ȘCOALA DOCTORALĂ
Ing. BALCĂU V. SIMINA LAURA
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
ABSTRACT OF THE PhD THESIS
STUDIUL UNOR PARTICULARITĂȚI AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE
ALE VERZEI DE FRUNZE
(Brassica oleracea L. var. acephala)
THE STUDY OF SOME AGROBIOLOGICAL AND TECHNOLOGICAL
FEATURES OF KALE
(Brassica oleracea L. var. acephala)
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. Dr. Maria APAHIDEAN
Cluj-Napoca
2014
2
Vă invităm la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:
„STUDIUL UNOR PARTICULARITĂȚI AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE
VERZEI DE FRUNZE
(Brassica oleracea L. var. acephala)”
elaborată de Ing. BALCĂU V. SIMINA LAURA, în vederea obţinerii titlului de doctor în
domeniul Horticultură.
Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 07 Martie 2014, la ora
10:00, în Amfiteatrul Verde din clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii, din cadrul
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.
Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:
Preşedinte:
Prof. univ. dr. Mitre VIOREL – USAMV Cluj-Napoca
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Maria APAHIDEAN - USAMV Cluj-Napoca
Referenţi oficiali:
Prof. univ. dr. Viorel BERAR – USAMVB Timişoara
Prof. univ. dr. Măniuţiu DĂNUŢ-NICOLAE – USAMV Cluj-Napoca
Conf. dr. Gheorghe POȘTA – USAMVB Timişoara
Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi
Prof. univ. dr. Maria Apahidean, sau la Ing. drd. Simina Balcău, [email protected]
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………….…..............………………............... 4
CAP. I IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A VERZEI DE FRUNZE
(Brassica oleracea L. var. acephala).................................................................................... 5
1.1. Importanța culturii verzei de frunze........................................................................... 5
1.1.1. Importanța alimentară................................................................................. 5
1.1.2. Importanța terapeutică................................................................................. 6
1.2. Origine și răspândire................................................................................................... 7
1.3. Cultura verzei de frunze pe plan mondial și național................................................. 8
CAP. II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND PARTICULARITǍȚILE
AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE............................. 9
2.1. Particularități morfologice și biologice...................................................................... 9
2.1.1. Sistematica și morfologia speciei Brassica oleracea L. var. acephala. 9
2.2. Particularitățile ecofiziologice ale speciei.................................................................. 11
CAP. III CERCETĂRI PROPRII PRIVIND PARTICULARITĂȚILE AGROBIOLOGICE ȘI
TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE................................................................... 12
3.1. Importanța, scopul și obiectivele cercetării................................................................ 12
3.2. Materialul biologic folosit în experiență..................................................................... 13
3.3. Organizarea experiențelor........................................................................................... 14
3.4. Metode de interpretări statistice.................................................................................. 14
CAP. IV CONDIȚIILE NATURALE SPECIFICE ZONEI JUDEȚULUI CLUJ.............................. 15
CAP. V
INFLUENȚA EPOCII DE PLANTARE, A CULTIVARULUI ȘI A TEHNOLOGIEI DE
OBȚINERE A RĂSADULUI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI
CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA VARZA DE FRUNZE.................................................... 16
5.1. Metoda de lucru.......................................................................................................... 16
5.2. Observații, analize și determinări............................................................................... 18
5.3. Condițiile climatice specifice perioadei de vegetație................................................. 19
5.4. Rezultate privind producția obținută la varza de frunze ............................................ 22
5.5. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra compoziției chimice a
frunzelor la varza de frunze........................................................................................ 27
5.5.1. Conținutul în substanță uscată..................................................................... 27
5.5.1.1. Rezistența la ger a verzei de frunze..................................... 28
5.5.2. Conținutul în vitamina C și zaharuri........................................................... 30
CAP. VI INFLUENȚA FERTILIZĂRILOR FAZIALE ȘI A CULTIVARULUI ASUPRA
CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA
VARZA DE FRUNZE.......................................................................................................... 32
6.1. Metoda de lucru.......................................................................................................... 32
6.2. Observații, analize și determinări............................................................................... 34
6.3. Rezultate medii obținute în cei doi ani experimentali (2012-2013)........................... 35
6.3.1. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra producției
obținute la varza de frunze.......................................................................... 35
6.3.2. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra compoziției
chimice a frunzelor la varza de frunze........................................................ 37
6.3.2.1. Conținutul în substanță uscată................................................... 37
6.3.2.2. Conținutul în vitamina C și zaharuri......................................... 38
6.3.2.3. Conținutul în nitrați și nitriți..................................................... 39
CAP.VII. RECOMANDĂRI ................................................................................................................ 41
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 42
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
4
INTRODUCERE
Varza de frunze sub denumirea de Brassica oleracea L. var. acephala, este puțin
cunoscută și cultivată la noi în țară, motiv pentru care poate fi considerată o legumă rară sau
nouă.
Din grupa Brassicaceae, varza de frunze este cea mai valoroasă din punct de vedere
nutritiv. Dacă se realizează o comparație, în ceea ce privește conținutul în vitamina C și în
minerale, între varza de frunze și cea de căpățână, care este cultivată și consumată peste tot
în țara noastră, se observă faptul că varza de frunze este mult mai bogată în elemente
nutritive.
Un alt avantaj al verzei de frunze este faptul că se cultivă foarte ușor, nu prezintă
cerințe mari în ceea ce privește solul, este rezistentă la temperaturi scăzute motiv pentru
care este foarte apreciată, deoarece asigură necesarul de vitamine și minerale în sezonul
rece. Este, de asemenea și foarte rezistentă la boli și dăunători.
Trebuie, de asemenea, amintit faptul că această legumă prezintă și valoare
decorativă, datorită caracteristicilor sale: portul înalt, culoarea și dispunerea frunzelor.
Varza de frunze este foarte des utilizată în arhitectura peisageră, în punerea în
practică a sistemului ”edible landscape”, deoarece varietatea enormă de soiuri și hibrizi
existentă pe piață oferă posibilitatea de a crea jocuri și contraste de culori deosebit de
frumoase.
Datorită faptului că datele științifice concrete și cercetările asupra acestei legume
extrem de valoroase, lipsesc la noi în țară, teza de doctorat cu titlul „Studiul unor
particularități agrobiologice și tehnologice ale verzei de frunze (Brassica oleracea L. var.
acephala)” își propune o corectare, măcar într-o mică măsură al acestui neajuns. Scopul
organizării acestei cercetări este de a aduce noi informații cu privire la unele particularități
agrobiologice a soiurilor de varză de frunze cu valoare decorativă în condițiile pedo-
climatice din Podișul Transilvaniei și utilizarea acestora ȋn arhitectura peisagerǎ.
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
5
CAPITOLUL I
IMPORTANŢA, ORIGINEA ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A
VERZEI DE FRUNZE
(Brassica oleracea L. var. acephala)
1.1. IMPORTANŢA CULTURII VERZEI DE FRUNZE
1.1.1. Importanţa alimentară
Legumele vărzoase participă în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare
proaspătă cât şi conservată. Cercetătorii estimează pentru persoanele cu o alimentaţie
echilibrată, un consum de legume vărzoase de 75g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80%
consum în timpul iernii (BERAR şi colab., 2012).
Varza de frunze, mai puţin cunoscută în ţara noastră, are o valoare alimentară
ridicată, datorită conţinutului bogat în vitamine şi săruri minerale deosebit de utile
organismului uman, în special în perioada de toamnă-iarnă, când datorită factorilor naturali,
sortimentul de legume ce pot fi consumate în stare proaspătă este mai redus. Partea
comestibilă o reprezintă frunzele, din care se pregătesc diferite preparate culinare
(CEAUŞESCU şi colab., 1984).
Legumele au un conţinut bogat în numeroase elemente minerale, cum sunt: Ca, Fe,
Cu, P, Zn, Cl, Na etc. Aceste elemente au un efect alcalinizant, neutralizând aciditatea altor
alimente, în special a celor de origine animală (GENDERS & HALE, 1994). Cantitatea de
minerale existentă în legume este mai mare decât în fructe şi are valori cuprinse între 0,6 şi
1,8%. În această cantitate fiind cuprinse mai mult de 60 de elemente. Cele mai bogate
legume în aceste elemente sunt: spanacul, morcovii, varza şi tomatele (www.fao.org).
În tabelul 1.1 este prezentată compoziţia chimică a verzei de frunze în comparaţie cu
cea a verzei de căpăţână (Brassica oleracea convar. capitata), varza creaţă (Brassica
oleracea convar. capitata, Alef var. sabauda L.), varza de Bruxelles (Brassica oleracea L.,
convar. oleracea D.C., var. gemmifera DC), varza chinezească (Brassica campestris L. var.
pekinensis sau chinensis) şi conopida (Brassica oleracea, convar. botrytis), cei mai populari
reprezentanţi ai grupei vărzoaselor.
http://www.fao.org/
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
6
Tabelul (Table) 1.1.
