA 400 kV

Nr

stâlp

Tip stâlp Coordonate ax stâlp UAT JUDEŢ X Y

1' Plaformă LEC-

LEA

526525.111 642564.234 Stefan cel Mare Bacău

445 ITn-3_400290 444750.432 730708.300 Galaţi, incinta staţie

400

Galaţi

→ Localizarea proiectului în raport cu ariile protejate naturale / comunitare aflate în zonă



25

Figură 5. Amplasarea traseului LEA în raport cu arealele sensibile - ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior



26

Figură 6. Detalii traseu LEA Gutinas – Smardan 1

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior





27

Figură 8. Detalii traseu LEA Gutinas – Smardan 3 - stâlp 65


Figură 9. Detalii traseu LEA Gutinas – Smardan 3 - zona Cosmesti vale - zona nord




28

Figură 10. Detalii traseu LEA Gutinas – Smardan 4 - zona Cosmesti vale - zona nord





29





30

Figură 14. Detalii traseu LEA Gutinas – Smardan 8 – zona de racordare cu statia Smardan

Traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan străbate situl de importanţa

comunitară (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) şi aria de protecţie specială

avifaunistică (ROSPA00071 Lunca Siretului Inferior) care se suprapun în zonele de

traversare ale traseului, pe o distanţă 3,279 km.

13 stâlpi ai traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt poziţionaţi atât pe

teritoriul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior, care în zona de traversare se suprapun.

Aceşti stâlpi sunt:

- 65, 76, 77, 78 (în zona localităţilor Cornăţel şi Lunca Dochiei),

- 173, 174, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183 (în zona de traversare a Siretului, în

apropierea localităţii Cosmeşti),

- stâlpii 65, 76, 77, 78, 182, 183 fiind amplasaţi pe teren agricol,

- iar stâlpii: 173, 174, 177, 178, 179, 180, 181 fiind amplasaţi pe teren forestier.

→ Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente

acestuia;

Pentru realizarea lucrărilor aferente LEA, desfăşurate pe raza teritoriilor Unităţilor

Administrativ Teritoriale ale judeţului Bacău titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism nr.

446/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr. 119/2014 eliberate de Consiliul Judeţean Bacău.



31


Administrativ Teritoriale ale judeţului Vrancea titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism

nr. 173/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr. 38/2014 eliberate de Consiliul Judeţean Vrancea.


Administrativ Teritoriale ale judeţului Galaţi titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism

nr.260/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr.31/2224/2015 eliberate de Consiliul Judeţean Galaţi.

Lucrările de construcţie aferente traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan

traversează un număr de 26 unităţi administrativ teritoriale din cadrul judeţelor Bacău (comunele

Bucium, Ştefan cel Mare, Căiuţi, Coţofăneşti şi Urecheşti), Vrancea (oraşele Panciu şi Mărăşeşti,

comunele Rugineşti, Păuneşti, Pufeşti şi Moviliţa) şi Galaţi (oraşele Galaţi şi Tecuci, comunele

Cosmeşti, Nicoreşti, Munteni, Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri,

Pechea, Cuza Vodă, Schela şi Smârdan), linia fiind amplasată pe terenuri din următoarele

categorii de folosinţă: arabil, păşuni, păduri, fâneţe, ape, drumuri, neproductiv.

Lungimea totală a traseului este de circa 141,5 km.



descoperite, şi de 54 m, câte 27 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin terenurile cu păduri.

Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a LEA, la traversarea zonelor împădurite, în

situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală, între conductorul

inferior al liniei (cel mai apropiat de coronamentul arborilor) şi vârfurile arborilor (incluzând şi

o creştere previzibilă a vegetaţiei forestiere pe o perioadă de 5 ani de la data punerii în funcţiune

a LEA) este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m, centrat pe axul liniei. Pentru

întreţinerea culoarelor de siguranţă au fost încheiate protocoale între C.N.T.E.E. Transelectrica

S.A. şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, respectiv Asociaţia Administratorilor de

Păduri din România.

Suprafaţa terenurilor ocupate temporar în etapa de construcţie (platformele de lucru pentru

montarea stâlpilor şi culoar de lucru (zona acces) LEA, pentru montarea (întinderea) conductoarelor

active şi de protecţie) este de 124,5537 ha, din care circa 28,3469 ha este suprafaţă de teren fond

forestier naţional şi 96,2068 ha suprafaţă de teren agricol.

Suprafaţa terenurilor ocupate definitiv de lucrările proiectului (suprafeţele ocupate de

fundaţiile stâlpilor în funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea acestora) este de

4,473 ha, din care circa 0,1802 ha este suprafaţă de teren fond forestier naţional şi 4,2928 ha

suprafaţă de teren agricol.

. STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ – LEA 400 KV GUTINAŞ - SMÂRDAN Beneficiar: C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.


32

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

Pentru implementarea proiectului supus analizei nu se fac lucrări de dragare, consolidare,

numai lucrări de săpare/forare a şanţului pentru LES şi a golurilor pentru fundaţiile stâlpilor LEA.

Construcţia se va realiza cu cele mai bune tehnologii, în limita strictă a normelor tehnice si

normativelor în vigoare pentru astfel de obiective de investiţii. Pentru pregătirea culoarului liniei,

săparea fundaţiilor, montajul stâlpilor, întinderea si montajul conductoarelor se folosesc utilaje

tehnologice mobile (buldozer, excavator, automacara, instalaţii de întindere conductoare etc.) si

mijloace de transport auto.

Defrisarea culoarului liniei electrice pe tronsoanele împădurite se execută mecanizat (doborît

arbori cu motoferestrăul, scos - apropiat lemn valorificabil cu tractor echipat special) si manual

(adunarea si indepărtarea resturilor de exploatare).

Terasamentele pentru fundaţii (cca. 60 m³ / stâlp) se realizează la dimensiunea prevăzută în

proiect, cu mijloace manuale (excavator) sau manual, iar surpusul neutilizat în cadrul proiectul (cca.

30 m³ pământ necontaminat) se împrăstie în zona culoarului LEA în strat de 10 cm si se înierbează.

Betonul de ciment se aduce în santier fie în stare uscată, urmând a fi umectat în momentul

turnării, fie gata pregătit în staţii centralizate. Elementele metalice ce se înglobează în beton

(armături si picioare de stâlpi) se aduc în punctul de lucru gata confecţionate, Turnarea betonului

armat se realizează manual sau mecanizat, în cofraje realizate din panouri refolosibile.

Stâlpi metalici de susţinere si de intindere, sunt confecţii metalice uzinate, asamblate pe

tronsoane, care se transportă la locul de punere în operă cu ajutorul unor autospeciale de gabarit mare

si se montează cu ajutorul unor macarale cu braţ telescopic. Tratarea anticorosivă a stâlpilor se face

după montaj, cu vopsea acrilică aplicată cu dispozitive acţionate mecanic sau manual.

Cablurile electrice sunt produse industrializate care se aduc în amplasamentul proiectului

propus în ambalajele de la furnizor (tamburi), se întind si se montează cu ajutorul unor utilaje

tehnologice specifice.

Alte componente specifice (izolatori, elemente de prindere etc.) sunt produse industrializate

care se aduc în punctul de lucru în ambalajele de la furnizor si se montează manual sau mecanizat.

a. Etapa pregătitoare

- materializarea culoarului liniei electrice ;

- defrisarea si îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA în zona împădurită;

- amenajarea drumurilor de acces existente;

b. Etapa construcţiei conform prevederilor documentaţiei tehnice de execuţie (DTE):

- organizarea de santier pentru construcţii;

- trasarea reţelei conform planului de trasare;

- execuţia fundaţiilor stîlpilor pentru LEA;

- aducerea în amplasamentul reţelei a betonului si turnarea fundaţiilor;

- aducerea în amplasament a elementelor de confecţii metalice si montarea stâlpilor;

- aducerea în amplasament a conductoarelor electrice si montarea liniei;

- probe tehnologice, efectuarea remedierilor, dacă este cazul.



33

Eliberare şi amenajare amplasamente

Pentru construcţia LEA sunt necesare lucrări de eliberare şi amenajare amplasamente pentru

realizarea fundaţiilor, ridicarea stâlpilor şi montarea conductoarelor. Aceste lucrări constau din:

- eliberarea platformelor de lucru pentru montarea stâlpilor de vegetaţia ce poate împiedica accesul

utilajelor;

- eventuale nivelări ale platformelor de lucru;

- montarea eventual a unor eşafodaje din lemn refolosibile pentru montarea la sol a stâlpilor.

Lucrările executate pe un amplasament nu vor dura mai mult de 30 de zile şi vor fi făcute în zone

agricole cu predilecţie după strângerea culturilor.

După terminarea lucrărilor pe un amplasament terenul va fi adus la starea iniţială prin nivelarea

terenului şi refacerea stratului vegetal.

Pentru suprafeţele de teren scoase din circuitul forestier, se vor aplica măsurile compensatorii

prevăzute în legislaţia în vigoare.

Aducerea amplasamentelor la starea iniţială

După executarea fundaţiilor, montarea stâlpilor şi a echipamentului LEA (lanţuri de

izolatoare, conductoare) din punct de vedere a protecţiei mediului urmează să se realizeze

următoarele activităţi, evaluate în costul total al investiţiei:

- pământul în exces rezultat ca urmare a executării fundaţiilor se evacuează de la borne în

zonele indicate de administraţiile publice locale;

- tamburii pe care au fost livrate conductoarele, precum şi lăzile în care s-au transportat

buloanele, clemele şi armăturile precum şi elementele izolante se adună de constructor şi

se returnează;

- platformele de montaj a stâlpilor precum şi drumurile de acces care eventual s-au

amenajat pentru acces la borne se aduc la starea iniţială prin nivelarea terenului şi

refacerea stratului vegetal;

- ambalajele nevalorificabile vor fi predate la gropile de gunoi din zona de lucru pe bază

de contracte dinainte încheiate;

- ambalajele reciclabile vor fi selectate şi valorificate la centrele speciale de colectare.

c. Etapa punerii în funcţiune

- dezafectarea organizării de santier;

- retragerea din amplasamentul proiectului propus a utilajelor tehnologice si a mijloacelor de

transport;

- aducerea la starea iniţială a terenurilor utilizate temporar conform prevederilor DTE (nivelarea

terasamentelor în jurul stâlpilor si de-a lungul culoarului de lucru de 3 m, însămânţare cu ierburi

perene);

- recepţie la terminarea lucrărilor;

- punerea în funcţiune a obiectivului prin conectarea permanentă la SEN.

I.3.b. Modificările fizice în perioada de functionare:

Activităţi din perioada de exploatare (lucrări de mentenanţă)

În reţeaua electrică de transport a energiei electrice se efectuează, după caz, servicii/lucrări de

mentenanţă:

corectivă - după detectarea defectării, incluzând toate acţiunile destinate repunerii unei

instalaţii în starea care-i permite să-şi îndeplinească funcţia specificată;



34

preventivă – profilactică : verificări, reglaje, măsurători, încercări, pentru prevenirea

defectelor, respectiv pentru reducerea probabilităţii de defectare sau degradării, urmărindu-se

obţinerea unui echilibru corespunzător între aceste activităţi, în funcţie de influenţa diferitelor

categorii de ansambluri funcţionale asupra obiectivelor propuse în cadrul RET: siguranţa în

funcţionare, disponibilitate, eficienţă.

In cadrul programului de mentenanţă se execută următoarele tipuri de lucrări:

- Toaletarea vegetaţiei pe traseu şi îndepărtarea obiectelor căzute pe linie

- Verificarea stării stâlpilor şi conductoarelor

- Verificarea fundaţiilor

- Înlocuirea elementelor de izolatoare defecte

- Remedierea stâlpilor deterioraţi

- Remedierea fundaţiilor necorespunzătoare

- Înlocuire/reparare conductoare deteriorate

- Înlocuire cleme şi legături necorespunzătoare

- Refacerea balizajului stâlpilor de traversare prin vopsire în alb-roşu

- Refaceri inscripţionări si completare tăbliţe avertizoare

Pe perioada de exploatare sau în cadrul lucrărilor de mentenanţă nu se lucrează cu elemente

sau substanţe chimice periculoase.

I.3.e. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

Etapa de dezafectare şi refacere a amplasamentului

În momentul în care utilitatea liniei nu se mai justifică tehnico-economic aceasta va fi

dezafectată, lucrări care determină următoarele modificări fizice:

- demontarea stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor LEA;

- dezafectarea fundaţiilor;

- nivelarea şi aducerea la starea iniţială (înainte de construirea LEA) a suprafeţelor de teren care au

fost ocupate permanent de platforma de trecere din LES în LEA şi amplasamentele stâlpilor.

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):

Utilizarea resurselor regenerabile

Implementarea proiectului LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan este necesară;

- suprafaţa totală de 1.290.267 m2 teren din care:

o 44.730 m2 teren ocupat definitiv (din care 43 243 m2 propus spre expropriere,

1.382 m2 propus pentru transfer şi 105 m

2 proprietatea statului în administrarea

Transelectrica (teren situat în incinta staţiei Smârdan));

o 1.245.537 m2 teren ocupat temporar (teren arabil, vie, păşune, pădure şi

neproductiv).

o Din care: Suprafaţa de teren defrişat din Fondul Forestier Naţional este de 279.984

m2.

Pe teritoriul judeţului Bacău suprafaţa totală de teren afectată de

lucrările aferente proiectului este de circa 366.506 m2 din care:

suprafaţa ocupată definitiv este de 9.405 m2;



35

suprafaţa ocupată temporar este de 357.101 m2

Pe teritoriul judeţului Vrancea suprafaţa totală de teren afectată de



suprafaţa ocupată temporar este de 250.832 m2.

Pe teritoriul judeţului Galaţi suprafaţa totală de teren afectată de




Pentru prepararea betoanelor utilizate la turnarea fundaţiilor stâlpilor LEA.

Utilizarea resurselor neregenerabile

Agregate minerale de râu pentru reamenajarea căilor de acces existente, unde va fi cazul, şi

prepararea betoanelor utilizate la turnarea fundaţiilor stâlpilor LEA.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului:

Utilizarea resurselor regenerabile

Implementarea proiectului propune exploatarea masei lemnoase de pe culoarul liniei

electrice, dar aceasta nu va fi utilizată în cadrul proiectului ci va fi valorificată de deţinătorii

terenurilor împădurite.

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:

I.6.1. Principalele emisii generate de proiect în perioada construcţiei, modalităţi de

eliminare:

Proiectul propus implică în faza de pregătire si construcţie folosirea unor utilaje tehnologice si

mijloace detransport specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel:

- motoferastraie pentru doborîrea arborilor, curăţarea de crăci si secţionarea trunchiurilor;

- tractor echipat cu troliu, sau TAF pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare in mijloace auto;

- tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat;

- excavator pentru săpături în transeu deschis si în gropi de fundaţii;

- buldozer pentru împingerea si nivelarea pământului din săpături pentru fundaţii si pe

drumuri de acces;

- autobasculante pentru transportul materialului rutier si al terasamentelor;

- tractor + remorca (platforma) pentru transportul confecţiilor metalice;

- macarale cu braţ telescopic;

- instalatii de întindere conductoare (frana+tragator),

- camioane pentru transportul materialelor;

- alte echipamente tehnologice acţionate electric (aparate de sudură, aparat de vopsit).



36

Combustibilii utilizaţi sunt benzina si motorina, care se vor aproviziona din statii PECO,

astfel:

- benzina pentru motoferăstraie se va aduce în punctul de lucru în funcţie de necesarul zilnic,

în recipienţi admisi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar alimentarea se va face

direct în rezervorul utilajului.

- motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe din staţia

PECO

- motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în funcţie de

necesarul zilnic, în recipienţi admisi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar

alimentarea se va face cu furtun flexibil direct în rezervorul utilajului.

Utilajele tehnologice si mijloacele de transport sunt surse mobile, care în timpul funcţionării

generează praf, emisii de gaze, zgomot si vibraţii.

Traseul LEA are o configuraţie geometrică specifică unei fâsii (dreptunghi cu latura mică

egală cu lăţimea culoarului si latura mare egală cu lungimea reţelei) pe care fluxurile tehnologice

specifice etapelor de de pregătire se vor desfăsura pe puncte de lucru în care nu pot acţiona

concomitent mai mult de 5 utilaje/mijloace de transport.

Principalii poluanti generaţi de proiectul propus sunt: praful, emisii de noxe, zgomot si

vibraţii.

• Praful – generat în timpul lucrărilor specifice de excavare pentru fundaţiile stâlpilor si

deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de acces;

- pe culoarul liniei electrice prin operaţiunile de defrisare a vegetaţiei forestieră, excavare a

fundaţiilor pentru stalpi si deplasarea pe traseu a utilajelor tehnologice, atunci când lucrările se

execută pe timp secetos;

- pe drumurile de acces, în timpul deplasării mijloacelor de transport.

Table 4 Emisii de praf din surse mobile în fiecare punct de lucru

Denumirea sursei

Poluant Debit masic orar (g/oră/ sursă x Nr. surse) Utilaje tehnologice

în timpul defrisării în zona împădurită Praf(16<30 µ m) 568 g/oră x 5 = 2840 g/oră

în timpul excavarii fundatii pt. stâlpi Praf(11<15 µ m) 368 g/oră x 5 = 1840 g/oră

în timpul deplasării pe transeu Praf(1<10 µ m) 268 g/oră x 5 = 1340 g/oră

Total 1288 g/oră x 5 = 6440 g/oră

Mijloace auto de transport In timpul

deplasării pe drumurile de acces

Praf(0<30 µ m) 902 g/oră x 5 = 4510 g/oră

Total 902 g/oră x 5 = 4510 g/oră

Praful se propagă în jurul zonelor de lucru si de-a lungul drumurilor de acces, de o parte si de

alta pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m si se depune pe iarbă si frunze în cantitate descrescătoare

de la interioarul spre exteriorul acesteia.

Pe culoarul liniei electrice nu se pot lua măsuri pentru diminuarea cantităţii de praf rezultat în

activitatea de defrisare si de execuţie a fundaţiilor pentru stâlpi.

Eliminarea / reducerea emisiilor de praf în incinta santierului de construcţii si pe drumul

de acces se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:

- stropirea cu apă a surselor de praf si a drumurilor de pământ, în perioadă de uscăciune;

- mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a ridica in atmosfera cantităţi

reduse de particule fine de praf;

- încărcătura de material vrac (beton uscat) va fi acoperită în timpul transportului, sens în care

autobasculantele vor fi dotate obigatoriu cu prelate



37

- organizarea lucrărilor pe puncte de lucru, grupând astfel mai puţine surse mobile.

Având în vedere caracteristicile naturale ale terenului din amplasament, propagarea prafului

în atmosferă este limitată si de obstacolele naturale formate din arbori si forme de relief denivelate.

Emisii de noxe chimice generate de surse mobile, prin arderea carburanţilor (motorina) în

motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, ce degajă în atmosferă gaze de esapament, în a căror

componenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO), oxizi de sulf (SO2), compusi organici

volatili (COV), pulberi. Cantităţile de noxe eliberate în atmosferă depind de: puterea, regimul si

timpul de funcţionare al motoarelor, caracteristicile carburantului folosit etc. Consumul orar de

carburanti in timpul functionarii principalelor utilaje si mijloace de transport folosite in procesul

tehnologic este in medie de 10,0 l/h.

Dispersia noxelor se va produce pe traseul liniei electrice si de-a lungul drumurilor de acces,

de o parte si de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la

jumătate la distanţa de de 20 m si de 3 ori la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului

tehnologic al motoarelor si prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează

scăderea emisiilor cu 30%.

Procesele tehnologice de defrisare în zona împădurită si de construcţie a liniei electrice se vor

organiza pe puncte de lucru, în care nu va lucra un număr mare de utilaje tehnologice si mijloace de

transport, sens în care nu se produce o crestere periculoasă a concentraţiei de noxe.

Măsuri de reducerea emisiilor de gaze se referă la:

- organizarea activităţii pe puncte de lucru astfel a se evita cresterea periculoasă a

concentraţiei de noxe chimice;

- menţinerea utilajelor si mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de acces;

- controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje cu motoare performante

dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

I.6.2. Principalele emisii generate de proiect în perioada de exploatare, modalităţi de

eliminare:

În faza de exploatare a obiectivului se vor desfăsura lucrări de intreţinere, care constau din

intreţinere curentă a construcţiei (vopsit, reparaţii la construcţia metalică, revizuiri la cabluri etc.) si a

culoarului LEA (curatire de vegetatie lemnoasa regenerată natural). Aceste lucrări sunt cu caracter

periodic si se desfăsoară punctual, în funcţie de necesităţi. De asemenea, în perioada de exploatare au

loc intervenţii pentru remedierea avariilor.

Lucrările de întreţinere si intervenţii se vor desfăsura cu utilaje si echipamente de acelasi tip

ca si în etapa de construcţie, dar în număr mult mai mic, cu efecte punctuale nesemnificative asupra

factorilor de mediu.

În perioada de exploatare, având în vedere specificul obiectivului, emisiile de poluanţi

generate de sursele mobile (praf, noxe chimice, emisii acustice, poluarea accidentală cu produse

petroliere) în amplasamentul proiectului sunt în cantităţi foarte reduse, la intervenţii participând un

număr redus de surse, periodicitatea este mare, iar timpul de emisie este redus la durata intervenţiei.

Mai mult, localizarea emisiilor este punctuală, în funcţie de poziţionarea intervenţiei.

În perioada de exploatare, faţă de cantităţile de polunţi generate de proiectul propus si

capacitatea de absorbţie a mediului, apreciem că nu sunt necesare măsuri de reducere/eliminare a

emisiilor de poluanţi.



38

I.6.3. Factorul de mediu zgomot şi vibraţii

Surse de zgomot şi vibraţii

Etapa de construcţie

Activităţile care se vor desfăşura în această etapă sunt generatoare de zgomot şi vibraţii.

Platformele tehnologice aferente stâlpilor LEA, pe care se vor desfăşura activităţile pentru montarea

stâlpilor nu vor fi amplasate în apropierea locuinţelor. Percepţia zgomotului produs în câmp

îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:

- condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţie,

etc.

Amplasamentele stâlpilor nu vor fi în apropierea locuinţelor, marea majoritate vor fi în afara

zonelor locuite, deci nu va fi nici un impact asupra populaţiei şi locuinţelor.

Zgomotul provine de la surse mobile si fixe si este generat de motoarele utilajelor si

mijloacelor de transport.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra biodiversităţii este nesemnificativ fiind de foarte

scurtă durată, circa o lună pentru fiecare stâlp, perioadă în care este inclus şi timpul de 21 de zile

necesar întăririi betonului fundaţiilor.

Puteri acustice asociate utilajelor folosite

1. Buldozer 110 Lw

2. Volă 112 Lw

3. Excavator 117 Lw

4. Compactor 105 Lw

5. Finisor 115 Lw

6. Autobasculantă 107 Lw

Propagarea undelor sonore se face diferit, în funcţie de mai mulţi factori, dintre care

menţionăm: distanţa receptorului faţă de sursă, gradul de denivelare a terenului care desparte

receptorul de sursă, gradul de ocupare cu obstacole care despart receptorul de sursă etc.

Zgomotul se propagă în jurul santierului si de-a lungul drumului de acces, de o parte si de alta

pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de de 50 m si

de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor, echipându-le cu

atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Procesele tehnologice de defrisare în zona împădurită si de construcţie a liniei electrice se vor

organiza pe puncte de lucru, în care nu va lucra un număr mare de utilaje tehnologice si mijloace de

transport, sens în care nu se produce o crestere periculoasă a nivelului de zgomot. Nivelul de zgomot

în fiecare punct de lucru trebuie să se încadreaze în limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

Având în vedere caracteristicile naturale ale terenului din amplasament, propagarea

zgomotului este limitată si de obstacolele naturale formate din arbori si forme de relief denivelate.

În faza de execuţie a LEA sursele de zgomot şi vibraţii vor fi constituite de funcţionarea

utilajelor şi mijloacelor de transport folosite de constructor. În faza de exploatare a LEA poluarea

acustică este datorată descărcărilor corona în spaţiul din jurul conductoarelor active şi vibraţiei

conductoarelor supuse acţiunii dinamice a vântului.

Liniile electrice aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt însoţite în funcţionarea lor de

un zgomot specific determinat de descărcarea corona (descărcări electrice incomplete în jurul



39

conductoarelor sub tensiune). Ca orice descărcare electrică, acest fenomen este însoţit de zgomote şi

de emisie de lumină.

Descărcările Corona

Descărcările Corona apar la suprafaţa conductoarelor LEA 400 kV când intensitatea câmpului

electric pe suprafaţa conductorului depăşeşte rigiditatea dielectrică a aerului.

Când pe suprafaţa conductorului sunt iregularităţi, cum ar fi particule contaminate, determină

o concentrare a gradientului tensiunii care poate deveni un punct al unei descărcări.

Străpungerea aerului în această regiune generează lumină, zgomot acustic, zgomot radio,

vibraţia conductorului, ozon, etc.

Fenomenul de descărcare Corona poate să apară şi pe părţi neelectrice în mod normal, la

înălţime mare şi în condiţii de atmosferă încărcată cu electricitate static naturală, în timpul furtunilor

cu descărcări atmosferice: pe antene, catarge, construcţii metalice înalte, etc.

Emisii de ioni şi ozon

Descărcarea Corona, la fel ca orice descărcare electrică naturală sau antropică produce

ionizarea aerului şi formarea ozonului.

Ozonul, ca formă instabilă de oxigen este un gaz prezent în mod natural în atmosferă în

concentraţii de 50 molecule/1 miliard de molecule de aer. La altitudini mari, în condiţiile unei

atmosfere rarefiate, ozonul se formează prin reacţii fotochimice determinate de radiaţia solară.

Fenomenul Corona care apare de-a lungul liniilor electrice aeriene, în condiţii de umiditate

atmosferică mare determină formarea ozonului în jurul conductoarelor.

La nivelul solului, concentraţia de ozon produsă de descărcarea Corona depinde de mai mulţi

factori:

- condiţiile atmosferice;

- direcţia şi viteza vântului;

- turbulenţa aerului.

În general, concentraţia de ozon este neglijabilă la nivelul solului. În zonele lipsite de

activităţi urbane sau industriale concentraţia de ozon este de 50 ppm. Doar în preajma LEA 750 kV

s-au sesizat modificări ale concentraţiei de ozon, în condiţii de ploaie puternică, vânt slab pe direcţia

paralelă cu conductoarele, ajungând la 7-9 ppm. Rezultă că emisiile de ozon cauzate de LEA 400 kV,

la nivelul solului sunt neglijabile.

Descărcările Corona determină emisii de ioni în vecinătatea conductoarele LEA, dar

concentraţia acestora nu depăşeşte valoarea de 1.000 ioni/cm3, concentraţia atmosferică normală de

ioni fiind cuprinsă între 100 şi 1.000 ioni/cm3.

În timpul furtunilor, în apropierea focurilor deschise sau a ţevilor de eşapament concentraţia

poate atinge 20.000 ioni/cm3.

Interferenţe radio TV. Culoar caracteristic

Descărcarea Corona care va apărea la LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan va fi însoţită de

apariţia unei succesiuni de impulsuri de curent de scurtă durată. Propagarea acestor curenţi determină

în jurul circuitelor parcurse, apariţia unor câmpuri electromagnetice perturbatoare, de frecvenţă şi

amplitudine diferite şi care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio şi

televiziune.



40

Perturbaţiile de înaltă frecvenţă determinate de descărcările Corona se manifestă atât în

instalaţiile radio care funcţionează în general în banda de frecvenţă de (0,5...1,6) MHz, cât şi în cele

de televiziune (24...216) MHz şi de telefonie de înaltă frecvenţă prin curenţi purtători.

Perturbaţiile în domeniul radiofrecvenţă depind de:

- gradientul de tensiune superficial al conductorului;

- numărul şi dimensiunile conductoarelor din fascicul;

- distanţa receptorului radio faţă de LEA de înaltă tensiune;

- condiţiile meteorologice.

Pe timp frumos, nivelul perturbaţiilor radio, în cazul LEA 400 kV poate atinge 50 dB (la 20

m de axul liniei şi raportat la 1mV/m) iar pe timp de ploaie nivelul perturbator poate atinge chiar 70

dB.

Perturbaţiile emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori:

- perturbaţiile pasive, cauzate de prezenţa instalaţiilor electrice şi reflexiilor

semnalului util determinate de acestea;

- perturbaţiile active, cauzate de distorsionarea semnalului util de către câmpul

perturbator de înaltă frecvenţă, determinat de descărcările Corona.

Perturbaţiile electromagnetice de înaltă frecvenţă, determinate de descărcările Corona cresc

odată cu intensitatea ploii şi se manifestă mai ales în zone cu intensităţi slabe ale semnalului TV, ca

şi în cazul unei montări nefavorabile a antenei de recepţie, putându-se ajunge la nivele perturbatoare

de 40...70 dB, la o frecvenţă de 75 MHz.

Echiparea LEA 400 kV d.c. nu conduce la valori ale nivelului perturbaţiilor mai mari decât

limitele admisibile.

Luând în consideraţie aspectele prezentate se estimează că nu se vor înregistra depăşiri

ale concentraţiilor maxim admise pentru zgomot şi ozon, pentru protecţia ecosistemelor

naturale, şi că pe termen scurt, mediu şi lung, impactul va fi neutru.

Măsuri de reducerea a nivelului de zgomot se referă la:

- menţinerea utilajelor si mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al nivelului de zgomot si folosirea de utilaje si mijloace de transport cu

motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

• Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor si ale

mijloacelor de transport pe parcursul desfăsurării activităţii si nu reprezintă surse semnificative de

vibraţii. Posibilitatea propagării vibraţiilor în împrejurimile santierului, cel puţin teoretic, este foarte

redusă. Vibratiile se inscriu intr-o arie cvasicirculara cu raza de maxim 120 – 150 m.

Câmpurile electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au fost recent introduse pe lista factorilor

de mediu care prezintă un risc potenţial pentru sănătatea publică.

Pe durata funcţionării, orice instalaţie electroenergetică este sursa următoarelor categorii de

câmpuri electromagnetice emise în mediu:

- Câmp electric de joasă frecvenţă (50/60Hz);

- Câmp magnetic de joasă frecvenţă (50/60Hz);

- Câmp electromegnetic

Dispoziţiile constructive ale stâlpilor utilizaţi, secţiunea conductoarelor active (OLAL

3x300/69 mm2), configuraţia fazelor, componenţa lanţurilor de izolatoare asigură pierderi prin efect

corona minime şi posibilităţi reduse de apariţie a perturbaţiilor radio şi TV.



41

Astfel alegerea secţiunii şi configuraţiei fazei OLAL 3x300/69 mm2 în loc de cea uzual

utilizată până în prezent OLAL 2x450/75 mm2 conduce la reducerea pierderilor prin efect corona la

jumătate, cu efecte benefice, reducându-se atât impactul sonor cât şi impactul chimic datorat

generării de ozon şi oxizi de azot. Table 5 Matrice de evaluare pentru radiaţiile electromagnetice

Nr.

crt. Impact potenţial Categorie de impact

Ponderea

impacturilor

cumulative

ÎN ETAPA DE EXECUŢIE A LEA

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

- efecte negative

minore asupra

sănătăţii populaţiei

1 Nu se preconizează apariţia de radiaţii electromagnetice -

ÎN ETAPA DE FUNCŢIONARE

1 Poluare datorată câmpului electric de joasă frecvenţă (efecte

asupra biodiversităţii şi sănătăţii umane) NEGATIV

NESEMNIFICATIV

2 Poluare datorata câmpului magnetic de joasă frecvenţă (efecte

asupra biodiversităţii şi sănătăţii umane) NEGATIV

NESEMNIFICATIV

3

Poluare electromagnetică datorată apariţiei unui câmp

electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă pe durata

unor regimuri anormale de funcţionare, cum ar fi regimurile

tranzitorii sau prezenţa descărcării corona pe elementele aflate

sub tensiune ale instalaţiilor (efecte asupra biodiversităţii şi

sănătăţii umane)

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

Intensitatea câmpului electromagnetic se încadrează în limitele impuse

de normativele în vigoare, prin respectarea normativelor de proiectare din domeniul liniilor

electrice aeriene, aliniate la normativele europene.

Poluarea cu câmpuri electrice şi magnetice este permanentă dar fără riscuri în condiţiile în

care se respectă prescripţiile de proiectare şi distanţele minime de amplasare a LEA faţă de zonele

rezidenţiale. LEA evită în general zonele de intravilan ceea ce reduce considerabil impactul

câmpului electromagnetic asupra populaţiei.

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că la punctele de

lucru vor exista niveluri de zgomot de până la 100 dB (A), pentru anumite intervale de timp. Având

în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând seama de reducerea

acestuia cu distanţa, se apreciază că începând de la distanţa de 100 m faţă de limita punctului de

lucru se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

Deoarece lucrările de construcţie şi refacere a amplasamentului la starea initiala, se fac şi în

zone în care sunt specii de faună protejate, zgomotul va fi un factor disturbator, în special pentru

speciile de avifaună, având impact negativ temporar, asupra distribuţiei acestora în zona de impact.

Etapa de punere în funcţiune

Aceleaşi emisii ca şi în etapa de funcţionare a LEA, în cadrul căreia vor fi descrise.


În etapa de funcţionare a LEA 400 kV d.c. se produc zgomote din cauza:

- descărcărilor Corona care produc sunete ca sfârâituri şi pocnituri de intensitate

redusă, perceptibile numai în vecinătatea liniei, în zonele de protecţie şi siguranţă;

- „bâzâitului liniei electrice” – zgomot de intensitate scăzută perceptibil numai în

zonele de protecţie şi siguranţă.

Zgomotele generate de funcţionarea LEA fiind de intensitate scăzută nu vor avea nici un

impact asupra speciilor de faună.



42

Etapa de dezafectare

În timpul lucrărilor de demontare a construcţiilor aferente LEA (fundaţii, stâlpi, conductoare,

izolatoare, etc.), de transport a deşeurilor rezultate şi de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de

teren ocupate de stâlpi vor fi emisii de zgomot şi vibraţii de la mijloacele auto de transport şi utilajele

folosite.

Deoarece lucrările de dezafectare şi reconstrucţie ecologică se fac şi în zone în care sunt

specii de faună protejate, zgomotul va fi un factor disturbator cu efecte negative privind distribuţia

acestora în zona de impact şi vecinătăţi, în special pentru speciile de avifaună şi mamifere,

estimându-se că impactul va fi:

- pe termen scurt – negativ nesemnificativ;

- pe termen mediu şi lung – neutru.

Dezafectarea LEA va face obiectul unui al proiect supus procedurilor de reglementare d.p.d.v.

al protecţiei mediului.

I.6.4. Factorul de mediu ape de suprafaţă

Surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă


Traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan va intersecta următoarele cursuri de apă:

- LES subtraversează pârâul Gutinaş;

- LEA supratraversează râurile Trotuş, Siret şi Bârlad.

Pârâul Gutinaş va fi subtraversat pe teritoriul localităţii Gutinaş iar râul Trotuş va fi

supratraversat pe teritoriul localităţii Căiuţi, judeţul Bacău. Pe acest sector se va avea în vedere

executarea fundaţiilor stâlpilor liniei electrice în terenuri cu nivelul hidrostatic cuprins între 2 - 4 m

adâncime de la suprafaţa terenului.

Râul Siret va fi supratraversat în zona localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi, în aval de barajul

Cosmeşti. În această zonă, lunca Siretului este larg dezvoltată, iar pentru executarea stâlpilor de

susţinere a LEA vor fi necesare fundaţii speciale. Nivelul hidrostatic în această zonă este situat la 2 -

3 m adâncime de la suprafaţa terenului.

În continuare, traseul LEA nu mai traversează cursuri importante de apă, exceptând canale de

irigaţii locale.

Traversarea râului Bârlad, precum şi a văilor cu curs temporar de ape (valea Corozel, valea

Călmăţui şi valea Pechea) nu pun probleme în privinţa amplasării stâlpilor LEA. Se semnalează doar

un nivel hidrostatic ridicat, respectiv la adâncimile de 2 - 4 m de la suprafaţa terenului.

În zonele de apropiere sau de traversare a LEA peste cursuri de ape se vor aplica toate

măsurile necesare respectării cerinţelor de siguranţă impuse de Normativul NTE 003/04/00 pentru

clasa de importanţă a acesteia.

Stâlpii vor fi amplasaţi pe maluri, de o parte şi de alta a cursurilor de apă, fără să influenţeze

caracteristicile acestora (compoziţie biochimică, turbiditate, etc.).



43

Figură 15. Traversări şi apropieri permise faţă de apele de suprafaţă

Pe traseul LEA analizată nu se evacuează ape uzate. Apa pluvială care ajunge pe

amplasamentele stâlpilor este considerată conveţional curată deoarece la nivelul solului nu se

constituie depozite de substanţe solubile sau miscibile cu apa, care antrenate de precipitaţii să fie

transportate pe suprafaţa solului către cursurile de apă sau prin straturile solului către freaticul din

zonă.

Organizările de şantier vor fi în responsabilitatea operatorului economic selectat prin licitaţie

publică să execute lucrările de construcţie şi refacere zonelor afectate, prevăzute în proiect şi vor fi

amplasate în afara zonelor de protecţie ale cursurilor de apă şi ale perimetrelor hidrogeologice ale

alimentărilor cu apă pentru consumul uman.

Alimentarea cu apă în incintele organizărilor de şantier se va face în funcţie de condiţiile

concrete ale zonelor în care vor fi amplasate acestea iar apele uzate evacuate vor fi colectate, tratate

şi eliminate, conform prevederilor legale în domeniu.

Pentru realizarea lucrărilor de construcţie nu se foloseşte apă şi nu se evacuează ape uzate.

Pentru personalul care va fi implicat în această etapă de implementare a proiectului,

contractorul va asigura pentru consum, apă potabilă îmbuteliată în sticle de plastic (PET-uri), din

comerţ.

Recipientele din plastic golite la punctele de lucru vor fi colectate în saci din polietilenă,

transportate zilnic în incintele organizărilor de şantier şi predate unor operatori economici autorizaţi

d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Deoarece pe traseul liniei electrice, în mod normal, nu sunt generaţi poluanţi care să

determine modificări fizice, chimice sau biologice ale apelor de suprafaţă şi subterane, nu se

evacuează ape uzate iar lucrările specifice acestei etape se fac pe malurile apelor, cu respectarea

zonelor de protecţie a acestora, se estimează că impactul proiectului asupra apelor de suprafaţă şi

subterane şi implicit asupra ecosistemelor lotice, va fi neutru, pe termen scurt, mediu şi lung.

În timpul executării găurilor de fundare, în zonele în care apa freatică este la adâncimi mai

mici, este posibilă poluarea accidentală a acesteia prin scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau



44

lubrifianţi de la utilajele cu care se lucrează şi care pot avea unele defecţiuni, de aceea se va acorda o

atenţie deosebită pentru prevenirea poluării accidentale a apelor de suprafaţă şi subterane.

La traversarea cursurilor de apă, pentru prevenirea efectelor negative asupra calităţii acestora

se vor lua următoarele măsuri:

- toate etapele lucrărilor se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică

prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare

emise;

- depozitarea temporară a echipamentelor, materialelor şi deşeurilor generate se va

face numai pe/în spaţiile destinate acestui scop;

- folosirea numai a mijloacelor de transport şi utilajelor corespunzătoare d.p.d.v.

tehnic;

- schimbarea uleiului şi alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se va face

numai la operatori economici de profil;

- schimbarea uleiului şi alimentarea cu combustibili a utilajelor se va face numai pe

suprafeţe impermeabilizate;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate şi instruirea personalului în

acest domeniu;

- respectarea interdicţiei privind parcarea mijloacelor de transport sau staţionarea

utilajelor şi spălarea acestora în apele de suprafaţă;

- adoptarea soluţiilor constructive corespunzătoare fiecărei traversări în parte, cu

respectarea lăţimii zonelor de protecţie în lungul cursurilor de apă, digurilor,

canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice.


Nu sunt emisii în ape.


Procesul tehnologic de transport al energiei electrice nu implică utilizarea apei şi nici

evacuarea de ape uzate. În această etapă nu sunt generaţi poluanţi care să determine modificări fizice,

chimice sau biologice ale apelor de suprafaţă.


Dezafectarea LEA va face obiectul unui alt proiect supus procedurilor de reglementare

d.p.d.v. al protecţiei mediului.

În timpul lucrărilor de demontare a stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor LEA, de

dezafectare a fundaţiilor şi de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de teren ocupate de stâlpii din

vecinătatea apelor de suprafaţă, există riscul poluării acestora prin scurgeri accidentale de carburanţi

şi/sau lubrifianţi de la mijloacele de transport sau utilajele cu care se lucrează, dacă acestea nu sunt

într-o stare tehnică corespunzătoare.

În timpul efectuării lucrărilor de dezafectare şi reconstrucţie ecologică, pentru prevenirea

efectelor negative asupra calităţii apelor de suprafaţă se vor lua următoarele măsuri:

- adoptarea soluţiilor tehnice corespunzătoare, în conformitate cu documentaţia

tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele de

reglementare emise;

- depozitarea temporară a deşeurilor generate se va face numai pe/în spaţiile

destinate acestui scop;

- folosirea numai a mijloacelor de transport şi utilajelor corespunzătoare d.p.d.v.

tehnic;



45

- schimbarea uleiului şi alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se va face

numai la operatori economici de profil;

- schimbarea uleiului şi alimentarea cu combustibili a utilajelor se va face numai pe

suprafeţe impermeabilizate;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate şi instruirea personalului în

acest domeniu;

- respectarea interdicţiei privind parcarea mijloacelor de transport sau staţionarea

utilajelor şi spălarea acestora în apele de suprafaţă.

I.6.5. Factorii de mediu sol, subsol şi ape subterane

Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape subterane


Impactul asupra solului/subsolului în zonele de lucru se va manifesta prin degradare fizică

(compactare şi destructurare), pe amplasamentul fiecărui stâlp LEA şi platforma tehnologică

aferentă, pe culoarul de lucru pentru pozarea LES, pe suprafaţa pe care se va face defrişarea

vegetaţiei forestiere.

Implementarea proiectului supus analizei presupune lucrări de construcţie – montaj care au

impact asupra structurii solului, subsolului, cauzat de săparea/forarea şanţului pentru pozarea LES, a

gropilor de fundare, turnarea fundaţiilor, amenajarea platformelor tehnologice şi în incintele

organizărilor de şantier.

În timpul executării găurilor de fundare există riscul poluării solului, subsolului şi apelor

subterane (în zonele în care apa subterană este la adâncimi mai mici), prin scurgeri accidentale de

carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele cu care se lucrează, dacă acestea nu sunt în stare tehnică

corespunzătoare.

Fundaţiile utilizate pentru stâlpii LEA vor fi din beton armat iar pentru dimensionarea

acestora se va ţine cont de recomandările făcute în Studiul Geotehnic întocmit de SC THELMA

ACTUAL SRL.

În prima porţiune traseul proiectului urmăreşte zona de luncă a râului Trotuş, zonă în care se

va ţine cont de faptul că executarea fundaţiilor stâlpilor LEA se va face în terenuri cu nivelul

hidrostatic cuprins între 2-4 m adâncime, iar în zona traversării luncii râului Siret, nivelul hidrostatic

este situat la 2-3 m adâncime.

În urma rezultatelor forajelor executate în cadrul Studiului Geotehnic se recomandă ca la

traversarea acestor 2 râuri, să se folosească stâlpi metalici amplasaţi pe fundaţii din beton armat tip

coloane forate, supraînălţate, dacă va fi cazul, iar în restul traseului LEA fundaţiile stâlpilor vor fi

normale, de tip cvadribloc.

În zona traversării râului Bârlad şi a văilor cu ape temporare (Corozel, Călmăţui şi Pechea),

se semnalează nivelul hidrostatic ridicat, la 2-4 m adâncime.

Adâncimea de fundare variază între 4-5 m pentru fundaţiile cvadribloc şi 18-25 m pentru

fundaţiile pe coloane forate.

Apa pluvială care ajunge pe amplasamentele stâlpilor este considerată convenţional curată

deoarece la nivelul solului nu se constituie depozite de substanţe solubile sau miscibile cu apa, care

antrenate de precipitaţii să fie transportate prin straturile solului, către apa subterană.


Nu sunt emisii pentru sol, subsol şi ape subterane



46


După punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora, exploatarea lor va fi

asigurată de către utilizator, CNTEE Transelectrica SA, prin personalul de specialitate, iar

mentenanţa LEA se va face în conformitate cu normativele în vigoare în domeniu.

Pe durata funcţionării LEA nu sunt surse de poluare a solului/subsolului, lucrările de

mentenanţă nu presupun utilizarea unor preparate sau substanţe chimice periculoase, cu excepţia

vopselelor folosite pentru refacerea balizajului stâlpilor de traversare.


Dezafectarea LEA va face obiectul unui al proiect supus procedurilor de reglementare d.p.d.v.

al protecţiei mediului.

În timpul lucrărilor de demontare a stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor LEA, de

dezafectare a fundaţiilor şi de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de teren ocupate de stâlpi, există

riscul poluării solului, subsolului şi apelor subterane (în zonele în care apa subterană este la adâncimi

mai mici), prin scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la mijloacele de transport şi

utilajele cu care se lucrează, dacă acestea nu sunt în stare tehnică corespunzătoare.

I.6.6. Gestiunea deșeurilor

Gestionarea deşeurilor generate atât în etapa de construcţie a LEA 400 kV d.c. Gutinaş -

Smârdan, cât şi în etapa de funcţionare a noii LEA se va face cu respectarea prevederilor Legii nr.

211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Toate deşeurile vor fi

colectate selectiv şi depozitate temporar, cu respectarea prevederilor legale privind managementul

deşeurilor (HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor, cu completările ulterioare) sau

predate firmelor specializate în colectarea deşeurilor.

Faza de construcţie

Pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţie vor fi generate deşeuri tehnologice, menajere

şi de ambalaje.

Deşeurile tehnologice vor cuprinde: deşeuri metalice (17.04.07), rezultate din activitatea de

montare a stâlpilor, conductorilor, izolatorilor (fragmente de armături, cleme, brăţări, etc.); deşeuri

materiale de construcţie provenite de la materialele de construcţie utilizate (beton 17.01.01); deşeuri

de cabluri, resturi de conductori (17.04.11); deşeuri de materiale izolatoare (17.06.04); deşeu inert

rezultat de la săparea/forarea găurilor de fundare (pământ 17.05.04); uleiuri uzate pentru mijloacele

auto şi utilaje; acumulatori uzaţi; anvelope uzate.

Deşeurile metalice feroase şi neferoase vor fi colectate şi depozitate temporar în incinta

organizării de şantier, pe o suprafaţă impermeabilizată şi acoperită şi vor fi valorificate prin

operatori economici autorizaţi.

Deşeurile provenite de la materialele de construcţii (resturile de beton) vor fi depozitate

temporar pe amplasament, în zona amenajată special pentru fiecare punct de lucru, urmând să fie

folosite pentru umpluturi la gropile de fundare.

Deşeul inert (surplusul de pământ) rezultat în urma săpării/forării gropilor pentru fundaţii va

fi transportat şi depozitat de către constructor, pe suprafeţele indicate de către primăriile unităţilor

administrativ - teritoriale de pe teritoriul cărora rezultă acest deşeu.

Resturile de cabluri, conductori şi izolatori vor fi colectate în incinta organizării de şantier şi

vor fi predate unui operator economic autorizat.



47

Deşeurile de ambalaje vor cuprinde: ambalaje refolosibile vor fi returnate furnizorului (paleţi

din şipci lemn (15.01.03) provenind de la ambalajele componentelor stâlpilor; tamburi din lemn

(15.01.03) provenind de la conductoare; lăzi din lemn (15.01.03) provenind de la ambalajele

armăturilor) şi deşeurile de ambalaje valorificabile: deşeuri de carton (15.01.01) de la ambalajele

părţilor componente ale lanţurilor izolatoare, clemelor şi prizelor de legare la pământ; şi PET-uri

(15.01.02).

Ambalajele refolosibile (paleţi, tamburi şi lăzi din lemn) vor fi depozitate temporar în incinta

organizării de şantier, iar ulterior returnate operatorului economic de la care au fost achiziţionate.

Deşeurile de carton şi recipienţii de plastic (PET) vor fi colectate separat şi predate unui

operator economic autorizat.

Deşeurile menajere rezultă de la personalul implicat în realizarea lucrărilor liniei LEA 400

kV d.c. Gutinaş - Smârdan.

Deşeurile menajere care rezultă de la personalul implicat în implementarea proiectului, de la

punctele de lucru, vor fi colectate în saci de polietilenă şi transferate zilnic în recipienţi tip

eurocontainer sau europubelă, amplasaţi pe o suprafaţă impermeabilizată şi fără scurgere pe sol, în

incinta organizării de şantier, de unde vor fi predate unui operator economic autorizat.

Pentru stocarea temporară a diverselor deşeuri trebuie avute în vedere, conform ghidului,

proceduri de operare specifice, privind:

transportul deşeurilor,

recepţia deşeurilor,

manipularea deşeurilor,

livrarea deşeurilor.

Vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporară a deşeurilor, pe categorii,

respectându-se prevederile ghidurilor de specialitate existente, gestionarea realizându-se prin

activităţi practice şi de planificare pe termen scurt (curente) sau mediu şi lung.

Dacă în timpul şi în urma lucrărilor vor mai rezulta deşeuri periculoase acestea vor fi preluate

din amplasament de către o firmă autorizată.

Antreprenorul general are obligaţia să încheie/menţină contracte de prestări servicii cu firme

autorizate de colectarea publică a diferitelor tipuri de deşeuri. Colectarea şi depozitarea deşeurilor

periculoase se face cu respectarea tuturor măsurilor impuse de legislaţia în vigoare în funcţie de

natura şi proprietăţile deşeului, iar apoi pot fi eliminate periodic numai prin firme autorizate.

Modul de stocare temporară, codurile operaţiunilor de valorificare, eliminare, conform

anexelor 2,

3 din Legea nr. 211/2011*** Republicată privind regimul deşeurilor, pentru toate tipurile de

deşeuri generate în perioada de realizare a LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan este prezentat în

continuare:

Table 6 Modul de stocare temporară, codurile operaţiunilor de valorificare, eliminare a

deşeurilor în etapa de construcţie a LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan Deşeu Cod operaţiune

valorificare/ eliminare

Modul de depozitare

Etapa de construcţie a LEA

Deşeu vegetal

R3

stocat temporar pe amplasamentul în care se produce, transportul masei lemnoase se va face sub supravegherea unui specialist din partea ocolului silvic; valorificarea masei lemnoase se va face de către direcţiile silvice.



48

Deşeu inert (pământ din săpături)

R10, R5, D1, D5

stratul vegetal este depozitat temporar pe amplasament, în zona amenajată special pentru fiecare punct de lucru, acoperit/ stropit cu apă pentru a preveni spulberarea în condiţii meteorologice care ar favoriza acest lucru, urmând să fie folosit pentru aducerea amplasamentelor la starea iniţială depozitat temporar pe amplasament, în zona amenajată special pentru fiecare punct de lucru, urmând să fie folosit pentru umpluturi la gropile de fundare – R10 surplusul, în cazul în care nu poate fi valorificat în staţii de concasare – R5, se va transporta şi depozita de către constructor, pe suprafeţele indicate de către primăriile unităţilor administrativ – teritoriale de pe teritoriul cărora rezultă acest deşeu – D1, D5

Deşeuri metalice

R4

colectate şi depozitate temporar în incinta organizării de şantier, pe platforme şi/sau în containere speciale sau zone delimitate; valorificate prin operatori economici autorizaţi

Deşeuri cabluri

R4


Deşeuri materiale de construcţii (beton)

R10

depozitat temporar pe amplasament, în zona amenajată special pentru fiecare punct de lucru, urmând să fie folosit pentru umpluturi la gropile de fundare

Deşeuri de ambalaje: 1. Hârtie şi

carton

R3, R5

colectate selectiv şi depozitate temporar, separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării paleţii vor fi returnaţi la furnizor.

2. Plastic 3. Lemn

Deşeuri de ambalaje (vopsea, diluant, grund)

R1 colectate şi depozitate separat în vederea valorificării de către furnizor sau vor fi eliminate eventual prin incinerare de către firme autorizate

Deşeuri menajere amestec

D5

Se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor

Faza de funcţionare

În funcţionarea LEA pot apărea deşeuri din activitatea de mentenanţă ca urmare a lucrărilor

de reparaţii a echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare (cabluri electrice, materiale

izolatoare, deşeuri metalice, ambalaje rezultate de la livrarea componentelor înlocuite).

Aceste deşeuri vor fi generate în cantităţi nesemnificative, sporadic, cantitatea, generată va fi

predată operatorilor economici autorizaţi.

Modul de stocare temporară, codurile operaţiunilor de valorificare, eliminare, conform

anexelor 2,

3 din Legea nr. 211/2011*** Republicată privind regimul deşeurilor, pentru toate tipurile de

deşeuri generate în perioada de funcţionare a LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan este prezentat în

continuare:

Table 7 Modul de stocare temporară, codurile operaţiunilor de valorificare, eliminare a

deşeurilor în etapa de funcţionare a LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan: Deşeu Cod operaţiune

valorificare/

eliminare

Modul de depozitare

Etapa de funcţionare a LEA

Deşeu vegetal

R3

stocat temporar pe amplasamentul în care se produce, transportul masei lemnoase se va face sub supravegherea unui specialist din partea ocolului silvic; valorificarea masei lemnoase se va face de către direcţiile silvice.



49

Deşeuri metalice

R4


Deşeuri cabluri

R4


Deşeuri de ambalaje: 1. Hârtie şi

carton 2. Plastic 3. Lemn

R3, R5

colectate selectiv şi depozitate temporar, separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării

Deşeuri de ambalaje (vopsea, diluant, grund)

R1 colectate şi depozitate separat în vederea valorificării de către furnizor sau vor fi eliminate eventual prin incinerare de către firme autorizate

Deşeuri menajere amestec

D5

Nesemnificative în perioada lucrărilor de mentenanţă. colectate în containere de tip pubelă şi preluate de către operatori autorizaţi.

Pentru realizarea lucrărilor aferente proiectului se vor utiliza substanţe şi preparate chimice

periculoase precum: motorină, baterii auto, uleiuri minerale pentru mijloacele auto şi utilaje

(lubrifiant) şi vopsele.

Alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se va face la staţiile PECO, iar

schimbul de ulei şi de acumulatori auto se va face numai în unităţi specializate.

Alimentarea cu combustibili a utilajelor folosite în lucrări se va face la staţii autorizate de

vânzare a carburanţilor, iar în cazul utilaje lor mici (grup electrogen pentru sudura, pompe pentru

epuismente, etc.) pe amplasament, pe suprafeţe impermeabilizate, din recipienţi metalici, fără

scurgere în mediu şi fără a afecta factorii de mediu şi biodiversitatea.

Elementele metalice ale LEA (sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a

conductoarelor de protecţie şi a ancorelor, stâlpii, consolele, vârfarele, clemele şi armăturile din fontă

sau oţel din componenţa laţurilor de izolatoare şi legăturile conductoarelor de protecţie) sunt

protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi prin zincare la cald în fabrică, deci nu vor fi vopsite pe

amplasament.

În sensul Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 735/2015, aprobarea Reglementării

aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de

avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot

constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în

spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează

drumurile publice de interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:

conductoarele din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;

stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m şi

cu balizaj de noapte (lumini).

Lucrările de vopsitorie pentru realizarea balizajului de zi a anumitor stâlpi LEA 400 kV se va

realiza etapizat, după montarea lor. În procesele de vopsitorie a elementelor LEA, se vor impune

firmelor executante, luarea tuturor măsurilor tehnic posibile pentru limitarea emisiilor fugitive de

COV-uri în atmosferă, asigurarea depozitării substanţelor periculoase în condiţii optime şi asigurarea

colectării, depozitării şi returnării ambalajelor rezultate la firmele furnizoare.

Depozitarea se va face în recipiente perfect etanşe la care se va menţine cu grijă integritatea

iniţială a acestora prin manipularea atentă, fără şocuri mecanice. Spaţiile de depozitare vor fi

uscate, aerisite, ferite de acţiunea intemperiilor şi a radiaţiilor solare, departe de surse de foc

deschis sau de încălzire, la temperaturi cuprinse între 5 oC – 25

oC.



50

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:


Administrativ Teritoriale ale judeţului Bacău titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism

nr. 446/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr. 119/2014 eliberate de Consiliul Judeţean Bacău.


Administrativ Teritoriale ale judeţului Vrancea titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism

nr. 173/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr. 38/2014 eliberate de Consiliul Judeţean Vrancea.


Administrativ Teritoriale ale judeţului Galaţi titularul investiţiei a obţinut Certificatul de urbanism

nr.260/2011, Certificatul de urbanism revizuit nr.31/2224/2015 eliberate de Consiliul Judeţean

Galaţi.

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus:

Pentru realizarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan conform „NTE 003/04/00-Normativ

pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiunea peste 1000 V”, sunt necesare

suprafeţe de teren definitive (fundaţiile stâlpilor LEA şi platforma de trecere a liniei din LEC în

LEA) şi temporare (perioada de construire a liniei) pentru platformele de montare a stâlpilor, culoar

pentru montarea şi tragerea la săgeată a conductoarelor active şi de protecţie şi pozarea LEC.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor LEA,

variază între 67 m2/stâlp şi 178 m

2/stâlp în funcţie de tipul şi înălţimea acestora. Platforma

pentru trecerea liniei din LEC în LEA va avea o suprafaţă de cca. 900 m2.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:

- 840 m2 platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de susţinere dublu circuit;

- 1500 m2 platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de întindere,

pentru tragerea la săgeată a conductoarelor active şi de protecţie ;

- culoar de lucru (zona de acces) LEA cu lăţimea de 3 m, situat de-a lungul

axului liniei, cuprins între platformele de montare a stâlpilor, suprafaţă necesară

montării conductoarelor active şi de protecţie şi accesului utilajelor.

- culoar de lucru (zona acces) cu lăţimea de 6 m, pentru pozarea LEC;

- LEA proiectată traversează zone cu vegetaţie forestieră.

Pentru traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan vor fi utilizaţi 445 de stâlpi astfel:

96 stâlpi de întindere şi 349 stâlpi de susţinere.



51

Pentru implementarea proiectului LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan este necesară;

- suprafaţa totală de 1.290.267 m2 teren din care:

o 44.730 m2 teren ocupat definitiv (din care 43 243 m2 propus spre expropriere,

1.382 m2 propus pentru transfer şi 105 m

2 proprietatea statului în administrarea

Transelectrica (teren situat în incinta staţiei Smârdan));

o 1.245.537 m2 teren ocupat temporar (teren arabil, vie, păşune, pădure şi

neproductiv).

o Din care:

Suprafaţa de teren defrişat din Fondul Forestier Naţional este de

279.984 m2.

Pe teritoriul judeţului Bacău suprafaţa totală de teren afectată de



suprafaţa ocupată temporar este de 357.101 m2

Pe teritoriul judeţului Vrancea suprafaţa totală de teren afectată de




Pe teritoriul judeţului Galaţi suprafaţa totală de teren afectată de




În tabelul de mai jos sunt prezentate diferenţe aferente parametrilor aprobaţi

conform Acord de mediu nr. 8/2013 inclusiv Anexa nr. 15/2015 şi modificări proiect an

2020:

Table 8. Diferenţe aferente suprafețelor aprobaţi conform Acord de mediu nr. 8/2013

inclusiv Anexa nr. 15/2015 şi modificări ale proiectului an 2019

Nr.

crt.

Parametru AM 8/2013 Ane

xa

15/20

15

Modificări

anul 2019

Diferenţe

2019 - 2015

1

Suprafeţe de

teren necesare

(ha)

Definitiv 3,877 3,9645 4,473 0,5085

Temporar 79,5554 80,7707 124,5537 43,783

2 Traversări teren cu vegetaţie forestiera (km)

Total 3,483 3,483 9,270 5,787

din care: FFN 3,483 3,483 5,210 1,727

in afara FFN 0 0 4,060 4,060

3

Traversări

- arii naturale

protejate (km)

Total ROSCI0162 + ROSPA0071 2,950 2,950 3,279 0,329

din care: agricol 1,275 1,275 1,584 0,309

forestier 1,675 1,675 1,695 0,020

Total 8,6086 8,6086 21,6727 13,0641



52

4

Defrişări (ha)

judeţul Bacău

din care: FFN 8,6086 8,6086 8,6865 0,0779

in afara FFN 0 0 12,9862 12,9862

arii naturale protejate 0,2731 0,2731 0 -0,2731

judeţul Vrancea

Total 5,6779 5,6779 9,2871 3,6092

din care: FFN 5,6779 5,6779 8,6309 2,9530

in afara FFN 0 0 0,6562 0,6562

arii naturale protejate 0 0 2,9422 2,9422

judeţul Galaţi

Total 4,5219 4,5219 18,7618 14,2399

din care: FFN 4,5219 4,5219 10,6810 6,1591

in afara FFN 0 0 8,0808 8,0808

arii naturale protejate 0,1080 0,1080 5,6689 5,5609

Total defrişar e

Total 18,8084 18,8084 49,7213 30,9129

din care: FFN 18,8084 18,8084 27,9981 9,1897

in afara FFN 0,0000 0,0000 21,7232 21,7232

arii naturale protejate 0,3811 0,3811 8,6111 8,2300

9

Autorizări

judeţul Bacău CU 446/2011 CU 119/2014 AC 182/2018

judeţul Vrancea CU 173/2011 CU 38/2014 AC 146/2018

judeţul Galaţi CU 260/2011 CU

31/2224/2015

AC 57/9220/2018

FFN - Fond Forestier National

CU - Certificat de Urbanism

AC - Autorizatie de Construire



53

Table 9. Suprafeţe de teren afectate, pe unităţi administrativ teritoriale şi categorii de folosinţă

- - Legenda

- FFN – Fondul Forestier Naţional Ar – Teren arabil

- Vn – Vii

- Ps – Păşuni

- PsPd – Paşuni/Păduri Pd – Păduri

- Np – teren neproductiv



54

Table 10. TABEL CENTRALIZATOR suprafete de teren fond forestier national, necesare pentru realizarea si

functionarea LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan

Proprietar

/

administra

tor teren

Ocol

Silvic

Unitatea

de

Producţi

e

unitatea

amenaji

stică

Teren forestier necesar (mp) Defris

are

(mp) Defi

nitiv

din care: din care:

cu

defrisa

re

fara

defrisa

re

10 ani

Total cu

defrisar

e

fara

defri

sare

Directia

Silvică

Bacau

Caiuti VII

Cornatel

1B 109 109 9545 9545 9654

1C 0 6373 6373 6373

2F 0 2377 2377 2377

8C 0 3316 3316 3316

48 80 80 22045 22045 22125

49C 67 67 32193 32193 32260

49D 109 109 10651 10651 10760

Total DS Bacau - OS Caiuti 365 365 0 86500 86500 0 86865

Persoane

fizice

Panciu

Valea

Caregne

i

II

Frasinet 88E 17665 17665 17665

88D 11560 11560 11560

88B 2811 2811 2811

88A 16879 16879 16879

88C 7566 7566 7566

Total persoane fizice UAT Ruginesti 0 0 0 56481 56481 0 56481

Transelectr

ica ST

Bacau

(teren

fundatii

stalpi)

Panciu

Valea

Caregne

i

II

Frasinet 88E 109 109 0 109

88D 109 109 0 109

88A 94 94 0 94

88C 94 94 0 94

Total Transelectrica ST Bacau (fundatii

stalpi) 406 406 0 0 0 0 406

Directia

Silvică

Vrancea

Focsani X Doaga 54J 0 115 115 115

54E 94 94 9044 9044 9138

54N 0 2703 2703 2703

54F 0 3519 3519 3519

54D 80 80 13867 13867 13947

Total 1 DS Vrancea - OS Focsani 174 174 0 29248 29248 0 29422

Tronson LEA in exploatarea ST Bacau 945 945 0 172229 172229 0 17317

4

Directia

Silvică

Vrancea

Focsani X Doaga 49C 0 766 766 766

49F 109 109 6252 6252 6361

49G 0 2432 2432 2432

52E 0 5146 5146 5146

52F 0 1281 1281 1281

52G 94 94 3291 3291 3385



55

Proprietar

/

administra

tor teren

Ocol

Silvic

Unitatea

de

Producţi

e

unitatea

amenaji

stică

Teren forestier necesar (mp) Defris

are

(mp) Defi

nitiv

din care: din care:

cu

defrisa

re

fara

defrisa

re

10 ani

Total cu

defrisar

e

fara

defri

sare

52B 0 5784 5784 5784

52C 125 125 5969 5969 6094

52A 0 7690 7690 7690

51R 28 28 2852 0 2852 0

51A 221 221 17529 17529 17750

Total 2 DS Vrancea - OS Focsani 577 549 28 58992 56140 2852 56689

Total DS Vrancea - OS Focsani 751 723 28 88240 85388 2852 86111

Presoane

fizice Tecuci

III

Nicoresti 52N 0

2407

2407 0

Total persoane fizice UAT Cosmesti 0 0 0 2407 0 2407 0

Directia

Silvică

Galati

Tecuci VI

Draganesti 19A 108 108 13977 13977 14085

19B 0 1668 1668 1668

106B 0 5591 5591 5591

107A 0 5585 5585 5585

108A 0 6238 6238 6238

109B 0 5554 5554 5554

112A 92 92 5924 5924 6016

Total DS Galati - OS Tecuci 200 200 0 44537 44537 0 44737

Directia

Silvică

Galati

Hanu

Conachi

i

III

Independ

enta

95 80 80 5304 5304 5384

Total DS Galati - OS Hanu Conachii 80 80 0 5304 5304 0 5384

Total DS Galati 280 280 0 49841 49841 0 50121

Tronson LEA in exploatarea ST Constanta 857 829 28 108833 105981 2852

10681

0

TOTAL ROMSILVA 1396 1368 28 224581 221729 2852

22309

7

TOTAL PERSOANE FIZICE 0 0 0 58888 56481 2407 56481

TOTAL TRANSELECTRICA - ST

BACAU 406 406 0 0 0 0 406

TOTAL LUCRARE 1802 1774 28 283469 278210 5259

27998

4

UAT URECHESTI 365 365 0 86500 86500 0 86865

UAT RUGINESTI 406 406 0 56481 56481 0 56887

UAT MARASESTI 174 174 0 29248 29248 0 29422

UAT COSMESTI 577 549 28 61399 56140 5259 56689



56

Table 11. Suprafeţe de teren situate in siturile N2k afectate de implementarea proiectului Nr

crt

SIT

N2000

Habitat de

interes

comunitar

afectat

Ampriza

stâlpilor (mp)

Culoarul de

siguranță(ha)

Suprafața totală

ocupată de proiect(ha)

Suprafața

sitului

N2k

Procentul din sit ocupat

de proiect %

temporar permanent temporar permanent

ROSPA0071

- 13 stâlpi x 67

m2/stâlp =

871 mp

9,0647 ha

(0,02484 %

din sit)

10,1615

ha 0,1418 ha 37.479 ha 0,02785

%

0,00039 %

ROSCI0162

92A0

Zăvoaie

cu Salix

alba și

Populus

alba.

