8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
1/47
Turismul a devenit de-a lungul timpului, o activitate complexa,cu multiple forme
de manifestare si o dezvoltare permanent ascendenta .El se numara printre cele cateva
fenomene care s-au impus in mod evident in epoca contemporana. In prima jumatate a
secolului al XIX-lea, turismul era considerat ca fiind sinonim cu calatoria.O definitie mai
expresiva era formulata in anul 19! de "eville # $izerolle care spunea ca % turismul
este ansam&lul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta'.
In timp , turismul primeste diferite definitii de la numerosi oameni de stiinta (
turismul este o industrie care are ca o&iectiv satisfacerea necesitatilor turistului) un
sistem economic compus din mijloace de transport, structuri *oteliere ) practica sociala si
culturala, justificata prin necesitatea de a evada din cotidian.
+e plan social , turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare anivelului de instruire, cultura si civilizatie a oamenilor.re un rol deose&it in utilizarea
timpului li&er al populatiei si reprezinta una din principalele destinatii ale timpului li&er
de la sfarsitul saptamanii sau al vacantelor.
laturi de vacantele la munte,la mare sau pentru tratament s-au impus, in ultimul
timp,ca noi formule de concediu( sejurul in mediu rural , la ferme, sejurul in satele de
vacanta, dar mai ales in satele turistice #atat ca necesitate , cat si ca %moda turistica'.
Turismul in mediul rural nu mai este doar o curiozitate sau o alternativa pentru cei cu&ugete reduse, ci reprezinta o posi&ilitate de recreere departe de poluare, oresele cu un
grad ridicat de aglomeratie si puternic artificializate, de zonele industriale .
cest interes pentru petrecerea timpului li&er la tara , in zonele rurale a aparut ca o
reactie la stresul oraselor industriale in expensiune si ca una dintre putinele solutii care
transfera citadinul din mediul cotidian intr-un alt mediu , asigurandu-I posi&ilitati de
relaxare, confort fixic si mai ales intelectual.
patiul rural este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a
creat prin munca sa si pe care l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica fiind deci, o
adevarata %capodopera rustica' a omului. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . ,
2339 4
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
2/47
patiul rural a aparut odata cu sedentarizarea omului si aparitia primelor locuinte,
a primelor amenajari in vederea unor productii agricole.In timp istoric, intre societatile
rurale si pamantul pe care l-au exploatat si il exploateaza s-au creat o serie de relatii
profunde si dura&ile, intarite prin traditii , o&iceiuri, exprimate in peisaj prin diferite tipuri
de spatii rurale.
In secolul al XIX-lea, odata cu impactul industrializarii si ur&anizarii, spatiul rural
a cunoscut modificari structurale evidente, amenajari si ameliorari pentru cresterea
capacitatii de productie a pamantului, prin modernizarea *a&itatului rural.
In aceste conditii, spatiul rural nu mai este doar domeniul activitatilor agricole si
pastorale, o &una parte a spatiului deservind activitatilor industriale, comerciale,
recreative , ca loc de rezidenta pentru populatia agricola, dar si neagricola.
patiul rural , in general, si mai ales cel European , detine o serie de trasaturirezultate din traditii, o&iceiuri, cultura locala , care compun , toate la un loc , un
patrimoniu fara de egal al umanitatii, adevarate premise in vederea derularii activitatilor
turistice de tipul turismului rural, activitati sustinute si de peisajul natural variat si
atractiv.
cesta forma de turism , cel rural, in spatiul european este practicata de cateva decenii ,
fie organizat , fie spontan./eea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului in
spatial rural. ceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul
rural ) pe de-o parte este vor&a de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de
alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional .
In ansam&lul economiei glo&ale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind
valorificarea turistica (
-a spatiilor rustice)
-a resurselor naturale)
-a patrimoniului cultural)
-a imo&ilelor culturale)
-a traditiilor satesti )
-a produselor agricole )
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
3/47
prin intermediul unor produse de marca consacrate4 ilustrative ale identitatii regionale,
care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati
recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, dura&ile si a
unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune
sociala oras- sat.
Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si
condusa de populatia locala si care are la &aza o stransa legatura cu mediul am&ient,
natural si uman.
Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite.
Exemple( -in 5inlanda # inc*irierea unor ca&ane, sau oferirea de servicii in mediul
rural de tip *rana sau transport)-in 6ngaria # %turism la sat'- presupune activitate si servicii in sate) cazare la preturi
mici, implicarea in activitati agricole.
-in lovenia # %turismul la ferma' # oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri.
-in Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati
precum ciclismul, plim&ari cu cai, etc.
-in 7recia - cazare in camere mo&ilate in stil traditional, cu mic dejun traditional de
multe ori preparat din produse realizate in casa. Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural,
valorificand resursele turistice locale naturale, culturale, umane4 ca si dotarile si
ec*ipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
In lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul 6E, termenul
folosit este acel de ( %turism verde'.
Turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire
eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate
taranesti.
In acest caz activitatea de &aza a persoanelor implicate este prestarea de servicii
turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
4/47
Turismul rural contri&uie la viata economica a satelor prin (
-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura,
infrastructura , protectia mediului )
-posi&ilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine
o dezvoltare pe plan local )
-incurajarea activitatii locale # artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui
comert artistic )
-cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale )
-numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori
duc o viata izolata in comunitatilor agricole.
+entru ca o localitate sa ajunga la rangul de sat turistic ea tre&uie sa
indeplineasca o serie de conditii printre care ( sa fie amplasata intr-un cadru naturalatragator, fara surse de poluare, accesi&ilitate, existenta unor resurse turistice &ogate si
posi&il a fi valorificate prin desfasurarea unor activitati culturale, minim de confort apa
curenta, canalizare , &aie 4 Erdeli 7., Istrate I. , 1998 4.
laturi de acestea , la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contri&ui si (
existenta unor traditii in ceea ce priveste activitatea turistica, aportul unor eventuali
factori curativi &alneoclimaterici, existenta unor vestigii ar*eologice, monumente
istorice, de arta, ar*itectura, prezenta unor dotari social-culturale, sportice , comerciale. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . , 2339 4
EPOCA MODERN A TURISMULUI RURAL
up: anii ;inta destina>ia4
vacan>elor sale, turismul devenind una din cele mai importante activit:>i economice din
lume. imultan cu manifestarea primelor tendin>e de petrecere - tot mai fracvent: - a
vacan>elor =n mijlocul naturii, din ce =n ce mai mul>i turi?ti ?i-au dorit petrecerea clipelor
de relaxare =n mediul spa>iul4 rural.
/e-?i propuneau ace?ti c:l:tori, drume>i, excursioni?ti, =ntr-un cuv@nt turi?tiA 6n
r:sppuns sintetic presupune o concentrare a o&iectivelor ?i urm:toarea enumerare(
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
5/47
- :-?i satisfac: curiozitatea ?i dorin>a de petrecere a vacan>elor =n cu totul alte
condi>ii de via>: ?i civiliza>ie dec@t cele o&i?nuite)
- :-?i materializeze interesul pentru noi destina>ii)
- : fragmenteze vacan>a =n -B minivacan>e B-8 zile( mare, munte, sta>iune
localitate &alnear:, sat turistic tradi>ional4)
- porirea gradului de solicitare pentru spa>ii de cazare cu un confort mai redus
deci mai ieftin4)
- Turism cultural ?i de cunoa?tere =n special tinerii ?i turi?tii de v@rsta a treia4)
- legerea ca destina>ii de vacan>: a t:rillor =nvecinate)
Cn mod firesc s-au conturat urm:toarele avantaje(
- valorificarea &ogatului poten>ial rural)
- economisirea de investi>ii pentru crearea de capacit:>i de cazare, alimenta>iepu&lic: ?i agrement)
- reducerea la minima a personalului de servire)
- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate)
- =m&un:t:>rea nivelului de trai =n zonele utilizate ca &aza material: a turismului)
- surse suplimentare de venituri pentru popula>ia rural:)
- =nviorarea tradi>iilor populare, dorin>a de perpetuare a unor me?te?uguri
tradi>ionale./ercet:rile inteprinse la =nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos =n
eviden>: c: cererea turistic: ?i alegerea destina>iilor turistice au fost puternic
influen>ate de formele de agrement ?i anima>ie oferite de fiecare zan: =n parte, de
pozi>ie ?i accesi&ilitate, cadrul natural precum ?i cel socio-economic, etnografia ?i
folclorul local 7l:van, D. 0arc*idan, 7. #Experien>a na>ional: ?i interna>ional:
=n valorifiacrea patrimoniului rural'4.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
6/47
STUDIU DE CAZ : TURISMUL RURAL IN TARA CANTOANELOR
0ica, muntoasa si &ogata, avand o populatie de doar F milioane de locuitori,
Elvetia este recunoscuta pentru calitatile vietii de invidiat, intr-o tara ce merge ceas.+rodusele sale sunt cautate in lumea intreaga.
/easuri, cutite, sta&ilitatea sistemului financiar-&ancar , &anci, ciocolata ,
&ranzeturi , traditii &ine conservate , cel mai redus grad de somaj din statele Europei ,
neutralitate , model de urmat in activitatea turistica, calitate # toate aceste apelative sunt
adresate Elvetiei , tara cu cel mai ridicat nivel de trai european, un adevarat model de
turism .
in punct de vedere al repartizarii satelor turistice a fost creata o regiune
reprezentativa ( regiunea muntilr AL!I, o regiune prin excelenta turistica, cu foarte
multe statiuni ,cu cai de comunicatie multiple, cu activitati silvo-pastorale4, unde
predomina satele turistice "entru mestesuguri si arti#anat orologerie4, sate turistice
agr$"astrale% sate turistice "entru s"rturi de iarna % sate turistice "entru
ar&itectura traditinala.
ceasta regiune cuprinde cantoanele : 'ALAIS% TICINO% (RAU)UNDEN%
)ERNESE O)ERLAND.
Incepand din 5ranta, lpii se extind peste aproape toata Elvetia aprox. ilor turistice elve>iene au fost marii
scriitori, poe>i ?i compozitori romantici din =ntraga Europa. ici s-a n:scut, cu 283 de ani
=n urm:, ean-aJues Housseau, cel care a insuflat =n sufletele oamenilor sentimentul
naturii. Totdeauna, peste tot =n lume, adev:rata cultur: a stimulat realitatea. $u proza, ci
poezia este acea care prin l&ert de Kaller, tip:rit: =n 1F29, a avut darul s: zguduie
con?tiin>ele elve>ienilor. 0ai apoi /*opin ?i Lagner compozitori inscri?i =n cartea de aur
a Elve>iei, n-au o&osit =n a elogia acest: >ar:. +oetul german c*iller, alegandu-?i drept
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
7/47
erou pe Lil*em Tell a f:cut un real serviciu elve>ienilor stimuland enorm dorin>a
europenilor de a vizita aceast: >ar:.