Compoziţia chimică a verzei de frunze în comparaţie cu ceilalţi
reprezentanţi ai grupei vărzoaselor
The chemical composition of kale compared with other representatives
of the Brassicas group
Substanţe nutritive/
Nutrients
U.M. Varza
de
frunze/
Kale
Varza de
căpăţână/
White
Cabbage
Varza
creaţă/
Savoy
cabbage
Varza de
Bruxelle/
Brussels
sprouts
Varza
chinezescă/
Chinese
cabbage
Conopida
/ Cauliflower
Su
bst
anţe
cu
ro
l
pla
stic
şi
ener
get
ic/
En
erg
etic
su
bst
an
ces Apă/ Water g 84,04 92,18 91 86 95,32 92,07
Val.Energetică
Energy
Kcal 49 25 27 43 13 25
Proteine/
Protein g 4,28 1,28 2 3,38 1,5 1,92
Lipide/ Lipid g 0,93 0,10 0,10 0,30 0,20 0,28 Carbohidraţi/
Carbohydrate g 8,75 5,8 6,10 8,95 2,18 4,97
Min
eral
e /
Min
era
ls
Calciu/ Ca mg 150 40 35 42 105 22 Fier/ Fe mg 1,47 0,47 0,40 1,40 0,8 0,42
Magneziu/ Mg mg 47 12 28 23 19 15 Fosfor/ P mg 92 26 42 69 37 44 Potasiu/ K mg 491 170 230 389 252 299 Sodium/ Na mg 38 18 28 25 65 30
Zinc/ Zn mg 0,56 0,18 0,27 0,42 0,19 0,27
Vit
amin
e /
Vit
am
ins
Vitamina C mg 120 36,6 31 85 45 48,2 Vitamina B2 mg 0,13 0,04 0,03 0,09 0,07 0,06 Vitamina B6 mg 0,27 0,12 0,19 0,21 0,19 0,18 Vitamina A μg 500 5 50 38 223 0
Vitamina K μg 704,8 76,0 68,8 177 45,5 15,5
(Sursa/Source: USDA – United State Department of Agriculture – National Nutrient Database for
Standard Reference, www.usda.gov)
Analizând datele prezentate în tabel se poate observa că varza de frunze conţine o
cantitate mult superioară în elemente nutritive faţă de celelalte vărzoase prezentate.
Majoritatea acestor elemente nutritive se găsesc în conţinutul de substanţă uscată.
Aceasta indică cantitatea de: carbohidraţi, grăsimi, proteine, vitamine, minerale şi substanţe
antioxidante conţinute, adică suma substanţelor necesare organismului uman
(www.wikipedia.org). Acest conţinut este direct influenţat de cultivarul utilizat, condiţiile
de mediu, dar şi de fertilizanţii aplicaţi culturii (FIOL et. al., 2013).
1.1.2. Importanţa terapeutică
Brasicaceele sunt cele mai cultivate legume în întreaga lume (AYAZ et. al., 2006), iar
varza de frunze este considerată una dintre cele mai valoroase legume, din punct de vedere
nutritiv (DROST & JOHNSON, 2010a).
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
7
Calităţile terapeutice ale verzei de frunze sunt recunoscute încă din antichitate de
către Hipocrate, Plinius cel Bătrân, Cato cel Bătrân, Galen. Romanii considerau varza un
adevărat panaceu (PÂRVU, 2005).
Romanii, timp de 6 secole, au folosit varza intern şi extern în tratamentul tuturor
bolilor. O foloseau ca purgativ, depurativ şi în cataplasme. Soldaţii pansau rănile cu frunze
de varză. Rembert Duodens (medicul lui Maximilian al II-lea şi al lui Rudolf, împăraţi ai
Germaniei) menţiona în Istoria Plantelor (1557), că zeama de varză are rol purgativ; sucul
proaspăt de varză vindecă ulcerele vechi. Gaspard Bahuin din Bale (1550-1624) scria, în
Istoria Plantelor, că varza are acţiune binefăcătoare asupra tremurăturilor nervoase ale
membrelor, curăţă organismul de toxine. Uşor fiartă şi ingerată ca o ciorbă, te destinde, iar
fiartă îndelung, te întăreşte, măreşte diureza (PÂRVU, 2005).
Din anul 1700 încoace, medicii Dr. Mérat, Dr. Lens, Dr. Rogues, Dr. Blanc, pun
mare bază pe această plantă în tratarea multor afecţiuni, deoarece prezintă următoarele
proprietăţi: anticanceroasă, analgezică, antianemică, antiinflamatoare, antiseptică,
cicatrizantă, digestivă, emolientă. Recomandată intern în adenite, afecţiuni pulmonare,
tiroidiene, vasculare, alcoolism, ciroză, îmbătrânire etc., iar extern în acnee, afecţiuni
dermatologice, arsuri, eczeme, flegmoane, furuncule, cangrene, insolaţie, înţepături de
insecte, muşcături de animale, ulcer cutanat, ulcer varicos, zona zoster ş.a. (PÂRVU, 2005).
MESSÉGUÉ 1998, în carte sa „Varza – regina sănătăţii” îl citează pe doctorul Blanc,
medic la azilul din Drôme, care spunea în lucrarea sa „Însemnări despre proprietăţile
medicinale ale frunzelor de varză şi despre felul în care poate fi folosită” că: „ Varza ar
putea să fie, în terapeutică, ceea ce este pâinea în alimentaţie. Este doctorul săracilor, un
doctor providenţial”.
1.2. ORIGINE ŞI RĂSPÂNDIRE
Cei mai mulţi cercetători pun varza sălbatică la baza clasificării evolutive a genului
Brassica. Din varza sălbatică au fost obţinute peste 400 de varietăţi de Brassica oleracea.
Există încă dezacorduri considerabile în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la modul
exact prin care au apărut toate legumele Brassicaceae moderne, mai ales că există referiri la
aceste legume în scrieri datând de mai multe secole. Taxonomia lor, de asemenea, este un
subiect mult dezbătut deoarece este într-o continuă schimbare. Genul, specia, soiul,
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
8
subvarietatea, subspeciile, grupul botanic, precum şi denumirile cultivarelor sunt frecvent
schimbate între ele în literatura de specialitate descriptivă (FAHEY & HOPKINS, 2003).
Varza sălbatică ancestrală a fost, aproape sigur, o plantă întâlnită pe litoralul Europei
Nordice şi a Mării Mediterane. Toate Brassicaceae-le sălbatice de astăzi apar pe stânci şi
insuliţe stâncoase în locuri destul de izolate. Soiurile sălbatice de Brassica oleracea cresc
încă ca plante perene de-a lungul coastelor din nordul Spaniei, Franţei de vest, sud, sud-vest
şi Marea Britanie.
Varza de frunze (Brassica oleracea var. acephala) este unul dintre cei mai vechi
reprezentanţi ai familiei vărzoaselor. Ea îşi are originile în estul Mării Mediterane şi a fost
cultivată încă din anul 2000 î.Hr.. Theophrastus aminteşte de o formă de varză în anul 350
î.Hr. Această legumă verde a fost răspândită, în întreaga lume, de călători şi imigranţi
(NIEUWHOF, 1969; BALKAYA & YANMAZ, 2005).
1.3. CULTURA VERZEI DE FRUNZE PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL
Varza de frunze se cultivă şi se consumă mult în ţările din vestul Europei, în America
de Nord şi Orientul Îndepărtat. În ţara noastră, este cunoscută mai mult ca plantă decorativă,
iar ca legumă se cultivă cu totul izolat, mai mult în grădinile familiale (BUTNARIU şi colab.,
1992).
Pentru consum, varza de frunze, este cultivată doar pe arii restrânse, motiv pentru
care nu există date statistice, în literatura de specialitate, cu privire la suprafaţa cultivată şi
producţia obţinută. Însă, se vor analiza datele referitoare la legumele vărzoase, exceptând
conopida şi broccoli.
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
9
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
PARTICULARITǍŢILE AGROBIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE
VERZEI DE FRUNZE
2.1. PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE
2.1.1. Sistematica și morfologia speciei Brassica oleracea L. var. acephala
Denumirea ştiinţifică a verzei de frunze este: Brassica oleracea L. var. Acephala
(Fig. 2.1.).
Regnul vegetal: Plantae;
Subregnul vegetal: Cormobionta;
Încrengătura: Angiospermatophyta (Magnoliophyta);
Clasa: Dicotyledonatae (Magnoliopsida);
Subclasa: Dilleniidae;
Ordinu: Brassicales (Capparales);
Familia: Brassicaceae (Cruciferae);
Genul: Brassica;
Specia: oleracea;
Varietatea: acephala;
(CSOK, 2009; STANA, 2007; INDREA şi colab., 2009; www.wikipedia.org)
(sursa/source: www. youronlinebookshelf.com)
Fig. 2.1. Varza de frunze (stânga); flori (A), fructificaţie (D, C) şi seminţe (E) (dreapta)
Fig. 2.1. Kale (left); flowers (A), fructification (D, C) and seeds (E) (right)
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
10
Varza de frunze este o plantă erbacee, alogamă şi bianuală; în primul an formează o
tulpină înaltă pe care sunt prinse frunzele lung peţiolate, iar în al doilea an produce seminţe.