13 stâlpi x 67

m2/stâlp =

871 mp

9,0647 ha

(0,03614 %

din sit)

10,1615

ha 0,1418 ha 24.980 ha 0,04051

%

0,00057 %

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor atât pe teritoriul ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior (24.980 ha), cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

(37.479 ha) este de 1418 m2 (0,1418 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00057 % din ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior şi 0,00039 % din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Din totalul de teren ocupat definitiv (1418 m2):

- 667 m2 reprezintă teren agricol;

o 0,00020% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

o 0,00027% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

- 751 m2 teren forestier din care:

o 0,00019% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

o 0,00030% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Suprafaţă totală ocupată temporar:

- 101.615 m2 (10,1615 ha) - se suprapun în zona de traversare ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior/ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior;

o 0,04051 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

o 0,02785 % din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, din care:

teren agricol platformele de lucru pentru 6 stâlpi (2 stâlpi de susţinere

şi 4 stâlp de întindere) –2 x 840 m2 + 4 x 1500 m2 = 7.680 m2

(0,7680 ha) – ceea ce reprezintă;

0,00306% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

0,00210 % din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

teren agricol culoarul de lucru 1096 m (lungimea culoarului de lucru in

teren agricol) x 3 m (lăţimea culoarului de lucru) = 3288 m2 (0,3288

ha) – ceea ce reprezintă;

0,00131 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior


teren forestier culoarul de siguranţă (calcul analitic coordonate stereo

1970 conform Anexa F perimetre forestiere nr 19, 20, 21 şi 22 )

90.647 m2 (9,0647 ha);

0,03614 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;




57

Table 12. LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan aproprieri/traversări arii naturale protejate

Poz.

Denumire

Amplasament

Distanţă

apropriere

LEA

km Rezervaţii şi monumente ale naturii Pădurea Gărboavele Comuna Tuluceşti 13,20

Balta Potcoava Comuna Brăniştea 12,17

Lacul fosilifer Rateş Oraş Tecuci 2,14

Pădurea Merişor – Cotul

Zatuanului

Comunele Vânători 14,87

Situri de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Urecheşti (Judeţul Bacău), Măxineni,

Siliştea, Vădeni (Judeţul Brăila),

Adjud, Bilieşti, Garoafa, Homocea,

Măicăneşti, Mărăşeşti, Năneşti,

Ploscuţeni, Pufeşti, Rugineşti, Suraia,

Vulturu, Vânători (Judeţul Vrancea),

Braniştea, Cosmeşti, Fundeni,

Independenţa, Iveşti, Lieşti, Movileni,

Nicoreşti, Nămoloasa, Piscu, Poiana,

Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu,

Umbrăreşti, Şendreni (Judeţul Galaţi)

Traversare – 4,69

ROSCI0334 Pădurea Buciumeni -

Homocea

Comunele Homocea, Coribiţia (judeţ

Vrancea), Ţepu, Munteni, Buciumeni

(judeţ Galaţi)

11

ROSCI0134 Pădurea Balta Măureni Comuna Negrileşti 10

ROSCI0178 Pădurea Torceşti Comunele Umbrăreşti 7

ROSCI0151 Pădurea Gârboavele Comunele Tuluceşti 13,20

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)

ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior Urecheşti (Judeţul Bacău), Măxineni,

Siliştea, Vădeni (Judeţul Brăila),

Adjud, Bilieşti, Garoafa, Homocea,

Măicăneşti, Mărăşeşti, Năneşti,

Ploscuţeni, Pufeşti, Rugineşti, Suraia,

Vulturu, Vânători (Judeţul Vrancea),

Braniştea, Cosmeşti, Fundeni,

Independenţa, Iveşti, Lieşti, Movileni,

Nicoreşti, Nămoloasa, Piscu, Poiana,

Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu,

Umbrăreşti, Şendreni (Judeţul Galaţi)

Traversare – 4,69

ROSPA0121 Lacul Brateş Comunele Tuluceşti, Vânători 10

-



58

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului

Pentru implementarea proiectului analizat în ariile naturale protejate nu sunt necesare servicii

suplimentare.

I.8.1. Defrişarea vegetaţiei forestiere – suprafețe defrișate, modalități/tehnologii

Suprafaţa terenurilor ocupate temporar în etapa de construcţie (platformele de lucru

pentru montarea stâlpilor şi culoar de lucru (zona acces) LEA, pentru montarea (întinderea)

conductoarelor active şi de protecţie) este de 124,5537 ha, din care circa 28,3469 ha este

suprafaţă de teren fond forestier naţional şi 96,2068 ha suprafaţă de teren agricol.

Suprafaţa terenurilor ocupate definitiv de lucrările proiectului (suprafeţele ocupate

de fundaţiile stâlpilor în funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea

acestora) este de 4,473 ha, din care circa 0,1802 ha este suprafaţă de teren fond forestier

naţional şi 4,2928 ha suprafaţă de teren agricol.

Table 13 Suprafeţele de păduri traversate de LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan şi

propuse pentru defrişare.

Nr.

crt.

Unitatea administrativ

teritorială DEFRISARE (m2) Administratorul/proprietarul pădurii

FFN* Vegetatie in

afara FFN*

Total

1 Comuna Buciumi 0 Judeţul Bacău

Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic

Căiuţi, UP VII Cornăţel

2 Comuna Ştefan cel Mare 33015 33015 3 Comuna Căiuţi 61995 61995 4 Comuna Coţofăneşti 5668 5668 5 Comuna Urecheşti 86865 29184 116049 Total judeţul Bacău 86865 129862 216727 6 Comuna Rugineşti 56887 2597 59484 Judeţul Vrancea

Proprietăţi particulare

UAT Rugineşti - pădure retrocedată

Ocolul Silvic Panciu-Valea Caregnei

7 Comuna Păuneşti 0 8 Comuna Pufeşti 0 9 Comuna Moviliţa 0 10 Oraş Panciu 0 11 Oraş Mărăşeşti 29422 3965 33387 Total judeţul Vrancea 86309 6562 92871 12 Comuna Cosmeşti 56689 56689 Judeţul Galaţi

Direcţia Silvică Galaţi, Ocolul Silvic

Tecuci, UP IV Drăgăneşti

13 Comuna Nicoreşti 0 14 Municipiul Tecuci 0 15 Comuna Munteni 0 16 Comuna Drăgăneşti 29000 14560 43560 17 Comuna Barcea 15737 32389 48126 18 Comuna Umbrăreşti 10786 10786 19 Comuna Iveşti 0 20 Comuna Griviţa 0 21 Comuna Costache Negri 0



59

22 Comuna Pechea 0 23 Comuna Cuza Vodă 0 24 Comuna Schela 23073 23073 25 Comuna Smârdan 5384 5384 26 Municipiul Galaţi 0 Total judeţul Galaţi 106810 80808 187618 TOTAL LUCRARE 279984 217232 497216

FFN – Fondul Forestier Naţional

Table 14 Suprafeţele de păduri traversate de LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan şi

propuse pentru defrişare situate in siturile N2k.

Nr.

crt

jud localitate Denumire

ocol silvic

U.P. u.a. Aria naturală

protejata

Suprafață defrisata in

sit N2000

ha %

BACAU Cornățel Ocolul

Silvic

Căiuţi

VII

Cornatel 8C, 1C,

1B,

49C,

49D şi

48

ROSPA0071

(s=37.479ha)

0 0

ROSCI0162

(s=24.980 ha)

0 0

Lunca Dochiei ROSPA0071

(s=37.479ha

0 0

ROSCI0162

(s=24.980 ha)

0 0

VRANCEA Mărășești Ocolul

Silvic

Focşani

X Doaga 54J, ROSPA0071

(s=37.479ha

2,942 ha 0,007%

ROSCI0162

(s=24.980 ha)

2,942 ha 0,011%

GALAȚI COSMESTI Ocolul

Silvic

Focşani

X Doaga 49C,

49F ROSPA0071

(s=37.479ha

5,668 ha 0,015%

ROSCI0162

(s=24.980 ha)

5,668 ha 0,022%

TO

TA

L

ROSPA0071

(s=37.479ha

8,611 ha 0,022%

ROSCI0162

(s=24.980 ha)

8,611 ha 0,032%

Suprafaţa de pădure traversată de LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan pe teritoriul

judeţului Bacău şi propusă pentru defrişare este de 8,6865 ha este administrată de Direcţia

Silvică Bacău, Ocolul Silvic Căiuţi, face parte din din UP VII Cornăţel şi include 6 unităţi

amenajistice (8C, 1C, 1B, 49C, 49D şi 48).

Lunca Trotușului în zona localităţilor Cornăţel şi Lunca Dochiei se suprapune cu situl

de importanţa comunitară (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) şi aria de protecţie specială

avifaunistică (ROSPA00071 Lunca Siretului Inferior). În această zonă sunt propuși spre

amplasare stâlpi 65,76,77,78. Aceștia fiind amplasaţi pe teren agricol. Nu sunt afectate

suprafețe din fond forestier. Nu sunt necesare suprafete defrișate.



60

Figură 16. Amplasament stâlp 65 lunca Trotușului.

Pădurea de foioase certificată pe teritoriul judeţului Bacău propusă pentru defrişare are

următoarele caracteristici:

- versant mijlociu ondulat cu înclinarea pantei între 10° şi 25°;

- altitudinea între 160 m şi 320 m;

- litieră continuă – subţire, tipul de floră este Asarum-Stellaria sau Luzula albida;

- provenienţă – regenerare naturală;

- specii de arbori din compoziţia actuală: fag, tei, gorun, cireş şi în proporţie foarte

mică (1) diverse esenţe tari;

- compoziţia ţel: urmăreşte aceleaşi specii, în diverse proporţii;

- 10% tulpini nesănătoase;

- tipurile de staţiune: deluros de gorunete brun, I şi deluros de gorunete podzolit, II;

- tipurile de pădure: şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate superioară şi

gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides de productivitate medie;

- vârsta în anul 2016 (după care va începe construcţia LEA) – între 44 şi 74 ani;

- vârsta de exploatare - 110 ani;

- vitalitatea este normală;

- lucrările propuse sunt tăieri de igienă sau rărituri;

- volumul de masă lemnoasă care se poate obţine la vârsta exploatării este între 147

mc/ha şi 324 mc/ha.



61

Figură 17 Amplasament stâlpi 76,77,78 și traseul Liniei prin pădurea Panciu – Valea Caregnei.

Pe teritoriul judeţului Bacău, în zona în care se propune defrişarea a 8,6865 ha de pădure,

suprafaţa acoperită cu pădure este destul de mare (circa 1500 ha) pentru a atenua efectele defrişării

pe un culoar cu lăţimea de 54 m.


judeţului Vrancea şi propusă pentru defrişare este de 5,6481 ha, face parte din grupa a-I-a

funcţională (funcţii speciale de protecţie), proprietate privată (Ocolul Silvic Panciu- Valea

Caregnei), include 5 unităţi amenajistice (88E, 88D, 88B, 88A şi 88C).

Pădurea de pe teritoriul judeţului Vrancea are următoarele caracteristici:

- versant ondulat cu înclinarea pantei între 6° - 25°;

- altitudinea este între 240 m şi 300 m;

- litieră întreruptă – subţire, tipul de floră este Melica uniflora;

- provenienţă – puieţi din sămânţă şi lăstari;

- speciile de arbori din compoziţia actuală: gorun şi salcâm;

- compoziţia ţel: urmăreşte aceleaşi specii, în diverse proporţii;

- tipul de pădure: gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie;

- tipurile de staţiune: deluros de gorunete brun, II;

- vârsta în anul 2016 (după care va începe construcţia LEA) – 43 ani;

- vârsta de exploatare – 110 ani;

- vitalitate normală;

- lucrările propuse sunt tăieri de igienă;

- volumul de masă lemnoasă care se poate obţine la vârsta exploatării este de circa 140

mc/ha.

Pe teritoriul judeţului Vrancea – zona Mărășești – Doaga (UP 10), pe distanţa de 575 m -

suprafața = 29422mp (2,9422 ha) LEA intersectează o plantaţie de nuc şi de salcâm, cu goluri şi

cu înălţimea exemplarelor între 3 şi 6 m, teren care face parte din fondul forestier naţional,

Traseul LEA

400KV

Zona forestiera

Jud. Bacau

Zona forestiera

Jud. Vrancea

Limita dintre jud.

Bacau și Vrancea



62

aparţine şi este administrat de Ocolul Silvic Focşani. Suprafața ocupată de fundatiile stâlpilor

173 și 174 si culoarul de protecție aferent se suprapune cu siturile N2000 –

ROSPA0071/ROSCI0162.

Figură 18 Amplasament stâlpi 173, 174

Figură 19 Zona Cosmești

Zona Cosmești care se suprapune cu ROSCI0162 şi ROSPA0071 se caracterizează prin

exitența unei plantatii de plop și salcam cu rolul de perdea de protecție.

Traseul LEA

400KV

UP 10 Doaga



63

Figură 20 Imagine din zona Cosmești

În zona de amplasare a stâlpilor 178, 179, 180, 181 – zona Cosmești semnalăm existenţa

unei vegetaţii primară, de-a lungul cursului de apă, dominată de specii lemnoase higrofile,

grupate in asociaţii cum ar fi: Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care in funcţie de

dimensiunile luncii, ocupau porţiuni mai mult sau mai puţin extinse. Speciile ce se regăseau in

aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus

glutinosa, A. imcana.

În această zonă se propune spre defrișare – 5,6689 ha (plantaţie de plop sub formă de perdea)

propusă pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0

Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba.

Din suprafața totală propusă pentru defrișare in această zonă:

- 577mp (0,0577 ha) sunt suprafețe defrișate definitiv și reprezintă fundațiile

stâlpilor;

- 549 mp (0,0549ha) – defrișare temporară în timpul lucrărilor din etapa de

construire;

- 56140 mp (5,6140 ha) – culoarul de protecție.

Suprafața haitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, la nivelul sitului

ROSCI0162 este de 1891 ha (7,57% din sit). În urma lucrărilor de amplasare a liniei LEA

400Kv in aceasta zonă – Cosmesti , suprafața ocupată definitiv din acest habitat va fi de

0,0577ha ( reprez. 0,0030%) iar temporar va fi 5,6140ha (reprez. 0,26%).

Stâlpi LEA - 182, 183 sunt amplasaţi pe teren agricol.



64


judeţului Galaţi şi propusă pentru defrişare este de 4,5219 ha, face parte din grupa a- I-a

funcţională (funcţii speciale de protecţie).

Din suprafaţa de 4,5219 ha de pădure propusă pentru defrişare pe teritoriul judeţului Galaţi -

4,4139 ha de pădure este administrată de Direcţia Silvică Galaţi, Ocolului Silvic Tecuci, face parte

din UP VI Drăgăneşti, include 8 unităţi amenajistice (112A, 110A, 110B, 108A, 107A, 106, 19B şi

19A).

Figură 21 Amplsamentul liniei LEA – pădurea Drăgănești – Barcea

Pădurea administrată de Direcţia Silvică Galaţi, Ocolului Silvic Tecuci are următoarele

caracteristici:

- câmpie medie, teren plan între 0° şi 2°;

- altitudine 45 m;

- litieră întreruptă – subţire, tipul de floră este Poa pratensis;

- provenienţă – necunoscută;

- specia din compoziţia actuală - salcâm;

- compoziţia ţel - salcâm;

- tipul de staţiune este silvostepă de producţie slabă;

- tipul de pădure este artificial de productivitate inferioară;

- vârsta în anul 2016 (după care va începe construcţia LEA) – între 13 şi 31 ani;

- vârsta de exploatare - între 20 şi 25 ani;

- vitalitatea slabă;

- lucrările propuse - regenerare regim crâng (gospodărire bazată pe regenerarea din

lăstari şi pe conducerea pădurii în vederea obţinerii lemnului de dimensiuni mici şi

mijlocii), sau răriturile;

- volumul de masă lemnoasă care se poate obţine la vârsta exploatării este între 19

mc/ha şi 56 mc/ha.

Traseul LEA

400KV

UP VI Drăgăneşti



65

Defrişarea vegetaţiei forestiere – metodologia de lucru

- Defrişarea, colectarea şi transportul masei lemnoase se va face în etapa de

construcţie şi reconstrucţie ecologică, de către persoane juridice atestate pentru

exploatări forestiere, pe bază de contract, cu respectarea prevederilor Legii nr.

46/2008 (Codul silvic),

- Precomptările se fac de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau

serviciile silvice, conform normelor tehnice silvice;

- Defrişarea va putea începe după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea

parchetului, cu respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu instrucţiunile legale

în vigoare, arborii destinaţi tăierii fiind marcaţi cu dispozitive speciale de marcat, de

către personalul silvic împuternicit;

- Predarea spre exploatare a parchetelor se face pe teren de către seful ocolului silvic

sau reprezentantul împuternicit al acestuia, în prezenţa pădurarului titular de canton,

către titularul autorizaţiei ori către reprezentantul împuternicit al acestuia,

întocmindu-se procesul-verbal de predare-primire al parchetului;

- Durata maximă de efectuare a lucrărilor de defrişare este de 3 luni pentru fiecare

judeţ, cu încadrarea în termenele prevăzute în fiecare autorizaţie de exploatare;

- În cazuri de forţă majoră sau în alte situaţii obiective (inundaţii, avalanşe, alunecări

de teren, precipitaţii abundente şi altele asemenea), care nu permit executarea

lucrărilor de defrişare şi transport a masei lemnoase în termenul prevăzut în

autorizaţia de exploatare, titularii autorizaţiilor pot solicita emitenţilor acestora, pe

parcursul termenului de exploatare prevăzut iniţial, prelungirea duratelor de

efectuare a lucrărilor menţionate;

- Tehnologia de exploatare a masei lemnoase, precum şi amplasarea căilor de scos

apropiat şi a instalaţiilor aferente se aprobă de emitentul autorizaţiei de exploatare şi

va fi în funcţie de felul tăierii, astfel încât să nu se producă prejudicierea

regenerărilor peste limitele admise, a arborilor care rămân pe picior, degradarea

solului şi a malurilor apelor;

- Doborârea arborilor aninaţi, uscaţi şi a iescarilor se efectuează cu prioritate, în cadrul

lucrărilor de pregătire a parchetului;

- Pe culoarul cu lăţimea de 54 m se vor face tăieri rase, situaţie în care, recoltarea

arborilor se face la rând, inclusiv vegetaţia forestieră de mici dimensiuni;

- Coroanele arborilor vor fi fasonate separat la locul de doborâre, masa lemnoasă

rezultată parchetizându-se în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea

acestora să se evite degradarea solului, a arborilor şi seminţişului;

- Doborârea arborilor se va face pe direcţii care să nu producă vătămări ori rupturi

arborilor care rămân pe picior;

- Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate şi materializate

în teren;

- Arborii care rămân pe picior de pe marginea căilor de scos-apropiat vor fi protejaţi

obligatoriu împotriva vătămărilor, prin montarea de lungoane, ţăruşi şi manşoane;

- Este interzisă: tăierea arborilor nedestinaţi exploatării, aplicarea tehnologiei de

exploatare a arborilor cu coroană (varianta arbori întregi), târârea sau semitârârea

lemnului rotund pe drumuri auto forestiere, colectarea lemnului cu tractoare în

perioadele cu precipitaţii abundente, folosirea albiilor pâraielor ca trasee de colectare



66

a lemnului, depozitarea materialelor lemnoase (crăci sau resturi de exploatare) în

albiile pâraielor şi văilor ori în locuri expuse viiturilor;

- Drumurile de tractor folosite la scos-apropiatul masei lemnoase se amplasează

evitându-se afectarea zonelor cu seminţiş utilizabil. Lăţimea drumului este de

maximum 4 m, luându-se măsuri de consolidare şi de stabilizare a taluzurilor.

- Drumurile de scos-apropiat se pot realiza şi pe versanţi cu pantă de până la 25 de

grade, aprobarea realizării acestor drumuri se face de şeful ocolului silvic;

- La terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase, titularul autorizaţiei de

exploatare au obligaţia să curăţe culoarul defrişat de resturi de exploatare (crăci,

zoburi, rupturi, coajă, lemn putregăios) şi să execute nivelarea căilor de acces

utilizate la colectarea lemnului;

- Dacă prin procesul de exploatare sunt distruşi ori vătămaţi arborii care nu erau

destinaţi exploatării, titularul autorizaţiei de exploatare are obligaţia să sesizeze

ocolul silvic pentru constatare; constatarea, inventarierea şi marcarea arborilor

prejudiciaţi se poate face şi fără o sesizare prealabilă, prin controalele curente de

exploatare;

- Prejudiciile de exploatare constituie prejudicii aduse pădurii, iar contravaloarea

acestora se virează în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, în condiţiile

legii;

- Verificarea modului de aplicare a prevederilor Ordinului nr. 1540/2011, în scopul

prevenirii şi limitării prejudiciilor care pot fi aduse fondului forestier naţional prin

activitatea de exploatare a masei lemnoase, se face de către personal silvic

împuternicit, în prezenţa reprezentantului împuternicit al titularului autorizaţiei de

exploatare, ocazie cu care se încheie procesul-verbal de control al exploatării

parchetului, în două exemplare, un exemplar pentru titularul autorizaţiei, şi un

exemplar, pentru ocolul silvic emitent al autorizaţiei;

- Reprimirea parchetelor se realizează de către emitentul autorizaţiei de exploatare

până cel târziu la data expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie, prin

întocmirea unui proces-verbal de reprimire a parchetului, în două exemplare, dintre

care un exemplar pentru ocolul silvic, iar al doilea exemplar pentru titularul

autorizaţiei;

- Titularul autorizaţiei este obligat să ia toate măsurile de prevenire şi stingere a

incendiilor în parchetele, platformele primare, precum şi la alte obiective care îi

aparţin, situate în pădure, precum şi cele de prevenire a apariţiei focarelor de

infestare a lemnului şi pădurilor;

- Amplasarea platformelor primare, necesare efectuării operaţiunilor de secţionat,

manipulat, stivuit şi încărcat, se stabileşte împreună cu titularul autorizaţiei,

suprafeţele prevăzute fiind cuprinse în autorizaţia de exploatare şi în procesulverbal

de predare-primire şi se reprimesc în cel mult 30 de zile de la reprimirea parchetului;

- În pădurile certificate, în cele situate în arii protejate, în cele de interes ştiinţific şi în

cele de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, în funcţie de importanţa

acestora şi de modul specific de gospodărire, ocoalele silvice pot stabili, prin

autorizaţii, măsuri speciale pentru derularea corespunzătoare a exploatării masei

lemnoase;

- Programarea lucrărilor de defrişare şi de construcţie a LEA în zona de pădure

de pe teritoriul siturilor ROSPA0071/ROSCI0162 se va face în afara perioadei

de cuibărit a speciilor de avifaună caracteristice acestui ecosistem, deci în

perioada septembrie-ianuarie.



67

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP:

Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului propus:

Planul de execuţie şi punere în funcţiune a investiţiei, se întocmeşte de comun acord

executant – beneficiar.

Principalele etape derulate pentru execuţia LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan

cuprind:

reamenajarea căilor de acces temporar pentru accesul la tronsoanele liniei

electrice aeriene propuse;

pichetarea amplasamentelor stâlpilor;

decopertarea stratului vegetal de pe amplasamentul liniei subterane şi a fundaţiilor şi

depozitarea temporară a copertei în zona de lucru până la finalizarea lucrărilor de

amplasare cablu subteran şi turnare fundaţii şi ridicare stâlpi, după care se reface

terenul la starea iniţială;

realizarea trecerii din LEC în LEA;

nivelarea platformelor;

realizarea traseului liniei;

defrişarea zonelor împădurite.

Etapa de construcţie este estimată să dureze 24 de luni, iar constructorul va stabili necesarul

de forţă de muncă pentru realizarea lucrării.

Lucrările de construcţie propriu-zisă constau în:

săparea şanţului pentru linia electrică subterană, pozarea cablurilor, acoperirea şi

marcarea traseului;

realizarea platformei de tranzit din LEC în LEA şi echiparea acesteia;

săparea/forarea golurilor pentru fundare;

turnarea fundaţiilor;

ridicarea structurilor stâlpilor;

întinderea conductoarelor;

montarea echipamentelor electrice aferente LEA;

Durata normată de viaţă a unei LEA este de 40 de ani dar prin lucrări periodice de reparaţii

(reparaţii curente executate la cca. 10 ani şi reparaţii capitale executate la cca. 20 de ani) sunt

reabilitate permanent, astfel că durata de viaţă efectivă este mult mai mare.

Despre refacerea şi folosirea ulterioară a amplasamentului nu există date la această fază.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:

Metodele aplicate în execuţia lucrărilor propuse vor respecta cerinţele legale în vigoare şi se

vor conforma caietelor de sarcini elaborate de către beneficiar. De comun acord cu beneficiarul se

vor stabili locaţiile pentru organizarea de şantier şi zonele propuse pentru depozitarea materialelor.



68

Construcţia traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan se va realiza cu cele mai bune tehnologii,

în limita strictă a normelor tehnice şi a normativelor în vigoare pentru astfel de obiective de

investiţii. Pentru pregătirea culoarului liniei, săparea fundaţiilor, montajul stâlpilor, întinderea şi

montajul conductoarelor se folosesc utilaje tehnologice mobile (buldozer, excavator, automacara,

instalaţii de întindere conductoare etc.) şi mijloace de transport auto.

Defrişarea vegetaţiei forestiere pe tronsoanele împădurite aferente culoarului liniei electrice

se va face cu respectarea regulilor silvice. Întreţinerea culoarului de siguranţa, defrişarea vegetaţiei

spontane dezvoltate în culoarul de siguranţă se realizează în baza unor protocoale încheiate între

C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, respectiv Asociaţia

Administratorilor de Păduri din România. Tăierea arborilor şi a arbuştilor se va face cu echipamente

specifice iar masa lemnoasă rezultată va fi evacuată pe drumurile de acces existente.

Utilajele tehnologice şi mijloace de transport care vor fi utilizate pentru defrişarea şi

îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA sunt următoarele:

motoferăstraie pentru doborârea arborilor, curăţarea de crăci şi secţionarea arborilor;

tractor echipat cu troliu, sau TAF pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare în

mijloace auto;

tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat.

Realizarea canalului LEC 400 kV

Pentru realizarea liniei electrice subterane în cablu pe distanţa de circa 2,3 km se vor

decoperta suprafeţele acoperite de sol vegetal de pe culoarul de lucru cu lăţimea de 6 m (depozitat

temporar în amplasament pentru utilizare la recopertare), se va trece la săparea şanţului cu

dimensiunile de 1,4 m adâncime x 1 m lăţime şi depozitarea temporară a solului dislocat, urmată de

subtraversarea DC 121 şi pârâului Gutinaş prin foraj orizontal. Se trece, apoi, la desfăşurarea şi

pozarea cablurilor, astuparea şanţurilor, copertarea suprafeţelor decopertate şi marcarea traseului

cablului.

Cablurile LEC vor fi pozate împreună cu un conductor de însoţire şi cu un cablu cu fibră

optică tip OPUG/ADSS, prin care se asigură legătura de fibră optică între staţia Gutinaş şi stâlpul

terminal nr. 1 al LEA.

Pentru trecerea din LEC în LEA este necesară realizarea unei platforme speciale (de tranzit)

cu o suprafaţă de 900 m2, pe care vor fi montate structuri metalice de trecere la LEA. Pentru

realizarea platformei de tranzit se va decoperta suprafaţa acoperită de sol vegetal şi se va depozita

temporar coperta, se va turna fundaţia şi se va monta structura metalică de trecere la LEA. Platforma

va fi împrejmuită cu gard metalic.

Realizarea fundaţiilor

Fundaţiile sunt elementele prin care stâlpii care alcătuiesc LEA se fixează în pământ. Prin

intermediul fundaţiilor se transmit solului încărcările pe care le suporta stâlpii.

În timpul măsurătorilor topografice, pichetarea stâlpilor va fi efectuată conform

coordonatelor sistem Stereografic 1970.

În funcţie de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, de încărcările transmise de

stâlpi la teren şi de posibilităţile de acces ale utilajelor în teren, s-au stabilit următoarele tipuri de

fundaţii pentru stâlpii LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan:

fundaţii directe vor fi realizate din beton armat cvadribloc (câte una pentru fiecare

picior al stâlpului);

fundaţii indirecte (piloţi sau coloane forate).

La bornă, pe platforma temporară de lucru pentru realizarea fundaţiei şi ridicarea stâlpului, cu

utilaje de săpat se sapă groapa fundaţiei. Terasamentele pentru fundaţii se realizează cu mijloace

manuale (excavator) sau manual. În groapa de fundaţie, în interiorul unor cofraje speciale



69

refolosibile, se montează armătura şi piciorul de fundaţie. Partea metalică a fundaţiilor (armături şi

picioare de fundaţii), se aduc în punctul de lucru gata confecţionate şi se fasonează în organizările de

şantier amenajate temporar de constructor. Pentru transportul confecţiilor metalice se vor utiliza

tractoare cu remorcă (platformă).

De la staţii centralizate de betoane (existente în zona traseului) se aprovizionează betoanele

necesare realizării fundaţiilor. Betonul se transportă cu CIFA (autospecială de transport beton) fie

direct la borne fie în zona organizării de şantier unde se descarcă betonul în bene speciale tractate

apoi cu tractorul la bornă, unde se descarcă în cofrajele pregătite. Turnarea betonului armat în cofraje

se realizează manual sau mecanizat. Turnarea fundaţiei este urmată de o perioadă de întărire a

betonului (de obicei 21 de zile), înainte de începerea ridicării stâlpilor.

Cea mai mare parte din pământul săpat, se repune în groapă după turnarea fundaţiilor.

Umpluturile de pământ se vor compacta şi nivela, iar săpăturile vor fi sprijinite adecvat, acolo unde

este cazul se vor efectua epuismentele necesare. Deşeul inert (surplusul de pământ) rezultat în urma

săpării/forării gropilor pentru fundaţii va fi transportat şi depozitat de către constructor, pe

suprafeţele indicate de către primăriile unităţilor administrativ - teritoriale de pe teritoriul cărora

rezultă acest deşeu.

În zonele de traversare a luncilor râurilor soluţia de fundare a stâlpilor s-a ales în variantă cu

coloane forate, soluţie care are avantajul că se realizează cu impact asupra mediului mai mic decât

soluţiile clasice cu fundaţii tip cheson.

Montarea stâlpilor

Stâlpii sunt confecţii metalice uzinate, care prin intermediul izolatoarelor, clemelor si

armăturilor, au rolul de a susţine la o înălţime corespunzătoare deasupra solului conductoarele active

şi de protecţie.

Stâlpii se aprovizionează de la producător sub formă de pachete (paletizat) pe tipuri de stâlpi

(de întindere şi susţinere) cu ajutorul unor autospeciale de gabarit mare. Pachetele se sortează în

incinta organizării de şantier pe subansamble tehnologice care urmează a fi transportate la bornă.

La bornă, pe platforma temporară de lucru, se asamblează stâlpul faţă cu faţă şi se ridică pe

fundaţia deja realizată cu ajutorul macaralelor cu braţ telescopic.

Stâlpii sunt realizaţi din laminate zincate la cald din fabrică şi nu necesită vopsiri

suplimentare pe şantier pentru protecţie anticorosivă. Stâlpii situaţi în zona supra-traversărilor

cursurilor de apă (cu lungimi mai mari de 100 km), a drumurilor naţionale şi a căilor ferate vor fi

vopsiţi în culori de balizaj alb – roşu. Sistemul de vopsire se bazează pe grunduri aderente la zinc şi

două straturi de vopsea. În componenţa grundurilor şi a vopselei nu intră substanţe toxice sau

periculoase sănătăţii sau mediului. Vopsirea se va face cu pensula pentru a se proteja la maximum

mediul înconjurător.

Montarea lanţurilor de izolatoare

Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene, construite dintr-un corp

izolant solid, cu sau fără armături metalice, cu ajutorul cărora se realizează atât izolarea

conductoarelor sub tensiune, cât şi fixarea lor.

Lanţurile de izolatoare vor fi dimensionate electric şi mecanic conform “Normativului

privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva

supratensiunilor”- NTE 001/03/00 şi “Normativului pentru construcţia liniilor aeriene de energie

electrică cu tensiuni peste 1000 V” - NT 003/04/00.

Părţile componente ale lanţurilor de izolatoare vin asamblate în lăzi speciale, separat părţile

metalice, separat elementul izolant care va fi din cauciuc siliconat. Acestea se transportă, gradual şi



70

în funcţie de necesităţi, la borne unde elementele se asamblează şi se ridică cu macaraua/ troliu în

punctele de prindere de pe stâlpi.

Lanţurile de izolatoare nu conţin în componenţa lor elemente cu ulei sau alte materiale care

pot polua mediul înconjurător.

LEA 400 kV Gutinaş - Smârdan se va echipa cu lanţuri de izolatoare de susţinere din capă-

tijă din sticlă călită şi lanţuri de întindere din materiale compozite pentru 3 conductoare pe fază tip

ALOL 300/69 mm2 în structură compactizată.

Avantajele utilizării izolatoarelor din material compozit sunt următoarele:

au rezistenţa mecanică mult mai mare deci permit realizarea lanţurilor de izolatoare cu

mai puţin ramuri având un impact vizual mai redus;

nu necesită mentenanţă în timpul exploatării (nu trebuie înlocuite elemente sparte ca

în cazul izolatoarelor din sticlă sau porţelan) deci se reduce accesul personalului de

exploatare pe traseul liniei;

pot fi colorate în nuanţe adecvate peisajului;

sunt foarte uşoare şi se pot transporta la lucrare cu mijloace de transport uşoare sau

chiar prin transport manual.

Montarea conductoarelor LEA

Din punctul de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, conductoarele LEA se clasifică în

conductoare active (conductoare care asigură transportul energiei electrice şi sunt aşezate la partea

inferioară a liniei) şi conductoare de protecţie (conductoarele superioare, poziţionate pe stâlp

deasupra conductoarelor active, fără tensiune cu rol de a proteja linia împotriva loviturilor de

trăsnet).

Cablurile electrice sunt produse industrializate care se aduc în amplasamentul proiectului

propus în ambalajele de la furnizor (tamburi). Aceştia se expediază în organizările de şantier de unde

se transportă în zonele cele mai apropiate de traseul liniei.

Conductoarele active şi de protecţie vor fi ataşate de stâlpi cu ajutorul clemelor, armăturilor şi

a lanţurilor de izolatoare care vor fi realizate din material compozit.

După ridicarea stâlpilor, într-un aliniament format din mai mulţi stâlpi este întins un fir pilot,

apoi cu un vehicul de întindere staţionat la capătul panoului (dotat cu instalaţii speciale de derulare –

maşină de tras şi frână) sunt întinse, fără să atingă solul, conductoarele de fază şi conductoarele de

protecţie, prin rolele ataşate lanţurilor de izolatoare. Montarea conductoarelor la lanţurile de

izolatoare se va face manual.

După golirea tamburilor, aceştia se recuperează şi se expediază la furnizor.

Protecţia la vibraţii a conductoarelor active şi de protecţie va fi asigurată cu antivibratoare

(amortizoare de vibraţii).

În zonele de traversări şi/sau încrucişări de drumuri, reţele, cursuri de apă, şosele, etc. se vor

monta balize sferice pe conductorul de protecţie la traversări.

Montarea prizelor de legare la pământ

Pentru protecţia liniei la supratensiuni atmosferice şi pentru protecţia oamenilor şi

animalelor care pot intra în contact fizic cu unele părţi metalice ale liniei ajunse accidental sub

tensiune, stâlpii LEA sunt legaţi la pământ prin prize de legare la pământ care asigură curenţi şi

tensiuni prin corpul omenesc nepericuloase.

Prizele de legare la pământ sunt realizate din contururi de platbandă metalică zincată

îngropată în jurul stâlpilor la adâncimi de 80 cm şi sunt realizate odată cu turnarea fundaţiilor.

Stâlpii utilizaţi vor fi prevăzuţi cu prize de legare la pământ cu Rp ≤ 10Ω, confecţionate din

platbandă din oţel zincat 40x6 şi electrozi verticali din ţeavă zincată.



71

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului

Proiectul „LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan” se înscrie în procesul de dezvoltare,

modernizare şi retehnologizare a reţelei de transport şi distribuţie al României în conceptul de reţea

integrată. Realizarea liniei va permite conectarea la reţea a resurselor regenerabile, precum şi,

creşterea gradului de interconectare cu statele din Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre,

pentru ca România să poată beneficia de poziţia sa strategică în tranzitul de energie electrică.

Coexistenta LEA cu reţele de drumuri

Drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale care vor fi traversate de traseul LEA

400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt:

pe teritoriul judeţului Bacău: linia electrică subterană subtraversează DC121 şi

DC122 (subtraversare care se va face prin foraj orizontal, fără să fie afectat traficul),

apoi LEA traversează DN11A Bârlad–Oneşti, DC 114 Andreiaşu–Titila–Hotaru, DJ

119C Rugineşti

– Angheleşti.

pe teritoriul judeţului Vrancea: LEA va traversa DJ 119C, DJ 205H, DC37, de 2 ori

DJ 204E, DN2 (E85) şi iar DJ 204E.

pe teritoriul judeţului Galaţi, LEA va traversa DC 69, DJ 252, DN 24 (E581), DJ 251,

DJ 253, DJ 254, DJ 251, DJ 255 şi DJ 255B şi din nou DJ 251.

Evaluarea impactului cumulativ cu proiectul propus

La traversarea drumurilor, stâlpii se vor amplasa în afara zonei de siguranţă şi protecţie a

acestora, la minim 7,0 m de axul drumului. Respectarea acestei condiţii este necesară pentru

eventualitatea în care se va decide lărgirea drumurilor cu câte o bandă pe sens, situaţie în care stâlpii

ar trebui să rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor.

Traversările LEA 400 kV peste drumuri naţionale sau judeţene au fost pe cât posibil evitate,

acestea vor fi executate cu respectarea strictă a tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul

NTE 003/04/00- Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie cu tensiune peste 1000 V.

Impact cumulat 0.

Coexistenta LEA cu reţeaua de căi ferate

Traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va traversa următoarele tronsoane de cale

ferată:

CF Oneşti - Adjud - Mărăşeşti,

CF Mărăşeşti - Tecuci - Barboşi.

CF Tecuci - Bârlad,


Traversările LEA 400 kV peste căi ferate au fost pe cât posibil evitate, dar în situaţiile

impuse, aceste traversări vor fi executate cu respectarea strictă a tuturor cerinţelor de siguranţă

impuse de normativul NTE 003/04/00.

Pe toate liniile de telecomunicaţii CFR la intersecţia cu LEA 400 kV, conform STAS 6290-

2004 sunt necesare măsuri pentru evitarea riscurilor de accident pe liniile de telecomunicaţii.



72

Tensiunile electromotoare longitudinale induse, calculate pe liniile Tc-CFR se încadrează în

limitele admise de STAS 832-2008 şi nu sunt necesare măsuri de protecţie pentru eliminarea riscului

de accident în caz de scurtcircuit pe LEA;

Pe linia Tc-CFR cu circuite aeriene Tecuci – Bârlad, tensiunea electromotoare longitudinală

indusă calculată nu depăşeşte limita de 200 V, limită admisă de STAS 2612-87, nefiind necesare

măsuri de protecţie în vederea eliminării riscurilor de accident;

În punctele de încrucişare dintre LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan şi LTc-CFR sunt necesare

măsuri pentru evitarea riscurilor de accident pe liniile de telecomunicaţii feroviare, conform STAS

6290-2004:

la liniile Tc aeriene, lucrările se execută asupra conductoarelor şi stâlpilor care

mărginesc deschiderea de încrucişare şi constau în consolidarea stâlpilor, instalarea de

paratrăsnete cu eclatoare la fire, executarea unor legături de întărire la conductoarele

aeriene şi eliminarea înnădirii conductoarelor;

pe liniile Tc CFR în cablu, lucrările constau în izolarea cablurilor telefonice

interurbane existente din deschiderile de încrucişare, în canal de cablu din plastic

instalat îngropat.

Pe toate liniile Tc-CFR la intersecţia cu LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan, conform STAS

6290-2004 sunt necesare măsuri pentru evitarea riscurilor de accident pe liniile de telecomunicaţii.

Impact cumulat 0.

Coexistenta LEA cu reţeaua electrică de transport şi distribuţie

Pentru realizarea gabaritelor pe verticală între LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan propusă

şi LEA 220 kV Gutinaş - FAI - Munteni existentă, aceasta din urmă urmând a fi modificată prin

montarea unor stâlpi de subtraversare tip ICnY 220262 care au dispoziţia conductoarelor active pe

orizontală.

LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan traversează LEA 400 kV Gutinaş - Bacău Sud, dar fără să

nici o modificare. Se vor utiliza stâlpi DONAU supraînălţaţi în deschiderea de traversare, iar aceasta

se va realiza la mijlocul unei deschideri a LEA 400 kV Gutinaş - Bacău Sud.

Traseul LEA 400 kV proiectată va intersecta liniile de 20-110 kV aparţinând DELGAZ

GRID cât şi ale ELECTRICA SA Muntenia Nord. Astfel sunt traversate următoarele LEA:

LEA 110 kV s.c. Gutinaş - Adjud;

LEA 110 kV d.c. Gutinaş – Conţeşti,

LEA 110 kV Mărăşeşti - Călimăneşti;

LEA 110 kV Mărăşeşti - Tecuci;

LEA 110 kV d.c. Tecuci – Cudalbi + Lieşti - Cudalbi si racord Iveşti

LEA 110 kV d.c. Lieşti – ICM Tecuci + Lieşti - Cudalbi si racord Iveşti

LEA 110 kV Lieşti - Cudalbi

LEA 110kV Smârdan - Schela.

Sunt traversate totodată un număr de 29 de LEA 20 kV.


Pentru a se realiza coexistenţa viitoarei linii electrice aeriene de 400 kV cu liniile de 110 kV

existente, deoarece înălţimea liniei de 110 kV precum şi condiţiile geografice întâlnite în punctul de

încrucişare nu permit obţinerea gabaritelor pe verticală impuse de NTE 003/04/00, LEA 110 kV se

va coborî, în zona de intersecţie, pe stâlpi speciali de subtraversare cu dispunerea conductoarelor

active pe orizontală.



73

Din analiza condiţiilor de teren, se consideră că încrucişările cu liniile de 20 kV vor fi

realizate prin soluţii adoptate la linia de 400 kV fără modificări în LEA MT cu excepţia deschiderilor

între stâlpii 64-65, 66-67 unde sunt necesare următoarele lucrări:

În deschiderea 64-65 a LEA 400 kV, linia de 20 kV va fi coborâtă utilizând 2 stâlpi de

întindere metalici tip SMTi 20006;

În deschiderile 66-67, ale LEA 400 kV, linia de 20 kV va fi introduse în cablu. Se vor monta

suplimentar câte 2 stâlpi terminali tip SCP 15014 la capetele tronsonului de cablu.

În cadrul investiţiei LEA 400 kV Gutinaş-Smârdan au fost incluse şi terenurile necesare

realizării modificărilor în LEA 20-110 kV.

Distanţa pe verticală între conductoarele active ale LEA 400 kV şi conductoarele LEA 20 kV

va fi mai mare decât distanţa prevăzută în NTE 003/04/00 iar distanţa pe orizontală între cel mai

apropiat conductor al LEA traversate la deviaţia maximă şi orice element al stâlpului liniei care

traversează va fi mai decât cea impusă prin normativ (indicat în tabel 27a din NTE003/04/00).

Impact cumulat 0.

Coexistenta LEA cu reţeaua hidrografică

Principalele cursuri de ape pe care le traversează traseul LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan

sunt: râul Siret împreună cu afluenţii lui de grad doi: Trotuş, Şuşiţa, Zăbrăuţ, Carecna, Putna, Bârlad,

Călmăţui. Mai sunt traversate cursuri de ape şi canale de irigaţii după traversarea Siretului. După

traversarea Bârladului sunt traversate văi cu curs temporar de ape, valea Corozel, valea Călmăţui şi

valea Pechea.


În zonele de apropiere sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute

toate măsurile necesare respectării tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE

003/04/00 pentru clasa de importanta a acestora.

Impact cumulat 0.

Coexistenţa LEA cu reţeaua de conducte de gaze


În zonele de apropiere sau de traversare a LEA 400 kV peste conductele de gaze subterane

sau supraterane vor fi respectate cerinţele de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00 pentru

clasa de importanţă a conductelor de gaze.

Pentru amplasamentul proiectului LEA 400 kV Gutinaş – Smârdan de pe teritoriul judeţului

Bacău, CNTEE Transelectrica SA a obţinut următoarele avize:

Avizul favorabil nr. 17475/12.07.2012, emis de SNT Gaze Naturale

„TRANSGAZ” SA Mediaş;

Avizul favorabil nr. 171/13.08.2012, emis de E.ON Gaz Distribuţie SA Operaţiuni

Reţea, Regiunea Est, Centru Reţea Oneşti.

Impact cumulat 0.

Coexistenţa LEA cu liniile de telecomunicaţii


Construirea unei LEA 400 kV poate afecta, după punerea în funcţiune - prin cuplaj capacitiv,

inductiv şi prin cuplaj rezistiv liniile de telecomunicaţii aflate în zona de influenţă a LEA.

La comanda SC ISPE SA, SC Telerom Network Design a întocmit documentaţia ”Protecţia

liniilor Tc. Influenţate de LEA 400 kV Gutinaş-Smârdan. Influenţele prin cuplaj capacitiv sunt

datorate potenţialului LEA în raport cu pământul, cele prin cuplaj magnetic (inductiv) sunt produse



74

de curenţii de sarcină sau de scurt circuit iar influenţele prin cuplaj rezistiv se datorează propagării

potenţialului prizelor în pământ.

În aceste condiţii reţelele de telecomunicaţii trebuiesc protejate contra riscului de accident şi

a perturbaţiilor, avându-se în vedere încadrarea în prescripţiile SR 832/2008.

Măsurile necesare în urma studiului de protecţie sunt menţionate în proiectul întocmit de SC

Telerom Network Design.

Impact cumulat 0.

Traversări de zone intravilane

La alegerea traseului optim s-a avut în vedere evitarea pe cât posibil a zonelor de intravilan,

dar nu s-a putut evita în totalitate, astfel s-a adoptat varianta amplasării LEA 400 kV la limita

intravilanului unor localităţi (Ştefan cel Mare, UAT-urile din judeţul Galaţi). În aceste puncte,

regimul de înălţime a stâlpilor a fost astfel ales încât să asigure în mijlocul deschiderii, la săgeata

maximă a conductoarelor (fie la + 400 C fie la 5 0C cu chiciură) o valoare a intensităţii câmpului

electromagnetic de maxim 5 kV/m (conform Ordinului MSP nr. 1193/2006). În restul traseului

intensitatea câmpului electromagnetic este de maxim 10 kV/m.

Impact cumulat 0.



75

Table 15 Evaluarea impactului cumulate

Operator Amplasament Proiect Acord de

mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Judetul BACAU

Sursa de informare

APM BACAU a transmis aceste informatii prin adresa nr. 14082/21.10.2020

C.R.A.B. SA Bacau 42 comune inclusiv

cele de pe

amplasamentul

LEA Gutinas -

Smardan

Proiect Regional de

dezvoltare a

infrastructurii de

apa si apa uzata

Acord de mediu

nr. 4 din

10.07.2020

Investițiile prevâzute prin acest proiect

regional nu se intersectează cu

amplasarea liniei LEA 400kv.

0 0 0

Consiliul Judetean

Bacau

Toate comunele de

pe amplasamentul

LEA Gutinas -

Smardan

Planul de

amenajare a

teritoriului judetean

– PATJ Bacau

Pagina internet

APM Bacau

Obiectivul principal, comun tuturor

strategiilor de amenajare a teritoriului,

este realizarea unei dezvoltări economice

și sociale durabile a teritoriului studiat.

Scopul Planului de amenajare este de a

oferi Consiliului Județean Bacău un

instrument de planificare multisectorială a

investițiilor și de reglementare a

dezvoltării integrate a teritoriului. Aceasta

înseamnă formularea, pe baza unei

analize multicriteriale a situației existente,

a unui set coerent de politici – programe –

proiecte, cu caracter spațial, care să

asigure un echilibru între valorificarea

resurselor de teren și atingerea

obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Obiectivele prevâzute prin acest plan

regional nu se intersectează și nu

interferează cu amplasarea liniei LEA

400kv.

0 0 0

Consiliul Judetean

Bacau

Toate comunele de

pe amplasamentul

LEA Gutinas -

Smardan

Planul Judetean de

gestionare a

deseurilor

Varianta 5 -

Pagina internet

APM Bacau

PJGD stabilește obiectivele și țintele

pentru județul Bacau în domeniul

gestionării deșeurilor pentru perioada

2020 – 2025.

0 0 0



76


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Obiectivele prevâzute prin acest plan

regional nu se intersectează și nu

interferează cu amplasarea liniei LEA

400kv.

JUDETUL VRANCEA

Sursa de informare

APM VRANCEA a transmis aceste informații prin adresa nr. 9741/29.10.2020

SC CONPET SA

Ploiesti

Zona Ruginești,

jud. Vrancea

Lucrari de

reparatii curente

mal stang și

protecție pila 2 la

traversarea

aeriana a raului

Trotus cu

conducta de titei

Baragan – Onesti-

zona Ruginesti,

jud. Vrancea

Nr.1/02.06.2015 Lucrările de reparatii curente mal

stâng traversarea aeriana a râului

Trotuș a conductei de titei Baragan –

Onesti- zona Ruginesti, jud. Vrancea,

sau finalizat în anul 2017

0 0 0

ANAR ABA SIRET

BACAU

Extravilan Adjud

și comuna

Ruginești

Amenajare albie

râul Trotuș în

zona municipiului

Adjud, jud.

Vrancea

7/01.11.2017 Acest proiect nu se află în

implementare. Termen începere lucrări

necunoscut.

Distanța intre lucrările prevăzute în

acest proiect și amplasarea liniei LEA

400kv Smardan-Gutinaș sunt intre

5km și 3 km.

În situatia

in care cele

două lucrări

se vor

efectua

simultan

impactul

cumulat va

fi

nesemnificat

iv asupra

factorilor de

mediu și

asupra

biodiversităț

În urma

finalizării

lucrărilor de

apărări de

maluri în

această zonă,

impactul

gerat va fi

pozitiv

asupra

amplasamen

telor liniei

LEA 400kv

Smardan-

Gutinas

0



77


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

ii locale.

Distanta

intre locatii

este

suficient de

mare pentru

ca

impacturile

locale (ale

fiecărui

proiect ) să

se cumuleze.

deoarece se

va elimina

riscul

inundatiilor

sau viiturilor

cu efecte

negative și

asupra

liniilor

electrice

SC CANTISORT SRL Extravilan oraș

Mărășești, T28,

P119, 125

Amenajare iaz

piscicol cu

exploatare și

valorificare

agregate minerale

6/25.11.2019 Investițiile prevâzute prin acest proiect nu

se intersectează și nu interferează cu


0 0 0

SC

HIDROELECTRICA

SA;

Amenajarea

hidroenergetică a

râului Siret pe

sector Cosmeşti –

Movileni –

Centrala

Hidroelectrică

Cosmeşti – titular,

SC

HIDROELECTRI

CA SA;

Date

indisponibile

Centrala Hidroelectrică Cosmeşti

Nodul hidroenergetic Cosmeşti,

conform STAS 4273/1983 este o

construcţie încadrată în clasa a –

III – a de importanţă şi a fost

dimensionat pe baza condiţiilor

hidraulice, statice şi economice, prin

încercări pe model şi calcule specifice.

Conform STAS 11100/1-77 obiectivul

se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf.

100/92).

Amplasamentul blocului baraj –

centrală este situat pe terasa inferioară

de pe malul drept a râului

Siret şi numai colţul din stânga al

rizbermei, în luncă.

Nodul hidroenergetic Cosmeşti este

În situatia

in care cele

două lucrări

se vor

efectua

simultan

impactul

cumulat va

fi

nesemnificat

iv asupra

factorilor de

mediu și

asupra

biodiversităț

ii locale.

Distanta

În urma

finalizării

lucrărilor de

apărări de

maluri în

această zonă,

impactul

gerat va fi

pozitiv

asupra

amplasamen

telor liniei

LEA 400kv

Smardan-

Gutinas

deoarece se

va elimina

0



78


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

situat la cca. 1,50 km în amonte de

localitatea Cosmeşti Vale,

şi la cca. 400,00 m amonte de conducta

de gaz metan Mărăşeşti – Tecuci.

Amenajarea hidroenergetică Cosmeşti

este proiectată ca amenajare cu lac

propriu, cu centrală şi

baraj deversor în frontul de retenţie, cu

diguri pentru asigurarea retenţiei şi

protecţia malurilor,

terenurilor şi localităţilor din zonă.

CHE Cosmeşti este amplasată în

dreapta barajului şi va fi echipată cu

două grupuri verticale

Kaplan, având înălţimea de 35,10 m.

Centrala este echipată cu batardouri de

revizie, grătare, vane cu închidere

rapidă, batardouri

pentru închiderea aspiratoarelor şi un

transformator prin care se asigură

racordarea la sistemul energetic.

Lucrările au fost sistate din lipsa de

fonduri.

Actualmente in zona se află doar

cuveta viitoarei acumulari. Lucrarile

sunt sistate și se desfășoara doar

activități de eliminare a apei din

precipitatii, prin pompare in râul Siret.

Nu se cunoaște un orizont de timp in

care lucrările vor fi reluate și finalizate

Aceasta este amplasata la 400m de

intre locatii

este

suficient de

mare pentru

ca

impacturile

locale (ale

fiecărui

proiect ) să

se cumuleze.

riscul

inundatiilor

sau viiturilor

cu efecte

negative și

asupra

liniilor

electrice.

În zona

Mărăşeşti –

Cosmeşti, în

situaţia în

care cele 2

proiecte (

Linia LEA

400 kV d.c.

Gutinaş-

Smârdan –

CNTEE

Transelectric

a SA și s

CHE

Cosmeşti -

SC

HIDROELE

CTRICA

SA) sunt în

etapa de

funcţionare,

deci pe

termen lung,

se estimează

că va



79


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

traseul Liniei LEA 400kv.

rămâne un

impact

negativ

nesemnificati

v asupra

speciilor de

avifaună.

Consiliul Judetean

Vrancea

Sat Anghelesti,

com. Ruginesti

Construire pod

peste paraul

Domosita pe DJ

119C km 12+631

DEI

205/15.11.2017

Investițiile prevâzute prin acest proiect nu



0 0 0

Consiliul Judetean

Vrancea

Comuna Ruginesti Modernizare drum

interes local com.

Ruginesti

DEI

63/18.06.2019




0 0 0

Comuna Ruginesti Sat Copacesti, com.

Ruginesti

Refacere drumuri

interes local,

refacere DC 26 ,

DC 27. Construire

varianta provizorie

de circulatie pod

peste Domosita

DC26

DEI

192/20.12.2018




0 0 0

Hidroconstructia SA Perimetrul

Domosita, rau

Domosita centrul

albiei com.

Ruginesti

Lucrari

decolmatare ,

regularizare si

reprofilare albie

minora prin

exploatare agregate

minerale

DEI

120/18.10.2019




0 0 0

Comuna Ruginesti Com. Ruginesti Construire poduri

comuna Ruginesti

DEI

90/09.09.2019



0 0 0



80


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare


MMAP reprez de

Garda Forestiera

Focsani

DN 2, Cotesti,

Garoafa, Pufesti,

Rugunesti, Adjud,

Marasesti

Infiintare perdele

forestiere de

protectie a DN 2,

Cotesti, Garoafa,

Pufesti,

Ruginesti,Adjud,M

arasesti

DEI

136/11.11.2016




0 0 0

Comuna Paunesti Com. Paunesti Modernizare str.

Drumul Barnei

com. Paunesti

DEI

81/29.08.2020




0 0 0

Bostan Florinel Com. Paunesti Extindere atelier

mobila cu sectie

ambalare com.

Paunesti

DEI

113/26.09.2016




0 0 0


Necoara com.

Paunesti

DEI

118/16.08.2017




0 0 0


Viilor sat Viisoara

com. Paunesti

DEI

95/06.06.2018




0 0 0

Bran Sandel Com. Paunesti sat

Viisoara, T 29, P

895

Construire atelier

tamplarie si mobile

DEI

91/27.08.2020




0 0 0

II Padurariu Cristina

Veronica

Pufesti, Ciorani,

T13, P720

Schimbare

destinatie fara

modificari

structurale 2 cladiri

C2, C4+C5 in

atelier productie

mobila

DEI

51/14.04.2017




0 0 0

Comuna Pufesti Com Pufesti sate

Domnesti Targ,

Modernizare

drumuri comunale

DEI

154/11.10.2017



0 0 0



81


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Pufesti, Ciorani amplasarea liniei LEA 400kv.

II Vrabie Bogdan Pufesti sat

Domnesti-Sat

Construire si dotare

pensiune turistica

din cadrul centrul

recreational

Domnesti-Sat,

Pufesti

DEI

83/19.06.2017




0 0 0

Comuna Pufesti Com. Pufesti Constructia retelei

publice de apa si

apa uzata in cadrul

UAT Pufesti

DEI

211/22.11.2017




0 0 0

Eva Mobiand Com. Pufesti, sat

Ciorani, T13, P741,

715-716

Schimbare

destinatie C3 din

magazine uz

gospodaresc in

atelier productie

mobilier

DEI

256/20.12.2017




0 0 0

II Vrabie Bogdan Com. Pufesti, T27,

P213-21

Constructie

locuinta P+M

grajd, adapost

pasari, magazine ,

foisor

DEI

262/27.12.2017




0 0 0

II Vrabie Bogdan Com. Pufesti,

Domnesti-Sat, T27,

P213, CF 50613

Alimentare cu

energie electric

centru recreational

DEI

261/27.12.2017




0 0 0

SDEE Muntenia Nord –

SDEE Focsani

Com. Pufesti Modernizare RED

afectate de fenom.

meteorologice

DEI

258/27.12.2017




0 0 0

II Vrabie Bogdan Com. Pufesti,

Domnesti-Sat

Construire bloc

alimentar si

amplasare constr.

Proviz.

DEI

28/22.02.2018




0 0 0



82


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

SDEE Focsani Sistem

automatizare

distributie LEA

medie tensiune inh

sucursale

distributie SAD

Rural etapa V oras

Odobesti, com.

Pufesti, Ploscuteni,

Corbita si Sihlea

DEI

126/26.10.2016




0 0 0

Primaria Marasesti Marasesti Reabilitare si

modernizare casa

de cultura

Marasesti

DEI

59/03.06.2016




0 0 0

Consiliul Judetean

Vrancea

Extravilan

Marasesti T66, P

396/1, T67, P 398

Instalare vegetat.

forestiera 267,6 ha

oferit in

compensare

echivalenta si

anticipate si

intretinerea

acesteia pana la

realizarea starii de

masiv

DEI

93/09.09.2019




0 0 0

Naredor SRL Marasesti-Doaga

extravilan

Constr. Statie

mixturi asfaltice

statie fabricat

betoane, put alim.

Apa Marasesti-

Doaga, extravil.

Acord de mediu

1/30.01.2018




0 0 0

Vasver SRL Marasesti

extravilan

T51,P251

Construire baza

pescuit sportiv

DEI

46/11.04.2017




0 0 0



83


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Gelser Total SRL Marasesti T1 P3 Construire

pensiune

DEI

105/27072017




0 0 0

Soragmin SRL Extravilan

Marasesti T86,

P461

Amenajare iaz

piscicol

DEI

70/10.07.2019




0 0 0

Marfishing SRL Marasesti, zona

Doaga, T166,

P1603

Corturi si struct.

Mobile cu asig.

Utilitati si

amenajare camping

DEI

157/01.10.2018




0 0 0

Primaria Marasesti Str. Republicii, str.

Doinei (DJ 205 l)

Lucrari intretin.

Asternere covoare

asfaltice

DEI

79/23.05.2018




0 0 0

Marfishing SRL Marasesti, zona

Doaga, T166,

P1603

Amplasare

containere

provizorii –

procesare primare a

pestelui

DEI

158/01.10.2018




0 0 0

RCS & RDS SA Marasesti-

extravilan, intravil.

Intercity Marasesti-

Tecuci

DEI

163/30.122019




0 0 0

Telekom Romania

Communications SA

Marasesti Racord fibra optica

Hidroelectrica

Calimanesti

DEI

1/10/01/2020




0 0 0

Primaria Marasesti Strazile : Razoare,

24 Ianuarie,

Soseaua Nationala,

Holdelor,

Demaocratiei,

Dacia, Crinului

Extindere conducta

gaze naturale

DEI

79/27.07.2020




0 0 0

Petrostar SA pentru

Engie Romania SA

Marasesti str. Cuza

Voda

Reabilatare instal.

Protectie

catodica(SPC SRS

DEI

184/26.11.2018




0 0 0



84


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Marasesti)

Naries Com SRL Extravilan

Marasesti T132,

P2319

Racord retea LES DEI

52/31.05.2019




0 0 0

Consiliul Judetean

Vrancea

Extravilan

Marasesti

Executie 4 puturi

forate + luciu de

apa in terasa pentru

irigarea plantatiei

de stejari – Parcul

Memoriei

Nationale – Stejarii

Romaniei RO

MANDRIA

DEI

64/19.06.2019




0 0 0

II Stefan P Ionut Marasesti

extravilan T64,

P392

Executie foraj

alimentare cu apa

DEI

64/19.06.2019




0 0 0

Bulancea Ionut Marasesti str.

CuzaVoda nr 9

Construire

spalatorie auto

vulcanizare,

service auto,

bransament trifazat

DEI

79/29.07.2019




0 0 0

AMDT Forest Agremin

SRL

Marasesti, paraul

Susita centru albiei

Lucrari

decolmatare,

regularizare, albie

minora prin expl.

Agreg. Min. in

perimetrul Aval

Tisita parau Susita

DEI

103/15.11.2019




0 0 0

Bitionfor SRL Marasesti T51,

P251, CF51053

Amplasare statie

mobila de sortare-

spalare-concasare

DEI

133/15.11.2019




0 0 0

JUDETUL GALATI – sursa de informare http://apmgl.anpm.ro/

Amenajare râu In procedura Obiect 1. Cosmești Vale, În situatia În urma 0



85


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

ANAR ABA PRUT-

BARLAD

Siret pe sectorul

Homocea –

confluența

cu fluviul

Dunărea, județele

Vrancea și Galați

APM GALATI

Apărări de mal L = 1435 m și Dig L =

310 m

o Ob.1.1 Cosmești Vale - Zona 1 -

Apărare de mal drept din prism de

anrocamente pe saltea de fascine, cu

pereu uscat la partea superioară, L =

625 m

o Ob.1.2 Cosmești Vale - Zona 2 -

Apărare de mal drept din prism de

anrocamente pe saltea de fascine, cu

pereu uscat la partea superioară, L =

810 m

o Ob.1.3 Cosmești Vale - Dig –

Dig de apărare din material argilos, L

= 310 m

Amplsamentul lucrărilor prevăzute

prin acest proiect se află în aval de

traseul liniei LEA 400kv Smardan

Gutinaș în lunca Siretului la 1500m

in care cele

două lucrări

se vor

efectua

simultan

impactul

cumulat va

fi

nesemnificat

iv asupra

factorilor de

mediu și

asupra

biodiversităț

ii locale.

Distanta

intre locatii

este

suficient de

mare pentru

ca

impacturile

locale (ale

fiecărui

proiect ) să

se cumuleze.

finalizării

lucrărilor de

apărări de

maluri în

această zonă,

impactul

gerat va fi

pozitiv

asupra

amplsamente

lor liniei

LEA 400kv

Smardan-

Gutinas

deorece se va

elimina

riscul

inundatiilor

sau viiturilor

cu efecte

negative și

asupra

liniilor

electrice.

PROIECTE IN PROCEDURA DE REGLEMENTARE

Comuna Ruginesti Amenajare podete in com. Ruginesti Investițiile prevâzute prin acest proiect nu



0 0 0

Asoc. De Dezvoltare

Intercomunitara Valea

Caregnei

Alimentare cu gaze naturale a comunelor Paunesti si Movilita

satele : Movilita, Trotusanu, Frecatei, Valeni, Diocheti-Rediu,

Paunesti, Viisoara si a com/sat Ruginesti, intravilan si




0 0 0



86


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

extravilan

Transgaz SA Medias Reparatia conductei Dn 800 mm Onesti-Cosmesti in urma

inspectiei cu PIG inteligent Vrancea, Galati, Bacau




0 0 0

RCS&RDS SA Intercity Adjud Copacesti, extravilan intravilan Ruginesti Investițiile prevâzute prin acest proiect nu



0 0 0

RCS&RDS SA Retea Adjud Ruginesti intravilan extravilan Investițiile prevâzute prin acest proiect nu



0 0 0

Comuna Paunesti Statie de epurare Investițiile prevâzute prin acest proiect nu



0 0 0

Top Activ Oil SRL Amplasare constructie provizorie- statie GPL auto com./sat

Paunesti T33, P1093, 1094 intravilan




0 0 0

AMDT Forest Agremin Extindere amenajare piscicola Pufesti prin exploat. Agreg.

Min. Domnesti-Sat




0 0 0

Primaria com. Pufesti Infiintare retea alimentare /distributie gaze naturale sate :

Pufesti, Ciorani, Domnesti-Targ




0 0 0

YTD Real Consulting Constructie si dotare fabrica mic mobilier, bransament electric

trifazat, asigurare utilitati, imprejmuire, Marasesti, Padureni,

str. Democratiei nr. 75 A




0 0 0

Primaria Marasesti Statie de compostare ambalare/peletizare in cadrul

programului de finantare investitii la nivelul comunitatilor

locale pentru reducerea poluarii cu nutrienti




0 0 0

Naries Com SRL Amenajare bazine piscicole prin exploat. Agreg. Min. terasa

rau Siret- perimetrul Modruzeni Marasesti T132, P 2319/1, CF

53108




0 0 0

Bedic-Stons SRL Amenajare bazine piscicole prin exploat. Agreg. Min.

extravilan oras Marasesti zona Doaga, T 163, P 1575, jud.



0 0 0



87


mediu/

Aflate in

procedura

Descriere Impact

cumulat in

perioada de

construire

Impact

cumulat în

perioada de

funcționare

Impact

cumulat în

perioada de

dezafectare

Vrancea amplasarea liniei LEA 400kv.

Bet Construct SRL Fabricarea produselor din beton pentru constructii Marasesti-

Doaga T93, P491




0 0 0



88

Figură 22. Distanta intre amplasamentul liniei LEA 400kv Smarda-Gutinaș și proiectul ANAR ABA BACAU - Amenajare albie râul Trotuș în zona municipiului

Adjud, jud. Vrancea



89

Figură 23. Distanta intre amplasamentul liniei LEA 400kv Smarda-Gutinaș și proiectul Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmeşti – Movileni –

Centrala Hidroelectrică Cosmeşti – titular, SC HIDROELECTRICA SA și Amenajare râu Siret pe sectorul Homocea – confluența cu fluviul Dunărea, județele

Vrancea și Galați , titular ANAR ABA PRUT – BÂRLAD.



90

1.12.1 Stabilirea limitelor în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate

Evaluarea impactului cumulat s-a realizat in zona limitorofa Liniei LEA 400kv

1.12.2. Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative.

