Untitled - Revista poezia

POEZI A / primăvară 2017

1

APARE SUB EGIDA UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

POEZIA

revistă de cultură poetică nr. 1 (79)/ primăvară, 2017

Tema numărului

POEZIE ŞI IRONIE

primăvară 2017

Editor: FUNDAŢIA CULTURALĂ POEZIA Număr apărut cu sprijin de la bugetul local


2

REDACŢIA:

DIRECTOR FONDATOR: Cassian Maria SPIRIDON REDACTOR ŞEF: Marius CHELARU

REDACTORI: Emanuela ILIE, Liviu PAPUC SECRETARIAT DE REDACŢIE: Doina BUCIULEAC, Mariana IRIMIŢĂ

COLEGIUL: Lucian ALEXIU (Timişoara) Leo BUTNARU (Chişinău) Dragoş COJOCARU (Iaşi) Chiril COVALGI (Rusia)

Olimpia IACOB (Satu Mare) Miron KIROPOL (Franţa) Carmelia LEONTE (Iaşi)

Güner AKMOLLA (Constanţa) Mihaela MOSCALIUC (SUA) Mircea M. POP (Germania)

George POPA (Iaşi) Adam PUSLOJIC (Serbia)

Christian W. SCHENK (Germania) Baki YMERI (Priştina)

Andrei ZANCA (Germania) Michael WATERS (SUA)

coperta: doina liliana buciuleac REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: ISSN 1582-0890 Str. I.C. Brătianu nr. 22, etaj 1 700037, Iaşi Tel./Fax: 0232-260390 e-mail: [email protected] www.poezia.usriasi.ro

RO53RNCB0175033618300001 – BCR IASI

ABONAMENTE pe adresa REDACŢIEI sau în contul revistei (cu condiţia expedierii pe adresa revistei a documentului de plată

precum şi a adresei poştale complete unde să fie expediată revista) Preţul abonamentului pentru anul 2015 este de 36 lei + 8 lei taxe poştale (9 lei/ număr)

Tipărit la BLUE SIM & CO


3

SUMAR CassianMariaSPIRIDON– Ironia, un duh care slujește poetul / 5 „Artaaunitmereuoamenii”,

convorbireDjurdja Vukelić-Rožić,Croaţia / 15

POEME de:IoanaDIACONESCU(27),ValentinTALPALARU(28),IanoşŢURCANU

(31), Marin IFRIM (33), Vitalie RĂILEANU (35), PassionariaSTOICESCU (36), Alexandru ŞERBAN (39), Valentin TUDOSĂ (41),Ticu LEONTESCU (43), Gabriela PACHIA (44), Dan MINOIU (45),Mugur ANDRONIC (48), Luca CIPOLLA (49), Manolita DRAGOMIR-FILIMONESCU(51),LiviaMĂRCAN(52)

TINERI AUTORI:CarmenMĂCELARU(54),MarianHOTCA(55),TheoGUŞAT(57),Irina-LuciaMIHALCA(59)

POEZII DE IERI PENTRU AZI:PetruCERCEL / 61 ARTE POETICE LA ROMÂNI:I.HELIADE-RĂDULESCU–Regulile sau

gramatica poeziei (I)/ 64 POEME româneşti de: Mihai EMINESCU (68), Lucian BLAGA (76), A.E. BACONSKY

(78), Aurel RĂU (79), Petre STOICA (80), Nichita STĂNESCU (82),Marin SORESCU (85), Mihai MERTICARU (87), George COŞBUC (88),LucianALEXIU(90),GheorgheMOCUŢA(96),VictoriaMILESCU(98),Mariana CODRUŢ (100), Menut MAXIMINIAN (102), Cassian MariaSPIRIDON(103)

traduse de: Leopold LEWIN, Gabriela PACHIA, Guner AKMOLLA, Dagmar MariaANOCA, Alessio COLARIZI GRAZIANI, Francisca RICINSKI, LiviaMĂRCAN

Marius CHELARU–Biblioteca HAIKU/106 POEME de: Samuel Taylor COLERIDGE (114), Jacob Michael REINHOLD LENZ

(121),JohannWolfgangGOETHE(121),RitaR.FLORIT(123),LucaMARTINI (124), José María EGUREN (129), Ramón Rafael DE LAFUENTE BENAVIDES (131), Javier HERAUD (134), César CALVOSORIANO(140),Antonio CISNEROS(141), José WATANABE(144),Eduardo CHIRINOS(145), Julio BUSTOS(147), SalahSTÉTIÉ(151),EvgheniEVTUŞENKO(154),AlexandruBLOK(158), JozefLEIKERT(159),JáchymTOPOL(163),CaroleGLASSERLANGILLE(165),JaneKIRWAN(168),PetrHRUŠKA(169),LeePASSARELLA(170),JustinQUINN(172),BethanySHAFFER(174),HenrykJózefKOZAK(175)


4

în româneşte de: Felix Gelu CONSTANTINESCU, MirceaM. POP, ElizaMACADAN,Iulia RăILEANU, Mădălina MOTOŞAN, Timea Katalin POP, IlincaILIAN,MirabelaNEDELCU,AnaVRĂJITORU,DenisaCRĂCIUN,NinaGONŢA, Dagmar Maria ANOCA, Lucian ALEXIU, Ligia DoinaCONSTANTINESCU,AlexandruG.ŞERBAN,GunerAKMOLLA

P O E Z I E Ş I I R O N I E Daniela ANDRONACHE –Ironie, autoironie şi umor în lirica engleză modernă /184 Cristina RUSU –Eshatonuldepecruce–omaredurere,omarebatjocură, omaredragoste/ 190 E S E U Leonida MANIU – Însemnăridespreliricajaponezăarhaicășimedievală / 194 Anastasia DuUMITRU – Zen – O cale a Luminii / 204 C R O N I C I Ş I R E C E N Z I I Ioan HOLBAN – Poezia ca o rugăciune profană / 211

– Dumnezeu îşi are în noi făptura/ 212 Paul ARETZU – Influenţa tradiţiilor şi a obiceiurilor populare în poezia creştină. Zona Călan /215 – O recuperare binevenită / 218 Christian W. SCHENK – Dana Borcea şi... un bob de lumină – un argument /220 Mihai PĂSTRĂGUŞ – Iubire şi transcendenţă /224 Marius CHELARU – Paşispreintrareaîntr-o„grădinăjaponeză”/ 227

– Maci roşii, aripi de îngeri şi calea spre lumina dinăuntru / 229 – Îngeri cu aripi de ceaţă / 231

Diana Dobriţa BÎLEA–Alchimii lirice/ 232 Ionuţ CARAGEA – Cu trenul de marfă spre vămile cerului/ 235 Emanuela ILIE – Raftulcărţilordepoezie/ 237 Î N S E M N Ă R I Florentina NIŢĂ – POEZIA DIASPOREI (III). Fără de cer, convieţuind într-o limbă străină / 241 P A R O D I I d e Lucian Perţa/ 243 P R I M A V E R B A – Carmelia LEONTE/248 Mihai EMINESCU:O, rămîi /250


5

Cassian Maria SPIRIDON

Ironia, un duh care slujește poetul Quintilian,înArta oratorică(EdituraMinerva,1974,traducereMaria

Hetco),areuncapitol,alVI-lea,Despre tropi:„Τρόπος(tropul)estemutareaiscusităaunuicuvîntsauauneiexpresiidinînţelesulsăupropriuîntr-unaltînţeles”.

Între tropii enumeraţi și definiţi aflăm: metafora, sinecdoca,metonimia, antonomasia, onomatopeia, catahreza, metalepsa, epitetul,alegoria, aluzia, comparaţia, ironia, perifraza, hyperbatonul, hiperbola. Deinterespentrunoiesteironia,desprecareQuintiliannespune:„Alegoriaîncaretrebuieînţelescontrariulsenumeşteironie,înlatineşteillusio.Ironiasededuce fiedin ton, fiedin caracterul persoanei, fie din natura subiectului.Dacăunuldinacesteelementeesteîndezacordcuvorbele,eclarcăintenţiaoratoruluiestecontrarăcelorcespune.Ceeaceestecomunacestuitropşilamultealteleefaptulcătrebuiesăfimatenţiîngenerallaceeacesespuneşidesprefiecarepersoană,fiindcăceeaceamspusînaltăparteesteadevărat;putemblamapecinevală-udîndu-lşiîlputemlăudablamîndu-l”.Dupăcumobservămafirmaţiileretoruluisecircumscriuexpreslaoratorie.

La1730CésarChesneauDuMarsais,publicăDespre tropi sau despre diferitele sensuri în care poate fi luat un același cuvînt într-o acceași limbă,cuspecificarea că-i de folos la înţelegerea Autorilor, fiind totodată și ointroducereînRetoricășiLogică.Lucrareaautoruluifrancezvafipublicatăîn 1981, la Ed. Univers, traducerea, studiul introductiv și aparatul criticaparţinMarieiCarpov.PentruDuMarsais,ironia este o figură prin care vrem să lăsăm să se înţeleagă contrariul celor ce spunem : drept care, cuvintele folosite în ironie nu sînt luate în sens propriu şi literal.Oferășicîtevaexemple,menţionînd:„Ideileaccesoriisîntfoartemultfolositeînironie:tonulvociişi,încăşimaimult,cunoaştereameritelorsauapăcatelorpersonalealecuiva,precum şi a modului de a gîndi al celui ce vorbeşte, ajută la înţelegereaironieimaibinechiardecîtcuvintele”.

Maria Carpov, în studiu introductiv face cîteva precizări necesare:„Ironia,sprijinităperaportulnaturaldeopoziţieserecunoaşteadeseadupăelemente paraverbale sau trăsături suprasegmentale, precum şi dupăprezenţa unor factori perilingvistici: meritul / absenţa de merit a celui cevorbeşte, felul lui de a gîndi, provenienţa socială, instrucţia etc. Acesteelemente au adesea o importanţă mai mare chiar decît aceea a expresiei


6

lingvistice, drept care ironia se defineşte mai precis prin raportarea lacontextulsituaţional”.

Totodată traducătoarea remarcă inexistenţa unor criterii fixe și exclusive.

Și Dicţionarul de estetică generală (Ed. Politică, 1972) propune odefiniţiea ironiei: „formă princare comicul îşi manifestă, vizibil, latura sasubiectivă.I.presupuneexistenţauneiinteligenţevii.Încazuli,disimularea,deobiceisubaparenţanaivităţii,sedatoreazăsubiectuluişiareuncaracterconştient, voit. Acesta e cazul aşa-zisei bune ironii, din specia căreia faceparteşicelebraironiesocratică,întemeiatăpeinterogareaafectatignorantă.Princontrast,i.supunelaumilinţănecruţătoareobiectulcomic.Caracteristici.esteşifaptulcăce!caredemascăîşiascundeintenţiaşiconferă,aparentvaloarenonvalorii,înaşafelîncîtintenţiasăfietotuşilesnesesizabilă”.

Hegel critică în Prelegeri de estetică (vol. I, Ed. Academiei, 1966,traducere D.D. Roșca), viziunea filosofică a lui Fichte, una care a marcatopiniileșidoctrineleluiSchellingșialeluiFriedrichvonSchlegel.

Leconsiderăforme cu totul goale,nimicnumaiexistăîn sine și pentru sine, și, în consecinţă, e privit ca fiind produs numai de subiectivitate.Vestejind oastfel de ironie, anume ironiagenială și divină, semnificaţia eireducîndu-se la concentrarea eului în sine, eu pentru care sînt rupte toate legăturile şi care nu poate trăi decît în fericirea supremă ce o dă plăcerea de a se contempla şi gusta pe sine însuşi.

„Primaformăaaceleinegativităţiaironieieste,pedeoparte,aceeacareafirmădeşertăciuneaa totceesubstanţial,atotceemoralşi în sineplindeconţinutvaloros,nulitateaatotceesteobiectivşivalabil însineşipentrusine.Oprindu-sepeaceastăpoziţieaironiei,totulîivaapăreaeuluilipsitdcvaloareşivan,exceptîndpropria-isubiectivitate,care,prinaceasta,devineeaînsăşigăunoasăşigoală,devineeaînsăşiodeşertăciune.Pedealtăparte,invers,eul,înaceastădelectarepoatesănugăseascămulţumire,să-şidevinăsieşiinsuficient,încîtsăsimtădeacumseteadupăceeaceefermşisubstanţial, să simtă nevoia unor interese determinate şi esenţiale. Cuaceasta își fac apoi apariţia nefericirea şi contradicţia: pe de o parte,subiectulvoieşte,fărăîndoială,săajungălaadevăr,purtîndînsineaspiraţiadupăobiectivitate,darpedealtăpartenueînstaresasedezbaredeaceastăsingurătate şi refugiere în sine, să se rupă din această abstractă şinesatisfăcutăintimitate,şiecopleşitacumdenostalgiapecareamvăzut-aprovenindtotdinfilozofialuiFichte”(Hegel,Prelegeri de estetică).

E o contradicţie pe care filosoful o subliniază punînd în luminădiferenţadintregolul,neantulprodusdenegativitateaironieișiadevărulcă


7

un suflet cu adevărat frumos acţionează și e real.Încontextulafirmăriiironieiromantice,nupoatesănu-iconstateprezenţașiînartă,maialesînpoezie:„Întrucîtînsădinironies-afăcutacumformăartistică,eanus-aopritnumaila reprezentarea artistică a vieţii proprii şi a individualităţii particulare asubiectuluiironic,ciînafarădeoperadeartăînfăţișîndpropriileacţiunietc.aleartistului,s-acerutcaacestasăcreezeşioperedeartăcusubiecteluatedinexterior,caprodusealeimaginaţiei.Principiulacestorproducţiicarenupot fi plăsmuite cu precădere decît în poezie este iarăşi reprezentareadivinuluicuceeaceeironic.Darironicul,caindividualitategenială,rezidaînautonimicirea a ceea ce e sublim, măreţ, excelent şi creaţiile artisticeobiectivevoravea săilustreze numaiprincipiulabsolutei subiectivităţi;caatare,eleînfăţişeazăceeacearevaloareşipreţuireinochiiomului,calipsitdevaloareşiautonimicindu-se.Reiesedeaicinunumaicănuseiaînseriosmoralitatea, dreptul, adevărul, dar că tot ce e mai de preţ şi mai bun nuvaloreazănimic,întrucît,apărîndînindivizi,încaractere,înacţiuni,acestaseautoinfirmăşiseautonimiceşte,devenindînchipulacestapropriasaironie”.

O astfel de ironie este în imediata vecinătate a comicului, neatenţioneazăHegel.Dealtfel,delasfîrșitulsecoluluiXIXșipînăînprezent–de la afirmarea poeziei moderne pînă la literatura absurdului și variatelemișcări de avangardă – vedem ironia cum se metamorfozează înnenumărateformealecomicului.

Nu este uitat nici Solger care, în pofida cultivării a ceea ce Hegelnumeșteinfinita negativitate absolută,înrudităcudizolvarea ironică,încareacesta văzuse și principiul activităţii artistice, nu a fost, în fond, un artist ironic. Cu adevărat de interes pentru filosoful care și-a început cariera laUniversitateadinJenaesteironiasocratică.

Scriind despre sistemul lui Platon în Metafizica sa, Aristotel îlmenţionează pe Socrate, care, fără să se intereseze cîtuși de puţin de problemele Universului, se consacră problemelor etice, în care căuta noţiunile generale, îndreptîndu-și cel dintîi atenţia asupra studiului definiţiilor.ProcedeucareîlvaimpresionaprofundpePlatonșiimplicitîlvainfluenţaînedificarea sistemului său centrat pe Idei. Și tot aici, în Cartea a XIII-aStagiritulgloseasăasuprainteresului luiSocratepentrujsilogisme,caledeacceslaesenţă.

În substanţa sa, filosofia lui Socrate era o filosofie practică, unatrezitoare, prin care încerca să-l provoace pe cel cu care dialoga săgîndească.

Hegel,lafelcaPlaton,erainteresatdemetodasocratică,filosofialuifiinduna dialectică.În Prelegeri de istorie a filosofiei,Vol. I (traducereD.D.


8

Roșca,Ed.Academică,1963),uncapitolconsistentestededicatFilosofiei lui Socrate: „Faptul că el acceptă reprezentări obişnuite, că le primeşte de laaltul dăimpresiacă else înfăţişeazăca unulcarenu ştie şicare îi face peceilalţi să vorbească, fiindcă el nu cunoaşte lucrul respectiv; şi atunciîntreabăcuaparentănaivitatecerîndsăisespunădeceilalţi,să-lînveţeşipeel.Aceastaestelaturacelebreiironii socratice.–Eaarelaelformasubiectivăadialecticii;eaesteunmoddeconduităîncontactulcuoamenii:dialecticaestetemeialobiectului,ironiaesteunmodparticulardecomportaredelapersoanălapersoană.Ceeacevoiaelsăobţinăcuajutoruleieracaceilalţisăsepronunţe,săaratecarelesîntprincipiile.Şidinfiecaretezădeterminatăsau din dezvoltarea ei, Socrate deriva contrariul a ceea ce exprimarespectivateză;anumeelnuafirmacontrariulacestei tezesaudefiniţii,ci,examinînd această dcterminaţie, arăta cum chiar în ea înşăşi se cuprindetocmaicontrariulei.Sauuneorieldezvoltădintr-uncazconcretşicontrariullui.Dinceeaceoameniiconsiderăcafiindadevărat,elîifacesătragăeiînşişiconsecinţe şi să recunoască apoi că acestea vin în contradicţie cu altceva,consideratdeeitotcaprincipiuferm.înfelulacesta,Socrateîiînvaţădecipeaceiacucareintraînvorbăsăştiecănuştiunimic;ba,ceeaceemaimult,elînşuşispuneadespresinecănuştienimicşică,prinurmare,nicinu-iînvaţăpealţii.Defapt,seşipoatespunecăSocratenuştianimic,deoareceeln-aajuns să aibă o filozofie şi să elaboreze oştiinţă. El îşi da seama de acestlucruşinicin-afostscopalluisăaibăoştiinţă”.

Ironiasocratică prinafirmarea de cătrecelcareopracticăcă el nuștienimicșiîncearcăprindialogsădescopereîmpreunăcupreopinentulsăajungălaadevăr,nuestelipsitădeautoironie.EstemaiaproapedeceeaceafirmăAristotelcătrefinalulRetoriciisale(Ed. IRI, 2004, traducere, studiuintroductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, cu note și comentarii deȘtefan-Sebastian Maftei): „Cît priveşte glumele deoarece ele par să fie devreunfolos înprocese, şi cum Gorgias zicea, spunîndpe bună dreptatecătrebuiedistrusăseriozitateaadversarilorprinrîs,şirîsul-prinseriozitate,s-a spus în tratatul asupra Poeticii cîte feluri de glume există, dintre care opartecorespundomuluiliber,altăparte,însă,nu;aşaîncîtoratorulvaalegeceeaceîiestepotrivit.Ironiaestemaidemnădeomulliberdecîtbufoneria;căci,pedeoparte,celcerecurgelaironiefaceoglumăînvederea luiînsuşi,pedealtăparte,bufonul–învedereaaltuia”.

Socrate,prinafirmareaironicășiautoironicăaneștiinţei,încearcăsăajungălaadevărurileultimeasupraunorlucrurideinteresgeneralșidesprecaresecredecătoatălumeaareaceeașiopinie.Tocmaiacestepresupoziţii


9

desprecareaparenttoatălumeacredecăledefineștelafelestenecesarcaelesăfiesupuseexaminării.

În marginea ironiei socratice, Hegel dezavuează instituirea ironiei univerale a lumii de către, între alţii, Friedrich von Schlegel sau Fichte,subliniind:„IronialuiSocrateestefoartedepartedeaceastăironieaepociinoastre.LaSocrate,ironiaare,caşilaPlaton,osemnificaţielimitată.Ironiadeterminată a lui Socrate este mai mult o manieră de a conversa, esteseninătatea sociabilă; ea nu înseamnă nicidecum acea negaţie pură, aceacomportarenegativă;nuesterîssarcastic,nicifăţărniciacăIdeeaarfinumaiglumă.IroniatragicăaluiSocrateesteînsăopoziţiareflectăriiluisubiectiveîmpotrivamoralităţiiexistente;eanueconştiinţacăelsegăseştedeasupraacesteimoralităţi,ciscopullipsitdeprevenţiedeaîndrumaspreadevăratulbine,spreIdeeagenerală”.

Søren Kierkegaard dedică lucrarea sa de magister, susţinută laFacultatea de teologiea UniversităţiidinCopenhaga,acestuisubiect.Titlultezei este: Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate.Lucrarea va fi tipărită pe 16 septembrie 1841, iar pe 29 septembrie va fisusţinută; în urmacelorșapte orede examenva obţinetitlulde doctor înfilosofie. Încă din Introducere este conștient de „imposibilitatea”demersurilor sale asupra ironiei, concept care pătrunde în lume odată cu Socrate.

PrimulvolumdinOperecuprinde:Din hîrtiile unuia încă viușiDespre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate(Ed.Humanitas,2006),traducerea din daneză, prefaţă și note de Ana-Stanca Tabarasi. Încă dinIntroducere, la Punctul de vedere al lui Socrate înţeles ca ironie, filosofuldanez, cu privire la cercetarea sa asupra conceptului de ironie, remarcă:„Dacă spunem acum că ironia constituia substanţa vieţii sale (ceea cereprezintă, desigur, o contradicţie, dar aşa şi trebuie să fie) şi dacă maipostulăm, în continuare, că ironia e un concept negativ, se va vedea cuuşurinţăcîtdegreuesăfixezioimaginealuiSocrate;parechiarimposibil,saucelpuţinlafeldedificilcumarfisădeseneziunspiriduşpurtîndpălăriace-lfaceinvizibil”.

ÎnparteaadouaDespre conceptul de ironie,KierkegaardsubliniazăînIntroducere că dacă ironia e o calitate a subiectivităţii, rezultă că „sîntnecesare două forme de manifestarealeacestuiconcept;șirealitateale-adat,într-adevar,cîteunnume.Primaformăe,desigur,ceaîncaresubiectivitatea, pentru prima oarăînistorialumii,îşiafirmădrepturile”.

Pentru apariţia unui nou mod de ironie, aceasta trebuie să semanifeste ca subiectivitate într-o formă mai înaltă: „Trebuie să fie


10

subiectivitate la puterea a doua, subiectivitateasubiectivităţii,corespunzînduneireflecţiiareflecţiei”.

Se apelează la Schlegel, la Tieck, la Solger la care face trimitere șiHegelcîndîicombate.

Filosoful danez consideră că „ironia şi-a găsit naşul odata cuHegel.Dacă prima formă de ironie n-a fost combătută, ci calmată prin faptul căsubiectivitatea şi-a dobîndit dreptul, împotriva celei de-a doua forme deironies-a luptatpînălaafinimicită,întrucît,nefiindîndreptăţită,îşiputeaobţinedreptuldoarprinpropriaanulare”.

Autorul lui Sau-Sau, propuneînConsideraţii orientativeo definiţieaironiei:„Dacăobservacumsubiectulvorbitor,amaicidinnoude-afacecuotrăsăturăcaracteristicăoricăreiironii,anumecăsubiectulestenegativ liber. Atuncicîndsîntconştient,întimpcevorbesc,căspunceeacevreausăspunşi că vorbelepe care le-am rostit exprimă înţelesul potrivit, cîndasum căpersoanacăreiaîivorbescîmiînţelegepedeplinpărerea,atuncisîntlegatdespusă, adică sînt liber pozitiv în ea. Aici se potriveşte versul antic: semel emissum volat irrevocabile verbum (odată emis, zboară irevocabil cuvîntul,n.n.).Sîntlegatşifaţădemineînsumişinumăpoteliberaînoriceclipăaşvrea.Însădacăspusameanueşiceeacecred,baechiaropusulînţelesuluidatdemine,atuncisîntliberşifaţădealţii,şifaţădemine.

Figuradestilaironieiseautoanuleazăînsăprinfaptulcăvorbitorulpresupune că e înţeles de ascultători şi astfel, prin negarea fenomenuluiimediat,esenţaintrăînidentitatecufenomenul”.

Propuneșioformularesintetică:„Aspunecevaseriosfărăa-lluaînseriosreprezintăceamaiobişnuităformăaironiei.Adouaformă,zicereaînglumă,înderîdere,aunuilucruluatdefaptînserios,aparemairar.Darcumam spus înainte, figura de stil ironică se autoanulează, e ca o ghicitoarecăreiaisedărăspunsulînaceeaşiclipă”.

Ironiaîţiacordășansasăfiialtcevadecîtesteștiutcăești,să-ţiasumioaltăpoziţie,săieșidinpropriulstatut,să-ţidisimuleziexistenţa.„Darcucîtaceasta e o nevoie lăuntrică de a fi om măcaro dată, altceva decît mereufuncţionar de cancelarie, ne spune cel care a scris despre Conceptul de anxietate,cucîtmaimultăinfinitate poeticăseaflăaici,cucîtemaiartisticrealizatămistificarea,cuatîtmaievidentădevineironia.Iardacăîireuşeştepedeplinsăducălumeadenas,poatechiarpînăcîtpecesăfiearestatcapersoanădubioasă,sausăfieamestecatîntr-orelaţiedefamilieinteresantă,secheamăcăironistularealizatce-şipropusese.

În toate aceste cazuri şi în altele asemenea, trăsătura caracteristicăironiei e libertatea subiectivă care are în puterea sa, în fiecare clipă,


11

posibilitatea unui început şi nu e deranjată de situaţii anterioare. Toateînceputurile au ceva seducător, pentru că subiectul e încă liber, şi aceasta este plăcerea care-latrage pe ironist. În asemenea momente, realitatea îşipierdepentruelvalabilitatea;eliberşideasupraei”.

Einfinitatea poeticălacarefiecareîșidoreștesăfieparte.Einfinitateaprin care e posibil să ia naștere o detașare ironică. Kierkegaard consideră„corectădesemnareahegelianăaironieicanegativitate infinită absolută”șifacedistincţieîntreironia executivășiironia contemplativă.

Scopul ironiei este unul metafizic, scopul nu e altceva decît însăși ironia–esteautoreferenţial:„Dacă,deexemplu,ironistulaparecaaltcinevadecîtcelcarechiareînrealitate,s-arputeacredecăscopulsăuesăîifacăpealţii să creadă asta; dar scopul său e de fapt să se simtă liber, ceea ce seîntîmplăprinironie,astfelcăironia nuarealtscop,ci escopînsine”.Eosituaţieînoglindăcuapoetuluișipoezieisale.Eoviziunepecarefilosofuloconfirmă prin raportare la deșertăciune, la nimicul ce întemeiază, în fond,universul liric: „În ironie, cînd se arată că totul e deşertăciune,subiectivitateadevineliberă.Cucîtdevinetotulmaivan,cuatîtmaiuşoară,golitădeconţinut şi volatilădevine subiectivitatea.Întimpcetotul devinedeşertăciune, subiectul ironic nu e van în propriii săi ochi, ci îşi salveazăpropriavanitate.Pentruironie, totuldevinenimic,daracestnimicpoatefiluat în maimulte feluri.Nimicul speculativ este ceea ce dispare în fiecareclipă dinaintea concretizării, fiind el însuşi tînjirea după concret, nisus formativus pentru acesta; nimicul mistic e nimic pentru reprezentare, unnimictotuşilafeldeplindeconţinutpecîtelinişteanopţiiplinădesunetepentrucineareurechisăleaudă;nimiculironicînfineetăcereamorţii,încareironiabîntuieşiiapestepicior(aceastădinurmăexpresiefiinddeluatîndublusens)”(S.K.).

Ironia bîntuie tărîmul posibilului, judecă critic orice demers de laînălţimealibertăţiipecareși-aacordat-osingură.

Doarprinaccesarealibertăţiioferitedeironiesepoatetrăipoetic,îndetașare:„Ironiaeliberă,liberădetristeţilerealităţii,dardeasemeneanuelegatănicidebucuriile,nicidebinecuvîntareaei,întrucît,neavîndnimicmaipresusdeea,nupoatepriminiciobinecuvîntare,întotdeaunadoarcelmaimărunt fiind binecuvîntat de cel aflat mai presus. Aceasta e libertatea pecareojinduieşteironia.Deaceeasesupravegheazămereuşidenimicnusetememaimultcadefaptulcăarputeaficopleşitădevreoimpresiesaualta,pentrucădoarcîndeşti liberînfelulacestatrăieştipoetic,şi,dupăcumseştie,mareacerinţăaironieiestenecesitateadeatrăipoetic...


12

Prin expresia «a trăi poetic» ironia n-a pornit doar un protestîmpotrivaatotceedemndedispreţ,nefiindaltcevadecîtunjalnicprodusalmediului, împotriva tuturor oamenilor de duzină, de care lumea e, dinpăcate,destuldeplină,civoiamaimult.Altfelspus,eunasătealcătuieştisingurpoetic,şialtasătelaşialcătuitpoetic.Creştinulselasăalcătuitpoetic,şi din acest punct de vedere, un creştin trăieşte cu mult mai poetic decîtmultealteminţistrălucite.Darchiarşicelcare,însensgrec,sealcătuieştepesinepoetic,recunoaştecăis-a încredinţatoîndatorire.Deaceeaesteacutnecesarpentruelsădevinăconştientdeceeaceeoriginarînel,şiaceastăoriginalitateestegraniţaînlimitelecăreiaalcătuieştepoeticșieliberpoetic”(S.K.).

Este și o largă plajă a pozitivităţii în libertatea ironiei care asigurăsuprema bucurie poetică: „Dar libertatea poetică infinită, care a fost dejasugeratăprinincludereafaptuluideanudeveninimic,semanifestăşiîntr-un mod mai pozitiv, întrucît individul ironic a parcurs cel mai adesea lamodul posibilităţii o multitudine de destine, s-a familiarizat poetic cu ele,maiînaintedeasfîrşiprinanudeveninimic.Înironie,lafelcaînlumedupăînvăţăturaluiPitagora,sufletuleîntotdeaunacălător,doarcănuarenevoiedeatîtdemulttimp”(S.K.).

Omulironic,înorgoliulsău,nudoarsealcătuieștepesineironic,cișimediulînconjurător,suspendîndrealitateaîncaretrăiește.

Kierkegaard îl apără pe ironist în contra blamului hegelian,considerîndpeironistpropriulsăuspectator,unulceseautocontemplă,unhistrion: „De fapt, nu se poate spunecă omul ironic se plasează deasupramoraleişieticii,dareltrăieştepreaabstract,preametafizicşiesteticpentruaajungelaconcreteţeamoraleişieticii.Pentruel,viaţaeopiesăşiceeace-lpreocupă ecomplicaţiaingenioasăaacesteipiese.Este el însuşispectator,chiar cînd e actor. Astfel îşi infinitizează eul, volatilizîndu-l metafizic şiestetic, şi dacăeulsăusestrîngeuneoriatîtde egoist şide îngustînsine,alteorifluturădezlegatşidezintegrat,încîtîntreagalumepoateficuprinsăînel...

Dar în timp ce ironistul se alcătuieşte poetic pe sine, alcătuinddeopotrivămediulînconjurătorcuceamaimarelicenţăpoeticăposibilă,întimpce trăieşte cu totul ipotetic şi la modul conjunctiv, viaţa sa îşi pierde orice continuitate. Astfel,ironistulcedeazătotdeaunastăriidespirit.Viaţasae numai stări de spirit”(S.K.).

Ce-i viaţa poetului: un lungșirde stări de spirit materializate în totatîteapoeme.

Esteformaluideafi.Unadintreele.


13

Stareadespiritdesprinsăderealitateironistuloexprimăsubforma contradicţiei:„Plictisulesinguracontinuitatepecareoareironistul”(S.K.).Spleenul care bîntuie pe poeţii moderni de la Baudelaire cătrecontemporani,eotemărecurentăapoezieimoderneșipostmoderne.

Kierkegaardcredecăomul are o la fel de mare cerinţă de poezie pe cît are şi morala, cerinţe faţă de el.Dreptpentrucarefiecareom,dacă vrea cu adevărat, poate trăi poetic.Contextîncarefilosofulseîntreabăceepoeziașirăspunde:„Dacăîntrebămanumeceepoezia,putemspuneîngeneralcăeobiruinţăasupralumii;prinnegarearealităţiiimperfecte,poeziadeschideorealitate mai înaltă, extinde şi explică imperfecţiunea întru perfecţiune şiastfel îmblînzeşte profunda durere care vrea să întunece totul. În aceastămăsură,poezia eun fel de împăcare, dar nu eadevărata împăcare, întrucîtnu-midăîmpăcareacu realitatea încare trăiesc,prinaceastăîmpăcarenuarelocotranssubstanţierearealităţiidate,cisîntîmpăcatcurealitateadatăprinfaptulcămisedăoaltărealitate,maiînaltăşimaideplină.Cucîtemaimarecontrastul,cuatîtmaiimperfectă e împăcarea,astfel încîtadesea nuare loc, în fond, nici o împăcare, totul fiind mai degrabă o învrăjbire. Deaceea, abia religia e de fapt în stare să producă adevărata împăcare, dincauzăcăinfinitizeazărealitateapentrumine.Poeticuledeaceea,ce-idrept,unfeldevictorieasuprarealităţii,darinfinitizareasaemaidegrabăoieşiredin realitate decît rămînere în ea. A trăi poetic înseamnă aşadar a trăi lamodulinfinit.Darinfinitateapoatefiunaexterioarăsauunainterioară.Celcarevreasăsedesfeteinfinitlamodulpoeticareşieloinfinitateînainteasa,dareoinfinitate exterioară.Întimpcemădesfătsîntmereuînafaramea,înaltceva.Daroastfeldeinfinitatetrebuiesăsesuspendepesine.Abiacîndceeacesavureznueînafaramea,ciînmineînsumi,abiaatuncidesfătareamea e infinită, pentrucă e infinită interior. Celui care se desfată la modulpoetic, chiar dacă s-ar bucura de lumea întreagă, îi lipseşte totuşi odesfătare, întrucît nu se bucură de el însuşi. Darabia a te bucura de tine(evident, nu în sens stoic sau egoist, pentru că aici nu e nici o infinitateadevărată,ciînsensreligios)înseamnăadevăratainfinitate”.

Finalul lucrării de doctorat este dedicat ironiei și raportului ei cupoezia, cu poetul, dar și a poetului cu ironia. Pentru Solger ironia eracontradicţia oricărei creaţii artistice. Filosoful danez cere poetului să se raporteze ironic la poezia sa și se explicitează cu aplicaţie la Shakespeare.Cînd acesta „se raportează ironic la ceea ce scrie, e tocmai pentru a lăsaobiectivitateasădomine.Ironiaeacum,deasemenea,prezentă pretutindeni,sancţionează fiecare trăsătură în parte pentru a nu fi prea mult sau preapuţin din fiecare, pentru ca totul să fie cu dreptate, pentru ca adevăratul


14

echilibru să poată fi obţinut în relaţiile microcosmice ale poeziei, datorităcărora poezia îşi arecentrul de greutate în ea însăşi. Cu cît sîntmaimaricontrastelepuseînmişcare,cuatîtmaimultănevoieestedeironie,pentruaconduceşicontrolaspiritelecarevorsăoiafurtunosînainte,decapul lor.Cucît eprezentămaimultăironie,cuatîtmai liberşi maipoetic pluteştepoetuldeasupraopereisaleartistice.Deaceea,ironianueprezentăîntr-unanumitpunctalpoeziei,cieomniprezentăînea,astfelîncîtironiavizibilăînpoeziee la rîndul ei controlată ironic.Deaceea,ironiaelibereazăînacelaşitimpironiaşipoetul.Darpentrucaacestlucrusăsepoatăîntîmpla,poetulînsuşitrebuiesăfiestăpînpeironie.Darastanuînseamnăîntotdeaunacăunpoetcarereuşeştesăfiestăpînpeironieîntimpcescrieestăpînasupraeisiînrealitateadincareelînsuşifaceparte”.

Seimpunepoetuluisăaibăoviziunetotalăasupralumiipentruaficuadevărat stăpîn peste ironie, fapt ce impune cu necesitate să fie într-un anumit grad filosof: „CîndseÎntîmplăaşa, opera poeticăindividuală nuvaavea doar o relaţie pur exterioară faţă de poet, ci el va vedea în fiecarepoezie în parte un moment al propriei sale evoluţii. Motivul pentru careexistenţa poetică a lui Goethe a fostatît de măreaţă econcordanţa creatăîntre viaţa sa de poetşi realitatea sa. Pentruaceasta edin nou nevoie deironie,însă,atenţie,deironiecontrolată”(S.K.).

Goetheestepentrudanezexemplulsupremalpoetului,lacareironia era în cel mal strict sens al cuvîntului un element controlat, era un duh care slujeşte poetul. Pe de o parte, fiecare poem se rotunjeşte pe sine prin ironie, pe de alta, fiecare operă poetică se arată ca element şi astfel întreaga existentă poetică se rotunjeşte pe sine prin ironie.

Ironia este totodată și un excelent chirurg, în cazul în care econtrolată,astfelfuncţia ei e exprem de importantă pentru ca viaţa personală să redobîndească sănătate și adevăr.

Poetul, plecînd de la Albatrosul lui Baudelaire, se află ironic șiautoironicîntr-uncontinuubalansîntreafiprinţ al norilor,unuldintreregii azuruluișiprinţulcăzut,regeledevenitmăscărici,precumalbatrosulcăzutdinazur, frumos cîndva, acum e caraghios și hîd, coborîtpe punteavasuluispre hazul marinarilor, dar împăcat cu condiţia sa, cît timp, cu detașareanecesară,estestăpînulironiei,duhulcareîlslujește.

Viitoarelenumerevoraveacatemă:

2017 –Poezie şi sărăcie; Poezie şi castitate; Poezie şi viciu 2018 –Poezie şi profeţie; Poezie şi păcat; Poezie şi clarviziune; Poezie şi virtute


15

ARTA A UNIT MEREU OAMENII

convorbireDjurdja Vukelić-Rožić,Croaţia

Djurdja Vukelici Rozici1 s-a născut în 1956, în districtulMoslavina, din Croaţia, în fosta Iugoslavia. A studiat liceul şipartedincolegiuînChicago.Revenindînţară,alucratînZagreb(unde a absolvit universitatea, studii economice), până lapensionare.Publicăhaikudepestedouăzecideani,esteeditorladiverse reviste din ţară, redactor şef al revistei „Iris”,specializată mai ales pe lirică niponă, redactor şef-adjunct(secţiunea haiku) la revista „Diogen”, din Sarajevo, Bosnia şiHerţegovina, condusă de Sabahudin Hadzialici. Publică (şi înkajkaviană)şischeciuriumoristice,aforisme(ţineşiorubricădegenîntr-orevistălocală).Şiînainte,darmaialesdupăcene-amîntîlnitşifaţăînfaţă,cueaşicusoţulei,Stjepan,laPecs2,înUngaria,în2010,amcolaboratcu Djurdja la mai multeproiecte (maialesla„Kadō”,ReviewofEuro-AsiaticPoetry,PoeticCultureandSpirituality,darşiînaltesituaţii), am scris în revistele ieşene „Poezia” şi „Convorbiriliterare”desprecreaţiilesale.

Marius Chelaru: Dragă Djurdja, să începem discuţia noastră

vorbinddespremeleaguriletalenataledinzonaMoslavina,despreIvanić-Grad, plecarea la Chicago şi revenirea la Zagreb, anii de început în alescrisului…

Djurdja Vukelici Rozici:Locuiesc în oraşul Ivanić-Grad, patruzecidekilometriestdeZagreb,undem-ammutatcupărinţiimeicîndaveamoptani. După clasele I-VIIImi-am continuateducaţiamuzicală înZagreb,cântândlaflautşipian,scriindpoezieşiprozăscurtăcaunhobby.În1972,părinţii mei s-au mutat la Chicago, SUA, ca emigranţi economici. Anii deemigrantaufostobătălieincitantăpentrustudiu,muncăşipătrundereaînsocietatea americană. La vremea aceea, celebrându-şi bicentenarul, SUAera o societate foarte deschisă şi oferea oportunităţi minunate pentru opersoană tânără, responsabilă, silitoare şi curioasă. Majoritatea timpului

1Autoareasemneazăastfelpestegraniţă,darînscriereadeacasăeste:ĐurđaVukelićRožić.2 Între 6 şi 8 august 2010, în Pécs, în Ungaria, 41 de poeţi din 11 ţări de pe mai multecontinentes-auîntâlnitlaFestivalulWHA,laaniversareaa10anidelaînfiinţareaasociaţiei.


16

câtam fostîn liceuşicolegiuamavut diverse slujbe. Am făcutpauză unsemestru,m-amîntorslaIvanić-Gradsăamgrijădecasanoastră,pentruceva reparaţii la acoperiş. Părinţii mei plănuiausă se întoarcă în Croaţiadupă pensionare. În acelaşi timp, mi s-a oferit o slujbă interesantă la obancăînZagreb,să lucrezlacorespondenţa internaţională,şiamdoritsărămân,săintrulauniversitateadinZagreb.Amcântatlaflautînorchestraoraşului,careavea,pluscorulmixt,cam120demembri,amcălătoritmult,dând concerte, distrându-ne. Curând m-am căsătorit cu un coleg deorchestră. Acum suntem amândoi pensionari, sunt mândră să spun căavem trei băieţi minunaţi (doi dintre ei sunt fiii mei vitregi), şi suntemamândoiautoridehaiku,punempoezianoastrăpemuzică…

M.C.: Înzonaîncarete-ainăscutşiaicopilăritsevorbeştedialectulkajkavian?Mis-apărutinteresantăopţiuneatadeascrieînacestdialectşilirică niponă, şi epigramă, aforisme. Sunt mulţi confraţi care fac acestlucru?Şi…aveţicititori?

D.V.R.: Dialectulkajkavianevorbit de croaţii dinCroaţia centrală,Gorski Kotar şi Istria de nord. Oricum, kajkaviana nu e doar un dialectpopular, cia fost limba publică scrisă. Mulţiautoriauscris în kajkavianăde-a lungul secolelor (Vramec, Ratkaj, Muhil, Brezovački, Ana KatarinaZrinska, Krleža, Matoš, I.G. Kovačić, Domjanić, Nikola Pavić....). Pe 12ianuarie2015 International Organization for Standardization l-a acceptatcaolimbăinternaţională,avândcoduldelimbăISO639-3hrv-kay.Croaţiaţine la limbile şi dialectele sale, sunt concursuri de poezie şi proză îndialectulkajkavian(şi în altedialecte, maiales chakavian1, din Istria), îndiverseoraşecroate,înfiecarean.Maibinedejumătatedesecolînainte,înKrapinaafostiniţiatFestivalulcînteculuikajkavian,careaprezervatmultecîntecefrumoaseşimelodiiscrisedepoeţicroaţifaimoşi,pusepemuzicăde muzicieni profesionişti. Încă este printrecele maipopulare festivaluripentru cei de vârstă mijlocie şi generaţiile vârstnice din Croaţiacontinentală. Un autor din Ludbreg, Mladen Kerstner, a scris scenariipentru seriale TV în dialectul kajkavian – „Gruntovčani” (Ţăranii) şi„Mejaši”(Vecinii)cusuccesincredibilşilargăaudienţă,întrecut,darşiazi,la noile generaţii. Personajele din aceste serialecomice au devenit partedin folclor şi viaţa poporului în zona rîului Drava (în kajkaviană

1SauČakavian.Dialectcuvarietateinternă;vorbitînzonaNord-estAdriatică,înIstria,golfulKvarner (italiană – Carnaro), mai multe insule din Adriatica, şi sporadic în alte zone dinCroaţia, în Slovenia. O varietate a acestuia, „Burgenland” este vorbită sporadic în Austria,Ungaria,Cehia.


17

Podravina), din nordul Croaţiei. Şi poveştile şi dramele în kajkaviană sepublicăşisejoacăpescenă.

M-amnăscutînMoslavinadeSud,regiuneîncarekajkaviana(adusădeimigranţiidinZagorjecroată,PodravinaşiPrigorje)eravorbită.Familiimari, cu mulţi copii şi puţin pământ au emigrat în Moslavina, la fel caţăranii din ţările Imperiului Austro-Ungar în secolul al XVIII-lea.Moslavina, pământ agrar productiv, cu zone înalte ideale pentru vii şilivezi, şi câteva râuleţe care se vărsau în Sava era o zonă nouă şipromiţătoare.Deşieducatăîncroată,cumamăşibunicăvitregănăscuteînZagorje Croată şimăritatăcu bunicul meu(văduv de două ori) caa treianevastă,amvorbitmereukajkaviana.Şisoţulmeuvorbeşteşiscriehaikuînacestdialect,şibuniculsăuafostemigrantdinZagorje.Tatălmeueravorbitordeshtokaviană1,dinLika. ÎntimpulşcoliimeleînCroaţia,darşiazi,eleviiaudeafacecuopereliterareîntoatedialecteledepeteritoriulcroat,atâtînşcoalaprimară,câtşiînceasecundară.

Educatăîncroatastandardşiengleză,cumultădragosteamrevenitlakajkaviană,simţindu-oamea,fiindacasăcuea,caşiîncroată.Şidupăceam pătruns prin lume cu poezia japoneză mi s-a părut natural, s-aîntîmplat firesc, să scriu haiku, senryu şi în kajkaviană. Pînă acum înkajkavianăampublicatunvolumdepoezieşiunuldehaikuşisenryu,Un drum de ţară. Scriu şi proză şi comedii într-un act în kajkaviană,publicându-le periodic. În Krapina, Zagorje Croat, am avut „Haiku DayDubravkoIvančan2”,cuconcursuridehaikuîndialectulkajkavian,lafelşiînKloštarIvanić.Unnumărdeautoricroaţidehaikuscriuşiîndialectelekajkavianşichakavian,alţiilevorbescşiînţară.

M.C.: Ştiucăpublicişischeciuriumoristice,aforisme(ţiişiorubricăde gen într-o revistă locală). Călătorind în ţările din arealul fosteiIugoslavia, am constatat o preocupare pentru aforism, autorii fiind„găzduiţi”îndiversereviste.DacănereferimdoarlaBosniaşiHerţegovina,dar şi la Croaţia, Sabahudin Hadzialici3, despre care am amintit, este, alrându-i, unul dintre cunoscuţii autori deaforisme. ÎnCroaţia, înafară deautorii bărbaţi, din ce ştiu eu, mai bine de douăzeci de femei publică

1Toateceletreidialectesuntdenumitedupăfelulîncaresepronunţă„ce/care”:kaj,cha/čaşishotînsemnândacelaşilucru.2D.Ivanačanafost/arămasprimulşicelmaifaimoshaijincroat.[n.D.V.R.]3Scriepoezie,proză,recenzii,apublicatpoeme,articole,eseuri,aforisme,teatru,prozăscurtăînaproapetoaterevisteleşijurnaleledinSerbia,Croaţia,Macedonia,Sloveniaşidinţarasa.


18

aforisme. Sunt gustatede cititori acest tipde scrieri, suntmulte reviste/publicaţiicarelegăzduiesc?

D.V.R.: Nu cred că am dat încă ce e mai bun în genul aforistic înCroaţia.Şiumorului,îngeneral.Maiemultdefăcutîndomeniu,darapoi,fiecare generaţie de scriitori vor dezvolta astfel societatea în toateaspectele.OvestebunăestecăîntreţăriledinfostaIugoslaviacooperarease dezvoltă în direcţii pozitive. Arta a unit mereu oamenii, şi azi, în erainternetului,artrebuisăfiemaiuşorcaoricândcaautoridinacesteţărisăpubliceîntoatăregiune.Diogenfaceotreabăextraordinarăpentruartiştiidinregiune.

M.C.: Povesteşte-nedespreistoriculhaikuînCroaţia,darşidespreprezent,despreAsociaţia„TreiRîuri”,dinIvaniciGrad,desprecumaluatfiinţărevistaIris.

D.V.R.: În anii ’60 ai secolului XX, Dubravko Ivančan, poet,translator şi bibliotecar,a publicatşaptevolume de capodoperehaiku înCroaţia. În valul al doilea l-am avut pe matematicianul Vladimir Devidé,care a publicat 19 lucrări despre Japonia, cultura ei şi poezia haiku, întimpul studiilorsale desprehaiku timpde cincizeci deani. Prima revistădehaikuînIugoslavia,şicelmaiprobabilînEuropa,afostiniţiatăînoraşulVaraždin, de prof. Zvonko Petrović, academicianul Vladimir Devidé şifoartetânărulŽeljkoFunda,în1977.Afostmareadeşteptareînregiuneşioconsecinţăafostcăprinrevista„Haiku”încares-autradusşipublicatşio serie de „conferinţe”1 ale lui Devidé, haiku a devenit foarte popular înCroaţiaşiînregiune.Laconcursurileinternaţionaleînengleză,japoneză,lasfîrşitul secolului XX, haijinii croaţi au fost printre cei mai premiaţi dinlume2.

ÎnoraşulIvanić-Gradungrupdeautoridehaikuaufondatasociaţia„Trei Râuri”, dar încăînainte de oficializarea ei organizamanual întâlnirihaiku, cu un concurs internaţionalşi local, publicând volume comune, încroatăşienglezăînKloštarIvanić,unlocdelângăIvanić-Grad.Aziaceastăasociaţie publică revista IRIS (ediţie tipărită) şi versiunea ei englezăonline3. De asemenea, organizăm întâlniri cu autori de haiku în fiecaretoamnă, prin „Festivalul dovleacului”, cu un concurs cu participare

1Înoriginal„tribina”–seriîncareseadresa,înbibliotecă,auditorilor.VladimirDevidéaavutpeste300deastfelde„seri”.2 Sepoatevedeaşipesit-ulHaikuFoundation,desprecareamvorbitlarubrica„Bibliotecahaiku”şiînacestnumăr.3http://www.tri-rijeke-haiku.hr/iris.html.


19

naţională/ internaţională, cu sprijinul primarului şi a „Tourist Board ofIvanić-Grad”.Anultrecutamgăzduitaproape100depoeţidinpatruzecişidouă oraşe croate, oaspeţi speciali fiind dl. Ryohei Nakajima, ataşatulculturalalambasadeiJaponieiînCroaţia,şiprimaruloraşuluiIvanić-Grad,JavorBojanLeš.

Deşi e o asociaţie mică, într-un oraş mic, reunim poeţi din toatăCroaţia,şiavempartedemultăasistenţăşisprijinpentruhaijini,dincareamintim câţiva: Boris Nazansky, Duško Matas, Ljubomir Radovančević,TomislavMaretić,ZlataBogović,DejanPavlinović,NinaKovačićşi,desigur,ceicareaufostVladimirDevidé,ZvonkoPetrović,ZdravkoKurnik,RužicaMokos,MarelaMimica…Deasemenea,afaceriştidinoraş,primarul,ţinutulZagrebneajutăfinanciar,aşacămicanoastrăasociaţiemergemaideparte.

M.C.: Scrii mai multe genuri de lirică de sorginte niponă – haiku,tanka,haibun…Cumaiajunslaliricaniponă?

D.V.R.: Cînd Darko Plažanin, autor din Samobor, a câştigatprestigiosul Ehime Prefecture first prize 1990, la Festivalul CulturalNaţional,înJaponia,s-ascrisînziarelecroatealevremii.Deasemenea,unbun prieten mi-a dăruit volumul colectiv de haiku de la Samobor Haiku Meeting, fondat de Darko Plažanin (1957-2009) şi Milan Žegarac. Astfel,haiku mi-a fost prezentat via oraşul Samobor. A mai fost şi curiozitateamea,şiaşas-aîntâmplat.Scriupoeziedemulţiani,studiezşicitesc,scriuşirescriu,găsindceamaibunăcaledeaspunecevacarechiars-apetrecut,încelmaisimpluşimaiscurtmodposibil–astaafosthaikupecalevieţiimeleşisuntrecunoscătorpentruasta.

Am trimis într-o scrisoare un grupaj din primele mele haiku luiVladimirDevidé,şiînreplicămi-acerutsăleretrimit,darînengleză.Afostmereu pasionat să răspundă scrisorilor tuturor poeţilor, motivîndu-i şidîndu-leomînădeajutor,promovîndhaikuşipunîndoameniînlegătură.

Atunci,spreanii’90dinsecolulXX,informaţiidespreconcursurileşipublicaţiiledehaikucirculauprinscrisoridinJaponiasauprietenipoeţideundevadinlume.Şisoţulmeuaînceputsăscriehaiku,amdevenitmembriaiTheBritishHaikuSociety,primind„scrisoritrimestriale”cuinformaţii/veşti din lumea haiku. Obişnuiam să copii de multe ori informaţii despreconcursuri, scurte eseuri şi să le ofer poeţilor la întîlnirile noastre. Deexemplu,campatrupaginidehîrtieaupătrunsînlumealuiBoženaZernec,înKrapina,undeeaeralaoîntîlnirepoetică(The Dubravko Ivančan Haiku Day) ca artist, şi 20 de ani după CV-ul ei conţinea un număr de premiiinternaţionale,patrucărţidehaikuşihaibunîncroatăşiengleză,inclusivunadehaikuînkajkaviană.


20

E plăcut să ştiu că, trăind aici în Croaţia,

am fost înţeleasă de poeţi din alte culturi M.C.: Ai şi o activitate revuistică intensă, din ce ştiu eşti redactor

şef-adjunct (secţiunea haiku) la revista „Diogen”, din Sarajevo, Bosnia şiHerţegovina,conduci revista „Iris”, darşialtele, despre care te rog să nespuipescurt.

D.V.R.: Să editezşi să traduc îmi place celmai mult. Voluntar, ameditatrevistaHaiku, rubricadehaikudinDiogencareaînsemnatomareexperienţă, reunind poeţi regiune, în care am coordonat un număr deconcursuri popularizînd haiku la „generaţia internet” cu oaudienţămareîn lume. Fondînd Asociaţia „Trei Rîuri” în Ivanić-Grad şi revista IRIS, caredactorşefvoluntar,amîntîlnitmulţipoeţicroaţişiamavutmulţioaspeţidinlume.

EopovestedespreopoetăhaikudinSerbia,IzetaRadetinac.Ne-amîntîlnit prin Diogen, cînd a trimis primul ei haiku să fie publicat online,dupăcemi-acititrubrica;amvăzutocalitatedeosebităînmuncasa.I-amtradus două din cele mai bune haiku în engleză, le-am trimis la„Kusamakura International Competition”, în Japonia, un concursprestigios, la care orice haijin vrea să fie premiat. În acel an IzetaRadetinacacîştigatKusamakuraHaikuCompetion!Amplînsamîndouădebucurie! Nu ne-am întîlnit niciodată în persoană, dar prietenia noastrăhaikuînseamnămultpentruamîndouă.

Aşvreasăspuncăsuntunmarenumărdeconcursuri înlume.Euînsumiamprimitmaimultepremii,uneledinRomânia.Eplăcutsăştiucă,trăindaici în Croaţia,am fost înţeleasă de poeţi dinalte culturi, de pildădin România, SUA sau Japonia, mai ales când ştiu că au fost juraţi poeţideosebiţi.ÎmiplacesăpublicautoriromâniînIRIS,cutotrespectulpentrumuncalorşipoemelereuşitepecarelescriu.

Şcoala Haiku ţine cît viaţa poetului M.C.: Săneoprimacumlaaspectemaipunctualelegatedehaiku,la

drumul dinspre kigo lakeywords.Cît de apăsătoare sunt aceste „reguli”?Internaţionalizarea haiku a creat premizele pentru lărgirea cadruluidiscuţiei. Totuşi, te rog să discuţi conceptul pe scurt, şi în ideea că sunt


21

vocicareconsiderăcădacădămdeopartekigoşikidaidispareşi„spiritulhaiku”.

D.V.R.: Totul lumea asta e în continuă schimbare, aşaa fosthaikupeste secole. Azi, haiku escris în 58 de limbi, leagă oamenii într-un modfoarte special, şi eu chiar sper că va fi curând pe lista UNESCO cu„Intangible Cultural Heritage”. În pofida numărului mare de autori dinlume la acest moment, multor asociaţii, revistelor online şi miilor devolume publicate peste ani, haiku nu e chiar aşa răspândit. Ca editor,promovînd haiku, ştiu că dintr-un grup de noi poeţi care vor începe săscrieşisăstudiezehaiku,unmicnumărvorcreşteşivordevenipoeţicarechiar scriu haiku. Pentru că, dincolo de posibilităţile oferite de internet,trebuiemultămuncă,multstudiu,şinumulţiautimp,răbdare,interes.Săfiicapabilsăscriicuadevăratunhaikubunecevacucaretenaşti,şiîncămaiaimultdeînvăţat,şiceremuncăgrea.Aşaeînartă,caînviaţă.Amfostnorocoasă să întîlnesc oamenicare trăiau în felul haiku, altfel nu m-aş fiîntîlnit nicicînd cu poezia haiku! Şi odată ce au descoperit micul poemjaponezcareajutăoameniisăseexprimepeei înşişi,să-şi împărtăşeascăbogata lume interioară şi profunda legătură cu natura, să împărtăşeascăacelpreţios „spirit haiku”cualţii, eidevin luminicălăuzitoare pentru ceimaipuţininorocoşi.Eiscriuhaikusplendid,proaspătşiputernic,adevăratşi mare, neavînd absolutnici oproblemăcu nici o „regulă”.Haikuecasalor.Eimportantsăîntîlneştiaceştioameni,haikucurgeînsîngelelor,chiarde nu locuiesc în Japonia sau n-au întîlnit niciodată marea culturăjaponeză.Îmiparecăhaikuestemarealormoştenire,înlumeaasta.Cumseîntîmplă,numaiDomnulştieşi,poate,savanţiivorgăsiodatărăspunsul,în sîngele nostru, în cromozomi ori creierele noastre care din fericireapărăamintirilespecieiumane.

Soţulmeu, StjepanRožić nu auzise niciodată de haikupînă nu amadusacasăcărţidehaikuşiamîncercatsăscriuprimelemelepoeme.Amvorbitdespreaceastănouăpoeziecarenepătrunseseîncasă,şii-apărutrăupentru„necazurile”melecutraducereaşiscrierea,aînceputsăadune„momentelehaiku”ceiseîntîmplauuşor,dem-alăsatuimită.Celmairăulucru pe care l-a putut face afostsă-mi spună: „O, foloseşte-le...!”. Astfel,amtradus,acele, înopiniamea,poemebune,înenglezăşi le-amtrimis laIto En Oi Ocha New Haiku Contest, în Japonia, în 1997, cu numele lui,bineînţeles.Afostfoartegenerospermiţîndu-misăalegşasedinpoemelesale,dinceleşaisprezecepecarelenotasem,dupăcemilerecitase.CâtevalunimaitîrziuamprimituntelefondelaV.Devidélaloculmeudemuncă,la banca dinZagreb: „am primit un telefonde la un prieteni din Japonia,


22

autoriicroaţiaucâştigattreipremiidoila„Itoen’s HaikuContest”,dinceleşase. Unul era Nediljko Boban, apoi modesta mea persoană, al treilea edomnulRožić.DevremeceaveţiacelaşinumedefamiliepoateştiiCineeacestpoet?” A fost foartegreude ştiutcare era celmai fericit dintre noitrei.Devidéatrăithaikuşihaiku-ulcroatcufiecarerespiraţieasa,haikuafostmisiuneavieţiisale,afarădematematicăşicarierauniversitară.

Păstrîndu-şi toate simţurile deschise, în conexiune cu natura,adevăraţii haijini simt şi ştiu, că precum orice, haiku se schimbă, sămenţionăm doar că Şcoala Haiku ţine cît viaţa poetului. Şi poeţii seschimbă. În Japonia, un studios în haiku are 72 de sezoane de studiu.Fiecare dintre acestea are cuvintele lui kigo! Pentru cei mai mulţi poeţioccidentalieaproapeincredibil,aşacăartrebuisăspunemcăînorice,şiînhaiku,superficialitateanuvaducelaoperedecalitate.Artrebuisăfimserioşi, şi afară de talent, să respectăm rădăcinile şi să învăţăm de lamaeştri,ceicareaufostşiceicarescriuazi.

SuntmaridiferenţeîntreculturiledinOrientşiOccidentşicredcăartrebuiîntîisăneîntoarcemlaorigini,laculturacareadathaikulumii.Şicei care vorbesc despre moarte şi dispariţia haiku... ei bine, îmi pare căvorbescdespremoarteaacevadinei.Şiastasepoateîntîmpladoardenusunt poeţi adevăraţi, autori de haiku adevăraţi, pentru că un adevărat(haiku)spiritnumoarenicicînd.Şiastafaceoenormădiferenţă.

Haiku e viaţă, viaţa e haiku M.C.: Azi haiku nu mai este ca în trecut, e cert. Sunt poeme,

acceptateîntr-unfelsaualtulcafiindhaiku,despretotfeluldeaspecteca:incest,război,violenţăş.a.Carearfi“definiţia”„spirituluihaiku”azi?

D.V.R.: „Spiritulhaiku”nus-aschimbatşinusevaschimbanicicînd.E o parte adîncă şi deplină a sufletului haijinului, de neexplicat şi denespus.Doarceiceîltrăiescştiu.

Poemele la temă, dacă un poet lucrează din greu la textul lui/ ei,chiarde-ihaiku,arputeaducepemaidepartelaoperebuneînartă.„TreiRâuri” ţine concursuri de haiku pe tema bostanilor. Au veni la concurscîteva haiku foarte bune şi interesante, care după experienţa meaînseamnăcăpoeţiiauavutîntîlnirilelorcuundovleac,„zucchini”,plăcintădebostansauosupă,înviaţalor,şiacumafostsalvatădeuitare1.

1http://www.tri-rijeke-haiku.hr/iris/kabocha.pdf


23

Croatian Institute of Transfusion Medicine, din Zagreb, a ţinut unconcursinternaţionalde haiku pe temadonării de sînge, în engleză,anultrecut.Ausositcîtevapoemeplinedeumor,interesante,decalitate!Poeţiiau scris despre experienţele lor şi sensibilitatea lor a dus la cîteva ideineaşteptatedespredonareadesînge.Cumştii,premiulaldoileaarevenitlui Cezar-Florin Ciobîcă. A primit o „menţionare” pentru haiku desprebostan,lafelşiDanielaLăcrămioaraCapotăaprimitdouă„menţionări”.Eplăcut să văd autori din ţări ca România, Croaţia, Polonia, Bulgariaconcurîndumărlaumărcuvorbitorinativideenglezăveninddinţărimarişiputerniceşiculturilelor.

Haikueviaţă,şiviaţaehaiku.Dacăunautoreconectatcusubiectulînspeţă,depildădeebostanul,floarea,viesaufructulînoricefelposibil,şi a scris cu o tehnică bună, despre un moment autentic, ar putea fi unhaikubun, desigur, doardacă eadevărat. Eacea inexplicabilă experienţăZenînhaiku.Amscrisunhaibunşicîtevahaikudespredovlecianiînaintede a avea Pumpkin Festival Haiku Contest. În felul lor, dovlecii mi s-auîntîmplatşimie.

Dar, dacă ai spune acum, de pildă, un cuvînt, POD, mă îndoiesc căpot scrie un haiku, că pot crea un „haiku de birou” în acest moment. Aşputea scrie un fel de poem scurt despre pod, sau un eseu despre fiinţaumanăcu rîurile ca mari necazuri, înainte ca oamenii să înveţe să ridicepoduri,darsigurnuarfihaiku.Artrebuisă-miamintescpodulcarem-ainspiratcevatimpînurmă,săcautînnotelemele,săvădceamnotat,să-mi amintesc ce s-a întîmplat la întîlnirea cu acel podanume. Abia acum,fărăcamăcarsăscriu,m-amamintitfetiţămică,dusădetatapeumeri,înBelgradpecelmaimarepoddinlumepecare-lvăzusempînăatunci.LegamalurileDunăriiundeSavaîntîlneaacestmarefluviueuropean.Troleulşiun camion au trecut aproape de noi, tot podul s-a clătinat. M-am agăţatstrîns de părul gros şi negru al tatei, destul de înspăimîntată, şi el îmispunea că e ok, trebuie să se clatine, şi eram cu ochii pe acest fluviuincredibil de lat! Acum aş putea probabil să scriu un haiku ori o tankadespre o întîmplare adevărată, despre sentimente adevărate care încătrăiesccumine(fricăşineajutorare)dealtfeltatălmeuamurit,şiastfel,noiprofunzimiarpătrundeînhaiku(oritanka)cudurereapierderiişicutotcuceînseamnăefemeritatea.

M.C.: Da,dincâteştiu,Issaascris109haikufărăkigo.Sespune(amputea aminti pe Kenneth Yasuda, The Japanese haiku) că discuţia despre„experimente”şihaikuaînceputînJaponia,poatechiardinvremurile luiMasaokaShiki, şi adoi dintre elevii luicei mai renumiţi, Hekigotō(ajuns


24

editorlarevista„Hototogisu”/„Cucul”, în1897,apoilajurnalul„Nippon”/„Japonia”, 1902), mai radical, novator, şi Takahama Kyoshi (1874–1959.Neamintim,OgiwaraSeisensuiscria,în1912,cădefaptkigoeorestricţieartificială,pentruîncepători.Apoică, întimp,s-aajunsla„mukihaiku”–haiku fără termen/ referire sezonală. Ce înseamnă în viziunea taexperimentînhaiku?Pânăundepoatemergepentruamairămânehaiku?