Se disting două subspecii: Brassica oleracea ssp. planifolia – cu limbul foliar neted, plan;
Brassica oleracea ssp. crispifolia – cu limbul frunzelor puternic gofrat (BĂLAŞA, 1973,
CEAUŞESCU şi colab., 1980; BUTNARIU şi colab., 1992; INDREA şi colab., 2009). Plantele
ating înălţimi de până la 150 de cm, iar diametrul plantei poate sa ajungă până la 70 cm.
Rădăcina este bine dezvoltată, dar nu pătrunde adânc în sol, ci exploatează mai mult
stratul superficial al solului, motiv pentru care este des cultivată în jardiniere, ghivece etc.
(PÂRVU, 2005; BUTNARIU şi colab., 1992)
Tulpina este dreaptă, groasă, semilemnificată, fibroasă, glabră, glaucă, înaltă până la
150 cm înălţime. Înălţimea este unul dintre criteriile de grupare a soiurilor, deoarece poate
varia între 20 şi 150 cm. Pe suprafaţa tulpinii, mai ales în partea bazală se observă
cicatricele de la frunzele căzute (CEAUŞESCU şi colab., 1980).
Frunzele sunt dispuse spiralat pe tulpină, sunt lung peţiolate, gofrate, acoperite de un
strat ceros, marginea dinţată şi puternic vălurată. Limbul foliar este ovat-lanceolat sau
lanceolat şi ajunge până la 25 - 30 cm lungime şi 15 -20 cm lăţime. Frunzele din partea
bazală a plantei au poziţie orizontală şi cu vârful răsfrânt spre exterior, în schimb cele tinere
din partea superioară au poziţie erectă. Culoarea frunzelor este variată, de la verde crud la
verde închis sau verde albăstrui.
Frunzele cotiledonate sunt cordiforme, netede, cu marginea întreagă, lung peţiolate şi
dispuse opus, iar primele frunze adevărate sunt subrotunde, netede, iar marginea este
neregulat-serată.
Aceste caractere ale frunzelor diferă în funcţie de soiul sau hibridul luat în discuţie.
Florile apar pe lăstarii floriferi care se formează în anul al doilea, din mugurii
existenţi pe tulpină. Aceştia sunt puternic ramificaţi. Inflorescenţele sunt galbene sulfurii, pe
tipul 4, actinomorfe, hermafrodite, dispuse în raceme erecte, lungi şi laxe.
Fructele sunt silicve mici, 7 - 11 cm lungime, subţiri, cilindrice, dehiscente,
conţinând în interior seminţele mici, sferice, maro închis, netede sau fin striate.Un fruct
conţine până la 10 -15 seminţe (BĂLAŞA, 1973, CEAUŞESCU şi colab., 1980; BUTNARIU şi
colab., 1992; INDREA şi colab., 2009; CSOK, 2009).
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
11
Seminţele la varza de frunze prezintă un MMB (masa a 1000 de boabe) cuprins între
2,9 şi 3,1 g, iar germinarea se produce pe parcursul a 5-7 zile (BALCĂU şi colab., 2012a).
2.2. PARTICULARITĂȚILE ECOFIZIOLOGICE AL SPECIEI
Varza de frunze prezintă o plasticitate ecologică foarte mare, deoarece are cerinţe
modeste faţă de factorii de vegetaţie. Se poate cultiva de la câmpie până la altitudini de
1200-1500 m (VOINEA şi colab., 1977).
Varza de frunze rezistă la temperaturi scăzute până la -10oC, dacă temperaturile scad
treptat, plantele pot rezista şi până la -15oC, altfel la scăderea bruscă a temperaturii suferă
(HLUBIK, 2008). Temperatura optimă de vegetaţie este de 15-17oC, dar poate vegeta şi la 5 –
10oC, însă creşterea şi dezvoltarea este mult mai lentă (PÂRVU, 2005). Nu suportă
temperaturile ridicate deoarece emite repede tije florale, producându-se vernalizarea
plantelor (BĂLAŞA, 1973).
Rezistenţa la temperaturile scăzute ridică mult valoarea acestei legume, deoarece
asigură aportul de legume în sezonul rece. Devine mai gustoasă în momentul în care este
supusă la temperaturi negative, vara fiind uşor amară. Apoi, varza de frunze fiind
considerată şi decorativă, temperaturile scăzute nu numai că o îndulcesc, ci o fac şi mai
frumoasă şi decorativă, intensificându-i culoarea. La anumiţi hibrizi care impresionează prin
culoare, aceasta nu apare decât dacă plantele sunt supuse la temperaturi mai mici de 10°C pe
o perioadă de 2-3 săptămâni (JEANIN ROSE, 2012; WHIPKER et. al., 1998).
Varza de frunze la fel ca şi celelalte Brassicaceae, necesită multă lumină şi este o
plantă de zi lungă. Preferă zonele însorite, însă suportă şi o uşoară umbrire.
În ceea ce privește consumul de apă, varza de frunze având un foliaj bogat, este o
mare consumatoare de apă şi sensibilă la secetă. Suprafaţa limbului foliar fiind foarte mare
şi gofrată pierderile de apă, mai ales în zilele cu temperaturi foarte ridicate, sunt foarte mari.
Din acest motiv sunt necesare udările suplimentare în perioadele secetoase, astfel
influenţând favorabil creşterea şi dezvoltarea plantelor, precum şi producţia de frunze.
Varza de frunze preferă solul fertil bine drenat şi cu o umiditate constantă (DROST et. al.,
2010b).
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
12
CAPITOLUL III
CERCETĂRI PROPRII PRIVIND PARTICULARITĂȚILE
AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE
3.1. IMPORTANȚA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETǍRII
Numeroase studii au arătat de-a lungul timpului, efectul benefic pe care consumul de
legume ȋl poate avea în alimentația oamenilor. Pe de-o parte, pentru cǎ reprezintǎ o sursǎ de
hranǎ importantǎ și cu un efect terapeutic care menține și îmbunătățește starea de sănătate a
consumatorilor. Pe de altă parte, cultura legumelor este și un sector economic de producție
profitabil. Astfel că importanța social economică a producției și consumului de legume este
de necontestat. Mai mult decât atât utilitatea legumelor poate fi dusă mai departe, deoarece
sistemul „edible landscape” permite amenajarea grădinilor conform principiilor arhitecturii
peisagere cu ajutorul legumelor clasice sau ornamentale.
Varza de frunze este o legumă cu o mare valoare nutritivă, decorativă, dar și
economică, așa cum s-a arătat în capitolele anterioare, dar care este foarte puțin cunoscută și
cultivată la noi în țară. Aceste aspecte au stat la baza alegerii temei de cercetare prezentate
în lucrarea de față.
Scopul studiului de față este de a aduce noi informații cu privire la unele
particularitățile agrobiologice și tehnologice, ale unor hibrizi de varză de frunze cu valoare
decorativă, cultivați în condițiile pedo-climatice din Podișul Transilvaniei, în vederea
promovării acestora în cultură și în rândul consumatorilor, precum și utilizarea în arhitectura
peisageră.
Obiectivele stabilite pentru atingerea scopului propus sunt următoarele:
Studiul a doi hibrizi de varză de frunze, Winterbor F1 și Redbor F1, sub aspectul
particularităților agrobiologice și tehnologice ale acestora;
Stabilirea unei tehnologii de cultură adecvate și a epocii optime de plantare,
adaptate condițiilor pedo-climatice din Podișul Transilvanei;
Stabilirea influenței tehnologiei de producere a răsadului asupra dezvoltării
plantelor la varză de frunze și asupra producției de frunze;
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
13
Stabilirea influenței epocii de plantare, hibridului utilizat și a metodei de
producere a răsadului asupra compoziției chimice;
Stabilirea influenței fertilizărilor organice și chimice asupra dezvoltării plantelor
la varză de frunze și asupra producției de frunze;
Stabilirea influenței hibridului utilizat și a fertilizantului administrat asupra
compoziției chimice a frunzelor, la varza de frunze;
Posibilități de utilizare în arhitectura peisageră a verzei de frunze.
3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN EXPERIENȚĂ
Pentru înființarea experiențelor s-au utilizat doi hibrizi, semințele fiind procurate
din Marea Britanie, de la Compania Nick’s Nursery.
Astfel, s-au folosit hibrizii: Winterbor F1 și Redbor F1 pentru înființarea experienței
I – Epoci de plantare și a experienței II – Fertilizări faziale.
Winterbor F1 - este unul dintre cei mai rezistenți hibrizi ai verzei de frunze atât în
ceea ce privește temperaturile scăzute cât și în ceea ce privește bolile și dăunătorii; frunzele
sunt groase, cărnoase și crețe, lung pețiolate, de culoare verde-albăstrui, sunt dispuse
spiralat de-a lungul tulpinii, au poziție oblic ascendentă și sunt răsfrânte spre exterior;
prezintă un foliaj bogat; plantele pot atinge înălțimi între 45 și 60 cm, iar diametrul plantelor
poate fi cuprins între 30 și 45 cm. Este o plantă bienală, însă este cultivată ca plantă anuală.