Perioada de timp în care se poate estima o aparitie a unui impact cumulate între activităţile

descrise in proiect şi celelate proiecte descrise mai sus este – perioada de construire și perioada de

functionare.

Aria analizată pentru identificarea şi evaluarea impactului cumulat este traseul liniei electrice şi

zonele învecinate, de dimensiuni variabile, în funcţie de probabilitatea producerii impactului cumulat

asupra integrităţii şi obiectivelor de conservare ale ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

1.12.3. Identificarea căile posibile de cumulare a impacturilor

Se poate estima că lucrările prevăzute în proiect NU vor influența semnificativ și totodată NU

vor fi influențate de alte lucrări ce vor fi promovate în zona proiectului.

Impactul cumulat al acestor proiecte asupra ROSCI0162 şi ROSPA0071, pentru situaţia

când toate sunt în etapa de funcţionare

Interacţiunile cu efecte negative dintre unele specii de păsări, cele migratoare în special, şi liniile

electrice, sunt documentate şi valabile pentru reţelele de medie tensiune.

Electrocutarea constituie unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru specia Ciconia

ciconia şi numeroase specii de păsări răpitoare. Pe lângă acest aspect, cazurile de electrocutare a

păsărilor generează întreruperi de curent pentru furnizorii de energie electrică, motiv pentru care ambele

părţi sunt interesate în rezolvarea acestei probleme.

Funcţionarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan nu are nici un impact asupra speciilor de

păsări deoarece în cazul liniilor de înaltă tensiune nu există risc de coliziune şi de electrocutare datorită

măsurilor care se iau încă din faza de proiectare:

Izolarea elementelor conductoare în vecinătatea stâlpilor de susţinere, astfel încât, nici

păsările de talie mare să nu poată închide circuitul între două cabluri;

În zona culoarului de migraţiune al păsărilor (Mărăşeşti – Cosmeşti) pe conductoarele de

protecţie vor fi montate, din 20 în 20 de m, dispozitive (panglici din material plastic care

au aspectul unor steguleţe şi care se mişcă în bătaia vântului), pentru a mări vizibilitatea

acestora în timpul zilei;

Reducerea prin metode constructive a zgomotelor şi vibraţiilor conductoarelor, prin

montarea antivibratoarelor şi distanţierelor;



91

Realizarea balizajului de zi alb-roşu în zonele de traversare a ROSPA0071, şi/sau

încrucişări de drumuri, reţele, cursuri de apă, şosele, prin montarea pe conductorulde

protecţie la traversări, a unor balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum

600 mm, distanţele între balize fiind de 50 m, pentru a mări vizibilitatea reţelei şi a

preveni coliziunea pasărilor aflate în zbor.

În cazul liniilor de înaltă tensiune, cum este şi LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan,

acestea nu au nici un impact asupra speciilor de faună, iar uneori, au chiar o influenţă

pozitivă, precum se întâmplă în cazul speciei Falco cherrug (șoim dunărean) din Bazinul

Carpatic, care cuibărește preponderent pe stâlpii de electricitate de înaltă tensiune

Funcţionarea LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan nu are impact asupra habitatelor

speciilor de faună datorită faptului că:

Pe traseul LEA din zona Mărăşeşti-Cosmeşti nu există habitate forestiere naturale;

Suprafaţa de teren ocupată permanent pe teritoriul celor 2 situri va fi de 0,0787 ha

habitate seminaturale (păşuni, plantaţii tinere de nuc, salcâm şi plop);

Nici un efect asupra ecosistemelor de mlaştină, lotice, ripariene şi a zonelor de ecoton.

În zona Mărăşeşti – Cosmeşti, în situaţia în care cele 2 proiecte ( Linia LEA 400 kV d.c.

Gutinaş-Smârdan – CNTEE Transelectrica SA și s CHECosmeşti - SC

HIDROELECTRICA SA) sunt în etapa de funcţionare, deci pe termen lung, se estimează

că va rămâne un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor de avifaună.

1.12.4. Evaluarea impactului rezidual

Conform ORD.269/2020 (anexa 1 - Ghid general ) - Evaluarea semnificației impactului rezidual

se realizează în situația identificării unui impact semnificativ major și care determină necesitatea

adoptării unor măsuri compensatorii în vederea Compensării impacturilor adverse reziduale care nu pot

fi evitate sau reduse.

Evaluarea semnificației impactului asupra factorilor de mediu proiectului fiind (- 1) = impact

negativ nesemnificativ:

- Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta temporar si pe suprafete foarte restranse.

- Efectele negative generate sunt compensate de efectele pozitive.

- Impactul nu generează efecte cuantificabile (vizibile sau măsurabile) în starea naturală a

mediului.

Impactul rezidual cumulat pentru zona Mărăşeşti-Cosmeşti, în etapa de construcţie

a proiectului LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan şi de funcţionare CHE Cosmeşti se va reduce ca

urmare a măsurilor de reducere a impactului dar, rămâne negativ nesemnificativ (-1), temporar

reversibil.



92

I.13. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere amodului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati întâmpinate în prelucrarea informatiilor cerute

Selectarea variantei optime de exploatare

La momentul derularii procedurilor specifice care stau la baza emiterii ACORDULUI DE

MEDIU nr. 8/2013 (perioada 2012 – 2013 ) s-au analizat 3 variante a traseului LEA 400KV. Dintre

acestea a fost avizată varianta 1 – alternativa descrisă în paginile anterioare.

Ulterior au apărut o serie de modificări care au generat o revizuire a acestui act de

reglementare - Decizia nr. 23/15.10.2015 de păstrare a valabilităţii Acordului de mediu.





Table 16 Modificări survenite după obţinerea Acordului de mediu nr. 8/2013

Nr

.

crt

.

Caracteristice proiectului Lucrările

prevăzute

în

Acord de

mediu

8/2013

Lucrările

prevăzute în

Decizia nr.

15/2015

Lucrările

prevăzute în

Actuala

solicitare de

revizuire

Diferenţe

față de

Decizia nr.

15/2015

1 Lungime LEA (km) 138 km 139 km 139,2 km + 0,2 km

2 Lungime LEC (km) 2,5 km 2,5 km 2,3 km - 0,2

3 Nr UAT-uri (buc) 24 26 26 0

4 Nr. stâlpi (buc) 433 443 445 + 2

Nr.

crt.

Lucrările prevăzute în

Actuala solicitare de

revizuire

Judet /

Localitate

Distanta fata de

ariile naturale

protejate/vecinatate

ROSCI0162 +

ROSPA0071 -

Lunca Siretului

Inferior

Observatii



93

1

Modificare tip stalp 181 din Sn-

3-400250 in Sn-400250 pe

acelasi amplasament

Galati /

Cosmesti

situat in ariile

naturale protejate

solicitare ST

Constanta la

avizarea PT+CS

2


3-400250 in Sn-400251 pe

acelasi amplasament

Galati /

Cosmesti

situat in ariile

naturale protejate

solicitare ST

Constanta la

avizarea PT+CS

3

Modificare amplasament stalp

185 in aliniamentul LEA cu 48m

spre stalp 184

Galati / Cosmesti 0.35 km coexistenta LEA

existente

4


400250 in Sn+3-400250 pe

acelasi amplasament

Galati / Tecuci 11.95 km coexistenta LEA

existente

5

Modificare tip stalp 360 din ICn-

400280 in ICn+6-400280 pe

acelasi amplasament

Galati / Pechea 12.81 km coexistenta LEA

existente

6

Modificare amplasament stalp

361 in aliniamentul LEA cu 29m

spre stalp 360, precum si tip stalp

din Sn-400250 in Sn+6-400250

Galati / Pechea 12.69 km coexistenta LEA

existente

7 Stalp nou nr. 1 Stefan cel Mare /

Bacau 18.71 km

coexistenta DN 11A

+ CF Adjud-Onesti

8 Stalp nou nr. 445 Galati / Galati 6.44 km

realizare conditii

tehnice de

functionare LEA ca

urmare a

retehnologizarii

statiei Smardan



94

II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului afectată de implementarea proiectului

II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 - ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului

ROSPA0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE PROTECTIE SPECIALA

AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATURA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările

și completările ulterioare prin HG 971/2011.

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANȚA COMUNITARĂ –

declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si completeaza pe OUG 1284/2007.

PLAN DE MANAGEMENT ROSPA0071 aprobat prin Ordinul ministrului mediului,

apelor și pădurilor nr. 949/2016 privind aprobarea Planului de management și a

Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și al ariilor

naturale protejate cu care se suprapune, MO 25.08.2016.

ADMINISTRARE – AGENŢIA NAŢIONALĂ ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Traseul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan străbate situl de importanţa comunitară

(ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) şi aria de protecţie specială avifaunistică (ROSPA00071

Lunca Siretului Inferior) care se suprapun în zonele de traversare ale traseului, pe o distanţă

3,279 km.

13 stâlpi ai traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt poziţionaţi atât pe

teritoriul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior, care în zona de traversare se suprapun.





- stâlpii 65, 76, 77, 78, 182, 183 sunt amplasaţi pe teren agricol,

- iar stâlpii: 173, 174, 177, 178, 179, 180, 181 sunt amplasaţi pe teren forestier.

Pe traseul său, LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan, intersectează teritoriul ROSCI0162 şi

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior pe o lungime de 2951 m, astfel:

- Prima intersecţie - extremitatea vestică a teritoriului sitului, zona Cornăţel - 225 m,

lunca râului Trotuș;

- A-2-a intersecţie - extremitatea vestică a teritoriului sitului, zona Lunca Dochiei - 430

m.

- Lunca râului Siret, zona Mărăşeşti, judeţul Vrancea - 575 m;

- traversarea LEA de pe malul drept pe cel stâng al râului – 1720 m.



95

Pe teritoriul ROSCI0162/ROSPA0071 din lunca râului Trotuşului, judeţul Bacău,

lungimea traseului LEA este de 655 m, din care:

- Suprafaţa de pădure traversată de LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan pe teritoriul

judeţului Bacău şi propusă pentru defrişare este de 8,6865 ha este administrată de

Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Căiuţi, face parte din din UP VII Cornăţel şi

include 6 unităţi amenajistice (8C, 1C, 1B, 49C, 49D şi 48).

- Lunca Trotușului în zona localităţilor Cornăţel şi Lunca Dochiei se suprapune cu situl

de importanţa comunitară (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) şi aria de protecţie

specială avifaunistică (ROSPA00071 Lunca Siretului Inferior). În această zonă sunt

propuși spre amplasare stâlpi 65,76,77,78. Aceștia fiind amplasaţi pe teren agricol. Nu

sunt afectate suprafețe din fond forestier. Nu sunt necesare suprafete defrișate.


suprafața = 29422mp (2,9422 ha) LEA intersectează o plantaţie de nuc şi de salcâm, cu goluri şi cu

înălţimea exemplarelor între 3 şi 6 m, teren care face parte din fondul forestier naţional, aparţine

şi este administrat de Ocolul Silvic Focşani. Suprafața ocupată de fundatiile stâlpilor 173 și 174 si

culoarul de protecție aferent se suprapune cu siturile N2000 – ROSPA0071/ROSCI0162.


unei vegetaţii primară, de-a lungul cursului de apă, dominată de specii lemnoase higrofile, grupate

in asociaţii cum ar fi: Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care in funcţie de




În această zonă se propune spre defrișare – 5,6689 ha (plantaţie de plop sub formă de

perdea) propusă pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0




stâlpilor;


construire;



ROSCI0162 este de 1891 ha (7,57% din sit). În urma lucrărilor de amplasare a liniei LEA 400Kv

in aceasta zonă – Cosmesti , suprafața ocupată definitiv din acest habitat va fi de 0,0577ha (

reprez. 0,0030%) iar temporar va fi 5,6140ha (reprez. 0,26%).



traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6

m pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful



liniei.



96




La traversarea DN, CF şi a râurilor cu o lungime mai mare de 100 km se vor monta pe

conductoarele de protecţie, balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum 600 mm,

distanţele între balize fiind de 50 m.


se vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni coliziunea pasărilor

aflate în zbor cu acesta.


montate pe stâlpi dispozitive avertizoare ( detaliate in paginile anterioare).

II.1.a. Suprafaţa sitului Natura - ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior/ ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior

ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului Suprafaţa Lungi

mea

sitului

(km)

Altitudine (m) Regiunea biogeografică

Latitudine Longitudine sitului (ha) Min

.

Max

.

Med

.

Alpi

na

Continen

tală

Pano

nica

Stepi

ca

Pon

tica

N 45.0100777 E 27.0127388 37.479 0 302 33 X X

ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului Suprafaţa Lungi

mea Altitudine (m) Regiunea biogeografică

Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului

(km)

Min

.

Max

.

Med

.

Alpi

na

Continen

tală

Pano

nica

Stepi

ca

Pon

tica

N 45.0113333 E27.0035861 24.980 0 302 47 X X

Caracteristicile sitului:

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a râului in aval de Adjudul Vechi si

Homocea, pana in amonte de Municipiul Galați, la care se adaugă mici porțiuni de terasa (de ex. trupul

de pădure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenți ai Siretului (ex. Raul Trotuș,

in aval de Urechești, Râmnicu Sărat, Suhu, Barladel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul județelor

Bacău (porțiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotuș), Vrancea, Buzău, Brăila si Galați.

Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45

%; Pajiști seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri

arabile - 5

%; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație,

rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief

predominant plan, tânar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni.



97

Altitudinea variază de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe

Raul Trotuș. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrișuri in partea

superioara, de vârsta cuaternara, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Rețeaua

hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluenții acestuia. Regimul hidrologic al râului se

caracterizează prin revărsări periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie.

Aceste revărsări au influenta directa asupra vegetației forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al

râului nu influențează vegetația forestiera. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind

caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a

sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri

(cernoziomuri).

Calitate și importanță:

Sit important pentru speciile de pești reofili, reprezentând o porțiune de râu relativ puțin afectata

de activitatea antropice.

Vulnerabilitate:

Fenomenul de uscare a arboratelor de vârsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca

urmare a scăderii nivelului apelor freatice din

albia majora. Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe întreg perimetrul,

nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea si promovarea arboratelor din salcâm,

plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, pășunatul în pădure, constituie principalele puncte

sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localităților limitrofe sitului in

zona de lunca, diversificarea proprietăţii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de

vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului

Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejată, eliberat de

Academia Română, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentației științifice

alcătuite si înaintate de Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.

Tip de proprietate:

In situl Lunca Siretului Inferior pădurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din Suprafata

sitului. Peste 6 500 ha sunt păduri de stat, iar diferența sunt păduri private. Pădurile private apar pe raza

OS Adjud, OS Focșani si OS Tecuci.

II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate ce constituie obietivul mamagementului şi conservării în siturile ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior/ ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior conform Formularului Standard:

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate

N06 16,91 511, 512 Râuri, lacuri

N07 5,65 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 0,34 321 Pajişti naturale, stepe

N12 28,88 211 -213 Culturi (teren arabil)

N14 12,94 231 Păşuni

N15 4,93 Alte terenuri arabile

N16 20,83 311 Păduri de foioase

N21 2,47 Vii şi livezi

N23 1,23 Alte terenuri artificiale (localităţi şi, mine..)



98

N26 5,81 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate

N04 0,20 331 Plaje de nisip

N06 24,78 511, 512 Râuri, lacuri

N07 5,79 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 0,47 321 Pajişti naturale, stepe

N12 4,75 211 -213 Culturi (teren arabil)

N14 18,21 231 Păşuni

N15 5,38 Alte terenuri arabile

N16 29,80 311 Păduri de foioase

N21 0,82 Vii şi livezi

N23 1,69 Alte terenuri artificiale (localităţi şi, mine..)

N26 8,12 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)




99

II.2. a. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Table 17 Descrierea specii de pasari/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT

NATURA 2000 ROSPA 0071- Lunca Siretului Inferior

Nr.crt Specia Date bio-ecologice şi etologice

1. A229 Alcedo atthis

Distribuția speciei– cf.

PM

Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 1) cât și în lunca Siretului (zona

Cosmești).

Impact prognozat – - un impact direct, nesemnificativ pe termen scurt, mediu, lung, rezidual asupra avifaunei.

În etapa de construire va exista un deranj datorat prezenței umane și a utilajelor.

În faza de funcţionare a LEA poate afecta migraţia păsărilor datorată undelor electromagnetice ce pot provoca

perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se găseşte pe culoarul de zbor al acestora. Traseul LEA

intersectează drumul de migraţie al păsărilor ceea ce va impune ca la proiectarea LEA să se ia măsuri speciale.

Acest fapt este cel mai des întâlnit în zonele neîmpădurite sau de câmpie, zone în care conductorii stâlpilor de tensiune

constituie adevărate “puncte de atracţie” ca loc de odihnă pentru păsări.

Păsările mari în special cele răpitoare poposesc cu mare plăcere pe stâlpii cu conductori ramificaţi de înaltă tensiune,

care sunt cu 20 –40 m mai înalţi decât stâlpii de medie tensiune, de asemenea periculoşi.

Această problemă reprezintă cea mai importantă latură a problematicii coexistenţei dintre păsări şi liniile electrice

aeriene.

Fenomenul de coliziune cu liniile electrice afectează în general toate speciile de păsări zburătoare, dar în mod special

speciile cu activitate nocturnă, păsările în stol, păsările de talie mare în perioadele cu ceaţă şi vizibilitate redusă.

Date bioecologice şi etologice Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: tuneluri săpate în malurile abrupte din apropierea apelor

începând din deltă şi până la cele montane. Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge până la 140 cm şi are un

diametru de 14 – 15 cm; în fundul tunelului spaţiul este lărgit iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de cuibărit: aprilie - iulie.

Număr de ponte pe an: 2 - 3. Număr de ouă în pontă: 5 - 7. Timp de clocire: 19 - 21 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 25 -

27 zile. Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte. Hrana: peşti de talie mică, mormoloci dar şi

larve de insecte acvatice. Are obiceiul de a sta la pândă pe crengile de deasupra apei de unde se aruncă asupra prăzii care

înoată. Este un bun înotător.




100


Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 3

2. A054 Anas acuta


PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor în lunca Siretului – zona Cosmești











aeriene.



Date bioecologice şi etologice

Mărimea: 56 - 73 cm. Categorie fenologică: specie de pasaj. Descriere: Destul de rară ca pasăre, clocitoare în principal pe bălți

montane, mlaștini și bălți de altitudini joase, lagune. Siluetă zveltă, dată de gâtul şi coada lungi. În zbor se remarcă oglinda

maro îngustă. Ambele sexe au cioc gri. Masculul cu cap maro, gât alb, cu coadă ascuţită în penaj nupţial. Femela pestriţă

(cafeniu sau maro) foarte deschisă la culoare. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte în turbării. Depune 7-9 ouă

de culoare verde palid. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, islazuri umede. Hrana: hrană mai mult

vegetală, alge marine.

Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 5C

3. A056 Anas clypeata Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP






101


Distribuția speciei–

cf. PM










aeriene.




Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj, oaspete de vară. Descriere: Pe apă are din faţă un aspect masiv, dat de

ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au benzi late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în zbor sunt foarte

caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie - mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin adânci, folosind o adâncitură de pământ pe

care o căptuşeşte cu ierburi. Depune 8-12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte numai femela. Puii sunt

nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf, mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci

şi acoperite cu vegetaţie. De obicei stau în cârduri mici, ascunse între plantele palustre. Hrana: crustacee mici, insecte acvatice

şi larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze seminţe. Se hrăneşte noaptea.


4. A052 Anas crecca



Cosmești).











102





aeriene.




Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă. Descriere: Răţoiul foarte colorat în penaj de primăvară; de la

distanţă arată închis la culoare, fiind caracterizat îndeosebi de culoarea galben-albicioasă a subcodalelor laterale. Se adună în

cârduri mari. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile

montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în special vegetală:

boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.


5. A050 Anas penelope


PM


Specia nu a fost identificată în perimetrul lucrărilor.











aeriene.




Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă. Descriere: Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte locuri




103


cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri, bălţi, islazuri

mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi

animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.


6. A053 Anas

platyrhynchos


cf. PM



Cosmești).




perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se găseşte pe culoarul de zbor al acestora . Traseul LEA







aeriene.




Mărimea: 50-60 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: pe sol, în ierburi, tufișuri, mărăcinișuri de pe insulele

mici, în scorburi de copaci, în apropierea apelor și chiar în cuiburi vechi de ciori. Caracteristicile cuibului: este construit din

resturi de plante, frunze, iarbă etc. și căptușit cu pene și puf. Perioada de cuibărit: martie. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de

clocire: 26-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 7-8 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi şi sunt îngrijiţi

numai de femelă. Habitat: lacuri, iazuri, râuri, bălţi, mlaştini şi câmpuri cultivate. Hrana: hrana este în special vegetală:

semințe, grăunțe, ierburi, frunze de plante acvatice, lintiță, cereale, dar și animală: moluște, viermi, larve, insecte, mormoloci,

broscuțe, icre etc.


7. A055 Anas

querquedula Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP


Cosmești).




104



cf. PM











aeriene.




Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în ierburi, în

apropierea apelor, în stufăriș. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură cu ceva plante, puf și câteva pene.. Perioada de

cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 8-11. Timp de clocire: 21-23 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 5-6 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, bălţi şi râuri cu vegetaţie bogată, câmpii

inundate. Hrana: moluşte mici, insecte acvatice şi larvele lor, peşti, ouă de peşti şi broaşte, diferite plante, seminţe, grăunţe,

cereale, ierburi.

8. A051 Anas strepera













105



PM




aeriene.




Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în desişurile înalte aproape de apă.

Caracteristicile cuibului: este construit din plante, puf şi câteva pene. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 8-12. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 7 săptămâni. Habitat: lacuri şi bălţi

cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie bogată. Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe, ierburi, frunze

acvatice, lintiţă, cereale, dar şi animală: moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.


9. A043 Anser anser


PM













aeriene.




Mărimea: 76 - 93 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri umede, în stufării




106


şi pe plaur vechi. Caracteristicile cuibului: construit din trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit cu puţin puf şi pene mici. Perioada

de cuibărit: martie-aprilie. Număr de ouă în pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. părăsesc

cuibul imediat după eclozare, însă sunt supravegheaţi de părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi.

Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi mirişti. Hrana: vegetal - iarbă, plante furajere

verzi, cereale verzi, frunze de sfeclă, boabe de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.


10. A029 Ardea purpurea


PM













aeriene.




Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe sol în

stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori în tufişuri sau copaci ca

şi A. cinerea. Caracteristicile cuibului: realizat din fire de trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă de culoare albastru verzuie.

Puii sunt nidicoli. . Perioada de cuibărit: aprilie - mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5. Timp de clocire:

25-28 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie

bogată şi deasă. Hrana: pești mici, dar și broaște și insecte, rareori șoareci, pui de păsări și popândăi.

Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 3,

11. A024 Ardeola

ralloides Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP





107



PM











aeriene.




Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau

în vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie, în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie, stuf,rogoz sau

crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 32 zile. Cel mai mult

cloceşte femela. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori, broscuțe, șopârle,

moluște mici, crustacee, viermi și ceva hrană vegetală.


12. A059 Aythya ferina



Cosmești).








108



cf. PM







aeriene.




Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Masculul are spate gri, dar nu

albicios ca la rața cu cap negru. Femela este mai puțin caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată întunecată, difuză. Capul este

de formă triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe lacuri

mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe mare sau

în denivelările solului, fiind alcătuit din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene. Depune 6-11 ouă de culoare ocru gri.

Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: esenţial vegetală,

frunze, tije, seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte, crustacee, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte

mici.

Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 3, 5 C

13. A061 Aythya fuligula


cf. PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 1).














109


aeriene.




Mărimea: 42 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă, pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Masculul caracteristic, negru cu

un dreptunghi alb pe laturi și un moț lung care atârnă. Femela are un moț scurt și deseori o dungă îngustă albă la baza ciocului.

În afara sezonului de cuibărire în grupuri mari pe lacuri, bazine de acumulare, bălți sau pe ape litorale. Mod de cuibărire: mai -

iunie. Cuibul îl construieşte pe sol. Depune 6-14 ouă de culoare ocru brun. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, mlaştini de-a

lungul litoralului. Hrana: nevertebrate şi plante acvatice.


14. A255 Anthus

campestris


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor in toate zonele analizate











aeriene.




Mărimea: 16.5 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărire: Cuibărește în regiuni deschise, aride și nisipoase

cu vegetație joasă. Ponta: 4-5 ouă; uneori două ponte pe an. Colorit pal, slab dungat atât deasupra cât și dedesubt, de dimensiuni

mari, care o deosebesc de celelalte fâse din Europa. Sprânceană pală, în general bine conturată. Habitat: câmpii şi terenuri

ierboase cu suprafeţe întinse. Hrana: insecte şi alte nevertebrate de talie mică, seminţe (graminee).





110


15. A089 Aquila pomarina Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 2) în apropiere se afla pădurea.











aeriene.




Mărimea: 56 - 68 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arborii din pădurile bătrâne şi

îşi amplasează cuibul în coroanele înalte. Caracteristicile cuibului: foloseşte acelaşi cuib mai mulţi ani, completându-l, cuibul

este construit din bucăţi de ramuri; interiorul este căptuşit cu iarbă, frunze şi crenguţe fine; înălţimea faţă de sol: 20 - 25 m.

Perioada de cubărit: aprilie – mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2 - 4 ouă de culoare alburie cu pete

violacee şi brune. . Timp de clocire: 38 - 40 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 50 - 55 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:

păduri de foioase din apropierea întinderilor mari de apă, terenuri deschise. Hrana: mamifere, păsări, reptile, batracieni dar şi

insecte mari şi hoituri.


16. A060 Aythya nyroca







111



PM









aeriene.




Mărimea: 38-42 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, ocazional iernează şi la noi pe apele neîngheţate. Mod de cuibărit:

la marginea apei, în desișurile de stuf. Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din plante din imediata vecinătate, căptușit

bogat cu puf și pene. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27

zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie bogată, ochiuri de apă bine adăpostite.

Hrana: mai mult vegetală vara: plante acvatice, lintiță, semințe, rădăcini și animală iarna: crustacee, moluște, viermi, larve,

insecte, broscuțe, peștișori.


17. A396 Branta ruficollis Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP













112




aeriene.




Mărimea: 50-56 cm Categorie fenologică: oaspete de iarnă, pasaj. Descriere: este de dimensiuni mici, cu gâtul gros. Ciocul este

scurt şi negricios la fel ca picioarele. Gâtul, guşa şi o parte din obraji sunt de culoare roşie; pieptul roşu–castaniu se remarcă

doar în condiţii de luminozitate. Capul este negru şi prezintă două pete laterale de culoare albă. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte

în ţară.

Habitat: litoral, câmpurile din apropierea lagunelor şi a mlaştinilor.

Regim alimentar: vegetaţie acvatică submersă şi diferite nevertebrate mărunte, dar şi vegetaţie de pe grindurile şi câmpiile din

vecinătatea întinderilor de apă.


18. A087 Buteo buteo


PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor, in toate zonele analizate.











aeriene.






113



Mărimea: 50 - 56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arbori înalţi din

păduri bătrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat în bifurcaţia de la baza coroanelor şi este folosit mai mulţi ani la

rând, este construit din ramuri, crenguţe, fire de iarbă; căptuşit cu fire de iarbă; înălţimea faţă de sol: 20 - 40 m. Perioada de

cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2 - 6. Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 40 – 50 zile. Habitat: regiuni împădurite, zăvoaie, terenuri descoperite, chiar şi în apropierea aşezărilor omeneşti.

Hrana: şoareci, şopârle, insecte de talie mare.

Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 3, 4 B

19. A403 Buteo rufinus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 1 și 2) în apropiere se afla pădurea.











aeriene.




Mărimea: 55-70 cm Categorie fenologică: specie de pasaj, primăvara şi toamna. Descriere: Coloritul este brun-roșcat, brun

întunecat sau cafeniu deschis. Preferă ținuturile de stepă descoperită. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: câmpii

uscate, rar în zone muntoase. Hrana: rozătoare, păsări, reptile, insecte mari.


20. A196 Chlidonias

hybridus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 1) și în zona Cosmești – lunca Siretului.





114



PM









aeriene.




Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la chire, iar la

o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe partea inferioară a corpului poate fi confundată cu efectul unei umbre.

Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de obicei la mică înălţime deasupra

smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii. Cuibul îl amplasează pe

frunze plutitoare, fiind format din plante acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai întunecate. Clocesc

ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Hrana: peşti,

insecte acvatice şi larvele lor.


21. A198 Chlidonias

leucopterus


Specia nu a fost identificată în perimetrul lucrărilor. Zona nu prezintă condiţii specifice de habitat.












115



PM



aeriene.




Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară. Descriere: În penaj de vară uşor de recunoscut chiar de la distanţă

prin corpul şi subalarele de un negru intens, albul strălucitor din zona cozii şi culoarea albicioasă de pe supraalare. Mod de

cuibărire: mai - iunie. Cuibăresc în mici colonii. Cuibul este amplasat pe lacuri, în mlaştini, aşezat pe plante plutitoare. Depune

2-3 ouă mici de culoare brună cu pete cenuşii şi negre. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului,

lacuri, mlaştini. Hrana: peşti, mormoloci, mici broaşte, viermi, diferite insecte acvatice, alge plutitoare.


22. A197 Chlidonias niger


PM


Specia nu a fost identificată în perimetrul lucrărilor. Zona nu prezintă condiţii specifice de habitat.











aeriene.




Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format dintr-o

grămadă de trestii şi alte plante acvatice, căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze de nuferi




116


îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din stuf. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 14-17 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat: litoralul mării, lacuri adânci

şi întinse, mlaştini. Hrana: insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar şi insecte terestre, viermi etc.


23. A031 Ciconia ciconia


PM













aeriene.




Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalţi sau pe acoperişul

din stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile cuibului: este o construcţie mare reutilizată an de an, realizată din crengi şi

crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe; înălţimea faţă de sol: 5 – 10

m. Perioada de cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. Timp de clocire: 31 - 34 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături proaspete, câmpii ierboase şi umede, mlaştini. Hrana:

nevertebrate diverse de talie mare (râme, gândaci, viermi, melci) dar şi vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).

24. A081 Circus

aeruginosus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP






117



PM










aeriene.




Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în mlaştini, la adăpostul

stufărişului. Caracteristicile cuibului: construit pe pământ, câteodată refolosit. Este o grămadă mare de beţe, stuf uscat, căptuşit

cu iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp de şedere în cuib a

38-40 zile. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte,

şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau pui de cuib, mai ales în perioada

de hrănire a puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.


25. A231 Coracias

garrulus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor, în toate zonele analizate.













118



aeriene.




Dumbrăveanca Mărimea: 31 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai - iulie. Cuibul este

amplasat în arbori găunoşi sau în găurile malurilor abrupte, fiind alcătuit din fire de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene. . Depune

4-6 ouă de culoare albă. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi mai ales cu insecte. Habitat: păduri tinere, peisaje

descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, lunci, terenuri agricole. Hrana: insecte, râme, melcișori, mormoloci, broaște, șoareci;

uneori dude, mure.


26. A122 Crex crex Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP












aeriene.




Mărimea: 25 - 30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibăreşte la sol în poienile umede cu iarbă

înaltă; uneori foloseşte şi culturile perene cum ar fi lucerna şi trifoiul. Caracteristicile cuibului: cuibul este instalat într-o

adâncitură a pământului şi este căptuşit cu ierburi sau alte resturi vegetale. Perioada de cubărit: mai – iulie. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 8 - 12 ouă de culoare gălbuie cu pete gri sau roşcate. Timp de clocire: 15 - 20 zile. Cloceşte mai




119


mult femela. Puii sunt nidifugi şi devin zburători după circa 35 de zile. Habitat: lacuri cu rogoz, câmpii cu vegetaţie bogată şi

umedă. Hrana: seminţe şi uneori plante tinere, nevertebrate cu predilecţie larve de insecte sau chiar adulţi


27. A038 Cygnus cygnus


PM













aeriene.




Mărimea: 145-150 cm Categorie fenologică: oaspete de iarnă. Descriere: Coloritul este complet alb, ciocul este spre vârf

negru, iar la bază galben. Picioarele sunt negre. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De obicei cuibărește în nordul

Siberiei, iernează la noi și primăvara se întoarce spre locurile de reproducere. Habitat: litoral, lacuri cu mari suprafeţe, zone

inundabile. Hrana: mai ales vegetală: iarbă, plante acvatice, semințe de ierburi, dar și viermi, insecte, moluște, broaşte,

câteodată și pești.


28. A036 Cygnus olor Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP








120









aeriene.




Mărimea: 150-174 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe malul bălţilor, în

stufărişuri nepătrunse sau în plaur vechi fixat, pe insule mai mici sau în apă joasă. Caracteristicile cuibului: este alcătuit din

plante uscate de papură şi trestie, căptuşit cu frunze şi ierburi. Perechea formată cară materialul dar, numai femela construieşte

cuibul. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-7 ouă de culoare albă cu nuanţe

fie cenuşii, fie albastre verzui.. Timp de clocire: 34-36 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 5-6 săptămâni.Cloceşte numai

femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri cu ape puţin adânci, adesea în ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Hrana:

plante, rădăcini, seminţe de ierburi, dar şi viermi, insecte acvatice, moluşte, broaşte, uneori şi peşti mici.


29. A236 Dryocopus

martius Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP















121


aeriene.




Mărimea: 45 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: în scorburile din pădurile de conifere, amestec dar şi de

foioase. Caracteristicile cuibului: cuibul este o scorbură săpată în trunchiul unor copaci bătrâni; diametrul de intrare cca. 14 cm,

adâncimea de 30 – 50 cm şi diametrul cuibului: 15 – 20 cm; înălţimea faţă de sol: 5 - 20 m. Perioada de cubărit: martie - mai.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 - 5 ouă de culoare albă. Timp de clocire: 12 - 14 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 27 - 27 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri bătrâne de conifere şi foioase (mai ales în regiunile muntoase).

Hrana: ouă, larve (în special de croitori, furnici sau fluturi) şi adulţi de insecte. Uneori consumă fructe şi seminţe de arbori.


30. A027 Egretta alba


PM



.











aeriene.




Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în apropierea apei, pe

copaci sau în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din trestie uscată. Perioada

de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. Timp de clocire:




122


25-26 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă, lacuri cu

suprafeţe întinse şi puţin adânci. Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte, broaște,păsări mici.


31. A026 Egretta garzetta


PM













aeriene.




Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl construieşte în arbori sau

stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. Timp de

clocire: 20-24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă,

terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti mici, insecte acvatice, broaşte.


32. A096 Falco

tinnunculus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP








123



PM








aeriene.




Mărimea: 32 – 35 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: răpitoare mică, dar zveltă, suplă, cu coada lungă

şi aripi ascuţite. Masculul are capul cenuşiu – albăstrui, spatele şi aripa fiind roşcat – cărămizie cu puncte brune întunecate, iar

abdomenul alb - bruniu pătat. Femela este uniform brună – ruginie cu numeroase pete, partea inferioară fiind asemănătore

masculului. Zborul este direct, rapid, adeseori cu bătăi de aripi pe loc, pentru a detecta prada. Mod de cuibărit: Foloseşte

cuiburile părăsite ale altor păsări sau îl construieşte pe ţărmuri abrupte, ruine. Perioada de cuibărir: aprilie - iunie. Depune 4-5

ouă de culoare roşu brunatică. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi cu insecte, şoareci, rar cu păsărele.

Habitat: ocupă toate habitatele, preferând locurile deschise. Hrana: insecte, broaşte, reptile, păsări sau mamifere mici (şoareci,

şopârle,) culese de pe sol.


33. A097 Falco

vespertinus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP














124



aeriene.




Mărimea: 30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: foloseşte cuibul vechi sau recent abandonat de

păsări (în special de ciori, corbi sau coţofene), fără să adauge îmbunătăţiri. Perioada de cubărit: mai-iunie. Număr de ouă în

pontă: 3-5 ouă de culoare albă cu pete brun roşietice. Timp de clocire: 22-23 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib

a puilor. 1-2 săptămâni. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi numai cu insecte. Habitat: câmpii, zonele cultivate presărate cu arbori,

lizierele pădurilor. Hrana: insecte mari prinse pe înserat, broaşte, chiar şi şoareci, şopârle şi rar păsărele.


34. A125 Fulica atra


cf. PM













aeriene.




Mărimea: 38-43 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: Cuibul îl construieşte în

stufiş şi ierburi acvatice. Caracteristicile cuibului: alcătuit din stuf, papură, frunze şi tulpini uscate. Perioada de cubărit: aprilie-

iunie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 5-10. Timp de clocire: 21-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 8

săptămâni. Habitat: lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse, mlaştini, ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Hrana: insecte acvatice şi




125


larvele lor, puiet de peşte, mormoloci, seminţe, dar mai ales plante acvatice.


35. A002 Gavia arctica Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP












aeriene.




Mărimea: 65 cm. Categorie fenologică: oaspete de iarnă, pasaj. Descriere: Vara, nota distinctă o constituie gâtul şi bărbia de

culoare neagră şi creştetul gri închis; când înoată ciocul este ţinut aproape orizontal; ciocul este conic lung şi ascuţit,mai subţire

decât al cufundarului mare. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri, bălţi, cursuri de râuri cu suprafeţe

întinse,bogate în peşte. Hrana: peşti, moluşte, crustacei, insecte acvatice, primăvara consumă şi plante acvatice.


36. A189 Gelochelidon

nilotica Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor în zona Cosmești – lunca Siretului.








126



PM







aeriene.




Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat

direct pe sol, folosind denivelările terenului pe care le căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai - iunie.

Depune 2-3 ouă de culoare gălbuie cu pete brun violacee. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, plaje cu

nisip şi maluri noroioase. Hrana: viermi, moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie lăcuste), peşti şi şopârle

mici, mamifere mici. Mai puţin legată de mare decât restul chirelor, vânează mai ales pe deasupra uscatului, a bălţilor de coastă

şi a pajiştilor.


37. A135 Glareola

pratincola


PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor atât in lunca Trotușului (zona 1).











aeriene.





127




Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe pământ, pe locuri uscate din apropierea apei, pe

teren nisipos sau cu pietriș. Caracteristicile cuibului: folosește adânciturile naturale, de exemplu o urmă de copită sau o balegă

veche. Uneori este adăpostit de un mușuroi sau de tulpina unei buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire: 17-18 zile. Timp de şedere

în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana:

insecte mari (gândaci, libelule, lăcuste, cosași, greieri, coropişniţe).


38. A075 Haliaeetus

albicilla Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP












aeriene.




Mărimea: 80-100 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: în vecinătatea apelor. Caracteristicile cuibului: Cuibul

îl construieşte în arbori sau pe ţărmurile abrupte, este o construcţie masivă, mărită mereu în decursul anilor, formată din beţe şi

crengi, căptuşită cu plante verzi, ramuri cu frunze, lână, cârpe, etc. Perioada de cubărit: martie - iunie. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 1-3 ouă de culoare albă, rar pătate cu brun sau violet spre gri. Timp de clocire: 35-42 zile. Cloceşte

numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor. aproximativ 56 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: în apropierea lacurilor interioare,

de-a lungul malurilor. Hrana: peşti, reptile, broaşte ţestoase, şerpi, raţe rănite, iepuri, popândăi, hoituri.




128



39. A022 Ixobrychus

minutus


PM













aeriene.




Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă

sau plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari, rar în copaci.

Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. Perioada de cuibărit:

mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19 zile. Clocesc

ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş

şi trestie. Hrana: în special insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte

un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.


40. A338 Lanius collurio







129



PM










aeriene.




Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuib construit în tufişurile şi luminişurile din pădurile

de foioase, în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri, fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă de sol. Caracteristicile cuibului: este

construit din crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze; căptuşit cu material vegetal fin sau păr, lână şi puf de pasăre. Perioada de

cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: frecvent 1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de culoare variată (galbene, brune,

verzi, roşcate) cu pete întunecate.. Timp de clocire: 15 - 16 zile. Clocește numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 12 -

16 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri degajate şi cu tufişuri multe, de-a lungul văilor largi ale râurilor montane. Hrana:

diferite insecte (lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari, ploşniţe, libelule), vertebrate mici (şopârle, şoareci, păsărele

mici). Are obiceiul de a-şi crea rezerve de hrană înfigând diverse animale de talie mică în ţepii unor tufe.


41. A339 Lanius minor













130



PM




aeriene.




Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat în arbuştii spinoşi sau în arbori,

fiind construit din plante înflorite (pelin), căptuşit cu pene, lână, fire de păr. Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5 ouă de culoare verzui albăstruie, cu pete brun violacee.. Timp de clocire: 15 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite, presărate cu arbori şi arbuşti, adeseori în

zonele împădurite. Hrana: insecte mari, melcișori, rareori pui de păsări și șoareci. Îşi face rezerve de mâncare fixându-le în

spinii arbuştilor.


42. A459 Larus

cachinnans


PM













aeriene.







131


Mărimea: 58cm. Categoria fenologică: oaspete de vară, pasaj, întâlnit in zona litorală a Mării Negre. Descriere: Capul este alb,

la fel și părțile ventrale, spatele și aripile gri, cu pete mici albe pe penele de zbor negre. Aripile au porțiuni mari negre, lângă

vârfuri. Ciocul și picioarele sunt galbene și are o pată roșie pe partea inferioară a ciocului, Afost recunoscut ca o formă a

pescășului argintiu, dar acum este considerat o altă specie.Caracteristicile cuibului: este alcătuit din iarbă şi diferite plante

acvatice. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare brun verzuie

cu pete negricioase.. Timp de clocire: 26 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 8-9 săptămâni. Puii la

început sunt nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi.

Hrana: moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere, resturi animaliere, rar plante sau seminţe.


43. A177 Larus minutus


PM













aeriene.




Mărimea: 26 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj. Descriere: este cel mai mic din pescăruşii din Europa .

Seara, vânează insecte zburătoare deasupra stufărişului, ca pescăruşul râzător, dar are un zbor considerabil mai rapid şi mai

elegant. De asemenea, prinde insecte de la suprafaţa apei. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe sol, fiind alcătuit din

plante uscate. Perioada de cuibărire: aprilie - iunie. Depune 2-3 ouă de culoare măslinie cu pete negre roşcate. Puii la început

sunt nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe lacuri, în mlaştini. Hrana: peşti, moluşte,

insecte acvatice şi larvele lor, alge.





132


44. A179 Larus ridibundus


cf. PM













aeriene.




Mărimea: 38-45 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: Cuibul îl construieşte pe sol, în stufăriş, pe plante

plutitoare, pe terenuri inundabile. Cuibăresc în colonii. Caracteristicile cuibului: este format dintr-o îngrămădire de material

uscat şi verde, având o mică adâncitură. Perioada de cubărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3

ouă de culoare brun închis până la verde albăstrui, cu pete întunecate. Timp de clocire: 22-24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp

de şedere în cuib a puilor. 5-6 săptămâni. Puii la început sunt nidicoli, fiind hrăniţi în special cu insecte, apoi devin nidifugi.

Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini, lagune. Hrana: cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar

şi diferite seminţe.


45. A156 Limosa limosa Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP









133



PM







aeriene.




Mărimea: 40 cm. Categorie fenologică: pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Este agitat și zgomotos. Zbor rapid și energic.

Iarna, ambele sexe sunt maro-cenușii deasupra, de culoare deschisă dedesupt. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe sol,

folosind denivelările terenului, pe care îl căptuşeşte cu fân. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Depune 4 ouă de culoare verzui

măslinie cu pete brun măslinii. Cloceşte numai masculul. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi, mlaştini, terenuri noroioase, câmpii.

Hrana: viermi, moluşte şi crustacei mici, insecte (furnici, ţânţari, muşte) şi larvele lor, mormoloci, peşti mici.


46. A246 Lullula arborea Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor, in toate zonele analizate.











aeriene.






134



Mărimea: 15 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în spaţiile deschise

din pădurile bătrâne de foioase sau mixte, uneori şi la liziere. Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din tulpiniţe subţiri

de plante şi muşchi; interiorul este căptuşit cu păr. Perioada de cubărit: martie – iulie. Număr de ponte pe an: 1 - 2. Număr de

ouă în pontă: 4 - 5. Timp de clocire: 12 - 14 zile. Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor. 10 - 12 zile. Puii sunt

nidicoli, fiind hrăniţi numai cu insecte. Habitat: câmpii, liziere, luminişuri, pe versanţii muntoşi presăraţi cu tufişuri. Hrana:

insecte mici, larvele acestora, uneori şi seminţe mici de graminee.


47. A230 Merops apiaster


PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor.











aeriene.




Mărimea: 25 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul este amplasat în scobituri adânci ale

unui râu secat, în nisipuri, pe pante abrupte, inaccesibile de la marginea drumurilor etc.. Caracteristicile cuibului: păsările sapă

un culoar de 90-270 cm, la capătul căruia se află cuibul necăptuşit, conţinând numeroase cocoloaşe din resturi de insecte

amestecate cu salivă, excremente etc.. Perioada de cubărit: mai - iunie. Cuibăresc în colonii. Număr de ponte pe an: 1. Număr

de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 20-21 zile. Clocesc ambii părinţi, dar cu predilecţie femela. Puii sunt

nidicoli. Habitat: peisaje descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, maluri înalte şi nisipoase ale râurilor. Hrana: insecte din zbor

(albine, viespi, libelule, ploşniţe, fluturi, muşte, gândaci, greieri).




135



48. A023 Nycticorax

nycticorax


PM


Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor.











aeriene.




Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind

alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt material vegetal, dispus radial. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte numai femela. Cuibăresc în

colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta

garzetta. Timp de şedere în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici, broscuţe şi insecte

acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un arbore, arbust sau pe crengi uscate

deasupra apei. Hrana: pești, broaște, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici, moluște, mici mamifere (şoareci).

49. A019 Pelecanus

onocrotalus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP


Zona lucrărilor nu prezintă condiţii de habitat specifice acestei specii (stuf sau plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăriș, deltă,

litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică).





136



PM










aeriene.




Mărimea: 140-190 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul îl

construieşte în stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăriș, săpat în pământ. Caracteristicile cuibului: cuibul este

alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sau cu puține fire de iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare alb gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp de ședere în cuib a puilor: 10

săptămâni. Puii în prima parte sunt nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică. Hrana:

exclusiv pești, cu totul întâmplător broaște, pui de păsări, șobolani, raci.


50. A017 Phalacrocorax

Carbo















137



aeriene.




Mărimea: 91-93 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: Cuibăreşte în colonii. Cuibul este amplasat în sălcii, pe

plaur sau în tufișuri. Caracteristicile cuibului: este construit din crengi groase, crenguțe și ramuri lungi cu frunze, căptușit cu

frunziș, ierburi sau plante acvatice. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru

deschis, cu coajă foarte tare, calcaroasă. Timp de clocire: 28-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 5 săptămâni. Puii sunt

nidicoli. Habitat: deltă, lagune, lacuri cu ape adânci, păduri de sălcii. Hrana: exclusiv peşti (de preferinţă anghile). Pescuieşte

împreună cu pelicanii.


51. A393 Phalacrocorax

pygmeus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP












aeriene.




Mărimea: 48-52 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe pământ.

Caracteristicile cuibului: este contruit cu precădere din stuf, dar şi din crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu material mai fin.

Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi




138


Egretta garzetta. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albă.

Timp de clocire: 27-30 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi sunt nidicoli.

Habitat: deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. Hrana: exclusiv peşti, rareori lipitori.

52. A234 Picus canus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Specia a fost identificată în perimetrul lucrărilor..











aeriene.




Mărimea: 27 cm. Categorie fenologică: sedentar. Mod de cuibărit: în scorburile din arborii situaţi în pădurile de foioase sau

mixte bătrâne (peste 100 ani). Caracteristicile cuibului: diametrul intrării: 60 mm; adâncimea scorburii: 25 - 30 cm; diametrul

scorburii: 12 - 15 cm; înălţimea faţă de sol: 3 - 5 m. Perioada de cubărit: mai – iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 5 - 6 (max. 10) ouă de culoare albă. Timp de clocire: 17 - 18 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 24 - 25 zile. Puii sunt

nidicoli. Habitat: păduri mixte şi de foioase, terenuri descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, versanţi muntoşi împăduriţi.

Hrana: ouă, larve şi pupe de insecte, adesea furnici. Aceste ciocănitori au obiceiul de a consuma furnici scormonind furnicarele.

Rar fructe şi seminţe.


53. A034 Platalea

leucorodia Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP






139



PM










aeriene.




Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile

joase, uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o platforma din trestie, resturi de

plante uscate; cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime, vegetația din jur fiind călcată în picioare. Perioada de cuibărit: mai -

iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de clocire: 21 zile.

Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci,

mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Hrana: moluşte, crustacee, larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.


54. A005 Podiceps

Cristatus
















140


PM


aeriene.




Mărimea: 50-60 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: cuibul este un fel de plută

din fragmente de plante acvatice veștejite, formând o platformă la suprafața apei, ancorată de plante subacvatice, fără o formă

precisă. Cuibăresc în colonii. Perioada de cubărit: aprilie - mai. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de

culoare albă. Timp de clocire: 25-29 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor: 2 săptămâni. Puii sunt

nidifugi. Habitat: litoral, lacuri, bălţi cu vegetaţie bogată. Hrana: insecte și larve acvatice, peștișori, crustacee, moluște,

mormoloci, broaște, precum și semințe de plante și resturi vegetale.

55. A132 Recurvirostra

avosetta













aeriene.




Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul execută parada nupţială. Mod de cuibărit:

pe maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni, uneori în vegetație

sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii. Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu puțin

material vegetal uscat, fără căptușeală. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4




141


ouă de culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni.

Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi, moluşte,

crustacee mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.


56. A195 Sterna albifrons













aeriene.




Mărimea: 22-24 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe sol nisipos cu vegetație rară.

Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană, fără căptușeală sau cu foarte puține resturi de plante, pietricele și

fragmente de scoici. Perioada de cubărit: mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare

galben gri albicioase cu pete mici gri sau brune. Timp de clocire: 19-22 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a

puilor: 15-17 zile. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase. Hrana: moluşte, crustacei,

insecte, peşti mici.





142


57. A193 Sterna hirundo


PM













aeriene.




Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat

pe insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip.. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană, necăptuşit sau căptuşit

sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate, precum şi cu câteva pene. Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de ponte pe

an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile.

Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu

suprafeţe întinse, terenuri noroioase. Hrana: viermi, crustacee, insecte (în special libelule), peşti.


58. A048 Tadorna tadorna Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

In perimetru lucrărilor nu a fost identificată această specie.








143



PM







aeriene.




Mărimea: 61-72 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: pe pământ, în

adâncituri, în vizuinile părăsite de vulpi, în dune de nisip, sub stâncă, bine ascuns. Caracteristicile cuibului: bine căptușit cu puf

și cu câteva pene. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ouă în pontă: 8 -12 ouă de culoare alb gălbuie. Timp de clocire:

28 - 30 zile. Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 8 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune şi lacuri,

mlaştinile din jurul acestora. Hrana: crustacee, moluște, viermi,insecte, foarte puțină hrană vegetală.


59. A161 Tringa

erythropus













aeriene.






144



Mărimea: 30 cm. Categorie fenologică: pasaj. Descriere: Se bălăcește în apă, uneori înoată. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în

ţară. Habitat: de-a lungul litoralului, bălţi cu suprafeţe întinse, mlaştini. Hrana: moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele lor,

peşti de talie foarte mică.


60. A162 Tringa totanus


PM













aeriene.




Mărimea: 27 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere: Vara, maro-cenușiu destul de

uniform, penajul de iarnă mai sur, mai puțin pătat. Mod de cuibărire: Pentru cuib foloseşte denivelările terenului, pe care le

căptuşeşte cu ierburi uscate. Perioada de cuibărire: mai - iunie. Depune 4 ouă de culoare ocru roşcat, cu pete brune şi negre.

Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi, mlaştini, câmpii umede de litoral. Hrana: viermi, moluşte şi crustacei

mici, insecte.


61. A142 Vanellus

vanellus Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP






145



PM










aeriene.




Mărimea: 32 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe sol, pe suprafețe

deschise, pe pășuni, câmp, în zone inundabile și mlăștinoase. Masculul execută parada nupţială Caracteristicile cuibului: are

forma unei adâncituri plane, fără material suplimentar. Perioada de cubărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 4 ouă de culoare verzuie cu pete brune şi negre. Timp de clocire: 24-27 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de

şedere în cuib a puilor: 33 zile. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi, mlaştini, câmpii umede. Hrana: larve, viermi, gasteropode,

insecte (în special greieri, lăcuste şi mici gândaci), seminţe, vegetație de mlaștină.


Legenda

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă

Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-

izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă




146

II.2. b. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Table 18 Descrierea tipurilor de habitate prezente în situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi

relevanta acestora pentru aria de protecție

Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat Acoperire(ha) Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu

vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

B C C B

6430 Comunitati de liziera higrofile cu ierburi înalte de la câmpie si din

etajul montan pâna în cel

alpin

4 B C C B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 51 B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor Râuri (Ulmenion

minoris)

337 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și

Bidention

B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 1891 A C B B

91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 176

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

100




147

Nr.

crt

Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat – cf MANUAL DE INTERPRETARE

A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMÂNIA – D. Gafta, O Mountford 2008

1.

3260 Cursuri de apa

din zonele de câmpie,

pâna la cele montane,

cu vegetație din

Ranunculion fluitantis

și Callitricho-

Batrachion

Distribuția habitatului 3260

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele

montane, cu vegetație din

Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion – cf

PM

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum

spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină cont de

acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară.

HdR R2208

Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru

1975) Burescu 1999.

Prezenţa, localizarea tipului de habitat pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP

Acest tip de habitat este prezent în vecinătatea de perimetrul liniei LEA la 400 m NV de loc. Cosmesti

Construirea Liniei LEA 400kV Gutinas Smardan nu va afecta suprafețele acestui tip de habitat din această zonă.

2. 6430 Comunitati de

liziera higrofile cu

37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, aparţinând

ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion




148

Nr.

crt



ierburi înalte de la

câmpie si din etajul

montan pâna în cel

alpin

sepium, Filipendulion).

37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo-

Adenostyletea. 2) Plante:

37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites

hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata,

Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.

37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,

Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. 3) Comunităţi similare cu 37.8, dar

cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu).

Comunităţile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune în regiune, nu constituie o prioritate pentru

conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar putea dezvolta şi în pajişti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.

Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu

ar trebui luate în considerare.

HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714

NB Traducerea din engleză, a denumirii acestui habitat, a ţinut cont de sensurile diferite pe care le au termenii ‘hidrofil’ şi

‘higrofil’ în limba română. Astfel, s-a optat pentru cel din urmă, care exprimă corect exigenţele comunităţilor vegetale

enumerate mai sus în raport cu umiditatea edafică


Acest tip de habitat nu este prezent în perimetrul de amplasare a stâlpilor liniei LEA400KV dar nici în vecinătate.

3. 6440 Pajiști aluviale

din Cnidion dubii

Distribuția habitatului

6440 Pajiști aluviale

din Cnidion dubii – cf

PM

1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparţinând alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale până la

subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis,

Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranziţie între pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat

în considerare în procesul de selectare a siturilor.

HdR R3712, R3715, R3716

Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum

pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959;

Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum

pratensis

Májovsky ex Ruzicková 1975.

NrSCI 14

NB Literatura de specialitate din ţara noastră nu consemnează nici o asociaţie din al. Cnidion dubii (în sens strict) şi nici una

dintre asociaţiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România (şi de altfel, nici în Ungaria). Totuşi, este posibil ca

pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor

cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din raţiuni nomenclaturale - pe Agrostion

stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, în sens strict ecologic, este




149

Nr.

crt



prezent şi la noi, şi în Europa centrală, existenţa habitatelor de pajişti aluviale în România şi importanţa conservării lor fiind de

necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de staţiune, dar cu asociaţiile prezente la noi, încadrate în

Agrostion stoloniferae.


Acest tip de habitat nu este prezent în perimetrul lucrarilor. Conform PM – hărti de distributie habitate - acesta se afla la 2km

aval de zona lucrărilor.

4. 91F0 Păduri ripariene

mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia,

din lungul marilor

râuri (Ulmenion

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioada creşterii

nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite

aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile

lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens,

P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix,

Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.




150

Nr.

crt



minoris)


91F0 Păduri ripariene

mixte cu Quercus

robur, Ulmus

laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din

lungul marilor râuri

Ulmenion

minoris – cf. PM

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale

luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în

conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).

HdR R4404, R4409, R4410, R4411

Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino

angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et

al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex

Sanda

1970).

NrSCI 26

NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în danubialis.


Acest habitat este prezent în perimetrul de exploatare. Conform PM – harti de distributie - acest tip de habitat este prezent in

aval la 2000m de zona in care se va amplasa linia LEA 400kV.




151

Nr.

crt



5. 3270 Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetație

de Chenopodion rubri

și Bidention

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din

alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă

fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă

condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a

înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare

maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).

HdR R5312

Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-

Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-

Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.





152

Nr.

crt




3270 Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetație

de

Chenopodion rubri și

Bidention – cf. PM

Acest tip de habitat este prezent în vecinătatea de perimetrul liniei LEA la 200 m amonte de traseul liniei LEA 400KV Gutinaș

– Smârdan.

Construirea Liniei LEA 400kV Gutinas Smardan nu va afecta suprafețele acestui tip de habitat din această zonă.

6. 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba și Populus

alba

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii

de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp.,

Ulmus

spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflorae, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae,

liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite

grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6). 2) Plante: Salix alba, Populus

alba. HdR R4406 Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936. NrSCI 31

NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial, datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor

habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie

albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu

mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium

rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer

campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A.

tenuifolius, A. officinalis.




153

Nr.

crt




91A0 Zăvoaie cu Salix

alba și Populus alba –

cf. PM


În zona de amplasare a stâlpilor 178, 179, 180, 181 – zona Cosmești semnalăm existenţa unei vegetaţii

primară, de-a lungul cursului de apă, dominată de specii lemnoase higrofile, grupate in asociaţii cum

ar fi: Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care in funcţie de dimensiunile luncii, ocupau

porţiuni mai mult sau mai puţin extinse. Speciile ce se regăseau in aceste păduri de luncă erau: Salix

alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.

În această zonă se propune spre defrișare – 5,6689 ha (plantaţie de plop sub formă de perdea) propusă

pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0 Zăvoaie cu Salix

alba și Populus alba.


- 577mp (0,0577 ha) sunt suprafețe defrișate definitiv și reprezintă fundațiile stâlpilor;

- 549 mp (0,0549ha) – defrișare temporară în timpul lucrărilor din etapa de construire;


Suprafața haitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, la nivelul sitului ROSCI0162 este de

1891 ha (7,57% din sit). În urma lucrărilor de amplasare a liniei LEA 400Kv in aceasta zonă –

Cosmesti , suprafața ocupată definitiv din acest habitat va fi de 0,0577ha ( reprez. 0,0030%) iar

temporar va fi 5,6140ha (reprez. 0,26%).





154

Nr.

crt



7. 91I0 * Vegetație de

silvostepa

eurosiberiana cu

Quercus spp.

1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a

temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflorae şi Q.

pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri

tatarici-Quercion Zólyomi 1957.

2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflorae, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus

torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus

spinosa, Pyrrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis

polygama, Galium dasypodum, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis subsp. mollis,

Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordanii.

3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În Austria,

este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului (Robinia).

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159

Veg Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957; Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944; Quercetum

pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-Quercetum roboris Soó (1939) 1957.




155

Nr.

crt




91I0* Vegetație de

silvostepă

eurosiberiană cu

Quercus spp – cf PM

NrSCI 29

NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.


Acest tip de habitat nu este prezent în perimetrul lucrarilor nici în vecinătate pe o raza mai mare de 5km.

8. 91E0 * Păduri aluviale

cu Alnus glutinosa și

Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion

albae)


91E0* Păduri aluviale

1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei

temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi

Apeninii de nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus

nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae). Toate

tipurile

apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale),inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel

puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include

întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum

Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-

Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi

anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin alb (44.21 -

Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum

incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae).

2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus

glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C.

strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum,

Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată




156

Nr.

crt



cu Alnus glutinosa și

Fraxinus

excelsior Alno Padion,

Alnion incanae,

Salicon albae – cf. PM

uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408

Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991; Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938)

Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex

Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924.

NrSCI 60

NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care poate

apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau

amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale

ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937 este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum albae Issler

1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler 1926 em. Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg definit

şi nu mai este preluat în lucrările recente.


Acest tip de habitat nu este prezent în perimetrul lucrarilor nici în vecinătate pe o raza mai mare de 5km.




157

Table 19 Descrierea Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca

Siretului Inferior

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

Nr.

crt

Specia Date bio-ecologice şi etologice

1355 Lutra lutra

Distribuția speciei Lutra

lutra – cf. PM


Specia nu a fost semnalată în perimetrul lucrărilor în perioada observaţiilor , dar ţinând cont că apare ca fiind

semnalată în PM nu excludem aparitia acesteia pe malurile râului Siret. Această specie poate parcurge şi distanţe de 5-

6km în cautarea hranei.

Amplasamentul stâlpilor de LEA 400kv Gutinaș – Smârdan se află la distanță de malul râului Trotuș cât și in zona

Cosmesti râul Siret.

Lucrările propuse nu afectează habitatele caracteristice acestei specii, iar prezența umană este pe o perioada scurtă de

timp în aceste zone – max.3 luni , activitatea fiind diurnă. Datorită mobilității acesteia si faptului ca activitatea acestei

specii este preponderent crepuscul-noctură estimăm că nu va exiosta nici un impact asupra acesteia in perioada de

construire.


Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm; înălţimea la greabăn 30 cm urechea 20-28 (30) mm; talpa posterioară

11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este mai mică decât masculul. Capul mic, turtit şi lat. Urechile rotunjite, scurte,

puţin ieşite din blană, acoperite de un opercul membranos. Ochii mici, aproape de colţurile gurii, cu pupila rotundă. Buzele

groase, cea superioară cu mustăţi. Nasul golaş, cu papile în reţea. Picioarele îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete

unite prin membrană de înot. La înot se foloseşte atât de picioarele dinapoi precum şi de coadă. Degetele deasupra păroase,

ventral nude. Blana cu peri moi şi mătăsoşi; cei moi la bază cafenii deschis, către vârf cafenii întunecat; perii mătăsoşi cafenii

întunecat, strălucitori. Spatele cafeniu întunecat şi lucios; ventral cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu irizaţii "verzui" pe gât şi

laturile corpului. Pe bărbie, laturi şi pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul cafeniu-

castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc foarte rar exemplare cu blana roşcată deschis, galbenă sau albă. Formula

dentară: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea este de 18 – 18 ani. Simţurile sunt foarte dezvoltate şi în egală măsură: văzul,

auzul şi mirosul. Vânează adeseori în grup; este animal de amurg şi de noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Poate rezista

sub apă 6 –7 minute fără să iasă la suprafaţă. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei

în Europa câr şi la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de bază: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl

constituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de şes.Răspândită din Europa până în

Asia centrală şi nordul Africii. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe

uscat, având vizuina cu două intrări.

Statul conservare cf. OUG 57/2007 – Anexa 3, 4A




158

Nr.

crt


1335 Spermophilus

citellus

Distribuția speciei

Spermophilus citellus

la nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM


Specia Spermophilus citellus poate fi afectată temporar, din cauza ocupării temporare a suprafeţei de 0,4095 ha din

habitatul caracteristic speciei, păşuni, habitat utilizat de această specie pentru necesităţile de hrană, adăpost, hibernare

şi reproducere.

Pe traseul LEA şi vecinătăţile imediate (50 m de o parte şi alta a axului LEA) din zona analizată, în timpul

observaţiilor făcute în teren am identificat 2 găuri de ieşire din galeriile de popândău, una situată în vecinătatea

ROSCI0162 şi cealaltă pe limita teritoriului acestuia.

Deoarece suprafaţa habitatului păşuni este bine reprezentată atât în zona analizată cât şi pe teritoriul ROSCI0162

(2006 ha), se poate estima că impactul va fi temporar (2 luni), negativ nesemnificativ, reversibil.

Nu sunt afectate resursele de hrană datorită faptului că lucrările pentru montarea stâlpilor LEA nu afectează nici una

din verigile lanţului trofic din care face parte şi popândăul şi nu sunt afectate proviziile adunate pentru iarnă.

Pentru reducerea impactului asupra speciei Spermophilus citellus, lucrările de montare a celor 2 stâlpi vor fi

programate şi se vor face în afara perioadei de hibernare şi reproducere, deci în lunile iulie – august.

.

Descriere: Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a depăşi 22 – 23 cm fără coadă, coada având între 5 cm şi 8 cm.

Greutatea adultului este situată între 24 – 34 g. Capul uşor teşit în regiunea frontală, botul scurt şi obtuz, pavilioanele urechilor

mici şi rotunjite, ca nişte cute tegumentare acoperite de peri scurţi. Coada are 5-8 cm lungime şi este bine îmbrăcată în blană.

Greutatea corpului este cuprinsă între 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele anterioare având câte 4 degete, iar cele

posterioare câte 5, prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puţin ascuţite, adaptate pentru săpat. Blana are peri

scurţi şi aspri; culoarea de fond pe faţa superioară a corpului este cenuşie-gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare,

închise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe părţile laterale ale corpului blana prezintă nuanţe sulfurii. Pe cap culoarea este

uniformă şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben deschis; bărbia şi gâtul sunt albe, pieptul, abdomenul şi

faţa internă a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai deschisă pe partea ventrală şi prezintă peri mai întunecaţi la

culoare pe partea terminală. Ochii popândăului sunt mari, proeminenţi şi, în comparaţie cu mărimea capului, sunt mult

distanţaţi între ei. Această poziţie a ochilor reprezintă rezultatul unei adaptări la mediu, permiţând animalului să observe

întinderile din jur, fără a scoate complet capul din galerii. Buza superioară este crestată adânc. La baza cozii are 3 papile

perianale, care secretă un lichid mirositor, cu rol în găsirea partenerilor de împerechere şi în delimitarea teritoriului.

Habitat: Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri

cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din

podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai

până la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova,

Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi

Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai mare parte a

timpului o petrece în galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale

sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă de 120 cm, fiind prevăzute cu 1-

2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m.




159

Nr.

crt


Cuibul este amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confecţionat din

resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le

serveşte atât pentru hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie de sol, condiţiile

climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârstă de exemplu).

Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de temperatură. În general, începe în luna septembrie şi durează

până în luna martie; în mod excepţional, când apar condiţii climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15ºC, intrarea în

hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la 5 indivizi, de regulă mamă

şi pui, fie solitari. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. Nu îşi fac provizii, starea de hibernare fiind profundă şi

continuă. Trezirea şi ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care femelele şi, în ultima etapă, indivizii

tineri.

Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul este un animal diurn, hemofil şi îşi desfășoară activitatea de

căutare a hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte de asfinţitul soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale

plantelor, rădăcini şi seminţe, dar şi insecte, miriapode, melci, râme sau vertebrate mici.

Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. În această perioadă masculii au un comportament

agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile.

Alăptatul durează 6 săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după perioada de hibernare.

Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest rozător

depreciază pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea digurilor. Mai mult

decât atât, animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor, comercializată cu succes în unele ţări, este slab

valorificată la noi.