D.V.R.: Arputeacapesteunsecolsauaşacevalumeadedupănoisăaibă un nou tip de poezie scurtă, cu rădăcinile legate de haiku, senryu,tanka... Poate va avea un nume la care nu ne putem gîndi azi. Haiku(hokku) îl ştim azi, era poemul de deschidere din poemul „legat” numitrenga.Haibun,scriemazi,vinedelanotelelegatede/cureferirelahaiku,pornitedelaBashōşidocumentateastfelînscrisoareasacătrestudentulsău,Kyorai,în1690.Afostonouăexprimareliterarăatunci,Buson,IssaşiShikiaucontinuatsăscrieastfel,şiadevenitfoartepopularînrestullumiispresfîrşitulsecoluluiXX. Nu văd nici unmotivsă pierdem timpvalorosdin viaţă pe predicţii, prea multe dezbateri şi griji de tot felul, cel puţinneimplicîndsutedeoameni.Cumştim,mereusuntcîţivaînţelepţicareauo adevărată înţelegere a lumii şi pot explica cu adevărat şi mai bineînţelesullucrurilor.

M.C.: ExistăvocicarespuncăhaikuesteşivarămânehaikudoarînJaponia,impregnatdespiritullocului.Oricepoemscrisdeunnonjaponeznu este haiku ci poate, cel mult, „în stil haiku”. Este vreun sâmbure deadevărînastfeldeafirmaţii?Şi,însiaj,existăun“specificcroat”înhaiku?

D.V.R.: Desprehaikucroataşputea,subiectiv,desigur,săscriusutedepagini,Croaţiaeoţarăcumiideinsule,cîmpii,rîuri,lacuri,munţi,avemomaretradiţieînpoezieînlimbaşidialectelenoastre.Intrareahaiku-uluiîntr-oastfeldepartespecialăalumiiaduslanoiautoridecalitate.Croaţiisunt sensibili şi deschişi la inimă, o naţiune mică cu un mare număr depoeţi şi scriitori.Spredeosebire de maiapăsata dezvoltare tehnologicăaOccidentului,noitrăimmailegaţidenatură,strămoşiinoştriaudepinsdeea,aupăstratînăuntrudragosteaşirespectulfaţădenatură.Ţaranoastră,prindiversefondurişiinstituţii,protejeazănaturaşidelazilazi,tineriişicopiiînvaţădesprelegăturaomuluicucelelaltefiinţe,capărţialenaturii.Se observă că locuitori ai marilor oraşe se întorc în regiuni rurale, şi, înzileleacesteadedezvoltaretehnologicăşiacomunicaţiilor,micilenoastreoraşeşisatenumaisuntlocuriuitatedelume.

Sunt o poetesă din „Occident” (în relaţie cu haiku care vine dinOrientul Îndepărtat), studiind şi iubind haiku şi o voi face atît timp cîtnaturafiinţeimelefizicemi-ovapermite.Nuconteazăcumvafisaucum


25

vafinumit.Haikuaşacuml-amîntîlnit(cunumeledehaiku)areprofundulmeurespect,caşioameniişiculturadelacarevine.Suntrecunoscătoarepentru timpul şi resursele acelor bărbaţi şi femei care şi-au petrecuttimpul vieţii studiind, traducînd şi scriind aşa fel că am putut ajunge lahaiku,şiastami-afăcutunmarebinemiecafiinţăumanăşicapoet.

Nu e niciodată prea tîrziu să împărtăşim cu alţii ideile, sentimentele şi experienţele noastre artistice M.C.: Sunttotfeluldediscuţiilegatedeterminologie,darşiformăşi

fondîncepriveştehaiku,haigaşicomputer.Carecrezitucăestepână laurmămodulîncarecomputerulpoateinfluenţahaiku,haiga,liricaniponăîngeneral?

D.V.R.: Ştim, Panta rei, totul curge, şi, sigur, totul se schimbă. Amvăzutşi m-ambucurat de frumoase haigade KuniharuShimitzu, preotul,autorul de haiku şi pictorul, create în vreun program de computer. Cîndsuntemînlegăturăcumuncaartistică,ştimcăunartistpoatealegeduzinide tehnici diverse să se exprime, inclusiv arta pe computer. E importantdacăeunartistadevăratşipoatetransferaspiritularteicătrenoi.

M.C.: CucevatimpînurmăampublicatuntextdesprecreaţiasaînunadintrecelemaivechişiprestigioaserevistedeculturădinRomânia,şipoateşidinaceastăparteaEuropei, „Convorbiri literare”. În„Poezia”amscris de maimulte ori desprecărţile tale. Aşvrea, te rog, să încheiemcuproiecteletale,darşicuungândaltăupentrucititoriirevistei„Poezia”,încarevaapăreaconvorbireanoastră,pentrucareîţimulţumesc.

D.V.R: Mulţumesc,dragăMarius,pentrutotceaifăcutpentruhaiku,pentruhaiku-ulcroat,pentruşimuncameaşiasoţuluimeu!Parcăaicevaaripi cînd eşti susţinut de alţi oameni şi eu apreciez asta foarte mult, cuadevărat.

Ampublicat(editat,selectat)-22decărţipînăacum,ameditatunmare număr de selecţii, reviste, volume colective şi le-am tradus înengleză.Amavutmareînţelegereşisusţineredinparteafamiliei,maialesaluiStjepan,şielhaijin.Amtrăitmereusubsteagulcuriozităţii,învăţîndşicitindcîtdemultamputut,înafarădeactivităţilecotidienealeuneifemeicareamerslamuncă35deanişiaavutgrijădefamiliaşicasaei.Provindintr-ofamiliemulticulturalăşiamcrescutcuîncredereacăecelmaimarecîştig al meu dacă pot împărtăşi ce ştiu şi ce am cu alţii. Dăruindu-mitimpul liber poeziei haiku, traducînd-o, editînd şi organizînd întîlniri cu


26

poeţii şi concursuri, mi-am îmbogăţit viaţa, m-a făcut să cunosc oamenifoartespeciali,şimulţumeschaiku-uluipentruasta.Maialesacumcăm-ampensionat.

Vine vremea cînd trebuie să facem lucruri pe care le-am visat înviaţă, şi nu am avut mai devreme şansa, din cauza alegerilor noastre, acondiţieisocialesaufamiliale.Nueniciodatăpreatîrziusăîmpărtăşimcualţiiideile,sentimenteleşiexperienţelenoastreartistice,capoet,scriitor,editor,translator...pentrucănuştiicîndşicumveischimbaviaţaamăcaruneipersoane,îl/oveifacemaibună,şiîmplinităcunoivalori.Şidacăaimarcat acea persoană, i-ai schimbat viaţa ca să fie mai aproape deiluminareaşi pacea interioară decît eraînainte de a te întîlnipe tine saumunca ta, atunci tu chiar ai îmbunătăţit lumea. Şi pentru asta merită săscrii şi sămunceşti, nu conteazăcîtde greueuneori. Pentrucă cinevaafăcutastaşipentrutine!

ÎţidorescţieşicititorilorrevisteiPoeziapoeziemultăşiminunată,şicaoameniisăajungălaea!

Interviu,versiuneaînlimbaromânăşinote:Marius CHELARU

Â


27

Ioana DIACONESCU

S I L F I D Ă UnmersaerianmăapropiedepământPlanezpestemiraculoasamaredeflăcăriPletelemiseaprindsestingdeinimaluiNumaisuntosilfidămi-ampărăsitPerecheaaerianăduhulaeruluiDinauriferascorburărăpităamfostșicebunăîmiestePământeanarăpireNumaisuntosilfidămi-amschimbatpieleaCeavecheacăzutcapieleașarpeluiUnvoalcare-iînfășoarăbraţeleCumfebrameaîitreceînsufletșiînsângeÎnfosforescentulîntunericCândîlascundpeinimăadâncîncoșulpieptuluiȘicânddetruparipilesilfideisedesprindAmaranoaptesedesfășoarăînvoluptateaeiSilindu-măsăuitșisuntdinnouînaripatacarescapăÎnzboruleiîntr-ocapcanăanorilorundeîlafluiarșimătransformDinnousilfidășitotașapânălacapătulcutremurăriidincareAmătreziNuvreauLEUL ÎN IARNĂ CăzândîniarnăamvisatdemineșidetotLuminaalbărăsfrântăînmarginileLumiiVeghereameapelargiîntinderinegreVisândlaalbșioxidîndvăzduhulcuîntunecimealorFiarăadormităsufletulmeuseridicăsubformauneifloriȘirădăcinaeicuprinsăblânddemoarteSearcuiește-nsinelecepareacumAlceluilaltStihiiaducvrăjitepăsăriuriașecuclonţulsalvatordarplindesângeInimameatresareîntr-oparteapieptuluiCarenuealmeuAtuncideceosimt


28

Ostraniepovesteseţeseîntimpceeuvisezcuprinsă-nspaţiiDusă-nspinareapăsărilor–fiarăacareauhotărâtSă-milaseViaţaÎN RAZĂ ÎnCerurieceaţăNuvădceeaceașvreasăvădSearcuieștepestebraţoaripădeîngerUitându-măînsuslaceţurileoarbeOstavilă-ipământulacumcrescutînvaluriCapeunchipdeomAjunglacelălaltștiubineUmbraluimisecoboarăpepicioareînlocdeveșmântulnecesarOţesăturăclarășifierbintetulburatădoardefebrămi-echipulluiȘinumi-eteamăUnochiînrazădesfăcuttriunghiSe-aprindepeamurgseţese-nfoculzorilorNuîniarnapecaren-oașteptȘinevăzutulîmirăsuceștededepartecoamapăruluicapeceaaunuileuÎmblînzitdegenuneadincaresaltăcadintr-unhăţișSortitpenumbreiDăruitluminii

Valentin TALPALARU

SCARA LUI RODION15…lui Rodion începură să i se năzară semne. Maiîntîicăartrebuisămeargăpînălacapătpecaresă-lpipăieșisăsebucurecadecinevaapropiat.Nupentrucăl-arfiopritceva.Dardincolodecapătnumaieranimic,eraunfeldemoarte,credea.Decemaiaveanevoie?Aicierautoatedecaresebucurasaunudarsemnuleralimpedeși


29

singurătateaîncarepluteafericitnu-imaieradeajunsnicihranaaceeadeapă–aernuaveasaţiardedincoloveneaualtesunetecaniștecutedeaerîncareseînveleaînjoacășieleaveaunoimăcașicumcinevale-arfialesspecialpentruelpentrutotceaveasăiseîntîmple.ȘiRodiontreceadintr-unochiînaltulcalacrimașieracuratînainteavestirii16…și așa începu să tînjească. Aveaochisăvadă,gurăsăspunădarnu-ifoloseau–caundrumsprenicăieri.Murmurefărăchipînjur;înapaceablîndănuînotaniciunpeșteiarluiîierapreaîndestulă.Pebuzeurcauîntrebăricașopîrlelefărăfolosuscîndu-seșicăzîndprecumcarneacearea.Știacătotulvafidintr-odată,căaveausăîncolţeascădeneundenebănuitefăpturișieleaveausăaducămultecuvinteșimultătrudăpentruînţelegereșielnuvaaveatimp,caaici.ȘiRodionselegănaîntristeţecaîntr-unhamacdeasuprasingurătăţii.Dintr-uncapătîncelălalt.DarapaîncareRodionîșimuiamereumînașisebinecuvîntasingur


30

eracaoîncăperedincareerascosceeviucuaercutotșiîncarerespiraialtceva.CătreRodionîncepurăsăcurgălimpeziicoaneînrîulșerpuindprintreierburileverzialesufletuluișiluminicaresecîntaușicareputeaufihranășiunpomcufrunzedeaerșifructedefocșicinevacareeraEașieracuElîilegănasufletulînpoalășitotulerapestetotprecum aici și acolo darRodionștiacăacesteanulepoatepurtacusinecănulepoateduceînaltăpartecăîntreNaștereșinaștereetăcereșismerenieînnecunoaștere.ȘisoareleacelacarepulsașiseauzeacaoinimăeratotmaiaproapeșiRodionîșiprivimîinileîncareseiviserărănișidinrănileaceleaîncepusesăcurgăizvoarespredincolo,unindu-secuzgomotînultimacurgereșiRodionaînceputsăsepregătească.17…și așa a fost prima întîmpinare a lui Rodion. Ceaveaîmprejureraleagăniarelerașipasăreadesusșifăpturacaresăgetaadînculcumultenumeșicucaresejucadeprinzîndu-lecapruncul.Șiîncepeasăcunoască


31

rostullorșidrumuldelaunalaaltașicumsehrăneaueleunadinaltașicumelstăteaîntreeleașteptîndsă-icreascăpeneorisolzicucaresăjudecedreaptaîmpărţirealumiidecaresedesprindeacadeunfirdepaing.Cevaîispuneasălasetotulașa,fărănume,căcisomnulcucaretrecidintr-onaștere-naltaedeajunsșicăacolovorfialtevorbeșialtecîntecededeprins.

Ianoş ŢURCANU

METODOLOGIE Chiarşiatuncicîndvorbimprostii,trebuiesăofacemdupăometodologiebinepusălapunct,verificatăîndiferiteauditorii,ometodologieeuropenizată,globalizată,modernizată–altfelcumamputeafiluaţiînseriosşicumarevoluacarieranoastră?Dacănuarexistaaceastăcercetareştiinţificăcuimaginiconcreteşicuvintepotrivite,cuforţanecesarădeconvingere(fărăabăgadegetulînnassauanemuşcadepropriaureche),prostiilerostite


32

nuarnaiaveaniciunefectşiarrîdelumeadenoi,cadeunbăieţelcareşi-avopsitciucurelulcuverdedebrialiant.Vorbaceea:cîndvremurilesîntîmbîrligate,trebuiesăleştiipetoate....şiaşamaideparte.UNEORI... Uneori,măsimtcaunlucrupusîntr-uncolţşiuitat.Darcîndtu,iubito,deschizifereastraşimăchemicasăprivimcumstrăluceştemareaînnoapteaînstelată,iarpărultăusălbaticvibreazăînapelelunare,simtdoarozbateredepleoapăîninmacesetrezeşteiarlaviaţă.Șifericireaeatîtde-adevăratăşidecalmă.O,timpule,nutegrăbisă-mipuipebuzebuzeletale,ultime.SENTINŢĂ Văzîndu-ltristşiplimbîndu-seaiureapringrădinileEdenului,


33

Dumnezeul-achematpeAdam,i-ascosocoasta,amodelat-opeEvaşii-azis:–Alegeţi-odenevastă!–Cumsăaleg,Doamne?Fărăalternative?Ameuvreundreptdemocratic?–Bărbaţiideştepţinuîntreabăaşaceva.Priveşte-o!Nimicmaibunnuputeamfacedintr-ocoastăprăpădită.–Șicîttimpvoifiobligatsăstaucuea?–Pînălasfîrşit!Femeiazîmbeaenigmatic.Începusă-şiaranjezepărulcudegeteleeigingaşeşidelicate,parcăacuzîndu-lcăn-aregustestetic.–Cesăînţelegeu,Doamne,dinchestiaasta?–Căsînteţidouăjumătăţicaretreptat-treptatvorreconstituiîntregul.–Doamne,măsimtcaşicumaşficondamnat

săpărăsescRaiul!...

Marin IFRIM

Tristeţi simulate pe viu, din mersul trenului Ce-ofiînminteaei,lîngăzgomoteletrenurilor,într-unsalonspecialUndedoctorulvinedincîndîncîndsăsemulgădeprofesie.Ceaiurișicompoturi,plinecudragosteșimilăextraterestră,înţelegereabolilor.Doctorulguiţăînsaloane,camistreţulînlanuldeporumb.Orbiivădcaleaferată,spitalul,cartieruldinapropiere.Nusemaifac


34

Injecţii,pacientelesînttratateînparticular,lipitedepereţiiceruluiCuguridesfăcutesprepastileșicudurerifizicedecap.SecolulacestaAluat-odinloc.NumaidoctoriișipacienţiinuauhabarcădejanuMaisînt.Numaienicispitalul,numaienimic.CineplîngelaurmăEmort.Așaseterminăoricepovestecuspitalîntreșineledetren.Sinuciderisimulatelacăldurarecedintredoctorșiminteaei,așineiDefier.Vorbaceea,să-ţitrăiascăhalatul.Șimoarta.Șiprofesia.Șichefereuladeneuluipărinteluicuecartamentecarisatdemainimic.Doardeţipeteleunuitrenalergiclatrecereapestesufletedefier.Tristeţisimulatepeviu,dinmersultrenului,mainimic,ceaiurișicompoturi.Chioșcărelidelachioșculsauchioașcăuldinapropiereagării.Mainimic.Plusofacturămorală.Sufletplătitorinclusivdepăcate.Risculșipliscul.Sufletul tău are nevoie de un pian acordat Sedeschideoușăcîtopleoapăadormită.Ţiseîntrăînochi,apoiînsufletȘitacipentrucăașaeviaţa,sufletultăuarenevoiedeclapedepianAcordat.Șiîţicînţilacrimile.Cedegeteai.Parcăaiinventatmuzica.Lacrimicurgdindegeteletale.Lacrimicuamprente.LacrimiumpluteCumiciporţiidesuflet,peici,pecolo,princuieînfipteînluminacărnii.Citeștialtsufletșiparcăte-aimărturisi,sînteţigemenidelanaturiastrale.Sedeschideoușă.Seintrășiseiese.Cuochii,cupașii,cusufletulpestetotCașicumniciodatănuosăfiisingur.CașicumdejaintriînsufletultăuCaînfoameașiseteadezicuzi.Cașicumniciodatănuosăfiisingur. Moartea ne iubește pe toţi Moarteaneiubeștepetoţi.Nesuferă,nealină,neduceîntresfîrcurileeiPlinecuvîrfurideiarbă.EdoarMoartea.Nuemarelucru.EcevatrecătorPrecumooperaţiepecreierulCerului,fărăanesteziidarcufermitate.Eunuiubescmoartea.Tragdetimpcutoţidoctoriiînghesuiţiîntr-unceasCucuc.Unceasdepădure,cufrunzecăzuteînrădăcini.SîntoarecumPestetot,caunfeldeelementecompusedejurșideîmprejur.NicidacăarFisănumaifiu,numădoareîncot.TarefrumosamvăzutcumîntunericulSecoboarăsublimbameadecopilastîmpăratdetoţi,depărinţi,deprofesoriDesisteme.Așspunecăsîntprietencumoartea,căm-amculcatcuea,căareCevadinmameletuturorcopiiloravortaţi.MîineemîinedimineaţășinusîntSigurdacăasămaivădMoartea.Nuedeglumă.DarnicideplînsmaidevremeDecîtEa.Cineștie,s-arputeasămăplîngă.SîntsigurcăarelacrimideapăDeploaie,nudeacidsulfuric,eșiEaofemeienemăritatăacumșiînveciiVecilor.EdoaroMoarte,cevasfinţitinclusivdepopiiplanetei.Doaromoarte...


35

Vitalie RĂILEANU

* * * înacestremuudeaerşideaniare/versuluiosăîncercsă-iscotochiiîntunericuluişinuvoimaipretindesăseterminetotulîmidesfacbraţeleoprindfurtunaagăţatăprintredegetemăsimtiarăşiviguroscaunpersonajdindrameleibsenieneceimaiputernicioamenisuntceimaisinguri…doareireuşescsăsculptezedestineînmarmuraneatinsăşiînnoapteauităriitevoidezamăgi!eun-amfostniciodatăchiarsingur…m-amaflatmereuînacestimenslargfărăsămăfuregândurilesinucideriideşiuneorifiinddeprimatm-amsimţitîngrozitororibildincolodetoatecăcinevaîmipoateremediaizolareamoralăcaremămistuiecualtecuvintesingurătateaestecevacenumăincomodeazăînacestîntunericfărăunochideoareceamtrăitmereuoseteteribilădesolitudinemădisimulezînacestinfinit


36

ce-miaparţinemăascundînacestevaluriimensedeoarecenuvreausămătăinuiescînscoicisidefateîicompătimescpeunii/uneledareun-amfostniciodatăsingur…astfelsuntceamaibunăformădedivertismentpecareoam…

Passionaria STOICESCU

Către sus Aşfinefericităsănufipusînpoemeacelemuzicişiculoricucares-acontopituneorisufletulmeucătresus...„CarminaBurana”cuOrfcelbundeadâncitrana,„ConcertuldeAranjuez”pentrupansat,ManueldeFallaînteţindfoculiscat,Enescu,însufleţitorulpentruscrum,RimskiKorsakovpurtându-lpe-alapelordrum,Grieg,bundespânzuratîntr-alluniihallo,casămăcoboare-narginturiLalo...De-aici,pânălapaftalelefiligranatealeluiKlimt,celcemi-atransformatporiiînochicaresimt,pentrujoculfărăegalde-aMarcChagallcântândpeacoperişurisauînzbor,


37

să-irespirpeMiroşiKandinskimulticolor,săhaicuiescdupăUtamaro,gheişăcontemporană,săsorbdinDalifum,să-miafluînPicassohrană,afostcelmaisimpludrumsănufiluatmăcarunpicdelafiecare,înnumeleiluzieiscrisului,ahoţieiluicinstitesubîngăduitorul,orbsoare...Despre caii verzi Computeruls-ablocat,hârtias-ascumpit,deaceeascriuacestpoempespateleunorpoeziitălmăcitedinMesutŞenol,unconfrate…Elnicinuştieasta,darîntrepoeţisepoate…Caiverzipepereţi–rupsigilii,peceţi,daugândulînapoispreomansardădepeArbat,undeîndrăgostitulbărbatalBelleiAhmadulina,dincareiarăşiamtălmăcitîntr-osuflare,adicăm-amtradus,decorasetavanulcupoemeleeiţintuite-npiroane,sus,sus…Ean-afostdegăsit,n-aveachefsăfietradusă,doareapeceipecarei-arfiiubit…Dareradecititneapărat,cuvăzulspânzurat,cusufletulspânzuratîntr-untavanpeArbat…


38

LaLisabonan-amajuns,m-apurtatvirtualcomputerultotpentrucăs-ascumpithârtia,darecranulmi-aîndatoratsufletuladulmecândpoezia,cupensiuneaieftinăundeazăbovitPessoa,celcumaimulteidentităţi,casănuştienimeniunde-atrăit,pecine-aiubit,undeşi-ascuturatroua…Darîn“AquivivenopoetaF.P.”ocamerăareînchipdetapetpoemeleluicuabsconsefrancheţi…Caiverzipepereţi!Chiarîntr-oredacţiedelângăPrimărie,înBucureştiulmurdar,eraiscălitpealbuldinvar,poeziedepoezie,untalentatcontemporan–LiviuVişan…Eu,casănu-misimtversulplebeu,l-amînnobilatîncaligramă,ogăselniţăcarenusemaipoartă,fiindcăcereîncăoartă,săjustificepusulînramă.Caiverzipepereţi!Bieţiipoeţi…Scriupeundeapucă,îşitranscriusufletulpetavan,îşizăgăzuiescdoruldeducăînirealaPoezieicătuşă,transcriindu-sepepereţi,peferestre,peuşă,petotcese-nchide,pentruasedeschide,


39

despretotceproslăveşte,darviaţadesfide,şistăruie,stăruie,stăruiezidindnoapteaceeaceziuasenăruie,peaer,peapă,perâs,pe“aplânge”,iscălindu-secupropriullorsânge,adicăversulcursînpoeme,adicăsângeleverzilorcai,sămaiexisteîncăovreme,sătraducăfaustic“Clipă,maistai!”

Alexandru ŞERBAN

AUTOPORTRET Credinţameaestepoezia,Scrisăpesearăsauînmiezdenoapte,Eplinădetainiceșoapte,Casănumânjescdefelhârtia.PlăcereameaestesonetulȘi-lstrângcugrijă,andean,Măstrăduiescsăfiepetrarchian,Căaltfelmălasă,procletul.Celemaibunesuntportrete,Despreprieteni,chiardespregolani…Nuscriuniciodatădesprefete,Poatepestevreocâţivazecideani…S-ostrânge-ncetargintu-npleteȘivoiaveamaimulţigologani.Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă, Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă. Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască, Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască... Mihai Eminescu: Scrisoarea a III-a


40

SONET NERUŞINAT I Cuprinsdeolehamitemortală,ApărăsitdinzorisalteauaȘis-apornits-aleagămangafaua,Acolo,unde-scabinele,lașcoală.Oripilatdepozebuhăite,Crezândcă,iată,îșialegeOmul,Împinsdinspatededomnul…S-apierdutprintrebabeapelpisite.”Euzics-alegemrâtanul!”Spuneuna,mestecândogumă,”Că-itotmaibundecâtprostanul..Vafaceșielfigurăbună–Vascoatedecretecutoptanul,IarnoivomchirăilaLună.”SONET NERUȘINAT II „FraţiRomâni!LaDumneafoastrăAzisAngelacasăviiȘiamadusdreptzestre-anoastrăCincicaseșiunfarfuri.M-auvăzutcă-smareșivoinic,Politicaoștiucâteunpic;Adouaoarăm-auvotatcucarul,Crezândcălevoiscuturaamarul.Dareusuntgospodarulpascupas,Cuzece-otomobilejoslascară,Decălătoriisăptămânalenumălas!Tuturorlepovârnescviaţaamară…Maiscotdeundevacâteuncas*Săaibăundestacucoanameasprinţară.”


41

Valentin TUDOSĂ

I niciunsemndelaaceeasupusăvântuluicarene-alăsattineriînvoiaispiteiceacupene-auriiniciieriniciastăzine-amgrăbitamăgiţideuşurinţacuvintelornăvalnicepedrumulacestuiţărmdesussărepetămcăînţelegemcumaurepetatcufiecaretresărireavaluriloratâţivisătoriînluminareceastelelorcucareşinoicălătorimorisupuşişoaptelordinsomnulgreualseminţelorceneţintuiescdepropriilegânduriprintainasevelorşi-arostiriisăaşteptămsimţindcumnecresccrengişifrunzeşiflorimândriprintrealţioamenişieiînfrunziţiînduminicanoastrăaarborilorunsemndelaaceeacenepriveştepoatedincerînochiulhulpavîncareînhainapurpurieglorieişinoinevompierdeînvinşiII dupăcâtevaîncercăria-nceputsăzboarenupreasusdoarpuţinmaisusdesalcâmipesteuliţeleplinedeoamenicare-lpriveaucumânastreşinălaochisănu-iorbeascăsoareleşide-aceean-amaizburatovremedecâtcândsoarelescăpătapuţin


42

pedupăsiluetelelorînaltepentrucăşieisefăceautotmaiînalţicândeîncăluminăpentrutotsatulsăvadăcumzboarădarnucaoameniipeurmăîntr-odimineaţăs-aînălţatsussusdetotîncâttoţiseuitaucumâinilestreaşinălaochidarnu-lvedeausise-ntrebauundeeundeeuite-lacolosusnueelşistăteauaşacuochiiîncerînziuaperpetuăcumânastreaşinălaochiflămânzişisăracişinu-sicoborauochiidecâtcândmureadintreeiînsatcâteunulIII peacestal-agăsitlafântânăcucalulsecunoşteausi-auvenitşialţiimaimarimaimicimaiprietenoşicuviteleîntârziindsoarelecaşi–cumamvăzut-olamarginealanuluierachiarînparteaaceeaovezin-ovedemnusevedeauspusceilalţipriviţişiatunciunuldădulaopartecumânacâţivacopacideladrumsi-atunciauîmpietritcutoţiişi-ntottimpulacestacaluln-aspusnimicadatdoardincapzornăindu-şilanţulprinprafşi-aurămasacolo-mpietriţisefăcusenoaptesefăcusezisefăcusetoamnăşinusemaiauzeanicizornăitullanţuluieinumainechezatulaceladincer


43

DinDouăsprezece poeme întru slava grădinii cu paiaţe Ticu LEONTESCU

Pe uliţe pustii Vedeniicerești,revelaupepământplanulcelsfânt.Arhanghelu-npridvor–cerescemisarvestind…Buna Vestire.Umplutădehar,detoţipreafericită,Mariacânta.Iosif,logodniculei,printre-aipăduriicopaci,unmărdomnescera.ÎnBetleemuldinIuda,altSoare–Isus–dinieslerăsare.Păstorii,turmeleveghind,corîngerescaudcântând–întâiulcolind.„Noian de slavă sus în cer, troian de pace pe pământ”.Iosiftacetransfigurat.ÎnbraţeleMarieiculcat,Prunculviseazăo…Cruce!Uimiţi,păstoriizărescblândeţedeMiel,pechipu-Iregesc!PecerulIudeii,urmândSteaua din Iacov, magiiiaulecţiide…astronomie.MareluiIrod,beţiaputerii,minţilefurându-i,beţiedesângeceru.Laordinulsău,hainicălăreţiauîntreruptprincurţiinocentuljoc.Peuliţepustii,


44

doarmamedespletite,încernitestraie.Mamamamelor–Rahela–cuplânsu-inealinatspălaînsângeratcaldarâm.ClopotulRamei–glasde-aramăclopotind–

plânsu-iplânguind…

Gabriela PACHIA

Angine (Demiparodie) Captive-ninefabilatranziţie,sătuledemirişteauităriişideglutiţie,Gine,Niculine,Nadine,Valentine,Nine,ondineneîncepute-nstareadesine,zboară-nnisipoaseleclepsidre,zîmbindcamaciisupţidehidre,căciamplelepromisiunidejoicaptivesuntpe-unmiezdenucăşi-nfoi−rezematedezidulcuvîntuluişampanizat,săratalitereazătimpulînfrigurat...Iubitulabstractle-aplecathamalînportulvisurilorcantabile−halalpoetalstrăzilor,ruginăpetimp,sătulderoşu-alternativ,deghimp’,cufluturiîncălcîie,cutolbasufletuluifadă,descinzidinereziisecondhand,dincuponiadă...“La liberté commence où l’ignorance finit.”Aprigi-auarspearcadierideşerturirăscolite,−mirificulefectdeTerrapetermite−suntnouăzecilasutăidolidestrajă,sufletelaofertă,antologiideculturăşiprajă,femei-aripi,lacrimiderug,ecouriderubin,iubiriperseverente,viziunidechersin:nădejdeaşisurateleeitinctoriales-audăruitşlefuirilordegolurimensuale...


45

Ecraterullumiiplindeemoţiivaleriene...Trăieştepuţinmăceşulîntrehienelecotidiene...Măiartă,demiurguleerastdemicrouniverspervers,dacă-nbalastultăucranioclastrapsodiile-minule-amsubmers!Vremuri de volbură Rîurileochilorcodaţi

învolburîndurechea,Întrebărilerănilorîntriunghi pitindu-se-nluncidecopci,PăstăileamintitelorA,M,O, hrănindu-ţideşertificareapiramidei,Colţulmistreţului,fost-de-cîmpie-acum-de-aur, trădîndu-şicăprioara,Textuldactilografiateclatantdesferic sărindimberbpesterînduri,Chemareabrumată-livadă-de-zarzări, cotrobăindîncă-nizvoare…Suntemîngereştimîine-mîini,aripiyin-yang, forfotindpeclaviaturamileniului,Silabescanate-ncurcubeu, ţîşnindpanerecufructe,Suflete-cămăşiîmpunse-ndouăverbe,

împătimite-npatru,Icoane-nbusuiocde-alinatoturlănetrupească, încercîndînaltul,Douăpotiredezori-de-zori,

nenuntitepede-a-ntregulînvin,Soltotmaipurînazurşilebădă-ndulcevolbură,

îmbrăţişîndu-se tot-mai-alb,

tot-mai-aproape-de-alb...Pe-acest perete al fiinţei... Amţesutuncurcubeupătratcubine


46

pesteneorînduiala-ncercănată-nmineşi-amrăsăritlafereastratadinstei,cubroascăţestoasăşirăcănei,cuperdeauaslinoasăaluiunuşitrei,cupotireîncuiatepentr-undrepttemei.Într-ozicudecolarespreberze,tăiat-amcîmpiileşitrenurile-adversecuhermesienearipide-alintţi-amintrat,sfioasă,-ntr-uncolind...Aşlega-ndecoloratele-ţifrînghiivrajbafrunzelor-uscatepecareomaiţiiprintreaniidouă-miipitită,ticsitădeatîtealarmeciudate,-mpietrită,aştrimitenearsele-ţicioturiderugurilaînceputuri,înfluturi,înmuguri,laizvoarelede-altiţădalbăundeumbrainimiiîşiarescaldă.Mi-aşrevărsamaidornicpicturilecustele,de-aivrea,pe-acestperetealfiinţeitale-mele...

Dan MINOIU

Cîntec lui Esenin ŢipătneuitatşineiubitPrimăvaraauitatsădoarăTimpulplîngeacumînasfinţitPentruşoaptacareosămoară.Visultîmpleine-auitatpeveciGrijas-aîntorsîntr-oclipităCîndpebuzetu,cubraţereciM-aicuprinsînveşnica-mirisipă.ClopoteîngangurinumaibatTumălaşipentruîntîiaoarăEupentruîntîiaoarăzacŞinumerglavotcă-nastăseară.


47

Vremeas-aurcatlîngăfereştiViaţaa-nvăţatsănumaimoarăAms-teduciubitoîncăleştiŞi-amsăpierdpentruîntîiaoară.FrunzelesespargînochiimuţiGlasulmeuprintoamnăsevascurgeCîndvomascultacuochiisluţiVisultău,ce-niarbă,măvaplînge.Timpulauitatdedorultău,SădespicefireînfereastrăDoamne,cîtaivreaunderbedeuSămaipunăfloareîntr-oglastră.Şoaptelemile-amuitatpeveciNumaiştiuînlumecumecursulDarcu-atalebuzemoişireciVreausăîmicîştigpevecirecursul.NumaipotîntoamnăsăteamNicilatreburinumaisîntcalumeaDoamnamea,îmbracă-te-ntr-unramCîndnedesfrunzim,caieri,pădurea.Glasulmeuestinspe-unalttrotuarLasă-Itu,nu-lridicade-acoloŞicufoaiasmulsă-ncalendarVinosăfugim,peicikpecolo.Parcurs ÎnglasulmonotonalroţilordetrenTestrigcuadiereadinultimulrefren,Cîntatîncîrciumislute,sordide-nabsolutCîndîmpărţeamrisipaîncarene-amavut.Biletdeclasaadoua,cu-ntoarcerefireascăMi-aidăruitfemeie,înclipa-aceeaalbastră


48

CînddoartăcereavremiimaitremuraÎnnoiîmpărtăşindsperanţadinladadegunoi.Amcoborîtadeseaîngarafărănume,Crezînddoarînpovesteade-aneaveacumplitŞi-ntoamnatadesnoave,dezgomotşideglumeMaiîmpărţeamtăcereadinvisuladormit.Plecateastăzitrenul,şigaraedeparteÎnnoi,enumaiiarnă,zăpeziprivindînochiTechem,testrigfemeie,cuvîntulnedesparteCîndcîrciumaeplină,cucîntec,dedeochi...

Mugur ANDRONIC

„Après moi le déluge”... După mine potopul (Ludovic XV)

Îmispuseregeleînşlapişicuturbandinşerpi,Cuoţigarăîngurasadecaracatiţăflămândă,

Darnumaiapucăsăfacăniciunsaltdecirc,întimpCăcisângeleiseînchegăcufumpelimbă.

Şiiatăcăsfârşitulvieţiiluiîndestulate,Sefrânsebrusc

şin-apucăsăfacăsexcumenajeraŞinicisăscriemăcarunrândd-adio

luiDantesauBoccaccio.Rămaseînistoriedoarpentruşlapiisăicelebri

cucarepăşisePestepăcatelevieţiiculăcomia

unuitirancertatculumea...

Între Cer şi Pământ... Iubito,sauasistentameademoarteapropiată,

Îmirupipetaledesufletnedestăinuitnopţiipăcatelorlumeşti,Sprea-miprădapolenulvisuluimeudedesprindere

ÎntreCerşiPământ,Unzbor,dincare–aşvreasăţinăoveşnicie–

Voicadebătrânşileucemicînmare,


49

NudepartedeţărmurileinsuleiAndros...Spreadevenistatuieantică,

Păzităcualgeşipeştimulticolori...Şinuamnicitimpsuficient,deacolo,

Înreflexelevalurilorceruluiapeinesfârşite,Sădesfacculamacuţituluidelumină,

Scoicideargint,lanesfârşit,spreagăsiDoarînuna,înceledinurmă,

PerlaVieţiifărăderegreteşifărădepierzanie...

O tragedie pariziană – 2015

Ratata,ratata,TuşirăguşitKalaşnikovul

LaMoulinRouge,Dreptîncorsetele

Puseînşpagat,Pegeanapăcatului...

IarcândamfinalizatactulAsudânddeplăcere,

Te-amalintatmimândreproşul:- Păcătoaso...

-Da, dar păcatul e dulce...Mi-aispus,Şilaasta,

CrăpăicoanapictatăPesticlă,acoperindu-nenudurile

cucioburi-oftat...

Luca CIPOLLA

Back home Rotind,celulelemi-ampierdutşidăruitvântului,împletitelafirelede


50

arabesc…noteindescifrabilepecareleadunînmecanismulsimilarunuiceaszguduitşieştitu,sunteu,readuşiacasărăniţi;neredeşteptămculoare,curcubeie,macişispicecarespalădurereaînauraambreiînfăşurândsângelerisipitşi-lpierdeîntr-osimplăamintire.. CleopatraEraireculeasălaumbragândurilor-ceaţă,mamaaceeapecaren-omaizăresc,eclipsatădeegoulmeu,undeşertpecareimagineaîlsubliniază.Cleopatra,ozitetemeaideşerpi,vreausăspunşidincârpă,şiîntredegeteciteaidestinulmeu…apoi,alunecatăînspaţiulunuiatom,văzuiformatasămăorbeascăşiprivireameaţintităspreopicăturăaregretuluişiabucurieifericite.


51

Manolita DRAGOMIR-FILIMONESCU

TRECERE DE NOAPTE Culoridenoaptecoborîteînpalmaunuivînttrecător.Esteoracîndpăsărilesepunlaadăpost.Niciunstrigătnusfîşietimpulacestuicolţsecret.Nicăieripaşiinurăsunăcasticlaspartă.Sufletulsedescoperălasunetulunuiinstrumentcarenucîntădecîtpentrusinguratici.Sufletulseridicămaiapoicătreodimineaţăposibilă.Esteora-ncarenu-ţimaiascunzilacrimiletopitelalizieradesunete.Sîntempemeterezeleuneifortăreţepecareînsuşisufletullepăstreazăcaşicumaripileuneialtepăsăriarfisemănatcalmulpepiatracerespirăşieaîncetişor.LUCRURI PIERDUTE RECENT Pejumătatecăzută-nzăpadăopasăreîşiuităgrijilepanădupăpană,încetişorcapentruapătrundeîncoridorulmorţii.Acolonumaisîntvînturiaspreşiamărăciuneaofilindalbastrulcerului.Acolosetrăiacuaerşicufloricăcioxigenulnumaiaprindeasomnulzborurilor.Pejumătatedespărţitădearipipasăreasurîdeşi-şiscoatepeneledincelelaltebucăţidinsoarelepictîndîngalbeniarbaşiprivirileuscate.Subcerulnopţiinimeninurevinecasăurmăreascăspectacolulneaşteptatalsceneiridicatecupuţinînurmă.Pasăreazboarăpestesîngeleeirisipitşi-şilasăpenelesăcadăarsedepoemelepecarenimeninulevamairostivreodată.SEMNE ȘI CULORI Săreviipeurmeleanotimpurilorlaumbraeterneicatedrale.Semneşiculoripeumeriicopacilorciudaţi.Reviidefiecaredatăpeurmeleanilorfixaţiînpragulamintiriiceleivii.Săreuşeşticuvoceatapînăînvîrfulcrengilor.Sălaşisăcurgăsîngelesevelorîngreunatedecăldură.Sărenaştinoriinăscîndmereualteploi.Inutiledemersuri,sălciiplîngătoarede-alungulcanalului


52

Begaadormitşiel.Somnulsecolului.Să-ţirefaciviaţadupămodelulcurajosalstrămoşilor.Săleretrăieştiluptele,săleretrăieştiiubirile.Totuloferitmamei–pămînttotulasumatşialteanotimpuri,altedurerisfîşiatecaţesăturaunuivisîncărefuzat.

Livia MARCAN

Poem în proză

Pasăre de-o clipăVrînd să-mi omor pe nesimţite timpul, am luat oglinda şi am privit-o

bine. Am rămas uimită văzînd că timpul, el mă omora pe mine. Era o crimăsurdă, înfăptuită cu premeditare. Am azvîrlit oglinda la o parte, să nu-l vădcum înaintează. Dar ea s-a spart şi-n cioburile sale l-am văzut cum rîde şiînaintează.Separecălucrurilelumiiacesteiasîntbătutedevînturicatrestia,doar iubirile stau drepte în bătaia vîntului şi aşteaptă. Desfăcute de toateispitele îşiînchidcugrijăaripile;deacolo,dinvîrfulcatargului,sîntstăpîneleurgiei şi ale largului. Niciun val nu le abate privirile, niciun sunet le curmărotirile. O frunză pluteşte în derivă, iar tu încerci să dai un înţeles iubiriiabsolute.Printrepîclelemoicelescutură,numaipăruldeaurînvîntleflutură.Împrejurul lor toate furtunile răscolesc cu sete genunile. In zadar sînt cutoatele, pînă la urmă scad şi apele. Dacă vei trece, însă, pe cealaltă parte asufletului,veigăsipăduridormitîndsubspuzastelelortomnatice.Înarmatcuvastebolţidelinişti,nuveipregetasătelaşirobitdearmoniaviilorincendiindcolina. Frînturi de vise te vor cere ca pe un prizonier la curţile împărăteşti.Înarmatcutăcerişicuvinte,solstiţiulîţivaaduce-amintedecereascagrafieazodiacului.

Adumbrindmarginileiazului,copaciînşiraţicaşiarşicele,clatinăacumzodiile. Pînă la ei, din străfunduri, răzbate un glas înlănţuit de legiunilevîntului.Pecerseanunţătriunghiulmigratoarelor.Ţipătullornecuminicăînzoriizilelorcuauroraapelor.Unsoialesdeprefacerenedevoră,iartimpulsegudurălapicioarelenoastre,adulmecîndu-ne.Poateprimăvaracarevafidupăiarnă, ne va răsplăti cu lumina şi blînda cădere a razelor, poate primăvaraviitoarenevaacopericuflorioglindatimpului.:.

Haideţi să lăsăm încă luna să hoinărească după nestemate de stele.Boareacaremîngîiecreştetullumiiesteoinimădevis.

Nu ştiu dacă m-am născut prea devreme sau prea tîrziu.E greu, taregreu,săfugidetine,atuncicîndeştipasărede-oclipă!


53

Vrînd să-mi omor pe nesimţite timpul, am luat oglinda şi am privit-o

bine. Am rămas uimită văzînd că timpul, el mă omora pe mine. Era o crimăsurdă , înfăptuită cu premeditare.Am azvîrlit oglinda la oparte, să nu-l vădcum înaintează. Dar ea s-a spart şi-n cioburile sale l-am văzut cum rîde şiînaintează.Separecălucrurilelumiiacesteiasîntbătutedevînturicatrestia,doar iubirile stau drepte în bătaia vîntului şi aşteaptă. Desfăcute de toateispitele îşiînchidcugrijăaripile;deacolo,dinvîrfulcatargului,sîntstăpîneleurgiei şi ale largului. Niciun val nu le abate privirile, niciun sunet le curmărotirile. O frunză pluteşte în derivă, iar tu încerci să dai un înţeles iubiriiabsolute.Printrepîclelemoicelescutură,numaipăruldeaurînvîntleflutură.Împrejurul lor toate furtunile răscolesc cu sete genunile. În zadar sînt cutoatele, pînă la urmă scad şi apele. Dacă vei trece, însă, pe cealaltă parte asufletului,veigăsipăduridormitîndsubspuzastelelortomnatice.Înarmatcuvastebolţidelinişti,nuveipregetasătelaşirobitdearmoniaviilorincendiindcolina. Frînturi de vise te vor cere ca pe un prizonier la curţile împărăteşti.Înarmatcutăcerişicuvinte,solstiţiulîţivaaduce-amintedecereascagrafieazodiacului.

Adumbrindmarginileiazului,copaciînşiraţicaşiarşicele,clatinăacumzodiile. Pînă la ei, din străfunduri, răzbate un glas înlănţuit de legiunilevîntului.Pecerseanunţătriunghiulmigratoarelor.Ţipătullornecuminicăînzoriizilelorcuauroraapelor.Unsoialesdeprefacerenedevoră,iartimpulsegudurălapicioarelenoastre,adulmecîndu-ne.Poateprimăvaracarevafidupăiarnă, ne va răsplăti cu lumina şi blînda cădere a razelor, poate primăvaraviitoarenevaacopericuflorioglindatimpului.:.

Haideţi să lăsăm încă luna să hoinărească după nestemate de stele.Boareacaremîngîiecreştetullumiiesteoinimădevis.

Nu ştiu dacă m-am născut prea devreme sau prea tîrziu.E greu, taregreu,săfugidetine,atuncicîndeştipasărede-oclipă!


54

TINERI AUTORI Carmen MĂCELARU

Percepţii Înpreajmatamăportcaosîrmăghimpată,teînconjorodată,dedouăoriMăasigurcăveirămînecumineînţarculaceleiaşipoveştiNecontinuămunulaltuiapropoziţiile,ridurile,liniiledinpalmăPaşiimeiîntîlnescpaşiităicuzgomotdepaharebrumateÎnpreajmatavinlaadăpatcumvacufrică,cuochiimariînstîngaşi-ndreaptaSetoasăcaînpreajmaunuirîuînsavană,niciodatănuştiucefeldecapcaneAipussubpiele,plonjezcauncormoranîniubireadepefundultoraceluiCuvinteledateprinsîngeletăucrescmaimult,lucesc,capătăaltesensuriÎnmodconsecventscotacestlichiddintinecaatuncicînderammicăŞi-iscoteambuniciiogăleatăcuapălaprimaorăadimineţiiMaiîntîiîmivedeamchipulreflectat,apoieabeadinlicoareaastaŞiîntinerea,întinerea,aşaseîntîmplăşiacumînpreajmataRăspîndescmirosdeutopii,sîntunstoldecocoritrecîndpefoaiaalbăÎlpoţiîmprăştiaoricînd,iarcenuşa,cenuşaefăcutădinparticuleviiÎnpreajmatamăportcaînfaţaunuicîmpdeschis,numaiamrepereNumaiamficţiune,unluptăvălindu-seînzăpadăseuitălamineIareuteportsubunghiicapeunpămîntîncareamcăutatrădăcini Fiecare femeie Duceînspateunsingurasfinţitpentrusingurulbărbatpecarel-aiubitFiecarefemeieareundeclin,oarsurăpespinare,unlocundeploilenumaicadOsingurătăcereşiosingurămoartepentrusingurulbărbatpecarel-aiubitFiecarefemeieareunsfîrşitdeglorie,oamputareaviselor,osingurăarmură


55

Caredoarosingurădatăpoatefipătrunsă,osingurădatăînvinsăVineovremecîndiubireanumaieţesutădincarneviecicîrpităcufiredeiutăCapentruoricesacponosit,fiecarefemeiemăcarodatăînviaţăstăPemargineasufletuluiuitîndu-seîngol,dîndu-şirotocoalepropriuluitrupAşacumpăsărilemulttimpîşihrănescpuiişiîntr-ozirenunţăFiecarefemeiedoarosingurădatătrecerazantpelîngăinimaiubituluiAtuncieşansasăfurecuferecuaur,doarîntr-osingurănoapteAreomiedemîinişitotcevaurmadupăaceeasîntdoarrepetiţiimaimultSaumaipuţinreuşitealeaceleinopţi,pentrucă,desigur,înaceanoapteAreomiedeochicucarevedeînmăruntaie,înviseşi-nsteleleluiocrotitoareDoarosingurădatăpoatecoasefin,atîtdefin,încîtniciodatănusevacunoaşteCăsîntdefaptdouăsufleteînchegate,osingurădatătrecealbiarîuluiŞidacăarămasdeparteacealaltănumaiexistăcaledeîntoarcere

Marian HOTCA

poem de duminică ştiucăluminadeaziebeţivămaiscurtădecîtsareatopităînapăşi-oploaieveştedălegănîndu-seîntreplictisşiuitaremăcontopeşteîntr-oiluzieşiploaiacuîntrebăriîmbibateîngalbenîmiadînceştegroapadinminedeparcăaşfifostceaiuldincareviaţaauitatsămaibeaîndimineţileeibune


56

acestuitrupcaofrunzălipitădecuvîntîivoiscrieuitareaadînc amdeschisfermoarulceruluişis-afăcutluminăînviaţănusuficientăsă-miîncălzeascăadînculvid princrăpăturileviduluiaînceputsăplouăcufrunzemoartejosputregaiulnumaiaveahotarpentrubocetulvîntului alt poem de duminică soareles-afăcutgol-goluţpefrunteanoastrăplinădecerşi-amauzitluminadesprinzîndu-sedintr-ogeanăneagrăpoateoglindanoastrăviseazăcevafrumosprintrefisuri


57

foşnete atîţiaîngerifoşnescîncopaculdinfaţacaseideparcăaceastăceaţăi-arfiînrăitsăcadăînpăcat

Theo GUŞAT

după vizionarea filmului voyage of time al lui t. malickenergie.formă.timp.seîntîlnesc.Bang!douăsăptămîniînpat,înfaţatelevizoruluişisimtdiferitlegilefizicii.ceamaievidentăegravitaţiaschimbată,cîndîmipunpicioarelejos,lamargineapatului,coborpeplanetapămîntdintr-unlocîncareşitimpuls-adilatat,undeamfăcutîncălzirepentruviaţaviitoareadicăaceastă[viaţăboalăeonavăspaţială.ceafostînaintedebig-bang?nuareimportanţă.ceafostînaintesărenunţlaîncrîncenărilemele,înaintesăînvăţsăiert?nuareimportanţădecîtcătoatelucrurileaupicatpealbialor.precumtoateconstanteleenergeticeaupicatpealbialorlabig-bang.pînăatuncichiarşieutrăiamîntr-ogaurăneagrăpoatenuîntr-oranădarsigurîntr-oabsenţă.iertazişitotvatrebuisăiertşimîine.euncicluşiprobabilgreşealaeoresursălafelcafructeleudecaofatăpecarelemănînctacticosînfaţatelevizorului.laştiriastrofizicieniispuncăaumaigăsitoplanetăasemănătoarecuTerralamiideaniluminădenoi.osiristreceprinfaţatelevizoruluişisefaceîntuneric.


58

seaşazăşisescarpinărepedelaoureche.nu-şialegeîntrebăriexistenţialeşinuseialatrîntăcuuniversul.nuseridicăîndouăpicioaresă-şiarateameninţătorghearelesprecer.egoulluifelinşi-lţinepentruel.măpriveştelungdarnueunsavant.firedeblanăîicadîncetcaşoaptele.dacăarscriepoezie,nuardalecţii,nus-arcertacumoartea,n-arcredecăeprimulcareiubeşteşicăasta-lfacespecial.eopisicăneobişnuită,carenuseplacepreamult.buddhaspunecăurecheatulmi-arputeaficinevadragmie,venitdedepartesămăsalute.dejaîmieste.şimă-ntrebcîndîlvădscărpinîndu-se:poateînaltelumi,mamiferelelornusescarpinăfiindcăsîngeleseştielingesingurpeblană.într-oaltălume,sîngeblănosnueunepitet.daratîtmotanulmeucîtşisîngeleblănostrecpesteaceleaşiîncercări,caeroiimitici.ledepăşescsăreprezinteideeadeviaţăînfelullor.asemeniuneimetaforespusedespreacelaşilucru,apoiînansamblusăveziofaţădeom.opisică,ofaţădepisică.pentrufiecareînfelulsău,delaminuneadea-ţiamintipînălauităriglorioase.noisîntemhabitatulnaturalalvieţii.luateînpartemetaforelesîntindicii,nimicaltceva,darlasăimpresiauneipoveştipusepereluare,încazcăaipierdutemisiunea.apoieştiliber.chiarşipămîntulvomităunghemdeblanădincîndîncînd.delavă.deceşipămîntul?niciunsistemnupoaterezistacompletînchisşiizolat.faptulcălinsulşiscărpinatulpotfidouămetodecuacelaşirezultat,seamănăcudragosteaşiauduniversulcumtoarce.măducsă-liauînbraţe,iarvreapuţinăatenţieştrengarul.sforarul.îmipunpicioarelepemargineapatului.coborpeTerra.nuartrebuisămăridic,însăînţepenescstîndtoatăziuaînpat.oricum,asemenişeherezadeiîntotdeaunauniversulpunepunctpoveştiitaleînaintesă


59

Irina Lucia MIHALCA

Chemarea Ungândalb,caunporumbel,seroteştepecerulinimiilor.Ungândalb.Ungândalbseroteşte.Laţărmdemareseoprescţinuturileprincareautraversatîncântatecuvinte,ursitecuvinte,înfloritecuvinte,plămădite,înluminalunii,larevărsatulzorilor,dinlutşidintr-unnoupământ,scăldateînapadeizvorşi-nroualacrimilor.Laţărmdemare.Laţărmdemareseopresc.Încăutarealor,înnoapte,şoapteimperceptibileplutescpesteape,pesteapeîntinseplutescînsplendoare,printrepleoape,cuvintealbitededorşiluminăzboarăprintimpuri,sprenoiţinuturi,spreţinuturidevis,pestepăduri,câmpii,zăpezi,focuri,norişiape,departe,departe,


60

totmaideparte,îninimapietrei,îninimaapei,lamarginealumii,subcerulcusteleseregăsescîniubire.Încăutarealor.Înnoapte.

i


61

P O E Z I I D E I E R I P E N T R U A Z I

Petru CERCEL

(1545-1590) StăpâneDomnpe-adâncşipevăzduhuri,Tu,ce-aifăcutpământşicerşimare,Peomdinlutşinevăzuteduhuri;Tu,caredinfecioarăîntrupareAivrutsăiei,Părintepreaputernic,Casă-nviezişisănedaiiertare;Tu,cevărsându-ţisângelecucernicAisfărâmataiaduluitărieŞil-ailegatpediavolulnemernic;Tu,ce-aideschisataîmpărăţieŞiblândte-arăţişimilostivcumine,Spre-a-mifaceraiulveşnicămoşie;Ascultă,Tată,rugameacevineLatinearzătoareşiplecată,Tu,ce-aifostomcasămă-nalţilatine.Cumvoiplăti,stăpânulmeu,vreodatăAtâteabunurimiehărăzite,Şice-aşputeasă-ţijuruiescrăsplată?Mă-mbelşugaşicudarurinesfârşite,Fiindnevredniceu,şicu-ndurareM-ajuţimereu,mă-ndrepţidincăigreşite.Tunupuipreţpe-averisaupeodoare,Peperle,nicipepietrenestemate,Căcitotcee,e-altău,stăpânemare.Detine-aufostfăcute-nlumetoate,Şiomulmârşavnicic-unpaisubţireSăsefălească-afialsăunupoate.Cuobătaied-aripi,cu-oprivireChiverniseştişi-ndrepţioricefăptură,Şicerul,şitărâmuldesubfire.Plăcute-astfeldejertfenu-şimaifură,AltdardecâtoinimăcuratăŞiînchinatăţiecucăldură,Şi,toţisătemărturisească,Tată,


62

DreptdomnalIsraelului,celcareL-aînecatpeFaraonodată.Tuvreidoarfaptăbunăşi-nchinareŞitoţisăteslujim,căciştiiînminteŞi-ninimăce-ascundefiecare.Emicăplataceneceri,Părinte,Şin-o-mplinimpetoatăcudreptate,Dartotneveimoşteni?aislaveisfinte.PreamultădragosteşibunătateArăţisprenoi,căcicunesocotireopreţuim,şinumaicupăcateRăspundemlaatamilostivireŞi-altăujudeţ,cucareplindefalăCălăuzeşticubine-ntreagafire.CumultăneştiinţăşigreşalăNoinetrudimsă-ţidămînînchinareOinimăplecatăcusfială,Dar,bieţidenoi,greşimfără-ncetareÎnfaţata,puternice-mpărate,Şi-ţirisipimaverea-ndesfătare.PânceUrsiteleneînduplecatevorrupe-alanilormeifirsubţire,Îmiiartă,Doamne,grelelepăcateŞi-atâtdemareaimilostivireSpremine,slugataceavinovată,Casătrăiesccutine-nnemurire.Şifă-mă,Doamne,vrednicderăsplată,Nu-midapedeapsădupă-amelevine,Cetrecmăsurace-arfifostiertată,Greşit-am,Tată,milăaidemine,Aprinde-misufletulşimăînvaţă,Şifăsăvinalătureadetine.Tu,ceeşticale,adevărşiviaţă,Ştiucătotbinelecevasă-mivieMi-lvatrimitesfântatapovaţă.Fericedevoifişi-nbogăţieDestareşiavere,dă-miputereCuspaimămaresăţi-o-nchintotţie.Iarcaznăcândavea-voişidurere,


63

SăfiucaIovcustraşnicărăbdareŞisă-ţislujescstatornicîţivoicere.Oriceţi-evoia,Împăratemare,Nespusdemultmăbucurăşi-miplace,De-arfisprebinesaupregrea-ncercare.Mi-egânduldoarlaslujbacevoifaceMăriei-Taletotmereu,căciţieCelce-ţislujeştevatrăiînpaceŞivazburalacercubucurie.

1579/1580;originalulitalians-aimprimatînStefanoGuazzo,Dialoghi piacevoli,Veneţia,1586

TraducereadeAl. Ciorănescu,

înediţiaLiteratura română veche,1969,vol.I,p.293-295.

F


64

A R T E P O E T I C E L A R O M Â N I

I. HELIADE-RĂDULESCU (1802-1872)

Regulile sau gramatica poeziei (I)1 Nimicnuesteaşadeanevoiedecîtaîncepecinevauncuvîntînainte

la ocarte, şi mai vîrtos la aceasta. Lucru este destul de vorbit; începutulînsă este cu greu pînă să-l găsească cineva. Puţintică răbdare numai, cădămpestecăpătîiulfirului.(Norocitesteacumcineva,cîndmergepînăîncelălalt căpătîi fără să încurce aţa.) Să începem de acolo de unde o săînceapăacritica,cîndvorluaînminăaceastăcarte,acei iubitoridepacecarinuumblădecîtneîncetatcăutîndpricini.Euştiuceorsăzică;or[să]zică:„Eunuînţelegnimic“(lăsămlaopartepotoapeledevorbe,caredelaastfeldeoamenifieştecinepoateghicicănuorsăfiecevalaude),vorzice,zisei,că„eunuînţelegnimic“;şieutotaşazic.Darcîndciteştichinezeşte,domnule, sau altă limbă care n-ai învăţat, înţelegi? – Şialtă dată am maivorbit–şiînainteameamiideoameni,cătoatăştiinţaşimeşteşugulîşiarelimbasa.Aşaeuamvăzutmulţioameniluîndcîteocarteînmînăşi,dacăestescrisăintr-olimbăcarenuocunoaşte,oînchideşiolasăjoszicîndcănuştieacealimbă,şideîiesteplăcută,maiadaugăcăardorisăoînveţe.Acumsămaifacoîntrebare:–Învăţat-aisauştiidomnia-talimbapoeziei?–Banu.–Apoiiată,domnule,pricinapentrucenuînţelegi.Poeziaîşiarelimba ei, ca şi toate celelalte ştiinţe şi meşteşuguri, şi ca să o înţelegi,trebuiesăoînveţi,precumseînvaţătoatelimbile,baîncăsătrecişiprintoate învăţăturile care te pot face destoinic a învăţa acest meşteşugfrumos.

Am mai văzut iară un fel dieoameni care auajuns într-ostare deştiu ce le lipseşte ca săînveţe, si nu se amăgesc singuri săcrează că ştiutoate. (Cebinearficînddeaceştias-araflamulţi!)Ei,cîndiauocarteînmînă care vorbeşte pentru lucruri ce n-au învăţat, numaidecît zic: n-amînvăţat, nu înţeleg; adică, dacă el este ostaş şi cartea este scrisă pentrudoctorie,elnumaidecîtzice:estepentrudoctori;dacăestedoctorşicartea

1Pecopertă:Regulile sau Gramatica poezii. Traduse în rumâneşte de I. Eliad,Bucureşti,1831.Lucrarea n-a cunoscut alte editări ulterioare cu excepţia Prefeţei lui Heliade, pe care oreproduce D. Popovici în ediţia de Opere, tomul II. Ed. Fundaţiei pentru literatură şi artă,1943, p.9–12(n.ed.).Dupăvoi.Din istoria teoriei şi a criticii literare româneşti 1812–1866, Edituradidactică,Bucureşti,1967,ediţieîngrijitădeGeorgeIvaşcu.


65

vorbeşte pentru corăbierie, zice: este pentru corăbieri; o lasă jos, nu semînieşinicinuseleagădecelcaremi-ascris-ocănuascris-orumâneşte.

Maiştiuunfeldeoameni!...(Darceanevoieesteînziuadeastăzisăfiecinevaînpaceculumea!)Domnilor,eun-amdegîndsălespuipetoate,osămailasceva,pentrucăestedeprisos,întrenoineştim:sămaiiertaţişidomniavoastrăcevadincîteosăzic,şiiatăunmijlocfrumoscasăfimiarăşiprieteni:trebuiesăiertămunulaltuiagreşalele.Maiştiu,zisei,unfelde oameni! Cum au crescut, Dumnezeu ştie, că un om nu poate să ştietoate;cumautrăitşitrăiesc,aceastanuestetreabamea:acineestevorbade literatură, iar nu de moral1. Ei, încît pentru mine, ar fi prea buni; eunumaitrebuiesămărturisesccăsîntrău,căcimălegdelume;ce-mipasămie daca ei cred că ştiu toate, şi nimic nu este în lume care să nu-lcunoască? N-aş zice nimic, cînd ar lăsa numai cărţile de pace. Ei, cînd leintră din nenorocire în mînă vreo carte de astea de ale pricopsiţilor dinziuadeastăzi,numaidecîtsesupărăşinecazul,poatesăcredeţi,căleestepentrucănuştiuaceaştiinţăşimeşteşug,saucumarfacecasăleînveţe?Nu, ci scriitorul este de vină, el trebuie să fie sau vreun nemţoiu sauungurean de nu scrie rumâneşte (adcă de nu se gîndeşte tot pentrulucrurilecesegîndeştemulţimea).Logofătulnostruştietoate.Şicums-arputea să nu ştie şi ce este în acea carte, cînd n-ar fi scrisă... Cum să fiescrisă?Ştiuşieucum?iacacumauscrispînăacumtataşimoşulşiautrăit.

Să îndrăznească cineva a îi zice că nu ştie limba grămaticii sau apoeziei sau altceva, în acel minut vrednic de privelişte, cînd trînteştecarteadinmînăcudespreţuire,începeafacevolteprincasă,scoatebatistaceaafînatădinsîn,şicuunbraţîngîmfatşiarcuitîşiştergefruntea,umflămustăţile şi suflă pe nas, şi pe urmă scoale mătăniile ca să-şi aratemărimea;atuncisă-iatingăcinevaiubireadesine,cănuştietoate,cîndeleste omul cutăruia2 şi al trebii şcl., şcl... Apoi atunci să vezi ce cununi segătescnenorociţiloraceloraceasudeazaintruatîlmăcişiatipăricărţi,dinînsuşi neaverea lor! Atunci răsplătire plină de mulţumire şi mîngîere aneobositelorlorosteneli!

Foarte lesne de dezlegat este acum ghiotura pentru că nu seînmulţesccărţileînlimbarumâneascăşipentruce,prinurmare,literatura

1Maiiatăîncădouăvorbedepricină;eunuţineamcelpuţinînaceastăprefaţăsănuvorbescnici o vorbă deacesteaşimăpomenii cu eleaici. Acest fel devorbe suntsurghiunite, nu lepriimesc oamenii şimaivîrtos vorbeşte lumea că nu sunt rumâneşti. Aşa este, domnilor, căliteraturaşimoralulnuestepentrunoi?Eucelpuţinnumăînvoiesclaaceasta.(n.a.)2Acestaestetitlulcareîmplineşteloculdeboierieşinobilitateacoloundenue,şicelcareîlaresemîndreştecăestelucrulaltuia(n.a.).


66

şi moralul nu sînt vorbe rumâneşti; pentru ce rîvna spre bine esteamorţită,şiacoloundeseînfierbîntăiarăşiîngheaţă;pentrucecărţilecares-au tipărit stau neîmpărţite şi aceleia care s-au împărţit, în loc idemîngîiere,aupricinuitamărăciunescriitorilorsăi.

