CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIALINTERNATIONAL
c.c.I.R.
REVISTA ROMANADEARBITRA.I
f,7 nnxrRoP & srRAToN' Ü / r - , , - , l - F , I i r , , ' ; c i l - n n c r r l t a n l i i n A f ¡ ¡ p r i
Fondatori
Consil iul Sti int i f ic
Colaboratori principa l i
Redactor-sefSecretar de redactie
REVISTA ROMÁNÁ DE ARBITRAJ
Victor Babiuc, lon Bácanu, Adrian Severin,Octavian Cápátáná
Stanciu D. Cárpenaru, Viorel Mihai Ciobanu, lon Deleanu, GrigoreFlorescu, Liv iu Pop, Viorel Rog, loan Sabáu-Pop, Dragog AlexandruSitaru, Bránduga $tefánescu, Marin Voicu
$erban Bel igrádeanu, Ruxandra Chiru, Mihaela Cozmanciuc, SergiuDeleanu, Dumitru lvanciu, Si lv iu Jecu, Crenguta Leaua, Lucian Mihai,Roxana Munteanu, lon l . Nestor, Dan Andrei Popescu, Ti tusPrescure, Ana Savin, loan Schiau, Victor Tánásescu, Maria Veriotti,Cál in Andrei Zamfirescu
Radu-Bogdan BobeiBazi l Ool indá
Materialele pentru publtcare, pt ecunt sr corespondenta vor fi trimtse pe adresa:Cuftea de Arbitral Comercial lnternational de pe lángá Camera de Comert Si lndustne a Romániet,
Bdul Octavian Goga rtr. 2, sector 2, Bucure5tlTel, ; +4021 3/ 9,0/ , | 3; Fax; +4021 3/ 9,01 ,26
E- mal l ; arbtt ratt on@cct r, ro
Transmiterea materialelor cátre redactia ,,Revrtstel Románe de Arbitraj" nu impune obligativitatea publicárliacestora, Matenalele nepublicate nu se rest,tu'e,
Publicatie trimestrialá editatá de:
RBNTROP & STRATONISSN: 1842-6859
Manager Centru de Prof i t Marina lstvan ([email protected])Tehnoredactare Dana SegárceanuCorecturá Elvira Panaitescu
Pre[: abonament pe 12 luni (4 numere) 196,2 lei /abon.*Pentru detalii g¡ comenz¡ accesati site-urile: www.revistadearbitrai.ro gi/sau www,rs,rosau sunati la tel. 021/209.45.45. Serviciul Clienti va prelua cu plácere solicitárile dvs.!
Serviciul Cl ient i tel . : (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; e-mai l : revistadearbi [email protected]
O RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nic o parte din aceastá lucrare nu poate fi reprodusá, arhivatá sau transmisá sub
nic io formá 9i pr in n ic iun fe l de mrj loace, mecanice sau electronice, fotocopiere, inregistrare audjo sau v ideo, fárá permis iunea in scr is
din partea edi torulu i . Autor i i sau edi tor i i nu sunt responsabi l i pentru n ic io p ierdere ocazionatá vreunei persoane f iz ice sau. iur id ice care
actioneazá sau se abline de la ac{iuni ca urmare a citirii materialelor publicate in aceastá lucrare.
Puteti consufta gi celelalte lucrári editate de RENTROP & STRATON la adresa: www,rs,ro
* Prel in vigoare páná la 15 septembrie 2008.
{ís 'RENTROP
& STRATON!- (irup de [ditt lra ri Consultantá in Afaccri
Bdul Natiunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, BucuregtiTel. /Fax: (021 ) 317.25.88
Pregedinte-Director General George Straton ([email protected])Director Execut iv Cipr iana Tánase (cipr [email protected])Director Editor ial Flor in Cámpeanu (f lor [email protected])Director Creatie-Productie Cristina Straton ([email protected])Director Economic Mariana Neloiu ([email protected])Director Comercial Valentin Tánase ([email protected])
Cuprins
I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII
The New Chilean Law on International Commercial Arbitration - Juan Eduardo Figueroa Valdes
Interpretári al convenliei arbitrale in jurisprudenga románá gi elvegianá (I) - dr. Radu Bogdan Bobei
Autonomia convenliei arbitrale in interdependenlá cu principiul Kompetenz-Kompetenz -
lect. univ. drd. Cristina Florescu
Mon ismsaudua l i sm ina rb i t r a j u l comerc ia l ( I I I ) - p ro f . un i v . d r . V i c to rBab iuc . . . . ' . . 37
LaNov i t l ne l l e recen t i r i f o rme i t a l i ane i nma te r i ed i a rb i t r a to -G io rg io Meo . . . . . . . . 42
t I . JURISPRU DENTA ARBITRALA
Competengá
Stabil irea echivocá a compcrenfei instan¡ci de arbitraj instituqionalizat - accepgiunea sintagmei,,locul arbitmjului
uaf la Bucure;ti" - uti l izarea l imbii engleze in procedr-rra ¿rrbitralá - clauzá compromisorie identicá cu clauza-tip
de arbitraj recomandatá de Curtea Inrernationalá de Arbitraj de pe lángá Camera de Comer¡ Interna¡ional cu
s e d i u l l a P a r i s . . " 5 7
investirea instangei srarale cu solu¡ionarea unui litigiu decurgánd din sau in legáturá cu un contract conginánd
o clauzá compromisorie validá qi operantá - dezinvestirea cu putere de lucru judecat a instanqei statale - consecinte- obliga¡ia tribunalului arbitral de a proceda la verif icarea propriei competente de solutionare a l it igiului - inlocuirea
procedurii somagiei de plata de procedura prer,áz.utá de RPA-CA in temeiul art. 5 din aceste reguli . . . i8
Neindicarea in con¡inutul clauzei compromisorii a numelui arbitri lor sau a modalitágii de numire a lor - indi-
ca rea ins t i t u l i e i pe rmanen te de a rb i t r a j cá re ia i se a t r i bu ieso lug iona rea l i t i g i u l u i - consec in ¡e . . . . . 60
Inexistenga clauzei compromisorii in conrractul l i t igios - existenga unui clauze compromisorii in conginutul unui
alt conrracr incheiat intre aceleaEi pár¡i - existenqá de-sine-státátoare a celor douá contracte - consecinqe . .61
Accep¡iunea sintagmei ,, l i t igi i patrimoniale" - caracter arbitrabil al ac¡iunii in evacuare - consecinge . . ' . .62
Clauzá comDromisorie alternativá - sesizarea, cu prioritate, a instantei .statale - consecinle
Opgiunea exclusivá a pár¡i lor penrru in.stan¡a judecátoreascá sau pentru arbitraj - l ibertatea de a incheia, de a nu
incheia 5i de a desfiin¡a convenfia arbitralá - mutuus clnsensus-mutuus disensus ' . .65
Procedurá arbitralá
Decesul unei pár¡i l i t igante in cadrul procedurii arbitrale - obligativitatea pronun!árii hotárárii in termen de trei
luni de la constituirea rribunalului arbitral - nerealizarea transmisiunii legale a calit i l i i procesuale pasive -
consecinte
Lipsa caracterului formal a incercárii de solu¡ionare pe cale amiabilá a l it igiului comercial - aplicarea prevede-
ri lor art. 720' C.pr.civila in condigii le convenite de pár¡i - excepIia inaplicabil itali i procedurii concil ieri i preala-
bile - stricta interpretare Ei aplicare a excepqici . . . 68
Hotáráre arbitralá
Cerere de indreptare, lámurire gi completare a sentinfei arbitrale * inadmisibil i tate - specificul procedurii arbi-
t r a l e - c o n s e c i n t e . . . ' . . 6 9
Nr. 3 (7)/Iulie-Septembrie 2OO8
1 8
26
67
Cupr ins
Efectele hotárárii arbitrale - autoritate de lucru iudecat - consecinte
Cheltuieli arbitrale
72
Achitarea integralálit igios * punerea in
a debitului reclamat páná la prima zi de inFáqi;are
intárziere de drept cu privire la plata cheltuieli lor de
- caracterul comercial al contractului
arbitrare inainte de introducerea cererii
de arbitrare 76
Prescriplia dreptului material la acliune
Refuzul de platá a filei CEC girate - neexercitarea de cátre posesorul CEC-ului a dreptului de regres impotriva giran-
tului, trágátorului Ei celorlal¡i obligagi in tcrmenul dc prescripgie de 6 luni - consecinge - dublarea
raportului fi-rndamental de un raport derivat din girarea unor filc CEC in scopul stingerii debitului principal - con-
secin¡ele raportului de accesorialirate intre ac¡iunile derivate din transmisiunea unui CEC qi acÍiunea cavzaJá . . .77
Stingerea obligafilor comerciale
Inexistenta caracterului cert, l ichid 9i exigibil al obliga¡iei banegti - consecin¡e . , ,79
Novaq ie p r i nsch imbarede deb i t o r -p r i nc ip i i de i n te rp re ta re . . . . . . ' . ' 81
Contract de asigurare
Neexecutare culpabilá de cátre asigurátor a obliga¡iei de a anexa contractului de asigurare documentele referitoare
la expedigia, transportul, recepgia márfurilo¡ asigurate - consecinge - lipsa sávár¡irii de cátre asigurat, cu inten¡ie
,"'-r áit-, culpá, a unor acre de naturá sá impiedice subrogarea asigurátorului in drepturile sale - pasivitatea totalá
a asigurátorului - obliga¡ia contractualá a asigurátorului de a plati indemnizalia de asigurare - inexistenga
vreunei men¡iuni pe documentele de transport cr-r privire la avarierea márfi i asigurate - momentul anterio¡
predarii spre transport a márfi i asigurate - consecinqe . . .84
Contract de leasing
Execurarea pargiala qi cu intárziere de cátre uti l izator a obliga¡iei de platá a ratelor de leasing gi a primelor de asi-
gu ra re - rez i l i e reconven t i ona lá -consec in ¡e ' . . . . 87
Neconresrarea de cátre uti l izaror a nepláti i sumei de bani datorate cu tit lu de penalitá¡i ; i comisioane - consecin¡e -
ta-xá de rezil iere - calif icare - f inalitate - inexistenra unui dezechil ibru semnificativ intre drepturile gi obligaEii le
párgilor - consecinre - lipsa emiterii facrurii fiscale aferente t¿rei de reziliere - nerelevangá - stipularea unor sancliuni
conrracruale alternative penrru intárzierea pla¡i i ratelor de leasing - aplicarea sancgiunii rezil ieri i in temeiul ur.rui pact
comisoriu expres de gradul IV . . . 89
III. VARIA
A. Congrese, conferinte, ateliere
,,Conuen¡ia de la New Yorle - 50 de ani", 1 februarie 2008, New York . . . .93
B. Recenzii
B.l. Arbitration Internati onal, 4, 2007 , 241 pagini . . , . . 93
B.2. Austrian Arbitration Yearbook 2008, Editura C.H. Beck, Stampfli, Manz, Viena, 2008, 532 pagini . . .93
Reüsta Románá de Arbitraj
Content
I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES
The New Chilean Law on International Commercial Arbitration (I) - Juan Eduardo Figueroa Valdes . . . . I
Approaches of arbitration agreement in Romanian and Swiss case law- Radu Bogdan Bobei, Ph.D. . . . l8
Separability of arbitration agreement and its relation with Kompetenz - Kompetenz principle - PHD candi-
d a i e C r i s t i n a F l o r e s c u , l e c t u r e r . . , . . . . . 2 6
Monism or dualism in commercial arbitration (III) - Profcs.sor Victor Babiuc, Ph.D.
LaNov i t ) ne l l e recen t i r i f o rme i t a l i ane i n ma te r i e d i a rb i t r a to -G io rg io Meo ' . . . . . . . 42
II. ARBITRAL IURISPRUDENCE
Competence
Ambiguous assignation of the competence of an arbitral tribunal constituted under institutionalised Rules of
arbitration-meaning of words ,,t/¡e uenue of arbitration shall be Bucharest" - using English language in arbitral pro-
cedure - arbitral clause id.ntical with standard clause recommended by International Court of Arbitration
attached to the International Chamber of Commerce from Paris ' ' ' ' ' ' 57
Submitting stare courr with settl ing a dispute arising out of or in connection with the contract containing a valid
and operati,re arbitral agreemenr - reject by state court with power of res judicata of submitting with settling that
dispuie - consequen.es - task of arbitral tribunal to proceed with veri$'ing its own competence to settle the dis-
pure - replacing the procedure of pal,ment noticc rvith the procedure provided by Rules of procedure issued by
Romanian Court of Arb i t rat ion under a¡ t . 5 of thcsc Rules . . . . . . 58
Lack of making reference ro rhe names of arbitr:rtors or to the n-rerhod of appointrnent of arbitrators provided by
arbitration .g.."-.n,- making reference to permanent arbitral institution for settl ing of the dispute is referred -
c o n s e q u e n c e s " " " 6 0
Lack of arbitration agreemenr in disputed conrract - arbitration agreement contained in an another contract
conc ludedby thesame pa r r i es -se l f - con ta ined ex i s tence o f t hose rwo con t rac t s - consequences . ' . . . . . ' ' 6 l
Men ingo f wo rds , ,p rope r r yd i spu tes " -a rb i t r ab i l i t yo f ac t i on f o rev i c t i on -consequences . . . . . . . 62
A l te rna t i vea rb i t r a t i on ag reemen t -p r i o r mak ing re fe rence tos ta tecou r t s - consequences . . . . . . . 64
Exclusive oprion of parties to submit the request to state court or to arbitration - option for concluding, not
concluding or for annulling the arbitral agreement - mt¿tuus clnsensus-mutuus dissensus . . .65
Arbitral Proceedings
proceedings- compulsoriness of rendering the award within three- lack of accomplishing legal transmission of passive ius standi -
Lack of formal atrempr ro settle amicable commercial dispute - appliance of an. 720' Civil Procedural Code
under consentment of parties - exceprion of impracticableness of prior concil iation procedure - strict interpre-
t a t i o n a n d a p p l i a n c e o f e x c e p t i o n . . . ' . . 6 8
37
Death of l i t igating party during the arbitral
month From constitution of arbitral tribunal
conseouences . .