Table 20 Descrierea speciilor de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 –

Lunca Siretului Inferior

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Nr.

crt





160

Nr.

crt


1. 1220 Emys orbicularis

(broasca ţestoasă de

apă)


Emys orbicularis la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM


Specia nu este prezentă în perimetrul lucrărilor. De asemenea în perimetrul lucrărilor nu sunt conditii de habitat

caracteristice. Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Carapacea la mascul 14-17 cm, coada 6-9 cm; carapacea la femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la tineri rotunjită, la

adulţi eliptică, puţin mai lată posterior decât anterior (cu muchie vertebrală la tineri); plăcile uneori divizate. Plastronul la

femelă plat, la mascul uşor scobit, format din 6+6 plăci (uneori divizate). Coada cu solzi în verticil mai mult sau mai puţin

proeminenţi. Carapacea la tineri cafenie-întunecat, pătată confuz; plastronul negru-cafeniu, marginile cu pete gălbui.

Picioarele şi coada cafenii întunecat, deasupra punctate cu gălbui, dedesubt galbene intens, cu pete întunecate. La adulţi,

carapacea are fondul cafeniu-întunecat, cafeniu-roşiatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte galbene, mai mult sau

mai puţin numeroase, dispuse în raze pe fiecare dintre plăci (var. europaea), iar plastronul galben deschis sau galben-roşcat,

cafeniu sau aproape complet negru. Picioarele şi coada negricioase, mai mult sau mai puţin pătate cu galben. Capul la mascul

deasupra cafeniu cu spirale negre, la femelă pătat cu galben. Irisul la mascul albicios, la femelă gălbui.

Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte

de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori; mănâncă obişnuit sub apă. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau

marginea bălţilor, iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea (cel mai adesea sub

apă), care se repetă toată vara. Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 ouă mai mult sau mai puţin cilindrice; clocirea durează, în

funcţie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului următor; masculii sunt capabili de

reproducere după 12-13 ani, excepţional între 6 şi 8 ani; femelele devin mature după 15-20 ani. Se comportă bine în

captivitate. Trăieşte 100-120 ani. În fauna ţării destul de comună.


2. 1166 Triturus cristatus



Specia nu este prezentă în perimetrul lucrărilor. De asemenea în perimetrul lucrărilor nu sunt conditii de habitat

caracteristice. Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.

Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor

acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie.

Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită

unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele ies din ouă şi

rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor. Este

o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris). Are

numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se

deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. În captivitate a trăit 30 de ani. Este o specie vulnerabilă, în




161

Nr.

crt


Triturus cristatus la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM

anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretenţioasă decât

celelalte specii de tritoni.

Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine

artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.

Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În nord, în Scandinavia,

ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând cu Austria la sud de Dunăre.

În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus

dobrogicus. În ţara noastră există 3 subspecii. Triturus cristatus cristatus, mai ales în zona carpatică. Triturus cristatus

danubialis, mai ales în şesul Dunării. Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălţile din Delta Dunării.


3. 1188 Bombina

bombina


Bombina bombina la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior


Specia este prezentă atât pe malul râului Trotuș căt si pe malul râului Siret.. Au fost identificate 7ex.

Amplasamentul stâlpilor de LEA 400kv Gutinaș – Smârdan se află la distanță de malul râului Trotuș cât și in zona

Cosmesti râul Siret.

Lucrările propuse nu afectează habitatele caracteristice acestei specii. Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea, cu

botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos, acoperit cu

numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Cuta gulară este distinctă. Este o specie diurnă, predominant

acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în

ascunzişuri. Reproducerea prin aprilie-mai; în condiţii favorabile de mediu se poate repeta în august. Specia este vulnerabilă în

special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice. Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau

temporar, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta

Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupă bălţile temporare inundate. Răspândită în estul Europei,

din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în

peninsula Crimeea. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv

delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei.


Table 21 Descrierea speciilor de peşti, enumeraţi în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului

Inferior,

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B




162

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

Nr.

crt


1130 Aspius aspius


Aspius aspius la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM


Lucrările de amplasare a stâlpilor LEA nu interferează cu habitatul caracteristic acestei specii.

Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Descriere:

Corpul alungit, putin comprimat lateral; înaltimea maxima reprezinta la adulti 23 - 28% din lungimea corpului fara caudala, iar

grosimea 40 - 57% din înaltime. Profilul dorsal al capului urca lin dar imediat în spatele capului profilul se înalta brusc,

formând un fel de cocoasa. Ochii sunt mici, departati si privesc lateral si înainte, sunt situati în jumatatea anterioara a capului.

Solzii subtiri, dar bine fixati, cu striuri evidente, acopera istmul în întregime. Spatele este masliniu-închis, ceva mai jos vânat,

flancurile argintii, fata ventrala alba. Dorsala si caudala sunt cenusii, ventralele si anala incolore sau palid rosietice, pectoralele

incolore. Buzele albicioase.

Habitat:

Traieste în Dunare si raurile de ses pâna în zona colinara, cât si în balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar în partile

îndulcite ale marii. Avatul este o specie cu o raspândire relativ redusa pe teritoriul României.

Populatie:

Nu exista studii populationale pe regiuni întinse astfel încât sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor

populatiilor acestei specii.

Ecologie şi etologie:

Traieste în Dunare si raurile de ses pâna în zona colinara, cât si în balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar în partile

îndulcite ale marii. Este o specie rapitoare diurna.

Hrana consta din plancton la alevini, urmeaza apoi o faza scurta de hranire cu nevertebrate dupa care se trece la hrana pe baza

de peste, în special obleti. O buna parte din exemplarele din Dunare intra pentru reproducere în balti si se retrag la scaderea

apelor; altele ramân în Dunare, iar altele sunt sedentare în balti. În râuri urca înspre amonte în perioada de reproducere, care




163

Nr.

crt


are loc în martie - aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apa curgatoare cât si în balti.

Statut de conservare:

Pe teritoriul national specia are un areal relativ restrâns, în comparatie cu alte specii. Pe acest teritoriu se poate considera ca

fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna, Directiva Habitate, Lista Rosie

IUCN, Legea

Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. În

vederea protectiei acestei specii este necesara conservarea calitatii apei.


1149 Cobitis taenia


Cobitis taenia la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM



Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Descriere:

Înaltimea maxima reprezinta 11,6 - 18,4% din lungimea corpului fara caudala, grosimea 55 - 78% din înaltime. Profilele

dorsal si ventral aproape orizontale Corpul este comprimat lateral. Spinul suborbitar nu este ascuns sub piele. Fondul este alb-

galbui.

Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în numar variabil (13 - 24).

Pigmentatia laterala a corpului consta din 4 zone. Capul are pete marunte si o dunga oblica, de la ceafa pâna la gura. Femelele

pot atinge 11,5 cm lungime totala iar masculii 9,3 cm.

Habitat:

Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât si în ape statatoare, evitând însa în general

pe cele cu mult mâl; în balti se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Zvârluga are o raspândire larga pe teritoriul

României

Populatie:

Nu exista studii populationale pe regiuni întinse astfel încât sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor

populatiilor acestei specii.


Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât si în ape statatoare, evitând însa în general

pe cele cu mult mâl; în balti se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Adesea se îngroapa complet în mâl sau

nisip dupa hrana umbla mai mult noaptea. Pestele scos din apa scoate un sunet particular.

Suplineste într-o oarecare masura lipsa de oxygen din apa cu respiratia intestinala.

Reproducerea are loc din luna aprilie pâna în luna iunie, atât în apa statatoare, cât si cea curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana

consta din nevertebrate si alge.


Pe teritoriul national specia are o raspândire larga. Nu poate fi considerata ca fiind o specie vulnerabila.





164

Nr.

crt


2511 Gobio kessleri


Gobio kessleri la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM



Impact prognozat 0.

Date bioecologice

Descriere:

Corpul scund si gros sau relativ înalt si slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa în general mai

mare decât înaltimea minima. Ochii de marime foarte variabila, în general apreciabil mai mici decât spatiul interorbitar. Solzii

laterali totdeauna simtitor mai înalti decât lungi. Mustatile de lungime variabila. Pietul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui

sunt prevazuti cu striuri epiteliale în relief.

Habitat:

Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pâna în zona crapului; în unele râuri mici de

ses traieste în zona cleanului. Prezenta speciei este legata de o viteza a apei de 45 - 65, rar pâna la 90 cm/s; aceasta viteza este

caracteristica râurilor de câmpie, si anume portiunilor lor putin adânci, cu substrat nisipos.

Populatie:

Porcusorul de nisip este o specie relativ raspândita pe teritoriul României.


Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pâna în

zona crapului; în unele râuri mici de ses traieste în zona cleanului. În portinile de râu cu o viteza a apei de 45-65 cm/s, putin

adânci, cu fund nisipos, indivizii speciei sunt numerosi, traiesc în cârduri mari de pâna la câteva sute de exemplare. Puietul

formeaza cârduri mari, care stau în apa mai înceata. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana consta mai ales din diatomee,

mai apoi din nevertebrate.


Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins; arealul se afla în usoara scadere în ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu

se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta/medie. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa

3), Directiva Habitate (Anexa 2), Lista Rosie IUCN, Legea 462 (Anexa 2).


1124 Gobio

albipinnatus



Impact prognozat 0.

Descriere:

Talia mica pâna la mijlocie. Lungimea totala maxima pâna la 12 cm. Spinarea si abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai

putin comprimat lateral. Buzele subtiri, nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi persistenti. Fata dorsala a corpului, pâna la

insertia dorsalei, comple acoperita cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali scurti si distantati. Corpul

relativ înalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai înalt decât gros. 4 solzi între linia laterala si ventrale. Fata superioara

este galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie închis, cu pete si dungi mai întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pâna




165

Nr.

crt



Gobio albipinnatus la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM

la 12 pete rotunde.

Habitat:

Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai

adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.

Populatie:

Porcusorul de ses are o raspândire sub media speciilor de pe teritoriul României.


Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai

adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos. Traieste mai mult solitar, uneori în

cârduri mici. Se

hraneste doar cu fauna bentonica, în special diatomee, efemeroptere, etc.

Reproducerea are loc în perioada mai si iunie.


Pe teritoriul national specia are un areal sub media speciilor de pesti din România; arealul se afla în scadere în ultimii zeci de

ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta/medie. Specia este protejata prin: Legea 13

din 1993 (prin care Romania este parte a Conventiei de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, prin Legea nr. 462/2001

(si ultimele amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor, florei si faunei salbatice, lista

IUCN a speciilor amenintate.


1157 Gymnocephalus

schraetser


Gymnocephalus

schraetzer la nivelul



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul relativ alungit; înaltimea reprezinta 19 - 24,2% din lungime, iar grosimea 58 - 76% din înaltime. Profilul dorsal urca

aproape rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia dorsalei, dupa care coboara; privit lateral, capul apare de forma

triunghiulara.

Profilul ventral este aproape orizontal. Partea dorsala si flancurile sunt galbene ca lamâia, cea ventrala aproape alba. Pe

jumatatea dorsala a corpului se întind trei dungi longitudinale negre-albastrui, subtiri si foarte bine delimitate; prima situata

imediat sub dorsala, a doua la nivelul marginii superioare a ochiului, a treia la nivelul jumatatii inferioare a ochiului.

Habitat:

Traieste excusiv în ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, în zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris.

Populatie:

Rasparul este o specie cu o raspândire relativ redusa pe teritoriul României.


Rasparul este o specie exclusiv de apa curgatoare; traieste în Dunare si râurile moderat curgatoare, pe substrat de nisip,

ocazional chiar pe pietris; ajunge uneori pâna în zona de coline a râurilor. În râuri traieste în cârduri de câteva zeci sau sute de




166

Nr.

crt


ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior – cf.

PM

indivizi, uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai putin reofile. În general evita coturile râurilor cu apa statatoare.

Apare în unele balti ale Dunarii în mod accidental. Poate întreprinde

migratii scurte. Reproducerea are primavara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive si sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în

curent. Hrana consta din nevertebrate bentonice si rar din icre si puiet de peste.


Pe teritoriul României se poate considera ca fiind o specie cu un grad de vulnerabilitate medie. Specia este protejata prin:

Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 si 5), Lista Rosie IUCN, Legea 462 (Anexa 2). Pastrarea

calitatii apei si managementul optim al debitelor lichide si solide ale râurilo unde aceasta traieste sunt câteva elemente care

trebuie tinute sub control în vederea conservarii acestei specii.


1145 Misgurnus

fossilis


Misgurnus fossilis la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul alungit si gros, de înaltime aproape uniforma; înaltimea maxima reprezinta 11,5 - 14,3% din lungimea corpului (fara

caudala), iar grosimea 61 - 81% din înaltime. Profilul dorsal si cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat

lateral, lungimea lui reprezinta 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Spatiul interorbitar este slab convex. Narile sunt mai apropiate

de ochi decât de vârful botului. Dintre cele trei perechi de mustati propriu-zise, perechea a 3-a este cea mai lunga. Solzii sunt

mici, dar foarte evidenti, imbricati. Linia laterala este foarte greu vizibila. Fata dorsala este cafenieînchis, presarata cu pete

negricioase marunte; aceasta zona cafenie este marginita de o dunga longitudinala îngusta, aproape neagra, ce se întinde din

coltul superior al operculului pâna la caudala; în partea posterioara dunga este întrerupta, constând din pete izolate. În jos de

aceasta dunga, corpul este cafeniu-deschis; urmeaza o noua dunga negricioasa, foarte lata, continua de la ochi pâna la baza

caudalei. Sub aceasta dunga corpul este galben-ruginiu, presarat cu cu puncte cafenii; în lungul acestei zone deschise se

întinde o a 3-a dunga negricioasa, îngusta si întrerupta. Capul este cafeniudeschis cu pete mici întunecate. Înotatoarele sunt

fumurii cu pete întunecate. Femelele

ajung pâna la 25 – 30 cm lungime, masculii sunt mai mici.

Habitat:

Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses.

În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie.

Populatie:

Tiparul are o raspândire relativ întinsa pe teritoriul României.


Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses.

În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie. Având posibilitatea

respiratiei aeriene (intestinala) este foarte rezistenta la lipsa de oxigen în apa. În caz de secare a apei în care traieste rezista

mult timp în mâl; se înfunda în mâl si iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migratii propriuzise;




167

Nr.

crt


primavara (în perioada de reproducere) este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apa scoate un sunet

caracteristic. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica; înaintea furtunilor urca la suprafata apei. Perioada

de reproducere dureaza

din luna martie pâna în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase,

aderând la vegetatie. Hrana consta din detritus organic, vegetatie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste.


Pe teritoriul national specia are o raspândire relativ extinsa. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu o

vulnerabilitate scazuta/medie. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Lista

Rosie IUCN, Legea 462. Desecarile si poluarea zonelor umede pot constitui o amenintare serioasa la adresa existentei acestei

specii.


2522 Pelecus cultratus


Pelecus cultratus la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior- cf. PM



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul alungit, mult comprimat lateral; înaltimea maxima reprezinta 21 - 27% din lungimea corpului fara caudala, iar

grosimea 35 - 47% din înaltime. O carena ventrala foarte ascutita, lipsita de solzi, se antinde de sub operculi pâna la anala.

Profilul dorsal al corpului este, la majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontala, de la bot pâna la insertia caudalei; mai

rar, profiluleste usor convex. Lungimea capului formeaza 18,5 - 21,5% din cea a corpului. Solzii sunt mici, subtiri, caduci,

acopera corpul în întregime, inclusiv fata dorsala a capului pâna la ochi, pieptul si istmul. Linia laterala începe la capatul

superior al opercularului, se îndreapta înapoi, apoi vertical în jos, dupa care descrie o serie de ondulatii. Spre partea

posterioara a corpului devine aproape dreapta, fiind mai apropiata

de fata ventrala decât de cea dorsala a corpului. Fata superioara are un colorit albastruînchis sau verde-albastruie cu luciu

metalic puternic, flancurile argintii stralucitoare, fata ventrala alba, pectoralele, dorsala si caudala cenusii, celelalte înotatoare

galbui. În mod obisnuit atinge lungimea de 25 - 35 cm, maximum 50 cm si peste 1 kg.

Habitat:

Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si

în partile îndulcite ale marilor.

Populatie:

Sabita are o raspândire relativ redusa pe teritoriul României, în comparatie cu alte specii de pesti.


Este o specie foarte buna înotatoare. Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în

limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. În baltile de inundatie ale Dunarii patrunde primavara,

iar dupa

reproducere se reântoarce în Dunare; prea putine exemplare ramân si iarna în balti. În lacul Razelm se întâlneste tot anul, deci

pare sedentar. Unele exemplare ramân în permanenta în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie - iunie. O femela depune




168

Nr.

crt


între10.000 si 60.000 boabe de icre. Icrele sunt semipelagice. Hrana este alcatuita din plancton (mai ales tineretul),

nevertebrate bentonice, insecte aeriene si pesti de dimensiuni reduse.


Pe teritoriul national specia are o raspândire relativ redusa. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu o

vulnerabilitate scazuta. Specia este protejata prin:

Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 si 5), Lista Rosie IUCN, Legea 462 (Anexa 2). Poluarea poate

constitui o amenintare la adresa acestei specii.


1134 Rhodeus sericeus

amarus


Rhodeus sericeus

amarus la nivelul

ROSCI0162 Lunca


PM



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul înalt si puternic comprimat lateral, înaltimea maxima formeaza 31-42% din lungimea corpului fara caudala, iar

grosimea 34-45% din înaltime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimata lateral; spinarea în urma dorsalei si

abdomenului sunt

rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului pâna la insertia dorsalei; în urma dorsalei profilul

coboara puternic. Profilul ventral este asemanator celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezinta 19,5 -

27% din cea a capului.

Habitat:

Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar

este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor.

Populatie:

Boarta are o raspândire relativ mare pe teritoriul României.


Boarta este o specie care traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai

ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor. Raspândirea

acestei specii este strâns legata de prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migratii. Reproducerea are

loc de la sfârsitul lunii aprilie pâna în luna august.

Reproducerea are loc în portii, fiecare femela depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în

cavitatea branhiala a lamelibranhiatelor din genurile Unio si Anodonta.


Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate

scazuta. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Legea 462 (Anexa 2).


1146 Sabanejewia

aurata






169

Nr.

crt



Sabanejewia aurata la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM

Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul de înaltime variabila, moderat comprimat lateral; 5 - 20 de pete dorsale, 5 – 17 laterale; marimea si talia petelor laterale

este foarte variabila; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenta tegumentului, sau slab vizibil, dar

niciodata nu apare ca o dunga longitudinala neagra si niciodata petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei

o pata dorsala si alta ventrala, mici; pata dorsala este verticala. Exista o creasta adipoasa dorsala, uneori si una ventrala.

Fondul este alb-galbui, uneori batând în auriu.

Habitat:

Traieste în ape dulci curgatoare din zona montana pâna la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se întâlneste si în

portiunile exclusiv nisipoase.

Populatie:

Are o raspândire foarte mare pe teritoriul României.


Traieste în ape dulci curgatoare din zona montana pâna la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se întâlneste si în

portiunile exclusiv nisipoase. Unele subspecii au preferinta si pentru substrat bolovanos. Hrana consta din diatomee si

nevertebrate. În

râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapa în nisip. Evita râurile/sectoarele cu namol.


Pe teritoriul national specia are un areal întins. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta.

Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Legea 462/2001.


1160 Zingel streber



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul alungit, fusiform; înaltimea maxima reprezinta 9 - 15% din lungimea corpului, iar grosimea este în general ceva mai

mare decât înaltimea. Profilul dorsal al corpului urca lin, uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei

dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus este

triunghiular. Lungimea sa reprezinta 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situati în jumatatea anterioara a capului, privesc

în sus. Spatiul interorbitar aproape plan, foarte usor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara

Habitat:

Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.

Populatie:

Fusar este o specie cu o raspândire medie pe teritoriul României.





170

Nr.

crt



Zingel streber la

nivelul ROSCI0162

Lunca Siretului

Inferior – cf. PM

Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila; adesea se

îngroapa partial în nisip; adesea se îngroapa partial în nisip. Nu se grupeaza în cârduri. Sta linistit pe fundul apei, întotdeauna

cu capul în

amonte; când este deranjat, fuge o distanta scurta si se opreste. Se întâlneste atât în apa mica (35 - 40 cm) cât si în adândul

Dunarii. Reproducerea are loc primavara, de la mijlocul lui martie pâna în mai. Icrele sunt depuse pe pietre sau pe crengi.

Boabele de icre sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice, amfipode, viermi, ocazional icre si puiet de peste.


Pe teritoriul national specia are un areal mediu în comparatie cu alte specii de pesti; arealul se afla în usoara scadere în ultimii

zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate medie. Specia este protejata prin: Legea 13

din 1993 (prin care România ratifica conventia de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 si prin Legea

462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. În vederea

protectiei acestei specii este necesara conservarea calitatii apei, realizarea constructiilor ameliorative hidrotehnice cu

consultarea conservationistilor, pastrarea conditiilor naturale sau apropiat de cele naturale în anumite sectoare de râu.


1159 Zingel zingel


Zingel zingel la nivelul

ROSCI0162 Lunca


PM



Impact prognozat 0.

Descriere:

Corpul alungit, fusiform, aproape circular în sectiune; înaltimea maxima reprezinta 13 - 20% din lungimea corpului, iar

grosimea 82 - 100% din înaltime. Pedunculul caudal gros si slab comprimat lateral în partea posterioara, ovoid în sectiune.

Lungimea sa reprezinta 25 - 30% din lungimea corpului, iar înaltimea minima 4,9 - 6,3%; aceasta înaltime depaseste simtitor

grosimea pedunculului, masurata la nivelul înaltimii minime. Spatele si cea mai mare parte a laturilor sunt cafenii-cenusii;

exista 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata ventrala si abdomenul sunt galbui. Poate atinge 48

cm lungime totala.

Habitat:

Traieste în Dunare si în râurile mari si relativ adânci, pe fund de nisip, pietris sau argila. În baltile Dunarii ajunge rar.

Populatie:

Nu exista studii populationale pe regiuni întinse astfel încât sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a

dimensiunilor populatiilor acestei specii.


Traieste în Dunare si în râurile mari si relativ adânci, pe fund de nisip, pietris sau argila.

În baltile Dunarii ajunge rar. Reproducerea are loc în martie si aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se hraneste

cu insecte acvatice, crustacee, icre si pesti mici.


Pe teritoriul national specia are un areal mediu în comparatie cu alte specii de pesti; arealul se afla în usoara scadere în ultimii

zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate medie. Specia este protejata prin:




171

Nr.

crt


Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Rosie IUCN, Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. În vederea protectiei acestei

specii este necesara conservarea calitatii apei, realizarea constructiilor ameliorative hidrotehnice cu consultarea

conservationistilor, pastrarea conditiilor naturale sau apropiat de cele naturale în anumite sectoare de râu.


Table 22 Descrierea speciilor de nevertebrate, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior,

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

Nr.

crt


1 1083 Lucanus cervus


Lucanus cervus – cf. PM


Specia de nevertebrate Lucanus cervus, facem precizarea că, pentru

asigurarea ciclurilor de reproducere specia este dependentă de existenţa unor exemplare

de stejar, habitat inexistent în zona analizată.

Impact pronozat 0.

STATUT Specia este inclusa in anexele Convenției de la Berna ca specie rara si amenințata cu dispariția. OUG 57 - Anexa 3.

DISTRIBUTIE. Specia este răspândita in Europa, Asia Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.

HABITAT. Populează pădurile batoane cu esențe foioase, preferând in special pădurile de cvercinee, dar poate fi întâlnita si

in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adulții zboară in grădini si parcuri.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Ciclul reproductiv durează 5-6 ani, in funcție de factorii climatici. Larva se dezvolta in lemnul

putrezit al diferitor esențe cu frunze cazatoare (stejar, mesteacăn, frasin, etc.), hrănindu-se cu acesta. Gândacii tineri apar

toamna, însa nu părăsesc camera larvara pana in primăvara următoare. In decursul zilei adulții pot fi observați pe trunchiurile

stejarilor si altor arbori hrănindu-se cu scurgerile acestora. Zboară in amurg in decursul perioadei mai-iulie.


2 1014 Vertigo angustior Prezenţa, localizarea şi populaţia speciei pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP



Impact prognozat 0.




172

Nr.

crt



Vertigo angustior – cf.

PM

Descriere: Cochilie senestra, ovoid-eliptica, foarte îngusta, spira formata din 4,5 - 5 anfracte, care cresc regulat, foarte fin si

des striata, de culoare roșcat-bruna, cu fanta ombilicala, apex obtuz, apertura subtriunghiulara, îngustata mult prin turtirea

marginii externe, prezintă 2 lamele parietale, cea de lângâ sutura mai dezvoltata, cealaltă aflata mai spre interior, o lamela

columelara puternica, Putin curbata, subverticala, 2 pliuri palatale, primul lung si bine dezvoltat, mult prelungit interior, al

doilea, cel inferior, mic si uneori absent;

persitom continuu, mult răsfrânt, îngroșat, cu marginea externa ca un burelet sau chenar, de culoare alba pâna la brunie.

Dimensiuni: înălțime 1,6 -1,8 mm, lăţime 0,8 -

0,9 mm.

Habitat:Gastropod de dimensiuni mici.

Frecvent in luncile râurilor.

Specie higrofila, aproape palustra; trăieşte în locuri umede, sub pietre, printre muşchi, sub buşteni, la marginea apelor în

detritus, în câmpiile umede si mlăştinoase, printre crăpăturile arborilor bătrâni ale căror tulpini se găsesc în apa, de obicei în

habitate deschise, neumbrite. În România este o specie de câmpie, dar poate sa ajungă la 1000 m altitudine. Prezenta sa in

lunca Siretului Inferior nu a fost confirmată de specialiști.


Cerambix cerdo



Impact prognozat 0. Date bioecologice și etologice

Descriere. Este printre cele mai mari coleoptere din Europa (24-55 mm lungime). Corpul alungit, robust, antene foarte lungi (mai lungi decât

corpul la masculi și ajungând până la vârful elitrei la femelă). Pronotul puternic rugos, lateral cu câte un tubercul ascuţit. Vârful elitrei

prelungit într-un spin sutural. Corpul și picioarele negre cu excepţia elitrelor care sunt brun-roșcate apical. Primul și al doilea articol al

tarsului posterior au la partea ventrală o linie îngustă lucioasă și glabră, iar abdomenul macroscopic apare lucios întrucât pubescenţa este fină

și rară.

Biotop. Larvele acestei specii se dezvoltă în lemnul viu de Quercus (în Europa Centrală) dar și în alte specii precum Castanea, Juglans și

Ceratonia (în părţile sudice ale Europei). Este o specie care nu zboară pe distanţe mari, adulţii rar îndepărtându-se mai mult de 500 de metri

de copacul lor. Preferă arbori mari, bătrâni, solitari, expuși la soare, din ecosisteme forestiere naturale sau seminaturale, din pășuni cu arbori

rari sau din medii antropizate (parcuri urbane). Specia selectează de regulă arborii bătrâni și perimaţi, cum ar fi stejarii de peste 100 de ani

cu diametru mai mare de 40 cm. În urma dezvoltării larvelor, care se hrănesc atât sub scoarţă cât și în lemn, zonele de pe copaci cu scoarţa

desprinsă au un aspect caracteristic cu galerii mari, sinuoase. Arborii ocupaţi de specie pot fi recunoscuţi și după galeriile de emergenţă ale

adulţilor, ce prezintă deschideri mari și ovale, iar cele recente au porţiunea ce străbate scoarţa de nuanţă roșcată.

Răspândire. Toată Europa cu excepţia nordului, Nordul Africii și Orientul Apropiat. În România se întâlnește sporadic în toată ţara. Pe lângă

bioregiunile continentală, stepică și alpină joasă, specia a fost semnalată lângă Timișoara, din bioregiunea panonică (Serafim, 2009).



173

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

Biodiversitatea este definită ca indice structural complex al ecosistemului şi atribut al biocenozei

care, ca parte vie a ecosistemului, este constituită din numărul de specii – diversitatea specifică,

efectivele acestora şi grupările ecologice formate în interiorul biotopului pe care îl populează.

Dicţionarul de biologie Oxford (1999):

“Biodiversitatea este marea varietate de specii (diversitatea speciilor) sau de alţi taxoni de

plante animale şi microorganisme existente într-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumită

regiune (diversitatea ecologică) sau variabilitatea genetică din cadrul unei specii (diversitatea

genetică).”

În sens restrâns, conceptul de biodiversitate desemnează diversitatea speciilor (“bogăţia

speciilor”) şi a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice.

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relațiile dintre organisme si mediul lor de viața, alcătuit

din ansamblul factorilor de mediu (abiotici si biotici), precum si structura, funcția si productivitatea

sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal:

- relațiile dintre viețuitoare (plante si animale) cu mediul lor;

- raporturile dintre organisme si mediul înconjurător;

- relațiile ce se stabilesc între organisme si diverse comunităţi.

Funcționarea sistemelor naturale este necesara pentru susținerea comunităţilor biologice.

Astfel, speciile de plante si animale care sunt integrate în comunitatea biotica, depind de

anumite condiții fizice, de procese ecologice care sunt necesare supraviețuirii lor. Condițiile

fizice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relațiile de nutriție.

Condițiile fizice si procesele ecologice sunt parte din modelul de funcționare al unui sistem

ecologic si împreuna alcătuiesc funcția ecologica. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat

duce la pierderea speciilor care depind de acel tip de habitat specific.

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă,

alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi

productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte

(ecosisteme).

Se studiază în principal:

• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor

• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător

• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi

Funcțiile ecologice ale speciilor si habitatelor din aria de implementare a proiectului:

Habitate/specii Funcții ecologice

Râuri, lacuri, mlaștini, mediu lotic Reprezintă habitat de reproducere, adăpost si hrana



174

pentru diferite

specii de fauna.

Medii de dezvoltare pentru diferite specii de plante.

Tufărișuri de foioase,

Păduri de foioase

Reprezintă medii de viața pentru nevertebrate,

amfibieni, reptile, pasari

(medii de hrănire, pasaj, cuibărit pentru pasari)

Păşuni Reprezintă medii de viața pentru rozătoare, amfibieni,

reptile.

Specii de pasari Unele specii reglează numeric populațiile de insecte si

alte mamifere mici.

Aspectele semnificative pentru evaluarea diversităţii sunt:

factorii abiotici;

- structura geologică;

- structura pedologică;

- caracteristicile hidrologice;

- caracteristicile climatice.

factorii biotici;

- structura vegetaţie prezentă/identificată pe amplasamente;

- herpetofauna prezentă/identificată pe amplasamente;

- avifauna prezentă/identificată pe amplasamente;

- fauna de nevertebrate prezentă/identificată pe amplasamente;

Descrierea factorii abiotici din perimetrul lucrărilor;

Din punct de vedere geomorfologic, traseul proiectului se înscrie în prima porţiune, în

depresiunea Caşinului, între localităţile Oneşti şi Adjud. De la ST Gutinaş, traseul proiectului

urmăreşte în principal valea râului Trotuş, până în zona localităţii Cornăţel. Între localităţile Cornăţel şi

Păuneşti LEA traversează interfluviul Trotuş-Siret, caracterizat printr-un relief deluros cu pante

domoale şi văi largi care nu pun probleme de stabilitate a terenului.

În continuare, traseul LEA urmăreşte terasa superioară de pe malul drept al râului Siret, până în

zona localităţii Mărăşeşti, iar de aici, LEA se înscrie în zona de câmpie de pe malul stâng al râului

Siret, până la ST Smârdan, zonă în care, relieful este relativ plan, cu altitudini reduse şi fără fenomene

fizico-geologice (eroziuni, alunecări de teren, etc).

Din punct de vedere geologic, pe prima porţiune a traseului proiectului, cuprinsă între

localităţile Oneşti şi Adjud s-au identificat depozite pliocene şi cuaternare aparţinând Subcarpaţilor

Moldovei, alcătuite din nisip, argilă nisipoasă, gresii, nisip cu pietriş.

În restul traseului proiectului, între localităţile Adjud şi Smârdan se dezvoltă depozite loessoide

caracteristice Platformei Moldoveneşti, alcătuite din praf argilos, praf nisipos, argilă prăfoasă şi argilă

nisipoasă, cu concreţiuni calcaroase, grosimea depozitelor loessoide variind între 5 şi 30 m.

Solurile de pe traseul proiectului sunt specifice domeniului pădurii, în regiunea de deal, stepelor

şi silvostepelor, în regiunea de câmpie.

În zona dealurilor înalte sunt prezente solurile podzolice, cu un pronunţat proces de eroziune.



175

În văile principale se găsesc soluri aluvionare nisipoase crude, necarbonate, superficiale, poduri

de terase cu soluri brune de pădure, soluri luto-nisipoase, lutoargiloase sau brune podzolite cu

pseudoglei.

În depresiuni, pe podurile teraselor predomină solurile brune tipice, mai uşor podzolite sau

pseudogleizate.

În Câmpia Siretului predomină cernoziomul şi solurile aluvionare cu fertilitate ridicată iar în

zonele joase unde stratul acvifer se află la adâncime critică, apar solonceacurile.

Solurile care acoperă suprafeţele luncilor sunt superficiale şi scheletice, în părţile mai stabile

tinzând către un sol brun.

Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic, zona de amplasare a liniei LEA 400kv se află în

în bazinul hidrografic Siret.

Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile depozitelor aluviale de luncă și terasă se

găseşte situat, în general, la adâncimi reduse, de 1-5 metri, excepţie făcând zonele acoperite cu depozite

deluvial proluviale din câmpia Siretului, cu nivel piezometric de peste 8- 10 metri adâncime.

Depozitele aluvionare grosiere au cea mai mare grosime în zona Mărăşeşti-Doaga- Cosmeşti

unde ajung la peste 100 metri. Spre sud, grosimea aluviunilor scade la circa 40 metri în zona Jorăşti-

Boţârlău-Vulturu şi la 15-20 metri în zona Milcov-Risipiţi-Gologanu- Bordeasca, la limita cu câmpia

piemontană. Odată cu scăderea grosimii şi granulometriei depozitelor spre sud, se constată o îngroşare

până la peste 20 metri a formaţiunilor de silturi argiloase din acoperişul stratului acvifer.

Patul impermeabil se dezvoltă continuu doar în lunca şi terasele Siretului din sectorul Adjud-

Ciorani, ca şi în câmpia de divagare şi lunca de la sud de Putna.

Conform Planului de management al bazinului hidrografic Siret, parametrii hidrogeologici au

următoarele valori:

- conductivitatea hidraulică variază în limite largi între 10 şi 300 metri/zi, cu valori medii

între 30 şi 100 metri/zi.

- transmisivitatea se situează, în medie, între 100-500 metri pătrați/zi, cu valori mult mai

mari cuprinse între 1000-3000 metri pătrați/zi între localităţile: Focşani, Jorăşti, Milcov-

Risipiţi, Vlăduleasca, Vulturu şi Suraia, dar şi cu valori sub 100 metri pătrați/zi.

- Tipul predominant al apelor freatice este bicarbonato-calcic sau bicarbonato calcice

magneziene.

Traseul proiectului LEA 400 kV d.c. Gutinaş - Smârdan d.p.d.v. geomorfologic se înscrie în

depresiunea Caşinului, valea râului Trotuş, interfluviul Trotuş-Siret, terasa superioară de pe malul drept

al râului Siret şi zona de câmpie de pe malul stâng al acestuia, iar d.p.d.v. hidrografic şi hidrologic, în

bazinul râului Siret.

Folosinţa actuală a terenurilor care vor fi utilizate pentru implementarea proiectului sunt agricole

(arabil, păşuni, fâneţe), forestiere, drumuri, albie minoră şi majoră ape.



176

Descrierea comunităţilor vegetale şi animale identificate în zona lucrărilor propuse prin prezentul proiect.

Evaluarea avifaunei

Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe anumite segmente pentru că

găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă. Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare.

În zona monitorizată, suprafața estimate fiind de 500 m pe o lungime de 5 km din ROSPA0071 și

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, au fost identificate un număr de 121 de specii de păsări.

Întrucât în perioade diferite de observații au fost observate în număr diferit, atunci când a fost cazul au

fost specificate: numărul minim și numărul maxim de indivizi.

Atunci când observațiile au fost făcute în timpul perioadelor de cuibărit, am folosit cifrele simple, acestea

corespunzând unui număr mediu de indivizi la 100 ha din habitatul caracteristic fiecărei specii în parte.

Table 23 Perioadele în care au fost realizate observații în teren pentru speciile de păsări cuprinse în

OSC pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Nr.

crt. Cod SPECIA

Perioada de observaţie în teren Fenologie

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. A229 Alcedo athis + + + + + + + + + + + + S

2. A054 Anas acuta + + + + + + + + + + + + P, OI

3. A056 Anas clypeata + + + + + + + P

4. A052 Anas crecca + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

5. A050 Anas penelope + + + + + + P, OI

6. A053 Anas platyrhynchos + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

7. A055 Anas querquedula + + + + + P,OI

8. A051 Anas strepera + + + + + + + P

9. A043 Anser anser + + + + + P

10. A255 Anthus campestris + + + + + + OV

11. A089 Aquila pomarina + + + + + + OV

12. A029 Ardea purpurea + + + + + + + P,OV

13. A024 Ardeola ralloides + + + + + + OV

14. A221 Asio otus + + + + + + + + + + + + S

15. A059 Aythya ferina + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

16. A061 Aythya fuligula + + + + + + + + + + + + OV, OI, P

17. A060 Aythya nyroca + + + + + + OV

18. A396 Branta ruficollis + + + + + OI

19. A087 Buteo buteo + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

20. A403 Buteo rufinus + + + + + + + P, OV

21. A364 Carduelis carduelis + + + + + + + + + + + + S, OI

22. A196 Chlidonias hybrida + + + + + + OV

23. A198 Chlidonias leucopterus + + + + + + OV

24. A197 Chlidonias niger + + + + + + + OV

25. A031 Ciconia ciconia + + + + + OV,P

26. A081 Circus aeruginosus + + + + + + + + + + + + S

27. A231 Coracias garrulus + + OV

28. A122 Crex crex + + + + OV,P

29. A038 Cygnus cygnus + + + + + OI



177

30. A036 Cygnus olor + + + + + + + + OV,P

31. A236 Dryocopus martius + + + + + + + + + + + + S

32. A027 Egretta alba + + + + + + OV, RI

33. A026 Egretta garzetta + + + + + OV,P

34. A096 Falco tinnunculus + + + + + + + + OV,MP

35. A097 Falco vespertinus + + + + + + OV

36. A125 Fulica atra + + + + + + + + + OV,P

37. A002 Gavia arctica + + + + OI

38. A189 Gelochelidon nilotica + + + + + + + OV

39. A135 Glareola pratincola + + + + + + + OV

40. A075 Haliaeetus albicilla + + + + + + + + + + + + MP

41. A022 Ixobrychus minutus + + + + + + OV

42. A338 Lanius collurio + + + + + OV

43. A338 Lanius minor + + + + + OV

44. A459 Larus cachinnans + + + + + + + + + + + + S, OI

45. A459 Larus minutus + + + + + + + P, OV

46. A179 Larus ridibundus + + + + + + + + + + + + OV,S

47. A156 Limosa limosa + + P, OV

48. A156 Lullula arborea + + + + + OV

49. A230 Merops apiaster + + + + + + + OV,P

50. A023 Nycticorax nycticorax + + OV

51. A094 Pandion haliaetus + + + + P

52. A330 Parus major + + + + + + + + + + + + S

53. A019 Pelecanus oncrotalus + + + + + OV

54. A017 Phalacrocorax carbo + + + + + + + + + + + + OV, RI

55. A393 Phalacrocorax pygmeus + + + + + + + + + + + + OV, RI

56. A234 Picus canus + + + + + + + + + + + + S

57. A034 Platalea leucorodia + + + + + + OV

58. A005 Podiceps cristatus + + + + + + OV, RI

59. A132 Recurvirostra avosetta + + + + + + + + OV,P

60. A195 Sterna albifrons + + + + + + OV

61. A193 Sterna hirundo + + + + + + + + + OV,P

62. A048 Tadorna tadorna + + + + + + + OV,P

63. A161 Tringa erythropus + + + + P

64. A162 Tringa totanus + + + + P, OV

65. A162 Vanellus vanellus + + + + + + + + + OV,P LEGENDĂ:

OV = oaspete de vară (cuibăritor în zonă) P = specie de pasaj

OI = oaspete de iarnă

S = specie sedentară în zonă MP =

migrator parțial

RI = rar iarna

Table 24 Speciile de păsări cuprinse în OSC pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

identificate în zonele de studiu

Nr.

crt. Cod SPECIA

Zona Urechești Zona

Cosmești Zona 1 Zona 2

1. A229 Alcedo athis + - +

2. A054 Anas acuta - - +

3. A056 Anas clypeata - - +

4. A052 Anas crecca + - +

5. A050 Anas penelope - - -



178

6. A053 Anas platyrhynchos + - +

7. A055 Anas querquedula + - +

8. A051 Anas strepera - - +

9. A043 Anser anser - - +

10. A255 Anthus campestris + + +

11. A089 Aquila pomarina - + -

12. A029 Ardea purpurea - - +

13. A024 Ardeola ralloides - - +

14. A221 Asio otus - + -

15. A059 Aythya ferina + - +

16. A061 Aythya fuligula + - -

17. A060 Aythya nyroca - - +

18. A396 Branta ruficollis - - -

19. A087 Buteo buteo + + +

20. A403 Buteo rufinus + + -

21. A364 Carduelis carduelis + + +

22. A196 Chlidonias hybridus + - +

23. A198 Chlidonias leucopterus - - -

24. A197 Chlidonias niger - - -

25. A031 Ciconia ciconia + - +

26. A081 Circus aeruginosus + - +

27. A231 Coracias garrulus + + +

28. A122 Crex crex - - -

29. A038 Cygnus cygnus + - +

30. A036 Cygnus olor + - +

31. A236 Dryocopus martius - - -

32. A027 Egretta alba + - +

33. A026 Egretta garzetta + - +

34. A096 Falco tinnunculus + + +

35. A097 Falco vespertinus + + +

36. A125 Fulica atra + - +

37. A002 Gavia arctica - - -

38. A189 Gelochelidon nilotica - - +

39. A135 Glareola pratincola + - -

40. A075 Haliaeetus albicilla - - -

41. A022 Ixobrychus minutus + - +

42. A338 Lanius collurio + + +

43. A338 Lanius minor + + +

44. A459 Larus cachinnans - - +

45. A459 Larus minutus + - +

46. A179 Larus ridibundus + - +

47. A156 Limosa limosa - - -

48. A156 Lullula arborea + + +

49. A230 Merops apiaster + + +

50. A023 Nycticorax nycticorax - - +

51. A094 Pandion haliaetus - - -

52. A330 Parus major + + +

53. A019 Pelecanus oncrotalus - - -

54. A017 Phalacrocorax carbo + - +

55. A393 Phalacrocorax pygmeus + - +

56. A234 Picus canus + + +

57. A034 Platalea leucorodia - - -

58. A005 Podiceps cristatus - - +



179

59. A132 Recurvirostra avosetta - - +

60. A195 Sterna albifrons + - +

61. A193 Sterna hirundo + - +

62. A048 Tadorna tadorna - - -

63. A161 Tringa erythropus + - +

64. A162 Tringa totanus + - +

65. A162 Vanellus vanellus + - +

Table 25 Specii de păsări observate în teren care nu sunt cuprinse în OSC pentru ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior

Nr. crt. SPECIA Perioada de observaţie în teren

Fenologie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Acrocephalus arundinaceus + + + + + OV

2. Acrocephalus paludicola + + + + + OV

3. Actitis hypoleucos + + + + P

4. Alauda arvensis + + + + + + + OV,P

5. Anser albifrons + + + P

6. Anthus pratensis + + P

7. Anthus trivialis + + + P

8. Ardea cinerea + + + + P

9. Athene noctua + + + + + + + + + + + + S

10. Buteo lagopus + + + + + + P,OI

11. Carduelis cannabina + + + + + + + + + + + + S,P,OI

12. Carduelis chloris + + + + + + OV,P

13. Circus cyaneus + + + + + OI

14. Columba oenas + + + + + P

15. Corvus corax + + + + + + + + + + + + S

16. Corvus corone cornix + + + + + + + + + + + + S

17. Corvus frugilegus + + + + + + + + + + + + S

18. Corvus monedula + + + + + + + + + + + + S

19. Coturnix coturnix + + + + + + + OV,P

20. Cuculus canorus + + + + + + OV,P

21. Dendrocopos major + + + + + + + + + + + + S

22. Emberiza citrinella + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

23. Emberiza schoeniclus + + + + + + + + + + + + S,OI

24. Erithacus rubecula + + + + + + + + + + + + OV, S

25. Fringilla coelebs + + + + + + + + + + + + S,P

26. Galerida cristata + + + + + + + + + + + + S

27. Gallinago gallinago + + + P

28. Galinula chloropus + + + + + OV

29. Garrulus glandarius + + + + + + + + + + + + S

30. Hirundo rustica + + + + + + OV,P

31. Lanius excubitor + + + + + + P,OI

32. Larus argentatus + + + + + + + + + + + + P

33. Luscinia megarhinchos + + + + + OV

34. Lymnocryptes minimus + + + P

35. Miliaria calandra + + + + + + OV,P

36. Motacilla alba + + + + + + + + OV,P

37. Motacilla flava + + + + + + + OV,P

38. Muscicapa striata + + + P

39. Numenius arquata + + + + + P

40. Oenanthe oenanthe + + + + + + OV

41. Oriolus oriolus + + + + + + OV,P



180

42. Panurus biarmicus + + + + + + + + + OV,P

43. Parus caeruleus + + + + + + + + + + + + S

44. Parus palustris + + + + + + + + + + + + S

45. Passer domesticus + + + + + + + + + + + + S

46. Passer montanus + + + + + + + + + + + + S

47. Perdix perdix + + + + + + + + + + + + S

48. Philomachus pugnax + + + + P

49. Phylloscopus collybita + + + P

50. Pica pica + + + + + + + + + + + + S

51. Porzana porzana + + + + + OV

52. Rallus aquaticus + + + + + + + + OV,P

53. Saxicola torquata + + + + + + OV,P

54. Sitta europaea + + + + + + + + + + + + S

55. Streptopelia decaocto + + + + + + + + + + + + S

56. Streptopelia turtur + + + + + + OV,P

57. Strix aluco + + + + + + + + + + + + S

58. Sturnus vulgaris + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

59. Sylvia communis + + + + + OV

60. Sylvia curruca + + + + + OV

61. Tringa glareola + + + + P

62. Tringa ochropus + + + + P

63. Troglodytes troglodytes + + + + + + + + + + + + S

64. Turdus merula + + + + + + + OV,P

65. Turdus philomelos + + + + + + + OV,P

66. Turdus pilaris + + + + + + P,OI

67. Upupa epops + + + + + OV,P LEGENDĂ:

OV = oaspete de vară (cuibăritor în zonă) P = specie de pasaj

OI = oaspete de iarnă

S = specie sedentară în zonă MP =

migrator parțial

RI = rar iarna

În urma observațiilor realizate în teren au fost identificate un număr de 121 specii de păsări, care se

împart pe categorii categorii fenologice astfel: 32 de specii sedentare;

60 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 57 de specii care trec în pasaj şi 15 specii care apar ca

oaspeţi de iarnă.



181

Structura fenologică a specilor de păsări observate în zonă

În zonele studiate au fost identificate 54 de specii de păsări dintre cele cuprinse în obiectivele de

conservare specifice pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, acestea se încadrează în următoarele categorii

fenologice: 11 sedentare, 36 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 22 de specii care trec în pasaj şi 9

specii care apar ca oaspeţi de iarnă.

În mod normal, o specie se poate încadra în mai multe categorii fenologice. Aceasta se explică prin prin

faptul că deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.

Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populaţii diferite ale aceleiaşi specii. Unele dintre acestea sunt

constituite din păsări aflate în migraţie din nordul Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se

pot opri în zonă şi îşi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea, atunci când solul este

acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat, multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu

hrană. Nu sunt rare cazurile, mai ales la răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu mai au

suficientă energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori mortalitatea, la nivelul acestora este foarte ridicată,

ajungând până la dispariţia tuturor indivizilor care staţionau în zonă.

Lista cu speciile observate cuprinde şi 54 taxoni menţionaţi în în OSC pentru ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior. Acestea sunt: Alcedo athis; Anas acuta;: Anas clypeata; Anas crecca; Anas platyrhynchos;

Anas querquedula; Anas strepera; Anser anser;Anthus campestris; Aquila pomarina; Ardea purpurea; Ardeola

ralloides; Asio otus; Aythya ferina; Aythya fuligula; Aythya nyroca; Buteo buteo; Buteo rufinus; Carduelis

carduelis; Chlidonias hybridus; Ciconia ciconia; Circus aeruginosus; Coracias garrulus; Cygnus cygnus;

Cygnus olor; Egretta alba; Egretta garzetta; Falco tinnunculus; Falco vespertinus;Fulica atra; Gelochelidon

nilotica; Glareola pratincola; Ixobrychus minutus; Lanius collurio; Lanius minor;Larus cachinnans; Larus

minutus

Larus ridibundus; Lullula arborea; Merops apiaster; Nycticorax nycticorax; Parus major; Phalacrocorax carbo;

Phalacrocorax pygmeus; Picus canus; Podiceps cristatus; Recurvirostra avosetta; Sterna albifrons; Sterna

hirundo; Tringa erythropus; Tringa totanus; Vanellus vanellus.



182

Structura fenologică a specilor de păsări cuprinse în OSC pentru ROSPA 0071 observate în zonă

Lista cu speciile observate cuprinde şi 54 taxoni menţionaţi în în OSC pentru ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior. Acestea sunt: Alcedo athis; Anas acuta;: Anas clypeata; Anas crecca; Anas platyrhynchos;

Anas querquedula; Anas strepera; Anser anser;Anthus campestris; Aquila pomarina; Ardea purpurea; Ardeola

ralloides; Asio otus; Aythya ferina; Aythya fuligula; Aythya nyroca; Buteo buteo; Buteo rufinus; Carduelis

carduelis; Chlidonias hybridus; Ciconia ciconia; Circus aeruginosus; Coracias garrulus; Cygnus cygnus;

Cygnus olor; Egretta alba; Egretta garzetta; Falco tinnunculus; Falco vespertinus;Fulica atra; Gelochelidon

nilotica; Glareola pratincola; Ixobrychus minutus; Lanius collurio; Lanius minor;Larus cachinnans; Larus

minutus, Larus ridibundus; Lullula arborea; Merops apiaster; Nycticorax nycticorax; Parus major;

Phalacrocorax carbo; Phalacrocorax pygmeus; Picus canus; Podiceps cristatus; Recurvirostra avosetta; Sterna

albifrons; Sterna hirundo; Tringa erythropus; Tringa totanus; Vanellus vanellus.

Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat, deoarece relaţiile ecologice de

la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai

rar, într-un habitat sau altul.

Structura de 121 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din ansamblul avicenozei şi ea

poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană

existente la un anumit moment.

Cele 54 specii observate și care constituie obiective de conservare pentru ROSPA0071 trăiesc împreună

cu celelalte 67 care nu au statut de „interes comunitar”.

Multe specii sunt atrase de habitatul palustru existent în zonă – lacul de acumulare Călimănești - (Ardea

purpurea, Botaurus stellaris, Circus aeruginosus, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax,

Porzana porzana, Sterna hirundo), dar mai sunt şi alte numeroase specii dependente de acest habitat.

În timpul iernii, pe geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea vor fi obligate toate să

părăsească zona sau mor de foame.

Datorită faptului că lacurile sunt învecinate la o distanță mică cu spații antropice, aproape toate speciile

care sunt legate în alegerea locului pentru amplasarea cuibului de zona solului, sunt în pericol ca pontele lor să fie

distruse de către răpitoarele domestice care circulă prin zonă. Din această cauză pot fi observate pe timpul

cuibăritului indivizi numeroși în penaj de nuntă, aparținând diferitor specii, dar arareori se vor putea observa

juvenili sau subadulți în căutare de hrană alături de părinții lor, sau izolați.

Și zonele cu vegetație de stuf au o suprafață destul de redusă astfel încât teritorialismul specific nu

permite pentru mulți indivizi din aceeași populație să cuibărească, indiferent de speciile care sunt.

În cazul creșterii suprafețelor cu luciu de apă datorate unor perioade cu precipitații mai abundente,

aspectul avifaunistic al comunităţii de păsări va suferi modificări structurale specifice, în sensul creşterii

diversităţii, fără însă a se materializa în numărul mai mare de perechi cuibăritoare.



183

Vor apărea mai ales speciile de păsări legate de habitatul litoral sau de plaur, cum ar fi genurile: Rallus,

Porzana, Fulica şi Galinulla. De asemenea, genul Anas va avea reprezentanţi care să cuibărească sau să treacă în

pasaj prin habitatul respectiv. Toate aceste specii vor folosi cu precădere posibilităţile de deplasare de la nivelul

solului, pe sub vegetaţia palustră, sau în unele cazuri – înotul. Deplasările în zbor ale unora dintre acestea nu

depăşesc în mod obişnuit mai mult de 10 – 20 m deasupra nivelului vegetaţiei. În acest fel, nu se pune problema

incidenţei acestora cu spaţiului aerian folosit de generatoarele eoliene.

În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest habitat poate fi folosit, pentru câtva

timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri de adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici

staţionarea nu durează mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase.

Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de pârloagă, pot oferi locuri de

adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca: Anthus campestris, Circus aeruginosus, Circus cyaneus,

Coracias garrulus, Crex crex, Lanius collurio, dar şi pentru alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice

din avicenoza din zonă.

Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de iarnă, pot fi puternic influenţate

de căderile masive de zăpadă. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea accesibilităţii

surselor de hrană.

Evaluarea mamiferelor

Vidra nu a fost identificată pe malul stâng al râului Trotuș în zona studiată pentru realizarea

prezentei documentații.

În zona de observație Cosmești, pe ambele maluri, au fost identificate urme ale specie Lutra lutra,

exemplare adulte. În această zonă nu au fost identificate urme ale puilor de vidră.

Perioada de

monitorizare

I

2020

II

2019

2020

III

2019

2020

IV

2019

2020

V

2019

2020

VI

2019

2020

VII

2019

2020

VIII

2019

2020

IX

2019

2020

X

2019

XI

2019

XII

2019

Zona Urechești A A A A A A A A A A A A

Zona Cosmești mal

drept

p P P A P P P P A P P P

Zona Cosmești mal stâng

p P P P A P P P P P A P

P- prezent

A - absent

Perioade de maximă sensibilitate a speciei


Evaluarea condiţiilor de habitat - menţinerea condiţiilor specifice de habitat, vegetaţie crescută şi fără

deranj antropic, zona de adăpost pe timp de iarnă, structura vegetaţiei.



184

Aspectul habitatelor tranzitate de LEA Gutinaș – Smârdan în zona Cosmești

Evaluarea condiţiilor de habitat de pe amplasamentul propus pentru montarea stâlpilor 181 și 182

a evidențiat lipsa habitatelor de odihnă și adăpost pentru vidră. Prezența vidrei în zona analizată este

rezultatul deplasării indivizilor speciei de-a lungul malurilor râului Siret în căutarea hranei. În zona

propusă pentru amplasarea stâlpilor nu au fost identificate galerii utilizate de vidră.

Pentru evaluarea speciei Spermophilus citellus – popândău, s-a luat în calcul la monitorizare

următoarele transecte situate în zonele propuse pentru amplasarea stâlpilor în interiorul și în vecinătatea

ROSCI00162, de asemenea au fost luate în calcul și preferințele ecologice ale specie.

Semnalăm prezența acesteia in lunile iunie, iulie august septembrie in zona stâlpilor 65, 66, 76, 77, 78 177, 178.

Table 26. Monitorizarea speciei Spermophilus citellus

Perioada de

monitorizare /zona

studiată

I

2020

II

2020

III

2020

IV

2020

V

2020

VI

2019

2020

VII

2019

2020

VIII

2019

2020

IX

2019

X

2019

XI

2019

XII

2019

Stâlp 65 P P P P

Stâlp 66 P P P P

Stâlp 76 P P P P

Stâlp 77 P P P P

Stâlp 78 P P P P

Stâlp 173 A A A A

Stâlp 174 A A A A

Stâlp 177 P P P P

Stâlp 178 P P P P

Stâlp 179 A A A A



185

Stâlp 180 A A A A

Stâlp 181 A A A A

Stâlp 182 A A A A

Stâlp 183 A A A A P- prezent

A - absent

Perioade de maximă sensibilitate a speciei


Evaluarea speciilor de amfibieni și reptile

Bombina bombina, a fost identificate în perioadele mai umede, în băltile temporare de pe rârilor Trotuș

și Siret.

Emis orbicularis nu a fost identificată în lunca Trotușului. Prezența specie a fost constată în bălți situate

pe transectele de pe malul stâng al râului Siret în zona Cosmești.

Specia Triturus cristatus nu a fost identificată în zonele de studiu.

În locurile cu pământ nisipos am identificatbroasca de pământ (Pelobates fuscus) iar în zonele umede, pe

malul râului Siret, broasca verde (Rana ridibunda).

Table 27 Rezultate monitorizare amfibieni și reptile

Denumirea taxonului

Zona Urechești Zona Cosmești

Nr. exemplare

observate

Nr. ponte

observate

Nr.

exemplare

observate

Nr. ponte

observate

Suprafața investigată

Triturus cristatus - - - - Zonele de studiu au fost

alese în albiile râurilor

Trouș și Siret, în

apropierea

amplasamentelor

stâlpilor.

Au fost investigate toate

băltile temporare și

ochiurile de apă

Bombina bombina 17 19 24 22

Pelobates fuscus 15 - 12 -

Rana (kl.) esculenta 20 - 17 -

Rana ridibunda 19 - 28

Lacerta agillis 7 - 12

Emys orbicularis - - 3 -

Obs. (a) - suprafața totală (estimativ) din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași caracteristici (adâncime,

vegetație etc.) ca și a transectului în care s-a aplicat metoda.

Evaluarea speciilor de nevertebrate

Specia Vertigo angustior nu a fost identificată în zona de studiu.

Prezența specie Lucanus cervus a fost identificată numai în zona Urechești 2, în vecinătatea

ecosistemelor forestiere. În perioadele de studiu au fost identificate 5 exemplare ale acestei specii.

În zonele analizate au fost identificate și alte specii de insect prezentate în tabelul de mai jos.



186

Table 28 Rezultate monitorizare nevertebrate

Nr.crt Specia Nr.

exemplare

1.

Carabus cancellatus 5

2. Carabus granulatus 2

3. Carabus hortensis 5

4. Pterostichus cupreus 15

5. Pterostichus niger 12

6. Pterostichus paralelipipedus 1

7. Cychrus caraboides 1

8. Cychrus attenuatus 1

9. Trechus quadristriatus 4

10. Badister peltatus 1

11. Harpalus latus 15

12. Harpalus rufipes 17

13. Harpalus aeneus 2

14. Dyschirius angustatus 8

15. Nebria brevicollis 12

16. Amara aenea 10

17. Abax ater 16

18. Molops piceus 11

19. Lorocera pilicornis 14

20. Zabrus tenebrionides 1

21. Onthophagus fraticornis 1

22. Aphodius rufipes 8

23. Lagria hirta 1

24. Lygistoptenus sanguineus 1

25. Lycaena dispar 1

26. Tenebrio molitor 1

27. Heterothops dissimilis 4

28. Philonthus politus 1

29. Staphylinus stercorarius 4

30. Staphylinus quedius 2

31. Staphylinus olens 12

32. Quedius staphylinus 6

33. Stenus clavicornis 3

34. Gyrophynus fraticornis 2

Evaluarea speciilor de pești

Nu a fost necesară evaluarea ihtiofaunei deoarece proiectul nu afectează suprafețe incluse in

apele râului Trotuș și Siret habitat caracteristic pentru specii de ihtiofauna.

Evaluarea habitatelor și speciilor vegetale



187








perdea) propusă pentru defrişare.


- 577mp (0,0577 ha) sunt suprafețe defrișate definitiv și reprezintă fundațiile stâlpilor;

- 549 mp (0,0549ha) – defrișare temporară în timpul lucrărilor din etapa de construire;







În tabelul de mai jos prezentă rezultatele observațiilor efectuate în teren în zonele în care

LEA tranzitează ariile naturale protejate. Table 29 Rezultate identificare vegetație

Asociaţia

identificată

Clasa

Ordinul Alianţa Habitat

RO

Habitat

natura

2000

Zona de studiu

Medicagini

minimae –

Festucetum

valesiacaeWag

ner 1941

Festuco-Brometea

Pajiști xerofile

și mezo-xerofile,

caracteristice

stepei și

silvostepei;

suprafețele sunt

degradate în grade

diferite ca urmare

a pășunatului

intensiv

Festucetalia

valesiacae

Festucion

valesiacae

R3414 6240 Ecosistemele de pajite

din zona de studiu

Urechești 1 – stâlp 65

Releveele realizate în

această zonă au

reliefat doar prezența

acestui tip de

vegetație în zona

traversată de LEA

Gutinaș Smârdan în

aria protejată în acest

areal.

Asociația vegetală

este prezentă și în

zona de studiu

Urechești 2 – în zona

stâlpului 77



188

Asociaţia

identificată

Clasa

Ordinul Alianţa Habitat

RO

Habitat

natura

2000

Zona de studiu

Agrostetum

stoloniferae

(Ujvarosi

1941) Burduja

1956

Molinio -

Arrhenatheretea

Potentillo -

Polygonetalia

Potentillion

anserinae

R3715 - Asociația vegetală


zona de studiu

Urechești 1, în afara

traseului.

Cynodonto –

Poëtum

angustifoliae

(Rapaics 1926)

Soó1957.

Asociație

secundară, cu

specii xerofile

dar și buruieni

(ruderalizare)

Festuco-Brometea Festucetalia

valesiacae

Festucion

valesiacae

- Asociația vegetală


zona de studiu

Urechești 2 pe

culuarul LEA

Pruno spinosae

–Crataegetum

Soó (1927)

1931

Rhamno -Prunetea Prunetalia

spinosae

Prunion

spinosae

R3122 40A0 Asociația realizează

vegetația din zona

stâlpilor 76 și 78

Thymio

pannonici –

Chrysopogonet

um grylli

Donițã et al.

1992

Festuco-Brometea Festucetalia

valesiacae

Festucion

valesiacae

R3411 - Prezentă în zona

stâlpilor 173, 174.

177, 179 și 180. În

această zonă există

plantații de Robinia

pseudacacia şi

Juglans regia care

prezintă multe goluri

ca urmare a

uscării/îndepărtării

unor arbori.

Arctio –

Ballotetum

nigrae (Felföldy 1942)

Morariu 1943

Artemisietea

vulgaris

Onopordetalia

acanthii

Arction

lappae


stâlpilor 178 și 181.

Onopordetum

acanthi Br.Bl.

et al. 1936

Artemisietea

vulgaris

Onopordetalia

acanthii

Onopordion

acanthii


stâlpului 181.

Hippophaëtum

rhamnoides

Borza 1931

Rhamno -Prunetea Prunetalia

spinosae

Berbidion

vulgaris

R3133 - Asociația realizează

vegetația din zona

stâlpilor 182 și 183

Între stâlpii 181 și 182 există o plantație de plop care nu are aspectul unei fitocenoze naturale.



189

Plantație de plop situate între amplasamentele propuse pentru stâlpii 181 și 182

Table 30 Relevee vegetatie Perioade fenologice de

realizare a releveelor

Iulie 2019 - vernală August 2019 - vernală Iunie 2020 - prevernala

Numărul coloanei 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Numărul de relevee 6 5 8 5 5 6 10 6 6

Înălţimea vegetaţiei (cm) 10 20 20 5 30 3 40 40 20

Acoperirea (%) 80 70 75 80 80 70 100 100 70

Achillea collina - - I - - - I - -

Achillea setacea - - - - - - V - -

Agrostis stolonifera - - - - - - - I -

Artemisia maritima - I - - - - - - -

Artemisia santonicum - - I - I I II - -

Asperula cynanchica - - - - - - I - -

Asperula cynanchica - - - - - - I - - Aster tripolium II I I I - I - IV III

Atriplex littoralis - I I I - - - - -

Atriplex tatarica - - - I - I - - -

Atriplex tatarica - - - I - I - - -

Bolboschenus maritimus - - - - - - - - I-

Bolboschenus maritimus - - - - - - - - I- Camphorosma annuua - I I I I V I - -

Cardaria draba - - I - - - - - -

Cardaria draba - - I - - - - - -



190

Carduus acanthoides - - - - - - I - -

Carduus acanthoides - - - - - - I - - Carex distans - - - - - - - - V

Carex distans - - - I - - - I -

Carex distans - - - I - - - I -

Carex divisa - - - - - - - I -

Carex divisa - - - - - - - I -

Cerastium dubium I I I - I - I I -

Cerastium dubium I I I - I - I I -

Chenopodium glaucum I - - - - I - - -

Chenopodium glaucum I - - - - I - - -

Cirsium canum - - - - - - - I -

Cirsium canum - - - - - - - I - Crypsis schoenoides V - - - - - - - -

Cynodon dactylon I - I I - I - I I

Cynodon dactylon I - I I - I - I I

Dianthus membranaceus - - - - - - I - -

Dianthus membranaceus - - - - - - I - -

Eleocaris palustris - - - - - - - I -

Eleocaris palustris - - - - - - - I -

Elymus repens - - I - - I - I -

Elymus repens - - I - - I - I -

Eryngium campestre - - - - - - I - -

Eryngium campestre - - - - - - I - -

Euphorbia cyparisias - - - - - - I - -

Euphorbia cyparisias - - - - - - I - - Festuca pseudovina - - - - II - V - I

Festuca pseudovina - - I - - - - - -

Festuca pseudovina - - I - - - - - -

Galium humifusum - - - - - - I - -

Galium humifusum - - - - - - I - - Gypsophila muralis - - I I I - I - -

Halimione pedunculata - I I - - - - - -

Holosteum umbellatum - - - - I - - - -

Holosteum umbellatum - - - - I - - - - Hordeum hystrix - - - - V - - - -

Hordeum murinum - - - I - - - - -

Hordeum murinum - - - I - - - - - Inula britanica II - I - - - I - I

Juncus gerardi II - I I - I I V V

Kochia prostrata - - - - I - - - -

Kochia prostrata - - - - I - - - -

Lactuca saligna - - I - - - - - -

Lactuca saligna - - I - - - - - - Lapidium ruderale - - I - I - - - -

Lepidium cartilagineum ssp.

crassifolium

- V - I - I - - -

Lepidium latifolium - I I - - - - I -

Lepidium latifolium - I I - - - - I -



191

Limonium gmelini - - II - I II - - -

Lolium perenne - - - - I - - - -

Lolium perenne - - - - I - - - -

Lotus corniculatus II - - - - - I - -

Lotus corniculatus II - - - - - I - - Lotus glaber I - I - - - - - -

Lotus glaber - - - - - - I - -

Lotus glaber - - - - - - I - - Lotus tenuis - - - - I - - - -

Matricaria recutita II I I - I I I I -

Medicago lupulina - - - - - - I - I

Medicago lupulina - - - - - - I - I

Mentha pulegium - - I - - - - I -

Mentha pulegium - - I - - - - I -

Phragmites australis - I - - - - - - -

Phragmites australis - I - - - - - - -

Plantago lanceolata I I - - - - I I -

Plantago lanceolata I I - - - - I I - Plantago maritima - - I V - I I II III

Plantago

schwarzenbergiana

- - - I - I - - -

Poa bulbosa - - - - - I - - -

Poa bulbosa - - - - - I - - -

Poa pratensis - - - - - - - I -

Poa pratensis - - - - - - - I -

Podospermum canum - - - - I - - I -

Podospermum canum - - - - I - - I - Polygonum aviculare III - I I I I - I -

Potentilla argintea - - - - I - I - -

Potentilla argintea - - - - I - I - -

Potentilla reptans - - - - - I - - -

Potentilla reptans - - - - - I - - - Puccinellia limosa I V V II I I I I III

Ranunculus pedatus - - - - I - - - -

Ranunculus pedatus - - - - I - - - -

Rorippa austriaca I - I I - - - I -

Rorippa austriaca I - I I - - - I -

Rorippa kerneri - - - - I - - - -

Rorippa kerneri - - - - I - - - -

Salicornia prostrata - - I I - I - II -

Salicornia prostrata - - I I - I - II - Salsola soda - - - - I - - - -

Sanguisorba minor - - - - - - I - -

Sanguisorba minor - - - - - - I - -

Schoenoplectus

tabernaemontanii

- - - - - - - I -

Schoenoplectus

tabernaemontanii

- - - - - - - I -

Scleranthus annuus - - - I I - - - -



192

Scleranthus annuus - - - I I - - - - Scorzonera cana - - I - - I - - -

Spergularia marina I - - - - I I - -

Spergularia media - I I I - I I I -

Spergularia rubra - - - - I - - - -

Sueda maritima I I I I - II - II -

Sueda maritima I I I I - II - II - Taraxacum bessarabicum I - - - - - - - V

Taraxacum bessarabicum - I III I - I - I -

Trifolium campestre - - - - - - I - -

Trifolium campestre - - - - - - I - -

Trifolium fragiferum I - I - I - - I I

Trifolium fragiferum I - I - I - - I I

Trifolium micranthum - - - - I - - I -

Trifolium repens - - - - - - I I -

Trifolium retusum - I - - I - - I -

Trifolium striatum - - - - - - I - - Triglochim palustris - - I - - - - I -

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:

În conformitate cu OUG nr. 57/2007 o specie este considerată a avea statut favorabil de

conservare în condiţiile în care:

• dinamica populației speciilor analizate indică faptul că se pot automenține pe termen lung;

• arealul natural al speciei nu se reduce sau nu este prognozat a se reduce;

• dispune și va dispune de habitate suficient de largi pentru a se menține populații pe termen lung.

