<F
!-r ru>
HIq
Za
s>PU
Dp
FlrF
q
ffi*ffi
OJ
,SZ
o)nH
6gF
<+
i >C
4€>g<824e-trF
a)$-.rq)gF
{?)A
-.ti-ioUC
')a)
€c)t ,l-f(s
.{-J(s
-ts{ts
zg,aO
i T
i=- $ t$qx$ B
?t F
HE
n .gE
TF
ia*:??i=?-s$
HE
!a
Eg sg $s*usg$sg E
sjSu$uu***$$su$ F
j'*E
;suFs$ts+
$s$ E*+
q q E $ B
€ T+
*q F€q F
$i$B
H .ss s;ss$F
F€ g$sss$$$s*ss $'** s H
Fs$
E
SR
..$$ 'F T
'€€€Sg.
SS
"- { $s*$S 5$ F
'x
(r)suttdnJ
N
$g$$gg;EF
iFE
F$iE
ffifiEB
EE
tC\t
Nsuxtdn)
ataundwocsap ap lalotJ
siigt*l
Ls
s_
oo
\
LF.
de naflune, de clasd sau de rasd se fi:rrudesc cu ceie alehchiziFei sau ale Reformei. Epocile de fervoare suntplinl de fapte s6ngeroase: sf6nta Tereza nu putea fi decAtcontemporani cu autodafeurile, iar Luthei.r, rnuru.ru_rea fdranilor. in crizele mistice, gemetele victimelor suntparalele cu gemetele extazului.. . SpAnzurdtori, temnife,ocne nuprosperd decAtla urnbra unei credinle _a nevoiide a crede ca_re a infestatpentru totdeauna spiritul. Dia_volul pare cu totul gteri pe lAngd cel cari dispune deun adevd4, de adevdrul fui. Suntem nedrepti' fa.td deoameni ca Nero, ca Tiberiu: ei nu au inventaiconcepfulde eretic; nu au fost decAt niste visdtori degenerali iarese desfdtau privind masacrele. Adevdratii criminali suntcei care stabilesc o ortodoxie inplanul."iigo, saupolitigcei caredisting ir:rtre credincios 9i schismatic.
CAnd refuzi sd admiF cd ideile pot fi schimbate intreele, sAngele curge... Sub hotdrA.il" furr.," se inaltd unpumnal; ochii infldc5rafi prevestesc crima. NicioJaHspiritul govditor; atins de hamletism, nu a f.rtprl_";_dios: principiul rdului reziddin tensiunea voinfei, ininaptitudinea pentru pacea desdvArgitd, i,r meguioma_nia prometeiand a unei rase imbui6ate de id[al careexplodeazd sub presiunea convingerilor 9i care, pentrucd a batjocorit ir:rdoiala gi lenea _,Iicii mai nobile decAttoate virtufile sale -, a apucat_o pe calea pierzdrii, aistoriei, amestec indecenf de banalitate gi apocalips.. -Certitudinile sunt aici nenumdrate: inHturili_lu, i,,rla_turafi mai ales consecinlele lor: vefi reconstitui astfelparadisul. Ce altceva este Cddere a, d.ec6t urmdrirea
AT ud:er gi siguranp-de a-l fi gdsif pasiuneapentruo dogma, statornicirea firtr_o dogmdf De aici iezultefanatismul - tard capitald, .ur" Ii dd omului gustuleficacitdfii, al_profe,tiei, al terorii - leprd liricd prir caremolipsegte sufletele,le supune,le sfdrAmd sau le exaltd...Nu i se sustrag decAt siepticii (sau lenegii gi estefii),
pentru c5. einu propun nimic, pentru cd - adevdrafi bine-
iecdtori ai umanitdlii - ei ii nimicesc prejudecdlile 9i-ianalizeazl.delirul. Md simt maitn siguranld ldngd unPyrrhon decAt lAngd un sf6nt Paul, pentru bunul motivcl o inlelepciune ce rostegte cuvinte de duh este maibhnde decAt o sfinlenie dezHnfuite. intr-un spitit arz6-
tor regdsegti un animal de pradd deghizat; niciodatdnu te poli feri indeajuns de ghearele unui profet.-"Depdrlafi-vd de el cdnd inalld vocea, chiar in numelece.:nlui, al cetdlii sau al altor pretexte: satir al singu-rdtdlii voastre, el nu vd iartd cd trdifi dincoace de adevd-
rurile gi mdniile sale; isteria sa, bunul sdu, el vrea sd
vi-l impirtdgeascd, sd vi-l impund 9i sd vd desfigureze.O fiinte posedatd de o convingere 9i care nu cautd sd
