8/16/2019 Familia Amish
1/19
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi Facultatea de Filozofe şi ŞtiinţeSocial-Politice Master Securitate comunitară şicontrolul violenţei
FAMILIA AMISH- tradiţională într-o lume
contemporană
Conf . dr. Dumitru Stan Masterand Tudosă Cristina Ramona
8/16/2019 Familia Amish
2/19
IAŞIMai 2009
CUPRINS
I. Introducere………………………………………………….…………..p. 2-4
II. Principiile comunităţii amish…………………………………….….....p. 4- 6
21. Separarea şi izolarea de restul lumii……………………………………...p. 4
22. Botezul şi implicaţiile lui………………………………………………....p.
2!. "#li$aţia de a participa la toate acti%ităţile sociale şi reli$ioase din cadrul
comunităţii ……………………………………………………………….p.
24. &'comunicarea( e%itarea şi i$norare celor care $reşesc………………….p. 6
2. )iaţa *n armonie cu pam*ntul şi natura ………………………………….p. 6
III. +amilia ,mish- o amilie tradiţională *ntr-o societate
contemporană.........................................................................................p. -12
/umsprin$a …………………………………………………………….p. 0-
opiii ,mish……………………………………………………………p. -13
asa unei amilii ,mish……………………………………………….p. 13-11
+amilia ,mish- *ntre tehnolo$ie şi %iaţa tradiţională ………………...p. 11-12
I). oncluzii………………………………………………………………….p.13- 12). Bi#lio$raie ………………………………………………………………p. 14-1
)I. ,ne'a …………………………………………………………………….p. 16-1
2
8/16/2019 Familia Amish
3/19
I. Introducere
Societăţile de astăzi se ala *ntr-o continuă transormare politică( culturală( economică
şi socială. ,ceste transormari aectează %iaţa iecaruia dintre noi. nele transormari
pot a%ea riscuri importante la ni%elul colecti%ităţii. 5eşi ne #ucurăm cu toţii de noile
ino%aţii ale lumii *n care trăim( suntem totodată conştienţi de consecinţele nea%ora#ile
propriei identităţi( unui $rup sau societăţii ca ansam#lu.
"pus societăţii *n care eu trăiesc se ala( *ntr-un caz izolat( mar$inal( o comunitatedin Pennsl%ania( numită amish. 7u este un stat( nu are preşedinte sau alte orme
politice conducatoare( uzuale *n %remurile contemporane. omunitatea este i'area
unor interese comune( coerenţa pe termen lun$( apartenenţa( recunoaştere( ainităţi(
conştiinţa unei anumite puteri( cone'iuni pe pro#leme comune respectate şi recunoscute
de toţi mem#rii( o miză comună1.
,ceastă comunitate este una reli$ioasă( urm8nd anumite modele şi $hid8ndu-se cu
toţii după principii reli$ioase unanim acceptate. +amiliile din societăţile contemporane(
au suerit *n ultimele decenii transormări prounde. 9,t8t structura( c8t şi practicile
amiliale se adaptează *n mod constant la circumstanţe( nu neapărat *n manieră
pro$resi%ă sau raţională:.2 Schim#ările care au inter%enit *n interiorul ei sunt atat de
importante( *ncat şi termenul de amilie a de%enit tot mai am#i$uu( el tinz8nd să
acopere astăzi realităţi dierite de cele caracteristice $eneratiilor precedente.
,m ost ascinată de modelul de amilie amish si pentru ca( am a%ut ocazia să
*nt8lnesc o asemenea amilie( deşi doar *n treacăt. 5in acest moti% m-am orientat asupra
acestui tip de amilie pentru lucrarea de aţă. ,m ost ascinată de aptul că deşi suntem
*n secolul al ;;I-lea amilia amish trăieşte ca *n secolul al ;)III-lea şi *ncă poate i
numită drept o ermania si &l%eţia. ,laturi de mennoniţi şi hutteri( sunt reprezentanţi ai
unor $rupări reli$ioase care au apărut *n &uropa *n secolul ;)I. omunitatea e ormată
din 103.333 de persoane( dintre care 3.333 locuiesc *n Pennsl%ania.
1 http?@@AAA.de'online.ro@2 hristina ardment( Viitorul familiei, Bucureşti( &ditura Ctiinţiică( 2333( p. 11D
!
http://www.dexonline.ro/http://www.dexonline.ro/http://www.dexonline.ro/
8/16/2019 Familia Amish
4/19
5atorită doctrinei lor au ost persecutaţi şi %8naţi *n permanenţă de către #iserică.