Cine este rumân adevărat şi iubeşte luminarea şi îndreptarea neamului, crez că nu se va mînia de acest portret ce am vrut să zugrăvesc, ci va căuta adevărul, va cerceta chipul şi, de i se va părea că îi mai lipsesc cîteva feţe ca să semene cu originalul, va mai adăuga şi îl va mai îndrepta. – Bine este cînd apucă cineva înainte şi de-aceea gîndesc că este vremea să răspunz mai nainte de a mă întreba cineva: „– Pentru ce dar dai afară lucruri ce nu este încă neamul în stare de a le înţelege?“ – Greşită este întrebarea aceasta cînd este vorba pentru ştiinţe şi meşteşuguri pe care, ca să le înţeleagă cineva, trebuie să le înveţe, şi ca să le înveţe, trebuiesc a se face cărţi pentru cei ce doresc a învăţa. Nu trebuie să ne supărăm pentru o carte cînd iese, fie de ce fel va fi; trebuie să ne bucurăm că s-a mai adăugat încă una lîngă celelalte şi, de nu o înţelegem noi, o va înţelege fiul nostru, o înţelege prietenul nostru carele o găseşte la noi.

Altul iar poate să-mi zică: „Pentru ce începi Adaosul Literal de lapoezie?“ – Pentru că scopul lui este literatura, şi literatura tuturorneamurilordeaciaînceput.Altreileaiarăşiîmivazice:„Aidreptate;darnuvezicăabia30deprenumăranţiai,şicuatîteamădulăriajutătoarenusepoateţineaacestînceputcepriveştespreînlesnireacumsăsedeaafarăşisăseîntinzăcărţile,maivîrtosaleacelorcenuaumijloacea letipări?Oameniivorglume,minuni,cabale,păpuşi,şicuacestmijlocîipoţi tragespreajutor“.Acestuiprietencunoscătordeoameniîivoirăspundecăpreabine vorbeşte; dar ca să începem trebuia să se facă începutul de undetrebuie.AcestA d a o s petotanulvacuprinde12părţi;rîvnitorulcesevaprenumăra va găsi într-însul materie şi pentru sine, şi pentru fiul său ceînvaţă,şipentruprietenulsăuceaînvăţat;şicumiculajutorcevadapean,întîivafacesădobîndeascălimbarumânească12cărţimaimult,apoiva face ca dintr-însele să se folosească mai multe feluri de oameni, caripoatecănuaumijloaceadobîndiacestecărţi.

ToţiprenumăranţiiacestuiA d a o s launlocnusesocotescdecîtomicăsoţietatefăcătoaredebine,caresesileştepentruînlesnireatipăririicărţilor şi mădulările ei, unii ajută cu osteneală de a tîlmăci şi a scrie, şialţiicuunmicajutordebanipentrucareşipriimesccîteocartepelună.Spre aceasta dar şi sînt poftiţi toţi carii se ostenesc întru tîlmăcirea şialcătuireacărţilor,cacelcevaaveadinostenelilesalevreofaptăcaresănufiemaimarede10coalescrisecumîna,şicaresăpotriveascăcuscopul


67

acestuiA d a o s , săbinevoiascăaaducelaredacţie,undevaaflamijlocaotipărifărăcheltuială,dîndu-sepeseamaautorului500exemplare,precumşi o sumă pe seama prenumăranţilor, de la care autorul va priimi şi omulţumiredeosebităpentruostenealasa.

Bunăestezisaaceeacăvorba multă este sărăcia omului.Eucuatîtavorbăerasăuitaarătacăacesteregulidepoezienusîntfăcutedemine,cialţi bărbaţi au lucrat, alţii au cules, şi eu n-am făcut decît lucrul gata a-lprefaceînrumâneşte.Ciudatlucruerasăfie,săfaclumeasăcreazăcăeuam cugetat atîtea! Norocire numai că sîntem în veacul acesta: odată eraruşine a se mîndri cu lucru strein, acum însă lumea este mai blîndă, şipielealeuluioîntrebuinţeazăşialtevieţuitoare.Celucrubunarfifostcîndnus-arfinăscutzugravulacelaceazugrăvitpeVremeadescoperindAde-vărul!Ideeaaceastastricălatoţicheful,şimienumaipuţin,căreguliledepoezieculesedincursuldeliteraturăalluiLévizacerasătreacăcăsîntalemele. Poate că cineva va socoti că acest sfîrşit este un fel de trăsurăsatirică,darsănucrează,căeuamvrutnumaisăarătaceeacedoreainimamea.

2


68

P O E M E R O M Â N E Ş T I Î N L I M B I S T R Ă I N E

Mihai EMINESCU

SCRISORILE LUI EMINESCU ÎN POLONĂ

Leopold Lewin, cunoscut poet şi traducător polonez, scriitor din

generaţia lui Czeslaw Milosz şi al Wieslawei Szymborska (1911- 1995)1 arealizat înanii60aisecoluluitrecuttraducereaadouădincelecinciscrisorieminesciene.Eleau şi fost incluse şipublicate înflorilegiulMihailEminescu,Poezje, care a văzut lumina tiparului în1960, de EdituravPIW din Varşovia.AutorulculegeriiafostpoetuldeStanislawDobrowolski,2-autorcunoscut,învogă atunci înPolonia.Ammenţionat înexegezele melecăediţia respectivă,tipărităcuprilejulceleide-a110-aaniversăridelanaştereapoetuluinaţionalromân, se producea şi datorită "dezgheţului” petrecut în Polonia dupăevenimenteledin iunie 1956de la Poznan–celecare le-auprecedat pe celedin Ungaria din acel an –, după care prioritate aveau veritabilele valorinaţionale şi universale de pretutindeni. Dobrowolski a motivat întârziereaapariţieinuideologic,pentrucăştiapreabinecăniciînRomânia,patrianatalăa lui Eminescu nu se înfăptuise mare lucru în popularizarea poetuluinepereche, handicapul se datora - potrivit acestuia unui hiatus provocat de"bariera lingvistică", cea care îidespartepe polonezideromâni, inclusiv"demulteîncăaltecomoriinestimabilealepoezieilor".

DeschiderearealizatădeDobrowolskivafibenefică,însensulcăînaniicareauurmatpoeţiiromâniaufosttotmaitraduşiînpolonă,bucurându-sedesuccesulmeritat.S-adovedit,laVarşovia, înaceianişipânăîn1989,cădacăexistă voinţăartistică, sprijinitădecea politicăse pot face– fărăexagerare–minuni.3

FlorilegiulluiDobrowolskicontinuaoperadetranspunereînpolonăalui Eminescu, începută în 1932 de compatriotul său Emil Zegadlowicz, lapropunerea poetului Aron Cotruş, ataşat cultural şi de presă al LegaţieiRegatuluiRomânieiînPolonia.

1NicolaeMareş,Tălmăciri, p.141,OperaOmnia,Ed.TipoMoldova,Iaşi,20142NicolaeMareş,DobrowolskişiEminescusaudesprepoetulnaţionalalRomâniei,care-idoaristorieazilaVarşovia,Contemporanul,nr.7/20163 Danuta Bienkowska, Irena Harasimowicz, Antologia poezji rumunskiej, PIW, 1989, lucraremasivădeaproape700depagini,neegalatăpânăînprezentşiprobabilînacestsecol.


69

După publicarea în paginile „Poeziei” a poemului Împărat şi proletar,înserăm, pentru prima dată şi Scrisoarea III-a de Mihai Eminescu în limbapolonă.

List trzeci Pewiensułtan,ztych,cotozmieniająojczyznę,Gdyimdlastadpotrzebneświeżełąkiżyzne,Spałnaziemi,podgłową–ramięrozpostarte;Zamkniętejegooczy,nawewnątrzotwarte,Widzą,jakksiężycschodzinaziemskąkrainęIzbliżasięwcudownązmienionydziewczynę.Podjegostopąwyrastakwietnałąkażywa,Jejźrenicatajemnetęsknotyukrywa;Lasyszumią,gdyzocząjejpięknespojrzenie,Przeźroczysteobliczawódprzebiegadrżenie;Jakmgłapowiewnypyłopadadiamentowy,Promieniącsięwprzestworzudokołajejgłowy;Jakczarownamelodiaszmerpłyniezielenią,Nabladymniebietęczebarwamisięmienią.Siadaprzynim,księżycatchemopromieniona,Kruczywłosjedwabiściespadanaramiona.„Życiemezwiążęztobą.Pójdźwobjęciamoje,Słodkątęsknotęwtwojejtęsknocieukoję.Wksiędzewiekówoddawnagwiazdyzapisały,Żebędzieszmoimpanem,ja–paniątwejchwały”.Blednącwoczachzanikacudownaniewiasta,Aonczuje,żezsercadrzewomuwyrastaIwznosisięwysoko,jakbyrosłowieki,Inadmorzemrozpinaskrzydławświatdaleki,Ijegocieńpotężnysięgawidnokręgu,Tak,żeświatwcieniategospoczywazasięgu.Górwkażdejstronieziemiłańcuchnieprzerwany:Atlas,Kaukaz,Tauryda,prastareBałkany;WidziEufratiTygrys,NiliDunajblisko–Cieńwspaniałegodrzewaobejmujewszystko.TakżeAzja,Europa,AfrykipustynieIkażdyczarnyokręt,coporzecepłynie,Falepszenicy,którekąpierannazorza,Itwierdzeprzylimanach,iościennemorza–Towszystkopodnimleżyjakdywanolbrzymi,


70

Krajpokraju,narodyzsąsiadamiswymi;Jakprzezmgłęjedostrzegawcichymrozmarzeniu–Tworząrozległepaństwowjegodrzewacieniu.Niedotrąszybująceorłydogałęzi.Naglewicherzwycięstwazrywasięzuwięzi,Uderzawliście,budziwnichszumyiszmery,Okrzyk„Allach”przebiegapiętraatmosfery.Jakbywzburzonyprzypływmorza,rośniewrzawa,Wzmagająsięodgłosybitwy,grzmikurzawa,Wiatrwyginawprzelociezaostrzoneliście,KtórenadnowymRzymemkłoniąsięfaliście.Zadrżałsułtan.Iwidzinaniebioswyżynie,JakksiężycnadpolamiEskiszerupłynie.SmutnypatrzynadomszeikaAdebaliIczuje,żespojrzeniedziewczęcegopali–ZzakratokiennychpatrzysmukłajakleszczynaCórkawodza,Malkatum,cudownadziewczyna.Ipojąłsenzesłanywnocyprzezproroka–Żeczekagowprzyszłościnagrodawysoka:Zjegoziemskiejmiłościimperiumpowstanie,Tylkonieboznajegorubieżeitrwanie.Rozpostarłysięorleskrzydłajakkonary–Mocarstwozkażdymdniempomnażasweobszary;Zielonysztandarcoraztowyżejłopoce,Idązanimsułtani,rosnąjegomoce,Drogęzwycięskiejsławyznaczykrajpokraju–SzczęsnyBajaziddotarłwreszciedoDunaju.Statekprzystatkutworzą–nasygnał–lądstały,WszystkieprzydźwiękufanfarprzechodząoddziałySpahisów,ulubieńcówAllacha–janczarów,Iroisięrowińskarówninaiparów.Rozbiegająsię,wznosząnamiotprzynamiocie,Awdalibórdębowywszumieitrzepocie.Zbiałąchustkąnadchodzipokojuwysłaniec.Bajazidpyta,skrywszysięzawzgardyszaniec:„Czegochcesz?”–„My?Pokoju.NaszpansięodważaProsić,abymógłstanąćprzedtronemcesarza”Padaznak–wolnadroga–istarzecsędziwy


71

Zbliżasiędonamiotu–skromny,urodziwy.„TyśjestMircea?”–„Ja”.–„Bijprzedemnąpokłony,Aniezmieniewcierniowywieniectwejkorony.”„Cesarzu,chociażniewiem,jakietwezamiary,Pókijestpokój,witaj!Jajestemzastary,Abycihołdyskładać.Proszęcięojedno:Czylichceszzawojowaćmąojczyznębiedną,Czyteżwrócićtąsamą,którąśprzyszedł,drogą,Powiedz,jeżeliłaska,czymożespaćbłogoMójlud,czyprzeznaczonamuprzeprawazbrojna?Niechwiemy,conasczeka:pokójczyliwojna?„Cotakiego?Czychcesz,abyOsmanmocarnyOmałypieńsiępotknął,oszkopułtakmarny?Nieśnicisię,staruchu,jakiezmiotłemsiły,Jakiesięmoceprzeciwmejwładzyzmówiły,KwiatrycerstwaZachodu,cesarze,królowie,Wszyscy,którychochraniakrzyż,kawalerowieMaltańscy–zakon,wciężkiemieczeuzbrojony,Papież–jednanadrugą–trzyzłotekoronyWłożył,iskierowaliwszystkieswojegromyPrzeciwtemu,cozdobyłlądów,mórzogromy.Dałemznakręką,wzrokiemiwnetzpolachwałyWwielkimpopłochuhufceZachoduczmychały.Bykrzyżzwycięstwoodniósł,wyruszyłomrowie,Którewydałylasy,odległepustkowie,Nakrańcachświataczasynastałygorące,Widnokrągzaciemniłytarczidzidtysiące,Lasyszabelimieczówprzerażeniesiały,Groząprzejętemorzapodstatkamidrżały.IlepodNikopolemrozbilinamiotów!CałyZachóddowalkizmąarmiąbyłgotów.Gdyujrzałemtomrowie,jakwezbranąwodę,Klnącstraszliwieprzysięgłemnaprorokabrodę,Żeprzelecęnadnimiwokrzykachiwdymie,IżenakarmiękonianaołtarzuwRzymie!Atysięchceszprzedburząbronićswymkosturem?Sądzisz,żesięprzedstarcemugnęjakprzedmurem?„Przedstarcem.Lecztenstarzec–pomnij–zsiwąbrodąJestgłowąpaństwa,jestrumuńskimwojewodą.Nieżyczęci,byśpoznałnaszgniew,zapałświęty,AbyDunajtwąarmięwciągnąłwsweodmęty!


72

Wieluwchłonęławoda,awielugęstwina,Jednegoznich–Dariusza–dodziśludwspomina.WieluznichbudowałomostynaDunajuIsiejącgrozęhurmąwpadałodokraju;Monarchowiezwojskamituszliogromnemi,Domagającsięwodyiżądającziemi.Niechcęstraszyćnichwalićsię,leczwkrótkiejchwiliWnaszychoczachsięwziemięiwodęzmienili.Pyszniszsię,żewprochstarłeśmonarchów,oddziałyRycerskie,któretobiepoddaćsięniechciały;Chełpiszsię,żeZachodurozbiłeślegiony–LeczocowbójwyruszyłZachóduzbrojony!?Chcieliciwawrzynzerwaćzżelaznegoczoła,Borycerzchwałyszuka,ozwycięstwowoła.Ajacóż?Troskinieszczęśćmegoludubronię,Awięclasyirzeki,wąwozyibłonieToprzyjaznemnietylko,tobiewrogiesiły–Nieubłaganiebędącięnienawidziły.Tomur–niezadrżyprzedtwymgniewem,Bajazodzie!”Zaledwiestarzecodszedł,jakiżpędiwrzawa!Szczękbroni,dźwiękitrombit,bórgroząnapawa.Wysypująsięzmrokówzielenitysiące–Ichgłowydługowłose,szyszakibłyszczące.Ustawiająsięjeźdźcywedługdanychznaków,Strzemieniemzdrzewabijącwbokiswychrumaków,Którewpędziezgarniająziemiępodkopyta;Błyskajądługielance,drżyziemiaubita,CiemnąchmurąjakcieńgradowejnawałnicyZeświstemhuraganumknązewsządłucznicy,Polehuczytętentem,łoskotemirykiem;Rumuninapierająwyuczonymszykiem.Cesarzjakrozwścieczonylewryczydaremnie–Cieńśmiercicorazciemniejpada,corazciemniej;Próżnowznosiswójsztandarzielonynadarmią,Którejczołoiskrzydłapopłochemsiękarmią.Chwiejąsięprzerzedzoneszykinadrówniną–Samotnieicałymioddziałamiginą;Padająnakolanailudzie,ikonie,Świszcząstrzałyiostrzemprzebijająskronie,Jakbygradrunąłalbozerwałasięchmura–


73

Zdasię,żeniebonanichzwaliławichura.Mirceasamprowadzinawałnicęwściekłą,Któramiażdżyizmieniapolebojuwpiekło.Jeźdźcyjakmurwysokimknązchrzęstemiszczękiem,Sercapoganpanicznymnapełniająclękiem.Iczmychanieprzyjacielpodnaporemkoni,Icorazwięcejgodełrumuńskichwpogoni.Wzburzonerwiesięmorzeipotopzalewa.Poganiewnetrozsianijaknawichrzeplewa,KuDunajowiwrogiezepchnięteoddziały,Awśladrumuńskaarmia–zwycięzcawspaniały.Kiedynapastnikzostałdoszczętnierozbity,Słońcenimbemwieńczyłozmierzchająceszczyty;Postrzępionekontury,podgraniamicienieBłyskawicajasnościąoblałanamgnienie.WnetgwiazdyswojeźródłaopuszcząodwieczneIdrżącyksiężycprzedrzesięprzezmgłynadrzeczne,Abynastratowanąspokójzesłaćziemię.Leczjedenzsynówwładcykrainyniedrzemie–Chłonącmiłewspomnieniaiśródnocnąciszę,Dodalekiejbogdankilistserdecznypisze: „ZdolinyzwanejRowina Mówiędociebie,jedyna, Posłaniem,anieustami, Bośzagórami,lasami. Proszęcięwnocnejgodzinie– Przyślijmi,cowtwejdolinie Znajwyższejurodysłynie: Polanyilasdębowy, Oczyipięknyłukbrwiowy. Naprawachzaśwzajemności Naszeprzesyłampiękności: Mójhufiec,jegosztandary, Lasipotężnekonary, Zpióramiszyszakzmejgłowy, Oczyipięknyłukbrwiowy, Nadowód,żejestemzdrowy. IwielbiącChrystusaPana, CałujęCiebie,Kochana!”-----------------------------------------------------------------------


74

Zowychczasówczerpaligodnośćkronikarze,Anaszwiekzaludniająbłaznyikuglarze.Wstarymtekścieistniejąjeszczebohatyry,AleczymożnagłosemmarzycielskiejlirySławićolbrzymówzery,którawekrwitonie?O,ukryjsięprzednimi,ukryj,Apollonie!Bohaterzyprzeszłościzjasnymnimbemglorii,Modniejestwaswyciągnąćzpomrokówhistorii;Wwielkośćwasządrapująsiędurnie,miernoty,Wjałowymprzeżuwającpochmurniewiekzłoty.O,spijcieBesarabówcienie,Muszatynów,Twórcyprawizwyczajów,bohaterzyczynów,Mieczem,którywojuje,pługiem,któryorze,RozszerzyliściepaństwopoDunajimorze.Czyżteraźniejszośćniejestwielka,pełnachwały?Czyżbywśródnasnieznalazłsięskarbokazały?Czysławysięwkawiarni,nabrukunierodzą?RetorykidzidamiczyżludzieniegodząJedniwdrugich,przytłuszczyulicznejoklaskach–CirodzimikuglarzewcorazinnychmaskachZnanychzkomediikłamstw?Aczyśsięimopierał?Czyżoprawdzieikrajunieprawiliberał,Żepiejeszoczystościjegocnótpeany?!Nieprzyjdziecidogłowy,żetokawiarnianyFrant,cojakrękawiczkizręczniesłowazmienia.Tamznówczłowiekbezduszy,czołaisumienia–Twarznalana,awoczachiskryprzebiegłości,Czarny,zgarbiony,istnakopalniachciwości;Jademzatrutebajdyrozsiewapoświecie,Naustachcnotęmając–wfałszywejmonecie.Tosamekstraktpodłości,nędzyumysłowej,Astronnicywynoszągonadinnychgłowy–Monstrum,cowytrzeszczonemaoczyropuchy.Takiegosięwybiera,choćnawszystkogłuchy,Naposła,byzasiadałwgmachuGoliiświętej,Wkoszuliiszlafmycy,godnościąprzejęty.Otosąfilozofowienasi,prawodawcy,Pełnicnótpatrioci,świętychksiągwyznawcy!Kipiączepsuciem,knującpodstępyidraństwa,PodziwiająsięwzajemwgmachuRadyPaństwa–


75

Grecyocienkichnosach,zgrubymikarkami,BułgarzysąrzekomodzisiajRumunami!Grecko-bułgarskazgraja–wnukamiTrajana!Zatruteszumowiny,plebs,gnijącarana–Otonasipanowie,oninamirządzą!To,cowkrajachościennychzakażoneżądzą,PiętnemhańbyznaczoneizgniliznysmrodemPrzeżarte–topanujenadmoimnarodem!CałyperfidnyFanar,teduszesprzedajne,Chciwcy,wyczuwającyżyłyzłotodajne,Zbieglisiętu,pyszałkiiniebieskieptaki,Irządzątymnarodem–głupcyitępaki!ItomająbyćstarychRzymianpotomkowie!Poturczeńcy,eunuchy,błaznyzpustkąwgłowie,Cynicznekreatury,siedliskarozpusty–OśmielająsięmówićbezwstydnymiustyOnaszejprzeszłejchwale,kazićjązgnilizną,Majączelnośćwymieniaćtweimię,Ojczyzno!WParyżuwrozpasanychdzieweklupanarze,Wcynizmu,wyuzdaniaorgiastycznymgwarzeZatraciliściemienie,amłodzieżprzykartach–CóżtozniejzrobiłZachód,żenicniejestwarta?!Każdypowróciłzmóżdżkiemjaksłoikpomady,Zmonoklemilaseczką,przemęczony,blady,Zwiędłyprzedczasem,umysłjegozdziecinniały,Pamiętatylkowalceistarekawały,Alemajątekmieściwkapciukurtyzany–Podziwiamcię,potomkuRzymianzblazowany!Dziśnasceptycznetwarzepatrzyciezrozpaczą,Dziwiącsię,żejużwaszekłamstwanicnieznaczą.Botych,copięknychsłówekmająpełneusta,Bóstwamisą–bezpracyzyskiirozpusta.Dziś,gdynicnampofałszuipogładkimsłowie,Innituzawinili,czyżnietak,panowie?Ichoćnaródnakłamstwiepóźnosiępoznaje,Takhańbiliściejęzykprzodków,obyczaje,Żedlawszystkichjużjasne,ktościewy–łajdacy,Którychcelemjedynymjestkorzyśćbezpracy.Cnota?Tożtoprzeżytek!Charakter?Tobieda,Któraniesiekłopoty,szczęściazasięnieda.


76

Choćprzodkównamzostawcie,niechśpiąwpyledziejów–Zszyderstwempatrzećbędąnaniecnychzłodziejów.Żeteżniezejdziesz,Panie,zniebieskichzaświatów–Rozdzielićnadwiezgrajełotrówiwariatów,Dodwóchlochówichwtrącić,śródmrocznekamienie,Izdymempuścićdomwariatówiwięzienie!

PrzełożyłLeopold Lewin

4

Lucian BLAGA

The Hour Belatedly,aboutthehourofbitterness,whenIgraspedthatIhadutteredallmywordstonoavail,thattheirmeaningshadneverreachedyou,Imademyexitintothenight’sfullsail.Alas,Ioncefirmlybelievedthatblessednesswouldnevercease.EverynowandthenIurgedyou,“FollowtheVestals’adviceifyoudon’twanttheflametoappease.”EverynowandagainIforewarnedyou,“Canyoubeholdtheembers,

thetoiltotendthehearthfire?Thebluesmokewhichsacredlyascendseternallyloomsthesky’stendermends.Isuspectyousatatthetableformuchlonger,indistress,restingyourheadinyourhands,afarawaylook−youreyeslostintherecessofyourdreams’enclosures.Isuspectitcan’tbedisburdeningforyoueventodayinyourfortresswithitsraiseddrawbridge.Ifyouwishthat,amongstotherthingsleftinstorage,nobodyshouldeverdrinkyourwine,poursomeashesinthepitcher’sforetokening.


77

Spring Fires KeepingcompanytoHeavensboughssoughinvales,theEarthleavens.Drywoodissetablaze,bluepyres.Fruittreesburgeon,sorelyaspire.Becharmedbytheleafingspiritweareenlivenedbygardens.Mindingnature’sloftymeritthoughtsunbind,ourminddishardens.Forgottenloreisrekindled.Garmentshidebudsthatoverwhelm.Weseekinspringourtimespindledwithinalongforeshadowedrealm.Weseekthesproutinglandwheresoonwe’llcomeintomythicalbeing,openoureyesasmankind’sboon,yetbloomlikefruittrees,sagepeaking. Awakening Thetreethrobs.Marchheraldsoverthefields.Thebeesgatherandstoreincombstheiryieldsandminglenature’sbriskresurrection,thebeehive’swaxandhoneyperfection.Waveringbetweenborders,itupstandsitsveinsspreadingundersevenploughlands,soaringtotheskieslikeadauntlesskitetheresleepsmychosentree,boldandforthright.Mymessengertree.Windsshakeit,Marchheraldsoverthefields.Theworld’sthrongofforcesralliesandwields,touprootitfromthedepthofitsbeing,wakingitfromsleep,fromitsgodlikecling.


78

Whobounteouslysiftsfromsofthillockssuchprofusewavesoflightoveritslocks?Likeblessedtears−itsbudshavegushedallover.Sun,sun,whyhaveyourouseditfromitshover?

EnglishversionbyGabriela PACHIA

A.E. BACONSKY

Meditation at the Tide’s Pace Solelybybeingsilentandponderingonthewholenesswillyoucometorealisethatoutofeverythingyou’veeverdesired

toofewthingsstaybyyourside,solelybybeholdinghowallyourmistakenpaths

catchlightanddieoutatnight−solelybyallowingtheirdusttoenwrapwillyoucometoknowregretistheyellowserpentwhichyouusedtohearinadreamasifitwereariverfallingasleepatyourfeet,fallingasleepandawakeningagain.Speechless,screamless:whetheryoucallitbyitsnameorwhistleit,theroadyou’vetroddenwillneverreturntoyou;somebodyhasthrownitsblackandbrownthreadballintotheocean.Silenceisbetterthananypangofregret.Solelybybeingsilentandponderingwillyoucometorealisethatthepastisadesertedhouse,theredemptionofallyoursinsliessolelyintime,solelyinred,solelyinpeople,intheirdeeds.Silencestaysbehind!Everythingsolelylieshenceforward,everythingliesahead.Runobliviously,whateveryoufailtoforgetwillchaseyoualongwiththeherdofpelluciddeer,whichmightbeyourdreams.Everythingsolelyliesahead,everythingliesintheyearswhichareallafireandwelcomeyouonyourway.Silent PrayerIbeseechthelighttodescendandappeaseTheforest,gentlysneakinglikeasoftbreeze−IreverentlybowtokissthelongbeardsOfdrowsyfirtrees−myfootstep’srare,affeared’sThefallenleafagewhenIstrollandwhisper


79

Storiesofnortherndeerwithaffright’slisper.Ibeseechthepilgrim,thedistressfulwind,Tobanmybeingfrommemory,thoughchagrined,TocarryonthebirdlikelifeofdeadleavesFartherawaybeneaththedistantlakes’eaves−IbeseechtheforesterstoleaveopenThelowhutdoorstobehostedandholpen,Ibeseechthepathstogropeforme,smartedAssoonasthenight’salmosthalfdeparted,Andthen,atlonglastIbeseechtheNewMoonTodigmygraveintime,intheecho’stune,Whenitsglacial,shrewd,hallucinatingbeamAdriftintheskiestakestorestmystraystream.ThereafterIshallbeseechnonetoappease−Thegreenishmosswilllastinglygrowontrees,WhileleavesdepartandbudoutfromgluttonyWithnothingtorelievetheirmonotony.


Aurel RĂU

The River’s Prayer Gruellingohhowgruellingitistohavetoclimbupamongstthevolcaniccones,andtogetscratchedbyquartzcrystals.Gruellingohhowgruellingitiswhereverdarknessdisguisesitselfaslighttosafeguardapatchofpellucidity,anindivisiblewave,anunyieldingsusurration.Gruellingohhowgruellingitistounflinchinglyleadyourfatedpairofriverbanks,slitheringbetweenthepeaks,downthehillocks,andacrossthefields,theoutlandishherbs,andthroughtheentrappingwatermillwheels.


80

Gruelling,muchmoregruellingthandyinginawarorhangingheaddownwardintheouterspace.Howgruellingitistobuildyourhousefromsounds,yourdestinyfrommirrors.


Petre STOICA

A Sumptuous Spring ThewomencarrybagsfullofvegetablesfrozenfishsomeonionsrollbythesewercoverslowlyandsteadilytheirdelicatenacrewingsunfoldjoyfulnesssettlesdownintheepigastriummelancholyvanishesundertheficuspeeringthroughhotelfrontwindowatthestreetcornerLittleRedRidingHoodtakesoffoneshoeshakesthepebblesoutandcaressesherheelwhichlookslikeadustyrosepetalinthevicinityofthistouchingscenetwofellowsresemblingsomePeripateticsdrinklemonadeandboisterouslydebateuponthehydrogenwithinthemetaphysics’humpaneccentricpoetrideshisbikeacrosstheskyhepedalstowardstheexceedinglyrarerhymeandfailsendingupinatubswarmingwithcrawfishzebrarunonthestadiumandforatwinklingthefootballovershadowsthevirginalsungoldenpeelsfalloftheshoulderssweetsweatdripsfromthebudsfromthepostclocksatthecrossroadsoftheboulevardsyoucanhearbonescracklingandinsectsmurmuringthetime’splacentadistendsenormously


81

it’safestivecomingandgoingit’sagreenfervencyit’sablueepiphanytomorrowtheswallows’silverentersthepictureGuests Heretheycomeheretheycomethecherishedtownspeopleinpersonstandasidestandasidetherehavearrivedtheweddingcandlestheribbonsthefirtreetherehavenotablyarrivedtheweddinggodfatherandtheweddinggodmothertakealookaroundallowyourselvestobeamazed:herecomesthebride’suncletheengineershakeshandswiththebride’suncleanengineerhimselfherecomesacrocus-eyedauntherecomesthefootballer-godsonwhoplaysinDivisionCherecomesthegodson’sgodsonhesmokesonlyKentherecomesapoet-malecousinwhoseverseshavebeenundeservedlyrejectedherecomesanurse-femalecousinherecomeabrother-in-lawandasister-in-lawwearingimposingringsandearingsandherecomesomemorerelativesoflesserconsequence:anofficeramanagerinhisleathercoatandawiggedwomancashieraflap-earedmalehigh-schoolstudentaculturalactivistafinancialinspectorcarryinghisumbrellaavigorouswelderafruit-holder-headedfemalestudentamalephilatelistapeacockamalecashierwithhishandbaganalmostmeektrainconductorconcurrentlyherecomethirty-eightchildrenwhocrywholaughwhodemandwelcomeeverybodyherecomethefiddlersherecomesthephotographerwellprovisionedwithablitzcameraandtherehavealsoarrived:thedust


82

thewindthefireandtherainShould It Be...ShoulditbeThursdaytodaythemagpiewouldn’tasseveratearoundthehousetheplumbrandywouldn’ttastesubtlerthepumpkinwouldthrowfriendlyglancesthefirewoodwouldstackallbyitselftheratwouldstillbearattherainwouldstopallofasuddenshoulditbeThursdaytodaymyforefingerwouldn’thurtthefly’sbuzzwouldn’tbesuchatormentIwouldn’tthinkofyourgravedigger’sgrinIwouldn’tstumbleoveranunnoticedobjecttherainwouldstopallofasuddenShoulditbeThursdaytodaythesecularslaughterwouldcometoanendtodayismerelytodayanrun-of-the-millunnameddayagarmentlessvoicelesssoullessday


Nichita STĂNESCU

Wrongfulness as a Form of Contemplating Nature Myfeatherswouldhunchandmyflightwouldplungeintowater.“A”,MyLord,whatachurchbereftofitsmotherland!Thestarsgivebirthtochildrenandmylifelightisredfromtheblood,−myunwordnessthrobsupintomybrains,


83

myfather’sunlovingnessforyou,mother.Inwhateradidyoubringmeforth,onwhatthatchmatdidyoudeliverme,whocutmyumbilicalcord,whomidwivedme?!Whydidyouallowmyfathertowashmyface?Whereisyoursacredblood,thatwhich,strengtheningallovermelikeflint,wouldscareawaythePersianswheneverIchantmypaean?Areyouthirsty,mother,howdoyousufferthescorchingsands?Iamcold,mother,drinkmeuptoquenchyourthirst!This Land of Dreams Whentheroad’sasphaltendsmybodyandyourbodywillturnintoasphaltlestthislandofdreamsshouldremainuntravelled.Whenthetree’sleavesfalloff,whenthefield’sgrasswithers,myhairlocksandyourhairlockswilllayuponthefieldslestthislandofdreamsshouldremainshivery.WhenthewellspringsdryoutandwhentherainsswerveupwardsyouandIwillholdeachother’shandandweshallweepandweeplestthislandofdreamsshouldremainbereftofsorrow.Whenthedogsdie,whenthehorsesperish,whentherabbitsareengorged


84

bydeath’smouth,whentheblackcrowsandthewhiteseagullsaredevouredbytheair’sneckpouch,youandIwillbebothadogandahorsebotharabbitandacrow,yetaboveallweshallbethewhiteseagulllestthislandofdreamsshouldremaindeprivedofitsquickfleshdiadem.The Reading LessonWritingiseverything.Thefishisaletterinthesea’salphabet.Thebirdsinflightareacomplexsentence.Everythingiswriting.Everythingistoberead.Thestonecanberead,−whereasthecloudstellusastory.Doleful,well-wroughtalphabets,sequencingvasthystories.Evenmyhandhideswithinitselfthelong-forgottenwritingofahymn.Isitallaloneandlostinmythoughts,myLord,whilemythoughtsareletterstome.Itrytorecomposeacomplexsentenceyetmylifetimechangesmyfatedwriting.O,ifonlyIcouldreadyou,O,ifonlyIcouldfathomThesequaintalphabets...



85

Marin SORESCU

The Village Museum Considerablesectionsinthesepeople’slivesAremissing,Whileothers,suchastheirWorldlywellbeing,happiness,andaluckyhandAthistory’scards,Aresparselyrepresented.Youwon’tcomeacrossanycoinshereabouts,Since,deprivedofgoldandsilver,YearafteryearthepeasantswouldengravetheirlikenessOnkernelsofmillet,wheat,andmaizeWhichhaven’tbeenbequeathedtous.It’sperfectlyright,theycouldhavefurnishedAplentifulnessofstuffedbirds,Yettheywouldn’tkill,feelingdeepkinshipwithThenightingale,thelark,theblackbird,andthecuckoo,Who’dwarbleforthem,freeofcharge,duringtheirlifetime,Andallthroughtheirafterlife.Theprimitiveages,Theancienttimes,theMiddleAgesEmergeasundifferentiatedinthiscontinuum,Becausethepeasants,unschooledinbooklore,NevernoticedthattheseepochsDisplayfundamentalDisparities.ThemostnumerousmuseumexhibitshereaboutsArethebordeihouses.Aftertillingtheland,Thepeasantswoulddescendstraightoffundertheground,Fortheireternalrest.Hereandthereamongtheearthenhovels,You’llencounterafewinserteduprisings:


86

Doja’s,Horea,CloşcaandCrişan’s,Tudor’s,ConverselyraisedabovethesurfaceWithastrikingsenseofarchitectonicSymmetry.Dearvisitors,Please,don’ttouchthepovertyandthesorrowOndisplaythroughoutthemuseum.Theyareoriginals,Craftedbythispeople’shands,soul,anddepthsInitsstrainedinstantofstrivingandspontaneityWhichhasenduredforTwothousandyears. The Mountain Iserveasasubstituteforapavingstone,IgotthatlowDuetoaregrettablemisunderstanding.I’vebeentroddenanddrivenuponBysmallcars,Lorries,TanksAndallsortsoffeet.I’veenduredthesunuptoitsaxle,AndthemoonAroundmidnight.Thecloudsoppressmewiththeirshadows,SevereandsignificantEventsHavecallusedme.AndinspiteofbearingMygranitefateWithconsiderablestoicism,Isometimesfindmyselfroaring:


87

Travelsolelyonmysoul’sRoadway,Barbarians!


Mihai MERTICARU

Sonnet to the Romanian Mother TongueDearRomanianlanguage,ourkarmawreath, Ourblestbreadandsalt,ourdivineSunandMoon, TheoldBlackSeaandtheCarpathians’boon, Ourforefathers’fairytaleandthevault’ssheath, Themountainspringquenchingtheyardwellatnoon, Ourtricolourflagfurlingflowersbeneath, Thegoldensunbeamweavingwebsunderneath, You’reournativeblood,theseed,ourland’sgadroon. FromaLatinbreedyou’venurturedournation, Distinguishingusfromanempire’sstrife, Conceivingusfromlove,fromheart’sdevotion. Let’sabidebyourSACREDflag’svocation,Mayyourwateroflifeforeverflow,rifeWithunflaggingwisdomtobeoverrife!The Sonnet of the Eternal Temptation Takingshapefromconsummatelightandcolour,Bosomfriendofkindredsurreptitiousness,Woman’sthesoulofartworkandsuperbness,Shouldyoubelucky,she’dunveillove’ssplendour,She’sthegateintothelandofsinfulness,Soshe’llgetyouintothetrouble’sclamourIfshe’sadored,she’llteachyoutheflight’ssavour,She’dswearfidelityforgroom’sfaithfulness.


88

LikeAthena,Diana,Aphrodite,Sheisendowedwithmultifariousgifts,Toremaintheeternaltemptation’sbite.ShouldsheproveourgoodorbadluckeruditeAndwhatsoevertricksourdestinysifts,Wesmoulderandblazeupwhereverlovedrifts.The Sonnet of Happiness Allloveisapuresunshine-ladenseason,Yoursouldanceswiththewooingbirdsinflight,ThewholeEarthjumpsforjoy,feelingfeatherlight,Theplanetsforsaketheircourseandturncrimson.Happinesswarblesinthesoftbrook’sbedight,Themomentsgushintoinfinitefoison,Theheavenlystarsresoundinunison,Theround“hora”engirdlesmankind’sdelight.Thusdevoteyourlifetothefrenzyoflove,Behonouredtodwellinitssacrality,Embellishitwithpearls,glorifythedove,Neverbetraylove,consentingtofrost’sglove,FightforitwithAchaeans’audacity,Ifneedbe,thelions’denmeansprobity!


George COŞBUC

Koy ışınde qış (Iarna pe uliţă) TıneundenbaşladıqarcaumağaAmaşımdıtoqtaldı,BulutlartersaylandıKunbatarğakeleyatıraqmağa,Koybastırdı.


89

Kuneşyoq,amakokte,Suustundedumanbar.Celdeesmi,toqtapturarGurultıosekoyışınde,Toldicollar.Balaolar.Qızaqlarıkop,Bayırustıbaqıralar;İteşkendekuleolar;Yasadılarqardantop;Oynayolar.Ğurultısıtırmeneken;Surulergeqarışalar,Qavğalarıqalauaşar,BulutlarmankelerekenCavunlar.Balabanlarqızıpqaray,Qavğalarıbaşlaytura;Kışkeneleraşqacüvra;Cılaşalaraşdep,olayQapılarda.AnyaqkoşekorungendeQaydanbılmem,balaşığaAdımlarıancaaşılaKışkenedırkelgende,Barmı,yoqmı,asılda.CersıpıratonşığımanTırnapcüre–yavaşıdanBeşıkırertonışıneotursan;Ablam,essıncelıqorqmadanYavaştan!Qaberketıreobızge,Anasındankoysözketıre,Sımasıdasertigende,Aceleetıpkele;Ozınnıaqaybıle;


90

Cığılğandaşaltturdı;BaşustunetuşureBırqozıdan,qalpaqkiye:Qaraptursan,oqalpağıBalabandırozınden.Keletura,qayta,keleBırdenkorekozkorışnı,Toqtap–qaraykozcarığı!Bolar,pıtmiy,kele,kete,Balageşe!SaqlanmağacerqaradıKorılmegenkoşeden,Balalardaonıkorgen!BalasurısıoğakeldıPıtmeden.–„Qarasanız,qalpağına,Orazalıkunqadar–VayAllayım,ayubolar!YedıkoynıtotıraQuytular!Vadilergetuşeolar;Ozaradaşaqabola-IşkıyoqtırortalıqtaColdakımgerastkelseler,Kipındeler!QartapaqaycoldankeleQopqantonısarqıptayaŞıjımlarğabaylapsayaAldındabalakoreSonıqoya.QızdıyamanqartapaqayKışkenegesertqaradı.–„Delırgengeuşatamanmensenı-Balam,qolbermağa,menqartanay,Qurtarayımmındansenı!


91

Diyler,otnısondıretobanOttutuşqansamanıqtaMenromenmendesenqalqqaAnlarsın,qartınalıbekyamanBalalarşorbacıbolğan.QaraquşlarkenarındaOnışayaylandıraTızılelerarqasınaAketıpkoyortasınaAlayınıda.OnlarlaftananlamaylarOturmaylaraqıllı!Sekırelerayaqustı,Aylanıptabaqırşalar,Yorulmadan.QartapaqayşaşırğandaUrıp,sogıp,baqırğanda,–„Şaytan,dinsız”?depaytqandaTayaqkerekozqolınaOnıittenqorumağa!UzuntayaqaylandırdıBalalardanqurtılıp;Endıboşlıqnıkorıp;TotırdılaretrafnıSescıberıp.BolaykettıqalabalıqBaqırşuvlarkokkecetıp:Ortalıqtaabayturıp,TukurekorgenbaşlıqŞaytanlıq.İtlerurekoyışınecayılıpAzbarlardanbaşqalarıUstlerınekelgende,anaları,


92

Qarapqalakoyqartları,Şalaşlardan„–Nebarcolda?Duburdılerne?–Yoqtırbırşey.Bala–şağa.–Oskensonraaytmanızya,Tatarlarmıboyerlerde,Detătari!

Versiuneaînlimbatătarăcrimeeană:Güner Akmolla

Lucian ALEXIU

POĽOVNÍCKA BESIEDKA vpoľovníckejbesiedkeoddychujúoblakyhniezdiableskyvpoľovníckejbesiedkesaukrylirysyskrylisahadytoľkozázrakovnarazpokopemohlobysatistaťžesatinasúmrakuprihovoriadrozdyžeťanadránomzbuntošíanjelZÁZNAM slnkovstupujúcenazajesenenúhorušikovnosťoulíškymĺkvosťoujazvecaslnkoktorésaponáradozemepodvečerpomalosťoukrtka


93

jehoslepouposlušnosťouslnkočosčervenávamodrotumorísťapyskžralokaakoramenorozkmásanéhorybáraNEMAJ STRACH nemajstrachnavýchodenebobývačervenénemajstrachkatedrálysaobčasmimovoľnevznietianemajstrachlietadlápadajúsťakamenedomoranemajstrachrybysahorebruchomuberajúdoluvodounemajstrachvietordoďalekaodvejedymovéoblakynemajstrachakjenáspriveľabudenásmenejFIFTH AVENUE predovšetkýmotvoriťdverepredovšetkýmzostúpiťposchodochpredovšetkýmuzrieťpriesvitnúženuchladivúzvírenúakovodavidieťjuakoplyniepoulicinadolpočuťakoposkakujezkameňanakameňzožľabudožľabupozdraviťsajejuprienatebaužasnutýpohľadaznáhlazabočínafifthavenue


94

EDEN vzáhradnejtíšinehadsiskrúcateloakonebožiec UMENIE ZVÁDZAŤ hylassostovkoutváríshivasostovkouramienkŕdeľstisíckouočístromstisícimikoreňmizúrivosarozhadzujúvpovetrí–umeniezmnožovaťumeniezvádzaťvprírode(prípadováštúdiazastarýchčias)NATURFORSCHUNG pravduopoéziivediaibajuričkystrakyorlydeňčodeňpridržiavajúvpazúrochnebesákmášutenkúvrstvuoblakovrozrážajúlesklúhladinujazerarežúdoešteživéhotelapožierajúzdochlinynakrajicestystrieľašnaneabysisiupravilstreľbu–ikapsatioťažievaodplanýchčerešníodškovránkov


95

LEV V ZIME levvzime:teľacie nôžky telo orla pysk oči jahňacievočiachvlnenieďatelinyvnozdráchvôňamájovéhoslezuv ušiachbzukotdivýchvčielnajazykumrcvolenietermita–izobrovskéholievikanebalenmodréholenčervenátekutinalenvietorspieskomvprázdnychočnýchjamkáchvhlavevhrudnejkostimedzikostičkamirebierdeňčodeňbelšiedeňčodeňdlhšietenšieSNEHY NA KILIMANDŽÁRI smrťbezkonca:trblietaniesnehuvbielychzreniciachslnkoakochlebavkorýtkuprihrievanéhorúcepodkošeľounahrudiEPIFÁNIA stopyvprachunížiny:nakrajimestanedeľnádizertáciavetra–stretnutiesmalučkýmpapuľnatýmbôžikom


96

sotvavyliahnutýmvhniezderiečnejlastovičky

VersiuneaînlimbaslovacădeDAGMAR MARIA ANOCA

Gheorghe MOCUŢA

divoké ohavnosti detstva

„Kdekoľveksomchodil,básnikšielpredomnou.”(Freud)

užvrozprávkovomvekusotvasomušielzbabkinhonáručiaazbavilsanudnýchdrevenýchhračiekkonízkukuričnýchšúľkovrozľahlejpanónskejnížinyvymyslelsomprvéohavnosti:učilsomkačiatkaplávaťpodvodouvdrevenomstudničnomvedrepokýmsanezadusiliukameňovalsompotulnýchdedinskýchpsovrozcapartilsomhrôzostrašnéhadypokanálochneďalekomláky,kdesomsanaučilzhlobiťplťzaživasompochovalspolusdedomčerstvovrhnutémačiencejasomzarohypridržiavalveľkonočnéjahniatko(jehoočimaešteajterazprenasledujúvofarebnýchsnochakosaichusilujemvrátiťnamiesto)jasomvidlamiubilpsa,ktorýmiroztrhalobočiejasommučilstarúkobylujazdoupoburineabodliačíjasombolfascinovanýpodpálenouslamou,ktorúnapokonvpotutváriuhasilisusedia,jasomobjavilcelývzrušenýsostatnýmirovesníkmizašitýmikdesivkútepostavenýúdpokýmmirazdievčavmesteneukázalonačotovlastneslúžiajjasompocítilhorkastúpríchuťprvýchcigariet


97

šlohnutýchzdedovejizbyajjasompúšťalšarkanovajjasomsapobilspriateľmi,dohrýzolichchutnételoajjasomrozfúkalpáperiepúpavynavšetkyštyristranysvojhopísaniaajjasomporozbíjalhlavyazlomilsiľavúrukuajjasomsaprekoprcolkeďmanapaširohomprestrčilakravaajjasomsiažpokosťprerezalprstčepeľousvojhoprvéhovreckovéhonožíkavoformerybyajjasompotajomkysliedilpodospelýchakosazmietajújedendruhémuvnáručíajjasompočúvalsusedovorozprávanieakovovojnepreklaldvochRusovajjasompocítilakochutívraždakeďsomvrazilnôždosrdcabravaajjasompobehovalzaimaginárnyminepriateľmipokopcochvRadneajjasombolpripravenývraždiťaznásilňovaťzarovnoshrdinamiamerickýchfilmovajjasombeštiaakovyvšetci,ktorísamapokúšateudusiťvašimiutkvelýmimyšlienkamivynášajúcnadražbumojedetstvoajjasimôžempodvedomiepremietnuťaždooblakovprinoháchstvoriteľaajjasomuhnietenýztohoistéhocestapredstávktorésarozpŕchajúarezorbujúvterajšejchvílivtejtochvíli,keďnemámžiadneinéželanielenznovavšetkopeknezačaťodpočiatkustýmiistýmirodičmi,stýmiistýmiučiteľmialesinýmihriechmi.Námestie zmierenia kráčampomäkkomkobercisvetaprevrátenéhohorenohami.akobyvaječníkyposvätnejkravy.


98

známky života vnocibolotakkrásnepočuťkuvikanastrechežupnejnemocniceažsamichcelovystúpiťpolúčochmesiacaakomajsterštetcaaleboakostrigazruskýchbájíadovŕšiťpastelnociprevšetkýchnenapraviteľnýchsnilkov.nadruhýdeňsavnovináchpísaloževneďalekejmárnicisaprebralažena.podarilosajejtváriťsa,žejenebohá,ibažepotomtakmerodstrachuzomrelamedzidokrájanýmimŕtvolami.

VersiuneaînlimbaslovacădeDAGMAR MARIA ANOCA

Victoria MILESCU

SOTTO LA STELLA DEL CANE SemprevagandodicameraincameraSuscaleachiocciolaCheportanoasoffittiinondatidacorpicelesti,Attraversandoandroni,sale,corridoiConombrechesifondononeimuriImpigliandosiindrappeggi,campanelli,panoplie,AggrappandotiaringhiereDalgemitoumano,TisveglisúbitoFacciaafacciaconDiostessoCheabbassailsuosguardoattentamente,Tiincoraggiaconocchisfavillanti.Chiedigliqualsiasicosa,adessoèilmomento.


99

Oraabbracci,respirandoascatti,LaMagnaChartadellatuavita.UnasolaparolaePuoiusciredall'anonimato;UnasolaparolaeQuellafamosacasaeditriceChestaicercandonelsordidoedificioTirenderebbedicolpofamoso;PeròDiovadifrettaEmentretirisvegliègiàvolatosuperlescaleTragliiperboreipilastri.GuardistorditoDietrolanubedipolverefina,Nell'ariaspumeggiantedimillestellineChesiaccendonoesifrangonoSpruzzandoti:cheoccasione!Cheoccasione!... CAMUFFAMENTO Dispieghiilfogliobiancodelgiorno,Incominciascrivereiprimipassi,Poiladoccia,ilcaffè.Daiun'occhiataallafinestra:Qualcosaèaccaduto,Sivedeadocchionudo!Lanuovaeraèarrivataesen'èandata.Rigiriiltempointuttiisuoilati,Nonglitrovinessundifetto.ForsehapresosulserioilsuoimpegnoProferitoieri,sorseggiandounabirranellaPiccolaParigi.Tivestiperuscire,peròdadoveNeancheivicinichetibattevanoalleparetiBattonopiù.Gorgoglìodeitubi,scarafaggibianchi,farfalletrasparentiChespingonoallafollìa,dalMessicofinoaPanama.L'ambulanzasbuffa,Lamacchinadellapoliziasuonaavuoto,Ipompieri,cenereefumo.


100

Scriviconcenerediperle:Èilprimogiorno,sonofelice!...

TradottodaAlessio Colarizi Graziani

Mariana CODRUŢ

Das Hochbett DuträgstmichimSchädelmitEhrfurchtsowiederBauereinenseltenenSameninseinemHochbettmitAnpflanzerde.Abermerkstdudenngarnicht,dassderWindmichzermatschthatvordeinenAugen? Elegie für das Zukünftige Daswollteichlangenichtwahrhaben:DieEinsamkeitisteinschützenderSchoß,woichfreischwimmen,tauchen,michdrehenkanninschwarzweißenKreisen.Mirgehtesgut,sagteicheinesTagesmitlauterStimme,hiergehtesmirambesten,nuralleinistmanfrei.DienaheStimmederMutter–einerunschuldigenNichtstuerin– antwortetemir:Alsodann,also wirstduvonmirstracksindenTodgeboren.Spielzeugtraktor ichgehezumeinerSchwester,siegibtmirzuessen,danachpacktsiedieSachenfürmeinenBesuchbeidenElternunterderErde–vierBlumen,einpaarÄpfelundKerzen,mitspitzerStimmeschreitsiemirhinterher:Sagihnen,ichwerdeauch


101

vorbeikommen,wenndieArbeitenhierwenigerwerden!NachmeinerRückkehrschwätzenwirnochüberdiesunddasunterdemNussbaum.WährendichüberdenZaunindenverwildertenGartenmeinerMutterschaue,bestauntdieSchwestermeinenKopfwieeinenSpielzeugtraktor.ManchmalholtsieausderWerzeugkistedenHammerundmitzweigenauenSchlägenhautsiedenSchädelein,umzusehen,wasdrinist,danachschlucktsieinsgeheimdieSchraubenundDrähtehinunter,währendallesÜbrigebegrabenwird.Alldiesstrengtsiesosehran.Nur der Sonne verzeihe ich die Halbheiten AlsFundamentalistin,wieicheinebin,verzeiheichnurderSonnedie Halbheiten.NurvorihremWerkverbeugeichmichbiszumBoden:IchkommeausdemStaunennichtmehrraus,wennichsehe,wiesiedas KommendesBaumesausderGebärmuttereinesSamenseinleitet.WiesiedieunreifenFrüchtezurihrersüßenWahrheitzieht,abervordemnahendenEndeerschrickt.Wiesie meinWesenauslangenFarbpausenausreißt.WiesiedieFormindenAbgrundstößt...Wie der Regen fließt IchhöredenRegentrommelndüberdenWohnblocks,seinereineOffenheit.SeinesinnloseOffenheitineinemLand,woselbstderTodeinPolitikerist:ErachtetnichtaufdenSchein,auchnichtaufdas,wassichdarunterversteckt,eineinzigesZielpumptihmBlutinsHerz-dasSiegen.WiederRegenineinemLandvonPolitikernfließt,einTheater,wodieHauptfigurendurchAffenmitrotenHinternersetztwurden...ObesWinteroderSommerist,dieAffenfliehendasLicht:Nachunten,insRattennest,nachoben,indenSpeicher


102

vollbetäubterMotten.AbersiehabenkeineAngst:FlaggendesDebakels,StöckeaufDächern,aufdenendienoblenHäuteflattern.

(Aus„Hiatus“Lyrik,Paralela45,2015)AusdemRumänischenübertragenvon Francisca Ricinski

Menuţ MAXIMINIAN

I mani (Mâinile)ImieimaniCisonocomedeituoiIlcorposiagita.Comunguantomalato,MaidittiCisonocomelefrangiedineveQuandonevicaImanirossisiavvicinano,Comegliinamoratiallalucedelfuoco.LemiepalmeHannozappatounafossaÎncareîşiţinmisterul.ImieimaniCisonodivetroVediperesseleveneruotandoilsangue.Radici in cielo (Rădăciniîncer)Un’acquaquantol’universoSuimieipensieri.L’animaèprigioneraNelcassettodisù.NeanchèilventononbattePerlamiapatria.Là,sottolapietrarossa,SitrovailsanguedeglierediRanadepecuţitLaferitadicottelo


103

Canta…UccellisicercanoilnidoNellaterramadreIramideglialbericresconoingiù,Leradicesialzanoacielo.Tramonto (Apus)UnarsenallodipallottoleSullamiacasaC’èlapiove…LenuvolenereCeneinvadanol’intimitàPrendendolainposessoSullestradeangusteIlgeraniotremaLafinestraarighe,Ilfuocosipiange…PassidicavalloPrendonoinpossessoiltimpanoQuantoceneFin’altramontodelmondo?

TraducereînlimbaitalianădeLivia Mărcan

Cassian Maria SPIRIDON

LA VOCE DEL BUFFONE(Glăsuireabufonului)*mihabitounpo’indifferentemioccupoilcorpomioccupolacarnepassoperspaziosenzasoffieondedifreddoinseguitodimenessunacartanonsialzainpiedipalpoilvuotoolopasso


104

*subitositrovavaancheilcuoremischiatapercieloenevicavaafiocchipesantiinquantogiuravochemisonofattounlagoquasiunlagoinqualebiancoilmanodigeriva*pernottevieneapassicomefossediombral’animaportasullespalelatestapalidaacapellidiceneresimuoveperlacameravuotadifficilmenterespirandonasconstoindietrodeilibrisentolarespirazionealloraspaventatocercoIlLibroilqualeloapro*lapallottolafattoperilmiocuorevapersandopermondomicercasenzariposochiusoindossieritreoquattrostampiperiqualilaleggesihamessod’accordoesserestanzatiqualchegramidipiombo*miportol’ombramalatadimalenascosta/amacchieviollettetagliatadaifilidell’erbacolpitaconpietremiportol’ombramalatadimale


105

d’aereo/delventopienodellapolveredelgiornodellapolveredellanottemalatadivuotomiportol’ombracomeunalucesalitasucieloimpolverita/scacciataseguelamiaanima*important’èchenonfiniamopiùapulircenelescarpedallenostrespalesenzainvidianonfacerceneproblemilaboccasilasciavistaidentisilascianosentitiimportanteèilprimopassodomanitroveròlaportadellacamera/strappatafoglidicartadispesisututtoilcampocinghisenzadivolomacchisullafacciainvisibilepoemisinucisi

TraduceredeLivia Mărcan

B


106

B I B L I O T E C A H A I K U Marius CHELARU

* Haiku, revistă de interferenţe culturale româno-japoneze, editată sub

egidaSocietăţiiRomânedeHaiku,an26,nr.56/2016,toamnă–iarnă.Numărulsedeschidecu„Noutăţieditoriale”–Călători prin anotimpuri,

deAlexandraFloraMunteanu:despreantologiaromâno-americanădehaibuncuacelaşititlu,semnalatăşiînrevistanoastră;autoarea,cunoscutăcititorilornoştri şi pentru activitatea în Societatea de Haiku din Constanţa, şi pentrucărţile sale, scrie despre carte, are şi cîteva consideraţii legate de istoriculpublicăriihaikulanoi/înEuropa,revistecarepublicăacestgenş.a.Urmeazăun grupaj consistent de poeme haiku ale membrilor Societăţii Române deHaiku.Magdalena Dale semnează untextdespre HaikuFoundationşiautoriide lanoi,binereprezentaţi (pentru secţiuneadinlunaaugustaanuluitrecutau fost selectate poeme a 33 de creatori români) în acest spaţiu virtual –conceputşiorganizatdeJimKacian,cucareamcolaboratladiverseproiecte–al cărui scop este „de a păstra şi arhiva realizările primului nostru secol dehaikuînlimbaenglezăşisăofereresursepentruextindereasaînurmătoareaperioadă”.Apoiavemunarticolmaiampludespreantologiadehaibunmaisusamintită,semnatdeLetiţiaIubu,careanalizeazădetaliatcartea,cumaimulteexemple şi analize punctuale (pentru autorii români, de data aceasta), şiconcluzia că: „poemele haibun ale autorilor români, abordează o tematicădiversăşistiluridiferite,dartoatesuntpătrunse,maimultsaumaipuţin,despiritul filozofiei Zen şi de o mare încîntare în faţa frumuseţii naturii”. Apoiavemunnougrupajconsistent,dedataastacusenryu(maiapoiavemgrupajede tanka, poeme într-un vers), ale membrilor SRH, un „dialog senryu” DanNorea – Eugen Deutsch, un grupaj senryu Dan Norea, „Grădina Japoneză” –secvenţă haiku de Letiţia Iubu. La secţiunea de traduceri - haibun de BruceRoss - SUA, haiku de Nicole Pottier - Franţa, Neal Withman - SUA, DianeDescôteaux – Canada. Mai avem haibun de Constantin Stroe, semnaleeditoriale/ recenzii – Valentin Nicoliţov, despre D’un champ à l’autre, JeanAntonini şi Véronique Dutreix, cu poemeale celor doi, un text in memoriamJaneReichhold,alluiVasileMoldovan,cîtevapoemealeacesteiautoaredesprecare cititorii revistei noastre au putut afla mai multe şi dintr-un interviupublicat nu demult, semnalări reviste, cărţi, autori români premiaţi pestehotare: Adina Enăchescu la Sofia, Bulgaria, Valentin Nicoliţov – la The 3rdJapanTsunenagaHasekuraHaikuAward,şila„Artandlife”,Nagoya,Japonia,concursulrevistei,anunţuri.

Un sumar bogat (în română, engleză şi franceză), de interes pentrucreatoriidegen,şiînacestnumăralrevistei„Haiku”.


107

*

* *Ludmila Balabanova, Dewdrops on the weeds, haiku, ediţie bilingvă

bulgară-engleză,prefaţă,versiuneaengleză:David G. Lanoue,ilustraţii:Irina Karakehayova,SmallStationPress,Sofia,Bulgaria,2016,62p.

De-a lungultimpuluiamcăutat să prezintcititorilorrevistei autori dehaikuşidinţară,dinJaponiaoriţărileîncareliricadesorginteniponăaredejaun drum semnificativ, dar şi din cele învecinate nouă. Între autorii bulgaridespre care am amintit deja se numără şi Ludmila Balabanova, unul dintrenumele importante, în domeniu, de laSud de Dunăre. De asemenea, nuesteprimacolaborarepecareoarecuDavidG.Lanoue(săamintimdoarantologiadehaiku Mirrors,apărutălaLCRPublishers,Sofia,2005,sauvolumulLudmileimotes in the sunbeam,apărut laPlovdiv,în2007).Ascris,înafarădeaceasta,şaptecărţidepoezie(douăfiindedehaiku),şiunadecriticăîndomeniulliriciinipone,Haikui, libelula de sub pălărie. Puterea nespusului,2014.Creaţiilesale(pentrucareaprimitoseriedepremii)auapărutîndiversereviste/antologiidinţarăşidepestehotare.Sunttreizecişinouădepoeme(pefiecarepaginăesteunul,înversiunileenglezăşibulgară)încareşi,parcăpentruasubliniacespunea în carte sa de critică, pare că în fiecare în felul lui autoarea lasăcititoruluiocalespreasimţi,adorisăcauteacea„putereacelornespuse”.Dinpunctdevederetehnic/comparativ,pentrucăamsemnalatcititorilorrubriciişicelelaltedouăcărţidehaikualesale,cricket songşimotes in the sunbeam(pefiecare,aşacumamarătatlavremealor,îlputemconsidera„otreaptă”)acumcred că Ludmilaare propria sa cale în a înţelege ce înseamnă un haiku, atîtformal,cîtşidinpunctdevederestilistic,înţelegîndprinaceastaşiideeade„5-7-5”(sigur,avîndînvedereşidiferenţeleîntrebulgarăşiengleză),darşicelede percepţie a modului în care vede că trebuie să „includă” în poemele salekigo, cezura (în acest volum, ea vizibilă fiind sub forma punctelor desuspensie),începutulpoemuluiculiterămică,scriereaatîtîntreirînduri,cîtşipeunrîndş.a.Deasemenea,nudepuţineori,putemvorbideun„balans”pelinia dintre „cele nespuse” şi metaforă (cu unele expresii surprinzătoare,delicate care degajă o frumuseţe, o nostalgie/ o dorinţă de a spune fără săfolosească tuşe îngroşate ci „umbra” abia ghicitului), în linie modernă„promovată” de atîţia autori cunoscuţi azi; un exemplu: „cuvintele lui…/ oluminăneaşteptată/subaripileuneimolii”.

SubscriucelorspusedeDavidLanoue,anumecăLudmilas-aapropiatde haiku nu atît ca un intelectual, ci mai ales cu inima, şi, în încheiere, nuînainte de a remarca şi că acest volum a apărut cu sprijinul MinisteruluiCulturii din Bulgaria, trei poeme: „steaua mea/ luminează ani înapoi…/


108

libelule”;„noaptededragoste/stelelecadpecîmp/şisepreschimbă-nmaci”;„înavionîmpărţimaceleaşiaripi”.

** *

Springtime in Edo. A kasen to commemorate the 300th anniversary of Kikaku’s death. An account of our master Basho’s last days, by Takarai Kikaku, also known as Shinshi, compiledbyNobuyuki Yuasa,Arbitrators: Nobuyuki Yuasa, Eiko Yachimoto, John Carley, Kirsty Karkow, bilingual editionJapanese-English,PublishedbyKeisuishaCo,Hiroshima,Japan,2006,52p.

Semnalămsuccint,caşi înalteocaziiasemănătoare,ocartetratată pelargîn„Convorbiriliterare”.Estealcătuitădindouăpărţidistincte,primafiindun gen de poezie alcătuită în colaborare de mai mulţi poeţi (o strofă a unuipoetcareatrăitcusecoleînurmă,Kikaku,epunctuldepornire;începriveştedenumirilerenga,renku,kasenetc.,cititoriirubriciisuntdejafamiliarizaţicunoţiunile),adouaorelataredespreultimaperioadădinviaţaluiBashō.

Takarai Kikaku (1661-1707), cunoscut şi cu numele de EnomotoKikaku, sau/ şi Shinshi, a fost discipol al lui Bashō. El a editat două dintreantologiile prin care şcoala maestrului său şi-a dobîndit reputaţia. La acestkasen, compus pentru a-l comemora pe Kikaku, au participat cinci poeţijaponezişicincinon-japonezi1,careaulucratfuncţiedeoseriedeconvenţii/normedelucru/regulienunţateîncarte.