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2O08 I I I
Content
Arbitral Award
Request for correction, clarification or completion of arbitral award - inadmissibility - distinctive feature of
a r b i t r a l p r o c e e d i n g s - c o n s e q u e n c e s . . . ' . . . . . . . 6 9
Powero f a rb i t r a l award - res iud i ca ta -consequences . ' . . . . . . 72
Arbitral Expenses
Full payment of claimed debt prior to the first day of he arings - commercial nature of disputed contract - notice
de jure of delay of payment arb i t ra l expenses before submiss ion of request for arb i t rat ion . . . . . . . .76
Limitation of substantive right to act
Payment refusal of vouched CEC sheet - lack of exercising the right to throw-back against the guarantor'
drawer and other obliged persons within the limitation period of 6 month - consequences - doubling the fundamental
relation with a relation deriving from guaranteeing some CEC sheets for paying off the main debt - consequences of
accessory relation benveen actions deriving from transmission of a CEC sheet and causal action . . . . . 77
Extinguishment of commercial obligations
Lack of existence of certain, liquid and claimable nature of pecuniary obligation - consequences . . . ' . . . . 79
Nova t i onbychang ingdeb to r - p r i nc ip les o f i n te rp re ta t i on . . . . . . 81
Insurance contract
l.ack of faLrlry execution of the insurer's obligation to annex to insurance contract documents related to expedi-
tion, transport, receiving of insured goods - consequcnces - insurant's lack of accomplishing, with intention or
by far"rlt, of acts in order ro srop substitution of insr-rrcr in its rights - full passivity of insurer - contractual obli-
gation of insure¡ ro pay the premium - lack of existence of any mention on the transPort documents referring
t o i n j u r i e s s u f f e r e d b y i n s u r e d g o o d s - c o n s e q u e n c e s . . . . . . . . . ' 8 4
Leasing contract
Partial and with delay execution by user of payment obligation of leasing installments and insurance premium-convent ional annulment-consequences . . ' . '87
Lack of contesting by user of not paying the amount of money due as penalties and commissions - consequences- annulment fee - interpretation - main pLrrpose - lack of existence of significant dissymmetry between con-
tractual rights and obligarions - consequences - lack of issuing the fiscal invoice for annulment fee - lack of
relevance - stipulation alternative contractual sanctions for delay in payment of leasing instalments - applying
the annulment sanction based on a explicit resolutive clause of IVth degree ' . . . . 89
III. MISCELLANEOUS
A. Congresses, conferences, workshops
,,New York Conuention - 50 years", I February 2008, Neut Yorh . .
B. Reviews
8.1. Arbitration Internati onal, 4, 2007, 241 pagcs . . . . . . 93
B.2. Austrian Arbitration Yearbook 2008, C.H. Beck Publisher, Stampfli, Manz, Vienna, 2008,532 pages 93
93
TV Revista Románá de A¡bitrai
Sommaire
I. ÉTUOPS, ARTICLES, COMMENTAIRES
The New Chilian Law on International Commercial Arbitration - Juan Eduardo Figueroa Valdes
Interprétations de la convention arbitrale dans la jurisprudence roumaine et suisse (I) -
dr. Radu Bogdan Bobei
Lautonomie de la clause d'arbitrage et son interdépendance avec le principe Kompetenz-Kompetenz -
drd. Cristina Florescu, chargé de cours
Monisme ou dualisme de I 'arbitrage commercial (l l l) - prof. univ. dr. Victor Babiuc
La Noüti nelle recenti riforme italiane in materie di arbitrato - Giorgio Meo
II. JURISPRUDENCE ARBITRALE
Compétence
Détermination équivoque de la compétence de la jurisdiction d'arbitrage institutionnalisé - acception du syn-
ragme ,,le lieu de'I'arbitrage sera i Bicaresr" - utilisation de la langue anglaise dans la procédure arbitrale - la
.liur. .ornpromissoire id.ntiqu. á la clause-type d'arbitrage recommandée par la Cour Internationale
d'Arbitrage "up.é,
de la Chambre de Commerce International siégeant á Paris ' ' ' 57
Saisrr la jurisdiction étatiqr:e de la solution d'un l it ige contenant une clause compromissoire valide et opérante -
désaisir á. pn,..uoir. d. chose jugée de la jurisdiction étatique - conséquences - obligation du Tiibunal arbitral de
procéder ) la vérif ication á.*la propre con-rpétence de solution du l it ige - substitution de la procédure
i ' i n ¡ o n c t i o . , d c p a y e r p a r l a p r o c é d u r e p r é v u e p a r R P A - C A c n v e r t u d e l ' a r t . 5 d e c e s r t g l e s . . . . . . 5 8
Défaur d'indication dans le contenu de la claLrsc compromissoire du nom des arbitres ou de la modalité de
nomination de ceux-ci - i¡dicarion de I ' insritution permanenre d'arbitrage chargée de la solution du l it ige - con-
s é q u e n c e s " " " " 6 0
Inexistence de la clause compromissoire dans le contrat l i t igicux - existence d'une clause compromissoire dans
le contenu d'un autre contrat conclu entre les mémes parties - existence indépendante des deux contrats - con-
séquences " " '61
Acception du syntagme ,,litige.s patrimoniaux - caract¿re arbitrable de I'action en évacuation - conséquences . . . 62
Clausecompromissoi real ternat ive-sais ine, en pr ior i té , dela jur isd ic t ion état ique-conséquences . ' . . . .64
Option exclusive des parties pour la jurisdiction étatique ou pour I'arbitrage - liberté de conclure, de ne pas con-
clr.r." .t d'annuler l" .o.r,r.r,tlon arbitrale - mutuus clnsensus-mutuus dissensus ' ' ' ' 65
Procédure arbitrale
l 8
zt)
42
Décés d'une partie l i t igieuse pendant la procédure arbitrale - obligativité du
trois mois depuis la constitution du Tiibunal arbitral - non réalisation de laprononcé le jugement á partir de
transmission légale de la qualité
processuelle passive - conséquences o /
Ddfaut du caractére formal de la tentative de solution ) I'amiablc du litige commercial - application des dispositions
de I'art. 720' du Code de procédure civile dans les conditions établies par les parties - exception de
l'inapplicabilité de la procédr"rre áe la conciliation préalable - interprétation et application stricte de I'exception . . 68
Sentence arbitrale
Demande de correction, explication et complétement du jugement arbitral - inadmissibil i té - spécifique de la
procédure arbitrale - conséquences
Nr. 3 (7)/Iulie-Septembrie 2008
69
Sommaire
Efects de la décision arbitrale - autorité de chose jugée - conséquences
Frais de I'arbitrage
Paiement integral du débit réclamé jusqu'au premier jour de comparution - caract¿re commercial du contrat
l it igieux - miie en retard de droit concernant le paiement des frais de l 'arbitrage avant l ' introduction de la
deÁande d'arbitrage " "76
Prescription du droit matériel á I'action
Refus de paiemenr de la feuille de chéque garanrie - défaut d'exercice par le titulaire du chéque du droit de regrés con-
tre le gérant, le tireur et les autres obligés dans le délai de prescriptior.r de 6 mois - conséquences - doublage du rapport
fondÁ.ntal par un rapporr découlé de la garantie dcs feuilles chéque dans le but d'éteindre le débit principal - corl-
séquences du rapporr d'accessorialité enrre les actions découlécs cle la transmission d'un chéque et l'action causale . .77
Extinction des obligations commerciales
Inexistence du caractére cert, l iquide et exigible de I 'obligation pécuniaire - conséquences . . . . . .79
Novation par changement du débiteur - principes d'interprétation
Contrat d'assurance
Non exécution coupable par I 'assureur de I 'obligation de joindre au contrat d'assurance des documents relatifs á
I'expédition, au rransporr, á la réception des marchandises assurées - conséquences - défaut de commission par
I'assuré, avec dol oll par faute, des actes destiné.s á empécher la subrogation de I 'assureur dans ses droits -
passivité totale de I 'assureur - obligation contractuelle de I 'assureur de payer I ' indemnisation d'assurance -
inexistence d'une mention sur les documents de trar-rsport sur l 'avarie de la marchandise assurée - moment
a n r é r i e u r á l a r e m i s e p o u r l e t r a n s p o r t d e l a m a r c h a n d i s e a s s u r é e - c o n s é q u e n c e s . . . . . . . 8 4
Contrat de leasing
Exécution partielle er en retard par l 'uti l isateur de l 'obligation de paiement des mensualités de leasing et des
pr imesd'assurance-rés i l ia t ion convent ionnel le -conséquences ' " " " '87
Manque de conrester par l'urilisateur du montant dü á titre de pénalités et commissions - conséquences - taxe de résili-
arion -qualification - fin.lit¿ - inexistence d'un déséquilibre significatif entre les droits et les obligations des Parties- conséquences - défaut d'émission de la facture fiscale relative á la taxe de résiliation - irrélévance - stipulation des
sanctioni conrracruelles alternatives pour le rerard du paiement des mensualités de leasing - application de la sa¡rction
de la résiliation en vertu d'un pacte commissoire exprés de IV-éme degré ' ' ' ' ' ' 89
72
8 t
III. VARIA
A. Congrés, conférences, ateliers
,,Conuention de New York - 50 années", I février 2008, New York
B. Compte rendus
B.1. Arbitration International, 4, 2007 , 241 pages . . . .
8.2. Austrian fubitration Yearbook 2008, Maison d'Édition C.H. Beck, Stampfli, Manz, Vienne,2008,93
93
\.I
5?? neoes
Reüsta Románá de Arbitrai
Studi i . art icole, comentar i i
The New Chilean Law onlnternational Commercial Arbitration*
Juan Eduardo Figueroa Valdés
Abstract
The new Chilean International Commercir¿l Ar'
bitration Law JV 19.971 integrates Chile with rhe coun-
tries tbat haue adopted in its international organizatiott,
the LTNCITRAL International Arbitration Law of 19r95,
as a resPTnse to the modern tendency to the harmonizttrion
of the international commercia/ arbi*ation rules, proui-
ding a flexible regulation, bdsed on the principle oJ'auro'
nomy of will of the parties. It contibutes to clnuey dn
image of seriousness and reliability to the countr! within
the international business and judicial communi4,, which
carries judicial securi4t for inuestors and foreign clunter-
parts. It creltes a juridical system for the resolution of
international controuersies among priuate people in the
setting of the Association Agreement betuteen Chile and the
Eurl?ean community and the United States of America.
Chile in the new international scenario
' l 'he in t roduct ion of Chi le in the Intcrnat ional
Commerce and in the global Economv has stronglv dcve-
loped in recent years. In the last Fcw vears Chile has signed
Free Tradc Treat ies wirh Canad,r in lq9- , rv i t l r Mexico r r r
1998, wi th thc European Communi t ¡ Corea and thc
U.S. in 2003 and has also ratif ied and subscribed agrcc-
me nts, promotions and protection of investments rvirh 30
countries; 19 European countries, 5 countries frorn the
Asian Pacific and 14 American countries.' Both in the
Free Trade Tieaties and in the Promotion and Protection
of Investments (BITs) a conflict resolution system is intro-
duced, in which, after a ,,cooling olt{t ' period for negotia-
t ion and/or l imi ted Local Courts in tervent ion. the
- f t .^a by Interamerican B¿r Associat ion. ( lonference XI- I ,
Buenos Aires, Argent ina, Jul¡ 2001.' Norwi thstanding other 1 4 subscr ibed agreenlents of promot ion
and protect ion of instrument that have not been r : r t i f ied vet ' ancl '
adi t ional lv , B more agreements wi th negot iat ions in progress Sec
www.direcon.cl.
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2008
Juan Eduardo Figueroa Valdés
Rezumat
lrloua lege chilian,i a arbitrajului comercial internlt'
tiondl determinti alinierea statului Chile ín rándul ¡arilorce au adoptat in sistemul reglementdrii interna¡ionale
Regulile UNCITRAL referitoare la arbitrajul comercial
itlrernatilnal, ca un rdspuns la tendin¡a modernd de ar'
monizare d regulilor arbitmjului comercial interna¡ional,
fiind astfelfurnizatti 0 reglementare flexibil,i íntemeiata pe
principiul autonomiei de uoin¡d a pdr¡ilor. Aceastd noud
reg/ementare connibuie la crearea unei imagini de serio'
zitate ti de íncredere a statului Chile tn cadrul comunit,i¡ii
interna¡ionale juridice ¡i economice, asPect ce contribuie la
securitatea juridic,i a inuestitorilor ¡i a partenerilor acesto'
ra. Este creltt un sistem juridic de solu¡ionare a litigiilor
intern/ltilna/e dintre entita¡i priuate prin tncheierea unor
dcorduri de asociere intre Cbile, Comu-nitatea Europeand
si Srnrcle L/nite ale Americii.
Chi le in noul cadru in ternat ional
Afirmarea Republicii Chile in comergul internalio-
nal ; i in economia globala s-a dezvoltat puternic in ult i-
ma perioadá. in ult imii ani, Chile a semnat acorduri de
liber schimb cu Canada in 1997, cu Mexic in 1998, cu
Comunitatea Europeaná, cu republica Coreea 9i Statele
Unite in 2003 gi, de asemenea, a ratif icat' a aderat la
acorduri de promovare ;i protec¡ie a investi¡iilor cu 30
de state, 19 din Europa, 5 gari din Asia 9i 14 ¡ari din
continentul american'. Atát in continutul acordurilor
de l iber schimb, cát gi in conEinutul tratatelor de prote-
jare gi promovare a investigii lor (aqa-numitele BIT-uri),
este introdusá o modalitate de solugionare a l it igii lor
- I*r., a fost premiatá cle ]nteramerican Bar Association,
Conf i r inta XL. l , Buenos Aires, Argent ina, iu l ic , 2005. int r -o pr imá
fbrnri, studiul a fost publicat in Revista braz"ilianá de arbitraj qi mediere
nr 6/2005, p. 343-360 (nota redactorulu i -9ef dr . Radu Bogdan Bobei) .
Frirá a lua in cotrsiderare alte 14 acorduri de promovare ¡i protejare
a investitiilor, acorduri ce nu au fost incá rarificate gi, in plus, alte 8 acor-
duri ce sc aflá in etapa de negociere. A se vedea www.direcon.cl
Noua lege chil ianá
arbitrajul comercial
cu privire la
international*
Studii . art icole, comentari i
investor may directlv bcgin an arbitral procedure against
the State. Most BITs state that this arbitration is promo-
ted under the rules and regulations of the International
Center for Resolution of Investments (ICSID), when the
signing States arc part of the ,,Convcntion on ResolLrtion
and Differences related to Investments between States and
Natiorrs from other States" 1965 - Vashington Conven-
tion. Otherwise, another rype of intitutional arbirration is
usually establishcd as an alternative, l ikc the International
Chamber of Commerce (ICC) or the ad hoc arbitration
under the regulation of the United Nations Commirtee
for the International Commercial Law; finall¡ some
rreaties or agreements allow the investor to go to rhe ju-
risdiction of the Local Courts where the investment was
done, as an alternative for international arbitratior.r. 'The tendency set by BITs has extended to the multi-
la te ra l t reat ies they par t ic ipate in , or some lat in Anrcr ican
countries might potentially participate such as NAF'fA(chapter 11) , or l ike the Protocole on Promot ion and
Protection of Investmerlt from countries that do ntlt
belong to MERCOSUR, among the countries that belong
to rhe Asunción Tieary better knor.vn as MERCOSLIR(Argentina, Brazil, Paraguay and Umguay) that consider
international arbitration as a means to resolve controver-
sy among these states and investors comir-rg from coult-
tries that do not belong to MERCOSUR, but have
invested in them.'We can concludc, then, that not only in
Chile, but also in Latin America in general there is a ten-
dency to favor ir.rternational con'rmercial arbitration in
essential matters such as the resolution oFcontrove rs1' ari-
sing berween the foreign investor and the countt'y rccci-
ving the investments in order to restrict local jurisdiction
influence in areas that were traditionally under the Statejuri.sdiction, and to rely the resolution olt controve rsl ' on
arbitration instances, in some cases oLlt olt State control to
the extent of questioning if this shows a deeper ch.rng. in
the basis of International Lalv in the matter, the wa.v they
had been traditionally held in Latin Americatr countries
according to the Calvo doctrine, which establi,shed that
the disputcs relative to investments in r state could onh'
be resolved by the judicial organizations ofsuch State.'