,u ost ne%oiţi să se retra$ă *n păduri şi să-şi clădească %iaţa pe care ei o doreau.
,mish s-a desprins de celelalte secte şi a de%enit o sectă independentă *ncep8nd cu anul
16. 7umele de amish %ine de la primul lor lider( a!o" Amish( un #ătr8n care a
susţinut cu tărie lupta pentru o %iaţă pură şi ără de păcat!.
/uptura de cealaltă sectă( sora a lor( menoniţii( s-a datorat unor ne*nţele$eri pri%ind
doctrina lor. ,mishii au pus accent mai mult pe e%itarea celor lumeşti( respectarea cu
stricteţe a ritualurilor sociale şi reli$ioase.
" primă distincţie a pornit de la aptul ca menoniţii se adunau doar odată pe an *n
timp( ce $rupul lui ,man se aduna de două ori pe an. Eiderul lor( Faco# ,man( a introdus
ritualul spălării picioarelor *n timpul ser%iciului reli$ios şi de asemenea a introdus re$ula
netăierii #ăr#ii.
ăituiţi şi persecutaţi de europeni( au părăsit #ătr8nul continent la *nceputul anilor
133. S-au aciuat( *n ma=oritate( *n anada şi S,. ,ici au prins rădăcini ad8nci *n
terenul ertil şi au *nceput o nouă luptă pentru supra%ieţuire. ,stăzi nu mai e'istă nicăieri
*n &uropa amish ori$inali. Sin$urii care nu şi-au pierdut identitatea şi luptă să o păstreze
sunt amishii din nordul ,mericii.
,stăzi cei din comunitatea ,mish trăiesc izolaţi *n condiţiile secolului al ;)III-lea? ără
electricitate( ără $az metan( ără canalizare. 9Se nasc pentru credinţă( mor pentru %iaţă
%eşnică:4.
&'istă două concepte cheie *n *nţele$erea practicilor ,mish şi anume? #o!hmut
Gm8ndrie( aro$anţă( atitudine de superioritateH şi Demut GumilinţăH.
+aţă de ochmut( amiliile ,mish sunt oarte $ri=ulii şi stricţi ca re$uli de comportament(
ei nu permit( *n cadrul comunităţii lor( o astel de atitudine de $enul ochmut-ului( *n
schim# preţuiesc mult 5emut( umilinţa şi >elassenheit adică calmul( stăp8nirea de sine şi
liniştea. >elassenhei e'primă o atitudine de tip ((reluctanţă către a *nainta( de a se auto- promo%a( sau de a se considera pe sine *ntr-un el sau altul.6:
otăr8rea de a se supune )oinţei lui 5umnezeu se o#ser%ă *n normele $rupului(
acestea nu *ncura=ează indi%idualismul( at8t de central *n cultura americană.
! Fosep oder( Rosanna din timpul Pennsylania Amishilor ( Bucureşti( &ditura &minescu( 233!( p. 2D4 Stephen Jor$an( 9 Admiring the Amish :( apud Journal of Family( 7r. 14( 2332( p.11D
Fosep oder( op cit( p. 4D6 5uncan Kaite( 5enise rocLett( “Reform, culture and an Amish Mennonite Community” apud Journal of Cultural Studies( 7r 2!( 2333( p. 1D
4
8/16/2019 Familia Amish
5/19
,mish-ul nu se =ură şi nu crede *n %iolenţă. 5acă-l pocnesti peste o#raz( ţi-l oeră şi
pe celălalt. +iecare amish este *n%ăţat să respecte şi şă-şi clădească %iaţa după nişte
principii oarte clar delimitate. ,ceste principii sunt *n număr de cinci ( nu sunt re$uli
scrise dar se transmit din $eneraţie *n $eneraţie. Sunt respectate şi mai ales ţinute pentru
ei.
II. Principiile comunităţii amish
+amilia ,mish respectă cu sinţenie o serie de principii care sunt sinte pentru ei şi pe care le
transmit din $eneraţie *n $eneraţie. ,ceste principii sunt?
Separarea i i!olarea de restul lumii
oncepţia lor despre lume este una dualistă? #ine sau rău( lumină sau *ntuneric. Sunt
două pasa=e din #i#lie care sunt e'treme de importante pentru ei şi sunt interpretate după
concepţia lor. Important este că ei *şi $hidează *ntrea$a e'istenţă după aceste cinci principii şi
după acestea două interpretări. Mn primul se spune ca este datoria creştinului să se menţină
departe de cele lumeşti? departe de dorinţe carnale( #o$ăţie( truie şi modernitatea.