Cn 1!1< pe v@rful muntelui Higi s-a construit un *otel de lux. zi zona este
vizitat: de peste 133 333 turi?ti pe lun:. Industria *otelier: din Elve>ia =?i are eroii s:i .
6n asemenea erou este /esar Hitz, care alungat de un patron de *otel, a lucrat picol, apoi
c*elner la o cafenea la +aris unde mai t@rziu a intemaiat cele&ru *otel parizian %HITM',
clasificat printre cele cinci institu>ii *ig* classe mai presus de orce clas:4.
Cn 1!92 un norvegian a f:cut o demonstra>ie de sc*i elve>ienilor care nici nu
&:nuiau existen>a acestor ciudate sc@ndurele. ucesul a fost fulger:tor. zi ?colile de sc*i
din Elve>ia se &ucur: de cele&ritate mondial:.
Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de
nop>iNturist, =n camere particulare, =n campinguri, sate agroturistice , etc. +rin>i,miliardari, stele ale cinematografiei moderne stau inscri?i =n registrele de oaspe>i ale
*otelurilor din t. 0oritz.
5iecare elve>ian cunoa?te istoria, geografia, stiin>a ?i cultura >:rii oferind clien>ilor
servici impeca&ile, dar care cost:. Indr:zneala ?i =ndem:narea elve>ianului este aidoma
legendarului Tell. Ea s-a o&>inut cu r:&dare ?i modestie. Elve>ia este t:r@mul unde toat:
lumea are timp pentru orce lucru.
gricultura a permis dezvoltare industriei textile, iar >es:turile elve>iene cu otradi>ie de secole are posi&ilitatea de a lupta cu concuren>a prin finisaj, delicate>ea ?i
calitatea superioar: a produselor. atistele &rodate ?i &roderiile sunt specialitatea
elve>ienilor. /ele mai scumpe articole de piel:rie si =n special de =nc:l>:minte poart:
marc: elve>ian:.
Industria laptelui ocup: un loc important prin prelucrarea sa. u fost infiin>ate
institute de cercet:ri pentru prelucrarea laptelui, ?i diverse scoli de preg:tire a lucr:torilor
din aceast: ramur:.
vaiterul este o alta specialitate culinara, pe care turistii o degusta cu placere in
calatoriile in Elvetia. 5oarte popular printre elvetieni, pentru care producerea de lactate si
&ranza reprezinta o ocupatie traditionala importanta, svaiterul nu este doar un aliment,
este un mod de viata. /onsumat la aproape fiecare masa, svaiterul este cunoscuta pentru
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
8/47
gustul sau distinct, aspectul sau caracteristic, cu felii gal&ene cu gauri, precum si pentru
mirosul aromat. 7aurile din svaiter sunt datorate aerului care iese din &ranza atunci cand
aceasta este lasata la fermentat si maturat. /a si ciocolata elvetiana, svaiterul este
exportat din Elvetia pentru a incanta papilele gustative ale gurmanzilor din intreaga lume.
/ele mai cunoscute specialitati de &ranza elvetiana sunt svaiterul Emmental4,
7ruere, ppenzell si prinz. Emmental este caracterizat de culoarea gal&ena, gustul
deose&it si gaurile de aer. Este lasat la fermentat in &locuri circulare pentru mai multe
luni. 7ruere este o &ranza cu o consistenta tare, care este lasata la fermentat o perioada
lunga de timp. e crede ca exista B83 de varietati diferite de &ranza in Elvetia.
0unca in agricultura se face =n familie cu participarea adul>ilor ?i copiilor. In
Elve>ia exist: peste 83 de ?coli agricole ?i F3 de s:li pentru cursuri profesionale.Elve>ia o >ar: sarac: =n resurse are =n sc*im& o economie &ogat: =n realizari.
+entru elve>ian valea este esen>ial: din punct de vedere economic, =n timp ce muntele este
*ot:r@tor din punct de vedere psi*ologic.
+otrivit 0ariei toian, reprezentanta Homaniei la 5ederatia Europeana de Turism
Hural, pensiunile din Elvetia, pe care le-a vizitat in cadrul reuniunii de la &tPil,
reprezinta un adevarat model, ce ar tre&ui urmat.
QDizitele la pensiunile elvetiene, discutiile cu proprietarii fermelor agroturistice au
constituit o adevarata lectie de agroturism la nivel european. QDacantele la fermaQ din
Elvetia sunt un exemplu de urmat, am fost impresionata de amplasarea pensiunilor,
standardele de calitate si dotarile din interior, decoratiunile si florile, programele de
agrement, promovareaQ.
Cn Elve>ia =n ultimul timp s-a studiat ?i s-a =ncurajat transformarea unor sate =n
sate turistice. Cn transformarea acestor sate s-au respectat ni?te eta"e:s-au selectat zonele
cu poten>ial turistic ?i care ofereau posi&ilitatea de a practica sporturi de iarn: ?i drume>ii.
ceste zone nu aveau industrie ?i localnicii doreau s:-?i sporeasc: veniturile lor modestecu c@?tiguri din turism. -a dezvoltat sistemul de aprovizionare iar mai apoi construirea
unui cartier nou de vile construite solid ?i respect@nd stilul specific, tradi>ional al regiunii.
partamentele au fost v@ndute persoanelor particulare, administra>ia av@nd grij:
de ele c@nd proprietarii nu-?i petrec timpul li&er =n satul respectiv. Cn Elve>ia 2 >:rani din
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
9/47
=?i o&>in veniturile din agroturism, acesta produc@nd anual 8, ional: pentru a se diferen>ia de celelalte zone mai apropiate sau mai =ndep:rtate.
+retutindeni =n pensiuni se servesc m@nc:ruri ?i &:uturi recunoscute ale locului, care
=ntregesc starea de spirit pl:cut: produs: de minunatele peisaje din jur. +e c@t posi&il se
promoveaz: produsele auto*tone, se caut: originalul inconfunda&il, nu se imit: ce este la
mod:.
proape peste tot, cei care fac trans*uman>a cu vaci de lapte de>in ?i o pensiune
agroturistic: alipit: de ad:postul animalelor, activitate din care =?i rotunjesc veniturilecare nu sunt at@t de mari pe c@t am crede.
ar intr-o tara a muntilor si padurilor nici sculptura in lemn nu putea sa nu devina
o arta traditionala. Deti gasi exemple de arta populara elvetiana in special in mici &uticuri
si ateliere. 6n exemplu este outiJue zur 0atze, unde un &atran mestesugar pe nume
Dinzenz &gottspon sculpteaza in fiecare zi ingeri, animale, sim&oluri si masti din lemn,
suveniruri foarte apreciate mai ales de turisti.
/easurile elvetiene sunt renumite in intreaga lume pentru calitate si precizie, darcei mai pretentiosi pot gasi aici inclusiv ceasuri cu cuc, o adevarata raritate astazi,
realizate intr-o maniera QgermanaQ. +uteti gasi astfel de ceasuri in Mermatt, la Lega iar
cele mai renumite marci fiind Rolex, Cartier, Swatch si Omega.
In ceea ce priveste &ucataria, Elvetia este recunoscuta pentru ciocolata, &ranza si
multe specialitati locale, incluzand fondue, o specialitate preparata cu &ranza topita.
+atiseria este o ocupatie elvetiana traditionala, iar painea elvetiana, incluzand cornurile,
produsele de patiserie si strudelul sunt specialitati cunoscute. /idrul de mere, vinurile si
diverse specialitati cu carne, incluzand carnati si placinte, sunt alte produse elvetiene ce
merita gustate intr-o calatorie in aceasta tara.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
10/47
Toata lumea a auzit de ciocolata elvetiana. cele &ucatele delicioase ce se topesc
in gura sunt facute cu lapte si smantana oferite de vacile elvetiene, crescute pe pasunile
verzi din zonele rurale ale Elvetiei. Este &inecunoscut faptul ca fiecare turist al tarii se va
intoarce acasa plin de cutii cu ciocolata elvetiana, pentru familie si prieteni. /iocolata cu
lapte este o inventie elvetiana care a cucerit inimile oamenilor de pretutindeni, inclus pe
cele ale elvetienilor, care inregistreaza una din cele mai mari rate ale consumului de
ciocolata. "aptele a devenit materia prim: ?i pentru renumita ciocolat: elve>ian: produs:
de %$estle', %uc*ard', %"indt', To&lerone'.
ar mai mult decat orice Elvetia inseamna pentru gurmanzi si nu numai, tara
ciocolatei fine, retete imposi&il de imitat, pentru ca nici o alta ciocolata nu are aceeasi
savoare. +rima ciocolata cu lapte a fost creatia lui aniel +eter, din Elvetia, care a folosit
pentru reteta formula de lapte condensata inventata de Kenri $estle. Era inceputul uneiindustrii si unei legende, care face si astazi din Elvetia o destinatie extrem de populara.
Elvetia este caminul satelor montane ce s-au transformat din comunitati agricole
traditionale in statiuni de vacanta pe durata intragului an.0ulte sate sunt dominate de o
mana de familii norocoase sau suficient de perspicace incat sa se fi implicat in
dezvoltarea timpurie a zonei. cest lucru are si avantaje si dezavantaje # familiile
conducatoare au puterea de-a %sufoca' concurenta si de a impiedica actiunile celor nou-
veniti.Elvetia este casa unor faimoase statiuni montane. /u un trafic neaglomerat,
satele Lengen, 0urren, aas-5ee si Mermatt prezinta peisaje spectaculoase si au totodata
un farmec pur.
0ulte resorturi au de asemenea p@rtii impresionante # incluzand unele dintre cele
mai mari, inalte si dure trasee in lpi.
Oamenii tind sa asocieze Elvetia cu notiunea de preturi ridicate. Insa in ultimii ani
nu s-a constatat o diferenta foarte mare comparativ cu 5ranta # cu toate ca unele resorturidin Elvetiaca Mermatt, Der&ier si t 0oritz sunt intr-adevar mai scumpe, dar este evident
ca ceea ce primesti pentru &anii dati in Elvetia sunt, in general, servicii de prima clasa.
colile de sRi alternative, ce concureaza cu cele traditionale sunt mult mai putin
fracvente decat in alte tari. Elvetia inseamna trai la nivel inalt si preturi ridicate, iar
marile *oteluri din t 0oritz, 7staad, Mermatt si avos depasesc visele celor mai comuni
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
11/47
turisti.
/*iar si in cele mai modeste locuri, calitatea serviciilor este in
general superioara. 0ancarea este foarte &una si este mult mai usor de digerat decat la
vecinii austrieci. In Elvetia primesti ceea ce platesti( c*iar si cel mai ieftin vin, de
exemplu, nu este ieftin, dar este verita&il.