' Blackby Nigel, //le arbitr¿tion according n Bildrer¿l Trearies of'
inuertmelrt ttnd F-rte llinde treaties in [,atin Anterica, articlc publislred in
rhe Itúcrnatit¡n,tl Magazine ou Arbitration, N I June - Dic 2001, |)ogoti
Colombi¿, Legit Editorial, page l7 and follorving.'Grigera Naon, Horacio, Latin Anuic,tn Countrias as lnton¡ttion't/
Conterci¿l Arbitnttion places, arriclc publishcd in Spacial Supplarntnt ot''
httarn¿tion¿l Arbitr¡tion Court Bulletin 1C'(-', pages 47 on, 1{)9i.
2
potrivit cáreia, dupá o perioadá de ,,acalmie" in care se
desfá¡oará negocieri sau/9i sunt incidente intervenli i
l imitate ale instangelor locale, investitori i pot inigia, in
mod direct, procedura arbitralá impotriva statului. Cele
mai multe BIT-uri stabilesc cá procedura arbitralá este
guve rnatá de reguli le gi reglementárile emise de Centrul
Internagional pentru reglementarea diferendelor relative
la investi¡i i (ICSID), dacá statele semnatare sunt párgi
la Convengia pentru reglementarea diferendelor relative
la investigii intre state ;i persoane ale altor state, 1965,
Convengia de la'W'ashington. Ca modalitate alternativá,
alte BIT-uri stabilesc, de obicei, un alt t ip de arbitraj
institu¡ionalizat de exemplu arbitrajul organizat sub
ar-rspicii le Camerei de Comerg Internagionala (lCC) sau
un arbitraj ad hoc desfá9urat sub egida Comisiei Na-
tiLrnilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaqional;
in slir¡it, unele tratate gi acorduri permit investitori lor
sá apeleze la jurisdicgia instangelor statului pe teritoriul
c:iruia s-a realizat investit ia, ca modalitate alternativá la
arb i t ra i u l in ternat ional . 'Tendinla promovatá de BIT-uri s-a extins la tratatele
multi laterale la care au participat sau la care unele gári
din America Latiná ar plrtea participa, cum ar fi, de
exemplu, NAFTA (capitolul 1l) sau Protocolul cu pri-
vire la promovarea ;i protejarea investigiilor din gári ce
nu aparfin MERCOSUR, sau la ¡ári le care, f i ind pá4i
ale Tlatatului Asunción cunoscut sub numele de MER-
COSUR (Argentina, Brazllia, Paraguay qi Uruguay),
considerá cá arbitrajul comercial este o modalitate de
solutionare a l it igii lor dintre aceste state gi investitori
care provin din gári ce nu aparlin MERCOSUR, dar
care au efectuat investigii pe teritoriul acestora. Astfel,
putem concluziona cá in Chile, dar Ei in America Lati-
n:i, existá, in general, un curent de favorizare a arbitra-jr-rh,ri comercial internagional cu privire la aspectele
esenqiale, cum ar fi solugionarea lit igii lor dintre investi-
rori i stráini qi ¡ara pe teritoriul cáreia se efectueazá
investigii le, in scopul restric¡ionárii influengelor juris-
dicti i lor locale in domenii aflate, in mod tradigional,
sub jurisdic¡ia statalá, precum gi in scopul supunerii so-
lugionárii acestora de cátre instanle arbitrale. Faptul cá
in unele cazuri sentingele arbitrale nu erau supuse con-
trolului de regularitate exercitat de instangele statale ne
determiná sá ne intrebám dacá nu a intervenit o modi-
ficare de substanlá a fundamentului dreptului interna-
gional cu privire la concepgia tradi¡ionalá din statele' nf""tUy Nigel, The arbitration according to Bilateral Tieaties of
inuestment and lree Trade treaties in Latin America, articol publicat
in lnternational Magazine on Arbitration, 1, iunie-decembrie 2004,
Bogo rá Co lomb i¿ , Ed i r u ra Leg i s , p . 17 $ i u rmároa re l e .
Revista Románá de Arbitrai
Studii . art icole, comentari i
The Harmonization of International Trade
Arbitration Law: The new chilean law about arbitration
In the Chilean Juridical organization, international
trade arbitration was not regulated unti l the recent Law
number 19.971'was published in the official newspa-
per on September 29rh 2004. The existing regulatior.rs
should be applied to the domestic arbitration as well,
which were evidently inadequate for international con-
fl icts when the arbitration was held in Chile.'The new
Chilean International Commercial Arbitration Law
integrates Chile with the countries that have adopted in
its international organization, the UNCITRAL Inter-
national Arbitration Law of 1985 as a response to the
modern tendency to the harmonization of the ]nterna-
tional Commercial Arbitration l.aw.
For the establishment of thc International Comme r-
cial fubiuation Model law, the United Nadons Commission
for International Commercial Larv UNCITRAL issuecl
a report about the possibie asPects contained in this
law. The preparation of the project was given to tts
work team on International Contract Practice. The
prof ect was approved wi th comments of the
Governments and International Organiz.ations ir-r the
annual session 1985.u The tool chosen by UNCITRAL
for the harmonization of the national laws on commer-
cial arbitration was a model law and not an
International Convention because of the flexibil iry of
model laws to be incorporated in the internal law of
each country and because they also can be adopted in
part or totall¡ the original or with modificatiorrs.
However keeping its inspiration principles intact so :rs
to achive a better uniry of the law in the matter. On the
other hand, when these tools adopt the juridical form
ofr International Conventions they do not have thc
same flexibil i ty because they are subscribed, and later
ratif ied with reservations to the national legislation, and
for this reason the purpose of unity is not achivecl. ln
Comparative law, UNCITRAL has been a rnodel for
new International Commercial Arbitration l-aws in
' For the content of the new larv, see *'rvw.bcn.clt Recognized by the President of the countrv in his message at
rhe beginning of the project of law on International Comercial
A¡bitration, Bulletin No 325-10.n'I-he general meeting of rhe Ur-rited Nations, resolurion 40-72,
Dic. 11 i985, recommended ,,That all States giue due consideration
to the Model Lata International Commercia/ Arbitration upon desi/e-
rable uniry of tbe latu on Arbitr¿l proceedings and tbe need fitrI n tern ation a I C omm ercia I Ar bi tra ti o n P ra c ti ces ".
- Sandoval López, Ricardo , ,,El Arbitrale Conerci¿l Intarn¿ciott¿/ "'
Reuist¿ de Darecho Llniuersidad de Chile, page 101 attd.fitrther, 2000.
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2008
Americii Latine consacratá de doctrina Calvo, doctriná
potrir, it careia l it igi i le referitoare la investi l i i le efectuate
pe teritoriul unui anumit stat pot f i solu¡ionate numai
de entitá1ile justi l iei statale ale acestuia din urmá'.
Armonizarea legislafiei din domeniul arbitrajului
comercial internafional: noua lege chilianá a a¡bitrajului
in sistemul judiciar chil ian, arbitra.iul comercial inter-
nafional nu a fost reglementat páná la publicarea recen-
tei [,egi nr. 19.9710 in Jurnalul Oficial din 29 septembrie
2004. Reglementárile existente se aplicau, in egalá
másurá, qi arbitrajului intern, ceea ce era, evident, ne-
potrivit in l i t igi i le internagionale, dacá arbitrajul se des-
fágr-rra in Chrle'. Noua reglementare chilianá cu privire la
arbitrajul comercial internagional aliniazá statul Chile
tári lor ce au adoptat in cadrul organizagiei internagionale
in anul 1985 Legea UNCITRAL cu privire la arbitrajul
international ca ráspuns la tendin¡a moderná de armo-
nizare a legislaliei arbitrajului comercial internaEional.(lu ocazia elaborárii Legii-Model referitoare la arbi-
t ra ju l comerc ia l in ternagional , Comis ia Na¡ iuni lor
Uni te pentru Dreptu l Comergulu i In ternal ional
(UNCITRAL) a emis un raport cu privire la aspectele
propuse a fi stipulate in conginutul acesteia. Elaborarea
proiectului a fost incredingatá grupului de lucru din
cadrul Departamentului de Practicá contractualá inter-
nationalá. Proiectul a fost aprobat cu amendamentele
guvernelor qi organizagii lor internagionale la Sesiunea
anualá din 1985'. Instrumentul ales de UNCITRAL
pentrLl armonizarea reglementárilor na¡ionale referi-
toare la arbitrajul comercial a fost o Lege-Model, nu o
convent ie in ternagionalá atát dator i tá f lex ib i l i tág i i
includerii Legilor-Model in legisla¡i i le interne ale fie-
cárei gári, cát gi datoritá faptului cá acestea pot f i adop-
tate in formá pargialá sau totalá, in varianta inigialá sau
cu modificári.
' Grigera Naon, Horacio, I'atin American Counnies as
Intentationa/ Comercial Arbitration places, articol publicat in supli-
mentul special al Buletinului Cur¡ii de Arbitraj de pe lángá CCI'
p. 47 si urmátoarele, 1995.' Pentru con¡inutul noii legi, a se vedea wwwbcn.cl'Aspect recunoscut de preEedintele ¡árii in punctul sáu de vedere
exprimat la debutul procedurii de ini¡iere a proiectului de lege cu
privire Ia arbitrajul comercial interna¡ional, Buletinul M 325-10
" Adunarea Generalá a Naqiunilor Unite, prin Rezolu¡ia 40-72,
Dic. 11-1985, a recomandat ,,Ca toate statela sd acorde importan¡a
necesrlrd Legii-Model cu priuire la arbitrajul comercial interna¡ional in
scopul rert/izrlrii doritei uniformizdri a reglementdrilor referitoare la
procedurile arbitrale, precum ¡i ín scopul asigurdrii unor practici ín
dr.,nt e n i u I a r b i traj u lui c om erc ial inter na¡io na l"'
Studii , art icole, comentari i
German¡ Australia, Bahrein, Bermuda, Bulgaria, Ca-
nada, Cyprus, Egypt, The United States (California,
Connecticut, Oregon and Texas), Cuatemala, Hong
Kong, Hungar¡ India, Iran, Ireland, Kenya, Lithuania,
Macao, Malta, Mexico, New Zealand, Nigeria, Oman,
Peru, The United Kingdom (Scotland), Russia, Singa-
pore, Sri Lanka, Tunisia, Ucrania, Zimbabwe, and re-
cently Spain.s/'
The reasons for adopting the Model Law on
International Commercial Arbitration are, in a wa¡ the
insuffency of the national laws on arbitration to resolve
International Commercial co n f'lict.s, and the differences
from country to country. At least one of the partics
shall be foreign to the countrv rvhere the arbirretiorl is
held; even the arbitrator may be a foreigner and as a
result, the parties and the arbitrator wil l be faced to
rules and regulations that are unknown to them. "'
About the history of the Chilean Law or-r International
Commercial Arbitration, it is clear that the multiplica-
tion of transactions with an arbitral clause was one of
the main factors. The incentive for a trial in Chile, spc-
cially relevant for small and medium sized companres,
which find very expresive to litigate abroad, and the
objective of making Chile an arbitration center,
especially in Latin America." The most important
advantages to adopt the Model Law by the Chilean
legislation are the following: a) that it contributes to
convey an image of seriousness and reliabil iry to the
country within the international business and judicial
communit¡ which carries judicial securitv for lnvestors
and foreign coLrnterparts; b) that Foste¡s forcign inve.st-
ments; c) that creates a juridical system for the resolu-
tion of international controversies among privatc ¡tco-ple in the setting of the Association Agreement between
Chile and the European community and the United
States of America; d) that creates an atmosphere of trust
for Chi le to become the p lace for in ternat ional
commercial arbitrations overcoming former deficien-
cies; e) that contributes to the development and perfec-
tion of the International Commercial Arbitration
services offered by the chilean arbitration entities, and
f) allows small and medium sized Chilean companies
' For the neq'model law see mvw.uncirral.org' For the New Arbitration Law in Spain, see Cordón Moreno,
Faustino, ,,El arbitaje de Derecho priuado". Brief Study of l-au, 60-2003, on Arbitration. Editorial Aranzadi SA. Spain,2005.
"'Sandoval, Rica¡do, page 109.
" Report lrom the foreign allairs committee Session 58, I!'l¿v 18,
2004.
4
Cu toate acestea, este de dorit pástrarea intactá a
principii lor de redactare in scopul realizárii unei uni-
formizári a reglementárii din aceastá materie. Pe de altá
parte, in ipoteza in care aceste mijloace adoptá forma
juridicá a conven(ii lor internalionale, respectiva formá
nu are aceeagi f lexibil i tate deoarece sunt semnate $i,ulterior, ratificate, cu rezerve fa¡á de legislagia na[ionalá,
scopul uniformizárii nefiind atinsT. in dreptul com-
parat, Legea-Model UNCITRAL a rePrezentat un reper
pentru ultimele reglementári referitoare la arbitrajul
comerc ia l in terna¡ ional d in Germania, Austra l ia ,
Bahrain, Bermude, Bulgaria, Canada, Cipru, Egipt,
Statele Unite (California, Connecticut, Oregon gi'Iexas),
Guatemala, Hong Kong, Ungaria, India, Iran,
Irlanda, Kenya, Lituania, Macao, Malta, Mexic, Noua
Zeelandá, Nigeria, Oman, Peru, Regatul Unit (Scotia),
Rusia, Singapore, Sr i Lanka, Tunis ia, Ucra ina,
Zimbabwe, ;i, recent, Spania.""