Statutul de conservare pentru speciile protejate amplasate în siturile NATURA 2000 -

ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului a fost analizat în detaliu in

subcapitolul II.2.

II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei) în cadrul ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului

Din punct de vedere al reprezentativităţii tipului de habitat în cadrul sitului se utilizează

următorul sistem de ierarhizare:

- A: reprezentativitate excelentă.

- B: reprezentativitate bună.

- C: reprezentativitate semnificativă.

- D: prezenţă nesemnificativă

Suprafaţa relativă la nivelul siturilor ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior , reprezintă suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa



193

totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional şi se exprimă ca un procentaj

„ p", respectiv:

- B: 15 ≥ p > 2%

- C: 2 ≥ p >0%

Din punct de vedere al suprafeţei relative, majoritatea habitatelor din sit se încadrează în

categoria „ B " .

Gradul de conservare al structurilor şi funcţiilor tipului de habitat se situează

majoritar în „ B", (conservare bună).

Din punct de vedere al evoluării globale a valorii sitului în ceea ce priveşte

conservarea tipului de habitat natural se încadrează majoritar în categoria „ B" – valoare bună.

Din punct de vedere al mărimi şi densităţii populaţiei speciei prezente în sit în raport

cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, speciile de animale existente, se încadrează în cea mai

mare parte în categoria „ C " (2 ≥ p > 0%).

Metodologia de evaluarea a stării de conservarea se face la nivel naţional pentru fiecare regiune

biogeografică astfel:

Starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea

următorilor parametri:

Suprafaţa ocupată de tipul de habitat la nivelul întregului sit;

Structura şi funcţiile tipului de habitat;

Perspectivele viitoare ale tipului de habitat ( evoluţia în timp).

Starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea următorilor parametri:

Mărimea populaţiei la nivelul sitului;

Habitatul specific al speciei;

Perspectivele viitoare ale speciei ( evoluţia în timp)

Valorile de referinţă pentru starea de conservarea a speciilor şi a tipurilor de habitate presupune

utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei,

astfel sunt utilizati termeni de „favorabil/nefavorabil”, „nefavorabil – inadecvat” şi „nefavorabil – rău”.

Valorile de referinţă pentru starea „favorabilă” reprezintă garanţia viabilităţii pe termen lung a

unei specii/ tip de habitat, într-o arie protejată.




194

Table 31 Distributia speciilor/habitatelor in cele două situri - ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior conform

PLANULUI DE MANAGEMENT Habitat/Specie Distributia speciilor/habitatelor in cele două situri - ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Prezenta ( numerică)

/absenţa

speciilor/habitatelor in

perimetrul lucrărilor şi

evaluarea impactului

generat

Sunt necesare

măsuri de

reducere? structura şi dinamica

populaţiilor la nivelul

întregului sit

evoluţia numerică a

populaţiei la nivelul

întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

Habitatului Natura 2000 de interes comunitar specificat in Formularul Standard

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

3260 Cursuri de apa din

zonele de câmpie, pâna la

cele montane, cu vegetație

din Ranunculion fluitantis și

Callitricho-Batrachion

Suprafaţa habitatului la

nivelul sitului 68,02 – 0,27%.

Mai mult de 25% din

suprafata acetui tip de habitat

este deteriorat în ceea ce

priveşte structura şi funcţiile

habitatului.

Habitatul se găseşte într-o

stare de conservare precară,

păstrându-se pe suprafete

restrânse în diferite grade de

degradare datorate în

principal eroziunii malurilor,

succesiunii vegetatiei ce

evoluează către faciesuri

distorsionate de tip ruderal.

Tendinţa actuală „-” –

descrescător, datorita

eroziunii malurilor,

păşunat, ruderalizare.

Evoluţia viitoare –

perspective bune

Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.

Acest tip de habitat nu este

prezent în perimetrul

lucrărilor propuse.

NU

6430 Comunitati de liziera

higrofile cu ierburi înalte

de la câmpie si din etajul

montan pâna în cel

alpin


nivelul sitului este de 4ha

Tendinţa actuală stabilă


perspective bune

Starea de

conservare nu a

fost stabilită prin

PM




NU

6440 Pajiști aluviale din

Cnidion dubii



Mai mult de 25% din






Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.




Nu




195

Habitat/Specie Distributia speciilor/habitatelor in cele două situri - ROSPA0071 – Lunca



/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



habitatului, datorita eroziunii

malurilor.


perspective bune

91F0 Păduri ripariene

mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion

minoris)


nivelul sitului 337,71 –

1,34%.

Mai mult de 25% din




habitatului.






perspective bune

Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.




Nu

3270 Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetație de

Chenopodion rubri și

Bidention



Mai mult de 25% din




habitatului.

Habitatul se găseşte într-o

stare de conservare precară,

păstrându-se pe suprafete

restrânse în diferite grade de

degradare datorate în

principal eroziunii malurilor,

succesiunii vegetatiei ce

evoluează către faciesuri

distorsionate de tip ruderal.






perspective bune

Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.




Nu

92A0 Zăvoaie cu Salix alba

și Populus alba


nivelul sitului 1891ha

7,57%




Starea de

conservare

nefavorabilă –

În zona de

amplasare a stâlpilor 178,

179, 180, 181 – zona

DA




196




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

Mai mult de 25% din

suprafata acsetui tip de

habitat este deteriorat în ceea

ce priveşte structura şi

funcţiile habitatului, datorita

eroziunii malurilor.



perspective bune

inadecvată.

Cosmești semnalăm

existenţa unei vegetaţii

primară, de-a lungul

cursului de apă, dominată

de specii lemnoase

higrofile, grupate in

asociaţii cum ar fi:

Salicetum purpurae, sau

Salicetum triandrae, care

in funcţie de dimensiunile

luncii, ocupau porţiuni mai

mult sau mai puţin extinse.

Speciile ce se regăseau in

aceste păduri de luncă

erau: Salix alba, S. fragilis,

Populus alba, P. nigra, P.

tremula, Alnus glutinosa, A.

imcana.

În această zonă se

propune spre defrișare –

5,6689 ha (plantaţie de plop

sub formă de perdea)

propusă pentru defrişare.

Din suprafața

totală propusă pentru

defrișare in această zonă:

- 577mp (0,0577 ha)

sunt suprafețe defrișate

definitiv și reprezintă

fundațiile stâlpilor;

- 549 mp (0,0549ha)

– defrișare temporară în

timpul lucrărilor din etapa




197




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

de construire;

- 56140 mp (5,6140

ha) – culoarul de protecție.

Suprafața

haitatului 92A0 Zăvoaie cu

Salix alba și Populus alba,

la nivelul sitului

ROSCI0162 este de 1891

ha (7,57% din sit). În urma

lucrărilor de amplasare a

liniei LEA 400Kv in

aceasta zonă – Cosmesti ,

suprafața ocupată definitiv

din acest habitat va fi de

0,0577ha ( reprez.

0,0030%) iar temporar va

fi 5,6140ha (reprez.

0,26%).

Stâlpi LEA - 182,

183 sunt amplasaţi pe teren

agricol.

91I0 * Vegetație de

silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp.



Mai mult de 25% din









perspective bune

Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.




Nu




198




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

habitatului.

91E0 * Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa și Fraxinus

excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion

albae)


nivelul sitului 100,46 – 04%.

Mai mult de 25% din




habitatului.






perspective bune

Starea de

conservare

nefavorabilă –

inadecvată.




nu

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

1355 Lutra lutra Populatie permanentă

30-50 ind.

0-2% clasa „C”

Suprafaţa habitatului speciei

la nivelul sitului – 1300ha;

Suprafaţa habitatului

adecvată speciei – min.40%

- 10000ha

Tendinţa stării de

conservare din punct de

vedere al populaţiei –

se înrăutăţeşte

Tendinta viitoare a

mărimii populaţei „+”

crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil

Specia nu a fost semnalată

în perimetrul lucrărilor în

perioada observaţiilor.

Lucrările de amplasare a

stâlpilor LEA nu interferează

cu habitatul caracteristic

acestei specii.

Realizarea lucrărilor propuse

nu vor interveni negativ în

evolutia populatiei sau în

starea de conservare a acestei

specii evaluată prin PM.

NU

1335 Spermophilus citellus Nu se cunosc date despre

marimea populatiei la nivelul

sitului

necunoscute necunoscute Specia este prezentă în

perimetrul lucrărilor.

DA

Specii de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului

Inferior

1220 Emys orbicularis

(broasca ţestoasă de apă) Populatie permanentă

100-150 ind.

0-2% clasa „C”






Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Specia nu este prezentă în


NU




199




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



adecvată speciei – min.4% -

1000ha

Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil

1166 Triturus cristatus Populatie permanentă

1000 ind.

0-2% clasa „C”





1500ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil


perimetrul lucrărilor

NU

1188 Bombina bombina Populatie permanentă

10000 ind.

0-2% clasa „C”





1200ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

favorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului - stabilă


perimetrul lucrărilor

NU

Specii de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

1130 Aspius aspius - avat Populaţie permanentă

500-1000 ind.

0-2% clasa “C”

Suprafaţa adecvată populaţiei





Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

Lucrările specifice de

amplasare a liniei LEA 400

KV – Gutinaș – Smârdan

nu afectează apele râului

NU




200




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

este de min. 10% = 2500ha

Tendinta viitoare a


crescătoare

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil

Siret, astfel probabilitatea

apariției unui impact

asupra calității apelor

râului cu influență asupra

ihtiofaunei specifice sunt 0.

1149 Cobitis taenia Populaţie permanentă

1000-5000 ind.

0-2% clasa “C”







Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

2511 Gobio kessleri Populaţie permanentă

1000-5000 ind.

15% clasa “B”

Suprafaţa adecvată

populaţieiei este de min. 12%

= 3000ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

1124 Gobio albipinnatus Populaţie permanentă

1000-5000 ind.

0-2% clasa “C”






Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –





NU




201




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit


= 3000ha

Tendinta viitoare a


crescătoare

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil






1157 Gymnocephalus

schraetser

Populaţie permanentă

100-300 ind.

0-2% clasa “C”



= 3000ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

1145 Misgurnus fossilis Populaţie permanentă

100-500 ind.

0-2% clasa “C”







Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

2522 Pelecus cultratus Populaţie permanentă

100-300 ind.

0-2% clasa “C”






Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –





NU




202




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit


= 3000ha

Tendinta viitoare a


crescătoare

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil






1134 Rhodeus sericeus

amarus


300-600 ind.

0-2% clasa “C”



= 2000ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

1146 Sabanejewia aurata -

zvârlugă aurie, dunăriţa


Mărimea populaţiei nu este

evaluată – specia nu a fost

identificată în perioada celor

4 ani de studii ştiinţifice

efectuate pentru elaborarea

PM.

0-2% clasa “C”



= 1000ha




nu s-a putut stabili

Tendinta viitoare a

mărimii populaţei nu s-

a putut stabili

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei – nu s-a

putut stabili

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului - nu s-a

putut stabili










NU

1160 Zingel streber Populaţie permanentă

3000-7000 ind.

0-2% clasa “C”






Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –





NU




203




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit


= 5000ha

Tendinta viitoare a


crescătoare

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil






1159 Zingel zingel Populaţie permanentă

5000-10000 ind.

0-2% clasa “C”



= 5000ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil










NU

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1083 Lucanus cervus Populatie permanentă

10000 ind.

0-2% clasa „C”





1250ha





Tendinta viitoare a


crescătoare

Starea de

conservare din

punct de vedere al

populatiei –

nefavorabilă

Starea de

conservare din

punct de vedere a l

habitatului -

nefavorabil



Conform PM zona râului nu

este favorabilă acestei specii

nu

1014 Vertigo angustior Nu se cunosc informaţii

despre mărimea populaţiei

necunoscută necunoscută Specia nu este prezentă în


nu




204




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

Conform PM zona râului nu

este favorabilă acestei specii

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A229 Alcedo atthis Populaţie permanentă (

sedentară/rezidentă)

50 – 100 ind.

Tendinţa actuală a

mărimii populaţiei faţă

de efectivele estimate

la momentul declarării

arie este + crescătoare -

> 5%.

Perspectivele evolutive

ale populaţiei – FV –

perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

FV - favorabilă

Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor atât

in lunca Trotușului (zona

1) cât și în lunca Siretului

(zona Cosmești).

DA

A054 Anas acuta Populaţia nerezidentă

cuibăritoare sau în pasaj.

Pasaj: 20-35 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - stabilă


stării de conservare a

habitatului speciei este

– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei -

FV - favorabilă


perimetrul lucrărilor în

lunca Siretului – zona

Cosmești

DA

A056 Anas clypeata

Populaţia nerezidentă


Pasaj: 30-60 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - stabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă




Cosmești

DA




205




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit




– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă

A052 Anas crecca



Pasaj: 1000-3000 ind. – 0-

2% clasa “C”

Iernat:100-500 ind. - ≈ 3%

clasa”B”





arie - stabilă




– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă





(zona Cosmești).

DA

A050 Anas penelope



Pasaj: 200-300 ind. – 0-2%

clasa “C”

Iernat: 150-200 ind.- 3,3-

15% clasa “B”





arie - stabilă




– stabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Specia nu a fost identificată

în perimetrul lucrărilor. DA




206




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



perspective bune

FV - favorabilă

A053 Anas platyrhynchos Populaţia nerezidentă


Cuibărit: 10-20 perechi – 0-

2% clasa “C”.

Pasaj: 30-60 ind. – 0-2%

clasa “C”.

Iernat: 5000-10000 ind. –

4,5% clasa “B”.





arie - stabilă




– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă





(zona Cosmești).

DA

A055 Anas querquedula Populaţia nerezidentă


Cuibărit: 1-3 perechi – 0-2%

clasa “C”.

Pasaj: 50-100 ind. – 0-2%

clasa “C”.





arie - stabilă




– descrescătoare



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


nefavorabilă





(zona Cosmești).

DA

A051 Anas strepera Populaţia nerezidentă Tendinţa actuală a Starea de Specia a fost identificată în DA




207




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



clasa “C”.

Pasaj: 50-100 ind. – 0-2%

clasa “C”.




arie - stabilă




– descrescătoare



perspective bune

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


nefavorabilă



Cosmești

A043 Anser anser




clasa “C”.

Pasaj: 400-500 ind. – 0-2%

clasa “C”.





arie - stabilă




– descrescătoare



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


nefavorabilă




Cosmești

DA

A029 Ardea purpurea Populaţie nerezidentă

cuibăritoare sau în pasaj

Cuibărit; 5 – 12 perechi – 0-

2% clasa “C”

Pasaj: 50-100ind. – 2-15% -

clasa “B”





arie este - stabilă.

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă




Cosmești

DA




208




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit




– nefavorabilă -

inadecvată



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.

A024 Ardeola ralloides Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 10-50ind. – 0-2%

clasa “C”









– descrescătoare.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.




Cosmești

DA

A059 Aythya ferina




2% clasa “C”.

Pasaj: 400-500 ind. – 0-2%

clasa “C”.





arie - stabilă




– descrescătoare

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a






(zona Cosmești).

DA




209




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



perspective bune

nefavorabilă

A061 Aythya fuligula Populaţia nerezidentă


iernat: 10-20 ind. – 0-2%

clasa “C”.





arie - stabilă




– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


stabilă




1).

DA

A060 Aythya nyroca Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 10-50ind. – 0-2%

clasa “C”









– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.




Cosmești

DA

A255 Anthus campestris Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin Nu a fost evaluată Specia a fost identificată în DA




210




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

PM prin PM perimetrul lucrărilor in

toate zonele analizate.

A089 Aquila pomarina Nu a fost evaluată prin PM Tendinţa actuală a




arie - + crecătoare




– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă




2) în apropiere se afla

pădurea.

DA

A396 Branta ruficollis Nu a fost evaluată prin PM Tendinţa actuală a








– stabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă


în perimetrul lucrărilor.

DA

A087 Buteo buteo





Starea de

conservarea din Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor, in

DA




211




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit


clasa “C”.

Pasaj: 100-500 ind. – 0-2%

clasa “C”.

Iernat: 50-100ind.







– stabilă



perspective bune

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


FV - favorabilă


A403 Buteo rufinus Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată

prin PM Specia a fost identificată în


in lunca Trotușului (zona 1

și 2) în apropiere se afla

pădurea.

DA

A196 Chlidonias hybridus Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 300-500ind. – 0-2%

clasa “C”









– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.




1) și în zona Cosmești –

lunca Siretului.

DA

A198 Chlidonias leucopterus Populaţia nerezidentă Tendinţa actuală a Starea de Specia nu a fost identificată DA




212




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



2% clasa “C”.

Pasaj: 10-50 ind. – 0-2%

clasa “C”.




arie - descrescătoare




– descrescătoare



perspective bune

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


nefavorabilă

în perimetrul lucrărilor. Zona

nu prezintă condiţii specifice

de habitat.

A197 Chlidonias niger Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 10-50 ind. – 0-2%

clasa “C”









– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.



DA

A031 Ciconia ciconia

Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 500 - 1000 ind. – 0-

2% clasa “C”





arie este – stabilă

pentru cuibăritoare şi +

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă





lunca Siretului.

DA




213




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

crescătoare pentru cele

aflate în pasaj.




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

FV - favorabilă.

A081 Circus aeruginosus

Populaţie nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 50 - 100 ind. – 0-2%

clasa “C”






pentru cuibăritoare şi +

crescătoare pentru cele

aflate în pasaj.




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

habitatului speciei

Nefavorabilă –

inadecvată.





lunca Siretului.

DA

A231 Coracias garrulus C=1pereche favorabilă favorabilă Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor, în


DA

A122 Crex crex Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin Nu a fost evaluată Specia nu a fost identificată DA




214




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

PM prin PM în perimetrul lucrărilor..

A038 Cygnus cygnus Populaţia doar iernează în sit

Iernat : 50 - 100 ind. – 2-

2,5% clasa “B”









– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă





lunca Siretului.

DA

A036 Cygnus olor Populaţia

C=20-30 perechi

P=300-500 indivizi

I=100-200 indivizi









– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă





lunca Siretului.

DA

A236 Dryocopus martius Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată

prin PM



A027 Egretta alba Populaţia nerezidentă Tendinţa actuală a Starea de Specia a fost identificată în DA




215




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

Cuibărit; 10 – 15 perechi –

4,1-4,7% clasa “B”

Pasaj: 50 - 100 ind. – 0-2%

clasa “C”

Iernat : 10 - 15 ind. – 0-2%

clasa “C”




arie se înrăutăţeşte




– stabilă.



perspective bune

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

- nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă




lunca Siretului.

A026 Egretta garzetta Populaţia nerezidentă


4,1-4,7% clasa “B”

Pasaj: 200 - 300 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie + crescătoare




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă





lunca Siretului.

DA

A096 Falco tinnunculus C=10-20 perechi

P=50-100 indivizi

I=50-100 indivizi

favorabilă favorabilă Specia a fost identificată în



DA

A097 Falco vespertinus Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată

prin PM


perimetrul lucrărilor, în toate

zonele analizate.

DA




216




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

A125 Fulica atra C=30-50 perechi

P=2500-3000 indivizi

I=300-500 indivizi





lunca Siretului.

DA

A002 Gavia arctica Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată

prin PM



A189 Gelochelidon nilotica

Populaţia aflată în pasaj

Pasaj: 5 - 10 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - stabilă




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă



zona Cosmești – lunca

Siretului.

DA

A135 Glareola pratincola

Populaţia aflată în pasaj

Pasaj: 10 - 14 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - stabilă




– stabilă.

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă




1).

DA




217




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



perspective bune

A075 Haliaeetus albicilla

Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată

prin PM



A022 Ixobrychus minutus Populaţia nerezidentă



2% clasa “B”

Pasaj: 50 - 100 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie + crescătoare







perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă





lunca Siretului.

DA

A338 Lanius collurio Populaţia nerezidentă



0-2% clasa “C”

Pasaj: 1000 - 5000 ind. – 0-

2% clasa “C”





arie - stabilă




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă




DA




218




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

A339 Lanius minor Populaţia nerezidentă



2% clasa “C”

Pasaj: 100 - 500 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - stabilă




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă




DA

A459 Larus cachinnans

C=20-25 perechi

P=300-500 indivizi

I=50-100 indivizi





arie - stabilă




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă




Siretului.

DA

A177 Larus minutus

Populaţia nerezidentă în

pasaj

Pasaj: 20 - 50 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie - + crescătoare

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă





lunca Siretului.

DA




219




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Stabilă

A179 Larus ridibundus C=30-50 perechi

P=1000-5000 indivizi

I=200-300 indivizi




– favorabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


favorabilă.





lunca Siretului.

DA

A156 Limosa limosa P=500-1000 indivizi favorabilă favorabilă Specia nu a fost identificată

în perimetrul lucrărilor,

DA

A246 Lullula arborea Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată


perimetrul lucrărilor, in


A230 Merops apiaster C = 10-50 perechi

Pasaj - ocazional



DA

A023 Nycticorax nycticorax



Cuibărit: 20 – 30 ind. – 0-2%

clasa “C”

Pasaj: 100-200 ind. – 0-2%





arie - stabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă




Siretului.

DA




220




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

clasa “C”




– stabilă.



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


descrescătoare

A019 Pelecanus onocrotalus

Populaţia nerezidentă în

pasaj

Pasaj: 100 - 200 ind. – 0-2%

clasa “C”





arie – având în vedere

caracterul inconstant al

efectivelor identificate

în perioada de

elaborare a PM, nu s-a

putut aprecia o tendinţă

a mărimii populaţiei.




– favorabilă



perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


Nefavorabilă.



Zona lucrărilor nu prezintă

condiţii de habitat specifice

acestei specii (stuf sau plaur,

pe bancuri joase de nisip, în

stufăriș, deltă, litoral, lacuri

şi bălţi cu adâncime mică).

DA

A017 Phalacrocorax

carbo

P=500-1000 indivizi

I=100-500 indivizi




– favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei





DA




221




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit



perspective bune

FV - favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


favorabilă.

lunca Siretului.

A393 Phalacrocorax pygmeus Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată





lunca Siretului.

DA

A234 Picus canus Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată



DA

A034 Platalea leucorodia



Cuibărit: 0 ind.

Pasaj: 10-50 ind. – 0-2%

clasa “C”












perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


nefavorabilă



DA

A005 Podiceps

cristatus

C=30-50 perechi

P=300-500 indivizi

Favorabilă Nefavorabilă-

Inadecvată Specia a fost identificată în



Siretului.

DA




222




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

A132 Recurvirostra avosetta Populaţia nerezidentă


Cuibărit: 0 ind.

Pasaj: 25-50 ind. – 0-2%

clasa “C”












perspective bune

Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


stabilă




Siretului.

DA

A195 Sterna albifrons

Nu a fost evaluată prin PM Nu a fost evaluată prin

PM

Nu a fost evaluată





lunca Siretului.

DA

A193 Sterna hirundo



Cuibărit: 100 ind. – 200 ind.–

1,5-2,8% clasa “B”.

Pasaj: 500-1000 ind. – 2,5-

5% clasa “B”





arie - + crescătoare







Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

stabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


stabilă





lunca Siretului.

DA




223




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

perspective bune

A048 Tadorna tadorna P=5-20 indivizi nefavorabilă Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


favorabilă

In perimetru lucrărilor nu a

fost identificată această

specie.

DA

A161 Tringa erythropus P=100-150 indivizi nefavorabilă Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


favorabilă





lunca Siretului.

DA

A162 Tringa totanus P=10-50 indivizi nefavorabilă Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

nefavorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a






lunca Siretului.

DA




224




/absenţa




generat

Sunt necesare

măsuri de



întregului sit



întregului sit

Evaluarea stării

de conservare la

nivelul întregului

sit

favorabilă

A142 Vanellus vanellus C=30-40 perechi

P=500-700 indivizi

favorabilă Starea de

conservarea din

punct de vederea a

populaţiei speciei

favorabilă

Starea de

conservarea din

punct de vederea a


favorabilă





lunca Siretului.

DA



225

II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului/ ROSCI0162 Lunca Siretului

Sistemele riverane şi riperane sunt sisteme în strânsă legătură, lucrările de regularizare a albiei

(îndiguiri, construire de praguri şi baraje de sedimentare) influenţează în mod direct calitatea regimului

hidric al ecosistemului riparian.

În mod similar distrugerea sistemului riparian din diferite cauze, precum decopertarea stratului

vegetal şi tăierea vegetaţiei lemnoase, poate cauza lărgirea albiei râului şi eroziunea patului de curgere al

acestuia. Deoarece valoarea şi funcţiile celor două sisteme sunt interdependente analiza impactului

antropic (în cazul de faţă, lucrări hidrotehnice) trebuie tratată de asemenea într-o manieră integrată.

În prezent, cand dezvoltarea economică este un deziderat care se dorește sa fie îndeplinit, de multe

ori cu prețul distrugerii valorilor naturale, marea provocare este ca dezvoltarea să continue să se facă în

armonie cu natura. Astfel s-a nascut conceptul de „dezvoltare durabilă”.

Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru activitățile economice cu

menținerea în stare de funcționare a ecosistemelor în regim natural ca sisteme de suport al vieții,

conservarea biodiversității, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fără depășirea

capacității de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile,

micșorarea presiunii asupra ecosferei prin poluare.

Un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă acesta induce un impact

negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura

şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Dintre factorii care pot afecta integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi

afectată dacă un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte enumerăm:

- reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes comunitar

din perimetrul sitului Natura 2000;

- reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

- fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de vedere ecologic speciilor de

interes comunitar;

- apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes comunitar.



226

Structura în cele două situri - ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior este definită de totalitatea factorilor abiotici (climă, relief, sol, ape de suprafaţă şi freatice) şi

biotici (faună şi floră) care contribuie la realizarea cadrului natural. Aceste aspecte au fost detaliate in subcap.

II.3.

În zona din lunca râului Trotuș, pe traseul LEA şi vecinătăţi sunt păşuni degradate în care sunt

prezente următoarele specii: Achillea setacea (coada șoricelului, exemplare rare, specie oligotrofă si

heliofilă frecventă pe terenuri secetoase), Arenaria serpyllifolia (sporadică, puţine exemplare), Artemisia

absinthium (pelin alb, în populaƫii rare), Berteroa incana (ciucușoara, specie heliofilă, frecventă pe

ternuri cu deficit de umiditate, aici în populaƫii rare), Calamagrostis pseudophragmites (trestioara),

Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Carduus acanthoides (scaiete, apare frecvent pe terenuri

suprapășunate), Centaurea biebersteinii (apare frecvent pe terenuri xerofile, oligotrofe şi cu insolaţie

ridicată), Cirsium arvense (pălămida), Echium vulgare (iarba șarpelui, specie xerofilă, submezotrofă),

Festuca valesiaca (păiuș), Lactuca serriola (planta busolă, prezentă pe gunoaiele aduse de viituri). Nu

sunt specii arboricole.

Pădurea de pe teritoriul judeţului Bacău traversată de LEA se încadrează în tipul de pădure şleau

de deal cu gorun şi fag de productivitate superioară, speciile predominante fiind fagul, gorunul şi teiul.

Pădurea de pe teritoriul judeţului Vrancea traversată de LEA se încadrează în tipurile de pădure:

goruneto-făget cu Luzula luzuloides, gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie, făget de deal cu

floră de mull de productivitate mijlocie. Speciile predominante sunt: pin, gorun, salcâm, fag.

Habitatele situate la nivelul teraselor şi albiei minore ale râului Siret, aparţin habitatelor

antropizate R8702 - Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea

calcitrapa, şi R8703 - Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi

Ballota nigra.

Conform clasificării din lucrarea Habitatele din România (Doniţă şi col. 2005), vegetaţia de pe

terasa înaltă a râului Siret, aparţine habitatului Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca,

Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. Pe această terasă sau dezvoltat soluri caracterizate prin deficit de

umiditate în timpul verii. Amplasamentul prezintă o vegetaţie ierboasă xerotermă fără specii arbustive

cum ar fi: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides) sau măceş (Rosa

canina).

Vegetaţia versantului abrupt al malului stâng este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre

care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate în România (Robinia

pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de

glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului.

Pădurea de pe teritoriul judeţului Galaţi traversată de LEA aparţine tipului de pădure artificial de

productivitate inferioară, fiind constituită din salcâm.

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate

taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.

Zoocenoza sectoarelor deschise, fără arbuşti şi cu vegetaţie redusă, are un efectiv numeric şi

specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.



227

În zoocenoza terenurilor agricole predomină speciile de lumbricide, precum şi, specii de

elateride şi melolonthide.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici

edafici.

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea

(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera

- familia Noctuidae).

Dintre speciile de Coleoptere menţionăm cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha) şi fluturi

diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), cap de mort (Acheronia atropos), ochi de păun (Saturnia pyri), etc.

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate începând de la

protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente importante ale comunităţilor

planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor), viermii plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa

Turbellaria include forme prădătoare mobile localizate pe fundul apelor), iar clasele Trematoda şi

Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte vertebrate, încrengătura Nematoda cuprinde specii

parazite, prădătoare şi fitofage, viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta sunt organisme care populează

sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).

Zona Cotu Zătuanului este caracteristică pentru specia Lucanus cervus.

Reptilele reprezentative semnalate în zonă sunt: Anguis fragilis, Lacerta viridis, Lacerta agilis,

Coronella austriaca şi Natrix natrix, specii care populează luciul apei, malurile şi zonele mlăştinoase şi

umede.

Speciile de amfibieni care populează habitatele menţionate sunt: Bombina bombina, Bombina

variegata, Bufo bufo, Rana ridibunda, Hyla arborea, Rana dalmatina, Pelobates fuscus.

Speciile de peşti prezente frecvent pe cursul inferior al râului Siret sunt: Alburnus alburnus

(obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis (biban) şi Leuciscus cephalus (clean), iar cele mai

rar întâlnite sunt: Cyprinus carpio (crap), Abramis brama danubii (plătica), Esox lucius (ştiuca), Rutilus

rutilus carpathorossicus (babuşca), Chondrostoma nasus (scobar), Silurus glanis (somn), Sander

lucioperca (şalău), Scardinius erythrophthalmus (roşioară), Barbus barbus (mreană), Imba vimba

carinata (morunaş).

Păsări - râul Siret este pe traseul de migraţie a numeroase specii de păsări acvatice din ordinele

ardeide, ralide, anatide, laride: Alcedo atthis (pescăraş albastru), Ardea purpurea (stârc roşu), Ardeola

ralloides (stârc galben), Aythya nyroca (raţă roşie), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb),

Ciconia ciconia ( barză albă), Circus aeruginosus (erete de stuf), Cygnus cygnus (lebădă de iarnă),

Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta (egretă mică), Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare),

Glareola pratincola (ciovlică ruginie), Ixobrxchus minutus (stârc pitic), Lanius collurio (sfrâncioc

roşiatic), ), Lanius minor (sfâncioc cu frunte neagră), Larus minutus (pescăruş mic), Nycticorax

nycticorax (stârc de noapte), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Platalea leucorodia (lopătar),

Recurvirostra avosetta (ciocîntors), Sterna hirundo (chiră de baltă).

Dintre speciile de mamifere, cele prezente în zonă sunt: Mustela putoris (dihor), Vulpes vulpes

(vulpe), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior), Erinaceus europaeus (arici), Sus

scrofa (porc mistreţ), Neomys anomalus (chiţcan de mlaştină), Crocidura leucodon (chiţcan de câmp),

Crocidura suaveolens (chiţcan de grădină), Nyctalus noctula (liliac mare de amurg).



228

Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta temporar si pe suprafete foarte

restranse.

1. Degradarea habitatelor caracteristice speciilor ţintă - ROSCI0162:

- Pe termen scurt – negativ nesemnificativ, direct, reversibil:

- Perturbarea temporară, reversibilă a speciei Spermophilus citellus cauzată de ocuparea temporară din

habitatele caracteristice speciei (păşuni, teren arabil, pajişti naturale) .

- În timpul forării/săpării găurilor de fundare a stâlpilor LEA există riscul interceptării a maximum 4

galerii de popândău.

- Pe termen mediu și lung în perioada de funcționare – neutru

2. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă - ROSCI0162:

- Pe termen scurt – negativ nesemnificativ, direct, reversibil

- Perturbarea temporară, reversibilă din cauza defrişării vegetaţiei forestiere din zona de Mărășești –

Cosmesti.

- Defrişarea şi transportul masei lemnoase se fac în etapa de

construcţie dar culoarul rămâne defrişat şi în timpul funcţionării LEA pentru asigurarea zonelor de

protecţie şi siguranţă.


3. Degradarea habitatelor caracteristice speciilor ţintă – ROSPA0071:

- Pe termen scurt – negativ nesemnificativ, direct, reversibil în perioada de construire

- Ocuparea temporară, circa 3 luni zona Mărăşeşti- Cosmeşti din suprafaţa habitatelor caracteristice

speciilor de păsări Circus aeruginosus şi Lanius collurio (păşuni, teren arabil, pajişti naturale) dintre

cele 5 specii afectate temporar de implementarea proiectului.

- Habitatele caracteristice speciei Egretta garzetta (zone umede, bălţi, râuri, lagune sărate) nu sunt

afectate, circa 3 luni specia

poate fi doar perturbată de zgomot şi prezenţa umană.

- habitate caracteristice speciei Circus aeruginosus (pajişti, culturi şi păşuni), reprezintă 0,0086% din

suprafaţa acestor

habitate pe teritoriul sitului.

- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei Circus aeruginosus de pe teritoriul ROSPA0071 este de

peste 17.000 ha, suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung, atât în zona

analizată cât şi pe teritoriul sitului.

- Lanius collurio este specia ecotonurilor şi a tufelor răzleţe din luncă, luminişuri şi păşuni.

- Pentru montarea stâlpilor LEA pe teritoriul ROSPA0071 nu vor fi afectate tufărişurile, dar va fi

ocupată temporar (1-3 luni) suprafaţa de 1,47 ha din zona plantaţiilor de salcâm, nuc şi plop cu strat

ierbos natural, ceea ce reprezintă 0,0094% din suprafaţa claselor de habitate păşuni şi culturi agricole.

- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei (tufărișuri, păşuni şi terenuri agricole mărginite de vegetaţie

naturală) pe teritoriul

ROSPA0071 este de circa 15.700 ha, suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen

lung.

- Habitatele caracteristice speciei Cygnus olor nu sunt afectate, circa 1 lună specia poate fi doar

perturbată de zgomot şi prezenţa umană.



229


4. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă – ROSPA0071:

- Pe termen scurt – negativ nesemnificativ, direct, reversibil în perioada de construire

- Habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă, deplasare şi reproducere ale speciilor de interes

comunitar nu vor fi fragmentate.

- Nici un efect asupra funcţiilor ecologice ale habitatelor.

- Pe termen mediu și lung în perioada de funcționare – nesemnificativ

În concluzie, implementarea proiectului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smîrdan nu va afecta

relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ROSCI0162 şi ROSPA0071 şi

a reţelei ecologice Natura 2000, în nici una din etapele de implementare.

- Nu se vor face nici un fel de lucrări în apele râurilor Trotuş şi Siret, deci caracteristicile

biologice (fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, peşti) şi ecologice

(temperatură, nutrienţi, pH, oxigen dizolvat, detergenti anion-activi, fenol, etc.) rămân

neschimbate;

- Suprafaţa defrişată din plantaţia de plop sub formă de perdea, pe teritoriul celor 2 situri

(zona Cosmeşti, judeţul Galaţi) este foarte mică;

- Implementarea proiectului nu va duce la fragmentarea habitatelor de interes pentru

speciile de avifaună, obiective de conservare ale ROSPA0071;

- Impactul asupra componentelor biotice şi relaţiilor dintre ele (specii de floră şi faună

care nu au fost menţionate în mod expres) este necuantificabil şi nesemnificativ şi nu

influenţează în nici un fel condiţiile de hrană, reproducere, abundenţa şi distribuţia

speciilor care constituie obiectivele de conservare ale celor 2 situri;

- Nu vor fi afectate resursele de hrană pentru speciile de floră deoarece nu se modifică

regimul nutrienţilor în sol şi ape şi nici resursele pentru speciile de faună deoarece nu

vor fi afectate nici una din verigile lanţurilor trofice;

- Zona de ecoton, ca structură suport a unor procese de interfaţă foarte active şi care

constituie spaţii pentru migraţie longitudinală şi de microevoluţie, situată pe limita

vestică a ROSPA0071, constituită în principal din tufărişuri naturale şi arbori rari sau cu

densitate redusă, va fi traversată de LEA pe distanţa de circa 40 m, dar nu va fi afectată

deoarece nu se vor face defrişări;

- Stâlpul LEA care va fi montat pe malul drept al râului Siret şi platforma tehnologică

aferentă acestuia (zona Cosmeşti, judeţul Galaţi) nu va afecta vegetaţia ripariană

- Montarea stâlpului LEA pe malul stâng a râului Siret se va face într-o zonă stabilă, la

distanţa de peste 50 de m faţă de creasta acestui versant abrupt şi instabil;

- Suprafeţele habitatelor caracteristice speciilor ţintă de pe teritoriile ROSCI0162 şi

ROSPA0071 sunt suficient de mari pentru a asigura menţinerea acestora pe termen lung.



230

II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Documentele principale care stau la baza gospodăririi sau administrării siturilor Natura 2000 sunt

Directivele Habitate și Pasari ale Uniunii Europene transpuse în legislația națională prin OUG nr.

57/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2009, definiţia

planului de management al unei arii naturale protejate este următoarea: „documentul care descrie şi

evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de

conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în

conformitate cu obiectivele de management”.

Planul de management este un document care exprimă clar obiectivele ariei protejate, iar în cazul

obiectivelor de conservare ale unei arii de interes comunitar au în vedere menținerea stării favorabile de

conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 și ce anume trebuie

facut pentru realizarea acestor obiectivelor.

Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei naturale

protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice, care dețin sau care administreaza terenuri și alte

bunuri și/sau care desfășoara activități în perimetrul și în vecinatatea ariilor naturale protejate.





CUSTODE – AGENŢIA NAŢIONALĂ ARIILOR NATURALE PROTEJATE

OBIECTIVE GENERALE STABILITE PRIN PLANUL DE MANAGEMENT

APROBAT

OG1 – Conservarea pe termen mediu şi lung a speciilor şi habitatelor prin aplicarea unui

management preventiv orientat către stoparea pierderii biodiversităţii.

Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor în sensul atingerii stării de

conservare favorabilă acestora

Obiectiv specific: Menținerea/refacerea populațiilor speciilor de interes conservativ prin

aplicarea unor măsuri specifice de conservare

Obiectiv specific: Asigurarea condițiilor pentru menținerea/refacerea stării favorabile de

conservare a speciilor și habitatelor dependente umede.

Obiectiv specific: Menținerea unor efective populaționale corespunzătoare stării favorabile

de conservare a speciilor de interes conservativ vânătoare este permisă

OG2 – Dezvoltarea fundamentată ştiinţific a cunăştinţelor existente privind speciile şi

habitatele în ariile naturale protejate prin implementarea unui sistem de monitoring.

OG3 – Consolidarea activităţilor de administrare a ariilor naturale protejate şi în susţinerea

unui management sustenabil pe termen lung.



231

OG4 – Creşterea gradului de implicare a comunităţilor prin promovarea unui proces

transparent de comunicare, educaţie ecologică şi conştientizare a publicului.

OG5 – Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale în folosul comunităţilor.

OG6 – Atragerea de venituri pentru comunitate prin turism durabil şi valorificarea

sustenabilă a valorilor naturale şi culturale.

OBIECTIVELE SPECIFICE DE CONSERVARE cf. Articolul 6 alineatul (1)

După desemnarea zonelor Speciale de Conservare (SAC), statul membru ar trebui să stabilească

măsurile necesare care să corespundă cerinţelor ecologice ale protejate Tipuri de habitate şi de specii

prezente în sit-urile: Natura 2000 obiectivele de conservare.

În sensul cel mai general obiectivul de conservare este caietul de sarcini a obiectivului global

pentru speciile şi / sau de habitat Tipuri cu scopul de a menţine sau de a aduce Starea de conservare la

un nivel favorabil. Este necesara specificarea unui set de obiective care urmează să fie atins prin măsuri

de conservare precise.

Aceste obiective şi priorităţi ar trebui să fie definit cât mai curând posibil şi în termen de max.

şase ani (după desemnarea SAC). Procesul nu a fost finalizat pentru România şi, prin urmare, aceste

obiectivele de conservare Natura 2000 nu pot luate în considerare în această evaluare.

In Romania, obiectivele de conservare a unui sit natura 2000 sunt stabilite prin plan de

management elaborat de catre custodele/administratorul ariei protejate respective conform ord. 57/2007

aprobata prin legea 49/2011.

NOTA COMISIEI PRIVIND STABILIREA DE MĂSURI DE CONSERVARE PENTRU

SITURILE NATURA 2000

Sursa: Nota Comisiei privind stabilirea obiectivelor de conservare pentru siturile Natura 2000

Comisia Europeană, Doc. Hab. 12-04/06 (Textul original în limba engleză). Reproducerea este

autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Link:

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/commission_note/commission_no

te2_RO.pdf - Contact: [email protected]

Scopul acestei note este să ofere orientări pentru a ajuta statele membre să stabilească măsuri de

conservare pentru siturile Natura 2000. Nota vine în completarea notelor Comisiei privind „Desemnarea

ariilor speciale de conservare (ASC)” și „Stabilirea obiectivelor de conservare pentru siturile Natura

2000” și ar trebui citită în coroborare cu aceste documente.

Articolul 1 litera (l) din Directiva privind habitatele prevede că: arie specială de conservare

(ASC) înseamnă un sit de importanță comunitară desemnat de către un stat membru prin acte

administrative sau clauze contractuale, în care se aplică măsurile de conservare necesare pentru

menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și/sau a

populațiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit.

Articolul 6 alineatul (1) stabilește un regim general de conservare care trebuie adoptat de statele

membre pentru toate ariile speciale de conservare (ASC) și care se aplică tuturor tipurilor de habitate

naturale menționate în anexa I și speciilor menționate în anexa II prezente pe teritoriul siturilor

respective, cu excepția celor identificate ca nesemnificative în formularul-tip Natura 2000.

Ce se înțelege prin obiective de conservare?



232

La articolul 1 se prevede că, în sensul directivei, „conservare înseamnă o serie de măsuri

necesare pentru a menține sau a readuce un habitat natural și populațiile de faună și floră sălbatică la un

stadiu corespunzător [...]”.

În conformitate cu articolul 2, obiectivul general al Directivei privind habitatele este să

contribuie la menținerea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și

floră sălbatică. Măsurile luate în temeiul directivei urmăresc să asigure faptul că speciile și tipurile de

habitate vizate ajung la un „stadiu corespunzător de conservare” și că supraviețuirea lor pe termen lung

este garantată în întreaga lor arie de extindere naturală din UE.

Prin urmare, în sensul cel mai general, un obiectiv de conservare este precizarea obiectivului

global pentru speciile și/sau tipurile de habitate pentru care este desemnat un sit, pentru ca acesta să

contribuie la menținerea sau atingerea unui stadiu corespunzător de conservare a habitatelor și a

speciilor vizate, la nivel național, biogeografic sau european.

Cu toate acestea, obiectivul general ce constă în atingerea unui SCC pentru toate speciile și

tipurile de habitate enumerate în anexele I și II la Directiva privind habitatele trebuie să fie transpus în

obiective de conservare la nivel de sit care să definească starea care trebuie atinsă de speciile și tipurile

de habitate din siturile respective pentru a maximiza contribuția siturilor la atingerea unui SCC la nivel

național, biogeografic sau european.

Definirea unui set de obiective care trebuie să fie atinse cu ajutorul unor măsuri de conservare

clare ar părea să fie necesară în cazurile în care stadiul actual de conservare nu este cel dorit în vederea

atingerii obiectivelor naționale. Acest lucru va implica o evaluare, la nivelul sitului, a gradului în care

habitatul sau specia în cauză necesită menținerea sau, dacă este necesar, readucerea la un anumit stadiu

de conservare pentru a se asigura faptul că situl contribuie la atingerea obiectivelor de conservare care ar

putea exista la un nivel superior (regional, național, al regiunii biogeografice sau al UE).

Stadiul de conservare a speciilor este definit la articolul 1 litera (i) ca fiind efectul unui ansamblu

de factori care influențează specia respectivă, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a

speciei și abundența populației acesteia [...].

Stadiul este considerat corespunzător atunci când:

- datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe

termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;

- aria de extindere naturală a speciei nu se reduce și nici nu amenință să se reducă în viitorul

apropiat și

- specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins

pentru a-și menține populația pe termen lung.

Stadiul de conservare a tipurilor de habitate naturale este definit la articolul 1 litera (e) ca fiind

„efectul unui ansamblu de factori care influențează habitatul natural și speciile sale specifice, putând

afecta aria de extindere naturală pe termen lung a habitatului, structura și funcțiile acestuia, precum și

supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale specifice”.

Stadiul de conservare este considerat corespunzător atunci când:



233

- aria sa de extindere naturală și teritoriile care se încadrează în această arie sunt stabile sau în

creștere;

- structura și funcțiile sale specifice, necesare pentru menținerea sa pe termen lung, există și vor

continua, probabil, să existe în viitorul apropiat și

- stadiul de conservare a speciilor sale specifice este corespunzător.

Evaluarea proiectului din punct de vedere al obiectivelor specifice de conservare sunt

detaliate în anexa – tabel excel – format electronic.

II. 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor;

Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă sunt

destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi

speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.

Prin urmare atingerea și/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă” reprezintă obiectivul

care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.

Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul

articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:

- ”(e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează

asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ pe termen

arealul său natural de distribuţie, structura și funcţiile sale, precum și supravieţuirea pe termen lung a

speciilor sale specifice.

Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:

arealul natural al habitatului și aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau

în creștere; şi

structura și funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung

există în prezent și există premisele ca acestea să continue să existe şi în viitorul

predictibil; și

starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”

”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra

unei specii şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia și abundenţa populaţiei

acesteia.

Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:

datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se

menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi

arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premisele reducerii în viitorul

predictibil; și

specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de

extins pentru a-și menţine populaţia pe termen lung.”



234

Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management

Evaluarea stării de conservare este crucială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de

management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile și

regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente

în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare. Astfel, dacă

starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual,

activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe

termen lung prin monitorizarea habitatului/speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a

impactului antropic să prevină și să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea

periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.

Dacă starea de conservare a unei specii/unui tip de habitat este evaluată ca ”nefavorabilă-

inadecvată” sau ”nefavorabilă-rea”, activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu

predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie și/ sau habitat să

ajungă în starea de conservare favorabilă iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului

antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente, cu impact asupra

speciei/tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult

specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.

De asemenea, pentru orice plan, proiect sau activitate susceptibilă de a genera un efect negativ

asupra unei specii sau unui tip de habitat de interes conservativ este necesară anticiparea evoluţiei stării

de conservare a acestora în viitor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform

principiului precauţiei.

În situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind ”necunoscută”, activităţile din

planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie către colectarea de date în vederea evaluării

stării de conservare pentru acel tip de habitat, specie sau grup de specii, iar regulile şi rezultatele

procedurii de evaluare a impactului antropic trebuie să se îndrepte în sensul micşorării efectelor

activităţilor prezente cu impact asupra speciei şi limitării sau interzicerii oricărei activităţi viitoare,

susceptibile de a afecta specia sau tipul de habitat, conform principiului precauţiei. Trebuie așadar să se

evite situaţia în care specia/tipul de habitat ajunge în stare de conservare nefavorabilă, din cauza

inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua starea lor de conservare.

Suprafețele de referință pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate

suprafețele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate

de chorologie a fiecărui habitat.

În cazurile speciilor și grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui

algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice și ecologice, respectiv

suprafețe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului etc.

Perspectivele speciei/habitatului depind de tipul și intensitatea impacturilor trecute și prezente,

presiuni, și viitoare, amenințări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenții

antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă și vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi

decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenței și intensității

magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experți, pe o scară simplă, cu următoarele calificative: „S”

= slabă, „M” = medie, „R” = ridicată. Atât pentru specii, cât și pentru habitate, chiar dacă au fost

constatate variații în intensitatea amenințării / presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat

pe cea mai mare parte din suprafața habitatului / habitatului speciei în sit.

Deoarece atât în cazul habitatelor cât și al speciilor a trebuit să se aleagă o singură stare de

conservare din cele patru: FV, U1, U2, XX -, fără stări intermediare - de exemplu U1-FV -, starea de

conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafață în sit, a fost



235

extrapolată pentru situația globală a habitatului. La fel, în cazul speciilor, starea de conservare a

populației majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit.

Starea de conservare a unei arii protejate se face în baza evaluării stării de conservare a habitatelor

și speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnata această arie, direct corelat cu presiunile

antropice şi naturale existente.

Evaluarea stării de conservare inițială a siturilor ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior a fost realizată odată cu desemnarea acestora (în anul 2011).

Conform acestor date starea de conservare a siturilor este relativ bună.

Reevaluarea stării de conservare a sitului s-a realizat prin elaborarea planului de Management care

se află în procedură legislativă de aprobare.

Pentru cuantificarea stării reale actuale de conservare a unui sit Natura 2000 este necesară

realizarea unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrare de la care, ulterior, prin

activități specifice de monitorizare a componentelor biologice de interes conservativ, se va putea evalua

abaterea de la starea de conservare inițială.

Starea de consevare a ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior este în general favorabilă, cu diferenţe de nuanţă, în funcţie de condiţiile naturale

concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului Siret în ultimii ani, şi de intervenţiile antropice

(braconaj piscicol şi cinegetic, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de

deşeuri, poluarea apei, vandalism).

Deci, sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile râului

sunt puternic erodate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de faună va

avea consecinţe şi asupra acestora.

În zona perimetrului propus lucrărilor, starea de conservare a ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este favorabilă privind clasele de habitate

râu, total nefavorabilă fiind starea de conservare a malurilor care sunt supuse unui preoces de

eroziune activă.

Implementarea proiectului propus nu va afecta starea de conservare globală a celor două

situri. Modificările care ar putea apărea sunt temporare, pe terment scurt şi punctuale fără a

afecta condițiilor necesare pentru conservarea biodiversității ce reprezintă principalul obiectiv al

ariilor protejate.

Starea de conservare a celor 2 situri, în zona Mărăşeşti-Cosmeşti la data curentă şi până la

finalizarea construcţiilor în cadrul proiectului CHE Cosmeşti:

Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică a CHE Cosmeşti a fost estimată în

anul 2015, actualmente lucrările s-au sistat fără a exista un termen clar definit de finalizare;

Estimăm că pentru realizarea proiectului CHE Cosmeşti, construcţii şi organizări de

şantier, vor fi afectate unele habitate situate la nivelul teraselor râului Siret;

În amonte, în zona implementării proiectului şi aval de viitoarea acumulare

hidroenergetică, malul drept al râului Siret va fi amenajat prin consolidare. În această

zonă sunt şi zăvoaie de luncă cu vegetaţie naturală, dar majoritatea suprafeţelor nu se

regăsesc în facies natural fiind acoperite cu păduri de plop plantate, astfel că, nu va fi



236

compromisă valoarea patrimoniului natural local deoarece în această zonă este şi

vegetaţie naturală de zăvoi care nu va fi afectată de implementarea proiectului;

În zona construirii digurilor ( Aparare de mal zona Cosmesti) – lucrare aflată în

procedura de evaluare de mediu , malurile râului Siret vor fi denudate de vegetaţie, astfel

că vor fi eliminate porţiuni ale habitatelor ripariene naturale şi seminaturale, habitate care

constituie cartiere de hrǎnire/cuibǎrire/adǎpost pentru unele specii de faună;

Dar, construirea digurilor în zona menţionată are şi efecte pozitive asupra habitatelor de

luncă din zonă deoarece va stopa procesul de eroziune activă a malurilor.

Pe termen lung, implementarea proiectului „Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe

sectorul Cosmeşti - Movileni” are impact pozitiv privind conservarea condiţiilor de

habitat în zona menţionată, şi implicit a speciilor de faună dependente de acestea, datorită

faptului că:

o prevenindu-se inundaţiile cauzate de revărsarea apelor râului Siret se creează

condiţii pentru instalarea şi persistenţa vegetaţiei specifice de luncă,

îmbunătăţindu-se astfel condiţiile de habitat si eliminându-se cauza privind

distrugerea cuiburilor unor specii de păsări şi a vegetaţiei de luncă;

o consolidarea şi îndiguirea malurilor opreşte procesul de erodare a acestora şi

implicit de reducere a suprafeţelor habitatelor de luncă.

II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Evoluţii/schimbări ale ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ca urmare a

implementării proiectului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan, presiunile şi ameninţările asupra

habitatelor şi speciilor ROSCI0162 şi ROSPA0071 în zona Mărăşeşti-Cosmeşti sunt reprezentate atât de

unele fenomene naturale cât şi de unele activităţi antropice:

Degradarea/distrugerea şi reducerea habitatelor ripariene şi a zăvoaielor de salcie şi plop,

din cauza eroziunii active a malurilor râului Siret şi a viiturilor din anii bogaţi în

precipitaţii;

Înlocuirea habitatelor naturale specifice cu unele artificiale, necaracteristice, prin

plantarea unor specii alohtone (salcâm, plop euroamerican, nuc), ducând astfel la

alterarea şi schimbarea biodiversităţii zonei;

Degradarea naturală a speciilor arboricole din zonele cu habitat natural, uscarea tot mai

frecventă a arboretelor de vârstă mare, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice;

Extinderea infrastructurii de transport, comunicaţii, construcţii hidrotehnice, cu efecte de

diminuare a suprafeţelor unor habitate naturale şi de perturbare a speciilor de faună;

Artificializarea şi simplificarea habitatelor, reducerea suprafeţelor habitatelor naturale şi

deci, a biodiversităţii în zonă prin practicarea agriculturii;

Distrugerea habitatelor naturale ca urmare a păşunatului intensiv şi abuziv, deranjarea

speciilor cuibăritoare şi limitarea zonelor de cuibărit.



237

În nici una din etape de implementare, proiectul supus analizei nu va influenţa evoluţia

ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


Lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică pe teritoriul celor 2 situri durează o

perioadă scurtă de timp, circa 3 luni şi se vor face în afara perioadei de hibernare şi

reproducere a speciilor de faună, în lunile iulie – septembrie;

Suprafeţele de teren care vor fi afectate de proiect vor fi foarte mici, atât temporar

(găurile de fundare şi platformele de lucru), cât şi permanent;

Emisiile în aerul atmosferic a gazelor de ardere, pulberilor, precum şi a zgomotului şi

vibraţiilor, de la mijloacele de transport şi utilajele folosite sunt nesemnificative;

Nu se vor face nici un fel de lucrări în apele râurilor Trotuş şi Siret, deci caracteristicile

hidromorfologice, fizico-chimice, biologice şi ecologice (temperatură, nutrienţi, pH,

oxigen dizolvat, detergenţi anion-activi, fenol, fitoplancton, fitobentos, nevertebrate

bentice, peşti), rămân neschimbate. Sunt prevăzute soluţii constructive corespunzătoare

fiecărei traversări în parte, cu respectarea lăţimii zonelor de protecţie în lungul cursurilor

de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice, conform prevederilor

ANEXEI 2 din Legea nr. 107/1996, reactualizată;

Nu se utilizează apă şi nu se evacuează ape uzate decât în incintele organizărilor de

şantier;

Nici un fel de efecte asupra pânzei freatice;

Stâlpii LEA care vor fi montaţi pe malurile râului Siret vor fi amplasaţi la distanţa de

peste 50 de m faţă de albia minoră;

Implementarea proiectului nu va duce la fragmentarea habitatelor de interes pentru

speciile ţintă, cu excepţia defrişării culoarului pentru a asigura zonele de protecţie şi

siguranţă a LEA, pe teritoriul ROSCI0162,

Defrişarea vegetaţiei forestiere nu va afecta stabilitatea solului deoarece se va face doar

pe un culoar, iar cu excepţia suprafeţelor de teren de sub stâlpi, pe acest culoar defrişat,

vegetaţia va fi lăsată să crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m de la

coroana arborilor, la conductoarele electrice;

Implementarea proiectului nu va duce la fragmentarea habitatelor de interes pentru

speciile de avifaună;

Nu vor fi afectate resursele de hrană ale speciilor ţintă;

Suprafeţele habitatelor caracteristice speciilor ţintă sunt suficient de mari pentru a asigura

menţinerea acestora pe termen lung;

Nu se produc modificări privind dinamica relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună,

care definesc structura şi/sau funcţiile celor 2 situri;

Impactul asupra celorlalte componente biotice şi relaţiilor dintre ele (specii de floră şi

faună care nu au fost menţionate în mod expres) este nesemnificativ şi nu influenţează în

nici un fel condiţiile de hrană, reproducere, abundenţa şi distribuţia speciilor care

constituie obiectivele de conservare a celor 2 situri;

Se va face gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate,

eliminarea/valorificarea acestora în baza contractelor încheiate cu operatori economici de

profil, autorizaţi d.p.d.v. a protecţiei mediului să desfăşoare acest gen de activităţi.



238

Etapa de funcţionare:

Emisiile de ozon în timpul funcţionării LEA - în general, concentraţia de ozon la nivelul

solului de sub LEA este neglijabilă;

Pentru reducerea emisiilor de radiaţii electromagnetice (neionizante) în timpul

funcţionării LEA se are în vedere folosirea tehnologiilor şi materialelor performante de

protecţie a cablurilor LEA;

Emisiile de zgomot în timpul funcţionării LEA sunt perceptibile până la distanţa de circa

15 m depărtare de faza exterioară a liniei electrice, fără nici un effect asupra speciilor de

faună;

Lucrările de mentenanţă în zona Mărăşeşti-Cosmeşti vor fi programate şi executate în

afara perioadei de cuibărit a păsărilor, în lunile august – martie;

Se va face gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate ca

urmare a lucrărilor de mentenanţă, eliminarea/valorificarea acestora în baza contractelor

încheiate cu operatori economici de profil, autorizaţi d.p.d.v. a protecţiei mediului să

desfăşoare acest gen de activităţi.

În concluzie, implementarea proiectului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smîrdan nu va

influenţa evoluţia ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi nici a reţelei ecologice

Natura 2000, în nici una din etapele de implementare.



239

III.Identificarea şi evaluarea impactului

III.1. Identificarea impactului

Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus si în zona limitrofă:

Poluare specifică lucrărilor de construcţii si constă din poluarea cu praf, emisii de noxe chimice,

zgomot si vibraţii generate de utilajele pentru construcţii şi mijloacele de transport;

Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor

defecţiuni ale utilajelor si mijloacelor de transport, alimentării de urgenţă cu carburanţi din

recipienţi necorespunzători si fără luarea măsurilor de siguranţă etc.

Principalii poluanţi generați de proiectul propus în perioada de construcție:

Praful, generat în incinta șantierului de construcții (operațiunile excavații, încărcare - descărcare,

manipulare si transport pământ din săpături si materiale de construcții în vrac) si pe drumul de

acces, în timpul transportului (praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe drumul

provizoriu de pământ).

Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor si ale mijloacelor de

transport, pe drumul de acces;

Zgomotul, generat de utilajele si mijloacele de transport;

vibrații, generate de utilajele si mijloacele de transport;

Deșeuri gospodărite necorespunzător

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca urmare, în zonă nu se va

modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice periculoase

pentru floră, fauna sau sănătatea populației.

LEA 400 kV gutina; - Sm\rdan avea o durată de viață estimată de 30 de ani. Prin lucrări de

mentenanţă corespunzătoare, perioada de funcționare se poate însă prelungi considerabil. Atunci când se

va ajunge la dezafectarea LEA, va exista un impact asupra mediului înconjurător comparabil cu cel al

lucrărilor de instalare. Este însă un impact pe termen scurt, generat de lucrările de demolare a stâlpilor

de susținere, a conductorilor electrici, de umplere a fundațiilor cu sol si de refacere (acolo unde este

cazul) a covorului vegetal.

Identificarea tipurilor de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol,

biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de construcție:

- impact direct pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe

chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote din surse mobile mecanice, vibrații, deșeuri

gospodărite necorespunzător, acțiunea mecanică/manuală de excavare, construcții supraterane si

subterane ( fundaţiile), precum si poluarea accidentală cu produse petroliere;



240

- impact direct pe termen lung asupra solului si subsolului prin acțiunea de excavare, construcții

subterane;

Impactul produs asupra aerului

În faza de construcție

Activitatea de realizare a fundaţiilor stâlpilor de înaltă tensiune, prin specificul său, poate produce

poluarea aerului cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot si vibraţii.

Emisiile de praf au ca sursă pământul necontaminat rezultat din excavații, manipulat în timpul

lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/transport si materialele de construcții transportate în vrac.

Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării utilajelor si mijloacelor de transport.

Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în timpul de

funcționare al utilajelor si mijloacelor de transport si este generată de un număr limitat de utilaje care

funcționează concomitent.

Curenţii de aer dispersează emisiile de praf pe suprafață mare. Acestea se propagă în incinta si în

jurul perimetrului ocupat cu construcții, precum si de-a lungul drumului de acces, de o parte si de alta pe

o bandă cu lățimea de cel mult 50 m si se depune pe iarbă si frunze în cantitate descrescătoare de la

interiorul spre exteriorul acesteia.

În timpul funcționării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă gaze de

eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construcții si mijloacelor de transport, în a

căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși

organici volatili (COV), pulberi.

Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor si în cantitate

redusă. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor si prin aplicarea normelor Euro II – V,

comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Activităţile de realizare a fundaţiilor se desfășoară în zone cu vegetație. In procesul de fotosinteză

plantele consumă mari cantități de dioxid de carbon si eliberează cantități importante de oxigen. Prin

asimilația clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari cantități de CO2 emanat în atmosferă, dar si

restituie o mare parte prin respirație si prin descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte

a emisiilor generate de proiectul propus va fi eliminată prin funcția îndeplinită de vegetația existentă, de

filtrare si epurare a aerului pe cale biochimică, ca si aceea de a emana oxigen si a absorbi dioxidul de

carbon.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor si mijloacelor de transport se propagă în jurul zonei în

care se execută lucrări de amplasare şi ridicare a stâlpilor liniei dar si de-a lungul drumului de acces, de

o parte si de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 100 m.

Activitatea desfășurată pe amplasamentele în care se vor realiza fundaţiile stâlpilor proiectului

propus si în zona limitrofă în etapa de construcție generează asupra aerului un impact direct,

semnificativ local temporar.

In etapa de funcţionare impactul generat asupra factorului de mediu aer va fi 0.

Impactul produs asupra apei

Proiectul nu implică acțiuni de schimbare si de eliminare a cursurilor de apă din zonă respectiv

malul și cursul râului Siret si nu are repercusiuni asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de



241

suprafață. De asemenea, nu se modifică nivelul apelor de suprafață sau al pânzei freatice. Tehnologia de

construcție adoptată nu generează ape uzate sau alte surse de poluare a apei.

Singura sursa de poluare ar putea fi poluarea accidentală cu produse petroliere, care ar putea

ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta este probabilă si de amploare foarte

redusă, având în vedere numărul mic de utilaje si mijloace de transport care acționează în cadrul

procesului tehnologic.

In perioada de construire proiectul propus poate fi apreciat că generează un impact

nesemnificativ asupra apei subterane.

In etapa de funcţionare impactul generat asupra factorului de mediu apa, va fi 0.

Impactul produs asupra solului si subsolului


În timpul execuției lucrărilor de construcții, solul si subsolul din amplasamentul proiectului propus

sunt afectate integral pe suprafețele de teren din amplasament ocupate definitiv de fundațiile stâlpilor

LEA. În acest caz, pe suprafața de 0,5 ha stratul de sol este distrus integral, iar subsolul parțial (pe

adâncimea de excavare) prin săpăturile efectuate pentru fundații / amenajări subterane, îndepărtarea

pământului neutilizat si scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu construcții realizate cu

materiale industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului, stratul de sol vegetal va fi recuperat si

depozitat pentru refolosire.

Execuția lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare si a tipului construcțiilor

aferente

Proiectul propus are ca efect distrugerea totală a solului si, prin urmare, distrugerea suportului

dezvoltării biocenozei locale cu întregul lanț trofic.

În acest fel, calitatea factorului de mediu sol, pe suprafețe reduse, dispuse punctual este modificat

esențial în sens negativ de activitățile de construcții. Impactul se menține pe toata perioada existentei

LEA.

Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan este

consecinţă a ocupării de terenuri care în prezent au alte folosinţe.

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate

lăţimile culoarelor de trecere:

- 75 m (dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de

- 54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.

În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în prealabil a

operatorilor de transport Menţionăm că – pe baza unui studiu de coexistenţă se determină tipul

construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie îndeplinite de noile construcţii.