Prin această separare de restul lumii %or să transmită şi mesa=ul că 9ei sunt aleşii:.
Jem#rilor comunităţii le este interzisă participarea la răz#oi sau la orice act de %iolenţă. &i nu se
apără de nimeni şi de nimic( nu participă la politică şi nu apelează la alte ser%icii. Nrăiesc doar ei
cu ei şi respin$ orice ormă de a=utor din aara lumii lor.
"ote!ul i implica#iile lui
,mish-ul nu crede *n #otezul pruncului. 5oar adulţii trec prin apa s8ntă( *naintea
cununiei şi numai după ce şi-au mărturisit păcatele. Botezul( at8t pentru indi%id( c8t şi pentru
comunitate are o oarte mare importanţă. 7ici un amish nu se poate căsători dacă nu este #otezat.Mnainte de #otez tre#uie să se *nt8lnească cu reprezentantul #isericii lor cu care %a purta o
discuţie. N8nărul amish tre#uie să promită că %a respecta "rdnun$ şi că 9 nu se %a a#ate de la
disciplină nici c8t este *n %iaţă şi nici după moarte:0.
$%liga#ia de a participa la toate acti&it'#ile sociale i religioase din cadrul comunit'#ii
Ora#ill 5onald( ($ld older amish”, apud Journal of Family( 7r. !( 1!( p. 2D0
ostestler Fhon( 9Children in amish society) sociali!ation and community education:( apud Journalof *ducation ( 7r 2!( 11( p. 1D
8/16/2019 Familia Amish
6/19
5upă ce a ost #otezat indi%idual tre#uie să se implice *n toate acti%ităţile care ţin de
#iserică şi de comunitate. 5acă nu este căsătorit implicaţiile lui tre#uie să ie c8t mai numeroase.
5upă ce se căsătoreşte tre#uie să participe la ridicarea şi construcţia unei aşezări. 5ierenţa dintre
amish şi celelalte secte sau $rupări reli$ioase este aceea că ei nu au nici un el de re$uli scrise.
7ormele şi re$ulile după care ei *şi $hidează *ntrea$a %iaţă se pot ala doar dacă eşti mem#ru al
comunităţii şi sunt transmise din $eneraţie *n $eneraţie pe cale orală.
*+comunicarea, e&itarea i ignorare celor care greesc
Jem#rii comunităţii sunt necruţători cu cei care *ncalcă re$ulile sau cu cei care nu
le respectă. 5acă a $reşit( emeia %a i pedepsită de comunitate? i se %a interzice să ia masa cu
soţul ei( nu are %oie să doarmă *n pat cu el şi nici măcar să-i %or#ească pentru o anumită perioadă
de timp pe care soţul *mpreună cu mem#rii de seamă ai comunităţii o %or hotăr*. hinul poate
dura cel mai puţin două săptăm8ni sau p8nă c8nd respecti%a comunitatea decide că #iata şi-a
ispăşit necazul şi atunci %a i primită *napoi *n s8nul comunităţii.
Pentru cei care *ncalcă re$ulile mult mai importante cum ar i ? *şi cumpără maşină( sau
un aparat electronic sau alte lucruri moderne sunt e'comunicaţi. Sunt preocupaţi de perpetuarea
lor ca indi%izi şi respin$ tot ceea ce %ine din aară şi are le$ătură cu modernitatea şi mai ales cu
cei care nu sunt aleşi.
Via#a n armonie cu pamntul i natura
Jem#rii amish consideră că natura este asemeni unei $rădini pe care indi%idul tre#uie
să o preţuiască şi să o lucreze dar manual( ără mi=loace moderne. ontactul direct al omului cu
păm*ntul este un dar de la 5umnezeu şi de aceea tre#uie preţuit. Junca #rută este un mi=loc de a
preţui ceea ce 5umnezeu a lăsat oamenilor şi rumuseţea %ieţii constă *n a te #ucura de minunile
naturii. 5umnezeu este mulţumit doar c8nd %ede că omul munceşte păm*ntul( creşte animalele şi
plantele. "raşul este lea$ănul plăcerilor şi a celor dia%oleşti. )iaţa la ţară este cea propusă de5umnezeu şi tre#uie respectată şi cinstită. Not ce are le$ătura cu oraşul şi cu modernitatea are
le$ătură cu dia%olul( cu tentaţiile şi cu pacatele pe care omul le să%arşeşte.