Ratiunile elaborárii Legii-Model cu privire la arbi-
trajul comercial internagional au fost determinate,
intr-un fel, de caracterul lacunar al reglementárilor
na¡ionale referitoare la procedurile arbitrale uti l izate in
solu¡ionarea lit igii lor comerciale internagionale, precum
qi de diferenlele dintre respectivele reglementári. Cel
putin una dintre párgi va avea calitatea de ,,stráin" in
tara unde se va desfáqura arbitrajul; chiar arbitrul poate
fi stráin, drept urmare párgile ;i arbitrul vor avea de-a
face cu reguli gi reglementári necunoscute''. Cu privire
la istoricul reglementárii chiliene referitoare la arbitrajul
comercial internalional, este evident cá inmul¡irea tran-
zacti i lor continánd o clauzá arbitralá a fost unul dintre
principali i factori ce a determinat elaborarea acesteia.'lbtodatá,
un alt factor este reprezentat atát de incura-
jarea pár¡i lor de a se arbitra in Chile, in special incura-
jarea companii lor mici gi medii ce considerá ca fi ind
pcrtinentá solu¡ionarea lit igii lor in stráinátate, cát gi de
obiectivul de a face din Chile un centru al arbitrajului,
in special in America Latiná". Cele mai importante be-
neficii obginute ca urmare a adoptárii principii lor Legii-
Model UNCITRAL de cátre legisla¡ia chil ianá sunt ur-
mátoarele: a) contribuie la crearea unei imagini de
- Sandoval López, Ricardo, El ArbitrQe Comercial Internacional,
Reuita de Derecho Llniuersidad de Chik, p. l0I ¡i urm.' 2000.t Pentru noua l,ege-Model, a se vedea www.uncitral.org
" Pentru noua lege a arbitrajului spaniol, a se vedea Cordón
Moreno, Faustino, El arbitmje de Derecho priuado, Scurtd Analizd a
Legii arbitrajului 60-2003, Editura Aranzadi SA' Spania, 2005'
"' Sandoval, fucardo, p. 109.' Raport al Comitetului Afacerilor Externe, Sesiunea 58, 8 mai
2004.
Revista Románá de Arbitrai
Studii , art icole, comentari i
(PYMES) celebrating contracts with foreign countcr-
parts to make use of International Arbitratiott in
Chi le . ' 'The new Chilean Law on International Commercial
Arbitration, according to the objective of International
Unity in arbitration regulation, does not differ in gene-
ral from the Model Law UNCITRAL as we are goirrg to
see.' ' The countries under the ,,Common Law" were the
first ones to adopt the Model Larv but today both the
countries under the .,Common Law" and undcr thc
,,Civil Law", have equally adopted the Model Law, whiclr
appears to be a remarkable fact, iF we consider that thc
Model Law contains several principles that correspond
more [o the ,,Civil Law" arbitral system rathcr than thc
one adopted by the Common Law. For example, when
reFering to tl 're arbitrators as the ,,//equo et bono'n'
Main aspects in the New Chi lean Law on
lnternational Commercial Arbitrat ion
We are going to analize the special system for inter-
national commercial arbitration in Chile, applications
in terms of territory principles, the autonomy of wil l ol:
the parties, the arbitration agreement, the compositiotr
of the Arbitral Court, the competence of the arbitral
court, l imited jLrdicialization in relation to judicial in-
terference and arbitrator's powers, the applicable law in
the arbitration, precausion measures, the annulment re-
source, and recoqnition and execution of arbitral award.
The new Chilean Law 19.971 applies only to
International Commercial Arbitration, and it does not
affect any of the international treaties in force, either
bilateral or multi lateral. The new Chilean Larv on
' ' Urrejola Monckeberg, Sergio ,,Chile debe contar con una /e1' de
Arbitmje Internacional", article published in rhe Juridical Bullatin
No 6, Justice Ministrl, Sept. 2004, pages 109 and following.'r In mosr Latin American countries the Model Law has been
adopted practically in a block. That is the case o[Bolivia, Costa Rica,
Guatemala, Honduras, Mexico, Panama, Paraguay, Peru ¿nd
Venezuel¿r, to name a few. However, in the case of Brazil, Colombia
and llcuador, the law has not been completely adopted.'o Sanders Pieter, ,,Llnity and Diuersiry, in rhe Aloption of' the
model /¿u", ar t ic le publ ished in Arbi t ret ion Internat ional , r 'o iume
11 #1 LCIA 1991. For informat ion abor-r t legis lat ive histor-v of rhe
Model l,aw and its articles, see ,,A guide ro tl¡e UNCITRAL Modtl
Lau on Internation¿l Commercia/ Arbitration'\ Kluwer 1989, authors
Holtzmann and Neuh¿rus.
Nr. 3 (7)/Iulie-Septembrie 2OO8
seriozitate qi de incredere a gárii in contextul mediului
internagional de afaceri ¡i al comunitágii juridice, aspect
ce conferá sigurangá juridicá investitori lor gi partene-
ri lor stráini; b) incurajeazá investigii le stráine; c) creeazá
un sistem judiciar pentru solugionarea neinlelegerilor
internagionale dintre entitáli i private prin mecanismul
stabil ir i i Acordului de Asociere dintre Chile, Comuni-
tatea Europeaná qi Statele Unite ale Americii; d) creeazá
un climat de incredere pentru ca Chile sá deviná un loc
al arbitrajului comercial interna¡ional, depá9indu-se
astfel vechile lacune; e) contribuie la dezvoltarea gi per-
fe c¡ionarea servicii lor de arbitraj comercial interna-
tional f i-rrnizate de instituqii le arbitrale din Chile, 9i f)
permite companii lor mici qi mij locii ce au incheiat con-
tracte cu entitági stráine sá stipuleze clauze compromi-
sorii stabil ind locul arbitrajului internagional in Chile' ' .
Noua lege chil ianá cu privire la arbitrajul comercial
international, in concordan¡á cu obiectivul unitágii
interna¡ionale a reglementárilor arbitrale, nu diferá, in
general, de Legea-Model UNICTRAL, astfel cum vom
vedea in cele ce urmeazá'r. Tárile din sistemul common
/aw au fost primele care au adoptat Legea-Model, dar
astázi atát tárile din sistemul czmmzn kw, cát 9i garile
din sistemul ciuil law au adoptat-o, in egalá másurá,
fapt remarcabil dacá avem in vedere cá Legea-Model
con[ine cáteva principii ce corespund, mai degrabá, sis-
temului arbitral caracteristic sistemului ciuil law decit
sistemului common law. De exemPlu, principiul referi-
tor la prerogativa arbitri lor de a statua ,,aequo et bzno"ta.
Pr inc ipale le aspecte d in noua lege chi l ianá
referitoare la arbitrajul comercial international
Vom analiza reglementarea chilian¿ a arbitrajului
comercial internalional, in special aspectele referitoare
la aplicarea principii lor teritoriale, autonomia voin¡ei
pargilor, convenlia arbitralá, compunerea Tiibunalului
arbitral, competen[a instanqei arbitrale, l imitele judicia-
" Urr.;ol" Monckeberg, Sergio, Chile debe contar con una lry dtArbitraje Internacional, arricol publicat in Buletinul Juridic No 6, Mi-nisterulJusti¡iei, sept.2004, p. 109 qi urmátoarele.
'' in rnajoritatéa gárilor din America Latiná, Legea-Model a fostadoptatá, practic, in bloc. Este vorba despre Bolivia, Costa fuca,Ciuatemala, Honduras, Mexic, Panama, Paragua¡ Peru qi Venezuela,penrru a nominal i ta doar cáteva. Totugi, in cazul Brazi l iei ,Columbiei gi Ecuadorului, legea nu a fost adoptatá in integralirate.
'' Sanders Pieter, Unity and Diuersi7, in the Adopion of the ModelLau arricol oublicat i¡ Arbitration International, uol. 11 #1 LCIA1995. Pentru informaEii cu privire la istoricul Legi i-Model, inclusival ar¡icolelor sale, a se vedea A guide to the UNCITRAL Mod¿l Lawort lnternational Commercial Arbitration, Kluwer 1989, tutoriHoltzmann si Neuhaus.
Studii , art icole, comentari i
Arbitration, as well as the Colombian Law differ from
other arbitration laws that also foilow the modcl of
UNCITRAL. It applies not only to local arbitration,
but also to international arbitration, which is called a
Mor-ro conception. It is included, among others, in the
arbitration legislations of Germany't Mexico'n and
Spain.'t The concepts of ,, international" and ,,commer-cial" are essential to understand the UNCITRAL
ModelLaw. According to article 1 No 3 in the Chilean
Law, an arbitration is international if: a) The parties to
an arbitration agreement have, at the time of the con-
clusion of that agreement, their places of busilress in
diffcrent States; or b) One of the following pl:rccs is
situated outside the State in which the parties have their
places of business: (i) The place of arbitration if deter-
rnined in, or pursuant to, the arbitration agreement; (i i)
Any place where a substancial part of the obligations of
the commercial relationship is to be performed or the
place with which the subject-matter of the dispute is
most closely connected; or c) The parties have expressly
agreed that the subject matter of the arbitration agree-
ment relates to more than one country.
If a parry has more than one place of business, tl're
place of business is that which has the closest relation-
ship to the arbitration agreement; and if a party does
not have a place of business, refere nce is to be made to
his habitual residence. (article 1 No 4). In relation to
the concept of ,,commercial" the Chilean Law states in
its Article 2, g:The term ,,commercial" should be givcn
a wide interpretation so as to cover matters arising fiont
a l l re lat ionships of a commercia l nature, whether con-
tractual or not. Relationships of commercial natr¡re
include, but are not l imited to, the following transac-
tions: any t¡ade transaction for the supply or exchange
of goods or services; distribution agreement; comme r-
' ' The German Arbi t ra l Law can bc appl ied not only to Inter-
nar ional Commercia l Arbi t rat ion; but a lso to local arbi t rat ion end
non comrnercia l matters in Germany. For nrorc infornt l t io l t , scc ar-
úcle The hdrmonization of the lau, in International Commercial
Arbitration kw by professor Miguel Checa Martínez, Reuist¿ dc la
Corte Esp,itola de Arbitntje, 1998, pages 353 and follorvrng.
"' Arbitration Law 1993. Article by Rodríguez Diaz, Manuel. ,,É7
desarrollo del Arbitraje Comercial en las últimas décadas en Mlxito"
Reuista lbero,tmericana de Arbitraje, Ma1, 2001.' Rule Number 60-2003, December 2003, appl icd to local ancj
internat ional Arbi t rat ion. For compar i .sons bcrween thc Splnish Ll* '
and thc Chilean Law, see Biggs, Gonzalo, ,,Breakthrough.fór lnrernario'
n¡tl Contrncrcial Arbit¿tiott in Cl¡ih" publishccl in Disputt Rsolutior¡
Journal, uolume 59 # t, Feb.-April 200'1, ptges (r5 and fbllowing.
r)
re ale controlului exercitat de instanga statalá, preroga-
tivele arbitrului, legea aplicabila arbitrajului, másurile
asigurátorii, motivele de anulare a sentin{ei arbitrale, re-
cunoa$terea Ei executarea unei sentinge arbitrale.
1. - Arbitraiul Comercial Internafional in Chile
Noua lege chil ianá nr. 19.971se aplicá numai arbitra-
jului comercial internagional, 9i nu prejudiciazá aplicarea
niciunui tratat international bilateral sau multilateral in
vigoare. Noua lege chil ianá a arbitrajului, la fel ca legea
colunrbianá, con(ine reglementári diferite fa¡á de alte re-
glcmentári arbitralc inspirate de modelul UNCITRAf.
Aceasta se aplicá nu numai l i t igi i lor arbitrale interne, cát
si l i t igi i lor arbitrale interna¡ionale, ceea ce inseamná
adoptarea ur.rei concepli i moniste. Aceastá concepIie este
adoptatá de diverse legislagii, printre care, de exemplu, de
lcgisla¡ia arbitralá din Germania'5, Mexic'u gi Spania' '.( lonce ptele ,, interna¡ional" gi ,,comercial" sunt
esenfiale pentru a ingelege Legea-Model UNCITRAL.
Potrivit art. 1 paragraful al treilea din legea chil ianá, un
arbitraj este internalional dacá: a) párgile la o convengie
arbitralá au, in momentul incheieri i conven¡iei, sediul
principal pe teritoriul unor state diferite; sau b) unul
din urmátoarele locuri este situat in afara statului pe te-
ritoriul cáruia pá4ile gi-au stabil it sediul principal: (i)
locul arbitrajului, astfel determinat, sau determinat in
conformitate cu prevederile convengiei arbitrale; (i i)
orice loc in care urmeazá sá fie executate, in proporqie
substan¡ialá, obliga¡ii le contractuale sau locul cu care
obiectul l i t igiului prezintá legáturile cele mai stránse;
sau c) párgile au convenit, in mod expres' cá obiectul
conventiei arbitrale prezintá legáturi cu mai multe ¡ári.I)acá o parte are mai multe sedii principale, se ia in
considerare sediul care are cea mai stránsá legáturá cu
convenfia arbitralá, iar dacá o Parte nu are niciun sediu
rrrincipal, se ia in considerare sediul secundar (art. 1
paragraful 4). in ceea ce privegte conceptul ,,comercial",-'
kg., arbitralá germaná se poate aplica nu numai arbitrajuluicomerci:r l interna¡ional, dar 5i arbitrajului intern, respectivaspectelor necomerciale. Pentru mai multe detalii, a se vedea arti-
colul 'l'he
harmonization of the kw in International Commercial
Arbitration law, scris de profesorul Miguel Checa Marrí¡ez, Reuista
dc Lt Corte Espanola de Arbitraje, 1998, p.353 ¡i urmátoarele.
"' Arbitration Law 1993. A se vedea Rodríguez Diaz, Manuel, '6l
desarrol/o del Arbitmje Comercial en las tútimas década en México, inReuista lbcroamericana de Arbitaje, maí 200L.
- Regula nr. 60-2003, decembrie 2003 aplicabili arbitrajului
irr tern ¡ i international. Penrru compara¡i i intre legea spaniolá qi legea
chilianá, a se vedea Biggs, Gonzalo, Breakthrough for InternarionalContrterci¿l Arbirration in Chile, in Dispure Resolurion Journal'vol. i9 # 1, feb.-apr. 2004, p.65 qi urmátoarele'
Revista Románá de Arbitrai
Studi i , art icole, comentanl
cial representation or agency; factoring; leasing; con-
struction of works; consulting; engineering; I icensing;
investment; f inancing; banking; insurance; exploatation
agreement or concession; joint venture and other forms
ofindustrial or business co-operationr carriagc ofgoods
or passengers by air, sea, rail or road."'o As the above
article make.s clear, the word ,,commercial" u.sed by the
law is much broader than the term ,,commerce" in
Article 3'd from the Chilean Commerciai Codc.
2. - Scope of application: Tbrritorial principle
The Chilean Law on International Clommercial
Arbitration, with some exceptior.rs, can be applied onlv
ift the place of arbitration is in the natior-ral territ,rrt '(ar t ic le 1 No 2) . ' " ' fhe terr i tor ia l pr inc ip le has becn i r r
the Chilean law for a long time. The Civil Law states
that the law is binding for all the inhabitants of the
State, including foreigners (article 14). Article 16 savs
that the goods located in Chile are subject to the
Chilean Law' even when their owners are foreigners and
do not reside in Chile.