Aşadar, o carte în două „secţiuni”, fiecare interesantă din propriaperspectivă,ambelefiindlegateprinKikaku.OlecturăcarepoatefacecititorulsăînţeleagămaibinecineafostBasho,cumatrăitşicumaplecatdinlumeaasta, dar şi ce înseamnă haiku, dincolo de aspectele de limbă şi tehnicăspecifice.

** *

Constantin Stroe, Sub aceeaşi frunză/ Under the same leaf, prefaţă(Îngemănarea cu natura)şitraducereapoemelor:VasileMoldovan,traducereprefaţă:MihaiPopescu,EdituraSocietăţiiScriitorilorRomâni,Bucureşti,2016,106p.

Constantin Stroe e unul dintre oamenii care au participat intens laactivitatea SRH, şi despre care am mai amintit de mai multe ori în rubricanoastră.Dupăprimasacartedehaiku(Casa bunicii/ Grandma’s House,2008,

1 În ordine alfabetică, numele şi semnătura din kasen: Haku Asanuma (Haku), AkikoSakaguchi(Akiko),EikoYachimoto(Eiko),ShizukaYamamoto(Shizuka),JohnCarley(John),NormanDarlington(Norman),StephenGill(Tito),KirstyKarkow(Kirsty),DickPettit(Dick).


109

semnalată la Biblioteca haiku în vara lui 2009), acum publică un al doileavolumdegen,încolaboraretotcuV.Moldovan.

Poatecăspunînd„subaceeaşifrunză”autoruls-agînditlaunpodpesteani, la o legătură nefrîntă cu bunicii, cu casa bunicilor. Este şi asta în acestvolum,darpoatemaipregnantesuntaltetrăsăturialepoemelorsale(grupateîn secţiunile: Vestitorii primăverii, Vuietul mării, Amurg de toamnă, Flori degheaţă)suntcelecarerelevălegăturaprofundăaomuluicunatura(dealtfel,foartepuţinşivagi,abiaghiciteaccenteale„modernismului/lumiideazi”potfi regăsite, şi acelea deloc apăsate, stridente – iciacolo un manechin, o garăş.a.),nostalgia,apăsareacurgeriitimpului,ecourialevieţiisaledemilitar(darîn ton nostalgic), măcinarea pînă şi a amintirilor, unele tot mai ruginii, subpresiuneatimpuluiş.a.

Unapestealta,ConstantinStroearefelulsăuapartedeaprivilumea,deasurprindemomentesaustăridesufletîncelecîtevacuvintealeunuihaiku,găsindcaleasăletransmităcititorilorsăi.Toateacesteaîntr-oformulăcîtmaiaproapedeversiuneaclasică,dinmaimultepunctedevedere,începîndcu5-7-5,kigo,cezuraş.a.

Două poeme: „Sfîrşit de toamnă –/doar o frunză pe creangă,/ bunicasingură”; şi un altul, care mi-aduce aminte ce pustiu e cimitirul eroilorneamului,chiarşiînzileleîncare„legal”sevorbeştedespreei:„Ostaşipăzind/mormîntuleroilor–/hoţiirupflorile”.

REVISTE „Ginyu”,nr.72,20.10.2016UnnounumăralrevisteicareapareînJaponia, laFujimi,Saitama,sub

egidaWHA,şioblăduirealuiBan’yaNatsuishişiSayumiKamakura.Din sumar: Ban’ya Natsuishi despre poemele lui Mohammed Bennis

(din care am tradus şi în această rubrică cu mai multe numere în urmă),grupajesemnatede:irakianulAbudlkareemKasid(înenglezădePaulRossiter,japoneză de Ban’ya Natsuishi), marocanul Mourad El Khatibi, Raja Morjani(Maroc),Georges Friedenkraft,Franţa, KaticaKulavkova,dinMacedonia–cucarecolaborămcamnumăr denumăr la„CarminaBalcanica”,AngelinaBong,dinMalaiezia,unulmasiv,înmaimultelimbi,semnatdeBan’yaNatsuishi,ungrup masiv de autori japonezi, între care Sayumi Kamakura, Toshio Kimura,Hideki Ishikura ş.a,, un raport pe marginea celei de-a 19-a Ginyu HaikuMeetingsemnatdeIchitaroYamamoto,GinyuHaikuPrizepe2016–MikihikoItami,dinJaponia,GinyuBan’yaNatsuishiPrizepe2016–YoshihikoFuruta.Înfinal,ca de obicei,GinyuGallery,cu poeme selectate şicomentatesuccint deBan’ya Natsuishi: Bill Cooper şi Ana Cates, SUA, Lavana Kray, din România,JacobKobinaAyiahMensah,Ghana.


110

Cîteva poeme: „În fondul grotei/ Mohammed/ cîntînd în tăcere” –MohammedBennis(Maroc),„dimineaţaasta/nicispiritele/nutreccurtea”–AbudlkareemKasid(Irak),„Parfumdeiasomie/Flashback/efluviidebunica”– Raja Morjani (Maroc); Un sat gol/ deşeurile de-aici şi de-aiurea schimbăinsulte/ unde sunt oamenii?” – Mourad El Khatibi (Maroc); „Moartea uneicicade/nuamştiutnicicîndcum/să-iînchidochii”–MikihikoItami(Japonia);„Speranţa e fără rost,/ vine un timp/ pentru consolare. Sfîrşitul.” – KaticaKulavkova(Macedonia);Bărbatprivindu-şitelefonul/fatăatingîndmanechineîmbrăcate/băiatbolnavzîmbindstelelor”–AngelinaBong(Malaiezia).

*

„Gong”,Revuefrancophonedehaïku,numărul7,octombrie2010Revista,editatădeAsociaţiafrancezădehaiku,dedicăacestnumărmai

vechimaialesunui„concursspecial”alAsociaţiei,iarIonCodrescusemneazăpentru haiga. De altfel, Ion Codrescu a mai colaborat cu autori de limbăfranceză/ revistele franceze. Cîteva poeme premiate/ menţionate: premiul I,Philippe Wallach: „În zăpezi/ Ventoux/ ca un nor” (notă: Ventoux – numeleunui munte); Karine Brodsky, poem menţionat: „Mîna la frunte/ contrasoarelui strălucitor./ La nesfîrşit deşertul”; Dominique Champollion, poemmenţionat:„amschimbattrotuarul/doarpentruafura/parfumulrozelor”.

CititoriirubriciinoastresauairevistelorapăruteînFranţa,şiacelordelimbăengleză, cunosc dejadiferenţelede abordare; la acestepoeme sesizămaspectelegatedepunctuaţie,numărdesilabe,chiarjocdecuvinte/metaforă.

*„Gong”,Revuefrancophonedehaïku,horsserienr.13,octombrie2016,

specialconcursAFHAcest număr e dedicat concursului din toamna acestui an. După

editorialulsemnatdeAngèleLux(organizatoareaconcursului),încareaceastaexplicăcîtevachestiunicareţindecriterii,aspectelegatedeselectareş.a.,apoisuntpremiilepentrufiecaredinceledouătemeimpuse(Herbe(s)etfeuille(s)şilibre,artdukireji),cumotivaţiileşiselecţiilejuriului.

Notînd că pentru prima temă s-au primit 191 de texte de la 64 deautori,pentruadoua130detexte(„terţete”,cumsuntdenumite îneditorial)de la 44 de autori, că sunt cîteva şi „bîlbe” de redactare care îngreuneazăînţelegerea(prima secţiune enotată dreptconcursulAFH201–este nr. sau,probabil2015/6?,adouadin2015,îneditorialcitimcăevorbadespre2016),dar şi că temele sunt interesante, mai cu seamă a doua, despre arta cezurii,cîtevaexempledincareputemvedeaşicelfeldepoemesuntselectate(amînvedereşiaspectetehnice,devocabular,formăş.a.),subegidaAFH:PremiulIlasecţiunea„liberă”,„artdukireji/artacezurii”:„crîngpeţărmulmării-/şieusuntatîtdedeparte/decasă”–AngèleLux(cumenţiuneacă,vedem,şilaalte


111

case se întîmplă ca, uneori, pe la noi în mediile haiku, organizatorulconcursului ia un premiu, de fapt nu unul, ci ambele premii I la ambelesecţiuni);dinselecţiajuriuluilaprimatemă:„Vîntdetoamnă–chiarşilasol/frunzele/danseazădansează”–DanyAlbaredes;premiul3laprimasecţiune:„Încă o dimineaţă/ în care te caut peste tot – frunza asta moartă” – JoëlleGinoux-Duvivier.

ALTE CĂRŢI ALE AUTORILOR DE HAIKU

Radu Şerban,Japonia după Fukushima. O economie în refacere,EdituraTribunaEconomică,Bucureşti,2016,270p.

Dat fiind specificul rubricii doar vom semnala, succint, o carteinteresantă a lui Radu Şerban, care, în calitate de diplomat în Ţara SoareluiRăsare,neoferăoimagineaşacumaînţeles-o„la faţalocului”desprefelulîncare a evoluat Japonia după dezastrul de la Fukushima, dar conexiunile şianalizelesalelărgescariatemporală.

Structura(dupăprefaţaautorului):Cap.I.Macroeconomieniponă,Cap.II. Evoluţii sectoriale, Cap. III. Specificităţi sociale, Cap. IV. Finanţe, Cap. V.Interferenţeeuro-nipone,Cap.VI.Japoniaîneconomiaglobală.

Încheiem cu un citat sugestiv din cartea lui Radu Şerban, şi ca unîndemnlalectură:„Sespuneuneori,cuamarăînţelepciune,cămariletragediiaduc cu sine şi veritabile oportunităţi. În privinţa Japoniei, unii experţipresupuncătriplatragediedinmartie2011,adăugatăsurclasăriipeloculdoialeconomiei globale de cătreChina, aaduscu sine oportunitatea „celei de-atreia mari deschideri spre lume”, prima fiind Restauraţie Meiji (începută în1868), iar a doua reconstrucţia postbelică (începută în 1945). Prinimpetuozitatea ei, aceasta din urmă s-a înscris în paginile istorie drept„miracoluljaponez”,nedescifratpînăastăziîntoatefaţetelesale”.

*Ion Untaru, Comoara sfinţilor, proză spirituală, Editura Amurg

sentimental,Bucureşti,2016,552p.Amprimit,înpragdedecembriean2016,undemersmaiaparte.Astfel,

IonUntaruaalcătuitocartecarearputeainteresapeceicarecredîntradiţii,în faptulcă sfinţii,credinţa îngeneralare un locbine definit înviaţanoastrăspirituală. Într-un tom de peste 550 de pagini, fiecare lună în parte esteabordată, cu explicaţiile pe care autorul le-a socotit necesare pentru fiecaresfînt,darşilegatdeunelesărbători.

„Comoara sfinţilorfaceloctuturorsfinţilorromânipentrucareamgăsitmaterialdisponibil”,scrieIonUntaru.Şiadaugă,pedealtăparte,că„unelezilesuntprezentecuunsfîntsaudoi,altelechiarcutrei,funcţiedeimportanţaşidocumentaţiagăsită”.


112

Aşadar, socotim binevenit să semnalăm această carte a unui autorcunoscutpentrucreaţiilesaleîndomeniulliriciinipone.

*Ana Ruse, Strălucirea din ambră, prefaţă: Lenuţa Popa, coperta I şi

desene:InaBurduţă,EdituraNextBook,Constanţa,2015,106p.AnaRuse,unnumeîntîlnitînrevistelefrecventatedeautoriidegende

lanoi,alecăreicărţile-ammaisemnalatînrubricanoastră,agăsitcaleaspreaîmbrăcaînhainecaaleliriciidesorginteniponăclipeledeneuitatdecareîşifaceparte înviaţă,încălătoriilepetotloculdepeaceastăplanetă(dinInsulaBali,depildă,pînăînLamanai,dinjungladinBelize,oridinIordania,MalaieziasauBalcic,Sarmisegetusa,Turdaşş.a.),darşialtele,careţindelocuridininimă(reale sau păstrate înamintire), maiaproape de casa ori de sufletul său. Deasemenea, sunt evocate şi aspecte care ţin de fiinţa, de tradiţiile poporuluinostru -. Zilele babelor, Noaptea de Înviere/ Paştele („Miel rătăcit –/ pînă laPaşteleviitor/vafipreamare”),Crăciunul(„săniuşîntrerupt/chiarînziuadeCrăciun –/ curcubeu pe cer”), legătura noastră cu trecutul („Ziua Eroilor –/florilamonument,înrest/doarporumbei”)etc.

Dinpunctdevederealtehnicii/aspectelorformale,poemelecitatesuntşicutitluexemplificator.

Volumul cuprinde secţiunile: Poeme haiku (partea cea maicuprinzătoare, în care sunt şi unele grupaje evidenţiate prin titlurile lor –exemple: Secvenţe indiene, Secvenţe nepaleze etc.), Haibunuri: Anul nou cutrandafirialbi,Amintiricaredorîncă,OazaChebika,Lamanai,unsitînjunglă,UdatulIonilor,ArmoniiînInsulaBali.

*

Oana Cătălina Bucur, Transmutatio Mundi, cuvinte de deschidereGheorghe Caruţiu, Interferenţe: Anastasia Dumitru, Editura Ex Ponto,Constanţa,2016

O propunere mai deosebită primim de la Constanţa. Oana CătălinaBucur, azi profesor (odinioară frecventa un cenaclu condus de AnastasiaDumitru),cupreocupări şi îndomeniulartelor plastice.Autoareaaltordouăvolume (ambele de versuri: Alb în verde de Damasc, 2006, şi Paşii de prin cenuşă,2008),publicăacumocarteîncareareînvedereoviziuneapartedeaîmbina pata de culoare şi cuvîntul. Pe scurt, dat fiind specificul rubriciinoastre, dincolo de mesaj, textele, în general concise (aducînd, uneori, prinasta, aminte de maniera poemelor stil haiku), se completează cu tuşele deculoareverdegenerîndunmesajtuşant.Amvăzuttipurirelativasemănătoaredeconcepţie/gîndire,chiardacănuînacelaşimodprezentate,şiînaltecolţurialelumii,şi,unele,cumesteşiacesta,mis-aupărutinteresante.


113

Dar, fiind într-o revistă de poezie, încheiem cu două poeme (deşi nuputem reda ce le oferă tuşele de culoare): „Începutul şi sfîrşitul.// Utopieinocentă/auneisecvenţe/multidimensionale.”;„Pietrelecontinuăsărespire/chiarşiatuncicîndoamenii/uităsăleprivească/sau/săleasculte.”

Pe scurt din reviste

„InterArtes”,nr.9,noiembrie2016Nu este prima dată cînd semnalăm un număr al acestei reviste, care

apare la Constanţa (redactor şef – Anastasia Dumitru, redactor şef adjunctMirelaSavin,secretargeneralderedacţieNastasiaSavin)lacarecolaborează/sunt în colectivul redacţional mai mulţi autori de haiku (Olga Duţu, LauraVăceanu,AlexandraFloraMunteanu,PaulaRomanescu,CleliaIfrimş.a.)şicaresemnalează/ prezintă şi cărţi/ activităţi ale autorilor de lirică niponă, alesocietăţilorhaiku.

Înacestnumăr(înafarădealtetextepediversetemesemnatedeDanNorea, Paula Romanescu ş.a.) – un amplu „portret de autor”: Olga Duţu,realizat de Alexandra Flora Munteanu, un grupaj liric: Ghetele mamei, Haiku, poem de dragoste, Cuiburi – Clelia Ifrim, şi, la secţiunea „Info-cultural”,Anastasia Dumitru scrie despre: Haiku – alternativă educaţională creativă şiColocviul Naţional de poezie clasică japoneză.

„Constelaţiidiamantine”,AnulVII,nr.12(76)/2016,În acest număr: la p. 27 – Paula Romanescu, cu un grupaj de lirică

niponă, o pagină intitulată Toamna în haiku, la p. 49 Milena Munteanu(Canada),untextintitulatCrîmpeie de farmec nipon–notedecălătorie,p.59–GrigoreChitul,aicinucuhaiku,cicuepigrame.

Emel/ Ideal, revistă de cultură trimestrială, bilingvă/ üç ayliq kültür

mecmuasiekitilde,întătarăşiromână,nr.53,Constanţa,ian.2017.Semnalăm această publicaţie trimestrială (a intrat în anul 87 de la

primaapariţie;serianouă–condusădeGünerAkmolla)aicişipentrucălaeacolaborează, fac/ au făcut parte din staff-ul redacţional şi autori de liricăniponă(inclusivsubsemnatul).

Întrearticoleledinacest număr (dedicat „Simpozionului Internaţional„Experimentul Piteşti-PERT 2017”):TudorVasile: Şcoala militară română dePilotaj în mîinile bolşevicilor din Odessa, Anastasia Dumitru: Două antologiiale detenţiei anticomuniste din spaţiul românesc, un fragment despreMahmud Crimeeanul, desprecare cititoriiau putut afla mai multe înrevistanoastră, un text despre cine a fost Riza Fazîl, fostul preşedinte al UniuniiScriitorilorTătariCrimeeni,DrumulspreiadalscriitoruluiVasileŢepordeiş.a.


114

P O E Z I E S T R Ă I N Ă ÎN TRADUCERE ROMÂNEASCĂ

P O E Z I E E N G L E Z Ă Samuel Taylor COLERIDGE

CORBUL OPOVESTEDECRĂCIUN,

SPUSĂDEUNȘCOLARFRĂŢIORILORȘISURIOARELORLUISubunvechistejarbătrânMulţiporcifărăstăpân,Guiţauronţăindcatargul:Eracoptșicădeasmântul.Autropăit,venindvântul:Doaroghind-aumailăsat,altanuvedeagândulȘiveniunCorb,căruianu-iplăcuastănebunie:Aparţinea,eispuneau,ieleiMelancolie!Eramaicernitdecâtjgheaburipicurate,Zburajosînploaie,cupeneneudate.LuăghindașioîndatăomormântăLângăoapăuriașășiadâncă.Undes-adus,undeCorbuls-adus?Afostînjosșiafostînsus,Pestedeal,pestevale,negrulCorbs-adus.MulteToamne,multePrimăveriCălătoricuaripifărăcer:Multeiernișimulteveri–Nu-ţipotpovestijumadinîntâmplări.PeurmăseîntoarsecuelșioEa,Șighindacrescuseunînaltsteja'.Și-aufăcutuncuibîncelmaiînaltram,Șipuișoriavură,fericiţide-acum.DarcurândveniunTăietorîmbrăcatînblană,Sprânceanamarchizăi-atârnaîngeană.Aveauntoporînmână,uncuvântn-aspus,Cicumultehâcuriizbindhotărât,DoborîalbietuluiCorbcuib-nstejărit.Puișoriii-aufostuciși;n-aupututsăfugă,Mamale-amuritcăn-apututsăducă.


115

CrengilecopaculuiletăieTăietorul;Șiplutiră-njospeșuvoaiedinfluviu.Le-autăiatînscânduri,scoarţăaudatjos,Șidincopacșialţi-aufăcutvasfrumos.Corabia,lansată,aproapedeţărmS-aridicatofurtunădeneţărm.Seizbide-opiatră,valurișiroinde:ÎnjurșiînjurzburăCorbulchemândnăvălinde.Auziultimulţipătalsufletelorpierind--Vezi!Vezi!pestecatargnebunaapărotind!BucurosafostCorbulși-ndată-azorit,ȘiMoarteamergândsprecasăpe-unnora-ntâlnit,Șii-amulţumitiarșiiaratunce:I-auluattotul,iarRĂZBUNAREAAFOSTDULCE!

1797

RIMA BĂTRÂNULUI MATROZ ÎNȘAPTEPĂRŢI(Fragment)Facilecredo,pluresesseNaturasinvisibilesquamvisibilesinrerumuniversitate.Sedhorumomniumfamiliamquisnobisenarrabit?etgradusetcognationesetdiscriminaetsingulorummunera?Quidagunt?quaelocahabitant?Harumrerumnotitiamsemperambivitingeniumhumanum,nunquamattigit.Juvat,interea,nondiffiteor,quandoqueinanimo,tanquamintabulâ,majorisetmeliorismundiimaginemcontemplari:nemensassuefactahodiernaevitaeminutiissecontrahatnimis,ettotasubsidatinpusillascogitationes.Sedveritatiintereainvigilandumest,modusqueservandus,utcertaabincertis,diemanocte,distinguamus--T.BURNET,_Archaeol.Phil_,p.68.

PARTEAIUnbătrânMatrozîntâlneştetreiCraiinvitaţilaonuntăşiopreşteunul.Este-unbătrânMatrozŞi-opriunuldintri„Pemăturoiu-ţicenuşiuşiochistrălucitor,Acudecem-opri?Uşilemirelui-sdeschiselarg,IareusuntrudaluiPoporu-istrâns,ospăţu-iprins,N-auzicezgomotşui?”Îlţinecumâna-idemort


116

„Eraunvechibarcaz,vorbielîncepu.„Jos,ghearajos,nebuncărunt!”Şidrumulîidădu.Nuntaşulevrăjitdeochiulbătrânuluimarinarşisilitsăîiaudăpovestirea.Îlţinecustrălucitoru-iochiŞistătununtaşu-aciS-asculteca-unprunc-nţărcatMatrozulbirui.Nuntaşu-seaşezăpe-opiatrăNupoatedecâts-audăŞi-aşavorbicelombătrân,Matrozcuochidedubă.„Vasulurat,portullăsat,VoioşiplecarămnoiLăsarămschit,lăsarămcâmpŞifaruldevăpăi.Matrozulpovesteştecumcorabianavigăspresudcuvântbunşivremefrumoasă,pânăcândajunselaLinie.DinstângasteauaapăreaDinmaresenăştea!LuceaputernicşiîndreaptaÎnmarese-ngropa.MaisusşisusînoriceziPestecatargu-nşuierNuntaşulsebătuînpieptCândauzidinfluier.Nuntaşulaudemuzicadenuntă,darMatrozulîşicontinuăpovestirea.Mireas-acuintrăînsală,Roşiecarozaea-iÎntactbătând-nainteaeiVoioşisuntmuzicanţi-i.Nuntaşulsebătuînpiept,S-audăpoatedecât


117

ŞicelbătrânaşavorbiMatrozcuochiarzând.Corabiaepurtatădefurtunăsprepolulsud.Şi-acumPRĂPĂDvenişielNeînduratşicrudLovindcândaripileluisosirăDene-alungăspresud.CatargeîndoindşiprovascufundândCelce-ourmacuhăisşicântÎncăveneadupăumbră-iînvântDe-njosfruntea-iapleacă,Barcazulfugea,furtunaurlaDetotînsudnepoartă.Şi-acumvenirăceţişi-omătFăcându-secumplitŞigheaţăpânălacatargpluteaVerdecasmaraldul.Ţinutuldegheaţăşidesuneteînfricoşătoareundenimicviunueradevăzut.ŞidegroazăstrăluceauPestegheţuriînzăpeziţigheţariOamenişifiarenuvăzurămGheaţăînoricezări.Gheaţăaici,gheaţăacolo,GheaţăînoricefirScârţâind,hârâind,răgând,urlândCazgomote-ndelir!PânăcândomarepasăredemarenumităAlbatrosulveniprinchiciurăşifuprimitcumarebucurieşiospitalitate.ApoitrecuunAlbatrosPrinceaţăeltrecândDeparcaarfifostduhcreştin'Lprimit-amînDomnulsfânt.MâncândcenumâncănicicândŞiîncercşi-ncerczbură


118

Sparte-sgheţuricuuntunetNăierulpedrumnepurtă.Şivezi!Albatrosuls-adoveditafiunsemnbunurmîndcorabiaceseîntorceasprenordprinceaţăşigheţurilelibere.Şi-unvântbunvenidinsudNeurmaAlbatrosulzburândŞi-noricezilatainsaujoacăVeneal-alnăierilorcânt!Înceaţăoriînnor,pecatargoriînpânzăStătuelnouăvecerneCândtotînnoapteprinpâclăalbăDalbaLunăîncerne!Bătrânulmatrodneospitalierucisepasăreapioasădesemnbun.„Domnul!bătrânemarinar,Mântuie-tededracişichinoros!Decearăţiastfel?”–Cuarbaletă,eu,Împuşca-ipeALBATROS.PARTEAaII-aSoareleapăreadindreaptaDinmaresenăşteaAscunsînfumşi-nparteastângăÎnmarese-ngropa.ŞivântulbundinsudsuflaDulcipăsărinuvedemzburândÎnniciozilatainsaujoacăJosl-alMatrozilorcânt!Camaraziiurlăîmpotrivabătrânuluimatroz,pentruucidereapăsăriidenorocbun.Şieufăcuilucru-ndrăcitCe-aducedoarnecazEitoţijurând,pasăreaomorâiCefăceavântulsăbată.Mișel!Spun,pasăreaomorîCefăceavântulsăbată!


119

Însădupăcepâcladispare,îlîndreptăţiră,făcându-seastfelpărtaşilafărădelege.NicilucitorşinicicarminprecumChipuldivinSlăvitulsoareurcăŞitoţijurând,paseriomorândCe-aducceaţăşipâclă.Edrept,spuntoţi,s-ucizipepaseriCe-aducceaţăşipâclă.Vântulbuncontinuă;corabiaintrăÎnOceanulPacificşinavigheazăSprenordpânăajungelaLinie.Bunulvântulbătea,spumamăriizburaObrazdăurmându-ne-ntăriiNoifurămprimiicecălcarăm'Nceamarealiniştii.Corabiaseliniştidintr-odată.Căzurăvânt,căzurăpânze'RatristcâttristnoiştiamŞinoivorbeamdarcasăfrângemTăcereadenoian!Toti-uncerdecupru-ncinsLaprânzsoaredesângeDeasupradecatargDoarLuna-lpoatestingeFărăsufluorimişcatOpriţicaunpictatbarcazPeunoceanpictat.ŞiAlbatrosulîncepesăfierăzbunat.Apăapă,pestetotŞitotlemnulse-usucăApăapă,pestetotNu-ipicăîncănucă.Întregu-adâncseputrezeaHristoase!CăsevedeCumfiaremucedese-urcarăPevalurimucede.Înjur,înjurtresărindaiureFocul-morţiijucaînnoapte


120

ApelecauleiuridevrăjitoareArdverde,albastrulapte.UnSpiritîiurmărise;unuldinaceiinvizibililocuitoriaiacesteiplanete,nicisufleteplecate,niciîngeri;înlegăturăcuexistenţacăroraînvăţatulevreuJosephusşiplatoniculconstantinopolitanMihailPsellospotficonsultaţi.Suntfoartenumeroşişinuexistăclimatsauelementfărăunulorimaimulţi.Înviselacâţivas-azisDeDuhulceneotrăviLanouănoduriînadîncDinloculdeomătşi-alceţiiŞi-nastăseteoricelimbăEste-ofilitădinpământO,n-amvorbinicidemaimultFuninginemâncând.Corăbierii,înamarullornecaz,vorsăarunceîntreagavinăpebătrânulmatrod:semnîncareîiatârnămoartapasăremarinădegât.Oh,bunătate,cerelepriviri,Bătrânişitineriazi!Înlocdecrucepe-AlbatrosLegat'mi-audegrumaz.

TraduceredeFelix-Gelu CONSTANTINESCU

S


121

P O E Z I E G E R M A N Ă Jacob Michael REINHOLD LENZ

(1751-1792)

Soarelui Sufletallumii,neobositulesoare!Mama*iubirii,bucuriei,vinului!Ah,fărătineîncremeneştepămîntulŞicreaturileîntristeţe.ŞicumpoteuaicisingurDeînrîurireataanimatşifericitAh,cumpoteusă-ţiîntorcspatele?Căldură,blîndeţe!PatriameaCuceamaidulcerazăata,lasă-măAh,teimplor,aici,maiaproapedetineCavulturul,aproapedetinesăstau.

Traduceredinlimbagermană:Mircea M. POP

Johann Wolfgang GOETHE (1749-1832)

Preocupare genială AşarostogolesceumereuCasfîntulDiogenebutoiulmeu.Cîndeserios,cîndeglumă;Cîndedragoste,cîndeură;Cîndeasta,cîndealtcevaEsteunnimicşiesteceva.AşarostogolesceumereuCasfîntulDiogenebutoiulmeu.Autorul CeaşfieeuFărătinePublicule,prietene!Toatesimţirilemelemonoloage,Toatebucuriilemelemute.

*Soareleîngermanăestedegenulfeminin.


122

Rugăciune-şoc DesuferinţeleluiWertherBachiarşidebucuriileluiFereşte-nepenoi,bunuleDumnezeu!Deliciul melancoliei Nuvăuscaţi,nuvăuscaţi,Lacrimialeeterneiiubiri!Ah,ochiuluidoarpejumătateuscatCepustie,cemoartălumeaîipare!Nuvăuscaţi,nuvăuscaţi,Lacrimialenefericiteiiubiri!Drăgălaşă Lili ai fost mereu DrăgălaşăLiliaifostmereuToatăplăcereaşicînteculmeu!Eşti,vai,acum,durereameatoatăŞitotuşiîncăcîntareameatoatăCăsătorie neuniformă Chiarşiaşaoperechecereascăsegăsidupăunireinegală:Psicheeramaiînvîrstăşiînţeleaptă,Amormaiesteîncăuncopil.Pentru Charlotte von Stein Deundesîntemnoinăscuţi?Diniubire.Cumamfinoipierduţi?Fărăiubire.Ceneajutăsăînvingem?Iubirea.Putemchiariubiresăgăsim?Priniubire.Cenutelasăsăplîngiîndelungtimp?Iubirea.Cesăneuneascămereu?Iubirea.

Traduceredinlimbagermană:Mircea M. POP


123

P O E Z I E I T A L I A N Ă C O N T E M P O R A N Ă

Rita R. FLORIT Rita R. Florit trăieşte la Roma. A publicat Lezioni inevitabili, Lietocolle 2005.Textele sale sunt prezente în antologii. Video-poeziile sale, produse de autoareînsăşi,aufostprezentateînfestivaluridinItaliaşidinstrăinătate.RitaR.Floritesteşi autoare de texte pentru teatru-dans şi instalaţii. Poezia ei a fost tradusă înfranceză,engleză,spaniolăşipunjabi.TexteletraduseînlimbaromânăfacpartedinvolumulPasso nel fuoco,Edizionid’if,2010.

CautăînadîncveigăsiranadeatrăicuinimadevoratăstrînsălărgităumflatăînsîngepînăcîndsupliciuldicteazăcurgereaCautăînmijlocveigăsicheiapotecilorsecretecalcifiateoprirideviaecrucisînnoroiatecîndfaţacăzutăînmocirlăafostdeclaratădeneiertatafostscutitădeoricedatoriemaicaut-oînpunctulexactdurerosdecrudăplăceresăpicurioemblemădearipidesfăcutesăparfumezizdrenţelecărniinuîncălarvăinertănuîncătrandafirnocturnofilitcautăînfineînamintireatadetrecuteviitoareuniversuridendriterecompusedindorinţadearevedeasteleledininfern.***Noapteaînainteazăgrăbităsomnulanihileazăcorpulvindecă


124

mădesfacemărăsfoieştemăînfioarăparalizeazăpicioareleîncetineşteinimabuimăceşteapoiprindeiat-ocăresimtebreşadorinţaceînmoaiecarneamuşcăşicontinuă.***Îmitorturezversulîntr-omiedepîraiemălichefieznuştiudecîtsăgemşisătacsămăscufundşisăieslasuprafaţăsăsufocumbracaremăatacăsăstîngşisăprindşiîntinesăcadcaddinnouiubirefărăinimăîncentrulexactalfloriimele.

Prezentareşiversiunearomână:Eliza Macadan

Luca MARTINI

Luca Martini s-a născut în iarna anului 1958 la Milano, unde trăieşte şi estejurnalistprofesionist.AabsolvitFacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinMilanoiardomeniulluideinteresesteliteratura.TexteletraduseînlimbaromânăsuntinediteşifacpartedinvolumulînpregătireTra due stazioni.

St. Martin Pentrumineviaţavarămînemereuodupă-amiazăîncaretolăniţipeocanapeavecheneuitamlatelevizorlaAu revoir les enfantseramîntr-unhotelpustiudinAlpiifranceziînmunţiidelîngănoisedeschideaspreazurofereastrăimensădepiatrăneîncuiaserăîntr-ostatuetăaMaiciiFecioare,frumoasă,ciobităşinoiamaruncatdoaropriviremotanulsenumeaTigrou


125

Poezia unei nenorociri oarecare Rămînemuluiţicîndnenorocirealoveşteînaintedeastaerammîndriînpozăţineammarginilesacouluipretenţioşi,cumvaaluzivi,cuvreunmurdargîndplimbîndu-ni-seincognitoprincapRămînemuimiţicîndnenorocirealoveşte

–ictusulcarelasălegumepeunpatdespitalsauînstradăvictimealeunuiaccident–

Rămînemuluiţicîndnenoroculloveşte

–scoatelaivealăfisuraintimăascunsăpînăşiceluicareîţistăalăturişiseroagăpentrutinelaluminauneilumînări

Te-amurmatlaMadonna dell’ Orto stăteaiîngenunchipeiarbaarsă

înfaţastatueteiciobitecaretrimiteaunfirdeluminădinculorileeidealtădată.Uncîinerăbdătorteaşteaptăşieltăcutlapoartă.Pentruoclipăcredemcărenunţareagăsitădistrusăpecalescrieversuridelordbyronîndelirşicăvecinulnostrueunmaestrudecoardesaudevirtuţiteologalenegîndimcăbărbatulcareeundealermărunts-artrezidintr-odatătovarăşsfîntalluidostoievskidarîlvezipeurmăghemuitîntrepicioareleunuijandarm.Rămînemuluiţicîndnenorocirealoveşte


126

Suntemcopiicuunbănuţînbuzunarsaucuunpicioruşdeiepuresiguricănepoartănoroc.

Sankt Petersburg ÎnCasa de pe Fontankaprinîntunericsemişcăfoşnetuluneirochiizdrenţuiteeanebunăîngenuncheazăprintregunoaielenegrearuncăprafulcuscheletuldegetelorsapăîntrecopaciiarşiogroapăpentrumesajelecăzutedincrengi–bătrînanumărăcapeniştepicăturideaştriacesteoasedecîini.Lido DoamnaKomindinIstriaşicontabilulAncona

–ocataractădeschisăcătresearăşiunfalitrentierrătăcit–dintr-ogrădinăîntunecatădinLidoundemaitrăiesctrimitluminifosforescentehalouridedegeteapăsatepeochiurmealbăstriicabaleledebateriistricatefaruridedinamlanternespartedebicicleteledecopiiacesteroţiseînvîrtescîncăodatăpepietrişBill Owens PrinpanoramadefotografiivechicuBillOwenslocprecaralunuitimpstratificat

–cimitirulorficdescoperitaici–nupotînlăturaminuteletrecutetaxiulcare-atrecut


127

alteşialteimaginiobişnuitemotel cronicles,vilemici,găini,feţeinspiratedenebunitraverseazăcuminepeisajuldarmergînaltăparteSupermarket teaşteptaiciziceamlet it bleedîmbrăţişaţipicurasîngeşiurinăselegănalumeahaisăneridicămînpicioarecaînaintesubporticulpîrlitdepeteumedelinsedeamanţiiînpatrulabevădşiacumpeceidoimurdaridegunoaieledelasupermarketplasticşisîngevădochiilorşispinărilecuzvasticitatuatenumaiîncarnealoreiarăşioctombrieşiplouăteribiltoatădragosteadezvrăjităfărăviaţădepozitatăîntr-unsketchTestament I citescpoeţiterminaliîntîlniţiîndocumentaresobrecompilatoriînfocaţideabecedarescheleticefăcuţişismintiţialegînceledinurmăosingurăformă


128

acuvîntuluicearămasăînbufnituraceluicarecadeînadînculsineluiunadintreceleomieşiunadenimfealeluimonetTestament II Măîncredinţezţienomenclatorslăbănogdememoriemoartăcasămăjocde-alistelecupersoaneuitateşidispărutesunetenesiguredeversuritrimiseminţiipăpuşialeunuiteatruîntunecatînrevoltă.Zbor Păsărialbastrepesîrmeamuţescrăsărituluitatecîntecelememorieiajungîmpreunăpovestededoliuîntr-unzborlafirulierbii

Prezentareşiversiunearomână:Eliza Macadan


129

P O E Z I E H I S P A N I C Ă

Şapte poeţi peruani

Poezia peruanăeste dominată de geniul lui César Vallejo, alcăruigest derecucerirealimbajuluipoeticînlimbaspaniolă,decurgînddinasumareaintegralăalecţieiavangardiste,arerepercusiuniasupraîntreguluispaţiuhispanofon.Forţaacestui poet poate fi percepută datorită traducerii în română a volumelorcorespunzîndetapelormaipuţinermeticedincreaţiasa:Heralzii negri (datînddin1919, traducerea semnată de Mihai Cantuniari a apărut în 1979 şi a fostrepublicată în 1992) şi Poeme umane (scrise între 1931-1937, versiunearomâneascăaluiConstantinAbăluţăafostpublicatăîn2011).

Unasemeneapoetnuaveacumsărăsarădinneant,lafelcumeraimposibilsălasenealteratcursulpoezieidinţaradeorigine.Poeziaperuanăedeobogăţieimpresionantăşi,prinselecţiaaşaptepoeţiperuani,dingeneraţiidiferite,ne-ampropussăschiţămînliniifoartesumareozonăaliriciimondialemairarvizitatăînlimba română. Această selecţie a fost prilejuită de celebrarea poeziei peruaneprintr-un eveniment organizat de Consulatul Onorific al Republici Perú,reprezentat la Timişoara de Excelenţa sa domnul Rufino Delgado Montenegro.AmbasadaRepubliciiPerúînRomâniaafostreprezentatădeExcelenţasadomnulconsul Juan Pablo Guillermo Artaza Buenaño. Studentele şi masterandelehispaniste ale Facultăţii de Litere Mădălina Motoşan, Mirabela Nedelcu, PopKatalinTimea,IuliaRăileanu,activeîncerculdetraducereliterarăSpanishcondusdesubsemnata,autradusîmpreunăcuprofesoaralor,acestepoeme.

José María EGUREN

(1874-1942)este considerat primul poet modern din Peru. În critica literară latinoamericanăcirculă această concepţie, datorată lui Octavio Paz, conform căreia modernismullatino-american corespunde de fapt romantismului european, dat fiind căromantismulpropriu-zis,celdinsecolulalXIX-lea,nuedecît„reflexulunuireflex“,oimitaţietîrzieşipauperă.Or,abiaodatăcumodernismul,considerăPaz,arelocreformaritmuluipoetic,revalorizareatrecutuluiindigen,darşideschidereacătreformedecredinţăalternative(depildă,ocultismul,magiaetc).Teoria luiOctavioPaz e seducătoare, deşi criticii actuali obişnuiesc să o critice. Modernitatea luiEgurenedatăînprimulrînddefaptulcă,înciudainfluenţelorpecareleprimeştedinparteasimboliştilorfrancezişialuiRubénDarío,reuşeştesăcreezeopoeziecutotulaparte:aplecareaspreexotismşiimaginicvasionirice,depildă,sîntsupuselaEgurenunuiampluprocesdealegorizare,creîndu-seimagini încifrate,carecerointerpretareatentă.


130

Eguren a fost un poet solitar: şi-a trăit tinereţea şi maturitatea în Barrancos, ostaţiunesatelitaLimei,locuindîmpreunăcudouăsurori,caşiel,necăsătorite.Abiaîn ultima decadă a vieţii s-a mutat din nou la Lima. A fost, însă, înconjurat cudragoste de familie şi a avut un cerc de admiratori fideli, creînd chiar un fel decenaclusui generisînlocuinţadinBarrancos.Recunoaştereaavenittotuşitîrziuşimaidegrabădinstrăinătate:primiicareauscrisdespreelînmodseriosaufostunamerican şi un englez. Printre puţinii admiratori se aflau totuşi personalităţiimportante:VallejoşiMariátegui,celdinurmăanticipîndcădupăceletreivolumedepoezii(Simbólicas, La canción de las figuras, Sombra)(1911,1916,1924)Egurensevaîndreptamaidegrabăspreproză,ceeaces-aşiîntîmplat:înanii1930scriaprozescurtecareulteriorvorfi integrateînvolumulMotivos,publicatpostum.Înpoezia sa cea mai cunoscută, Regii roşii, secreează ununivers format din culori,corespunzînd orelor zilei, pe fondul cărora apare o înfruntare între forţe stranii,caretrimitfielaunEvMediustilizat,fielaodescrierecifratăapeisajuluilocal,fiechiarlaforţelevieţiişialemorţiicareseînfruntăînmodeternşiimpersonal,într-uncicluneîntreruptalcreaţieişidistrugerii.Evorbade„oorbitădesimbolurişialegorii încifrate care fac aluzie la misterul existenţei; nu putem să le înţelegemsensulfărăsăledistrugem“(JoséMiguelOviedo).

Regii roşii DinzoriLuptăregiiroşiiCulancedeaur.PrinverdepădureŞipedealuriledepurpurăLetremurăfrunţile.RegişoimiLuptăînzăriDeauralbastre.PrinluminacadmieMînioasesevădumbrelelorMicişinegre.VineşinoapteaŞifermiseluptăposomorîţiRegiiroşii.

(trad.Iulia Răileanu)


131

Ramón Rafael DE LA FUENTE BENAVIDES

PrintrepoeţiicareseadunauîncasaluiEgurenseaflaşitînărulRamón Rafael de la Fuente Benavides, născut în 1908, şi care urma să semneze cu pseudonimulMartín Adán o operă impresionantă. Pseudonimul (pe care, potrivit unora, i l-asugerat chiar Carlos Mariátegui, conform altora, şi l-a luat pentru a fi admis încercul lui Eguren) a fost gîndit ca o sinteză între Geneză şi darwinism (MartínînseamnămaimuţălaLima,iarAdam,evident,facetrimiterelaomulbiblic).Acestnumeedefaptomostrăaspirituluirebel,jucăuş,înclinatsprefarsă,carearezonatprofund cuavangardacontemporană lui. Ca şi în alte ţări din America Latină, înPeru spiritul avangardei a fost extrem de fecund, iar dovada cea mai clară esteapariţiaunuipoetimens,CésarVallejo.MartínAdáneste„trezit”laviaţaliterarădespiritul avangardist: la nici douăzeci de ani publică un volum de proză, pretinsăcarte pentru copii, intitulată Casa de carton care e un regal de umor, spirit deobservaţie, ironie, inventivitate verbală, capacitate de a condensa stampe dinmediulstaţiuniiBarrancos.Ceeaceurmeazăacesteiperioaderebeleeste însăocreaţiemultdiferită,care, înciuda boemiei şi alcoolismului totmai accentuat al poetului,se îndreaptă spre orecuperare creatoare a tradiţiei baroce. Poemele din Rosa de la espinela sau Travesía de extramares – Sonetos a Chopin (1950) lasă în urmă jocurilesuprarealiste şi se reîntorc la gravitatea unui Quevedo, a misticilor, dar şi a luiRimbaud şi Rilke. Dilema poetului rămîne cea între a da frîu liber impulsuluinihilist al avangardei sau a urma o tradiţie ce promite – dar fără să-şi onorezepromisiunea – o imagine a eternităţii. O dilemă paralelă e cea dintre atracţiapoezieicuancorareînrealitate(chiardacăaceastărealitateeconsideratădemnădeafidistrusă,înliniaavangardistă)şiceaspreopoezieautoreferenţială,aflatălamargineatăcerii,aşacumodovedescversuriledinultimulsonetinclusînvolumulDiario de poeta:„Poezianuspunenimic/Poeziastă,tăcută,/Şiîşiascultăpropriavoce”.Subacestsemnaldilemeistauvolumeledinadouaparteacreaţiei,reluatădupăonouăseriedeinternăriînspitalepsihiatrice,La mano desasida (1961)şiLa piedra absoluta (1966). Cel din urmă este un omagiu adus unui arhetip aleternităţii, ruinele de la Machu-Picchu, pe care poetul îşi proiectează angoaselelegate de prea puţina existenţă şi de prea multa necunoaştere a eului pe fondulinfinitului şi al iminenţei morţii. Volumul postum Diario de poeta (1966-1973),care cuprinde 120 de sonete, a fost alcătuit de prietenii şi admiratorii săi de penoteledezordonatelăsatedepoet.Legendaviepecareaincarnat-o,ceadepoetblestemat,autodestructiv,aecranat,dinpăcate,poezialuiînafaraPerului.FiguraluiMartínAdán,maimultdecîtpoeziasa,pecareocunoşteapreapuţin, l-aatrasşipeAllenGinsberg,care l-avizitat laLima într-o călătorie care avea ca scop procurarea de ayahuasca, o băuturăstupefiantăcu virtuţi curative. Adáne însă un poet dereferinţă,care, aşa cum aobservatcufineţeCarlosMariátegui,posedăunspiritraţionalistşiclasicpecareînsăîldesfideprinexerciţiul„absurdităţiipure”(el disparate puro):dezordineadinabsurduldistrugătorducelaonouăordine.Umorulşinon-sensulnusîntlipsitede


132

o logică sui generis, cum o dovedesc aceste versuri din „poemele underwood”,incluseînCasa de cartón:

Durăşisplendidăeprozastrăzilordinoraşlipsitedeneliniştiestetice.Peelelestrăbaţicasămergicupoliţialafericire.Poeziaochelariaiferestreloreunsecretalcusătoreselor.Nuexistăbucuriemaimaredecîtsăfiiundomnbineîmbrăcat.Inimataeunclaxoninterzisdereguliledecirculaţie.Caseleîşirumegăpaceabovină.Dacăailăsasăseaflecăeştipoet,aifiduslapoliţie.Spală-ţiochiideentuziasm.Maşinileîţiatingşoldurile,întorcîndu-şicapeteledupătine.Săcrezitucăsîntfemeivicioase.Aşaveiaveaaventurataşizîmbetuldedupăcină.Bărbaţiipestecaredaiaucarneabătătoritădelabirou.Iubireaestelatoatecolţurile,darnicăierinu-ialtfel.Trec muncitorii cu ochii plini de obidă din cauza serii, a oraşului şi aoamenilor.Deceartrebuisăteexecutepoliţiasecretăaruşilor,Checa?Doarnuaipusstăpînirepenimicaltcevadecîtpeinimata.Oraşullingenoapteacaopisicăînfometată.Iartueştiunbărbatfericit,poateuniculbărbatfericit.Porţicămaşăşinuaimarigîndurideniciunfel.Acummăapucăfuriaîmpotrivaacuzatorilorşiacelorcareaducconsolare.Spengler este un biet astmatic, iar Pirandello e un bătrîn idiot, aproapepropriulluipersonaj.Darnutrebuiesămăenervezdinnimicuri.O grămadă de lucruri au făcut bărbaţii mai rele decît culturile lor:romaneleluiVictorHugo,democraţia,şcoalaprimară,etcetcetc.Însăoameniiseîncăpăţîneazăsăseiubeascăuniipealţii.Şi,cumnureuşesc,ajungsăseurască.Pentrucănuvorsăcreadăcatotulesteiremediabil.Cetateagreacăîmivinesăcredcaafostunbordelundetrebuiasămergicuunrevolver.Iargrecii,înciudaculturiilor,aufostfericiţi.Nuampăcătuitmult,darştiucumstautreburileastea.Bertoldo ar spune mai bine lucrurile astea, dar Bertoldo nu le-ar spuneniciodată.Şielnusebagăacoloînchestiipreacomplicate–şiestebătrîn,vreapaceşichiarîivoteazăpemoderaţi.


133

Lumea nu-i chiarnebună, însa da, eprea decentă. Nuai cum să o faci săvorbească atunci cînd e beată. Iar cînd nu este, afuriseşte beţia sau îşiiubeşteaproapele.Însăeusincernuştiuceestelumeaşinicicesîntoamenii.Ştiudoarcătrebuiesăfiucorectşimîndruşisă-miiubescaproapele.Şiiubescmiiledeoamenidinmine,cesenascşimorînfiecaresecundăşinutrăiescdeloc.Iată-misemenii.Justiţiaesteunadintrestatuileurîtedinpieţeleoraşelor.Niciunadintreelenu-miplacenicipreamultşinicipreapuţin–nusîntzeiţeşinicifemei.Euiubescjustiţiafemeilorfărătunicăşifărădivinitate.Lacapitolulsinceritate,nusîntchiardintreceimairăi.Îmi mănînc şi eu pîinea singur, fără să-i daumotivde invidieaproapeluimeu.M-amnăscutlaoraş,şinicinuvreausăauddesat.Amfostferitdepăcatuldea-midorisăfiealmeu.Înschimbîmidoresccerul.Aproapecăsîntunomvirtuos,aşzicecăaproapeunmistic.Îmiplacculorileceruluipentrucăsigurnusîntculorigermane.Îmiplacesăcutreierstrăzilecamcîine,uşormaşină,aproapedelocom.Nusîntfoarteconvinsdeumanitateamea;nuvreausăfiucaalţii.Nuvreausăfiufericitcuacordulpoliţiei.Acumpestrăziaieşitunpicsoarele.Nu ştiu cine l-a luat, ce om rău, lăsînd urme pe pămînt ca un animaldecapitat.Treceuncăţeluşschiop–uiteşisingurulactdemilă,singuragrijă,singuraformădeiubiredecaresîntcapabil.Cîiniinu-laupeLenin,şiastalegaranteazăuntraiumandaradevărat.SăumblipestrăzicapersonajeleluiPíoBaroja–(toţiunpiccîini)–.SămestecioasecapoeţiiluiMurger,darplindeseninătate.Însăoameniiauoviaţăde-apoi.Pentruastaîşidedicăviaţaiubindu-şiaproapele.Baniiîifacpentrua-şiomorîtimpulinutil,timpulfărărost...Diogeneesteunmit–umanizareacîinelui.Dorinţa pe care o au toţi marii oameni de a fi cu totul şi cu totul cîini.Oameniimărunţivorsăfiecumarioameni,milionari,şiuneorizei.Darlucrurileasteatrebuiespuseînşoaptă–mi-efricăsămăaudpemineînsumi.


134

Eunusîntunmareom–eusîntsîntunomoarecarebărbatcareîncearcămarilefericiri.Însăfericireanuedeajunscasăfiifericit.Lumeaestepreaurîtă,şinu-ichipdeaofacefrumoasă.Potdoarsămi-oimaginezcaunoraşcubordelurişifabricisubunduireaunordesteaguriroşii.Euîmisimtmîiniledelicate.Cinesîntşicevreau?Sîntunomşinuvreaunimic.Sau,poate,unomcatauriisaucaalţii.Tun-aiurechilepreamari.Eu vreau să fiu fericit la modul micuţ. Cu dulceaţă, su speranţă, cuinsatisfacţii,culimitări,cutimp,cuperfecţiune.Acummăpotîmbarcaîntr-untransatlantic.Şisăpescuiescacoloaventuriaşacumseprindpeştii.Darundeaşpleca?Lumeanuîmiajunge.Estepreamare,şin-ampututs-omărunţescînmicisatisfacţiicumaşvrea.Moarteaestedoarungînd,nimicmaimult,nimicmaimult...Iareuvreausăfieunlungdesfătcusfîrşitullui,cuvirtutealui.Portul,plindeceaţă,estemultprearomantic.CiteraeostaţiunebalnearădinStateleUnite.Americaniidinnordaucarneapreaproaspătă,camrece,aproapemoartă.Panoramaseschimbăcaunfilmvăzutdelatoatecolţurile.Sărutulfinalsunădejaînumbrasăliiplinădelumînărişiţigări.Însăastanuescenafinală.Dincauzaastasunăsărutul.Nimic nu-mi ajunge, nici măcar moartea; vreau măsură, perfecţiune,satisfacţie,desfătare.Cumde-amajunsînacestcinematografpierdutşiîmbîcsit?Searadejas-ofiîncheiatînoraş.Şieuîncămăsimtcaşicumarfiseara.Acumîmiamintescperfectaniinevinovaţi.Şitoategîndurilemizeremiseştergdininimă.Măsimtunomcarenuapăcătuitniciodată.Sîntfărătrecut,cuunviitorexcesiv.Măducacasă...

(trad.Mădălina Motoşan)

Javier HERAUD

Generaţia căreia îi aparţine Javier Heraud este diferită faţă de cea anterioară,marcată de avangardă, dar împărtăşeşte cu ea un element esenţial: credinţa în


135

mitulreînnoiriitotale.Pentruavangardă,reînnoireapresupuneaotabularasaşioreîntoarcerelazeropentruaseputeaconstruilumea;înactualaetapăoasemeneacredinţă se incarnează într-un mit cît se poate de puternic: e vorba de mitulrevoluţiei şi al capacităţii de a transforma însăşi natura omului prin luptaîmpotrivanedreptăţii.Întrupareaacesteicredinţe–careulteriors-adoveditafioiluzie–este JavierHeraud,poetşi luptător înguerrilla,născut în1942.A fostuntînărprecoce:laşaisprezeceaniintraprimullafacultateadelitereaUniversităţiidinLima,înacelaşianprimeaunpostdeprofesordeenglezăşispaniolălaunliceu(probabil e cel mai tînăr profesor din Perú); la optsprezece ani publica primulvolumde poezii, Rîul, răsplătit cu un premiu pecare l-a împărţit cu César Calvo;pestedoarcîteva lunimaipublicaşivolumulCălătoria. În1961aintrat înrîndulMişcării Social Progresiste şi participă la mitinguri (de pildă cel îndreptatîmpotriva vizitei lui Nixon în Peru) şi militează ferm pentru cauza social-democraţiei.ÎnacelaşianacălătoritînURSS,ceeacevareprezentaunmomentdecotitură în viaţa sa, orientarea sa de stînga îndreptîndu-se hotărît spre variantatare, comunistă. A călătorit tot atunci în China, la Paris şi la Madrid, iar laîntoarcerea în ţară a reuşit să obţină o bursă în Cuba pentru a studiacinematografia.În1963sereîntoarceînPerúpentrualuptaîmpotrivamilitarilorcare de cîteva luni conduceau ţara în urma unei lovituri de stat. Ca membru alArmataEliberăriiNaţionale,omişcaredeguerrillade inspiraţiecubanezăşicarede altfel a avut o viaţă scurtă, a participat într-o acţiune care l-a costat viaţa.Traiectoria luiaminteşteoarecumdeNicolaeLabiş,dispărutprematur.Heraudamuritla21deani,lăsîndînurmăolegendăşiopoeziecarepromiteamult.

Rîul 1.Sîntunrîu,cecoboarăprintrepietrelelargi,cecoboarăprintrerociledure,prinpotecadesenatădevîntÎnjurulmeusîntcopaci,umbriţideploaie.sîntunrîu,cobordefiecaredatămaifurios,maiviolent,cobordefiecaredatăcîndunpodmăreflectăînarculsau.


136

2.Sîntunrîu,unrîu,unrîu,cristalindimineaţa.uneorisîntdarnicşibun.Alunecsuavprinvăilefertile,adapdemiideorivitele,oameniiblînzi.Copiiiseapropiedemineziua,iarnoapteaîndrăgostiţitremurînd,îşisprijinăochiipeaimei,îşiscufundăbraţeleînlimpezimeaîntunecoasăaapelormelefantasmale.3.Eusîntrîul,uneoricurajosşiputernic,daruneorinuţinseamănicideviaţă,nicidemoarte.Coborprintrecascadeleînvolburate,coborcufurieşicuranchiună,lovescpietreletotmaimult,lefacunacîteuna,bucăţilanesfîrşit.Animalelefug,fugfugind,cîndmărevărspecîmpii,cîndpresarcupietremicipovîrnişurile,cîndinund,caseleşipăşunile,


137

cîndinundporţileşiinimilelor,trupurileşiinimilelor.4.Şiatuncimăgrăbesccelmaimult,cîndpotajungelainimi,cîndpotcuprindesîngele,cîndîipotprividininterior.Iarfuriameaseîntoarcelin,şimăîntorcarbore,şimăopresccaunarbore,şistauînliniştecaopiatră,şitacîntocmaicauntrandafirfărăspini.5.Eusîntunrîu.Sîntrîuleternalfericirii.Dejasimtbrizeleapropiate,dejasimtînobrajivîntul,iarcălătoriameaprintremunţi,rîuri,lacurişiluncidevineinterminabilă.6.Eusuntrîulcarecălătoreştepeţărmuri,arboresaupiatrăseacăSîntrîulcarecălătoreştepemaluri,poartăsauinimădeschisăSîntrîulcarecălătoreşteprintrepăşuni,


138

Floaresautrandafirtăiat.Sîntrîulcarecălătoreştepestrăzi,Pămîntsaucerud.Sîntrîulcarecălătoreşteprinmunţi,Stâncăsausarearsă.Sîntrîulcarecălătoreşteprintrecase,Masăsauscaunatârnat.Sîntrîulcarecălătoreşteînoameni,ArborefructTrandafirpiatrăMasăinimăInimăşipoartăÎnapoiate7.EusîntrîulcarecîntăLaamiazăşipentruOameni,Carecîntalamormintelelor,Care-şiîntoarcechipulSprealbiilesacre.8.Eusîntrîulîntunecat.CoborprinstrîmtorileFrînte,PrinnecunoscutelesateUitate,Prinoraşehiperaglomeratedepublicuitîndu-selavitrine.Eusîntrîuldejamergprinpăşuni,sîntarboriînjurulmeuînveliţideporumbei,arboriicântăcurîularboriicîntăcuinimameadepasăre,rîurilecîntacubraţelemele.


139

9.Vavenioraîncarevatrebuisămăvărsînoceane,să-miamestecapelelimpezicuapelelortulburate,vatrebuisă-miîncetezcînturileluminoase,vatrebuisă-mipotolescţipetelefurioaseînzoriifiecăreizile,să-milimpezescochiicumarea.Vaveniaceazi,iarînmărileimensenuîmivoimaivedeacîmpiilefertile,nuîmivoimaivedeacopaciiverzi,almeuvîntapropiat,almeucersenin,almeulacîntunecos,almeusoare,aimeinori,nuvoimaivedeanimic,nimic,doarcerulalbastru,imens,şitotulsevadizolvaîntr-ocîmpiedeapă,undeuncîntsauunpoemvorfidoarrîurimicicecoboară,rîurirepezicecoboarăpentruaseuniînnoilemeleapeluminoase,înnoilemeleapestinse.

(trad.Pop Katalin Timea)


140

César CALVO SORIANO

SpredeosebiredeHeraud,César Calvo Soriano,născutîn1940,aavutnoroculdeaseputeamaturizacapoet,chiardacăşielatrăitdestuldepuţin,murindîn2000.Şipoeziasaîşitragesevadincredinţa–nicicîndrenegată–înmitulcomunismuluitriumfător;dealtfel,afostprietencuHeraud,cucarenudoaraîmpărţitpremiuldepoezie tînără din 1960, ci a şi scris Eseu pe două voci publicat în 1967. Este unscriitor activ, care publică mult, primeşte premii numeroase şi călătoreşte mult(trăieşte pe rînd în Iquitos, Cuzco, Londra, Paris, Roma şi Barcelona). Este unaventurier, un spirit deschis, prietenos, hipervital, militant pentru drepturileindigenilor, iubitor de femei şi fanatic al naturii. De altfel, în ultimele decade adevinit un ecologist militant, luptînd pentru apărarea pădurii amazoniene.Introduceaccentelecolocvialespecificegeneraţiei60,deşipoeziasarămînefidelăliriciitradiţionale,văzutecaocutiederezonanţăasentimentului.DupăvolumuldedebutPoeme sub pămînt (1960)urmeazăAbsenţe şi întîrzieri (1963)iarmaitîrziuplachetelecarevoralcătuivolumulPiedestal pentru nimeni (1975).Camulţipoeţi,lamaturitateseapucădeproză(scrieromanulCele trei jumătăţi ale lui Ino Moxo şi alţi vrăjitori din Amazon). Ca o curiozitate trebuie spus că este şi autorul unuivolumintitulatVariaciones rumanas,apărutpostumîn2005,undeCalvoaselectat18 poeţi români, de la Eminescu la Nina Cassian şi Nichita Stănescu, ale cărorpoemesîntmaimultdecîttraduse,„interpretate”caniştepartiturideunpoetdotatcu un incomparabil simţ muzical, fapt care îi înlesneşte dialogul poetic cu altelimbi.

Acea frumoasă rudă a păsărilor Aceafrumoasărudăapăsărilorce-şiascundeaumbradeploaieînvremecetuîiîndreptaizboruliscatdemînăînsprecarneteleînflăcărate.Copilulcareseurcaperoşiastamină-averiicasăîţispunăcîte-nstelederîuridemiresme,depărbălaişiţăridechiparoasă.Copilultăuiubit–del-aivedea!–esufletulunuibietorbcareîşiducechinulîntrecactuşi.Eastăzialtul,celce-nvecinurîde,lovituldepaloare,Încrîncenatulgrădinaraltoamnelorînglieîngropate.Şi-acumştiindacesteal-aiiubitatîta?L-aiîmprietenitcumareaşicusoarele,cuvîntul,pentrucaazisăgîfîieînecîndu-se


141

înpuţulnaufragiilor?Pentruaceastăbiatăstareneguroasăaifostapărătorulluminiisaledeîndrăgostit?Oh,poezie,nuvreaucaleaastacaremăfacesăpăşescpesînge-niarbăcîndlunaspunecăerouăiarsufletu-misejurăcăegroază.Poezie,nuvreaudestinulăsta.Ia-ţitusandalele!Dă-mimîinile-napoi!Sfîrşitulpoveştiiîlvorspunesteleleşifrunzelecarevorfisăîmiacoperelinsomnul,somnulîngropat.

(trad.Ilinca Ilian)

Antonio CISNEROS

(1942-2012)face şi el parte din Generaţia 60, dar în cazul lui frazarea colocvială, ironia şi„poanta”sîntconsubstanţialepoemelor.Ascrismultşiacîştigatnumeroasepremii(în 1965 a primit premiul naţional de poezie, iar în 1968 a fost distins cuprestigiosulPremio de la Casa de las Américas,careaveaoextinderecontinentală).A predat la universităţi din Perú, din SUA şi Europa. Biografia sa este oarecumsăracăînevenimente.Pretindeacănuîlintereseazăfaima,bachiarnicipoezia,nicicultura, nici boema. „Printre priorităţile mele nu se numără ce operă trebuie săscriusausălas.Nu-mipasănicicîtnegrusubunghie.Multmaimultmăintereseazăcei cinci nepoţi”, spunea el. Stilul aparent accesibil, cu exclamaţii şi răbufnirisentimentale fruste, caracterul direct amintesc pe alocuri de poezia lui MarinSorescu.

Păianjenul atîrnă mult prea departe de pămînt Păianjenulatîrnămultpreadepartedepămînt,şiarelafelcamineoptpicioarepăroaseşirapideşi-iarţăgosşipoatefiobraznicşiefemelă-sauemascul,lapăianjeniegreuedificilsă-ţidaiseama,şiarevreodoi-treiprieteni.Decîţivaani


142

seînfruptăcutotce-icadeînpropria-ipînză,şiareopoftăaproapecaamea,deşieucurăţanimaleleînaintedealemâncaşisîntdezordonat,Păianjenulatîrnămultpreadepartedepămîntşivamuriincasaluirotundă,desalivă.şieuatîrnmultpreadepartedepămîntdarastamăpunepegînduri:aşvreasămăplimbfericitcâţivakilometripeîntinselepăşuni,înaintesăfiuduslagroapăiarastaarfiiscusinţamea.

(trad.Mirabela Nedelcu)Recviem LaimenseleîntrebăricelestenuamaltrăspunsdecâtcomentariisimpleşinesăratedesprefetelecarestauaproapedecasameaîntrefarulsidigulCisneros.Şisănuvedeţiînpălăvrăgealaprosteascăaceastămodestieagrecilorantici.Seîntâmplădoarcăimenseleîntrebăricelestescotlasuprafaţădezamăgireaşiplictisealamea.Pânălaurmăîmitotdautârcoalecaunţânţarlacădereaserii.Facsătreacătimpul,pânăcevineceasulcândmisefaceprohodul,carenuvafiunmarelucrubineînţeles.Înacestetimpurireleîmiajungeuncatârbătrânşioamforădelemnstrălucitoareşineagrăcaspateleumedalunuidelfin.


143

Ahîntrebărileceleste!Imensele.