Elvetia ofera turistilor o varietate mare de atractii turistice, de la cele foarte
cunoscute, la cele mai putin vizitate dar care va ofera posi&ilitatea sa cunoasteti cu
adevarat Elvetia. ceasta tara este cunoscuta pentru frumusetea muntilor sai si a
numarului mare de flori sal&atice. "acurile din muntii din Elvetia sunt de o&icei de o
puritate nemaintalnita, de multe ori putand sa vedeti c*iar si fundul acestora.
Elvetia este cunoscuta de asemenea si pentru super&ele partii de sc*i. 0ulti muntidin Elvetia au si teleca&ina astfel ca va va fi usor sa ajungeti in varful lor pentru a admira
panorama. 6nii dintre munti au si trasee de mers pe jos, oferindu-va astfel posi&ilitatea de
a urca muntele cu teleca&ina si a face o plim&are co&orandu-l.Elvetia are o istorie &ogata,
aici gasind o multime de castele ce pot fi vizitate. In cadrul acestor castele din Elvetia
veti putea vedea camere de tortura, expozitii de arme si multe altele. ogata istorie a
Elvetiei este cele&rata de multe festivaluri, majoritatea oraselor avand un carnaval cel
putin odata pe an.
O alta atractie turistica din Elvetia sunt micile sate aflate intre muntii lpi.
Oamenii din Elvetia sunt &ine cunoscut pentru ospitalitatea lor si va va fi usor sa gasiti un
motel sau o pensiune unde sa va cazati si sa serviti masa avand parte de o companie
placuta. 0ulte din casele din aceste sate din Elvetia au peste doua sau trei secole, au o
ar*itectura frumoasa si sunt foarte placute oc*iului.+lim&arile cu &icicleta sunt o
activitate foarte apreciata de oamenii din Elvetia si puteti face si dvs. asta. Este usor sa
inc*iriati o &icicleta in Elvetia si sa explorati partile mai putin vizi&ile din orase si sate.
O vacanta in Elvetia poate fi alegerea perfecta pentru orice tip de turist, aici putand sa
gasiti atractii turistice variate, un amestec super& de vec*i si nou, de traditional si
modern, asta facand din Elvetia o destinatie turistica de top din Europa.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
12/47
Sate transfrmate in sate tursitice:
*.CANTONUL 'ALAIS
+.CANTONUL TICINO
,.CANTONUL )ERNESE O)ERLAND
-.CANTONUL (RAU)UNDEN
.SATE CU CARACTER S!ECIAL
CANTONUL 'ALAIS
*. St. (ingl"&% satul cu /du0l1 cet12enie/
O curiozitate pe *arta Europei( satul t:iat =n dou: de o grani>:. "a t. 7ingolp*, te
po>i na?te =ntr-o >ar: ?i e?ti =ngropat =n alta, c@t: vreme pentru cele dou: localit:>i nu
exist: dec@t un singur cimitir.0icul r@ul 0orge, r@ul-grani>:, avea s: >in: loc de s@rm:
g*impat:.+e podul care une?te 5ran>a ?i Elve>ia, ast:zi numai drapelele celor dou: >:ri marc*eaz:
grani>a peste care nu se putea trece =nainte f:r: viz: =n pa?aport.
6n sejur petrecut aici sta su& semnul surprizei..+entru a putea ajunge din 5ranta in satul
celor doua tari exista si varianta de transport cu vaporul. ceasta este posi&ila din c*eiul
Deve, unde acosteaza cel mai &:tr@n vas cu a&uri =nc: activ pe "acul "eman, Qmarea
interioar: a Elve>ieiQ. QDeveQ, =n v@rst: de... 132 ani, este cel care ofera senzatii inedit
de pitoresti spre t. 7ingolp*, satul Qen c*evalQ ceea ce ar =nsemna Qc:lareQ4 pe dou:
tari - 5ranta si Elvetia.
e?i are dou: prim:rii ?i &eneficiaz: de dou: sisteme judiciare distincte, t.
7ingolp* are ?i ast:zi o singur: paro*ie, un singur cimitir, o singur: &iseric:, ridicat: =n
secolul al XDII-lea. Iar dac: a existat un timp c@nd, pentru oficierea c:s:toriilor
religioase - ori pentru =nmorm@nt:ri - era nevoie de o dispens: care s: permit: trecerea
http://elvetia-cultura-si-cascaval.blogspot.com/2009/07/st-gingolph-satul-cu-dubla-cetatenie.htmlhttp://elvetia-cultura-si-cascaval.blogspot.com/2009/07/st-gingolph-satul-cu-dubla-cetatenie.html8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
13/47
mirilor, a na?ilor ?i a nunta?ilor - ori a &ocitoarelor ?i a rudelor ?i prietenilor defunctului -
dintr-o >ar: =n cealalt:, ast:zi g*eretele vame?ilor au mai mult... func>ie decorativ:.
st:zi, turi?tii o&i?nuiesc s: fac: popas aici special pentru a trece grani>a dintr-o parte =n
alta ?i =napoi, dup: Qprincipiul suveiciiQ, pe podurile care unesc cele dou: maluri ale
micului r@u 0orge.
Dec*ea g*eret: a gr:nicerilor poate deveni oric@nd punct muzeal. +e micul pod de
piatr:, dou: s:ge>i indic:( spre dreapta # 5ran>a, spre st@nga # Elve>ia
t. 7ingolp* sau aint 7ingolp*4 este o localitate care ast:zi e divizat: =n dou:( o parte
su& administra>ie francez: apar>in@nd de Kaute-avoie4, cealalt: su& administra>ie
elve>ian: cantonul Dalais4.
$umele se pare c: =i vine de la f@ntul 7angulp*us, care ar fi tr:it ca ermit =n aceast:
regiune. testat: documentar din anul 18ie minunata si insorita, fiind situata intre cei mai
inalti munti elvetieni, fapt care i-a dat titulatura de ;+erla lpilorS. stfel, aas-lmagell
se mandreste cu o pozitie foarte atractiva printre peisajele spectaculoase, faimoasa si ca
fiind locul de &astina al campionului olimpic +irmin Mur&riggen. aas-lmagell prezinta
atmosfera tipica a unui sat din Dalais, un loc preferat in special de familii. +rintre
atractiile statiunii% 0ara3ul natural Mattmar4este cel mai popular loc pentru o vizita si
turistii din toate colturile lumii calatoresc in fiecare an pentru a se &ucura de frumusetile
acestor locuri.
In valea aas puteti sa alegeti intre diverse activitati desfasurate pe munte. aca
sunteti un iu&itor al sc*iului, veti avea posi&ilitatea de a-l practica pe partiile de su&
varfurile majestuoase de B.333 m. +e langa faptul ca valea are o clima &landa si ofera 33
de zile de soare pe an, altitudinea de 1!33 metri deasupra nivelului marii garanteaza
zapada cea mai mare perioada a anului.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
14/47
Infrmatii s4i Saas Almagell
+artiile de sc*i sunt situate la altitudine mare, oferind experiente incredi&ile atat
sc*iorilor cat si celor care prefera snoP&oardul printre decorurile montane magnifice ale
imprejurimilor la o altitudine de .
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
15/47
,. 'er0ier
Der&ier se afla in partea de D a Elvetiei in cantonul Dalais.Este una dintre cele
mai mari statiuni de vacanta si de sc*i din lpii Elvetiei. 0ulti sc*iori cu renume s -austa&ilit aici cu scopul de a profita de conditiile variate pe care le ofera spatiul pentru
practicarea diverselor sporturi.
Der&ier este situat =n municipiul agnes, din cantonul elve>ian Dalais. tatiunea
se afla pe o teras:, orientat: spre sud, la aproximativ 1833 de metri indreptata spre
masivul 7rand /om&in. Terasa se afla pe partea de est de Dal agnes, o vale situat: la
sud de 0artign.
In Der&ier se poate ajunge atat cu masina cat si cu trenul. e la 0artign un tren
regional cunoscut su& numele de aint-ernard Express4 duce la "e /*@&le, unde se
afla o o statie de auto&uz si telecanina.
Mona sc*ia&ila se intinde de la 1833m pana la 33 m muntele 5ort4.5ace parte din zona
de sc*i U B vai V , care include ( $endaz, Desonnaz, "a Tzoumaz, ?i T*on cu o
lungime de B13Rm.
Der&ier este renumita pentru off-piste sale. cestea includ itinerarii( Dallon
Wr&, Tortin, 7E$TI$E, 0untele 5ort, 0ont 7ele ?i alte nle cum ar fi, tairPa to
Keaven, HocR 7radina, /ol de 0ine, 5ontanet ?i /re&let.Der&ier se numara printrestatiunile montane a carei piste nu co&oara, muntele 7ele. atul detine F scoli de sporturi
de iarna si companii care se ocupa de pregatirea g*izilor montani.Dara se practica
alpinism, parapanta, inot, golf, tenis . e asemenea, populare sunt c:l:toriile cu trenul
de a lungul peisajelor montane.
5estivalul international de muzica are loc timp de 2 saptamani in fiecare an la
sfarsitul lunii iulie- inceputul lunii august, prima editie avand loc in 199B.e a lungul
timpului aici au cantat solisti precum ( 0art*a rgeric*, 0isc*a 0aisR, T*omas
uast*off, "ang "ang, ulian "lod Le&&er, Kilar Ka*n, "eif Ove ndsnes, Emanuel
x, and Yuja Lang.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
16/47
-. Zermatt
Este situat la poalele de nord a 0atter*orn, =n lpii +ennini, la 13 Rm de granita
cu Italia.
Mermatt are o popula>ie de aproximativ 8!33 de locuitori, de?i popula>ia efectiv:
variaz: considera&il in functie de anotimp.atul este situat, la o altitudine de 1ii =n mun>i, inclusiv Houte Kaute care duce la /*amonix =n 5ran>a.pecificul
acestui sat consta in existenta unei cai ferate 7ornergrat&a*n, cea mai mare cale ferat: in
Europa situata la 3!9m.+entru a eviat poluarea autoritatile au impiedicat accesul in
statiune cu masinile proprii. cestea sunt lasate intr-o parcare securizata ,iar transferul in
centru este asigurat de auto&uze electice.
Mermatt este punctul de plecare al 7lacier Express, expressul cu cea mai mica
viteza din lume .si care timp de F ore si jumatate ofera calatorilor senzatii de neuitat intr-
o privesliste parca rupta din &asme.Este functional tot anul , iar in traseul sau suntstra&atute culmile inalte ale lpilor pana in t. 0oritz , punctul terminus.