3. - Autonom)' of wil l of the parties
The Chi lean Law on lnternat ional Commercia l
Arbitration takes the principle of autonomy of wil l of the
parties in terms of either the applicable law or the pro-
cedure larv. In Fact, there are few regulations that are
binding so rhe parties car.r ahvays cstablish rules that are
different from the Law. The arbitral tribunal shall dccidc
the dispute in accordance with such rules of law as are
chosen by the parties as applicable to the sub.stance of
the dispute. (article 28 No 1). In the procedural aspect,
the parties are free to agree on the proccdure to be
followed by the Arbitral Ti ' ibunal (article 19 Nu1). Thc
parties can even create the regulations and rules of the
procedure, but this is not very common. The usual way
is that the oarties include a number of rules for the
' ' ' l 'his long transcription is contained in a page foot ltrom article
first of the Model Law. Many countries, when adopting the Model
Law, have incorporated this nore in the text, as in the Province of
Br i t ish Columbia in Canada, in Cyprus, Egypt , Niger ia; Scot lancl ,
Ucrania, etc. .
" The exceptions to the territorial :rpplication ofrhe law are sta-
ted in Articles 8 ¡nd 9 relering to rhe recognirion of arbitr¿rl ar.vards
not withstanding tl-re arbitrarion place, the larv th¿t the arvirrcl is
based on or the arbi t ra l agreement. Art ic le 35 and 36 about recog-
ni t ion and enlorcemenr of awards are appl ied, i r respect ive of the
Counrry in wich it rvas made.
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2008
legea chilianá prevede in articolul 2litera g urmátoarele:
acest termen se impune a fi interpretat flexibil, astfel
incát sá-i fie subsumate aspectele decurgánd din rapor-
turile juridice comerciale, indiferent de caracterul con-
tractual sau necontractual. Contractele comerciale in-
clud, dar nu se limiteazá la urmátoarele tranzaclii: orice
tranzactie comercialá avánd ca obiect furnizarea sau
schimbul de bunuri $i servicii; acorduri de distribu¡ie;
mandat comercial sau agenfie comercialá; factoring;
leasing; contracte de antreprizá; consultan!á; asisten¡á
tehnicá; l icenge; investi¡i i ; f inangári; activitáfi bancare;
asigurári; acorduri sau concesiuni de exploatare; joint
\¡enture sau alte forme de cooperare industrialá sau de
afaceri; transportul de bunuri sau pasageri pe calea ae-
rulr-ri, apei, cái fe¡ate sau gosele"'t. Astfel cum stabile;te
articolul de mai sus, cuvántul ,,comercial" uti l izat de le-
ge are o sferá de aplicare mult mai largá decát termenul
,,comert" uti l izat de 3 C.comercial chil ian.
2. - Domeniu de aplicare: principiul teritorialitálii
Legea chil ianá referitoare la arbitrajul comercial in-
ternalional, cu unele excepgii, poate fi aplicatá numai
dacá locul arbitrajului este situat pe teritoriul nagional
(art. 1 N" 2)' ' . Principiul teritorialitáEii a existat in legis-
latia Chile de rnultá vreme. Potrivit sistemulului rizi l
ldw, legea este obligatorie pentru toEi locuitorii statului,
inclusiv pentru stráini (art. 14). Art. 16 stipuleazá cá bu-
nurile situate pe teritoriul statului Chile sunt guvernate
de legea chil ianá chiar dacá proprietari i acestora sunt
cetáteni stráini 5i nu $i-au stabil it regedinla in Chile.
3. - Autonomia voinfei PárÍilor
Legea chil ianá cu privire la arbitrajul comercial inter-
nalional aplicá principiul autonomiei voingei párgilor
atát cu privire la determinarea legii aplicabile fondului
i i t igiului, cát ; i cu privire la determinarea legii aplicabile
procedurii arbitrale. De fapt, existá doar cáteva regle-
' ' ' Aceastá enumerare este cuprinsá intr-o notá de subsol a primu-
lui articol din Legea-Model. La data adoptárii Legii-Model multe
tirri au incorporat aceastá notá in text, astfel cum se observá la
Provincia Colr.rmbia Britanicá din Canada, Cipru, [,gipt, Nigeria'
Scotia. Ucrair-ra etc.
" ' Bxcep¡ i i le apl icár i i ter i tor ia le a le legi i sunt stabi l i te de ar t . 8 q i
9 referiroare l:r recunoaqterea senrin¡elor arbirrale Fárá a ¡tne seama
cle locul arbirrajului, astfel cá legea statueazá asupra faptului cá
senrinta se fundamenteaz.á pe conven¡ia arbitralá. Art' 35 9i 36 refe'
r i to¡rc la recunoa$terea qi executarea sent ingelor arbi t ra le sunt apl i -
cabi le indi ferent de ¡ara in care au lost pronungare.
Studii . art icole, comentari i
arbitration, l ike UNCITRAL, either in ad hoc Arbi-
tration or in Institutional arbitration. They can also
complement the unity rules with other rules that have a
wider scope or that may adapt better to the specific
circumstances. to
Most procedural legislations in Latin America,
except in few cases where the procedural public legisla-
tion of the place does not allow it, authorize the parties
to disrcgard some procedural ways or to replace them
for others.' ' As for the application of UNCITRAL restt-
lations on arbitration, they were adopted by tl-re Urrited
Nations Committee for lt-rternational Commerce Larv
in April \976, wirh the purposc of providing a mode rn
set of contract rules applicable to arbitration ad-hoc.
The basic principles of these regulations are:
a) The prevail ing of proceeding regulations. No State
would be wil l ing to accept the result of an arbitratiolr
proccss held in its territory or undcr its l.aws, if the arbi-
trators violate the regulations of the proceedings.t '
b) The optionality of the tribunal in the procce-
dings, given that the parties are equally treated, and
having the opportuniry to state their case at any time
during the process.' lThe regulations of UNCITRAL can be freely mo-
dified by the parties, expressed in Anicle l If the par-
ties have not selected a set of rules ft¡r the arbitration,
the UNCITRAL Model Law contains elemental rules
that are nor binding, thus applied in silence of the l it i-
gators, which cover from the beginning, to the pro-
ceedings, unti l the arbitral award. The Arbitral Tribun:rl
ma¡ subject to the provision of these rule.s, conduct the
arbitration in such manner as it considers appropiate'
determining the admissibil iry relevance, and materiali-
ty and weight of any evidencc (article 19 Nn2 of the
Chilean Law). The latter enables the Arbitral l i ibunal
to conduct the arbitration in an independent manner
from the local rules that regulate domestic arbitration.
This wa¡ the arbitrators and the parties can adopt the
characteristics of the proceedings that are familiar with
or at least were acceptable for them. For example, when
'" Sandoval, Ricardo, op. cit., page II2.'' Grigera Naon, Horacio, op. cit., page 52.
" 1 'h is pr incip le is in Art ic le 1 of the Regulat ion: these regul : r -
t ions wi l l ru le the arbi t rat ions except when anv of these regulat ions
srruggle wi th the regr. r lat ions that can not be annul lecl . In th is cescs,
the regr. r lat ions that cen not be annul led wi l l prevai l '
" The pr incip le of opr ional i tv of rhe t r ibunal has a prnct icrr l
value in Inrernat ior-ra l Commercia l Arbi t rat ion, wherc one or borh
parties may not be f:rmiliar with the l-erv of the place of erbitrrrtion
(kxfor) avoiding a deeper stud¡ some times wrirten in a languagc
that is unknown for the litigators.
8
mcntári obligatorii, astfel cá pár¡i le pot stabil i in multe
cazuri reguli derogatorii de la acestea. Tlibunalul arbi-
t¡al va solutiona litigiul in conformitate cu regulile de
drept determinate de pár1i ca fiind aplicabile fondului
l i t igiului (an.28 paragraful l). Cu privire la procedura
aplicabila, párgile sunt libere sá stabileascá regulile de
procedurá ce urmeazá a fi aplicate de Tlibunalul arbitral
(art. l9 paragraful 1). Pá4ile pot stabil i chiar regle-
mentári Ei reguli de procedurá, dar acest lucru este rar
intálnit. Practica este in sensul cá párgile stabilesc
intr-un arbitrai ad-hoc sau institugionalizat aplicabil i-
tatea unui set de reguli procedurale, cum ar fi, de exem-
plr-r, regulile UNCITRAL. Totodatá, pár1ile Pot com-
pleta aceste din urmá reguli cu alte reguli ce au un
domeniu de aplicare mai mare sau care se adapteazá mai
bine circumstantelor specifice2..Majoritatea reglementárilor procedurale din Ameri-
ca Latiná, cu excep{ia a cátorva situa¡ii in care reguli le
de procedurá locale nu permit acest lucru' permit
pár¡i lor sá nu l iná seama de anumite mijloace procedu-
rale sau sá le inlocuiascá cu altele.'' Cu privire la apli-
carea reglementárilor arbitrale UNCITRAL, amintim
cá acestea au fost adoptate de Comisia Naqiunilor Unite
pentru Dreptul Comer¡ului Internagional in april ie
1976 in scopul furnizárii unui set de reguli contractuale
moderne aplicabile arbitrajului ad hoc. Principii le fun-
damentale ale acestor reglementári sunt:
a) are prioritate aplicarea reglementárilor procedu-
rale. Niciun stat nu este dispus sá confere eficacitate
iuridicá unei sentinge arbitrale pronuntate pe teritoriul
sáu sau in conformitate cu legile sale dacá instanga arbi-
tralá a incálcat regulile procedurale";
b) posibil i tatea tribunalului arbitral de a determina
legea aplicabilá procedurii arbitrale in contextul in care
pár1ile, tratate in mod egal, igi pot susfine punctul de
vedere in orice fazá a l it igiului arbitral".
Regulile UNCITRAL pot fi, in mod liber, modifi-
cate de párgi, astfel cum stipuleazá art. l. Dacá pár¡ile
nu au determinat legea aplicabilá procedurii arbitrale,
'" S"r,dot.l, Ricardo, op. cit., p. 112.'' Grigera Naon, Horacio, op. cit., p. 52." Principiul este stabilit de articolul I din Regulile UNCITML:
accste reguli se aplicá arbitrajului in alará de cazul in care acestea nu
sunt in concordantá cu reglcrnentár i le de la care nu se poate deroga.
in r . . r tc s i tuat i i , au pr ior i tare acestea din urmá.'
Aceasrá posib i l i tare pe care o are Ti ibunalul arbi t ra l are o
inrportan¡á pract ic i i in ar l r i t ra ju l couercia l interna¡ ional dacá o parte
s,ru ambelc pár¡i evitá efectuarea unei analize detaliate, nefiind fami-
ler¡ (fámiliare) cu principiul lex fori, uneori consecin¡ele acesteia din
urmá fiind redactate intr-un lirnbai necunoscut pár¡ilor litigante.
Reüsta Románá de A¡bitrai
Studii . art icole, comentari i
both parties come from a ,,common Law" judicial s,vs-
rem, the arbitral tribunal wil l be able to ask for sworn
statements and order prior interrogation before the
view in a major way than in a case in which the parties
were from Roman tradition, and, for example, the judi-
cial acts could be more inquisitory than contradictory.
This optionaliry in the proceedings is aimed to facil i tate
the international commercial arbitration, while being
forced to apply the Law of the country where the arbi-
tration is held would be an important disadvantage for
the parties, not accustomed to the system, possiblv
peculia¡ and to the proceeding and sr-rbmittins of evi-
dence.t ' 'There are some restrictions to the autonomv of the
parties and the optionality of the Arbitral -l i i l¡unal
irr
terms of the proceeding accordir-rg to Article l8 of the
Chilean Law on International Commercial Arbitration;
the equaliry principle of the parties, that is, equal treat-
ment and the full opportunity to make the ir rights pre-
vail. Other procedural norms that restrict the optional
faculty of the Arbitral Tiibunal in oral hearings and
presentation of evidence; the right of each party to be
given sufficient advanced notice of any hearing and of
any meeting of the Arbitral Tiibunal; the right of each
party to receive all statements, documents or other
information supplied by the Arbitral Tiibunal and the
right of the parties to receive any exPert rePort or evr-
dentiary documents on which thc A¡bitral TribLrnal
may re ly in making i ts decis ion, being unable to bc
modi f ied bv the autonomy of the par t ies, nor the d is-
cretional power of the Arbitral Tiibunal."
4. - Arbitration Agreement
In Chapter II of the Chilean International Commer-
cial Arbitration Law, arricle 7 and following, the arbi-
rration agreement is treated, considering what the
Model Law stipulates, based on tha Convention of New
York, 1958, with some innovations in order to elimi-
nate some flaws. The Model Law not only recognizes an
agreement in relation to an existing controvers¡ but
also in relation to any future controversy. At the same
time, it recognizes an arbitration agreement indepen-
dent from adopting an arbitration clause includecl in a
contract or in an independent agreement. The Chilearl
Law, based on UNCITRAL Model Law, recognize.s an-'
Nou, o, the Model L¿u LJNCIT'RAI,, tJnitcl ,\'¿riotttCommixee for International Commercia/ Ldw Yearbook, uolwtc XV|,
1985, p . 131 and fo l low ing .
" Sandoval, Ricardo, op. cit, p. I12.
Nr. 3 (7)/Iulie-Septembrie 2008
Legea-Model UNCITRAL stabileqte reguli minimale
facultative aplicabile in lipsa unei astfel de determinári,
reguli ce se aplicá procedurii arbitrale in integralitarea
sa. Potrivit reglementárilor UNCITRAL, Tlibunalul
arbitral este indreptágit sá solugioneze litigiul aplicánd
reguli de procedurá considerate a fi pertinente, avánd
prerogativa de a aprecia asuPra admisibil i tá1ii, perti-
nentei, concludengei 9i uti l i táqii f iecárui mij loc de proba
(art. 19 paragraful 2 din legea chilianá). Aceasta per-
mite Tlibunalului a¡bitral sá solugioneze lit igiul inde-
¡rende nt de regulile de procedurá ce guverneaT.á arbitra-
jul intern. Drept urmare, arbitri i ; i párgile pot adopta
regr-rl i le procedurale cu ale cáror caracteristici sunt
familiarizali sau, cel pugin, par a fi acceptabile. De
cxemplu, in ipoteza in care ambele pár¡i provin din sis-
temul de common law, Tribunalul arbitral va fi in
másurá sá solicite luarea unor declara¡ii sub prestare de
jurámánt Ei sá solicite administrarea probei cu interoga-
torilr anterior analizei generale a spegei, spre deosebire
de ipoteza in care párgile provin dintr-un sistem de
tradi¡ie romaná, actele de procedurá avánd, mai
degrabá, un caracter inchizitorial decát un caracter sPe-
cific principiului contradictorialitá1ii. Aceastá posibil i-
tate de a alege regulile de procedurá arbitralá are scopul
de a promova arbitrajul comercial internaqional, spre
deosebire de obligativitatea aplicárii legii statului pe te-
ritoriul cáruia se desfágoará procedura arbitralá ce ar
constitui un importan t dezavantaj pentru párgile neaco-
modate cLl acest sistem, intr-o oarecare másurá ciudat,
precum gi cu procedurile gi administrarea probelor'..