Perioada de vegetație diferă în funcție de metoda de înființare a culturii: 70 de zile, dacă s-a
obținut prin semănat direct și 55 de zile dacă s-a înființat prin răsaduri repicate. Producția de
frunze realizată de acest hibrid este de aproximativ 0,5 kg/plantă (McCLURG, 1999). Acest
hibrid rezistă în grădină peste iarnă, ba mai mult gustul devine mai intens după trecerea
primelor înghețuri de toamnă (sursa/source: www.myfolia.com). Este foarte apreciat pentru
valoarea decorativă, motiv pentru care acest hibrid este cultivat și ca plantă ornamentală
împreuna cu diferite specii floricole sau este cultivat chiar în jardiniere (Fig. 3.1).
Redbor F1 – Acest hibrid prezintă aceleași caracteristici ca cel prezentat anterior,
cu excepția culorii frunzelor și a tulpinii, acestea fiind roșii purpurii. Foliajul acestui hibrid
este mai sărac. La început se colorează doar nervurile frunzelor și tulpina, iar ulterior și
limbul foliar devine purpuriu. Redbor F1 este, de asemenea, foarte apreciat din punct de
vedre ornamental datorită coloritului frunzelor și a tulpinilor (Fig. 3.1)
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
14
(Original)
Fig. 3.1. Winterbor F1 (stânga/left) și Redbor F1 (dreapta/right)
3.3. ORGANIZAREA EXPERIENȚELOR
Experiențele privind studiul unor particularități agrobiologice și tehnologice la varza
de frunze (Brassica oleracea L. var. acephala) s-au desfășurat în câmpul experimental al
Disciplinei de Legumicultură, din cadrul Facultății de Horticultură, a Universității de Științe
Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.
În cadrul acestui studiu, pentru atingerea obiectivelor propuse, s-au organizat două
experiențe comparative de câmp. Astfel, s-a organizat: Experiența I – Epoci de plantare și
Experiența II – Fertilizări faziale. Prima experiență a fost organizată cu scopul de a stabili
epoca optimă de plantat a verzei de frunze în condițiile climatice specifice Podișului
Transilvaniei, iar cea de-a doua experiență a avut la bază scopul de a urmări influența
fertilizanților organici și chimici asupra dezvoltării plantelor, producției și compoziției
chimice la varza de frunze.
3.4. METODE DE INTERPRETĂRI STATISTICE
Rezultatele obținute în urma realizării experiențelor mai sus amintite, au fost
prelucrate și interpretate statistic cu ajutorul programului ANOVA, utilizând Analiza
Varianței, în acest caz semnificația diferențelor obținute între variante stabilindu-se cu
ajutorul diferenţelor limită (DL) pentru probabilitatea de transgresiune P = 5%, 1% şi 0,1%
și testul Duncan, care permite compararea variantelor între ele, iar cu ajutorul valorilor DS
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
15
(diferențele semnificative teoretice) s-a realizat aprecierea semnificației diferențelor
(ARDELEAN și colab, 2007).
CAPITOLUL IV
CONDIŢIILE NATURALE SPECIFICE ZONEI JUDEŢULUI CLUJ
Municipiul Cluj-Napoca este aşezat la contactul a trei mari unităţi geografice:
Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan şi Munţii Apuseni, la altitudinea medie de 360 m,
fiind intersectat de paralela de 46046 latitudine nordică şi meridianul 23
036 longitudine
estică (CSÓK, 2009) şi este reşedinţa judeţului Cluj.
Judeţul Cluj ocupă o suprafaţă de 6 674,4 km2 şi este poziţionat în partea central
nord-vestică a ţării, limitat de judeţele Maramureş la nord, Bistriţa-Năsăud la nord-est şi est,
Mureş la est şi sud-est, Alba la sud, Bihor la vest şi sud-vest şi Sălaj la nord vest (GHINEA,
2002) (Fig. 4.1). Judeţul se caracterizează printr-o orografie şi un potenţial climatic şi
hidrografic în general favorabil pentru cultura plantelor (Fig. 4.1). În acelaşi timp, unitatea
analizată se înscrie, alături de alte nouă judeţe ale ţării, în provincia geografico-istorică
Transilvania (POP, 2007).
(sursa/source: www.pe-harta.ro)
Fig. 4.1. Harta judeţului Cluj
Fig. 4.1. Map of Cluj county
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
16
CAPITOLUL V
INFLUENȚA EPOCII DE PLANTARE, A CULTIVARULUI ȘI A
TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A RĂSADULUI ASUPRA CREȘTERII,
DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA VARZA DE
FRUNZE
5.1. METODA DE LUCRU
Această experiență a fost organizată în anul 2012, în câmpul experimental al
Disciplinei de Legumicultură, Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole
și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca. Experiența a fost trifactorială, după cum urmează:
Factorul A – epoca de plantare: a1 - a II-a decadă a lunii mai (Mai II)
a2 - a II-a decadă a lunii iunie (Iunie II)
Factorul B – hibridul: b1 - Winterbor F1
b2 - Redbor F1
Factorul C – tehnologia de producere a răsadului: c1 - nerepicat
c2 - repicat
Prin combinația celor 3 factori, fiecare cu două graduări, s-au obținut 8 variante
experimentale (Tabelul 5.1). Dispunerea lor în câmpul experimental s-a făcut după metoda
blocurilor randomizate, fiecare variantă fiind în 3 repetiții (Fig. 5.1).
Tabelul (Table) 5.1
Variante experimentale pentru Experiența I – Epoci de plantare
Experimental variants for Experience I – Planting period
Simbol Variantă
Variant symbol
Epoca de plantare
Planting period
Hibridul studiat
Studied hybrids
Tipul răsadului
Type of seedling
V1 I-W-R
Ep
oca
I
Ist
pla
nti
ng
da
te
a II-a decadă a lunii mai
2nd decade of May Winterbor F1
repicat
transplanted
V2 I-W-NR a II-a decadă a lunii mai
2nd decade of May Winterbor F1
nerepicat
untransplanted
V3 I-R-R a II-a decadă a lunii mai
2nd decade of May Redbor F1
repicat
transplanted
V4 I-R-NR a II-a decadă a lunii mai
2nd decade of May Redbor F1
nerepicat
untransplanted
V5 II-W-R
Ep
oca
II
2n
d p
lan
tin
g d
ate
a II-a decadă a lunii iunie
3rd decade of June Winterbor F1
repicat
transplanted
V6 II-W-NR a II-a decadă a lunii iunie
3rd decade of June Winterbor F1
nerepicat
untransplanted
V7 II-R-R a II-a decadă a lunii iunie
3rd decade of June Redbor F1
repicat
transplanted
V8 II-R-NR a II-a decadă a lunii iunie
3rd decade of June Redbor F1
nerepicat
untransplanted
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
17
Ep
oca
II
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R1 V7 V8 V5 V6
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R2 V6 V7 V8 V5
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R3 V5 V6 V7 V8
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Ep
oca
I
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R1 V3 V4 V1 V2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R2 V2 V3 V4 V1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
x x x x x x
R3 V1 V2 V3 V4
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x *suprafața parcelei experimentale a fost de 10,5 m
*distanța între plante pe rând a fost de 0,35 m
*distanța între rânduri a fost de 0,8 m
Fig. 5.1. Amplasarea variantelor experimentale în câmp
Fig. 5.1. The location of experimental variants in the field
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
18
Descrierea metodei de lucru. Producerea răsadului, pentru înființarea experienței, s-a
efectuat în sera încălzită a Disciplinei de Legumicultură, Facultatea de Horticultură a
Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.
Unul dintre factorii acestei experiențe a fost metoda de obținere a răsadului, astfel
jumătate din semințe au fost semănate în lădițe (Fig. 5.2), iar în momentul apariției primelor
frunzulițe adevărate, plăntuțele au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. Cealaltă
jumătate de semințe au fost semănate în palete alveolare umplute cu turbă, fiecare alveolă
de 5x5 cm (Fig. 5.3).
Pe tot parcursul perioadei de producere a răsadului s-a avut grijă să se păstreze o
umiditate constantă. Apoi răsadurile, ajunse la vârsta și mărimea adecvată au fost plantate
în câmp. Distanțele de plantare au fost de 35 cm între plante pe rând și 80 cm între rânduri.
După o săptămână de la plantare, în cazul fiecărei epoci s-a efectuat lucrarea de completare
a golurilor.