0ersul pe jos, cu &icicleta , cataratul si excursiile pe culmile inalte ale lpilor
sunt activitatile cele mai intalnite in special vara. In fiecare an cei B333 de metri de partii
atrag mii de alpinisti . B33 de Rm de trasee de mers pe jos speciale pentru excursionisti
atrag pana si pe cei mai comozi turisti datorita peisajelor unice.
E5enimente :
ZHaiffeisen Open Mermatt - turneu interna>ional de tenis iunie N iulie4.
Z ump as* /lassic - concurs piste cele mai mari din lume, desc*is tuturor aprilie4.
Z 0atter*orn Eagle /up - turneu de golf in muntii din zona 7ornergrat august4.
Z Internationaler 0atter*ornlauf (cursa internationala in munte de la Mermatt la "acul
$egruaugust4.
Z 5estivalul de 5olclor august4.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
17/47
. Orsi9res
"a o altitudine de 933 de metri, Orsires este casa unui numar de comori
ar*itecturale, &ijuteria indiscuta&ila in coroana fiind &iserica si clopotnita sa turn.
Orsires se &ucur: de o clima usoara si relativ uscata, fiind protejat de
impunatoarea masa a muntilor inconjuratori, inclusiv "e /atogne.
+e pantele sale cresc nenumarate plante medicinale ?i aromatice, folosite pentru a face
ceaiuri de plante,sau in fa&ricarea de produse de frumusete ?i de asistenta medicala.
Orsires ofera o multitudine de atractii, nu in ultimul rand acesta este locul de
nastere al lui ean 0aurice oris. +asionat de natura,creatiile sale utilizeaza un mare
numar de specialitati regionale,el com&ina produse ?i arome intr-un amestec de pricepere
?i maiestrie. e exemplu, vanatul de vara sau &udinca neagra.
ucataria este o form: de arta, iar in &ucataria sa, &ucatarul-sef este un maistru.
0ancarea foarte &una se gaseste atat in super&ele restaurante,cat si la nivel local,
produc:torii traditionali &azandu-se pe cunostintele generatiilor anterioare, au perpetuat
traditiile de sarare,de fa&ricare a &ranzeturilor inclusiv Haclette faimosul O/4,
producand fructe rosii, miere de munte, paine de secara si vin.
Toate aceste produse pot fi com&inate intr-un cos cadou)de exemplu Q"a /or&eilledWEntremont'.
atul Orsires este plasat ideal la mijlocul muntelui,oferind astfel o multitudine de
activitati de agrement.
Dara,drumetiile reprezinta cea mai populara activitate,cu peste B33 Rm de trasee
desc*ise pentru drumetii din toate regiunile.+oti urma trasee de invatamant sau poti urca
muntii vecini,cum ar fi iguille dWrgentire, cu al sau varf de 931 metri, ce constituie
punctul cel mai inalt din regiune.
Exista o intreaga serie de facilitati sportive, inclusiv terenuri de tenis, sali de sport ?i cai
de mountain &iRe.
Traseele marcate snoPs*oe reprezinta principala activitate pornind de la sat,
precum ?i partiile de sRi din apropiere ce satisfac toate stilurile ?i nivelurile.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
18/47
Orsires este un loc ideal de sedere,aflandu-se la mai putin de 23 de minute de statiunile
/*ampex-"ac, "a 5oul, Dic*res, Espace uper aint ernard ?i c*iar Der&ier Dall[es,
una din cele mai mari si mai frumoase regiuni de sRi din Europa.
. 'e;snna#
Desonnaz este un sat de munte tipic al cantonului Dalais, situat pe o pant: mai
sus de ion,cu o priveliste frumoasa peste valea H*one ?i peste cea a lpilor erner.
Mona de drume>ii se extinde p@n: la culmile =nalte ale lpilor Dalais.
In timpul iernii,Desonnaz face parte din Q /ele +atru Dalles',zona de sRi, cu
peste B33 Rm de partii pregatite.
0ica statiune din Desonnaz, situata la circa 1233 m,se afla la1 de Rilometri de
ion,capitala cantonul Dalais.0ai jos,se afla valea H*one,iar in sens opus,lan>ul de nord
al lpilor Dalais, cu g*e>arii +laine 0orte.
Desonnaz im&ina o infrastructur: turistica moderna cu caracteristicile sale de sat
original ?i cu modul autentic al vietii montane si a economiei alpine.
/ei 33 Rm de cale pietonal: =n zona din jurul Desonnazului asigura oportunit:>i
pentru mai multe excursii provocatoare =n mun>ii =nal>i.In Desonnaz,plim&:rile te poarta
prin natura conservata intact,unde flora ?i fauna sunt protejate.Qisse de DexQ, untraditional canal de irigare QuoneQ4 tipic zonei Dalais dateaza din secolul 18, 12 Rm din
lungimea sa fiind intens restaurati, iar acum apa curge din nou.+entru familiile cu copii
cu v@rste cuprinse =ntre B ?i ! ani,=n sezonul de var: exist: un program de divertisment
prev:zut =n fiecare zi =n /lu&ul 6r?ilor. /opiii mai mari se pot =nt@lni =n Qun \ 5un
/lu&Q.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
19/47
e =ndat: ce vine z:pada,Desonnaz devine un paradis al sporturilor de
iarn:./upa 0ondial: de curse avea loc pe %+iste de lWOursQ de mai sus de Desonnaz.
Imensul Q+atru D:iQ zona de sRi se intinde de la Desonnaz ?i "es /ollons N T*on
2333,atingand =n $endaz ?i 0ont 5ort 3m.In ceea ce prive?te Der&ier ?i "a
Tzoumaz,s-au desc*is nu mai pu>in de B13 Rm de pante ?i 98 de lifturi pentru sc*iori de
toate a&ilitatile.esigur, exist: scoli pentru sporturile de iarna pentru copii ?i adul>i,
precum ?i o mul>ime de activit:>i de iarn: alternative pentru non-sc*iori.
T" E5enimente
"uptele cu vaci - vaci com&ativ Eringer din Dalais lupta pentru titlul de QHeginaQ
sf@r?itul lunii iunie N inceputul lunii iulie4.
0arele Haid /ristalp - considerat a fi cea mai lung: ?i mai dura cursa de &icicletede munte din lume,acoperind o distan>: de peste 11 Rm ?i Ba de altitudine, de la Der&ier, prin intermediul Desonnaz, K[r[mence ?i
Evolne la 7rimentz august4.
i. atul de ast:zi p:streaz: aceste fragmente de istorie ?i continu: sa-i
intampine pe vizitatori cu un calduros &un venit.
Cn plus fa>: de gama larg: de op>iuni de drumetii, ourg-t-+ierre ofera
posi&ilitatea de a =ncerca un sport unic in Elvetia #rap jumping . Da puteti &ucura, deasemenea, de mountain &iRe , canoe , c:>:rare ?i de numeroase alte activit:>i.
Dia 5rancigena este un traseu cultural si o vec*e cale de pelerinaj catre Homa.Este
cunoscuta datorita r*iepiscopului ig[ric care a pastrat o =nregistrare detaliat: a
c:l:toriei sale de-a lungul acestui drum.Ospiciul mai sus de trecatoarea aint ernard
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
20/47
este at@t un monument cat si un loc de primire a turistilor.e peste o mie de ani aici s au
facut eforturi pentru a se construi cladireace avea sa devina una de mare inportanta
pentru turisti. Cnlesnirea si confortul au fost primele indatori ale canoanelor ,fiind ajutate
de cainii care se aflau aici ,care au contri&uit din plin la statutul si renumele
ospiciului.arr a fost cel mai faimos caine salvand vietile a numerosi oameni , dar ei isi
indeplineau sarcinile prin protejarea preotilor si g*izilor indiferent de vreme si
conditii.Ospiciul a evoluat astazi atat ruta cat si tunelul aint ernard sc*im&andu si
conditiile de stra&atere de catre turisti.Totusi preotii din aint ernard isi continua
traditiile oferind ajutor si confort calatorilor ,pelerinilor si celor care cauta sprijin
spiritual./ei care vin aici tre&iie sa viziteze muzeul,casele cu comori,custile de
cainiiunie-octom&rie4.
Iarna satul este transformat intr un centru de sporturi de iarna.tractia principalaa statiunii o reprezinta traseul spre Italia , traseul oferind o minunata plim&are de o zi cu
adevarat uimitoare.O scoala de sc*i si o gradina de zapada completeaza oferta.Trasele
incep din centrul satului oferind siguranta .Heteaua regionala este cea mai mare din
Elvetia.
>. C&am"e?$Lac
/unoscut de iu&itorii naturii ca 0ica /anada , acest sat pitoresc se afla situat in
jurul unui lac alpin .Intre "e /*@telet si "e /atogne se afla un platou magnific care
alaturi de peisajele intacte ofera un &un venit oaspetilor. esfasurandu se aici o etapa
importanta a turului 5rantei , /*ampex-"ac are o istorie lung: in turism."a inceputul
secolului al XX lea tuirstii care au sosit pentru prima data aici au contri&uit la na?terea ?i
dezvoltarea uneia dintre cele mai frumoase statiuni din cantonul Dalais.
Dalea dSrpette este o zona protejata , care este una din principalele resurse
turistice ale zonei.6n punct de plecare atat pentru traseele montane medii cat si inalte
catre refugiile montane Orn sau Trient , /*ampex "ac este un paradis al excursiilor.e
asemena statiunea ofera posi&ilitati de practicare a timpului li&er cat si a sporturilor cum
ar fi( plim&are cu &arca,plim&are pe marginea lacului,inot, volei pe plaja.
7radinile &otanice alpine expun turistilor &og:>ia ?i diversitatea din zona local: in
timp ce fortul su&teran de artilerie este un monument al strategiei militare de ap:rare
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
21/47
elvetiene./onstruit in intregime in su&teran aceast: structur: nu cuprinde doar posturi de
ap:rare ci si un spital, zone de odi*n:, o &ucatarie.
In anotimpul in care zapada domneste peste aceste meleaguri piroresti, lacul este
mereu ing*etat oferind intregii familii posi&ilitatea de a se &ucura de sporturile de iarna
incluzand aici sc*iul alpin,cu piste pentru toate nivelurile ,patinaj,alpinism.aca doriti sa
va im&unatatiti a&ilitatile privind sporturile de iarna puteti apela la scolile de sc*i care
organizeaza cursuri la toate nivelurile.0agazinele de sport ofera o gama larga de produse
cum ar fi dispozitive de alunecare, *aine si alte accesorii.