Irxistá cáteva l imit¿ri ale l ibertá1ii de voingá a párgilor
de a determina reguli le de procedurá aplicabile ce sunt
stabil ite de art. 18 din legea chil ianá cu privire la arbi-
trajul comercial interna¡ional cum ar fi ' de exemplu,
principiul egalitágii párgilor, ceea ce inseamná egalitatea
de t¡atament, precum qi principiul generos al disponi-
bil i tá¡i i. Pe de altá parte, existá l imitári ale posibil i tegii
T'ribunalului arbitral de a determina regulile de proce-
durá aplicabile cu referire specialá la faza dezbaterilor 9iadministrári i probatoriului, la dreptul f iecárei pár¡i de a
fi citatá pentru termenul dezbaterilor in fond gi pentru
orice alt termen, la dreptul fiecárei pár1i de a solicita sá
i se comunice toate inscrisurile sau orice altá informalie
deginutá de fi ibunalul arbitral, Precum gi dreptul de a
primi orice raport de expeftizá sau inscrisuri conside-
rate a fi utile de Tiibunalul arbitral in etapa redactárii
- " ('u privire la comentariile Legii-Model UNCITRAL, a se
vetlett Anuaru/ Comisiei Natiunilor L/nite pentru Drepnl Comer¡uluilntcrn¿tional, uo/. WI, 1985, p. 131 $i urmátoarele.
Studii . art icole, comentari i
arbitration agreement if the existing or future contro-
versy refers to a ,,specific juridical relation, contractual
or non contractual". This expression has an ample
interpretation, to cover all commercial non contractual
business (for example, a third parry interfering in con-
tractual relations; the violation of a brand or other
forms of disloyal competit ion)."'The Chilean Law also establishes that the arbitratiorr
agreement shall be in writ ing, but not only a rvrirtet.t
document signcd by the parties, but als<,1 anv exchangc of
letters, telex, telegrams or other means of com[lunlcil-
t ion rvhich provide a record of the agreentent or i l l ¡tt
exchange of statements of clairn and defense in n'hich
the cxistence of an agrcement is alleged by one parrl 'and
not denied by the other (article 7 No 2). As for rhe pro-
vision For ,,r.vritten" form in article 7, according to article
3 of Law 19.799 refering to electronic documents, elec-
tronic signature and service for certif ication of sLrch sig-
nature, it should be understood that this provision is
fullfilled if the agreement is contained in an electronic
document, as it is done in other places of the world.tt
Finall¡ the reference in a contract or document contai-
ning an arbitral clausc constttutes agreement to arbitra-
tion, provided that the contract is in written form and
rhe reference implies that this clause is a part oFthe con-
tract. This means that an expres,scd referencc is t lot ne-
cessary to thc arbitration clause containcd in it. Thc
unfullf i l l ing of the requirement of recording the arbitra-
tion agreement in writ ing, may be validated if the parw
submits to the arbitral acts, thus participates r't ' i thout
raising the defence of inexister-rce or non validiry of rhc
arbitration agreement.r"
5. - Comoosition of the Arbitral Tiibunal
The Chilcan Law on Intcrnational Commercial
fubitration, according to the Model Law, states that the
parties are free to appoint the number of arbitrators. Fail ing
such determination, the number of arbitrators shall be
three. This number was adopted as in UNCITRAL (Articlc
5) because it is the most common number in International
'" Notes on the UAICITR{L Mod¿:l Ldw Ycarbook oJ' U'trircrl
Nations Cortiteefor Internationdl Conterci¿l Lau,, uohtne XVI' 1985'
p . l 2 8 .t 'See a r t i c l c bv t h i s same au tho r , ,A rb i t r a t i on on l i n¿ i n
Intenmtiona/ Commerce", published in Gateta Juridic¡ nttmber 288,
2004, p. 20 and i:ollowing. www.camsantiago.cl.
" Notes o¡ LTNCII-RAL Model Lau Yearl¡ook o;f tlte United Na-
tions Committee on International Commercia/ Latu, uolume X\4, 1985
l o
sentin$ei, toate acestea neputand fi modificate prin li-
bertatea de voingá a pár¡ilor sau de puterea discregionará
a tibunalului arbitral ".
4. - Convenfia arbitralá
in Capitolul II din legea chil ianá referitoare la arbi-
trajul comercial internagional, convengia arbitralá are o
reglementare, avánd in vedere prevederile Legii-Model,
bazatá pe Conven¡ia de la New York, 1958, dar cu unele
imbunátátiri menite sá inláture anumite deficienqe.
Legea-Model regleme nteazá atát convenfia arbitralá de-
cr,rrgánd dintr-o neingelegere existentá, cát conven¡ia
arb i t ra lá decurgánd d int r -o neingelegere v i i toa¡e.'[btodatá,
Legea-Model reglementeazá convengia arbi-
tralá indiferent dacá aceasta este stipulatá in contract
sau intr-un acord separat. Legea chil ianá, inspiratá din
I-egea-Model UNCITRAL, reglementeazá conven¡ia
arbitralá dacá o nein¡elegere existentá sau viitoare de-
curge ,,dintr-un raport concret contractual sau necon-
tractual". Aceastá sintagmá este susceptibil¿ de o inter-
pretare generoasá, in sensul cá se referá la toate rapor-
turi le comerciale, inclusiv cele necontractuale (de exem-
plu, ipoteza terlului ce intervine intr-un raPort contrac-
tual; incálcarea drepturilor la marcá sau alte forme de
co ncu ren tá neloialá) tt ' .
t)e asemenea, lcgea chil ianá stabileqte forma scrisá a
conventiei a convenliei arbitrale, prin aceasta inEelegánd
nr.r numai ur.r inscris semnat de pár9i, ci orice schimb de
scrisori, rnesaje telex, telegrame sau orice alte mijloace de
comunicare ce consemneazá in¡elegerea párgilor sau
transmiterea reciprocá a acgiunii arbitrale ;i intámpinárii
in continutul cárora invocarea de cátre o parte a exis-
tenqei convetr¡iei arbitrale nu este contestatá de cealaltá
par te (ar t .7 No 2) . Cu pr iv i re la cer in¡a, , formei scr ise"
stabil itá de art.7 , potrivit art. 3 din Legea 19.799 cu pri-
vire la documentele electronice, semnátura electronicá ;iprocedura de certif icare a acestei semnáturi, se
poate aprecia cá aceastá ceringá este indeplinitá dacá
respectiva convenfie este cuprinsá intr-un document
electronic, deqi acesta este realizat in orice alt loc din
lume.'- in sfárqit, menliunea dintr-un contract sau do-
cume nt ce contine o clauzá arbitralá constituie cotlvenlie
' ' Sandoval, Ricardo, op. cit, p. 112.
'' A se vedea comentariile releritoare la Legea-Model UNCI--l-RAT.,
in Anuarul Comisiei Na¡iunilor [Jnite pentru Drepnl
Comer¡ului Intcrna¡ional, uol. WI, 1985, p. 128' r\ sc vedea articolul aceluia;i autor Arbittation on line in
Intt'rnation¿l Commerce, publicat in Gaceta Juridica nr. 288, 2004,
¡r , J0 s i urmitoar( ' lc . www.camsant iago.c l .
Reüsta Románá de Arbitrai
Studii . art icole, comentari i
Commercial Arbitration, but also a sole arbitr¿ror is a
common practice, specially in less complex cases '"
On the appointment of the arbitrators, article 11 of
the Chilean Law stipulates that, unless otherwise agreed
by the parties, no person shall be precluded, bv reasons
of his nationaliry from acting as an arbitrator. On this
matter, a double doubt arises in the case of a I-aw arbi-
rratior.r, this is, when the arbitrators must be lawl'crs.
According to article 526 fron the Organic Code of'
Chilcan Tiibunals, only a Chilean Pcr.son can be a larvvct'
in Chile, which would mean that lawvers from other
nationalit ies could not be arbitrators in Ctri le. In our
opinion, this conclusion should be wrong, given rhat the
rcgulations on International Cclmmercial Arbitration do
not statc any requiremcnts to be appointecl as an arbi-
trator, prevail ing the agree ment of the parties. The samc
conclusion can be inferred if we look at the history of
Law 19.971 on International Commercial Arbitration in
Chile, since the parties decide the qualiry of the arbitra-
tors, being applicable in this case the principle of auto-
nomy of wil l of the parties.'"
Article 11 of the Chilean Law also states that the par-
ties are free to agree on a procedure of appointing thc
arbitrato¡ or arbitrators. Fail ing such agreement, each
parry shall appoint one arbitrator, and the rwo arbi-
rrators thus appointed shall ap¡roint the third arbitrator;
if a party fails to appoint the arbitrator within thirt¡ '
da1'5 n¡the receipt of a request to do so from the orhcr
parry) or if the rwo arbitrators fail to agree on thc third
arbitrator within thirry days of their appointment, thc
appointment shall be made, upon request of a partl', by
the President of the competent Court of Appeals of the
olace of arb i t rat ion, whose resolut ions shal l bc
unappealing. As for the grounds for challenge, in order
to ensure the principles of impartialiry and indepen-
dence of the Arbitral Tiibunal, and ethical rules, the
ground for challenge and the procedure are established'r'
t" ]n other arbitration legislations, as for cxarlple in the recellt
Spanish Law, if the parties are unable to agree, a sole arbitrato¡ is
appointed (Anic le 12).)" Zehda Pérez, Mauricio, ,,\'ro.yecto de /eJ de Arbintje Comerci¡l
Internacional", Boletin Juridico lel Ministerio rla .fusticin dc (ll'ílt',
Number (>, Seprcmber 2004, p. 101 and follorving, :rs :r legisl:rtive cotr
sultant for the Justice Ministery savs: fbreign lervvcr.s are not :tcting ls
Iaw¡¡er .s but : rs arbi t rators whose cont¡retencc has been qual i f ied bv t l lc
part ies by the t ime of the appointrrent , thus i t c¿n not bc objccted
tl-rat thc lawyer arbitrators have a diffcrent nationality than chilcans.t' See ,,The ethics in the internationttl commercial arbitrrttton",6y
this same author, published at www.camsantiago.cl.
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2OO8
arbitralá dacá contractul are forma scrisá 9i dacá
menliunea sugereazá cá acea clauzá este parte a acelui
contract . Aceasta inseamná cá o men¡ iune expresá nu se
refcrá, in mod necesar, la clauza arbitralá ce o con[ine.
Neindeplinirea ceringei formei scrise a conven¡iei arbi-
trale poate fi acoperitá dacá o Parte redacteazá acte de
procedurá, participánd la solugionarea lit igiului fárá a in-
voca inexistenta sau nevaliditatea convenfiei arbitrale.tt
5. - Constituirea Tiibunalului arbitral
Legea chil ianá referitoare la arbitrajul comercial
international, inspirándu-se din Legea-Model, stipulea-
zá cá párti le sunt l ibere sá stabileascá numárul arbitri lor'
in l ipsa unei astfel de determinári, numárul arbitri lor va
fi de trei. Acest numár de arbitri a fost stabilit de
Reguli le UNCITRAL (art. 5) pentru considerentul cá
este cel mai potrivit numár de arbitri in arbitrajul co-
mercial internalional, institugia arbitrului unic fi ind o
practicá comuná in special in cazurile mai pu¡in com-
plicate.'n Cu privirile la condiliile de a fi arbitru, art. I I
din legea chilianá stipuleazá cá, in afara cazului in care
pár¡i le au convenit altfel, niciunei persoane nu i se
poate interzice de a fi arbitru pentru considerente de
na¡ionalitate. in aceastá problemá, este incidentá o
dubl¿ dificultate in cazul unei reglementári arbitrale,
anume in ipoteza arbitri lor-avocagi. in conformitate cu
art.526 din l.egea organizárii judiciare chil iene, numai
un cetátean chil ian poate avea calitatea de avocat in
Chile, ceea ce inseamná cá avocagii de altá nagionalitate
nu pot f i arb i t r i in Chi le . in opin ia noastrá, aceastá con-
cluzie este gregitá, avánd in vedere cá reglementárile cu
privire la arbitrajul comercial internaEional nu stabilesc
nicio condil ie pentru numirea unui arbitru, ceea ce
prevaleazá fiind in¡elegerea párgilor. Se poate ajunge la
aceea.si concluzie dacá avem in vedere istoria elaborárii
Legii 19.971 cu privire la arbitrajul comercial interna-
tional, datá de la care párgile numesc arbitrul in funcgie
de specialitatea sa, f i ind aplicabil principiul autonomiei
voin¡ei pár¡i lor.3oDe asemenea, art. 1l din legea chil ianá prevede cá
"A sc vedea Comentdriile Legii-Model UNCITML, irt Anuarul
Comi si e i N¿tiun i lor {Jnite p entru Dreptul Comer¡ului Interna¡iona l,
uo/. XVI, 198l.' ' Ín ;rlte legislatii arbitrale, de exemplu in recent:r reglementare
spaniolá a arbi r ra ju lu i , dacá pi r ¡ i le nu stabi lesc al t fe l , este numrt un
r r r b i t r u un i c (A r t . 12 ) .
" Zelada Pérez, Mauricio, ,,Proyecto de ley de Arbitmje Comercial
Intern¿úondl", Boletin Juridico del Ministerio de Justicia de Cltik'
Nr, 6, septcmbrie 2004, p. 101 qi urmátoarele, in calitate de consilier
jur id ic in cadrul Ministerulu i Just ig ie i susl ine urmátoarele: avoca¡ i i
n
6. - Competence of Arbitral Tribunal
in Chapter IV of the Chilean Law on International
Commercial Arbitration, Article 16 states that the
Arbitral Tiibunal may rule on its own jurisdiction,
including any objections with respect to the existencc
or validiry of the arbitration agreement. For that pur-
pose, an a¡bitration clause which forms part of a con-
tract shall be treated as an agreement independent from
any other terms of said contract. This wa¡ a decision bv
the Arbitral Tribunal that the contract is null and void
shall not enrail ipso jure the validity of the arbitration
clause. Therefore the Arbitral t ibunal shall not loose
competence to decide on the invalidiry of the contract
unless it concludes that the effect caused by said rnva-
lidiry also affects the arbitration clause itself. TI-re prin-
ciple of separation is applicable regardless the nature of
the defect, in contrast to some national legislations that
distinguish berween init ial defects and subseqr-rent
grounds for anullment.' A plea that rhe Arbitral
Thibunal does not have jurisdiction shall be raised not
later than the submission of the statement of defence ,unless the Arbitral Thibunal admits a later ple a if i t con-
siders the delay justif ied (Article 16 No 2).
The Tiibunal may rule on a plea either as a prelimi-
nary question or in the award on the merits. If i t rules as
a preliminary question that it has jurisdiction, any part)¡
may request, rvithin thirty days after receiving noticc of
said ruling, to the President of the Court of Appeals tcr
decide the matter, which wil l be subject of no appeal.
While such request is pending, the Arbitral Tiibunal may
continue the arbitral proceedings and make an alvard."