(trad.Iulia Răileanu)

Salinele Eun-amvăzutniciodatăzăpadăşitotuşiamtrăitcueade-alungulîntregiimelejuneţiLaSaline,undemareanuseterminăniciodatăşivalurileeraudunedesare,LaSaline,undemareanuudă,cipictează.Zăpadatinereţiimelepromiţătoarecaunpomdemango.Pentrufiecarefamiliedecreştinidouăzecidemăsuridesare.Şichiarmaimult.Saredene-oschimbaucărăuşiipeapădeploaie.Şichiarmaimult.Nicisolide,nicilichidealbicioaseleţărmurialeacesteimari.Scânteiaumaitarecaaripiledeargintalecalcanuluisubsoareledefebruarie.(Şiardeaupupilele)Câteodatămareele–orasoarelui,oralunii–seînălţaucaspinărileunuical.Darmereuseîntorceau.Pânăceîntr-ovarăreaşioiarnă,apeles-auaşezatpentrumultăvremeşinicirugăciuni,niciplânseten-aureuşitsăledespartădecâmpuriledesare.Iarmareaşi-aridicatacoperişul.Acumacămi-amîngropattatălşifratelemaimare,iarcopiiimeisîntpecalesămăîngroape,S-auîntorssubsoareSalineleînalteşiorbitoare.Niştemacaraleşiturnuriseparăaciduldeclor.(Şinimicnumaiecumtrebuie).Euiespuţin,darLuis–fiulluiJulianîmispunecănutelasăcîiniisăteapropii.Pareoprostiemincinoasă.Răuaumaibrodit-ofiiifiilorsării.Mamamă-siiCedecîiniartrebuisăpăzeascăalbicioaseleţărmuriundenicimare,nicipământulnuseterminăCedecâini,Doamne,ceîntunecime.



144

José WATANABE

Un poet extrem de interesant dintr-o generaţie de altfel extrem destrălucitoare,generaţia70,esteJosé Watanabe,născutîn1942,fiuluneiperuanceşi al unui japonez emigrant, extrem de săraci. Copilăria poetului s-a petrecut laţară, unde părinţii săi munceau din greu. Un noroc cu totul neaşteptat le-aschimbat tuturor soarta: au cîştigat la loterie, ceea ce le-a permis să se mute laLima,undeviitorulpoetîşivafacestudiilelicealaşivaurmadoianilafacultateadearhitectură, pe care o va abandona ca să se dedice scrisului. Scria poezie, dar şiadaptări pentru televiziune, film şi teatru. Cea mai cunoscută adaptare e cea aAntigonei de Sofocle pentru grupul de teatru Yuyachkani, un grup reprezentativpentru mişcarea de înnoire artistică din anii şaptezeci, care creaţia colectivă şiprelua idei avangardiste şi inspirate din Artaud, Brecht, Grotowski. În 1970WatanabeaprimitacelaşipremiucaHeraudşiCalvo,care l-apropulsatîn lumealiterară. Recunoaşterea plenară vine mult mai tîrziu, prin volumul El huso de la palabra,scrisînurmauneiexperienţetraumatice,oboalăgroaznicădincareîşivareveni.Moaretotuşitînăr,în2007,la62deani,lăsîndooperăde„poet-înţelept”,carefoloseşte,într-ocombinaţiecumvaparadoxală,pedeoparte,lecţiahaiku-uluişi arta sobrietăţii nipone, primite ca educaţie de la tatăl său, pe de altă parte,limbajul colorat al oamenilor simpli din Perú. Influenţa niponă grefată peexperienţa peruviană este marca unei creaţii caracterizate prin minimalism şisublimarea unor sentimente tumultuoase, însă ţinute sub control strict. Poemelesale au adesea aerul unor parabole clasice, deşi limbajul, în general sobru, nu elipsitdeaccentecolocviale.

Limba de mare Sîntgripegri.viaţameadepindedecâtdebinelanesfîrşitcopiezculoareanisipului,daracesttruciscusitcareîmidădemâncareşiîmiînşalăduşmaniim-adeformat.Ampierdutsimetriapreafrumoaseloranimale,ochiimeinasuls-auduspeaceeaşiparteafeţei.Sîntunmicmonstruinvizibilveşnicîntinspealbiaadâncăamării.Micuţiipeştianşoacaretrecpelîngăminecredcă-ivadevoraorafalădenisipşimariiprădătorisealăturăfărăa-şi


145

daseamadepropria-mifrică.Teamacurgemereuprincorpulmeucaunaltsînge.Corpulmeunu-imare.Sîntunpumndeorganeîngropateînnisipşimarginilenedeterminatealecărniimelenuseaflăpreadeparte.UneorivisezcămălăţescŞimăîntindasemeneauneipajişti,calmşifărăfrică,şimaimarecaînşişimariimarilor.Şisîntatunciîntregulnisip,întreagaîntindereamareluinecunoscutoceanic.

(trad.Mirabela Nedelcu)

Eduardo CHIRINOS Eduardo Chirinosesteunreprezentantdemarcăalgeneraţiei80,generaţiecareîmbinăatracţiaşaizeciştilorpentrutonulcolocvialşicăutăriledeopotrivăludiceşiprofunde ale avangardei. Născut în 1960 a studiat în Lima iar apoi şi-a făcutdoctoratulînSUA,cuotezădespretăcereînpoezialatino-americană.Tezadealtfeladevenitocartedecritică importantă,La morada del silencio,1998,publicată înMexic la prestigioasa editură Fondo de Cultura Económica. Ne aflăm într-o altăperioadă culturală, în care poeţii de multe ori îmbină creaţia cu activitateauniversitară: Chirinos a predat la diferite universităţi din SUA: Universidad deBinghamton(1999), laUniversidaddePensilvania(1999-2000)şi laUniversidaddeMontana(2000-2016).PoezialuiChirinosesteminimalistă,iarvastaculturăîipermiteadoptareaunei poziţii caracterizate prin ironie detaşată, deşi postura saexistenţialănuexcludeimplicareasocialăprofundă..Amuritanultrecut,ladoar55deani.

Înainte de a adormi Etîrziu,daraşvreasăspunceva.Aceamuzicătîrzie,acesteecouricesespargînpietreşicreeazălinişti.Nu,defaptnueasta:întreecouşiecoueomuzică,şiîneaunlătrat,odurere,oloviturăseacă.Cuvîntul,pecareuneoriîlştergemseîntoarcedeundeavenit.Lafelcamuzica,ascultatătîrziu,lafelcaliniştea


146

Darniciastanue.Săscrii:sătaci:săînchiziochii.EcouriCeselovescdepietre,şidinnoulătratul,durerea,Lovituraseacă.Nuştiucumsăexplic.Daretârziu,Şidefaptnuvreausăzicnimic.


PrezentărideIlinca Ilian

e


147

D I N P O E Z I A C O L U M B I A N Ă C O N T E M P O R A N Ă

Julio BUSTOS

Nimănui

Haisălăsăm

săcadăfrunzele,timpurialemorţii.

Etoamnă.Iardepecrengileei

frunzoasesedesprinde

foliajulsufletuluisău.

Îlculegem.Facemdineldrumul

nostru.Adunămşiruride

naturăinertăşifertilizămcuele

fiecarelăstaralzilelornoastre.

Însămânţăm,aşa,cudurereaîncăproaspătă

aamintirilorsale,înfragilaşiînşelătoareamemorie,

sămânţaefemerăatristeţiicarene

înalţădeshumându-ne

strălucireaefemerăatemniţelor

meschinărieinoastre.

Aşa,grădinamea,fructalmorţii

şinimicmaimult.


148

Crepuscul

Cefragilă

devineviaţacândaripiletale

sedesfăşoarăîneter.

Cândîţiîntinzipenajulcelestşiteîndrepţicătrelevantmăscufund

întartaruladâncinfernsolitar

undeSisifcarăstâncadinprăpastieînsus.

PânăpeculmileluiHades

caresepierdcareseconfundă

cunoaptealuminatădefăclia

palidă–înreflecţiaeitevoicăuta.

Torturăinutilăcăutarevană

aunuioracolpecareîlpăstreziînpenajulnetedalpenelortale

caunsecretnedat,nerevelatdezeiţe

însevacrepuscularăafiinţei.

Acum

cândînviselemeleaurevenit


149

pleteletaleaurii,pieleaobrazuluialbă

şiînfăţişareatasibilinăştiu

căpentrudesemnareacărărilorimaculatealeeterului

eştifanionastralaluneiconstelaţiicesenaşte.

Fărăîndoială,

crepuscululaşteaptăîncăîntoamneledefiecarezi.

Petra

Acum,pedrumuldepiatră

peundesemergeeracărareatimpului

construitănumaideuitare.

Siluetauneiimagini,

ocultă,sereflectăînapele

stătutealerugăciunii.

Demultezile

timpulaminat

filonulgloriosproducând

ogrotăpustiepeundecirculă

şigemeînvegheasa

solitară


150

şidezordonatăvântul.

Acum

nicipedrumuldepiatră–insist–

nusevaputearestauranobleţea

purăazilelorinfideleimagineareală

ceseînalţăînmausoleele

mânăstirilorvechiascunsetoate

devreascurilerăzboaielorşidecatranul

chipuriloranonimecareaujefuit

celemaipureungherealesale.

Locurisfinteacelea

consacraterugăciunilorfebrileşioraţiilor

pentrusoartaînaltelorproiecte.

TraduceridinspaniolădeAna Vrăjitoru

C


151

POEZIE FRANCOFONĂ CONTEMPORANĂ

Salah STÉTIÉ Salah Stétié, născut în 1929 la Beirut, este unul dintre importanţii poeţi şi eseiştifrancezicontemporaniacăruioperă,scrisăînfranceză,estetradusăînaproapetoatelimbileEuropei,darşiînarabă.FostambasadoralLibanuluilaUNESCO,înOlandaşiînMaroc,apoiSecretargeneralalMinisteruluilibanezalAfacerilorExterne,SalahStétiéesteautorulapestecincizecidecărţi.Operasaafostîncoronatăcunumeroasepremii,dintre care amintim Premiul Max Jacob, Marele Premiu al Francofoniei alAcademieifranceze, Marele Premiu european de poezie de la Smederevo şi Marele PremiuinternaţionalalBienalelorinternaţionaledelaLiège.Volume de poezie:Vara marelui nor(L’été du grand nuage,FataMorgana,2016),Fiinţa (L’être, Editura Fata Morgana, 2014), Dintr-o limbă (D’une langue, EdituraFataMorgana,2013), Într-un loc de arsură (En un lieu de brûlure,EdituraRobertLaffont, Paris,2009, încare suntcuprinse toate volumele sale de poezieapărutede-a lungultimpului laEdituraGallimard);Fluiditatea morţii (Fluidité de la mort,EdituraFataMorgana,2007).Nuvela:Pisica culoare (Le chat couleur, EdituraFataMorgana,2014).Memorii:Extravaganta (L’Extravagance,EdituraRobertLaffont,2014).Eseu şi traducere de poezie mistică sufită:Râbi’a de foc şi de lacrimi (Râbi’a de feu et de larmes, Editura Fata Morgana, 2010); Vinul mistic (Le Vin mystique,precedatde traducereacărţiiAl KhamriyadeOmar Ibnal-Farîdh,cureproduceridecaligrafiideGhaniAlani,EdituraFataMorgana,1998).

Răguşire PecreastavaluluiefranjulSoareluişiechilibrelesăriiMiidesăbiiîncuibularsdeviuAudispărutdincerpăsărileUccelli!ÎnjurultăustrălucireaLaculuifărăcheiecuîncăperile-ideverdeaţăApoidintr-odatăcaunstropdesângeînziuăStâncile,strigăteleînăsprite,răguşireaLacul Nimeniasemeneaapei…Viaţa-micuatâtacerînarbori


152

AtâteasăbiiatâteaLacrimipefluviuCopilulatoateacesteaEcelmaipurcugazeleluiprelungiCasângeleînreţeauacorpuluiCestrăluceşteşimoareCopilulatoateacesteaUrmeazăcaleaapeisubfrunzişOferitfluturiloralbeţeiPorumbiţăcădereaalbuluiDintr-odatăînaerulintactŞiacestecuteasemănătoareunuipăianjenalchipuluiAlergândpelacuriînchipuiteCăldăruşa Unicului ŞibraţeleslăbitedegreutatearâurilorÎnaltmunteînaltPurşimaipurdecâtdac-arfifostgolDoarcu,rănita,floaredecăldăruşăaUniculuiMuntealUniculuiÎnaltmunteînaltNetezitpringrijaUniculuiLuminăîndouăîmpărţitădinluminatainseratăInseratăşitremurătoareEsteogrădinăundeevegheatăcucâţivacorbiLimbacedând,pierzându-şiconjuncţiile,limba dezonorându-şiruineleDimineaţăpromisă,oarbăşiblândădimineaţăpromisăÎncaremergem,maimulţi,SăculegemfloareaînflorităamormintelorPerfecţiuneainimiiFlutureleperfecţiuniiinimiiÎnvâlvătăisăardă!şi-nvâlvătăicuzăpadaşidurateleei!ÎnaltmunteînaltÎnjurultăucinesuferăînuitare


153

Rouatoatăeîninimărouatoatăepentruinimă

Munteînalt,devastatdeuitareÎmpletituri GraţiacăderiiuneivrăbiiînlumeŢi-odau,femeieapeisajelor,MaimarecupasiuneînzgomotulmunţilorNumaiarsurăpesâniităinumaigerpedinţiAtâtadorinţăîngrămăjoarapicioarelortaleNorulţi-aaflatnumeledecompasiuneÎncioburidegrâuşiactedenisipFastuoasăţi-eviaţapestemăsurăNoapteaferigiitaleserveştepânălacerPăşunilepierdutedinviaţataseevaporăÎnjurultău,femeieapeisajelor,Îndrăgostităşirodnică,ÎnchisăînîmpletiturilelacurilorCuporumbeii,copiiiviilorÎnjurultău,femeie,Iubită-nfornăitulcailor Dumnezeu-şobolan NumaiesteluminăînluminăÎnziuaşobolanuluicudinţiiîncleştaţiînporumbÎnpământulşiînpajiştilescurtatePânălacapătulochiloriubiriinoastreOpreaiubităînţaraaceastaane-iubiriiDinnimicînflorită

PoemedinvolumulFluiditatea morţiiTraduceredinlimbafranceză: Denisa Crăciun

y


154

P O E Z I E R U S Ă Evgheni EVTUŞENKO

RECUNOŞTINŢĂ Trăgîndperdeauaîncetpeste-alcopiluluipătuţ,mi-azisşoptit:„Eucredc-aadormit”.Stinseşibeculceldesus...Alunecîndfoşnitşilin,capotuleipescaunacăzut...Noidespredragostenuamvorbitdeloc,amfost...cuminţi,eaîmişopteaceva-nureche,gîngav,oliterăde„r”pierzînd-oprintredinţi-`nşiragullungdealbimărgele...„Darştii,euamscuipatdemultpeviaţamea,zău,măuimeşti!Bărbatînfustă,caldepovar-amfost.Şiuite,dintr-odat`,sărîzi–sîntiar...femeie!”Să-ifiurecunoscătoramea-arfidatoria,celce-apărare-amcăutatîncorp...neapărat.Înnoianuldealbituriascunsă-ifaţaderuşineeu,unlupflămîndşi...rătăcit.Darea,caovulpiţăstrînsă-ncolţ..întrunaîmivorbea,îmimulţumea,înlacrimicaldetoţiobrajiimi-aşoptit,m-ardeacafocul,deruşine,mă-ngheţa...O,Doamne!


155

Artrebuicurimăs-o-nconjor,şisămăpierd,încremenit,înpăruleidecatifea,darnu,femeia!mie-mi...mulţumeşte!pentrucăeu,bărbat!sînt...cuea!Cums-aajunssăseîntîmpleastapepămînt?Pesemneviaţaşi-apierdutdinsensuleiprimar–alcuipăcatul?femeia-amconfundat-o,amumilit-o...pîn`la...egalitateacubărbatul!Cecrudevremia`noastrepregătite,perfid,viclean,cred,demaimulteveacuri,bărbaţiideveniţi-muieri,femeile–aproapecabărbaţii!O,Doamne,`ncurburaumăruluieineted,se-nfipsedegetelemelemari...înfometatşigol...Iarochiieifrumoşişiumezi,plini…deplăcere,priveausclipindlamine,strigîndşimulţumindu-mi...întăcere.apoipenumbrai-a-nghiţitîncet...abiase-ntrezăreauînîntuneric,caniştelumînăriplăpîndeînbiserici...Cătdepuţinîitrebuiefemeii,Doamne,s-osocotim...


156

şisăsesimtă–nveci–Femeie! Mereu se va găsi o mînă de femeieMereusevagăsiomînădefemeieuşoară,răcoroasă,detineeifiindu-imilă,iubindu-tepoateniţel,capeunfrate,săteliniştească...Mereusevagăsiunumărdefemeie,încaretu,aprins,săsuflicăzutpeelcucapultăudestrăbălatşiuşuratic,încredinţîndu-isomnultăurebel.Întotdeaunasevorgăsiochidefemeie,caredurereatoatăatas-amortizeze,iardacănuchiartoată-obucată,omareparte,săvadăşisăsimtăsuferinţata.Existăpentrutineînsăomînădefemeie-deosebită,multmaidulce...Cîndeadechinuitafrunte-atas-atinge,îţisimţidestinul,veşniciatestrăpunge!Existăpentrutine-unumărfemeiesc,cenuseştiepentruceţi-edat,nupentru-onoapte,nu,pentruvecie!Şiasta-aiînţeles-otudemult.


157

Şisîntaşaochidefemeie,privescmereulatinemelancolici,trişti,pînă-nultimeledeviaţăzile–sîntochiidragosteişiconştiinţeitale.

Dartutrăieştifărăprobleme,nuţi-ede-ajunsaceaomînă,acelumărşi-aceiochiîngînduraţi,frumoşişitrişti,pecarei-aitrădatde-atîteaori!

Şiiată,răzbunărilesosesc:„Trădătorule!”–dinrăsputeriploaiaînfaţă-ţispune,„Trădătorule!”–crengile-nfaţăteplesnesc,„Trădătorule!”–ecouls-aude-npădure...

Te-agiţişitefrămînţi..tuînsuşinuîţiierţinimic...Şinumaiaceamînălimpede,curată,tevaiertamereu...deşiesupărată.

Şinumaiacelumărobosit,tevaiertapetineiarşiiar,astăzişimîine,şialtădat`...Şinumaiaceiochitriştişi...frumoşi,îţivoriertaeitot,cen-arfitrebuitnicicîndsăpoatăfiiertat...

TraducerideNina Gonţa


158

Alexandru BLOK

Cînd eşti înfrînt şi hăituit Cîndeştiînfrîntşihăituitdeoameni,detristeţesaudegriji,cînd,subscîndurigreledesicriu,totcecîndvateîncînta,acumeadormit,cîndprinoraşulpustiit,bolnavşidisperat,te-ntorci,într-untîrziu,acasă,iargeneleţi-sgreledechiciuragroasă-atunci,opreşte-tepentru-unmoment,casăasculţităcereanopţii:Veiprinde,cuauzul,ocutotulaltăviaţă,pecare,ziua,n-opoţidesluşi.Tualtfelveiprivi...fumulderug,îndepărtareauliţelorninse,noaptea,ce-nlinişte-şiaşteaptădimineaţapestelivadaalbăşipufoasă.Ocarteprintrecărţi-ecerul;Veiregăsiîninimatagoală,pustiită,dinnou,almameitalechipspretineaplecat,şi,înaceastăminunatăclipă-desenelepesticladefanar,frigulcesîngele-lîngheaţă,ataiubire-sloidegheaţă-îninimă-ţivorizbucni-recunoştinţă-toate.Petoate-leveibinecuvînta.Căviaţaecumultmaimult,decîtquantumsatisalluiBrand1,tuveiafla,şicăaceastălume-iminunată,şi...căea,dintotdeauna,afostaşa!

TraduceredeNina Gonţa x

1Brand–eroulpoemuluidramaticalluiG.Ibsen(1865).


159

P O E Z I E S L O V A C Ă Jozef LEIKERT

JozefLeikerts-anăscutîn22octombrie1955înlocalitateaZlatéMoravce,Slovacia.A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii „Comenius” din Bratislava.Redactor şi redactor-şef la mai multe publicaţii („Smena”, „Pravda”, „Gamamagazín”),alucratdin1996încadrulInstitutuluideIstoriealAcademieiSlovacedeŞtiinţe(HistorickýústavSAV).Întreanii2000-2004afostangajatlaCancelariaPreşedinteluiRepubliciiSlovace–doianiaîndeplinitfuncţiadepurtătordecuvântal preşedintelui R.S., R. Schuster, iar doi ani pe cea de consilier personal. Fiindprimul profesor universitar din domeniul culturologiei, a condus Catedra deCulturologieaFacultăţiideFilozofieaUniversităţii„ConstantinFilozoful”dinNitra.AfostpreşedintealAsociaţieiOrganizaţiilordeScriitoridinSlovacia,pedurataadouămandate.ÎnprezentestepreşedinteleClubuluiscriitorilordeliteraturănon-fiction din Slovacia (Klub spisovateľov literatúry faktu na Slovensku). Din 2012este decan al Facultăţii de Mass-media din cadrul Institutului SuperiorPaneuropean.LocuieştelaBratislava.Volume:În linişte (Potichu,1995),Clopote cu funia tăiată (Odstrihnutézvony,1997),Lut cosit (Pokosenáhlina,1999),Şoaptele paşilor (Šepot krokov, 2000), Faţă nudă (Nahá tvár, 2001, selecţie), Finitudine(Pominuteľnosť, 2005), Atingerile sufletului (Dotyky duše, 2006), Veşnicia rădăcinilor (Večnosť koreňov, 2007, ediţie bibliofilă), Desculţ (Naboso, 2009,selecţie), Palmă dublă (Dvojdlaň, 2014), Devenire în tandreţe I (Zláskavenie I.,2014), Devenire în tandreţe II(Zláskavenie II., 2014),Devenire în tandreţe I şi II(Zláskavenie I. aII., 2014), Pânza de păianjen a fiinţării (volum bilingv, Pavučinabytia / The Cobweb of Being, 2015). A publicat numeroase lucrări non-fiction,publicisticăcucaracter cultural-politic, știinţific, monografii. A primit numeroasepremii, atât pentru poezie, cât și pentru scrierile sale cu caracter non-fiction.Poeziasaafosttradusăînmaimultelimbidecirculaţie.

PădureaArborii,decândlumea,susţincerul.Aceafrunteînaltă,înţeleaptă.Unaltarmaifrumosdecâtpădureaplinădelumânărinuexistă.Monumentemaiînaltenicicăputeasăridice.


160

Veşnicia rădăcinilorMâiniretezatepeambelepărţialedrumului.Peurmămult,multtimpnimic.Lacapătcioburidelinişteşilumină.Veşniciarădăcinilorcarezidezimăstrângedegât. TablouSufleteleextenuatedemuncănusuntcămăşideduminicăcioramămânjitălauntablouvechi.Şiopodeamurdăritădepaşi.Şiuncercurat,plâns.***Cuapăcurgătoaresublimbăcăutămdimineaţademâine.Toatesunt,cumnuartrebuisăfie.Arboriifacriduriiaroameniiorbesc.


161

***Moarteasprijinitădecer.Copacilorledespleteştecosiţeleiarcelorlalţişireturiledelapantofi.Pământulnudăînapoi,doarseclatină.***Nuînţelepciunea,ciadevărul.Intrăşinuuitasădescui.Învierea.Nepovestităpânălacapăt.***Varaaexplodatdinfrânghiapentrurufe.Peneaşteptate,darcuprecizie.Pemasăcafeaneterminatăiarînfereastrăsoarelenestins.***Luminalaîndemână.


162

Luminadinnoişipuţinînfaţanoastră.Luminacuochiistrăpunşi.***Noapteasescurgecaocearăfierbinte.Nuepoianaîntinsă,niciparfumuldescorţişoarăpudrăcităcerenesimţitoare.Viaţaedoarobâtăroasă.Unorbaşteptândsătraverseze.

TraducerideDagmar Maria ANOCA şi Lucian ALEXIU

F


163

(Alte şapte) IPOSTAZE din LIRICA CEHĂ Recentă (V) Poezie anglofonă

Jáchym TOPOL, Carole GLASSER LANGILLE,

Jane KIRWAN, Petr HRUŠKA, Lee PASSARELLA, Justin QUINN, Bethany SHAFFER1

Jáchym Topol (n. 1962, Praga, Cehia) este poet, jurnalist, romancier, autor delirică rock, şi redactor fondator la Revolver Revue (la origine, o revistă culturalăsamizdatprioritizîndscriituracehămodernă).S-anăscutîntr-ofamiliedeliteraţi:tatăl,JosefTopol,afostpoet,dramaturgşitraducătordinShakespeare;iarmama,Jiřina Topolová, era fiica renumitului scriitor catolic ceh Karel Schulz. Dizidenţa(politică) a tatălui i-a deturnat perspectiva de studii universitare către cea demuncitor-meşteşugar.Pentruscrierilepublicatesamizdatşipentruactivităţiledecolaborare cu Solidaritatea poloneză, a fost întemniţat de cîteva ori. A fost unuldintre semnatarii declaraţiei pentru drepturile omului, Charter 77. În timpulRevoluţiei de Catifea din 1989 (Cehoslovacia), a fost jurnalist la o publicaţieindependentă2, care ulterior s-a transformat într-un săptămînal de investigaţie3.Din 2009, face parte din colectivul de redacţie al unui cotidian4. A scris în toategenurile, cele mai multe scrieri fiindu-i traduse în mai multe limbi. Romane:Sister,19945, – pe care Florin Iaru6 îl evaluează ca fiind „poate, cea mai marerevelaţie a anilor ’90 în literatura cehă. A definit un stil nou, cu propriul limbaj,ambele copiate mai târziu de alţi scriitori. Acţiunea romanului se desfășoară laPragaînjurulanului1989,darșiînpeisajeoniriceșihalucinante,iarnaturalismulbrutalse îmbinăcupoezia”;Angel,19957;Nightwork,20018;Gargara cu gudron9/

1 Toate scrierile lirice selectate sînt antologate în Prague Tales, eds John a’Beckett, JamesCoon,AndrewFincham,Warsaw,2007.VersiuneaînlimbaromânăaîntregiiantologiieinclusăpeResearch Gatecaproiect2016,cotatDOI(subsemnăturapersonală).2Informačníservis3Respekt4Lidovénoviny.5Sestra(Atlantis,1994)/Premiatăîn1995cuCenaEgonaHostovského/traducereînenglezădeAlex Zucker:City Sister Silver(Catbird Press, 2000)/ traducere în poloneză de LeszekEngelking:Siostra(Wydawnictwo W.A.B., 2002)/Tradusăşi în germană şiungureşte.Tradusă înromâneşteîn2015laEdituraArt6Scurt breviar de literatură cehă,BookShake,Bucureşti,4/20157Anděl(Hynek,1995),GermantranslationPeterSacher:Engel Exit(VolkundWelt,1997)/Frenchtranslation Marianna Canavaggio:Ange exit(J'ai lu, 2002)/ Turkish translation MartinAlaçam:Andel(Norgunk,2005)/AlsotranslatedintoHungarian.8Noční práce(Hynek,2001)/FrenchtranslationMariannaCanavaggio:Missions nocturnes(Laffont,2002)/ Polish translationLeszek Engelking:Nocna praca(Wydawnictwo W.A.B., 2004)/ EnglishtranslationMarek Tomin:Nightwork(Portobello Books, 2014)/ Also translated into Croatian,Dutch,German,Italian,SpanishandSwedish.9Tradusăînromînăşipublicatăîn2016,laaceeașiediturăArt


164

Gargling Tar, 20051; Through a Chilly Land, 20092; The Devil's Workshop, 20093.Scrieri nuvelistice şi dramatice: Golden Had,20054; Supermarket of Soviet Heroes,20075; A Little Honey6. Scrierilirice. I love you Madly,19887;The War will be on Tuesday,19928.AtradusşipublicatThorn Girl,19979. (Actualmenteeltraduceîncehăpoeziescrisădeamericaninativi).Maiareşiscrieriînaltegenuri/specii:novella10,partiturimuzicale11şiscenariidefilm12.EcîştigătoralPremiuluiJaroslav Seifert, 2010,alPremiuluiTom Stoppard,1988,alPremiuluiEgon Hostovský,1995,şi al Premiului Vilenica, 2015, conferit de Asociaţia Scriitorilor Sloveni pentrucontribuţiileaduse la literaturaEuropeicentrale.PoemulAbout 500 Diary Pages/ Cam 500 pagini de jurnal a fost tradus din cehă în engleză de Alex Zucker, şi eantologatînPrague Tales,2007.

Cam 500 de pagini de jurnal Statuicoloratetîrîndu-seşiîncolăcindu-seînparculdelîngăgarăînverdeaţaverii,unelecuumbreledesoare,alteleţinîndcărţisaucăţeluşi.Şiamericaniiveniseră.

1Kloktat dehet(Torst,2005)/FrenchtranslationMariannaCanavaggio:Zone cirque(EditionsNoirSur Blanc, 2009)/ Polish translationLeszek Engelking:Strefa cyrkowa(Wydawnictwo W.A.B.,2008)/ English translationDavid Short:Gargling with Tar(Portobello Books, 2010)/ AlsotranslatedintoDutch,German,Italian.2 Chladnou zemí(Torst)/ Received the 2010 Cena Jaroslava Seiferta/ Swedish translation ToraHedin:Kallt land(Ersatz,2009)/ItaliantranslationLetiziaKostner:L'officina del diavolo(Zandonai,2012)/EnglishtranslationAlexZucker:The Devil's Workshop(PortobelloBooks,2013).3Chladnouzemí4Zlatá hlava(Torst,2005)5Supermarketsovětskýchhrdinů(Torst,2007)6fulltext(TheShortStoryProject)7 Miluju tě k zbláznění(samizdat, 1988)/ Topol's first collection of poetry received the TomStoppard Prize for Unofficial Literature (founded in 1983 byTom Stoppardand awarded bytheCharta77FoundationinStockholm);firstnon-samizdateditionpublishedbyAtlantisin1990.8V úterý bude válka(Edice13x18,1992)/FivepoemsfromthiscollectionwerepublishedinAlexZucker'stranslationintheSpring1994issueofTrafika: an international literary review.9 Trnová dívka( Hynek)/ A collection of Native American legends and myths, selected andtranslatedintoCzechfromEnglishbyTopol.10Výlet k nádražní hale(Outingtothetrainstationconcourse;EdiceSlza,1994,limitededitionof350)/ English translationAlex Zucker:A Trip to the Train Station(Petrov, 1995; Albatros Plus,2011;Czech-Englishbilingualedition).11Psívojáci:Sestra: Jáchym Topol & Psí Vojáci(1994) Monika Načeva:Možnosti tu sou(Therearepossibilities here; 1994) Monika Načeva:Nebe je rudý(The sky is red; 1996) MonikaNačeva:Mimoid(Weirdo;1998).12 Anděl Exit(Angel Exit; 2000), directed byVladimír Michálek; screenplay by Vladimír MichálekandJáchymTopol,Sestra(Sister;2008),directedbyVítPancíř;screenplaybyVítPancířbasedonthenovelbyJáchymTopol;musicbyPsívojáci.


165

Mamadistribuiaporţiidepîinegrozavdemult,chiarinsecteşipăsărişi-auprimitporţia.Untipacerutajutorşialuat200.Toţierautoleranţi.Şicaîntotdeaunaziuaademaratcuinerţiaei,şiabiadacăeratimppentruceva.Bunurileaveaugreutatealorşiuneleeraugratuite.Secteîmpărtăşeaucumsecuvinechiarduminica.Spresearăamgăsitcapulcuivaîntufişuricaomingedefotbal.Dupăaceeacîţivacopiirăzleţim-auhărţuitpînăacasăşichiarîntimpceletrînteamuşaînfaţă,schimbătoriideculise1auînceputsăpsalmodieze.Nuuitaluna!spun.Celcareţineaobereaîntrebatdacăodoreamdinnouplină.Mda,amspusînceledinurmăfărăsămăgîndescdedouăorişirapidamstinsluminile.

* Carole Glasser Langille (n. New York City, SUA) a studiat cu John Ashbery şiCarolyn Forche. Are o bogată experienţă didactică universitară2, predînd cupredilecţiecursurideCreative Writing.Apublicatpoezie,roman,literaturăpentrucopii3, iarmulte texte sînt incluse în antologii4. Dintre colecţiile de poezie, cîtevatitluri sînt: Late in a Slow Time,20035; In Cannon Cave,19976; All That Glitters in Water,19907;Church of the Exquisite Panic: The Ophelia Poems,2012.Scriiturasaînproză se intitulează: When I Always Wanted Something, 20088. „Poezia satransformă cunoaşterea efemeră, derivată din experienţă şi gîndire, într-o

1Screenshifters2 The Humber School for Writing Summer Program, Maritime Writer's Workshop, theCommunity of Writers inTatamagouche, and at Women's Words the University of Alberta.Mount Saint Vincent University, the Nova Scotia College of Art and Design, DalhousieUniversity.3 Where the Wind Sleeps,1996 (Roseway Publishing); Interview with a Stick Collector,2004.(RosewayPublishing).4InFineForm:TheCanadianBookofFormPoetry,2005(RaincoastBooks);Coastlines:ThePoetry of Atlantic Canada, 2002 (Gooselane); Words Out There: Women Poets in AtlanticCanada,1999(Roseway); Windhorse Reader: Choice Poems of ’93,1993 (Samurai Press);Vintage'92,1993(SonoNisPress);BloodtoRemember:AmericanPoetsonHolocaust.(TexasUniversityPress,1991).5MansfieldPress,6BrickBooks7NewPoetrySeries,Baltimore8TheMercuryPress


166

desfătare de percepţii rafinate şi proaspete – o desfătare transcrisă în modconstantîntr-olimbămemorabilă,strălucitoareşioriginală,deşidirectăşisimplă-.Avizată şi amuzantă, intimă şi publică, variată în tonuri şi subiecte, poemele luiLangille nu-şi pierd niciodată firul, ele reliefează. A consuma scurtimea vieţii/aşa cum vîntul de Nord consumă iarna/devenind puternic”.1 A primit numeroase şiprestigioasepremii2.

Cît de mult ? Mulţumiripentrucăaiscris.Pentrucăm-aiînştiinţatcăaireuşitsăsarigardulînîntuneric,prietenultăugrăbindu-seînspateletău.Cîndaiauzitcumalovitglonţul,aivăzutcumcadeprietenultău,aicontinuatsămergi.Untînărpecare-lştiaişi-aîntredeschisuşa,aspusnu,nuputeaistaacolo.Dacăartrebuisămăîntorcsubacoperire,înoraşulmeu,pecineaşcăuta?Încopilăriamea,semne:numerepebraţuluneifemeimaijosdecvartal.TatălgermanalluiJudyamintindu-şi‚PrietenulmeuarămasînurmăSă-şiiahaineledelacurăţat.Auvenitdupăelînnoapteaaceea.’DeşipărinţiimeierauînsiguranţăînNewYork,totuşiamîntrebat–Nuţi-afostteamă?Deatunciamaflatces-aîntîmplat,amvizualizatces-arfipututîntîmpla.Reconstituirepetatcumneînrudim:Bunicatapoloneză.OvacanţălaMareaNeagră.Cefăceaacolofamiliatatăluimeunuştiu.EierauiobagiînRusia.Dardrumurilelors-auintersectat.Sîntsigur.Şi-audatmîna

1 'Tîrziu’/ ‘Late' din titlul cărţii (Late in a Slow Time) nu vrea să însemne ‘prea tîrziu’, ci‘realizat recent, după experienţă îndelungată’ (Moritz, A.F."Carole Glasser Langille". Writers' Federation of Nova Scotia. Retrieved09 Nov.2016).2EstablishedArtistRecognitionAward, 2013fromArtsNovaScotia;Church of the Exquisite Panic: The Ophelia Poems, nominalizată pentru The Atlantic Poetry Award, 2013; When I Always Wanted Somethinginclusăpelistalungă,2009ReLitAward(prozăscurtă);Finalistă,CBCLiteraryContest,Poetry,2004; Nominalizatăpentruthe1998AtlanticPoetryPrize; 'InCannon Cave'; nominalizată pentru the 1997 Governor General's Award; 'In Cannon Cave';CanadianChildren'sBookChoicein1996;'WheretheWindSleeps';Nominalizatăpentruthe1998AtlanticPoetryPrize;'InCannonCave'.


167

purtîndşaluripentrurugăciuni.Aiajunsatîtdedeparteîncîtsă-mispuicăerameu,sauaproapeeu,ceacarealergaînspateletău.ÎmiînchipuicumîţicroieştidrumînapoisprePraga,capultăurasascunsdeobatistă.Spunîndu-mi-sesămăaliniezlastînga,Sarînsus.ÎnacelvisRenunţlabunicamea,bucurosCănuemamamea.Ură.Cuvîntulalimenteazămîniastomacului.Darnuamgăsiturăîncuvinteletale.ChiarcîndBolşeviciii-auînlocuitpeNazişti,cîndţi-auarestatsoţul.I-aiauzitvoceadrogată,confesiunealuiforţată.Înaintecaeisă-lîndepărtezepentruultimadatăelţi-avorbit.Şaizecideanimaitîrziumi-aivorbit.Undelocuiescacum,înNovaScoţia,sespune,-M-aevreizatlapămînt.Nimeninutremurălagîndulcăpeşterilemarinesîntdenumite‚Cuptoare.’Defiecaredatăsîntrecunoscătorcăsîntevreu,deşicîtdemultştiueudespreaceastăreligie?Heda,haşurezundeconvergeistorianoastrăpentruavedeadacăesteînminecevadinputereata,deoareceofemeiecatinenuardaatîtdemult,tunuaiîntindepodpesteani,pestecontinente,dacănuamfiînconexiune.Nuaifiatîtdehotărîtă,atîtdeonestădacănuamîmpărtăşiceva,chiardacăestedoaraceastălume,nerecuperatăîncă,şiaceastăCredinţă,carepentrumine,edoarcunumele,înmareparte.(pentruHedaMargoliusKovaly1)

1 Heda Margolius Kovály (n. 1919,Praga – m. 2010, Praga) a fost scriitoare şi traducătoarecehă-evreică,careasupravieţuitexperienţelortraumatizantealegheto-uluişialeAuschwitz-ului,undei-aumuritpărinţii.Ulterior,îndecursultransferăriispreBergen-Belsen,aevadat,dar i-a luat mult timp să-şi re-găsească rostul, de a scrie multe cărţi (Cf site-ulMargolius.co.uk.,administratdefiulsău,Ivan.(CfWikipedia)


168

* Jane Kirwan1(n.Anglia)Dinpărinţiirlandezi,locuieşteanual,cîtevaluni,laPraga.JaneKirwan s-a calificat ca dentist înainte de a studia literatura engleză şi irlandeză. Apublicat2colecţiiledepoezieFurtul turnului Eiffel3(1997),Vînzătorul de oglinzi4 (2003)şiAlt exil5(cuAlesMachácek)6,ultimapublicatăcuversiuneaînlimbacehăîn20117. Înco-autoriatcuWendyFrench,apublicatîn20138Născut în SNS9, unmelanjdepoezie,proză, memorii şi întîmplări10. Relativ recent, a terminat de scris două romane11. Nominalizatădedouăori12 laConcursulNaţionaldePoezie, JaneKirwanacîştigat în2002 un premiu al scriitorilor de la Consiliul de Discipline Umaniste. Poemul săuAlchemical Limits of Angerafostscrisînlimbaengleză.

Limitele alchimice ale mîniei Lipiciosînpalmaalchimistului,preamicpentruunsîn,saupentrupipetelepaharuluigradat,fierteînăbuşitînbăiacide,mînjeşteşarlotapegeamulmurdar.Eladulmecăsuflareacontesei–sulfuroasă–urmăreştetransformareamînieiînnaturaleţe.Adîncsubpivniţehohotescînvîlvătăifitiledelumînărigroasedealtarscuipăceară,acoperăamfitrionulbărbieritîngriulpăruluisău.Eldistileazălicoaredintr-odespicăturăînpicioareleei.Mirosuldeexperiment–portocaleledesfăcutenuîlpotacoperi–.Pîrlindu-şimina,elsimtemaimultdecîtdurere,oîntoarceneschimbată.Eaovalualiniştită,ovaîmpodobicudantelă,aceastăproprietatemobilă,ovareturnaîntimpceşi-oîndeasăîncorsaj.

1(janekirwanathotmail.com)2PoemelesaleauapărutînrevisteşiantologiidinMareaBritanieşiRepublicacehă3StealingtheEiffelTower4TheManWhoSoldMirrors5Second Exile(poemecuproză)6RockinghamPress7Druhy ExillaedituraNovelaBohemica8HippocratesPress9BornintheNHS10 Conceputpecînd comentaudespre Serviciulnaţionaldesănătatecu ameninţările la careeraexpus11The Arrangement; Don't Mention Her(BlueDoorPress)12peloculaldoilea


169

Prinde-odepieleaei,urmăritădeşoareciCemuşcăfărădinţilaporţilecoliviilordesalcie.

* Petr Hruška (n. 1964, Cehia) e poet, critic literar şi profesor universitar ceh. AstudiatlaUniversitateatehnicăşilaFacultateadeFilosofiedinOstravaîntre1983-1987;apredatlimbaşiliteraturacehălaCatedradeCriticăliterarăaUniversităţiidinOstravaîntre1990–1994; iar laUniversitateaMasaryk, între1994–1995,afăcut practică (internship) la UCL ASCR, sucursala Brno. Şi-a făcut studiiledoctoraleîn literaturacehă launiversitateaMasarykdinBrnoîntre1998–2003,studii finalizatecu teza Suprarealismul postrevoluţionar şi reacţia avant-gardei la modelul inerţial din poezia formală1. Din1997,facepartedinechipaderedactoriairevisteiHost,e redactoralpublicaţieiperiodiceObrácená strana měsíce, iarîntre1995-1998, a participat la publicarea revistei Landek.A publicatcărţi de poezie:Unrest Rooms,19952; Host,19983; The Door Had Always Been Closing,20024; The Green Sweater,2004 5;Cars Drive Into Ships,2007 6.Arecontribuţiiînantologiiceheşistrăine;apublicatunmarenumărdestudiidespecialitate,descenariidefilmşiteleviziune, precum şi cărţi peste hotare7. A cîştigat Premiul Naţional pentruLiteratură în 2013 pentru colecţia cea mai recentă Darma. A contribuit laelaborarea Istoriei literaturii cehe între 1945 şi 1989/ History of Czech Literature from 1945 to 19898, aDicţionarului de Scriitori cehi după 1945/ the Dictionary of Czech Writers since 1945 (partea a II-a), şi a Dicţionarului de reviste literare, antologii şi almanahuri periodice literare,1945-2000/ the Dictionary of Czech literary journals, anthologies and literary periodical almanacs 1945-2000. Receptatca poet al neliniştii şial pericolelor invizibile din viaţacotidiană,Petr Hruška îşiconfruntă cititorii cu o lume aparent familiară şi totuşi surprinzătoare, înrealitate.Situaţii aleatorii devin surse de tensiuni subtile şi sensuri profunde,indicibilelaprimavedere,cumformuleazăîntr-uninterviu.9Poemul‚Early Spring’afosttradusdincehăînenglezădeJonathanBolton.

1Postwar surrealism and the avant-garde response to the inertia model in formal poetry, 20032Obývacínepokoje,Sfinga,Ostrava,il.deAdamPlaček3Měsíce,Brno,il.byZdeněkJanošec-Benda4Vždyckysetydveřezavíraly,Host,Brno,il.byDanielBalabán5Zelenýsvetr,Host,Brno6 Autavjíždějídolodí,Host,Brno,il.byJakubŠpaňhel. 7 Meseci in druge pesmi(Društvo Apokalipsa, Ljubljana 2004), tr. by Anka Polajnar andStanislava Chrobáková-Repar, Slovenia; Jarek anrufen(Edition Toni Pongratz, Hauzenberg2008),tr.byReinerKunze,Germany. 8čtyřsvazkových9 ‘I think that real grace and gracefulness appear only where all the gloominess, depression, and weariness of life, all the 'loneliness of the relationship' are somehow present as well. Only in the midst of that can a thin thread of light shine, a thin thread, which however contains all the fateful nearness that two people are capable of.’(Interview).


170

Primăvara timpurie Eieraupepunctuldeaseaşezapepat.Atuncibărbatulşi-aamintitcărămăsesedeschisăcurteadinspate.Abîjbîitprinhol,pelîngăcoliviiîntunecatedeateliereşispaţii.Pelîngăcoliviiîntunecatedemînecipecuierulîncomun.Casaîşicăscaferestrele,salvîndu-se.Cumînapeclanţă,elaobservatultimulbulgărdezăpadălîngăaluniidesubacoperiş.Zăceaalbşimare,caunanimalce-şiînălţacapul,caunumărdezgolit.Capuţinelucruriînviaţădefapt.Zăceaalbşinepotrivitlîngăpoartacurţiidinspate.Els-aînapoiatbîjbîind,încetşiliniştit,deoarecefemeia,posibil,dormea.

* Lee Passarella (n. SUA) a crescut în Philadelphia1, a frecventat cursuri laUniversitateaTempleşilaUniversitateadinPennsylvania,undeşi-adatdoctoratulînLiteraturaEngleză.LucreazăcaredactorliterarseniorlarevistaAtlanta Review.Poezia sa a apărut în multe publicaţii americane2. A publicat următoarele cărţi:colecţiiledepoezieThe Geometry of Loneliness,20063,şiRedemption,20144,poemulnarativ Swallowed Up in Victory, 20025, placheta de versuri Sight-Reading Schumann, 20076.Afostpremiatdecîtevaoripentrupoezie,şiafostnominalizatdedouăoripentruPremiulPushcart.Poemul‘Dvorak7 and the Crows’afostscrisînengleza(americană–Spillville,Iowa).

Dvorak şi ciorile Eleafarălaplimbare,într-omarţideiuniedin1893.Şielcrededesprecîmpuldeporumbtînărdepesterîu,lanţetedeunverdepastelîmpungînd

1theCityofBrotherlyLove/OraşulIubiriiFrăţeşti2Chelsea,CreamCityReview,TheFormalist,AntietamReview,Mediphors,EdgeCityReview,The Wallace Stevens Journal, Snake NationReview, Slant, ItalianAmericana,TheLouisvilleReview,TarRiverReview,TheWriter'sJournal,Poems&Plays3DavidRobertBooks4FutureCyclePress5InspiratdinRăzboiulcivilAmerican.WhiteManeBooks.6PuddinghousePress7 AntonínLeopoldDvořák(n.1841,Nelahozeves,Republica Cehă – m.1904, Praga), renumitcompozitorceh,rivalizîndcuBedřichSmetanaînprivinţarecunoaşteriiinternaţionale.Între1857-1859, a studiat în Praga la Şcoala de orgă, ajungînd să compună printre altelerenumiteleSimfoniaaIX-a,Rusalka,Dansurileslave.


171

sprenori,căîivaamintidecasăceluimaipuţinbolnavdenostalgiacăminului,emigrantuluicuochiiceimaiuscaţi.Înaceastădimineaţăeracîntecdepasăre(ovrabie1onumeau,ocreaturăanaibiidemicăşiroşie!)–els-ajuratcăeprimapecareoaudedecîndapornitpemare.ClopoteledelaSt.Wenceslauscîntăomelodielafiecareoră.Imediat,deparcăclaviaturamiciiorgidebisericăarfichiarînfaţasa,elvedeclapelealberidicîndu-sesubgreutateadegetelorinvizibile,şiamuţind,întimpceclapelenegreseafundăşiseînalţă,ciorileizbindu-sedenori.Cîmpulvibreazăînceaţauşoară.Unşoimsinguraticseroteştedeasupraporumbului.Întremişcărileprecautepecarelefacclopotele,elaudepentatonuri,clapelenegregravîndclaviaturaînminteasa.ElociteştecumîinilecaînBraille.Caîntotdeaunasegîndeştelapîineneagră,pămîntfertil,păduriadînci.AstavadeveniprimatemăascendentăACvartetuluisăuOpus96.Elsimteunamestecdebucurieşiprofesionalism,segrăbeşteacasăsprepianulsău,undemelodiadevineproprietatepublicăîndupăamiazafierbinte.Veciniioaud.Şifiicasaadolescentă,Otilka,oaudeşiaprobăînfeluleiamuzant,solemn,danseazăcîtevarundepeea.Cameradevinerăcoroasăînscurttimp,aripinegreînfaţasoarelui.Preacurînd,soţienouăcamladouăzecideani,eavafiplecat,unatacdecord.Darpînăatuncimuzicasevafioprit.Şiacum,înaceastăzidemarţiînsorită,elefericitcaunbărbatcaretocmaiafostfăcutbunicdecătrecopilulfavorit.(Spillville,Iowa)

1Tanager.


172

* Justin Quinn(n.1968,Dublin)epoetşicritic,conferenţiardeliteraturăamericanăşienglezălaCatedradeEngleză,FacultateadePedagogie,Univ.BoemiadeVest,şila Univ. Carol, Praga. A studiat la Trinity College1. Este, împreună cu DavidWheatley, redactor fondator al revistei irlandeze de poezie Metre2. TomášFürstenzeller i-a tradus poeme în cehă3. Romanul Mount Merrion, 20134 i-a fosttradus încehă5şipublicat în20156.Eprolific întoategenurile7;apublicatşaptecolecţii de poezii8: The 'O'o'a'a' Bird, 19959, Privacy, 199910, Fuselage, 200211,Waves & Trees, 200612, The Months, 2009, Close Quarters, 201113 şi Early House, 201514. A tradus din poeţii cehi Petr Borkovec, From the Interior, publicat în200815, şi din Ivan Blatný16. Personalizînd influenţe din scriitori americani, maialesdinWallaceStevens,darşidinAnthonyHechtsauJamesMerrill,precumşidin

1BA&PhD2Cuspectruinternaţionalistşicuinterespentruformalismînpoeziairlandeză.3Vlny a stromy;Opus,20094Penguin5Desoţie,TerezaLímanová6Argo7 Studii de artă: Jiří Mědílek, Obrazy(Prague: Opus, 2008).Ocazional, colaborează la DublinReview. (Landscape and Memory in the Sudetens,The Cabinet: A House in Prague). Omonografie Between Two Fires: Transnationalism and Cold War Poetryi-a fost publicată în2015deOxfordUniversityPress.8 Poezia sa a fost publicată în, printre altele, Yale Review, TLS, Berfrois, Poetry Review, Irish Times, New Yorker, Poetry Ireland Review, Souvislosti, The Literateur, Body şi Irish Review . Colecţii: The 'O'o'a'a' Bird (Carcanet, 1995), Privacy (Carcanet, 1999), Fuselage (Gallery Press, 2002), Waves and Trees (Gallery Press, 2006),The Months (2009), Close Quarters (Gallery Press, 2011), Early House (Gallery Press, 2015). Roman Mount Merrion (Penguin Ireland, 2013); Critică: Gathered Beneath the Storm: Wallace Stevens, Nature and Community (UCD Press, 2002); American Errancy: Empire, Sublimity and Modern Poetry (UCD Press, 2005);The Cambridge Introduction to Modern Irish Poetry, 1800-2000 (Cambridge UP, 2008); Between Two Fires: Transnationalism and Cold War Poetry (Oxford, 2015). Traduceri: The Drug of Art: Selected Poems of Ivan Blatný (trs Justin Quinn et al., Ugly Duckling Presse, 2007); Petr Borkovec: From the Interior, Poems 1995-2005 (Seren, 2008); Studii de artă: Jiří Mědílek, Obrazy (Prague: Opus, 2008) 9Carcanet,nominalizatăpentruceamaibunăprimăcolecţie,Forward Poetry Prize10Carcanet11Gallery12Valurişicopaci13Gallery14PublicatădeGalleryPress15Seren16 Traduceri: The Drug of Art: Selected Poems of Ivan Blatný (trs Justin Quinn et al., Ugly Duckling Presse, 2007); PetrBorkovec:FromtheInterior,Poems1995-2005 (Seren, 2008);


173

scriitoriirlandezi,caW.B.YeatsşiPaulMuldoon,scriiturasaedistinctivă1,printr-oexuberanţă senzuală, modulată de conştientizarea violenţei în istorie. Prinjuxtapunereadintreunformalismsofisticatşi inovaţiiexperimentale,textelesaleanulează reprezentările despre poezia irlandeză, preconcepută în termenii uneidihotomiirigide:conservatismformalşiinovaţie,ancorateîndeceniultrei(secolulXX). Are şi substanţiale contribuţii universitare: Between Two Fires: Transnationalism and Cold War Poetry2, Cambridge Introduction to Modern Irish Poetry, 1800-20003, American Errancy: Empire, Sublimity and Modern Poetry4,Beneath the Storm: Wallace Stevens, Nature and Community5. E şi redactor: Irish Poetry After Feminism, 2008; Lectures on American Literature6, Auden`s Cold War Fame, în Auden at Work7. Regionalism, Globalism and Seamus Heaney`s Latin Lift-Off8.Multestudiisîntrecentesauîncursdeapariţie9. PoemulLandscape by Busafostscrisdirectînlimbaengleză.

Peisaj din autobuz Priveştepefereastră–jumătateDintr-unpeisaj,jumătatedincopaciiei,Schimbăfocalizarea.Reflecţiiale,RestuluitrecplutindpeacesteaLaşaizecidemilepeorăLumeareintrăînfăşurîndu-seÎntr-ovaliză.UndeOh,undevoidespachetaeu?

1 Caracter distinctiv confirmat şi prin deczia redactorilor de a-i aloca cea mai substanţială‘porţie’dinantologiaThe New Irish Poets ,2004,Bloodaxe2OUP,20153CambridgeUP,20084UCDPress,20055UCDPress,200263rdedition,20117Ed.BonnieCostelloandRachelGalvin.Palgrave,2015.231-249.8Journal of European Studies46.1(2016):1-14.SpecialHeaneyIssue,edsJacekGutorowandDavidKennedy9 Selecţie de studii (recente sau în curs de apariţie): California Dreaming: Miroslav Holub andSeamus Heaney. The Obscenities and Audiences of Peter Fallon.Peter Fallon: Poet, Publisher, Translator, Editor. Ed Richard Russell. Irish Academic Press, 2013 (161-77). Irish Poetry in theVictorian Age.Handbook to Victorian Poetry. Ed. Matthew Bevis. Oxford University Press, 2013(783-99). W. H. Auden: AtHome in Italy andAustria. In:Auden in Context. Ed. Anthony Sharpe.Cambridge University Press, 2013 (56-66). Incoming: IrishPoetry and Translation.Handbook to Modern Irish Poetry.Ed.FranBrearton&AlanGillis.OxfordUniversityPress,2012(341-54).


174

* Bethany Shaffer(n.1979,Virginia,SUA).Dupăceîn2003,aabsolvitFacultateadeLitere şi Filosofie a Universităţii Virginia Commonwealth, a zăbovit un timp săreflecteze la opţiunile sale existenţiale; şi, mai mult sau mai puţin întîmplător, aajunsînRepublicaCehă,găsindu-şiunlocînnişaliterarăaPragăi.Înlocdeunan,cîtintenţionasărămînă,astatdoi-treiani,interval încareafostactivă încîtevadomenii: didactic – profesor de engleză –, publicistică – jurnalist1 –, dar şiorganizatoare de evenimente, literar-muzicale2. Poemul său New Season, scrisdirectînengleză,edatat2005,laJosefuvDul.

Anotimp nou PesemneeprematuranotimpulŞiculorileverzide-abias-auîngălbenitAsemeniunuipromiţătorprologdetransformareŞiîntr-olună,sauchiarîncîtevasăptămîniscenariulîşivaetalavarietateaintegrală,desăvîrşită.Culoriportocaliişiroşii,amestecateîntr-ogamăDescrumars,împrăştiate,afînat,pepămînt,Scîrţîindsubtălpi,semnalîndcărareasprecasăÎnamurg,prinmirosuldefumCenuşafraţilorlorridicîndu-seînceaţăŞipestetrecătoarecătreurmătorulcătun–Ojertfăpentrumîinilestrăinilor.PesemneastasevaîntîmplaînnoiembrieŞisperanţameaartrebuisăsetransformeînaşteptareaPriveliştiicucăminulpecaremi-lamintesc:VălureleînaltedetreipicioareîncurteatatăluimeuPrintrecareînaintezcugreucuspasmeşitasăriceanticipăZilelemaiscurteşiapropiereaperspectiveloraride,ŞigăsindconsolareînculorilePentrucareaşteptînmijloculunuianotimpverdeşigalbencusperanţacănuşi-aîncheiattransformarea.

Selecţie,prezentare,versiuneaînlimbaromânăşinotede

Ligia Doina Constantinescu

1colaboratoare-independentălaThe Prague Post(ziar de primrang,înengleză), laSecţiaArte,afăcutcronicidespreexpoziţiideartăşiprezentăridespectacolemuzicale;afostmembrufondatoralrevisteiProvokator,publicaţieredutabilădecontraculturăpentrucomunitateaexpatriaţilordinPraga,undeaactivattotcaredactorşeflarubricaArte.2Emcee.


175

P O E Z I E P O L O N E Z Ă Henryk Józef KOZAK

Poezie îndărătnică despre tinereţe [Wiersz przekorny o młodości] doamnei Tatiana N.oDoamnăcâtdemulţiînţelepţivorsămălipseascădeamintiriiaruniifărăodihnăîşibatjocdetinereţeameadesumanulmeupopularşidevigilenţădareudoarănumăspăldeeanicidePatriedemamaşideAnnaMariaMagdalenanicidevecinulhoholulcareserilecândse-ntorceadinoraşcântamereubaladeucraineneoriromanţeruseştiiarsâmbătalaremizăde-alenoastredinPodlasietoateplinededorşilăcrimoaseprecumţipătulpescăruşilordebaltădeasupratufişurilornoroioasedincolodesatDoamnăeunicin-amvisatoaltaşimi-esteruşinesărecunosccăînciudaloraînţelepţilortotmereumi-edordeeachiarşidincolodeteiiaceiapecâmpuldelaZaroślacândstrigataică-meu


176

căsuntleneşsuntnerodfiindcănuştiusălucrezcucoasasaulaplugiaracesteasuntconsiderabilmaigreledecâtsătetolăneşticuocartesubpăruldingrădinăohcumaşmaialergadinnousâmbătasprelaculdelaWłodawamăcarpânălaSerpelicepeBugştiucămăinvidiezidoamnă Locul naşterii [Miejsce urodzenia] iarcândveificititmajoritateacărţilorveifiînvăţatmultelimbişiveifimăsuratlumeajumătateîntr-obunăzicinevatevaopripeneaşteptatepescărişi-ţivaspuneinutilatunciabiaveiînţelegecăimportantdememoratedoarloculnaşteriimamaînvăţându-teaşezarealiterelordrumulcuprunilabisericăşilaşcoalăşirepetăriledoarcărămânsingurezoriosingurănoapteprimadragoste


177

şi-osearăanumităNewYork,mai1994Convingere [Przekonanie] măvoimaitrezicândvaînzoriprimăvaraîncasapărinteascăîndeschideriledintrebârnegrauriiîşivorfifacecuiburiiareuvoialergadesculţpringrădinăs-oîntâmpinpemamacarese-ntoarcedeundevaşitotulvafiprecumafostaltădatătânărluminosşifrumosNewYork,mai1994Eram liber sau Manhattan [Byłem wolny albo Manhattan] eadevăratmereuamfostliberpofticiosşi-ndrăzneţamadunataurprinîntreagaEuropăamneguţătoritcucosmeticeşivotcăînfinalm-amdecissăscotdinAleeaCinceadinManhattantoţidolariişisă-ipunîncontulmeulaPrimaBancădeComerţSAdinLublinştiumaieraumulţicaminepeuniii-amzăritpestrăzile


178

dinGreenpointşiînparculdinPassaicacololorleeratotunaundeşiaicuisuntaceştidolarileajungeachiaroceaşcădevotcăieftinădubioasăşi-uncartonaşezatpetrepteuniimaicădeaudepescheleşidepescaffolds-uriledesubcerurimureaufărădenumeprinspitalesestingeauîmpuşcaţideadolescenţiinegricioşiprinmetrousauprinstaţiiledebenzinăeuamrămassăservesclaWalton-ipentrutreidolarijumapeorăpepodelelestrălucitoaredelaWal-MartyînFiladelfiace-şirisipeaforţeleînFloridaînsorităşiînorăşelulnumitoceironieLibertyamdevenitindiferentştiamdejacăcetateaManhattannuestedecuceritm-aexploatatprecumfemeiapecarenureuşeams-oalungdinmemoriepreamultîmiaminteadetinereţeiatădecem-amîntorsîncăodatăladânsa

TraducerideAlexander G. Şerban


179

D I N I S T O R I A L I R I C I I T Ă T A R E (II)

Marius CHELARU

Amînceput, numărultrecut,să prezentămcititorilor noştripaginidinistorialiteraturiipoporuluitătarcrimeean,unapreapuţin(dacănumaideloc)cunoscutăînţaranoastră,celpuţinpubliculuilarg.

Reamintim, am pornit de la o carte importantă în acest sens, anumeIstoria literaturii tătare crimeene,Simferopol,Crimeea, 2001,de Riza FazîlşiSaferNogaev,şicareseaflăîncursdeapariţieînlimbaromână.Întretimp,înnoiembrieanultrecut,amaflatcutristeţe,amuritşialdoileaautoralacesteicărţi, Riza Fazîl, nemulţumit şi de situaţia tulbure prin care trece Crimeeaacum.

După Yusuf1 şi Zuleiha/ Zeliha, în versiunea lui Mahmud Qărîmlî/MahmudCrimeeanul(sf.sec.alXII-lea–începutulsec.alXIII-lea),continuăm,conform periodizării făcute de cei doi autori, cu o secvenţă din secţiunea„Epoca veche: de la începuturi şi pînă la invazia mongolă”, pentru ca înnumărulviitorsă o„deschidem”pe următoarea, „Epoca ImperiuluiOasteideAur/AltînOrdu2(delainvaziamongolăpînălaHanatulQîrîm).

Spuneam în numărul trecut că această versiune a lui MahmudCrimeeanularămasneterminată,darafost„încheiată”deHalilogluAli(Halilfiul lui Ali), spre mijlocul secolului al XIII-lea. Acesta a scris şi o variantăprescurtatăalegendei,atradus-oşiînturcă.

Autorii Istoriei consideră, şi înbaza documentării, că, avînd în vederedata scrieriitextului,1232(autoruldecedînd,spuneRiza Fazîl,căpoate să fifost şi chiar cu ceva ani mai devreme, dar aşa este datarea acceptată), că,alături de renumita, în lumea popoarelor de limbi turce/turcice – arabe –persane)operăaluiMahmud„Kaşgarlî”,Divan-i lugati-t-turc(desprecareamamintit în numărul anterior), legenda „e cea mai veche creaţie scrisă într-olimbăturcică”.

Aşadar, ne oprim acum la Halil Oglu Ali (după cuma scris chiar el,atrăit însecolulalXII-lea pînă la începutulceluide-alXIII-lea)despre a căruiviaţăseştiufoartepuţine.Sîntşiunelediscuţiidesprecineafostcuadevăratcelcareîşispunea„eu,acelAli”sau„robulAli”,autorulPoveştii lui Yusuf.

În diverse surse din Kazan citim, în mare, că Qol Ghali (în tătară, culiterechiriliceКолГали,latine:Qol Ğäli),pecareîntexteleruseştiîlregăsim,îngeneral,cunumeleKul Gali, arfitrăitaproximativîntre1183-1236),afost

1Iosifşi„nevastaluiPutifar”,careareacestnumeîniudaismşilamusulmani.2 Înmulteconvorbiri cu istorici, scriitori tătari, aceştiaausubliniat maimereucă termenul„ordu”afosttradusgreşit„hoardă”,înlocce„oaste”,cumarficorect.


180

fondatorul literaturii tătare, şi era un tătar bulgar de pe Volga, dar seconsiderăcăs-anăscutpeundearfiaziTatarstan.ArfistudiatlamedresaînHorezm,şi-arfiscrispoemulîn1233,şiafostcelmaiprobabilucisîn1236,întimpulinvazieimongolepesteţinuturilebulgarilordepeVolga.Dupăaceleaşisurses-arfigăsit,întimp,peste200demanuscriseprintretătari.Camacestedate se regăsesc şi în Татар энциклопедия сүзлеге/ Tatar Ensiklopediä Süzlege,publicatăînTatarstan,întîi înrusă,apoiîntătarăcucaracterelatine.Maisîntşialteaspectenuanţatefaţădecitimaici.

ŞiautoriiIstorieiseîntreabădacă„latătariidinKazan(undeînsecolulal XIX-lea, numai, povestea a cunoscut mai multe reeditări1) autorul numit„Qul Gali/ Robul Ali” n-ar puteachiar celcăruia i s-a atribuit şi Povestea lui Yusuf, şi discută despre exemplarul din Kazan, în dialect qazan2, care a fosttradus şi în rusă. Chiar dacă Riza Fazîl şi Safer Nogaev subliniază cîtevaaspectedetipul: deşitextullacare fac referireeste îndialectuldinKazan,şimulte cuvinte „sînt înţelese de cititori (turci) de oriunde”, ei consideră cătraducereaeste„dinafaraKazanului,poatechiar înCrimeea”.Dar,dincolodeacestediscuţii,conchidaceştia,autorulPoveştii lui Yusuf„estepoetulQulGali/HalilogluAli,Ali”.