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile stâlpilor

şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea conductoarelor

active şi de protecţie.

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor atât pe teritoriul ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior (24.980 ha), cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (37.479 ha)

este de 1418 m2 (0,1418 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00057 % din ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior şi 0,00039 % din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.



242




- 723 m2 vor fi defrişaţi – 0,000289%

- 28 m2 nu vor fi defrişaţi.

Suprafaţă ocupată temporar: pe teritoriul în care ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior care se suprapun în zona de traversare) – 101.615 m2

(10,1615 ha), – ceea ce reprezintă – 0,04051 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02785

% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, din care:

teren agricol platformele de lucru pentru 6 stâlpi (2 stâlpi de susţinere şi 4 stâlp de

întindere) –2 x 840 m2 + 4 x 1500 m2 = 7.680 m2 (0,7680 ha) – ceea ce reprezintă –

0,00306% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,00210 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

teren agricol culoarul de lucru 1096 m (lungimea culoarului de lucru in teren agricol) x

3 m (lăţimea culoarului de lucru) = 3288 m2 (0,3288 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00131

% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,00091 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

teren forestier culoarul de siguranţă (calcul analitic coordonate stereo 1970 conform

Anexa F perimetre forestiere nr 19, 20, 21 şi 22 ) 90.647 m2 (9,0647 ha) – ceea ce

reprezintă – 0,03614 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02484 % din

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

- Din totalul de teren ocupat temporar (101615 m2)

- 10.968 m2 reprezintă teren agricol;

- 90.647 m2 teren forestier din care:

- 85.388 m2 (0,03418 % din ROSCI00162) necesită defrişare;

- 5.259 m2 (0,002105 % din ROSCI00162) nu necesită defrişare.




3,279 km.

13 stâlpi ai traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt poziţionaţi atât pe teritoriul

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, care în

zona de traversare se suprapun.







243








m.








liniei.







În faza de funcţionare, impactul generat asupra solului va fi rezidual datorat suprafeţelor ocupate

definitiv de construcţii.

Impactul produs asupra vegetației si faunei

Conform NTE 003/04/00, terenul ocupat definitiv este considerat doar cel de sub stâlpii LEA,

dar, prin defrişarea pădurii mature, o bună parte din funcţiile ecologice se pierd, îndeplinindu-şi doar

funcţiile privind stabilitatea solului, luminiş pentru hrana erbivorelor şi ameliorarea impactului vizual,

chiar dacă vegetaţia forestieră va fi lăsată să crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m

de la coroana arborilor la conductoarele electrice.

Speciile de floră existente pe teritoriul celor 2 tipuri de habitate traversate de LEA nu sunt de

interes conservativ.

Dintre speciile de faună menţionate în formularul standard al ROSCI0162/ROSPA0071, pot fi

afectate speciile Spermophilus citellus şi Felis silvestris.

Specia Spermophilus citellus poate fi afectată temporar, din cauza ocupării temporare a

suprafeţei de 0,4095 ha din habitatul caracteristic speciei, păşuni, habitat utilizat de această specie pentru

necesităţile de hrană, adăpost, hibernare şi reproducere.



244

Pe traseul LEA şi vecinătăţile imediate (50 m de o parte şi alta a axului LEA) din zona analizată,

în timpul observaţiilor făcute în teren am identificat 2 găuri de ieşire din galeriile de popândău, una

situată în vecinătatea ROSCI0162 şi cealaltă pe limita teritoriului acestuia.

Deoarece suprafaţa habitatului păşuni este bine reprezentată atât în zona analizată cât şi pe

teritoriul ROSCI0162 (2006 ha), se poate estima că impactul va fi temporar (2 luni), negativ

nesemnificativ, reversibil.

Nu sunt afectate resursele de hrană datorită faptului că lucrările pentru montarea stâlpilor LEA

nu afectează nici una din verigile lanţului trofic din care face parte şi popândăul şi nu sunt afectate

proviziile adunate pentru iarnă.

Pentru reducerea impactului asupra speciei Spermophilus citellus, lucrările de montare a celor 2

stâlpi vor fi programate şi se vor face în afara perioadei de hibernare şi reproducere, deci în lunile iulie –

august.

Specia Felis silvestris poate fi afectată temporar în timpul lucrărilor de defrişare a suprafeţei de

0,3780 ha pădure de foioase, habitat utilizat de această specie pentru necesităţile de hrană, adăpost, şi

reproducere.

Pe traseul LEA şi vecinătăţile imediate, în timpul observaţiilor făcute în teren nu am identificat

nici un exemplar de pisică sălbatică dar, specia poate fi prezentă în pădurea în care se va face defrişarea


Perturbarea temporară a speciei poate fi cauzată de zgomotul produs de utilajele şi mijloacele

auto cu care se face defrişarea şi transportul a masei lemnoase, precum şi de

prezenţa umană.

Nu sunt afectate resursele de hrană datorită faptului că lucrările de defrişare nu duc la reducerea

numărului exemplarelor speciilor vânate de pisica sălbatică (şoareci, iepuri, veveriţe, iezi de căprioare,

viţei de cerb şi diverse specii de păsări), ci la deplasarea acestora în alte zone ale corpului de pădure din

afara zonei de impact.

Luminişul care se va crea prin defrişarea culoarului de protecţie a LEA va constitui o zonă mult

mai bogată în resurse de hrană şi atractivă pentru iepuri, iezi de căprioare, viţei de cerb, specii care sunt

vânate de pisica sălbatică.

Deoarece suprafaţa corpului de pădure în zona analizată este suficient de mare, peste 1500 ha, se

poate estima că impactul va fi temporar (circa 2 luni), negativ nesemnificativ, reversibil.

Pentru reducerea impactului asupra speciei Felis silvestris, lucrările de defrişare şi transport a

masei lemnoase vor fi programate şi se vor face în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor,

deci în perioada august - ianuarie.

Pe toată perioada de funcționare a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan, în zona culoarului de protecţie

se va interveni periodic cu lucrări specifice astfel ca vegetație arbustivă şi arborescentă să nu depășească

înălțimea de 6 – 8 m, pentru a nu deranja conductorii electrici;

- îndepărtarea completă a componentei biotice (vegetație + faună terestră si subterană) prin

excavații pentru fundațiile stâlpilor LEA – suprafeţe ocupate definitiv.

- pe perioada execuției lucrărilor fauna terestră va fi deranjată prin fragmentarea habitatelor, ca

urmare a defrișării vegetației forestiere, iar prezența umană va determina îndepărtarea faunei terestră

terestre mobile spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică;

Vegetația erbacee si lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin

lucrările specifice (îndepărtarea vegetaţie, doborârea si fasonarea arbusştilor arborilor). În zonele



245

accesibile ale culoarului LEA materialului lemnos fasonat se va evacua în afara amplasamentului pentru

valorificare, iar în zonele inaccesibile se va stivui în afara culoarului de lucru si se va lăsa pe loc.

Din analiza efectuată în teren, prin procesul tehnologic construcție si exploatare a LEA se

înregistrează pierderi de vegetație cauzate de implementarea proiectului, care sunt:

- În timpul execuției lucrărilor de defrișare si de construcții, pe o bandă cu lățimea 50 - 100 m,

vegetația va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate de construcții, care se

depune pe iarbă si frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia.

Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în

timpul de funcționare al utilajelor si mijloacelor de transport si este generată de un număr

limitat de utilaje care funcționează concomitent.

- Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea

indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte

din speciile de insecte etc.), în afara zonei afectata cu lucrări.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generaţi de activitate, mai puţin de praf si emisiile

de noxe chimice degajate prin arderea carburanților, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele

utilajelor si mijloacelor de transport, împiedicarea accesului in unele zone etc. Concentrațiile potențiale

ale poluanților chimici din aer in perioada de executare a lucrărilor, sunt inferioare CMA, nefiind

periculoase pentru fauna zonei. Prezența acestor poluanți va avea ca efect deplasarea indivizilor de

animale si păsări spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică, situație care se menține până după

momentul definitivării lucrărilor. Poluanții generați de activitate nu duc la restrângerea arealului,

diminuarea numerică/dispariția unor specii din fauna locală care pot fi întâlnite în amplasamentul

proiectului si zona limitrofă.

În perioada execuției lucrărilor de construcții nu se va reduce productivitatea biologică în zona

limitrofă cu efect negativ pe termen lung asupra relaţiilor structurale şi funcţionale ale biocenozei, prin

creșterea gradului de poluare, deoarece nivelul de poluare cu praf si noxe chimice este redus, iar mediul

are o mare capacitate de absorbție.

Impactul direct în perioada de construire a liniei LEA, va consta în principal din zgomotul produs

de lucrările de montaj a LEA, zgomot produs de autovehiculele de transport si instalațiile de lucru

(macarale, escavatoare, motofierăstraie, etc), care va alunga temporar din zonele de lucru anumite specii

de păsări, amfibieni, reptile, mamifere sau nevertebrate mai sensibile la zgomot si la prezenta umană.

Acest tip de impact este însă temporar si va înceta odată cu terminarea lucrărilor de montare a LEA si

punerea în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune.

Lucrările de montare a LEA vor necesita organizarea de șantiere în apropierea traseului LEA, de

regulă în apropierea căilor de acces (a drumurilor), la periferia localităților sau în câmp, la o distantă cât

mai mare de aria protejată cea mai apropiată. Organizările de șantier vor fi prevăzute cu spatii de

depozitare pentru materiale si utilaje, cu zone de parcare a vehiculelor si a utilajelor si dacă va fi nevoie

cu mici spatii modulare de cazare pentru echipele de lucru. Aceste mici șantiere vor deservi lucrări

efectuate la un anumit număr de stâlpi de pe o distantă de câțiva kilometri. Stâlpii vor fi pregătiți pentru

montaj în aceste zone după care amplasarea lor se va face rapid pe traseul LEA.

Nu se vor stabili organizările de şantier în interiorul ariilor protejate. – condiţie obligatorie.



246

După încetarea lucrărilor, aceste organizări de șantier vor fi rapid desființate, terenul va fi curățat

si readus la starea inițială, chiar prin refacerea stratului vegetal dacă va fi nevoie.

Toate deșeurile si produsele reziduale (gunoaie, ape menajere, uleiuri, carburanți, etc) vor fi

colectate selectiv si depozitate temporar, cu respectarea prevederilor legale privind managementul

deșeurilor sau predate firmelor specializate în colectarea deșeurilor. Sursele de apă si de energie vor fi

asigurate de antreprenor prin mijloace proprii mobile sau prin furnizori locali autorizați. Nu vor fi

folosite resurse naturale nici la amenajarea șantierelor si nici la lucrările de montaj a LEA.

În faza de construcție, pe suprafețe limitate reprezentând culoarul LEA , proiectul propus

generează asupra vegetației si faunei:

- asupra vegetației:

- procentele de ocupare definitivă sunt mult sub 1% din suprafaţa siturilor,

- nu sunt afectate suprafeţe acoperite de habitatele pentru care au fost desemnate aceste arii

protejate, motive pentru care se consideră că impactul direct este nesemnificativ.

- un impact direct, semnificativ pe termen scurt, - terenuri ocupate temporar de culoarul de lucru.

- procentele de ocupare temporar sunt mult sub 1% din suprafaţa siturilor,


protejate, motive pentru care se consideră că impactul direct este nesemnificativ şi doar temporar în

perioada lucrărilor.

- asupra faunei – în general ( detalii privind impactul asupra speciilor şi habitatelor de interes

comunitar sunt analizate în subcap. anterioare):

- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt (pe perioada execuției

lucrărilor), asupra faunei din amplasamentul PP si din zona limitrofă.

- va apărea un impact direct semnificativ în perioada de construire asupra avifaunei

→ Impactul asupra avifaunei

În faza de funcţionare a LEA poate afecta migraţia păsărilor datorată undelor electromagnetice ce

pot provoca perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se găseşte pe culoarul de

zbor al acestora. Traseul LEA intersectează drumul de migraţie al păsărilor ceea ce va impune ca la

proiectarea LEA să se ia măsuri speciale.

Acest fapt este cel mai des întâlnit în zonele neîmpădurite sau de câmpie, zone în care conductorii

stâlpilor de tensiune constituie adevărate “puncte de atracţie” ca loc de odihnă pentru păsări.

Păsările mari în special cele răpitoare poposesc cu mare plăcere pe stâlpii cu conductori ramificaţi

de înaltă tensiune, care sunt cu 20 –40 m mai înalţi decât stâlpii de medie tensiune, de asemenea

periculoşi.

Această problemă reprezintă cea mai importantă latură a problematicii coexistenţei dintre păsări şi

liniile electrice aeriene.

Fenomenul de coliziune cu liniile electrice afectează în general toate speciile de păsări zburătoare,

dar în mod special speciile cu activitate nocturnă, păsările în stol, păsările de talie mare în perioadele cu

ceaţă şi vizibilitate redusă.

Conform Sébastien Rioux 1, Jean-Pierre L. Savard and Alyssa A. Gerick 2 – 2013 –

factorii/elemente care contribuie la apariţia probabilităţii ca păsările să fie afectate de prezenţa liniilor



247

electrice ( mediu sau mare tensiune) vârsta păsării (cele mai afectate ar fi cele tinere – juvenili), păsările

de talie mare cu aripi mari şi manevrabilitate lentă, migranţii nocturni, turbulenţele atmosferice, ceaţa,

vântul puternic, topografia.

Un potenţial impact cu efect semnificativ îl reprezintă probabilitatea electrocutării şi afectează în

special păsările de talie mare ( răpitoare de zi sau noapte, ciconidele, corvidele). Dintre elementele

tehnice ale unui sistem de distribuţie a energiei electrice, cablurile montate pe partea perpendiculară a

stâlpului ( paralele cu solul), cu instalaţii de distribuţie sau izolaţii suspendate şi de asemenea, staţiile de

transformare izolate necorespunzător.

Deasemenea, un potenţial impactul negativ asupra avifaunei va consta în descărcările corona care

au loc mai ales în timpul precipitatiilor intense si a depunerilor de chiciură. Descărcările corona sunt

însotite de mici pocnete care ar putea speria speciile de păsări care stationează pe conductori sau în

apropiererea acestora. Descărcările corona vor fi limitate la maxim posibil prin realizarea unei alcătuiri

optime a fazei (fascicul din trei conductoare).

Pentru LEA 400 kV Gutinaș – Smârdan nivelul zgomotului produs de descărcările corona nu va

depăşi însă 55-60 dB pe timp ploios la o distanţă de 15 m de faza exterioară, încadrându-se astfel în

valorile normale de zgomot (conform STAS 10009, STAS 10009/88, STAS 6161/3 – 89, STAS 6156,

SR ISO 1996/1,2,3:1995). Valoarea de 55 decibeli caracterizează nivelul de zgomot al unei conversaţii

normale. Pe timp uscat, descărcările corona vor fi limitate sau absente.

- un impact direct, nesemnificativ pe termen scurt, mediu, lung, rezidual asupra avifaunei.

- sunt necesare monitorizări periodice şi aplicarea măsurilor de reducere a impactului.

→ Impactul defrişării vegetaţiei forestiere asupra biodiversităţii,





















248






propusă pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0 Zăvoaie

cu Salix alba și Populus alba.



stâlpilor;


construire;







Efectele lucrărilor din etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică (de defrişare şi de montare a

stâlpilor LEA), pe termen scurt:

- Arborii vor fi tăiaţi, iar temporar, va fi afectată şi vegetaţia din stratul ierbos;

- Ca urmare a compactării şi destructurării solului/subsolului, va fi afectată temporar fauna

edafică de nevertebrate (nematode, acarieni, colembole, enchytreide, lumbricide);

- Ca urmare a intervenţiilor la nivelul solului/subsolului, zgomotului şi vibraţiilor produse de

mijloacele de transport şi utilajele folosite, şi a prezenţei umane, vor fi perturbate temporar,

exemplare ale unor specii de reptile cu areal larg de răspândire (guşterul, şopârla de câmp,

năpârca, şerpi), exemplare ale unor specii de specii de păsări şi exemplare ale unor specii de

mamifere (şoarecele de câmp,şobolanul, iepurele de câmp, veveriţa, pisica sălbatică,

căpriorul, lupul);

- Ca urmare a simplificării ecosistemului pe verticală, prin eliminarea stratului arboricol,

speciile dependente de aceste componente ale ecosistemului vor fi nevoite să ocupe alte

spaţii, în afara culoarului defrişat.

- Nu sunt afectate resursele de hrană ale speciilor de faună ierbivore, dimpotrivă, luminişul

care se va crea prin defrişarea culoarului de protecţie a LEA va constitui o zonă mult mai

bogată în resurse de hrană şi atractivă pentru iepuri, iezi de căprioare, viţei de cerb, specii

care la rândul sunt vânate carnivore.

- De asemenea, nu sunt afectate resursele de hrană nici pentru speciile insectivore. Lucrările

menţionate nu duc la reducerea numărului exemplarelor speciilor de faună, ci la deplasarea

acestora în alte zone ale pădurii din afara zonei de impact.



249

III.2. Descrierea metodologiei de evaluare

Identificarea efectelor și formelor de impact potențial

Metodologia avută în vedere pentru analiza proiectului propune o diferentiere între conceptul de

„efect” si cel de „impact”.

Efectele se refera la modificarile cauzate mediului bio-fizic ca o consecinta directa a cauzelor

(interventiilor) generate de proiect (atat in etapa de executie cat si in cea de operare).

Impacturile includ modificări la nivelul receptorilor sensibili, respectiv a componentelor Natura

2000 (habitate Natura 2000, efective populationale, habitate ale speciilor Natura 2000).

Identificarea efectelor a presupus parcurgerea urmatorilor pasi:

• Analiza interventiilor propuse in cadrul proiectului;

• Identificarea activitatilor ce rezulta din executia si operarea componentelor proiectului;

• Identificarea modificarilor (efectelor) ce au loc in mediul fizic ca urmare a realizarii si operarii

componentelor proiectului.

Interes pentru evaluare prezinta in principal acele efecte care pot fi cuantificate si care conduc cu

certitudine la aparitia unei forme de impact.

Estimarea preliminară a formelor de impact asupra speciilor si habitatelor de interes

comunitar din siturile Natura 2000 din zona proiectului a avut in vedere identificarea acelor

forme de impact pentru care exista riscul atingerii unor praguri semnificative in absenta unor

masuri de evitare si reducere a impactului, respectiv:

- Pierderea habitatelor (PH): pierderea unor suprafete de habitate de interes comunitar,

respectiv a unor suprafete de habitate favorabile pentru diferitele etape de dezvoltare si

ale activitatilor speciilor de interes comunitar (reproducere, odihna, hranire etc.), ca

urmare a unor lucrari de constructie, atat la nivel terestru, cat si al suprafetelor din albia

raului;

o Evaluarea semnificaţiei impactului - procentul din suprafaţa habitatului care va

fi pierdut; - Alterarea habitatelor (AH): modificari hidromorfologice si/sau ale parametrilor fizici,

chimici si biologici la nivelul habitatelor, atat la nivel terestru, dar in special schimbari in

morfologia raului si a habitatelor riverane, ce conduc in timp la modificarea echilibrului

initial al cursului de apa (ex. intensificarea dragajelor si extragerea de nisip pot conduce

la fenomene de eroziune, creșterea concentratiei suspensiilor fine, colmatarea si

deterioarea locurilor favorabile de reproducere si crestere pentru speciile de pesti etc.);

o Evaluarea semnificaţiei impactului - procentul ce va fi pierdut din suprafeţele

habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar; - Fragmentarea habitatelor (FH): in principal pentru speciile de pesti de pe cursul râului,

atat in mod direct, prin implementarea structurilor construite;

o Evaluarea semnificaţiei impactului - fragmentarea habitatelor de interes

comunitar (exprimată în procente); durata sau persistenţa fragmentării; - Perturbarea activitatii speciilor (PAS): prin cresterea nivelului de zgomot si vibratii,

cresterea turbiditatii apei în zona lucrărilor;

o durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar,

o distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

o schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);



250

o scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

PP;

o indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Predicția impacturilor

Predicția impacturilor reprezinta o evaluare calitativă și cantitativă a formelor de impact.

Parametrii luați in considerare pentru evaluarea impacturilor sunt:

Etapa proiectului: executie, operare;

Natura impactului: pozitiv, negativ;

Tipul impactului: direct, secundar, indirect;

Potentialul cumulativ: da/nu;

Extinderea spatiala: local, local (in afara N2k), local (in interiorul N2k), zonal, regional,

coridorul ecologic;

Durata: termen scurt, mediu, lung;

Frecventa: accidental, o singura data/ temporar, intermitent, periodic, fara intrerupere;

Probabilitatea: incert, improbabil, probabil, foarte probabil;

Reversibilitatea: reversibil, ireversibil;

Natura transfrontieră: da/nu.

Table 32 Parametrii luati in considerare pentru evaluarea impacturilor sunt prezentați în tabelul

următor:

Parametru de

evaluare

Variabilele

parametrilor de

evaluare

Descrierea caracteristicilor variabilelor parametrilor de evaluare

Natura impact

Pozitiv Modificarile contribuie la imbunatatirea starii/ atingerea starii favorabile de

conservare a habitatului/ speciei.

Negativ Modificarile contribuie la inrautatirea starii/ neatingerea starii favorabile de

conservare a habitatului/ speciei.

Tip impact

Direct Forma de impact principala produsa de aparitia unui efect.

Secundar Forma de impact generata de un impact direct.

Indirect Forma de impact care apare nu datorita unui efect generat de proiect, ci a unor

activitati ce sunt incurajate sa se produca ca o consecinta a proiectului.

Potential

cumulativ

Da

Impactul are potentialul de a genera, impreuna cu alte efecte/ impacturi din

acelasi proiect sau din proiecte diferite, modificari mai mari la nivelul sitului

N2000.

Nu Nu exista riscul ca acest impact sa produca, alaturi de alte impacturi, modificari

mai mari la nivelul sitului N2000.

Extindere

spatiala

Local Suprafete mici in interiorul sau in afara siturilor N2000.

Local (in afara N2k) Suprafete mici in afara siturilor N2000.

Local (in interiorul

N2k) Suprafete mici in interiorul unui sit N2000.

Zonal Intreg situl N2000 (sau mare parte a acestuia).

Regional Doua sau mai multe situri N2k.

Coridorul ecologic Tot zona/regiunea

Durata

Termen scurt Impactul se manifesta doar pe durata interventiei (in etapa de constructie).

Termen mediu Impactul se manifesta pe durata lucrarilor de constructie si pentru o perioada

scurta post-constructie (3 – 5 ani).

Termen lung Impactul se manifesta pe toata durata constructiei si operarii (> 5 ani).

Frecventa Accidental Impactul se manifesta doar ca urmare a unui accident (o poluare accidentala).



251

O singura data/

temporar

Impactul se manifesta o singura data in una dintre etapele proiectului. Cel mai

adesea asociat unei durate scurte.

Intermitent Impactul se manifesta repetat/ discontinuu, cu o frecventa necunoscuta.

Periodic Impactul se manifesta repetat, cu o frecventa cunoscuta.

Fara intrerupere

Impactul se manifesta continuu dupa momentul aparitei (Atentie! Trebuie

corelat cu parametrul „Durata”: “fara intrerupere” pe “termen mediu” inseamna

ca impactul este continuu in perioada de constructie).

Probabilitate

Incert Probabilitatea de producere a impactului este necunoscuta, cel mai sigur nu o

sa apara.

Improbabil Probabilitatea de producere a impactului este scazuta – este posibil sa apara.

Probabil Probabilitatea de producere a impactului este ridicata – este foarte posibil sa

apara.

Foarte probabil Producerea impactului este sigura.

Reversibilitate

Reversibil Dupa disparitia impactului, specia/ habitatul N2000 se poate intoarce la

conditiile initiale.

Ireversibil Impactul nu permite intoarcerea la conditiile initiale ale speciei/ habitatului

N2000 afectate.

Natura

transfrontiera

Da Impactul are potentialul de a genera modificari in context transfrontiera.

Nu Impactul nu are potentialul de a genera modificari in context transfrontiera.

Valoarea impactului generat de activităţile prevăzute prin proiect, asupra speciilor şi

habitatelor va lua în considerare consecinţele şi probabilitatea în funcţie de gradul de afectare şi

posibilitatea producerii.

Formula de calcul utilizată va fi:

Impact = probabilitate x consecinţă

Categoriile de probabilitate vor fi definite conform tabelului de mai jos. Probabilitate Valoare Observaţii

Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine

Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent

Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvență redusă

Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional

Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental

Consecinţele se vor calcula conform tabelului de mai jos luându-se permanent în calcul

consecinţele maxim previzibile.

Grad de afectare Valoare Descriere

Dezastroase 5 Afectarea populaţiilor locale cu 81 – 100 %

- Sunt distruse ireversibil habitatele

caracteristice speciilor de interes

conservativ.

- Este afectată ireversibil mărimea

populației

Foarte importante 4 Afectarea populaţiilor locale cu 61 – 80 %

- Sunt distruse ireversibil habitatele


conservativ.

- Este afectată pe termen lung mărimea

populației



252

Importante 3 Afectarea populaţiilor locale cu 41 – 60 %

- Sunt afectate pe termen lung habitatele


conservativ.

- Este afectată pe termen lung mărimea

populației

Moderate 2 Afectarea populaţiilor locale cu 21 – 40 %

- Sunt afectate pe termen mediu

habitatele caracteristice speciilor de


- Sunt afectate pe termen mediu conditiile

de biotop caracteristice speciilor de

interes conservativ

- Este afectată pe termen mediu mărimea

populației. Revenirea la situația initială

este pe o perioada mai lungă și necesită

o serie de măsuri suplimentare de

reducere a impactului

Nesemnificative 1 Afectarea populaţiilor locale cu 0 – 20 %

- Sunt afectate pe termen scurt habitatele


conservativ. Impactul generat este

temporar și de scurtă durată, cu

probabilitate de reversibilitate rapida la

situația inițială

- Sunt afectate pe termen scurt, temporar

conditiile de biotop caracteristice

speciilor de interes conservativ

- Este afectată pe termen scurt mărimea

populației și se manifestă prin aparitia

unei îndepărtări față de zona afectată,

pe distanțe scurte a speciilor. Revenirea

la situația initială nu necesită măsuri de

reducere a impactului.

Reversibilitate

Reversibil Dupa disparitia impactului, specia/ habitatul N2000 se

poate intoarce la conditiile initiale.

Ireversibil Impactul nu permite intoarcerea la conditiile initiale ale

speciei/ habitatului N2000 afectate.

Matricea de impact, calculată în funcție de probabilitatea apariției pericolului și a consecințelor maxim

previzibile, se prezintă astfel:

Nivel/Valoare = probabilitate x consecinţă

5 / inevitabil 5 10 15 20 25

4 / foarte probabil 4 8 12 16 20

3 / probabil 3 6 9 12 15

2 / improbabil 2 4 6 8 10

1 / foarte

improbabil 1 2 3 4 5



253

Valoare Nivel impact

15 -25 Semnificativ

5 – 12 Moderat

1 -4 Nesemnificativ

Efectele negative ale lucrărilor descrise mai sus se datorează următoarelor aspecte:

funcţionării utilajelor;

prezenţei oamenilor în zonă;

transportului materialelor

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente utilajelor sunt tipice şi

cuprind în general:

operarea vehiculelor pentru transport;

operarea utilajelor mobile şi staţionare.

În perioada de construire ( realizarea afundaţiilor, întinderea conductorilor, etc) cele mai sensibile

specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste sunete interferează în mod

direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect

comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii.

Pentru a avea o vedere de ansamblu a acestor criterii, consultantul a definit pentru fiecare criteriu

un set de elemente pentru analiza si precum si tinte ce trebuie atinse, folosind Matricea Tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea Lepold se folosesc in mod curent in

Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui

efect asupra unor factori de Mediu.

Prin acordarea notelor se pot obtine concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in

domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se

propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.

Pentru aceasta in prezentul evaluare a alternativelor descrise mai sus s-a procedat dupa cum

urmeaza:

Unele dintre aceste elemente sunt comune pentru mai multe criterii.

În scopul identificării impactului potențial al proiectului propus asupra speciilor şi

habitatelor ce constituie obiectivul managementului conservării in siturile Natura 2000 a fost

alocată o notă de relevanta, stabilită după cum urmează:

+ 3 şi peste această valoare = impact pozitiv semnificativ;

(+ 1) – (+ 2) = impact pozitiv;

0 = nici un impact (neutru);

(- 1) - (- 2) = impact negativ nesemnificativ;

3 şi sub această valoare = impact negativ semnificativ



254

Valoare Descrierea efectelor

+ 3 şi peste această valoare

= impact pozitiv

semnificativ;

(+ 1) – (+ 2) = impact

pozitiv;

0 = nici un impact

(neutru);

(- 1) = impact negativ

nesemnificativ;

Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta temporar si pe

suprafete foarte restranse.

Efectele negative generate sunt compensate de efectele pozitive.

(- 2) = impact negativ

redus/minim;

Efecte reduse/moderat directe sau indirecte, se resimt la nivel local

se manifesta pe termen scurt şi lung , sunt necesare masuri pentru

prevenirea si diminuarea impactului

- 3 şi sub această valoare

= impact negativ

semnificativ major.

Efectelor majore (semnificative), care se manifesta pe termen lung

sau permanent, au scara larga de acoperire, sunt necesare masuri de

diminuare a impactului, masuri compensatorii, schimbari solutii

tehnice propuse



255

III. 3. Evaluarea globală a impactului direct şi indirect din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare asupra speciilor și habitatelor protejate

Table 33 Evaluarea globală a impactului direct şi indirect din faza de construcţie, de operare şi de

dezafectare asupra speciilor și habitatelor protejate fără a lua în consideraţie măsurile de


Parametru de

evaluare

Variabilele

parametrilor

de evaluare

Descrierea

caracteristicilor

variabilelor

parametrilor de

evaluare

EVALUAREA IMPACTULUI

Natura impact

Pozitiv

Modificarile contribuie

la imbunatatirea starii/

atingerea starii

favorabile de

conservare a

habitatului/ speciei.

-

Negativ


la inrautatirea starii/

neatingerea starii

favorabile de

conservare a


Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta temporar

si pe suprafete foarte restranse.

LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan nu traversează habitate de

interes comunitar. Perturbarea temporară (1-3 luni) a speciei

Spermophilus citellus.

Tip impact Direct

Forma de impact

principala produsa de

aparitia unui efect.



1. Degradarea habitatelor caracteristice speciilor ţintă

- ROSCI0162:


- Perturbarea temporară, reversibilă a speciei Spermophilus

citellus cauzată de ocuparea temporară din habitatele

caracteristice speciei (păşuni, teren arabil, pajişti naturale) .

- În timpul forării/săpării găurilor de fundare a stâlpilor LEA

există riscul interceptării a maximum 4 galerii de popândău.

- Pe termen mediu și lung în perioada de funcționare –

neutru

2. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă -

ROSCI0162:


- Perturbarea temporară, reversibilă din cauza defrişării

vegetaţiei forestiere din zona de Mărășești – Cosmesti.


construcţie dar culoarul rămâne defrişat şi în timpul funcţionării

LEA pentru asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă.


neutru



256


– ROSPA0071:


în perioada de construire

- Ocuparea temporară, circa 3 luni zona Mărăşeşti- Cosmeşti din

suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări Circus

aeruginosus şi Lanius collurio (păşuni, teren arabil, pajişti

naturale) dintre cele 5 specii afectate temporar de

implementarea proiectului.

- Habitatele caracteristice speciei Egretta garzetta (zone umede,

bălţi, râuri, lagune sărate) nu sunt afectate, circa 3 luni specia


- habitate caracteristice speciei Circus aeruginosus (pajişti,

culturi şi păşuni), reprezintă 0,0086% din suprafaţa acestor


- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei Circus aeruginosus

de pe teritoriul ROSPA0071 este de peste 17.000 ha, suficient

de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung, atât

în zona analizată cât şi pe teritoriul sitului.

- Lanius collurio este specia ecotonurilor şi a tufelor răzleţe din

luncă, luminişuri şi păşuni.

- Pentru montarea stâlpilor LEA pe teritoriul ROSPA0071 nu

vor fi afectate tufărişurile, dar va fi ocupată temporar (1-3 luni)

suprafaţa de 1,47 ha din zona plantaţiilor de salcâm, nuc şi plop

cu strat ierbos natural, ceea ce reprezintă 0,0094% din suprafaţa

claselor de habitate păşuni şi culturi agricole.

- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei (tufărișuri, păşuni şi

terenuri agricole mărginite de vegetaţie naturală) pe teritoriul

ROSPA0071 este de circa 15.700 ha, suficient de mare pentru a

asigura menţinerea speciei pe termen lung.

- Habitatele caracteristice speciei Cygnus olor nu sunt afectate,

circa 1 lună specia poate fi doar perturbată de zgomot şi

prezenţa umană.


neutru

4. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă –

ROSPA0071:



- Habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă,

deplasare şi reproducere ale speciilor de interes comunitar nu

vor fi fragmentate.



nesemnificativ

Secundar

Forma de impact

generata de un impact

direct.



1. Degradarea solului


– în perioada de construire

- Suprafeţele de teren folosite ca platforme tehnologice vor fi

tasate din cauza utilajelor cu care se va lucra pentru montarea

stâlpilor LEA.



257

- După montarea fiecărui stâlp (circa 1 lună), acolo unde va fi

cazul, se va face reconstrucţia ecologică a terenului folosit ca

platformă tehnologică.


neutru

Indirect

Forma de impact care

apare nu datorita unui

efect generat de proiect,

ci a unor activitati ce

sunt incurajate sa se

produca ca o consecinta

a proiectului.



1. Emisia zgomotului şi a vibraţiilor


- Perturbarea temporară, reversibilă a

speciei Spermophilus citellus cauzată de zgomotul şi vibraţiile

produse de mijloacele de transport şi utilajele folosite pentru

montarea stâlpilor LEA.

- Perturbarea temporară, reversibilă a speciei Felis silvestris

cauzată de zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele folosite

pentru defrişarea vegetaţiei forestiere şi mijloacele de

transport folosite pentru transportul masei lemnoase.

- Descărcările Corona din perioada de funcționare a liniei LEA ,

sunt însoţite de sunete de intensitate redusă, „bâzâitului liniei

electrice”, perceptibile numai în vecinătatea liniei, în zonele de


- Zgomotele generate de funcţionarea LEA fiind de intensitate

scăzută nu vor avea nici un impact asupra speciilor de faună.

- Pe termen mediu și lung – neutru

2. Emisia gazelor de ardere şi a pulberilor în aerul

atmosferic


- Emisiile gazelor de ardere şi a pulberilor în aerul atmosferic,

de la utilajele şi mijloacele de transport

folosite pentru montarea stâlpilor LEA vor fi nesemnificative şi

fără efecte asupra habitatelor şi speciilor

datorită următoarelor aspecte: perioada de emisie este foarte scurtă, cantităţile de poluanţi emişi sunt mici deoarece se

foloseşte un număr mic de surse care

funcţionează intermitent, sunt zone fără surse de poluare

atmosferică, configuraţia zonelor este favorabilă dispersiei.


3. Emisia ionilor care determină formarea ozonului

- Pe termen scurt, mediu şi lung – impact neutru

- Fenomenul Corona care apare dea lungul liniilor electrice

aeriene în funcţiune, în condiţii de umiditate atmosferică mare

determină formarea ozonului în jurul conductoarelor.

- Nu depăşeşte valoarea de 1.000 ioni/cm3, concentraţia

atmosferică normală fiind cuprinsă între 100 şi 1.000 ioni/cm3.

- Emisiile de ozon cauzate de LEA 400 kV d.c. la nivelul solului

sunt neglijabile.

4. Emisia radiațiilor electromagnetice


- Nu se cunosc efecte ale radiaţiilor electromagnetice emise de

LEA în timpul funcţionării, asupra biodiversităţii, dimpotrivă,

sunt specii de păsări care-şi fac cuiburile pe stâlpii LEA.



258

Potential

cumulativ

Da

Impactul are potentialul

de a genera, impreuna

cu alte efecte/ impacturi

din acelasi proiect sau

din proiecte diferite,

modificari mai mari la

nivelul sitului N2000.

Da

Din punct de vedere al impactului cumulat generat de celelalte

proiecte cu impactul cumulat produs de proiectul studiat, se

estimează că va exista un impact moderat, local, temporar..

Aceste lucrări se vor realiza în perioade diferite și în anii

diferiți, astfel considerăm ca nu se înregistra un impact cumulat

între cele două proiecte în perioada de implementare a acestora.

- Impact cumulat - nesemnificativ

Nu

Nu exista riscul ca acest

impact sa produca,

alaturi de alte

impacturi, modificari

mai mari la nivelul

sitului N2000.

NU

Extindere

spatiala

Local

Suprafete mici in

interiorul sau in afara

siturilor N2000.

- Suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile

stâlpilor atât pe teritoriul ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior (24.980 ha), cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior (37.479ha) este de 1418 m2 (0,1418 ha) –

ceea ce reprezintă – 0,00057 % din ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior şi 0,00039 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

- Suprafaţă ocupată temporar: pe teritoriul în care

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior care se suprapun în zona de traversare)

– 101.615 m2 (10,1615 ha), – ceea ce reprezintă – 0,04051

% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02785 %

din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Local (in

afara N2k)

Suprafete mici in afara

siturilor N2000.

Local (in

interiorul

N2k)

Suprafete mici in

interiorul unui sit

N2000.

Zonal Intreg situl N2000 (sau

mare parte a acestuia).

Regional Doua sau mai multe

situri N2k.

Coridorul

ecologic Tot zona/regiunea

NU

Durata

Termen scurt

Impactul se manifesta doar

pe durata interventiei (in

etapa de constructie).

DA

- Suprafaţa fiecărei platforme tehnologice va fi impactată circa o lună, cu

intermitenţe, deoarece 20 de zile sunt necesare pentru

întărirea betonului fundaţiei stâlpului LEA.

- Culoarul de lucru este folosit doar pentru întinderea şi tragerea la

săgeată a conductoarelor active şi de protecţie.

Termen

mediu

Impactul se manifesta

pe durata lucrarilor de

constructie si pentru o

perioada scurta post-

constructie (3 – 5 ani).

DA

Culoarul defrişat cu lungimea de 70 m şi lăţimea de 54 m, în

pădurea de foioase.

Termen lung


pe toata durata

constructiei si operarii

(> 5 ani).

DA



Frecventa

Accidental


doar ca urmare a unui

accident (o poluare

accidentala).

DA

O singura

data/ temporar

Impactul se manifesta o

singura data in una

dintre etapele

proiectului. Cel mai

adesea asociat unei

DA



259

durate scurte.

Intermitent


repetat/ discontinuu, cu

o frecventa

necunoscuta.

DA

Periodic


repetat, cu o frecventa

cunoscuta.

DA

Fara

intrerupere


continuu dupa

momentul aparitei

(Atentie! Trebuie

corelat cu parametrul

„Durata”: “fara

intrerupere” pe “termen

mediu” inseamna ca

impactul este continuu

in perioada de

constructie).

DA

Probabilitate

Incert

Probabilitatea de

producere a impactului

este necunoscuta, cel

mai sigur nu o sa apara.

-

Improbabil

Probabilitatea de producere

a impactului este scazuta –

este posibil sa apara.

-

Probabil

Probabilitatea de


este ridicata – este

foarte posibil sa apara.

-

Foarte

probabil

Producerea impactului

este sigura.

DA

Reversibilitate

Reversibil

Dupa disparitia

impactului, specia/

habitatul N2000 se

poate intoarce la


DA

Ireversibil

Impactul nu permite

intoarcerea la conditiile

initiale ale speciei/

habitatului N2000

afectate.

-

Natura

transfrontiera

Da


de a genera modificari

in context

transfrontiera.

NU

Nu

Impactul nu are

potentialul de a genera

modificari in context

transfrontiera.

NU



260

III. 4. Evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor ce constituie obiectivul managementului conservativ in siturile de interes comunitar şi avifaunistic

Table 34 Matricea de evaluare a impactului implementării proiectului asupra habitatelor şi

speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - în funcţie de probabilitatea apariţiei IMPACTULUI şi a

consecinţelor maxim previzibile. Habitat/Specie PROBABILITATE CONSECINŢE NIVEL IMPACT

Habitatului Natura 2000 de interes comunitar specificat in Formularul Standard


3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la

cele montane, cu vegetație din Ranunculion

fluitantis și Callitricho-Batrachion

0 0 0

6430 Comunitati de liziera higrofile cu ierburi

înalte de la câmpie si din etajul montan pâna în cel

alpin

0 0 0

6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 0 0 0

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)

0 0 0

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de

Chenopodion rubri și Bidention

0 0 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 3 - Probabil

Efectul va apărea cu

frecvență redusă

1

Nesemnificativ

Nesemnificativ

91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp.

0 0 0

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)

0 0 0

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl


1355 Lutra lutra 0 0

1335 Spermophilus citellus 3 - Probabil

Efectul va apărea cu

frecvență redusă

1

Nesemnificativ

Nesemnificativ

Specii de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard

al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

1220 Emys orbicularis 0 0 0

1166 Triturus cristatus 0 0 0

1188 Bombina bombina 0 0 0

Specii de faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

1130 Aspius aspius - avat 0 0 0

1149 Cobitis taenia 0 0 0

2511 Gobio kessleri 0 0 0

1124 Gobio albipinnatus 0 0 0

1157Gymnocephalus schraetser 0 0 0



261

Habitat/Specie PROBABILITATE CONSECINŢE NIVEL IMPACT

1145 Misgurnus fossilis 0 0 0

2522 Pelecus cultratus 0 0 0

1134 Rhodeus sericeus amarus 0 0 0

1146 Sabanejewia aurata 0 0 0

1160 Zingel streber 0 0 0

1159 Zingel zingel 0 0 0


1083 Lucanus cervus 0 0

1014 Vertigo angustior 0 0


A229 Alcedo atthis 1 1 Nesemnificativ

A054 Anas acuta 1 1 Nesemnificativ

A056 Anas clypeata 1 1 Nesemnificativ

A052 Anas crecca 1 1 Nesemnificativ

A050 Anas penelope 1 1 Nesemnificativ

A053 Anas platyrhynchos 1 1 Nesemnificativ

A055 Anas querquedula 1 1 Nesemnificativ

A051 Anas strepera 1 1 Nesemnificativ

A043 Anser anser 1 1 Nesemnificativ

A029 Ardea purpurea 1 1 Nesemnificativ

A024 Ardeola ralloides 1 1 Nesemnificativ

A059 Aythya ferina 1 1 Nesemnificativ

A061 Aythya fuligula 1 1 Nesemnificativ

A060 Aythya nyroca 1 1 Nesemnificativ

A255 Anthus campestris 1 1 Nesemnificativ

A089 Aquila pomarina 1 1 Nesemnificativ

A396 Branta ruficollis 1 1 Nesemnificativ

A087 Buteo buteo 1 1 Nesemnificativ

A403 Buteo rufinus 1 1 Nesemnificativ

A196 Chlidonias hybridus 1 1 Nesemnificativ

A198 Chlidonias leucopterus 1 1 Nesemnificativ

A197 Chlidonias niger 1 1 Nesemnificativ

A031 Ciconia ciconia 1 1 Nesemnificativ

A081 Circus aeruginosus 1 1 Nesemnificativ

A231 Coracias garrulus 1 1 Nesemnificativ

A122 Crex crex 1 1 Nesemnificativ

A038 Cygnus cygnus 1 1 Nesemnificativ

A036 Cygnus olor 1 1 Nesemnificativ

A236 Dryocopus martius 1 1 Nesemnificativ

A027 Egretta alba 1 1 Nesemnificativ

A026 Egretta garzetta 1 1 Nesemnificativ

A096 Falco tinnunculus 1 1 Nesemnificativ

A097 Falco vespertinus 1 1 Nesemnificativ

A125 Fulica atra 1 1 Nesemnificativ

A002 Gavia arctica 1 1 Nesemnificativ

A189 Gelochelidon nilotica 1 1 Nesemnificativ

A135 Glareola pratincola 1 1 Nesemnificativ

A075 Haliaeetus albicilla 1 1 Nesemnificativ

A022 Ixobrychus minutus 1 1 Nesemnificativ

A338 Lanius collurio 1 1 Nesemnificativ



262

Habitat/Specie PROBABILITATE CONSECINŢE NIVEL IMPACT

A339 Lanius minor 1 1 Nesemnificativ

A459 Larus cachinnans 1 1 Nesemnificativ

A177 Larus minutus 1 1 Nesemnificativ

A179 Larus ridibundus 1 1 Nesemnificativ

A156 Limosa limosa 1 1 Nesemnificativ

A246 Lullula arborea 1 1 Nesemnificativ

A230 Merops apiaster 1 1 Nesemnificativ

A023 Nycticorax nycticorax 1 1 Nesemnificativ

A019 Pelecanus onocrotalus 1 1 Nesemnificativ

A017 Phalacrocorax carbo 1 1 Nesemnificativ

A393Phalacrocorax pygmeus 1 1 Nesemnificativ

A234 Picus canus 1 1 Nesemnificativ

A034 Platalea leucorodia 1 1 Nesemnificativ

A005 Podiceps cristatus 1 1 Nesemnificativ

A132 Recurvirostra avosetta 1 1 Nesemnificativ

A195 Sterna albifrons 1 1 Nesemnificativ

A193 Sterna hirundo 1 1 Nesemnificativ

A048 Tadorna tadorna 1 1 Nesemnificativ

A161 Tringa erythropus 1 1 Nesemnificativ

A162 Tringa totanus 1 1 Nesemnificativ

A142 Vanellus vanellus 1 1 Nesemnificativ

Evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor ce constituie obiectivul managementului

conservativ în cele două situri - ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior s-a realizat în urma activităților de identificarea a speciilor şi habitatelor din

zonele in care se vor executa lucrarile.

Pentru a avea o vedere de ansamblu a acestor criterii, consultantul a definit pentru fiecare criteriu

un set de elemente pentru analiza si precum si tinte ce trebuie atinse, folosind Matricea Tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea Lepold se folosesc in mod curent in

Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui

efect asupra unor factori de Mediu.

Prin acordarea notelor se pot obtine concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in

domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se

propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.

Pentru aceasta in prezentul evaluare a alternativelor descrise mai sus s-a procedat dupa cum

urmeaza:

Unele dintre aceste elemente sunt comune pentru mai multe criterii.

În scopul identificării impactului potențial al proiectului propus asupra speciilor şi

habitatelor ce constituie obiectivul managementului conservării in siturile Natura 2000 a fost

alocată o notă de relevanta, stabilită după cum urmează:

+ 3 şi peste această valoare = impact pozitiv semnificativ;

(+ 1) – (+ 2) = impact pozitiv;

0 = nici un impact (neutru);

(- 1) - (- 2) = impact negativ nesemnificativ;

3 şi sub această valoare = impact negativ semnificativ




263

Table 35 Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor şi speciilor citate în formularul NATURA

2000 pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Tipul de habitat Natura 2000 Identificare habitat

pe amplasamentul/

în vecinătate PP

Suprafaţa de habitat

afectată PP

Direct indirect Măsuri

de

reducere

evaluarea

impactul

ui

rezidual

care va

rămâne

după

implemen

tarea

măsurilor

de

reducere

a

impactul

ui;

S. de

habitat

evaluată

la nivelul

sitului

%

ocupată

definitiv

% ocupat

temporar Pe

term

en

scurt

Pe

terme

n lung

Pe

terme

n

scurt

Pe

terme

n

lung

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

3260 Cursuri de apa din zonele de

câmpie, pâna la cele montane, cu

vegetație din Ranunculion

fluitantis și Callitricho-

Batrachion

Acest tip de habitat nu

este prezent în perimetrul


4996ha

1,99%

0 0 0 0 0 0 nu 0

6440 Pajiști aluviale din Cnidion

dubii




51,06ha

0,20%

0 0 0 0 0 0 nu 0

91F0 Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris)




337,71ha

1,35%

0 0 0 0 0 0 nu 0

3270 Râuri cu maluri nămoloase

cu vegetație de Chenopodion

rubri și Bidention




378,69ha

0,49%

0 0 0 0 0 0 nu 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și

Populus alba

În zona de amplasare a

stâlpilor 178, 179, 180,

183 – zona Cosmești

1891ha

7,57%

Circa

0,0577ha

0,0030%

circa

5,6140ha

0,26%

0 0 0 0 nu 0




264

Tipul de habitat Natura 2000 Identificare habitat

pe amplasamentul/

în vecinătate PP


afectată PP


de

reducere

evaluarea

impactul

ui

rezidual

care va

rămâne

după

implemen

tarea

măsurilor

de

reducere

a

impactul

ui;

S. de

habitat

evaluată

la nivelul

sitului

%

ocupată

definitiv

% ocupat

temporar Pe

term

en

scurt

Pe

terme

n lung

Pe

terme

n

scurt

Pe

terme

n

lung

semnalăm existenţa unei

vegetaţii primară, de-a

lungul cursului de apă,

dominată de specii

lemnoase higrofile,

grupate in asociaţii cum ar

fi: Salicetum purpurae,

sau Salicetum triandrae,

care in funcţie de

dimensiunile luncii,

ocupau porţiuni mai mult

sau mai puţin extinse.

Speciile ce se regăseau in

aceste păduri de luncă

erau: Salix alba, S.

fragilis, Populus alba, P.

nigra, P. tremula, Alnus


Asociaţia primară face

parte din tipul de habitat -

92A0 Zăvoaie cu Salix

alba și Populus alba.

91I0 * Vegetație de silvostepa

eurosiberiana cu Quercus spp.



176,81ha

0,70%

0 0 0 0 0 0 nu 0




265

Tipul de habitat Natura 2000 Identificare habitat

pe amplasamentul/

în vecinătate PP


afectată PP


de

reducere

evaluarea

impactul

ui

rezidual

care va

rămâne

după

implemen

tarea

măsurilor

de

reducere

a

impactul

ui;

S. de

habitat

evaluată

la nivelul

sitului

%

ocupată

definitiv

% ocupat

temporar Pe

term

en

scurt

Pe

terme

n lung

Pe

terme

n

scurt

Pe

terme

n

lung


91E0 * Păduri aluviale cu Alnus

glutinosa și Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)




100,46ha

0,40%

0 0 0 0 0 0 nu 0

Specia Identificare speciei

pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat

evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în

considerare măsurile de reducere a

impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung


Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

1355 Lutra lutra

Specia nu a fost semnalată în

perimetrul lucrărilor în perioada

observaţiilor.

Lucrările de amplasare a stâlpilor

LEA nu interferează cu habitatul

caracteristic acestei specii.

0% 0 0 0 0 nu 0




266


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

1335 Spermophilus

citellus

Specia a fost identificată în zona

din lunca râului Trotuș.

Poate fi afectată temporar, din

cauza ocupării temporare a

suprafeţei de 0,4095 ha din

habitatul caracteristic speciei,

păşuni, habitat utilizat de această

specie pentru necesităţile de hrană,

adăpost, hibernare şi reproducere.

0,0016% -1 0 -1 0 DA 0

Specii de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

1220 Emys

orbicularis

Specia nu este prezentă în perimetrul

lucrărilor.

0% 0 0 0 0 nu 0

1166 Triturus

cristatus


lucrărilor.

0% 0 0 0 0 nu 0

1188 Bombina

bombina


lucrărilor.

0% 0 0 0 0 nu 0

Specii de ihtiofaună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

1130 Aspius aspius

- avat




0% 0 0 0 0 nu 0

1149 Cobitis taenia Lucrările de amplasare a stâlpilor



0% 0 0 0 0 nu 0

2511 Gobio

kessleri




0% 0 0 0 0 nu 0

1124 Gobio Lucrările de amplasare a stâlpilor 0% 0 0 0 0 nu 0




267


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

albipinnatus LEA nu interferează cu habitatul


1157

Gymnocephalus

schraetser




0% 0 0 0 0 nu 0

1145 Misgurnus

fossilis




0% 0 0 0 0 nu 0

2522 Pelecus

cultratus




0% 0 0 0 0 nu 0

1134 Rhodeus

sericeus amarus




0% 0 0 0 0 nu 0

1146 Sabanejewia

aurata - zvârlugă

aurie, dunăriţa




0% 0 0 0 0 nu 0

1160 Zingel streber Lucrările de amplasare a stâlpilor



0% 0 0 0 0 nu 0

1159 Zingel zingel Lucrările de amplasare a stâlpilor



0% 0 0 0 0 nu 0


1083 Lucanus

cervus

Specia de nevertebrate Lucanus

cervus, facem precizarea că, pentru

asigurarea ciclurilor de

reproducere specia este

dependentă de existenţa unor

exemplare

0% 0 0 0 0 0 0




268


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

de stejar, habitat inexistent în zona

analizată,

1014 Vertigo

angustior




0% 0 0 0 0 nu 0

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior


Zona analizată este deosebit de importantă pentru speciile de păsări migratoare deoarece face parte din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele populaţii de păsări

acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna) sau, spre teritoriile

de cuibărit din nord (primăvara), tranzitând-o în timpul pasajului.

Majoritatea speciilor de păsări care migrează în lungul văii Siretului folosesc ca loc de odihnă în timpul migraţiei, zona Cotul Zătuanului, zonă situată în aval de traseul

LEA, la distanţa de peste 15 km.

A229 Alcedo atthis Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor atât in lunca

Trotușului (zona 1) cât și în lunca

Siretului (zona Cosmești).

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A029 Ardea

purpurea Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor în lunca

Siretului – zona Cosmești

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A024 Ardeola

ralloides Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A060 Aythya

nyroca Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 DA 0




269


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung


0,02785 %

PAS – (-1)

PAS – (-1)

A196 Chlidonias

hybridus

Specia nu a fost identificată în


0% 0 0 0 0 da 0

A197 Chlidonias

niger Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A031 Ciconia

ciconia





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A081 Circus

aeruginosus




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A038 Cygnus

cygnus Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A027 Egretta alba Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A026 Egretta

garzetta



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 DA 0




270


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung


0,02785 %

PAS – (-1)

PAS – (-1)

A189 Gelochelidon

nilotica





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A135 Glareola

pratincola



Trotușului (zona 1).

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A022 Ixobrychus

minutus Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A338 Lanius

collurio Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor in toate

zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A339 Lanius minor Specia a fost identificată în


Trotușului (zona 2) în apropiere se

afla pădurea.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A177 Larus

minutus



0 0 0 0 0 da 0




271


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

A023 Nycticorax

nycticorax


perimetrul lucrărilor, in toate

zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A019 Pelecanus

onocrotalus



Trotușului (zona 1 și 2) în

apropiere se afla pădurea.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A034 Platalea

leucorodia



Trotușului (zona 1) și în zona

Cosmești – lunca Siretului.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A132 Recurvirostra

avosetta


perimetrul lucrărilor. Zona nu

prezintă condiţii specifice de habitat.

0% 0 0 0 0 da 0

A193 Sterna

hirundo



0 0 0 0 0 da 0

A054 Anas acuta Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A056 Anas clypeata Specia a fost identificată în


Definitive -

0,00039 %

PH – 0

AH - 0 0 PH – 0

AH - 0 0 DA 0




272


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung



Temporar -

0,02785 %

FH - 0

PAS – (-1)

FH - 0

PAS – (-1)

A052 Anas crecca



zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A050 Anas

penelope


perimetrul lucrărilor..

0% 0 0 0 0 da 0

A053 Anas

platyrhynchos Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A055 Anas

querquedula Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A051 Anas strepera Specia nu a fost identificată în


0% 0 0 0 0 da 0

A043 Anser anser





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A059 Aythya ferina Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

0 DA 0




273


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung


0,02785 %

PAS – (-1)

PAS – (-1)

A061 Aythya

fuligula Specia a fost identificată în


zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A087 Buteo buteo



zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A198 Chlidonias

leucopterus





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A255 Anthus

campestris


perimetrul lucrărilor. 0 0 0 0 0 da 0

A089 Aquila

pomarina Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor în zona


Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A396 Branta

ruficollis



Trotușului (zona 1).

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A403 Buteo rufinus Specia nu a fost identificată în


0% 0 0 0 0 da 0

A231 Coracias Specia a fost identificată în Definitive - PH – 0 0 PH – 0 0 DA 0




274


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

garrulus perimetrul lucrărilor atât in lunca



0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

A122 Crex crex



zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A036 Cygnus olor Specia a fost identificată în


zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A236 Dryocopus

martius Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A096 Falco

tinnunculus





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A097 Falco

vespertinus Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A125 Fulica atra Specia nu a fost identificată în 0% 0 0 0 0 da 0




275


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

perimetrul lucrărilor,

A002 Gavia arctica Specia a fost identificată în

perimetrul lucrărilor, in toate

zonele analizate.

Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A075 Haliaeetus

albicilla



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A459 Larus

cachinnans




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A179 Larus

ridibundus



Zona lucrărilor nu prezintă condiţii

de habitat specifice acestei specii

(stuf sau plaur, pe bancuri joase de

nisip, în stufăriș, deltă, litoral, lacuri

şi bălţi cu adâncime mică).

0 0 0 0 0 da 0

A156 Limosa

limosa Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A246 Lullula Specia a fost identificată în Definitive -

0,00039 %

PH – 0

AH - 0 0 PH – 0

AH - 0 0 DA 0




276


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

arborea perimetrul lucrărilor atât in lunca



Temporar -

0,02785 %

FH - 0

PAS – (-1)

FH - 0

PAS – (-1)

A230 Merops

apiaster Specia a fost identificată în


Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A017

Phalacrocorax

carbo



0% 0 0 0 0 da 0

A393

Phalacrocorax

pygmeus




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A234 Picus canus Specia a fost identificată în



Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A005 Podiceps

cristatus





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A195 Sterna

albifrons





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0




277


pe amplasamentul/

în vecinătate PP

% din

habitatul

speciei va

fi afectat



impactului;

Măsuri de

reducere

evaluarea

impactului

rezidual care

va rămâne

după

implementarea

măsurilor de

reducere a

impactului;

Direct Indirect

Pe termen

scurt

Pe termen

lung

Pe

termen

scurt

Pe

termen

lung

A048 Tadorna

tadorna

In perimetru lucrărilor nu a fost

identificată această specie.

0% 0

0 0 0

da 0

A161 Tringa

erythropus Specia a fost identificată în




Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A162 Tringa

totanus





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

A142 Vanellus

vanellus





Definitive -

0,00039 %

Temporar -

0,02785 %

PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 PH – 0

AH - 0

FH - 0

PAS – (-1)

0 DA 0

Legenda : Pierderea habitatelor (PH); Alterarea habitatelor (AH); Fragmentarea habitatelor (FH): Perturbarea activitatii speciilor (PAS):



278

III.5. Evaluarea semnificaţiei impactului asupra integrităţii siturilor Table 36 Evaluarea impactului asupra integrității ROSPA0071

Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior este afectată dacă PP poate:

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor

speciilor de interes comunitar;

Suprafaţa de teren ocupată definitiv

- 1418 m2 (0,1418 ha) - 0,00039 %

- 667 m2 reprezintă teren agricol şi 751 m

2 teren forestier din

care: 723 m2 vor fi defrişaţi şi 28 m

2 nu vor fi defrişaţi.

- În perioada de construire, pe termen scurt – negativ nesemnificativ,

direct, reversibil în perioada de construire

- Impact rezidual - pe termen scurt - direct, negativ nesemnificativ (-1),

Suprafaţă ocupată temporar:

- 101.615 m2 (10,1615 ha) - 0,02785 %

- teren agricol platformele de lucru pentru 6 stâlpi (2 stâlpi

de susţinere şi 4 stâlp de întindere) –2 x 840 m2 + 4 x 1500

m2 = 7.680 m2 (0,7680 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00210

% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

- teren agricol culoarul de lucru 1096 m (lungimea

culoarului de lucru in teren agricol) x 3 m (lăţimea

culoarului de lucru) = 3288 m2 (0,3288 ha) –0,00091 % din


- teren forestier culoarul de siguranţă (calcul analitic

coordonate stereo 1970) - 90.647 m2 (9,0647 ha) – ceea ce

reprezintă –0,02484 % din ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior. Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de

protecţie de 6 m pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat

de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani

începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară defrişarea unui culoar

cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei.

Pentru suprafeţe ocupate de linia LEA amplasate în afara zonei împădurite,

culoarului de protecție va fi menținut la o anumita înăltime, vegetaţia va fi lăsată să

crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m de la coroana arborilor la

conductoarele electrice.


- Impact rezidual - neutru

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în perimetrul analizat

neidentificându-se tipul de habitat prioritar specificat în Formularul Standard

a ariilor

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de

conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării




279

să producă modificări ale

dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes

comunitar.

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate.

Table 37 Evaluarea impactului – indicatorii cheie cuantificati – ROSPA0071

Identificarea

Tipul de

impact

indicatori-cheie

cuantificabili folositi la


Impactul generat de activitatea propusă în

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Evaluarea

impactului

Direct 1. procentul din

suprafaţa habitatului care

va fi pierdut;

În perioada de constructie

- Proiectul nu fragmentează habitatele de pe

teritoriul ROSPA0071.

În perioada de functionare

Proiectul nu fragmentează habitatele de pe


0

0

2. procentul ce va fi

pierdut din suprafeţele

habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes

comunitar;


- 1418 m2 (0,1418 ha) - 0,00039 %


- 101.615 m2 (10,1615 ha) - 0,02785 %

Habitatele folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă, deplasare şi reproducere ale speciilor de

interes comunitar nu vor fi fragmentate, dar va

exista un impact negativ nesemnificativ datorita

deranjului generat de prezența umană și

activitățile specifice de construire .

Nici un efect asupra funcţiilor ecologice ale

habitatelor.

Pe termen scurt – negativ nesemnificativ, direct, reversibil


Pe termen mediu și lung în perioada de funcționare –

neutru

(-1)

0

3. fragmentarea

habitatelor de interes

comunitar (exprimată în

procente);







0

0

4. durata sau persistenţa

fragmentării; 0 0


perturbării speciilor de

interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală

protejată de interes

comunitar;

Circa 3 luni

- După montarea fiecărui stâlp dispărând factorii de

perturbare, exemplarele speciilor perturbate temporar care

au avut posibilitatea să ocupe alte spaţii în zonă, pot

reveni la spaţiile ocupate anterior executării lucrărilor de

montare a stâlpilor LEA.

(-1)

6. schimbări în densitatea

populaţiilor (nr. de

indivizi/suprafaţă);

Nu se vor produce schimbări în densitatea populațiilor

0

7. scara de timp pentru

înlocuirea

Nu este cazul 0



280

Identificarea

Tipul de

impact

indicatori-cheie




ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Evaluarea

impactului

speciilor/habitatelor

afectate de implementarea

planului

8. indicatorii chimici-

cheie care pot determina

modificări legate de

resursele de apă sau de

alte resurse naturale, care

pot determina

modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii

naturale protejate de

interes comunitar.

Nici un impact 0

Indirect evaluarea impactului

cauzat de PP fără a lua în

considerare măsurile de

reducere a impactului;

Efectele generate sunt nesemnificative, se manifesta

temporar si pe suprafete foarte restranse. (-1)

Pe termen

scurt







Pe termen

lung


cauzat de planul propus

fără a lua în considerare

măsurile de reducere a

impactului;


neutru

0

În faza de

operare





impactului;



Rezidual evaluarea impactului

rezidual care rămâne după

implementarea măsurilor

de reducere a impactului

pentru planul propus şi

pentru alte PP.

în etapa de construcţie este:

- pe termen scurt - direct, negativ nesemnificativ

- pe termen lung – nesemnificativ

în etapa de funcționare este:

- pe termen scurt,mediu și lung - neutru

(-1)

0



281

Table 38 Evaluarea impactului asupra integrității ROSCI0162

Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior este afectată dacă PP poate:

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor

speciilor de interes comunitar;


- 1418 m2 (0,1418 ha) - 0,00057 %





- În perioada de construire, pe termen scurt – negativ nesemnificativ,

direct, reversibil în perioada de construire

- Impact rezidual - pe termen scurt - direct, negativ nesemnificativ (-1),


- 101.615 m2 (10,1615 ha) - 0,04051 %

- teren agricol platformele de lucru pentru 6 stâlpi (2 stâlpi

de susţinere şi 4 stâlp de întindere) –2 x 840 m2 + 4 x 1500

m2 = 7.680 m2 (0,7680 ha) – ceea ce reprezintă - 0,00306%

din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

- teren agricol culoarul de lucru 1096 m (lungimea

culoarului de lucru in teren agricol) x 3 m (lăţimea

culoarului de lucru) = 3288 m2 (0,3288 ha) – 0,00131 %

din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

- teren forestier culoarul de siguranţă (calcul analitic

coordonate stereo 1970) - 90.647 m2 (9,0647 ha) – ceea ce

reprezintă – 0,03614 % din ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de

protecţie de 6 m pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat

de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani

începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară defrişarea unui culoar

cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei.

Pentru suprafeţe ocupate de linia LEA amplasate în afara zonei împădurite,

culoarului de protecție va fi menținut la o anumita înăltime, vegetaţia va fi lăsată să

crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m de la coroana arborilor la

conductoarele electrice.


- Impact rezidual - neutru

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în perimetrul analizat

neidentificându-se tipul de habitat prioritar specificat în Formularul Standard

a ariilor

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de

conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării




282

să producă modificări ale

dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes

comunitar.

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate.

Table 39 Evaluarea impactului – indicatorii cheie cuantificati – ROSCI0162

Identificarea

Tipul de

impact

indicatori-cheie





Evaluarea

impactului

Direct 1. procentul din

suprafaţa habitatului care

va fi pierdut;


- Suprafaţa de teren ocupată definitiv - 1418 m2

(0,1418 ha) - 0,00057 %








- 85.388 m2 (0,03418 % din ROSCI00162)

necesită defrişare;

- 5.259 m2 (0,002105 % din ROSCI00162)

nu necesită defrişare.




neutru

(-1)

0

2. procentul ce va fi

pierdut din suprafeţele

habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes

comunitar;


- 1418 m2 (0,1418 ha) - 0,00057 %


- 101.615 m2 (10,1615 ha) - 0,04051 %

Habitatele folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă, deplasare şi reproducere ale speciilor de

interes comunitar nu vor fi fragmentate.

Nici un efect asupra funcţiilor ecologice ale

habitatelor.




neutru

(-1)

0

3. fragmentarea

habitatelor de interes

comunitar (exprimată în

procente);



teritoriul ROSCI0162



teritoriul ROSCI0162

0

0



283

Identificarea

Tipul de

impact

indicatori-cheie





Evaluarea

impactului


fragmentării; 0 0


perturbării speciilor de

interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală

protejată de interes

comunitar;

Circa 3 luni

- După montarea fiecărui stâlp dispărând factorii de

perturbare, exemplarele speciilor perturbate temporar care

au avut posibilitatea să ocupe alte spaţii în zonă, pot

reveni la spaţiile ocupate anterior executării lucrărilor de

montare a stâlpilor LEA.

(-1)

6. schimbări în densitatea

populaţiilor (nr. de

indivizi/suprafaţă);

Nu se vor produce schimbări în densitatea populațiilor

0

7. scara de timp pentru

înlocuirea

speciilor/habitatelor

afectate de implementarea

planului

Nu este cazul 0

8. indicatorii chimici-

cheie care pot determina

modificări legate de

resursele de apă sau de

alte resurse naturale, care

pot determina

modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii

naturale protejate de

interes comunitar.