5.2. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI
Pentru a urmării modul de comportare, creștere și dezvoltare al plantelor la varza de
frunze în condițiile climatice ale Podișului Transilvaniei și sub influența factorilor
experimentali, pe parcursul desfășurării experienței s-au efectuat numeroase măsurători
morfologice la intervale diferite de timp. Astfel, s-a măsurat:
înălțimea plantei
numărul de frunze pe plantă
indicele foliar
(original)
Fig. 5.2. Semănarea semințelor în lădițe
Fig. 5.2. Sowing seeds in boxes
(original)
Fig. 5.3. Semănarea semințelor în alveole
Fig. 5.3. Sowing seeds in the alveoli
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
19
diametrul plantei.
Pentru a urmări dinamica de creștere a acestor caractere morfologice, măsurătorile au
fost efectuate la: 30, 45, 60 de zile de la plantare și la maturitate (75 zile de la plantare/la
recoltare).
Pe parcursul experiențelor s-au realizat mai mult analize chimice asupra conținutului
în substanțe nutritive a frunzelor, la varza de frunze. Astfel s-a determinat conținutul în
substanță uscată solubilă, totală și insolubilă, vitamina C și zaharuri.
5.3. CONDIȚIILE CLIMATICE SPECIFICE PERIOADEI DE VEGETAȚIE
Culturile de legume sunt agroecosisteme specifice în care, productivitatea biologică,
foarte ridicată, este dependentă de măsura în care omul cunoaște, promovează și conduce
prin mijloace biologice, tehnice și economice interacțiunile dintre plantele legumicole și
mediul lor de cultură (INDREA și colab., 2012).
Mediul de cultură al plantelor legumicole este determinat de factorii ecologici:
abiotici (geografici, orografici, climatici, edafici), biotici și antropici (acțiunea omului).
Factorii abiotici, de cea mai mare însemnătate, de care depinde „optimul ecologic”
sunt cei climatici (INDREA și colab., 2012).
Astfel, figurile 5.4 și 5.5 prezintă variația indicatorilor climatici (temperatura medie,
minimă și maximă, precipitațiile și umiditatea atmosferică) din timpul perioadei de vegetație
a plantelor din câmpul experimental. Înregistrarea acestor date a început în momentul
plantării răsadurilor în câmp și a durat până în momentul ajungerii plantelor la maturitate.
Valorile indicatorilor climatici au fost citite zilnic, pe parcursul perioadei de vegetație, după
care s-a realizat media din 5 în 5 zile.
Graficele prezentate mai jos prezintă valorile indicatorilor climatici în comparație
pentru cele două epoci de plantare. Este lesne de observat faptul că aceste valori diferă
foarte mult în prima parte a perioadei de vegetație, mai precis în prima lună de la plantare.
În această perioadă pentru prima epocă de plantare temperatura medie a avut valori cuprinse
între 12 și 20°C, în timp ce pentru a doua epocă, temperatura media a variat între 19 și
22°C. Valorile minime ale temperaturii au variat între 7 și 15°C pentru prima epocă, iar
pentru cea de-a doua au oscilat între 12,5 și 17,5°C. Temperatura maximă înregistrată pentru
prima epocă nu a depășit 27°C, în timp ce în a doua epocă a ajuns și la 35°C (Fig. 5.4).
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
20
Cluj-Napoca, 2012
(sursa/source: http://www.tutiempo.net) Fig. 5.4. Temperatura minimă, maximă și medie în anul 2012 din timpul perioadei de vegetație(15
V – 30 IX – Prima epocă de plantare; 27 VI – 30 IX – A doua epocă de plantare)
Fig. 5.4. Minimum, Maximum and Average Temperatre in 2012 in the active periods (15 V – 30 IX
– 1st planting date; 27 VI – 30 IX – 2nd planting date)
0
5
10
15
20
25
30
0
5
10
15
20
25
30
1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
10
0
10
5
11
0
11
5
12
0
12
5
13
0
13
5
Va
loa
rea
tem
per
atu
rilo
r/
Va
lues
of
tem
per
atu
res
Numărul de zile de la plantarea /Number of days after planting
Temperatura medie/Average temperature
Mai II/May II Iunie II/June II
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
10
0
10
5
11
0
11
5
12
0
12
5
13
0
13
5 V
alo
are
a t
emp
era
turi
lor/
Va
lues
of
tem
per
atu
res
Numărul de zile de la plantarea /Number of days after planting
Temperatura minimă/Minimum temperature
Mai II/May II Iunie II/June II
0
5
10
15
20
25
30
35
40
0
5
10
15
20
25
30
35
40
1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
10
0
10
5
11
0
11
5
12
0
12
5
13
0
13
5
Va
loa
rea
tem
pera
turil
or/
Va
lues
of
tem
pera
ture
s
Numărul de zile de la plantarea/Number of days after planting
Temperatura maximă/Maximum Temperature
Mai II/May II Iunie II/June II
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
21
Astfel, temperaturile au fost mult mai ridicate în a doua epocă de plantare, iar
precipitațiile și umiditatea atmosferică au înregistrat valori mai scăzute în această epocă în
comparație cu prima epocă de plantare (Fig. 5.5).
Cluj-Napoca, 2012
(sursa/source: http://www.tutiempo.net)
Fig. 5.5. Precipitațiile atmosferice și umiditatea relativă în anul 2012 din timpul perioadei de
vegetație (15 V – 30 IX – Prima epocă de plantare; 27 VI – 30 IX – A doua epocă de plantare)
Fig. 5.5. Atmospheric Precipitation and Relative Air Humidity in 2012 in the active periods (15 V –
30 IX – 1st planting date; 27 VI – 30 IX – 2nd planting date)
Cantitatea de precipitații înregistrată în prima epocă de plantare a fost cuprinsă între
0,20 și 5,38 mm, iar în a doua epocă acest indicator a avut valori care au variat între 0 și
2,38 mm. Umiditatea atmosferică a înregistrat valori cuprinse între 66,40 și 82,60%, în
prima epocă de plantare, în prima lună de la înființarea culturii în câmp. Același indicator
climatic, în epoca doi de plantare a înregistrat valori cuprinse între 50,20 și 64,40%.
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
10
0
10
5
11
0
11
5
12
0
12
5
13
0
13
5
Ca
nti
tate
a d
e p
recip
ita
ții/
Pre
cip
ita
tio
n r
ate
Numărul de zile de la plantarea /Number of days after planting
Precipitațiile atmosferice/Atmospheric Precipitation
Mai II/May II Iunie II/June II
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
1
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
10
0
10
5
11
0
11
5
12
0
12
5
13
0
13
5
Um
idit
ate
a r
ela
tiv
ă a
aer
ulu
i/
Th
e re
lati
ve a
ir h
um
idit
y
Numărul de zile de la plantarea /Number of days after planting
Umiditatea relativă a aerului/The relative air humidity
Mai II/May II Iunie II/June II
http://www.tutiempo.net/
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
22
5.4. REZULTATE PRIVIND PRODUCȚIA OBȚINUTĂ LA VARZA DE FRUNZE
În conformitate cu informațiile din literatura de specialitate, producția obținută la
varza de frunze poate să varieze foarte mult. Acest fapt se datorează unui număr foarte mare
de factori, cum ar fi: epoca de plantare, hibridul utilizat, condițiile climatice specifice zonei,
fertilizanții administrați, etc. Astfel, DROST și JOHNSON, 2010a, BĂLAȘA, 1973; PÂRVU,
2005; INDREA, 2009, MOTES et. al., arată faptul că producția la varza de frunze poate varia
între 4,6 t/ha și chiar 25 t/ha.
În cercetările care fac obiectul prezentei teze de doctorat, producția obținută a variat
foarte mult sub influența factorilor experimentali, și a fost cuprinsă între 0,60 și 2,85 kg/mp.
Varza de frunze ajunge relativ repede la maturitatea de recoltare. Dacă frunzele de la
bază nu sunt recoltate la timp se uscă și cad, înregistrându-se astfel pierderi. Recoltarea
eșalonată împiedică apariția pierderilor și mai mult decât atât oferă timpul necesar frunzelor
tinere din vârful tulpinii să se dezvolte, ducând astfel la creșterea producției obținute.
Tabelul 5.2 prezintă influența unilaterală a epocii de plantare asupra producției
obținute. Analiza acestor date arată faptul că producția obținută în cea de-a doua epocă de
plantare reprezintă doar 41% din producția obținută în prima epocă de plantare, considerată
martor, astfel că diferența înregistrată este egală cu 1,63 kg/mp, este o diferență negativă și
foarte semnificativă.
Dacă media experienței este considerată martor, atunci diferențele înregistrate de cele
două epoci de plantare, față de martor sunt egale cu 0,82 kg/mp. Astfel că, prima epocă de
plantare obține un spor de producție de 0,82 kg/mp, în timp ce epoca doi de plantare obține
o producție mult inferioară. Diferențele înregistrate fiind, astfel, asigurate statistic ca fiind
foarte semnificative.