Ali,aşadar,aterminatlegendaînceputădeMahmudCrimeeanul,şi, înplus,pentruaputeaficunoscutădecătrecititoriidelimbăturcă,atradus-oînaceastălimbă, chiar „turcizînd-o”,scriuautoriiIstoriei.Şi,dupăceaterminatmunca la Yusuf şi Zyuleyha,Aliacompusocreaţieproprie, în1232,Povestea (vieţii) lui Yusuf,cumscriechiarel:

„Înanulşasesuteşitreizeci3Amcreataceastăcarte”Cei doi autori citează un fragment din studiul unui cărturar turc,

Ertaylan4 (care nota: „Din aceste exemple se înţelege că exemplarul scris îndialectulosmanlî/otoman,nuesteoriginalul.Fieca ortografie, fiecatermensau necesităţi poetice (ale dialectelor azeri – „ceagatayî”5) exemplarul este

1AutoriiIstorieinoteazăcă,dupăSaadetCeagatay,„Qıssa-iYusuf”afostreeditatăde13oriînKazanîntreanii1839-1863,şi,probabil,acestaeste, înfapt,„şimotivulpentrucarelegendas-apăstratacolo”.2Ampăstrat,înacordcuGünerAkmolla,şiaici,caşiînmajoritateasituaţiilor,grafialuiRizaFazîl,carescrieşi„Kazan”,oraşul,„Qazan”ş.a..3EstevorbadesprecalendaruldupăHegira,630–încalendarulnostru1232.4 İsmail HikmetErtaylan(1889 -1967, Istanbul). Istoric literar faimos în Turcia şi în lumeapopoarelordelimbiturcice.5ÎngrafiadinIstoria…


181

scrisîndialectultătarcrimeeandinaceaperioadăistorică”1),Yusuf şi Zuleyha(Ertaylannoteazăcăautorulşi-aintitulatoperadejaQıssa-i Ysuf2):

„EstepăcatcăomulnurezistăSănuscriecealtoralisededicăAceastăstarenurupeştiinţaMigrareaestecaleaşivoinţa.Vineucumuncameaînlitere,eu,AliCusemnedouăzeci,catrenevorveni...”.Pentru edificarea cititorilor, autorii Istoriei citează un fragment din

HalilogluAliQîssa-i Ysuf3.

1.UnnegustortrăiaînvremuridemigraţiiElsenumeaMalik-ibnal„Dreptăţii”.Acesta,într-oziaavutunvisElvineacumcerîndunînţeles.2.Mi-aspus:azinoapteunviseuamvisatÎnLibannuştiucumamacostatMergeamlîngăfîntînacecaii-iadăpaCîndadevăruldincerurialuminatfîntîna.3.LunaplinăacoborîtveninddinceruriIntrîndînpieptulmeuaieşitdingulerCurgeaumărgăritare-perlelepenoi.Euînsumitraduceamînvingîndnevoi.4.EumăîngrijeamsăleadununaşiunaFăceamşiragpentrua-miumpleladaEufărărostvisulacestaîlvedeamDeaceeagreuîlînţelegeam.5.Mi-aspus:stailîngămineunpicEuvisulosăţi-lexplicPune-midouăvasecuaurplineSfinţitevisulcucarem-aibucuratpemine.

1„Yıldız/Steaua”,1993,no.2p.1322,Revista„Qasevet”,1996,No.1p.13.[notaR.F.şiS.N.]2MahmudQîrîmlî,„Legenda„YusufveZuleyha”,Istanbul,1961,p.6-11.[notaR.F.şiS.N.]3Qırımtürk-tataredebiyatı”antologiyası.Ankara,1999,p.240.[notaR.F.şiS.N.]


182

6.DacătuaitrăitunasemeneavisFiisigurcăexistăurmaces-apermisDacăeştiparteîntreburigreledestatDeviiunrob,supusulceladevărat.7.EştirobulieftincumpăratBelşugulmunciil-aiaflatDeeştifuncţionaralstatuluiPoţiviaţatas-odăruiomului.8.PoţifitrimisulspreslavaeternăPoţifisupusulcreaţiei-ceadivinăOripoţialnecredincioşilorsăfiiSăvezilumeadeaicişipeceadeapoi.9.AcumMaliksepregătideluptăSpreLibanpriviziuademîines-ovadăAstatlîngăfîntînacailorîmpovăratDeînţelesultainicalvisuluiabiavisat.10.Omul,Fazîl,puteavorbiînpoezieÎncazdeelascultăla„ureche”AcumorugăaluiSamisecere,Orugăpentrufaptele-ipreasfinte.11.Ceicecitesc,ceiceascultărugaSîntceicesperăînBineşi-nAlla.AşfieumartoruliertărilordivineLimbameaînrugăciunevagăsiliniştire.12.Piatrăspunei,bijuterianuepiatrăNucunosctoţivaloareabijuterieidealtădatăProstulnuştievaloareaadevăruluiNu-iînţelegeminteastareapoetului.13.Epăcat!ValoareanuesterecunoscutăLipsaînţelegeriin-afostşinuepedepsităNimenin-ascrisdespreignoranţadinlumeAbias-astabilitmigraţiadinvechime.


183

14.Eu,bietulAliampusaicipoemulmeudivinCudouăzecidesemnecatreneleîmivinBunăvestireşiiertarevremDelaCreatornevinesperanţaceocerem.15.Speranţaedivină,eocrotireaTaEştidarnic,iertătorşieştiAllaIartă-lpeAliceldedeasuprameaUltimasuflaresă-ifiecuiertareata.16.Doamne,trudameaîţiesteţiedarIertareatasănumăinterzică,cerhotarÎnfinalveniiertareapărintească-ndar1.17.DelaDomnulajutornoiaşteptămLunaceapreţioasădupătreizeciovremLadataistoricădeşasesutetreizeci,fie,Carteanoastrăadevenitotemelie.18.Putereami-avenitdelaMărirealuiAllaÎţimulţumesccăaiacceptatturugaCarteameaestepregătitălumiisăfiedatăLarealizareameacines-aropunevreodată.

TraducereaversurilorşiacitatelordinIstoria literaturii tătare crimeenede Güner Akmolla. Notele,afarădeceleatribuiteexplicitautorilorsau

traducătoarei:Marius Chelaru.

1Originalularetreiversuri–[n.G.A.[


184

P O E Z I E Ş I I R O N I E

Daniela ANDRONACHE

Ironie, autoironie şi umor în lirica engleză modernă

Lirica engleză din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea se concentrează cupredilecţieasupratemelormoraleşisociale,precumşiasupranaturiiumanepecareoreflectăîntoatădiversitateamanifestărilorei.Poeţienglezicunoscuţisaumaipuţincunoscuţişi-aufolosittalentul,spiritulcriticşiautocriticpentruascrieopereoriginaleîncaresîntevidenţiateşiilustratemoravurile,mentalitateaepociişi tarelemoralealeoamenilordinvremearespectivă.Nu depuţineori, spiritulcriticşiautocriticestedublatdeironie,autoironieşiumor.

RobertBurns,poetulnaţionalalScoţiei,neoferăunexemplumagistraldeumor,ironieşiautoironieînpoemulFetele din Bennals.Poemulvorbeştedesprecompetiţiaacerbăceexistăîntretineriiaristocraţienglezipentruasecăsătoricufetecustaredinînaltasocietate,darşidedorinţaacestoradinurmăşiapărinţilorlordeaîncheiacăsătoriiavantajoase:„ÎnTarbolton,ştiţi,sînttinerivestiţi/Şifetenurlii peste poate;/ Dar cele din Bennals, din neamul lui Ronalds/ În umbră lelasăpetoate.//Elordtatăllor,unomstrîngător/Cezestrecugrijăle-njgheabă;/Osutădelirel-aşteaptăpemire–/Merticpentruuntînărdetreabă.//MissJeaneceamare;eucredcăsubsoare/Sîntmultefrumoasecaea-/Ci-ngusturialeseşiport,niciprinţese/S-o-ntreacănicicumn-arputea!//Mîndreţeaşivlaga,bujorulşifraga,/Setrec;darominteisteaţă/N-areasetemedemaşteravreme,/Căcieatotmaimultodezgheaţă!”1

Dupăunasemeneaelogiuadustinereifetepentruvirtuţile,maniereleşizestreaei–amănuntdelocdeneglijatdetineriiaspiranţilacăsătorie,numaimirăpenimeniînflăcărareacucarepretendenţiisăisearuncăînluptapentruacîştigainima fetei, dar şi bunăvoinţa părinţilor ei. Şi aici ironia autorului se îndreaptăcătretineriiamorezicarenumaiauliniştedecîndînviaţaloraapărutofiinţăatîtde fermecătoare: „VăplaceMiss Jean?Cieu–vă previn:/ LordBlackbyre,de-ovorbă, e gata/ Şi-n foc să se-arunce şi jar să mănînce,/ Doar-doar o să tulburefata.//Viclean,hoţoman,lordBraeheadde-unan/Îndarn îidăfeteitîrcoale;//DarlorduldeFord!Cîtedînsuldelord,//Demultnumaidoarmepemoale!”2

Poemul continuă cu descrierea celei de-a doua fete a familiei: „A doua-ibălana şi vesela Ana;/ Frumoasă-i de pică, e floarea/ Cea plină de vrajă; că-n

1Antologie de poezie engleză de la începuturi pînă azi,volumulII,EdituraMinerva,Bucureşti,1981,p.74.2Ibid.


185

tainica-imreajă/Cadmulţi,nuvăprindămirarea.//De-arfisădescriuînverscîtmaiviu/Buchetulalespesprînceană/Şinuv-arsurprinde,şinuv-aţiaprinde,/Devinăarfibiatameapană!”1

Deironienuscapănicipoetulînsuşialcăruitalentliterarpăleşteînfaţafrumuseţii Anei. Acesta îşi recunoaşte limitele şi îşi asumă vina de a nu puteaconvingepedeplinpecititoriisăidefrumuseţeaşiunicitateaacesteifete.Înplus,îşi mărturiseşte afecţiunea pe care o nutrise pînă acum în ascuns faţă de ea.Totodată,eldăglasconştiinţeifaptuluicăaparţineuneiclasesocialeinferioare,ceeaceîiscadeconsiderabilşanseledeaficonsideratuntînăreligibil:„Şieuo-ndrăgesc,darcumsă-ndrăznesc/Să-ispuncîndmăştiecalic?/Ea-noată-nbănet,eu,de!Sîntpoet,/Adicăpuţinsaunimic.”2Cutoateacestea,poetulnuedescurajatşi nici dispus să accepte un refuz din partea Anei. Consideră că atitudineapotrivită,siguranţadesineşifarmeculpersonalpotsubstitui,înochiiAnei,rangulşiaverea:„Şi,totuşi,n-aşvreasă-mispunăea«ba»,/Săaibăcădereas-ospună!//Nuamunfiorindarţanţoşmăţin/Caunuldinlumealor«bună»!”3

În continuarea celor spuse, acesta uită de modestie (dar nu uită să-şiironizeze contra-candidaţii), şi se descrie pe sine ca fiind un tînăr extrem deagreabilşiprezentabil,gataoricîndsărivalizezecuceilalţi pretendenţiaiAnei:„Chiar dacă nu ştiu pe-un murg bidiviu/ Trufia să-mi vîntur pe dealuri,/ Eufruntea-mi port sus, ca unul sus pus,/ Crescut în mătăsuri şi şaluri.// Surtuculacesta,nădragiişivesta,/DinlînădeScoţia-stoate!/Pantofiportcuşnur;şinuaucusur/Şinu-srupţiciorapiilaspate!//Cămaşami-enouă;cezic,amvreodouă,/Curate, cu guler scrobit;/ Am basc şi fular, cravată, mai rar/ Poet în ăst feldichisit.”4Descriereaproprieipersoaneareaccentecomiceşiconţineelementecare,înopiniapoetului,constituieargumenteimbatabile–„Şinu-srupţiciorapiilaspate”caresă-lfacăsăfieacceptatîn”lumeabună”aAnei.Maimultdeatît,elesteconvinscă,îmbrăcatînfelulacesta,estereprezentantulcelmaideseamăaltagmeipoeţilor.

Penultima strofă a poemului reprezintă o ironie la adresa ipocriziei şi amîrşăvieiunoradintrecontra-candidaţiisăicarevîneazăaverearudelorînvîrstă:„De-amiculbogateunum-amlegat/Şin-amomătuşăcustare,/Peplacsă-itotfaccaneammaisărac/Şi-ngîndsămă-ntreb:numaimoare?”5

Încontrastcuaceştia,poetuleunomsăracşicinstitcarenudoreştesăparăaltcevadecîtestesausăînşeleaşteptărilecuiva:„Cheagn-amprinsnicicînd,

1Ibid.,p.752Ibid.3Ibid.4Ibid.5Ibid.


186

şinicin-amdegînd,/Înpunga-minufacbaniipui./Omnusîntavut;nudaucu-mprumut,/Darnicinu-sdatornimănui.”1(traducereLeonLeviţchi)

Luînd în discuţie un alt poem al lui Robert Burns, Elegie pentru Peg Nicholson, iapa popii,descoperimcănuestelipsitdeironieşiumor,deşiareuntitlulînşelător.Poetulîiaduceunomagiuacesteiiepecareadecedat,darcares-aaflattoatăviaţaînslujbaunuiprelat.Prinaceastămisiune“sacerdotală”,iapaestepersonificată şi astfel ajunge să capete atribute omeneşti. Mai mult de atît, eadevine obiectul unui transfer de personalitate din partea stăpînului ei, iar înfinalulpoemului iapa nu maiesteconsideratăcaaparţinînd regnuluianimal,ciestenumită„ofăpturăcreştinească”:„PegNicholsonafostoiapă,/Şiumblă-acumfărăpicioare,/Cuvechile-ipotcoave-ntalpă,/PerîulavalecătreMare.//Pegfost-aceamaibunăiapă/Dincîte-aufrămîntatvîlcele;/Acumasaltă-ncetpeapă,/Şi-au mai belit-o şi de piele.// Cît a trăit, prea buna gloabă,/ L-a dus pe preot înspinare;/Acum,bătrînaeiepavă/Lapeştileducedemîncare.//PegNicholsonn-a fost o iapă,/ Ci o făptură creştinească,/ Ce-a călărit-o pîn’ la groapă/ Cinstitatagmăpreoţească.”(traducereMihneaGheorghiu)2

Allan Ramsay, un alt poet englez din secolul al XVIII-lea, care a fostinfluenţatdefolclorulscoţianşicareapublicatşifabule,îşidămăsuratalentuluisăuliterar,aumoruluişiaironieiînpoemulOmida şi furnica:„Furnica,îngîmfata,într-o zi/ Zbura peste izlazuri cînd zări/ Omida ce se strămuta alene –/ Prilejgrozavcasăseumfle-npene./«Domniţă,zise-omida,-sbucuroasă/Căte-ntîlnesc– sînt toate bune acasă?»/ Furnica nu-i răspunse la bineţe/ Şi, măsurînd-o cuprivirisemeţe,/Pespate-şidetecapulşigrăi:«Cemilămi-edetine,dac-aişti!/Jivinădescleiatăeşti, zidire/Cedoara încercat-omaica-fire;/Cîndavăzutcamce-aieşit,scîrbită,/Te-aazvîrlitcîtcolo-ntr-oclipită.»”3

Dupăcefurnicaîşiexprimădezgustulşidispreţulsuveranfaţădeomidăîncuvintedelocmăgulitoare,furnicaseîntreceîndescriereapropriilorcalităţicarenu suportă comparaţie: „«Ci iată, eu, cu evghenie-n neam,/ Sînt frumuşică,mădulare am/ Cu care mă mişc şi mă învîrt uşor/ Şi-oriunde-s gata să mădesfăşor./ În menuet şi-n orice danţ turbat/ M-arunc cu-ntreaga firea mea, nucat!/O,cavalerulmînacummi-o-ndeasă,/Cumîimaibateinimasfioasă,/Cum…-dardecesămă-njosescatît/Şicuceeste-nminemaiurît/Să-nfruntoaschimodiecatine,/Nevrednicădeun«rămîicubine»?/Înaripatarîseapoifudul/Şidispăru– stătuse doar destul./ Iar într-acestea jalnica omidă,/ Cuprinsă de durere şiobidă/Că-isocotitălucrudenimic,/Tăcuse,bineînţeles,chitic.”4

1Ibid.2Ibid.,p.763Ibid.,p.9-104Ibid.,p.10


187

Înultimaparteapoemului,situaţiaseschimbăradicalînfavoareaomiziicarea devenit acum „fluture de soi” graţie procesului natural de metamorfoză.Rolurile se inversează, iar comicul de situaţie e de la sine înţeles: furnicadispreţuitoare şi triumfătoare din prima parte a poemului este umilită de„fluturele de soi” care fusese odată o biată omidă: „Dar cînd veni furnica maiapoi,/Omidaerafluturedesoi/Şiaripilegingaşstrăvezii/Prinaeropurtaupestecîmpii;/ Şi fluturele, poposind pe-o floare,/ Cu gînd la acele vorbe jignitoare,/Cătrefurnicăglăsuiastfel:/«Ce-arfisăşezi,domniţă,puţintel?/Dorescsă-ţidauun sfat: nu judeca/ Pe-acei ce-s mai prejos de seama ta,/ Căci soarta, care-ischimbătoarefoarte,/Cîndva,cumva,lepoatefaceparte./De-ovorbă,eumă-nalţacumînzbor,/Iartueştiunbietviermetîrîtor.”1(traducereLeonLeviţchi)

Timpulşisoartaîşidaumînaînacestpoemşilucreazăînavantajulcelorobidiţiajutîndu-isăevolueze,săsedesăvîrşeascăşisădominerăul,urîtulşinon-valoarea.

În poemul Cîntec, John Donne, poet englez din secolul al XVII-lea şireprezentantdeseamăalşcoliimetafizice,seapleacăasupramoravurilorepociisale,asupranevoiidepurificarespirituală,deafructificaceeaceestebunşideaîndepărtaceeaceesterău.Esteunpoemfilosoficdincarenulipseşteironiasprefinalşicareconţinereflecţiiînlegăturăcuexperienţeleumanedeexplorareşideînvăţare,precumşiîndemnurişiconcluziiimpusedeacesteexperienţe:“Prindesteaua ce-o să cadă,/ Scoate rod din mătrăgune,/ Fă-i Satanei nod la coadă,/Unde-sduşisecolii,spune,/Fă-mădîrzşisămă-nveţi/Cumsăscapdepizmăreţi,/Zi-micăvîntul/Facegîndul/Maicurat,înseninîndu-l.”2

Desăvîrşirea,cultivareavirtuţilormoralevinelafinalulvieţii,dupăanidetrudăşicăutărişinuarenimicde-afacecufrivolitatea,vulgaritateaşiformelefărăfond:“Dacăvreiminunis-admiri/Ceprivireanule-atinge,/Călăreşteanilaşir/Pîn’ceVremea-npărţi-oninge;/Iarla-ntorssă-mispuidetoate/Întîmplărileciudate.../Şi-aisăjuri/Căniciaiuri/Nu-icredinţăunde-snuri.”

În ultima strofă a poemului, John Donne, deşi se declară atras defrumuseţea feminină şi îşi doreşte o împlinire din acest punct de vedere, serăzgîndeşte imediat şi îşi exprimă cu ironie şi umor lipsa de încredere înfidelitateaşionorabilitatea femeilor: “Ştiivreomîndrăcredincioasă,/Cas-alerghagiuspreea…?/Totuşi,num-aşduce,lasă,/Chiarde-arlocuicolea./Căcide-ofifidelăfata/Pîn’ţi-aşdarăvaşulgata,/Pînăce-ţi/Punşipeceţi/Va-nşeladoitreibăieţi!”3(traducereTudorDorin)

SamuelDaniel,unaltpoetdinsecolulalXVII-lea,esteautordesoneteşiînaceastăcalitateîidedicăunsonetiubiteisale–Sonetul XXVIII,dincarenulipseşte

1Ibid.2Ibid.,p.195-1963Ibid.


188

ironia în final. Adresîndu-i-se direct, poetul îi vorbeşte iubitei sale despreefemeritateafrumuseţii,încercîndsăopregăteascăpentruoaltăperioadăavieţiisale cînd nu va mai fi atît de frumoasă precum este în prezent: „Iubito,frumuseţea-istropderouă/Pegeanazorilorînfiripat/Cîndsoarele-şiaratăfaţănouă/Şi stinsăcaşicum n-a fostvreodat’./Cegrabnic piere-a frumuseţii fală,/Cumseusucăînfloritulram,/Cumnuriimăiestriţidaţilaiveală/Sîntspulberaţideundestininfam!”1

Dacă în prima parte a poemului poetul îmbină filozofarea cu tristeţeaprovocatădegîndulcănaturaşifiinţaumanăsîntsupusecurgeriinecruţătoareatimpuluicarelealtereazăprogresivtrăsăturilefizicepînăîntr-atîtîncîtseajungelaextincţie,înadouaparteasonetului,poetulseadreseazăiubiteipeuntonmultmai direct şi mai percutant avertizînd-o că se apropie de finalul destinuluioricăruimuritor: „Şi ţie într-ozi îţivada deveste/Că frumuseţea,vană,a fostieri/Şimoarteapreadepartenumaieste...”2

Înfinal,însă,poetulîşiironizeazăiubitapentruvanitatea,superficialitateaşicochetăriaeicareoîmpiedicăsăîşiacceptecondiţiadefiinţăefemeră:„Dar,vai,femeiisănu-ispuicumva/Căîntr-ozivaîmbătrînişiea.”3(traducereVeronicaFocşeneanu)

AndrewMarvell,unaltreprezentantalşcoliimetafiziceenglezeşicolegdegeneraţiecuJohnDonne,găseşteunaltmotivpentrua-şiironizaiubitaînpoemulSfielnicei sale iubite: „De-am avea răgaz şi vreme destulă,/ Această sfiiciune,doamnă,n-arfiunbai./Amstaşine-amgîndipececărare/Săoluămşicumsăpetrecemziualungă-adragostei./(…)Te-aşiubi/Zeceanipînăladiluviu/Şitu,dac-ai vrea, m-ai tot refuza/ Pînă cînd s-or converti jidovii/ Dragostea mea arcreşteîncetcaoplantă,/Maivastădecîtimperiileşimaimolcomă/Osutădeaniaşpetrececasăîţislăvesc/Ochii,şiîncăpeatîtcasă-ţiadmirfruntea;/Douăsutedeanicasă-ţiadorfiecaresîn,/Şitreizecidemiideanipentrurestul;/Celpuţinun mileniu-aş petrece pentru fiecare mădular/ Iar în ultimul mileniu ţi-aşdescoperiinima./Căcitu,doamnă,meriţiaceastăadorare,/Şinicieun-aşputeaiubimaipuţinabitir.“4

Insistînd pe aceeaşi idee a efemerităţii vieţii şi fiinţei umane, poetul îşiironizează iubita pentru reticenţa ei de a da curs sentimentului de iubire,reticenţăcevine,probabil,dintr-unconservatorismalvremii.Defapt,ceidoiseaflă la antipozi: el este un tînăr non-conformist şi dezinvolt ce se manifestă

1Antologie de poezie engleză de la începuturi pînă azi,volumulI,EdituraMinerva,Bucureşti,1981,p.1532Ibid.3Ibid.4Acestpoem,careînvariantaluioriginalăafostpublicatînlimbaengleză,provinedepesite-ulwww.poemhunter.com.


189

provocator faţăde iubitasacăreia îi facedeclaraţii şipromisiuni înflăcărate, întimpceearămîneîncremenităîntăcere.Niciunadindeclaraţiileluinuîşigăseşteecouîninimafetei.Eaesteprezentănumaiîngîndurileşiînvorbelelui,nuşiînrealitateavieţiiacestuia.ÎntîlnimaicioaltătipologieafemeiiiubitedecîtceapecareoprezintăJohnDonneînpoemulCîntec – iubitafrivolăşisuperficialăgataoricîndsă-şiînşeleiubitul.

Chinuit de obsesia curgerii rapide şi ireversibile a timpului, discursulpoetuluiesterostitîncheieipotetică.Nuestescrisîndateleumanităţiicaomulsăstăpînească timpul. Tot ce poate face acesta este să îşi imagineze că ar finemuritorşicăastfelaraveatottimpuldinlume.Înacestsens,îşiasigurăiubitacădragostealuis-armanifestaînritmullentpecarepresupunecăşi-ldoreşteea,iubita lui sfielnică. Ideea frumuseţii iubitei este sugerată de anii şi mileniile pecarepoetulle-arpetreceadmirînd-oşislăvind-o.

Cu toate acestea, obsesia curgerii rapide şi ireversibile a timpului îltrezeşte pe poet la realitate: „Dar în urma mea aud mereu cum se apropie/Caleaşca-naripatăaTimpului;/Şiînfaţanoastrăse întinde/Deşertuleternităţiinesfîrşite./Frumuseţeatavapăliîncurînd;/Şinicicîntulmeunuvamairăsuna/Încavoultăudemarmură;apoiviermiivorgusta/Dinîndelungpăzitafeciorie,/Iaradmirabilataonoaresevaprefaceînţărînă,/Şiîncenuşădorinţelemele”.

Şi în acest poem, ca şi în poemul anterior, revine ideea efemerităţiifrumuseţiiiubiteişia timpuluicaredistrugefizicfiinţaumană.Nuputemsănuremarcămaiciironiaîndrăgostituluireferitoarelareticenţaiubiteicare,înlocsăsebucurededragosteapecareacestai-ooferă,amînăacestmomentpînăcîndvacădeapradămorţii,iarmultrîvnitaeivirginitatevaajungehranăviermilor.

Trăind sub presiunea timpului vrăjmaş, e de la sine înţeleasă dorinţaardentăapoetuluidea-şitrăinăvalnicşiintempestivpovesteadeiubire.Urmareaacestuifaptesteîndemnulpecareacestai-ladreseazăfemeiiiubitedeadafrîuliberiubirii,renunţînd laoriceopreliştedeordinmoralsauemoţional: „Aşadar,cîttimppechipultău/Străluceştetinereţeacarouadimineţii,/Cîttimpînsufletultăuplindedorinţi/Vibreazăfoculprinfiecarepor/Sănehîrjonimcîtmaiputem/Caniştepăsăridepradăîndrăgostite/Şisădevorămtimpulcurepeziciune/Decîtsălîncezim/Subjugaţide-aluivajnicăputere.”(traducereDanielaAndronache)

6


190

Cristina RUSU

Eshatonul de pe cruce – o mare durere, o mare batjocură, o mare dragoste

În toate cele patru evanghelii, evangheliştii au consemnat patimile

MîntuitoruluiHristosşirăstignireaSapecruce.DacăIoanredăoarecumpescurtfaptele,evangheliştiiMateişiMarcurelateazămaidetaliatdecîtelşidecîtLucadespreîmprejurărileexterioarealerăstignirii.EvanghelistulLucacompleteazărelatarea despre mersul spre locul de execuţie. În afară de evenimenteleamintite de Matei şi Marcu cu privire la răstignire, Luca face cunoscutărăstignirea Domnului împreună cu doi tîlhari, la stînga şi la dreapta Lui.RugăciunealuiIisuspentruvrăjmaşiiLuişigraţiereatîlharuluicares-acăit,sîntfaptecaredovedesccăElesteîmpăratulîmpărăţieiluiDumnezeu,carecuharşidreptate,seroagăpentruvrăjmaşiiLui,atenţioneazăcuprivirelajudecatăpeceicare nuse pocăiesc şi făgăduieşte primirea înraiacelorcare secăiesc. „ŞipecândÎlduceau,au pus mâna pe un oarecareSimonCireneul,carevenea de laţarină,şii-aupuscrucea,cas’oducă’nurmaluiIisus.Şi-Lurmaumulţimemultăde poporşifemeicare sebăteauînpieptşi-Lplângeau.Şi întorcându-secătreele,le-azis:«FiicealIerusalimului,nuMăplângeţipeMine,cipevoiplângeţi-văşipecopiiivoştri»”.Manifestărileparticipăriisufleteştifeminineşiomeneştialefiicelor Ierusalimului arată clar suferinţa lor pentru El. Iisus a văzut căcompătimirea femeilor nu se referea în aceeaşi măsură şi la ceilalţi doicondamnaţi,cinumailaEl.DeaceeaDomnulnuspune:„Nuneplângeţi!”,ci:„NuMăplângeţipeMine!”.Iisusleîndreaptăprivireaspreviitorullorfăcîndoaluziela blestemarea iudeilor, a cărei împlinire va lovi şipe copiii acestor femei. „ŞicândauajunslaloculcesecheamăAl-Căpăţânii,L-aurăstignitacolo,peElşipefăcătoriiderele,unulde-adreaptaşialtulde-astânga.IarIisusle-azis:«Părinte,iartă-lelor,cănuştiucefac!».Şişi-auîmpărţithaineleLuiprinaruncarelasorţi![…]ŞiÎlluauînrâsostaşii,apropiindu-seşiaducându-ioţetşizicându-I:«DacăTu eşti împăratul Iudeilor, mântuieşte-te pe tine însuţi!». Şi deasupra Lui erascrisculiteregreceşti,latineştişievreieşti:AcestaesteîmpăratulIudeilor.”CîndMîntuitorulseroagăpentrueispunînd:„Tată,iartă-i,pentrucăeinuştiucefac!”,ElincludeînrugăciuneaSapeexecutorişipeiniţiatoriimorţiiSale,pepăgînişiguvernatorullorşipeiudeicumarelelorpreot.Despretoţiaceştioameni,chiarşidespreceimaiînverşunaţivrăjmaşi,seputeaspunecăeraurăişiorbi.Chiardacăaceastăorbireeradinpropria lorvină,totuşidragosteadivinăînHristosvedea un motiv de rugăciune, de mijlocire, ca să implore har pentru toţivinovaţii. Luca aminteşte despre împărţirea hainelor. Pentru hainele celorrăstigniţi, care după legea romană aparţineau executorilor sentinţei, s-au


191

aruncatdedouăorisorţii,mai întîipentrumanta,şapcă,cingătoareşisandale,apoipentrucămaşăsautunică.PrezenţaşiprivireapoporuluiesteuncontrastputerniccurugăciuneademijlocirerostitădeDomnul.Lucaaratăcăpoporulaluat parte la batjocorire printr-o participare pasivă. La prezenţa şi privireapoporului se adaugă dispreţul şi batjocura mai marilor. Evanghelistul nostruaminteşte pe scurt batjocura mai marilor. Batjocoritorii vorbesc aici în textdespreDomnullapersoanaatreia,întimpceMateişiMarcuprezintăbatjocuraloradresatădirectDomnului.Solicitareabatjocoritoaredeaseajutasingur sereferă la faptele Lui de vindecare şi la mărturisirea Sa înaintea lor. Remarcainscripţiei „Acesta este împăratul Iudeilor” explică conţinutul cuvintelor debatjocurăalesoldaţilor:„DacăTueştiîmpăratulIudeilor,mântuieşte-Tepetineînsuţi!”.Soldaţii,careauafişatacesttitluputeauşisă-lcitească,şiprinaceastaaufostconduşilabatjocură.

ÎnimnurilelaMaicaDomnuluigăsimfrumoaseversuriplinedetristeţe,încareMaica Sfîntă îşiplînge sufletul iubit: „Cumai înduratsăfiiscuipat/,TuCareaiînnoitochiiprinscuipat?/Cumaisuportatpalme,/TuCareaibiciuitcufunia pe cei ce vindeau cele dumnezeieşti şi ai răsturnat mesele lor/ Cum aisuportat o moarte fără vină,/ Fiule fără păcat?/ Ţi-au fost rănite mâinile şipicioarele,/darpiroaneleTalele-amcunoscuttrimiţânddurerilelorînmijloculsufletului meu/. Ţi-a fost împunsă coasta,/ dar şi inima mea a fost împunsăîmpreunăcutine/Amfost împreunărăstignită/ odatăcuchinurileTale/,ammurit odatăcupatimata/Şimă îngropodatăcuîngropareaTa/CăcicemaiconteazăpentrumineviaţameadacănumaieştiTu,/FăcătorulmeuşiFiulmeudorit?/.”

Şi cît de frumos îl plînge Maica Domnului pe Iisus: „O, creştet al meudumnezeiesc,rănitdespinişipecarei-aiînfiptşiîninimamea!/O,capsfântşiîmpodobit,careodinioarăn-aveaiundesăteplecişisăteodihneşti,acumate-aiplecat numai spre mormânt şi te odihneşti, cum spunea Iacob ca un leu!/ O,capulmeudragşiiubit,lovitcutrestie, casăîndrepţitrestiastricatădecelrăuşiajunsădepartederai!/O,obrajicareaţiprimitpalme!/O,gurăasemeneaunuifagure de miere, deşiai gustat amărăciunea fierii şiai băut oţetulcel iute/ O,gură,încarenus-agăsitvicleşug,chiardacăunsărutvicleante-aprădatmorţii/O,mâini,carel-aţiplăsmuitpeomşiacumsunteţipironitepecruceşiîntinse-niad,careatingeţimânacares-aatinsodinioarădepomşisculaţidincăderepeAdamîntreg!/ O,coastăstrăpunsă desuliţă,dinpricinastrămoaşeicarea fostplăsmuitădincoastă!/O,picioare,careaţiumblatpeapecapeuscatşiaţisfinţitcuratfireacurgătoare!”.Nuexistăversurideodureremaimarenicăieri,înniciun imn închinatMaiciiDomnului.Sfîrşită de durere,acolo, la picioarelecrucii,prăbuşităaproapefărăvlagă,MaicaDomnuluidoreştesămoarăalăturidefiuleiiubit.


192

ÎnimnulcosmologicalCeasului al nouălea,jertfaluiHristosesteasimilatăcu creaţia lumii din zorii de lumină veşnică ai iubirii treimice: „Astăzi S-aspânzuratpelemnCelceaspânzuratpământulpeape/CucununădespiniS-aîncununat Împăratul îngerilor/ Cu porfiră mincinoasă S-a îmbrăcat Cel ceîmbracăcerulcunori/ Lovirepesteobraza luatCelceaslobozit în IordanpeAdam/ Cu piroane S-a pironit Mirele Bisericii/ Cu suliţa s-a împuns FiulFecioarei/ Închinămu-ne Patimilor Tale Hristoase!/ Arată-ne nouă şi slăvităÎnviereaTa/”.SfîntulCalinicexplică:„Aceastăcapodoperăametaforeimisticeşiliturgice surprinde prăpastia înfricoşătoare şi abisul infinit dintre iubireanebună a luiDumnezeuşineantulde simţirealumanităţiicarerăstigneşte peDumnezeupriniubiredesine.NoianuldedurerealBisericiinupoatefidepăşitdecâtdeabisuliubiriidumnezeieşticareumpleintervalulspaţialşitemporalalfinitudiniicreate”.Totelspunecă:„ModulîncareamuritIisus,înpublic,cauncriminal,străpunsşipelemn,aîngăduitscriitorilorNouluiTestamentşiprimilorpărinţi ai bisericii, să-l vadă pe Hristos ca pe un miel pascal şi ca noul Adam(înjunghiatfărăunosrupt)”.

Pedeapsa răstignirii a apărut mai întîi în Orient şi face parte dintrenăscocirilebarbare princares-aufăcutvestiţidespoţiideacolo.DinOrienteaaajuns la Roma şi a fost aplicată de romani peste tot unde apăreau acvilelevictorioase ale legiunilor, pînă cînd, în cele din urmă, a fost desfiinţată deConstantincelMare.Laevreirăstignireanuexista.Pentruanumitecrime,legeacereasăfiespînzuraţipelemnfăptaşii,însăaceştianuerauţintuiţicupiroane,iarlalăsareaseriitrebuiacatrupurilesăfiecoborîtespreîngropare.

La Romaeraurăstigniţi numai sclavii, care aproape că nuerau socotiţioameni.Cetăţeniiromani nu puteau fisupuşiacestei pedepse. Chiar şiCicero,vestitul orator al antichităţii, a cerut ca execuţia prin răstignire să aibă locdeparte de oraşe şi de drumurile mari, deoarece cumplita privelişte arăufăcătorilorrăstigniţişocaprivirearomanilornobili.Înprovinciieraupironiţipecrucenumaitîlhariişiceicetulburaugravordineapublică.Soldaţiiexecutausentinţele.Criminaluleraobligatsă-şiducăsingurcruceapînălaloculrăstignirii,fiindsupusînacestrăstimpbatjocurilorşibătăilor.

Înlatină,cuvîntul„crucifer”înseamnă„purtătordecruce”-oexpresieadispreţuluiextrem.Maialeslaiudei,pedeapsaaceastaeraconsideratăceamairespingătoare şi ruşinoasă, fiindcă în Legea lui Moise scria: „Blestemat tot celspânzuratpelemn” (Deuteronom21,23).

Ducîndu-lsă-Lrăstignească,degîtulMîntuitoruluiatîrnaotăbliţăpecareera scrisă vinovăţia Lui, iar pe umeri apăsacrucea,pe care trebuia s-o poartepînă la loculexecuţiei,aşacumcereaobiceiul–şitristaprocesiuneapornitladrum,însoţitădegloataprivitoriloradunaţi.ElS-avăzutpecrucesingur,părăsitdeaproapetoţi.Afostpărăsitpînăşideuceniciiceimaiapropiaţi,care,înafarădeIoan,seascunseserăcasănufiearestaţi,pentrucănimeninuînţelegeaîncă


193

lucrarea pentru care murea El. Împrejurul Lui era gloata ce Îl privea cu ură,chipuri nepăsătoare, ale numeroşilor gură-cască, pe faţa cărora era întipăritădoarocuriozitatenepăsătoareplinădebucurierăutăcioasă.Aceştioamenieraufăţarnicii care de multă vreme voiau să se răzbune pentru toate umilinţele.Răutatealornus-aîmblînzitnicimăcarînfaţadureroaseipriveliştiapătimirilordepecruce,eicontinuîndprin observaţiizeflemitoareşibătaiedejoclaadresamuribundului.

„Huo!Tu,celcedărâmitemplulşi’ntreizile îlzideşti,mântuieşte-te petine însuţi, coboară-te de pe cruce!” (Marcu 15 – 29,30). „[…] şi împletind ocununădespini,I-aupus-opecap.ŞiauînceputsăIseînchinezicând:«Bucură-te, împăratul Iudeilor!… ». Şi-L băteau peste cap cu o trestie şi-L scuipau şi,punându-I-seîngenunchi,Iseînchinau”.

Dacăcercetămlucrurileimparţialşiatentneputemîntreba.DecesuferăDomnulpecruce?Pentrupăcatelenoastrearputeafirăspunsul.NoiL-amridicatpecruce.Iudeiin-aufostdecîtunealtaplanuluidinaintedevecialluiDumnezeu.Bineînţelescăşieisîntvinovaţiprinrăutatea,uraşiorbirealor.

SfîntulApostolPavelspunedespreasta.Că„cineafostluminatşiagustatdindarulcerescşis-afăcutpărtaşalDuhuluiCeluiSfînt,iardupăaceeaacăzut, Îl răstigneşte din nou” (Evrei 6 - 4, 6). „După ce am primit cunoaştereaadevărului,păcătuimdebunăvoieşiprinaceastaÎlcălcămînpicioarepeFiulluiDumnezeu”(Evrei10,29).

Creştinulnutrebuiesăuiteniciodatăacestecuvintealeapostolului,plinedeînţelesadîncşitrist.ToatepăcatelenoastreseaşazăcaopovarăchinuitoarepesufletulcuratalMîntuitorului,caretrebuiesăpătimeascăpentrueleşisănefienouăiertate.

Note Biblia,EdituraRenaşterea,Cluj-Napoca,2009Biblia comentată,Poezia Vechiului Testament,Editura Institutului Biblic şide

MisiunealBisericiiOrtodoxeRomâne,Bucureşti,2000Naşterea, Viaţa şi Adormirea Maicii Domnului. Trei Vieţi bizantine, autori: Sf.

Maxim Mărturisitorul, Sf. Simeon Metafrastul, Monahul Epifanie; Ed.Deisis,Sibiu2007

Provocări ale gândirii şi vieţii ortodoxe astăzi,Ierom.Calinic,Ed.Deisis,Sibiu,2012

Evanghelia pentru omul modern. Învăţături din Evanghelia după Marcu,SfântulVasilealKineşmei,EdituraSofia,2013

Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca III,TeofilactalBulgariei,EdituraSofia,2015


194

E S E U Leonida MANIU

Însemnări despre lirica japoneză arhaică și medievală

Începuturile liricii japonezecoincid,ca și laalte popoare,cucelealecântecului. Termenul utilizat pentru vechile producţii de acest fel, utadenumeaatâtpoeziacâtșicântecul. Eleerauoperaunorcreatorianonimi,carecutreierândașezărileomeneștialearhipelaguluinipon,lerecitaușilecântautotodată.„Suntcânteceprimitivefărăimaginaţie–scrieIoanTimuș–aleunuipopor care nu cunoaște scrierea, uneori însoţite de dansuri cu sens poeticdestuldepalid”1.Alăturideacestea,cercetătoriifenomenuluiliterarniponmaimenţioneazășiunele formule magicestrăvechi,menite să atragăbunăvoinţazeilor,așa-numitelecânteceșintoiste(norito).Înciudaelaborăriilorînproză,elanurileliricecarelestrăbat,nupotfieludate:

Dupăcumsuflareazeilorvânturilorîmprăștienoriiîngrămădiţi;dupăcumadiereadimineţiișiadiereaseriiîmprăștieaburiidimineţiișiaburiiserii;dupăcumomarecorabie legatăîntr-unmareport,desfaceodgoanelesalelaproră și la pupă și se avântă pe nemărginita câmpie a mării; după cumascuţișultăiosalseceriicăliteînfocloveșteșisecerămărăciniideși,totastfelsuntpede-a-ntreguliertatetoatepăcatele”…2

Introducereascrisului,prinadoptareapuţininspiratăaideogramelorchineze (400 e.n.), care nu corespundeau structurii morfologice și nicisistemuluifoneticallimbiijaponeze,afăcuttotușiposibilăfixareaînscrisnunumaiaevenimentelorimportantedinistoriaţării,cișiaunortradiţiipoeticeorale încă vii, ca și a întregii creaţii literare care se va ivi de acum înainte.Ulterior, asimilarea budismului va determina o neobișnuită efervescenţă avieţiispiritualenipone,încuprinsulcăreiapoeziavacunoașteomareînflorire.

Celedintâicronicijaponeze,Kojiki (Cartea întâmplărilor străvechi) șiNihongi (Analele nipone),ambeledelaînceputulsec.alVIII-leaale.n.,cuprindîn paginile lor cele mai vechi poeziicare s-au creat înaceastă partea lumii.Primadintreele,operaluiSusanowo,zeuloceanuluișialfurtunii,esteotanka(adicăunpoemdetreizecișiunadesilabe),foarteobscură,carecelebreazăunziddeapărare,menitsă-iaperesoţia,oprinţesăpecareelosalvasedecurânddingheareleunuibalaurfioros:

Ziddeapărare-nalţ

1IoanTimuș,Note despre poezia japoneză, înSecolul XX,nr.9,(anulIII,septembrie,1963,p.262.2Idem,p.262.


195

ÎnjurulvetreidinIzumo, Ţara-nvelitădenori, Unzidce-miapărăsoţia… Ah,zidu-acelade-apărare…1Concepţia despre obârșiadivină a poezieinu-iva determina însă pe

poeţiijaponezisăapelezelaajutorulzeilorpentrualesporiputerilecreatoare.„Japonezii–scrieDonaldKeene-aucrezutprealabilcăpoezia,caorice lucrudin ţara lor, setrăgeade la zei,dar poeţii japonezinus-auadresatniciodatăvreunei muze sau vreunei alte divinităţi spre a-i ajuta în meșteșugulversurilor. Cu toate puterile de excepţie ce i se atribuiau,arta nuera văzutădincolodetalentele–considerateînaltepărţiinsuficiente–aleomului”2.

Dacămultedinpoeziileapărutelaînceputulantichităţiinipone3–estevorba de perioada arhaică și prima parte a perioadei Nara – nu au nici ovaloareartistică,întrucâtnueraudecâtjoculgratuitalfantezieiunorîmpăraţi,soţiide împăraţi,prinţi,prinţeseș.a.,nuacelași lucru se poatespunedesprecel mai vechi și mai amplu florilegiu liric nipon, Manyoshu (Culegerea celor zece mii de foi), adevărat „monument naţional”4alacestei literaturi.Alcătuităprobabil de Otomo no Yakamochi, antologia înmănunchează creaţia a pestecinci sute de autori, care reprezintă aproape toate mediile sociale, împăraţi,prinţi, curteni, preoţi budiști, meseriași, ţărani ș.a. Prestigiul lucrării esteasiguratdeprezenţacreaţieipoeticeacelor„cincioamenimari”:Kakinomotono Hitomaro, Yamabe no Akahito, Yamanoue no Okura, Otomo no Tabito șiOtomonoYakamochi.

Fundamentul estetic al acestor bijuterii lirice, cele mai numeroasefiind poeme scurte, tanka, își are obârșia în contemplarea sentimentelorumanevizavideînfăţișărileveșniceșimereunoialenaturii:

Foșniţi,foidebambus, Învanstârnindvoioasăzarvă

1 Ion Acsan, Dan Constantinescu, Antologie de poezie clasică japoneză, Buc. Ed. Științifică șiEnciclopedică,1981,p.35.2DonaldKeene,Literatura japoneză, Buc.,Ed.Univers,1991,pp.31-32.3 În Asia, din cauza unei evoluții lente a proceselor sociale și economice, durata etapeloristoriei japoneze nu coincide cu cea existentă în Europa. Respectând însă modul în carejaponezii înșiși își împart istoria, se pare că primele trei perioade ale acesteia, perioadaarhaică (660 î.e.n.-710 e.n.), perioada Nara (710-794 ) .și perioada Heian (794-1185),corespundcuceeacese înțelege, înistoriografianoastră, prinepocaanticăaumanității, iarperioadeleKamakura(1186–1332),Muromachi(1392-1603)șipartedinperioadaEdosauTokugava(1603–1868)aparținlumiifeudale.4 Kuni Matsuo, Ryuko Kawaji, Alfred Smoular, Histoire de la littérature japonaise des temps archaïques à1935, p.41. (Informația este luată din Prefața lui Ion Acsan, la volumul dejamenționat,Antologie de poezie clasică japoneză,pp.9-1o).


196

Pedealuldinpreajmă! Gândulmeurămâne-nvecilacea Decarechiaracumm-amdespărţit!1 (KakinomotonoHitomaro) Floareadeprunmi-aspus, Arătându-mi-se-nvis: –Vezicefrumoasăsunt? Pentrucem-așspulbera? Voiplutiîncupata…2 (YamanouenoOkura) Dete-așrupesăteduc, Așdadovadădecruzime. O,floaredecireș! Subpurpuriilepetale Voistaprivind,pânătescuturi3 (YamabenoAkahito) Peparaginisetârăsc Primăvăraticelepâcle Șiinimami-etristă, Darînpenumbraînserării Începe-opasăresăcânte…4 (OtomonoTabito)De cele mai multe ori însă, ultimele două versuriale unui poem de

acestfelreprezintă,așadupăcumseparecăpretindeastructuraunuiveritabiltanka,unfeldecomentariulaprimeletreiși,dinacesteraţiuni,elearputeafipublicateșiindependentdecelelalte.

Deșipreeminenţaformeiscurteesteevidentăînaceastăepocă,totușiexistenţa poemului lung, de provenienţă chinezească, (naga-uta), nu este oraritate.MăreţiapisculuiFuji,celmaicântatmuntedinŢaraSoareluiRăsare,iradiazăparcăaieveaîntr-unastfeldepoem,scrisdeYamabenoAkahito:

Chiardecânds-adespărţit Ceruldepământ, Plindefalășitrufie

1IonAcsan,DanConstantinescu,op.cit.,p.48.2Idem,p.54.3Idem,p.57.4Idem,p.52.


197

Îndivina-isihăstrie PisculFujiseînalţă ÎnţinutuldinSuruga! Cândprivireameacolindă Princâmpiilecerești, Soareleurcândspre-amiază Dupăcreasta-iseascunde. Noapteachiarșiluniipline Nuisezăreștechipul. Sesfiescșinoriialbi Să-latingă-nzborullor. Fărăderăgazzăpada Isecernepestetâmple Euvoipomenide-apururi, Voislăviînvecideveci UriașulmunteFuji! Încheiere Cândmăducde-acasășiprivesc DepeplajaTagocătrezare, Vădcumningefărăîncetare PestepisculfalnicFuji, Deunalbimaculat!1Încheiereaacestuia,overitabilă tanka, ce are menireadeasintetiza

întreaga poezie, pune totodată în lumină, virtuţile și insuficienţele de ordinesteticalepoemuluiscurt.Căci,dacă,pedeoparte,oatareconcizieînaripeazăimaginaţia lectorului, pe da altă parte, lipsa detaliilor golește imaginaţiaartisticădeconcreteţeașisavoarearealităţii.

În linii mari, „cuvântul care caracterizează eflorescenţa lirică aperioadeiNara(710-794),estemakoto–sinceritatea.Artapoeţilornuatingefrecvent desăvârșirea – suntem oricum într-o epocă preclasică - dar ea neconvingeșiaziprinspontaneitateașidezinvolturaei”2.

PoeziacaresescrieînperioadaHeian(794-1185),esteexpresiauneiepocipentrucarecultulrafinatalplăceriiareprezentatceamaiînaltăvaloare.Înpofidaacestuifapt,principaleletendinţecareoanimă,consfinţitedealtfelșide Prefaţa lui Ki no Tsurayuki, la cea mai de seamă antologie de versurialcătuită acum, Kokinshu (Culegere din trecut și de azi), sunt cu precădereclasice. Astfel, „imitaţia naturii”, „concordanţa formă-conţinut”, „excelenţa

1Din lirica japoneză,(AntologieșinotedeIonAcsan),Buc.,Ed.Univers,1970,pp.30-31.2 Citat din Prefaţa lui Ion Acsan, la volumul deja menționat, Antologie de poezie clasică japoneză, p.11.


198

ideii, a gândirii”, „perfecţionarea limbajului în acord cu substanţapoeziei”,”perfecţionareastilului”constituie,dupăI.Constantinescu,punctedeconvergenţăcu„uneleideiesteticealeclasicismuluieuropean”1.

Dintre autorii de seamă ai vremii, Ki no Tsurayuki menţionează, înprimulrând,nucu puţinăexagerare pe„celeșasegeniialepoeziei”:Ariwarano Narihira, episcopul Henjo, doamna Ono no Komachi, Bunya no Yasuhide,Otomo no Kuronushi și bonzul Kisen. În realitate, dintre toţi aceștia numaiAriwara no Narihira și doamna Ono no Komachi merită calificativul de„genial”.Viaţaplinădeaventurigalanteaceluidintâișisinceritateacucare,învis sau aievea, doamna Ono no Komachi și-a trăit iubirea, i-a condus peamândoisprepoeziadedragoste:

Dacăînlume Nus-armaiafladeloc Cireșiînfloare, Inimile-nprimăvară Poate-arfimailiniștite2 (AriwaranoNarihira) Înnoapteafărălună Ce-nchidedrumulmeuspretine Arzândapatimămi-etrează Și-npieptulrăvășitdeflăcări Inimameaeuntăciune…3 (OnonoKomachi)

Nu rareori însă, transformarea unei astfel de poezii într-un joc desocietate sau utilizarea ei cu funcţie de intermediar în intrigile amoroase îiconferăacesteiaunpronunţatcaracterartificios.Astfel,dorinţa luiOtomonoKuronushi de a-și revedea iubita devine, în asemenea condiţii, nu o poezieveritabilă, ci un simplu bilet de dragoste. Trecând pe lângă casa ei șiauzindţipătul unei gâște sălbatice, poetul asociază neîmplinirea „dorului” său custrigătulpăsăriișiscrieopoeziepecarei-otrimitenumaidecâtfemeiidragi: Mă-ntrebdacă-aiaflat: Cândmărăzbeștedorul,vin Lacasata,săstrig Cagâscasălbaticătoamna Înzborstrăbătândfirmamentul…4

1I.Constantinescu,Introducere în literatura clasică,Iași,Ed.Junimea,1978,pp.73-75.2IonAcsan,DanConstantinescu,op.cit.,p.74.3Idem,p.81.4Idem,p.85.


199

ÎnsecoleleXIșiXII,fenomenulceconferăliriciijaponezenotasaspecificărezidăînproliferareauneiveritabilemodeliterare,ceaadialoguluipoetic,renga,careadevenitfoartecurândsursadeamuzamentaunorcategoriisocialeextremde diverse, soldaţi, preoţi, nobili ș.a. Numeroaseleantologii întocmite în aceastăperioadă, Kin'yoshu (Culegerea frunzelor de aur), Shinkokinshu (Nouă culegere din trecut și de azi etc.), atestăexistenţaunei impresionanteefervescenţecreatoare,darnușipeceaaunorautenticegeniipoetice. Obârșianoiiformeliterare,numitășipoezie legatăsaupoem-în-lanţ, trebuie căutată în libertatea de alcătuire a unor mai vechi poeme tanka: opersoană elabora primele trei versuri, iar alta le adăuga pe celelalte două.Astfel,dupăcescriseseacestetreiversuri, Seplanteazăorez– UndelerâuluiSaho Suntzăgăzuite;ocălugăriţărămasedescumpănităși,nemaiștiindcumsă-șicontinuepoemul,apelează la bunăvoinţa poetului Otomo Yakamochi, care îi răspundenumaidecât,întregindu-lcudistihulcorespunzător: Atuncicândlanulvadarod N-aisă-lîmparţicucineva?1 Treptat însă din cauza popularităţii de care s-a bucurat printrecurteni și oamenii de rând, dar și din pricina regulilor draconice, impuse depoetica structurii sale, poemul în lanţ a intrat în sfera diletanţilor și,depărtându-se de perceperea proaspătă a lumii, și-a pierdut întreaga savigoare.Poeţiiautenticiaureușitchiarșiînacestecondiţiisăcreezeoperedemarevibraţielirică. Astfel, întâlnirea2reputatuluipoetSogicu doidintrediscipoliisăi înlocul numit Minase (1488), unde se spune că ar fi compus peste o sută dedialoguri, rămâne, sub acest aspect, memorabilă. Cităm, spre exemplificare,primeletreipiesealeunuiastfeldepoem: Zăpadamaistăruie, Subceaţăstaucoastelemunţilor Seară-iaici. (Sogi) Departecurgapele Desatulcumiresmedeprun. (Shohaku)

1 Faptul este relatatde IonAcsan înPrefața lavolumul dejamenționat, Antologie de poezie clasică japoneză, p.21.2 Întâlnirea aceasta este relatată de Donald Keene în lucrarea sa menționată mai sus,Literatura japonezăpp.21.


200

Înboarearâului Unmănunchidesălcii– Sefaceprimăvară (Socho) Obarcăîmpinsăcuprăjina Zvonclarînluminaclarăazorilor. (Sogi) Dupăcumsepoateconstata,versurilecaredeschidseria„nevorbescdespre oprimăvară timpurie,cândceaţa plutește încă peste munţii acoperiţidezăpezileiernii(…)Poeziaadouaocompleteazăpeceacaredeschideseria,continuând tema primăverii timpurii prin menţionarea florilor de prun,primele flori aleanului.Ea ne ajută, mai departe, să identificăm cadrul (râulMinase) prin menţiunea privitoare la apa curgătoare, aluzie la alt poem peacelași subiect. Poezia a treia menţionează din nou primăvara, respectândîntocmai regula, și dezvoltă imaginea apei. Poezia a patra abandoneazăimagineaprimăverii,darducemaideparteimagineaapeiîmplininduncicludetrei, satisfăcând astfel și condiţia efectului curgător. Mai sunt multe altesubtilităţi pe care cu greu le-am putea explica aici, însă lucrul cel maiimportant este că, în ciuda regulilor stânjenitoare, se naște un poem de unfarmecșifrumuseţefărăegal.Unpoemdeosebitdetotces-ascrisvreodatăînEuropa,dupăcâteștiu,prinfaptulcăunitatealuisemanifestăexclusivdelaopiesă la alta. Fiecare poezie este legată de cea de dinainteși de cea de dupăea…1 Astfel, începutul,adicăprima unitatede trei versuri, careconţine înmodobligatoriuoreferinţălaunuldincelepatruanotimpuri,imprimătextuluitonalitateasafundamentalășistabileștedirecţiadezvoltăriiluiimagistice.Dinaceste raţiuni, dar și din altele, cum ar fi tendinţa de eliberare a fluxuluidialogic din lanţul unei astfel de serii, în secolul al XVI-lea, primele treiversuri ale acestuia s-au desprins de celelalte și au format un poem de sinestătător de șaptesprezece silabe, numit haiku. Pentru japonezi, părinteleacestuia rămâne Yamazaki Sokan (1458- 1546),.ale cărui lucrări, aidomatuturorcelorlaltecuprinseînprimaculegeredepoeziehaiku întocmitădeel,secaracterizeazăprintr-oușoarătonalitateumoristică: Potrivește-iunmânerlunii: Ceevantaifrumos!2 Abia în secolul următor, geniul lui Matsuo Basho (1644-1694) vaaduce haiku-ul în albia unui lirism grav și profund care respiră însă într-oatmosferăde inocenţă cvasicopilărească: „căutaţi-miuncopildetreiani–se

1DonaldKeene,Literatura japoneză,pp.43-44.2Din lirica japoneză, p.81.


201

parecăarfispuspoetul–să-miscrieunhaiku”. Ivitdintr-oexperienţăpoeticăfundamentală, un atare poem este produsul unei clipe de sublimă iluminarecând, în procesul contemplaţiei, subiectul și obiectul se identifică într-oasemenea măsură, încât unitatea fundamentală dintre eu și lucrurile care-lînconjoară se restabilește devenind realitate estetică, a cărei existenţă sedatorează cuvintelor, dar a cărui semnificaţie se istovește dincolo de ele.„Sensulprofundalunuipoem–observăorientalistulGeorgesBonneau–poatesănudatorezenimicsensuluicuvintelorcareîlcompun”1. Oaurădeinefabilînvăluieaceastălumedefrumuseţiîncremenite,cureverberaţii multiple și oculte, ce nu-și dezvăluie codurile decât cu greulectoruluieuropean: Ocreangăpustie străjuităde-uncorb. Toamnă,târziu.2

Se află aici, filtrate în esenţe tari, viziuni asupra lumii, sugestii șiprocedee artistice dintre cele mai diverse :filozofia Zen, budism indian,taoism, tehnici picturale etc. Din atari considerente, „o lectură superficială,neavizată, ar putea desprinde din această succesiune de tonuri umbrite,crepusculare, o atmosferă de depresiune, de tristeţe, înrudită cu aceea a luiBacovia,reverberândcosmic,atotcopleșitor.Daraicievorba,înprimulrând,de a simţi inefabilul perfectei armonii a tuturor elementelor care, oferităconstatativ,fărăimixtiuneavreunuicomentariupersonal,sugereazăocondiţieundeuscăciuneacrengiieoreducere la esenţial, o desfacereseninăacorbuluide toate lucrurile lumii, iar înfrăţirea penajului său cu blândeţea înserăriivestind noaptea, cu toamna ce taie toate punţile și dă tâlc ontic morţii,adânceșteacestsentiment”3.

Totodată, poemul citat mai sus permite relevarea principiilorfundamentale ale poeticii acestei specii lirice, care prezidează elaborareastructurii sale :permanenţa și schimbarea. Elementul constant, „creangapustie”,dinprimulvers,situatînafaratimpuluișiadevenirii,esteintersectat,înceldealdoileavers,deceeaceaparţineclipeișimișcării,popasulunuicorb.Înacestecondiţii,cromaticasumbrăatoamneișiatârziuluidevinepunctullordeîntâlnire.Fărăexistenţauneiastfeldedispuneriatermenilor,cașiapauzeidintre ei, n-ar fi posibilă apariţia instantanee a unei înţelegeri superioare a

1GeorgesBonneau,Anthologie de la poésie japonaise, Paris,1935,p.30.(CitatulestereprodusdinCuvântul înainteal luiDanConstantinescucarefigureazăcaunfeldeprefațălaceadeadouaparteaAntologiei de poezie clasică japoneză dedicatăpoemuluihaiku,p.177).2Din lirica japoneză, p.88.3 Dan Constantinescu, Cuvânt înainte la cea de a doua parte a Antologiei de poezie clasică japoneză dedicată poemuluihaiku. p.176.


202

lucrurilor, adică iluminarea fulgerătoare a celui care citește sau ascultăpoemul. Natura elementelor variază – scrie Donald Keene – dar trebuie săaparăneapăratceidoipolielectrici întrecaresăţâșneascăscânteiaelectrică,pentrucahaiku-ulsăfiereușit;încazcontrar,elnu-idecâtoscurtăcugetare.Tocmaiastalipseșteunorimitatoriaiformeihaiku”1.

Altecâteva exemple la fel de revelatoare,aparţinândaceluiași marepoet,nufacdecâtsăconfirme,cuputereaevidenţei,constatăriledemaisus:

Lacstrăvechi. Broascasărind Șiplescăitulapei. Liniște: ţârâitdegreier perforândstânca. Lunăplină. Ambătuttoatănoaptea Laculdejur-împrejur.2Născut din versurile care deschideau un poem în lanţ, haik-ul a

devenit,larândulsău,punctuldeplecarealunorastfeldealcătuiripoetice.Înjurnalulsăudecălătorie,Drumul cel strâmt din Oku, Bashomărturiseștecumelînsuși, aflându-se în localitatea Oishida, a colaborat la elaborarea unui poemde acest fel. În același timp, tanka, deși este departe de a se bucura depopularitateahaik-ului,continuăsăexiste.

După Basho, iluștrii săi discipoli, Onitsura și Buson au dus maideparte tradiţia, ultimul din ei îmbogăţind-o chiar cu lucrări inspirate dinevenimenteleistorice,însă,înciudastrădanieișiatalentuluilor,niciunulnuamaiatinsînălţimeaartisticăamaestrului.

În esenţă, poezia care se creează în arhipelagul nipon este cu totuldeosebită de aceea cu care este obișnuit lectorul european. Geniul limbii șipropensiuneaspreesenţial,miniaturalșipictural,aucondusînmodnecesarlaapariţiauneiliricideomareconcizie,densitateșiputeredesugestie.„Semeţulmunte–scriaKinoTsurayuki,înPrefaţaantologieiKokinshu–îșiareobârșiaînpulbereade lapoaleleluișise înalţă până la noriicareplutesc învăzduh:întocmaiacrescutșipoezia3.

Altminteri spus, avându-și rădăcinile în „inima omenească”, undeecourile celor mai diverse simţiri ale acesteia răsună mereu proaspete,

1DonaldKeene,Literatura japoneză, p.88,89și94.2Din lirica japoneză, p. 88,89și94.3IonAcsan,DanConstantinescu,op.cit.,p.87.


203

(vâlvătăile unei iubiri nestinse, „asemenea flăcărilor vulcanului Fuji”,contemplareaflorilorcaresescuturăîntr-odimineaţădeprimăvară,înfiorareapecareoproducecădereafrunzelorîntr-osearădetoamnă,deznădejdeacarese deslușește pe chipul celui care privindu-se în oglindă se vede acoperit dealbulzăpezilor,deziluziauneiiubiri fărădesperanţă,cutremurareapecareoproduce vederea boabelor de rouă pe iarbă și unduirea spumei pe valuri,„tristeţeainspiratădeunnoddebambuschinezesc”etc.1),poeziaseîncheagădin aceste „pulberi” de sentimente și de impresii și, prin decantări șitransfigurări succesive, se înalţă, cu o forţă care-i este proprie, până la unpunctdemaximăconcentrare.Faptuldevineposibilîntrucât,fărăsămanifesteo predilecţie deosebită pentru metafizică și problematica socială, tematicaliriciijaponezegraviteazăînjuruliubiriișianaturii,iarlipsaaccentuluitonic,arimeișiaritmuluifaceca„singurulelementposibilînalcătuireauneipoezii”săfie„metrica:numărulsilabelorșieventualalversurilor”2

Înliniimari,procesulacestadeesenţializarecareseproduceîncazulelaborării unui poem are multe similitudini nu numai cu arta perfecţionăriidetaliului în pictura niponă, unde câteva trăsături de penel sugerează oîntreagă lume, ci chiar cu tehnica pictorului de a reprezenta realitatea. Căcipentru a înfăţișa infinitele forme ale naturii în veșnica lor devenire, el nu lepoateredaîndesfășurarealor,caromanulbunăoară,citrebuiesăseopreascăasupra celui mai important sau mai caracteristic segment din evoluţiaacestora. Mutatis mutandis, sentimentele de dragoste, de nostalgie și deadmiraţie,cașinumeroaseleatitudiniși impresiiextremde diverse, nusuntsurprinse în mișcarea lor firească, ci numai în unul din punctele de vârf aleacesteia, sprea fi întrupate încâteva imaginirevelatoare. Înaceastă situaţie,lipsită de discursivitatea și metaforismul liricii europene, restul poeziei seîntregește în imaginaţia cititorului, mărind farmecul ei. Astfel, ca într-omișcarecusensreversibil,fiecareimaginedeacestfeldeșteaptă,larândulsău,în mintea celui care citește sau ascultă poemul și cunoaște aluziile (laobiceiuri, moravuri și credinţe etc.), pe care le face autorul lui, o lume desentimente,atitudini și tendinţe mai mult sau mai puţin similare cu cele alecreatoruluisău,faptcecontribuieînmodactivlaîmbogăţireatextului.