@. Riederal"
tatiunea montana se afla la 2Rm sud de g*eatrul letsc* #cel mai mare din
Europa , in lpii ernezi.atul se afla la o altitudine de 193m oferind turistilor o
priveliste minunata asupra lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi
5letsc**orn , om si 0atter*orn .c*iorii incepatori se &ucura de cea mai mare parte a
pistelor, 3Rm,in timp ce sc*iorii experimentati si cai care practica snoP&oard au
posi&ilitatea de a alege off pistele aflate la partea superioara a muntelui.In Hiederalpse
foloseste teleca&ina deoarece satul are o populatie scazuta.F telesc*iuri opereaza pe 3Rm
din Hiederalp si pe partiile adiacente , fiecare dintre ele avand o capacitate de 9333 desc*iori pe ora .+e langa acestea mai exista 19Rm de trasee de tara.lte activitati in timpul
iernii sunt *eli sc*iul,drumetiile,patinaj,plim&ari cu sania trase ce cai, sanius.e
asemenea aici se afla un centru de sport precum si o piscina acoperita la ettermalp.Diata
de noapte este centrata in jurul restaurantelor , &arurilor si discotecilor , serile de folclor
fiind foarte populare.
Hegiunea ungfrau-letsc*-ietsc**orn a fost inclusa in +atrimoniul 6nesco
datorita multitudinii de situri naturale.
+rimind certifivat de calitate 5amilii]un venit', Hiederalp asigura servicii de inc*iriat
articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia.ucatorii de golf vor
gasi aici cea mai mare gaura de pe un teren de golf din Europa.
Hiederalp alaturi de statiunile vecine e*alp,ettermalp si 5ies*eralp formeaza o
zona atractiva pentru turisti datorita drumetiilor la 7*etarul letsc*."a 0uzeul lpin din
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
22/47
coli&a istorica $agulsc*&almu', datan din 1
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
23/47
292
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
24/47
cest sat tipic de pescari isi exercita fascinul multumita stradutelor sale
caracteristice,portilor vec*ilor case ,+arcul monumental c*errer cu gradina sa &otanica
si &iserica anta 0aria del asso , intr-o pozitie elevata fata de centrul satului , de unde
se pot vedea foarte &ine imprejurimile.
CANTONUL )ERNESE$O)ERLAND
*.7EN(EN
tatiunea Lengen este situata la &aza varfurilor Eiger,0onc* si ungfrau.
tatiunea este renumita si pentru partia "au&er*orn - locul de desfasurare al /upei
mondiale de sRi alpin Lorld /up for lpine Riing4. esi este o asezare micuta vetiputea &eneficia aici de zone foarte &une de sRi si de facilitati caracteristice oricarei
statiuni mari. Este locul ideal pentru relaxare, plim&ari si alpinism.
Este ideal situat in centrul de sRi _leine c*eidegg # 0annlic*en cu pistele sale
faimoase "au&er*orn si Eigergletsc*er. Este una dintre cele mai populare si atractive
statiuni sportive de iarna din Elvetia.
A"res s4i:statiunea ofera diverse alte posi&ilitati de petrecerea timpului li&er
dupa sRi puteti opta pentru ( centru de fitness, parasailing, sauna, sala de jocuri, internetsau unul din cele B3 de &aruri si restaurante care va ofera posi&ilitati divese de
divetisment si mancaruri delicioase.
tatiunea este 133G inc*isa pentru masini. in parcarea principala din vale, se
poate urca cu un tren montan, pana la altitudinea de 12FB m, unde se afla si centrul
statiunii propriu zisa, cu *oteluri elegante.
cces distanta de la principalele orase( erna F3 Rm ) 7eneva 21 Rm ) Muric* 12 Rm
Turistii pot sa aleaga din 2! de *oteluri si mai multe apartamente.
+entru cei care nu doresc s: sc*ieze exist: cinci terenuri de tenis% "atinare Bi
multe acti5it12i, cum ar fi s1niuB% mini glf, precum ?i accesul la piscine =n aer li&er,
saun: ?i solar =n multe *oteluri. +entru divertismentul oferit vizitatorilor Lengen pune la
dispozi>ie distrac>ii ca mersul la cinema, concerte ?i spectacole folclorice.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
25/47
0ul>i oaspe>i vin la 7engenpentru &inecunoscutul aer curat de munte, multe ore
de soare ?i lini?te. atul este cu adev:rat =nc@nt:tor cu ca&anele sale din lemn, care =i
confer: caracterul localit:>ii tipic alpine. Cn afar: de ca&ane exist:, de asemenea, mai
multe *oteluri moderne ?i case cu apartament care ofer: peste 8.833 de locuri pentru
fiecare &uget.
Date des"re statiune:
Se#nde iarna( ecem&rie - prilie
Altitudine lcalitate( 12F8 mCel mai inalt lift( 29F1 m
Cea mai lunga "ista(18 Rm
Lungime ttala "artii( 21 Rm
Sn0ard !ar4( 1
Ttal "artii( F8
!artii "entru ince"atri( 2B
!artii "entru intermediari( i la un nivel mediu =n ceea ce prive?te sc*iul se vor &ucura de pantele de la
Lengen ?i 7rindelPald, precum ?i de panorame ale =mprejurimilor v:ii "auter&runnen.
/ea mai mare parte a p@rtiilor sunt line, dar unele dintre ele mai a&rupte ?i mai te*nice,
utilizate pentru =ntreceri Inferno-c*i ?i triatlon reprezint: o provocare pentru sc*iori ?i
snoP&oarderi. /incisprezece teleca&ine ?i telesc*iuri sunt capa&ile s:
efectueze transportul a 9.333 de persoane pe or: ?i s: ofere acces la toate pantele din
0`rren.
ecem&rie marc*eaz: =nceputul sezonului de sc*i =n 0`rren, care se =nc*eie =n
aprilie. D@n:torii de reduceri se pot &ucura de vacan>: la pre>uri ieftine la mijlocul lunii
decem&rie, la jum:tatea lunii ianuarie ?i la jum:tatea lunii martie, c@nd =nc: exist: un
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
27/47
strat de z:pad:. +arcul ?i *alf-pipe provoac: snoP&oarderilor s: =?i testeze aptitudinile,
iar pentru cei care nu sc*iaz: exist: patinoare artificiale =n aer li&er unde pot s: patineze
sau s: joace curling. +ista rezervat: &o&ului este de asemenea utilizat: pentru datul cu
sania ?i este deseori folosit: de c:tre ?coala de sc*i.Cn cazul =n care prefera>i s: nu ie?i din
cas:, pute>i &eneficia de piscin:, sal: de fitness ?i o sal: destinat: sporturilor.
atul 0`rren v: >ine &inedispu?i cu minunate oportunit:>i de a v: distra, printre
care se num:r: ?i plim&:rile pe str:zile lipsite de trafic ?i s*oppingul =n multitudinea de
magazine mici.0`rren ofer: 2.333 de locuri disponi&ile de la simple *anuri, ca&ane de
sc*i la apartamente de lux, *oteluri, situate =n =ntreaga sta>iune. eara de divertisment de
o&icei cuprinde &aruri ?i clu&uri de dans.
/e nu tre&uie s: rata>i c@t timp sta>i =n 0`rren este restaurantul +iz 7loria, situatla o altitudine de 2.9F3 m pe muntele c*ilt*orn, care a ap:rut =n filmul ames ond %On
Ker 0ajestSs ecret ervice'. 5:r: =ndoial:, merit: ca to>i turi?tii s: fie martori ai
uimitoarei panorame alc:tuite din 233 de mun>i ?i, respectiv, B3 de g*e>ari =n
=mprejurimi.ac: v-a>i *ot:r@t s: merge>i =n vacan>: =n aceast: sta>iune, cel mai
recomandat este s: lua>i avionul p@n: la eroportul Interna>ional Muric* ?i de acolo s:
lua>i trenul pentru o c:l:torie de 183 de Rm p@n: la 0`rren.
,. (staad
7staad este o statiune pitoreasca si plina de farmec, inconjurata de 283 de
Rilometri de teren propice sc*iului. at construit in stil traditional cu fermecatoare ca&ane
alpine si un peisaj montan remarca&il, 7staad este situat in nord-estul lacului 7eneva, la
aproximativ doua ore de aeroportul 7eneva. 6n sRi&us realizeaza curse de la 7eneva,
prin "ausanne si 0ontreux
O zi in care conditiile meteorologice sunt nefavora&ile constituie oportunitateaperfecta de a vizita spectaculosul Mu#eu Olim"ic din Lausanne.7staad este renumit ca
fiind o statiune de clasa, dar este disponi&il si pentru turistii o&isnuiti. cesta ofera multe
atractii, mai ales pentru cei care sunt fericiti sa petreaca timpul uitandu-se la peisaje fara
sa piarda timp pretios.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
28/47
+artiile din statiune, precum si cele aflate in imprejurimi sunt excelente pentru
sc*iorii incepatori si intermediari. /ei care cauta varietatea si activitati mai provocator
pot sa profite de permisul 7staad uper Ri Hegion care include domeniile de sc*i
7staad, /*ateau dSOex, Hougemont, annen, Dillars, "esin si g*etarul ia&lerets.
ceasta zona ofera partii mai mult decat suficient pentru a fi toata lumea fericita.
In intreaga regiune exista
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
29/47
atat de facil. atorita prezentei g*etarului satul a primit &inecunoscuta denumire de U
atul 7*etarului V.
7rindelPald este o comun: =n districtul InterlaRen din cantonul erna, =n Elve>ia.
atul este situat la 13B m 93 ft4 =n lpii ernei.cest sat ,devenit statiune turistica,
reuseste sa atraga tuirstii prin zonele de sc*ii compuse din pante a&rupte pentru
incepatori, prin existenta g*etarului Eiger care ii determina pe cei experimentati sa
practice diverse sporturi.Insa exista si activitati care nu sunt destinate sc*iorilor cum ar fi
saniusul si drumetiile.Dara tuirstii vin aici pentru a parcurge traseele tuirstice din lpi.
atul are o populatie de !39 locuitori ,din care 18G sunt straini./ea mai mare parte a
populatiei vor&este germana , portug*eza si franceza.
e asemenea aici sunt intalnite si cateva traditii fiind o zona &ogata in folclor, unde veti
putea admira frumoasele costumele traditionale si puteti afla care sunt secretelefermierilor montani de exemplu cum este preparata &ranza.
Acces:
/u masina( utostrada duce la ale, 7eneva sau Muric* via ern prin piez. e la
piez drumurile principale sunt &une si ajung prin InterlaRen la 7rindelPald.
/u trenul( Exista trenuri directe catre InterlaRen de aici exista un tren de legatura
catre 7rindelPald durata aproximativa a calatoriei fiind de aproximativ 8 minute.