Tabelul (Table) 5.2
Influența unilateral a epocii de plantare asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)
Unilateral influence of planting date on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative yield(%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Kg/mp %
Mai II/May II (Mt.) 2,80 100,0 - - 141,1 0,82 *** Iunie II/June II 1,17 41,7 -1,63 ooo 58,9 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)
DL/ LSD (p 1%) DL/ LSD (p 0.1%)
0,02
0,06 0,18
0,02
0,06 0,18
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
23
Influența hibridului asupra producției obținute a fost distinct semnificativă, după cum
reiese din tabelul 5.3. Datele din acest tabel arată faptul că hibridul Redbor F1 a obținut o
producție cu 0,07 kg/mp mai mică decât hibridul Winterbor F1, care a fost considerat
martor. Această diferență se datorează faptului că Winterbor F1 prezintă un foliaj mai bogat,
decât Redbor F1.
Tabelul (Table) 5.3
Influența unilaterală a hibridului asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)
Unilateral influence of hybrid on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative yield
(%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Kg/mp %
Winterbor F1 (Mt.) 2,02 100,0 - - 101,7 0,03 * Redbor F1 1,95 96,7 -0,07 oo 98,3 -0,03 o Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)
DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,03
0,04
0,08
0,03
0,04
0,08
Tabelul 5.4 prezintă influența unilaterală a metodei de obținere a răsadului asupra
producției obținute. Analiza acestor date scoate în evidență faptul că lucrarea de repicare a
răsadurilor a dus la obținerea unei producții medii de 2,01 kg/mp, în timp ce plantele
obținute din răsad nerepicat au obținut o producție de 1,97 kg/mp. Diferența înregistrată
dintre cele două metode, este foarte semnificativ pozitivă, dacă variantele înființate cu răsad
nerepicat sunt considerate ca martor. Dacă media experienței este considerată martor atunci
varianta înființată prin răsad nerepicat înregistrează o diferență foarte semnificativ negativă,
iar varianta înființată prin răsad repicat obține o diferență foarte semnificativ pozitivă.
Tabelul (Table) 5.4
Influența unilaterală a modului de producere a răsadului asupra producției obținute
la varza de frunze (kg/mp)
Unilateral influence of seedling type on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția relativă
Relative yield (%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Kg/mp %
Nerepicat (Mt.)
Untransplanted 1,97 100,0 - - 98,9 -0,02 ooo
Repicat Transplanted
2,01 102,2 0,04 *** 101,1 0,02 ***
Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%) DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,01 0,01
0,02
0,01 0,01
0,02
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
24
Influența combinată a epocii de plantare și a hibridului asupra producției la varza de
frunze, prezentată în tabelul 5.5, evidențiază faptul că în epoca II, hibridul Winterbor F1 a
obținut o producție mult mai mică decât în prima epocă. Aceasta fiind cu 57,6% mai mică,
decât producția obținută în prima epocă. În ceea ce privește hibridul Redbor F1, se poate
observa că nici acesta nu s-a comportat mai bine la temperaturile ridicate și seceta din
timpul celei de-a doua epoci, ceea ce a dus la obținerea unei producții cu 59% mai mică
decât cea obținută în prima epocă.
Considerând ca martor media experienței, diferențele obținute față de acesta sunt de
0,82 kg/mp, pozitivă pentru prima epocă de plantare și negativă pentru epoca doi de
plantare, iar din punct de vedere statistic, diferențele sunt foarte semnificative.
Tabelul (Table) 5.5
Influența combinată a epoci de plantare și a hibridului asupra producției obținute la varza de frunze
(kg/mp)
The combined influence of planting date and hybrid on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția relativă
Relative yield
(%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Epoca
Planting date
Hibrid
Hybrid
Kg/mp %
Mai II/May II (Mt.) Winterbor F1 2,84 100,
0
- - 140,4 0,82 ***
Iunie II/June II Winterbor F1 1,20 42,4 -1,63 ooo 59,6 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - -
Mai II/May II (Mt.) Redbor F1 2,77 100,
0
- - 141,8 0,82 ***
Iunie II/June II Redbor F1 1,14 41,0 -1,63 ooo 58,2 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - -
DL/ LSD (p 5%) DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,04 0,07
0,16
0,04 0,07
0,16
Datele prezentate în tabelul 5.6 arată influența combinată a epocii de plantare și a
metodei de obținere a răsadului asupra producției. Analizând aceste date se poate observa
faptul că în epoca doi se obține o producție mult mai mică decât în prima epocă, indiferent
de metoda aplicată pentru producerea răsadului.
Astfel, dacă este considerată martor prima epocă de plantare, ce-a de-a doua obține o
diferență de 1,64 kg/mp, diferență foarte semnificativ negativă. Dacă media experienței este
considerată martor atunci diferențele înregistrate sunt foarte semnificativ pozitive pentru
prima epocă de plantare și negative pentru cea de-a doua epocă de plantare.
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
25
Tabelul (Table) 5.6
Influenta combinată a epocii de plantare și a răsadului asupra producției obținute
la varza de frunze (kg/mp)
The combined influence of the planting date and seedling type on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative yield
(%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Epoca
Planting date
Hibrid
Hybrid
Kg/mp %
Mai II/May II Repicat (Mt.) Transplanted
2,83 100,0 - - 140,7 0,82 ***
Iunie II/June
II
Repicat
Transplanted 1,19 42,1 -1,64 ooo 59,3 -0,82 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/May II Nerepicat (Mt.)
Untransplanted 2,78 100,0 - - 141,5 0,82 ***
Iunie II/June II
Nerepicat Untransplanted
1,15 41,4 -1,63 ooo 58,5 -0,81 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)
DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,03
0,05
0,16
0,03
0,05
0,16
Influența combinată a metodei de obținere a răsadului și a hibridului, este prezentată
în tabelul 5.7. Datele prezentate în acest tabel arată faptul că hibridul Winterbor F1 obține o
producție mai ridicată cu 0,05 kg/mp la variantele obținute prin răsad repicat, față de martor,
care sunt variantele obținute prin răsad nerepicat. Această diferență, din punct de vedere
statistic, este foarte semnificativ pozitivă. În cazul hibridului Redbor F1, repicarea răsadului
a dus la obținerea unui spor de producție de 0,04 kg/mp. Această diferență, conform
interpretării statistice este foarte semnificativ pozitivă.
Tabelul (Table) 5.7
Influența combinată a modului de producere a răsadului și a hibridului asupra
producției obținute la varza de frunze (kg/mp)
The combined influence of seedling type and hybrid on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative
yield (%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Tipul
răsadului
Seedling type
Hibrid
Hybrid
Kg/mp %
Nerepicat Untrasplanted
Winterbor F1 (Mt.)
2,00 100,0 - - 98,8 -0,02 oo
Repicat
Transplanted
Winterbor F1 2,04 102,4 0,05 *** 101,2 0,02 **
Media/Average (Mt.) - - - 100,0 - - Nerepicat Untrasplanted
Redbor F1 (Mt.) 1,94 100,0 - - 99,1 -0,02 o
Repicat
Transplanted
Redbor F1 1,97 101,9 0,04 *** 100,9 0,02 *
Media/Average (Mt.) - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)
DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,01
0,02
0,03
0,01
0,02
0,03
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
26
Dacă este considerată martor media experienței, atunci în cazul hibridului Winterbor
F1 diferența înregistrată este de 0,02 kg/mp, pozitivă pentru varianta cu răsad repicat și
negativă pentru cea cu răsad nerepicat. Această diferență este distinct semnificativă,
conform interpretării statistice. În cazul hibridului Redbor F1, variantele repicate au
înregistrat un spor de producție de 0,02 kg/mp. Această diferență înregistrată față de martor
este semnificativ pozitivă.
Producția de toamnă obținută la varza de frunze este direct influențată de cei trei
factori experimentali, dar în special de epoca de plantare. Acest fapt reiese din analiza
datelor prezentate în tabelul 5.8.
Tabelul (Table) 5.8
Influența combinată a factorilor experimentali asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)
The combined influence of experimental factors on kale yield (kg/sqm)
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Producția medie
Average yield
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative
yield (%)
Diferența
Differences
Semnificația
Significance
Epoca
Planting
date
Hibridul
Hybrid
Tipul
răsadului
Seedling type
kg/mp
%
Mai II/
May II
Winterbor
F1
Repicat (Mt.)
Transplanted 2,86 100,0 - - 140,0 0,82 ***
Iunie II/ June II
Winterbor F1
Repicat Transplanted
1,23 42,9 -1,63 ooo 60,0 -0,82 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/
May II
Winterbor
F1
Nerepicat (Mt.)
Untrasplanted 2,81 100,0 - - 140,9 0,82 ***
Iunie II/
June II
Winterbor
F1
Nerepicat
Untrasplanted 1,18 42,0 -1,63 ooo 59,1 -0,82 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/ May II
Redbor F1 Repicat (Mt.) Transplanted
2,79 100,0 - - 141,5 0,82 ***
Iunie II/
June II
Redbor F1 Repicat
Transplanted 1,15 41,3 -1,64 ooo 58,5 -0,82 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/ May II
Redbor F1 Nerepicat (Mt.) Untrasplanted
2,75 100,0 - - 142,1 0,82 ***
Iunie II/
June II
Redbor F1 Nerepicat
Untrasplanted 1,12 40,7 -1,63 ooo 57,- -0,81 ooo
Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%)
DL/ LSD (p 1%)
DL/ LSD (p 0,1%)
0,04
0,07
0,16
0,04
0,07
0,16
Astfel, se poate observa că indiferent de hibridul utilizat sau metoda de obținere a
răsadului aplicată, epoca doi de plantare obține rezultate inferioare față de martor care este
considerat prima epocă de plantare. Diferențele obținute sunt egale 1,63 – 1,64 kg/mp, sunt
diferențe foarte semnificativ negative.