o co-u.rice celorlalli e un fenomen strdin pdmAnfului,unde obsesia m6ntuirii face viafa de nerespirat. Privifiin jurul vostru: pretutindeni - larve care predicA; {l:-care institugie este purtdtoarea unei misiuni; primdriileigi au absolutul 1or, ca gi templele; administralia, curegulamentele sale - o metafizici pentru maimufe...Togi se strdduiesc sd irnbundtdleascd viala tuturor: chiarcergetorii, chiar bolnavii incurabili aspirS la aceasta:
trotuarele lumii 9i spitalele sunt pline de reformatori'Dorinfa de a deveni un izvor de ersenimente aclioneazl'asupra fiecdruia ca o dezordine mentald sau ca unbles-temvoit. Societatea - un infem de m6ntuitori! Diogene,
cu lampa sa, cduta un indiferent. '.imi lste ie 4uns sd aud pe cineva vorbind sincer
despre ideal, viitor, filozofie, sd-l aud spundnd !-n9\".cu o inflexiune sigurd a vocii, invocAndu-ipe ,,ceiIalfi"gi socotindu-se interpretul lor - ca sd-l consider dug-manul meu. Vdd itr el un tiran ratat, un cdldu aproxi-mativ la fel de vrednic de urd ca 9i tiranii, ca 9i cdldiide mare clasd. Fiindcd orice credinld exercitd o formdde teroare, cu atAt mai inspdimAntdtoare cu cAt agen-
lii ei sunt cei ,,pttrir" .Nu avem irrcredere in vicleni, in
o
F*
de natiune, de clasd sau de rasd se inrudesc cu cele aleInchizifiei sau ale Reformei. Epocile de fervoare suntpline de fapte s6ngeroase: sfdnta Tereza nu putea fi decAtcontemporanX cu autodafeurile, iar Luthei cu masacra_rea ,tdranilor. in crizele mistice, gemetele victimelor suntparalele cu gemete-le extazului... Sp6nzurdtort te"_,r,if;9cne
nu prosperd decAt la umbra unei credin,te _ a nevoiide a crede care a infestatpentru totdeaunu rpiritur--oi*volul pare cu totul gters pe lAngd cel cari dispurc iuun adevdq, de adevdrut tui. gntem nedrepfi fa,td deoameni ca Nero, ca Tiberiu: ei nu au inventaiconceptulde eretic; nu au fost decdt nigte visdtori degenerafi iarese.desfdtau privind masacrele. Adevdra,Li criminaii suntcei care stabilesc o ortodoxie in planul reiigior ru.t potiti.,cei caredisting intre credincioi gi schisriatic.
CAnd refuzi sd admiti cd ideile pot fi schimbate intreele, sAngele curge... Sub hotdrAriie ferme se inaltA unpumnal; ochii infldcirali prevestesc crima. Niciodatdspiritul govditor; atins de hamletism, nu a fostprime;_dios: principiul rdulu i rcziddin tensiuneu.rroii",1"i, ii_,inaptitudinea pentru pacea desdvArgitd, t* _"guiorr,u_nia prometeiand a unei rase imbui6ate de id"ear care
i ]nl.odeazdstbp.reflunel convingerilo. ei.u.", p""t uI "e
a batjocorit i:rdoiala gi lenea - rTicii mai nobile decats toate virtutile sale 1 a apucat_o pe calea pierzdrii, aS istoriei, arnestec indeceni de banaiitate gi apocalips...I Certitudinile suntaicinenumdrate: inieiura,ti_t",'i^ta__{ turafi mai ales consecinfeie lor: ve,ti reconstitui astfel: paradisul. Ce altceva
"rt" CeJu.u a, decAturmdrirea\ unui adevdr gi siguranta de a{ fi gdsit, puri*"u pu.t
_t o dogmd, statornicirea intr-o aolgmeZ De aici rezultdt fanatismul - tard capitald,.ur"li aa o-"f"i ;;;l- efic,acitdfii, al_profegiei, at t".o.ii - Lpra firica prfr carelolipsegte sufletele,le supune, le sfdrimd sau le exaltii...