Nici un impact 0

Indirect evaluarea impactului






Pe termen

scurt







Pe termen

lung





impactului;


neutru

0

În faza de

operare





impactului;



Rezidual evaluarea impactului

rezidual care rămâne după

implementarea măsurilor

de reducere a impactului

pentru planul propus şi

pentru alte PP.

în etapa de construcţie este:

- pe termen scurt - direct, negativ nesemnificativ

- pe termen lung – nesemnificativ

în etapa de funcționare este:

- pe termen scurt,mediu și lung - neutru

(-1)

0



284

III. 6. Evaluarea impactului rezidual după implementarea masurilor de reducere a impactului

→ IMPACTUL REZIDUAL AL PROIECTULUI asupra obiectivelor de conservare şi integrităţii

ROSCI0162/ROSPA0071, în etapa de construcţie este:

o PE TERMEN SCURT - DIRECT, NEGATIV NESEMNIFICATIV (-1, prin aplicarea

scalei de evaluare a semnificaţiei impactului), iar

o PE TERMEN LUNG – NEUTRU.

→ IMPACTUL REZIDUAL AL PROIECTULUI asupra obiectivelor de conservare şi integrităţii

ROSCI0162/ROSPA0071, în etapa de funcţionare este

o NESEMNIFICATIV, PE TERMEN SCURT, MEDIU şi LUNG.



285

IV. Măsurile de reducere a impactului

Măsurile care trebuie luate sunt:

- Operaţionale, caracteristice lucrărilor de construcţii-montaj, în general, şi

ţinând cont de particularităţile proiectului şi zonei de implementare;

- Specifice, care se adresează punctual, fiecărui habitat şi fiecărei specii care

constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 şi ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior, afectate de implementarea proiectului supus analizei.

Beneficiarului proiectului trebuie să menţioneze în Caietul de sarcini pentru licitarea

lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie ecologică, măsurile de prevenire/reducere a

impactului şi de monitorizare prevăzute pentru această etapă de implementare a proiectului

LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan.

Costurile realizării măsurilor de prevenire/reducere a impactului şi monitorizare vor fi

incluse în costurile de execuţie a lucrărilor specifice acestei etape, vor fi suportate de

beneficiarul proiectului, în condiţiile prevăzute de părţile contractante.

IV.1. Măsuri legislative generale de reducere a impactului prevăzute în OUG 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia

speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 3 (specii de interes comunitar) şi 4 B

(specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie

naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în

mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de

migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va

amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât

mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de

migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori

moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.



286

Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu zgomote de orice natură.

Alte măsuri de conservare specială:

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afară perioadelor

de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

IV.2. Măsuri operationale de diminuarea impactului asupra florei şi faunei în perioada de construire

1. La alegerea traseului s-a avut în vedere evitarea zonelor cu vii şi livezi intensive precum şi

corpurile mari de pădure. Prin evitarea zonelor împădurite la alegerea traseului LEA se

respectă şi prevederile legale privind conservarea habitatelor naturale.

2. Traseul LEA intersectează parţial drumul de migraţie al păsărilor, fapt de care s-a ţinut cont

în proiectarea LEA, atât pentru protecţia păsărilor cât şi pentru protecţia liniei.

3. Minimalizarea impactului se va realiza prin utilizarea tehnologiei de întindere a

conductoarelor cu „fir pilot”, care nu necesită accesul utilajelor în zonă, precum şi prin

supraînălţarea stâlpilor de traversare pentru a se evita defrişarea vegetaţiei din zona protejată

de pe traseul culorului de protecţie;

a. În vederea minimizării impactului asupra vegetaţiei produs în faza de execuţie se vor

lua o serie de măsuri specifice:

b. îndepărtarea totală a vegetaţiei trebuie să fie evitată şi limitată la zona

amplasamentelor stâlpilor. În deschiderile dintre stâlpi vegetaţia trebuie să fie tăiată

pentru respectarea gabaritelor electrice impuse.

c. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii - Etapa de

construcţie şi reconstrucţie ecologică

d. programarea lucrărilor de defrişare şi de construcţie a LEA în zona propuse pentru

defrișare se va face în afara perioadei de cuibărit a speciilor de avifaună caracteristice

acestui ecosistem, deci în perioada septembrie-ianuarie;

e. utilizarea numai a căilor de acces prestabilite;

f. respectarea programului de lucru;

g. folosirea numai a mijloacelor de transport şi utilajelor corespunzătoare d.p.d.v. tehnic

h. drumurile de acces noi trebuie să fie construite numai în cazul în care nu există nici

un fel de drumuri în zonele de interes public sau privat.

i. lucrările de excavaţii şi turnarea betoanelor vor trebui să se efectueze pe baza unor

tehnologii adecvate în vederea afectării unor suprafeţe minime de teren.

j. lucrările de ridicare ale stâlpilor se vor efectua de asemenea pe baza unor tehnologii

adecvate în vederea afectării unor suprafeţe minime.

k. pentru lucrările de întindere la săgeată a conductoarelor se va elibera de vegetaţie un

culoar foarte îngust pentru derularea firului pilot. În consecinţă este obligatorie

utilizarea acestei tehnologii.

IV.3. Măsuri operationale de diminuarea impactului asupra florei şi faunei în perioada de funcţionare a liniei LEA



287

1. Lucrările de mentenanţă vor avea o amploare mult mai redusă faţă de alte LEA din

următoarele motive:

a. stâlpii sunt zincaţi dispărând necesitatea ciclurilor de vopsire şi a înlocuirii barelor

corodate;

b. izolaţia este de tip compozit care are un număr mult mai redus de armături deci scade

probabilitatea de avarie pe lanţ;

c. prizele de legare la pămănt sunt realizate din platbandă zincată mai groasă (40 x 6

mm in loc de 40 x 4 mm nezincată).

2. În cazul lucrărilor de mentenanţă majoră care pot implica şi stâlpii noi, se vor respecta

măsurile de reducere a impactului prezentate pentru execuţia LEA.

3. Conductoarele active vor fi protejate împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) şi a

oscilaţiilor de unde medii prin utilizarea distanţierelor amortizoare care vor fi montate în

deschideri, la intervale inegale, pe baza unor studii „Damping Efficiency Study”. Pentru

diminuarea efectelor împotriva oscilaţiilor de unde scurte (vibraţii) se vor utiliza

antivibratoare tip Stockbridge cu 4 frecvenţe de rezonanţă.

4. La traversarea DN, CF şi a râurilor cu o lungime mai mare de 100 km se vor monta pe

conductoarele de protecţie, balize sferice din fibră de sticlă, cu diametrul de minimum 600

mm, distanţele între balize fiind de 50 m.

5. În zonele în care LEA 400 kV traversează situri Natura 2000, pe conductorul de protecţie se

vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni coliziunea

pasărilor aflate în zbor cu acesta.

6. În sectoarele unde tronsoanele LEA intersectează rutele de migraţie ale păsărilor vor fi

montate pe stâlpi dispozitive avertizoare. Aceste exemplificate la pagina 11

7. Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de

6 m pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful

arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în

funcţiune a liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul

liniei.

8. Pentru suprafeţe ocupate de linia LEA amplasate în afara zonei împădurite, culoarului de

protecție va fi menținut la o anumita înăltime, vegetaţia va fi lăsată să crească astfel încât să

fie păstrată distanţa minimă de 6 m de la coroana arborilor la conductoarele electrice.

9. În conformitate cu prevederile Normativului NTE 003/04/00, dimensiunile zonelor de

protecţie şi siguranţă sunt de 75 m, câte 37,5 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin

terenurile descoperite, şi de 54 m, câte 27 m de o parte şi de alta a axului LEA, prin

terenurile împădurite.

4.3. Măsuri operationale de diminuare/reducere a impactului asupra factorilor de mediului în perioada de construcţie

1. Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de praf în incinta şantierul si pe drumul de acces

a. respectarea tehnologiilor de lucru specifice proiectul propus, pentru care se solicită

acordul de mediu;

b. îmbunătăţirea stării tehnice a drumului de acces;



288

c. stropirea cu apă a surselor de praf si a drumurilor de pământ, în perioadă de

uscăciune;

d. mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a ridica in atmosfera

cantităţi reduse de particule fine de praf;

e. încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele

vor fi dotate obigatoriu cu prelate.

2. Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe chimice generate prin arderea

carburanţilor (motorina)

a. menţinerea utilajelor si mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

b. impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

c. controlul periodic al gazelor de esapament si folosirea de utilaje si mijloace de

transport cu motoare

d. performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

3. Măsuri de eliminare/reducere a zgomotul generat de motoarele utilajelor si mijloacelor de

transport.

a. menţinerea utilajelor si mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

b. impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

c. controlul periodic al nivelului de zgomot si folosirea de utilaje si mijloace de

transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

4. Măsuri de eliminare/reducere a deseuri menajere

a. se vor colecta si înmagazina temporar în recipienţi specifici si vor fi transportate la

depozit ecologic printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie sau pot fi

reciclate împreună cu terasamentele.

b. terasamente neutilizate la umpluturi (pământ natural) se vor împrăstia în strat uniform

cu grosimea de până la 10 cm, în afara zonei construite, urmând a se înierba îm mod.

natural.

c. deseuri metalice se vor colecta si se vor preda la unităţi specializate pentru reciclare.

d. uleiuri uzate se colectează si se depoziteaza în recipienţi metalici si se valorifică la

unităţi specializate.

e. ambalaje si resturi de materiale de construcţii nevalorificabile se vor depozita si

evacua împreună cu deseurile menajere.

4.4. Măsurii specifice de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.




289

Table 40 . Măsuri specific de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor

Factori de mediu Descrierea impactului Măsurilor de reducere a impactului Efectele

implementării

măsurii

Perioada de

implementare

Responsabilii

implementare

măsurii

BIODIVERSITATE

Etapa defrişării

vegetaţiei

forestiere


Ca urmare a lucrărilor pentru săparea şanţului

pentru pozarea LES şi montarea

stâlpilor LEA, în zonele de lucru, impactul se

manifestă atât asupra florei cât şi asupra

faunei.

Suprafeţele de teren pe care se vor face lucrări cu

impact asupra florei şi faunei:

- Pe suprafeţele pe care se va face defrişarea

pădurii;

- Pe suprafaţa de teren ocupată temporar pentru

pozarea LES - culoarul de lucru pentru LES pe

care se va face decopertarea, depozitarea

temporară a materialelor utilizate, a copertei de sol

fertil şi a materialului inert dislocat, vor fi folosite

mijloace

de transport şi utilaje, se va face săparea şanţului

pentru pozarea LES, montarea LES, acoperirea

şanţului şi recopertarea;

- Pe suprafeţele de teren ocupate temporar pentru

montarea stâlpilor LEA - platformele tehnologice

– pe care se va face decopertarea (acolo unde

terenul este acoperit cu sol vegetal), depozitarea

temporară a materialelor utilizate, a copertei

de sol fertil şi a materialului inert dislocat din

săparea/forarea gropilor de fundare pentru stâlpii

LEA, vor fi folosite mijloace de transport şi utilaje

şi recopertarea;

- Pe suprafaţa de teren ocupată permanent de

platforma de tranzit din LES în LEA - pe care se

va face decopertarea suprafeţei acoperite de sol

vegetal şi depozitarea

temporară, până la folosirea ei la recopertarea

suprafeţelor care vor fi destinate zonei verzi,

Măsuri de prevenire şi reducere a

impactului asupra biodiversităţii –

Etapa defrişării vegetaţiei

forestiere

Impactul asupra biodiversităţii poate

fi redus prin respectarea următoarelor

măsuri:

M1 - programarea lucrărilor de

defrişare şi de construcţie a LEA în

zona de pădure de pe

teritoriul judeţului Bacău se va face în

afara perioadei de cuibărit a speciilor

de

avifaună caracteristice acestui

ecosistem, deci în perioada

septembrie-ianuarie;

M2 - utilizarea numai a căilor de

acces prestabilite;

M3 - respectarea programului de

lucru;

M4 - folosirea numai a mijloacelor de

transport şi utilajelor corespunzătoare

d.p.d.v.

tehnic.

Reducerea

disconfortului

creat

faunei din

zonele de

lucru şi

vecinătăţi.

Prevenirea

degradării

solului,

drumurilor,

malurilor

apelor şi

rănirii

arborilor

situaţi în

vecinătatea

zonei care va fi

defrişată

Perioada de

construire Executantul lucrărilor




290


implementării

măsurii

Perioada de

implementare

Responsabilii

implementare

măsurii

turnarea fundaţiei şi montarea structurilor

metalice, împrejmuirea;

- Pe suprafeţele de teren ocupate permanent de

stâlpii LEA – se va face

decopertarea (acolo unde terenul este acoperit cu

sol vegetal), vor fi săpate/forate.

ROSCI0162 –

amplasamentele

LEA din lunca

Trotuşului

(comuna

Urecheşti, judeţul

Bacău)

Etapa de construire

Impact temporar direct asupra:

Spermophilus citellus În timpul forării/săpării

gropilor

de fundare pentru montarea a 2 stâlpi LEA (1-2

luni), se poate produce perturbarea a 2 exemplare

ale căror galerii ar

putea fi interceptate.

- Perturbarea temporară (maximum 2 luni) a unor

exemplare, ca urmare a zgomotului şi vibraţiilor

produse

de mijloacele de transport,

Efecte moderat directe sau indirecte, se resimt

la nivel local se manifesta pe termen scurt şi

lung , sunt necesare masuri pentru prevenirea

impactului.

Etapa de funcționare

pe termen scurt, mediu şi lung – neutru.

M1 - Respectarea amplasamentele

stâlpilor LEA, conform

coordonatelor Stereo, să se evite

depozitarea pământului excavat în

zona umedă saua malurilor, iar

accesul să se facă din drumurile deja

existente, aflate în apropiere, fără a se

crea alte căi de acces, evitându-se

astfel orice impact negativ asupra

florei spontane şi a habitatelor.

M2 - se vor respecta prevederile

legale privind scoaterea din circuitul

agricol a terenurilor necesare

realizării proiectului.

M3 - refacerea suprafeţelor ocupate

temporar prin recopertare;

M4 - utilizarea numai a căilor de

acces prestabilite;

Reducerea

disconfortului

creat

faunei din

zonele de

lucru şi

vecinătăţi.

Prevenirea

degradării

solului,

drumurilor,

malurilor

apelor şi

rănirii

arborilor

situaţi în

vecinătatea

zonei care va fi

defrişată

Perioada de

construire

Executantul lucrărilor

ROSPA0071 –

amplasamentele

LEA din lunca

Trotuşului

(comuna

Urecheşti, judeţul

Bacău)

Etapa de construire


Ficedula parva, Dendrocopos medius, D. syriacus,

D.leucotos, Bonasa bonasia, Scolopax

rusticola, Columba palumbus, C. oenas, Parus

caeruleus, P. major, Garrulus glandarius, Turdus

philomelos, T.

viscivorus, Phylloscopus collyhita, Accipiter nisus,

M1- Programarea lucrărilor de

realizare a fundaţiilor stâlpilor liniei

electrice să se realizeze în lunile IX -

III, în afara perioadelor de migraţie şi

de cuibărire.

M2 - Programarea lucrările de

racordare a liniei electrice la sistemul

Reducerea

disconfortului

creat

faunei din

zonele de

lucru şi

vecinătăţi.

Perioada de





291


implementării

măsurii

Perioada de

implementare

Responsabilii

implementare

măsurii

Buteo buteo, Milvus milvus, Falco peregrinus,

Strix

uralensis, Athene noctua, Alcedo atthis, Lanius

collurio, Circus aeruginosus, Egretta garzetta




impactului.

Perturbarea unor exemplare care se pot afla pe

traseul LEA şi vecinătăţile imediate în

deplasare, căutarea hranei, odihnă, cauzată de

zgomotul produs de mijloacele de transport,

utilajele folosite şi prezenţa umană.


Pentru toate speciile de păsări sedentare sau

migratoare.

Risc de electrocutare a păsărilor.

Risc de coliziune a păsărilor.

naţional de furnizare a energiei

electrice să se realizeze vara sau

iarna,în afara perioadelor de

migraţiune.

M3 - Programarea lucrărilor de

mentenanţă a liniei electrice să se

realizeze în lunile de vară sau de

iarnă, în afara perioadelor de

migraţiune.

M4 - Este interzisă orice formă de

recoltare, capturare, ucidere sau

distrugere în oricare din stadiile

ciclului lor de dezvoltare care ar

putea fi accidental în perimetrul de

lucru.

M5 - Lucrările de execuţie se vor

realiza etapizat şi vor respecta -

Calendarul pentru executarea

lucrărilor de instalare a LEA pe

suprafeţele incluse în siturile Natura

2000, astfel încât impactul asupra

speciilor din zona sa fie minim.

Prevenirea

degradării

solului,

drumurilor,

malurilor

apelor şi

rănirii

arborilor

situaţi în

vecinătatea

zonei care va fi

defrişată

ROSPA0071 -

Lunca Siretului

Inferior (oraş

Mărăşeşti jud.

Vrancea şi com.

Cosmeşti jud.

Galaţi)

Etapa de construire


Ficedula parva, Dendrocopos medius, D. syriacus,

D.leucotos, Bonasa bonasia, Scolopax rusticola,

Columba

palumbus, C. oenas, Parus caeruleus, P. major,

Garrulus

glandarius, Turdus philomelos, T. viscivorus,

Phylloscopus

collyhita, Accipiter nisus, Buteo buteo, Milvus

milvus, Falco peregrinus, Strix uralensis, Athene

M 1.Programarea lucrărilor de

realizare a fundaţiilor stâlpilor liniei

electrice să se realizeze în lunile IX -

III, în afara perioadelor de migraţie şi

de cuibărire.

M 2. Programarea lucrările de

racordare a liniei electrice la sistemul

naţional de furnizare a energiei

electrice să se realizeze vara sau

iarna,în afara perioadelor de




292


implementării

măsurii

Perioada de

implementare

Responsabilii

implementare

măsurii

noctua, Alcedo atthis, Lanius collurio, Circus

aeruginosus, Egretta garzetta




impactului.

Perturbarea unor exemplare care se pot afla pe

traseul LEA şi vecinătăţile imediate în

deplasare, căutarea hranei, odihnă, cauzată de

zgomotul produs de mijloacele de transport,

utilajele folosite şi prezenţa umană.


Pentru toate speciile de păsări sedentare sau

migratoare.

Risc de electrocutare a păsărilor.

Risc de coliziune a păsărilor.

migraţiune.

M 3. Programarea lucrărilor de

mentenanţă a liniei electrice să se

realizeze în lunile de vară sau de

iarnă, în afara perioadelor de

migraţiune.

M 4. Este interzisă orice formă de

recoltare, capturare, ucidere sau

distrugere în oricare din stadiile

ciclului lor de dezvoltare care ar

putea fi accidental în perimetrul de

lucru.

M 5. Lucrările de execuţie se vor

realiza etapizat şi vor respecta -

Calendarul pentru executarea

lucrărilor de instalare a LEA pe

suprafeţele incluse în siturile Natura

2000, astfel încât impactul asupra

speciilor din zona sa fie minim.

SANATATEA

POPULATIE Etapa de construcţie

Ocuparea terenurilor necesare realizării proiectului

supus analizei se va face prin

expropriere pentru cauză de utilitate publică,

conform prevederilor Legii nr. 210/2010 privind

unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie a

reţelelor de transport şi distribuţie a energiei

electrice. Drepturile de uz şi servitute asupra

terenurilor necesare realizării şi funcţionării liniei

electrice se stabilesc prin convenţii încheiate între

titularul investiţiei, CNTEE Transelectrica SA, şi

proprietarii terenurilor, conform prevederilor Legii

energiei

electrice şi a gazelor naturale, nr. 123/2012.


M1 - Respectarea distanţelor de

siguranţă si a măsurilor de protecţie şi

siguranţă, după

caz, în conformitate cu reglementările

în domeniu (NTE 003/04/00), cu

scopul

protecţiei populaţiei, clădirilor cu

destinaţia de locuinţe şi obiectivelor

socioeconomice

şi culturale;

M2 - Evitarea traversării de către

LEA a zonelor locuite sau zonelor cu

clădiri în care se desfăşoară activităţi

Reducerea

disconfortului

creat

faunei din

zonele de

lucru şi

vecinătăţi.

Prevenirea

degradării

solului,

drumurilor,

malurilor

apelor şi

Perioada de





293


implementării

măsurii

Perioada de

implementare

Responsabilii

implementare

măsurii

Pentru a nu afecta proiectele aprobate (parc

eolian şi centrală electrică solară), peteritoriul

judeţului Vrancea, traseul proiectului a fost deviat

faţă de varianta anterioară,

respectând astfel şi solicitarea reprezentanţilor

primăriilor oraşelor Mărăşeşti şi Panciu.


Deoarece prin implementarea acestui proiect se va

realiza infrastructura necesară pentru preluarea

energiei produse din resurse regenerabile, în

principal resurse eolieneşi implicit, alimentarea cu

energie electrică a consumatorilor în condiţii de

calitate şi cu respectarea principiilor

dezvoltării durabile, se estimează că impactul

asupra mediului social şi economic va fi pozitiv.

socio-economice sau socio-culturale;

M3 - Evitarea construirii LEA în

apropierea imediată a zonelor de

locuinţe, zonelor

rezidenţiale sau zonelor cu clădiri

socio-economice sau socio-culturale;

M4 - Amplasamentul organizării de

şantier va fi stabilit astfel încât să nu

afecteze în nici

un fel viaţa socială şi economică a

comunităţilor locale.

rănirii

arborilor

situaţi în

vecinătatea

zonei care va fi

defrişată



294

4.5. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului, corelat cu perioada de reproducere a speciilor din zonă

În zona străbătută de rețeaua de înaltă tensiune pot să apară o serie de specii protejate în cadrul

rețelei Natura 2000, în special păsări. Trebuie precizat că aceste specii apar în zonă şi în prezent, în

condiţiile existenţei unor structuri similare sau asemănătoare de transport al energiei electrice (linii de

înalta, medie sau joasă tensiune).

Analizând factorii de risc în cazul speciilor protejate de păsări, se constată că cea mai mare parte a

speciilor din zona culoarului de lucru a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan ar putea fi deranjate în

perioada de reproducere, cuibărit si crestere a puilor, care corespunde perioadei martie- iunie. O bună

parte din păsările clocitoare de pe traseul LEA cuibăresc din vecinătatea zonelor împadurite de pe traseul

proiectat. Din acest considerent este important ca defrisările care se vor face înainte de amplasarea

stâlpilor LEA dar si alte tipuri de lucrări de anvergură (amenajari platforme de amplasare stâlpi, lucrări

de escavare pentru fundatii) să se realizeze pe cât posibil în afara perioadelor de reproducere si cuibărit a

avifaunei zonale.

Dintre celelalte mamifere protejate, nici vidra si nici popândăul nu sunt afectate de lucrările de

instalare a retelei de inaltă tensiune datorită modului de viată legat de ecosistemele acvatice ( ex. Vidra)

sau datorită mobilităţii exemplarelor de popândăi, care nu vor fi afectate de lucrări.

Organizările de santier nu vor avea un impact direct asupra avifaunei sau a celorlalte elemente

ale faunei locale (mamifere, herpetofaună, entomofaună) deoarece vor fi amplasate în zone deja

antropizate, la cel putin 1 km distantă de limitele ariilor protejate de pe traseul LEA.

Pentru speciile de amfibieni poate fi luat în calcul ca si factor de risc doar distrugerea sau poluarea

involuntara a unor habitate de reproducere aflate pe traseul culoarului de lucru.

Calendarul implementării si monitorizării măsurilor de reducere a impactului va fi corelat cu

perioadele de reproducere si crestere a puilor păsărilor astfel încat speciile de interes comunitar din zona

traseului LEA sa nu fie deranjate în aceste perioade. Din cele descrise mai sus se poate observa ca

perioada cea mai sensibila pentru biodiversitate este cea din intervalul lunilor martie-iunie atunci cand

lucrările de instalare a LEA sa fie reduse la minim, mai ales în zonele apropiate râului Siret In restul

zonelor (suprafete agricole, islazuri, terenuri virane), mai ales în afara ariilor protejate, graficul lucrarilor

poate fi esalonat pe întreaga perioada a anului.

Implementarea măsurilor de reducere a impactului se va face începand cu primele activităti

desfăsurate pe traseul LEA (săparea fundatiilor) si va continua pe parcursul intregii faze de executie dar

si în primul an al fazei de exploatare.

Monitorizarea măsurilor de reducere a impactului va avea loc lunar pentru activitătile mai

ample, cu impact mai ridicat asupra speciilor din zonă si trimestrial pentru activitătile mai putin

perturbatoare. Odată implementate, măsurile de reducere a impactului trebuie monitorizate pe parcursul

perioadei de execuţie

Calendarul propus pentru executarea lucrărilor din faza de instalare a LEA astfel

încat impactul asupra speciilor din zonă să fie redus la minim, este redat în - Calendarul pentru

executarea lucrărilor de instalare a LEA pe suprafeţele incluse în siturile Natura 2000,

astfel încât impactul asupra speciilor din zona sa fie minim.



295

Calendarul propus pentru monitorizarea măsurilor de reducere a impactului,

corelat cu perioada de reproducere a majoritătii speciilor din zonă, este redat în tabelul 32 -

Calendar de implementare şi monitorizare, astfel încât să prezinte cum se va implementa şi

se va monitoriza fiecare măsură de reducere a impactului

Durata monitorizării:

- pe toată perioada de execuţie

- în perioada de funcţionare se va monitoriza avifauna locală pentru o

perioada de 2 ani

Planul de monitorizare este redat în - Planul de monitorizare

In ceea ce priveste responsabilitatea implementării măsurilor de reducere a impactului,

aceasta va reveni CNTEE Transelectrica SA, beneficiara proiectului, care are în acelasi timp si

răspunderea privind angajarea unei persoane fizice autorizate sau a unei societăti autorizate pentru

monitorizarea impactului lucrărilor de amplasare a LEA asupra mediului înconjurator si a biodiversitătii

specifice.

Table 41 Calendarul pentru executarea lucrărilor de instalare a LEA pe suprafeţele incluse în

siturile Natura 2000, astfel încât impactul asupra speciilor/habitatelor prezente în ariile protejate

sa fie minim Activităţi

preconizate

Lunile anului in care se recomanda desfăşurarea activităţiilor specifice

proiectului astfel încât impactul asupra speciilor şi habitatelor sa fie

minim

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Escavarea pentru

amenajare

fundatiilor stalpii

LEA,

platforme sau cai de

acces

x x x - - - - - x x x x

Lucrari de

toaletare zăvoaie,

perdele, forestiere –

culoarul de protecţie

x x - - - - - x x x x x

Montarea

stalpilor LEA

si a conductorilor

activi

x x - - - - x x x x x x

Punerea in functiune a

LEA

x x x x x x x x x x x x

Indepartarea

poluantilor si

readucerea terenurilor

afectate

la starea initiala

x x x x x x x x x x x x




296

Table 42 Calendar de implementare şi monitorizare, astfel încât să prezinte cum se va implementa şi se va monitoriza fiecare măsură de

reducere a impactului astfel încât impactul asupra speciilor/habitatelor din zona sa fie minim Speciilor/habit

ate

Măsuri de reducere Monitorizare Calendar de monitorizare a măsurilor de reducere


Avifauna M 1.Programarea lucrărilor de

realizare a fundaţiilor stâlpilor

liniei electrice să se realizeze în

lunile IX - III, în afara

perioadelor de migraţie şi de

cuibărire.

M 2. Programarea lucrările de

racordare a liniei electrice la

sistemul naţional de furnizare a

energiei electrice să se realizeze

vara sau iarna,în afara

perioadelor de migraţiune.

M 3. Programarea lucrărilor de

mentenanţă a liniei electrice să

se realizeze în lunile de vară sau

de iarnă, în afara perioadelor de

migraţiune.

M 4. Este interzisă orice formă

de recoltare, capturare, ucidere

sau distrugere în oricare din

stadiile ciclului lor de

dezvoltare care ar putea fi

accidental în perimetrul de

lucru.

M 5. Lucrările de execuţie se

vor realiza etapizat şi vor

respecta - Calendarul pentru

executarea lucrărilor de instalare

a LEA pe suprafeţele incluse în

siturile Natura 2000, astfel încât

impactul asupra speciilor din

1.Monitorizarea

avifaunei locale în

perioada lucrarilor de

realizare a fundatiilor

si a platformelor de

amplasare a stalpilor

LEA

x x x x x x

2. Monitorizarea

avifaunei în perioada

lucrarilor de montare a

stalpilor si

conductorilor LEA

x x x x x x

3. Monitorizarea

avifaunei în perioada

de funţionare a liniei

LEA pe o perioada de

2 ani şi evaluarea

riscului de coliziune.

x x x x x x




297

Speciilor/habit

ate



zona sa fie minim – mai sus

mentionat

Spermophilus

citellus

Planificarea şi executarea

lucrărilor de construcţie şi

reconstrucţie ecologică în

afara perioadei de

reproducere şi hibernare, în

lunile iulie – august.

1.Monitorizarea

lucrarilor de realizare a

fundatiilor si a

platformelor de


LEA

x x

Habitate, floră 1. Respectarea amplasamentele

stâlpilor LEA, conform

coordonatelor Stereo, să se evite

depozitarea pământului excavat

în zona umedă sau a malurilor,

iar accesul să se facă din

1.Monitorizarea

lucrarilor de realizare a

fundatiilor si a

platformelor de


LEA

x x x x x x




298

Speciilor/habit

ate



drumurile deja existente, aflate

în apropiere, fără a se crea alte

căi de acces, evitându-se astfel

orice impact negativ asupra

florei spontane şi a habitatelor.

2. se vor respecta prevederile

legale privind scoaterea din

circuitul agricol a terenurilor

necesare realizării proiectului.

6. Monitorizarea

lucrarilor de refacere a

terenurilor afectate

(readucerea lor in

starea initiala)

x x x x x x



299

Table 43 Planul de monitorizare

Parametru

Scop

Zona

monitorizată

Modalităţi de

monitorizare

Frecvenţa de

monitorizare

Câmpul

electromagnetic

Incadrarea in

valorile maxime

admise

-culoarul LEA

aflat în

interiorul

siturilor Natura

2000

Cu aparatură

specifică

-La recepţia LEA

-la finalizarea lucrărilor

generate de situaţii

accidentale

Nivelul de

zgomot

Incadrarea in

nivelul admis

Zonele cu

receptori

sensibili

Sonometru sau

alte echipamente

specifice

Semestrial

Speciile de pasari

din aria naturala

protejata

Evaluarea

riscului de

coliziune în

perioada de

funcţionare a

liniei electrice

Zona de

amplasare a

stâlpilor din

interiorul sitului

Natura 2000

Metode

specifice de

monitorizare a

avifaunei

folosite de

specialişti

ornitologi

Conform - Calendar

de implementare şi

monitorizare, astfel

încât să prezinte cum

se va implementa şi se

va monitoriza fiecare

măsură de reducere a

impactului Timp de 2 ani de la

darea in functiune, in

lunile martie-aprilie şi

septembrie-octombrie-

Monitorizarea

lucrarilor de

toaletare

paduri/plantatii,

perdele forestiere

Respectarea

prevederilor

proiectului

tehnic din punct

de vedere al

suprafeţelor

defrişate

Zona de

amplasare a

culoarului de

protecţie din

interiorul sitului

Natura 2000

Suprafaţa

curăţată/toaletată

În perioada în care se

execută defrişările



300

4.6. Conditii necesare obligatorii de respectat pentru desfăşurare activităţilor specifice etapelor de construire şi funcţionare a liniei LEA 400 kV Gutinș - Smârdan

1. În timpul etapei de executie a lucrarilor

Titularul proiectului va desemna o persoană responsabilă cu protecţia mediului pe

perioada de realizare a proiectului şi pentru perioada de funcţionare, care va urmări

respectarea măsurilor şi condiţiilor din actele de reglementare, va informa autorităţile de

mediu despre orice poluare accidentală apărută.

protecţia solului, o depozitările de sol fertil şi de pământ rezultate din săpăturile executate pentru

fundaţiile stâlpilor se vor amplasa cu respectarea următoarelor condiţii:

o Amplasarea se va face la distanţe cât mai mici faţă de zona lucrărilor de la care provin,

o Terenurile pentru depozitarea temporară se vor alege astfel incât să nu fie afectate, pe

cât posibil, culturile agricole,

o Inălţimea maximă de depozitare a pământului se va stabili astfel incât depozitul să fie

stabil,

o La inceperea lucrărilor in fiecare unitate teritorial-administrativă se va stabili cu

primăria locul de depozitare a surplusului de pământ,

o O parte din solul rezultat în urma săpării gropilor pentru fundaţii va fi refolosit,

compactat şi nivelat, la umplerea acestora, iar deşeul inert rămas va fi transportat şi

depozitat de către constructor, pe suprafeţele indicate de către primăriile unităţilor

administrativ - teritoriale de pe teritoriul cărora rezultă acest deşeu;

o După finalizarea lucrărilor pentru montarea fiecărui stâlp, terenul care a fost utilizat ca

platformă de lucru va fi adus la starea iniţială prin:

o colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor generate şi a materialelor de construcţie

rămase;

o nivelarea terenului şi refacerea stratului vegetal prin utilizarea copertei îndepărtată

temporar de pe această suprafaţă de teren;

o nivelarea şi copertarea suprafeţelor folosite drept culoar de lucru, în zonele în care

acestea au fost afectate.

gestionarea deseurilor rezultate in faza de santier se va realiza:

o cu respectarea prevederilor Legi nr.211/2011 privind regimul deşeurilor şi a legislaţiei

conexe

o Colectare selectivă, stocare temporară in locurile desemnate, valorificare/eliminare prin

agenţi economici autorizaţi,

o Se va ţine evidenţa gestionării deşeurilor, conform cerinţelor HG nr.856/2002, cu

completările ulterioare,

o Personalul implicat in execuţia lucrărilor va fi instruit adecvat privind gestionarea

deşeurilor pe perioada de şantier,



301

o Obligaţii privid transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase conform HG nr.1.061

din 10.09.2008:

o transportul deşeurilor se realizează numai către operatorii economici care deţin

autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare pentru activităţile de colectare/stocare

temporară/valorificare/eliminare, iar pe durata transportului deşeurile vor fi însoţite de

documente (formular anexa nr. 3 din HG nr.1.061/2008) din care să rezulte deţinătorul,

destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, destinaţie, cantitatea de deşeuri,

autorizaţia de mediu deţinută;

o pentru deşeurile periculoase colectate în cantitate mai mare de 1 tona/an transportul se

efectuează pe baza formularului pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase şi a

formularului de expediţie/transport deşeuri periculoase (anexele nr. 1 şi 2 din HG nr.

1.061/10.09.2008);

o pentru deşeurile periculoase colectate în cantitate mai mica de 1 tona/an transportul se

efectuează pe baza formularului de expeditie/transport deşeuri periculoase (anexa nr. 2

din HG nr. 1.061/10.09.2008);

o operatorul de transport trebuie să deţină autorizaţie de mediu pentru transport deşeuri

periculoase, licenţă de transport mărfuri periculoase.

o Conform H.G.621/2005 modificată şi completată cu H.G.1872/2006 şi HG 247/2011,

privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje operatorii economici

deţinători de deşeuri de ambalaje au următoarele obligaţii :

o să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite;

o să predea deşeurile de ambalaje la agenţi economici specializaţi în colectarea şi

valorificarea acestora;

o să raporteze, la solicitarea autorităţii locale pentru protecţia mediului, cantităţile de

deşeuri de ambalaje gestionate.

o deşeurile se vor colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate, în

tomberoane/containere cu capac;

o realizarea obiectivelor din proiect cu utilizarea de variante de construcţie moderne, cu

generare minimă de deşeuri;

o se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor(modul de

depozitare, valorificare, eliminare, etc.).

o Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport se va face la staţiile de carburanţi

autorizate,

o Alimentarea cu combustibil a utilajelor de lucru se va face in cadrul organizării de

şantier, pe suprafeţe impermeabilizate, din recipiente metalice, inscripţionate, cu

asigurarea preluarii eventualelor scurgeri,

o Schimbul de ulei şi inlocuirea acumulatorilor uzaţi pentru mijloacele de transport se vor

efectua la unităţi specializate, care preiau uleiul uzat şi acumulatorii uzaţi.

o Personalul implicat in execuţia lucrărilor va fi instruit adecvat privind gestionarea pe

perioada de şantier a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,

protecţia factorului de mediu apă: o Respectarea condiţiilor impuse pentru gestionarea deşeurilor şi substanţelor chimice

periculoase, in vederea protejarii apelor de suprafaţă şi apei subterane,

o Respectarea prevederilor Avizului de gospodărire a apelor.



302

protecţia factorului de mediu aer o Evitarea executării lucrărilor de escavaţii şi de manipulare a pământului in perioada cu

vânt puternic,

o Luarea măsurilor imediate, in cazul detectării defecţiunilor la utilajele şi mijloacele de

transport cu care se lucrează, pentru diminuarea emisiilor de noxe in aer,

reducerea zgomotului o Aplicarea tehnicilor moderne de realizare a lucrărilor,

o Limitarea funcţionării concomitente a mai multor utilaje generatoare de zgomot in zonele

cu receptori sensibili,

o Stabilirea şi respectarea traseului maşinilor care transportă materiale şi deşeuri,

o Intreţinerea corespunzătoare a utilajelor de lucru, in vederea menţinerii nivelului de

zgomot emis in limitele operaţionale,

protecţia populaţiei o Zona fronturilor de lucru va fi marcată corespunzător,

protecţia biodiversităţii in ariile naturale protejate o Organizarea de santier va fi amplasata pe cât posibil in afara perimetrelor ariilor naturale

protejate.

o Nu se vor construi căi de acces noi, vor fi utilizate numai drumurile existente, care se vor

reamenaja pentru facilitarea accesului în zonele de lucru;

o Vor fi respectate platformele tehnologice de lucru pentru montarea stâlpilor;

o Spaţiul de manevră a utilajelor în jurul amplasamentelor stâlpilor va fi redus la minimum

posibil;

o Planificarea şi execuţia lucrărilor pe teritoriul siturilor Natura 2000 astfel:

- Pentru protecţia avifaunei

Programarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor stâlpilor liniei electrice să

se realizeze în lunile IX - III, în afara perioadelor de migraţie şi de

cuibărire care sunt de regula în lunile martie-august.

Programarea lucrările de racordare a liniei electrice la sistemul naţional de

furnizare a energiei electrice să se realizeze vara sau iarna,în afara

perioadelor de migraţie

- Pentru protecţia herpetofaunei:

Programarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor stâlpilor liniei electrice să

se realizeze în lunile VII - XII, în afara perioadelor de împerechere şi

depunerea pontelor care sunt de regula în lunile martie-iulie:

- Pentru protecţia vegetaţiei:

Programarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor stâlpilor şi de realizare a

culoarului de protecţie să se realizeze la sfârşitul sezonului de vegetaţie (

după luna septembrie) până la începutul unui nou sezon de vegetaţie.

condiţii necesare a fi indeplinite in timpul organizării de şantier o amplasarea organizării de şantier, depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor

rezultate din activităţile de construcţie se vor face exclusiv pe terenurile propuse pentru

acest scop,



303

o amplasarea organizărilor de şantier se va face la distanţă de 1000m faţă de limita

ariilor protejate aflate pe traseul liniei LEA 400kV.

o este interzisă amplasarea organizării de şantier sau a pământului excedentar în arii

naturale protejate,

o este interzisă amplasarea organizării de şantier în apropierea cursurilor de apă,

o utilajele, echipamentele de lucru vor fi verificate periodic, pentru prevenirea eventualelor

accidente ecologice,

o lucrările de reparaţii şi intreţinere a mijloacelor de transport şi a utilajelor se vor realiza

numai în unităţi specializate, din localităţile din imediata vecinătate a zonei de lucru,

2. in perioada de exploatare

În perioada de mentenanţă pot fi generate deşeuri ca urmare a lucrărilor de reparaţii echipamente:

cabluri electrice, materiale izolatoare, deşeuri metalice, ambalaje de la livrarea componentelor

utilizate.

Aceste deşeuri vor fi generate sporadic, in cantităţi nesemnificative, în funcţie de natura şi

frecvenţa lucrărilor de întreţinere. Acestea se vor gestiona prin drija operatorului liniei, cu

respectarea legislaţiei de mediu specifice.

- nivelul de zgomot generat la marginea culoarului LEA de descărcările Corona se va incadra in

limita admisă conform STAS 10009-88 şi va fi de max. 65 dB(A) la limita zonei culoarului,

- concentratia ozonului generat de efectul Corona măsurat la nivelul solului se va raporta la

prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurător

- protecţia arii naturale protejate Pentru prevenirea riscului de coliziune şi electrocutare a păsărilor, se vor lua următoarele măsuri:

talie mare să nu poată închide circuitul între două cabluri;

-roşu în zonele de traversări şi/sau încrucişări de drumuri, reţele,

cursuri de apă, şosele, prin montarea balizelor sferice pe

conductorul de protecţie la traversări, pentru a mări vizibilitatea reţelei în timpul zilei;

lasaţi a unor semnale luminoase, pentru a

asigura vizibilitatea reţelei în timpul nopţii, pentru evitarea coliziunii păsărilor cu linia electrică

mai ales în perioadele cu vizibilitate redusă;

urilor Natura 2000, vor fi inlocuiti cu

izolatori speciali avand rila superioară extinsă ca diametru;

Vor fi respectate prevederile art. 33, alin. 1 şi 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/ 2007 - privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

aprobata cu modificari prin Legea nr. 49 din 7 aprilie 2011.

- pentru suprafaţa de pădure care se va defrişa ice, ameliorarea condiţiilor de habitat şi a peisajului,

precum şi, prevenirea eroziunii solului, pe suprafeţele pe care se va face defrişarea, vegetaţia va

fi lăsată să crească, cu păstrarea distanţei minime de 6 m faţă conductoarele electrice;

3.In timpul inchiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postinchidere - se vor monitoriza deşeurile generate pe perioada dezafectării ,



304

- in arii naturale protejate dezafectarea staţiilor de transformare şi LEA se va face în baza unui

proiect supus procedurilor de reglementare d.p.d.v. al protecţiei mediului, conform legislaţiei în

vigoare în domeniu.

- nu este necesară monitorizarea mediului după efectuarea lucrărilor de refacere şi ecologizare a

terenurilor afectate de proiect.



305

V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

METODOLOGIA DE REALIZARE A INVENTARIERILOR ȘI EVALUARILOR

Aspecte legislative – obligatorii de respectat Conform - Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010

IV. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele

de interes comunitar afectate

La elaborarea studiului de evaluare adecvată, informaţiile utilizate pot fi:

a) planurile de management/măsurile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

b) studiile de fundamentare şi/sau formularele standard Natura 2000;

c) informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii;

d) planuri, hărţi, materiale privind geologia, hidrologia şi ecologia zonei;

e) rapoarte privind starea mediului;

f) rapoartele anuale ale administratorilor ariilor naturale protejate;

g) planuri privind utilizarea terenurilor şi alte planuri relevante existente;

h) alte surse de informaţii.

Studiul de evaluare adecvată trebuie să parcurgă următoarele etape:

1. Etapa analizei iniţiale: stabileşte starea iniţială a ecosistemelor de pe suprafaţa PP,

fără a fi luat în calcul PP. Acest studiu constituie pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie să

consulte specialişti în domeniu încă de la început. Studiul trebuie să ia în calcul descrierea PP şi

este necesar a fi identificate acele elemente ale PP-ului care singure sau în combinaţie cu alte PP-

uri pot avea efect semnificativ asupra unui sit Natura 2000:

(i) caracteristicile PP care pot afecta situl;

(ii) suprafaţa PP;

(iii) caracteristicile PP aprobate sau în procedură de aprobare şi care pot avea efecte

cumulative asupra sitului Natura 2000;

(iv) relaţia dintre PP şi sit (de exemplu, distanţa);

(v) informaţii referitoare la actele de reglementare (informaţii furnizate de către

autorităţile competente pentru protecţia mediului);

(vi) parametrii fizici (expunere, geologie, topografie), inclusiv legătura acestora cu

tipurile de habitate şi speciile de interes comunitar.

2. Etapa studiului de teren: trebuie să conţină date cu privire la tipurile de habitate şi

speciile de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat. Numărul de ieşiri în teren depinde

de caracteristicile ecologice ale habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi de complexitatea



306

PP. Evaluarea speciilor şi habitatelor prezente în sit se va face în toate perioadele ciclurilor

lor biologice. Datele obţinute din teren vor constitui baza pentru realizarea studiului de evaluare

adecvată, astfel:

(i) descrierea sitului Natura 2000 (va fi descris fiecare sit în parte posibil afectat);

(ii) obiectivele de conservare şi factorii care contribuie la conservare (inclusiv

obiectivele de restaurare, de dezvoltare, dacă este cazul, inclusiv starea de conservare actuală a

habitatelor şi speciilor de interes comunitar);

(iii) caracteristici fizice şi chimice ale biotopului;

(iv) dinamica habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi ecologia lor;

(v) descrierea relaţiilor structurale şi funcţionale care menţin integritatea sitului;

(vi) influenţe sezoniere asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar;

(vii) alte aspecte legate de conservarea sitului;

(viii) descrierea sistemelor ecologice din afara sitului care au un rol esenţial în

asigurarea coerenţei ecologice a sitului.

Studiul de evaluare adecvată depus la autoritatea competentă pentru protecţia mediului

este însoţit de lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicate/implicaţi în furnizarea

informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de implementarea PP, cu

detalii despre acestea/aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate

etc.). Studiul de evaluare adecvată va fi elaborat obligatoriu de către specialişti pe fiecare grupă

taxonomică, ţinând cont de obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 şi de speciile şi

habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat.

PERIOADELE DE MONITORIZARE

În vederea realizării activității de monitorizare au fost stabilite 2 zone:

Zona 1+2 – Urechești – a fost urmărit traseul LEA pe o distanță de cca 2,35 km, în zona

în care LEA traversează ariile protejate

Zona – Cosmești – a fost urmărit traseul LEA pe o distanță de cca 4, 5 km, în zona în care

LEA traversează ariile protejate .

În acest perimetrul au fost stabilite atât puncte de observare cât si transecte pentru

evaluarea speciilor ce constituie obiectivul managementului conservativ.



307

Figură 24 Traseul monitorizat în zona 1+2 – Urechești

Figură 25 Traseul monitorizat în zona– Cosmești

În zonele monitorizate realizate atât deplasări de-a lungul traseului, cât și trasee laterale, în

ecosisteme învecinate. Traseele laterale au avut o lungime de max. 500 m.



308

PUNCTE ȘI TRANSECTELE DE MONITORIZARE

Figură 26 Transecte și puncte de monitorizare zona 1 Urechești

Figură 27Transecte și puncte de monitorizare zona 2 Urechești



309

Table 44 COORDONATE STEREO 70 ALE TRANSECTELOR -zona Urechești

Nr. transect Punct început Punct terminal

1 X 516582.673 X 516474.897

Y 658652.356 Y 658796.213

2 X 516455.799 X 516329.669

Y 658702.440 Y 658829.165

3 X 516406.799 X 516247.381

Y 658790.240 Y 658787.913

4 X 514307.680 X 514265.304

Y 660812.698 Y 660987.372

5 X 514161.151 X 514003.693

Y 660996.326 Y 661092.603

6 X 513928.302 X 513786.727

Y 661256.338 Y 661157.145

Table 45 COORDONATE STEREO 70 ALE PUNCTELOR DE OBSERVAȚIE -zona Urechești

Nr. punct X Y

1 516573.860 658777.553

2 516158.629 658795.358

3 514339.367 660855.261

4 513907.889 661066.539

Figură 28 Imagini din activitățile de teren – zona 1 Urechești



310





311

Figură 31 Transecte și puncte de monitorizare zona 1 Cosmești

Figură 32 Transecte și puncte de monitorizare zona 2 Cosmești



312

Table 46 COORDONATE STEREO 70 ALE TRANSECTELOR - zona Cosmești

Nr. transect Punct început Punct terminal

1 X 491020.258 X 490861.022

Y 675489.568 Y 675570.426

2 X 490387.037 X 490234.758

Y 675813.347 Y 675910.630

3 X 489467.370 X 489366.137

Y 676705.962 Y 676859.850

4 X 489317.476 X 489304.641

Y 677274.979 Y 677463.019

5 X 489407.897 X 489228.958

Y 677574.171 Y 677570.243

6 X 489511.255 X 489333.070

Y 677785.622 Y 677797.210

7 X 489676.398 X 489593.450

Y 678147.576 Y 677991.203

Table 47 COORDONATE STEREO 70 ALE PUNCTELOR DE OBSERVAȚIE -zona Cosmești

Nr. punct X Y

1 490554.200 675761.584

2 489330.988 676699.716

3 489154.472 677525.352

4 489286.140 677743.981

5 489506.739 677929.414

Monitorizare a început în data de 15.02.2019 si s-a finalizat in 10.09.2020 – 19 luni.

Perioadele de monitorizare au fost structurate astfel încât să acopere toate perioadele fenologice ale

avifaunei, faunei de mamifere, amfibieni reptile, pești conform Formularelor Standard a celor două situri

N2000,caracterizarea vegetației existente în zona analizată .

Informațiile referitoare la starea biodiversității locale au fost obtinute prin implementarea

programului de monitorizare care să identifice toate particularitățile biodiversității din zona dată,

prestabilită (zona de studiu), in perioada de timp stabilită (perioada de studiu), utilizarea unor

metodologii de lucru adaptate condițiilor locale pentru speciile țintă (metode de lucru) care să aibă date

de ieșire, date sintetice, analitice, obiective care pot fi interpretate prin modelări matematice (analiza și

interpretarea datelor). In vederea prezentării imaginii exacte a biodiversității locale și a relațiilor acesteia

cu parcul eolian se vor stabili măsurile de diminuare a riscurilor, acolo unde acest lucru va fi identificat

ca fiind necesar.

Metodele utilizate pentru monitorizarea sunt, metoda transectelor, metoda punctului fix

combinată cu metoda punctului favorabil (Vantage Point), metoda releveelor pentru caracterizarea

vegetației.

Acestea sunt detaliate in subcapitolele dedicate rezultatelor monitorizarii fiecarui grup taxonomic

specificat in Formularele Standard.

Stabilirea prezenţei unei specii într-o anumită zonă prin diferite metode reprezintă primul pas

spre determinarea abundenţei diferitelor specii de mamifere de interes conservativ. Metodele utilizate

pentru determinarea prezenţei şi distribuţiei speciilor într-un anumit habitat includ:



313

- Chestionare de prezenţă/absenţă a speciei;

- Interviuri;

- Rapoarte de observare directă a speciei (itinerar, transect, plot);

- Observaţii directe ale urmelor individuale aparţinând speciilor (urme, ingluvii, camere foto,

evaluarea numărului de galerii, vizuine, marcaje teritoriale, observaţii audio);

- Identificarea şi inventarierea adaposturilor active; marcarea locaţiei

Metode de inventariere și monitorizare a avifaunei

Speciile vizate în cadrul acestei monitorizări sunt cele prevăzute în Formularul Standard al siturilor

N2000 – ROSPA0071 și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior corelate, ulterior cu taxonii care constituie

obiective specifice de conservare conform Deciziei nr. 313/05.08.2020a președintelui Agenției Naționale pentru

Arii Naturale Protejate.

Astfel au fost monitorizate următoarele specii de păsări:

specii menționate în Anexa 1 a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și

a Consiliului: Alcedo athis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca,

Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Egretta

alba, Egretta garzetta, Gelochelidon nilotica, Glareola pratincola, Ixobrychus minutus,

Lanius collurio, Lanius minor, Larus minutus, Nycticorax nycticorax, Pelecanus

oncrotalus, Platalea leucorodia, Recurvirostra avosetta și Sterna hirundo;

specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise din Anexa 1: Branta

ruficollis; Gavia arctica; Phalacrocorax pygmeus; Sterna albifrons.

specii din Anexa 1 asociate cu habitatele terestre: Anthus campestris, Aquila

pomarina, Buteo rufinus, Coracias garrulus, Crex crex, Dryocopus martius, Falco

vespertinus, Haliaeetus albicilla, Lullula arborea, Pandion haliaetus.

specii migratoare cu apariție regulate în sit menționate în Anexa 1 la Directiva

păsări:

1. specii asociate cu habitatele acvatice deschise: Anas acuta; Anas clypeata; Anas

crecca; Anas penelope; Anas platyrhynchos; Anas querquedula;Aythya fuligula;

Anser anser; Aythya ferina; Chlidonias leucopterus; ygnus olor; Fulica atra;

Larus cachinnans; Phalacrocorax carbo; Cygnus olor; Fulica atra; Larus

cachinnans; Phalacrocorax carbo;

2. specii asociate cu terenuri agricole extensive: Carduelis carduelis; Merops

apiaster; Vanellus vanellus

3. specii asociate cu habitate ripariene: Limosa limosa și Tringa totanus;

4. specii asociate cu habitate de păduri: Tringa erythropus;Buteo buteo: Parus

major; Asio otus; Falco tinnunculus

Monitorizarea avifaunei Având în vedere principul precauţiei şi faptul că observatiile premergătoare construirii şi funcţionării

LEA 400 KV Gutinaș - Smârdan se bazează pe situaţia actuală a terenului (care este liber de sarcini) şi implicit

situatia avicenozei şi faunei este necesară efectuarea monitorizărilor în perioadele de funcţionare a parcului care

pot veni cu date certe cu privire la riscul de coliziune. Recomandăm o perioadă de monitorizare între 2-5 ani, dar

această se poate mări (în funcţie de rezultatul rapoartelor) prin propunerea autorității competentă pentru protecția

mediului pe toată perioada de funcţionare a liniei electrice.



314

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare astfel încât să poată releva date referitore la toate

categoriile de păsări posibil a fi prezente de-a lungul liniei electrice, şi anume: păsări cuibăritoare sau oaspeţi

de vară, păsări sedentare, păsri oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra

amplasamentului.

Ţinând cont de aceste precizări, se vor utiliza două metode distincte de colectare a datelor şi evaluare

a tabloului avifaunistic:

1. metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează;

2. metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.

Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele

favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul urmator: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Legenda :

Perioadă favorabilă

Perioadă optimă

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii (cuibăritoare, de

pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii

climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ

calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat

un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

3. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de

creştere a puilor;

4. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioada de migraţie (de primăvara

sau de toamna) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

5. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de

iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

6. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care

iernează.

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi cu instrumente optice: binoclu 10 x

50.

Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi din vecinătatea

traseului LEA 400 KV Gutinaș - Smârdan. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele aspecte de

etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi interpretând datele din perspectiva

adaptării la mediu.

Identificarea speciilor s-a făcut în general vizual, comparând observaţiile din teren cu determinatoarele

avute la dispoziţie.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţii speciilor într-o anumită zonă. Un

aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a populaţiilor.



315

Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile speciilor din aria

studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în diferitele zone, ci şi determinări

cantitative.

Monitorizarea speciilor cuibăritoare

Activitatea se desfășoară între 20 aprilie și 20 mai (prima perioadă), respectiv între 21 mai și 30 iunie (a

doua perioadă), iar parcurgerea traseelor poate fi realizată în toate perioadele a zilei (de la răsărit până la apus).

Cele două expediții vor avea loc la minim 14 zile distanță una de alta.

Monitorizare pentru speciile cuibăritoare acvatice şi palustre

În cazul speciilor de păsări acvatice, selectarea locațiilor de evaluare/monitorizare s-a făcut în primul pas

prin metoda aleatorie simplă (fără stratificare). Alegerea acestei metode are ca motivație faptul că programul

trebuie să acopere toate tipurile de habitate acvatice sau zone umede existente la nivel național. În acest context, a

fost imposibilă stratificarea pe clase de habitate acvatice, deoarece habitatele cu întindere redusă (lacuri mici,

bălți, pâraie) nu sunt acoperite (nu figurează) în resursele de date spațiale disponibile. În pasul al doilea, pătratele

selectate aleatoriu care nu conțineau suprafețe acvatice, au fost înlocuite cu pătrate învecinate ce aveau zone

umede (selectare specifică), complet aleatoriu, urmărindu-se secvența nord-est-sud-vest.

Fiind un program cu specific ridicat (doar pentru speciile dependente de zonele umede), a fost necesară

acoperirea echitabilă la nivel zonal a tuturor tipurilor de habitate umede.

Acest lucru a fost obținut prin distribuire complet aleatorie; apoi, pătratele au fost verificate pentru

respectarea acoperirii reprezentative la nivel național.

Pătratele de monitorizare au mărimea de 2x2 km și au laturile orientate pe direcțiile nord-sud și est-vest

(pentru o ușoară orientare în teren a observatorilor). Aceste pătrate sunt încadrate în grilajul oficial de raportare al

Uniunii Europene, de 10x10 km (ETRS LAEA 1989).

Pentru o acoperire cât mai largă a acestor celule de grilaj, la selectarea aleatorie a pătratelor de monitoring

s-a pus condiția ca într-o celulă de 10x10 km să fie selectat maxim un pătrat de monitorizare. Pentru această

metodologie sunt astfel acoperite un număr de 200 de celule de grilaj. Așa cum este descris în metodologie,

unitățile de bază pentru evaluarea speciilor sunt punctul (point monitoring) și pătratul (acoperire totală). Pentru

prima categorie, în cadrul fiecărui pătrat au fost selectate un număr de 4 puncte de monitorizare. Amplasarea

punctelor de observație s-a făcut manual, strict în habitate acvatice/zone umede, dat fiind specificul programului.

• timp minim obligatoriu petrecut într-un punct: 20 de minute;

număr de expediții în pătrat va fi de 4: prima în perioada 20 aprilie - 1 mai, a doua în perioada 15 mai - 1

iunie, a treia în perioada 10 iunie - 20 iunie, a patra în perioada 10 iulie - 20 iulie. Nu se vor face estimări în zile

cu vizibilitate slabă sau vânt puternic;

Monitorizare păsări de pasaj (migratoare):

Perioada

Perioada de efectuare a observațiilor depinde în mare măsură de speciile vizate. În migrația de toamnă,

unele specii, ca viesparul, migrează în luna august, iar altele, ca acvila țipătoare mică sau șorecarul comun,

migrează la sfârșitul lunii septembrie. Aceste variații temporale se păstrează și pe parcursul migrației de

primăvară, însă, de obicei, păsările sunt atunci mult mai puțin concentrate în grupuri și fenomenul se desfășoară

pe un interval spațial și temporal mai restrâns.

Tipul metodei

Unitatea de bază a metodologiei este punctul, la care se raportează toate observațiile de teren.

Alegerea locațiilor de monitorizare

Observațiile se vor efectua în puncte preselectate, cu vizibilitate maximă, cu condiția ca activitatea să fie

repetată periodic.

Descrierea metodologiei



316

Evaluarea efectivelor speciilor de păsări răpitoare diurne, respectiv a berzelor și pelicanilor în migrație, se

efectuează în perioada de migrație, primăvara între 10 martie și 20 mai sau toamna, între 1 august și 15 octombrie,

în conformitate cu intervalul de migrație a speciilor țintă. Unele dintre specii migrează la începutul acestor

perioade iar altele mai târziu. Evaluarea se va desfășura pe puncte cu vizibilitate maximă alese în prealabil în

zonele cunoscute ca fiind culoare importante din punctul de vedere al migrației speciilor țintă, cu condiția ca

acestea să fie răspândite reprezentativ la nivel național.

Observațiile se vor nota în fiecare zi, între orele 9:00 și 18:00, opțional și în afara acestui interval. Toate

datele vor fi notate în formularul de observații. La sfârșitul zilei vor fi centralizate toate observațiile în Formularul

de migrație (Daily migration sheet) pentru speciile țintă. În centralizatoare figurează numai exemplarele

migratoare. La sfârșitul săptămânii se completează și Formularul de migrație săptămânal (Weekly migration

sheet).

Avantajele metodologiei

• oferă o imagine relativ bună în ceea ce privește numărul exemplarelor și speciile în migrație, în timpul și

la locul respectiv, dacă perioada de monitorizare a fost correct aleasă pentru migrația speciilor țintă;

• este o opțiune bună pentru monitorizarea schimbărilor efectivelor populaționale pe termen lung.

Monitorizare păsări oaspeţi de iarna:

Alegerea locaţiilor de evaluare s-a bazat pe principiul alegerii aleatorii (pentru a păstra caracterul

reprezentativ), dar şi pe principiul continuităţii (pentru a acoperi şi locaţiile vizitate în anii precedenţi). De

asemenea, considerăm ca evaluarea unui număr minim de 15% din celulele posibile de grilaj este necesară pentru

a avea o imagine de ansamblu realistă asupra populaţiilor de iernare a păsărilor acvatice.

Conform ghidului pentru raportare (Assessment and reporting under Article 12 of the Birds Directive,

Explanatory Notes & Guidelines for the period 2008-2012, December 2011), datele finale vor fi furnizate în

sistemul de grilaj oficial (10x10 km ETRS89 LAEA) (http://www.eionet. europa.eu/gis). Datele colectate în

cadrul acestui proiect, indiferent de grupa de specii (și în consecință de metodologia specifică), vor avea o

localizare bine definită (un set de coordinate geografice colectate cu ajutorul aparatelor GPS).

Perioada de timp

În cazul recensământului de iarnă al păsărilor de apă, Wetlands International recomandă perioada de 10 –

20 ianuarie. În ceea ce priveşte perioada din zi, evaluarea se face între orele 9 şi 16, când lumina suficientă

permite o bună identificare a speciilor şi o numărătoare precisă.

Dimineaţa devreme şi seara nu este recomandabil să se efectuze numărătoarea, din cauza vizibilităţii

reduse. De asemenea, nu este recomandabil ca numărătoarea să fie efectuată în zile cu vizibilitate redusă: ceaţă

densă, cer acoperit, ninsoare sau precipitaţii.

Metoda de evaluare

În cazul recensământului de iarnă al păsărilor de apă se utilizează două metode: metoda punctelor fixe şi

metoda traseelor liniare.

Metoda punctelor fixe este adecvată pentru apele stătătoare (lacuri, acumulări). Se alege un punct fix la o

distanţă acceptabilă de suprafaţa acvatică, astfel încât identificarea speciilor (folosind luneta sau binoclul) să fie

facilă. De asemenea, alegerea punctului se face astfel încât să poată fi observată întreaga suprafaţa acvatică (sau

toată suprafaţa pe care sunt distribuite păsările). Dacă suprafaţa acvatică este prea mare (sau are o configuraţie

particulară) şi nu poate fi acoperită complet dintr-un singur punct, se stabilește un număr suplimentar de puncte

minim necesare, până când este acoperită întreaga suprafaţă. În acest caz numărarea se face cu atenţie pentru a

evita dubla numărare a aceloraşi indivizi din două puncte învecinate, iar la final numerele obţinute se însumează

pentru a obţine numerele exacte sau estimările realizate.

Metoda traseelor liniare este potrivită pentru apele curgătoare. În acest caz, configuraţia habitatului cere

ca observatorul să parcurgă liniar întregul sector de râu evaluat. În cazul în care terenul și infrastructura rutieră o

permit, parcurgerea traseului se face pe malul râului, ţinând sub observaţie suprafaţa de apă şi numărând toţi

indivizii observaţi, pentru fiecare specie în parte.

http://www.eionet/



317

Metode de inventariere și monitorizare a speciilor de mamifere

Inventarierea și monitorizarea efectivelor de vidra – Lutra lutra.

Metoda de inventariere și monitorizare aplicată

Metoda presupune alegerea cvadratelor de 1x1 km, care se suprapun peste zona de studio și parcurgerea,

din aval spre amonte, a cursurilor de apă care pot adăpostii familii de vidră. Punctele unde prezența vidrei este

certă vor fi divizate în funcție de vechimea semnelor de prezență, în două categorii (permanentă și întîmplătoare).

Pe teren va fi completat un fișa standard de monitorizare în care se înregistrează informații legate de evaluarea

calității habitatului, factorilor periclitanți, perturbatori.

Metodologia adaptata după criteriile IUCN presupune alegerea unor puncte de investigare (1-3 puncte la

nivel de transect/cvadrat) amplasate de obicei pe poduri sau locuri frecventate des de vidră şi parcurgerea unor

distanţe relativ mici (300 m ) în amonte și în aval de acest punct. Dacă în unul din cele patru puncte s-au găsit

urme care să ateste prezenţa vidrei, cu condiţia găsirii unei urme proaspete şi a unei urme vechi, zona respectivă

se declară pozitiv. În fiecare punct cercetătorul are obligaţia sa revină pe parcursul cercetărilor de mai multe ori

pentru verificări (se indica sa se revină în fiecare punct de cel puţin 2 ori dacă nu se găseşte de prima dată semne

de prezenţă).

Metoda de monitorizare aplicată și numărul transectelor/zonelor pentru monitorizare in perimetrul

analizat

Pentru specia Lutra lutra, s-a luat în calcul la monitorizare următoarele:

- malul drept al râului Trotuș, în zona 1 Urechești de la podul situat pe DN 11A până în vecinătatea

locuințelor din localitatea Lunca Dochiei, zoan în care au fost efectuate observații pentru

identificarea prezenței vidrei a aut o lungime de 1,2 km;

- malurile râului Siret amonte și aval de stâlpii 181 – 182 , cca 600 m în ambele direcții, însumând o

lungime de cca 1,2 k pe fiecare mal;

- pe cele două maluri s-a aplicat metoda inventarierii semnelor - metoda constă în inventarierea

urmelor pe nisip, nămol, zăpadă, inventarierea lăsăturilor şi marcajelor şi analiza spațiala a

distributiei familiilor, studiu bazat pe biologia şi etologia speciei.

- Indiciul cel mai important al prezenței speciei îl constituie excrementele care se pot identifica relativ ușor

în preajma podurilor, pe bancuri de nisip, pe pietre sau cioate.



318

Figură 33 Aria în care au fost realizate observații pentru identificarea prezenței vidrei – zona Urechești

Figură 34 Ariile în care au fost realizate observații pentru identificarea prezenței vidrei – zona Cosmești

- Aceste zone au fost monitorizate conform GHID SINTETIC DE MONITORIZARE PENTRU

SPECIILE DE MAMIFERE DE INTERES COMUNITAR DIN ROMÂNIA acoperind 19 luni

(perioada ciclului de reproducere și creșterea puilor)



319

- Conform Ghidului mai sus amintit lunile au fost realizate observații lunare pentru a identifica

prezeța vidrei în zonele de studiu, în perioada de crepusculară a zilei.