Dacă media experienței este considerată martor, variantele din prima epocă de
plantare au obținut un spor de producție de 0,82 kg/mp, pe când cea de-a doua epocă a
înregistrat producții cu 0,82 kg/mp mai puțin față de martor. Aceste diferențe sunt, din punct
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
27
de vedere statistic, foarte semnificative pozitive pentru epoca I de plantare și negative
pentru epoca II de plantare.
5.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA FACTORILOR EXPERIMENTALI ASUPRA
COMPOZIȚIEI CHIMICE A FRUNZELOR LA VARZA DE FRUNZE
5.5.1. Conținutul în substanță uscată.
Conform literaturii de specialitate conținutul în substanță uscată la varza de frunze
diferă foarte mult în funcție de cultivarul folosit și de condițiile de mediu. O influență
puternică are și fertilizantul administrat.
În experiența de față, în ceea ce privește conținutul în substanță uscată totală, nu au
fost semnalate diferențe foarte mari. Interpretarea statistică realizată cu ajutorul testului
Duncan, prezentată în tabelul 5.9, scoate în evidentă acest fapt. Valorile variază între
22,33% și 27,13%. Hibridul Winterbor F1, repicat și plantat în prima epocă a înregistra
valoarea cea mai ridicată.
Tabelul (Table) 5.9
Influența factorilor experimentali asupra conținutului de substanță uscată
The influence of experimental factors on dry matter content
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
S.U.T.
Total dry matter
(%)
S.U.S.
Soluble dry matter
(%)
S.U.I.
Insoluble dry matter
(%) Epoca de plantare
Planting date
Hibrid
Hybrid
Metodă de obținere a
răsadului
Seedling type
Mai II/May II Winterbor F1 Repicat Transplanted
27,13 c 10,73 e 14,42 a
Mai II/May II Winterbor F1 Nerepicat
Untransplanted 25,14 b 10,05 d 17,08 b
Mai II/May II Redbor F1 Repicat Transplanted
24,65 b 9,85 d 14,80 a
Mai II/May II Redbor F1 Nerepicat
Untransplanted 24,46 b 9,19 c 15,27 a
Iunie II/June II Winterbor F1 Repicat
Transplanted 24,96 b 9,01 c 15,95 ab
Iunie II/June II Winterbor F1 Nerepicat
Untransplanted 23,87 b 8,70 b 15,17 a
Iunie II/June II Redbor F1 Repicat
Transplanted 22,53 a 8,06 a 14,47 a
Iunie II/June II Redbor F1 Nerepicat Untransplanted
22,33 a 7,91 a 14,42 a
DS5% 1,26 - 1,39 0,29 - 0,32 1,45 - 1,59 Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
28
repicat și plantat în prima epocă. Diferențele înregistrate între variante sunt statistic
asigurate și se poate observa că valorile obținute la plantele din prima epocă de plantare sunt
superioare celor obținute la epoca II de plantare.
În ceea ce privește conținutul în substanță uscată insolubilă, valorile înregistrate au
fost cuprinse între 14,42% și 17,08%. Valoarea ce-a mai mare a fost înregistrată de hibridul
Winterbor F1, nerepicat plantat în prima epocă.
În figura 5.6 este reprezentată corelația dintre conținutul în substanță uscată totală și
solubilă. Coeficientul de corelație este egal cu 0,94 și este foarte semnificativ. Acest fapt
denotă o strânsă legătură între conținutul de substanța uscată totală cu cel de substanța
uscată solubilă.
Cluj-Napoca, 2012
Fig. 5.6. Corelație între conținutul de S.U.T. și S.U.S (%)
Fig. 5.6. Correlation between the content of total solids and soluble solids content (%)
5.5.1.1. Rezistența la ger a verzei de frunze
Rezistența la ger a verzei de frunze se datorează concentrației sucului celular.
THOMPSON et. al. (2009), atestă strânsa corelație dintre concentrația sucului celular și
rezistența la temperaturi scăzute, iar valorile conținutului de substanță uscată solubilă se
corelează în mod pozitiv și semnificativ cu valorile obținute la determinarea substanței
uscate totale.
Acest fapt fiind cunoscut, în experiența de față s-a dorit urmărirea influenței
factorilor experimentali asupra rezistenței la ger a verzei de frunze.
y = 1.474x + 10.841
R² = 0.94***,n=8
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
7.5 8 8.5 9 9.5 10 10.5 11 11.5 12
S.U
.T./
Dry
matt
er c
on
ten
t
S.U.S./ Soluble dry matter content
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
29
Figura 5.7 prezintă variația conținutului în substanță uscată solubilă (S.U.S.) pe
parcursul perioadei de vegetație. Analizând această figură se poate observa faptul că la
prima determinare a conținutului în S.U.S. valorile nu diferă foarte mult, chiar interpretarea
statistică realizată cu ajutorul testului Duncan, evidențiază acest fapt. La cea de-a doua
determinare, situația s-a schimbat ușor, valorile înregistrate la variantele din prima epocă de
plantare sunt ușor superioare celor din a doua epocă de plantare.
La ultima determinare, care s-a realizat în luna februarie, situația s-a schimbat
complet. Dacă la prima determinare valorile erau cuprinse între 4,89% și 6,93%, la ultima
determinare valorile au ajuns și la 20% pentru hibridul Winterbor F1, repicat, plantat în a
doua epocă. Valorile cele mai mari au fost înregistrate la variantele din a doua epocă de
plantare și au fost cuprinse între 17,02% și 20%, în timp ce variantele din prima epocă de
plantare au avut un conținut în S.U.S. cuprins între 12,4% și 15,07%.
Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
30
solubilă, adică cu o rezistență mai mare la temperaturi scăzute, dar prin plantare mai târziu
în câmp se poate sporii rezistența la temperaturi negative și a hibridului Redbor F1.
Fig. 5.8. Aspecte din cultura de varză de frunze iarna
Fig. 5.8. Kale crop in winter
5.5.2. Conținutul în Vitamina C și zaharuri.
LEE & KADER, (2000) susțin faptul că maturitatea este printre principalii factori care
definesc calitatea compozițională a fructelor și legumelor. Conform rezultatelor obținute de
KORUS (2010), nivelul de vitamina C din compoziția chimică a verzei de frunze, variază
între 77 - 133 mg/100g s.p., fapt ce se datorează condițiilor climatic specific anului de
cercetare, cultivarului utilizat, precum și de gradul de maturitate a plantelor. SINGH et. al.
(2007), în cercetările sale a obținut un conținut de vitamina C la varza de frunze, cuprins
între 9.66 - 52.9 mg/100g s.p. și a ajuns la concluzia că această variație se poate datora și
momentului recoltării probelor. PODSEDEK (2007) afirmă că și condițiile de mediu pot de
asemenea altera conținutul în vitamina C al legumelor. LEE et. al., (2000), și WESTON et. al.
(1997) au ajuns de comun acord la concluzia că intensitatea luminii influențează în mod
direct conținutul în vitamina C a plantelor, cu cât intensitatea luminii este mai slabă cu atât
conținutul vitaminei C în țesuturile plantei este mai scăzut.
Tabelul 5.10 prezintă conținutul în vitamina C a verzei de frunze cultivată în
condițiile pedo-climatice specifice Județului Cluj. Analizând aceste date se poate evidenția
faptul că cel mai mare conținut în vitamina C a fost obținut în prima epocă de plantare,
valoarea maximă fiind obținută de hibridul Winterbor F1, repicat.
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
31
Tabelul (Table) 5.10
Influența factorilor experimentali asupra conținutului în Vitamina C
The influence of experimental factors on Vitamin C content
Cluj-Napoca, 2012 Varianta
Variant
Vitamina C
Vitamin C
mg/100g s.p.