7atura este aceea care asi$ură( conorm concepţiei lor( tot ceea ce omul are ne%oie
pentru o supra%ieţuire decentă. rana şi adăpostul sunt oerite de păm8nt şi de natura de aceea
omul tre#uie să con%ieţuiască *n linişte şi pace şi mai ales să nu pone$rească ceea ce 5umnezeu
le oeră olosindu-se de mi=loacele moderne de lucru.
,cestea are i doar c8te%a dintre cele mai importante principii după care amishii *şi$hidează %iaţa. Mn realitate ele sunt mult mai multe dar sunt păstrate doar pentru ei. ,mishii sunt
6
8/16/2019 Familia Amish
7/19
ără *ndoială o comunitate *nchisă care nu permite accesul celor din aară( se ţin departe de ochii
iscoditori ai lumii şi trăiesc ca şi cum ar i doar ei pe *ntre$ păm8ntul omenesc.
III. Familia Amish- o familie tradiţională model
milinţa este cea mai importantă %irtute *n comunitatea amish. Pentru ei %iaţa este o eternă
luptă *mpotri%a ci%ilizaţiei şi conortului ei. & un stil de %iaţă pentru care ei luptă şi sueră. Sunt
ericiţi doar c8nd pri%esc spre cer( sper8nd că acolo( *n /ai( %or ala odihna suletului.
+amilia este unitatea cea mai importantă din cadrul comunităţii amish. O comunitate sau
ermă $rupează apro'imati% !-43 de amilii Gapro'imati% 23-!33 de persoaneH. &i sunt
con%inşi că a trăi *ntr-un spaţiu $eo$raic restr8ns a%orizează coeziunea $rupului. Ea iecare
ermă trăiesc la un loc patru sau cinci $eneraţii( de la strănepoţi la stra#unici. +iecare cuplu are(
in medie( cam zece copii.
+amilia are structura patriarhală( deşi responsa#ilităţile se *mpart pe din două : emeile *n
#ucătărie( #ăr#aţii la c8mp. ,tunci c8nd doi tineri se plac acest lucru este cunoscut de *ntrea$a
comunitate şi este anunţ *n #iserică *nainte de *nceperea slu=#ei dacă tinerii au intenţii serioase.
,tunci c8nd se hotărăsc să se căsătorească *ntrea$a comunitate *i spri=ină nu doar material( prin a
dona di%erse lucruri si prin a da o m8nă de a=utor la ridicarea locuinţei( dar şi spiritual prin saturi
şi pilde din %echiul testament.
,t8t pentru ată c8t şi pentru #ăiat căutarea partenerului sau a partenerei *ncepe pe la %8rsta de 16
ani. ăsătoria are loc in iulie sau au$ust. P8nă la ziua cea mare cei doi tineri au de parcurs mai
multe etape. Mn momentul in care amiliile celor doi accepta relaţia tinerilor %a ii data spre ştire
su# orma unei liste spre a i citită *n #iserică. ,tunci c8nd lista este citită cei doi nu au %oie să
participe la slu=#ă. Mn ziua *n care lista este citită %iitoarea soţie %a $ăti pr8nzul pentru %iitorul soţ
şi pentru amilia ei.
+emeile nu au %oie să poarte #i=uterii( să olosească deodorant şi nu-şi tund părul niciodată.
Poartă numai haine a#ricate *n casă( din materiale *nchise la culoare( ără imprimeuri. resc
copiii şi se ocupă de casă. " amilie are cel puţin copii şi munca pentru *ntreţinerea ei este una
o#ositoare. +emeia este respectată şi iu#ită iar ca mamă ocupă o poziţie importantă. 9 Prin mamă
se *ndeplineşte scopul 5omnului:. Pentru orice decizie emeia tre#uie să *şi consulte #ăr#atul
iar dacă aceasta $reşeşte %a ii izolata şi pedepsită de către soţ iar comunitatea nu %a inter%eni
su# nici o ormă.