7. * Restricted Judicalization: Extent of Court
Intervention and oowers of the Arbitrator
The restriction of Court intervention during arbitra-
tion constitutes a basic principle in the development of
International Commercial Arbitration. It is one of the
essenrial elements to understand the UNCITRAL
Model Law, Article 5, and taker.r by the Chilean l.aw in
the same terms: ,, ln matters governed by this law no
Court shall intervene except where so providcd in this
i' Notes on thc Model Law Yearbook oJ'United Nations Comirac.for
htternational Comercial [.¿w, uolume XVI, ]985, p. 128.
" This solution rvas adopted, as it records the Model Lau', in
order ro avoid d i latory t¿rct ics:rnd the abuse of : rn,v r ight to appcal
inmediatel¡ op. cit, p. 130.
t 2
párfle sunt libere sá stabileascá procedura de numire a
arbitrului sau arbitrilor. Ín lipsa unui astfel de acord,
fiecare parte va numi un arbitru, iar cei doi arbitri, ast-
fel numigi, il vor alege pe cel de-al treilea; dacá o parte
nu nume$te arbitrul in termen de 30 de zile de la solici-
tarea celeilalte párgi de a face acest lucru sau dacá cei doi
arbitri nu se ingeleg cu privire la cel de-al treilea arbitru
in termen de 30 de zile de la numirea lor, numirea celui
de-al treilea arbitru va fi fácutá, la cererea unei párgi, de
Pre¡edintele Curgii de Apel competente de la locul arbi-
trajului printr-o hotáráre nesupusá niciunei cái de atac.
i ' . ' c.e" ce privegte institugia recuzá¡ii, in scopul garantá-
ri i respectárii principii lor impargialitá¡i i ; i indepen-
den¡ei Tribunalului arbitral qi a reguli lo¡ sunt stabil ite
motivele de recuzare gi procedura recuzárii3'.
6. - Competenfa tibunalului arbitral
Art. l6 din capitolul IV din legea chil ianá cu privire
la arbitrajul comercial internalional stabilegte cá Tii-
bunalu l arb i t ra l poate statua asupra propr ie i compe-
tenge, inclusiv cu privire la orice obiecgiuni referitoare la
existenta sau validitatea conventiei arbitrale. Pentru
aceste considerente, o clauzá arbitralá, comPonentá a
unui contract, va fi analizatá ca un contract indepen-
clent de celelalte clauze contractuale. i.t ".ert
fel, decizia
Tribunalului a¡bit¡al de constatare a nulitagii unui con-
tract nu afeueazá ipso jure validitatea clauzei arbitrale.
Prin urmare, Tiibunalul arbitral nu va fi necompetent
sá statueze asupra invaliditagii contractului in afará de
cazul in care se a.iunge la concluzia cá aceastá invalidi-
rare se rásfránge Ei asupra clauzei arbitrale. Principiul
separirri i clauzei arbitrale de contract este aplicabil indi-
ferent de motivului acgiunii in anulare, spre deosebire
de unele legislagii ce opereazá distinc¡ia intre motive
inigiale de anulare gi motive subsecvente de anulare a
sentin{ei arbitrale3'. Exceplia necompetenfei Tiibuna-
lului arbitral trebuie invocatá páná in momentul depu-
nerii intámpinárii, in afara cazului in care Ti'ibunalul
arbitral apreciazá ca justificatá invocarea excep{iei ulte-
rior acestui moment (art. l6 paragraful 2).
str:lini nu ac¡ioneazá ca avoca¡i, ci ca arbitri, iar competen¡a profe-
s ionat : i a acestora a fost apreciatá de párt i in momentul ¡ lumir i i , ast-
fcl cri nu sc poate obiecta cá arbitrii avocali au o altá nalionalitate
J , . , r t n ¡ r i o n ¿ l i r . r t e ¿ c h r l i a n á .
" A se vedea studiul aceluiasi autor, The ethics in the internationdl
rorn nterci¿l arbi tr¿tion, studiupublicat pe site-ul www.camsantiago.cl.': Pentru comentarii cu privire la Legea-Model, a se vedea
Anuaru/ Comisiei Na¡iunilor (Jnite pentru Drepr Comercial
lnternarion¿\, uol. WI, ./985, p. 128.
Revista Románá de Arbitrai
Studii . art icole, comentari i
law". The intervention cases established by the new
Chilean Law are the following: appointment of arbitra-
tors when failing an agreement, challenge and with-
drawal of the arbitrator, decision of the Arbitral tribunal
to rule competence, and anullment of award. These in-
terventions imply the exclusion of all general or residual
power given to the Tiibunals in a narional systcn.r that is
not l istecl in the Model Law.'l 'his is especiallv goocl for
international commercial arbitration, because, as the
historl 'of the Model Law says, the intervention recourse
of the tribunals during arbitral acts were often uscd a.s a
dilatory tactic and most of thc times wcre an abusc of
the arbitral acts more than a protection against abuse ."
Orr the other hand, the extent of Court interventtott
on the arbitration is not compatible rvith judicial assis-
tance by national Courts, according to articlc 6 of the
Chilean l,aw, giving some attributions to the President
of the Court of Appeals in matters l ike the appoinrment
of arbitrators when failing an agreement between the
parties, origin ofa challenge presented to the arbitrator,
the appointment of a substitute arbitrator when the ar-
bitrator fails to act, the determination as Court of
Appels on a resolution by the Arbitral Tiibunal that re-
jects an incompetencc defence. The Chilcan Consti-
tr. lt ional Tribunal established in the constitutionaliw
examination, that the rule of ¿rrticle 5 agreed with the
Chilean Constitutior.r in terms of granting the Sr-r¡rrcme
Court the directive, correctional and economical Supe r-
intendency over thc tribunals nation wide, as the com-
petence in all jurisdictional actions established affected
in the Constitution for all who may see aFfected their
basic constitutional rights in the aplication of said Law'."
We have to bear in mind that Article 5 acccpts the inter-
vention of the Court in other matters that are not under
the Model Law, such as the ef|ect of State immuniry
contractual relations berween parties and the arbitrarors
or the arbitral institution, rights and cxpenses etc."'
8. - Aoolicable Law in arbitration
The Chilean Law on International Commercial
Arbitration establishes that the Arbitral Tribunal shall
decide the l it igation according to the ¡ules and regtrl 'r-
t ions agreed upon by the parties. If they do not indic¿rte
" LJnited Nations Contité for Conrcrci¿l Law Yearbook, uolunt XVI'
1985, p. 11 and fol lowing.
" Award by the Chilean Consti tut ional Ti ibunal, August 25,2004.'" Notes on the Mode/ Law, United Nations Coniter fr.rr
[nternational Commercial Law Warbook, uolume XVI, /9BÍ, p. I 18.
Nr. 3 (7)/ lul ie-Septembrie 2OO8
'lribunalul se pronun!á asupra excep¡iei invocate fie
in etapa procesualá a solugionárii aspectelor prealabile,
fie odatá cu pronunlarea solugiei pe fond' Dacá
Tiibunalul stabilegte in cadrul chestiunilor preliminare
cá este competent sá solugioneze lit igiul, oricare dintre
pár¡i poate solicita, in termen de 30 de zile de la comu-
nicarea respectivei hotárári, pre;edintelui Cur¡i i de Apel
sii se pronunfe asupra acestui aspect, hotárárea acestuia
din urmá nefiind supusá niciunei cái de atac. In perioa-
da de solu¡ionare a acestei cereri, procedura arbitralá nu
sc suspendá, Tiibunalul arbitral nefi ind impiedicat sá
pronunte o sentingá arbitralá".
7. - Intervenfia restránsá a justiliei statale: Extinderea
intervenfiei iustiÍiei statale gi prerogativele arbitrului
Limitarea intervengiei justi¡iei statale in derularea
procedurii arbitrale reprezintá un principiu de bazá in
dezvoltarea arbitraiului comercial internagional. Acesta
este unul din elementele-cheie in demersul de in¡elegere
a art. 5 din Legea-Model UNCITRAL, dispoziEie pre-
luatá de legea chilianá in urmátoarea redactar.' ,,i.t
materii le reglementate de aceastá lege nicio instan¡á
statalá nu poate interveni afará de situali i le in care
prezenta lege stipuleazá akfel". Cazurile de interven¡ie
alc justi¡iei statale reglementate de legea chil ianá sunt
rurmátoarele: numirea arbitri lor de cátre instan¡a statalá
dacá pár¡i le nu i-au desemnat, soluEionarea cererii de
recuz.are sau de ab¡inere a unui arbitru' solugionarea cáii
de atac impotriva hotárárii Tiibunalului arbitral de a
statua asupra propriei competente, precum ¡i cererea de
anulare a sentintei arbitrale. Aceste cazuri de intervengie
a justi l iei statale determiná eliminarea prerogativelor
generale sau particulare conferite tibunalelor arbitrale
de reglementárile nagionale, aspect ce nu este prevázut
de Legea-Model. Aceastá abordare este beneficá arbitra-jului comercial internagional pentru considerentul cá,
astfel cum reEine istoria redactárii Legii-Model, metoda
recurgerii la intervenlia justigiei statale in procedurile
arbitrale era uti l izatá pentru a tergiversa solugionarea
lit igiului gi, de cele mai multe ori, respectiva metodá
genera nerespectarea procedurii arbitrale decát protec¡ia
impotriva abuzurilorto.
" Aceastá soluqie a fost adopratá, astlel cum re¡in prevederile
l-egii-Model, pentru a evita incidenEa metodelor de tergiversare a
solu¡ionárii litigiului, precum gi exercitarea abuzivá a cáilor de atac,
op.cir. , p. \30.
" A se vedea Anuarul Comisici Na¡iunilor Unite pentru Drept
Comercitt/, uol. XVI, 1985, p. 11 ¡i urmátoarele.
1 3
Studii . art icole, comentari i
the applicable laws, the Arbitral Thibunal must apply
the Law determined by the applicable rules of solution
of conflict between laws considering the provisions of
the contract and commercial use. According to this re-
gulation, the Law allows the parties to choose the appli-
cable norms, which means that thay could apply norms
from more than one judicial system and to international
levcl."That is, that the parties shall be able to choosc the
UNIDROIT as applicable Law to the controversv.' '
In other International Commercial Arl¡itration Law,
when parties have not chosen the applicable Lar'v to the
merit of the conflict, the arbitrator has been given a dis-
cretional range in the arbitral Law concrete application.
For example, the German Law establishes that the arbi-
trator may determine the applicable Law accordinq to
the closest relation.'n On the other hand, the Spanish
legislation establishes that when the parties do not
choose the applicable Law, the arbitrator shali decide.'n
9. - Interim Measures
The Arbitral Tiibunal ma¡ r,rnless otherwise agreed
by the parties, order any party to take such interim
measure of protection in respect to the subject-matter
of the dispute. The Arbitral Tiibunal may require an1'
party to provide appropiate secrtrit i ' i tt conuection q'ith
such measure (Article 17 Chilean Law). Interim Provi-
sional measures to avoid and mitigate losses can be
ample, with restrictions in reference to the su[.. iect-
matter of the dispute.t ' This measure does not provide
the Arbitral Tribunal with the faculty to execute resoltt-
t ions, nor can foresee the judicial execution of the
orders of the Arbitral Thibunal."
r; Notes on the Model Ldtu. United Nations Committ¿e JorIntern,ttional Commercittl L¿w. \'earbook, uolunte XVI, 1985, p. 140.
'^ -l'he Intcrnational Institute for the Unitv of Private l-au'
(UNIDROI' | ) is an intcrgovernmental agency that publ ished in
1994 a ser of regulation.s in order to offér a generitl ilnd hotnogct.tcotts
regul , r r ion of Internat ional Contractual Law for rhe internat ional
commercia l contracts. Norvad:rys, the pr incip les of UNIDROIT arc
usually used by the arbitrators to base their arv:rrds itt an iltternrrtional
commercial arl¡ itracion context. See u.u"ri'. unidrt i t. o rg.'' Checa, Martinez, Miguel, op. cit. p. 356.
" ' Ar t ic le 34 No 2 of Larv (10-2003 on Spanish Arbir ret ion. l ror '
othcr cr i ter ia to dctcnninc thc appl icablc [ -ar l , in othcr lcgis l r r t ior ts scc
Sanders Pieters, ap. t i r . p. 17.'' Nores on rhc Model Lau,. Iinirud Narions (.ontntitttt fir
lnternatiott¿/ C'ann¡toti¿l Lau,. lTarbook, uolunte WI, 19,9 í, p. I 3 I .,. See ,,'l-he ICO Arbitration Rttles and the UNC17'RAL Mo¿L,l L¿u,"
bl' Schwartz, Eric. Published by Arbitration /ntern¿tionttl, uolutttt 9
N" 3 LCIA, 1993, p.239 and follorving.
T 4
Pe de altá parte, extinderea intervengiei justiliei
statale nu este compatibilá cu sistemul asistengei judi-
ciare organizat d€ aceasta, astfel cum stipuleazá an. 6
din legea chil ianá, conferindu-se pre$edintelui Curgii de
Apel atribugii cu privire la numirea arbitri lor dacá
pár¡i le nu au stabil it acest lucru, la solu¡ionarea cererii
de recuzare a unui arbitru, numirea unui arbitru su-
pleant cánd arbitrul t itular este indisponibil, soluliona-
rea cailor de atac declarate impotriva hotárárii Tiibu-
nalul arbitral de respingere a excep[iei de necompe-
ten¡á. Tribunalul constitulional chil ian a stabil it in con-
textul examinárii constitugionale, cá regula instituitá de
¿rrt. 5 nu este neconstitu[ional prin raportare la
Constitugia statului Chile in sensul conferiri i Cur¡i i
Supreme a prerogativei de control judiciar qi economic
a tutu¡or instan¡elor nafionale, din moment ce comPe-
tenta solulionárii acgiunilor judiciare, astfel reglemen-
tatá de Constitugie, are implicagii cu privire la toli cei ce
Ei-ar putea vedea drepturile fundamentale nesocotite
prin aplicarea acelei legit'. tebuie sá avem in vedere
laptul cá art. 5 admite incidenga justigiei statale in
materii nereglementate de Legea-Model, precum ar fi
efectul imunitá¡i i statale, raporturi le dintre pár¡i ; i arbi-
tri i sau dintre párgi gi institugia arbitralá, drepturile pro-
cedurale si cheltuieli le arbitrale etc"'.