/u avionul ( eroporturile internationale au trenuri de legatura catre InterlaRen -7rindelPald. Iar la aeroportul de la ern elp exista taxiuri care te duc la gara.
istante de la Muric* aproximativ 198 Rm de la ern F3 Rm de la asel 1F8 Rm si de
la 7eneva 233 Rm .
pres sRi ( lte activitati pe care le puteti practica in statiune sunt la centrul de sport
&oPling, inot si tenis si in exterior pescuit, golf si minigolf) calarie, paragliding, catarari
pe g*etar) sau vizitarea muzeului.
Restaurante :
+entru a aservi masa puteti incerca unul din restaurantele ( Hestaurant ella Dista, in
care veti gasi &ucate foarte gustoase si o atmosfera de ospitalitate) /*ez 0arianne cu
terasa de unde aveti privelisti extraordinare si mancaruri delicioase. Hestaurant c*mitte
daca preferati mancarea vegetariana, veti gasi aici o atmosfera romantica, la lumina
lumanarilor si muzica in surdina iar pentru specialitati traditionale puteti incerca Kotel
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
30/47
lpen*of care are drept motto U produse traditionale direct pe masa dvs V gatite de insusi
proprietarul restaurantului dupa retete traditionale.
CANTONUL (RAU)UNDEN
1.(UARDA
7uarda este o sta>iune montan: faimoas: la nivel interna>ional, cu o ar*itectur:
unic: ?i peisaje impresionante. atul de vacan>: este situat deasupra v:ii Engadine ?i este
cel mai frumos loc din zona cantonului 7rau&`nden, =n estul Elve>iei. tr:zile =nguste,
casele =nalte de piatr: cu fa>ade decorate =n stil graffitto, u?ile ?i ferestrele de lemn
confer: un ?arm aparte acestei sta>iuni. atorit: acestui lucru, gen>ia de /onservare a
+atrimoniului Elve>ian a clasat 7uarda drept unul dintre ora?ele din Elve>ia de o
importan>: na>ional:. /ei care au vizitat 7uardaspun c: acest loc este =nv:luit de o aur:
mistic:.
atorit: amplas:rii izolate, 7uarda a fost =n trecut un loc aproape p:r:sit, =ns:
acum este un loc plin de via>: datorit: unui proces amplu de restructurare.
st:zi, 7uarda este o faimoas: sta>iune, cu o popula>ie care tr:ie?te =n special de pe urmaturismului ?i a comer>ului. Este destina>ia perfect: pentru cei care doresc s: petreac: un
concediu lini?tit, =n care s: se relaxeze cu activit:>i =n aer li&er. +riveli?tea mirific: a
locului, frumoasa vale Engadine ?i impun:torii mun>i olomi>i v: vor fermeca ?i v: vor
purta =n timp, astfel =nc@t ve>i recunoa?te multe din decorurile folosite la noua ecranizare
a faimosului film Keidi'.
7uarda este foarte atractiv: ?i =n ceea ce prive?te sportul. +e durata iernii, sc*iorii
se pot &ucura de p@rtii excelente, trasee de plim&are =nc@nt:toare, o pist: pentru s:niu? ?i
o por>iune de F3 de Rm de p@rtie desf:?urat: de-a lungul v:ii Engadine pentru sc*iul de
curs: lung:.
t@t sc*iorii =ncep:tori, c@t ?i cei intermediari sau c*iar avansa>i pot practica acest
sport pe p@rtii adecvate lor, iar cei care nu sunt ini>ia>i =n acest sport o pot face c*iar
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
31/47
acolo, cu un instructor personal. /ei care iu&esc natura, dar nu sunt =mp:timi>i ai
sporturilor de iarn: pot alege =ntre rafting pe apele repezi ale r@ului Inn, drume>ii de-a
lungul v:i pitore?ti Engadine, excursii cu calul sau cu &icicleta pe pante a&rupte sau
plim&:ri romantice cu sania tras: de cai la apusul soarelui. Miua o pute>i =nc*eia
=n relaxanta lume a spa-ului ?i a &:ilor cu a&uri sau =n r:sf:>ul saunei ?i a pac*etelor
Pellness. 7uarda v: ofer:, de asemenea, o palet: larg: de op>iuni =n ceea ce prive?te
petrecerea timpului li&er, ?i anume( delectarea cu delicatese specifice locului =n
restaurante ?i cafenele rustice, sesiuni de s*opping pe str:zile vec*i ?i =nguste ale
ora?ului, c:ptu?ite de-o parte ?i de alta cu magazine ?i &uticuri ?ic unde ve>i g:si
suvenirurile perfecte care s: v: aminteasc: de aceste locuri minunate, participarea la seri
de film =n aer li&er, concerte religioase sau de ce nu, c*iar excursii =n satele =nvecinate
rdeu ?i 5tan, unde cu siguran>: ve>i avea ce vizita.
5ie c: v: decide>i s: v: caza>i =ntr-un *otel, apartament sau o pensiune ori ca&an:,
v: ve>i &ucura de condi>ii excelente de cazare, ospitalitate ?i ve>i putea profita la maxim
de numeroasele oportunit:>i pe care aceast: sta>iune =nc@nt:toare le are de oferit.
+. uf
uf este o parte a comunit:>ii din valea vers. e localizeaz: la o altitudine de
212< de m, afl@ndu-se astfel =n etajul alpin. Cn uf locuiesc circa 2B de persoane din ?ase
familii. uf este a?zezarea la cea mai mare altitudine din Elve>ia, care este locuit: tot anul.
+e l@ng: cele c@te-va case, exist: =n uf ?i o serie de localuri ?i un lag:r pentru
turi?ti. +e l@ng: altitudinea sa deose&it:, satul este de asemenea interesant ca punct de
=ncepere pentru *iRing sau ciclism c:tre pasurile eptimer, pl gen, ulier ?i an
ernardino, c:tre 0aloja, ivio sau =n ergell.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
32/47
SATE CU CARACTER !ARTICULAR
1.Rugemnt
Este un sat traditional din valea +as dWEn*aut, al carui peisaj se remarca prinvarietatea florei si faunei.In urma cu o mie de ani oamenii lucrau in agricultura si
practicau mestesugurile traditionale din munte.
/alitatea vietii lor cat si fericirea se reflecta in ca&anele construite din lemn,
impodo&ite cu lemn , decorate cu motto uri.
iserica apartine ar*itecturii romanice , finnd construita in secolul XI de catre
caluigari din ordinul lui /luniac.tat &iserica cat si castelul adiacente, am&ele construite
pe fundatia manastirii anterioare sunt protejate.
+.)ug;$'illars
oug-Dillars este o comun: din cantonul elve>ian Daud, situat =n districtul
0orges.Inglo&eaza numeroase vile luxoase si cartiere coc*ete datorita faptului ca ofera o
imagine de ansam&lu a lacului "eman.cest sat gazduieste de asemenea faimoasa
QTristan c*ocolatierQ care este conssiderata cea mai fina ciocolata din Elvetia.
,. Cte$au?$Jee
flat intr-una din vaile 0untilor ura, in anul 1!!B aici incepe istoria +iaget .
6nul din cele mai renumiti producatori de ceasuri pe plan mondial a fost la inceput un
mic atelier, apartinand lui 7eorges-Edouard +iaget. telierul era in cadrul fermei
familiei, produsele sale fiind realizate in urma primirii unor comenzi din parteaproducatorilor elvetieni de ceasuri.
ingurul element de &rand din perioada de inceput era reprezentat de semnatura
+iaget, care a devenit in scurt timp cunoscuta printre doritorii unui ceas de inalta precizie
si cu un design deose&it. /omenzile au crescut astfel iar afacerea a devenit una de
familie. 5aima produselor realizate de +iaget a trecut muntii in primii ani ai noului secol,
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
33/47
si comenzile au inceput sa vina si din partea altor producatori de ceasuri, sau direct din
partea clientilor.
facerea a fost preluata in 1911 de catre Timot*ee +iaget, fiul fondatorului, care a
reusit sa mentina in deceniile urmatoare standardele impuse de casa +iaget. 6nul din
elementele adoptate de familia +iaget a fost folosirea materialelor pretioase in cadrul
procesului de realizare a ceasurilor, acestea fiind inca din acele timpuri atent asam&late
de unii din cei mai renumiti ceasornicari din lume. Iar renumele atelierului din /ote-aux-
5ees a continuat sa creasca in urmatoarele decenii pana cand familia +iaget a luat o
decizie care avea sa influenteze radical istoria +iaget.
7erald si Dalentin, a treia generatie de conducatori ai atelierului de orologie, au
luat in 19B decizia de a inregistra +iaget ca marca. in acest moment +iaget a devenit
practic o companie de sine statatoare, realizand si comercializant produsele su& &randpropriu. Iar renumele produselor +iaget, castigat in peste jumatate de secol, a dus la
inregistrarea unui succes resunator inca din primii ani, clientii dorind sa ai&a in posesie
un ceas realizat de compania +iaget, nu doar in atelierul din satul elevetian.
+roductia a ajuns in scurt timp la maximul capacitatilor, in ciuda faptului ca
nepotii lui 7eorges-Edouard au desc*is in aceeasi localitate o fa&rica dotata cu
ec*ipamente moderne. /omponentele au continuat sa fie realizate de catre companie,
asam&larea fiind de asemenea in realizata, manual, in propria fa&rica. cest fapt a dus ladezvoltarea companiei, iar numarul de angajati a crescut, familia +iaget fiind in
continuare implicata aproape in totalitate in realizarea ceasuri de un lux desavarsit
ANALIZA COM!ONENTELOR ACTI'ITATII DE TURISM RURAL
Turismul rural se sprijina pe majoritatea tipurilor de primire turisti receptie4
existente , pe dotarile ce se regasesc in mare parte in proprietate privata a locuitorilor din
spatiul rural, practicanti in calitate de prestatori4 ai activitatilor turistice.
Heteaua turismului rural reprezinta cea mai &una organizere in cadrul statelor /omunitatii
Europene. ceasta datorita(
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
34/47
conditiilor de organizare create)
a organismelor nonguvernamentale nationale si internationale existente)
sprijinul primit din partea statelor credite pe temen lung, cu do&anda de -B G-
5ranta, 7ermania, ustria - scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata,
sprijin logistic, formare de cadre si indrumare,. prin intermediul programelor
+KHE)
experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent.
/ele mai de sus pot fi conjugate cu legislatia anti-trust, cu incurajarea permanenta a
afacerilor mici si mijlocii' cu capital familial si nu in ultimul rand cu un foarte vec*i
concept german 0ala o*n-ussnis 7uide Efopeen'4 asupra vietii de familie si in
special legat de pozitia femeii in societate Rinder, Ruc*e und Rirc*e' copil, &ucatarie
si &iserica'4 - care au condus la o&tinerea unor rezultate deose&ite si o promovare
ascendenta a turismului rural in tara cantoanelor.