"lshan Jarc and Ora#ill 5onald(
8/16/2019 Familia Amish
8/19
Băr#atul munceşte la c8mp şi este cel care conduce amilia. &l este cel ser%it primul la
masă( stă *n capul mesei şi tot el spune ru$ăciunea. 7imeni un *ncepe să $uste din #ucate p8nă ce
tatăl nu dă permisiunea sau acceptul pentru *nceperea mesei.. Mn amilie şi *n comunitate se
%or#eşte lim#a $ermană( este *n%ăţată şi en$leza dar la şcoală. & drept( sacriiciile ăcute pentru
conser%area tradiţiei nu sunt niciodată destule. Iar 5umnezeu ştie ca ,mishii au ăcut tot
posi#ilul. 5ar se pare *nsă( ca au a=uns la e'tremă. 5oar ,mish cu ,mish se poate lua cu
%eri$hetă( c8nd mireasa *m#racă rochia de culoare al#astră sau roşie. "ri( *ntr-o comunitate
restr8nsă( *n care nu sunt primiţi cei din aară şi care nu practică misiuni de con%ertire( codul
$enetic s-a redus drastic. /ezultatul e unul dureros şi se tot %or#eşte *n ultimul timp despre acest
rezultat.
&ndo$amia e practic ine%ita#ilă şi se %or#eşte tot despre apariţia unor copii cu
malormaţii şi cu handicapuri $ra%e13. )iaţa *ntr-o asemenea comunitate nu este una simplă( din
contra este plină de sacriicii şi de pericole. &i cred *n cu%8ntul 5omnului şi consideră ca doar
aşa *l *ndeplinesc? o %iaţă austeră( ără plăceri şi ără lucruri inutile( ără conort şi ără
modernisme. 5i%orţul nu este permis şi oarte rar( doar *n cazuri e'cepţionale apare o
despărţire.
,mish de "rdin )echi nu au propriu-zis #iserici( ei *nt8lnindu-se acasă( duminica(
#ăr#aţii şi emeile st8nd *n camere dierite *n timpul ser%iciilor reli$ioase iar episcopul
districtului *n uşa ce desparte cele 2 *ncăperi. opii sunt lăsaţi să intre a#ia la s8rşitul
ser%iciilor reli$ioase. ,cestea durează de o#icei 4 ore( timp *n care se c8ntă( se spun ru$ăciuni(
se citesc scripturile apoi se spune o ru$ăciune tăcută.
Rumspringa
/um sprin$a sau 9 aler$area *n aară: 11 este o etapă oarte importantă din %iaţa
adolescentului amish. &ste o perioadă de *ncercare care poate dura luni sau chiar ani. Mn această
perioadă adolescentul este li#er să plece *n lume( eli#erat de re$ulile şi responsa#ilităţilecomunităţii sale *n care a trăit timp de 16 ani. )8rsta la care se produce această *ncercare care
poate i asemănată cu un proces de iniţiere( este de 16 ani. Inormaţiile despre rumsprin$a au ost
o#ţinute de la ostestler Fohn12( ost mem#ru al comunităţii amish.
13 ,l#recht PoAell( (Amish /0/1 Amish Culture, "eliefs and 2ifetsyle: apud Journal of Family, 7r. 21(1( p. 12D11
http?@@AAA.pennsl%ania%acanation.com D12 Eeon Nu#erman( -he -raditional Family1-he Amish Family, 7orth olland Pu#lishin$ ompan(10( p. 6.
0
http://www.pennsylvaniavacanation.com/http://www.pennsylvaniavacanation.com/http://www.pennsylvaniavacanation.com/
8/16/2019 Familia Amish
9/19
,cesta po%esteşte că după rumsprin$a nu a mai dorit să se *ntoarcă *n comunitatea lui( a dorit să
studieze sociolo$ia şi să-şi construiască o %iaţă *n aară comunităţii lui. &l po%esteşte că
adolescenţii amish se transormă *n adolescenţi 9en$lezi:1!. Mşi schim#ă stilul de %iaţă( unii ale$
să plece departe de amilie( e'perimentează dro$uri( alcool( şi se'. +etele *şi pun #i=uterii *şi
schim#ă hainele şi *ncearcă %iaţa de oraş. Ninerii noştri se duc *n lume şi se-apucă de distracţie(
de #ăut şi de emei şi că mai conduc şi maşini.
/umsprin$a dieră de la indi%id la indi%id( de la o comunitate la alta. ei mai mulţi se
*ntorc *n comunitate şi acceptă să ie #otezaţi şi să răm8nă *n cadrul comunităţii. /umsprin$a este
cea care ace trecerea de la adolescent la un adult capa#il să *ntemeieze o amilie şi să o *ntreţină.
Poarta casei unde este un adolescent sau o adolescentă care trece prin rumsprin$a este %opsită *n
al#astru ca semn şi ca mesa=.