8. - Legea aplicabilá in litigiul arbitral
Legea chil ianá cu privire la arbitrajul comercial
interna¡ional solugioneazá lit igiul in conformitate cu
reguli le Ei reglementárile convenite de pá4i. in l ipsa
unei astfel de determinári, Tiibunalul arbitral aplica
legea determinatá potrivit normelor confl ictuale perti-
nente prin luarea in considerare a prevederilor contrac-
tuale gi a uzangelor comerciale. Potrivit acestei regle-
mentári, párgilor le este permis sá aleagá legea aplicabila
lit igiului arbitral, ceea ce inseamná cá pot sá aleagá legi
din mai multe sisteme de drept intr-un l it igiu inter-
naqionalr;. Astfel, pár¡i le pot determina aplicarea
UNIDROIT fondului l i t igiului". in alte reglementári
,\ sc vede¿ senrin¡a Tribunalului Constitutional chilian pronunratá
Ja 25 august 2004."' I)entru comentarii cu privire la Legea-Model, a se vedea Anudrul
(.ornisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul Comer¡ului Interna¡ional'
t'ol. X\I, | 985, p. 1lB.'- Pcntru comentarii referitoare la Legea-Model, a se vedea Anuatul
Ct¡misie i N¿tiunilor [Jnite pentu Drept Comerprlui Interna¡ional, uol. WI,| 9tt5, p. 14(\.
' ' Inst i tutul Interna¡ional pentru Unif icarea Dreptului Privat(UNIDROIT) este o agen¡ie interguvernamentalá ce a publicat in 1994
Revista Románá de Arbitrai
Studii , art icole, comentari i
10. - Anullment Reeourse agarnsll¡¡¡ard
As a consequence of restrictions in judicial interven-
tion in arbitration, the UNCITRAL Model Law esta-
blishes that the only way that the arbitral award mav be
set aside is by the anullment recourse against an'ard,
based on the taxative grounds established in Article 34,
which are basically the same established by thc Neu'
York Convent ion in 1958. The grounds for anul lment
are the following:a) the incapaciry of a parry in the arbitration agree-
ment;b) the agreement is not valid under the law to which
the parties have subjected it;
c) the parry making the application was not given
proper notice of the appointment of an arbitrator or of
the arbitral proceedings or was otherwise unable to
present his case ; the award deals with a dispute not con-
templated by or not falling within the terms of the sub-
mission to arbitration, or contains decisions or matters
beyond the scope of the submission to arbitration;
d) the composition of the Arbitral Tiibunal or the
arbitral procedure was not in accordance with the
agreement by the parties, unless such agreement was ln
conflict with a provision of this Law from which the
parties can not derogate , or, fail ing such agreement, was
not in accordance with this Law;
e) the Court f inds that the subject-matter oF the dis-
pute is not capable of settlement by arbitration under
the Chilean Law, or the award is in confl ict with thc
publ ic pol icy of Chi le .
The petit ion for setting aside may not be made after
three months have elapsed from the date on which the
parry making the petition had received the award. The
competent Court of Appeals wil l place the petit ions of
nullity immediately in the Court Board and they will
enjoy preference for their view and the Court ruling.
Once the anullment recourse against the award has
been ruled, the question arises whether the resolution
can be reviewed by the Supreme Court by means of a
Disciplinary Recourse, taking into account parragraph
7 above. In respect of the restriction of national
Ordinary Tiibunals intervention during arbitration' ser
forth in the new Law of International Commcrcial
Arbitration, it shall be understood, in accordance n'ith
what was said by the Chilean Constitutional Tiibr-rnal,
not withstanding the directive, correctional and eco-
nomical Superintendency olt the Supreme Court over
the tribunals nation wide. It is our opinion that the
Nr. 3 (7)/lulie-Septembrie 2008
referitoare la arbitra.iul comercial internagional, in cazul
in care párgile nu au ales legea aplicabil¿ fondului liti-
giului, determinarea acesteia revine instangei arbitrale.
De exemplu, legea germaná stabile;te cá arbitrul poate
determina aplicarea legii ce prezintá cele mai stránse
legáturi cu l it igiulr '. Pe de altá parte, legisla¡ia spaniolá
stabileqte cá, in cazul in care párti le nu determiná legea
aplicabil i fondului l i t igiului, aceasta va fi determinatá
de instanta arbitralá.".
9. - Másuri asigurátorii
Dacá pár1ile nu au convenit altfel, Tribunalul arbi-
tral poate dispune luarea unor másuri asigurátorii pen-
tru conservarea c{repturilor l i t igioase. Tiibunalul arbi-
tral poate solicita oricáreia dintre párgi de a lua másurile
necesare compatibile cu dispunerea másurilor asigurá-
tori i (art. 17 din legea chil ianá). Másurile asigurátorii
dispuse in scopul evitárii qi limitárii pagubelor pot avea
un domeniu larg de aplicare, singurele restricEii fiind
impuse de natura l it igiului ' ' . Dispunerea acestor másuri
asigrrrátorii de cátre Tribunalul arbitral nu le conferá 9icaracte r executoriu, nefi ind reglementatá instituEia exe-
cutárii si l i te a másurilor dispuse de Tiibunalul arbitralo'.
10. - Acfiunea in anularea sentinfei arbitrale
Ca o consecin¡á a incidenlei intervengiei justigiei sta-
tale in derularea procedurii arbitrale, Legea-Model
UNCITRAL stabilegte cá singura modalitate de desfi in-
tare a unei sentinfe arbitrale este acfiunea in anulare,
motivele acliunii in anulare reglementate de art. 34
fi ind aproximativ identice cu cele stabil ite de Conven-
tia de la New York, 1958. Motivele de acgiuni in anu-
lare sunt urmátoarele:
un set de reguli pentru a oferi o reglementare generalá qi omogená regle-
mentárii contractuale internagionale, cu referire specialá la contractele
comercia le internaEiouale. in z i le le noastre, pr incip i i le UNIDROIT sunt ,
de obicei , ut i l izate de instan¡ele a¡bi t ra le in scopul mot ivár i i senr inqei
prour¡ntate int r -un l i t ig iu internat ional . A se vedea www.unidroi t .org.'' ' Checa, Martinez, Miguel, op.cit. p' 356.-" Art. 14 paragraful 2 din Legea 60-2003 referitoare la arbitrajul
spaniol . Pentru a l te cr i ter i i de dcterminarc a legi i apl icabi le fondului
litigiuiui st:rbilite de alte legislalii, a se vedea Sanders Pieters, op cit
p 1 7t' Pentru conren tarii referitoare la Legea-Model, t se v edea Anua tu I
Contisiei Na¡iunilor [Jn;te pentrt4 Dreptul comertuhti Internationdl,
uol. WI, 1985, p. 131.'"
A se vcdea The ICC Arbitration Rules and the UNCITML
Model Law, Shwartz, Eric, in Arbitration International' uol. 9 I( 3
LCIA, 199-1, p. 239 ;i urmátoarele'
l 5
Studii . art icole. comentari i
Disciplinary Recouse can not be applied in this case,
due to the extraordinary character of said recourse and
considering the character of ,,lex specialis" of Chilean
Law on International Commercial Arbitration which
provides that in case of confl ict, its dispositions orr
international commercial arbitration prevail over the
general dispositions of arbitration.t '
I l. - Recosnition and enforcement of awards
This matter is regulated in Articles 35 and 36 of the
Chilean Law on International Commercial Arbitration.
They adopt almost l i terally the Convention on recogni-
tion and enforcement of awards of New York, 1958. The
scope of application of the UNCITRAL Model Law is
different from the range of the New York Convention.
The Model Law is applied to all awards in connectton
with international commercial arbitration, including the
awards in the State where the rccognition and enforce-
ment is sought. On the contrarv, the Nerv York
Convention applies only to foreign arbitrai awards, that
is, those that have not bee n made by the tribunal oF rhe
State where the recognition and enforcemenr is sotLght.
Any arbitral award, irrespective of the colttttrv itt
which it was made, shall be recognized as binding, and
shall be enforced subject to the provision of Article 35
of the Chilean Law on lnternational (lommercial
Arbitration. The grounds for ¡efusing recognition or
enforcement of an arbitral award are set forth in Article
36 oFthe Law and shall be proved in order to reject the
recognition and enforcement of the arbitral award.
CONCLUSIONS
As we can see, the new Chilean Law on International
Commercial Arbitration embraces the international unity
principlc in arbitration regulation, based on the UNCI-
I 'RAL Model Law 1985, providing a flexible regulation,
based on the principle of autonomy of wil l of the parties.
It is important to point out that Chile has subscribed and
ratif ied the United Nations Convention on rccognitior.r
and enforcement of foreign arbitral awards, New York
1958, and the Interamer ican Convent ion on I t r terna-
t ional Commercia l Arb i t rat ion, Panama I975, u 'h ich
helps the efficiency ofthc international arbitration svstcm
-r' 11.r. principle ol lex specialis is taken 6y |NCI'\'RAL Molel
Law and the Chilaan lau United Nations Commixee for InternationalCommercial Lau. Yearbook, uolume XV 1985, p.9 and lollowing.
t 6
a) l ipsa capacitágii depline de exerciEiu a uneia dintre
párti le convenli€i arbitrale;
b) conven¡ia arbitralá nu indeplineqte condigii le de
vaiiditate stabil ite de legea determinatá de pá4i;
c) partea care a formulat cererea de arbitrare nu a
fost inqti ingatá cu privire la posibil i tatea de a numi un
arbitru, nu a fost citatá cu privire la desf$urarea proce-
drrri i arbitrale Ei nu a i s-a dat posibil i tatea de a-;i
susline punctul de vedere;
d) sentinta arbitralá se referá Ia aspecte ce nu s-au so-
licitat sau nu se referá la ceea ce s-a solicitat sau se referá
la aspecte ce depá¡esc limitele cererii de arbitrare;
e) constituirea Tribunalului arbitral sau procedura
arbitralá nu sunt in concordangá cu ingelegerea pá4ilor,
in afará de cazul in care o asfel de ingelegere nu resPectá
o dispozigie legala de la care párgile nu pot deroga sau,
in lipsa unei astFel de in¡elegeri, acestea nu sunt in con-
cordangá cu reglementárile legale;
e) l i t igiul nu este arbitrabil potrivit legii chil iene sau
sentinla nu respectá ordinea publicá de drept inter-
na[ional privat.Cererea de anulare a sentinlei arbitrale poate fi for-
mulatá in te¡men de trei luni de la data comunicárii
accsteia. in cadrul Colegiului, Curgile de Apel compe-
tente vor solu¡iona cu prioritate cererile de anulare a
sentintelor arbitrale. Odatá ce acliunea in anulare a fost
solu¡ionatá prin hotárárea pronuntatá de Curtea de
Apel, se pune problema dacá respectiva hotáráre poate
Ft analizatá de Curtea Supremá ca urmare a declarárii re-
cursului pentru neregularitági formale, dacá avem in ve-
dere paragrafulT de mai sus. Va trebui sá se giná seama
de limitarea intervenqiei instan¡elor statale in des-
fáEr,rrarea procedurii arbitrale, astfel cum a fost regle-
mentatá de noua lege a arbitrajului comercial inter-
national, acest aspect fiind in depliná concordanlá cu
decizia Tiibunalului Constitugional al statului Chile ce
a statl lat asupra existengei prerogativei de control judi-
ciar qi economic exercitatá asupra instangelor statale na-
¡ionale. in opinia noastrá, calea de atac a recursului nu
se poate aplica in aceastá ipotezá din cauza caracterului
exraordinar al acesteia, dar gi din cauza caracterului de
lege specialá a reglementárii chil iene cu privire la arbi-
trajul comercial interna¡ional ce stabilegte cá in cazul
unei neconcordange intre reglementárile generale gi spe-
ciale au prioritate de aplicare acestea din urmáo'.
" Principiul lex specialis este preluat de Legea-Model tINCITRAL
5i de legea chi/i.¿n¿. A se vedea Anuarul Comitetului Natiunilor IJnite
pentru Drept Comercia/ Interna¡ional, uol. XV 1985, p.9 ¡i urm.
Revista Románá de Arbitrai
Studii . art icole, comentari i
in Chile. At the same time, the inquestionable resrrictior:t
in judicial intervention of Ordinary Tiibunals ensures the
well f i ,rnctioning of the international arbitral svstcm in
Chi le . In our opin ion, the new Chi lean Law on
International Commercial Arbitration has helped Chile to
become an attractive arbitral place for investors and fo-
reign counterparts, especially in Latin Amcrican context.
1 1. - Recunoagterea gi executarea sentinfelor arbitrale
Materia recunoagterii gi incuviinEárii executárii si l i te
a sentin[elor arbitrale este reglementatá de art. 35 ;i 36
din legea chil ianá referitoare la arbitrajul comercial
interr.rational. Aceste dispoziti i legale adoptá, aproape
litcral, Convenlia cu privire la recunoa;terea qi incu-
viintarea executárii si l i te a sentinlelor arbitrale, New
York, 1958. l )omeniu l de apl icare a Legi i -Model
UNCITRAL este diferit de domeniul de aplicare a
Convengici de la New York. Legea-Model se aplicá
tr-lturor sentinfelor Pronungate in arbitrajul comercial
intcrnational, inclusiv sentinlelor arbitrale din statul pe
teritoriul cáruia se solicitá recunoa$terea gi incuviinlarea
cxecutárii si l i te a acestora. Dimpotrivá, Convengia de la
New York se aplicá numai sentingelor arbitrale stráine,
adicá acelor sentinge arbitrale ce nu au fost pronun¡ate
de instangele statului pe teritoriul cáruia se solicitá
recunoaqterea qi incuviinlarea executárii si l i te a acestora.
Orice sentin¡á arbitralá, indiferent de gara pe terito-
riul cáreia s-a pronunlat, este consideratá ca obligatorie
qi va fi executatá sil i t conform prevederilor att.35 din
legea chil ianá reFeritoare la arbitrajul comercial interna-
tional. Motivele refuzului recunoagterii gi incuviinqárii
execlltári i si l i te a sentingei arbitrale sunt reglementate
de art. 36 din legea chil ianá, trebuind a fi dovedite pen-
tru a respinge cererea avánd un astfel de obiect.
CONCLUZII
Asa cum se poate observa, noua lege chil ianá referi-
toare la arbitrajul comercial internaEional imbrágiqeazá
principiul unitá¡i i internaEionale a reglementárii arbi-
trale, avánd drept sursá Legea-Model UNCITRAL 1985,
furnizándu-se o reglementare flexibilá gi fundamentatá pe
principiul autonomiei voin¡ei párgilor. Este important sá
subliniem cá Chile a semnat qi ratif icat ConvenEia
Naliunilor Unite cu privire la recunoagterea gi executarea
senrintelor arbitrale stráine, New York 1958, Conven¡ia
Interamericaná cu privire la arbitrajul comercial inter-
nalional, Panama 1975, fa1 ce ajutá la eficientizarea
rcglementárii arbitrale intcrnalionale din Chile' in acelaqi
rimp, evidenta restric¡ionare a interven¡iei justi¡iei statale
asigurá funcEionarea in bune condigii a sistemului arbitral
ir.rterna¡ional din Chite. in opinia noastrá, noua regle-
mentare chil ianá referitoare la arbitrajul comercial inter-
na¡ional a ajutat statul Chile sá deviná un loc atractiv de
arbitraj pentru investitori gi entitá¡i stráine, in special
Dcntru America Latiná in ansamblul sáu.
Nr. 3 (7)/Iulie-Septembrie 2008 t a