/elor care vor alege una dintre sutele de oferte ale 7*idului ospitalitatii rurale in
Elvetia, sunt propuse, in afara serviciillor de gazduire - cu mic dejun, demipensiune sau
pensiune completa - itinerarii( cicloturistice, calare, cu caruta sau caleasca) vizite in
ateliere ale artizanilor, sejururi pentru naturalisti vanatoare, fotografica4) peripluri per
pedes plim&ari, drumetii, pelerinaje, peripluri'mergand pe jos'4.
Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rural elvetian vom constata ca el
se caracterizeaza prin( imensul efort investitional pentru ec*ipare, preponderent al
unitatilor de mici dimensiuni si caracterul familial al acestora) nivelul calitativ al
ec*ipamentelor *oteliere im&unatatit continuu salon, &ar, salon T.D, sala de jocuri,
sauna, piscina, etc4.
Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru practicarea sportului in orice
anotimp, vacantele elvetiene sunt de neconceput in momentul de fata fara ( centre de
ec*itatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, &ufete, sauna,
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
35/47
patinoare, partii de sc*i, tunuri de zapada artificiala lacuri colectoare4, masini de &atut
zapada.
Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de
nop>iNturist =n apartamente de vacan>:, =n camere particulare, =n campinguri etc.
Dec*imea acestor preocupari - in 19F9 s-au do&andit 133 de ani - au condus la
realizarea traditiei. Totul a pornit de la pozitia geografica a lpilor, regiune aflata la
intersectia rutelor est-vest, nord-sud, caracterizata printr-un trafic ridicat.e asemenea ,
granitele cu statele 5ranta , ustria si Italia , state dezvoltate, au contri&uit la relansarea
regiunii si implicit realizarea unei infrastructuri turistice de invidiat in cadrul satelor
turistice.
Dacantele la fermele taranesti' au condus, printre altele, la o concluzie apreciata si
&ine cunoscuta - a gazdelor receptorilor-prestatorilor de servicii turistice4( 'un oaspete
pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice alta activitate in cursul unui an intreg'.
rept urmare, in 19!3 a fost inaugurat un proiect de amenajare de al 0area $ordului
pana la lpi', ce-si propune realizarea a 2333 de locuinte de vacanta cu circa 13 333 de
camere cu unul si doua paturi4.
Hezultatele o&tinute in zona lpilor sunt o urmare fireasca a programului initiat de
0inisterul griculturii si al /omertului, sugestiv intitulat +lanul Derde', prin care s-au
acordat gospodariilor alpine imprumuturi credite4 cu o durata de ram&ursare mare 18
ani4 si o do&anda scazuta -8G4. Toate acestea au condus la( omologarea si functionarea
a 28 de sate turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie
existand - la fiecare ferma-< paturi. stazi in intreaga zona alpina o treime din
gospodariile aflate in mediul rural inc*iriaza spatii de cazare.
/orelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in conditiile
cresterii concurentei - au contri&uit la infiintarea Organizatiilor Turistice atesti OT4, si
a /entrelor de dministratie a Organizatiilor Turistice atesti /OT4 la nivelul
cantoanelor. In intampinarea cestor initiative au venit indicatele de initiativa sateasca',
Oficiul de turism al catonului' si Oficiul pentru promovarea turismului elvetian'.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
36/47
/azarea in satele turistice se poate organiza si amenaja su& multiple forme, care
depind de locul si tipul amplasarii locatiei in munte, su& munte4.Henta&ilitatea este cu
atat mai mare cu cat amplasarea este mai strategica, caile de acces &ine intretinute,
oportunitatea de a se &ucura de frumusetea peisajului, cultura locala si ar*itectura
specifica mai mari.
In functie de gradul de relationare al &eneficiarului cu locuitorii din spatiul rural exista (
Ca#are in case de tara care tre&uie sa ai&a anumite caracteristici
constructive, sa fie locuinte traditionale ce respecta ar*itectura zonei. ceste
locuinte pot fi inc*iriate in intregime sau pe camere )pot fi noi sau rea&ilitate,
gestionate de familiile care exploateaza afacerea si locuiesc in gopodarie.
Turistii pot &eneficia de o masa copioasa traditionala , de searate cu specific , de
plim&ari cu trasura , de diverse demonstratii culinare , de lectii de gatit produse
autentice.
Ca#are la ferme situate in afara vetrei asezarilor, in sanul unei exploatatii
agricole de un anumit tip #in aceasta zona preponderente fiind fermele
zoote*nice , specializate in cresterea vacilor .5ermele ofera pe langa serviciile
de cazare si mancare , posi&ilitatea de a participa la diferite activitati specifice,
la programe educative sau de descoprire a ruralului , unde contactul cu familiagazda este direct.
e asemenea turistii pot deveni pentru o zi fermieri , deprinzand cateva dintre
muncile acestora.erile se pot inc*eia cu focuri de ta&ara , concerte folR si cine
traditionale.
Ca#are rurala inde"endenta, intr-o unitate integrata in rural *otel , *ostel,
motel, ca&ana4.In Elvetia , tara cu traditie in turismul rural s-a conturat in timp
, o adevarata U *otelarie rurala V , care include locuri de cazare oferite in case
de oaspeti, *anuri, *oteluri, pensiuni.ceste corespund celor mai inalte
standarde atinse in domeniul *otelariei internationale , calitatea fiind pentru
elvetieni principalul atuu cand vine vor&a de vanzarea produselor
proprii.Koteluri luxoase , dar care respecta cu rigurozitate ar*itectura locala
vin ca sprijin in vederea vanzarii produseului turistic. ceste detin toata
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
37/47
facilitatile pentru a face dintr-o vacanta un vis devenit realitate. +ersonalul
calificat depune tot efortul pentru a satisface fiecare dorinta a turistului intr-un
mod cat mai elegant .
Elve>ia are o re>ea de ca&ane particulare, destul de &ine pus: la punct. unt a?a-
numitele )K) 0ed and 0rea4fastde care turistul cu resurse modeste se poate &ucura
=n PeeRend sau pe durat: mai lung: f:r: a-?i face praf rezervele financiare. Cn aceste
condi>ii, dou: persoane n-ar tre&ui s: c*eltuiasc: mai mult de ieni pe zi,
pentru cazare cu mic dejun.
istemul edb reaRfasts este foarte popular in tarile anglo-saxone , este foarte
practic, flexi&il, ieftin si este placut de catre turistii prietenosi , pusi mereu pe picior de
plecare si practici.tandardele de ec*ipare ale camerelor corespund celor mai strictecriterii ce au fost sta&ilite in cooperare cu 5ederatia elvetiana de turism. Editia anuala a
g*idului Qed and reaRfast Pitzerland' include fotografii si descrieri exacte ale
unitatilor de cazare. escopera primirea caduroasa a elvetienilor./el mai &un mod pentru
a face acest lucru este sa asculti oamenii care au contri&uit la constructia acestor mijloace
practice si populare de cazare.
"ocuitorii Elvetiei sunt cunoscuti pentru caldura sufleteasca si pentru dragostea
lor de viata , placandu-le dialogul ?i m@ncarea &un:. 0icul dejun, la ei, atingeperfec>iunea, dac: ne g@ndim c: include cele&ra %assiette valaisanne' jam&on crud,
salam uscat, c@rnat afumat, carne uscat:4, p@inea de secar: valezan:, untul >:r:nesc,
sm@nt@na delicat:, numit: aici %dou&le crme', dulce>urile din fructe de p:dure, laptele
ecologic ?i ceaiul din plante alpine. Desela, garniturile de mas:, a?ezarea scaunului cu
fa>a spre munte, focul &ine dozat =n ?emineu, ca ?i alte detalii de decor, contri&uie la
starea de &ine cu care tre&uie =nceput: o zi.
/ea mai &una afacere pentru o iarna speciala este sa iti pui g*etele de iarna si sa
mergi pana la ferma lui 7iusi si a /arlei din satul isentis, cantonul 7rau&unden. Mapada
este de un al& pur , iar linistea este intrerupta doar de respiratia turistilor nara&datori sa
ajunga in feericul loc. e departe se pot vedea luminile fermelor , lumini ce stralucesc si
parca te indeamna sa petrece o noapte intr-o atmosfera de poveste.7*etele parca te
g*ideaza spre ferma , unde, dupa un pa*ar de vin rosu fiert, te poti &ucura de peisajul
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
38/47
unic in compania sunetelor de clopot ale vacilor existente in ferma.imineata este
inceputa cu servirea deliciosului fondue intr-un restaurant cu un am&ient prietenos si
familial.+retul este de
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
39/47
In ceea ce priveste un loc de cazare special , pentru o vacanta unica , Elvetia
este U mama U inventivitatii . stfel , poti dormi intr-un cadru conforta&il, romantic , dar
inedit in asa numitele U sate igloo V din cantonul 7rau&`nden.Igloo #orf este un
exemplu . $umarul satelor igloo sunt intr-o continua crestere.Ele sunt amplasate in
apropierea zonelor de sRi , in aproape toate regiunile.In timpul orelor de sRi , igloo-rile
sunt desc*ise vizitelor , unde se poate consuma traditionalul fondue sau se poate servi o
&autura calda. eara , ele devin camere normale de *otel, iar cele 1F igloo-uri sunt
conectate intre ele printr-un urias coridor. peciale sunt insa saunele, piscinele si igoou-
rile romantice de 2,
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
40/47
In cadrul *otelelor, acestea dispun de propriile resturante . O masa cu un caracter
aparte o are cea in cadrul fermelor, unde turisiti pot fi partasi la preparea macarii si de ce
nu , pot ajuta c*iar. erile sunt infrumusetate de focul de ta&ara si cantecele autentice
elvetiene.
$u pot lipsi magazinele cu produse proprii , unde este imposi&il sa nu gasesti
cele&ra ciocolata elvetiana si &ranzeturile ce au facut inconjurul lumii . cestea dispun de
serviciul de degustare si este inevita&il sa pleci fara a cumpara ceva .
Ser5icii de trans"rt
Infrastructura de transport este deose&it de &ine pusa la punct . Heteaua de sosele
se poate spune ca atinge perfectiunea , c*iar si in satele izotate de munte . Elvetienii se
pot lauda cu o retea de autostrazi foarte &ine pusa la punct indiferent din ce tara ai intra .atorita poitiei centrale , Elvetia este deservita de o retea de trans"rt fer5iar
internationala de viteza . /urse zilnice leaga Elvetia de orasele cele mai mari in
7ermania, Italia, ustria, pania, 5ranta , /e*ia, 6ngaria, candinavia , enelux. /ele
mai multe trenuri includ &aruri si compartimente conforta&ile pentru dormit.e asemenea
acest transport este utilizat pentru a ajunge in cele mai inalte zone alpine . In Mermatt
exista o cale ferata (rnergrat0a&n, cea mai mare in Eur"a situata la ,>@m.