În concluzie, din cauza specificităţii limbii și a particularităţilorsufletului nipon (”vocaţia delicat demiurgică de a esenţializa elementarul,familiarul natural, voinţa de sublimare a întregului în simbolul său, de a dadurată și eternitate efemerului”3), centrul de greutate al liricii cade în sferaiubirii și a naturii. Din aceste raţiuni, „lipsa de complexitate a subiectelor

1Idem,p.89.2IonTimuș,op.cit.,p.262.3VasileNicolescu,Cuvânt înainte lavolumulmenționatmaisus,Din lirica japoneză,p.III.


204

preferate de poeţii japonezi este poate rezultatul simplităţii formei poetice,sau poate că, tocmai simplitatea ideii a impus forma1 Prezidată de unasemenea nisus formativus, lirica aceasta a sfârșit, după un inevitabil șiantrenant respiro în poezia legată, prina crea, în secolul al XVI-lea, o formăpoetică numai de șaptesprezece silabe, haiku-ul, ca incontestabilă biruinţă aspirituluiniponasupraimperfecţiuniișiinfinităţiimateriei.

6

Anastasia DUMITRU

Zen – O cale a luminii

,,Adevărul ultim este dincolo de cuvinte.”

(Bodhidharma) ,,Treziţi-vă la Realitate, nu fiţi legaţi de aparenţe, căutaţi Mintea pură.”

(Huang Po) ,,Haikuul este o cale de a fi mai aproape de propriile gînduri.”

(Sayumi Kamakura)

Haikuesteunpoemdesorginteniponă,iubitdeunii,contestatdealţii.

Ceidinurmănusîntadepţiiacesteipoeziiaesenţelor,dinsimplulmotivcunuştiu sau nu înţeleg învăţătura orientală, în special Zen. Nu vom intra înpolemicişiniciînhăţişurileteoreticealeacestornoţiuni,civomaveaînprim-plan două cărţi: prima este Zen. Transmisia luminii tăcute, Editura Herald,Bucureşti, 2002, (trad. Stela Tinney, Gabriel Matei, Radu Duma), iar a douaesteocartedehaiku,aparţinîndautoareiniponeSayumiKamakura,Furată de lumina lunii, EdituraFundaţieiCulturalePoezia,apărutăîncolaborarecuKado, Calea poeziei, revistă de poezie, cultură poetică şi spiritualitate eurasiatică/ReviewofEurasiaticPoetry,PoeticCultureandSpirituality,Iaşi,2012(editor,prefaţăşitraduceredeMariusChelaru).

Zen. Transmisia luminii tăcute conţine învăţătura a patrumaeştri zen:Bodhidharma,HuiNeng,HuiHaişiHuangPo.DinprefaţaluiDeitaroT,Suzukiaflăm că originea Zenului şi a tuturor celorlalte forme de budism trebuiecăutatăînSupremaşidesăvîrşitaIluminareatinsădeBuddha,atuncicînds-aaşezat sub arborele Bodhi, în vecinătatea oraşului Gaya. Zenul, în chineză,

1DonaldKeene,op.cit.p.36.


205

Ch'an, termen derivat din sanskritul dhyăna, însemnînd contemplaţie, a fostdus în Japonia, unde a cunoscut o mare popularitate. Buddha îşi instruiadiscipoliiprintăcere.Iniţial,aceştianuauînţelesdeceBuddhanule-avorbit,ciapreferatsăîiinstruiascăprinnecuvinte,pringestulpriviriiuneiflori,princontemplarealuiaici şiacum,ainteriorităţii,aexperienţeispiritualeautentice,înconsecinţă,zensemainumeşteşi,,transmisiatăcută”,,,învăţăturatăcută”aluminii.

Bodhidharma(470-532)afondatZenul,fiinduniniţiatcarealăsatmaimulte tratate sau predici. Enumerînd titlurile cărţilor sale putem să intuimtema preocupărilor acestui maestru: „Principiile Practicii”, „Dincolo degîndire”,„Despretrezire”,„Contemplareaminţii”,„AnaleletransmisieiLămpii”,fiind„măduvaînvăţăturiităcute”aprimuluipatriarhZen.Omintecalmăesteunailuminatăcaretindesprenirvana.Aşaexplicăeldeceomultrebuiesăfugădeiluziişisă-şidescopereproprianatură.,,OricineîşivedeproprianaturăesteBuddha”1, consideră înţeleptul. Vorbind despre sensul cuvîntului ,,Buddha”,susţine că termenul sanscrit pentru el este „trezit”, ,,trezit într-un modmiraculos”.CelcareiaCaleaZenîşiînţelegemintea,esteconştientcăminteaestevidă.,,Adevărulultimestedincolodecuvinte,”susţinemaestrul,deaceearefuză doctrinelecare nu sînt altceva decîtcuvinte. ,,Calea este fărăcuvinte.Cuvintele sînt iluzii.” Înţeleptul ne îndeamnă să nu ne agăţăm de aparenţepentru a nu ajunge în puterea diavolilor. ,,Oriunde veţiafla plăcere, veţi aflasclavie.Dar de îndatăce vătreziţi laminteaşi la corpul vostru originare,nuveţimai fimultăvremeînlănţuiţi de ataşamente,”continuăel,citîndosutra:,,Detaşarea este iluminare pentru că ea neagă aparenţele.”2 Zenul neîndepărtează decele trei otrăvuri: lăcomia,mînia şi ignoranţa,ne păzeşte de,,noroiulsenzaţiilor”saudeiad.Bodhidharmaaminteştedetîlhariinoştri,de:,,ochiul-tîlhar”, ,,urechea-tîlhar”, ,,nasul-tîlhar”, ,,limba-tîlhar”–trupul-tîlharşide,,mintea-tîlhar”.Pîngărireaşirăulneţinlegaţidelumeamateriei,daraintrape Porţile Zenului înseamnă a găsi tărîmul iluminaţilor, a creşte sămînţaînţelepciunii. La fel ca şi în creştinism, zenul îndeamnă la suferinţapurificatoare şi lacontemplarea minţii, lagăsirearădăcinilorarboreluivieţii.Învăţatulneiniţiazăînpătrundereasensurilorunorsimbolurireligioase,sănuacceptămdoarpracticileexterioare,cisămeditămasupraroluluilor interior.,,CîndBuddhavorbeştedespreînălţareademănăstiri,aceastaînseamnălocuripure,”3 alungarea celor trei otrăvuri şi purificarea neîncetată a simţurilor.„Înălţareademănăstiri”coincidecuiluminarea.„Tămîiaarzîndă”simbolizeazătămîia intangibilei Dharma. Mireasma ei are acelaşi rol purificator, curăţind

1Zen. Transmisia luminii tăcute,p.21.2Idem., p. 33.3Idem., p. 47.


206

faptelereleleşiignoranţa,aducîndconştiinţatrezită.Tămîiaesteunsimbolaldesăvîrşirii, al desprinderii de lumesc. În acest sens, maestrul aminteşte deBuddha, care a cerut discipolilor să aprindă focul înţelepciunii şi să ardăaceastă nepreţuită şi minunată tămîie în chip de ofrandă adusă tuturoriluminaţilordincelezecedirecţii.Referindu-selaunaltsimbol,celalflorilor,susţineacăadunareafloriloresteacumulareafaptelormeritoriicedecurgdinpredicarea Adevăratei Dharma întru folosul fiinţelor vii, udîndu-le cu apaAdevăratei Naturi şi dăruindu-le drept podoabă tuturor. „Lampa pururistrălucitoare”esteminteaperfectiluminată,fiindcăpătrundereaînţelepciuniieste asemenea unei lămpi ce străluceşte cu o lumină constantă. Amexemplificatnumaitreisimboluriexplicatedemaestrulzenpentruanefacesăînţelegemcorelaţia dintre obiectulvizibil şirolul său însugerarea iluminăriipentru cei porniţi în căutarea „luminii veşnice”. Iniţiatul este convins căfiinţele ignorante nu pricep înţelesul adînc al învăţăturilor lui Buddha, deaceea ei rămîn în lumea profană. Ataşîndu-se de materie, falşii practicieniaprindlămpiumplutecuuleilumesccasăluminezeocamerăgoală,uitîndcăBuddhaeste„LuminatorulLămpii”.

HuiNeng(637-713)ne-alăsatSutrarostitădepeînaltulScaundespre„Nestematele Legii”, scriind despre: importanţa meditaţiei sau contemplaţiei(Dhyăna), prajna (înţelepciunea transcendentă), căinţă, Şcoala IluminăriiSpontane şi Şcoala Iluminării Treptate etc. Cunoaşterea adevărului duce latranscenderea dualismului. Hui Neng era adeptul anamnezei, el spunea,,mergeţi şicăutaţi înţelepciunea supremă (prajna) în propria voastră minte,îndemnîndlacăutareaadevărateinaturiaomului.Unadintrestanţeleluisunăastfel: ,,Corpul nostru este arborele bodhi,/ Mintea noastră – o oglindăstrălucitoare,/Cugrijă lescuturămşileştergemîntruna,/Capulbereapeelesă nu se aşeze.” Bodhi este smochinul sacru din Gaya, sub care Buddha acunoscutiluminareaşideundeaînceputsăpredice,săpunăînmişcare,,RoataLegii” sau Cunoaşterea supremă. Acest maestru, adept al transmiteriiînvăţăturii esoterice, de la inimă la inimă (inima fiind sediul minţii), a fostnumit,,MareaOglindă”.

Deţinătorul înţelegerii depline a învăţăturii Şcolii Zen este asemeneasoareluicestrăluceşteînînaltulcerului, ,,unastfeldeomnuv-ar învăţadecîtdharmarealizăriipropriinaturi”,scrieelîntr-oştanţă.Unaltsfatesteaceladeanunefăli,,cumsefăleşteiaculcucoadasa”,cideafismeriţipentruacăutailuminarea şi ,,Înţelepciunea-Oglindă”,1 care eliberează mintea de toateopreliştile. O minte impură este incapabilă de a reflecta Adevărul. Hui Neng,după ce şi-a îndrumat discipolii, s-a retras spre o stîncă, numită ,,Stînca

1Idem., p. 130.


207

Refugiului”,undesepotvedeaurmelegenunchilorpatriarhuluiînposturădemeditaţie.

Hui Hai (720-814) este unalt maestruZen, cunoscut în japoneză subnumeledeHyakujoEkai,careafostnumit,,MareaPerlă”.Acestaafostunuldindescendenţii spirituali ai celui de-al şaselea patriarh, Hui-Neng, autor altratatului„PoartaesenţialăspreAdevărprinIluminarespontană”.Învăţăturilelui ne iniţiază în eliminarea spaţiului şi a timpului pentru a ne bucura delibertatea deplină a spiritualităţii omniprezente. Recunoaştem că astfel depractici sînt total străine materialistului occidental, care vrea să intre înposesia spaţiului, să acapareze cît mai multe proprietăţi şi să-şi satisfacăimediat dorinţele din ce în ce mai multe. La fel ca şi călugării ortodocşi saubudişti, Marea Perlă ne îndeamnă la contemplare şi la ,,tăria răbdătoare aIncreatului”, condiţieesenţială a iluminării şi a pătrunderii Adevărului Sfînt.HuiHaineînvaţăcumsărenunţămladualismulopoziţiilorprinconcentrareaminţiipentruanufiafectaţidefenomeneledinjur.,,RealizareaMinunatăesterealizarea absenţei opoziţiilor”1, ,,puritatea desăvîrşită”, intrarea în TezaurulIluminaţilor,scrieel.„Răbdareaesteceamaibunăcale;/Darmaiîntîitrimite-ilaplimbarepe„eu”şi„celălalt”,esteunaltgîndalceluicarepredicăadevărulşimodestia,,,nuvălăudaţicupropriilevoastrevirtuţişinicinuinvidiaţi”.

HuiHaiîinumeştepesemeni,,rătăciţiidinKaliyuga,”dineradeclinuluispiritual, de aceea pledează pentru lepădarea ,,fiecărui pai lipsit de noimă”,alegereatihneişialibertăţiipentruafipironiţinumaideNumen(esenţă).Elesteconvinscă,privindCalea,sîntemacasă, ,,neafectaţideroataSamsarei”şiurmăm ,,tainicul drum al lui Rahula, al iniţiatorului budismului esoteric.Întrebat ce înţelege prin purificarea minţii, maestrul explică ,,purificarea eipînă se atinge punctul purităţii extreme”, starea dincolo de puritate şi deimpuritate.

AlpatruleamaestruinclusîncarteesteHuangPo(?-850),cunoscut înniponă ca Obaku Kuin, discipolul lui Hui Hai. Învăţătura lui Huang Poreprezintă transmisia autentică a tuturor Iluminaţilor numită ,,ComoaraOchiului Adevăratei Legi”. Înţeleptul a scris Mintea Universală, carte curăspunsurile sale la întrebările prefectului împăratului, fiind un mod de aapărabudismuldemareapersecuţie.Paradoxal,întimpurilederestrişte,cîndnumeroasetempleaufostarseşizecidemiidecălugăricondamnaţi,atunciaufost transmise posterităţii predicile lui Huang. De mic, maestrul şi-a părăsitfamiliapentruavizitamănăstirileîncăutareaCăii.Sfaturilesalesînt:,,Treziţi-vălaRealitate,nufiţilegaţideaparenţe(…)căutaţiMinteapură,careeobîrşiatuturor, izvorul a toate, ce străluceşte pururi peste toate prin strălucirea

1Idem., p. 200.


208

propriei sale desăvîrşiri.”1 El recunoaşte că puţini sînt cei care o descoperă,fiind orbiţi de iluzii, de lăcomie, mînie şi ignoranţă. Neavînd calmul şiînţelepciunea,nupotpercepestrălucireaspiritualăasubstanţei-sursă.HuangPo a predicat Oglinda Minţii, a concentrării şi a înţelepciunii. Gîndireacontradictoriişifolosireacuvintelornupotcuprindevidul,deaceeamaestrulafirmăcă ,,Vidulnupoatefitransmisprincuvinte…Transmitereaşiprimireatransmiterii ţinamîndouă de omisterioasă înţelegerede unfel foarte subtil,aşaîncîtfoartepuţiniaufostcuadevăratînstares-oprimească”.2Unelestanţenupotfiexplicateprincuvinte,citrebuiepătrunsedeluminaminţii,pentrucăspiritulestecasoarele,aflatînvid,strălucinddelasine.ÎnvăţăturaluiHuangPocuprinde, înesenţă,eliberareadevremelnicieprin,,MareaTrezire”şiprinIluminareasubtilăpentruapătrundeînMinteaUniversală,deaceeais-aspus,,MaestrulZencaredistrugetoatelimitările”.

Nereferimîncontinuarelaocartedehaikupentruaînţelegecumsînttranspuse în creaţia lirică unele învăţături zen. Titlul volumului, Furată de lumina lunii, trimite direct la stanţele unor maeştri care ne îndeamnă săactivămcreierulcentral,caresărezoneze cu întregul univers,pentruaalegeCalea Cerului şi comuniunea cu miezul cosmosului. Sayumi Kamakura s-anăscut în Japonia, la 24 ianuarie 1953, începînd să scrie haiku din perioadastudenţiei, la universitatea Saitama. Autoarea s-a afiliat grupului de creatorihaiku „Oki” în 1975, studiind sub îndrumarea lui Toshiro Nomura şi ShoHayashi,devenindDojin(membrusenior)algrupuluiîn1979.În1990,astatunanlaPariscusoţulei,Ban'yaNatsuishi,aparticipatlamaimultefestivalurişi întîlniri pe teme de haiku (inter)naţionale. În 2001, a cîştigat premiulModern Haiku Association, este (co)autoare a mai multor volume Gendai Haiku Panorama, 1994, Gendai Haiku Handbook, 1995,Gendai Haiku Shusei Zen 1 Kan/ Contemporary Haiku Anthology in One Volume, 1996 etc., poemeleregăsindu-se în numeroase antologii. În calitate de membru al World Haiku Association, în1998,a fondat,împreunăcuBan'yaNatsuishi,revistadehaiku„Ginyu/Trubadurul”.FiindîntrebatădeKan'ichiAbeceînseamnăhaikuul,eaaspuscă,,esteocaledeafimaiaproapedepropriilegînduri”.Înprefaţacărţii,Marius Chelaru face un scurt istoric al ,,adopţiei” poemului haiku de cătreautorii europeni (amintind, în diverse chei, despre William George Aston,diplomat britanic în Japonia şi Coreea; B.H. Chamberlain, care a publicat în1902, studiul Basho and the Japanese Poetical Epigram; Rainer Maria Rilke,Gheorghios Seferis, Paul Eluard, Giuseppe Ungaretti ş.a., dar şi de scriitoriiromâni: Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Octavian Goga, Traian Chelariu, Al. T.Stamatiadş.a.)

1Idem., p. 288.2Idem., p. 299.


209

CutoatecăMariusChelarusemnaleazădificultăţiletraduceriidincauzarigorilor haikuului, necesitînd respectarea formulei 5-7-5 „silabe” şi a,,cîntăririi” şi ,,transportării”versului în limbaromână, poemele selectate dinrevistaGinyu sîntsugestivepentrua înţelegeviziuneazen.SayumiKamakurasurprindeinterferenţadintreefemerşietern,dintreplinşigol,darşitrecereatimpului prin versurile: ,,Pălăria de vară/ uitată atîrnată într-un cui/ -absenţă”.1Estegreusădescriihaikuul,poeziaesenţelor,careesteopledoariepentrutăcereşiinefabil.Cumpoţicomentapoemele,,Vîntuln-arechip-/terogacceptă trandafirii/ galbeni şi roşii”; ,,Iubirea e fum…/ ca praful stelar,/ darfum” sau ,,Gheaţa subţire a rîului/ şi amintirile lui/ topindu-se împreună”,haikuuri ce surprind înălţarea prin iubire sau disoluţia trecutului? În loc desentimentulcumplit,aşacumesteperceput de europeni, moartea înseamnă,,ocursăspresoare”,oîntoarcere,,acasă”pentrucă,,Dumnezeuestesoarele”,fiind acelaşi cerc etern spre care se reîntorc pelerinii din gările terestre. Înacest sens, este impresionant haikuul ,,Din glaciara Calea Laptelui/ o vocespune:/„Bunvenitacasă!”2Mişcareaşistaticulsîntîntr-orelaţieosmoticăprincaptareaîntexta fugiiunuiiepuresauaplimbăriiunuiîndrăgostit,admirîndorizontul.Legăturadintrecerulmasculinşipămîntulfeminin,caresereunescşiseîmbrăţişeazăînrod,esteredatăprinzborulseminţelorspreînaltsauprincugetareauneibroaşterîioasecarespune,,Eusîntpămîntul!”,prezentîndu-seaici o întreagă concepţie cosmogonică, a naşterii lumii din ou. Tot o viziunecosmogonicăesteevidenţiată întexteledesprefrumuseţeafemeii,avîndroluldeperpetuareşicontinuitate:,,Trupulfemeii:/promontoriumarin/cereflectătoate luminile,” ,,Mama e un izvor-/ bem apă din conţinutul/ inimii ei.”Admirînd o violetă, eul liric simte cum înfloreşte,contopindu-se cu albastrulcerului. Privind moartea crizantemelor, se întreabă cum de ele continuă săviseze. Pentru a înţelege veşnicia, surprinde vidul unei ,,bule din ambră”,admirăfloriledecireş,simte,,porţileparadisului”–caotainicăpătrundereaesenţei.Avîndparte de calmulclipei,misterulse lasărevelatsau/şiadîncit,,,Pisicile ascultă/ misterioasele sunete/ ale cireşilor înfloriţi”, limitele dispar,,fortăreaţa inimii dispare şi apare” la vederea unui nor. Gîndirea autoareiniponeestemitică.Văzînd,,culorilecurcubeului”iseparecăparun,,şarpeîncăutarea solzilor”; culorile frunzelor de toamnă sînt semănate de temerileomului.

Princele55depagini,cucîteunulsautreihaikuuripefiecare,autoareatransmiteoprofundăsensibilitate,conţinîndesenţaînţelepciuniizen.SayumiKamakura percepe strălucirea spirituală a substanţei-sursă, folosind celepatruelementefundamentale,deexemplumotiveleacvaticeprincareseface

1Furată de lumina lunii,p.10.2Idem., p. 52.


210

legătura dintre micro şi macrocosmos: ,,Pînă nu mă prăbuşesc/ nu înţeleg/sîntunstropderouă”.1

Chiar dacă unii scriitori resping haikuul, considerîndu-l neadaptabilculturii europene, totuşi sînt numeroşi iubitori ai acestei specii aderînd laasociaţiile internaţionale de haiku: World Haiku Association, Modern Haiku Association, Haiku International Association, World Haiku Club, printre caresîntşiautoriiromâni,prezenţiînantologiile lumii.Haikuulrămîneotentaţieliricăacelorcevorsăexprime,,sentimenteleadevărate,”alepoeţilorînsetaţideCaleaCerului.Încheiemcitîndversurile luiSayumiKamakura: ,,Vomtrecemunţii/ şi traversa marea/ pînă vom găsi speranţa”2, speranţa de a fi înarmonie cu noi şi cu universul, de a abandona era Kaliyuga şi de a ne lăsaFuraţi de lumina lunii pentru a pătrunde Mintea Universală prin ,,învăţăturatăcută”aluminii,dupăcumneînvaţămaeştriZensauuniiautoridehaiku.

C

1Idem., p. 21.2Idem., p. 17.


211

CRONICI ŞI RECENZII Ioan HOLBAN

Poezia ca o rugăciune profană

Profesor la Cotnari şi în comuna botoşăneană Ungureni, absolvent al

FacultăţiideTeologie„DumitruStăniloae”dinIaşi,VasileSimonesteautorulunorcărţidepoezie-Îngerul cu o aripă (2011),Cîntec la porţile iubirii(2013)şiIubirea îngerilor(EdituraVasiliana,2014)–undesevededistinct,aşacum,inspirat,spuneNicolae Busuioc într-o caldă şi comprehensivă prefaţă, „darul exprimăriiemoţionale”, formulînd poeziaca pe „o cale deexprimareafectivă a unor trăiri,sentimente şi bucurii sufleteşti demne de un poet dublat de teolog”. În adevăr,Vasile Simon scrie poezie într-un imaginar liric „naiv”, asemeni pictoruluiicoanelor pe sticlă, despre Geneză, un „neîntrerupt război de flăcări” (Geneza),despreEden,cumiereaşi„mareadefiere”dedupăsăvârşireapăcatului(Eden),însfârşit,desprecădereadinRai(Căderea):onaraţiuneînversuridespreceeaces-aspusînVechiulTestament:„Fîşiidesoarecerngrădina/Şi-argintulrîuluidinea,/Cecurge-ncet,întruna,/Peelplutindopacegrea./Subumbraaripilorverzi,/Cubraţulninsdepuritate,/EdalbaEva,raiulcrezi/C-aşava fitotmaideparte./Edoarunvisplutindpeape/Şiaburii, înşoapte,laurechi;/Întainăi-auvorbitcăpoate/Gustadinfructuldulce-ochi./Şi paceaceaîntinsăşiadîncă,/Încursuleipe-argintul cel curat,/ S-a izbit de marea, greaua stîncă,/ A neascultării fiicei de-mpărat./ Ademenit, la fel, şi Adam, fiul,/ El de femeie s-a lăsat orbit/ Ca să selepededeDomnul,/Mîncînddinfructulceloprit./Şirîsulpeînşelătorcuprinde,/Unrîsdemoarterece,crud,/Cîndomulce,căzut,s-aprinde,/Iarplînsul-nvaluricadesurd,/Dincer,oştimea,Heruvimii/Trandafiriilacrimirevarsă;/Suspină-nşiralbSerafimii:/Păcat,căaucăzutdinSlavă!/Şiceruldimpreunăcupămîntul/Înplîns greoi îşi clatină privirea/ Spre cei ce-au părăsit Stăpînul/ Ducînd în Iadeternă fericirea”. Sînt, apoi, fixate în versuri episoade din Noul Testament –GalileeaşiApostolii(Apostolii),CinaceadeTaină(Cina),rugăciunealuiIisusdinGrădina Ghetsimani (Ruga din Ghetsimani), Învierea, într-unul dintre cele maifrumoasepoemealecărţii:„Plîng/clipeledintoamna/tinereţii,/Plîngcuele/şidorurile,/pietrealevieţii,/Cîndîncărazele/desărbătoare/curgînplete,/Plîng/stoluridevise/cecoboarăîntrepte./Plînggenele,/frumoaseleflori,/Lageamulsufletului/ în culori,/ în seara sfintei, lină,/ a iertării,/ Adunate la prăznuirea/Învierii”(Plîng clipele).

Între aceste repere esenţiale ale ceea-ce-va-fi-fost şi ceea-ce-va-fi-fiind,omul purtător al Duhului scrie o radiografie lirică a ispăşirii păcatului originar:tinda vieţii se sparge, frigul se aşază pe suflet, trezvia pare tot mai improbabilăîntr-o lumeapăsatăde imagineaobsedantăa Jertfei,dar,maiales,clipele de fier


212

dintr-unpoemprecumFrigul pe sufletmarcheazăprăpastiadenecuprinspecareareaotraversafiinţapustiei,purtîndu-şi„dorulnesătul”pentruEdenulpierdut.FiguraliricăînjurulcăreiapivoteazăpoemeledinIubirea îngerilorestesihastrul,ca un semn al despărţirii de lume, în orizontul pustiei unde Cain lasă în urmă„chipulblîndalzeiţei”pentruaseapropiadeDivin:„Cuglasu-ţidulce,aromit,/Îmitotşopteai,scumpăzeiţă,/Pînăcevaluls-a-îmblînzit,/Lasusuru-ţidehulubiţă./Iardoru-midesihastru,plin,/Catăînaltulceruluialbastru/CapeoapropieredeDivin,/ În dulce amor al lunii astru./ Cu lacuri de smarald plutea/ Deasupranoastrăluna-far,/Spreeazburavisareamea/O,sfinteînger,plindehar!/Înochiităiluceauduios/Valurideargintsclipitor,/Păstrate-nversuritînguios,/O,tainiceclipe de amor!/ Acum, tot mai sihastru poate,/ Mă-ncearcă jalnic crudul dor,/Iluziile-mirămîndeparte/Urmîndal fulgilordalbzbor./Pesufletu-mibătrînderime,/S-aaşezatoceanuldeninsori,/Dartottevăd,ameaminune,/Cînddorulmăînalţă-nsori./Te-aşluaînbraţe,amăgire,/Şiţi-aşşoptiunultimgînd,/Sămă-nsoţeşti la Despărţire,/ Zeiţa mea cu chipul blînd!” (Seri cu ea). SimbolurileEuharistiei, pîinea şi vinul, structurează o poezie ca o rugăciune profană, ca uncolind („O, Iubite Fulg,/ Din cer coboară,/ În inima-mi topeşte-Te/ În miez deiarnă,/Şiumple-mă/Cusufletuldeprimăvară!/Coboară/DinOceanulnepătruns/Iubitulmeu,deSus,/Iubitulmeu,/PruncSfîntIisus!”–Fulg din cer),însecvenţeliricecaresereţin(„Umbrameaeninsă,/Viscoluldefoc/Prinsu-m-aîncursă”)oriîn definiţii surprinzătoare („Eşti duh, nu oase îmbrăcate-n haine”; „În infinituriDomnulserestrînge,/Iarinfinitu-ncape-nstropdevin”);VasileSimontrebuiesădistilezeîncămaimultexpresialirică,săcauteînlecturapoezieiînaltenuneapăratunmodel,ciunrelansatortextualşi,poate,atunci,vareuşiunvolumcupoemecelpuţin de calitatea acestuia: „Noaptea păgînă alungă/ Inelele flori de stele,/ Fugpaseri, speriate de iele,/ E noapte păgînă şi lungă./ Întunecă luciul de argint,/Marea îşi răstoarnă oglinda,/ Tremură din temelii tinda,/ Doina e mută, cu părdespletit./Esemndedoliupentrusărman,/Încasapustie,pitităsubnuci./Cîndvaeraplinăgrădinadecuci,/Bufniţacîntăacum,andupăan./Umbre-ssubnegrele-mipleoape/Adîncescpăgîna lumeeternă,/Toatedispar încrudabeznă,/Nusevăd nici licuricii pe ape” (Păgînă eternă). Despre poetul Vasile Simon, nu măîndoiesc,vommaiauzi.

Dumnezeu îşi are în noi făptura

Dumitru Brăneanu pune Destrămarea lumii (Editura AteneulScriitorilor, 2016),cea de-azeceasacartede poezie, subsemnulunuitextalpărinteluiDumitruStăniloaie,caredeschideopistăde lectură,structurîndînprofunzime lirismul său: „Împătimirea atrage după ea spre exterior toateputerile noastre sufleteşti. Ea e cleiul care ne leagă de suprafaţa lumii


213

exterioare!”. Urmînd învăţătura, în ceea ce poetul Ioan Pintea numea„admiraţie ortodoxă”, Dumitru Brăneanu se vindecă, cu greu, cum spune, demelodramele trăirii în curgerea unui cotidian aparent viu şi polimorf,identificînd „strigoiul lunatec” al patimei care „încinge”, salvîndu-se, în„temniţa” cuvîntului, într-o altă viaţă: „Azi mă întorc din patimi rătăcite/ Întemniţa cuvîntului mi-e bine/ Cum n-am mai fost! Speranţe împlinite/ Subtăceri de stea se arvunesc regine!/ Pribeag străin sub plaiuri întristate/ Săînchid ochii nopţilor bătrîne,/ Tîrziu în sfinţi pustiul ne desparte/ Cînddestrămarealumiinerămîne;/Îmimorsubpleoapelacrimideşarte/Şiochiulmeusevatrezimirare/Detine,deşertăciune,săn-amparte./Mistuiescanicubuzele de ceaţă,/ Cînd mă urlă lupii din zare-n zare/ Înveşnicindu-mă-ntr-oaltăviaţă” (Azi mă întorc din patimi):cuvîntul, temniţasae lumea interioarăundeseîmplinescsperanţe„subtăceridestea”,învremecepatimaeceacareagită lumea exterioară, plaiurile ei „întristate”, chemînd, în cîntecele sale desirenă,fiinţapentruaopierdeînpribegianiciodatăîncheiatăaaltuiCain.Nuîntîmplător pribeagul e figura lirică semnificativă, metafora obsedantă apoemelordinDestrămarea lumii:nomadpierdutprindeşert(Tu, cel ce eşti de-o veşnicie), rătăcind pe drumuri „spînzurat de-o umbră” (Îmi port pe umeri),alergînd, „răstignit pe crucea de mirări”, prin pîcla roşie a unor răspîntiipustiite (Mai am puţin), căutîndu-şi ascunzişul între spinii rugilor din selvaîntunecată (Amînă secerişul, Doamne!, De dorul tău), pribeagul din poezia luiDumitruBrăneanupenduleazăîntre„oarbarătăcire”şiomistuitoarenostalgieazariştii luiBlaga,azării, înceeaceaşnumiopoetică a departelui: „Cerurileamurguri împrumută/ Cu boabe de lumină-ntreţesute/ Aş vrea să scap dinhamonoaptemută/Şisămă-ndreptspreţărmurineştiute,/Bătrîncaveacul,simtcumdepărtarea/Emaipresusdemine,cumultmaimult,/Ecavinulbuncînd îl bea uitarea/ Şi veşnicia cu întregul ei tumult./ Nebănuit cum mi se-apropie finalul/ Vrea cineva pe sfoară să mă tragă/ Amurgul putrezeşte, a-nflorit migdalul/ Şi umbra morţii bîntuind beteagă/ Prin viaţă rătăcesc,printreruine/Dinnoapteaminţiimăpîndescjivinei”(Nebănuit cum...).

Departele, zarea îşi asociază, în poemele lui Dumitru Brăneanu,simbolurile ascensionale venind, parcă, dintr-o altă viaţă, aceea nouă a uneialtegenezededupădesprindereadeiadulpatimii:„Cufrunteasprecerşitainăîngînd/Cucugetulcurat, sufletu-mi impur/ Numerit povaraamăgirii, cînd/Vreau zborul liber prin tonuri de azur./ Nelinişti şi fantasme în taină sorb,/Ostenită-imintea,dorurimăsurprind/Unjocserepetă,jumătateorb,/Oclipădoar,deiadsămădesprind./M-atingetimpulcuaripahumii/Sprecarecerurisă-mi înalţ privirea?/ Atunci voi părăsi poteca lumii,/ Şi în genunchi aşteptmîntuirea;/ Părinte, dacă moartea va învinge/ Cu mine omenirea se vastinge?!”(Părinte?).Numaicădorinţamistuitoarea înaltuluisesurpă,aripilesînttocite,visele,năruite,departele,zborulsîntdinceîncemaiimprobabile


214

pentrucă,iată,înfiinţainterioarăseinstaleazătîrziul(„Tîrziule-nmine.Rugădin urmă./ De cad pe gînduri mă fac depărtare/ Pleoapa lunii, taina nopţiipolare,/ O pasăre de vis în mine scurmă/ Dezamăgit mă-ndrept spre o altăzare/ Cînd Domnul, copac bătrîn, mă curmă”, constată, în dezamăgire şispaime,pribeagul),frigulcareurcăînsînge,iarnadin„rouărece”alacrimilor,fiinţa regăsindu-şi palpitul tot mai slab al vieţii în soarta stejarului bătrîn;tonul elegiac potenţează atmosfera cernită din poeme care fixează vremeacîndîncrugulvieţiisefaceseară:„Încrugulvieţiisefaceseară/Duhuricernitese scurg din morminte,/ La uşi închise, bat suflete de ceară/ Candele arse,jurăminte sfinte./ PrezenţaTa pe suferinzialină/ Se lasăceruri, cu geana leating/Prindeculoare ochiul de lumină/Dinsufletgeruri pier,ploile înving./Din vechea credinţă trag sevă nouă/ Adevăruri limpezi apă de izvor,/ Suntiarbă,renascdinharul tău rouă/ Risipă-iviaţa înpatimă şidor;/ Măspăldepăcate,adîncă-ijalea/Doamne!Spremîntuire,strîmtă-icalea”(În crugul vieţii noastre se face seară).

Într-olumeclădităînpolaritate-îngerşidemon,tîlharşisfînt-,poetuldescoperă în substanţa poeziei sentimentului religios şi în forma psalmilorşansa (re)înfăptuirii, a re-în-fiinţării, oprind implozia, prăbuşirea în sine afiinţei;psalmiicarefac,înfond,sumarulvolumuluiDestrămarea lumiirespectăcanonulspeciei,păstrîndtonalitatearugăciuniişiaodei,aşacums-acristalizataceastaîncădelaPsalmiiregeluiDavidşi,apoi,lanoi,înPsaltirea în versuriamitropolitului Dosoftei: „Te-ai pornit, Doamne, viscol în furtună,/ Cosmosulpleacă-nnoapteaveşniciei,/Focurialbefulgeră-nagonie,/Pămînt, iad,ceruridansează-mpreună./ În palma ta, Treime, cresc galaxii,/ Universuri dospiremilenară/ Murind în frumuseţea lor de o seară,/ Cresc în adînc de eter,entropicebeţii./Geananopţii,sclipiricrepusculare,/Aripideîngerţesarmoniisublime/Dincolodeceruri,liniştedivină,/Întonurilargi,întunericuldispare/Ochiul Tău, Doamne, trasează destine/ Dorim să fim veacul Tău de lumină”(Psalm 6). Oferind pribeagului şansa de a evada din lumea sa de lut, psalmii„de tainăşiarvună” ai luiDumitruBrăneanu, fixaţi,celmaiadesea, în formasonetului „clasic” dar şi a celui „shakespearian”, păstrînd, însă, cadenţa dinCîntarea cîntărilorîşiasumă,deopotrivă,caracteristicileşitematicapsalmului„laic” arghezian: „Patimă cresc sub grîul din priviri,/ Pîine dospită din gîndrăzvrătit,/Răpusdealediavoliloruneltiri/CaIonaajuns-amînguramareluichit./ N-am ascultat de Tine cînd m-ai rugat,/ Cuvîntul Tău sfinţit l-am datuitării,/ Liber, în valurile lumii m-am aruncat/ Din adînc mă chema sirenamării./ Dar în chit întunericul mă striveşte,/ De Tine, Doamne, mi-am adusaminte/Măsufocaadîncul, ştiu,mă pedepseşti!Dinrăsputeristrigat-am: măsfinţeşte,/ Dă-mi o şansă de spui că mă iubeşti,/ în credinţa Ta voi merge-nainte!”(Patimă cresc).


215

Construind un filtru special de percepere a lumii şi sinelui, într-ocoerenţăremarcabilăa gîndirii şiexpresiei lirice,Destrămarea lumiiesteceamaibunăcartedepoeziealuiDumitruBrăneanu.

6

Paul ARETZU

Influenţa tradiţiilor şi a obiceiurilor populare

în poezia creştină. Zona Călan Sunt numeroase localităţile dinŢara Haţeguluiancorate în timp,unde

descoperilaaproapetotpasulfrumuseţeadatinilorşiaobiceiurilorlăsatedinstrăbuni, chiar dacă şi-au mai pierdut din farmec în ultímele decenii. Peteritoriul comunelor Boşorod, Bretea Română, Băcia, Mărtineşti, satele Grid,CălanulMic, Valea Sângeorgiului sau Streisângeorgiu continuă să se menţinăvii unele obiceiuri, cum ar fi „Dansul Căluşului”, despre care se crede cădateazădinperioadaocupaţieiromaneşiaravealabazătradiţiiprecreştine.Cea mai veche mărturie despre „Jocul Căluşarilor” se presupune că aparţineistoricului maghiar Dosza Daniel, care a descris acest dans tradiţional cuocazia unuispectacolprilejuit de încoronareaprincipeluiSigismundBathoryalTransilvaniei, înanul1599,laPiatraCaprei, lângăAlbaIulia.Pedatade25noiembrie, 2005, „Dansul Căluşului” a fost inclus în Lista PatrimoniuluiCultural Imaterial al Umanităţii (UNESCO), în urma depunerii dosarului desolicitaredecătreRomâniaînanul2002.

Secunoaştecăacestdansfeericconţineritualuricareauputereadeaatingeforţebeneficevăzuteşinevăzutecareajutălavindecareaceloraflaţiînsuferinţă. Pentru a preîntâmpina sau a îndepărta forţele răului, grupul decăluşaritrebuiesădepunăunjurământcaretrebuiepăzitcusfinţenie.

Strigătele,specificedansuluicăluşarului,suntelementecaresugereazăfără echivoc o influenţă folclorică, multe dintre strigăte reprezentândcreaţiialeţăranilordinValeaStreiului.

Pe lângă dansul căluşarului, în majoritatea localităţilor de pe întregcuprinsulVăiiStreiului,continuăsădatezeobiceiulcolindului,acântecelordestea.Înperioadaajunului,ceteledecolindătoricarevestescnaşterealuiIsus,conformcu descrierea scriitorului, istoricalreligiilor,MirceaEliade,pornescpeuliţedincasăîncasă:„Ritualulsedesfăşoarădeobiceiîncepânddinajunulcrăciunului,pânădimineaţazileiurmătoare.Grupuldeşasepânălatreizecidetineri (colindători) aleg un vătaf, care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi


216

vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adună de patru, cinci ori pesăptămână,într-ocasăanumită,casăprimeascăinstrucţianecesară.Însearazileide24decembrie,îmbrăcaţiînstraienoiţiîmpodobiţicuflorişizurgălăi,colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei,apoitrecpelatoatecasele dinsat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete şi bat darabana, pentru ca larmafăcutăsăalungeduhurilereleşisă-ivesteascăpegospodaridesosirealor.Eicântă prima colindă la fereastră şi după ce au primit învoirea celor ai casei,intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostescurările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de orămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptândfamiliilecelemaisărace,delacelelalteprimescdaruri:colaci,plăcinte,fructe,carne,băuturăetc.”

UnuldintreobiceiurileîntâlnitepeStreiesteacelacaîntimpulpostuluinegru, ziua de Brumariu, localnicii să meargă la biserică, să ducă pomanăcolac, struguri, untdelemn şi un buchet de flori în mijloc cu o lumânare deceară curată, făcută de o femeia vrednică de milă sau de fata fecioară întruiertarea păcatelor, obicei descris de folcloristul şi învăţătorul Ioan PopReteganul în manuscrisul Datini, credinţe, obiceiuri, descântece şi bocete din Ardeal,păstratînarhiveleAcademieiRomâne.

Alte credinţe întâlnite la Grid, Călan, apărătoare de rele şi durere,„difuze, ca practici magice şi oraculare”, în concepţia etnografului MarcelLapeş,suntreprezentatedefaptulcăatunci„cândierade„vărsatdebube”(Sf.Varvara)nuse ţăsea,nicicosea, cu toatecăera voie de şezătoare,pentrucabubelesăputeaufăceadeasecaiţelelarăzboiiarălapruncisădădeauceaideteisăn-aibăgâlci”,ŞerbănescuElena,Grid.TotpeValeaStreiului,înlocalităţicaGrid,Batiz,Strei,Gânţaga,Covragiu,bătrânelesfătuiescpefeteledemăritatcaînziuadeajunsămăturecaselepânălaamiază,delapragsprerăsărit,capeţitorii să se adune la casă, „iar de nu-ţi plac, ca să-i alungi, să nu aruncigunoiulafarăpânădupăsărbători”,conformaceleiaşisurse.Deasemenea,seobişnuiacade fiecare datăcând interveneauperioade lungicu ploi,grindinăsau trăznete, în ziuaSfântuluiTeodosie (a nu se confunda cu Sfântul CuviosTeodosiecelMare,prăznuitde BisericaOrtodoxă în fiecareanpe datede11ianuarie), cunoscut între ţărani ca protector al grâului, celebrat în satelenoastre pe data de 29 mai, să se facă „sfinţirea holdelor pârguite”, cu „apăsfinţităşigrâucurat”,punând-seunbandeargintînvasulcuapă,casperanţăauneirecoltemaibune.

IonPopReteganul,careareuşitsăaduneooperăimensădincreaţiile,tradiţiile sau credinţele populare din Ardeal, în anul 1875 mutat în satulVâlcelele-Rele,delângăCălan,lasăcamoştenireîncântătoarestrigăte,colindepopulare,doineculesedinacestelocuri.MulteledintreperegrinărilesaleprinArdeal, afirmă unii cercetători ai operei sale, „nu au fost numai pentru


217

asigurarea unui trai mai bun sau datorate unor neplăceri cauzate de uneleautorităţi opace propăşirii învăţămîntului”, ci trebuie înţelese dintr-un altunghidevedere,acelarelevatdeVasileNeteacupatrudeceniiînurmă:„seteade a cunoaşte cât mai mult pământromânesc” şi care s-a transformat într-o„adevăratăodiseeavieţiideînvăţător”.

În aceeaşi perioadă de timp, la fel de intens implicat în culegereacreaţiilor din popor s-a dovedit a fi folcloristul OszkárMailand, născut la 30iunie 1858 înGeoagiu.A fost printre primii folcloriştimaghiaricareauculesversuripopularedinrândulţărănimiişiaustudiatculturapoporuluiromân.Aînceput activitatea de culegător de folclor, în jurul anului 1884, reuşind săstrângă mai multe sute de cântece lirice, multe din localităţi hunedorene,printrecareStreisângeorgiuşiCălan(asevedeaPoezii populare româneşti din Transilvania,ediţieîngrijită.deAnaSoit,EdituraMinerva,1981.

Ocontribuţie substanţială înculegerea poemelor popularea deţinut-oIon Marinescu (n. 09.02.1927 – d. 06.05.1991), poet, prozator, culegător defolclorşipublicist.Profesordelimbaşiliteraturaromânălaşcoalageneralăşiliceul din oraşul Călan. Fost director al şcolii generale din localitate. Estecoautorul, printre multe altele, a unor antologii semnificative de folclor dinregiuneaHunedoaraprecum:Tinereţe fără bătrâneţe,culegerecoordonatădeClementeConstandin,Casaregionalăacreaţieipopulare,1961;Ceteră cu glas de foc, Casa regională a creaţiei populare, 1965; Strigături din Hunedoara(culegere întocmită şi îngrijită de Clemente Constandin şi Aurelian Sârbu),Deva 1972. Întoate lucrărileamintitese regăsescbogatepoemecu tematicăreligioasă,originaredininimasatului.

În studiul său asupra muzicii românilor din Hunedoara, prezentat derevista Ethnographia din Budapesta, pianistul Béla Bartók (n. 25.03.1881,SânnicolauMare,Austro-Ungaria–d.26.091945,NewYork),careascrisşiapublicat cele mai frumoase prelucrări din folclorul autentic românesc, aremarcat existenţa în muzica noastră a „dialectelor” şi „subdialectelor”,varietateastilurilorregionale.

Din culegeri care însumează circa 3000 de cântece, Béla Bartók aalcătuit colecţii ca: Melodiile colindelor româneşti din vechile judeţe Alba,Arad,Bihor,Cluj,Hunedoara,Mureş,SatuMare,Someş,Timiş-Torontal,Turda.Primulsăustudiuteoretic:Dialectul muzical al românilor din Hunedoara.

PerpetuareadinstrăbunipeValeaStreiului,zonaCălan,aobiceiurilorşia tradiţiilor populare moştenite reprezintă o zestre de nepreţuit pentrucultura etnografică a regiunii. Învăluite în elemente de misticism, datinilestatorniciteşi-aulăsatdârapesteimportantecreaţiitradiţionaleînversuri.

Note:RaduGeorgescu,De la Căluşari la armonizatorul biologic,înViaţa Liberă,anul XXIV, nr. 7338, 22 noiembrie 2013, p. 2; Ioan Bocşa (coord.), Colinde


218

româneşti, Media Musica, Cluj-Napoca, 2003, p. 7; Marcel Lapteş, Anotimpuri magico-religioase, Editura Corvin, Deva, 2011, p. 218. - Liviu Păiuş, Pagini Someşene. Studii de folclor şi nu numai,vol.1,EdituraEikondinCluj Napoca,2011, p. 159; Virgiliu Florea, Ion Pop Reteganul. După 90 de ani, în Anuarul Arhivei de Folclor, XV-XVII (1994-1996), Cluj-Napoca, 1997, p. 561; BélaBartók, Dialectul muzical al românilor din Hunedoara. Însemnări asupra cântecului popular,Bucureşti,1956,pp.146,147.

4 O recuperare binevenită

Cu mai bine de douăzeci de ani în urmă, într-o discuţie cu Mircea

Ciobanu,acesta mi-a spuscă poetulnutrebuie să fie izolat de lumea încaretrăieşte,că trebuie să fie un luptător. PoetulDanielLăcătuş faceoadevăratăexplorare antropologică, în sensul cel mai larg, angajându-se într-un proiectamplu(Să ne cunoaştem Istoria – Călan),desalvarea„patrimoniuluicultural,istoric, etnografic, natural şi turistic al zonei, creionarea unor profiluri aleoamenilor de seamă ai localităţii,precizarealoculuişiroluluice l-aavut şi îldeţinelocalitateaCălanînistoriaţării,de laconsemnareaprimelornormedelocuirepeaceastăvatrăşidelaatestareacaaşezareînepocamedievalăpânăînperioadaactuală,alcătuireaunuialbumfoto[...]caresăconservefotografii-documentrelevantepentruidentitatealocalităţii”.Opartedinacestproiectaşifostrealizată.Scriitorulşi-apropussăcontrazicăimagineaunidimensionalădin perioada comunistă prin care oraşul Călan era cunoscut numai caimportantcentrusiderurgic.

De data aceasta, are ca ţintă recuperarea poeziei creştine din primajumătateaasecoluluialXX-lea,avândînvederecăînzonăaexistatoputernicăaderenţălamişcareaduhovniceascăOasteaDomnului.Înrealitate,estevorbade operioadămultmai mare,având învederecă înantologieeste inclusă şiliteraturapopulară,adunatădeunuldintrefiiilocalităţii.

N. Georgescu culege „colinde religioase, sociale şi urări” din Călanulmic, publicate în 1914 de folcloristul Alexiu Viciu.Ce sară-i este o frumoasăcolindădeAjun,conţinândşiolegendădesprefacereacerului,apământuluişiamunţilor.Înaltetextefolclorice,prezenteînculegere,apargingaşeteofanii:„De-asuprapemasă/Şezăudemătasă/Deasupra’nşezău/DragulDumnezeu/Şede şi priveşte,/ Din gură grăeşte” (Trei flori). O nuntă incestuoasă (întrefrateşisoră),cuprezenţăcosmică,aşacumexistăşiînMioriţa(„Sfântulsoarenănaş mare,/ Sfânta lună mare nună,/ Stelele fetele/ Luceferii feciorii/ Şifuşteiistarostele”),atragereprehensiuneasfinţilorşiaMaiciiPrecistei(înSora


219

Salomie):„Şi-nbisericăintrară,/Toţisfinţiiseaplecară,/Icoanelelăcrămară;/DaricoanaPrecestii/Dinfundulbisericii/Totplângeaşilăcrima”.

Gheorghe Muntean a făcut parte din mişcarea creştină OasteaDomnului,înfiinţatăîn1923,laSibiu,decătrepreotulIosifTrifa,avândcascopprincipal apărarea sfintei credinţe şi întoarcerea oamenilor la virtuţilecreştine.ElesteunuldintreprimiipoeţidinzonaCălan.Înbunămăsură,preiaîn creaţiile sale modelul stilistic popular. Poezia are însă un fond teologic,aspirând la îmbunătăţirea duhovnicească: „Dezbrăcând omul cel rău/ Să-lprimimpeDumnezeu/ÎnaDomnuluiveşmânt/Săne’mbrăcămpepământ/Princredinţă şi iubire/ Să trăim tot în frăţire/ La coarnele plugului/ Ca şi-ncasa Domnului/ Haina noastră creştinească/Prinfaptesăstrălucească/Căehainăpurtătoare/Nu-icojocdesărbătoare”(O poezie).Lacredinţa,reînviatăde Oastea Domnului, se adaugă lealitatea faţă de rege, păstorul neamului,precumşiobligaţiadeîmplinireaaspiraţiilorpentrucareşi-audatviaţaeroiineamului.PoetuldeclarăcănuarealtăidentitateetnicădecâtpeIisusHristos:„O,ţaramea!O,Domnulmeu!/O,veşniculeDumnezeu!/PreasfântăîmpărăţiaTa/Voiescsăfieţaramea!”(O, ţara mea! O, Domnul meu!).PoeziareligioasăaluiGheorgheMunteanestescrisăcutoatăconvingerea,decătreunoşteanaflatîn slujba Domnului. El se întreabă dacă este vrednic de misiunea sa: „Prinrugăciune şi prin post,/ Prin limba mea şi prin cuvânt/ Sunt vredniceu de-acumsăport/ŞisabiaDuhuluiSfânt?”(Sunt eu creştin adevărat?).Scriitorulîşidăruieşte întotalitate viaţa slujiriiregulilor mişcăriibisericeşti. El susţine şitransmite şi altora dulceaţa virtuţilor creştine şi dezavueză păcatele de caresunt ispitiţi zilnic oamenii slabi: necredinţa, viaţa fără griji, crâşma, lenea,fariseismul:„Lumeadeazieuniad/Atâtdemults-astricat/Pesemnemultnuvafi/Pânăcândsevasfârşi.”(Lumea de azi).

GheorgheMuntean,căruiaîiaparţincelemaimultetextedinantologie,scrieopoeziereligioasăgenuină,maipuţinperformantăestetic,darpătrunsăde adevărul de credinţă. El este un comiliton al devoţiunii, exprimându-şiimnic iubirea pentru Hristos: „Fericirea şi iubirea/ E Iisus Biruitorul!/ Deciîntreaga omenire/ Lui să-I ceară ajutorul.// [...]// Prin Iisus Biruitorul/ ŞiBisericasasfântă,/Caostaştotmuritorul/Va ’nvingeorice ispită.”(Prin Iisus Biruitorul).

Altautorselectateste IoanOpriş,deasemenea,membru importantalOasteiDomnului.Convertireaacestuiaa fostunaexemplară (dincrâşmar s-atransformat într-un luptător arzător pentru credinţă). A fost arestat, înregimul comunist, asemenea celor mai mulţi credincioşi aflaţi în Oaste. DincreaţiasaafostselectatpoemulLa Iisus Biruitorul,puspemuzicăşicântatlaadunărilemişcăriiduhovniceşti.DinantologiemaifaceparteşiMaria Petresc,autoareauneisingurepoezii.ŞieaafăcutpartedinmişcareaOasteaDomnului(care număra peste 300 000 de membri). În Iată un loc fericit, ea îşi află


220

liniştea sufleteascăalăturide misionariiasociaţieiortodoxe, unde doreşte săse veselească, împreună cu sufletul său, „Nu în locuri şi plăceri, ci’nduhovniceşti cântări,/ Nu în desfătări lumeşti/ Ci în imnuri creştineşti// Cănu-ilocbunpepământ/Ca-nOasteaDomnuluisfânt,/Undepoateorişicine/Să se veselească’n sine./ Căcei din Oaste trăiesc,/ Cum spune Tatăl ceresc,/Dupăfapteşicredinţă/Careîiduclabiruinţă.”

Poezia religioasă din Călan, prezentă în volum, provine fie din sursăpopulară,fiedelamisionariaiOasteiDomnului.Ideeadea-ireuniîntr-ocartepune înevidenţă importanţauneiasemeneamişcărireligioase,capabilă să-şipropage ideile într-un mod sincretic, întrunind credinţa şi poezia. Prinproiectulsăucuprinzător,poetulDanielLăcătuşsalveazădelauitarescriitoricreştinicircumscrişioraşuluiCălanşipoemelelordelicate,pornitedinardenţaideiireligioase.SeconfirmăastfelalegaţialuiMirceaCiobanu,aceeacăpoetulesteunluptătorpetulant.

6

Christian W. SCHENK

DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ – Un argument –

Fiecare nouăcartetinde spre frumos, încearcă să străpungă marginile

esteticului,săledepășeascăasemeneauneirazedesoarestrăpungândînzorideziuălinișteainfinituluinopţilor.Biografia Danei Borcea poate constitui materialul unui roman întreg, prinatașamentuleifaţădeproblemelesociale,sacrificiulpersonalpecare-laducefaţă de nevoiași, faţă de cei marginalizaţi, faţă de cei pe care soarta nu i-aalintat.

Iatăcenespuneîntr-omărturisiredecredinţă:„Activitatea mea de 13 ani, de ajutorare a bătrânilor abandonaţi,

reprezintă cel mai bine idealul meu de vieţuire- ajută dezinteresat, dăruiește-te celor în nevoie ca să atingi plinătatea sufletului! Sunt convinsă că și binele contaminează, nu numai răul, tocmai de aceea îmi doresc să dau un ton în acest sens. O parte din poezia pe care am scris-o este legată de apropierea de suflet ce s-a creat între mine și bătrânii din stradă de-a lungul anilor. Natura, cerul, omul, timpul, veșnicia și Dumnezeu sunt preocupări constante în versul meu. Ce reprezintă poezia pentru mine? Deși am renunţat la ea cu 15 ani în urmă, după


221

o coabitare profundă începută din clasele primare, a revenit acum în forţă. Când scriu poezie rup din lăuntrul meu, versul mă împarte și mă adună din nou pentru a da mai mult din mine celorlaţi.“

Acum,cuaceastăcarte,„Pegenunchiiluminii“–titlupecâtsepoatede

reprezentativ – Dana Borcea se află la debutul editorial, cu toate că maipublicasesporadicîncâtevarevisteșiîntr-oantologie.Poeziaeiritualică,decontinuăsugestie,provoacăstărimetaforicedeoadâncătrăirelirică,implicitsentimentală,șinuînceledinurmăprofundsocială.

Ridică-mi ochii către Tine Doamne Sau vino Tu sub pleoapele-mi greoaie În Bărăgan este festin de toamne Și mintea mea s-a-ntunecat a ploaie Și mi s-au stins cuvintele-n cenușă Aleanul mi-a încărunţit pe cale E noaptea-ndoliată după ușă Iar zorile scriu cântece cu jale Desprinde-mă din coasta lumii Tale Să nu mai calc morminte de petale

Modalitatea de a se situa într-o expresie modernă este conjuraţia dintre oreflecţiedetipheideggerian(așspunechiarnoician),glisatăînsăpeformulărimodulare, care invită pealocuri-princonstrucţiileartizanale–mandalele, încare fragmentul articulează întotdeauna întregul, ca de exemplu în ultimastrofăapoemului„Lamarginedean”:

Cu cât murim mai des se vede cerul Sclipind în mii de lacrime căzute Iar în pustiul iernilor misterul Zvâcnește către rosturi nevăzute Analizapoatefiextinsă,dorinţadeînnoiretrebuieapreciatăoricândși

înoricecondiţii,chiardacădincolodebuneleintenţiiproblemapoezieinuţinedoardeluptacuvitregiileimpusededestin,dedinamicaproiectelorpoetice,cidefaptulcondiţieiapropieriipoezieideceaafiinţei.Poezia se naște întotdeauna din relaţii interumane, sociale, și nu în cele dinurmă psihologice, în cele mai firești condiţii; la urma urmelor, creatoareasăvârșeșteunactcosmogonic,demiurgic,căutândprinfrământărinoivalenţe:

Din frământările atâtor gânduri Cu greu se mai desprinde o idee Tot caută în inimă intrânduri Să-i dea tristeţii iz de orhidee


222

Tonul general al poeziilor, chiar dacă la prima vedere nu pare, esteelegiac,ca o neliniște totală a existenţei în care singurabucurie umană suntcuvintele, cu care se pot scrie poeme,cu care se pot întocmi – deopotrivă –rugăciunișiblesteme.Poezia nu se face numai din emoţii și din cuvinte, materia primă fiind micifrazeintercalateîntr-ungloballiricdeunrafinamentdivin,fieprin„toamne de umbrele rupte”, fie prin „zări învăluite în singurătate”. Căutătoare de himeretopice, Dana Borceaaduceprinpoezia eiunelogiuatât literaturii îngeneral,cât și limbii române înspecial, căreia îidescifrează uneletainepe lângăcaretrecindiferenţiatâţiaoameni,atâtdemulţipoeţicontemporani:

Dacă peste iarnă vom scăpa muririi Care înălţime ne va rechema Suntem ca și iarba supuși putrezirii Sau întindem aripi dincolo de nea Secuvinesămaiscoatemînevidenţăotrăsăturăapoeziilordinaceastă

carte, și anume faptul că uneori poezia este cromatică, vizuală, senzuală,palpabilă, constând în sinteze de culori, parfumuri, stări materiale șiimateriale. Arhitectura imaginii poetice, chiar dacă pare câteodată că stareaeului stă în centrul atenţiei, putând fi vorba de subiectivizare în poeziaautoarei,maiadânc privită aparecaunprocesde obiectivare,de maturizarebiologică și spirituală, o aură de înţelepciune și de înţelegere superioară alumii.

Tonalitatea dominantă a poeziei Danei Borcea este în primul rânddescriptivă cu câteva elemente elegic-misterioase. Alteori însă, în modsurprinzător – în sensul pozitival cuvântului – versurile sunt de o naivitatedezarmantă,scoţândînevidenţăînclinaţiapoeteispreludic.

Demenţionatcăpoetadespre care vorbimscrieopoeziepragmatico-filozofică, psihologico-socială, pornind de la realitatea imediată și de laexperienţa de viaţă, ajungând la generalizări conceptuale căptușite într-unbogatlimbajmetaforic.

Versurilesuntadeseaopendulareîntrenatural,firescșiartificial,fărăsofisticări,înclinaţiapoeteifiind,fărădiscuţie,spresocial.

Există și sentimentul unei terori a istoriei (după expresia lui MirceaEliade), sau o teroare a timpului care trece, însoţit de un destin implacabil,deopotrivă undestinalomuluișialcuvintelor.Senectuteacu consecinţeleeifunestenupreastăînatenţiapoetei.

Semaizicecăoaltădramăaomuluiporneștedelafaptulcăcereprobemateriale lumii spirituale, divinităţii, și le obţine prea arar. Poezia este, cusiguranţă, o asemenea probă materială care se obţine cu efortul minţii, alcugetului,alinimii.

Oricât mă-ndepărtez mai mult mă adâncesc


223

Fără puteri înot în lutul omenesc Mă strânge noaptea-n chingi și veacul zbiară-n gând Am sângele chircit cad visele plângând Nu știu decât un leac al sufletului ars Orbirea minţilor pe drumul către Tars Când voi vedea din nou prin ochii zorilor Cu lacrimi să plivesc poiana florilor Poeta pare să aibă „combustie” pentru un destin poetic întreg, iar

„combustia poetică”nuse adună prinzgârcenie, ci se obţinenumai șinumaiprinrisipireaidomadragostei.

Poezia Danei Borcea refuză spectacolul. E un „non-combat” pe toatefronturile, cuvintele nu iau în posesie lumea, doar se descarcă de ea ca sădevinășoaptă,eventualgrea„șoaptăde plumb”socială.Iarșoaptelese pierdapoi învacarmullumii.Viaţae onepotrivire de idealităţi,deaspiraţii,numaifricaesteceacarenefaceasemănători.

Autoareaaalessă iubească lumea, măsurând-o încuvinte.Uite, așa, oiei dinaproape înaproape,dincuvânt încuvânt,pânădescopericătotuldinjur îţi aparţine. Dai nume lucrurilor din preajmă, spui florilor pe numele lorintime,îmblânzeștioricefiarăcuuncuvântpecareîltrezeștidinvisarealui.

Între gând și iriși Un perete mut În cameră toarce Timpul cu-mprumut Prin crengile verii Năzuinţe-n pârg Stau la soare norii Teii strigă-n târg Ies pe brânci din mine Chiar dacă mă dor Cântecul și ţepii Trandafirilor Poemeledin„Pegenunchiilumii“nearatăcăautoareaareobogăţiede

lecturi asimilate într-un excepţional fond de sensibilitate, până la subtilelearmoniialeunuicurcubeumaterializatînvers.

Încarteapareideeadesublim,dezvoltatădeunFiedrichSchiller,undeaflămunautenticimndedicatomului,fizicatâtdeușordestructibil,darcuoinvincibilă putere morală în faţa nesfârșitelor primejdii. Sublimul nu seîntemeiază nicidecum pe învingerea sau suprimarea unei primejdii ce neameninţă, ci pe eliminarea ultimei condiţii, singura în care poate existaprimejdia pentru noi; căci sublimul ne învaţă să considerăm partea fizică afiinţeinoastrecapeunlucrunaturalexterior,caren-arenimicșiînniciunfel


224

deafacecuadevăratanoastrăpersonalitate,cueulnostrumoral.Catharsis-ulecelcareprinlacriminepurifică,necurăţăsufletulîntrusublimulșifrumosulcareprinpoemnedespartedepatimi,deinvaziaacaparatoarecontingentului.IatădecefeldesublimdădovadăDanaBorcea!

LaBoppardpeRin,ianuarie2017

6

Mihai PĂSTRĂGUŞ

Iubire şi transcendenţă

PrinlecturareavolumuluiLa porţile iubirii,semnatdeteologul(preotulpofesor)VasileSimon,putemafirmacăsîntempeterenuluneiliricidiferitedecelecunoscuteîngeneralînliteraturabeletristică-liricatranscendentuluicuaccent pe divinitate.Mariteologi dinperioade istorice mai îndepărtate, cît şidin perioada interbelică, au creat precedentul, pentru a fi întrerupt cubrutalitate de perioada comunistă. Între predecesori îi vom aminti cuveneraţiepeNichiforCrainiccuasa„NostalgieaPradisului”şi,cumulttimpînurmă, secolele IV şi V, în perioada formării şi consolidării creştinismului, peAureliuAugustinşiPaseudo-DionisieAreopagitul,peVasilecelMareş.a.

Temele şi simbolurile care fac obiectul poemelor lui Vasile Simon,circumscrise în orizontul esteticii creştine, sînt prefigurate în linii mari lagînditorii invocati. Scrierile lui Pseudo- Dionisie Areopagitul sînt rezultatulinterpretării textelor lui Plotin cu privire la teoria emanaţiei (în care primadată se diferenţiză calitativ tipurile de existenţă) şi se găsesc în Corpus Dionisiacum.AcesteaseocupădefrumoscaunuldinatributeleluiDumnezeu-Frumosularhetipal,dincaresedesprindinterpretăridespreNatură,Cosmos,Om,moralăetc.,pentrucacevamaitîrziuşiAureliuAugustinsăsepreocupeînConfessionesdeDoctrinaiubirii.