Table 48 Coordonatele STEREO 70 ale zonele de studiu pentru Lutra lutra

Zona X Y

Urechești 516838.621 658745.168

516842.469 658750.651

516598.506 658894.801

516600.441 658897.972

516597.597 658895.469

516312.121 659213.564

516313.720 659215.670

516114.245 659097.571

516113.000 659097.174

516112.746 659099.328

515932.400 659147.586

515932.748 659149.080

515932.097 659147.808

515873.123 659184.123

515872.164 659182.860

Cosmești mal

drept

488650.765 677677.219

488652.704 677690.970

489293.258 677583.068

489291.412 677572.551

489294.498 677561.676

489295.065 677549.149

489882.948 677521.506

489882.023 677532.317

Cosmești mal

drept

490077.943 677675.955

490077.364 677688.051

489449.476 677742.312

489448.860 677753.115

489430.627 677741.990

489433.726 677753.118

488983.118 677871.761

488981.290 677861.890

488995.737 677902.463

488985.404 677897.583

488920.024 678062.122

488909.982 678056.586



320

Inventarierea și monitorizarea efectivelor de Spermophilus citellus – popândău


analizat Pentru specia Spermophilus citellus – popândău, s-a luat în calcul la monitorizare următoarele transecte situate în

zonele propuse pentru amplasarea stâlpilor în interiorul și în vecinătatea ROSCI00162, de asemenea au fost luate

în calcul și preferințele ecologice ale specie :

- au fost realizate transecte în zonele ocupate cu vegetației naturală – nu au fost realizate observații:

o în zona stâlpului 64 deoarece acesta va fi amlasat într-o zona agricolă – câmpuri cultivate;

- în toate perioadele de observație au fost realizate, la fiecare deplasare în teren câte 4 transecte cu

lungimea de câte 100 m avân ca punct de plecare stâlpii amplasați în arie și în vecinătatea acesteia;

- au fost luate în studiul amplasamentele stâlpilor: 65; 66; 76;77;78; 173; 174; 177;178; 179; 180;

181;182;183;

- în zona stâlpilor 78 și 181 suprafețele analizate au avut forma poligonală – nu au fost realizate observații

în interiorul ecosistemelor forestiere și nici în zonele ripariene – aceste habitate nu sunt frecventate de

popândău.

Figură 35 Arealele în care au fost realizate observații pentru identificarea prezenței speciei

Spermophilus citellus – zona Urechești 1



321


Spermophilus citellus – zona Urechești 2


Spermophilus citellus – zona Cosmești



322

Zonele luate în studiu au fost monitorizate conform GHID SINTETIC DE MONITORIZARE

PENTRU SPECIILE DE MAMIFERE DE INTERES COMUNITAR DIN ROMÂNIA acoperind perioada

ciclului de reproducere și creșterea puilor – lunile IV – IX.

Metode de inventariere și monitorizare a speciilor de amfibieni și reptile

Metodologia de monitorizare a speciilor de reptile și amfibieni de interes comunitar din România

Pentru speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar prezenți în România au fost elaborate metode

de monitorizare dintre care 6 metode de bază și 4 metode complementare.

Metodele de bază sunt următoarele:

Metoda 1. Transectul linear activ acvatic diurn (caudate) – metodă elaborată pentru evaluarea speciilor

de tritoni de interes comunitar, pe baza observațiilor efectuate asupra adulților în cursul perioadei de reproducere

a respectivelor specii.

Metoda 2. Transectul linear activ acvatic diurn (anure) - metodă elaborată pentru evaluarea acelor specii

de anure de interes comunitar a căror determinare necesită imobilizarea exemplarelor, respectiv a celor care sunt

active numai în perioada nopții, astfel încât evaluarea se poate face pe baza numărului de ponte depuse (genul

Pelobates).

Metoda 3. Transectul vizual acvatic diurn - metodă elaborată pentru evaluarea speciilor de amfibieni și

reptile acvatice pentru a căror determinare nu este nevoie de imobilizarea exemplarelor.

Metoda 4. Transectul vizual terestru diurn - metodă elaborată pentru evaluarea speciilor de reptile

terestre.

Metoda 5. Transectul auditiv nocturn - metodă elaborată pentru evaluarea speciei Hyla arborea în

perioada de reproducere (în altă perioadă a anului evaluarea se poate face numai cu marjă mare de eroare).

Metoda 6. Transectul vizual terestru nocturn - metodă elaborată pentru evaluarea speciilor de amfibieni și

reptile care sunt active (practic exclusiv) în timpul nopții.


analizat

Pentru identificare și monitorizarea speciilor de amfibieni și reptile în perimetrul analizat s-au folosit :

Metoda 1. Transectul linear activ acvatic diurn (caudate) – metodă elaborată pentru evaluarea speciilor

de tritoni de interes comunitar, pe baza observațiilor efectuate asupra adulților în cursul perioadei de reproducere

a respectivelor specii.

Metoda 2. Transectul linear activ acvatic diurn (anure) - metodă elaborată pentru evaluarea acelor specii

de anure de interes comunitar a căror determinare necesită imobilizarea exemplarelor, respectiv a celor care sunt

active numai în perioada nopții, astfel încât evaluarea se poate face pe baza numărului de ponte depuse (genul

Pelobates).

Metoda 3. Transectul vizual acvatic diurn - metodă elaborată pentru evaluarea speciilor de amfibieni și

reptile acvatice pentru a căror determinare nu este nevoie de imobilizarea exemplarelor.

Metoda 4. Transectul vizual terestru diurn - metodă elaborată pentru evaluarea speciilor de reptile

terestre.

Descrierea procedurii de aplicare a metodei.

Specialistul caută sistematic, pe o durată de timp determinată, cu ajutorul unui ciorpac, exemplarele

prezente de-a lungul unui transect dispus paralel cu linia malului. Imobilizarea exemplarelor se realizează cu

ajutorul ciorpacului, cu care se descriu 8-uri în adâncul apei, pe suprafețe de câte 4 m2 (distanța dintre două locuri

de eșantionare fiind de 10 m), astfel încât să poată fi reținute exemplarele prezente în habitatul acvatic investigat.

După fiecare ocazie de utilizare a ciorpacului, se verifică conținutul plasei, se determină și se numără exemplarele

capturate, care sunt apoi eliberate în locul capturării (exemplarele destinate fotografierii se transferă temporar –

până la realizarea imaginilor - într-un recipient de plastic umplut parțial cu apă). După procedura de verificare și



323

eliberare a exemplarelor capturate observatorul se deplasează în următorul loc de eșantionare a transectului unde

aplică din nou procedeul descris.

Transectele pe care s-au efectuat observatiile sunt delimitate de punctele de monitorizare prezentate

anterior.

- Transect mal drepăt râu Trotuș

- Transect malul stâng râu Siret

- Transect malul drept râu Siret

Figură 38 Transect parcurs pentru identificarea prezenței speciilor de amfibieni și reprile – zona

Urechești

Figură 39 Transecte parcurse pentru identificarea prezenței speciilor de amfibieni și reprile –

zona Cosmești



324

Coordonatele STEREO 70 ale trasectelor pentru identificarea prezenței în zonă a speciilor de amfibieni și

reprile

Zona X Y

Urechești 516557.383 658833.163

516346.292 658910.764

516205.822 659079.956

516053.486 659112.671

Cosmești mal

drept amonte

traseu LEA

489362.434 677572.024

489643.671 677513.699

Cosmești mal

drept aval

traseu LEA

489340.620 677532.958

489096.046 677609.649

Cosmești mal

stâng amonte

traseu LEA

489705.074 677769.918

489453.877 677744.990

Cosmești mal

stâng aval

traseu LEA

489434.991 677754.161

489195.025 677840.650

Durata optimă de aplicare a metodei Perioada din zi în care se aplică metoda Minim 15 minute / transect în cursul zilei

Perioada de monitorizare.

Denumirea taxonului

Luna


Bombina bombina s x x x x x s

Triturus cristatus s x x x x

Emys orbicularis s x x x x x x s

x - perioadă optimă s - perioadă suboptimală

Tipuri de habitate în care se aplică metoda:

- ape stagnante (sau eventual lin curgătoare), puțin adânci, cu vegetație submersă;

- zone inundate temporar;

- bazine artificiale (umplute permanent sau temporar cu apă);

Inventariere și monitorizare nevertebratelor

Vertigo angustior Jeffreys, 1830

Identificarea indivizilor dintr-o suprafaț ă stabilită

Ca metodă pentru identificarea speciilor de vertiginide în teren se poate aplica colectarea vizuală. Prin

aceasta se urmărește prezența animalelor vii sau a cochiliilor goaleîn microhabitatele favorabile acestora.

Animalele vii și cochiliile goale sunt colectate și conservate în recipiente de plastic cu alcool. Este o metodă

calitativă cu aplicabilitate limitată pe de o parte, datorită dimensiunii reduse a acestor animale care le face dificil

de găsit și, pe de altă parte datorită dificultății de identificare corectă a speciilor în teren. În funcție de experiența

specialistului, metoda poate fi folosită pentru identificarea microhabitatelor din care vor fi colectate probele de



325

material vegetal. Totuși fiind o metodă distructivă pentru populații specie, a fost adapată în prezentul studio, astfel

încât materialul biologic nu a fost recoltat și dus în laborator, au a fost analizat la fața locului.

Au fost analizat 56 de unități de probă cu dimensiunile unităților de probă (25 cm × 25 cm), din zona în

care vor fi amplasați stâlpii 65; 66; 76;77;78; 173; 174; 177;178; 179; 180; 181;182;183;

Perioada pentru colectarea probelor în funcție de decada lunii:

x – perioada optimă, s- perioada suboptimă Specia Perioada III IV V VI VII VIII IX X XI

Vertigo angustior s x x s

Monitorizarea Coleoptera (Bolbelasmus unicornis, Buprestis splendens, Cerambyx cerdo, Lucanus

cervus, Morimus funereus, Pseudogaurotina excellens, Rosalia alpina)

Specialistul se deplasează pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând vizual indivizii

sau urme ale activităţii acestora (galerii de emergenţă). Transectele au o lungime de 500 m și o lățime de 20 m,

între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m.

În cazul habitatelor cu suprafaţă mică transectele pot fi mai scurte, iar dacă specia are densitate foarte

mică ele pot fi mai lungi. Dacă permit condițiile din teren (suprafaţa habitatului favorabil), în fiecare zonă

investigată se efectuează cinci transecte. Timpul minim acordat unui transect este de jumătate de oră. Număr

recomandat de observatori: 2 persoane.

Perioada pentru colectarea probelor în funcție de decada lunii:

x – perioada optimă, s- perioada suboptimă Specia Perioada III IV V VI VII VIII IX X XI

Lucanus cervus s x x s

Figură 40 Zonele de studiu pentru identificarea prezenței speciie Lucanus cervus – zona Cosmești



326

Figură 41 Zonele de studiu pentru identificarea prezenței speciie Lucanus cervus – zona Urechești

Coordonatele STEREO 70 ale zonelor de studio pentru Lucanus cervus

Zona X Y

Urechești

Zona 1

516272.135 659028.852

515881.539 659127.426

Urechești

Zona 2

514073.405 660947.710

513790.487 661171.010

513937.579 661280.370

Cosmești 1 489401.828 677545.656

489200.622 677195.705

Cosmești 2 489336.264 677143.719

489524.108 676540.407

Inventarierea și monitorizarea habitatelor și speciilor de plante

Într-o primă etapă s-a efectuat recunoaşterea terenului în vederea stabilirii zonelor si

fitocenozelor care vor fi urmarite pe perioda studiului. După selectarea acestora a fost stabilit arealulul

minim în care pot fi identificate toate speciile unui anumit tip de fitocenoză, prin inventariere pe

suprafeţe din ce în ce mai mari şi construirea pe această bază a unui grafic de forma unei curbe, prin

utilizarea numărului de specii sau a indicilor de diversitate corespunzători (Ivan, 1979; Magurran, 1988).

Eşantionanele, cuprinzând totalitatea probelor de extras din fitocenoză prin sondaj trebuie să fie

reprezentative şi suficient de mari pentru asigurare preciziei de lucru. Tipurile de sondaj utilizate pot fi

stratificate, aleatoare sau mixte (Ivan, 1979). Stabilirea mărimii sau numărului de probe determină

precizia rezultatelor şi volumul de muncă necesar, între aceste două elemente existând o strânsă

corelaţie.

Studiul vegetaţiei a avut la baza principiile metodelor propuse de Braun – Blanquet si de Al.

Borza. Acestea au la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu

fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.



327

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală care reprezintă o

comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită

din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care au o compoziţie şi structură asemănatoare.

Considerand cele mentionate mai sus, a fost aleasa o suprafata de eşantionare de 100 m², pentru

fiecare suprafata fiind intocmita cate o fisa fitocenologica.

Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor. Aceste fişe conţin

informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor din suprafaţa de probă, în dreptul

fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD) şi frecvenţa locală.

Abundenţa-dominanţa (AD) este un indice fitocenologic complex care ne arată abundenţa unei

specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.

Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J.Braun-Blanquet 1951):

+ - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă;

1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă;

2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;

3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă;

4 - numar variabil de indivizi, dar cu o acoperire între ¼ şi 2/2;

5 - indivizi care acoperă ½ din suprafaţă.

Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre frecvenţa indivizilor unei

specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai

reduse apoi de dau note după o scară cu 5+1 trepte:

1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%;

2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21-40%;

3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41-80%;

4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%;

5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%;

+ -indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă.

Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor prelevate din teren. Acesta

constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor obţinute cu prilejul efectuării

ridicării. Fiecare coloană constituie o imagine a unei fitocenoze concrete de pe teren.

Capul de coloană al tabelului ne dă informaţii despre principalele propietăţi staţionale ale fiecărei

ridicări în parte şi anume: altitudine, expoziţie, suprafaţă, înălţimea vegetaţiei. Lângă fiecare specie se

trece bioforma, elementele fitogeografice, abundenţa-dominanţa, frecvenţa locală. Denumirea asociaţiei

este binară, alcătuită din denumirea a două specii, prima este o specie caracteristică, a doua o specie

edificatoare

Informațiile colectate din teren au fost corelate cu informațiile preluate din culese din literatura

de specialitate - Pășunile și fânețele din Republica Populară Romînă (Puşcaru- Soroceanu E. (ed.),

1963).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a realizat folosind ca

lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V., 2008) şi Flora României vol I-XIII

(Savulescu T. (red.), 1952-1976).



328

Surse bibliografice studiate

1. Formularele Standard - ROSPA0071/ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

2. http://mmediu.ro - PLANUL DE MANAGEMENT AL ROSPA0071 LUNCA SIRETULUI

INFERIOR ȘI AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE SUPRAPUSE

3. http://mmediu.ro/categorie/ananp - Publicaţiile realizate în cadrul proiectului „Monitorizarea

stării de conservare a speciilor şi habitatelor din România în baza articolului 17 din Directiva

Habitate”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu” şi co-finanţat din

Fondul European de Dezvoltare Regională.

o Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar tufărișuri, turbării

și mlăștini, stâncării, păduri

o GHID SINTETIC DE MONITORIZARE PENTRU SPECIILE DE MAMIFERE DE

INTERES COMUNITAR DIN ROMÂNIA

o Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România

o GHID SINTETIC PENTRU MONITORIZAREA SPECIILOR DE NEVERTEBRATE

DE INTERES COMUNITAR DIN ROMÂNIA

o Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de peşti din România

o GHIDUL DE MONITORIZARE A SPECIILOR DE PLANTE DE INTERES

COMUNITAR din ROMÂNIA

o RAPORTUL SINTETIC PRIVIND STAREA DE CONSERVARE A SPECIILOR SI

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR DIN ROMÂNIA

4. RAPORT PRIVIND STAREA CALITATII APEI DE SUPRAFATA SI SUBTERANE DIN

JUDETUL BUZAU - 2019 - Administrația Națională ”APELE ROMÂNE” Administrația

Bazinală de Apă BUZĂU-IALOMIȚA 5. Raport de evaluarea impactului asupra mediului și Studiul de Evaluarea Adecvată – Linia

electrica LEA 400kv Smardan-Gutinas , 2013 elaborator dna. Evaluator mediu Olga Axinte.

6. BOTNARIUC, N.; Dr. V. TATOLEA - Cartea Roşie a vertebratelor din România–Acad.,

Bucuresti 2005;

7. CIOCHIA V. (1992). Păsările clocitoare din România. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

8. DONIȚĂ, I. şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii Orientali,

Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

9. RADU D. (1973). Etajele ornitologice ale României. Studii şi comunicări. Muzeul de Ştiinţele

Naturii Bacău, p. 287 – 324.

10. Marius Andrei RĂU, Gabriel PLAVAN, Ștefan Adrian STRUNGARU, Mircea NICOARĂ1,

Ioan MOGLAN1 and Dorel URECHE; Faculty of Biology, “Alexandru Ioan Cuza” University of

Iași, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iași, Romania, Faculty of Science, “Vasile Alecsandri”

University of Bacău, Str. Mărășești 157, 600115, Bacău, Romania - FEEDING ECOLOGY OF

TWO SYMPATRIC FISH SPECIES IN A RIVER ECOSYSTEM - Analele Științifice ale

Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LXI, 2015

11. Vasile SANDA Kinga ÖLLERER Petru BURESCU - FITOCENOZELE DIN ROMÂNIA -

EDITURA ARS DOCENDI – UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI EDITURĂ CU PROFIL

ACADEMIC ŞI CULTURAL, RECUNOSCUTĂ DE CNCSIS, 2008

12. Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România - Societatea Ornitologică

Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul

Milvus” Overprint Production S.R.L. Asociaţia ART I.K.S. Societatea Ornitologică

http://mmediu.ro/

http://mmediu.ro/categorie/ananp



329

Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul

Milvus” 2015.

13. Dan Gafta & John Owen Mountford - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România - Elaborat şi tipărit în cadrul proiectului PHARE: “Implementarea reţelei NATURA

2000 în România” (publicaţia UE nr.: EuropeAid/121260/D/SV/RO – 2008

14. MUNTEANU D. şi MĂTIEŞ M. (1983). Modificări induse de lacurile de acumulare în structura

şi dinamica avifaunei. Analele Banatului – Ştiinţele Naturii, Vol.1, p. 217 – 225.

15. MUNTEANU D. (1966) a. Metode de cercetare a migraţiei păsărilor. Vânătorul şi pescarul

sportiv, nr. 4.

16. MONAH Felicia. (1998). Flora şi vegetaţia din lunca Siretului. Rezumatul tezei de doctorat.

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Biologie.

17. Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian

Biriş,- HABITATELE DIN ROMÂNIA Editura Tehnicã Silvicã Bucureşti, 2005

18. MITITELU D. şi BARABAŞ N. (1982) b. Contribuţie la cunoaşterea răspândirii asociaţiilor

vegetale din valea Siretului (sectorul Roman – Adjud). Studii şi comunicări, Biologie vegetală,

Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 209 – 216.

19. MÂNDRU C. (1970). Contribuţii la studiul cuibului şi pontei ciconiiformelor din România.

Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 251 – 282

20. ION I. şi STĂNESCU D. (1992). Ornitologie practică. Editura Universităţii “A.I. Cuza”, Iaşi.

21. COROŞ M. A. (1990). Reducerea efectivelor de păsări acvatice din România. Vânătorul şi

pescarul român, nr. 8.

22. CIOCHIA V. (1984). Dinamica şi migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti.

23. BORCEA M. (1981). Consideraţii asupra populaţiilor de barză albă (Ciconia ciconia) din

Moldova. Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, Suceava, p. 239 – 249.

24. SIRBU I., BENEDEK A. M., 2004, Ecologie practică, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu.

25. STUGREN, B., 1982, Bazele ecologiei generale, Ed. St. si Ped., Bucuresti

26. ****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 -

Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

27. ****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

28. BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment. Wagwninen, The

Netherlands: BirdLife International;

29. BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

30. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute,

periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător,

Bucureşti, 38 (1): 45

31. Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,

Bucureşti

32. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica, Bucureşti, p.

35-39.

33. Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6.

34. Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les associations

herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

35. Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates

Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.



330

36. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for counting

and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148,

Oxford, p. 76-89.

37. Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology Letters 1

(Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

38. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României -

lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti,

1993-1994: 173-197.

39. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005.

Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

40. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005.

Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la

Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

41. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on birds.

BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

42. Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37

43. Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant and animal

populations, Blackwell Science.

44. GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

45. Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

46. Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc. Ornitologică

Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

47. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania - Documentatii,

Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

48. Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic si

agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

49. Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.

50. Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica 2002.

51. Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

52. Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

53. Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.

54. Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu, Ed. ASE

Bucuresti.

55. Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.



331

Lista personalului implicat

CVuri sunt anexate documentatiei în format letric – solicităm expres ca acestea sa nu devina

publice – având în vedere REGULAMENTUL (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice

in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor

date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor RGPD

2018) .

Art (1) Protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal este un

drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

(``carta``) si articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) prevad

dreptul oricarei persoane la protectia datelor cu caracter personal care o privesc.

Personal SC MEDIU RESEARCH CORPORATION implicat in colectarea şi identificarea habitatelor si

speciilor din teren,

Dr. GUSA DELIA – expert specii - vertebrate, ornitofauna

Dr. biolog ZAHARIA LĂCRĂMIOARA - expert specii – nevertebrate, herpetofauna

Dr. biolog Roșu George – habitate

Prof. univ. dr. BARABAS NECULAI – consultant specialitate habitate.

Rang Cătălin – ornitofauna, expert GIS



332

CONCLUZII


elaborat conform Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010.

Justificarea realizării Studiului de Evaluare Adecvată a fost elaborat ca urmare a notificării nr.

37318/09.09.2019 a CNTEE TRANSELECTRICA SA datorită modificărilor aduse proiectului – LEA

400KV GUTINAȘ-SMÂRDAN amplasat pe teritoriul județelor Bacău, Vrancea și Galați, pentru care

ANPM a emis Acord de Mediu nr. 8/27.11.2013 și Decizia etapei de încadrare nr. 23/15.10.2015.

Ulterior acestei notificări , s-a elaborat și depus la ANPM – MEMORIUL DE PREZENTARE elaborat

conform Legii 292/2018. Ca urmare a modificărilor legislative apărute prin apariției Legii 292/2018 s-a

anticipat necesitatea unor revizuiri a Studiului de Evaluarea adecvată elaborat in 2013 și a Raportului de

Evaluarea impactului asupra mediului.

ANPM prin Decizia etapei de încadrare nr. 94/07.07.2020, modificările aduse proiectului se încadrează

în prevederile Legii nr. 292/2018 / anexa 2, pct.1,lit.d; pct.13,lit.a, se supun evaluării impactului asupra

mediului și se supun evaluării adecvate.

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” este prevăzut în Strategia Energetică a

României pentru perioada 2007 – 2020, strategie prin care este prevăzută continuarea procesului

de dezvoltare, modernizare şi retehnologizare a reţelei de transport şi distribuţie în conceptul de

reţea integrată, cu pregătirea corespunzătoare a conectării la reţea a resurselor regenerabile,

precum şi, creşterea gradului de interconectare cu statele din Uniunea Europeană şi din zona

Mării Negre, pentru ca România să poată beneficia de poziţia sa strategică în tranzitul de energie

electrică.

Noua linie 400 kV, dublu circuit Smârdan – Gutinaş este oportună şi necesară în

contextul concluziilor rezultate din analizele de planificare a dezvoltării sistemului

electroenergetic naţional (SEN), responsabilitate de bază a Companiei Naţionale de Transport al

Energiei Electrice Transelectrica S.A.

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan – Gutinaş” se încadrează în categoria proiectelor de

utilitate publică.

Analizele efectuate au evidenţiat următoarele aspecte:

- sunt necesare dezvoltări ale RET, ca urmare a aglomerării unor mari surse de

putere în zone cu consum relativ redus, o pondere importantă având-o sursele regenerabile şi

în primul rând sursele eoliene, apărând necesitatea ca excedentul să fie evacuat spre alte zone

ale SEN;

- eliminarea suprasarcinilor şi reducerea pierderilor de energie electrică în SEN,

ţinând cont de faptul că la construcţia acestei linii electrice se folosesc cele mai noi

tehnologii, în condiţii de calitate şi cu respectarea principiului dezvoltării durabile;



333

- sunt necesare dezvoltări ale reţelelor de transport care să permită îndeplinirea cerinţelor

ENTSO–E – Organismul European al Operatorilor de Transport, conform Planului de dezvoltare a

reţelelor pentru etapa 2010 – 2020;

- creşterea siguranţei şi flexibilităţii în exploatare a SEN;

- ca beneficii indirecte asupra mediului se menţionează faptul că prin scăderea pierderilor

de energie şi facilitarea conectării surselor regenerabile la SEN se reduce cantitatea de energie

electrică necesară să fie produsă din surse neregenerabile, poluante (combustibili fosili).

Lucrările de construcţie aferente traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan traversează un

număr de 26 unităţi administrativ teritoriale din cadrul judeţelor Bacău (comunele Bucium, Ştefan cel

Mare, Căiuţi, Coţofăneşti şi Urecheşti), Vrancea (oraşele Panciu şi Mărăşeşti, comunele Rugineşti,

Păuneşti, Pufeşti şi Moviliţa) şi Galaţi (oraşele Galaţi şi Tecuci, comunele Cosmeşti, Nicoreşti,

Munteni, Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Schela

şi Smârdan), iar linia va fi amplasată pe terenuri din următoarele categorii de folosinţă: arabil, păşuni,

păduri, fâneţe, ape, drumuri, neproductiv.

Lungimea totală a traseului este de circa 140 km.

Reglementarea regimului juridic a terenurilor necesare investiţiei “LEA 400 kV d.c. Gutinaş

– Smârdan” se va realiza:

- conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,

necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean, local cu modificările şi completările

ulterioare şi a prevederilor Legii nr. 123/2012 legea energiei electrice şi a gazelor naturale cu

modificări şi completări ulterioare.

- prin Hotărâre de Guvern privind transferul dreptului de administrare, în cazul terenurilor aflate în

proprietatea publică sau privată a statului şi în administrarea instituţiilor publice, regiilor autonome,

etc.

Pentru acest proiect au fost obţinute Ordinul Ministrului nr. 743/2017 şi Hotărârea de Guvern

nr. 840/2017 privind declanşarea procedurii de expropriere a terenurilor necesare realizării investiţiei.

În prezent, se impune ca necesară pregătirea corespunzătoare a conectării la reţeaua de transport

şi distribuţie a resurselor regenerabile, precum şi, creşterea gradului de interconectare cu statele din

Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre.

Reglementări specifice realizării lucrărilor

Lucrările vor respecta reglementări tehnice aflate în vigoare, cum sunt:

- EUROCODES - pentru proiectarea fundaţiilor LEA,

- NTE 003/04/00 – „Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni

peste 1000 V”,

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificări şi

completări ulterioare;

- Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-

economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu

modificări şi completări ulterioare;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii republicată în 2016 cu modificări şi completări

ulterioare,



334

- OG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale

(aprobată prin Legea nr.440/2002) cu modificări şi completări ulterioare;

- Ordinul MLPAT 31/N/2.10.95,

- HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora cu modificări şi completări ulterioare;

- Ordinul MLPAT 75N/5.03.97, indicativ PC 009-97.

- Ghid privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

- Ghid privind stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări.

Proiectul LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan are profil energetic, respectiv

modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice în cadrul Sistemului Energetic

Naţional (SEN) şi este prevăzut în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 –

2020.

Investiţiile care fac obiectul proiectului de realizare a LEA 400 kV Gutinaş –

Smârdan, traversează un număr de 26 unităţi administrativ teritoriale (inclusiv LEC) din

cadrul judeţelor Bacău, Vrancea şi Galaţi.

Lungimea totală a LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan va fi de circa 141,5 km şi va

fi alcătuită din două tronsoane:

- un tronson de linie electrică subterană în cablu (LEC 400 kV) între Staţia

de Transformare 400/110 kV Gutinaş şi stâlpul terminal nr.1, cu lungimea de circa 2,3 km;

- un tronson de linie electrică aeriană (LEA 400 kV), între stâlpul terminal

nr.1 şi celula din Staţia de Transformare Smârdan, cu lungimea de circa 139,2 km.

Traseul LEA 400kV nu a suferit modificări semnificative faţă de cel pentru care s-a

emis Acordul de mediu nr. 8/2013 şi Decizia nr. 23/15.10.2015 de păstrare a valabilităţii

Acordului de mediu, lungimea modificându-se ca urmare a creşterii numărului de stâlpi cu 2

bucăţi, creştere datorată atât avizului CFR, cât şi a activităţilor de retehnologizare a staţiei

electrice Smârdan.




3,279 km.

13 stâlpi ai traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt poziţionaţi atât pe teritoriul

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, care în

zona de traversare se suprapun.









- Prima intersecţie - extremitatea vestică a teritoriului sitului, zona Cornăţel - 225 m, lunca

râului Trotuș;

- A-2-a intersecţie - extremitatea vestică a teritoriului sitului, zona Lunca Dochiei - 430 m.



335


























perdea) propusă pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0




stâlpilor;


construire;













336


liniei.








se vor monta dispozitive pentru semnalizarea conductorului, pentru a preveni coliziunea pasărilor

aflate în zbor cu acesta.


montate pe stâlpi dispozitive avertizoare ( detaliate in paginile anterioare).

ROSPA0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE PROTECTIE SPECIALA

AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATURA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările

și completările ulterioare prin HG 971/2011.

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANȚA COMUNITARĂ –

declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si completeaza pe OUG 1284/2007.





CUSTODE – AGENŢIA NAŢIONALĂ ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus si în zona limitrofă:

Poluare specifică lucrărilor de construcţii si constă din poluarea cu praf, emisii de noxe chimice,

zgomot si vibraţii generate de utilajele pentru construcţii şi mijloacele de transport;

Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor

defecţiuni ale utilajelor si mijloacelor de transport, alimentării de urgenţă cu carburanţi din

recipienţi necorespunzători si fără luarea măsurilor de siguranţă etc.

Principalii poluanţi generați de proiectul propus în perioada de construcție:

Praful, generat în incinta șantierului de construcții (operațiunile excavații, încărcare - descărcare,

manipulare si transport pământ din săpături si materiale de construcții în vrac) si pe drumul de

acces, în timpul transportului (praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe drumul

provizoriu de pământ).

Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor si ale mijloacelor de

transport, pe drumul de acces;

Zgomotul, generat de utilajele si mijloacele de transport;



337

vibrații, generate de utilajele si mijloacele de transport;

Deșeuri gospodărite necorespunzător

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca urmare, în zonă nu se va

modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice periculoase

pentru floră, fauna sau sănătatea populației.

LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan avea o durată de viață estimată de 30 de ani. Prin lucrări de

mentenanţă corespunzătoare, perioada de funcționare se poate însă prelungi considerabil. Atunci când se

va ajunge la dezafectarea LEA, va exista un impact asupra mediului înconjurător comparabil cu cel al

lucrărilor de instalare. Este însă un impact pe termen scurt, generat de lucrările de demolare a stâlpilor

de susținere, a conductorilor electrici, de umplere a fundațiilor cu sol si de refacere (acolo unde este

cazul) a covorului vegetal.

Identificarea tipurilor de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol,

biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de construcție:

- impact direct pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe

chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote din surse mobile mecanice, vibrații, deșeuri

gospodărite necorespunzător, acțiunea mecanică/manuală de excavare, construcții supraterane si

subterane ( fundaţiile), precum si poluarea accidentală cu produse petroliere;

- impact direct pe termen lung asupra solului si subsolului prin acțiunea de excavare, construcții

subterane;

Impactul produs asupra aerului


Activitatea de realizare a fundaţiilor stâlpilor de înaltă tensiune, prin specificul său, poate produce

poluarea aerului cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot si vibraţii.

Emisiile de praf au ca sursă pământul necontaminat rezultat din excavații, manipulat în timpul

lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/transport si materialele de construcții transportate în vrac.

Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării utilajelor si mijloacelor de transport.

Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în timpul de

funcționare al utilajelor si mijloacelor de transport si este generată de un număr limitat de utilaje care

funcționează concomitent.

Curenţii de aer dispersează emisiile de praf pe suprafață mare. Acestea se propagă în incinta si în

jurul perimetrului ocupat cu construcții, precum si de-a lungul drumului de acces, de o parte si de alta pe

o bandă cu lățimea de cel mult 50 m si se depune pe iarbă si frunze în cantitate descrescătoare de la

interiorul spre exteriorul acesteia.

În timpul funcționării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă gaze de

eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construcții si mijloacelor de transport, în a

căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși

organici volatili (COV), pulberi.

Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor si în cantitate

redusă. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor si prin aplicarea normelor Euro II – V,

comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.



338

Activităţile de realizare a fundaţiilor se desfășoară în zone cu vegetație. In procesul de fotosinteză

plantele consumă mari cantități de dioxid de carbon si eliberează cantități importante de oxigen. Prin

asimilația clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari cantități de CO2 emanat în atmosferă, dar si

restituie o mare parte prin respirație si prin descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte

a emisiilor generate de proiectul propus va fi eliminată prin funcția îndeplinită de vegetația existentă, de

filtrare si epurare a aerului pe cale biochimică, ca si aceea de a emana oxigen si a absorbi dioxidul de

carbon.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor si mijloacelor de transport se propagă în jurul zonei în

care se execută lucrări de amplasare şi ridicare a stâlpilor liniei dar si de-a lungul drumului de acces, de

o parte si de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 100 m.

Activitatea desfășurată pe amplasamentele în care se vor realiza fundaţiile stâlpilor proiectului

propus si în zona limitrofă în etapa de construcție generează asupra aerului un impact direct,

semnificativ local temporar.

In etapa de funcţionare impactul generat asupra factorului de mediu aer va fi 0.

Impactul produs asupra apei

Proiectul nu implică acțiuni de schimbare si de eliminare a cursurilor de apă din zonă respectiv

malul și cursul râului Siret si nu are repercusiuni asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de

suprafață. De asemenea, nu se modifică nivelul apelor de suprafață sau al pânzei freatice. Tehnologia de

construcție adoptată nu generează ape uzate sau alte surse de poluare a apei.

Singura sursa de poluare ar putea fi poluarea accidentală cu produse petroliere, care ar putea

ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta este probabilă si de amploare foarte

redusă, având în vedere numărul mic de utilaje si mijloace de transport care acționează în cadrul

procesului tehnologic.

In perioada de construire proiectul propus poate fi apreciat că generează un impact

nesemnificativ asupra apei subterane.

In etapa de funcţionare impactul generat asupra factorului de mediu apa, va fi 0.

Impactul produs asupra solului si subsolului


În timpul execuției lucrărilor de construcții, solul si subsolul din amplasamentul proiectului propus

sunt afectate integral pe suprafețele de teren din amplasament ocupate definitiv de fundațiile stâlpilor

LEA. În acest caz, pe suprafața de 0,5 ha stratul de sol este distrus integral, iar subsolul parțial (pe

adâncimea de excavare) prin săpăturile efectuate pentru fundații / amenajări subterane, îndepărtarea

pământului neutilizat si scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu construcții realizate cu

materiale industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului, stratul de sol vegetal va fi recuperat si

depozitat pentru refolosire.

Execuția lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare si a tipului construcțiilor

aferente

Proiectul propus are ca efect distrugerea totală a solului si, prin urmare, distrugerea suportului

dezvoltării biocenozei locale cu întregul lanț trofic.

În acest fel, calitatea factorului de mediu sol, pe suprafețe reduse, dispuse punctual este modificat

esențial în sens negativ de activitățile de construcții. Impactul se menține pe toata perioada existentei

LEA.



339

Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan este

consecinţă a ocupării de terenuri care în prezent au alte folosinţe.

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate

lăţimile culoarelor de trecere:

- 75 m (dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de

- 54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.

În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în prealabil a

operatorilor de transport Menţionăm că – pe baza unui studiu de coexistenţă se determină tipul

construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie îndeplinite de noile construcţii.

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile stâlpilor

şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea conductoarelor

active şi de protecţie.

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor atât pe teritoriul ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior (24.980 ha), cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

(37.479 ha) este de 1418 m2 (0,1418 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00057 % din ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior şi 0,00039 % din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.




Suprafaţă ocupată temporar: pe teritoriul în care ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior care se suprapun în zona de traversare) – 101.615 m2

(10,1615 ha), – ceea ce reprezintă – 0,04051 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02785

% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, din care:

teren agricol platformele de lucru pentru 6 stâlpi (2 stâlpi de susţinere şi 4 stâlp de

întindere) –2 x 840 m2 + 4 x 1500 m2 = 7.680 m2 (0,7680 ha) – ceea ce reprezintă –

0,00306% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,00210 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

teren agricol culoarul de lucru 1096 m (lungimea culoarului de lucru in teren agricol) x

3 m (lăţimea culoarului de lucru) = 3288 m2 (0,3288 ha) – ceea ce reprezintă – 0,00131

% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,00091 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

teren forestier culoarul de siguranţă (calcul analitic coordonate stereo 1970 conform

Anexa F perimetre forestiere nr 19, 20, 21 şi 22 ) 90.647 m2 (9,0647 ha) – ceea ce

reprezintă – 0,03614 % din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02484 % din





- 85.388 m2 (0,03418 % din ROSCI00162) necesită defrişare;

- 5.259 m2 (0,002105 % din ROSCI00162) nu necesită defrişare.



340




3,279 km.

13 stâlpi ai traseului LEA 400 kV d.c. Gutinaş – Smârdan sunt poziţionaţi atât pe teritoriul ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, care în zona de

traversare se suprapun.












m.








liniei.







În faza de funcţionare, impactul generat asupra solului va fi rezidual datorat suprafeţelor ocupate

definitiv de construcţii.

Impactul produs asupra vegetației si faunei

Conform NTE 003/04/00, terenul ocupat definitiv este considerat doar cel de sub stâlpii LEA,

dar, prin defrişarea pădurii mature, o bună parte din funcţiile ecologice se pierd, îndeplinindu-şi doar

funcţiile privind stabilitatea solului, luminiş pentru hrana erbivorelor şi ameliorarea impactului vizual,



341

chiar dacă vegetaţia forestieră va fi lăsată să crească astfel încât să fie păstrată distanţa minimă de 6 m

de la coroana arborilor la conductoarele electrice.

Speciile de floră existente pe teritoriul celor 2 tipuri de habitate traversate de LEA nu sunt de


Dintre speciile de faună menţionate în formularul standard al ROSCI0162/ROSPA0071, pot fi

afectate speciile Spermophilus citellus şi Felis silvestris.

Specia Spermophilus citellus poate fi afectată temporar, din cauza ocupării temporare a

suprafeţei de 0,4095 ha din habitatul caracteristic speciei, păşuni, habitat utilizat de această specie pentru

necesităţile de hrană, adăpost, hibernare şi reproducere.

Pe traseul LEA şi vecinătăţile imediate (50 m de o parte şi alta a axului LEA) din zona analizată,

în timpul observaţiilor făcute în teren am identificat 2 găuri de ieşire din galeriile de popândău, una

situată în vecinătatea ROSCI0162 şi cealaltă pe limita teritoriului acestuia.

Deoarece suprafaţa habitatului păşuni este bine reprezentată atât în zona analizată cât şi pe

teritoriul ROSCI0162 (2006 ha), se poate estima că impactul va fi temporar (2 luni), negativ

nesemnificativ, reversibil.

Nu sunt afectate resursele de hrană datorită faptului că lucrările pentru montarea stâlpilor LEA

nu afectează nici una din verigile lanţului trofic din care face parte şi popândăul şi nu sunt afectate

proviziile adunate pentru iarnă.

Pentru reducerea impactului asupra speciei Spermophilus citellus, lucrările de montare a celor 2

stâlpi vor fi programate şi se vor face în afara perioadei de hibernare şi reproducere, deci în lunile iulie –

august.

Specia Felis silvestris poate fi afectată temporar în timpul lucrărilor de defrişare a suprafeţei de

0,3780 ha pădure de foioase, habitat utilizat de această specie pentru necesităţile de hrană, adăpost, şi

reproducere.

Pe traseul LEA şi vecinătăţile imediate, în timpul observaţiilor făcute în teren nu am identificat

nici un exemplar de pisică sălbatică dar, specia poate fi prezentă în pădurea în care se va face defrişarea


Perturbarea temporară a speciei poate fi cauzată de zgomotul produs de utilajele şi mijloacele

auto cu care se face defrişarea şi transportul a masei lemnoase, precum şi de

prezenţa umană.

Nu sunt afectate resursele de hrană datorită faptului că lucrările de defrişare nu duc la reducerea

numărului exemplarelor speciilor vânate de pisica sălbatică (şoareci, iepuri, veveriţe, iezi de căprioare,

viţei de cerb şi diverse specii de păsări), ci la deplasarea acestora în alte zone ale corpului de pădure din

afara zonei de impact.

Luminişul care se va crea prin defrişarea culoarului de protecţie a LEA va constitui o zonă mult

mai bogată în resurse de hrană şi atractivă pentru iepuri, iezi de căprioare, viţei de cerb, specii care sunt

vânate de pisica sălbatică.

Deoarece suprafaţa corpului de pădure în zona analizată este suficient de mare, peste 1500 ha, se

poate estima că impactul va fi temporar (circa 2 luni), negativ nesemnificativ, reversibil.

Pentru reducerea impactului asupra speciei Felis silvestris, lucrările de defrişare şi transport a

masei lemnoase vor fi programate şi se vor face în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor,

deci în perioada august - ianuarie.



342

Pe toată perioada de funcționare a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan, în zona culoarului de protecţie

se va interveni periodic cu lucrări specifice astfel ca vegetație arbustivă şi arborescentă să nu depășească

înălțimea de 6 – 8 m, pentru a nu deranja conductorii electrici;

- îndepărtarea completă a componentei biotice (vegetație + faună terestră si subterană) prin

excavații pentru fundațiile stâlpilor LEA – suprafeţe ocupate definitiv.

- pe perioada execuției lucrărilor fauna terestră va fi deranjată prin fragmentarea habitatelor, ca

urmare a defrișării vegetației forestiere, iar prezența umană va determina îndepărtarea faunei terestră

terestre mobile spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică;

Vegetația erbacee si lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin

lucrările specifice (îndepărtarea vegetaţie, doborârea si fasonarea arbusştilor arborilor). În zonele

accesibile ale culoarului LEA materialului lemnos fasonat se va evacua în afara amplasamentului pentru

valorificare, iar în zonele inaccesibile se va stivui în afara culoarului de lucru si se va lăsa pe loc.

Din analiza efectuată în teren, prin procesul tehnologic construcție si exploatare a LEA se

înregistrează pierderi de vegetație cauzate de implementarea proiectului, care sunt:

- În timpul execuției lucrărilor de defrișare si de construcții, pe o bandă cu lățimea 50 - 100 m,

vegetația va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate de construcții, care se

depune pe iarbă si frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia.

Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în

timpul de funcționare al utilajelor si mijloacelor de transport si este generată de un număr

limitat de utilaje care funcționează concomitent.

- Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea

indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte

din speciile de insecte etc.), în afara zonei afectata cu lucrări.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generaţi de activitate, mai puţin de praf si emisiile

de noxe chimice degajate prin arderea carburanților, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele

utilajelor si mijloacelor de transport, împiedicarea accesului in unele zone etc. Concentrațiile potențiale

ale poluanților chimici din aer in perioada de executare a lucrărilor, sunt inferioare CMA, nefiind

periculoase pentru fauna zonei. Prezența acestor poluanți va avea ca efect deplasarea indivizilor de

animale si păsări spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică, situație care se menține până după

momentul definitivării lucrărilor. Poluanții generați de activitate nu duc la restrângerea arealului,

diminuarea numerică/dispariția unor specii din fauna locală care pot fi întâlnite în amplasamentul

proiectului si zona limitrofă.

În perioada execuției lucrărilor de construcții nu se va reduce productivitatea biologică în zona

limitrofă cu efect negativ pe termen lung asupra relaţiilor structurale şi funcţionale ale biocenozei, prin

creșterea gradului de poluare, deoarece nivelul de poluare cu praf si noxe chimice este redus, iar mediul

are o mare capacitate de absorbție.

Impactul direct în perioada de construire a liniei LEA, va consta în principal din zgomotul produs

de lucrările de montaj a LEA, zgomot produs de autovehiculele de transport si instalațiile de lucru

(macarale, escavatoare, motofierăstraie, etc), care va alunga temporar din zonele de lucru anumite specii

de păsări, amfibieni, reptile, mamifere sau nevertebrate mai sensibile la zgomot si la prezenta umană.

Acest tip de impact este însă temporar si va înceta odată cu terminarea lucrărilor de montare a LEA si

punerea în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune.



343

Lucrările de montare a LEA vor necesita organizarea de șantiere în apropierea traseului LEA, de

regulă în apropierea căilor de acces (a drumurilor), la periferia localităților sau în câmp, la o distantă cât

mai mare de aria protejată cea mai apropiată. Organizările de șantier vor fi prevăzute cu spatii de

depozitare pentru materiale si utilaje, cu zone de parcare a vehiculelor si a utilajelor si dacă va fi nevoie

cu mici spatii modulare de cazare pentru echipele de lucru. Aceste mici șantiere vor deservi lucrări

efectuate la un anumit număr de stâlpi de pe o distantă de câțiva kilometri. Stâlpii vor fi pregătiți pentru

montaj în aceste zone după care amplasarea lor se va face rapid pe traseul LEA.

Nu se vor stabili organizările de şantier în interiorul ariilor protejate. – condiţie obligatorie.

După încetarea lucrărilor, aceste organizări de șantier vor fi rapid desființate, terenul va fi curățat

si readus la starea inițială, chiar prin refacerea stratului vegetal dacă va fi nevoie.

Toate deșeurile si produsele reziduale (gunoaie, ape menajere, uleiuri, carburanți, etc) vor fi

colectate selectiv si depozitate temporar, cu respectarea prevederilor legale privind managementul

deșeurilor sau predate firmelor specializate în colectarea deșeurilor. Sursele de apă si de energie vor fi

asigurate de antreprenor prin mijloace proprii mobile sau prin furnizori locali autorizați. Nu vor fi

folosite resurse naturale nici la amenajarea șantierelor si nici la lucrările de montaj a LEA.

În faza de construcție, pe suprafețe limitate reprezentând culoarul LEA , proiectul propus

generează asupra vegetației si faunei:

- asupra vegetației:

- procentele de ocupare definitivă sunt mult sub 1% din suprafaţa siturilor,


protejate, motive pentru care se consideră că impactul direct este nesemnificativ.

- un impact direct, semnificativ pe termen scurt, - terenuri ocupate temporar de culoarul de lucru.

- procentele de ocupare temporar sunt mult sub 1% din suprafaţa siturilor,


protejate, motive pentru care se consideră că impactul direct este nesemnificativ şi doar temporar în

perioada lucrărilor.

- asupra faunei – în general ( detalii privind impactul asupra speciilor şi habitatelor de interes

comunitar sunt analizate în subcap. anterioare):

- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt (pe perioada execuției

lucrărilor), asupra faunei din amplasamentul PP si din zona limitrofă.

- va apărea un impact direct semnificativ în perioada de construire asupra avifaunei

→ Impactul asupra avifaunei

În faza de funcţionare a LEA poate afecta migraţia păsărilor datorată undelor electromagnetice ce

pot provoca perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se găseşte pe culoarul de

zbor al acestora. Traseul LEA intersectează drumul de migraţie al păsărilor ceea ce va impune ca la

proiectarea LEA să se ia măsuri speciale.

Acest fapt este cel mai des întâlnit în zonele neîmpădurite sau de câmpie, zone în care conductorii

stâlpilor de tensiune constituie adevărate “puncte de atracţie” ca loc de odihnă pentru păsări.



344

Păsările mari în special cele răpitoare poposesc cu mare plăcere pe stâlpii cu conductori ramificaţi

de înaltă tensiune, care sunt cu 20 –40 m mai înalţi decât stâlpii de medie tensiune, de asemenea

periculoşi.

Această problemă reprezintă cea mai importantă latură a problematicii coexistenţei dintre păsări şi

liniile electrice aeriene.

Fenomenul de coliziune cu liniile electrice afectează în general toate speciile de păsări zburătoare,

dar în mod special speciile cu activitate nocturnă, păsările în stol, păsările de talie mare în perioadele cu

ceaţă şi vizibilitate redusă.

Conform Sébastien Rioux 1, Jean-Pierre L. Savard and Alyssa A. Gerick 2 – 2013 –

factorii/elemente care contribuie la apariţia probabilităţii ca păsările să fie afectate de prezenţa liniilor

electrice ( mediu sau mare tensiune) vârsta păsării (cele mai afectate ar fi cele tinere – juvenili), păsările

de talie mare cu aripi mari şi manevrabilitate lentă, migranţii nocturni, turbulenţele atmosferice, ceaţa,

vântul puternic, topografia.

Un potenţial impact cu efect semnificativ îl reprezintă probabilitatea electrocutării şi afectează în

special păsările de talie mare ( răpitoare de zi sau noapte, ciconidele, corvidele). Dintre elementele

tehnice ale unui sistem de distribuţie a energiei electrice, cablurile montate pe partea perpendiculară a

stâlpului ( paralele cu solul), cu instalaţii de distribuţie sau izolaţii suspendate şi de asemenea, staţiile de

transformare izolate necorespunzător.

Deasemenea, un potenţial impactul negativ asupra avifaunei va consta în descărcările corona care

au loc mai ales în timpul precipitatiilor intense si a depunerilor de chiciură. Descărcările corona sunt

însotite de mici pocnete care ar putea speria speciile de păsări care stationează pe conductori sau în

apropiererea acestora. Descărcările corona vor fi limitate la maxim posibil prin realizarea unei alcătuiri

optime a fazei (fascicul din trei conductoare).

Pentru LEA 400 kV Gutinaș – Smârdan nivelul zgomotului produs de descărcările corona nu va

depăşi însă 55-60 dB pe timp ploios la o distanţă de 15 m de faza exterioară, încadrându-se astfel în

valorile normale de zgomot (conform STAS 10009, STAS 10009/88, STAS 6161/3 – 89, STAS 6156,

SR ISO 1996/1,2,3:1995). Valoarea de 55 decibeli caracterizează nivelul de zgomot al unei conversaţii

normale. Pe timp uscat, descărcările corona vor fi limitate sau absente.

- un impact direct, semnificativ pe termen lung, rezidual asupra avifaunei.

- sunt necesare monitorizări periodice şi aplicarea măsurilor de reducere a impactului.

→ Impactul defrişării vegetaţiei forestiere asupra biodiversităţii,

Pe teritoriul ROSCI0162/ROSPA0071 din lunca râului Trotuşului, judeţul Bacău, lungimea

traseului LEA este de 655 m, din care:












345






În zona de amplasare a stâlpilor 178, 179, 180, 181 – zona Cosmești semnalăm existenţa unei

vegetaţii primară, de-a lungul cursului de apă, dominată de specii lemnoase higrofile, grupate in

asociaţii cum ar fi: Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care in funcţie de dimensiunile

luncii, ocupau porţiuni mai mult sau mai puţin extinse. Speciile ce se regăseau in aceste păduri de

luncă erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.


propusă pentru defrişare. Aceasta asociaţia primară face parte din tipul de habitat - 92A0 Zăvoaie

cu Salix alba și Populus alba.



stâlpilor;


construire;


Suprafața haitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, la nivelul sitului ROSCI0162

este de 1891 ha (7,57% din sit). În urma lucrărilor de amplasare a liniei LEA 400Kv in aceasta

zonă – Cosmesti , suprafața ocupată definitiv din acest habitat va fi de 0,0577ha ( reprez.

0,0030%) iar temporar va fi 5,6140ha (reprez. 0,26%).


Efectele lucrărilor din etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică (de defrişare şi de montare a

stâlpilor LEA), pe termen scurt:

- Arborii vor fi tăiaţi, iar temporar, va fi afectată şi vegetaţia din stratul ierbos;

- Ca urmare a compactării şi destructurării solului/subsolului, va fi afectată temporar fauna

edafică de nevertebrate (nematode, acarieni, colembole, enchytreide, lumbricide);

- Ca urmare a intervenţiilor la nivelul solului/subsolului, zgomotului şi vibraţiilor produse de

mijloacele de transport şi utilajele folosite, şi a prezenţei umane, vor fi perturbate temporar,

exemplare ale unor specii de reptile cu areal larg de răspândire (guşterul, şopârla de câmp,

năpârca, şerpi), exemplare ale unor specii de specii de păsări şi exemplare ale unor specii de

mamifere (şoarecele de câmp,şobolanul, iepurele de câmp, veveriţa, pisica sălbatică,

căpriorul, lupul);

- Ca urmare a simplificării ecosistemului pe verticală, prin eliminarea stratului arboricol,

speciile dependente de aceste componente ale ecosistemului vor fi nevoite să ocupe alte

spaţii, în afara culoarului defrişat.

- Nu sunt afectate resursele de hrană ale speciilor de faună ierbivore, dimpotrivă, luminişul

care se va crea prin defrişarea culoarului de protecţie a LEA va constitui o zonă mult mai



346

bogată în resurse de hrană şi atractivă pentru iepuri, iezi de căprioare, viţei de cerb, specii

care la rândul sunt vânate carnivore.

- De asemenea, nu sunt afectate resursele de hrană nici pentru speciile insectivore. Lucrările

menţionate nu duc la reducerea numărului exemplarelor speciilor de faună, ci la deplasarea

acestora în alte zone ale pădurii din afara zonei de impact.

Evaluarea globală a impactului direct şi indirect din faza de construcţie, de operare şi de

dezafectare asupra speciilor și habitatelor protejate fără a lua în consideraţie măsurile de


Parametru de

evaluare

Variabilele

parametrilor

de evaluare

Descrierea

caracteristicilor

variabilelor

parametrilor de

evaluare

EVALUAREA IMPACTULUI

Natura impact

Pozitiv


la imbunatatirea starii/

atingerea starii

favorabile de

conservare a


-

Negativ


la inrautatirea starii/

neatingerea starii

favorabile de

conservare a




LEA 400 kV d.c. Gutinaş-Smârdan nu traversează habitate de

interes comunitar. Perturbarea temporară (1-3 luni) a speciei

Spermophilus citellus.

Tip impact Direct

Forma de impact

principala produsa de

aparitia unui efect.




- ROSCI0162:


- Perturbarea temporară, reversibilă a speciei Spermophilus

citellus cauzată de ocuparea temporară din habitatele

caracteristice speciei (păşuni, teren arabil, pajişti naturale) .

- În timpul forării/săpării găurilor de fundare a stâlpilor LEA

există riscul interceptării a maximum 4 galerii de popândău.


neutru

6. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă -

ROSCI0162:


- Perturbarea temporară, reversibilă din cauza defrişării

vegetaţiei forestiere din zona de Mărășești – Cosmesti.


construcţie dar culoarul rămâne defrişat şi în timpul funcţionării

LEA pentru asigurarea zonelor de protecţie şi siguranţă.


neutru




347

– ROSPA0071:



- Ocuparea temporară, circa 3 luni zona Mărăşeşti- Cosmeşti din

suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări Circus

aeruginosus şi Lanius collurio (păşuni, teren arabil, pajişti

naturale) dintre cele 5 specii afectate temporar de

implementarea proiectului.

- Habitatele caracteristice speciei Egretta garzetta (zone umede,

bălţi, râuri, lagune sărate) nu sunt afectate, circa 3 luni specia


- habitate caracteristice speciei Circus aeruginosus (pajişti,

culturi şi păşuni), reprezintă 0,0086% din suprafaţa acestor


- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei Circus aeruginosus

de pe teritoriul ROSPA0071 este de peste 17.000 ha, suficient

de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung, atât

în zona analizată cât şi pe teritoriul sitului.

- Lanius collurio este specia ecotonurilor şi a tufelor răzleţe din

luncă, luminişuri şi păşuni.

- Pentru montarea stâlpilor LEA pe teritoriul ROSPA0071 nu

vor fi afectate tufărişurile, dar va fi ocupată temporar (1-3 luni)

suprafaţa de 1,47 ha din zona plantaţiilor de salcâm, nuc şi plop

cu strat ierbos natural, ceea ce reprezintă 0,0094% din suprafaţa

claselor de habitate păşuni şi culturi agricole.

- Suprafaţa habitatelor caracteristice speciei (tufărișuri, păşuni şi

terenuri agricole mărginite de vegetaţie naturală) pe teritoriul

ROSPA0071 este de circa 15.700 ha, suficient de mare pentru a

asigura menţinerea speciei pe termen lung.

- Habitatele caracteristice speciei Cygnus olor nu sunt afectate,

circa 1 lună specia poate fi doar perturbată de zgomot şi

prezenţa umană.


neutru

8. Fragmentarea habitatelor speciilor ţintă –

ROSPA0071:



- Habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă,

deplasare şi reproducere ale speciilor de interes comunitar nu

vor fi fragmentate.



neutru

Secundar

Forma de impact

generata de un impact

direct.



2. Degradarea solului


– în perioada de construire

- Suprafeţele de teren folosite ca platforme tehnologice vor fi

tasate din cauza utilajelor cu care se va lucra pentru montarea

stâlpilor LEA.

- După montarea fiecărui stâlp (circa 1 lună), acolo unde va fi



348

cazul, se va face reconstrucţia ecologică a terenului folosit ca

platformă tehnologică.


neutru

Indirect

Forma de impact care

apare nu datorita unui

efect generat de proiect,

ci a unor activitati ce

sunt incurajate sa se

produca ca o consecinta

a proiectului.



5. Emisia zgomotului şi a vibraţiilor


- Perturbarea temporară, reversibilă a

speciei Spermophilus citellus cauzată de zgomotul şi vibraţiile

produse de mijloacele de transport şi utilajele folosite pentru

montarea stâlpilor LEA.

- Perturbarea temporară, reversibilă a speciei Felis silvestris

cauzată de zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele folosite

pentru defrişarea vegetaţiei forestiere şi mijloacele de

transport folosite pentru transportul masei lemnoase.

- Descărcările Corona din perioada de funcționare a liniei LEA ,

sunt însoţite de sunete de intensitate redusă, „bâzâitului liniei

electrice”, perceptibile numai în vecinătatea liniei, în zonele de


- Zgomotele generate de funcţionarea LEA fiind de intensitate

scăzută nu vor avea nici un impact asupra speciilor de faună.


6. Emisia gazelor de ardere şi a pulberilor în aerul

atmosferic


- Emisiile gazelor de ardere şi a pulberilor în aerul atmosferic,

de la utilajele şi mijloacele de transport

folosite pentru montarea stâlpilor LEA vor fi nesemnificative şi

fără efecte asupra habitatelor şi speciilor

datorită următoarelor aspecte: perioada de emisie este foarte scurtă, cantităţile de poluanţi emişi sunt mici deoarece se

foloseşte un număr mic de surse care

funcţionează intermitent, sunt zone fără surse de poluare

atmosferică, configuraţia zonelor este favorabilă dispersiei.


7. Emisia ionilor care determină formarea ozonului


- Fenomenul Corona care apare dea lungul liniilor electrice

aeriene în funcţiune, în condiţii de umiditate atmosferică mare

determină formarea ozonului în jurul conductoarelor.

- Nu depăşeşte valoarea de 1.000 ioni/cm3, concentraţia

atmosferică normală fiind cuprinsă între 100 şi 1.000 ioni/cm3.

- Emisiile de ozon cauzate de LEA 400 kV d.c. la nivelul solului

sunt neglijabile.

8. Emisia radiațiilor electromagnetice


- Nu se cunosc efecte ale radiaţiilor electromagnetice emise de

LEA în timpul funcţionării, asupra biodiversităţii, dimpotrivă,

sunt specii de păsări care-şi fac cuiburile pe stâlpii LEA.



349

Potential

cumulativ

Da


de a genera, impreuna

cu alte efecte/ impacturi

din acelasi proiect sau

din proiecte diferite,

modificari mai mari la

nivelul sitului N2000.

Da

Din punct de vedere al impactului cumulat generat de celelalte

proiecte cu impactul cumulat produs de proiectul studiat, se

estimează că va exista un impact moderat, local, temporar..

Aceste lucrări se vor realiza în perioade diferite și în anii

diferiți, astfel considerăm ca nu se înregistra un impact cumulat

între cele două proiecte în perioada de implementare a acestora.

- Impact cumulat - nesemnificativ

Nu

Nu exista riscul ca acest

impact sa produca,

alaturi de alte

impacturi, modificari

mai mari la nivelul

sitului N2000.

NU

Extindere

spatiala

Local

Suprafete mici in

interiorul sau in afara

siturilor N2000.

- Suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile

stâlpilor atât pe teritoriul ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior (24.980 ha), cât şi pe teritoriul ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior (37.479ha) este de 1418 m2 (0,1418 ha) –

ceea ce reprezintă – 0,00057 % din ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior şi 0,00039 % din ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior.

- Suprafaţă ocupată temporar: pe teritoriul în care

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior care se suprapun în zona de traversare)

– 101.615 m2 (10,1615 ha), – ceea ce reprezintă – 0,04051

% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi 0,02785 %

din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Local (in

afara N2k)

Suprafete mici in afara

siturilor N2000.

Local (in

interiorul

N2k)

Suprafete mici in

interiorul unui sit

N2000.

Zonal Intreg situl N2000 (sau

mare parte a acestuia).

Regional Doua sau mai multe

situri N2k.

Coridorul

ecologic Tot zona/regiunea

NU

Durata

Termen scurt

Impactul se manifesta doar

pe durata interventiei (in

etapa de constructie).

DA

- Suprafaţa fiecărei platforme tehnologice va fi impactată circa o lună, cu

intermitenţe, deoarece 20 de zile sunt necesare pentru

întărirea betonului fundaţiei stâlpului LEA.

- Culoarul de lucru este folosit doar pentru întinderea şi tragerea la

săgeată a conductoarelor active şi de protecţie.

Termen

mediu


pe durata lucrarilor de

constructie si pentru o

perioada scurta post-

constructie (3 – 5 ani).

DA



Termen lung


pe toata durata

constructiei si operarii

(> 5 ani).

DA



Frecventa

Accidental


doar ca urmare a unui

accident (o poluare

accidentala).

DA

O singura

data/ temporar

Impactul se manifesta o

singura data in una

dintre etapele

proiectului. Cel mai

adesea asociat unei

durate scurte.

DA



350

Intermitent


repetat/ discontinuu, cu

o frecventa

necunoscuta.

DA

Periodic


repetat, cu o frecventa

cunoscuta.

DA

Fara

intrerupere


continuu dupa

momentul aparitei

(Atentie! Trebuie

corelat cu parametrul

„Durata”: “fara

intrerupere” pe “termen

mediu” inseamna ca

impactul este continuu

in perioada de

constructie).

DA

Probabilitate

Incert

Probabilitatea de


este necunoscuta, cel

mai sigur nu o sa apara.

-

Improbabil

Probabilitatea de producere

a impactului este scazuta –

este posibil sa apara.

-

Probabil

Probabilitatea de


este ridicata – este

foarte posibil sa apara.

-

Foarte

probabil

Producerea impactului

este sigura.

DA

Reversibilitate

Reversibil

Dupa disparitia

impactului, specia/

habitatul N2000 se

poate intoarce la


DA

Ireversibil

Impactul nu permite

intoarcerea la conditiile

initiale ale speciei/

habitatului N2000

afectate.

-

Natura

transfrontiera

Da


de a genera modificari

in context

transfrontiera.

NU

Nu

Impactul nu are

potentialul de a genera

modificari in context

transfrontiera.

NU

În zona străbătută de rețeaua de înaltă tensiune pot să apară o serie de specii protejate în cadrul rețelei

Natura 2000, în special păsări. Trebuie precizat că aceste specii apar în zonă şi în prezent, în condiţiile

existenţei unor structuri similare sau asemănătoare de transport al energiei electrice (linii de înalta, medie sau

joasă tensiune).



351

Analizând factorii de risc în cazul speciilor protejate de păsări, se constată că cea mai mare parte a

speciilor din zona culoarului de lucru a LEA 400 kV Gutinaș - Smârdan ar putea fi deranjate în perioada de

reproducere, cuibărit si crestere a puilor, care corespunde perioadei martie- iunie. O bună parte din păsările

clocitoare de pe traseul LEA cuibăresc din vecinătatea zonelor împadurite de pe traseul proiectat. Din acest

considerent este important ca defrisările care se vor face înainte de amplasarea stâlpilor LEA dar si alte tipuri

de lucrări de anvergură (amenajari platforme de amplasare stâlpi, lucrări de escavare pentru fundatii) să se

realizeze pe cât posibil în afara perioadelor de reproducere si cuibărit a avifaunei zonale.

Dintre celelalte mamifere protejate, nici vidra si nici popândăul nu sunt afectate de lucrările de

instalare a retelei de inaltă tensiune datorită modului de viată legat de ecosistemele acvatice ( ex. Vidra) sau

datorită mobilităţii exemplarelor de popândăi, care nu vor fi afectate de lucrări.

Organizările de santier nu vor avea un impact direct asupra avifaunei sau a celorlalte elemente ale

faunei locale (mamifere, herpetofaună, entomofaună) deoarece vor fi amplasate în zone deja antropizate, la

cel putin 1 km distantă de limitele ariilor protejate de pe traseul LEA.

Pentru speciile de amfibieni poate fi luat în calcul ca si factor de risc doar distrugerea sau poluarea

involuntara a unor habitate de reproducere aflate pe traseul culoarului de lucru.

Calendarul implementării si monitorizării măsurilor de reducere a impactului va fi corelat cu

perioadele de reproducere si crestere a puilor păsărilor astfel încat speciile de interes comunitar din zona

traseului LEA sa nu fie deranjate în aceste perioade. Din cele descrise mai sus se poate observa ca perioada

cea mai sensibila pentru biodiversitate este cea din intervalul lunilor martie-iunie atunci cand lucrările de

instalare a LEA sa fie reduse la minim, mai ales în zonele apropiate râului Siret In restul zonelor (suprafete

agricole, islazuri, terenuri virane), mai ales în afara ariilor protejate, graficul lucrarilor poate fi esalonat pe

întreaga perioada a anului.

Implementarea măsurilor de reducere a impactului se va face începand cu primele activităti

desfăsurate pe traseul LEA (săparea fundatiilor) si va continua pe parcursul intregii faze de executie dar si în

primul an al fazei de exploatare.

Monitorizarea măsurilor de reducere a impactului va avea loc lunar pentru activitătile mai ample,

cu impact mai ridicat asupra speciilor din zonă si trimestrial pentru activitătile mai putin perturbatoare. Odată

implementate, măsurile de reducere a impactului trebuie monitorizate pe parcursul perioadei de execuţie

Calendarul propus pentru executarea lucrărilor din faza de instalare a LEA astfel încat

impactul asupra speciilor din zonă să fie redus la minim, este redat în - Calendarul pentru

executarea lucrărilor de instalare a LEA pe suprafeţele incluse în siturile Natura 2000, astfel

încât impactul asupra speciilor din zona sa fie minim.

Calendarul propus pentru monitorizarea măsurilor de reducere a impactului, corelat

cu perioada de reproducere a majoritătii speciilor din zonă, este redat în tabelul 32 - Calendar de

implementare şi monitorizare, astfel încât să prezinte cum se va implementa şi se va monitoriza

fiecare măsură de reducere a impactului

Durata monitorizării:

- pe toată perioada de execuţie

- în perioada de funcţionare se va monitoriza avifauna locală pentru o perioada

de 2 ani

Planul de monitorizare este redat în - Planul de monitorizare

In ceea ce priveste responsabilitatea implementării măsurilor de reducere a impactului, aceasta va

reveni CNTEE Transelectrica SA, beneficiara proiectului, care are în acelasi timp si răspunderea privind

angajarea unei persoane fizice autorizate sau a unei societăti autorizate pentru monitorizarea impactului

lucrărilor de amplasare a LEA asupra mediului înconjurator si a biodiversitătii specifice.



352

Bibliografie:

ANEXE

CV

Lista lucrari



353

CERTIFICARE INSCRIERE



354

Date post:	10-Nov-2023
Category:	Documents
Upload:	khangminh22
View:	0 times
Download:	0 times

studiu evaluare adecvată lea 400 kv gutinaş - smârdan

Documents