Trenuri internatinale
7erman( eutsc*e a*n
5rom 5rance( T7D "ria
5rom Ital( /isalpino
5rom pain( Elipsos
5rom t*e $et*erlands( $ Kispeed
In t*e $ig*t( /it$ig*t"ine
In Linter( noP-Express
aca optam pentru trans"rtul aeriantre&uie stiut ca Elvetia are 8 mari
aeroporturi la Muric*, erna, asel, 7eneva si "ugano. Piss International ir "ines este
compania aeriana nationala si leaga statul de F3 de destinatii internationale in B2 de tari.
http://www.bahn.de/http://www.tgv-lyria.com/http://cisalpino.com/http://www.elipsos.com/http://www.nshispeed.nl/http://www.citynightline.ch/http://www.schnee-express.com/http://www.bahn.de/http://www.tgv-lyria.com/http://cisalpino.com/http://www.elipsos.com/http://www.nshispeed.nl/http://www.citynightline.ch/http://www.schnee-express.com/8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
41/47
Transferul de la aeroport catre marile orase Muric* si 7eneva este asigurat de trenuri ce
circula la fiecare 13-23 min., cu un timp de calatorie de 13 minute. Interciturile ce
circula din ora in ora pleaca de langa aeroport si leaga aceasta zona de marile orase
.Exista si o retea de auto&uze ce leaga garile de zonele periferice ale marilor orase si de
satele montane.uto&uzele pleaca din 3 in 3 de minute , iar calatoria dureaza 18-23
minute.
Trans"rtul "e ca0lueste asigurat de o retea densa de funiculare ,
teleca&ine , telescaune , telesc*iuri si telegondole ce permit turitilor atingerea celor mai
inalte zone alpine , cat si sc*iorilor de a putea practica acest sport .
_ilometrii de transport pe ca&lu asigura transportul zilnic a unui flux urias de turisti in
cele mai sigure conditii.
0area interioara a Elvetiei , "acul "eman , cat si celelalte lacuri suntdeservite de trans"rtul na5al, vase de mici dimensiuni , &arci tranziteaza zilnic pentru
a transporta calatorii de o parte si de alta a lacului. In cazul satului t. 7ingolp*-satul cu
du&la cetatenie, pentru a ajunge din 5ranta in Elvetia tre&uie traversat lacul cu un vec*i
vas cu a&uri , principala atractie a zonei.
Ser5icii de agrement
Odata cu diversificarea posi&ilitatilor de cazare si cresterea nivelului de confort s-
au dezvoltat si o serie de activitati care sa ii mentina pe turisti activi si relaxati in
perioada sejurului la tara.ervicii de cazare nu mai sunt suficiente pentru satisfacerea
cerintelor, succesul afacerii depinzand tot mai mult de serviciul de agrement.
cesta se poate desfasura in interiorul locatiilor cursuri de mestesugarit, jocuri,
degustari, prepararea mancarii4, cat si in afara calarie, sRi, drumetii, activitati agricole4.
In zonele alpine sunt amenajate partii de sRi cu diferite grade de dificultate dotate cu
mijloace de transport prin ca&lu ) terenuri de sport ) patinoare ) terenuri pentru ec*itatie.
In interior se pot amenaja serate cu diverse teme, clu&uri, discoteca, cinema.e asemenea
se pot organiza concursuri tematice.
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
42/47
In Elvetia , utoritatea $ationala de Turism coopereaza cu detinatorii de unitati
de cazare in vederea crearii de asociatii mixte ce pot suporta mai &ine concurenta,
contri&uind la amenajarea teritoriului cu unele dotari.
STRATE(II DE !ROMO'ARE ALE !RODUSULUI TURISTIC
RURAL
+rodusul turistic rural reprezinta ansam&lul de servicii oferite in cadrul spatiului
rural, care tre&uie sa raspunde nevoilor si asteptarilor vizitatorilor( cazare, masa,
agremenF, informatii turistice, practici agricole.
+romovarea produsului turistic se poate face in diverse moduri, sporind valoarea
acestuia(
Targuri, festivaluri si evenimente speciale # pun in valoare potentialul turistic al
zonei. ceste evenimente pot fi organizate cu ajutorul sponsorilor sau
organizatiilor de turism rural.
Emisiuni la radio
Emisiuni la tv in care sa se descrie un anumit sat rural
poturi pu&licitare care sa contina satul rural la ciocolata, &ranzeturi4
+liante distri&uite gartuit in gari, aeroporturi , vama
+ostere
fise in locurile pu&lice
Implicarea institutiilor culturale, &irourilor liniilor aeriene, &irourilor oficiale din
tarile emitente de fluxuri turistice,/amerei de /omert Exterior
+u&licitate in ziare
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
43/47
ANALIZA S.7.O.TTurismul rural in #na Al"ilr % EL'ETIA
!UNCTE TARI
+ozitia geografica a Elvetiei in cadrul Europei +rezenta lpilor Infrastructura de transport foarte &ine dezvoltata retea de sosele exostenta pana aproape
de culmi4 tructuri de cazare difersificate(*oteluri,pensiuni,ca&ane,campinguri. iversitatea produselor agro-alimentare ecologice +oluarea redusa in majoritatea zonelor rurale ucataria traditionala si specialitati regionale esfasurarea de multiple evenimente culturale $umarul mare de turisti straini din toata lumea care sunt viziteaza aceste statiuni
Estistenta unui sistem organizat de indicatoare pentru o&iective si trasee turistice ingari,aerogari,autogari,drumuri europene. Existenta unui sistem de rezervare on-line Transportul pu&lic catre o&iective turistice este &ine organizat si promovat +ersonal specializatconducere si executie4la nivelul structurilor de primire turistice ezvoltarea infrastructurii de agreement Traditie in activitatea turstica rurala olutii diversificate de petrecere a timpului +rezenta scolilor de sRi. +rezenta &randurilor elvetiene renumire de cesuri, ciocolata, &ranzeturi , care a
atras de-a lungul timpului fluxuri importante de turisti Existenta unor legende # cea a lui Keidi, fetita muntilor din cartea scriitoarei
elve>ience o*anna pr. +rezenta pe taramurile lpilor a vacutei 0ilRa.
!UNCTE SLA)E
http://ro.wikipedia.org/wiki/Johanna_Spyrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Johanna_Spyri8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
44/47
$ivelul redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sederein regiune,in raport cu potentialul turistic existent
glomeratia in staiuni +returile ridicate "ipsa structurilor de cazare pentru turistii cu venituri medii
O!ORTUNITATI
Interes international crescut pentru turismul cultural,ecoturism,turism rural de aventura Exploatarea zonelor montane pe tot cursul anului prin
drumetie,ec*itatie,alpinism,sporturi extreme,sRi Existenta unei infrastructuri turisticetransport,cazare,alimentatie,agreement4 &ine puse la
punct tragerea unui mare numar de turisti pe tot parcursul anului /resterea cererilor turistice +romovarea traditiilor fiecarei zone
RISCURI
egradarea mediului inconjurator
uprapopularea satelor Henuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale +ierderea calitatii vietii orinta turistilor de a se orienta spre alte statiuni turistice
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
45/47
Circuit , #ile
St.Mrit# $ Zermatt % (lacier E?"ress
/ei care viziteaza Elvetia pot profita de un mini circuit ce se desfasoara pe
parcursul a zile cu plecare din Orasul t.0oritz pana in satul transformat in statiune
turistica Mermatt.
St. Mrit# = (lacier E?"ress !remium $ Zermatt
Tur de zile 2 nop>i4 plus o noapte petrecuta la Der&ier ,statiune unde se ajunge cu un
autocar inc*iriat.
Ziua I.
osire =n t. 0oritz cu trenul, la clasa a doua, de la grani>: sau de la oricareaeroport din Elve>ia.
/azare =n t. 0oritz. "a Kotelul 0onopol,*otel de B stele, /apacitate
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
46/47
Ziua II.
zi ve>i urca in trenul (laciar E?"ress !remium', unul dintre cele mai
faimoase trenuri din lume. De>i c:l:torii din t. 0oritz p@n: =n Mermatt. Cn cele F ore ?i
jum:tate trenul trece peste 291 de poduri, prin 91 de tunele ?i traverseaz: pasul O&eralp
la o altitudine de 23 metri. De>i c:l:tori f:r: oprire ?i cu siguran>: v: ve>i &ucura de
peisajele montane, p:duri, v@rfuri alpine ?i ve>i fi fascinat de traditiile ?i cultura de secolepe care le ve>i vedea pe parcursul c:l:toriei. Odat: cu rezervarea pute>i opta si pentru un
pranz.
/azare =n Mermatt. tel (arni Elitde ZZZ , apacitate 2B camere, BB
paturi5acilitati sala mic dejun, &ar countr cu masa de &iliardpecial Transfer gratuit gara
Mermatt - *otel/amere aie sau dus, L/, telefon, radio, TD, mini&ar, uscator
Ziua III
Miua a treia presupune inc*eierea plim&arii cu 7lacier Expressul si continuarea
circuitului inspre Der&ier sat turistic situat in apropierea statiunii Mermatt . tatiunea
elvetiana de sRi Der&ier face parte din zona de sRi uatre Dallees, cu acces la B12 Rm
partii de sRi, cu 19< piste individuale deservite de 92 sRi lifturi. In plus fata de zona de sRi
in sine B12 Rm de partii de sRi in Der&ier4, sRi lift pass-ul va permite sa sc*iati sau sa
faceti snoP&oard in alte statiuni din uatre Dallees( ruson, Evolne, "a Touzmaz,
$endaz, iviez, T*on les /ollons si Desonnaz.
Riind la peste 2833m, acoperirea cu zapada este in general asigurata.
noPmaRing - tatiunea Der&ier poate im&unatati calitatea zapazii naturale prin
intermediul celor 2F de tunuri de zapada
Ri lift capacit capacitatea sRi lifturilor4-cele 1F sRi lifturi au capacitatea de a
8/13/2019 Elvetia - Turism Rural
47/47
inalta B12! de sRioriNsnoP&orderi pe ora.
Exista doua aeroporturi, la numai trei ore de condus, astfel incat, PeeRendurile si
vacantele rezervate sRiului sau pauzele pentru snoP&oard pot fi cu usurinta
realizate.eroportul ion este la doar o ora de condus, in conditii &une de mers, astfel
incat puteti fi pe pista rapid.
Der&ier ofera conditii &une de sRi, in special pentru sc*iorii intermediari.
Der&ier este &ine cotat de catre snoP&oarderi, aici existand 2 noP and Terrain +arRs.
ate despre statiune(
+artii negre( B
+artii rosii( 2F+artii al&astre( 1