&ste o ormă de iniţiere care *ncă se respectă *n comunităţile amish dar dieră ca si
e%eniment *n uncţie de mărimea comunităţii. Mn comunităţile mici sunt alte re$uli( mai stricte iar
adolescenţii nu pleacă propriu-zis *n lume. 7u sunt e'puşi tentaţiilor aşa cum sunt e'puşi cei din
comunităţile mari dar ideea este aceea că cei mai mulţi hotărăsc să se *ntoarcă şi să trăiască *n
armonie cu re$ulile comunităţii lor. 5upă rumsprin$a dacă adolescentul se *ntoarce *n comunitate
*nseamnă ca acolo %a răm8ne şi *şi %a *ntemeia amilia.
Copiii Amish
+iecare copil ,mish este primit cu oarte mare #ucurie *n amilie. Jetodele de
contracepţie sunt interzise *n comunitate( de aceea este ce%a normal ca o amilie ,mish sa ai#ă
cel puţin copii. Jem#rii comunităţii consideră ca un copil ,mish este total inocent at8ta timp
c8t nu are < conştiinţa de sine:$%. P8nă la %8rsta de 2 ani copilul este considerat iresponsa#il
pentru toate actele pe care le produce. 5upă %8rsta de 2 ani părinţii *mpreună cu comunitatea
*ncep educaţia reli$ioasă a copilului şi ormarea lui morală.
&i sunt implicaţii *n tre#urile $ospodăreşti *ncă de mici( cu acti%ităţi precum?
- str8nsul ouălor(
- hrănitul animalelor din $ospodărie(
- culesul de plante medicinale.
- str8nsul lemnelor
1! http?@@AAA.amishamilies.com14 3dem, p. 3D
http://www.amishfamilies.com/http://www.amishfamilies.com/http://www.amishfamilies.com/
8/16/2019 Familia Amish
10/19
+amilia amish *şi pun copiii *ncă de mici la trea#ă( chiar şi la tre#uri care trec peste
puterile lor. ,r$umentul amilie este acela ca orice copil amish tre#uie să ie *n%ăţat cu $reul
şi că munca nu ace rău. opiii nu mer$ la $rădiniţă ei sunt duşi direct la şcoală. Primii ani de
%iaţă *i %or petrece pe l8n$ă casă *mpreună cu alţi copii amish şi alături de mamă. +etele stau
pe l8n$ă mamă iar #ăieţii după %8rsta de doi ani *şi urmează tatăl.
Ccoala este ridicată cu a=utorul tuturor mem#rilor comunităţii şi ei sin$uri sta#ilesc
pro$rama şcolară. opilul amish are %oie sa urmeze doar 0 clase deoarece < Ccoala *i
per%erteşte:$&.
ele opt clase *l %or a=uta să *n%eţe să socotească( să scrie *n en$leză şi să citească. Ea %8rsta
de 1 ani( copilul amish a terminat studiile si este #un de muncă. 7u se permite urmarea
cursurilor unei acultăţi sau alte orme de şcolarizare. Noţi copii amish *n%aţă *ntr-o sin$ură
*ncăpere( poartă aceleaşi haine şi participă la aceleaşi acti%ităţi. )8rsta de 16 ani este oarte
importantă pentru ca *ncep8nd cu această %8rsta ei *ncep să ie consideraţi adulţi. rmează
perioada de /umsprin$a( pre$ătirea pentru #otez şi normal căutarea unui partener sau a unei
partenere pentru a *ntemeia o amilie.
Casa unei familii Amish
asele *n care ei locuiesc sunt oarte simple. Ee ridică a=utaţi de către toţi
ceilalţi mem#rii ai comunităţii. Eocuinţele sunt oarte modeste( doar c8te%a camere(
nu oarte spaţioase( *n care să poată con%ieţui cu mem#rii amiliei care %or i destul de
numeroşi. Interiorul locuinţelor este oarte colorat( pereţii sunt adesea pictaţi *n culori
%ii. ,spectul este unul rustic( simplu iar lemnul se ală la mare cinste.
Saltelele sunt umplute cu paie( conorm unei re$uli ce nu poate i *ncălcata(
paiele tre#uie schim#ate doar de două ori pe an.neltele arhaice( dar m8nuite cu
ermitate ri$oare( cura=( o#isnuinţă( ra#dare le permit să o#ţina rezultate e'celente.,mis reuză să #eneicieze de curent electric pentru că acest lucru ar ănsemna o usă
deschisă *ntre ei şi lumea modernă(lumea ima$inilor( a sunetelor( a acilitpţilor. Ci-l
9a#rică: sin$uri doar pentru uz propriu( din $az şi Lerosen16. &i continuă să lucreze
păm8ntul cu plu$ul şă să are cu $apa trasă de cai.