Pentruepocanoastră,inspiratulNichiforCrainicvaficelcare,plecîndde la bogata moştenire a creştinismului bizantin, va elabora concepte şisimboluri, puse în acord cu viziunea modernă despre existenţă şi artă, ca:Ideea revelaţiei naturale cu frumuseţea naturii, în care intră şi viziuneacosmică; Negativismul modern; Teologia şi estetica cu orientare spre Sensulteologicalfrumosuluişisublimului,implicitdrumulsprepoezieetc.

Cîntec la Porţile Iubirii estedefaptometaforăcreatăşifolositădeautorpentru a-şi exprima gratitudinea faţa de Marele Creator într-o formăpenitentă,interogînd,totodată,divinitteaşiasupraunorîndoielipersonale,fie


225

provocatedeviaţadualăaomului,fiedelogicatranscendentalului,careuneoriîmbracăformeparadoxalepentruofiinţaangelică-cevreasătrăiascăîntr-olume fără de prihană. Prinpoemelecarealcătuiescplacheta sa,Vasile Simonconverteşte,prinsensibilitateasaaprinsă, înplanpoetic,interogaţiileasupraexistenţei,uneoricu„răspunsuri”spontanereieşitedinviziuneasadoctrinară.ÎnPsalmodie,cuvădităsmerenie,cultivăstareadepioşenie:„Adîncdecuvinte/Lepipăi înminte/CitescdinScriptura/Sacrăa lumii/invăţătură...Pleoapelegrele/Se-nchinăşiele./Mâiniîmpreunate,/Însmerenie,adînc/aplecate”.sauîn „Semnele Tale, rănile mele”, poate mai mult ca oriunde, se identifica cusuferinţa nevinovată a Mântuitorului:” ...Că semnele Tale/ Sînt răni pentrumine/ Şi teama din adîncul inimii mele/ Este ubirea din Tine./ Privesc cudurere/semneleTale,/Mă-ncumetsă-ţimultumesc;/Lepipăipealemele....”

Aşa cum se constată de-a lungul volumului, iubirea are douădimensiuni, una de metafizică transcendetală, cealaltă fizică şi vizează înoarecare măsură lumea pămîntească - desigur in dimensiunile canoanelorcreştine,aşadar,iubireaîndouăsistemedereferinţă.IubireadeDumnezeuşitot ce în genere transcende lumea materială, constituie obiect al adoraţieidivine şi formă a iubirii transcendentale. În poemul Lupta aştrilor,cosmicitatea este altfel percepută de fantezia poetului teolog decît seobişnuieşte însistemul lumesc: „Alunecă pe cer ostea/ Şi-nurmă-i fulgerdelumină,/ÎnOchi,luminiledinea/Unite-nsteauaceadivină/...Tăcereanopţiitot suspină,/ Iar susuratul de pe cer/ E cînt din steaua cea divină,/ Picuri,lumină şi mister./ ...Oceanul ochilor albaştri,/ Cînd cele două stele pier,/Se-ncunună printre aştri,/ În Univers, fagur de cer...” Sau, aceeaşi viziune, darîntr-oaltă formă privind lumina in Psalm euharistic: „Coboară dincerauritalumină,/Pearipideheruvimi-serafimi;/S-aude-ocîntarezeiască-lină;/Sezguduie-n pămînt mii de inimi/ ....Pe pînza cu moaşte de sfinţi,/ Întins stăsfîntul Prea iubit./ Cu ochi de jale, Tu îl alinţi,/ Privind la acul morţii tocit”...Desfăşurareaviziuniicosmicecontinuăîntr-unstilapocalipticcuÎntr-o stea: „Dincerstrăbatprecumunfar,/Sclipescluminideaur./Cadpepămîntbucăţidejar,/Cugure maricadebalaur./Se pierde-ngrabă o lumină,/Cuochii-nlacrimi de durere;/ Se zbate-n noaptea cea senină;/ E Steaua mea făr'deputere.../SăracaStea,blîndluminată!Armaifistrălucitonoapte,/Cumiideaştridimpreună,/Nicigîndulnui-afostdemoarte.”

Poetul, străpuns de anumite îndoieli, nu se aruncă in surprindereatainelor iubirii terestre decît după ce, în urma unui dialog imaginar cudivinitatea,„clarifică”uneleaspecteparadoxalealeexistenţei.Unularfi,deceMarele Creator nu a început Creaţia lumii cu moartea!? idee surprinsă înpoemul Început, Nimic (paradox). Autorul nu ia în calcul o posibilădiferenţădintre logica divinităţii şi logica omului! „De ce ai început cu viaţa spreîntuneric/Şinucumoarteasprelumină?/Căcieste-aatingescumpjertfelnic,/


226

Spreasăvîrşidinmoartezilumină....../M-aiconstruitdinsacraTaţărînă,/Casădevincela-nceputamfost,/OpulberedevîntmînatăcătreLună,/Cuochide stele-n lumea fără rost...../ Dacă lumina aş fi cunoscut,/ Cînd marea m-aîmbrăţişat,/Născutdinbulgărsfînt de lut,/Dintrupaş fi ieşitnesfîşiat.”Dinfrumuseţea şi profunzimea gîndului teosofic în veşmînt literar-artistic, îninterogaţia retorică a poetului, răzbate şi un gînd trist de negare chiar a„logicii” creaţiei divine: lume fără rost, sau întrebarea: de ce s-a început cuviaţa,şinucumoartea?Sau: deceamplecatdinţărînă,casăajungemtot înţărînă?!

Astfel de interogaţii, avînd un şarm ludic, sînt justificate în logicapoezieiteologale,sauîntr-unfeldeparalogicămetafizică,construitădupăaltecriterii şi cualte valori de adevăr în diegeza poetului. În lumea pămînteascăînsă, explicată prin sistemul ştiinţelor, acestea sînt lipsite de sens. Moarteaesteperceputăcaononexistenţă,caunrepausabsolut.Nonexistenţanupoategeneraexistenţă,şicuatîtmaimultoexistenţăvie,decinicimişcare,orifărămişcare, nu exista viaţă şi nu avem ce „inversa” cum cere poetul. Chiarmoarteanuse justificădecîtdacăceva,undat,existăşiapoisfîrşeşteîntr-unlanţ cauzal, altfel e un joc de termeni, o simplă speculaţie metafizică într-oexaltareparmenidiană.

Separecăaprehensiuneafaţăde„lumesc”amaifost întucîtvaînvinsă,maialesdupăcepoetuls-aexplicat îndeajunsînviziuneasatranscendentală,caunfeldemărturisiredecredinţă.Înaceastăultimăparteîşidezăluietreptatsensibilitatea lumească, începînd cu poemele Poame, Pustie, Născuţi pentru iubire, Te vreausau Una-i jumătatea:„Înlume-szeiţe-femei,/Nurliişidarnicecadîne,/ Nu-ţi poţi alege tu ce vrei,/ C-acolo sus e scris cu cine...../ (nuanţăfatalistăn.n)Fecioarescumpe,ochidemiei./Înrăsărituldimineţii,/Rămîicufloriledetei...../Calcăprincersubţirică,/Cupăruldestelevîlvoi,/Zeiţaluminădinscoică/Ce-aşteaptănuntireaîndoi....../Cufaţa-isărutăînaltul,/Vîntulcevrea să o prindă,/ Ascunsă de-un nor sau de altul,/ În braţe, pe veci s-ocuprindă”. După o uşoară plutire în zona sensorialulu material - sursapăcatelor, poetul simte nevoia de a se întoarce repede la serafic. Totuşi,tentaţia, curiozitatea sau poate chiar obligaţia misionară, îl îndeamnă pepoetulteologsărămînăşi înarealul lumescului, să-lderulezecuprecauţie şisă-lsancţionezemoral,atuncicîndnuintrăcomodînlogicasa,caînSpectacol:„Setragecortina,/Joculîncepe./Egoalătribuna,/Darcinepricepe?.../Sunădin trîmbiţe,/ Pe sunet coboară/ Ostaşii cu suliţe,/ Cu focul de ceară...../ Învăzduh,bulgări,/Rîuridefocşerpuiesc,/Se-aprindcătrezări,/Apusuri,cerurivuiesc.”

Coborînd înzona sublunară, poetulnereţine atenţia şicuo frumoasădescriere a naturii, Furtuna: „În goană, norii se adună,/ Se zbat în văzduhulîncins,/Mugesctrăsneteînspumă:/Războiîncer,pămîntule-nvins.../Săgeţi


227

deanilumină/Se-nfigîntrupdezări,/Setaie-nnoapteaplină/Şisuflăfocdinnări.../ Se-nchină la cer pomii,/ Lăsînd roada bogată,/ Din aripe bat corbii,/Pîndindpradafurată.”

Un alt gen de poezie, plăcută autorului, sînt troparele - scurte cîntăribisericeştide laudăîncinsteaunuisfîntsauaunuievenimentreligios.Poetuldeschide volumul cu o Psalmodie şi continuă cu: Semnele Tale, rănile mele,Tropare; Tropar de îngropare etc., încare groapasaumortulapar ca unsimbolalsfîrşitului,alintrării întimpulrepausuluiabsolut.Înultimultroparpoetul: „Zidiţi de El, se-apropie de mine/ Groapa grea şi mormîntul./ Palatezugrăvite de El, Cuvîntul,/ Veşnicesc în Timp. Dar e Timpul/ Cînd adîncul enegru ca fiara./ Se-ncuie-n groapă Dumnezeu./ Cu lanţ de piatră se leagăseara./Şiseară-isearăglasulLuidecurcubeu,/Mormîntulluiluminateşialmeu”.

Din punct de vedere metaforic şi lingvistic, volumul La porţile iubirii aduce în planul creaţiei artistice un plus de prospecţime în poiein (tehnicaconstrucţiei poetice) şi invită cititorul la momente de reflecţie asupra unortipuri de existenţă diferite, angajează o morală de sorginte metafizic-transcendentală, care îl conduce pe cititor într-o sferă supramundană, maipuţinfamiliară,darutilăprinefecteleînplanuleducaţieimorale.Frumosulîndimensiunesupraumană,bazatpeungendemetaforămetafizică,estecultivatconstantdeautorulpoet cucarismă de misionar convins; fumosuldivinestesubliniatcurefliefdevenindvizibilcagendefrumuseţevagădarşiaderentă,potrivitgîndiriikantiene–pulhritudo vagaşipulhritudo adherens.

6

Marius CHELARU

Paşi spre intrarea într-o „grădină japoneză” În ultimii ani, crescînd şi posibilităţile de informare, şi, cel puţin în

uneleoraşe,şiactivităţileîndomeniu,s-auapropiatdeliricaniponăunnumărdeautoriromâni.ÎntreaceştiaîşicautăloculacumşiMarianaCuşa,care,dupăcumnemărturiseştelafinelevolumului,apurcessăscrieacestetextedupăceastatoreînşir„înfaţacalculatorului,citinddinşidesprepoeziajaponeză”,aparticipatşilaoseriedecolocviişiatelieredecreaţieorganizatedeSocietateade Haiku din Constanţa, dar şi după ce a „dezbătut pe internet problemeteoreticespinoase”aleacestuitipapartedelirică,carecereoanumeexigenţă,nudoarîncepriveşteaspecteleformale.


228

După ce, pînă acum, a abordat alte formule literare, în această„grădinăjaponeză”autoareaaadunatdiversetipuridetexte,tiphaiku,tanka,haibun, dar, în unele situaţii, a preferat „o tratare liberă a categoriiloramintite”, pornind de la dorinţa mărturisită de a da „prioritate expresivităţiitextului în transmiterea unui gînd şi a unei emoţii, şi nu rigorilor formeiliterare”.Edreptcă,însiajulideilorde„modernizare”şial„experimentelor”detotfelul,multălumeseraporteazămaidificillaceeaceînseamnăacestetipuride scrieri în forma lor „clasică”, cel puţin în accepţiunea curentă a acestuitermen, preferînd/ alegînd din diverse motive să se situeze în trendurile„actuale/moderne”.

Dorinţa autoarei de a publica unastfel de volum este şi „acoperită”uneoridefaptulcăsîntşitexteîncarerelevăînţelegereacerinţelorgenului.

Astfel, de pildă, dacă luăm în discuţiile textele tip haibun din carte,dincolo de cerinţele despre care am vorbit cu varii prilejuri, subliniate, depildă, între alţii, şi de Jim Norton1 (caracterul autobiografic, felul în caretrebuie să secompleteze proza (concisă)cuhaiku,economia decuvinte ş.a.),constatăm, ca la foarte mulţi autori contemporani (care nu ajung pînă laexperimente,însă)căşiînacestcaz,aşacumspuneaBruceRoss2,laideeacă,într-un fel, „sintaxa e dominată de imagistică”, aici însă, uneori, chiar delimbajulmetaforic.

Azi, în general, se acceptă, pe scurt vorbind, că un haibun este ocombinaţie/oîmbinareîntre„haikuşisecvenţeledeprozăhaiku”,cămodulîncare cele două se îmbină dau forţa textului; dacă secvenţele de proză sîntmenite să faciliteze, adîncească înţelesurile poemului, poemele trebuie săconfereomaimare„energie”(NobuyukiYuasa)prozei.

Şi în textele Marianei Cuşa versurile (la fel, în pendulare între stilul„liber”şicăutareaexigenţelor/„regulilor”),înmaimultecazuri,„completează”proza,relativconcisă.Sigur,„concis”arevariiconotaţiidelaautorlaautor,azi.Pe de altă parte, în discuţia despre „obiectiv – subiectiv” în haibun (dupăMasaokaShiki,caşiîncazulhaiku,şiascrieunhaibunechivalacuatrasaîngen„shaseibun”–undesen,oschiţăprin/cuajutorulcuvintelor,considerînd–spre deosebire de Bashō care miza pe detaliile subiective – că trebuie săreflecte detaliul obiectiv), autoarea mizează, deşi nu în toate cazurile, maicurîndpe„subiectiv”(uneoriîntuşedescriptive/confesive),uneoriuşorspre„tradiţional”dinanumitepunctedevedere,ţinîndmaipuţindeformal.

În ce priveşte poemele haiku/ în stil haiku (unele intitulate dintruînceput „tristihuri”), putem discuta relativ la aspectele formale de un balansîntre „clasic” (în accepţiunea unor exigenţe/ rigori formale/ interioare) şi

1RecenzielaWedge of Light,în“BlitheSpirit”,V10,No3,Sept.2000.2ÎnNorth American Versions of Haiku,din“Modern Haiku”,Winter-Spring1997.


229

„modern”. Nu găsim totdeauna căutarea cu rigurozitate a acelui „5-7-5”, depildă(exemplu:„LaculBîlea-/ochiulmuntelui/scruteazăcerul”),sîntfolositemaimultesemnedepunctuaţiecaelementedecezură/„delimitare”(exemple:„De sus, de pe creastă,/ în ocru şi aur -/ Transilvania”; „Străzi fără timp,/minarete de praf -/ urcînd, coborînd”), dar se începe cu literă mare rîndulincipient.Dinexemplelecitatesepoateobservaşicumaparesaunukigooriposibiletendinţespreutilizareade„keywords”înacestetexte,altfelspusşioraportarelauneledintrendurileactualeşiînacestsens.Dar,nutrebuieuitat,autoareavorbeştedinstartdespre„otratareliberă”.Înaceeaşimanierăputemdiscutaşidesprepoemeletanka/încinciversuri.

În altă ordine de idei, dincolo de secvenţele, nu puţine, cu amprentaloculuiundevieţuieşteautoarea,anumeplaiuriledobrogene/„lumeadeltei”/Constanţaşicuprezentul,dar şicu istoria loraparte,avemdiversitateşidinpunct de vedere tematic, şi în vers şi în proza din haibun, de la „tablouri”„clasice”laeoliene,florie/„limbaflorilor”,viaţapisiciiMuni,relaţiaprofesor-elev,peisajcitadin,„evulpostindustrial”(„Substratuldenori/griulfurnalelordezafectate -/ ev postindustrial”) sau „migranţi” („Pe buza falezei,/ farulgenovez-acum,/alţimigranţi”).

Un alt aspect asupra căruia insistă autoarea este acela al publicăriicărţiiînlimbaromânăşiatît,deşiadmitecă,îngeneral,„echivalenţele”înlimbistrăinesînt„obişnuiteînacesttipdecărţi”,pentrucă„lectoriiideali”aisăii-ardori să fie românii, şi înţelege „abordarea speciilor literare străine drept uncatalizator de poezie românească”. Acestea fiind dorinţele şi viziunea sa,traducerile nu ar fi decît ,,frumoase infidele”, dacă nu de-a dreptul inutile,spune autoarea. E o opţiune personală, cu argumentele amintite, şi înconcordanţăcutipuldecititoripecareşii-ardori.

Este,unapestealta,unvolum„decontact”,unpasîndorinţaapropieriideliricaniponă,darcarerelevă,totodată,oautoarecareaalesîncunoştinţădecauzăformuleleliteraredorite.Sînt,dincolodeabordărilelibere,asumate,cumesteşimoduldeaşezarealtextelor învolum,şisemnecă,poate,„trupulde silabeal unui haiku”, cum spune Mariana Cuşa,atuncicînd îşi va dori,arputea,pascupas,„sădevinăpalpabil”înviitoarelesalecreaţiidegen.

MarianaCuşa,Grădina japoneză,lirice,EdituraExPonto,Constanţa,2016,76p.

6 Maci roşii, aripi de îngeri şi calea spre lumina dinlăuntru

ÎngaleriaautorilorpropuşicititorilordeedituraconstănţeanăExPonto

seînscrie,delafineleanuluitrecut,şiOanaCalusa.


230

Nuamaltedatedespreactivitatealiterarăaautoarei,nuştiudacăestevorbadespreunvolumdedebutsaunu.Aceastăcarteealcătuităcaunfeldegrădinăinterioară,ununiversparticular.Dar,înlăuntrulacestuia,sîntaşezate,laloculmenitdeautoare,dragostea,tristeţea/poatechiardisperarea(„înveţisătepierzi/şiuiţi/săcauţi lumina/spresufletultău”),moartea(maicurîndcametaforă),pasiunea,şiunpicdinacea„rutină”(carepoatefiminunatădacăe construită pe iubire, şi „mărunţişurile” dăruie forţa cuplului, plăcere –„bucătărealaprinviaţă,/dragosteacucaremesteciînmîncare/măatrage”,şidistrugătoaredacădragostealipseştesauerănită)avieţiiîndoi,aşteptarea.

Eoşioluptăcusinelecarecălătoreşte,funcţiedemeandreleprincareîlpoartăşiviaţaşigesturileceluilaltîntreErosşimîngîiereamaiapropiatăsaumai de departe a sfîrşitului/ înstrăinării („inima ta a sărăcit brusc./ S-aînstrăinat”) sau, tinzînd la extrem,metaforic, a umbrei luiThanatos („mi-aminvitattoţiprietenii/săîmisărbătorescmoartea”).

Dar,pestetoate, înhăţişulrătăcirilorşiaşteptărilor/dorinţelor,emaiales căutarea luminii, fie că este unacare ţine de prezenţa/ iubirea celuilalt,care opoate chiar „defini”/ transforma(„Citescşiscriu invers/ de cîndm-aidesenatcucapulînjos”),fiedeaechilibruluiinterior,astaşipentrucă,scriaOana Calusa, nu numai, dar poate mai ales „cînd sîntem răniţi,/ aproapedezintegraţi,/simţimluminaînnoi”.Alteoriviaţaecao„cutiedecarton”,unlabirintdeconstrîngeri(deziluzii,poate)dincaretrebuiegăsităieşireatotprinaceastă „călăuză” a căutării „luminii”, într-o formă sau alta. Autoarea nurecurge la un vocabular sofisticat, dar nici simplist, nici tropii nu sînt„stridenţi”,darareadeseaimagininuneapăratsurprinzătoare,darpersonale.Depildă,înpoemulTriunghi:felulîncarecurgetimpulprintine,felultăudeafi şi cine ştie ce fapte/ gesturi/ gînduri (ale tale sau nu) care se răsfrîngînăuntru... altfel, duc – poate şi curgînd prin vîrful penelului „pictorului”, laimagineauneilumialtfel,„cucapulînjos”,cîndprivindu-seînoglindăsevede„albastră/ cu părul roşu,/ ochii verzi şi privirea mov”. Apoi, brusc, versulurmător, se trece la o altă stare: „M-a cuprins vraja mării/ pe care o vădmereu/delafereastracasei”.

Nuesteunvolum„monoton”,şilaastacontribuieşifelulîncareOanaCalusaîmbinăilustraţiilecutextul.

Într-o carte comentată în epocă1, René Huyghè scria: „Textul cedeazăimaginii! – Fotografie, tipar: imagine, carte! Dublă opoziţie ce rezumătraiectoriaculturiinoastre”,vorbindşidespreşialtfeldeavedeaimaginea,dea o îmbina cu litera/ cartea. Şi Oana Calusa, în felul propriu, îmbină, dinaceastăperspectivă, într-unvolumniciparcimonios,nici înexcesdefiguride

1RenéHuyghè,Dialog cu vizibilul,traduceredeSandaRîpeanu,prefaţădeValeriuRîpeanu,EdituraMeridiane,Bucureşti,1981,p.23.


231

stil, şi culorile şi metafora în construcţii imagistice, uneori originale, uneorireuşite. Unexemplunimerit pentrua „ilustra” celespusemaisusar putea fichiar primul text din carte („însoţit” de o ilustraţie), Cactus înflorit (în careculorile – cu roşul în prim plan, dar şi albastrul, apoi un verde abia, vag,„dungile”negre „subliniază”cuvintele): „Aripide îngerpestesufletulde fier/părăsit în şanţul adînc al visului pierdut./ lacrimi de sînge pe obrazulFecioarei,/ picături de rouă peste macii verzi./ Ţepii limbii aspre înfipţi întrupulfraged,/picioarelegoaleatingţărînauşoară./Plăcerilecarnaleseridicălacer”.

Sînt şi unele căutări (parte amintite şi de Nastasia Savin –„motiveblagiene”),darnuapăsătoare.Dincoloderigorilecritice/calitativeş.a.,poezia,caoriceformădeartă,privitădinpunctuldevederealreceptorului,ţineşideformaţia estetică a acestuia, de „gust”. Poate „place” sau satisface anumeexigenţecriticeorinu.Încîtevacuvinte,concluzionînd,acestvolum(construitşi după o viziune „complementară”, cuvînt-imagine, la care Oana Calusa s-agîndit,evident),încheiatcuo„poveste”despreapatruzeceatoamnă,relevăoautoareatentălafelulîncareseprezintăînfaţacititorilor,şicareareunfelaleideavedealumeaînvers,pecareşi-lvadefinimaiapăsat,edeaşteptat, îneventualelevolumeviitoare.

Oana Calusa,Obsesie/ Obsession,prefaţă(Echilibru şi armonie)deNastasiaSavin,ediţie bilingvă română engleză, versiunea engleză de Maria Onea şi AndreasCalusa, ilustraţii interior:OanaCalusa,ilustraţiecopertă:AndreasCalusa,EdituraExPonto,Constanţa,2016,148p.

6 Îngeri cu aripi de ceaţă

Cu Menahem Falek, care s-a născut în România (de altfel pomeneşte

meleagurile natale, ţara noastră, adesea şi în discuţii, şi mai ales în poemele/ scrierile sale), dar locuieşte de ani buni în Israel, am colaborat la diverse proiecte, în ani. Parte dintre antologiile/ cărţile sale le-am semnalat în diverse reviste, inclusiv în „Poezia”.

Laînceputulacestuianapublicat,laEdituraEked,dinTelAviv,Israel,un volum intitulat Îngeri cu aripi de ceaţă, o antologie a poeziei române înlimba ebraică. Selecţia şi traducerea în limba ebraică sînt sub semnătura luiMenachemM.Falek.

Antologatorulaselectatpoemesemnatedepatruzecideautoricucare,dinceamdiscutat,înceamaimarepartedacănucuchiarcutoţi,s-aîntîlnitîndiverseîmprejurări.Sîntautoridintoatecolţurileţării;amintim,curegretulcăspaţiul nu îngăduie a menţiona sumarul complet, cîteva nume: George


232

Vulturescu, Ion Mureşan, Mihaela Albu, Ioana Crăciunescu, Liubiţa Raichici,Victor T. Rusu, Robert Şerban, Nicolae Silade, DanMirceaCipariu, RuxandraCesereanuş.a.

BunăpartedintreaceştiasîntdinzonaMoldovei(întrecareamintim,înordinealfabetică,pe:CorneliuAntoniu,DanielCorbu,IonDrăguşanul,CarmenVeronicaSteiciuc,AndreiVelea,SofiaVicoveanca,AlexandruOvidiuVintilăşi,înfinal,subsemnatul).

Semnalămdoar,aşadar,apariţiaacesteiantologiialcătuităcuinimadeMenahem Falek, care nu cred că se va opri aici cu transpunerile creaţiilorautorilorromâniînlimbaebraică.

6

Diana Dobriţa BÎLEA

Alchimii lirice

Volumul E plin de petale paharul uitat... (Editura Napoca Star,

ediţiaadoua,2015)alcunoscutuluiscriitorIulianDămăcuş(născutla27iulie1949, în satul Cătina, judeţul Cluj) se prezintă ca o îngemănare de alchimiilirice,gînditecunervdesamuraişiscrisedupăunpopasprinesenţeletarialetăcerilor. Profund, sensibil, observatoratent şi sincer, pălmaş al scrisuluicuaccenteantonpanneştiuneori,unfelde„finalPepelei,celisteţcaunproverb“,domnulIulianDămăcuşnuezităsărîdăprintrerînduri,invitîndu-şicititoriisădevină spectatori, ori să se lase cu naturaleţe în voia tristeţii, aqvasicontemplăriisauavisării,oferindcititorilor,chiaravizaţi,tablouri liricesurprinzătoare.

Haiku-urile ocupăcelmaimarespaţiu îneconomia volumuluiE plin de petale paharul uitat...Urmeazăcîtevatanka,apoiautorulinsereazăoseriedetanrengaşirengayscriselapatrumîinicumaimulţicomilitoni,prietenidenădejde care fac dovada, în virtutea aceloraşi principii de comunicare, cărezonează în mod admirabil cu haijinul Iulian Dămăcuş: Dan Doman, RaduPatrichi, Bogdan I. Pascu, Manuela Miga. Titlul este o metaforă cu multipleconotaţii, o imagine incompletă, care obligă cititorul să nu se oprească laniveluldesuprafaţăşisăcauteunrăspunsîncuprinsulcărţii.Misterulasiguratdeja de piesa ascunsă este accentuat de punctele de suspensie. Cele patrucomponente cu denumiri simple şi precise (Primăvara, Vara, Toamna şiIarna) ale părţii reprezentate de haiku sînt subordonate aceleiaşi teme,


233

timpul. Anotimpurile sînt configurate în ordine firească, primul apelîndreptîndu-secătreprimăvară,iarultimul,spreanotimpulîncare„Călătorul-/ mîngîie sînii albi/ ai troienelor“. Aceste pretexte temporale dezvoltăadevărate nuclee lirice cu imagini vizuale („La uşa crîşmei/ noua bicicletă/ruginindîncet“),auditive(„Paşidepărtaţi-/lîngăsticlagoală/cîntăungreier“)şi olfactive („Lichior aromat/ la sticla beţivului/ musafiri nepoftiţi) de bunăfactură, cele dinamice fiind ţinute în frîu de verbele la modul gerunziu oriparticipiu: „Berze plutind -/ bucuroase/ doar babele satului“; „În paginanopţii/ strîmb decupaţi/ vechii mesteceni“. Chiar şi atunci cînd verbele sîntfolositelamoduripersonale,acesteanuauroluldeastimulamişcarea,deadao turnură cinematografică imaginii, ci asigură otuşămaigroasă tabloului încare natura şi/sau omul contează altfel: „Obosiţi -/ omul şi ţînţarul/ dormalături“;„Primulfulg-/seaşază/pemînazbîrcită“.Primăvaradebuteazăcuoimaginedesprenaturacarenudoarcărenaşte,cipunestăpînire,omnipotentă,pe infinit şi, se subînţelege, pe Dumnezeu: „Văpaie albă -/ cireşii înflorind/pînă lacer“. Viaţa este potenţată de această „văpaie“, imaginatăca o luminăstrălucitoare,fierbinte,carecirculă,precumsîngeleceîntreţineviaţa,printotcorpulspaţiului,de la pămînt „lacer“.Sevaacestuianotimpareputereadeaanihila,întrehotareleuneiproiecţiioniricesaunu,oinfirmitateumană:„Fetiţainfirmă/dă şiea fuga/după porumbei“.Observămcă omul/eroul înaceastăimagine este o fetiţă, un copil, corespondentul uman al primăverii, ceea cesugerează încredere, speranţă, metafizică şi trăire mai presus de condiţiilepereţilor fizici între care îşi duce existenţa pînă la capăt o făptură umană.Bucuriile simple transcend miracolul şi îl transformă: „Un corn de lună –restul a fost împărţit/ de îndrăgostiţi“; „Privind pe geam -/ savantuldescoperă/zborulbuburuzei“.Ludic,darlucid,nonconformist,darireproşabil,ironicşicritic,dar apreciindcorectcalităţileumane, domnul IulianDămăcuşpoatefiintuit,pînălaunpunct,înspateleunuihaikuaparentbanal:„Neavîndmărunt/ vînzătoarea-mi oferă/ un rest... de zîmbet“. Deşi în Primăvaraprimeazămotivulflorilor,alfluturilor,alierbiietc.,celalbeţivuluişialgraseinulipsescnicidinacest„anotimp“,aşacumnulipsescdintoatecelelaltetrei:„Vechea uliţă -/ beţivul îşi salută/ amintirile“; „Grasa-n viteză -/ şauabicicletei/ nici că se mai vede“. În Vara, anotimpul cu pricina domoleştespiritul,veghea şidinamismula toatecîtesîntcaefectal soareluiarzător,cepoate tăinui astfel trecerea ireversibilă a timpului. Nu întîmplător regăsimtitlul volumului într-un haiku sub semnul verii: „Hangiul rîde - / e plin depetale/ paharul uitat...“ Timpul creează omului (hangiului) senzaţia că s-aoprit, iar imaginea este un superlativ absolut al binelui şi al frumosului.Argumentele înacest sens sînt fiinţa umanăcare „rîde“ –ceea ce denotă ununivers interior optim – şi petalele ce umplu universul exterior al hangiului,simbolizat de pahar – instrument ce şi-a pierdut rolul ignobil de a face ca


234

alcoolul conţinut în el să afecteze sau să împiedice perceperea realităţii decătrecelceîlconsumă.Paharuldevineînacestcazungraalalnaturiiaflateînpunctuleicelmaiînaltdeelevare.Stareadebinecontamineazătotulşioricedorinţă pare îndeplinită ori îndeplinibilă fără să comporte riscuri. Redau, laîntîmplare,treihaiku-uriaflateunulsubaltullapagina27:„Stropideploaie–/bucuroase şi rufele/ puse la uscat“; „Cum stau pe prispă -/ îmi odihnescmîinile/ pe Carul Mare“ (revelator acest haiku şi de o mare frumuseţe!);„Pretenţios–/ păianjenulpozează/pe luna plină“. Toamnapenetreazătoategamele existenţiale şi apar pregnant motive precum: ploaia, ceaţa, vîntul,bătrînul, sticla goală a beţivului, spinii, zidurile, viermele ş.a. Tîrziul estemarcat de rugina instalată în obiectele din jur, de pînda elementelor naturiigatasă se dezlănţuie împotrivatuturor,de urîtulpecare poetul îldescoperăacoloundearfitrebuitsăluminezefrumosul:„Pelîngăfata/cupicioareurîte/trecîngîndurat“.Totulpareperimat,culminîndcumoartea,dincauzaunuifulgde zăpadă, a „ultimei frunze“. Iarna este văzută ca o recesiune, ca oneconcordanţă între elementele aceluiaşi sistem, ceea ce determină clipa demeditaţie a factorului uman tînăr („În noul dulap - / gutuile bunicii/ parstinghere“) sau ca un prilej pentru păcălirea, uneori, a timpului („Cu-acestziar/bătrînulcumpără/încăozi“),moarteafiindalungatăînderizoriu:„Prealungă-nmormîntarea-/pefurişgroparul/trageoduşcă“.

Român sadea, poetul Iulian Dămăcuş se opreşte după a noua tanka,sfidînd superstiţia japonezilor care cred că cifra nouă este aducătoare deghinion (aşa cum este la noi cifra 13, la italieni, 17, la chinezi, 4 etc.). Subcupolaromânismului,tankaesteconvertităcumăiestrie,rezultatulfiind,caşiîncazulcelorlaltepoeziicuformăfixăabordatededomniasa,spectaculos.Iatăun exemplu elocvent, cu iz mioritic: „La marginea nopţii/ coliba păstorului/luminată de-o stea -/ pluteşte pe valurile/ neclintite ale turmei“; şi un altexemplu în care vocabula „pita“, regionalism ardelenesc, anuleazăaproximarea asimptotică şi face ca poemul domnului Dămăcuş să fie unulpitoresc-românesc: „Cusîniilormici/asprica pitaneagră/spargţigăncile -/sticlasubţireaapei/argintatecusoare“.

Sînt sigură că vocaţia polivalentă a domnului Iulian Dămăcuş (estepoet,prozator,eseist),cei-aasiguratdejaunlocdeonoareînelitascriitorilorardelenişinunumai,vascoatelaluminăaltelatenţeconsistente,carenumaitrebuie să-i demonstreze harul şi complexitatea artistică, ci să contribuie lacontinuareadeprinderiidomnieisaledea-şisurprindeplăcutcititorii.

6


235

Ionuţ CARAGEA

Cu trenul de marfă spre vămile cerului Cel mai recent volum de poeme al constănţeanului Mircea Lungu,

publicat în 2015 la editura Ex Ponto, poartă un titlu carestîrneşte din startcuriozitatea: Trenul de marfă. Prima copertă elucidează un pic din mister,deoarece autorul, urcat într-un astfel de tren, priveşte undeva în urmă.Evident, ne întrebăm de ce trenuleste de marfă, în loc să fie de călători. Iarrăspunsul îl putem intui chiar şi fără să deschidem cartea: poetul a lăsat înurmăoamenişilocuri,iar„marfa”pecareoiacuelînacesttrensîntamintirilesale.Aceastăcălătoriecătrevămileceruluidepecopertaapatrapresupuneşionevoiefireascădeintimitateşiidentificarecusinele(nuîntîmplător,primapartea volumuluisenumeşte „Devinoceeaceeşti”), iar primaconfirmare înacestsensoobţinemînpoemul„Şi-uncopil”,încarepoetulnemărturiseştecă„acesta nu va fi un poem/ de citit în public/ oricît de uman l-aş dori/ şi depovestitcelorştiuţidemine”.

Aidomaunuipsihologcarefoloseşteregresiahipnoticăpentruarezolvacauzele unei probleme existenţiale, Mircea Lungu se întoarce în copilărie„pentrua-şicerneexistenţaprinsitasemnificativului”(aşacumspuneGabrielRusu în prefaţă). Sînt sugestive poemele „Urma unui creion”, „Avionul dehîrtie”, „Aici am copilărit” şi „Semn de carte”, în care poetul îşi lasăsensibilitatea şi sufletul său de copil la vedere. După lectura acestor poemeînţelegem,pedeplin,dece„eusîntcopilăria,/parteapreţioasăavieţiitaleiartu, suflete,/ chiar dacă n-ai fi dat drumul/ greierilor în sala de lectură,/ totvîntul/carepoartăşoimulprinmiezuldeaer,rămîi”.

Ştimfoartebinecătrenulcopilărieiaccelereazăneobosit,fiindflămînddetimpşidistanţe.Şichiardacăelnepoartăpringărileunoriubirisauprin„gările marilor studiouri/ pline de suflecători de mîneci”, lăsîndu-ne săadmirămpeisajulviitoarelornostalgii,totcătredepoulfatalităţiiseîndreaptă:„locomotivele/ maiauacea curiozitate devastatoare/pînălaa fi înghiţite,cutot cu şine,/ de iarba linearităţii/ sau experienţelor temporale,/ semn că nuîntinerimîntimpcecălătorim/darcăputemvorbi/desprevîrstacălătorului”.Aşa că nu putem decît să ne conformăm regulilor şi să deschidem uneoriferestrele unei fericiri iluzorii,ca „să respirăm, prieteni,aerul libertăţii unorcomedianţi”.Sausă trăimcu impresiacă „Era să fie”, dartotceamobţinutafost„Nimicpreamult”(acesteafiindşititlurileceleide-adouaşiatreiapărţialevolumului).


236

Ajunşi la poemul foarte consistent şi inspirat ce dă titlul cărţii,constatăm că intuiţia noastră de la începutul acestei scurte cronici a fostaproapecorectă.Poetulnemaiprecizeazăcă„-Uite!înspateletăupareafioumbră” sau „un înger”, iarapoi, înstilul vişniecianalpersonificăriipoemuluidin„Înţeleptuldelaoradeceai”,simtecă„trebuiesă-ifacloctrenuluiînviaţamea” sau că „mă hrăneam cu personalitatea acelui tren/ care transportaîncărcătura genetică a lumii”. Cuacest poem s-ar fi putut încheia volumul înforţă, în loc să citim „Şi alte 8 poeme” din ultima parte, care nu prea sepotrivescdinpunctdevederetematic.

Oricum, Trenul de marfă este o carte demnă de luat în consideraţie,scrisă de un autor serios şi matur, aflat la vîrsta propice a marilor întrebăriexistenţiale,darşilavîrstacălătoriilorcareîipoartăsufletulpurşisensibilpedrumulde fieral imaginaţiei. Îidorimca şineletrenuluisănufieruginitedeamaresperanţeşisăajungăacoloundeşi-apropus.

j


237

RAFTUL CĂRŢILOR DE POEZIE Emanuela ILIE

Maria Olteanu, Infinitul singurătăţii,

ColecţiaOperaomnia,TipoMoldova,Iaşi,2011Cea mai recentă operaţie de selecţie şi implicit ierarhizare a poeziei

Mariei Olteanu,avînddreptrezultatantologia Infinitul singurătăţii,dă seamade coerenţa unui întreg articulat pe cîteva mari teme: poezia şi logosul,singurătateaşierosul,însfîrşit,sacralitateauniversuluişinevoiadeiluminareafiinţei.Adesea,autoareaîncearcăsă leaglutineze,într-otexturădesorgintemodernistă: „Voi deschide fereastra/ Îngerului din copilărie,// Voi alungatristeţea/Şi voi lăsa vîntul/ Să-nvîrtă roata stelelor,// Voi răsfira/ Ramurilecuvîntului,/Poezia vaalina suspinul/Şi-o liniştealbă/ Vanăvăli-nodaie” (O linişte albă).Majoritateatextelordinvolumseamănăcuaceastălinişte albă ameditaţiilor Mariei Olteanu: ele se hrănesc dintr-o deplină încredere însemnificaţia esenţială a epifaniilor (fie ele doar propriu-zis poetice!) într-olumece şi-apierdut de mult fiorulreligios.Aseciti,dinaceastă perspectivă,poeziiledeomaiscurtărespiraţie,precumMă-ntreb, Un zeu se plimbă, Poezia I, Poezie II, Singurătate II, Poetul, Timpul şcl. Cînd nu „ascultă cîntecul uneilacrimi”, oprită „la marginea clipei” revelatorii („fiecare clipă e-o sfîntăliturghie”, se declamă în catrenul numit În satul copilăriei), poeta preferă sădescrie crîmpeie de real ori să gloseze pe marginea tragismului existenţei,plecînd de la realităţi de regulă urbane, avînd consecinţe percepute dreptcatastrofale: „Durerea bîntuie ca o molimă/ Şi fluturii mor pe genunchii luiDumnezeu” (Ne numărăm rănile). După logica metaforizantă pe care i-ocunoaştemdinvolumulSperanţe sub ghilotină,MariaOlteanucomprimăînsăchiar şi dezastrul ontologic în construcţii stilistice acordate mistic. Iată,bunăoară,Tristeţeaamplificatăexpresionist:„Tristeţea/Îşiîntindearipapesteoraş.//Înzori/Ofatăs-asinucis/Aruncîndu-sedelaetajul10./Laautopsie/Înuteruleiaugăsitunînger/Cestrîngeaîntredinţiunfirdeiarbă./Subpieleaveatatuatepoveştitriste/Şi-npieptuleiopasăreţipa”.Hotărît lucru,poetase obstinează a descoperi, chiar şi în solfegiul singurătăţii pure, acea notătranscendentămîntuitoare...

Liviu Georgescu, Ziua de dinainte, Poezii prefaţădeMirceaMartin,Colecţia„Bibliotecaromânească”,

EdituraParalela45,Piteşti,2012În cel mai recent volum de versuri, Liviu Georgescu dă impresia că

refuză cu tărie derizoriul în profitul esenţialului. Chiar şi atunci cînd pare aradiografia „frici mortale” intrate într-o „firească rutină” sau varii tulburări


238

diurne, crescute din drojdia monotoniei – un poem emblematic se şiintitulează, dealtfel, Între patru pereţi (convorbiri oarecare) –,poetulnu facealtceva decît să ateste iluminări şi să instaureze viziuni. Deregulă, iluminăriîntunecate şi viziuni aspre, contorsionate, hrănite din conştiinţa aşa zicîndelementarăauneicaptivităţiperpetue.Delocîntîmplător,undevasedetaliazăsuferinţeleunuiactantschizoid,căciSfîşiatdeobsesiadedublăriidemoniceşiprin urmare „vulnerabil şi trist, negru de trist”, incapabil „să se roage cuadevărat decît chircit/ peste scînduri,/ în întuneric şi-n cămaşă de forţă”.Probabilcă,larigoare,sumbrulinventardiagnosticdinSfîşiat, acestadmirabilpoem al întunecării lente, dar definitive a fiinţei, poate avea o justificaremedicală. Însă în majoritatea poemelor din carte se detaliază o altfel depatologie a spaimei. Pentru că la baza ritualurilor de esenţă şi uneori şi decoloraturăexpresionistăstăîntotdeaunaopatologieaspaimei,indiferentdacăaceastaestepusă pe seamaunoralteri straniioriesteasumatădeo instanţăauctorialăspecializatăîndisecţiişiecorşee,aşacumrecunoaştefărăechivocînJocul de pe o mînă pe alta: „Totul în jurse derulează cu lentoare. Înregistreztotul,/toatedisecţiilepecarealţiinulepresimt.(...)Agăţatdeunfirinvizibil–ovoinţălegănatăîncă,/uncopilîncăviu//înteritoriulinteriorcuceritturnirdupă turnir,/ eu, scos cu forcepsul din mine/ din vibraţiile infinitîntrepătrunse–,/ dureroasă acuitate”.Chiar atunci cîndparecăse epureazăde lesturileexpresioniste, versurile îşiconservăunfior tragic, pecare îltrectotuşi prin filtrul unei ironii fine, dar mordante. Forfotelile demonice dinExorcism I, sîngerărileteatraledinExorcism II, „drojdiile”,„pîclele”,„gîndurilepîndind din pădurea cu arbori de sticlă”, urletele, „gemetelecelor suferinzi”,„ceţurile”şi„potopuldedincolo”,însfîrşit,„vîrtejurile”dinZile tulburi, El cîntă la flauţii mici, Înălţare, Fără credinţă, Podul sauNirvana potficititeastfelşicaun avertismenteasupra riscurilor po(i)etice inerente „cînd realitatea numaipoatesăseprefacă/peeaînsăşi,/cîndsareasegoleştepelimbă,devenindogrotă/undelilieciişi-aufăcutculcuşîngăvanelescobite/alesfinţilor,//cîndcuvinteleşiochiipotvătăma,întuneca,/potspargedrojdiişipîcledinstîncă/sub care lumea moare încet, pot/ transfuza fiecare lucrucu limfe părelnice”etc.Dinfericire,transfuziilepoematicemarcaLiviuGeorgescuauîntotdeaunaefectebenefice...

Virgil Leon, 3, BibliotecaApostrof,Cluj-Napoca,2011

CelmainouproduspoeticsemnatdeechinoxistulVirgilLeonstăînchisîntre două coperte negre, pe care cele cîteva informaţii peritextuale parscrijelite, în litere mici şi albe ce anticipează triumful strident al doliuluiinterior. Neîndoielnic, austerul 3 este, în întregime, scris cu cernelurilescrîşnetului,alerepulsieişiirităriiextremedeafi–verbsinonimcuacoborî


239

în„bolgiile de pucioasă disimulate-n/ circumstanţe”şiaparenţe. Autorulare,dealtfel,ocertitudineesenţială:„Dreptullascîrbă–întîiul”.Laoprimăvedere,opulconstă într-oradiografie a răuluinostrucelde toatezilele, dincarnaţiacăruia ameninţă să crească, monstruos, marasmul existenţial. Anticipîndu-iefectele,autorulîipreferămîniileviolenteşidelirurile,apostrofeleşiinvectiva.Turnate uneori în tipare de sorginte suprarealistă („Ţipătul secţioneazăobiecteleserii,/cîtimeasemistuieîntremur./Înceaunsîntpeşticedelirează,atomii/scuipăpleavă,uncăruţaşcadaveric/tetransportăpe-onimicatoată/pe sărătură”), feliile de viaţă pe care le oferă drept probe ale exasperăriialcătuiesc întotdeauna topografia unei nelumi urbane terifiante. Căci în„Negrul, Oraşul, Valea Plîngerii” au loc practic tot felul de crime împotrivaumanităţii esenţiale: „Tu, în faţa mea,copiliţă, dormind/ în picioare în toateautobuzele,/ chiuretînd japiţe, bărbierind muribunzi/ – înger al apocalipseidomestice./ Blocul mizeriei, priveşte-l, cîmpul/ de plastic al idilei moderne,haidamacii”.Şi-naceastălume fără retur, pe cant,/ în huruit de glande – hîrca razei, individul e silit să suporte nu numai iadul reprezentat de ceilalţi, ci şiasediul propriei biologii, convertită din semn al fragilităţii extreme într-oalteritate ostilă: „În menghina cărnii eşti, propriul călău./ Instrumenteleclinchetesc/ înturnulnegrualzilei,/ în focultorenţiale, lumea/delucruritenegociază/ în şuvoiul de scîrnă, în halucinaţia/ ce răstălmăceşte, în răuldescumpănit/ ce ghirţăie în urmă, printre chiştoace”. Între atîtea „trenţe”,„şuvoaiedescîrnă”,„poşirci”,„cocleli”şialte„bulboane”mustinddemurdărie,seascundşicioburileunuiautoportretîncaresereflectăşiseamestecă,pînăla indistincţie, toate sfîşierile şi rupturile exterioare: „Pensulă ciopîrţită peretină –noua/ formăde diezmerdare.Acelaeşti/tu –şi imaginile duhnesc./Mască pe figură, precizie în durere,/ echilibristică vicioasă a infirmităţii/ -damful excitant al capătului”. Estropierea nu devine însă niciodată herbexistenţial. Şi nu numai din cauza acestei ascuţite, sîngerînde conştiinţe asfîrşituluicontinuu,careîl încadreazăpeautorul3-ului,fărădreptdeapel,înfamilianeobacovienilorautentici.Cişipentrucă,la felcamaestrulabsolutaluniversuluisău,VirgilLeonestepreocupatdeuzuraformelorpoeticeintrateînjoculpeviaţăşipemoartealpoeziei.Întrealtele,detotceeacepoatedeveniun„Textinterpolat,retoricăboantă,debil/idiom”.Mizadeadîncimeapoezieiîntunecatedin3 esteunapurpoietică.

Virgil Panait, Arhitectura cenuşii EdituraAteneulScriitorilor,Bacău,2011

Arhitectura cenuşii, iată un volum cît se poate de reprezentativ pentruposibilităţile poetice ale băcăuanului Virgil Panait. Textele – în general, derespiraţiescurtă–nusîntintitulatesaupoartă,simplu,titlulvolumului,plusonotaţie numerică, în cifre romane. Tematic vorbind, diferenţa dintre ele nu


240

estesensibilă,cutoatecăorganizareamairiguroasăafragmentelordenumiteArhitectura cenuşii, I-XXXIII(înmajoritatealorcovîrşitoare,ritmateşirimate)ar putea sugera şi o schimbare de perspectivă auctorială. Între obsesiitextualistemaimultsaumaipuţinreciclate,eleascundcîtevaschiţedeportretamar, obligatoriu conţinînd mici ironii nepretenţioase: „Eu sînt un poetstraniu/ însingurat şi livid/ ca o icoană exilată urlînd/ într-o catedrală devid//aşadarce-arfidoamnă/doamnădivină/să-miînchirieziunsărut/pînăla chenzină” – Arhitectura cenuşii (XVIII). În ciuda tonalităţii ludicecvasigeneralizate,oamprentămaigravălasăcelecîtevaartepoeticetăiate însevere construcţii de semn modernist. Probabil şi pentru că în ele apare oconştiinţăalimitelor–deopotrivăexistenţialeşipoetice–careîifacecinsteluiVirgilPanait:„Dariubireaeuntemplu/dariubireaeovrere/şiefardulrece-nlăcrimînd/ şisperanţacu durere// (P.S.:din lipsăde inspiraţie/poemulseîncheieaici...)”.LafelcaacestfragmentdeArhitectura cenuşii (XX),maimultetextedincarteseîncheiecunote(auto)ironicedespreiluzoriu,efemeritateşiimanenţa literarului, trecute între paranteze şi eventual introduse prinsintagma„notacititorului”.Ultimaconstrucţie poeticădeacesttipesteşiceamaireuşită:„HeiMelanidarcumîţispuneam/titlulpoemuluinufacealtcevadecît// să excite textul să-l demaşte să-l/ înfieze arenei hipnozei decît să-ilimiteze// vibraţia nu face altceva decît să/ sfideze realul substituit alautorului//(notacititorului:titlulpoemuluiestesingur/vicleanşisîngeră)...”.Nupotdecîtsămădeclardeacordcufinalulacesteilucidears poetica:uneori,titlul unui poem sau al unui volum întreg stă, singur, viclean şi sîngerînd, camărturie a talentului genuin al unui poet. Dilatarea sau detalierea vibraţiei autentice în versuri „ce din coadă au să sune” poate dăuna grav, într-unasemeneacaz,răbdăriicititorului...

q


241

Î n s e m n ă r i Florentina NIŢĂ

POEZIA DIASPOREI (III) Fără de cer, convieţuind într-o limbă străină

Cînd amaflat de existenţa şirigoarea în selecţia editorială a colecţiei

„Poeţifărăcer”,amştiutcăprimulmeuvolumdeversuriînitaliană,aflatdejaîn pregătire, trebuia să apară sub astfel de auspicii. Demersurile ulterioare,sprijinul competent şi necondiţionat din partea celui care conduce aceastăcolecţiepentruEdituraGenesidinTorino,poetulMenottiLerro,m-auconvinsdejusteţeaalegerii.

ÎntîlnireacuMenottiaavutlocsubsemnulpoeziei,laoseratăromâno-italiană organizată de Ziua Mondială a Poeziei. Colaborarea noastră acontinuatsubaceleaşiauspiciicuocaziaaltorevenimenteculturale,prezentăride carte, traduceri în şi din italiană, în care fiecare şi-a adus propriacontribuţie. Venit şi el la Milano în urmă cu cîţiva ani din sudul Italiei, unfenomen migrator de amploare şi care acolo este mult accentuat datoritădiscrepanţeloreconomice,lingvisticeşiculturaledintreregiunileItaliei,afostnevoit să asume, în parte, ca şi noi, străinii, greutăţile inerente condiţiei de„emigrant”.

Pentru sensibilitatea unui poet a se afla într-o asemenea condiţie edebusolantşipoateaveamultipleconotaţii,lipsasperanţeiînperspectiveledeviitor, pierderea încrederii în sine, obsesia unui gol interior permanent,sentimentul alienării, aşa cum el însuşi evoca propriile trăiri şi delimitaconceptulde”fărăcer”înintroducereadeprezentareacărţiimelelaBookcity2016Milano:

„Am fost fericit să includ volumul intitulat «Strisce di carta/ Fîşii dehîrtie»încolecţiapecareoîngrijescpentruEdituraGenesidinTorinoşicaresenumeşte«Poeţifărăcer».AceastăcolecţieaparecaurmareauneicărţialemeledeversuriscriselaMilanoşipublicate în2006carese intitulaîntocmai«Fără cer», aşa cum mă simţeam eu în acea perioadă. Această senzaţieputernică care mă încerca atunci s-ar putea exprima sub trei planuri: lipsaunui cer propriu interior, lipsa unui cer fizic, deoarece cel din Milano îmiapărea cenuşiu şi plin de smog, precum şi o lipsă de sfera celestă, deDumnezeu.”

Puţinele titluri apărute în colecţie demonstrează consecvenţa înaplicarea unor principiide selecţieriguroase, bazatăpecriteriibine definite.Circumscriindu-se acestei orientări şi pentrua nu face notă discordantă, ampornitcuintenţiafermădeapublicavolumuldoarînlimbaitaliană.Dealtfelnicinueramoadeptăconvinsăacărţilorbilingve.Pelîngăversuriinedite,am


242

luatînconsiderareoselecţiedetemeabordatemaivechi,traduseşiadaptateîntr-omanierădrastică,abătîndu-mădelatraducereafidelă,încăutareauneiexprimărimaiadecvateînlimbaitaliană.Acoloundeexistaoumbrădedubiu,amprentaeditoruluişimaialesapoetuluiMenottiLerroafostdecisivă.Cares-adoveditdeschisşigenerosînabordareaacestuiexperimentşiînprezentarealuipubliculuiitalian:

„FlorentinaNiţăeopoetăcaretrăieşteînItaliademaimulţiani,dreptcareaînceputsăabsoarbăşiînpoeziasainfluenţedinculturaitaliană,fărăa-şi uita, totodată, originile. Cînd un poet trăieşte pe alte meleaguri, în modfiresc,începesădevinăuneorinostalgicînprivinţatrecutului,iarînpoeziasasăseresimtăsentimentuldepărtăriideţaranatală.”

Peparcurs,lasugestiaeditorului,aapărutideeadeaalăturaşitextulînlimba română, în completare. De aceea, cele două versiuni, în română şiitaliană, care apar încarte sînt pealocuridiscordante,auevoluţii paraleleşiindependente.Aşaprecumdecurgeşiviaţamultoradinnoi,maicuseamăpeplanliterar,înstrăinătate.

2


243

P A R O D I I d e Lucian Perţa „Poezia”,nr.1(79),primăvară2017 PASSIONARIA STOICESCU Către sus Amfostnefericităcândamfostobligatăsăpunrouăşiscrumînpoemelemele,crezându-secădoaraşasprestelecătresus,vorajungevreodată…AsiduuOperaamfrecventatşiprinoperăşieum-amînălţatşiparalel,casăpotcomunica,amfrecventatşiFilarmonica,ba,pentruunînsufleţitorduş,amvizionatşiteatreledepăpuşi,peapasâmbeteişilaChişinăuamajuns,darînălţareanu-mieradeajunsDeaicipânălaafiprofesoarădeiluzii,închisăîncuşcadeaeracuvântului,n-amaifost,sănufacconfuzii,decâttransformareaavântuluiliterarînpeste60decărţi,multedintreelefărăegal,răspânditeprinmultepărţide-alcititorilorval.Caniştefluturimutanţiauzburatpesteacoperişurilelumii,îndată,înlumeamare,olumemic-aucreat,multicolorăşibinecuvântată.Celemainăstruşnicepăţaniihranăochilordecopilaufost,fărăsăseterminecuaniice,maicurost,fărărost,autrecutpiccupicînideeacămă-nalţăprinscris,cumv-amspus.


244

Ei,dargata,îmiajungeşideaceeamăopresc.Numaivreauşimaisus!DAN MINOIU Parcurs N-osămaimergcutrenulde-acumniciodată,Că-ntristăamintireroţileluimăpoartă…Erampe-atuncipuber,poetpornitladrum,Dinanonimatchiarieşitcuunvolum.Biletdeclas-adouaaveam,cade-obicei,Cândîntâlnit-amfata,îndrumspreBucureşti,Amtremuratde-emoţii,deşiprintrefemeiEramvăzut„degheaţă”,şinuvăspunpoveşti.GândeamsămergcudânsaîngarafărănumeDe-undespuneacăeste,acasă,lapeţit,Simţeamcăjumătatea-mieaîmivafianume,Darnuştiucumsefacecă-ntrenamaţipit.Cândm-amtrezit,degeaba,iubireameadeparteEra,înaltălume,darsufletu-mipustiu,Mereuocheamă-nversuri,scotcartedupăcarte,Că-ncârciumadingarăadesmăducşiscriu.IOANA DIACONESCU ÎN RAZĂ Încerşipepământeceaţă.Nuvădsămerglapiaţă.Dumnealui,destinul,Deasupra-misearcuieşteŞidinceţurileoarbepândeşte.PoemelemelecupărulalbtoateÎlvădcape-unomşi-şidaucoate.Numaicăeuştiubine


245

Cineeşideundevine.Îicunoscpânăşiumbra,încădecândfuramtrandafiri,Tu,cititorule,terogfierbintesănutemiri!AmdespreelamintirineverosimileŞidacătu-miveispune:zi-mi-le!Euosăţiledesfacînrazepeloc,Trecuteprinallumiivârtejdefoc,Caşinevăzutulsăsevadăînele,fioroscaunleu,Neîmblânzitdecâtdesunetultrupuluimeu.Dargata,ceaţaseridică.Osămerglapiaţă,laoadică!MARIN IFRIM Sufletul tău are nevoie de un pian acordat Ţiseînchideaouşădecâteoriintraipeopoartă.Tedureasufletul.Toţiceidinjurultăuvedeaunumaisuprafaţalucrurilor.ÎnsăatunciPoetulAţâşnitdinsufletultăucustrunelegataacordate.Gatadecântat.Laînceput,dupăunalfabetdetranziţie.Dorurileşilacrimileces-auadunatPemeleaguribuzoiene.Şinueraulamentaţiidemucava.Nicipedeparte.Eraupoemecurate,savantasortate,cuporţiidesuflet,demnedeoricecarte.Acumţisedeschidtoateuşile.Încăînaintedeaintrapepoartă,Fiindoglorielocală.Niciodatănueştisingur.ToţisepoartăCutinecumniciîntr-unvisn-aiapucatsăviseziFiindcăîntretimp,zicuzi,aiînvăţatşipianesăacordezi! MARIAN HOTCA poem la geam lageamulmeudinspregrădinănueluminăfrunzelenuculuise-ntindşiocuprindeustaucuoceaşcăplinădecafeaîndecorlageam,


246

aşteptândsă-mivinămuzalascris,dupăprogramdarmăsunălatelefonmuzameacusufletderouă:dragulmeu,nupotveni,ghinion!afarăpreatareplouă!VITALIE RĂILEANU * * * (fragment)înacestremuudeacumdinpoeziaromânăîndrăznescsă-miasum,cucheilepentrulabirintînmână,misiuneadecriticluminatorîmifacocruceşim-aruncînvârtejulnăucitoralliteraturiicaduceşicapoetludicşi/sauironicvreausăeditezcâtmaimultecărţipemotivu’oricâtarpăreael,înepocainternetului,deanacronic,cătrebuiesăîmbogăţescBiblioteca”OnisiforGhibu”!IANOŞ ŢURCANU METODOLOGIE Chiarşiatuncicândscriempoezii,deşinimeninuneobligă,ebines-ofacemdup-ometodologielazi,verificatăverigăcuverigă.Amavutpoatepânăacumdeprindereainutilădeaversifica,


247

dardacăvommergepealEuropeidrum,eobligatoriuregistruldea-ldiversifica.Unpoem,dacăvreasăexiste,necesităgânduriprintrerânduri,săînlătureimaginileşicuvinteletristeşisăbatăcuforţăînscânduri(obligatoriucupiroanesaunituribinefixate)toateuşilecedauspreprostie,spreoglinzilestraniiimportate,conformdeprinderii,dinest.Acolonuenicidecumpoezie,chiardacăvreomuzăobosită,temaiîmbiecucioaravopsită.Vorbaaceea,apropo:dacăvreisăînveţicarte,nuteduceaşadeparte,căşi-nChişinăuaiparte!

X


248

PRIMA VERBA

Carmelia LEONTE

Svetlana Cîrlan O domnişoară cu dichis din Republica Moldova ne trimite versurirevoluţionareşiextremdesincere!Nicidomnişoaranu-imaiprejos.Avemla redacţieşi o fotografie. Anunţămcu părere de rău că imaginea nu şi-agăsit locul în această rubrică, ar fi stîrnit interesul spontan şi unanim alpublicului, mai ales al celui masculin. Cînd standardele europene sîntîndeplinitedintoatepuncteledevedere,viaţadevineşimaifrumoasă!Cîtpriveştepoeziile, sîntşiacestea interesante, pătrunse de dor, amorşifior. Nu cităm din ele pentru că ambiţiile tinerei autoare depăşesc cusiguranţă cadrul modest pe care îl oferă poşta redacţiei. Ne mulţumimdeocamdatăsă-itransmitemurăridemaibine,succesşiinspiraţie.Şioconcluzie:poeziatrecePrutul,înainteşiînapoi,sfidîndoricepolitică.Dan Mihalache De cînd cu protestele anti-guvernamentale, toată lumea vorbeşte înversuri, ceea ce nu-i rău. Într-un fel, astfel a fost reabilitată poezia, care,trebuiesărecunoaştem,areofaimăproastăpestetotînlume.Dece?Pedeoparte,pentrucăimaginearomanticăapoetuluiîncătrăieşteprintrenoi,fiindvăzutprecumgreiereledincunoscutafabulă,unfeldeneicanimeni,taiefrunzelacîini,deciîntotalăcontradicţiecumentalitateapragmaticăalumiiîncaretrăim.Pedealtăparte,pentrucăreceptareapoezieidepindedeeducaţieşidegust,doifactoricareseîntîlnescfoarterar.Adicăpînăşicititorii foarte informaţi auvoie să spună: Da, ştiu că acestpoet e foartevaloros,darmienu-miplace.În cazul dumneavoastră, domnule Mihalache, vă spunsincer: eposibilsăaveţi talent, e posibil ca versurile pe care le scrieţi să fie bine prizate înanumitecercuri,darmienu-miplac,amimpresiacăsunăagol.Pentruafiînrezonanţăcuprotestatariidinpieţe,declarşieu,înrime,căpornografianuascundeinerţia,adicătoateacestecuvintetari,nejustificateestetic,nu


249

salvează textul propus de dumneavoastră, ci dimpotrivă, se încadreazăîntr-unvalpreamarepentruamaiputeafidistinse.Astaestepărereamea.Darnufiţiîngrijorat,existămulţialţiicarevăvordadreptate!Ionela Untu Gînd la gînd! Îmi trimiteţi versurile onctuoase şi luminoase pe care leaşteptam. De această dată, am voie să comentez în rubrică! (Micăexplicaţie pe care o datorez cititorilor: mulţi poeţi se tem să intre înghearelemeleşiprefersălerăspundpeemail,darcontinuîndaşa,cemaiscriuînrevistă?!)Epitetul”onctuoase”nuesteoglumăproastă,ciconsidercăsepotriveştede minune cu versurile pe care le scrieţi, alunecoase şi… remanente caniştepetedeulei.Conotaţiileafirmaţieimeleparafimaicurîndnegative,darnu eaşa. Este doaro imagine, în lipsaalteia mai inspirate, prin carevreausăsugerezmodulfericitcumreuşiţisăcreaţiununiversobsesional,careseseparăspontandebalastulliricprodusdinpreamareentuziasmlafelcumuleiulseseparădeapă.Şibineînţeles,lafelcumtalentulautenticdevineevidentînraportcumimarealui,caresepracticăpescarălargă,lanoişiaiurea.Felicitări,stimatăpoetă,şisăauzimdebine!

z


250

O, rămîi „O,rămîi,rămîilamine,Teiubescatîtdemult!AletaledoruritoateNumaieuştiusăle-ascult;ÎnalumbreiîntunericTeasamănunuiprinţ,Ceseuit-adîncînapeCuochinegrişicuminţi;Şiprinvuietuldevaluri,Prinmişcareanalteiierbi,Eutefacs-auziîntainăMersulcîrduluidecerbi;EutevădrăpitdefarmecCumîngînicuglasdomol,ÎnaapeistrălucireÎntinzîndpiciorulgolŞiprivindînlunaplinăLavăpaiadepelacuri,Aniităiseparcaclipe,Clipedulciseparcaveacuri."Astfelziselinpădurea,Bolţiasupră-miclătinînd;Şuieraml-aeichemareŞ-amieşitîncîmprîzînd.Astăzichiardem-aşîntoarceA-nţelegen-omaipot...Undeeşti,copilărie,Cupădureatacutot?

Date post:	20-Apr-2023
Category:	Documents
Upload:	khangminh22
View:	0 times
Download:	0 times

Untitled - Revista poezia

Documents