8 Nu i se sustrag decAt scepticii (sau lenegii 9i ;ste!ii;
pentru cl.einupropunnimic,pentru cd - adevdrali bine-idcAtori ai umanitdlii - ei ii nimicesc prejudec5lile 9i-ianalizeazd delirul. Md simt maitn siguranld lAngd unPyrrhon decAt l6ngd un sf6nt Pauf pentru bunul motivci o inlelepciune ce rostegte cuvinte de duh este maiblAndd decdt o sfinlenie dezldnfuitd. intr-un spint atz6-tor regdsegti un animal de pradd deghizat; niciodatdnu te poli feri indeajuns de ghearele unui profet.,..DepdrlaJi-vd de el cAnd inalld vocea, chiar in numelecerului, al cetdlii sau al altor pretexte: satir al singu-rdtdlii voastre, el nu vh iartd cd trdif;' dincoace de adevd-
rurile gi mAniile sale; isteria sa, bunul sdu, el vrea sd
vi-l impdrtdgeascd, sd vi-l impuni 9i sd vd desfigureze.O fiinfX posedatd de o convingere 9i care nu cautd sd
o comunice celorlalli e un fenomen strdin pdmAnfului,unde obsesia mAntuirii face viafa de nerespirat' Privifiin jurul vostru: pretutindeni - larve care predice; fi?-
caie institu;ie este purtdtoarea unei misiuni; primdriileigi au absolutul lor, ca 9i templele; administrafia, curegulamentele sale - o metafizici pentru maimufe...Togi se striduiesc sd irnbundtdleascd viaia tuturor: chiarcergetorii, chiar bolnavii incurabili aspird la aceasta:
trotuarele lumii 9i spitalele sunt pline de reformatori.Dorinfa de a deveni un izvor de eoenimente aclioneazdasupra fiecdruia ca o dezordine mentald sau ca unbles-tem voit. Societatea - un infem de mdntuitori! Diogene,
cu lampa sa, cduta unindiferent.'.imi lste ie aluns sd aud pe cineva vorbind sincer
despre ideal, viitor, fllozofie, sd-l aud spundnd ,,noI"cu o inflexiune sigurd a vocii, invoc6ndu-ipe ,,ceilalli"gi socotindu-se interpretul lor - ca sd-l consider du9-manul meu. Vdd in el un tiran ratat, un cdldu aproxi-mativ la fel de vrednic de urd ca 9i tiranii, ca 9i cdldiide mare clasd. Fiindcd orice credinld exercitd o formdde teroare, cu atAt mai inspdimAntdtoare cu cAt agen-
lii ei sunt cei ,,puti" . Nu avem irrcredere i::r vicleni, in
\
s-
o
F.
ataundwocsap ap 4alatI
ijFf$f$ffigF
$$ffiffif $,$F
ffgffig$g$ggggggggggggggggggg$
Ef'*E
-$-$FF
F*€;H
$$$*flflffg f$ryataundw
otsap ap lal0tJ
o
ataundwocsap ap lalutI
ffgffgg$gigruggggggggiggsgs g.gg
ffFffgtffiffigffiffgffg$g gffig
EfE
$Eg$ilg$$F
gFF
Ffg$i$$gflffF
EF
ffataundw
ocsap ap lalatJo
a,taundwocsap ap laiatl
(q
.Et;g€fi{;e:l$t;E
tlEggggg1ggg;
FE
EE
Ei[g$$gl$E
.giiiii$i$EE
!EF
iE
l E,F
*,3+ g fi F
g f: €;€E
gE g
B 'nt$:cF
{H"tff tA
i+Y
;-.! L i
.= € A
E'i p t
E E
o;
H F
flE f g H
EE
g.E6F
i€
3 .;5ES
HsE
fig,:f [is+E
,;Ji !:t t;'E E
sE'E
'F+
=
d o:= -" i.E
;f€i€tE9 g{E
gE S
E$X
$FE
FE
= € sE
fEfi€E
E€ $F
fu,E
E
.E t;.sdE
il;e
s.s q.gE:..;8E
€E g.E
.:H E
;.Ed€S
EstH
s€. Esr*
tE.E
*!F:E
E9g E
rSS
gfirc€Ff rE
!.F S
tse$i$,$S
FgE
f € r E
$iEr
;FfjE
$;jf$f H
Em
EE
HS
<.E
rl*.of,E g;
'.i il
-i,o€FgE
d,E
f-, f H s-!i i:l
E iIif,
gf $$€$E$€$fF
$fffi::*;
8.E E
e;E $E
=;tE
A(\t
ataundwocsap ap la4a"LJ
alaundwocsap ap lalo,tJ
(t)
Fi E
aE$ii it
E igiE
$if' -*g.*** t--*.
*'-f*- sgi$i 3 ggE.E
ilifi.iEt*tE
lEgE
E
$fff$Ffg$E
E F
gF i,
E F
g$fF$gf$$fjii
gg'ifgiiggg, ggf=* F
*giHgu$gfgf.$gg
Ffi; $€ *E
i
gslgggggggFffii 5fgF
ffgi$ggggrg
olataundw
otsap ap ltla.tI
ataundwocsap ap tul0tI
14)
= ggE
igiiE}E
gEE
EE
!BgfiE
EE
.aait!E€E
iEE
gfFf$$ F
FF
ff ffF$$$$F
$$$ggff Fgi
g$F$ E
tu {g$fE E
g$dFF
$f$$$$E flgg$i,
g gig gggffi ggs ff ff g$ *gggg g g gggig
ataundwocsap ap lala.tJ
$