1 http?@@amishneAs.com16 http?@@AAA.liestle.com
13
http://amishnews.com/http://amishnews.com/http://amishnews.com/
8/16/2019 Familia Amish
11/19
Not ceea ce ţine de interior este ăcut tot de ei( nu iau nimic $ata ăcut. Mn timp( dacă
amilia se măreşte ei mai adau$ă c8te o cameră la casa iniţială pentru a a%ea suicient spaţiu.
Familia Amish- între tehnologie şi viaţa tradiţională
otăr8rea de a se supune )oinţei lui 5umnezeu se o#ser%ă *n normele $rupului(
acestea nu *ncura=ează indi%idualismul şi pun un oarte mare accent pe colecti%ism. 1
"rientarea ,mish anti-indi%idualistă este moti%ul pentru care ei respin$ tehnolo$iile care
uşurează munca Gsau o scurtează mai #ine spusH. Nre#uie spus că ,mish nu respin$ *n
*ntre$ime tehnolo$ia şi olosirea ei ci acele mi=loace ale ei care ac ca timpul să cur$ă mai
repede dec8t cel *n care ei sunt sta#iliţi ca şi societate tradiţională.
Jai precis( ei olosesc părţi dintr-o com#ină pentru munca c8mpului( dar tracţiunea
răm8ne animală GcaiH( ceea ce pentru noi pare nonsens( pentru ei e perect =ustiicat? se
eresc de motorizarea care prin %iteza de parcur$ere a c8mpului mai mare( scurtează timpul
muncii şi asta deoarece ei sunt sta#iliţi *ntr-o cur$ere temporală mai lentă pe care ştiu să o
preţuiască *n contrast cu societatea modernă *n care totul se #azează pe %iteză iar timpul se
contractă10.
Jai tre#uie spus că ei chiar dacă acceptă lucrul cu tractoare( au propriile modiicări laacestea? nu olosesc cauciucuri la roţile tractoarelor pentru a se eri de mo#ilitatea care ar
duce şi prin acest mod la ieşire din timpul propriu *n care sunt sta#iliţi.
5e asemenea( nu olosesc *n casă electricitatea( iluminatul realiz8ndu-se cu lămpi cu petrol(
dar *n schim# olosesc instalaţii eoliene pentru pomparea apei Gtransormă mişcarea de
rotaţie *ntr-una de translaţieH astel *nc8t o ermă să ai#ă tot timpul apă.
5eşi nu olosesc automo#ile( deplasarea o ac cu căruţe de culoare $ri( numite şarete şi pe
care le ac sin$uri.Jodul de a se *m#răca este supus de asemenea unor re$uli stricte( #ăr#aţii se *m#racă *n
al# şi ne$ru( cămaşă al#ă şi %estă nea$ră( pe cap purt8nd pălărie nea$ră pe care nu tre#uie
să o *ndoaie G$en coA#o sau altele asta arăt8nd o doză de ochmutH( emeile de-asemenea
poartă *m#răcăminte speciică( p8nă la păm8nt( ără culori ţipătoare Gtocmai pentru a se eri
de ochmutH.
1 Fosep oder( op cit( p. 2D10 ostestler Fhon( 9 Amish Society” apud( Journal of American 4istory, 7r. 2!( 12( p. !10D
11
8/16/2019 Familia Amish
12/19
CONCLUZII
)iaţa indi%idului este din ce *n ce mai e'pusă societăţii( zona pri%atului nemaiiind
atat de clar delimitată. Practicile se uniormizează( iar relaţiile sociale de%in din ce *n ce
mai ormale. ,mish nu permite pătrunderea *n pri%at( o pătrundere care duce la slă#irea
relaţiei din comunitate. Pentru aceştia normele pri%ate şi normele morale sunt cele mai
importante.
+amilia ,mish reprezintă un caz particular de rezistenţă tradiţională *n aţa proceselor
de modernizare şi omo$eneizare a modului de %iaţă al lumii contemporane. &a luptă să
supra%ieţuiască şi să trăiască după le$ile 5omnului.