Zaharuri
Sugars
mg/100g s.p. Epoca de plantare
Planting date
Hibrid
Hybrid
Metodă de obținere a
răsadului
Seedling type
Mai II/May II Winterbor F1 Repicat
Transplanted 88,30 e 61,00 g
Mai II/May II Winterbor F1 Nerepicat
Untransplanted 81,23 d 56,99 f
Mai II/May II Redbor F1 Repicat
Transplanted 79,07 d 48,12 e
Mai II/May II Redbor F1 Nerepicat
Untransplanted 71,97 c 44,26 d
Iunie II/June II Winterbor F1 Repicat
Transplanted 70,23 c 38,80 b
Iunie II/June II Winterbor F1 Nerepicat
Untransplanted 66,70 b 33,46 a
Iunie II/June II Redbor F1 Repicat
Transplanted 59,97 a 41,85 c
Iunie II/June II Redbor F1 Nerepicat
Untransplanted 58,53 a 38,68 b
DS5% 2,09 – 2,30 2,93-3,22
Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
32
CAPITOLUL VI
INFLUENȚA FERTILIZĂRILOR FAZIALE ȘI A CULTIVARULUI ASUPRA
CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI
LA VARZA DE FRUNZE
6.1. METODA DE LUCRU
Scopul înființării acestei experiențe a fost urmărirea influenței diferiților fertilizanți
asupra creșterii și dezvoltării plantelor la Brassica oleracea var. acephala. Această
experiență a fost înființată în anul 2012 și repetată în anul 2013.
Experiența a fost organizată ca o experiență bifactorială, iar factorii experimentali au fost:
Factorul A – Fertilizantul: a1 – nefertilizat
a2 - dejecții bovine
a3 - gunoi de păsări
a4 - complex NPK (15:15:15)
Factorul B – hibrid : b1 - Winterbor F1
b2 - Redbor F1
Prin combinarea celor doi factori au rezultat 8 variante experimentale (Tabelul 6.1),
amplasate în câmpul experimental după metoda blocurilor randomizate, în 3 repetiții (Fig.
6.1).
Tabelul (Table) 6.1
Variante experimentale
Experimental variants
Simbol Variantă
Variant symbol
Hibridul studiat
Studied hybrid
Tip Fertilizant
Type of fertilizer
V1 W-N Winterbor F1 Nefertilizat / Unfertilized
V2 R-N Redbor F1 Nefertilizat / Unfertilized
V3 W-B Winterbor F1 Dejecții bovine / Cattel Dung
V4 R-B Redbor F1 Dejecții bovine / Cattel Dung
V5 W-P Winterbor F1 Gunoi de păsări / Poultry manure
V6 R-P Redbor F1 Gunoi de păsări / Poultry manure
V7 W-C Winterbor F1 Fertilizant chimic / Chemical fertilizer
V8 R-C Redbor F1 Fertilizant chimic / Chemical fertilizer
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
33
R1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V1 V2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V2 V1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R3
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V1 V2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V3 V4
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V4 V3
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R3
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V3 V4
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V5 V6
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V6 V5
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R3
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V5 V6
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R1
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V7 V8
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R2
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V8 V7
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
R3 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
V7 V8
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Fig. 6.1. Amplasarea variantelor experimentale în câmp
Fig.6.1. The location of experimental variants in the field
7.5 m 3.5 m 3.5 m
0.8 m 0.35 m
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
34
Descrierea metodei de lucru. Experiența a fost înființată prin răsad repicat, produs în
sera caldă din cadrul Disciplinei de Legumicultură, USAMV Cluj-Napoca. După o
săptămână de la înființarea culturii s-au completat golurile. Fertilizările faziale au constat în
administrarea de gunoi de păsări, dejecții de bovine și fertilizant chimic (complex NPK
15:15:15). Gunoiul de păsări înainte de a fi administrat a fost diluat cu apă în raport de 1:15
și lăsat la macerat 7 zile, iar dejecțiile de bovine au fost diluate cu apă în raport de 1:10 și
lăsat la macerat 2 zile.
Prima aplicare a fertilizărilor a fost la o lună de la plantare (Fig. 6.2.), iar următoarea
aplicare a fost la un interval de două săptămâni.
Fertilizanții organici au fost administrați prin fertirigare și s-a administrat o cantitate
de 0,5 l/plantă. Fertilizantul chimic a fost administrat prin împrăștiere, în cantitate de 20
g/mp, după care a fost încorporat în sol la adâncime mică și s-a aplicat o udare suplimentară
pentru a grăbi dizolvarea acestuia și pentru a fi accesibil plantelor.
Plantele au fost urmărite pe întreaga perioadă de vegetaţie.
(original)
Fig. 6.2. Plantele în momentul aplicării primei fertilizări
Fig. 6.2. Plants at the time of the first fertilization
6.2. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI
Pentru a urmării modul de comportare, creștere și dezvoltare al plantelor la varza de
frunze în condițiile climatice ale Podișului Transilvaniei și sub influența factorilor
experimentali, pe parcursul desfășurării experiențelor s-au efectuat măsurători biometrice la
intervale diferite de timp. Astfel, s-a măsurat:
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
35
înălțimea plantelor;
numărul de frunze pe plantă;
diametrul rozetei;
Pentru a urmări dinamica de creștere a acestor caractere morfologice, măsurătorile au
fost efectuate la: 30, 45, 60 și 80 de zile de la plantare.
Pe parcursul experienței s-au efectuat mai multe analize chimice. S-a determinat
conținutul de substanță uscată (S.U.S., S.U.T., S.U.I.), conținutul în vitamina C și conținutul
în zaharuri. Determinările chimice s-au efectuat conform protocolului de lucru recomandat
de literatura de specialitate, prezentat în capitolul anterior. In cadrul acestei experiențe s-a
mai determinat conținutul de nitrați și nitriți.
6.3. REZULTATE MEDII OBȚINUTE ÎN CEI DOI ANI EXPERIMENTALI (2012-2013)
6.3.1. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra producției obținute
la varza de frunze
Influența unilaterală a fertilizantului administrat asupra producția de frunze obținută
este prezentată în tabelul 6.2. Datele din acest tabel și interpretarea statistică a acestora, scot
în evidență faptul că dacă este considerat martor varianta nefertilizată atunci celelalte
variante fertilizate obțin un spor de producție cuprins între 0,36 kg/mp (varianta fertilizată
cu dejecții bovine) și 1,85 kg/mp (varianta fertilizată chimic). Aceste sporuri de producție
conform interpretării statistice sunt foarte semnificative pozitive.
Tabelul (Table) 6.2
Influența unilaterală a fertilizantului asupra producției de frunze
Unilateral influence of fertilizer on leaves yield of kale plants
Cluj-Napoca, 2012 - 2013
Varianta/Variant Producția medie
Average yield
Diferența
Difference
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative
yield
(%)
Diferența
Difference
Semnificația
Significance
Fertilizant
Fertilizer
kg/mp
%
Nefertilizat/Unfertilized (Mt.) 2,49 100,0 - - 76,9 -0,75 ooo
Dejecții bovine/Cattle dung 2,85 114,7 0,36 *** 88,2 -0,38 ooo
Gunoi de păsări/Poultry manure 3,27 131,4 0,78 *** 101,0 0,03 -
Chimic/Chemical fertilizer 4,33 174,3 1,85 *** 134,0 1,10 ***
Media/Average (Mt.) 3,23 - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%) DL/LSD (p 1%)
DL/LSD (p 0,1%)
0,10 0,16
0,25
0,10 0,16
0,25
Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat
36
Dacă media experienței este considerată martor, atunci doar varianta fertilizată
chimic obține o diferență foarte semnificativ pozitivă. Variantele fertilizate organic, cu
dejecții de bovine și cele nefertilizate realizează diferențe de producție foarte semnificativ
negative față de martor.
Influența unilaterală a hibridului asupra producției se poate desprinde prin analiza
datelor din tabelul 6.3. Aceste date și interpretarea lor statistică, în special, scot în evidență
faptul că, hibridul Redbor F1, față de martor, care este considerat Winterbor F1, a obținut o
producție cu 0,69 kg/mp mai puțin decât varianta martor. Această diferență este foarte
semnificativ negativă.
Față de media experienței, cei doi hibrizi obțin o diferență de 0,35 kg/mp. Această
diferență este foarte semnificativ pozitivă pentru hibridul Winterbor F1 și foarte semnificativ
negativă pentru Redbor F1.
Tabelul (Table) 6.3
Influența unilaterală a hibridului asupra producției de frunze
Unilateral influence of hybrid on yield on kale plants
Cluj-Napoca, 2012 - 2013
Varianta/Variant Producția medie
Average yield
Diferența
Difference
Semnificația
Significance
Producția
relativă
Relative
yield
(%)
Diferența
Difference
Semnificația
Significance
Hibrid
Hybrid
kg/mp
%
Winterbor F1 (Mt.) 3,58 100,0 - - 110,7 0,35 ***
Redbor F1 2,89 80,7 -0,69 ooo 89,3 -0,35 ooo
Media/Average (Mt.) 3,23 - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%) DL/LSD (p 1%)
DL/LSD (p 0,1%)
0,10 0,15
0,23
0,10 0,15
0,23
În ceea ce privește influența combinată a celor doi factori experimentali asupra
producției obținute la varza de frunze datele sunt prezentate în tabelul 6.4. Se poate observa,
că atât în cazul hibridului Winterbor F1, cât și la Redbor F1, variantele fertilizate (față de
varianta nefertilizată considerată martor) au obținut sporuri de producție care conform
interpretării statistice sunt distinct și foarte semnificativ pozitive. La ambii hibrizi,
variantele fertilizate cu dejecții bovine au obținut o diferență distinct sem