,usteritate( umilinţă( primiti%ism( acestea sunt doar c8te%a concepte *nt8lnite *n studiul meu
cu care este descrisă această comunitate. Str8nşi le$aţi de păm8nt şi natura( numai ei cu ei(
se #ucură de iecare zi dată de la 5umnezeu. onser%atori sau nu( rupţi de modernitate şi de
ştiinţă *şi duc zilele departe de lumea dezlănţuită şi mai mult luptă să păstreze ceea ce au şi
să transmită mai departe după nişte le$i ştiute doar de ei.onştienţi de riscul la care se e'pun *n cazul permiterii unor tehnici mecanice şi altor
in%enţii ştiinţiice respin$ ceea ce *nseamnă nou. Mn comunitatea lor nu e'ista 9noutate:(
conduşi de ideea că aceasta daunează %ieţii lor. Nele%iziunea( internetul şi *n $eneral mass-
media prin ormele ei pătrund *n zona pri%atului şi oerindu-i indi%idului noi modele de
comportament( inluent8ndu-i practicile.
Nrăiesc ca *n e%ul mediu( tot ceea ce construiesc ridică *mpreună şi *mpart tot ceea ce
au. & un stil de %iaţă pe care puţini din noi şi-l pot a#ia ima$ina. Sunt criticaţi şi mai alescondamnaţi pentru elul *n care trăiesc şi mulţi chiar se *ntrea#ă c8t timp %or rezista să mai
trăiască după principiile lor şi păstr8ndu-se o amilie tradiţională. " amilie *n care tatăl stă
*n capul mesei( soţia este una supusă şi o#edientă iar copiii *şi urmează părinţii şi le
respectă cerinţele ca pe nişte o#li$aţii sinte.
ert este că st8rnesc in%idie şi mai ales ridică o multitudine de *ntre#ări la care nu se
$ăsesc răspunsurile dorite sau nu se $ăsesc răspunsurile care sunt de dorit pentru societatea
contemporană. Principala acuzaţie adusă este cea le$ată de amiliile lor şi anume că
practică endo$amia şi că sunt *napoiaţi. Mn ultimii ani au apărut tot mai multe %oci critici
12
8/16/2019 Familia Amish
13/19
care condamnă stilul de %iaţă amish şi cer inter%enţia autorităţilor şi a doctorilor pentru a
pune capăt endo$amiei.
Simple #ănuieli( ade%ăr sau minciună( nu ştim cu si$uranţă *nsă putem lua aminte la
aceste a%ertizări. Pro#a#il că %a mai trece ce%a timp p8nă ce ade%ărul %a ieşi la supraaţă
sau p8nă ce %or i $ăsite răspunsurile la *ntre#ările care *i răm8ntă at8t de tare pe cei din
=urul lor.
Mntre timp nu ne răm8ne altce%a de ăcut dec8t să admirăm( să criticăm sau de ce nu
chiar să i$norăm stilul de %iaţă amish.
1!
8/16/2019 Familia Amish
14/19
'i"(io)rafie*
$. #ARD+M,NT- Christina- Viitorul familiei, ,ditura Ştiinifi!ă- 'u!ure/ti-
2000
2. #1ST,ST,R- ohn- 3 Amish Society”, a4ud ourna( of Ameri!an
#istor5- Nr. 26- $992
6. #1ST,ST,R- ohn- 7Children in amish society: : socialization and
community education” - a4ud ourna( of ,du!ation - Nr 26- $98$
%. M1RAN- Ste4hen- - “Admiring the Amish :- a4ud ourna( of ;ami(5-
Nr. $%- 2002-
&. 1S#AM- Mar!- and AIT,- Dun!an- CR1C
8/16/2019 Familia Amish
15/19
Siteo)rafie*
Site?uri a!!esate n 4erioada $&.0$.2009?60.0%.2009
1. http?@@AAA.de'online.ro
2. http?@@AAA.pennszl%ania%acantion.com
!. http?@@AAA.amishamilies.com
4. http?@@AAA.amishneAs.com
. http?@@AAA.lietsle.com
6. http?@@AAA.otosearch.com
1
http://www.dexonline.ro/http://www.pennszlvaniavacantion.com/http://www.amishfamilies.com/http://www.amishnews.com/http://www.lifetsyle.com/http://www.fotosearch.com/http://www.dexonline.ro/http://www.pennszlvaniavacantion.com/http://www.amishfamilies.com/http://www.amishnews.com/http://www.lifetsyle.com/http://www.fotosearch.com/
8/16/2019 Familia Amish
16/19
AneBa nr. $
Ima$inea nr.1 Jama şi copiii ei la colectat laptele
16
8/16/2019 Familia Amish
17/19
Ima$inea nr.2 "
8/16/2019 Familia Amish
18/19
Ima$inea nr.4 +amilia ,mish la plim#are
Ima$inea nr. Nată şi iii lui
10
8/16/2019 Familia Amish
19/19
Ima$inea nr.6 " amilie ,mish model